COLEGIUL TEHNIC ION MINCUFOCSANI

PROIECT

EXAMEN DE CERTIFICAREPENTRU OBTINEREA CERTIFICATULUI DECALIFICARE PROFESIONALA DE NIVEL 4

Indrumator ,Candidat,Prof . Aurica Carmen Bogdan I. GretiClasa : a XIII a SeralTehnician mecatronist

2014-2015

Tema proiectului

COMPRESOARE

CUPRINS

1. Argument2. Definirea aerului comprimat3. Sistemul de producere a aerului comprimat4. Racirea aerului comprimat5. Uscarea aerului comprimat6. Filtrarea aerului comprimat7. Ungerea aerului comprimat8. Compresoare cu ulei9. Compresoare fara ulei10. Bibliografie

ARGUMENT

Actionarea reprezinta operatiunea prin care se comanda si se urmareste regimul de functionare al diverselor instalatii de lucru sau procese tehnologice. Procesele tehnologice implica deseori actionarea unor agregate cu ajutorul unor motoare,,neelectrice , adica folosirea energiei unui lichid sub presiune (motoare hidraulice) sau a unui gaz sub presiune (motoare pneumatice). In cazul actionarilor pneumatice este necesara realizarea unor surse ,,generatoare de energie pneumatica.O actionare pneumatica contine un generator pneumatic (compresorul), antrenat de obicei de un motor electric, care transmite fluidul energetic (aer comprimat ) motorului pneumatic ce va antrena sarcina (utilajul).Caracteristica principala a acestor dispozitive este data de utilizarea aerului ca fluid compresibil al sistemului de actionare.Aerul comprimat folosit ca agent purtator de energie i informatie in sistemele pneumatice de acionare poate fi produs local cu ajutorul unui compresor, sau centralizat, ntr-o staie de compresoare. Ultima variant este cea mai utilizata. De altfel , producerea aerului comprimat este unul dintre serviciile de baza (alaturi de alimentarea cu energie electrica, apa, gaze naturale) de care dispune un stabiliment modern.

Sistemele de actionare a masinilor si utilajelor pot fi:-mecanice, -electrice,- pneumatice - hidraulice.Sistemele pneumatice sunt preferate intr-un numar mare de aplicatii industriale, datorita unor avantaje:-simplitate constructiva;-robustete;-fiabilitate;-productivitate;-pret de cost mai scazut;- posibilitatea utilizarii in medii cu pericol de explozii;

Dezavantaje:-prin comprimarea aerului, temperatura lui variaza si necesita sistem de racire;-aerul este compresibil, de aceea se realizeaza presiuni mai mici( zeci de atmosfere) in comparatie cu cele hidraulice (sute si mii de atmosfere);-randament mai scazut-aerul nu are proprietati de ungere(ca si uleiul);-fata de actionarile electrice, au pret de cost mai ridicat(ca si cele hidraulice);

In general, asemenea sisteme sunt folosite atunci cand:-trebuie controlate forte si momente de valori medii;-viteza de deplasare a sarcinii nu trebuie sa respecte cu strictete o numita lege;-pozitionarea sarcinii nu trebuie facuta cu precizie ridicata;-conditiile de functionare sunt severe(peicol de explozie, incendiu, umiditate)-trebuie respectate norme stricte igienico sanitare(industria alimentara, farmaceutica,tehnica dentara).

Pentru actionarile pneumatice sunt necesare surse de energie pneumatica .Aceste surse sunt compresoarele.Agentul motor produs de aceste compresoare este aerul comprimat

Definirea aerului comprimat

Aerul care ne nconjoar are o presiune care variaz n functie de nltimea unde ne aflm, n raport cu nivelul mrii.n cazul pneumaticii, fluidul de lucru utilizat este aerul comprimat. Acesta este n mod natural luat din atmosfer si redus n volum prin comprimare.

