BIOTEHNOLOGII NEPOLUANTE DE COMBATERE BIOLOGICA A DAUNATOARELOR

CUPRINS

COMBATERE BIOLOGICA3Noiuni generale3Principalele grupe de daunatori5

METODE NEPOLUANTE DE COMBATERE6A DUNTORILOR6Asocierile de plante cu efect benefic7Tratamente cu produse din plante91. Tratament pe baza de urzica92. Tratament pe baza de usturoi93. Tratament pe baz de pelin94. Tratament cu hrean105. Tratament pe baza de frunze de soc10

Alte soluii10Combaterea integrat a daunatorilor11Folosirea paraziilor naturali (HIPERPARAZITISMUL)12Folosirea microorganismelor antagoniste13Antibioticele13Fitoncidele14Premunizarea14Utilizarea solurilor represive14

CONCLUZII15

COMBATERE BIOLOGICA

Noiuni generale

Dup Federaia European de Biotehnologii (EFB), biotehnologia este o integrare a tiinelor naturii cu ingineria in scopul utilizrii organismelor, celulelor, moleculelor, a unor pri sau analogi moleculari ai acestora pentru a obine produi sau produse i de a realiza serviciiFiind un domeniu relativ nou , biotehnologia pune la un loc tiinele biologice cu tehnologia ,n care se utilizeaz procese biologice , organisme biologice sau sisteme biologice. Aceast alturare presupune o bun cunoatere a tehnologiilor agricole pe lng o bun manipulare a organismelor vii la nivel molecular. [1]Biotehnologia are i ea mai multe subdiscipline : Biotehnologii medicale Biotehnologii farmaceutice Biotenologii agricole Biotehnologii marineNe vom concentra atenia asupra biotehnologiilor nepoluante de combatere biologic a duntoarelor

Organizatia Internationala de Lupta Biologica (O.I.L.B.) a definit combaterea biologica ca o utilizare a organismelor vii si a produselor activitatii lor biologice, cu scopul reglarii populatiilor de daunatori. Deci scopul nu este eradicarea duntorilor ci reglarea densitii populaiei respectivilor duntori .Tendina clar de ecologizare a acivitilor agricole duce la o extindere a metodelor biologice de combatere a duntorilor, n scopul eliminrii, sau reducere a polurii produse de pesticide sau insecticide .Echilibrul de care are nevoie combaterea ecologic poate fi uor dereglat de activitatea uman prin activiti agrotehnice.

Atunci cnd vorbim de entomofagi trebuie acordat o atenie deosebit concentrrii acestora n cadrul culturi prin asigurarea locurilor de iernat , suplimentarea hranei sau gazdelor intermediare.Zoofagi sunt diversi si sunt specializai pentru diferiti daunatori. nmulirea lor fiind condiionat de creterea numeric a hranei (daunatorului), reprezentnd o resurs ieftin de combatere.O alt metod de combatere a duntorilor ar fi folosirea produselor microbiologice , a viruilor . Neajunsul metodei l constitue faptul c presupune elaborarea unor protocoale prin care s se asigure o interaciune ct mai ndelungat n stadiul cel mai sesibil de dezvoltare a duntorului ,respective insectei.Folosirea hormonilor i feromonilor ca metoda de combatere nu duce iniial la o rata mare a mortalitii indivizilor . Ei fiind transmitori de informaie genetic pot controla dezvoltarea indivizilor specie n anumite stadii de dezvoltare . Astfel se poate reduce fecunditatea femelelor , creterea numrului de ou sterile , se schimba raportul ntre sexe sau modific raporturile ntre indivizii speciei urmrite. Toate acestea ducnd pe termen lung la o eficacitate satisfctoare.Modificarea genetic este o metod relative nou si const n lansarea unor indivizi modificati genetic pentru combaterea aceleiai specii. Acest lucru duce la autodistrugerea specie duntoare.Putem concluziona c principalele metode de combatere biologic a duntorilor sunt : Folosirea zoofagilor Combaterea microbiologic Metodele genetice Folosirea hormonilor i feromonilor Stropirile cu substane biologice[2]

