comedia

5/17/2018 COMEDIA - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/comedia-55b07d42252b4 1/5

COMEDIAO SCRISOARE PIERDUT Ă de Ion Luca Caragiale.

Ion Luca Caragiale (1852-1912) a r mas pân ast zi cel mai mareă ă ă

dramaturg al literaturii române. O privire de ansamblu asupra operei salerelev prezen a a dou genuri literare, fiecare dintre acestea fiindă ţ ă reprezentat prin câteva specii literare bine delimitate:

Genul dramatic – însumând comediile: O noapte furtunoas , Conulă Leonida fa cu reac iunea, O scrisoare pierdut , D’ale carnavalului, ţă ţ ă drama N pasta.ă

Genul epic – însumând nuvelele Ofîclie de Paşti, În vreme de r zboi,ă Dou loturi, La hanul lui Mânjoală ă şi schitele, vol. Momente şi schi e ţ –1901.

Privit în integralitatea ei, opera lui Caragiale apar ineă ţ realismului cu

inser ia unor elemente naturaliste în nuvelele psihologice. Autorul ne oferţ ă dou viziuni asupra realit ii: una tragic şi alta comic . Studiate atent, celeă ăţ ă ă dou viziuni alc tuiesc o unitate: râsul unei comedii ascunde o am r ciuneă ă ă ă n scut din în elegerea unei lumi care ar putea fi mai bun ; comicul luiă ă ţ ă Caragiale se convereşte astfel în tragic.

ÎNCADRAREA ÎN REALISMO scrisoare pierdut ă este o comedie de moravuri, alc tuir din patruă ă

acte, cu o ac iune bine dozat în jurul conflictului şi a c rei tem oţ ă ă ă constituie via a public şi de familie a înaltei societ i române, în penultimaţ ă ăţ decad a secolului al XIX-lea.ă

Evolu ia conflictului are, aparent, o linei simpl , crescând în intensitateţ ă pân în momentul înc ier rii din actul al III-lea, pentru a se stinge în final,ă ă ă când câtecul fanfarei va acoperi tumultul luptei politice şi va proclamavictoria şantajului, ramolismentului şi a prostiei. Aceasta ar fi primaparticularitate a conflictului.

Ac iunea este plasat înţ ă capitala unui jude de munte ţ lipsa localiz riiă geografice conferind întâmpl rilor un caracter universal. Tot astfel şiă conflicul se universalizeaz , iar numele lui ar putea fi „lupta pentruă dobândirea puterii politice”, valabil oricând şi oriunde, acesta fiind a douaă particularitate a conflictului.

În cursul derul rii întâmpl rilor, mai este vizibil şi o alt particularitate aă ă ă ă conflictului şi anume discrepan a dintre aparen şi esen .ţ ţă ţă

Opera lui Caragiale se încadreaz în realism, curent literar-artistic ap rută ă în secolul al XIX-lea ca o reac ie împotriva romantismului. Curentul seţ caracterizeaz prină oglindirea veridic a realit ii, cu toate aspecteleă ăţ ei economice, sociale, politice etc. Personajul realist poatereprezenta o categorie uman sau social , personajul tipic, aşa cumă ă se întâmpl în opera lui Caragiale, dar poate reprezenta şi un cază particular, un erou lucid, fr mântat, c ut tor al absolutului, aşaă ă ă cum se întâmpl în romanul modern.ă

Comedia O scrisoare pierdut ă prezint mai multe tr s turi aleă ă ă

realismului; prima dintre acestea ar fi veridicitatea şi tipicitatea împrejur riiă evocate.

1



Aa iunea se petrece înţ capitala unui jude de munte, anul de gra ie ţ ţ 1883când lumea politic a urbei este antrenat în febra alegerilor. Lupta pentruă ă locul de deputat scindeaz partidul aflat la guvernara în dou frac iuni: dină ă ţ prima fac parte Ştefan Tip tescu, Zaharia Trahanache, Zoe Trahanache,ă Farfuridi, Brânzovenescu şi poli aiul Pristanda, to i sprijinind candidaturaţ ţ

avocatului Tache Frfuridi; din a duoa fac parte Nae C avencu, Ionescu,ţ Popescu şi „d sc limea”, cel care râvnea locul men ionat fiind Ca avencu.ă ă ţ ţ

În afara acestor dou fac iuni se afl Cet eanul turmentat – simpaticulă ţ ă ăţ om dezorientat pentru c nu ştie cu cine s voteze. Lista personajelor careă ă vor fi antrnate în ac iune constituie expozi iunea.ţ ţ

Func iile politice şi administrative pe care le au personajele (prefect,ţ prezident, avocat, poli ai), rela iile de familie, agita ia creat în jurulţ ţ ţ ă scrisorii, respectarea ierarhiilor, limbajul ziarelor ca şi adunarea electorală dau impresia de via tr it ,ţă ă ă realitatea fiind oglindit în mod veridică .