Aerul comprimat este definit un fluid perfect elastic si anume:1. moleculele sale nu opun rezistent la deplasarea unora n raport cu altele, fenomen numit fluiditate;2. mentinut ntr-un recipient nchis, el exercit asupra toturor elementelor peretilor care limiteaz acest recipient o anumit presiune, fenomen numit elasticitate;3. se preteaz la toate schimbarile de volume suferite, fenomen numit compresibilitate.

Un sistem pneumatic de baz se compune din dou prti principale:1. Sistemul de producere si distributie a aerului;1. Sistemul de consum al aerului.

Sistemul de producere a aeruluiPrtile componente si functiile lor de baz sunt:6. Compresorul- aerul aspirat la presiunea atmosferic este comprimat si furniz o presiune mai mare sistemului pneumatic. El transform energia mecanic n energie pneumatic.7. Motorul electric - furnizeaz puterea mecanic compresorului si transform energia electric n energie mecanic.8. ntreruptorul de presiune - controleaz motorul electric si de asemenea presiunea n rezervor. El este folosit la o presiune maxim la care motorul va fi oprit si la o presiune minim la care se face distribuirea.9. Rezervorul - nmagazineaz aerul comprimat. Volumul su este stabilit n functie de capacitatea compresorului. Cu ct volumul este mai mare, cu att intervalul de timp dup care porneste compresorul este mai mare.10. Supapa de sens unic - permite trecerea aerului comprimat de la compresor la rezervor si mpiedic ntoarcerea aerului cnd compresorul este nchis.11. Supapa desigurant - evacueaz aerul comprimat dac presiunea din rezervor creste peste presiunea prevzut.12. Usctorul rceste aerul comprimat cu cteva grade deasupra punctului de congelare si condenseaz cea mai mare parte a umidittii aerului. Astfel se va evita prezenta apei de condens n sistemul din aval.13. Filtrul de linie pozitionat pe linia principal, trebuie s aib o cdere de presiune minim si capacitate de a misca din loc ceata de ulei. Acesta ajut la mentinerea la limita permis a prafului, apei de condens si a uleiului de ungere.

Exemple de elemente pneumatice:

Echipamente de preparare aer comprimat:

- Filtru cu purjare manuala

- Filtru cu purjare automata

-Regulator de presiune

-Unitate preparare aer : filtru, regulator, manometru, ungator

Actuatori pneumatic- cilindri pneumatic:

Cilindru cu dubla actiune

Cilindru cu simpla actiune

Masinile pentru producerea aerului comprimat sunt masini care produc comprimarea aerului prin transformarea energiei mecanice primite la arbore in energie pneumatica.Acest lucru se poate realiza cu ajutorul compresoarelor.Compresoarele se pot clasifica in: Compresoare cu ulei (pneumostatice sau compresoare volumice) Compresoare fara ulei (pneumodinamice sau compresoare dinamice,numite si turbocompresoare)Compresoarele volumice realizeaza cresterea presiunii agentului de lucru prin reducerea volumului unei cantitati de aer inchise in interiorul unui spatiu delimitat(spatiu numit cameara activa).Aspiratia aerului in compresor si refularea se fac cu intermitenta. Compresoarele dinamice realizeaza cresterea presiunii agentului de lucru prin transmiterea unei energii cinetice ridicate unui curent de aer si apoi prin transformarea acestei energii in presiune statica.Aspiratia aerului in compresor si refularea se fac continuu. Cele mai utilizate sunt compresoarele volumice, al caror principiu de functionare este identic cu cel al pompelor volumice.Aceste compresoare se construiesc pentru o gama larga de debite si presiuni, putand deservi in conditii optime orice sistem pneumetic de actionare.

Structura unei scheme pneumatice

Schema pneumatica este reprezentarea grafica a instalatiei pneumatice care echipeaza o masina oarecare si are rolul de a ne facilita intelegerea functionarii masinii, in primul rind din punct de vedere pneumatic.