Principalele grupe de daunatori

Pentru o combatere eficient a duntorilor este nevoie mai nti de o bun cunoatere a acestora ; categoria din care fac parte, modul de hrnire , nmulirea lor si acolo unde e cazul o bun cunoatere a dumanilor naturali ajut la gsirea celei mai bune metode de control i reglare a densitii indivizilor pe suprafaa respectiv.Daunatorii pot fi din urmatoarele categorii:Viermi de pamant, nematozi, care triesc in sol si atac organele subterane ale plantelor, precum bulbii de ceapa sau usturoi, radacini, etc.Molute (melci),care produc pagube culturilor realizate in condiii de umiditate mare (culturile de sera, solar). Cel mai periculos este limaxul.Paianjenii (acarienii),care atac frunzele i produc diverse modificari, provocnd moartea acestora prin necrozare.Insectele,cele mai numeroase specii, care produc pagubele cele mai mari si care atac plantele in toate stadiile de vegetaie. Pot ataca: rdcini, tulpini, frunze, fructe, lstari tineri i chiar tulpini aflate in faze mai avansate. Insectele atac n stadiul de adult sau n stadiul de larva.Cele mai mari pagube le produc larvele: unele consum frunzele lasnd plantele desfrunzite (larve defoliatoare), alte larve ptrund in fructele pomilor, ale viei de vie sau plantelor de camp (ptrund in fructe sau semine i consum interiorul acestora). Alte larve care triesc in sol consum rdcina plantelor sau reteaz plantele sub nivelul solului, producnd moartea acestora (Gargarita fasolei Bruchus pisorum).[3]Psrile slbatice- grauri, vrbii, ciori, gste slbatice, care produc pagube mai ales la via de vie i pomii fructiferi, dar i la culturile de cmp (Ex Graurul Sturnus vulgaris)Rozatoarele(oareci, hrciogi, obolani) care produc pagube n culturi sau n depozite.

METODE NEPOLUANTE DE COMBATERE A DUNTORILOR

Plantele cultivate, ca i unele dintre cele necultivate, dar folositoare, trebuie protejate prin msuri tehnologice speciale datorit capacitii lor de autoaprare relativ reduse i tendinei de intensificare a frecvenei i intensitii unor factori abiotici (nghe, ari, secet, exces de ap, degradare fizic, chimic i biologic a solurilor, greeli tehnologice etc.) i biotici (buruieni, boli i duntori) nefavorabili Pagubele produse de aceti factori biotici plantelor cultivate variaz, n medie, ntre aproximativ 24 % i 45 %, indiferent de tehnologia de cultivare i, de obicei, la aceste pierderi de recolt contribuie, mai mult sau mai puin, toate categoriile de duntori.

Tabel 1.1 Pagube produse plantelor cultivate de ctre buruieni, boli i duntoriCULTURTOTAL%din care

buruieniboliduntori

GRU23,99,89,15,0

OREZ46,410,88,926,7

PORUMB34,813,09,412,4

CARTOF32,34,021,86,5

SF.DE ZAHR45,312,316,516,5

OLEAGINOASE32,510,810,211,5

LEGUME29,78,910,18,7

LIVEZI I VII28,05,816,45,8

[date preluate de la http://www.agriculturadurabila.ro]

Datele din acest tabel sugereaz, de asemenea, ierarhizarea dumanilor naturali n urmtoarea ordine cresctoare: buruieni, duntori i boli.Vom ncerca s definim civa termeni pentru o delimitare mai bun a metodelor i procedeelor folosite :

Duntor este numele dat organismelor animale care atac plantele ori produsele vegetale, producnd pagube economice semnificative. Definiia include toi factorii biotici duntori, sau, precum n acest caz, se refer la nematozii, molutele, insectele, psrile i mamiferele care provoac pagube culturilor agricole i produselor lor.n aceast categorie nu intr organismele folositoare, precum albina, viermele de mtase, rma, melcul, racul, prdtorii naturali etc. Combatere (control) este cuvntul de ordine n protecia plantelor i este folosit, de obicei, cu sensul de a lupta sau a lua msuri pentru strpirea duntorilor vegetali.

