Colaborarea

Alexandru Dan Tudor Colaborarea

Echipa celor 4 trebuie s se sprijine de la nceput pn la sfrit si fiecare va iei bine atunci cnd prestaia echipei de arbitri va fi pozitiv. Atitudinea(pozitiva ) este necesar pentru colaborarea la un nivel nalt si se manifesta prin tot comportamentul inainte in timpul si dupa joc ; trebuie sa fie una de profesioniti (adica sa faca de fiecare data ceva mai bine, mai atent ),. In conditiile jocurilor de astazi, acestea trebuie controlate de 4 arbitri in echipa, pt toate situatiile. Orice situatie trebuie vazuta de cineva si solutionata.Este mult mai usor atunci cand se foloseste informatia receptata din mai multe directii si apoi se ia decizia potrivita.

O prestaie bun se realizeaz prin pregatire inalta, concentrare, responsabilitate,materializate prin: contact vizual, prin rbdare, calm si ncredere reciproc (trebuie gsita o modalitate specifica si individuala de motivare si sustinere a fiecrui membru al echipei prin semne, vorbe de ncurajare, nainte, in timpul si dup joc).

In momentul actual esentiala e pregatirea din punct de vedere mental,psihologic care duce la a realiza un eveniment aproape de perfectiune pregatit,organizat ,linistit, cu bucurie ,discret care sa arate in prim plan jucatorii, echipele si in general chestiuni pozitive .Evenimentul discret condus de echipa arbitrilor spre succes ca si fotbal de calitate este scopul direct si clar :aceasta se reuseste si prin gandirea si cererea de faze clare ,simple , repetarea lor in minte spre automatizare si acumularea unui bagaj pozitiv ,optimist de idei ,faze in desfasurare de fotbal controlat si frumos. Pentru aceasta nevoie de arbitrii maturi care stiu ca ceea ce cer primesc si e bine sa ceara simplitate ,claritate ,discretie ,jocuri si faze elegante ,frumoase ,de fotbal de inalt nivel,cu arbitrii favorizand jocul prin avantaje si chiar cursivitati( la ofsaid ,fault simplu, chestiuni neesentiale ,etc).prin control la nivel de profesionisti cu bucurie la sfarsit prin munca atenta ,concentrata ,chiar cu sacrificiu spre evenimente reusite ce aduc pace si aprecieri pozitive si multumire tuturor.Fiecare detaliu construieste incredere si claritate , fiecare lucru implinit corect aduce limpezime si apropie succesul si bucuria .1. Se discut despre ntlnire, transport, steaguri, echipament ,tinuta ;toate chestiunile materiale de pus la punct. Echipament pentru drum:( in general training pt jocurile din tara si costum cu camasa si cravata bleu pt afara)

ofer capabil pentru confort si siguran.

Timp suficient de rezerva.

Bipuri si baterii sau casti( cnd, cum se verific si cine le verifica,spala si pune la locul lor la sfarsitul sarcinii)

Echipament. Verificat de ctre toi: bluza lung/scurta pt incalzire, sort, jambieri, ghete si trening(negru de preferat in principiu) nclzire.