Aparatelor pneumatice si conexiunile dintre ele, precum si functiile pe care acestea le indeplinesc sunt redate prin simboluri si notatii specifice, cuprinse si descrise in norme unanim acceptate, numite standarde.Schema pneumatica poate fi privita ca o structura formata din 5 nivele (figura 1), fiecare etaj continind o anumita categorie de elemente pneumatice. Toate elementele din schema sint interconectate astfel incit sa realizeze functiile cerute de utilizator:1) Elementele care asigura alimentarea innstalatiei cu energie pneumatica la parametrii ceruti de sistem: presiune, debit, filtrare, ungere.2) Elementele de comanda, care permit dialogul om-masina: comenzi de pornire-oprire, selectare pentru diferite functii sau moduri de lucru, etc. De obicei, toate aceste elemente sint grupate intr-un panou (tablou) de comanda, separat sau alipit instalatiei.3) Elementele de procesare: sint echipamentele care asigura procesarea (interpretarea si distribuirea) semnalelor primite in instalatie: atit a celor de comanda, provenite de la tabloul de comanda, cit si a celor de reactie, care sint de obicei semnale ce ofera informatii despre starea masinii si/sau a procesului tehnologic desfasurat.Elementele de procesare prelucreaza toate aceste semnale fie unitar, fie in anumite combinatii, realizind diferite functii logice: DA, NU, SI, SAU, NON SI, temporizare, memorie, etc.

4) Elementele de comanda finala: sint echipamente de distributie a energiei pneumatice si reprezinta etajul din care semnalele de comanda sunt injectate direct elementelor de executie: motoare liniare, rotative, oscilante, unitati de vidare, manipulatoare, etc.5) Elementele de executie (actuatoarele):sunt echipamente care convertesc energia de presiune a agentului de lucru in energie mecanica pentru efectuarea de lucru mecanic.

Grupul de pregatire a aerului comprimat

Aerul comprimat folosit in sistemele pneumatice poate fi produs local, cu ajutorul unui compresor , sau centralizat , intr-o statie de compresoare . Masinile pentru producerea aerului comprimat produc comprimarea aerului din atmosfera, transformand energia mecanica primita la arbore in energie de presiune a aerului. In statia de compresoare , dupa ce este tratat,aerul comprimat este inmagazinat in rezervoare tampon , unde este distribuit consumatorilor.

Operatiile de preparare care se fac asupra aerului comprimat sunt: reglarea debit - presiune; racirea; uscarea; filtrarea; ungerea.

O unitate de preparare a aerului comprimat contine: filtru; sistem de reglare a parametrilor aerului comprimat; aparate de masura; ungator.

Reglarea automat a presiunii de lucru se va face cu ajutorul regulatorului de presiune.Ansamblul filtru-regulator este un excelent mijloc de combinare a functiilor de filtrare si de reglare a presiunii, totul fiind cuprins ntr-o unitate compact care ocup un spatiu restrns.

Rcirea aerului comprimatAerul comprimat trebuie s aib o temperatur ct mai constant i ct mai apropiat de cea a mediului n care se afl instalaia. Se dorete ca temperatura aerului s fie n jur de minim 10C iarna i maxim 30C vara, dar s nu depeasc 50C. Rcirea aerului se poate face chiar din faza de comprimare, acest lucru protejnd i compresorul. n multe cazuri rcirea aerului comprimat se completeaz cu agregate de rcire dup ce acesta a ieit din compresor.

Uscarea aerului comprimatAerul din atmosfer conine o anumit cantitate de ap, sub form de vapori ce se regsete n aerul comprimat. Prezena apei afecteaz funcionarea instalaiilor si din acest motiv sunt necesare msuri de eliminare, prin uscarea aerului.Modalitatea de eliminare a apei din instalaia pneumatic este uscarea aerului si se realizeaz prin meninerea unei temperaturi ct mai constante, precum i cu msuri de colectare, evacuare a apei condensat n circuite.