Asocierile de plante cu efect benefic

O modalitate excelent de a controla infestrile culturilor fr a stropi cu tot felul de pesticide este aceea de a ne folosi deasocierile de plante cu efect benefic.Plantrile n companion sunt de fapt o metod de a alunga insectele duntoare i de a atrage insectele benefice culturilor, cum ar fi buburuzele sau albinele. De asemenea, unele plante cresc pur i simplu mai bine lng altele de soi diferit, aa cum plantele nalte pot fi excelent folosite ca paravane solare pentru culturi ce necesit o evitare a expunerii directe la razele soarelui.Pentru a alunga furnicile,dac sunt prea multe i ne invadeaz i copacii, putem planta n zon cnep sau ment.Contra afidelor,plantm lng roii sau lng butucii de vi de vie nite ceap de tuns (Allium schoenoprasum). Sau chiar mrar.Usturoiul ine afidele departe de trandafiri.Hasmauchiul le alung de lng salat. Coriandrul i menta dau rezultate foarte bune n alungarea afidelor.Nsturelul (Nasturtium microphyllum) determin afidele proase s-i fac bagajele, nc mai abitir ca menta piperit, care i ea e numai bun la aa ceva.Petuniile mai alung din afide, dar nu toate speciile. Tufele de rutacee (plante de origine mediteranean) fac o treab excelent n a zori afidele spre alte orizonturi.Ac de cojocul gndacului de asparagus se numete petunia, iar cel pentru gndacul de fasole rozmarinul

Contra coleopterelor duntoare,cnepa i salviafac o lucrare de milioane, doar prin prezena lng straturile aflate sub asalt.Rubarba ine departe gndacul negru de culturile de fasole.Molia verzei e convins de isop s revin cnd nu va mai fi cazul.Menta i menta piperit in la distan fluturele alb al verzei sau albilia.Oregano face acelai lucru cu fluturele, alungndu-l de pe plantaiile de varz, conopid i broccoli. Mai putem folosi n btlia cu albilia tufe de rozmarin, salvie ori cimbru.Contra viermilor de pe varz:limba mielului, trifoi, mucate, cimbru slbatic (Thymus vulgaris).mpotriva musculiei morcovului(Chamaepsila rosae), avem la ndemn soluia plantrii n apropiere a unor mnunchiuri de usturoi, praz sau a unor tufioare de rozmarin.Contra gndacului castravetelui:nsturel(foto), oregano, ridichi.Mai putem utiliza plante i contra insectelor care paraziteaz animalele, cum ar fi puricii. Acetia sunt convini s ne fac din picioarele din spate delavand, ment i busuiocul cerbilor(Mentha pulegium). Atenie cu aceasta din urm, cci e otrvitoare pentru pisici. Pentru alungarea pduchilor de plante din genul Chrysomelidae: cnep, isop, ment i ment piperit.Contra gndacului de Colorado,un succes nebun l are plantarea din loc n loc sau la captul rndului nu foarte mare (civa metri) a cte unei crie comune (rou-portocaliu).Salvia, menta, roinia i celelalte plante aromatice perene de talie mic sau medie pot fi inute i la ghiveci i mutate n preajma culturilor pe care dorim s le protejm numai n perioada de vegetaie a acestora. Putem face eventual mai multe ghivece, pe care s le mutm de la o cultur la alta dup necesiti.Anumite plante ns, cum ar fi criele, acioneaz i la nivelul rdcinii,alungnd invadatorii de sub pmnt, astfel nct e mai indicat s le plantm chiar n straturile pe care le vrem protejate sau lng ele.