ntlnirea=importanta evaluarea starii fiecaruia. Moment pentru COLABORARE(se realizeaza incepand cu pregatirea jocului , moment in care atitudinea e o chestiune esentiala, de asemeni pe parcurs modalitatea de comportament , atentia , spiritul de echipa aduc nivelul de intelegere intre membrii echipei la parametrii optimi; e important de avut contact vizual inainte de partida ,sa existe intelegere din ochi la fiece moment,incepand cu delegarea si incheind cu despartirea; e important de spus ca acest spirit de echipa se verifica si intareste in diferite momente inainte de inceputul partidei ,la verificarea bipurilor ,la prima decizie care trebuie sa fie concentrata pentru ca asa cum intri in joc si intri pe un fagas bun , asa va merge tot jocul si asa se construieste o prestatie inalta ;in fiece moment se poate creste acest spirit de colaborare in folosul tuturor si al jocului in general ; e necesara in mod clar dorinta de a oferi ce-i mai bun,pentru a si primi, in cadrul echipei si pentru succesul evenimentului) minim 24h nainte de joc; momentul meselor; mbrcminte (costum, cma, cravata, curea, insigna si trening. Eventual geaca). Castile au patru piese ;baza baterie, buton ,casca si centura .In centura, cu antena in sus, se prinde ,cu curelusa ,baza cu fata catre ariciul ce se prinde pe fata externa a centurii.Centura se prinde nu foarte strans cu ariciul in fata de la dreapta ,pe deasupra , catre stanga astfel incat baza sa ramana la spate. Apoi de firul ce atarna de la baza se prinde firul butonului .De acesta se prinde firul castii ce se prinde de urechea dreapta si eventual cu scotch de fata sau ureche . Scotchul se gaseste in borseta albastra a arbitrului . Pentru a deschide casca se apasa lung(3) si usor pe butonul de sub antena al bazei .Se poate vorbi si va fi auzit de toti doar atunci cand butonul e apasat . Acest buton e bine sa fie asezat undeva in dreapta la nivelul soldului pentru a putea fi apasat si cu mana libera si cu cotul daca se tine steagul in mana dreapta .Poate fi prins si de centura si de altceva . Deasemenea microfonul se pune in urechea dreapta astfel incat cea stanga sa auda liber lovirile mingii . Volumul se ajusteaza din butoanele dreapta /stanga ale bazei.La sfarsitul sarcinii fiecare obiect se pune in punga initiala cu mare grija la fire care sunt cele mai fragile. Comunicarea se face clar si concis atunci cand ai apasat butonul . Acest sistem presupune ca se lucreaza in continuare pe contact vizual ( si automatismele obisnuite )care e indispensabil pentru colaborarea de succes: jocul si reactiile trebuie vazute iar arbitrajul se face cu ochii bine deschisi si cu atentia treaza. Castile sunt un ajutor atunci cand trebuie comunicat ceva verbal.In principiu colaborarea se face pe automatismele obisnuite cu bipul care trebuie folosit normal . Bipul e de obicei mai rapid decat vorbele din casca si ramane sa fie uzitat in continuare. Datorita faptului ca arbitrul nu are buton echipa va auzi tot ceea ce arbitrul comunica(cu ei si cu altii ) si acest lucru e foarte folositor pentru ca toti sa simta tensiunea jocului si sa aiba informatia de care dispune arbitrul.Ei pot prelua controlul unui anumit jucator ( sau pereche ori grup de jucatori ) atunci cand arbitrul e ocupat cu altceva si daca e nevoie sa l informeze pe arbitru de tensiuni intr un anumit loc , trebuie s-o faca astfel incat jucatorii sa inteleaga ca sunt supravegheati in permanenta (limbaj corporal,privire ) .Trebuie sa se gaseasca o modalitate prin care echipa sa ramana concentrata in conditiile in care primesc mai multa informatie prin casca .La inceput pare mai greu ,dar cu timpul si experienta,sistemul de comunicare se dovedeste foarte folositor.Va fi mult mai usor de inteles ce,cum si cand face arbitrul si de ce .O sugestie folositoare e oricand binevenita dar momentul de comunicare trebuie ales atunci cand arbitrul n are ceva important de facut. La sfarsitul sarcinii se strang ,cu grija mare la fire, cele 4 (patru) piese si se pun in pungile initiale .Se verifica daca ledul de sus este rosu ceea ce inseamna ca bateria trebuie incarcata.

nclzirea: pe teren de la fr 43 min pan la fr 18 min.( se poate adapta fctie de necesitati) se intra impreuna se face la fel pana la individualizare si se iese impreuna cu readunarea langa arbitru. alergare uoar 8-10 min, (ritm de urcare a pulsului de la 80 la 120bpm) impus de arbitru. (bluza de trening si jambiere negre) Incalzirea este comuna si identica cu exceptia individualizarii 5-9min)

4-5 min gimnastica si streching.

5 min speciale.

5-9 min individualizare.