Metodele de uscare sunt:1. prin rcire;2. prin adsorbie;3. prin absorbie;4. prin supracomprimare.5. cderea de presiune produs ntre racordurile filtrului;6. rezistena mecanic a elementului (cartuului) filtrant.

Filtrarea aerului comprimatFiltrarea presupune separarea, colectarea i ndeprtarea particulelor ce contamineaz aerul comprimat i ntr-o msur, a apei purtat de curentul de aer. Ideal este ca aceast filtrare s fie ct mai complet, ns din punct de vedere energetic i al costurilor de ntreinere nu este judicios. Fineea de filtrare trebuie s aib valoarea cerut de instalaia pneumatic alimentat. n afar de fineea de filtrare, doi dintre cei mai importani parametrii ai filtrelor sunt: cderea de presiune produs ntre racordurile filtrului; rezistena mecanic a elementului (cartuului) filtrant.

Filtrul trebuie plasat ct mai aproape de componentele principale i n poziie vertical, cu respectarea strict a sensului de montare indicat pe carcas. Cartuele filtrante se execut din materiale textile (bumbac, fetru, vat mineral etc.), din materiale plastice sau din pulberi metalice sinterizate.

Ungerea aerului comprimatAceast operatie permite efectuarea ungerii unor piese mobile ale componentelor pneumatice pentru a le asigura o mai mare longevitate, iar aparatul care realizeaz aceast functie de ungere este ungtorul.Funcionarea unui ungtor se bazeaz pe principiul Venturi:Dac la o conduct ce sufer o ngustare de seciune ne conectm cu un tub U n care se afl lichid, se constat urmtoarele: viteza aerului n seciunea ngust crete, iar presiunea scade. Ca urmare la capetele tubului apare o diferen de presiune care determin mpingerea lichidului n curentul de aer, n seciunea ngust.

Fig.1 Unitate F.R.L. Sectionata ( Excelon - NORGREN )

1. sistem de conexiune cu autoblocare;2. purjor manual;3. diafragma de acces si obturare;4. cupola ungator;5. cuva ungator;6. reglare presiune regulator;7. inel "O";8. membrana regulator de aer;9. diafragma (restrictor de presiune).De asemenea, uneori grupul poate sa contina n afara echipamentelor precizate alte, echipamente auxiliare cum sunt: un robinet, un dispozitiv de alimentare progresiva a consumatorului la pornire, blocuri de derivatie. n cazul n care nu se impun conditii severe asupra valorii presiunii aerului, prezenta regulatorului de presiune nu este necesara. De asemenea, daca existenta uleiului periciliteaza procesul tehnologic deservit de sistemul de actionare, ungatorul lipseste din structura grupului.In figura 2 sunt reprezentate simbolurile componentelor unitatii de preparare a aerului.a-filtru ; b-purja ; c-regulator de presiune cu evacuare n aer ; d-manometru.

1 -carcasa filtrului;2 - can ce ajut la depunerea condensului;3 -cartus filtrant;4 -pahar filtru ;5 -purja manuala;

Datorita fiabilitatii si eficientei, utilizarea purjelor automate uureaz mult activitatea de exploatare i ntreinere a unitilor de preparare a aerului comprimat.n figura 1.21 se poate vedea o purj automat secionat:

1- tub aductiune aer in purja;2- tub aductiune apa in purja;3-capac de protectie si linistire;4 -aer aflat la presiunea din retea;5 - supapa normal inchisa, actionata de flotor orificiu de ventilare;6 - tub aductiune aer;7 - orificiu de egalizare a presiunulor;8 - plunjer pentru comanda manuala;9 - membrana elastica;10 pirghie11-flotor;12-supapa de evacuare;13-orificiu de evacuare;