Intriga ac iunii o constituie pierderea unei scrisori de dragoste adresatţ ă Zoiei de c tre Ştefan Tip tescu. G sit de Cet eanul Turmentat şi furat deă ă ă ă ăţ ă la acesta de Ca avencu, buclucaşa scrisoare devine obiect de şantajîntrucâtţ avocatul amenin cu publicarea ei în „R cnetul Carpa ilor” ziarul pe care îlţă ă ţ conduce. Dup ce încearc în zadar, prin promisiuni şi amenin ri, s ob ină ă ţă ă ţ ă scrisoarea, Tip tescu este convins de Zoe s sprijine candidatura luiă ă Ca avencu.ţ

La adunarea electoral din actul al III-lea – momentul culminant ală ac iunii – Farfuridi şi Ca avencu îşi in discursurile, subliniate cu aplauze sauţ ţ ţ fluier turi de cele dou grup ri ale publicului. Totul degenereaz într-oă ă ă ă înc ierare pus la cale de Pristanda, în timpul c reai Ca avencu îşi pierdeă ă ă ţ p l ria în c ptuşeala c reia dosise scisoarea. Acesta este g sit de aceslaşiă ă ă ă ă ă

Cet ean turmentat, care i-o înapoiaz Zoei, închizând astfel cersul intrigii.ăţ ă Numai c , la adunarea electoral se anun şi numele noului canditat,ă ă ţă propus de la centru: Agamemnon/Agami Dandanache.ţă

Înc de la sosire, senilul oaspete povestise în particular, cu senin tate,ă ă c prezen a sa în acel oraş se datoreaz unei scrisori de dragoste, pe care oă ţ ă g sise în buzunarul unei „persoane însemnate”ă

În final Ca avencu conduce manifesta ia organizat în cinstea luiţ ţ ă Dandanache. Afalt în mijlocul nei mul imi care îi ascult discursul ridicol,ţ ă Ca avencu, foarte ame it, pare a fi o replic a Cet eanului turmentat,ţ ţ ă ăţ sfârşind ceea ce primul începuse tot sub semnul lui Bachus. Peste toate,cuvintele lui Pristanda curat constitu ional! Muzica! Muzica! ţ Încheie comedia

şi se arcuiesc peste o lume care alunec în derizoriu.ă

Tipicitatea personajelor este o alt tr s tur a comedieiă ă ă ă O scrisoare pierdut ă de I.L.Caragiale. acesta se concretizeaz prin faptul c fiecareă ă personaj nu reprezint un om, ci o categorie uman :ă ă demagogul(Ca avencu),ţ servilul (Pristanda), vicleanul bonom (Trahanache), vicleanulsenil (Dandanache), femeia adulteră (Zoe). Fiecare personaj are, cu toateacestea, propriile tr s turi care îi confer contur.ă ă ă

Garabet Ibr ileanu, în studiulă Numele proprii în opera lui Cragiale pune îndiscu ie leg tura dintre nume şi caracter a personajelor din opera autorului.ţ ă

Ca avencuţ cu silabele lui stridente, red perfect pe demagogul altransă .Ca avencu este avocat, director-proprietar al ziarului „R cnetul Carpa ilor”ţ ă ţ

2



şi preşedinte fondator al Societ ii Enciclopedice- Cooperativeăţ AuroraEconomic Român .ă ă

Esen a sa demagogic este vizibil chiar din titlul ziarului pe care îlţ ă ă conduce, titlu care îl exprim pe g l giosul şi combativul lui propietar, ca şiă ă ă limbajul articolelor publicate. Nu mai pu in, numele bombastic al societ iiţ ăţ

pe care o conduce subliniaz lipsa de con inut şi de obiect a cesteia;ă ţ nepotrivirea dintre termenii „enciclopedic ” şi „cooperativ ” este de ună ă comic irezistibil.