Baia: de la si 42-48 ( de la fara 18 min pana la fara 12 min) baia aparine asistenilor.De la fara 12 pana la iesire pt arbitru.2. Se stabilete, de comun acord,in asa fel incat fiecare sa aiba conditii optime de pregatire in modul sau obisnuit (nu se impune ceva nou) programul din momentul ntlnirii pana la desprirea echipei (cnd se merge la masa, cum se mbrca, cum se face nclzirea, modalitate de comportament, alte chestiuni) in general in tara programul e mai liber dar trebuie respectata o anumita disciplina .Plecarea la stadion cu suficient timp inainte, astfel incat sa se ajunga la teren cu 2h inainte de joc.3. La jocurile internationale intalnirea se face cu 5 minute inainte de termenul prevazut la fiece intalnire, iar echipa apare intotdeauna impreuna.4. Discuii despre scop si mijloace, in funcie de experiena fiecruia si vechimea colaborrii dintre membrii brigzii in scopul de a crea atitudine si imagine profesionala, armonie in joc si in echipa, mijloace folosite cu atentie in funcie de individ ( particularitati de personalitate).

5. Cunoaterea chestiunilor speciale cu privire la joc ( juctori speciali,cupluri, echipe,sisteme speciale pozitive sau negative, conductori, observatori, particulariti ale terenului, camere TV, lumina, soare, bannere, spatiu ,etc)

6. Plasament (cine si ce scrie, cine face schimbri, daca se simt mai bine pe o anumita parte a terenului ). controleaza foarte, foarte exact echipamentul la tunel= stabilirea unui raport clar de respect cu partenerii de joc=primul test de aproape acum se face si incercarile sunt ceva obisnuit;impunerea personalitatii cu calm, rabdare dar ferm, bijuterii inclusiv textile, sort sub tricou, sort termic,la portar inclusiv manusi,banderola la capitan,tot ce trebuie);intrarea pe terenul de joc (la salut si la pauza )se face cu spatiu lateral intre arbitrii si constienti de faptul ca imaginea trebuie sa fie pozitiva .Dupa pauza cei trei ies impreuna si de la linia de margine se despart spre a controla plase , jucatori banci etc. As1 face controlul vizual al bncilor, As2 contact vizual pe situatie, scrie cartona, numr, echipa (nu minut, nu goluri, nu schimbri, nu roii) al 4-lea arbitru le va scrie. (capul si privirea sus ca sa vezi si sa ai creata imaginea ,tine minte ce a patit Gonzales(la Marseille v Dinamo cd s-a uitat la centru) si invata de la cei care au privirea la situatie tot timpul chiar daca au doar fata deja e ceva ca si preventie(jucatorii si ceilalti participanti sesizeaza acest fapt), cu atat mai mult daca aceasta privire e si concentrata. ESENTIAL: CONTROLUL VIZUAL AL SITUATIILOR -> la toate situatiile de la colaborare trebuie subliniata aceasta chestiune ( focalizare sau vedere generala ).

7. Cum se procedeaz la salut( spatiu intre arbitrii 1-2m , crearea imaginii), controlul terenului (de 3 [trei] ori plase), moneda (o tine cel care are siguranta ca o returneaza la pauza , respectiv al patrulea arbitru sau unul din asistenti cu buzunare sigure si tinere de minte) .

Salut la 7-10m de la linia de margine, in fata tribunei oficiale, aa cum este prevzut in ROAF, (cele trei echipe isi strang mainile cu rabdare impusa de primul din brigada a.i. fiecare jucator sa fie evaluat de FIECARE ARBITRU,impunerea acestui salut plin de rabdare ,calm si tarie induce o anumita stare de spirit pozitiva si da posibilitatea unei evaluari precise a starii jucatorilor si influentarea acestora constructiv,un zambet ,o vorba buna,etc ridica starea de respect reciproc). Tragere la sori ( cu colegii impreuna, de preferat ,in funcie de timp) verificare de plase, bipuri, semn pentru portari , plasament jucatori, banci , verificarea contactului vizual , cronometre (toti 4),startul jocului.

Exista cateva momente de mare importanta pentru controlul si gestionarea evenimentului si a participantilor:comportamentul general inainte de joc in public si la stadion si in celelalte locuri trebuie sa dea o nota de seriozitate si profesionalism , la stadion , in tunel, la vestiare comportamentul arbitrilor e urmarit atent si trebuie sa dea nota de calm si autocontrol potrivita evenimentului si responsabilitatii ce o au.

