analizarea operatiunilor de decontare cu tertii, la fabricatia de compresoare

„ANALIZAREA OPERAŢIUNILOR DE DECONTARE CU TERŢII, LA FABRICAŢIA DE COMPRESOARE”

PROIECT DE DIPLOMĂ I.E.D.M. – F.I.REŞIŢA - 2008

CUPRINS

CAPITOLUL 1

PREZENTAREA ARBORILOR COTIŢI

PENTRU COMPRESOARE

……………………………………………………………………………………………………3

1.1 Compresoare de aer industrial

………………………………………………………..……………………………3

1.2 Studiul teoretic privind stadiul de dezvoltare a fabricaţiei

de arbori cotiţi pentru motoare termice

……………………………………………………………………………6

1.3 Tehnologia de fabricaţie a arborilor cotiţi

………………………………………………………………10

1.4 Arbori cotiţi pentru compresoare în construcţie fretată

……………………………………13

CAPITOLUL 2

PROIECTAREA TEHNOLOGICĂ A COMPONENTEI

„FUS DREAPTA”, A ARBORELUI COTIT 2V

……………………………………………………………15

2.1 Analiza constructiv - tehnologică a piesei

……………………………………………………………15

1



2.2 Alegerea semifabricatului

……………………………………………………………………………………………17

2.3 Determinarea adaosurilor de prelucrare, calculul

dimensiunilor intermediare

…………………………………………………………………………………………………18

2.4 Alegerea itinerariului tehnologic

………………………………………………………………………………22

2.5 Alegerea maşinilor-unelte şi a S.D.V.- urilor

………………………………………………………24

2.6 Calculul regimurilor de aşchiere

………………………………………………………………………………24

2.7 Norma tehnică de timp

…………………………………………………………………………………………………34

CAPITOLUL 3

ANALIZAREA OPERAŢIUNILOR DE DECONTARE

CU TERŢII, LA FABRICAŢIA

DE COMPESOARE

…………………………………………………………………………………………………………

……….40

2



3.1 Contabilitatea decontărilor cu furnizorii şi clienţii

…………………………………………………40

3.2 Contabilitatea decontărilor cu personalul,

ajutoarele sociale şi protecţia socială

………………………………………………………………………………50

CAPITOLUL 4

DETERMINAREA COSTULUI DE FABRICAŢIE

AL ARBORELUI COTIT - 2V

………………………………………………………………………………………………59

BIBLIOGRAFIE

…………………………………………………………………………………………………………

…………………64

3



CAPITOLUL 1

PREZENTAREA ARBORILOR COTIŢI

PENTRU COMPRESOARE

1.1 Compresoare de aer industrial

Compresoarele de aer 1V 15/7, 2V 30/7, 3V 45/7 sunt compresoare stabile

de construcţie verticală cu 1, 2 sau 3 cilindrii respectiv în două etaje de

compresie, cu simplu efect realizate într-un singur cilindru cu piston diferenţial,

având mecanismul motor fără cap de cruce.

Aspiraţia se face prin intermediul unui filtru montat direct pe ţeava de

aspiraţie şi prin supapele de tipul, cu două inele concentrice având acţionare

automată.

Între cele două etaje de compresie se montează unul , respectiv două, sau

trei răcitoare intermediare de construcţie sudată cu ţevi în care apa circulă

contra curent cu aerul.

Compresoarele posedă un sistem automat de reglare care la depăşirea

presiunii de regim acţionează direct pe supapele de aspiraţie.

Compresoarele au două sisteme de ungere:

mecanismul motor are ungere centrală cu presiune creată de o

pompă cu roţi dinţate;

cilindrii se ung separat cu ajutorul unui lubrificator.

Pentru controlul ungerii mecanismului motor este prevăzut un manometru,

iar pentru controlul ungerii cilindrilor pe fiecare conductă se montează o sticlă

vizoare, compresoarele sunt răcite cu apă.

Datorită formei constructive tipul de compresor adoptat prezintă

următoarele avantaje:

construcţie simplă;

greutate mică;

4



gabarit redus;

antrenarea directă de la motorul electric;

construcţie complet închisă prevăzută cu capace laterale

dimensionate pentru acces uşor la piese importante;

mers silenţios.

În figura 1.1 se prezintă secţiunea şi construcţia unui compresor 1V – 15/7.

Fig. 1.1 Compresor 1V – 15/7

Compresoarele 1V 15/7 şi 2V 30/7 sunt prevăzute cu volant.

Compresoarele 1V, 2V şi 3V se pot folosi în staţii de compresoare în

întreprinderi mecanice, siderurgice, mine, fabrici de ciment, etc.


5






6



Caracteristicile tehnice ale compresoarelor de aer industrial fabricate la

UCM Reşiţa se prezintă în tabelul de mai jos:

Denumirea /Tipul

compresorului

UM

Unit.1V – 15 / 7 2V – 30 / 7

3V – 45 /

7

Debit aspirat în

regim nominalm3 / min. 15 30 45

Presiunea

nominală de

lucru

bar 7 7 7

Turaţia

nominalărot / min. 300 300 300

Puterea

motorului

electric

kW 100 200 300

Tensiunea de

alimentareV 380 380 380

Greutatea

electrocompres

orului

Kg 5712 8958 11394

Complexul se livrează cu motor electric de antrenare, inclusiv aparataj de

pornire, se pot livra şi în construcţie tropicalizată.

1.2 Studiul teoretic privind stadiul de dezvoltare a fabricaţiei de

arbori cotiţi pentru motoare termice

Ca şi formă constructivă se deosebesc două tipuri caracteristice de arbori

cotiţi:

7



arbori cotiţi dintr-o singură bucată;

arbori cotiţi din mai multe bucăţi.

Arborii cotiţi din mai multe bucăţi se montează pe rulmenţi în cartere

tunel.

Obişnuit fusurile palier alternează cu manetoanele, soluţia oferind o mare

rigiditate, cazul când la manetoane există un fus palier.

În această situaţie, pentru creşterea rigidităţii, se măreşte diametrul

fusurilor palier, se reduce lungimea lor şi se îngroaşă braţele.

Fusurile palier au în general acelaşi diametru, lungimea lor depinde de

încărcarea pe care o suportă.

La motoarele cu ardere internă lungimile primului şi ultimului palier se

aleg ţinând se ama şi de necesitatea prevederii mecanismelor de antrenare a

agregatelor auxiliare (distribuţie, ventilator, etc) şi a volantului.

În general lungimea lor este mai mică decât a palierelor centrale.

Pentru a reduce greutatea arborelui şi a mări rezistenţa la oboseală

fusurile palier şi maneton se găuresc, fig. 1.4.

8



Fig. 1.4 Soluţii constructive de fusuri palier

Soluţia din figura 1.4, c, oferă rezistenţa cea mai mare la oboseală (de 2 –

3 ori mai mare faţă de cea din fig. 1.4, a), dar este şi cea mai scumpă.

De aceea se preferă soluţia intermediară din fig. 1.4, b.

Braţele manetoanelor au forme forte diferite: de la soluţia mai veche,

paralelipipedică până la forma eliptică sau circulară, care îndepărtează

materialul aflat în exces de la extremităţi şi măreşte durabilitatea, fig. 1.5.

9



Fig. 1.5 Forme constructive – braţe manetoane

Forma, dimensiunile şi modul de racordare a braţelor la fusuri au o mare

importanţă asupra rezistenţei lor la oboseală.

Se preferă racordările cu mai multe raze sau cu degajare, deoarece se

obţine o suprafaţă portantă a palierului mai mare.

Uleiul necesar ungerii fusurilor paliere este adus sub presiune din

magistrala de ulei, care există de obicei în carter. De aici prin canale, care

traversează fusurile palier şi braţele, uleiul ajunge la fusurile maneton.

Orificiile de ungere de pe suprafaţa fusurilor se plasează în zona unde pe

periferia fusului presiunea are valoarea minimă.

Fiind concentratori de tensiune, muchiile orificiilor se racordează sau se

execută faţete sau şanţuri de descărcare. Se procedează la îngroşarea pereţilor

10



fusului, în regiunea orificiului sau la ecruisarea muchiilor orificiului prin presarea

unei bile.

Utilizarea contragreutăţilor pentru echilibrarea forţelor de inerţie de

rotaţie şi a momentelor lor, sau pentru descărcarea lagărelor se face luând în

considerare regimul de turaţii, lungimea, numărul şi rigiditatea lagărelor.

Contragreutăţile fac corp comun cu braţul dacă arborele este turnat sau se

montează prin îmbinare pe braţ. Pentru descărcarea şuruburilor de prindere

contragreutăţile sunt prevăzute cu umeri, îmbinare în coadă de rândunică etc.

Forma şi dimensiunile arborilor cotiţi depind de o gamă de factori ca:

o numărul şi poziţia cilindrilor;

o cursa pistoanelor şi mărimea rezultantei presiunilor ce se exercită

asupra fiecărui piston;

o turaţia de regim a arborelui.

Cu cât cursa pistoanelor este mai mare, cu atât turaţia arborelui cotit este

mai mică.

Pentru motoarele grele marine cursa pistoanelor variază între 800 – 1250

mm, pentru motoarele de tractor între 130 – 150 mm, pentru motoarele de

automobil între 100 – 180 mm, iar pentru motoarele de motocicletă între 50 –

105 mm.

11



Fig. 1.6 Dependenţa dintre diametrul fusurilor palier şi diametrul

cilindrilor

În fig. 1.6 se indică dependenţa, determinată pe bază statistică, dintre

diametrul fusurilor palier df şi diametrul cilindrilor D pentru motoare termice.

Arborele cotit se execută prin forjare sau prin turnare. Forjarea în funcţie

de lungimea arborelui, se face prin matriţare (sub 2 m) şi liberă. Arbori forjaţi

sunt din oţel carbon (OLC 45, OLC 60) cu σ = 700 – 800 N/mm2 sau din oţeluri

aliate cu Ni, Mo, V cu σ = 825 – 1250 N/mm2.

Arborii turnaţi se fac din oţel sau fontă, şi prezintă următoarele avantaje:

proprietăţi bune de turnare;

rezistenţă la oboseală;

amortizare bună a vibraţiilor torsionale.

Se utilizează sortimentele de fontă: fontă maleabilă perlitică, fontă cu

grafit nodular, fonta aliată. În ultima vreme s-a extins procedeul de turnare a

arborilor din oţel sau din fintă cu grafit lamelar şi nodular. Printr-o turnare de 12



precizie se obţine forma finală a arborelui, nemaifiind necesare cheltuieli

suplimentare pentru prelucrarea mecanică.

La arborii cotiţi executaţi din bucăţi separate care se asamblează, braţele

şi manetonul se forjează împreună iar fusurile palier se forjează separat, în final

fusurile palier se fixează în braţe prin presare, serajul rezultând din diferenţa

(0,001 ……… 0,00125)df la diametru.

1.3 Tehnologia de fabricaţie a arborilor cotiţi

a) Caracteristici constructive, condiţii tehnice de execuţie

Arborii cotiţi se disting de ceilalţi arbori prin faptul că o parte a

tronsoanelor lor sunt excentrice, direcţia excentricităţii fiind în general diferită

de la un tronson la altul.