Ca orice demagog, Ca avencu se caracterizeaz mai ales prin limbaj,ţ ă împrejurarea care relev aceast tr s tur fiind adunarea electoral dină ă ă ă ă ă actul al III-lea. Emo ia simulat , plâînsul mincinos, frazeologia patriotardţ ă ă (m gândesc... la rişoara meaă ţă ) ascund dorin a candidatului de a câştigaţ alegerile. Din reestul discursului, întrerupt de aplauzele admiratorilor şi devocifer rile celorlal i, se relev precaritatea culturii personajului, „am nunt”ă ţ ă ă peste care el trece cu uşurin şi pe care o transform în delir verbalţă ă Până când s nu avem şi noi fali ii noştri?ă ţ Gândirea lui Ca avencu este lipsit deţ ă logic : industria esteă sublimă dar nu exist , noiă aclam m travaliul, muncaă ,dar nici aceasta nu se face deloc în ara noastr .ţ ă

Întregul discurs îl caracterizeaz pe Ca avencu drept un înfumurat, ună ţ ipocrit, care îşi ascunde adev rata faş în fraze bombastice, lipsite deă ă con inut.ţ

Nu doar vorbele, ci şi faptele îl includ pe Ca avencu în tzipologia litear aţ ă demagogului, el fiind în realitate un şantajist, care îşi ia drept deviză cuvintele lui Machiavelli scopul scuz mijloaceleă , dar pe care personajul, înincultura sa, le atribuie lui Gambeta. Indiferent de filia ie, termenul deţ nemuritorul prin care personajul îşi arat admira ia fa de p rintele acestuiă ţ ţă ă

dicton, demonstrez c personajul nu are conştiin şi nu se împiedic deă ă ţă ă considerente morale în realizarea scopurilor sale.Nu i s-ar putea nega îns pesonajului o oarecare inteligen practic dină ţă ă

care se naşte abilitatea cu care se strecoar printre împrejur ri, fiindă ă înfumurat la început, cât timp posed scrisoarea şi umil în final, când n-oă mai are.

Ghi Pristandaţă este omul slugarnic, a c rui coloan vertebral esteă ă ă orientat mereu în jos: îşi aprob superiorul, rostind automat cuvântulă ă curat la fiecare opinie alui Tip tescu, spioneaz în oraş şi încalc legea cu bună ă ă ă ştiin arestându-l pe Ca avencu tot din ordinul prefectului, fur banii pentruţă ţ ă

steaguri şi face calcule dup o aritmetic proprie.ă ăSlug rnicia se asociaz cu viclenia de cameleon, atunc când îiă ă ă

m rturiseşte lui Ca avencu simpatia lui ascuns :ă ţ ă altele am eu în sufletulmeu.

Are o gândire rudimentar , iar pronun ia incorect a cuvintelor (famelie,ă ţ ă bampir, renumera ie) îi demonstrez incultura.ţ ă

Tipologia în care se încadreaz venerabilulă Zaharia Trahanache este maiinteresant , rezultând din unirea a trei tipuri: al prezidentului, care este înă fruntea a numeroase „comitete şi comi ii” cu nume hazoase, al so uluiţ ţ

înşelat şi al vicleanului ascuns sub masca credulit ii.ăţNumele lui, dar mai ales prenumele, suerează tot ce are greoi şi tic it ă venerabilul preşedinte (Ibr ileanu). Trahanache este un zaharisit c ruiaă ă

3



viclenia îi înlocuieşte gândirea limitat la câteva truisme (ă acolo unde nu emoral, e corup ie şi o so ietate f r prin ipur, carevas zic c nu le are ţ ţ ă ă ţ ă ă ă ).Formula stereotipă ave i pu intic r bdare ţ ţ ă ă îl ajut s tergiverseze lucrurileă ă pân la ob inerea solu iei avantajoase pentru el.ă ţ ţ

Pentru Zoe are un adev rat cult declarat, în realitate închizând achii laă

relaşia dintre so ia sa şi prefect, pentru s triunghiul conjugal îi convine.ţ ă

Câştig torul b t liei electorale este Agami Dandanache, pe careă ă ă ţă autorul îl caracterizeaz ca fiină mai prost decât Frfuridi şi mai canalie decât Ca avencu. ţ Prenumele s u sugereaz ramolismentul comu’ic, prin contrastă ă cu Agamemnon, viteazul erou din Iliada lui Homer. Diminutivul, vorbireapeltic , uituceala, confuziile sunt ale unui b trân c zut în mintea copiilor.ă ă ă Doar şiretenia biruieşte ramolismentul, ajutându-l s ajung acolo undeă ă dorea.