Tratamente cu produse din plante

Tratamentele naturale sunt utilizate din antichitate, insa oamenii de astazi tind sa recurga la alte metode pagubitoare pentru sanatate si pentru mediu, lasand in urma aceste remedii naturale.1. Tratament pe baza de urzicaDes utilizat in mediul rural pentru nimicirea insectelor si daunatorilor din gradina.Mod de preparare: Se pune o cantitate mare de urzici intr-un recipient cu apa, cantarind in jur de 150 litri (dar se poate si o cantitate mai mica) si se lasa urzicile la macerat inauntru cateva zile. Dupa ce procesul de macerare a luat sfarsit, cu aceasta apa se uda plantele ce gazduiesc daunatori. Este o medoda eficace si la indemana oricarui gradinar, fara a intrebuinta substante chimice.2. Tratament pe baza de usturoiCeaiul din usturoi pisat alunga ciupercile ce afecteaza toata suprafata frunzelor.In limbaj popular se mai numeste si fainarea frunzelor. Plantele bolnave trebuie mutate in locuri bine aerisite pentru tratare.Mod de preparare: Se marunteste aproximativ 150 g de usturoi, apoi se amesteca compozotia in 5 litri de apa. Se lasa 30 de minute iar dupa se filtreaza apa si se lasa sa se raceasca. Inainte sa pulverizati plantele adaugati putin sapun sau lapte si amestecati astfel incat sa obtineti o omogenizare. Aplicati solutia repetat la interval de 14 zile pana cand ciupercile sunt eliminate.3. Tratament pe baz de pelinPelinul este o planta medicinala miraculoasa cunoscuta inca din antichitate.Ceaiul de pelin este foarte sanatos si benefic plantelor, usor de pereparat acasa.Mod de preparare: 250 g frunze de pelin se fierb in 2 litri de apa. Se raceste, se strecoara astfel incat sa nu mai ramana resturi de organe. Se adauga o ligurita de lapte sau sapun dupa care se stropeste plantele invadate de afide sau omizi daunatoare. Pentru o distrugere completa se stropeste direct deasupra daunatorilor daca este posibil.4. Tratament cu hreanHreanul este un remediu naturist mostenit de la daci, un dar al naturii plin de insusirii minunate. Insa astazi a devenit un leac uitat, lipsind cu desavarsire din farmacia casei. Cum se prepara ceaiul de hrean? Se dau in clocot 3 litri de apa, dupa se da apa la o parte de pe foc si se aduga un sfert din radacina de hrean taiata bucatele. Se lasa 30 de minute, se raceste, se strecoara si apoi poate fi folosit sub forma de pulverizator contra afidelor si musculitelor albe.Destul de utilizat si impotriva omizilor sau gandacului de Colorado. Un adevarat fungicid ecologic.5. Tratament pe baza de frunze de socSocul este cunoscut ca planta a magiei, folosit din timpuri de vrajitoare pentru vindecarea unor boli. Frunzele, florile si fructele sunt extrem de utilizate sub diferite forme pentru tratarea unor boli si daunatori ai plantelor cat si ai organismului uman. Cum se obtine ceaiul de soc? Se fierb aproximativ 250 g de frunze de soc in aproximativ 0,5 l de apa timp de 30 de minute. Dupa se strecoara si se lasa la racit. In alt vas se pune 0,5 l apa calduta in care se dizolva 1 lingura de sapun. Se adauga apa cu sapun in ceaiul de frunze de soc, se lasa sa se raceasca si se stropeste cu aceasta solutie. Combate eficient ciupercile instalate pe organele plantelor, insa poate fi folosit si impotriva insectelor.[4]Alte soluiiUsturoi cu ceapaAllium sativum si Allium cepa macerat Se macereaza 80 g usturoi si 500 g de ceapa n 8 l de apa timp de 12 ore dupa care se filtreaza. INSECTICID; FUNGICID: afide, paianjeni, melci, ruginaUrzica - Urtica urens macerat 1kg la 10 l de apa, dupa care se filtreaza. INSECTICID; FUNGICID: afideVetrice-Tanacetum vulgare infuzie Se infuzeaza 150 de grame de planta taiata marunt n 5 l de apa fierbinte, dupa care se filtreaza. INSECTICID: afide, furnici, carpocapsa, viermele zmeuruluiPelin - Artemisia absinthium infuzieSe infuzeaza 150 g de planta taiata marunt n 5 l de apafierbinte dupa care se filtreaza. INSECTICID: afide, furnici, carpocapsa, viermele zmeuruluiBusuioc - Ocimum basilicum infuzie Se infuzeaza 150 g de busuioc taiat marunt n 5 l de apa fierbinte. INSECTICID: afide Coriandru - Coriandrum sativum infuzie Se infuzeaza 150 g de coriandru taiat marunt n 5 l de apa fierbinte. INSECTICID: afide, paianjeniFlori de soc - Sambucus infuzie Se infuzeaza 150 g de flori de soc taiate marunt n 5 l de apa fierbinte. INSECTICID: afide.Menta infuzie Se infuzeaza 150 g de menta taiata marunt n 5 l de apa fierbinte. INSECTICID:furniciRevent - Rheum rhabarbarum infuzie Se infuzeaza 150 g de revent taiat marunt n 5 l de apa fierbinte. INSECTICID TOTAL:afide, paianjeniPiper infuzie Se infuzeaza 150 g de planta de piper taiata marunt n 5 l de apa fierbinte. REPULSIV TOTAL: afide, paianjeniArdei iute macerat Se macereaza 250 ml de ardei iute n 500 ml de apa timp de 24 de ore, dupa care se dilueaza 15 ml din preparat n 4l de apa pentru tratament. REPULSIV TOTAL: afide, paianjeni

