Comert International 05.03.2015Curs 4

Regimul juridic al uzantelor conventionale

Rolul uzantelor conventionale :Au rolul de a interpreta si completa clauzele contractului .Este indiferent la ce moment din viata contractului uzantele se refera : pot sa se refere la faza precontractuala anterior incheierii contractului , la faza de incheiere a contractului , la faza de executare , sau de incetare a efectelor .Rolul uzantelor in general . Cauzele care explica rolul uzantelor . De ce uzantele exista si de ce ele sunt aplicate in comertul international ?Sunt cel putin 2 cauze principale care explica rolul uzantelor :1. Prima cauza : Este dinamica relatiilor comerciale internationale , care face ca reglementarile legale sa ramna in urma. 2. A doua cauza : Reglementarile legale nu sunt intotdeauna adaptate la particularitatile comertului international . Legile nationale sunt facute sa reglementeze raporturi juridice civile in general , ori comertul intrnational prezinta anumite particualritati si aceste particularitati sunt acoperite tocmai prin uzante.

Cum se fixeaza uzantele ? Fixarea uzantelor :Uzantele sunt prin natura lor practici nescrise . Dar totusi , ele ca sa poata fi probate , trebuie fixate , exista mai multe modalitati de fixare a uzantelor : - In primul rand ele se fixeaza de catre participantii la comertul international , prin contracte tip , coditii generale , contracte cadru .- A doua modalitate de fixare , este prin activitatea unor organisme neutre , organisme internationale specializate UNCINTRAL - Comisia Organizaiei Naiunilor Unite pentru dreptul comercial internaional , Camera InternaionaldeComerde laParis , UNIDROIT - Institutul Internaional pentru Unificarea Dreptului Privat , alte organisme internationale , asociatii profesionale , intocmesc codificari de uzante de ex : regulile INCOTERMS care reglementeaza contractul de vanzare internationala de marfuri , nu reprezinta altceva decat conditii generale adoptate regulii INCOTERMS de catre Camera InternaionaldeComerdinParis . Exista FIDIC - Federatia Internationala a Inginerilor Consultanti , care au conditii generale de contractare , astazi imensa majoritate a contractelor de antrepriza pentru realizarea marilor lucrari de investitii : autostrazi , aeroporturi , linii de metrou , uzine etc , se intocmesc pe baza condtiilor generale FIDIC . - Alta forma de fixare a uzantelor : o constituie hotararile pronuntate de arbitrii in litigiile comerciale internationale si hotararile judecatoresti ( mai putin ) .- Alta modalitate de fixare : prin ceea ce se numesc certificate de cutuma : ele sunt documente emiste de catre Camerele de Comert si Industrie .Si Camera de Comert si Industrie a Romaniei este competenta sa emita certificate de cutuma , prin care atesta cum anume sunt uzantele intr-o anumita tara , sau intr-o anumita zona geografica . Uzantele pot fi dovedite prin orice mijloc de proba .Care este regimul juridic al uzantelor in dreptul roman ? Retinem ca pozitia legiuitorului roman fata de uzante a cunoscut o anumita evolutie istorica : In Codul Comercial de la 1887 , legiuitorul roman nu a recunoscut forta normativa uzantelor . Numai uzantele conventionale , au fost recunoscute de catre legiuitorul roman . Ca regula au existat insa si exceptii , au fost recunoscute ca normative : uzantele porturilor , uzantele burselor de marfuri si de valori , uzantele in materia titlurilor de valoare . Noul Cod Civil recunoaste forta normativa uzantelor , adica recunoaste uzantele normative . Chiar in art. 1 se spune : sunt izvoare ale dreptului civil - legea , uzantele si principiile generale de drept . In ceea ce priveste uzantele , exista o distinctie dupa cum in materia la care ele se refera exista sau nu lege .Daca exista o lege in materia pe care uzanta o reglementeaza , uzanta se aplica numai daca lege trimite in mod implicit la uzante . Deci in acest caz , uzantele au un caracter interpretativ si completiv al legii . Daca nu exista insa lege , se aplica uzantele , fara nici un fel de restrictii .Subiectele dreptului comertului international .

Al 2-lea titlu al cursului si anume : Subiectele dreptului comertului international , participantii la raporturile comerciale internationale.

Impartim analiza in doua categorii : 1. Vom vorbi mai intai despre subiectele de nationalitate romana ale dreptului comertului international .2. Iar apoi vom vorbi despre participarea subiectelor de drept straine la activitati comerciale in tara.