Ca urmare fusurile arborilor cotiţi sunt de două categorii:

fusuri paliere – a căror axă este coliniară cu cea a arborelui;

fusuri manetoane – a căror axă este excentrică faţă de cea arborelui.

Zonele de legătură dintre cele două categorii de fusuri se numesc braţele

arborelui cotit. Condiţiile tehnice de execuţie se referă în primul rând la precizia

dimensională şi calitatea suprafeţelor fusurilor, poziţia reciprocă a acestor

suprafeţe, continuitatea găurilor de ungere (prin care uleiul sub presiune circulă

de la fusurile paliere spre cele manetoane şi, uneori de aici la bolţul pistonului)

şi echilibrarea arborelui în ansamblu.

Astfel, precizia diametrală a fusurilor corespunde treptelor 6 sau 7

(ovalitatea şi conicitatea acestora fiind mai strâns tolerată), neparalelismul

axelor diferitelor fusuri se limitează la 0,02 mm/100 mm lungime, iar bătaia

radială a fusurilor paliere trebuie să nu depăşească (0,025 ……… 0,035) mm.

În fabricaţia de serie mare sau masă a arborilor cotiţi de dimensiuni mici şi

mijlocii, executaţi din oţel, semifabricatele se obţin prin matriţare. În continuare

semifabricatele sunt debavurate, normalizate, îndreptate şi eventual sablate.

La serii mici, semifabricatele se obţin prin forjare liberă, căutând ca totuşi

consumul de material şi de manoperă să fie cât mai redus cu putinţă.

13



Arborii cotiţi de dimensiuni mari, executaţi în serie (spre exemplu arborii

cotiţi pentru compresoare), se obţin printr-un procedeu special, a cărei schemă

de desfăşurare, fig. 1.7, cuprinde următoarele etape:

a) – bara de material 1, încălzită, se prinde în zonele A, B, C, unde

urmează să se formeze trei dintre fusurile arborelui;

b) – elementele de prindere A şi C strâng materialul şi îl refulează axial

spre B (mişcarea 2);

Fig. 1.7 Fazele procesului de forjare a arborilor cotiţi

c) – în cursul acestei refulări, zona B se deplasează radial (mişcarea 3),

până la realizarea excentricităţii „e”.

b) Particularităţile prelucrării mecanice prealabile arborilor cotiţi

Tehnologia de fabricaţie a arborilor cotiţi cuprinde aceleaşi etape ca în

cazul arborilor drepţi:

operaţii pregătitoare;

prelucrarea prealabilă a suprafeţelor principale şi auxiliare;

14



tratamentul termic;

finisarea;

controlul final.

Conţinutul acestor etape are însă câteva particularităţi, mai ales atunci

când fabricaţia este de serie mare sau de masă.

Astfel, în afara găurilor de centrare şi a suprafeţelor frontale de capăt,

arborii cotiţi mai au o suprafaţă de bazare, dispusă pe unul din braţele extreme

(canal, gaură, aplatizare) şi destinată orientării unghiulare la prelucrarea

braţelor şi a fusurilor manetoane.

Arborii cotiţi puţin rigizi sunt în plus sprijiniţi în timpul prelucrării pe fusul

palier median care, la aceşti arbori cotiţi, se prelucrează la începutul procesului

tehnologic, împreună cu celelalte baze tehnologice.

c) Tratamentul termic al arborilor cotiţi

În procesul tehnologic al arborilor cotiţi, operaţiile de tratament termic

realizează fie reducerea tensiunilor interne în vederea stabilizării dimensionale,

fie creşterea durităţii fusurilor în vederea asigurării unei rezistenţe sporite la

uzură.

Detensionarea se aplică în prima parte a procesului tehnologic sau după

executarea principalelor degroşări, în timp ce tratamentele cu scop funcţional

(cementare, nitrurare sau călire superficială) se aplică înaintea operaţiilor de

finisare.

Cementarea şi mai ales nitrurarea se aplică stratului superficial al fusurilor

şi asigură o rezistenţă la uzură deosebită. Totuşi adâncimea relativ mică a

stratului durificat (0,4 ……… 0,6 mm la nitrurare, de exemplu) impune

refacerea tratamentului la recondiţionarea arborelui după uzare.

Călirea superficială prin CIF permite ca grosimea stratului durificat să fie

mult mai mare (2 ……… 4 mm), astfel că la recondiţionare nu mai este necesar

un nou tratament termic, în plus ciclul termic este mult mai sumar, durata

procesului mult mai mică, iar deformaţiile sunt minime.

15



d) Finisarea arborilor cotiţi

Fusurile, suprafeţele de antrenare şi alte câteva suprafeţe ale arborilor

cotiţi se supun unor operaţii de finisare prin rectificare, vibronetezire sau

lepuire, pentru a reduce erorile până la nivelul treptei 6 de precizie şi

asperităţile superficiale până sub Ra = 0,4 ……… 0,8 μm, (pe fusurile de lagăr).

Atât suprafeţele centrice ale arborelui cotit, cât şi cele excentrice se

rectifică pe maşini specializate, de cele mai multe ori cu avans transversal.

Suprafeţele fusurilor de lagăr se supun, în plus, unei operaţii de

superfinisare, realizată prin vibronetezire sau mai frecvent, prin lepuire,

instalaţiile utilizate fiind specializate. În aceste operaţii se urmăreşte doar

îmbunătăţirea calităţii suprafeţei, prin aplatizarea vârfurilor microasperităţilor.

Tot în această etapă a procesului tehnologic se execută şi echilibrarea

dinamică a arborelui cotit, pe maşini de asemenea specializate.

Echilibrarea se realizează mai întâi constructiv, prin montare pe braţe a

unor contragreutăţi confecţionate special în acest scop, iar apoi tehnologic, prin

executarea unor găuri în anumite zone ale arborelui cotit, funcţie de indicaţiile

maşinii de echilibrat.

1.4 Arbori cotiţi pentru compresoare în construcţie fretată

În figura 1.8, se prezintă execuţia unui arbore cotit pentru compresoare

1V.

Părţile componente principale sunt:

1. fus stânga;

2. manivelă;

3. dop 3/4'’;

4. fus dreapta.

16



Fig. 1.8 Arbore cotit pentru compresoare 1V

17



CAPITOLUL 2

PROIECTAREA TEHNOLOGICĂ A COMPONENTEI

„FUS DREAPTA”, A ARBORELUI COTIT 2V

Se va proiecta tehnologia de fabricaţie pentru piesa fus dreapta, din

figura 2.1.

2.1 Analiza constructiv - tehnologică a piesei

a) Descriere constructivă

Piesa fus dreapta, se va executa în clasa de precizie mijlocie, conform

STAS 2300-88, şi se concretizează prin următoarele condiţii tehnice impuse:

precizie dimensională, realizare cote Φ130 (+0,230 +0,180) – cotă formular;

Φ120 f7 (-0,036 –0,021); Φ120 (+0,190

+0,130) – cotă formular;

precizie geometrică, cilindricitate 0,010, respectiv 0,020, zone de capăt

Φ130 şi Φ120;

calitatea suprafeţei, rugozitate generală Ra = 12,5 (m), rugozitate

impusă Ra = 0,8; Ra = 3,2 ; Ra = 6,3 (m); canal de pană, dantură,

respectiv suprafaţă interioară

b) Descriere funcţională

Piesa face parte din subansamblul arbore cotit pentru compresoare – 2V,

pe capătul din dreapta al piesei montându-se cuplajul de legătură cu

elementele compresorului.

c) Stabilirea bazelor tehnologice

Piesa se va orienta şi fixa între vârfurile universalului (bacuri) în cazul

general de strunjire cilindrică exterioară sau interioară.

În cazul frezării, găuririi, piesa se va prinde pe masa maşinii de frezat sau

de găurit cu ajutorul dispozitivelor adecvate, şurub, piuliţă, bride.

În cazul danturării sau mortezării, se va prinde în planşaibă sau pe prisme.

18



d)Materialul de prelucrat

Din STAS 880 – 88, se alege un oţel carbon de calitate pentru tratament

termic, destinat construcţiei de maşini, OLC 45.

19



Fig. 2.1 Fus dreapta

20



Din tabelul 3, pagina 3, STAS 880 – 88, se extrage compoziţia chimică a

materialului ales.

Marcaoţelul

ui

Calitatea

Compoziţia chimică, %

C Mn S P

OLC 45

X 0,42 … 0,50 0,50 … 0,80 max. 0,035 max. 0,035

Tratamentul termic aplicat probelor se extrage din tabelul 7, STAS 880 –

88, pagina 9:

Marcaoţelul

ui

Tratament termic

Normalizare Călire Revenire

TemperaturaoC

Mediu de

răcire

Temperatura

oC

Mediu derăcire

Temperatura

oC

Mediu derăcire

OLC 45

840 … 870 aer 820 … 850 apă 540 … 680 aer

Din tabelul 5, pagina 8, STAS 880 – 88, se extrag caracteristicile mecanice

garantate pe produs, determinate pe probe tratate termic.

Duritatea maximă a produselor livrate în stare laminată se stabileşte la

înţelegere între producător şi beneficiar.

Pentru mărcile de oţel la care nu se precizează valorile durităţii în stare

normalizată, acestea se stabilesc prin contract.

Marcaoţelului

Felultratament

uluitermic***

Limita de

curgereRp 0,2

N/mm2

Rezistenţa

la rupere 1)

Rm

N/mm2

Alungireala

rupereA5, %,min.

Gâtuireala

rupereZ ,%,min.

DuritateBrinell

în stare delivrare, HB

max.

21



OLC 45 CR 500700 … 850

14 30 207

2.2 Alegerea semifabricatului

Ţinând seama de forma piesei (simplă, complexă), de dimensiunile

relative ( mici, mari), şi de materialul din care se execută piesa, se alege un

semifabricat laminat, forjat, matriţat, turnat sau prelucrat mecanic.

Într-un prim calcul preliminar dimensiunile semifabricatului s-au luat cu 2-

5 mm/rază mai mari decât ale piesei.

Coeficientul de utilizare al materialului reprezintă procentul de material ce

rămâne în piesă după prelucrare. S-a calculat în valoare absolută cu relaţia:

Ka = (7.19)pag.88[10]

calculul volumului semifabricatului :

VSEMIFABRICAT = π 7,52 60 = 10602,8 cm3

densitatea materialului de prelucrat :

ρMATERIAL =7,85 g / cm3

calculul masei semifabricatului :

MSEMIFABRICAT =ρMAT. VSEMIFABRICAT =7,85 10602,8 = 83232 g= 83,232

kg

Calculul coeficientului absolut de utilizare :

KU = 100 % = 100 % = 62,11 %

Unde mpiesă = 51,7 kg, se alege astfel un semifabricat forjat.

2.3 Determinarea adaosurilor de prelucrare, calculul dimensiunilor

intermediare

A. Calculul dimensiunilor intermediare ale semifabricatelor

Se determină cunoscând mărimea adaosului de prelucrare, pentru

operaţia sau faza considerată, cu formulele din [11] pag. 77.

