"Companiile multinaþionale vin,pleacã ºi nu lasã nimic în urma lor"

(Interviu cu Eugen Scheuºan, director general Electromagnetica)

l Scheuºan: "Cred cã suntem ultima generaþie industrialã;analfabetismul este fenomen de masã"

Reporter: Electromagnetica acti-veazã în sectorul energiei regenera-bile. În ce stadiu se aflã acest dome-niu?

Eugen Scheuºan: În þara noastrãau fost investite miliarde de euro înenergia regenerabilã, iar acum acestsector a ajuns aproape tot în fali-ment.

De exemplu, Electromagnetica, laun moment dat, a cumpãrat un lanþde microhidrocentrale ajuns la ungrad avansat de uzurã, în baza legis-laþiei apãrute în urmã cu zece anicare urma sã promoveze energia dinsurse regenerabile. Între timp, dupãce ne-am angajat într-un proces dereabilitare ºi con-strucþie, au înce-put loviturile. Pri-ma dintre ele afost legatã demateria primã -preþul apei a cre-scut de circa zeceori ºi nu plãtimapa doar la intra-rarea pe lanþ, ci pentru fiecare hidro-centralã. În plus, a fost fãcutã ºi o di-scriminare - mai în glumã, mai în se-rios, dacã noi plãtim apa, cei cu tur-binele de vânt de ce nu plãtescvântul? Ulterior, a mai fost pus un bir- pe construcþii speciale. De aseme-nea, a fost revizuitã legea ºi s-auîmpuþinat certificatele verzi.

În aceste condiþii, niciuna din for-mele de producere a energiei dinsurse regenerabile nu poate concu-ra la costuri cu cele clasice.

Dacã termocentralele ar trebui sãplãteascã întreaga poluare, atuncienergia termo ar fi mult mai scum-pã. De asemenea, ºi energia din sur-

se nucleare ar de-veni foarte scum-pã dacã s-ar punetaxã pe aceastapentru deºeurilenucleare. Acum,încã nu existã undepozit sigurpentru reziduuri-le nucleare, pe

întreaga planetã. Ele se acumuleazãîn continuare, în peºteri ºi în alte lo-curi, dar nu pot fi stocate în cantitãþimari pentru cã se aprind. ªi nimeninu are nicio idee cum sã rezolveaceastã problemã.

Energia verde are costuri mult maimari de investiþie, randamente maimici de producþie ºi, în general, nu

se produce în cantitãþi mari. Este oenergie care vine când vrea ea, nucând am dori noi, iar câteodatã seproduce în exces ºi nu avem ce sãfacem cu ea.

Sunt multe probleme legate deenergia verde. Dupã reducerea nu-mãrului de certificate verzi, au spuscã jumãtate din ele nu se mai plã-tesc acum, ci începând cu 2017.Ulterior, s-a hotãrât cã s-ar putea sãfie plãtite în rate, pânã prin 2050.

Reporter: În ce stadiu se aflã mi-crohidrocentralele achiziþionate deElectromagnetica? Sunt profitabile?

Eugen Scheuºan: Microhidrocen-tralele noastre funcþioneazã, sunttoate în parametri, foarte bine între-þinute, dar cu profitul suntem aproa-pe la zero. Nu putem calcula amorti-zarea investiþiei. Mai mult decât atât,în acest moment nu mai existã inves-tiþii în þara noastrã, în acest dome-niu, ci doar restrângeri de capacitãþide producþie ºi demontãri.

Reporter: Acest lucru, în ciudafaptului cã, în alte state, se inves-

teºte masiv în energia regenerabi-lã…

Eugen Scheuºan: În alte þãri conti-nuã aceste investiþii pentru cã re-spectivele state au o politicã pro-prie. La noi nu mai existã o politicãîn domeniu. Lucrurile curg, dupã pã-rerea mea, cãtre extincþie, fãrã ca ci-neva sã-ºi mai propunã sã facã cevaîn acest sector. Nu vãd din ce venitu-ri, obþinute din vânzarea de energie,vor putea fi înlocuite capacitãþilecare acum funcþioneazã ºi care sevor uza, în timp. În plus, dupã cumam vãzut, în aceastã iarnã au rãmasîn funcþiune centralele termo ºi nu-cleare, pentru cã la vânturi foarteputernice sunt oprite elicele eolie-nelor, ele neputând funcþiona înastfel de condiþii.