Opera Oscrisoare pierdut ă se încadreaz în genul dramatic,ă specia comedie, prin mai multe tr s turi:ă ă

- este un text scris pentru a fi reprezentat pe scen ;ă- modul de expunere folosit este dialogul;- ac iunea se concentrez în jurul unui conflict;ţ ă- personajele iau locul autorului, a c rui interven ie direct seă ţ ă

manifest doar prin indica iile de regie;ă ţ- prezen a unor personaje vii, care confer conflictului o intensitateţ ă

sporit .ă În plus, categoria estetic predominant esteă ă comicul, care este de mai

multe tipuri:

1. comicul de limbaj este realizat prin mai multe mijloace:- nonsensurile din exprimarea unor personaje, care v desc o gândireă încâlcit , dar proclamat cu un aplomb ridicol:ă ă industria român eă admirabil , e sublim putem zice, dar lipseşte cu des vârşireă ă ă (Ca avencu) şiţ o semn m, dar o d m anonimă ă ă (Farfuridi)

- automatismele verbale, care de multe ori caracterizeaz personajele:ă cuvântul curat , cu sens aprobator, folosit mereu de servilul Pristanda,pân la degenerarea lui înă curat murdar ; expresia ave i pu intic ţ ţ ă r bdareă , care va contrasta cu restul frazei c acuşi îmi ies din â âniă ţ ţ ,folosit adesea de Trahanache;ă

- truismele de tipul: unde nu e moral, acolo e corup ie... ţ (Trahanache);

- pronun area stâlcit a cuvintelor, care, în vorbirea peltic a luiţ ă ă Dandanache sugereaz c alesul este c zut în mintea copiilor,ă ă ă aceeaşi tr s tur sugereaz prostia în cazul lui Pristanda (ă ă ă ă fameliemare, renumera ie mic ţ ă);

- asocia iile de termeni incompatibili de tipulţ dup lupte seculare careă au durat treizeci de ani.

2. comicul de caracter iese în eviden în atitudinile atât de diferite aleţă lui Ca avencu legate de scrisoarea pierdut . Îngâmfat şi amenin torţ ă ţă atât timp cât posed obiectul şantajului şi umil când o pierde şiă conduce manifesta ia de simpatie în cinstea noului ales.ţ

3.

comicul de moravuri: în acest comedie este vorba despre două ă scrisori pierdute: prima adrest de Tip tescu Zoei, g sit deă ă ă ă Cet eanul turmentat şi furat apoi de la acesta de Ca avencu şiăţ ă ţ

4



scrisoarea de care se foloseşte Agamemenon Dandanache pentru a finumit. Din acest lup ies în eviden viclenia, minciuna, necinstea,ă ă ţă amenin area, prostia fudul şi egoismul.ţ ă

4. comicul de nume: reliefat de Garabet Ibr ileanu în studiulă Numele proprii în opera lui Caragiale. De exemplu Pristanda este numele unui

joc popular, sugerând c personajul joac dup cum i se cânt , îşiă ă ă ă aprob f r rezerve superiorul şi încalc legea f r complexe; acasă ă ă ă ă ă ă Pristanda joac dup cum îi cânt nevasta:ă ă ă Ghi , Ghi , pup -l în bot ţă ţă ă şi pap tot!;ă numele lui Zaharia Trahanache provine de la trahana –coc moale, uşor de modelat, sugerând putin a de a fi uşor deă ţ condus; numele lui Agami Dandanache provine din cuvântulţă dandana – bucluc, încurc tur şi este cât se poate de potrivit pentru aă ă caracteriza r sturnarea de situa ie pe care o provoac . Un efect comică ţ ă total se ob ine prin al turarea acestui nume cu cel al viteazuluiţ ă Agamemnon din epopeea lui Homer.

Toate aceste tr s turi includ opera în discu ie în specia literară ă ţ ă comedie, specie a genului dramatic în care se prezint situa ,ă ţăă întâmpl ri şi personaje care stârnesc hazulă .

5

comedia

Documents