In ceea ce priveste subiectele de nationalitate romana ale dreptului comertului international : la comertul international pot participa persoane fizice sau juridice , nu este interzis persoanelor fizice autorizate sa faca acte de comert international , dar nu persoanele fizice sunt principalii actori in comertul international . Comertul international cere capitaluri mari si foarte mari si in general persoanele fizice nu fac fata . Principalii actori in comertul international sunt societatiile comerciale.

Societatiile comerciale de nationalitate romana , ca subiecte ale dreptului comertului international .In legatura cu societatiile comerciale de nationalitate romana , retinem ca pot fi subiecte orice societati de nationalitate romana , indiferent daca sunt sau nu constituite cu participare straina . Dar statistic vorbind , principalii participanti la comertul international , sunt societatiile comerciale de nationalitate romana constituite cu participarea straina .

Ce sunt societatiile cu participare straina ? - Sunt societatiile de nationalitate romana , constituite cu capital mixt : roman si strain , sau numai cu capital strain . Asadar , elementul de extraneitate relevant pentru a califica o societate comerciala , ca fiind cu participare straina , este participarea straina la capital . Alte participari straine nu intereseaza din acest punct de vedere , nu este societate cu participare straina daca de exemplu managerii sunt straini , sau cenzorii sunt straini ( in sensul legal al notiunii ) .Care este pozitia societatatiilor cu participare straina in categoria persoanelor juridice de nationalitate romana ? ( Civil anul I , clasificarea persoanelor juridice ) - Societatiile cu participare straina sunt o specie de societati comerciale de nationalitate romana .Particularitatea lor rezida din faptul ca li se aplica nu numai Legea 31 Legea Societatiilor , ci li se aplica si regimul societatiilor straine , adica reglementari specifice , acestor categorii de societati.

Care sunt domeniile de costituire ? Se pot constitui societati cu participare straina in orice domeniu al activitatii economice .Din punct de vedere al obiectului de activitate , societatiile romanesti constituite cu participare straina , pot desfasura de principiu , orice activitati din comertul international . Activitatatea trebuie insa mentionata , in actul constitutiv in al societatii , noul Cod Civil nu a inlaturat aceasta obligatie si sub incidenta noului Cod se aplica Codul CAEN ( Clasificarea Activitatilor din Economia Nationala a Romaniei ) de 4 cifre si in momentul in care constitui o societate si o inregistrez la Registrul Comertului , trebuie sa mentionez Codul CAEN si activitatea corespunzatoare lui , pe care doresc sa o exercit . Asadar este o specializare in continuare a capacitatii de folosinta a persoanelor juridice in dreptul roman .Din punct de vedere al formelor de constituire , societatiile cu participare straina se pot constitui in orice forma permisa de lege , ( orice forma reglemntata de Legea 31 ). Din punct de vedere al etapelor de constituire , trebuie parcursa in primul rand etapa intocmirii actului constitutiv ( contract de societate si statut ) . In actul constitutiv trebuie mentionate elemente specifice societatiilor cu participare straina , cum ar fi : atributele de identificare ale asociatului strain , aspectele legate de patrimoniul societatii , aspecte legate de constituirea si varsarea capitalului social , aporturi aspecte de organizare si fuctionare specifice , aspecte de dizolvare si lichidare, aspecte de munca si de personal .Societatiile cu participare straina in a doua etapa , trebuiesc inregistrate in Registrul Comertului . Sunt aplicabile dispozitiunile Legii 26 / 1990 privind Registrul Comertului si este un act normativ subordonat legii dar foarte important Ordinul Ministrului Justitiei Nr. 2594 / C / 2008 - pentru aprobarea normelor metodologice , privind modul de tinere al registrelor comertului , de efectuare a inregistrarilor si de eliberare a informatiilor , in care sunt lucruri foarte speciale legate de constituirea societatiilor cu participare straina .

Aspecte legate de nationalitatea societatiilor cu participarea straina .Criteriile nationalitatii .Principalul criteriu al nationalitatii , potrivit legii romane , este sediul social . Asadar persoana juridica , care are sediul social pe teritoriul Romaniei , este de nationalitate romana si i se aplica legea romana ca lex societatis.Exista insa si criterii speciale ale nationalitatii , cum ar fi Criteriul Controlului . Potrivit Criteriuli Controlului , o societate comerciala are nationalitatea statului de pe teritoriul caruia ea este controlata . Criteriul Controlului este prevazut intr-o conventie internationala - este vorba despre Conventia de la Washington din 1965 , pentru reglementarea diferendelor relative la investitii , intre state si persoane ale altor state . In temeiul acestei Conventii de la Washington din 1965 , s-a constituit ICSID Centrul International pentru solutionalrea diferendelor relative la investitii .In acest criteriu al controlului , este prevazut insa si unele acorduri bilaterale la care Romania este parte , este vorba despre acorduri bilaterale incheiate cu state din zone de conflict . Ex: acordul cu Israelul si in acordul bilateral cu Arabia Saudita .