Capacitãþile termo (Rovinari, Tur-ceni, Mintia, Craiova) sunt vechi ºifoarte vechi, construite în anii 60-70,se apropie de limita duratei de viaþã.Nu existã niciun plan de înlocuire aacestora, iar construirea de noi ca-pacitãþi nucleare stagneazã. Înþeleg

16 Bursa Construcþiilor nr. 1 / 2017

Companii

Þara noastrã are nevoie de pro-

grame naþionale, care sã stea la

baza activitãþii companiilor, este

de pãrere Eugen Scheuºan, direc-

torul general al Electromagnetica.

Domnia sa ne-a spus, într-un in-

terviu, cã, în urma companiilor

strãine care activeazã la noi, în fi-

nal, când acestea ies de pe piaþã,

nu rãmâne nimic în urma lor mai

mult decât niºte hale.

cã acþionarul minoritar al Nucle-arelectrica (Fondul Proprietatea) s-aropune sã construiascã alte douã re-actoare, iar pe termo pare cã nu estenimeni interesat sã investeascã.Dezvoltarea ºi menþinerea unui sis-tem energetic nu se face cu calculerealizate de azi pentru mâine.Orizontul de timp trebuie sã fie maimare.

Reporter: În aceste condiþii, în-seamnã cã trebuie sã ne bazãm peun consum redus de energie. Aºaajungem la corpurile de iluminat cuLED-uri ºi la aparate care consumãpuþinã energie...

Eugen Scheuºan: Noi putem sãîncercãm sã economisim prin teh-nologia cu LED, numai cã iluminatulreprezintã doar câteva procente dinconsumul de energie. Principalii doiconsumatori de energie dintr-o gos-podãrie sunt frigiderul ºi maºina despãlat.

Reporter: Referitor la iluminatulcu LED, ce rezultate a avut Electro-magnetica pe acest segment, în2016?

Eugen Scheuºan: Anul trecut afost unul foarte bun. A fost un an devârf în vânzarea de corpuri de ilumi-nat cu LED. Toate corpurile de acestgen pe care le comercializãm re-prezintã rodul cercetãrii colectivu-lui nostru ºi sunt produse Electro-

magnetica. Este adevãrat cã materiaprimã este din import, pentru cã înRomânia nu se mai face. Gradul deprocesare este foarte mare, în Elec-tromagnetica. Pe corpuri de ilumi-nat, majoritatea produselor au o va-loare adãugatã de peste 50%. Este oproducþie importantã ºi profitabilã.

Reporter: Ce cifrã de afaceri aþiînregistrat în 2016, pe acest seg-ment?

Eugen Scheuºan: Cifra de afaceripe care am avut-o anul trecut pepartea de corpuri de iluminat cuLED este de circa 10 milioane deeuro. Circa 40% din vânzãri merg însegmentul de iluminat public ºi res-tul în iluminatul industrial. Avemfoarte multe proiecte pe comercial- la Dedeman, în centrele de distri-buþie a combustibililor Petrom ºiLukoil, la benzinari privaþi, lanþuride farmacii, în reþeaua Profi, în haleindustriale.

Reporter: Aþi crescut vânzãrile însectorul public…

Eugen Scheuºan: Da, am majoratvânzãrile pe partea publicã ºi nevom focaliza foarte mult pe aceastãlaturã. Primãriile au înþeles avantajulutilizãrii acestor corpuri de iluminat,pentru cã valoarea facturii de electri-citate conteazã, iar reducerea costu-rilor este de 50%. Circa jumãtate diniluminatul public l-am realizat pe

credit furnizor, adicã este cu plata înrate pe mãsura economiei de ener-gie, pe o duratã de pânã la 4-5 ani.Toate contractele încheiate cu insti-tuþiile din administraþie au fost obþi-nute prin participarea la licitaþiipublice.