Combaterea integrat a daunatorilor

Este o metod folosit n fermele din sudul deerului israelian Arava care implic limitarea la maxim a folosirii pesticidelor si folosirea insectelor care se hrnesc cu duntorii. Metoda folosirii insectelor pentru a controla alte insecte a fost folosit pentru prima data n Israel n urm cu zece ani. n prezent, exist dou companii care cresc i comercializeaz insectele prdtoare firmelor din Israel i de peste hotare. Astzi, aproximativ 34.000 de tone de ardei, pepeni roii i galbeni, roii i alte legume sunt crescute n sere i solarii n cele 120 de ferme din Ein-Yahav. Ardeii au ponderea cea mai mare, fiind crescui n proporie de 70% din totalul suprafeei. Cea mai periculoas insect pentru ardei este Tripsul, care intr n florile plantei i afecteaz dezvoltarea fructului, rspndind virui, n acelai timp. n loc s ngroape plantele n pesticide, fermierii de la Yofi Shel Yerakot folosesc inamicul natural al Tripsului, Oriusul, care mnnc doar afecta planta. Larvele de Orius, pduchi i acarieni prdtori sunt livrate n flacoane similare solnitelor. Trebuie presrate pe frunzele ardeilor la fiecare metru.A patra insect din amestec, un viespe prdtor, vine ntr-o cutie care trebuie deschis pentru a o elibera. Viespea zboar n cutarea afidelor cu care se hrnesc. Afidele, cunoscute i ca pduchi de plante, sug seva plantelor cultivate. Viespii prdtori i depun oule n corpul afidei i larva crete n interiorul acesteia, ucignd-o,

Combaterea biologica se poate realiza prin: bacteriofagie, hiperparazitism, prin antagonismul dintre microorganisme, prin dezvoltarea mai buna a plantelor si prin folosirea unor insecte.Bacteriofagiisunt foarte raspanditi n natura, de cele mai multe ori nsotind populatiile bacteriene. Experimental, s-a reusit n unele cazuri reducerea infectiei cu ajutorul bacteriofagilor. Introducerea n practica a fagoterapiei ntampina greutati mari, datorita costului ridicat, pentru obtinerea unei biomase de bacteriofagi. Bactoriofagii nu sunt penetranti (bacteriile sunt n interiorul tesuturilor), sunt foarte sensibili la actiunea razelor solare, induc cu multa usurinta rezistenta bacteriilor fata de bacteriofagi (lizogenie), sunt foarte specifici. Totusi Institutul de Microbiologie de la Minsc (Belorus) a scos pe piata produsul Pentafag, care contine 5 tipuri de fagi, cu actionare asupra bacteriilor patogene la pomii fructiferi si fata de fainarea marului