22



a) pentru suprafeţe de revoluţie exterioare, cu adaos de prelucrare

simetric (fig. 2.2).

S-au notat:

dr - dimensiunea de reglare a sculei; amax, amin - dimensiunea maximă (respectiv minimă) obţinută la faza

precedentă de prelucrare; bmax, bmin - dimensiunea maximă (respectiv minimă) ce se obţine la

faza curentă de prelucrare; jmax, jmin - deplasările maximă (respectiv minimă) a sistemului

tehnologic M.D.P.S.(maşină-unealtă, dispozitiv, piesă, sculă) datorită mărimilor diferite ale adaosului de prelucrare;

2ACmin =amin - bmin (5.18)

2ACmax =amax -bmax (5.19)

Fig. 2.2 Calculul dimensiunilor intermediare

Ţinând seama de relaţiile:

amax =amin + Ta (5.20)

bmax =bmin +Tb (5.21)

2ACmax =amin +Ta – bmin -Tb (5.22)

23



b) pentru suprafeţe de revoluţie interioare, cu adaus de prelucrare

simetric:

2ACmin = bmax -amax (5.25)

2ACmax =bmin -amin (5.26)

La calculul dimensiunilor intermediare ale semifabricatului, se începe de la

operaţia sau faza precedentă.

Pentru determinarea dimensiunilor semifabricatului brut, se pleacă de la

dimensiunea piesei, la cere se adaugă adaosurile de prelucrare intermediare,

considerate în ordine inversă a prelucrării.

B. Calculul propriu-zis al adaosului de prelucrare

Calculul adaosurilor de prelucrare, pentru suprafaţa cilindrică Φ146, se

face considerând operaţiile şi fazele necesare prelucrării în ordinea inversă.

Pentru că adaosul de prelucrare este simetric, se utilizează relaţiile din

[11].

a) Pentru rectificare(operaţia precedentă este strunjirea într-o

singură etapă)

RZp=25 μm

SP=0, (deoarece în cazul prelucrării semifabricatelor care au fost

supuse la tratamente termochimice, din expresia adaosului de prelucrare

se elimină valoarea lui SP, în scopul păstrării stratului tratat termochimic)

ρP = 2ΔC lC

ΔC =0,2 μm/mm, tab.(1.4), curbarea specifică

lC =591 mm

ρP =2 0.2 591 = 236,4 μm

La prelucrări între vârfuri nu se face verificarea aşezării, (εv=0)

Adaosul minim pentru rectificare este:

2ACmin =2(RZp + ρP)=2(25 + 236,4)= 522,8 μm

24



Din tabelul (7.19), [10], obţinem toleranţa pentru operaţia precedentă –

strunjire conform clasei 6 de precizie:

Tp =260 μm

Deci adaosul nominal pentru rectificare este:

2ACnom= 2ACmin + Tp = 523 + 260= 783 μm

Dimensiunea maximă după strunjire (înainte de rectificare), va fi:

dmax = 146 + 0,783 = 146,783 mm, se rotunjeşte

dmax = dnom= 146,8 mm

dmin = 146,8 - 0,260 = 146,54 mm

Operaţia de strunjire se va executa la cota Φ 146,80-0,26 mm

b) Strunjire(operaţia precedentă este turnarea)

RZp= 150 μm tab. (3.3)

SP = 250 μm tab. (3.3)

ρP = tab. (1.3)

unde:

ρc=2Δclc tab. (1.4)

Δc = 0,06 μm/mm tab. (1.4)

ρc = 2 0,06 591 = 70,92 μm

lc =591 mm

ρcentr.=0,25 tab. (1.3)

T = 3400 μm tab. (3.1)

ρcentr.=0,25 = 0,886 mm= 886 μm

ρP= = 888 μm

Adaosul de prelucrare minim pentru strunjire este:

2ACmin =2(RZp + Sp) +2ρP =2(150 + 250) + 2 888= 2576 μm

Din tabelul (3.1), se obţine abaterea inferioară Ai, la diametrul barei:

Ai =+ 2 mm

Adaosul nominal calculat pentru strunjire, este:

2ACnom =2ACmin + Ai = 2,576 + 2 = 4,576 mm25



Dimensiunea nominală a barei forjate se calculează:

dnom.sf.= dmax + 2ACnom = 146,8 + 4,576 = 151,376 mm

Se alege un semifabricat forjat, cu diametrul standardizat:

Φ155+1,4-2,0 mm

c) Calculul adaosului de prelucrare pentru suprafaţa frontală,

L=591 (mm)

Suprafeţele frontale de capăt se prelucrează prin strunjire, (operaţia

precedentă este debitarea cu cuţit de strung).

Din tabelul (3.6), [11]:

RZp + Sp =0,3 mm

ρP = 0,010 D = 0,010 146 = 1,46 mm, neperpendicularitatea

capătului barei faţă de axa semifabricatului.

Din tabelul (3.6), se extrage abaterea inferioară la lungimea barei

debitate:

Ai = 1,8 mm

Adaosul minim calculat este:

2ACnom =2ACmin + Ai= 3,52 + 1,8 = 5,32 mm

unde:

2ACmin =2(RZp + Sp) +2ρP = 20,3 + 2 1,46 = 3,52 mm

Dimensiunea nominală pentru debitare este:

Lnom = 591 + 5,32 = 596,32 mm; se rotunjeşte,

Lnom = 597 mm

La debitare se va respecta cota: 597 ±0,5 mm

Valoarea efectivă a adaosului nominal este:

2ACnom = 597 – 591 = 6 mm

Pentru fiecare suprafaţă frontală adaosul este:

ACnom = 3 mm

26



2.4 Alegerea itinerariului tehnologic

010 – Debitare, lungime L = 597.

020 – Strunjire cilindrică exterioară degroşare în trepte, frontal, centruire

ambele capete, strunjire cilindrică exterioară la Φ151; Φ137; Φ127.

030 – Control U.S. conform L 76002 – 0.

040 – Tratament termic: sablare cu alice.

050 – Strunjire cilindrică exterioară finisare în trepte, frontal, exterior

Φ146; Φ124 conform schiţă, respectiv Φ130,7, găurire 1 x Φ25, teşire 1,5 x 450;

respectiv 4 x 450.

27



060 – Autocontrol.

070 – Rectificare rotundă exterioară Φ130+0,230+0,180, pe lungime 101.

080 – Lăcătuşărie, ajustare, debavurare, marcare.

28



090 – C.T.C. – măsurare cote importante.

2.5 Alegerea maşinilor-unelte şi a S.D.V.- urilor

Caracteristicile tehnice principale ale strungului universal SN 400x1500, se

prezintă în tabelul de mai jos:

Tipulstrungul

ui

Caracteristici

principale

Turaţia axuluiprincipal,rot/min

Avansul longitudinal,

mm/rot

Avansul transversal,

mm/rot

SN 400

h = 400 mm

L = 750 mm

L = 1000 mm

L = 1500 mm

L = 2000 mm

P = 7,5 kW

12; 15; 19; 24; 30; 38; 46; 58;

76; 96; 120; 150; 185; 230; 305; 380; 480; 600; 765; 955;

1200; 1500

0,06; 0,08; 0,10; 0,12; 0,14; 0,16;

0,20; 0,24; 0,028; 0,32;

0,40; 0,46; 0,56; 0,64; 0,80; 0,96; 1,12; 1,24; 1,60; 1,92; 2,24; 2,88;

3,52

0,012; 0,015; 0,018; 0,021; 0,024; 0,030; 0,036; 0,042; 0,048; 0,060; 0,072; 0,084; 0,096; 0,120; 0,144; 0,168; 0,192; 0,240; 0,288; 0,336; 0,384; 0,480; 0,516; 0,672; 0,680; 0,796; 0,812; 0,904; 1,012; 1,200; 1,36; 1,624; 2,024;

2,72

Din tabelul (10.10), pag. 226, [9], se alege maşina de rectificat exterior ale

cărei caracteristici principale sunt prezentate în tabelul de mai jos:

Tipulmaşini

i

Diametrulpiesei derectificat,

mm Conulmaşini

i

Dimensiunea

discului derectificat,

mm

Putereamotorului

de antrenare,

kW

Turaţiile

axuluiport

piesă,rot/min

Avans

longit.

m/min

Avanstransv

.m/min

D Bmin.

max. discabraz

.

piesă

SA300 x 1500

300 150Morse

4500 80 5,5 0,5

35 … 475

0,01 …6

manual

29



2.6 Calculul regimurilor de aşchiere

Calculul regimurilor de aşchiere se face după metodele de calcul din [10],

pentru următoarele 4 operaţii de aşchiere :

strunjire degroşare; strunjire finisare; găurire; rectificare rotundă exterioară;

a) Strunjire – degroşare

D1= 155 mm, diametrul piesei înainte de prelucrare

Dp= 151 mm, diametrul piesei prelucrate

adâncimea de aşchiere la strunjirea longitudinală, t(mm):

tL = = 2 mm

numărul de treceri nt:

nt = 2

adaosul de prelucrare, ap(mm):

ap = 1 mm = t

Se impune obţinerea unei rugozităţi de 6,3 μm, strunjirea se execută pe

un strung SN 400x1500, cu un cuţit armat cu plăcuţă din carburi metalice, P10

(grupa de utilizare), având ж=600; жs=150; rε=1 mm, faţa de degajare plană cu

γ=00 şi secţiune transversală a corpului cuţitului ς=20x20 mm2.

avansul pentru strunjirea de degroşare, se ia din tabelul (2.30),

pagina 62:

sL = sT = 1,1 mm/rot,

avans ce se poate realiza la strungul SN 400x1500, tabelul (1.30).

viteza economică de aşchiere, se calculează cu formula:

[m/min] (1.3)

unde:

30



Cv - coeficient funcţie de caracteristica materialului de prelucrat şi

materialul sculei aşchietoare cu răcire

Cv = 285; xv = 0,18; yv = 0,45; n=1,75;

tab.(2.4)[10]pag.65 pentru oţel carbon cu HB = 217

xv, yv, n - exponenţii adâncimii de aşchiere, avansului şi durităţii, tab.(2.4)

[10]

T = 90 min - duritatea sculei aşchietoare

m = 0,125 - exponentul durabilităţii, tab.(2.3)

[10]pag.62

t = 1 mm - adâncimea de aşchiere

s = 1,1 mm/rot - avansul de aşchiere

kv = k1. k2. k3. k4. k5. k6. k7. k8. k9

k1…k9.- coeficienţi cu valori prezentate în continuare

Cuţit 20 x 20 mm2 : ASecţiune transversală = 400 mm2 =0,08 - pentru

oţel

k1 - coeficient funcţie de influenţa secţiunii transversale

tab.(2.4)[10]

k2 - coeficient funcţie de unghiul de atac principal

tab.(2.6)[10]

unde: φ= 0,3 - exponent funcţie de materialul cuţitului P10

k3 - coeficient funcţie de unghiul de atac secundar

tab.(2.7)[10]

unde: a = 15

k4 - coeficient funcţie de influenţa razei de racordare a vârfului cuţitului

tab.(2.9)[10]

unde: μ= 0,1 - pentru degroşare

31



k5 = 1,32; tab.(2.11)[10]

k6 = 1; tab.(2.12)[10]

k7 = 1; oţel fără ţunder

k8 = 0,9 ; pentru forma plană a suprafeţei de degajare

kv = 0,968 0,9173 1 0,933 1 1 1 1 1,32 = 1,093

Viteza de aşchiere va fi :

Se calculează turaţia piesei:

Se recomandă n 800, pentru degroşare.