Reporter: Ce estimãri aveþi pentruanul în curs?

Eugen Scheuºan: Perspectivelesunt bune ºi pentru acest an. Estefoarte greu sã progresãm pentru cãnoi nu mai avem planuri naþionalepentru nimic. Lipseºte un institut alplanificãrii, în care sã se propunã oeconomie de cost la energie pe ilu-minat. Acum avem o strategie ener-geticã, dar nu avem una industrialã.

Este destul de greu sã faci o strate-gie energeticã dacã nu ai una indus-trialã, ca sã vezi ce dezvolþi în urmã-torii ani, pentru ce realizezi capacitã-þile energetice.

Noi nu avem un program naþional,nu avem cu cine sã vorbim. Deexemplu, am montat corpuri de ilu-minat cu LED în jumãtate din staþiade metrou de la Izvor. Amortizarease produce în opt luni, la metrou,consumul de energie fiind redus la40%. Dupã doi ani, nu i-am convinssã investeascã ºi în cealaltã jumãtatedin staþia Izvor sau în alte staþii.

Reporter: Cât din vânzãrile Elec-

17

(continuare în pagina 18)

tromagnetica merg la export?Eugen Scheuºan: Circa 25%. Sun-

tem prezenþi pe câteva pieþe exter-ne - în Germania, Bulgaria, Italia,Olanda etc.

Reporter: Produceþi la capacitateamaximã?

Eugen Scheuºan: Suntem la limitãcu capacitatea de fabricaþie injecþiemasã plasticã. Ne pregãtim de o in-vestiþie pentru acest an, care vaconsta într-o halã industrialã înstructurã metalicã asamblatã ºi câte-va maºini - sperãm patru - de injec-þie în masã plasticã, de capacitatemare (800-1000 de tone).

Reporter: Care este valoarea inves-tiþiei?

Eugen Scheuºan: Investiþia va fide pânã într-un milion de euro.

Reporter: Ce alte investiþii maiaveþi în plan?

Eugen Scheuºan: Vor mai fi inves-tiþii în aparatura de mãsurã, pe linialaboratoarelor. Dezvoltãm în conti-nuare laboratorul de mãsurãri foto-metrice, de mãsurãri ale perturbaþii-lor electromagnetice. Sunt investiþiidestul de costisitoare ºi destul depuþine pe piaþa noastrã.

De asemenea, continuãm sã inves-tim în sistemul ENERGSys - sistemulde gestiune a abonaþilor la reþeauade energie electricã. Tocmai amcâºtigat o licitaþie micã, cu câtevasute de abonaþi.

Cel mai mic copil al Electromagne-tica este reprezentat de staþiile deîncãrcare pentru automobilele elec-trice. Acum este la omologare primaversiune a acestora. Va urma ºi adoua versiune, de 40 de KW curentalternativ ºi sperãm ca pânã la fina-lul acestui an - jumãtatea anului vii-tor sã avem staþia de încãrcare încurent continuu.

Aceste staþii sunt de patru tipuri -cea monofazatã (care merge pânã la15 KW ºi poate utiliza curentul deacasã), staþia trifazatã (tot de încãr-cat acasã), staþia de încãrcare trifaza-tã curent alternativ de 23 ºi 43 deamperi (cea pe care o realizãm noi)ºi staþia de încãrcare în curent conti-nuu (aºa zisa de încãrcare rapidã).

Reporter: Dar aceastã piaþã este ladebut, în þara noastrã…

Eugen Scheuºan: În alte state, fe-nomenul este unul de masã.