Modul de funcionare: cnd apa cu impuritati atinge un anumit nivel n purj, flotorul 11 se ridic i determin deschiderea supapei 12.Ca urmare, aerul comprimat ptrunde prin tubul 6 n spatiul inchis de membrana 9 i apas asupra acesteia, deformind-o.Piulia n care este practicat orificiul 7 este mpins spre stnga i apas asupra elementului mobil al supapei de evacuare 12, determinnd deschiderea acesteia.Apa colectat n purj este evacuat prin orificiul 13 in atmosfera, deci nivelul ei scade, iar flotorul revine n poziia iniial, nchiznd supapa 10.Prin orificiul 7 se descarc presiunea din camera de comand, iar membrana elastic se retrage in pozitia initiala, permind nchiderea supa

Ungerea aerului

Spre deosebire de acionrile hidraulice, unde lubrifierea componentelor sistemului este realizat chiar de agentul de lucru, n cazul acionrilor pneumatice n multe cazuri trebuiesc luate msuri de ungere a componentelor pneumatice.

Fig.1.22Exemplificarea Principiului Venturi

Trebuie specificat ca, din punct de vedere al ungerii exista trei tipuri de instalatii pneumatice:-instalatii care nu permit ungerea, aceasta daunind bunei functionari a echipamentelor ce o compun;-instalatii la care ungerea este indiferenta, fiind o chestiune de optiune a utilizatorului;-instalatii la care ungerea este obligatorie: de corectitudinea ei depind buna functionare si durata de viata a elementelor pneumatice;a iispozitivele care asigur lubrifierea agentului de lucru se numesc ungtoare.

Funcionarea unui ungtor se bazeaz pe principiul Venturi:Dac la o conduct ce sufer o ngustare de seciune ne conectm cu un tub U n care se afl lichid ca n figura 1.22, se constat urmtoarele: viteza aerului n seciunea ngust crete, iar presiunea scade. Ca urmare la capetele tubului apare o diferen de presiune care determin mpingerea lichidului n curentul de aer, n seciunea ngust. Pe acest principiu se bazeaz i funcionarea pistoalelor de vopsit, de exemplu.

Fig. 1.23Structura unui ungator

n figura 1.23 este prezentat structura unui ungtor: 1 -carcasa ungatorului; 2 -orificiu de intrare a aerului; 3 -supap de sens; 4 -camera de picurare; 5 -sectiune ingustata; 6 -orificiu de iesire; 7 -supapa de sens; 8 -tub aductiune; 9 -pahar; 10-orificiu de aductiune a uleiului in camera de picurare

Modul de funcionare: aerul comprimat intr prin orificiul de alimentare 2, traverseaz seciunea ngustat 5 i iese prin orificiul 6.Supapa de sens 3 este deschis, iar aerul comprimat apas asupra uleiului aflat n paharul 9. Se observ c seciunea ngustat este legat de seciunea de intrare n ungtor pe traseul: camera de picurare 4,canalul de aductiune 10, supapa 7, tubul de aductiune 8.