Se alege imediat turaţia inferioară sau superioară din gama de turaţii ale

M.U

n = 315 rot/min, turaţie aleasă din gama M.U.

Recalcularea vitezei reale:

viteza de avans vf = n s = 315 1,1 = 346,5 mm/min

Se calculează forţele de aşchiere tangenţială, respectiv radială cu

formulele:

Fz= [daN] (1.6)

Fy= [daN] (1.7)

CFz, CFy, coeficienţi daţi în tabelul (1.18), funcţie de materialul de prelucrat:

CFz= 3,57; CFy=0,0027;

xFz, xFy, yFz, yFy, exponenţi funcţie de materialul de prelucrat, daţi în tabelul

(2.19):

xFz=1; xFy=0,9; yFz=0,75; yFy=0,75;

nz, ny, exponenţi funcţie de materialul de prelucrat, tabelul (2.20):

32



nz= 0,75; ny= 2;

Coeficienţii globali de corectare a forţelor de aşchiere KFz, KFy, se

determină cu relaţiile:

KFz= KnzKҗzKrzKhzKγz (1.8)

KFy= KnyKҗyKryKhyKγy (1.9)

unde:

Knz, Kny, coeficienţi de corecţie funcţie de materialul de prelucrat, tabelul

(2.21)

Knz= Kny=1;

Kҗz, Kҗy, coeficienţi de corecţie funcţie de unghiul de atac principal, tabelul

(2.22)

Kҗz=0,98; Kҗy=0,71;

Krz, Kry, coeficienţi funcţie de raza de rotunjire de la vârf, tabelul (2.23)

Krz=

Krz=

Kγz, Kγy, coeficienţi funcţie de unghiul de degajare, tabelul (2.24)

Kγz=1; Kγy=1;

Khz, Khy, coeficienţi funcţie de uzura pe faţa de aşezare, tabelul (2.25)

Khz=0,98; Khy=0,82;

KFz=1 0,98 0,933 1 0,98 = 0,896

KFy=1 0,71 0,8122 1 0,82 = 0,472

Se obţin componentele forţei de aşchiere:

Fz = 3,57 11 1,10,75 2170,75 0,896 = 194,25 daN

Fy = 0,0027 10,9 1,10,75 2172 0,472 = 58,311 daN

Puterea de aşchiere se calculează cu:

Pa= [kw] (2.10)

Pa= kw

33



Se consideră maşina unealtă are randamentul η=0,7, astfel se verifică

puterea motorului:

PMu η = 7 0,7 =4,9 kw

Pa ≤ PMu η

Momentul de torsiune rezultant, se calculează cu:

Mt = [daNm]

Mt = daN m

b) Strunjire finisare

Date iniţiale :

- dimensiunea de prelucrat: Φ 124 mm;- lungimea de prelucrat l = 421,5 mm;- adaos de prelucrare d1 = 127 mm;- maşină unealtă SN 400x1500, cu randamentul = 0,80;

- cuţit Rp, = 450, = 6…100, = 10...150, r = 0,5 mm, q = 25x25 mm;

Se calculează adaosul de prelucrare:

AP1 = mm

Modul de lucru :

- numărul de treceri i=3;- adâncimea de aşchiere t = 1,5/3 = 0,5 mm;- durabilitatea T = 60 min, pentru cuţit din Rp3;- avansul s, tab.(10.6)[8]pag 169; s = 0,13 mm/rot;- viteza de aşchiere:

(10.27)

unde:

Cv - coeficient funcţie de caracteristica materialului de prelucrat şi materialul sculei aşchietoare cu răcire;

Cv = 96,2; xv = 0,25; yv = 0,33; n = 1,75; tab.(10.26)[6]pag.184 pentru oţel carbon cu HB = 207;

34



xv, yv, n - exponenţii adâncimii de aşchiere, avansului şi durităţii, tab.(10.26)[6];

T = 60 min - duritatea sculei aşchietoare; m = 0,125 - exponentul durabilităţii, tab.(10.25)[6]pag.183; t = 0,5 mm - adâncimea de aşchiere; s = 0,13 mm/rot - avansul de aşchiere; kv = k1.k2. k3.k4. k5.k6. k7.k8. k9

k1…k9.- coeficienţi cu valori prezentate în continuare; Cuţit 25 x 25 mm : ASecţiune transversală = 625 mm2

ξ = 0,08 - pentru oţel; k1 - coeficient funcţie de influenţa secţiunii transversale:

(10.28)[8]

k2 - coeficient funcţie de unghiul de atac principal

(10.28)[8]

unde: = 0,6 - exponent funcţie de materialul de prelucrat

k3 - coeficient funcţie de unghiul de atac secundar

(10.30)[8]

unde: a = 10

k4 - coeficient funcţie de influenţa razei de racordare a vârfului

cuţitului

(10.31)[8]

unde: = 0,2 - pentru finisare;

k5 = 1, (10.27)[8] k6 = 1, (10.28)[8] k7 = 1, oţel fără ţunder; k8 = 1, pentru forma plană a suprafeţei de degajare;

kv = 1,033 1 0,8734 0,757 1 1 1 1 = 0,74

Viteza de aşchiere va fi :

35



- turaţia de lucru:

Se recomandă n 800, pentru degroşare

-se alege imediat turaţia inferioară sau superioară din gama de turaţii ale

M.U:

n = 230 rot/min, turaţie aleasă din gama M.U. – SN 400x1500;

-recalcularea vitezei reale:

viteza de avans vf = n s = 230 0,13 = 29,9 mm/min

- forţa principală de aşchiere

Fz = C4 tx1sy1HBn1 [daN]

(10.5)

unde:

C4 - coeficient funcţie de materialul de prelucrat C4 = 3,57; t = 0,5 mm; x1 = 1; y1 = 0,75; n1 = 0,75; HB = 207; , tab.(10.13)[10]pag.173; x1, y1, n - exponenţii adâncimii de aşchiere, avansului şi durităţii, tab.

(10.17)[10]

Fz =3,570,510,130,752070,75 = 21,09 daN

F = 1,1Fz [daN]; tab.(10.23)[6] F = 23,19 daN

- puterea de aşchiere:

- verificarea puterii motorului:

unde: PME = 7,5 kW, pentru un strung SN 400 x 1500.

c) Găurire - lărgire

Diametrul de prelucrat, d = 25 mm.

36



Lungimea de prelucrat, l = 150 mm.

Pentru prelucrarea găurilor cu o lungime l 10D, se alege din STAS 575 –

80, tipul de burghiu din Rp 5, pentru prelucrarea materialului : - oţel OLC 45

îmbunătăţit.

Parametri principali ai geometriei părţii aşchietoare, a burghiului elicoidal,

sunt :

unghiul la vârf, 2ж0 =1200, funcţie de materialul de prelucrat,

conform tabelului (12.11)[10];

unghiul de aşezare α0 =120, tabelul (12.11)[10];

durabilitatea economică T = 30 min, tabelul (12.6)[10];

adâncimea de aşchiere (pentru găurire în plin), t =D / 2 = (25 –

20) /2 = 2,5 mm;

Avansul de aşchiere (pentru găurire-n plin), s, mm :

s = Ks Cs D0,6 [mm/rot] (3.1)[10]

unde:

Ks =1, coeficient de corecţie, funcţie de lungimea găurii, pentru l 3D

Cs =0,047, coeficient de avans, tabelul (12.9)[4]

D = 30 mm, diametrul burghiului

s = 1 0,047 300,6 = 0,36 mm/rot

se alege avansul s =0,36 mm/rot

Viteza de aşchiere la găurire, vp , m/min :

vp = [m/min] (12.13)[10]

Valorile coeficienţilor Cv şi ale exponenţilor zv, yv, m, sunt date-n tabelul

(12.22)[10].

Pentru s 0,2 mm/rot, se aleg :

Cv = 11,6; zv =0,4; m=0,2; yv =0,5;

Coeficientul de corecţie Kvp, este produsul coeficienţilor daţi în tabelul

(12.23)[10], ce ţin seama de factorii ce influenţează procesul de burghiere :

Kvp =KMv KTv Klv Ksv (12.9)[4]

37



unde :

KMv , coeficient funcţie de materialul de prelucrat;

KTv , coeficient funcţie de raportul durabilităţii reale şi recomandate

Tr / T;

Ksv , coeficient funcţie de starea oţelului;

Klv , coeficient funcţie de lungimea găurii şi diametrul de prelucrat;

Toţi coeficienţii se extrag din tabelul (12.23)[10], având următoarele

valori:

KTv = 1; Klv = 1; Ksv = 1; KMv = 0,72;

Kvp = 1 1 1 0,72 = 0,72

Se calculează viteza de aşchiere :

vp = m/min

Turaţia sculei aşchietoare la găurire, n, rot/min :

n= rot/min

Valoarea obţinută se pune de acord cu turaţiile maşinii–unelte, tabelul

(3.22)……..(3.33)[10], pe care se face prelucrarea alegându-se turaţia imediat

inferioară sau superioară dacă nu s-a depăşit Δv < 5%.

- se alege n = 282 rot/min, din gama de turaţii ale maşinii-unelte SN

400x1500.

Se calculează-n continuare viteza reală de aşchiere .

vr = m/min

Viteza de avans va avea expresia :

vf = n s = 101,52 mm/min

Forţa principală de aşchiere şi momentul la burghiere, se calculează cu

formula:

F=CF1 DxF syF HBn [daN] (12.12)

[10]

M= CM1 tzF syF HBn [daNcm] (12.13)[10]

38



Coeficienţii şi exponenţii forţei şi momentului de aşchiere se dau în

tabelul(12.38)[10], astfel:

xF = 1,07; yF = 0,74; CF = 73; HB = 217;

xM= 1,76; yM= 0,85; CM= 6,4;

F = 73 251,07 0,360,74 0,66 = 708,478 daN

M = 6,4 251,76 0,360,85 0,93 = 721 daNcm

Puterea la găurire, P, kw :

Pc = kw (12.20)[10]

unde :

Mt , momentul de torsiune la găurire

n, turaţia burghiului, sau a piesei

Puterea totală – verificarea motorului :

Pc = 2,087 kw

ηMU =0,85 , randamentul maşinii – unelte SN 400x1500

Pc / ηMU = 2,455 kw PMe = 7,5 kw

d) Rectificare rotundă exterioară

Avem următoarele date:

l = 101 mm, lungimea piesei de prelucrat; Dp =130 mm, diametrul piesei; a = 0,3 mm, adaosul de prelucrare radial; B = 30 mm, lăţimea discului abraziv; Dd = 300 mm, diametrul discului abraziv;

Scula: disc abraziv E40KC, electrocorindon, granulaţie 40, duritatea K,

liant ceramic C.