În România, însã, nu avem nicioprevedere pentru acest segment.Dacã nu se traseazã niºte direcþii

încã de acum, când începe fenome-nul, totul va deveni un haos. Trebuiestabilit de la început, de exemplu,cine are voie sã opereze aceste statiide încãrcare ca furnizor de servicii.Se va cere o anumitã calificare sauva fi nevoie de o licenþã? Nu ºtie ni-meni acest lucru. A doua întrebarear fi "cum se impoziteazã curentulpentru maºina electricã?" Este capa-bil cineva sã înlocuiascã actualelecontribuþii încasate la bugetul destat din sectorul combustibililor ºilubrifianþilor? Nu! Eu, ca premier, nuaº accepta aceastã situaþie. Dacãvom plãti curentul cu care ne încãr-cãm maºina la valoarea la care îl plã-tim pe cel folosit la maºina de spãlatde acasã, atunci niciodatã banii labuget nu vor fi suficienti pentruproiectele de infrastructurã.

La dispariþia automobilului clasic,cu combustibil fosil, care este impo-zitat ºi foarte accizat, nimeni nu ºtiecu ce vor fi înlocuite la buget respec-tivele sume. Vom acciza electricita-tea? Cum? Pentru cã benzina, de

exemplu, dacã este pentru agricul-turã, se pune o substanþã în ea ºi seface roºie, ca sã ºtii cum o impozite-zi, pentru avioane e verde etc. Lacurentul electric cum se va proceda?

Nu se ºtie nici de unde vom consu-ma atâta energie.

În acelaºi timp, investiþiile care sefac pentru acest domeniu suntimense - investim o mulþime de baniîn cercetare, dar nu existã niciunprogram în acest sens. Nu ºtim undevom pune staþiile de încãrcare, cineva avea voie sã vândã astfel deproduse, cum?

Totodatã, se formeazã monopolu-ri. Companiile de distribuþie a elec-tricitãþii ºi cele de petrol îºi daumâna ºi stranguleazã domeniul. Nueste niciun program naþional care sãimplice companiile româneºti. Pen-tru cã cei care au staþii pânã acum, lanoi, sunt din afara þãrii.

Reporter: Dar aceste automobilesunt destul de scumpe…

Eugen Scheuºan: Ca în toate ca-zurile, la început orice lucru costã

mai mult, însã în timp se ieftineºte.Reporter: Cu ce probleme vã con-

fruntaþi?Eugen Scheuºan: O problemã de-

osebitã cu care ne confruntãm con-stã în asigurarea forþei de muncã, petoate palierele - muncitori, intelec-tualitate tehnicã, factori de condu-cere.

Este foarte greu sã asigurãm nece-sarul de forþã de muncã, trecemprintr-o serie de proceduri birocrati-ce pânã angajãm o persoanã, dupãcare stã câteva zile ºi pleacã. Oame-nii nu doresc sã mai munceascã, fugde responsabilitãþi, fug de speciali-tãþile inginereºti. Foarte mulþi pleacãîn strãinãtate, iar restul trebuie alfa-betizaþi în domeniu. O cauzã deose-bit de importantã este ºi lipsa bani-lor pentru învãþãmânt ºi formareprofesionalã. Guvernul, când a tãiat,a tãiat de la învãþãmânt ºi sãnãtate.În aceste condiþii, ce tineri intrã înînvãþãmânt, pe salariile respective,ca sã fie cadre didactice? Acum, maiales în provincie, nu mai suntprofesori, ci suplinitori, cu 12 clase.

Reporter: ªi atunci, cum vã des-curcaþi?

18 Bursa Construcþiilor nr. 1 / 2017

Eugen Scheuºan: "Continuãm sã investim în sistemulENERGSys - sistemul de gestiune a abonaþilor la reþeauade energie electricã. Tocmai am câºtigat o licitaþie micã,

cu câteva sute de abonaþi".

Companii(urmare din pagina 17)

Eugen Scheuºan: Stãm cei mai învârstã cât putem în fabricã. Cei pecare i-am mai angajat au tot vârsteînaintate, pentru cã alþii nu avem deunde sã luãm.

Pentru clasa muncitoare, munca lanegru reprezintã o alternativã. Credcã suntem ultima generaþie indus-trialã. Analfabetismul este fenomende masã.