Folosirea paraziilor naturali (HIPERPARAZITISMUL)

Unele ciuperci care produc boli la plante sunt atacate de paraziti care le mpiedica dezvoltarea sau i distrug. Hiperparazitismul este un fenomen ntalnit destul de frecvent n natura. Hiperparazitii, avand o virulenta pronuntata, inhiba considerabil dezvoltarea, reproducerea si raspandirea patogenilor. Ciupercile care produc fainari sunt parazitate de ciupercaAmpelomyces quisqualis. Se cunosc paraziti ai ciupercilor care produc rugini ca:Eudarluca caricis, Tuberculina persicina, T. Maxima, Penicillium uredineicolumsi a celor care produc taciuni ca:Macrosporium utile, Fusarium ustilaginis. Sclerotii ciupercilor din genulSclerotiniapot fi distrusi de microparaziti caTrichoderma viride, Coniothyrium minitans, Fusarium roseums.a.n practica, modul de aplicare al hiperparazitilor este diferit dupa caz: prin stropire cu suspensii de spori sau miceliu, prafuiri uscate, inoculare s.a. Prin tratarea semintelor de sfecla cu suspensii de oospori ai ciupercii hiperparazitePythium oligandrums-au obtinut rezultate superioare tratamentelor cu Tiuram si s-a realizat produsul Oligandrin, destinat tratarii semintelor de sfecla de zahar.

Folosirea microorganismelor antagoniste

Folosirea microorganismelor antagoniste are perspective mai mari de aplicare n practica. Primele ncercari de folosire a microorganismelor antagoniste n combaterea bolilor plantelor au fost facute de Porter, n 1924, care a experimentat combaterea ciupercii Pyrenophora gramineaprin tratarea semintelor de grau cu o cultura de bacterii antagoniste.Exista numeroase microorganisme care sunt antagoniste fata de ciupercile fitopatogene si, cea mai mare parte a lor, populeaza solul. Unii antagonisti sunt greu de separat de hiperparazitii lor, actionand pe ambele cai, ca de exempluTrichoderma sp.Antagonistii potentiali cunoscuti sunt:Agrobacterium tumefaciens, A. vitis, Bacillus subtilis, Burkholderia (Pseudomonas) cepacia, P. putida, P. fluorescens, Trichoderma viride, T. harzianum, T. hamatum, Pythium oligandrum, Fusarium lateritium, Sporotrichum vile, Coniothyrium minitans, Trichothecium roseum, Myrothecium verrucaria, Gliocladium penicilloides, Verticillium biguttatum, Chaetomium globosum, Penicillium oxalicum, P. cyano-fulvum, Sporotrichum mycothyllum.minitans; Polygandron cuPythium oligandrum; Bio Fungus, Binab T. s.a. cuTrichoderma harzianum;

Antibioticele

Alta grupa de mijloace biologice o constituie antibioticele. Acestea sunt produse ale activitatii metabolice a diferitelor vietuitoare, n special microorganisme. n terapeutica umana si animala, exista multe antibiotice, care desi ar avea o eficacitate buna n combaterea multor patogeni ai plantelor, la noi n tara folosirea lor ca produs fitosanitar este interzisa.

Fitoncidele

Fitoncidele sunt substante volatile cu actiune antibiotica, produse de catre unele plante superioare.Experimental s-au obtinut rezultate bune n combaterea unor fitopatogeni, ca de exemplu extractele din ceapa, usturoi, hrean, mac, nuc, pin. Datorita nsa dificultatilor de extragere, pana n prezent, nu sunt introduse n practica.

Premunizarea

Premunizarea plantelor cu ajutorul unor tulpini de virusuri hipovirulente sau bacterii avirulente contribuie la sporirea rezistentei plantelor. De exemplu, tulpina de VMT atenuata, aplicata la tomatele din sera si solarii, confera o protectie buna fata de tulpinile virulente ale aceluiasi virus.Plantele de fasole premunizate cu bacterii avirulente sau omorate termic au conferit protectie fata de bacteriile patogene.Preinocularea unei plante cu anumite microorganisme contribuie la inducerea rezistentei sistemice.