Diferena de presiune dintre cele dou puncte determin urcarea uleiului n camera de picurare, de unde pictur cu pictur acesta se scurge prin canalul 10 i intr n curentul de aer. La impactul cu jetul de aer, picturile de ulei sunt pulverizate i sunt preluate de curent sub form de cea fin. Supapele de sens 3 i 7 au rolul de a menine ungatorul amorsat atunci cnd se oprete alimentarea circuitului respectiv.n funcie de tipul constructiv, ungtoarele sunt prevzute cu posibiliti de reglare a debitului de ulei injectat n sistem (numar de picaturi in unitatea de timp) sau/si cu posibilitatea reglarii finetei particulelor aromizate.In figura 1.24 este prezentat un dispozitiv de reglare a debitului de ule 1-carcasa (de obicei, transparenta);2-surub de reglare a debitului de ulei;3-camera de picurare;4-carcasa ungator;5-canal circular;6-orificiu de evacuare a picaturilor;7-orificiu de alimentare a camerei de picurare; Din punct de vedere al mrimii picaturilor, exist dou tipuri de ungtoare:1. Cu pulverizare normal, unde picturile sunt mai mari de 5 m.2. Cu pulverizare fin, unde picturile sunt mai mici de 5 m.Ungtoarele cu pulverizare normal sunt eficace pn la aproximativ 5 m, msurai pe traseul parcurs de debitul de aer, deoarece, datorit greutii mai mari a particulelor, acestea se depun (teoretic) pe aceast distan. Cele cu pulverizare fin sunt eficace pn la distane mai mari (20 - 30m) deoarece, fiind mai usoare, ele plutesc in curentul de aer mai mult, dar nu sunt eficace n cazul componentelor de curs mic i schimbri de curs rapide.Desigur ca valorile date mai sus sint orientative, in practica ele depinzind de geometria sectiunilor de curgere si de schimbarile de directie impuse aerului, de temperatura, etc.Conform celor aratate la inceputul acestui capitol, necesitatea ungerii echipamentelor pneumatice este discutabila, iar in practica aceasta chestiune nu este intotdeauna clarificata in documentatia tehnica ce insoteste utilajul echipat pneumatic. De aceea, este necesar sa oferim citeva repere in aceasta directie; astfel, in absenta specificatiilor tehnice, se recomanda asigurarea lubrifierii in urmatoarele situatii: pentru cilindrii pneumatici avind viteza de lucru foarte mica; pentru cilindrii pneumatici care lucreaza la viteze mai mari de 1m/s si sint alimentati cu aer uscat la un punct de roua sub 20 oC; in aplicatiile care realizeaza pozitionari exacte; pentru cilindrii pneumatici ai caror pistoane sint solicitate la forte laterale (radiale) mari; in situatia in care s-a asigurat ungerea in instalatie pentru cilindri pneumatici care nu necesitau ungere suplimentara, acestor cilindri este necesar sa li se asigure in continuare lubrifierea, deoarece ungerea suplimentara compromite ungerea asigurata la montaj;

O alta problema cu care se confrunta uneori utilizatorii de pneumatica este absenta indicatiilor privind debitul lubrifiantului; de obicei, ungatoarele sint lasate sa functioneze contindu-se pe reglajul facut de furnizor. In principiu, fara confirmarea efectuarii acestui reglaj, este o greseala sa ne bazam pe acest lucru. In general se recomanda sa se regleze un debit de ulei de una pina la 5 picaturi la un consum de aer de 1000 litri. Odata stabilit, acest reglaj va fi verificat ori-de-cite-ori se va schimba tipul uleiului utilizat, sau in cazul unor variatii notabile ale temperaturii mediului ambiant.Este cu desavirsire interzisa utilizarea altor uleiuri decit a celor recomandate de furnizorul instalatiei (echipamentului pneumatic), existind riscul deprecierii unor elemente componente ale echipamentului pneumatic datorita incompatibilitatii dintre uleiul utilizat si respectivele elemente; deasemenea, datorita viscozitatii diferite a altui ulei decit cel recomandat este compromis reglajul ungatorului, acest lucru putind deveni o sursa generatoare de defecte.

Compresoare cu ulei (pneumostatice)

Acest tip de compresoare functioneaza pe principiul camerei de volum variabil:In faza de aspiratie, aerul este inchis intr-o camera care isi micsoreaza volumul si care se deschide in faza de refulare aerul este evacuat avand o presiune proportionala cu variatia de volum a camerei. Se mai numesc compresoare volumice.

Compresoarele volumice pot fi:-cu piston: Cu comprimare directa Cu comprimare indirecta prin membrana-cu palete-cu angrenaje Cu surub Cu lobi(ROOTS)

1.Compresoare cu piston cu comprimare directa

Fig.1.1

Acest tip de compresor este alctuit din piston, care deplasndu-se n jos n cilindru, absoarbe aerul din conduct prin supapa de admisie, iar la deplasarea n sus l comprim si l refuleaz n conducta de evacuare prin supapa de refulare care se deschide la cresterea presiunii.