In tunel la al treilea control de echipament , la salut si primele proceduri premergatoare jocului se face prima impresie publica care trebuie sa fie una pozitiva.De asemeni contactul vizual initial , prima decizie , prima situatie de colaborare, prima discutie cu jucatorii publica sau discreta , prima atentionare ca actiune de gestionare a jocului , primul avertisment care da nivelul pentru tot jocul, toate acestea sunt momente esentiale in echilibrul jocului si in gestionarea cat mai buna a sa care arata calitatea pregatirii echipei si nivelul sau. In general un asistent are peste 80% concentrarea pe ofsaid care ramane prioritatea nr 1 pentru acesta. Arbitrii asistenti trebuie sa rezolve chestiunea ofsaidului cat pot de bine si astfel isi implinesc misiunea principala pentru care sunt in echipa.De la 80% la 100% ei acorda ajutor discret sau public/vizibil arbitrului in putinele cazuri in care e necesar pentru celelalte chestiuni. Aceasta se realizeaza public ,cu steagul,discret cu bip sau microfoane. O chestiune de importanta o constituie fazele din stanga asistentului si ajutorul in general pe care arbitrul trebuie sa l dea colegului sau atunci cand privirea sa este catre jucatorii de la limita ofsaidului, sau atunci cand mingea e deviata .8. In situaia in care inaintea de executarea unei lovituri libere directa sau indirecta, executantul mica mingea ca loc de executere (pozitionare) se cere asistenilor sa fac semn arbitrilor; De asemenea, se cere arbitrului sa atepte pe asisteni in cazul schimbrilor multiple pentru poziionarea la nivelul fazei sau in situaia in care targa nu a prsit terenul.(Timp de a respira ,de a te reconecta) Asistentul da semnal arbitrului in momentul in care s-a repoziionat la nivelul fazei, dup nlocuire sau dupa incheierea procedurii de acordare a ingrijirilor, pentru a-i sugera ca poate s renceap jocul;

Semnal discret (bip)dat de asistent cu privire la micarea mingii sau alte chestiuni care impieteaz jocul.(mingii, accidentari, jucatori la pamant care dau sau strica linia de ofsaid,portari,etc)

9. Controlul vizual , gestic si verbal al doctorului si al purtatorilor de targa.(gesturi largi si clare=preventie si bodylanguage)

10. Arii de autoritate in timpul jocului: pana in poarta, pana la jumtatea terenului zona unde asistenii sunt primii la semnal, dar dup contactul vizual cu arbitrul care in general nu arata sau arata doar dupa ce e sigur ce directie va arata asistentul ,pentru imagine . Trebuie sa se fac diferena intre semnalul de la lovitura de la colt si lovitura de la poarta (prin sesizarea directiei mainii in sus de la orizontala este pentru l.colt,iar in jos pentru l.de la poarta (fluier, gest vizibil si limbaj al corpului =pentru arbitru ; pentru arbitru asistent intoarcere spre viitoarea pozitie a corpului, timp de ateptare)= CONTACT VIZUAL CU JUCATORII SI SESIZAREA REACTIEI LOR APOI CONTACT VIZUAL CU ARBITRUL SI CITIREA LIMBAJULUI SAU CORPORAL ( timp de reactie f.bun ,exersat si atitudine autostapanita,rabdatoare) Asistent Piept ctre centru Lovitura de la poarta. => LIMBAJ AL CORPULUI (DISCRET DAR CLAR)

Asistent Piept (uor )ctre linia porii Lovitura de la coltIesirea mingii in lung de linie: pana va face semnalul de iesire a mingii din joc, in lung de linie, pe partea asistentului, trebuie sa stie deja ce va semnala, discret si vizibil, daca este invatat automatismul necesar se va plasa corporal corespunzator. [indicand cu pieptul echipa care va beneficia de aruncare. (directia de atac inainte de semnalul cu steag)] acest lucru se lucreaza in timp.Asistentul