Din tabelul (6.1) se obţine prin interpolare, avansul de pătrundere la

rectificarea rotundă exterioară, pentru L/Dp = 101/130 = 0,77 şi Dp = 130 mm:

sp = 0,018 mm/c.d.

Pentru β=0,42; determinat din tabelul (6.2), se calculează avansul

longitudinal cu relaţia (6.1):

sL = βB = 0,42 30 = 12,6 mm/rot

39



Din tabelul (6.3), se obţine prin interpolare, viteza periferică a piesei:

vp = 46 mm/rot

Se obţine astfel turaţia piesei:

np = 112,63 rot/min

Numărul necesar de treceri, se obţine cu relaţia :

nt = treceri (6.3)

Se determină forţa de aşchiere, FZ [daN],cu relaţia :

FZ = CFvp0,7sL

0,7sp0,6 [daN]

(6.4)

unde:

CF =2,2; pentru oţel călit

FZ =2,2 460,7 12,60,7 0,0180,6 = 16,97 daN

Puterea necesară, antrenării discului abraziv, Pd, se calculează cu relaţia:

Pd = kw (6.5)

unde: vd =30 m/s, viteza periferică a discului abraziv

Puterea pentru antrenarea piesei, se calculează cu aceeaşi formulă, însă

vd se înlocuieşte cu vp, păstrând neschimbată valoarea forţei FZ:

Pp = 0,127 kw (6.6)

Pd PMot.acţ.disc = 5,5 kw, maşină de rectificat SA 300 x 1500;

Pp PMot.acţ.piesă = 0,5 kw

2.7 Norma tehnică de timp

Norma tehnică de timp este durata necesară pentru executarea unei

operaţii în condiţii tehnico-economice determinate şi cu folosirea cea mai

raţională a tuturor mijloacelor de producţie.

În norma tehnică de timp intră o sumă de timpi, astfel:

40



[min] (12.1)

unde:

Tu – timpul normat pe operaţie;

tb – timpul de bază (tehnologic, de maşină);

ta – timpul auxiliar;

ton – timp de odihnă şi necesităţi fireşti;

td – timp de deservire tehnico-organizatorică;

tpi – timp de pregătire-încheiere;

n – lotul de piese care se prelucrează la aceeaşi maşină în mod

continuu;

Suma dintre timpul de bază şi timpul auxiliar se numeşte timp efectiv sau

timp operativ. Algoritmul pentru calculul normei de timp, se găseşte în [9].

Timpul de bază se poate calcula analitic cu relaţia:

[min] (12.2)

unde:

L – lungimea de prelucrare, [mm];

L1 – lungimea de angajare a sculei, [mm];

L2 – lungimea de ieşire a sculei, [mm];

i – numărul de treceri;

n – numărul de rotaţii pe minut;

s – avansul, [mm/rot];

a) Strunjire – degroşare

Timpul de bază tb, se determină cu relaţia (3.12)[12]:

tB= [min]

Avem:

n = 315 rot/min, turaţia piesei; s = 1,1 mm/rot, avansul;

41



vs = n x s = 346,5 mm/min, viteza de avans; l =72 mm, lungimea suprafeţei prelucrate; t= 1 mm, adâncimea de aşchiere;

tB= min

Timpul ajutător pentru prinderea şi desprinderea piesei, ta, tab.(3.68):

Timpul de deservire tehnică, tdt,: tab.(3.79)

Timpul de deservire organizatorică, tdo,: tab.

(3.79)

Timpul de odihnă şi necesităţi fireşti, ton, : tab.

(3.80)

Timpul de pregătire-încheiere, Tpi : tab.

(3.65)

Tpi = 17 min

Lotul de piese: n = 10 buc.

Norma de timp la strunjire degroşare:

min

b) Strunjire finisare

Avem:

n = 230 rot/min; s = 0,13 mm/rot; vs = n x s = 29,9 mm/min; l = 421,5 mm;

42



l1 = (0,5……2) = 2 mm;

l2 = (1……5) = 1 mm;Timpul de bază, tb, va fi:

= 28,19 mm

Timpul ajutător pentru prinderea şi desprinderea piesei, ta, tab.(11.21):

Timpul de deservire tehnică, tdt, tab.(11.26):

Timpul de deservire organizatorică, tdo, tab.(11.26):

Timpul de odihnă şi necesităţi fireşti, ton, tab.(11.27):

Timpul de pregătire-încheiere, tpi , tab.(11.26):

tpi = 11 min


Norma de timp, la strunjire finisare:

min

c) Găurire - lărgire

Timpul de bază, tb, tabelul (7.2), va fi:

min

Unde: l = 150 mm

l1 = = 3 mm

l2 =(0,5……4) = 2,5 mm

43



Timpul ajutător pentru prinderea şi desprinderea piesei, ta, : tab.

(7.50)

Timpul de deservire tehnică, tdt, : tab.

(7.54)

Timpul de deservire organizatorică, tdo : tab.

(7.54)

Timpul de odihnă şi necesităţi fireşti, ton, : tab.

(7.55)

Timpul de pregătire-încheiere, Tpi : tab.(7.1)

Tpi = 15 min


Norma de timp la găurire - lărgire :

min

d) Rectificare rotundă exterioară

Timpul de bază, tb, se calculează cu relaţia din tabelul (12.2):

tb = min

Coeficientul ‘’k’’, pentru degroşare şi finisare, k= 1,2……1,3.

Timpul de pregătire încheiere, tpi, tab.(12.1):

tpi =17 min


Timpul ajutător pentru prinderea şi desprinderea piesei, ta, tab.(12.8)

44



ta = ta1 + ta2 + ta5 = 1,5 + 1,2 +0,7 = 3,4 min

Timpul de deservire tehnică, tdt, tabelul (12.6)

tdt = =0,8615 min

Durabilitatea discului abraziv, T = 33 min

Timpul de deservire organizatorică, tdo, tab.(12.12)

Timpul de odihnă şi necesităţi fireşti, ton, tab.(12.13)

Norma de timp la rectificare rotundă exterioară :

min

45



CAPITOLUL 3

ANALIZAREA OPERAŢIUNILOR DE DECONTARE

CU TERŢII, LA FABRICAŢIA

DE COMPESOARE

Contabilitatea decontărilor cu terţii asigură evidenţa datoriilor şi creanţelor

pe termen scurt în relaţiile întreprinderii cu terţe persoane fizice sau juridice.

Datoriile pe termen scurt sunt datoriile care provin din cumpărarea de

bunuri sau servicii, utilizarea forţei de muncă, plata impozitelor şi taxelor etc.

pentru care întreprinderea trebuie să efectueze o plată sau o contraprestaţie

într-un interval de timp de până la un an.

Ele pot îmbrăca forma de datorii comerciale, financiare, salariale, sociale,

fiscale etc.

Creanţele pe termen scurt provin din tranzacţiilor efectuate cu terţe

persoane fizice sau juridice, pentru care întreprinderea urmează să primească

un echivalent valoric sau o contraprestaţie, într-un interval de timp de până la

un an.

3.1 Contabilitatea decontărilor cu furnizorii şi clienţii

46



Evidenţa datoriilor şi creanţelor comerciale se ţine cu ajutorul conturilor

din grupele 40 „Furnizori şi conturi asimilate”, respectiv 41 „Clienţi şi conturi

asimilate”.

Datoriile şi creanţele comerciale ale unei întreprinderi se înregistrează în

contabilitate la valoarea lor nominală, cele exprimate în devize urmând a fi

înregistrate în contabilitate atât în lei cât şi în devize.

Contabilitatea furnizorilor şi clienţilor se ţine pe categorii, precum şi pe

fiecare persoană fizică sau juridică; în acest sens în contabilitatea analitică

furnizorii şi clienţii se grupează în interni şi externi, iar în cadrul acestor două

categorii pe termene de plată, respectiv de încasare.

Datoriile comerciale reprezintă datoriile întreprinderii care provin din

cumpărări de bunuri, lucrări sau servicii.

Ele se clasifică după următoarele criterii:

în funcţie de natura activelor cumpărate pe credit:

- datorii ce provin din achiziţia de active circulante;

- datorii ce provin din achiziţia de active imobilizate.

în funcţie de natura creditelor obţinute la cumpărare şi de

documentele care stau la baza înregistrării datoriilor:

- datorii ce provin din achiziţii pe credit comercial;

- datorii ce provin din achiziţii pe credit cambial.

în funcţie de scadenţa datoriilor:

- datorii ce provin din achiziţii pe credit comercial, care au un termen de

plată stabilit pe bază de document;

- datorii ce provin din achiziţii pe credit comercial neexigibile.

în funcţie de ţara furnizorului:

- datorii faţă de furnizorii interni;

- datorii faţă de furnizorii externi.

Evidenţa datoriilor care provin din achiziţii pe credit comercial faţă de

furnizorii de active circulante, lucrări sau servicii, respectiv faţă de furnizorii de

imobilizări se realizează cu ajutorul a două conturi distincte şi anume:

47



- 401 „Furnizori”;

- 404 „Furnizori de imobilizări”.

Evidenţa efectelor de plătit se realizează separat pentru imobilizări şi

separat pentru alte active, lucrări şi servicii.

Efectele comerciale sunt titluri de valoare, negociabile pe termen scurt,

care atestă, după caz datorii – creanţe în cadrul relaţiilor comerciale ale

întreprinderii cu furnizorii sau clienţii săi. Ele se întâlnesc sub formă de cec

barat, cambii, bilete la ordin, warant etc.

Cecul barat reprezintă instrumentul de plată care pune în legătură în

procesul creării sale trei persoane şi anume trăgătorul, trasul şi

beneficiarul.

Acest instrument este creat de trăgător, care în baza unui disponibil

constituit în prealabil la o bancă, dă ordin acesteia, care se află în poziţia de

tras, să plătească la prezentare o sumă determinată unui terţ aflat în poziţie

de beneficiar.

Cambia reprezintă un ordin scris, necondiţionat dat de o persoană,

numită trăgător, unei alte persoane, denumite beneficiar, o sumă fixă de

bani.

Într-o altă definire, cambia este obligaţia de a plăti sau de a face să se

plătească la scadenţă o sumă de bani determinată.

Biletul la ordin reprezintă titlul de credit, sub semnătură privată, care

pune în legătură în procesul creării sale două persoane şi anume:

emitentul – cel care se obligă, dispune şi efectuează plata şi care

este în situaţia de cumpărare, debitor etc.;

beneficiarul – deţinătorul efectului, care este în situaţia

vânzătorului, creditorului etc.

Warant-ul reprezintă un bilet la ordin, garantat printr-un gaj, cu bunuri în

general, depuse la o unitate pentru păstrare sau expediţie.

48



Pentru avansurile plătite anticipat în baza contractelor de furnizare de

bunuri de natura stocurilor, prestări de servicii sau executări de lucrări, dacă

scadenţa angajamentului este mai mare de 30 de zile, se încheie facturi

parţiale în care se evidenţiază distinct contravaloarea prestaţiilor însoţite de

TVA.

În situaţia în care scadenţa angajamentului este mai mică de 30 de zile,

plata se face fără calcul de TVA.