Reporter: În ce stadiu este proce-sul din instanþã în cadrul cãruia aþicontestat amenda pe care aþi pri-mit-o de la Consiliul Concurenþei,dupã ce acesta a investigat contrac-tele bilaterale pe termen lung dintreproducãtorul de energie ºi traderi?

Eugen Scheuºan: Procesul se aflãpe rolul Curþii de Apel Bucureºti, cainstanþã de fond. Anterior investiga-tiei Consiliului Concurenþei, acelaºicontract încheiat cu Hidroelectrica ºialte contracte bilaterale au fãcutobiectul unei investigaþii a DirecþieGenerale de Concurenþã din cadrulComisiei Europene, investigaþieîncheiatã în iunie 2015 cu concluziacã nu a fost acordat niciun ajutor destat. Consiliul Concurenþei nu ne-acomunicat decizia Comisiei Europe-ne nici dupã ce am cerut-o în instan-þã, acesta declarând recurs la deciziainstanþei de fond, care ne este favo-rabilã. Imediat ce s-a zvonit cã CE arspune cã nu a fost ajutor de stat, CC

a lansat altã teorie - cã toþi dealeriiau fãcut o înþelegere ca sã nu îi laseºi pe alþii sã cumpere energie de laHidroelectrica. Pe aceastã tezã amfost sancþionaþi cu o amendã pecare am contestat-o.

Intrarea noastrã pe piaþa de furni-zare de energie s-a produs în felulurmãtor: la vremea respectivã, în2001, ne-am dus la proaspãt înfiinþa-ta ANRE (n.r. Agenþia Naþionalã pen-tru Reglementarea în domeniulEnergiei) ca sã solicitãm licenþã demãsurã. Se spusese foarte clar cã li-centele se vor împãrþi în mãsurã, di-stribuþie, transport, producþie deenergie ºi furnizare. Noi produceamcontoare ºi am dorit sã obþinem li-cenþã pentru mãsurã. Am fost între-baþi, însã, de ce nu luãm licenþã defurnizare (furnizarea conþine ºi mã-surã) ºi ni s-a înmânat Codul comer-cial al pietei en gross, pe care l-amînvãþat. Am obþinut licenþa de furni-zare ºi am început sã furnizãm ener-gie electricã. Foaia de parcurs a libe-ralizãrii pietei de energie electricãdin România a fost la baza tuturoracþiunilor pe care le-am fãcut atunci.A fost foarte greu, pentru cã toatesocietãþile cãrora le fãceam ofertãerau obiºnuite sã nu plãteascã factu-ra la energie. Aºa era în perioada2003-2004… Am început sã colabo-rãm cu câteva companii strãine care

erau obiºnuite cu achiziþia de ener-gie de pe o piaþã cu mai mulþi con-curenþi. Ulterior, a început sã fiepusã pe piaþã ºi energie termo. Amcumpãrat ºi energie termo, pentrufurnizare. Ideea era cã, în baza faptu-lui cã noi aveam un portofoliurestrâns de clienþi, ne duceam lafiecare în parte ºi îi analizam profilul,astfel încât puteam sã îi furnizãmcantitatea de energie cât se poatede apropiatã de cea de care aveanevoie.

În 2004, Hidroelectrica avea nevoiede unele investiþii. A discu-tat cu câteva companii,iar pe noi ne-a între-bat dacã dorim sã nenumãrãm printredealerii lor de ener-gie. Era o cantitatefoarte mare pe caretrebuia sã o vindem.Contractul nostru nu aconþinut nicio clauzã de-favorabilã pentru Hidroelec-trica. În orice clipã producatorul hi-dro putea sã rezilieze contractul sausã diminueze cantitatea de energiedupã bunul plac, iar preþul a fost re-negociat periodic, de fiecare datãcrescãtor. Se poate verifica, întrucâtcontractul nu este secret, el a fostpublicat pe site-ul Hidroelectrica.