Utilizarea solurilor represive

Unele soluri poseda proprietatea fungistatica, inhiband dezvoltarea ciupercilor fitopatogene din sol. Natura represivitatii depinde de proprietatile fizico-chimice ale solului si de activitatea microbiana a acestuia. Represivitatea, rareori, este datorata unui singur factor, fiind, n general, rezultatul interactiunii populatiei microbiene cu calitatile fizico-chimice ale solului, aceasta fiind dependenta de sistemul de cultivare, inclusiv rotatia culturilor si modificarile legate de arat. n unele tari, astfel de soluri sunt realizate printr-o compostare speciala si apoi sunt folosite n sere si solarii, contribuind la mbogatirea populatie existente cu noi microorganisme antagoniste.BacteriaPseudomonas fluorescensse numara printre microorganismele implicate n regresivitatea solurilor. Ea actioneaza prin mai multe mecanisme: producerea de siderofori, de antibiotice toxice pentru patogenii din sol, cresterea preluarii fosforului de catre plante, favorizeaza nodularea la plantele leguminoase s.a. Sideroforii sunt agenti de transport cu mare afinitate pentru fier. Ei chelateaza fierul feric din rizosfera inhiband astfel alte microorganisme, inclusiv patogenii plantelor.[5]

CONCLUZII

Sunt putine produse destinate luptei biologice cu patogenii, care sunt folosite n prezent, deoarece majoritatea metodelor de combatere biologica a patogenilor sunt nca n faza de cercetare, n comparatie cu metodele biologice folosite n combaterea daunatorilor animali. Aceste metode, datorita avantajelor mari pe care le prezinta, si anume: lipsa de toxicitate fata de animale si oameni, a fitotoxicitatii reduse si a caracterului nepoluant, urmeaza sa ocupe un loc mai important n viitor n combaterea bolilor plantelor.Extinderea metodelor biologice de combatere a daunatorilor, este una dintre directiile de perspectiva a dezvoltarii protectiei plantelor, mai ales pentru reducere si eliminarea fenomenelor de poluare pe care le pot produce substantele chimice. Conservarea si activarea mecanismelor naturale de reglare a densitatilor populatiilor de organisme daunatoare trebuie sa se bazeze pe o cunoastere profunda a tuturor factorilor si legaturilor biocenotice. In general se remarca o tendinta clara de "ecologizare"a activitatilor ce depind de mediul inconjurator.Principiul de baza al conceptului de combatere biologica il constituie echilibru biocenotic prin care nivelul populatiei unei specii (prada, gazda) este conditionat de alte specii

BIBLIOGRAFIE

[1]. http://www.usab-tm.ro/mobil/USAMVBT_Biotehnologii-agricole_ro_[2]. KOZMA ,A ..GLAVCE,C., 2014. Antropologie i mediu . Editura NICULESCU, [3]. DR. ING ELARU,N., 2012. Manualul pentru examenul de vntor, Edit. Agrosilvic de Stat[4]. http://gradinamonamour.blogspot.ro/ [5]. MANUAL DE AGRICULTUR ECOLOGIC (suport de curs)

PETERFI, t.,SLGEANU, N., 1972. Fiziologia plantelor. Ed. Didact. si pedag., Bucureti TRIFU M., BRBAT I., 1997. Fiziologia plantelor, capitole alese. Ed.Viitorul Romnesc. ZAMFIR, GH., 1979. Efectele unor poluani i prevenirea lor. Ed. Acad. RSR. Bucureti.BOLEA V., D. CHIRA, 2008. Flora indicatoare a poluarii. Editura Silvica, BucurestiDORDEA MANUELA, COMAN N., 2005. Ecologie uman. Ed. Casa Crii de tiin, ClujGHIDRA V. 2004. Ecotoxicologia si monitorizarea principalilor poluanti. Ed. Studia. Cluj

10