combatere cartof

7
PARTICULARITĂŢILE CULTURII DE CARTOF ÎN RELAŢIA CU BURUIENILE Dacă ar fi stabilit un clasament al culturilor ce prezintă înalt risc de îmburuienare pe treptele superioare, s-ar clasa plantele care fac parte din categoria prăşitoare, iar în cadrul acestei grupe, cartoful se situează pe locul 4. Partricularitatea aceasta negativă pe care o are cultura de cartof, ca şi toate culturile prăşitoare, este urmare a mai multor factori: Tehnologia cultivării, cu schema de semănat specifică, distanţa mare între rânduri Capacitate de dezvoltare lentă a culturii în primele etape de evoluţie şi perioada lungă necesară pentru răsărit, Imposibilitatea soiurilor culturilor de cartof de a concura devreme buruienile. Sensibilitatea principalelor culturi praşitoare la îmburuienare C ultura D urata perioadeicritice (săptăm âni) D urata perioadeide toleranţă (săptăm âni) Porum b 3 – 5 6 Soia 3 – 4 7 – 8 C artof 6 8 – 9 Fasole 5 – 6 7 – 8 Sfeclă de zahăr 7 – 8 4 -5

Upload: alex-varga

Post on 25-Sep-2015

222 views

Category:

Documents


4 download

DESCRIPTION

curs

TRANSCRIPT

  • PARTICULARITILE CULTURII DE CARTOF N RELAIA CU BURUIENILE Dac ar fi stabilit un clasament al culturilor ce prezint nalt risc de mburuienare pe treptele superioare, s-ar clasa plantele care fac parte din categoria pritoare, iar n cadrul acestei grupe, cartoful se situeaz pe locul 4.Partricularitatea aceasta negativ pe care o are cultura de cartof, ca i toate culturile pritoare, este urmare a mai multor factori:Tehnologia cultivrii, cu schema de semnat specific, distana mare ntre rnduriCapacitate de dezvoltare lent a culturii n primele etape de evoluie i perioada lung necesar pentru rsrit,Imposibilitatea soiurilor culturilor de cartof de a concura devreme buruienile.Sensibilitatea principalelor culturi praitoare la mburuienare

  • BURUIENI PROBLEM N CULTURILE DE CARTOFMonocotiledonate anuale:Echinochloa crus-galli, Setaria glauca, Setaria viridis, Digitaria sanguinalis, Avena fatua, Monocotiledonate perene:Agropyron repens , Sorghum halepense, Cynodon dactylon, Phragmites communisDicotiledonate anuale:Amaranthus retroflexus, Amaranthus blitoides, Amaranthus chlorostachis, Atriplex patula,Chenopodium album, Chenopodium polyspermum, Chenopodium hybridum, Galinsoga parviflora, Galeopsis tetrahit, Hibiscus trionum , Polygonum convolvulus , Polygonum lapathifolium, Polygonum persicaria, Portulaca oleracea, Ranunculus sardeus, Sinapis arvensis, Solanum nigrum, Stachys annua, Thlaspi arvense, Veronica persica, Xantium italicumDicotiledonate perene:Convolvulus arvensis, Cirsium arvense, Rubus caesius , Lathyrus tuberosus, Polygonum amphibium, Sonchus arvensis Pteridophite perene:Equisetum arvenseParazite:Cuscuta spp.

  • Controlul buruienilor din cultura de cartof ncepe nainte de instalarea culturii, folosete metode de combatere n perioada dintre plantare i rsrirea cartofului i metode de combatere specifice n timpul perioadei de vegetaie.nainte de instalarea culturii:1. Prencolirea cartofilor duce la instalarea rapid a culturii. n culturile de cartof, creterea competitivitii timpurii este asociat cu rsrirea timpurie, creterea rapid i posibilitatea cartofului de a dezvolta mas vegetativ prin frunze (Calloway, 1992) 2. ngrmntul verde ncorporat n sol nainte de plantare Aplicarea ngrsmintelor verzi: mutar sau rapi pot duce la reprimarea buruienilor ca urmare a eliberrii substanelor allelopate pe msur ce ngrmntul se descompune (Litterick et al, 1999) Combaterea allelopatic a unor specii de buruieniBoydston & Hang (1995) n urma unui studiu realizat n SUA, arat c o cultur de rapi de toamn folosit ca ngrmnt verde prin ncorporare n sol primvara naintea plantrii cartofului, reduce densitatea buruienilor cu 73 i 85% n doi ani n care au fost fcute observaiile, iar biomasa buruienilor se reduce cu 50 i 96% n acei ani.