Capitalul social al societatiilor cu participare straina .In legatura cu capitalul social distingem intre 2 notiuni : 1. Subscrierea capitalului social .2. Varsarea capitalului social .

1. In ceea ce priveste subscrierea capitalului social , retinem ca potrivit Legii contabilitatii : Legea 82/1991 , care prevede ca in Romania , contabilitatea se tine in lei si potrivit legii romane => ca subscrierea capitalului social poate fi facuta numai in moneda nationala . Subscrierea capitalului social este pentru asociat o obligatie de a face adica este o obligatie de a varsa in viitor un aport. 2. A doua notiune este varsarea capitalului social : Este o obligatie de a da . Ea implica transferul proprietatii asupra unui bun , asupra aportului de la asociat , catre societate . In ceea ce priveste varsarea trebuie facuta o distinctie : rezidentii varsa capitalul social in moneda nationala . De ce ? pentru ca varsarea capitalului social este o plata adica o obligatie de a da , ori potrivit Regulamentului 4 / 2005 al BNR - privind regimul valutar , platiile pe teritoriul Romaniei , intre rezidenti platiile se fac in lei .Strainii insa care exced acestei obligatii de a plati in lei , pot varsa aportul in lei sau in valuta .

Marimea aporturilor - Procentul de participare a strainului .Procentul de participare al strainului la capitalul social al unei societati de nationalitate romana , poate fi de la oricat de mic la 100 % . Deci nu este o limitatre a participarii capitalului strain la societatiile romanesti.Patrimoniul.Patrimoniul societatiilor cu participare straina , problema este cu privire la dreptul de proprietate asupra terenurilor in tara .Sub incidenta Legii 35/1991 , societatiile cu participare straina nu aveau dreptul sa dobandeasca proprietatea asupra terenurilor in tara . OUG 92 / 1997 , adoptata in acelasi timp cu aderarea Romaniei la UE , a prevazut un text mult mai permisiv si a conferit dreptul de a dobandi proprietatea asupra terenurilor in tara . Dar in cuprinsul art. 7 care reglemeneteaza aceasta aptitudine , s-au facut anumite mentiuni si anume , s-a spus , ca pot dobandi dreptul de prop asupra terenurilor in tara , societatiile cu participare straina , in conformitate cu obiectul social si in masura necesara derularii activitatii lor . Asadar in principiu acestea arata ca limitari .In legatura cu functionarea societatiilor cu participare straina , se pune problema operatiunilor valutare . Ce inseamna operatiune valutara ? Regulamentul 4 /2005 al BNR defineste operatiunile valutare si spune - ca ele sunt de 2 feluri : 1. Operatiuni valutare curente .2. Operatiuni valutare de capital .

Operatiunea valutara este definita dupa 2 criterii : este definita in primul rand in rem - este operatiune valutara cea care se efectueaza cu o moneda straina , dar este definita si in personam - este socotita operatiune valutara si cea care se efectueaza in moneda nationala intre un rezident si un nerezident .

Ce sunt operatiunile valutare curente ?Operatiuni valutare curente : Sunt cele care implica o contraprestatie , adica sunt urmate de o operatiune de acoperire a operatiunii initiale . De plida o vanzare-cumparare internationala ,facuta in valuta , este o operatiune valutara curenta , pentru ca livrarea bunului e insotita de plata pretului , care inseamna o contraprestatie . Operatiuni valutare curente nu sunt supuse nici unor conditii prealabile , sunt libere .

Ce sunt operatiunile valutare de capital ?Operatiuni valutare de capital : Sunt cele care nu implica o contraprestaie monetara . Si aici intra : Investitiile directe ale nerezidentilor in Romania , sau ale romanilor ( rezidentilor) in strainatate . Sau operatiunile cu instrumente financiare , tranzactionabile pe piata de capital ,adica vanzari de actiuni , obligatiuni .Sau operatiunile cu instrumente financiare pe piata monetara , de pilda : cumpararea de titluri de stat . Pentru aceste operatiuni , foarte mult timp au fost cerute aprobari speciale de la BNR , dupa 1 septembrie 2006 , cand s-a liberalizat complet cursul monedei nationale , moneda nationala a devenit integral convertibila , nu s-au mai solicitat avize de la Banca Nationala , dar sunt reglementari speciale , care sunt administrate de fosta CNVM COMISIA NATIONALA A VALORILOR MIBILIARE actualmente ASF - Agentia de Supraveghere Fiscala .