Fig.1.2

n figura1.2 se poate observa c treapta a doua are un diametru al cilindrului mai mic dect treapta ntia.Diametrul cilindrului de comprima-re este unul din parametrii dup care putem identifica fiecare treapt a unui compresor cu piston n practic.Acest tip de compresor poate realiza valori de comprimare foarte nalte (pn la 1000 bar), ns el are dezavantaje care i limiteaz utilizarea tot mai mult: genereaz ocuri de presiune n instalaiile consumatoare, introduce ulei n aerul comprimat, este zgomotos, iar datorit frecrilor n etanri temperatura aerului comprimat este foarte ridicat.

2.Compresoare cu piston cu comprimare indirecta(compresor cu membrana) - functioneaza pe acelasi principiu, insa camera in care este aspirat aerul nu mai este cilindru,iar pistonul este separat complet de aceasta camera printr-o membrana elastica. Acest compresor este utilizat in aplicatiile in care trebuie evitata contaminarea gazului comprimat cu ulei pierdut de sistemul de ungere al compresorului in instalatiile din industria chimica, in procesele de laborator care utilizeaza aer comprimat pentru masurari, in instalatiile de uz medical. Din cauza membranei, care are rezistenta mecanica si la oboseala limitate, performantele acestui compresor sunt mai scazute.

Compresoare cu palete:Sunt alctuite dintr-o carcas 1, un rotor cilindric 2 aezat excentric fa de carcasa n care sunt dispuse iar n canale frezate pe generatoarele rotorului paletele 3 figura1.3. ntre suprafaa rotorului, palete, carcas i capacele laterale se formeaz camere de volum variabil (CVV) care n faza de aspiraie nchid etan mase de aer i, pe msura rotirii ansamblului mobil, aceste camere i micoreaz volumul determinnd creterea presiunii.Cnd ating un volum minim ajung n dreptul racordului de refulare, iar aerul comprimat este evacuat Compresorul rotativ cu paleteEste alctuit dintr-o carcas, un rotor cilindric aezat excentric fa de carcasa n care este dispus, iar n canale frezate pe generatoarele rotorului sunt dispuse paletele. ntre suprafaa rotorului, palete, carcas i capacele laterale se formeaz camere de volum variabil care n faza de aspiraie nchid etan mase de aer i, pe msura rotirii ansamblului mobil, aceste camere i micoreaz volumul determinnd creterea presiunii. Cnd ating un volum minim ajung n dreptul racordului de refulare, iar aerul comprimat este evacuat.

Paletele rotorului trebuie s asigure etanarea lateral (cu capacele), frontal (cu carcasa) i fa de rotor. Etanarea frontal este asigurat prin apsarea paletelor pe carcas datorit forei centrifuge. La unele modele, datorit unor arcuri dispuse n canalele practicate n rotor, uzura paletelor este compensat automat. Rcirea compresorului se realizeaz cu ap.Paletele se execut n general din materiale antifriciune i care protejeaz carcasa contra uzurii. nlocuirea paletelor, cnd s-a ajuns la un anumit grad de uzur, repune compresorul n funciune. Maina atinge performanele maxime dup un anumit timp de funcionare, necesar rodrii paletelor..

Paletele rotorului trebuie s asigure etanarea lateral (cu capacele), frontal (cu carcasa) i fa de rotor. Etanarea frontal este asigurat prin apsarea paletelor pe carcas datorit forei centrifuge i, la unele modele, datorit unor arcuri dispuse n canalele practicate n rotor, iar uzura paletelor este compensat automat. Celelalte etanri sunt influenate de precizia de execuie i, n timp, de uzura paletelor.Paletele se execut n general din materiale antifrictiune i care protejeaz carcasa contra uzurii.nlocuirea paletelor, cnd s-a ajuns la un anumit grad de uzur, repune compresorul n funciune. Maina atinge performanele maxime dup un anumit timp de funcionare, necesar rodrii paletelor.