    Specia de buruieniRecomandri practiceAgropyron repensngrmnt verde de secarSinapis arvensis, Raphanus raphanistrumngrmnt verde de secar plus rapitaXanthium spp.Ingrasamant verde de secara plus ovazAmaranthus retroflexusCultivare de gru intre biloaneChenopodium album, Digitaria sanguinalisCultivare de grau, orz ntre biloane

  • ntre instalarea culturii i rsrit:grpatul Cnd plantarea s-a fcut cu biloane, se efectueaz cu grapa-plas, n agregat de 3 cmpuri, cu limea de lucru de 8,4 m i o vitez de naintare de 5 7 km/h. Grapa distruge buruienile i crusta de pe coama biloanelor, dar i de pe intervalul dintre biloane. Dac dup plantare terenul rmne plan, ngrijirea culturii se face prin 2 3 treceri cu grapa cu coli reglabili care distruge att crusta, ct i buruienile anuale. combaterea termic a buruienilorn situaia nebilonrii terenului dup plantare i buruienile sunt rsrite, se folosesc echipamentele cu flacr n situaia bilonrii, pentru reducerea germinaiei seminelor de buruieni din stratul superficial de sol, se folosesc echipamente cu abur, sau raze infrarosii. Echipamente pentru combatere termic

  • Cultivaia Cnd plantarea s-a fcut cu biloane, dup 1 4 zile de la grpare se lucreaz cu cultivatorul echipat cu piese tip rari. Se distrug buruienile i crusta din spaiul dintre biloane i, prin refacerea acestora, se acoper i se nbu buruienile ce au tendina de a rsri. La plantatul plan se execut o prail mecanic ntre rndurile de plantare, la adncimea de 8 10 cm, cu zon de protecie de 12 15 cm i viteza de naintare 4 5 km/h..bilonarea n situaia plantrii cartofului fr biloane, acestea se pot forma nainte de rsrirea cartofului (cu 5-6 zile), sau chiar dup rsrire, cu grij fa de planteFormarea biloanelor la plantare impune lucrarea succesiv cu cultivatorul cu piese tip rari, pentru refacerea bilonului, nc o dat (cnd s-au plantat tuberculi ncolii) sau de 2 ori la celelalte culturi, dup intervale de 8 12 zile Este lucrarea obligatorie n cultura de cartof, care poate fi executat concomitent cu plantarea, imediat dup plantare, n intervalul dintre plantat i rsrit, sau dup rsrire, avnd grij s nu se acopere plantele. Concomitent cu bilonarea sunt combtute i buruienile

  • Dup rsrire: rebilonrile: una la cartofii extratimpurii, 2 3 la cartofii trziicultivaiile pe intervalul dintre biloane: de cte ori este necesar i cultura mai permite saumulcirea: metod ce const n acoperirea spaiului dintre rnduri cu diferite materiale: paie, cartoane, folie de plastic, gunoi de grajd, hrtie,etc., astfel buruienile sunt lipsite de oxigen i de luminMulci vegetalMulci sinteticCulturile acoperitoare folosite drept mulci (cereale) asigur un control bun al buruienilor timpurii din cultur, dar duc la reducerea produciei (Rajalhti and Bellinder, 1996). Culturile acoperitoare se nsmneaz ntre biloane concomitent cu bilonarea sau la 3, 4 sau 5 sptmni de la plantare.

  • Combaterea chimic a buruienilor din culturile de cartof: Pentru cultura de cartof exist o gam divers de erbicide cu ajutorul crora se poate realiza controlul majoritii grupelor de buruieni. Tratamentele preemergente sunt hotrtoare pentru succesul combaterii chimice, acestea putnd fi urmate pe vegetaie de praile sau tratamente chimice postemergente Schema de combaterePreemergent: DUAL 500 CE sau FRONTIER FORTE pentru monocotiledonate anuale asociat cuSENCOR 70 WP sau PROMETREX 50 SC pentru dicotiledonate anualePostemergent:+TITUS 25 DF sau TARGA SUPER 5 EC pentru monocotiledonate perene i anuale asociat cuBASAGRAN 606 pentru dicotiledonate anualeSau:Combatere postemergent exclusiv:LEXONE 75 DF aplicat cnd cartoful are 10-12 cm nlime +TITUS 25 DF sau TARGA SUPER 5 EC asociat cu BASAGRAN 606, aplicate cnd gramineele perene au 15-20 cm.