Prin datorie se înţelege o obligaţie actuală a întreprinderii ce decurge din

evenimente trecute şi prin decontarea căreia se aşteaptă să rezulte o ieşire de

resurse care încorporează beneficii economice.

Stingerea unei obligaţii se poate efectua cu plata în numerar, în cont, prin

transferul altor active, prin prestarea de servicii, prin înlocuirea unei obligaţii cu

o altă obligaţie etc.

Dintre documentele utilizate în vederea operaţiunilor cu furnizorii se

evidenţiază factura fiscală, chitanţa fiscală, chitanţa, avizul de însoţire

a mărfii, nota de recepţie şi constatare de diferenţe, jurnalul de

cumpărări etc.

Considerăm o întreprindere care produce compresoare de aer

industrial, având ca sortimente compresoare 1V, 2V şi 3V, se vor studia

diverse operaţiuni posibile de decontări cu furnizorii şi clienţii.

Se achiziţionează de la furnizori materii prime în valoare de 100.000.000

lei şi un mijloc de transport în valoare de 200.000.000 lei, TVA fiind de 19%.

Înregistrarea aprovizionării cu materii prime:

a) în condiţiile utilizării inventarului permanent

% = 401 301 Furnizori

119.000.000 lei

100.000.000 lei

49



Materii prime 4426 TVA deductibilă

19.000.000 lei

b) în condiţiile utilizării inventarului intermitent

% = 401 601 Furnizori Cheltuieli cu materii prime 4426 TVA deductibilă

119.000.000 lei

100.000.000 lei

19.000.000 lei

c) în condiţiile utilizării costului de achiziţie standard (prestabilit).

Presupunem că valoarea la cost de achiziţie standard este de 130.000.000

lei.

% = 401 301 Furnizori Materii prime 308 Diferenţe de preţ la materii prime şi materiale 4426 TVA deductibilă

119.000.000 lei

130.000.000 lei

- 30.000.000 lei

19.000.000 lei

Înregistrarea aprovizionării mijlocului de transport.

% = 404 301 Furnizori de imobilizări Mijloace de transport 4426 TVA deductibilă

238.000.000 lei

200.000.000 lei

38.000.000 lei

50



Întreprinderea de compresoare înregistrează lucrările şi serviciile

facturate de acelaşi furnizor după cum urmează:

lucrări de întreţinere şi reparaţii - 15.000.000 lei

servicii de transport (livrare comenzi compresoare) - 10.000.000

lei

Se aplică TVA 19%.

% = 401 611 Furnizori Cheltuieli cu întreţinerea şi reparaţiile 624 Cheltuieli cu transportul de bunuri şi personal 4426 TVA deductibilă

19.750.000 lei

15.000.000 lei

10.000.000 lei

4.750.000 lei

Cazul acordării unui avans furnizorului în valoare de 20.000.000 lei în

vederea aprovizionării cu materii prime. Scadenţa angajamentului potrivit

contractului este de:

a) 25 de zile;

b) 45 de zile.

Valoarea facturii emise de furnizor odată cu livrarea materiilor prime este

de 100.000.000 lei TVA 19%.

Achitarea furnizorului se va face din contul de disponibil de la bancă.

Varianta a:

- acordarea avansului

409 = 5121Furnizori debitori Conturi

la bănci20.000.000 lei

51



- înregistrarea facturii primite

% = 401 301 Furnizori Materii prime 4426 TVA deductibilă

119.000.000 lei

100.000.000 lei

19.000.000 lei

- achitarea furnizorului

401 = % Furnizori 409 Furnizori - debitori 5121 Conturi la bănci în lei

119.000.000 lei 20.000.000 lei

99.000.000 lei

Varianta b:

- acordarea avansului

% = 5121 409 Conturi la bănci în lei Furnizori debitori 4426 TVA deductibilă

20.000.000 lei 16.806.723 lei

3.193.277 lei

- înregistrarea facturii primite

% = 401 301 Furnizori Materii prime 4426

119.000.000 lei

100.000.000 lei

19.000.000 lei

52



TVA deductibilă

- achitarea furnizorului

401 = % Furnizori 409 Furnizori – debitori 4426 TVA deductibilă 5121 Conturi la bănci în lei

119.000.000 lei 16.826.723 lei

3.193.277 lei 99.000.000 lei

Se achiziţionează fără factură la începutului exerciţiului financiar

materii prime în valoare de 100.000.000 lei.

La început se primeşte factura, suma consemnată în aceasta fiind, de

asemenea, de 100.000.000 lei, TVA 19%.

Plata furnizorului se efectuează în baza unui acreditiv deschis pe numele

acestuia în valoare de 119.000.000 lei.

- înregistrarea achiziţiei materiilor prime fără factură

% = 408 301 Furnizori facturi nesosite Materii prime 4428 TVA deductibilă

119.000.000 lei

100.000.000 lei

19.000.000 lei

- înregistrarea exigibilităţii datoriei comerciale (la primirea facturii)

53



408 = 401 Facturi facturi-nesosite Furnizori 4426 = 4428 TVA deductibilă TVA neexigibilă

119.000.000 lei 19.000.000 lei

- înregistrarea stingerii obligaţiei faţă de furnizori

401 = 5411Furnizori Acreditive în lei

119.000.000 lei

Se achiziţionează mărfuri în valoare de 80.000.000 lei, TVA 19%.

Valoarea ambalajelor care circulă în regim de restituire, evidenţiată separat în

factură, 15.000.000 lei.

Ulterior ambalajele sunt restituite furnizorului, stingerea obligaţiei faţă de

furnizor se realizează prin plata unui bilet la ordin, instrument acceptat în

prealabilo de către acesta.

- înregistrarea facturii

% = 401 371 Furnizori Mărfuri 4426 TVA deductibilă 409 Furnizori-debitori

110.200.000 lei

80.000.000 lei

15.200.000 lei

15.000.000 lei

- înregistrarea restituirii ambalajelor

401 = 409 Furnizori Furnizori -

debitori15.000.000 lei

54



- înregistrarea acceptării biletului la ordin

401 = 403Furnizori Efecte de plătit

95.200.000 lei

- plata biletului la ordin

403 = 5121Efecte de plătit Conturi la

bănci în lei95.200.000 lei

Se înregistrează remuneraţia brută datorată colaboratorilor în valoare de

60.000.000 lei. După reţinerea sumelor reprezentând impozit pe salarii şi

asigurări sociale de sănătate în valoare de 10.000.000 lei, respectiv 4.200.000

lei, diferenţa se plăteşte în numerar colaboratorilor.

- înregistrarea sumei datorate colaboratorilor

621 = 401 Cheltuieli Furnizori cu colaboratorii

60.000.000 lei

- înregistrarea reţinerilor

401 = % Furnizori 444 Impozit pe salarii 4314 Contribuţia angajaţilor pentru asigurările sociale de sănătate

14.200.000 lei 10.000.000 lei

4.200.000 lei

- înregistrarea plăţii către colaboratori

55



401 = 5311Furnizori Casa în lei

45.800.000 lei

Achiziţionarea de la un furnizor extern se face astfel, dacă se

achiziţionează materii prime în valoare de 1.000 USD, cursul de schimb la data

livrării fiind de 33.400 lei/USD.

Cursul de schimb în ziua vămuirii era de 33.450 lei/USD, taxa vamală

aplicată este de 10%, comisionul vamal de 2%.

La data achitării datoriei faţă de furnizorul extern, cursul de schimb a fost

de:

a) 33.500 lei/USD;

b) 33.300 lei/USD.

TVA 19%.

Se centralizează următoarele date:

valoarea în vamă a materiilor prime = 33.450.000 lei (100 x

33.450);

taxa vamală = 3.345.000 lei (33.450.000 x

10%);

comision vamal = 669.000 lei (3.345.000 x 2%);

TVA în vamă = 7,118,160 lei

.

- plata taxei vamale, a comisionului vamal şi TVA

% = 5121 446 Conturi la bănci în lei Alte impozite, taxe şi vărsăminte asimilate - taxe vamale - 446 Alte impozite, taxe şi vărsăminte asimilate - comision vamal -

11.132.160 lei

3.345.000 lei

669.000 lei

7.118.160 lei

56



4426 TVA deductibilă

- înregistrarea facturii furnizorului extern

301 = 401 Materii prime Furnizori

33.400.000 lei

- înregistrarea taxei vamale şi a comisionului vamal

301 = % Materii prime 446 Alte impozite, taxe şi vărsăminte asimilate - taxe vamale - 446 Alte impozite, taxe şi vărsăminte asimilate - comisioane vamale -

4.014.000 lei 3.345.000 lei

669.000 lei

- stingerea obligaţiei faţă de furnizorul extern

Se face în două variante:

Varianta a:

Valoarea obligaţiei de plată la data facturării:

1.000 USD x 33.400 lei/USD = 33.400.000 lei

Valoarea obligaţiei de plată la data efectuării viramentului:

1.000 USD x 33.500 lei/USD = 33.500.000 lei

Diferenţa nefavorabilă = 33.500.000 – 33.400.000 = 100.000 lei

57



% = 5124 401 Conturi la bănci Furnizori în valută 665 Cheltuieli din diferenţe de curs valutar

33.500.000 lei

33.400.000 lei

100.000 lei

Varianta b:

Valoarea obligaţie de plată la dat facturării = 33.400.000 lei

Valoarea obligaţie de plată la data efectuării viramentului =

= 33.300.000 lei (1.000 USD x 33.300 lei/USD)

Diferenţa defavorabilă = 33.400.000 – 33.300.000 = 100.000 lei

401 = % Furnizori 5124 Conturi la bănci în valută 765 Venituri din diferenţe de curs valutar

33.400.000 lei

33.300.000 lei

100.000 lei

La data încheierii unui alt exerciţiu financiar întreprinderea prezintă în

contabilitate datorii faţă de furnizori în sumă de 10.000 USD.

Valoarea în lei conform cursului de schimb la data facturării se prezintă

astfel:

5.000 USD x 33.300 lei/USD = 166.500.000 lei;

5.000 USD x 33.330 lei/USD = 166.650.000 lei.

58



Cursul de schimb la data sfârşitului exerciţiului este de 33.310 lei/USD.

- înregistrarea diferenţei de curs favorabile

401 = 765 Furnizori Venituri din diferenţe de curs valutar

100.000 lei

[5.000 USD x (33.330 – 33.310)]

- înregistrarea diferenţei nefavorabile de curs valutar

665 = 401 Cheltuieli din diferenţe Furnizori de curs valutar

50.000 lei[5.000 USD x (33.310 - - 33.300)]

Se beneficiază din partea unui furnizor de o reducere financiară, sub forma

scontului, de 10% în situaţia în care stinge obligaţia sa de plată faţă de furnizor

în sumă de 450.000.000 lei.

401 = % Furnizori 5121 Conturi la bănci în lei 767 Venituri din sconturi obţinute

450.000.000 lei

405.000.000 lei

45.000.000 lei

Achiziţionarea unui program informatic în valoare de 25.000.000 lei, TVA

19%.