Ia-ti timpul de care ai nevoie pentru a vedea, colabora, intelege si arata clar + elegant / linistit= experienta si valoare La lovitura de la poarta limbajul corpului =intoacere spre teren centru ca pentru a reveni la linia ofsaidului, premergtor gestului deciziei vizibile.(ce se face cu steagul de asist.) Schimbarea steagului se va face jos (in mod ideal). si nainte de a arata. (castigi un timp pentru colaborare si deja arati care ti e intentia)

Artarea ofsaidului se va face numai cu mana dreapta (in mod ideal) si tot timpul cu pieptul ctre teren. (pentru a nu-si obtura vederea) La cele doua trebuie lucrat in timp. Nu se solicita schimbarea automatismelor pe loc, ci aezarea lor pe experien , in timp. Atenie speciala=Ridicarea concentrarii acolo unde autoritatea se intersecteaz = cnd mingea pleac dintr-o zona de autoritate a unuia si iese din teren intr-o zona de autoritate a celuilalt (in jurul porii cnd mingea e deviata si la jumtatea terenului, sau cand pare mai apropiat de unul si celalalt vede mai bine, in stanga asistentului etc.)

Contact vizual special, aflarea inteniei arbitrului (citirea limbajului trupului, daca a vzut sau nu, daca tie sau nu) si ajutorul pe care l poate da, luarea unui timp de a vedea, de a judeca cu rabdare si echilibru. Acestea chestiune in relaie cu zona interseciilor de autoritate.

Daca asistentul nu tie, arbitrul are patru posibiliti pentru a-l ajuta:

Sa se ntoarc ctre stnga sa (poarta) si atunci direcia semnalului este aceasta;

Sa se ntoarc ctre jumtatea terenului si atunci semnalul este in favoarea echipei in aprare;

Sa stea cu pieptul ctre asistent asteptand (nu tiu, decide tu)

Sa arate exact si decis locul de executare astfel incat sa determine jucatorul care stie ca trebuie sa execute sa ia mingea si s-o repuna in joc de la margine.Primele trei semnale, nu l obliga pe asistent sa arate in direcia respectiva, ci sunt doar de ghidare in momentul in care nu a vzut faza. (ajutor din partea arbitrului la fazele din unghiul din stnga asistentului) + ajutor arbitru de rezerva :daca el a vazut bine si stie clar cine trebuie sa execute va arata cu calm si ferm .

Daca mingea pleac deviata din centru, aceste semnale vor fi ntrite de cel de fluier. (Atenie ateapt! Eu iau decizia, am vzut mai bine)

Daca mingea pleac din unghiul de vedere al asistentului ctre o zona de autoritate a arbitrului, acesta poate folosi aceleai trei poziii ale corpului, pentru a-l ajuta.+ bipul de atentionare =Uita-te la mine ca stiu! Se reamintete ca este obligatoriu contactul vizual premergtor deciziei si in general in afara situailor speciale, arbitrul arata la fel ca asistentul. (nu sar peste). Daca e sigur ca a fost invers poate repara puin mai trziu sau o face pe loc; (observa reactia jucatorilor, timp de asteptare . si daca ramane cum a aratat jocul va continua corespunzator semnului asistentului,aici este vorba de o aruncare de la margine artata invers de ambii arbitrii, pentru a nu trece peste si a nu crea presiune asupra arbitrului asistent, arbitrul va arata la fel si va repara apoi).Dupa o situatie de tensiune arbitrul si asistentul trebuie sa fie foarte concentrati astfel incat sa controleze si decida exact in urmatoarea situatie a.i. sa stapaneasca jocul si sa li se acorde credit si pentru prima faza .

In situaia in care un juctor protejeaz mingea ctre ieirea din terenul de joc( situatie interpretabila =zona gri) daca adversarul pune o mana, l mpinge, l taloneaz, l ataca prin alunecare, ii pune piedica la limita terenului de joc, arbitrul asistent va atepta ca arbitrul sa ia decizia eventuala de fault, chiar daca mingea a depit sau nu terenul de joc. (trebuie sa fie un scurt timp de ateptare pe contact vizual). Pe aceasta tema se va discuta la colaborare. In situaia unui moment tensionat, nceputurilor de meci, dup nscrierea unui gol sau dup o eliminare este bine ca asistentul, care este foarte aproape sa semnalizeze repede primul greeala si sa controleze vizual ,gestic si verbal situaia dintre juctorii acetia.