- Compresoare cu angrenaje:Caracteristic acestor compresoare figura1.4 este faptul c rotoarele profilate (lobi, uruburi) nu se afl n contact direct, micarea lor fiind sincronizat prin angrenaje dispuse pe capetele arborilor.

Datorit acestui fapt, uzura acestor maini este practic nul, ns randamentul lor este mai slab (neexistnd contact direct ntre elementele care materializeaz camera de volum variabil, apar scurgeri dinspre racordul de refulare ctre cel de aspiraie).Din aceast categorie, compresoarele cu urub se caracterizeaz printr-o remarcabil uniformitate a debitului, funcionare silenioas i robustee.

Compresoare fara ulei(pneumodinamice)

Functioneaza pe baza maririi vitezei de curgere a aerului,acesta fiind inghesuit in racordul de refulare al masinii.Fata de compresoarele volumice, turbocompresoarele se caracterizeaza prin debite mari, fara oscilatii de debit-presiune, dar si prin nivelul redus al presiunii aerului refulat.Turbocompresoarele pot fi axiale sau radialen figura este prezentat un turbocompresor axial. Se poate observa c accesul aerului aspirat se face paralel cu axul elicei aspiratoare. Ventilatorul de birou este un exemplu de compresor axial, care ns refuleaz n atmosfer.

Fig. 1.5Turbo

n figura se poate observa un turbocompresor radial n trei trepte (are trei rotoare dispuse n serie, pe axul mainii). Aerul este aspirat de primul rotor, i se mrete viteza i este refulat prin centrifugare, perpendicular pe axul mainii (deci radial) ctre periferia carcasei, fiind aspirat mai departe de al doilea rotor si avnd o presiune p1 mai mare ca presiunea atmosferica patm. Fiind centrifugat de al doilea rotor, aerul va avea o presiune p2 mai mare dect p1 la intrarea in treapta a treia. Presiunea finala va fi p3p2>p1>patm .

n figura este prezentat diagrama domeniilor ocupate de fiecare tip de compresor, n coordonate debit-presiune. Aceast diagram este un instrument deosebit de util in alegerea tipului de compresor necesar ntr-o aplicaie practic, atunci cnd se cunosc parametrii consumatorului. Dac intersecia coordonatelor debit-presiune are loc ntr-un domeniu ocupat de mai multe tipuri de compresoare, alegerea se face innd seama de ali parametri: posibiliti i cerine de ntreinere, sensibilitatea consumatorilor la ocuri de presiune, fiabilitate, pre, etc.

Bibliografie1. V.Cosoroab, GH.Georgescu-Azuga, R.Vian, ACIONRI PNEUNATICE, E.T., Bucureti, 19762. S.Clin, S. Popescu, APARATE, ECHIPAMENTE I INSTALAII DE ELECTRONIC INDUSTRIAL, E.D.P., Bucure ti, 19933. A.Oprean, HIDRAULICA MAINILOR UNELTE, E.D.P., Bucureti, 19834. V.Marian, R.Moscovici, D.teneslav, SISTEME HIDRAULICE DEACTIONARE I REGLARE AUTOMAT, E.T., Bucureti, 19835. I. Mrgineanu, AUTOMATE PROGRAMABILE, Ed Albastra, 6. D.Popescu, AUTOMATE PROGRAMABILE, Ed.Matrixrom, Bucureti, 20057. Ionescu Fl., a. MECANICA FLUIDELOR I ACIONRII HIDRAULICE I PNEUMATICE. EDP, 19808. Internet9. Gabriela Lichiardopol - Mecanic aplicat. Manual pentru clasa a X-a

2

Reprezentarea unui sistem pneumatic si simboluri

Drosel - reglare vitezaActuatorValve si accesoriiUnitate de preparare

10.06.11 No. # / 23 Festo Didactic Training and ConsultingSimboluri 2