Stingerea obligaţiei de plată faţă de furnizor se efectuează în numerar.59



- înregistrarea achiziţiei programului informatic

% = 404 208 Furnizări de imobilizări Alte imobilizări necorporale 4426 TVA deductibilă

29.750.000 lei

25.000.000 lei

4.750.000 lei

- stingerea obligaţiei de plată faţă de furnizor

404 = 5311 Furnizori de Casa în lei imobilizări

29.750.000 lei

3.2 Contabilitatea decontărilor cu personalul, ajutoarele sociale şi

protecţia socială

Salariile reprezintă preţul forţei de muncă, precum şi expresia valorică a

părţii din venitul naţional care este destinată consumului individual direct al

salariaţilor, în funcţie de munca prestată.

Mărimea drepturilor de personal aferentă muncii prestate se stabileşte

prin negociere între angajator şi angajaţi pe baza cadrului general reprezentat

de contractul colectiv de muncă şi pe baza cadrului individual reprezentat de

contractul individual de muncă.

La nivel individual, salariul se stabileşte pornind de la salariul tarifar minim

pentru un timp de lucru de 170 de ore în medie pe lună şi a tarifului orar minim

pe ţară:

Salariul = Nr,ore x tarif / oră

[8]pag.268

60



Datoriile întreprinderii faţă de personal, asigurările sociale şi protecţia

socială îmbracă forma de salarii datorate sau de diferite contribuţii: contribuţia

la asigurările sociale de sănătate, contribuţia la fondul de şomaj etc.

Documentul justificativ, în care se determină drepturile salariale pentru

munca prestată, formată din salariile de încadrare (ce se stabilesc prin

negociere între angajator şi angajat), sporuri (spor de vechime în muncă, spor

de noapte, spor de condiţii grele de muncă etc.), adaosuri (indemnizaţii de

conducere, cota parte din profit care se repartizează salariaţilor, plata orelor

suplimentare), compensări (suma fixă acordată pentru creşterea preţului,

indiferent de mărimea salariului), indexări (suma care rezultă din aplicarea unui

procent la salariul de încadrare ca urmare a creşterii preţurilor, avantaje în

natură (partea din remuneraţie stabilită sub formă de bunuri sau servicii), este

statul de plată.

Evaluarea avantajelor în natură se realizează la preţul de vânzare

practicat de o întreprindere pentru bunurile rezultate din producţie proprie sau

la preţul de aprovizionare pe baza tarifelor. Preţurile şi tarifele sunt cele

practicate la data plăţii.

Salariile datorate angajaţilor se achită, de regulă, în două etape şi anume:

o avans (chenzina I);

o lichidare (chenzina a II – a).

La avans se acordă aproximativ 40 – 50% din salariul tarifar, din

indemnizaţii şi sporuri cu caracter permanent. Documentul care stă la baza

înregistrării avansurilor acordate este „Lista de avans chenzinal”. La lichidare

se acordă restul de plată.

Reţinerile din salariile personalului îmbracă forma contribuţiilor la pensia

suplimentară, la asigurările sociale de sănătate, la fondul de şomaj, impozitului

pe salarii şi altor reţineri.

Baza lunară de calcul a contribuţiei individuale la asigurările sociale (la

pensia suplimentară) este reprezentată de:

61



salariile de bază brute corespunzătoare timpului efectiv lucrat în

programul normal şi suplimentar;

sporurile, indemnizaţiile şi sumele acordate sub formă de procente

din salariul de bază brut sau sume fixe indiferent dacă sunt sau nu

permanente;

sumele plătite din fondul de salarii pentru concedii de odihnă,

concedii de studii, evenimente familiale deosebite sau pentru

întreruperi ale lucrului din motive care nu pot fi imputate salariaţilor;

sumele acordate cu ocazia ieşirii la pensie, plătite din fondul de

salarii;

primele anuale şi cele din cursul anului sub diferite forme, altele

decât cele reprezentând participarea angajaţilor la profit;

sumele plătite din fondul de salarii care îmbracă forma celui de-al

13-lea salariu, primelor sau aprovizionărilor de iarnă etc.

Contribuţia individuală la asigurările sociale nu se datorează pentru:

drepturile plătite în cazul desfacerii contractului individual de muncă

şi pentru perioada de preaviz ca urmare a încetării raportului de

muncă;

diurna de deplasare şi de delegare precum şi indemnizaţia de

delegare-deplasare plătite în limitele prevăzute de lege;

sumele obţinute în baza unor convenţii civile de prestări servicii sau

executări de lucrări, de către persoanele care au încheiat contracte

individuale de muncă;

sumele privind participarea salariaţilor la profit.

Contribuţia individuală la asigurările sociale reprezintă o treime din cota

de contribuţie de asigurări sociale stabilită anual pentru condiţii normale de

muncă (1/3 x 35% = 11,67%), această contribuţie este neimpozabilă.

Baza impozitară nu poate fi mai mare decât salariul mediu lunar brut pe

economie x 3.

62



Considerăm cazul a doi angajaţi ai întreprinderii care produce

compresoare, salariile brute ale acestora sunt:

a) salariatul A – 5.000.000 lei;

b) salariatul B – 20.000.000 lei.

Salariul mediu brut pe economie este de 5.582.000 lei.

Se calculează contribuţia la asigurările sociale (pensia suplimentară)

datorată de salariatul A, CA = 5.000.000 lei x11,67% = 583.500 lei.

Se calculează contribuţia la asigurările sociale (pensia suplimentară)

datorată de salariatul B, CB = (5.582.000 lei x 3) x 11,67% = 1.954.258 lei.

La sfârşitul fiecărei luni întreprinderea angajatoare are obligaţia calculării,

înregistrării şi virării contribuţiei la asigurările sociale, la casa teritoriala de

pensii.

Contribuţia individuală la asigurările sociale de sănătate se calculează prin

aplicarea cotei de 7% asupra veniturilor salariale brute realizate lunar de

angajaţii cu contract de muncă pe durată nedeterminată sau asupra veniturilor

realizate lunar de angajaţii cu contract de muncă pe durată nederminată sau

asupra veniturilor realizate de persoanele care desfăşoară activităţi pe bază de

convenţie civilă.

În cazul persoanelor angajate cu contract de muncă, în categoria

veniturilor salariale brute se includ şi indemnizaţiile acordate potrivit legii

pentru îngrijirea copilului în vârstă de până la un an.

Contribuţia la fondul de şomaj se determină prin aplicarea cotei de 1%

asupra salariilor tarifare de încadrare.

Impozitele pe veniturile sub formă salarială se calculează prin aplicarea

unor cote progresive de impozit asupra venitului impozabil. Venitul impozabil se

determină prin deducerea din venitul brut a contribuţiei pentru pensia

suplimentară, contribuţiei pentru asigurările sociale de sănătate, contribuţia la

fondul de şomaj, a deducerii personale de bază, a eventualelor deduceri

suplimentare precum şi a cheltuielilor profesionale (15% x deducerea personală

de bază).

63



Prin venit brut se înţelege:

toate veniturile în bani şi/sau în natură obţinute de angajaţii cu

contract de muncă inclusiv indemnizaţiile pentru incapacitatea

temporală de muncă, indemnizaţiile de maternitate şi indemnizaţiile

pentru îngrijirea copilului în vârstă de până la doi ani;

veniturile realizate din încadrarea în muncă pe bază de convenţii

civile de prestări servicii sau de executare de lucrări;

sumele primite de membrii fondatori în cazul întreprinderilor

constituite prin subscripţie publică;

indemnizaţia lunară obţinută de administratorii unei întreprinderi;

sumele primite de reprezentanţii în adunarea generală a acţionarilor,

în consiliul de administraţie şi în comisia de cenzori.

Grila de impozitare aferentă anului 2005 este următoarea:

Venit lunar impozabil

(lei)Impozit lunar (lei)

până la 1.800.000 18%

1.800.001 – 4.600.000

324.000 + 23% pentru ce depăşeşte 1.800.000

4.600.001 – 7.300.000

968.000 + 28% pentru ce depăşeşte 4.600.000

7.300.001 – 10.200.000

1.724.000 + 34% pentru ce depăşeşte 7.300.000

peste 10.200.000 2.710.000 + 40% pentru ce depăşeşte 10.200.000

În categoria alte reţineri sunt evidente avansurile acordate, reţinerile

reprezentând rate, chirii, popriri sau reţinerile în favoarea întreprinderii.

Cheltuieli suportate de întreprinderea angajatoare sunt reprezentate de:

fondul de salarii, alcătuit din totalitatea salariilor brute;

contribuţia unităţii la asigurările sociale. Baza lunară de calcul

este reprezentată de fondul total de salarii brut lunar, realizat

de angajaţii cu contract individual de muncă şi de angajaţii pe 64



bază de convenţie civilă care realizează un venit brut, la nivelul

unui an calendaristic, mai mare sau egal cu trei salarii medii

lunare brute pe economie.

Mărimea bazei de calcul variază în funcţie de numărul mediu al angajaţilor

din întreprindere şi de mărimea salariului mediu brut lunar pe economie.

Baza de calcul = Nr. mediu de angajaţi x (3 x Salariul mediu brut

pe economie)

[8] pag.272

Pentru cazul întreprinderii noastre (care produce compresoare) aceasta

înregistrează un fond de salarii brut la finele unei luni în valoare de

120.000.000 lei.

Salariul mediu lunar brut pe economie este 5.582.000 lei, iar numărul

mediu de angajaţi este 5.

Fondul de salarii brut = 120.000.000 lei.

Baza de calcul = 5 angajaţi x ( 3 x 5.582.000 lei) = 83.730.000 lei.

Baza de calcul poate să fie mai mică sau egală cu fondul de salarii brut (în

cazul exemplului precedent baza de calcul este mai mică).

Contribuţia la asigurările sociale se determină prin aplicarea la baza de

calcul a următoarelor cote:

o 23,33% - în cazul întreprinderilor cu condiţii normale de muncă;

o 28,33% - în cazul întreprinderilor cu condiţii deosebite de muncă;

o 33,33% - în cazul întreprinderilor cu condiţii speciale de muncă.

În situaţia în care în cadrul unei întreprinderi se desfăşoară activităţi care

sunt încadrate în categorii diferite din punct de vedere al condiţiilor de muncă,

baza impozabilă se determină separat pentru fiecare categorie, urmând ca apoi

să se aplice cota corespunzătoare.

Prin realizarea contribuţiilor la asigurările sociale angajaţii unei

întreprinderi pot beneficia de pensii, indemnizaţii pentru incapacitate

temporară de muncă; prestaţii pentru prevenirea îmbolnăvirilor şi recuperarea

65



capacităţii de muncă, indemnizaţii pentru maternitate, creştere copilului sau

îngrijirea copilului bolnav, ajutor de deces etc.

Indemnizaţia pentru incapacitate temporară de muncă nu se acordă

pentru primele 3 zile de incapacitate temporară de muncă. Începând cu a patra

zi indemnizaţia se suportă de către întreprindere şi de către bugetul ajutoarelor

sociale în mod diferit în funcţie de numărul de angajaţi, Cuantumul

indemnizaţiei este de 75% din următoarea bază de calcul:

dacă stagiul de cotizare este mai mic de 6 luni, baza de calcul o

reprezintă media veniturilor lunare la care s-a calculat contribuţia de

asigurări sociale respective;

dacă stagiul de cotizare este mai mare de 6 luni, pe baza cărora s-a

stabilit contribuţia la asigurările sociale în lunile respective.