Contractul nu a fost reziliat de Hi-

droelectrica nici dupã intrarea sa îninsolvenþã ºi a fost menþinut pânã latermen, în aprilie 2014. Cu toateacestea, Consiliul Concurenþei credecã am îngrãdit accesul altora sãcumpere energie. Dar în 2004, cândam semnat noi contractul, nu era ni-meni în piaþã. Dupã aceea a spus cãa fost semnat contractul pe zece ani.Dar toate contractele importante deenergie din Europa sunt semnate petermene mari. În plus, deºi susþinecã nu este vorba de preþ, CC face to-atã analiza pe preþuri. Dar greºeºte,

pentru cã amestecã preþu-rile de pe PCCB (n.r. Pia-

þa Centralizatã a Con-tractelor Bilaterale)cu cele de pe PZU(n.r. Piaþa pentruZiua Urmãtoare).Este ca ºi cum am

aduna mere cupere. Printre "bãieþii

deºtepþi", noi am avutpreþurile cele mai mari la

cumpãrare. Acum suntem în proces,iar amenda contestatã este de circa9 milioane de lei.

Reporter: Cum comentaþi faptulcã statul a acordat o serie de ajutoa-re de stat multinaþionalelor ºi niciunastfel de ajutor companiilor ro-

19

EugenScheuºan: "Stãm cei

mai în vârstã cât putemîn fabricã. Cei pe care i-ammai angajat au tot vârsteînaintate, pentru cã alþii

nu avem de undesã luãm".

(continuare în pagina 20)

mâneºti?Eugen Scheuºan: Ajutoarele de

stat nu sunt lucruri pozitive. Electro-magnetica, de exemplu, nu de aju-toare de stat are nevoie, ci de pro-grame naþionale pe câteva direcþii încare sã se angajeze cu forþa de cer-cetare ºi cu cea de producþie. În alteþãri, în domenii importante ca trans-portul, drumurile etc. nu se organi-zeazã licitaþii la care sã participe ori-ce firmã înfiinþatã special ca sã obþi-nã respectivele lucrãri. În Germania,de exemplu, pe toate trenurile scrieSiemens - nu se liciteazã cine fabricãtrenuri atunci când este nevoie deele. Nu poþi sã scoþi la licitaþie orice,cum este la noi. În plus, din ce cauzãeste ruºinos sã favorizezi o compa-nie româneascã, mai ales în condiþii-le în care are cercetare-proiectare,locaþie stabilã ºi este bine ancoratãîn economia þãrii?

Mai mult decât atât, nu mai avemvoie sã cooperãm cu niciuna din en-titãþile care ar avea nevoie de pro-dusele noastre, pentru cã intrãm înconflict cu concurenþa.

României i-ar face bine un pro-gram naþional de fãcut industrie aici.Sã vindem ce producem în þarã, înprimul rând. Ce facem cu companii-le strãine? Ce lasã în urma lor? Ce alãsat Nokia în urma ei? Nimic! ªomajºi nimic altceva. Nu a lãsat specialiºticare sã ducã mai departe ceva. A rã-mas vreun specialist în telefonie mo-bilã dupã ce a plecat Nokia? Avemvreo ºcoalã de telefonie mobilã rã-masã în urma Nokia? În oricare dincelelalte fabrici strãine se fac doarasamblãri elementare. Companiilemultinaþionale vin, pleacã ºi nu lasãnimic în urma lor, în afarã de niºtehale.

Reporter: Mulþumesc!

20 Bursa Construcþiilor nr. 1 / 2017

Companii

E u g e n S c h e u º a n : " C e l m a i m i c c o p i l a lElectromagnetica este reprezentat de staþiile deîncãrcare pentru automobilele electrice. Acumeste la omologare prima versiune a acestora. Vaurma ºi a doua versiune, de 40 de KW curentalternativ ºi sperãm ca pânã la finalul acestuian - jumãtatea anului viitor sã avem staþia deîncãrcare în curent continuu".

(urmare din pagina 19)