Aspecte de munca si de personal ale societatilor cu participare straina .In legatura cu aspectele de munca si de personal , o distinctie trebuie facuta dupa cum este vorba de persoane provenind din alte state membre ale UE sau din state terte . Pentru persoanele provenind din celelalte state ale UE .De retinut ca : dupa anul 2007 , cand a fost modificata major OUG nr . 194 din 2002 privind Regimul Strainilor in Romania . Dupa acest moment , notiunea de strain nu se aplica persoanelor din celelate state membre ale UE sau din Spatiul Economic European - ( SEE ) .Notiunea de strain se aplica numai pentru persoanele din state terte . Pentru persoanele din celelalte state membre ale UE , angajarea este libera , se aplica regimul national .

- In ceea ce priveste insa persoanele din state terte ( strainii ) , pentru ei pentru a se angaja in munca la o societate comerciala din Romania trebuie sa obtina autorizatie de munca ( mult timp s-a numit permis de munca ) . Ideea este ca autorizatii de munca se elibereaza intr-un numar limitat care este stabilit anual prin Hotarare de Guvern . Si aceste autorizatii sunt acordate de un organism oficial care se numeste OFICIUL ROMAN PENTRU IMIGRARI .

Salarizarea personalului societatiilor cu participare straina . Salarizarea in valuta .Intrebarea este : salariatii societatilor cu participatie straina , pot primi sau nu salariul in valuta ?Raspunsul este diferit : pentru personalul roman regula este desi lucreaza la societati cu participare straina , primesc salariul in moneda nationala . De ce ? pentru ca este o plata intre rezidenti . Aceasta este regula . De la aceasta regula sunt 2 exceptii majore : a. In zonele libere , exista o lege , Legea 84/1992 - privind regimul zonelor libere , ( in Romania sunt peste 10 zone libere ) , legea prevede in mod explicit ca in zonele libere personalul roman poate fi platit in valuta sau si in valuta .b. A doua exceptie o formeaza : Personalul reprezentantelor societatilor comerciale straine in Romania .Potrivit unei hotarari de guvern - Hotararea 1222/1990 , privind regimul impozitelor si taxelor , aplicabile reprezentantelor din Romania ale societatiilor comerciale sau organizatiilor economice straine. , precum si drepturile si obligatiile legate de salarizarea personalului roman , aceasta hotarare prevede in mod explicit posibilitatea platii in valuta a personalului roman.Pentru personalul strain nu exista nici o restrictie de a fi paltiti in valuta , pentru ca nu este o plata intre rezidenti .

Ultima problema o constituie : Problema solutionarii litigiilor la care participa societatiile cu participare straina .Societatiile cu participare straina , au dreptul de a conveni ca litigiile lor cu tertii sa se solutioneze , fie de catre instantele de judecata din Romania , fie pe calea arbitrala , prin arbitraj . In cazul in care este vorba despre competenta instantelor de judecata , daca litigiul se poarta cu subiecte de drept dintr-o alta tara membra a UE , este aplicabil Regulamentul Consiliului UE 44/2001 privind competenta , recunoasterea si executarea hotararilor in materie civila si comerciala , asa numitul Regulamentul Bruxelles 1 , care a fost inlocuit de la 10 ianuarie 2015 , de Regulamentul 1215 / 2015.In mod specific insa litigiile la care participa societatiile cu participare straina se solutioneaza doar prin arbitraj , pe cale arbitrala . Si societatiile au dreptul , potrivit OUG 92/1997 , de a apela fie la un arbitraj institutionalizat , fie la un arbitraj ad-hoc . Daca partiile hotarasc sa participe la un arbitraj institutionalizat , pot alege : intre un arbitraj institutionalizat intern roman , este vorba despre Curtea de Arbitraj Comercial International de pe langa Camera de Comert si Industrie a Romaniei . Retinem ca aceasta Curte de Arbitraj , are un regulament de organizare si functionare si are reguli de procedura arbitrala din iunie 2014 , daca partiile nu sunt de acord cu competenta Curtii de la Bucuresti , pot aprela la Arbitrajul Curtii Internationale de Arbitraj , a Camerei de Comert Internationale din Paris . Daca nu merg la un arbitraj institutionalizat , pot merge la un arbitraj ad-hoc si OUG 92/1997 recomanda partiilor sa apeleze la regulile de arbitraj ale UNCITRAL .UNCINTRAL-ul are reguli de procedura arbitrala din 1976 cae au fost modificate succesiv pana astazi .

Activitatea societatilor comerciale straine in Romania .