Salariatul „Popescu” s-a aflat în concediu pentru incapacitate temporară

de muncă întreaga lună martie care are 20 de zile lucrătoare.

Întreprinderea are un număr de 80 de angajaţi. Salariul realizat în ultimele

6 luni, ce a constituit baza de calcul pentru contribuţia la asigurările sociale:

luna 1 - 3.000.000 lei (20 zile lucrătoare);





luna 6 - 3.600.000 lei (21 zile lucrătoare).

TOTAL - 20.300.000 lei (121 zile lucrătoare)

Potrivit prevederilor legale indemnizaţia pentru incapacitate temporară se

suportă după cum urmează:

de către angajator, în funcţie de numărul de angajaţi avut la data

ivirii incapacităţii de muncă:

1) până la 20 de angajaţi, din a 4-a până în a 10 zi de incapacitate

temporară de muncă;

66



2) între 21 – 100 angajaţi, din a 4-a până în a 15 zi de incapacitate

temporară de muncă;

3) peste 100 de angajaţi, din a 4-a până în a 20-a zi de

incapacitate temporară de muncă.

de către bugetul statului, începând cu ziua următoare celor

suportate de angajator până la data încetării incapacităţii temporare

de muncă sau pensionării.

Salariul mediu/zi = 20.300.000 / 121 zile = 167.769 lei/zi.

Indemnizaţie CM/zi = 167.769 lei/zi x 75% = 125.827 lei/zi.

1) Suportat de angajator = 125.827 lei/zi x 11 zile = 1.384.097 lei;

2) Suportat de Bugetul Asigurărilor Sociale = 125.827 x 6 zile =

754.962 lei

TOTAL = 2.139.050 lei

Calculul sumelor datorate la asigurările sociale de sănătate se realizează

aplicând formula:

CS =

Unde:

Smin – salariul minim brut pe ţară;

Nzilelucr. – numărul de zile lucrătoare din luna în care se face

calculul;

Nzi – numărul de zile lucrătoare în care s-a aflat în incapacitate

de muncă, din luna în care se face calculul.

Pentru exemplificare modului de calcul şi contabilizare a salariilor

presupun următorul stat de plată aferent unei luni „X” şi unui exerciţiu financiar

„N”:

Nr. criteriu 1 2 3 4

67



Numele şi prenumele

A B C D TOTAL

Venit brut 7.000.000 5.500.000 3.248.700 5.000.00020.748.70

0

CAS 11,67%

816.900 641.850 379.123 583.500 2.421.373

Contr. pentru

fondul de şomaj (1%)

70.000 55.000 32.487 50.000 207.487

CASS 7% 490.000 385.000 227.409 350.000 1.452.409

Cheltuieli prof. 15%

240.000 240.000 240.000 240.000 960.000

Venit net 5.383.100 4.178.150 2.369.381 3.776.50015.707.43

1

Deducerea personală de bază

1.600.000 1.600.000 1.600.000 1.600.000 6.400.000

Deduceri suplimenta

re1.600.000 1.600.000

Venit bază de calcul

2.183.000 2.578.000 769.000 2.176.000 7.706.000

Impozit calculat şi

reţinut412.113 502.940 138.420 410.480 1.463.953

Salariul net 4.970.987 3.675.210 2.231.261 3.336.02014.243.47

8

Semnătura

Situaţia salariatului A s-a prezentat astfel:

venit brut = 7.000.000 lei;

deduceri din venitul brut:

CAS (11,67%) = 816.900 lei;

fond şomaj = 70.000 lei;

CASS (7%) = 490.000 lei;68



cheltuieli profesionale = 240.000 lei (15% x deducerea

personalului de bază);

total deduceri = 1.616.900 lei;

venit net = 7.000.000 lei – 1.616.900 lei = 5.383.100 lei;

deducerea personală de bază = 1.600.000 lei

deducerea suplimentară = 1.600.000 lei;

venit bază de calcul = 5.383.100 lei – 3.200.000 lei = 2.183.100 lei;

impozit calculat şu reţinut = 324.000 + 23%(2.183.100 lei –

1.800.000 lei) = 412.113 lei;

salariul net = 5.383.100 lei – 412.113 lei = 4.970.987 lei

69



CAPITOLUL 4

DETERMINAREA COSTULUI DE FABRICAŢIE

AL ARBORELUI COTIT - 2V

Costul de fabricaţie se calculează după următorul algoritm de calcul

economic :

Preţ achiziţionare semifabricat – Psemif [lei/kg];

Greutatea semifabricatului – Gsemif. [kg];

Costul semifabricatului, Csemif. = Psemif Gsemif. [lei];

Salariul pe oră al operatorului – Sop =15000 lei/oră – acesta se

înmulţeşte cu un coeficient k = 0,85;

Norma de timp pe operaţii – Nt op [ore];

Costul manoperei - Cmanopera = Sop k Nt op [lei];

CAS – salarii directe – CCAS = 22 % Cmanopera [lei];

Cota pentru şomaj – Cşomaj = 5 % Cmanopera [lei];

Cota pentru sănătate Csănătate = 7% Cmanopera [lei];

Regia secţiei - Cregie = (150 - 700)% Cmanopera [lei];

Costul de fabricaţie – Cpiesă = Csemif. + Cmanopera + CCAS + Cşomaj + Cregie +

Csănătate [lei]

70



Rata de profit - n = 15 %

Preţul de producţie - Pproducţie = Cpiesă.(1+ n/100 [lei];

TVA = 19 % Cpiesă

Preţul cu TVA - PTVA = Pproducţie .(1+TVA/100 [lei];

Modelul de calcul se face pe o singură operaţie.

Practic însă se calculează manopera la toate operaţiile şi apoi se aplică

cheltuielile de la punctele următoare.

Se calculează preţurile de cost pentru piesele principale componente, din

cadrul ansamblului ,,Arbore cotit pentru compresoare – 2V, în

construcţie fretată’’ astfel, pentru :

fus stânga;

fus dreapta;

manivelă;

fus intermediar.

Se extrag, în tabelul de mai jos, preţurile unor materiale utilizate în

construcţia de maşini.

Cost [lei/kg] Material EURO/tona

12717 Fc250 314,092

10495 Fc200 259,126

18468 Fc300;350 456,19

114000 CuSn14 2813,3

109674 CuSn12 2708,58

94243 CuSn6Zn4Pb4 2327,163

68688 CuZn30 1696,169

12396 OLC45 209,809

9032 OL44 232,28

8449 OL50 223,67

71



18873 OT450 208,59

18500 18MoCrNi13 466,85

19200 19MoCrNi14 462,02

26446 34MoCrNi15 478,76

8343 20C130 653,33

140089 OSC7 206,94

25312 W84 3459,32

8302 C120 625,54

11137 Rul1 205,06

11624 17MoCr11 275,71

22350 34 MoCr11 512,64

12548 18CrNi20 286,93

a) Denumire produs : fus stânga

Material: OLC 45

Preţ achiziţionare semifabricat – Psemif =12396 lei/kg

Greutatea semifabricatului – Gsemif. =48,55 kg;

Costul semifabricatului, Csemif. = Psemif Gsemif. =601825,5 lei

Salariul pe oră al operatorului – Sop =38000 lei/oră

Norma de timp pe operaţii – Nt op =25 ore

Costul manoperei - Cmanopera = Sop Nt op =950000 lei

CAS – salarii directe – CCAS = 22 % Cmanopera =209000 lei

Cota pentru şomaj – Cşomaj = 5 %.Cmanopera =47500 lei

Cota pentru sănătate – Csănătate = 7 % Cmanopera =66500 lei

Regia secţiei - Cregie = (150 - 700)% Cmanopera =3325000 lei

Costul de fabricaţie –

Cpiesă = Csemif. + Cmanopera + CCAS + Cşomaj + Csănătate + Cregie =5199825,5

lei


72



Preţul de producţie - Pproducţie = Cpiesă.(1+ 0,15/100) =5207625,2 lei

TVA = 19 %

Preţul cu TVA - PTVA = Pproducţie .(1+TVA/100) = 6197074 lei

b) Denumire produs : fus dreapta

Material: OLC 45













lei



TVA = 19 %

Preţul cu TVA - PTVA = Pproducţie .(1+TVA/100) =8484756,8 lei

c) Denumire produs : manivelă

Material: 34 MoCr 11





73











lei



TVA = 19 %

Preţul cu TVA - PTVA = Pproducţie .(1+TVA/100) =11315495 lei

d) Denumire produs : fus intermediar

Material: OLC 45


Greutatea semifabricatului – Gsemif. =84 kg;











lei


74




TVA = 19 %

Preţul cu TVA - PTVA = Pproducţie .(1+TVA/100) = 6197074 lei

Se calculează astfel preţul de cost total al ansamblului „Arbore cotit

pentru compresor – 2V în construcţie fretată”, prin însumarea celor patru

componente principale:

Parbore cotit = Pfus stânga + Pfus dreapta + Pmanivelă + Pfus intermediar =

= 6197074 + 8484756,8 + 11315495 + 6197074 = 32.194.400 lei

BIBLIOGRAFIE

1. Bissonnais, J. L., - Le management de projet de A a Z,

530 questions pour faire le point,

75



Editions d’Organisation, 1988

2. Cibert, A., - Comptabilite generale,

Dunud, PARIS, 1990

3. Coman, F., - Contabilitatea financiară

a societăţilor comerciale,

Editura Lumina Lex,

Bucureşti, 2002

4. Drăgan, C., - Bazele contabilităţii. Manual de

iniţiere

contabilă, BUCUREŞTI, 1995

5. Epuran, M.ş.a., - Contabilitatea financiară în

noul

sistem contabil,

Editura Vest, TIMIŞOARA, 1996

6. Feleagă, N., - Contabilitatea financiară, vol. I – II,

Editura Economică, BUCUREŞTI, 1998

7. Feleagă, N. ş.a., - Tratat de contabilitate financiară,

vol. I – II,

76



Editura Economică, BUCUREŞTI, 1999

8. Moşteanu, T. ş. a., - Preţuri şi tarife, curs,

ASE, BUCUREŞTI, 1991

9. Moşteanu, T. ş. a., - Preţuri şi concurenţă,

Editura didactică şi pedagogică – R. A.

BUCUREŞTI, 1998

10. Ristea, M., - Contabilitatea societăţilor

comerciale,

Editura Mărgăritar, BUCUREŞTI, 2002

11. Ristea, M., - Contabilitatea întreprinderii,

Editura Mărgăritar, BUCUREŞTI, 2001

12. Vlase, A. ş. a., - Regimuri de aşchiere, adaosuri

de prelucrare

şi norme tehnice de timp, Volumul 1 şi

2,

Editura tehnică, BUCUREŞTI, 1983

13. Vacher, M. J. ş. a., - Pour comprendre l’indice des prix,

I. N. S. E. E., 1997

77

analizarea operatiunilor de decontare cu tertii, la fabricatia de compresoare

Documents