Pentru a se realiza o colaborare de valoare se subliniaz necesitatea unui contact vizual bine fcut dar care nu impieteaz asupra controlului vizual al evenimentelor din clipele acelea, contactele dintre juctori dup ce mingea a ieit afara, controlarea eventualei tensiuni: nu este necesar sa te uii in ochii colegiului, ci, privind faza se sesizeaz prin vedere periferica din limbajul corpului, a gesturilor sale, ce direcie vrea sa arate. Trebuie sa simti ce gandeste (adica sa colaborezi in mod real)

Arbitrul asistent trebuie pregatit (sa fie in pozitie optima si treaz) pt judecarea fazelor rapide, pe care arbitrul le permite in general. Ex : executarea unor lovituri libere directe din apropierea suprafetei de pedeapsa sau renuntarea la sanctiuni disciplinare pt permiterea executarii unor lansari importante in adancime, pornite de departe (atentia trebuie lucrata si pt OFSAID si pt celelalte greseli ce pot aparea intre jucatori)

Trebuie atent controlat butonul de semnal al BIP-ului ca atunci cand e atins sa fie voluntar si necesar pt arbitru (transmiterea info) Acest lucru vine pe experienta si munca in echipa, concentrare.Atentie la schimbarea fanionului dintr-o mana in alta daca el este aruncat, exista posibilitatea de apasare a butonului pt bip fanioanele fiind sensibile. Cand ele vibreaza semnalul a fost dat daca semnalul este dat din greseala, trebuie facut semn arbitrului jocul poate continua,cu mana. Folosirea microfoanelor nu cere schimbarea automatismelor ci se constituie in ajutor pentru comunicarea in momentele in care e necesar . Ele pot facilita transmiterea tensiunii jocului catre asistenti astfel incat ei sa simta la fel cu arbitrul situatia si a calmului de la arbitrul de rezerva si asistenti catre arbitru atunci cand se impune.transmiterea informatiei e bine sa se faca clar cu expresii simple dar care sa fie intelese doar de arbitru cu evitarea posibilitatii de interpretare a celor ce aud discutia.

Nivelul de concentrare poate fi afectat daca vorbele arbitrului cu jucatorii care sunt auzite de asistenti sunt lasate sa influenteze acest nivel . Cu timpul si cresterea experientei se transforma in informatie utila si afecteaza din ce in ce mai putin , devenind o treaba pozitiva. Exista posibiliatea ca auzind tot timpul pe ceilalti sa scada necesitatea cautarii contactului vizual care ramane de baza si care e mai eficient si rapid pentru o colaborare reusita.

Foarte pozitiv e suportul moral in timpul jocului in mod reciproc (corect! Decizie buna !spus discret ,in microfon, sau pentru toata lumea eventual insotit de gest clar ,ferm ,deschis ,cu fata ,ochii si pieptul catre colegul de echipa.11. Implicarea in teren. Conform regulamentului, asistenii trebuie sa se implice pentru greelile ce trebuie sancionate pe teren, indiferent daca acestea sunt in suprafaa de pedeapsa sau nu. Aceasta nu trebuie sa influeneze concentrarea asupra celorlalte atribuii si poate fi fcuta discret (prin BIP), sau vizibil (prin steag). Pt situatiile in care trebuie sa-i ofere informatii de aici asa se vede pt ca in coroborare cu ceea ce vede arbitrul sa poata hotara corect (primind o informatie) cat mai aproape de realitate; situatii care nu sunt 100%. Semnalul BIP este valabil si pt al 4 oficial, in aceeasi maniera, pe suprafata pe care o poate acoperi in functie de persoanalitate si valoare.Pentru a rezolva fazele de aproape(foarte dificile , dar solutionabile) , asistentul trebuie sa-si ia spatiu, 1, 2 3, pasi inapoi (distanta fata de linia de margine), indiferent de situatii (ofsaid sau alte greseli)!!!!

Trebuie discutat ajutorul dat asistentului pentru situaiile din stanga sa, atunci cnd e concentrat pe linia de ofsaid(si vede doar ceva cu coada ochiului sau simte si de asemenea colaborarea in funcie de unghiul fiecruia in relaie cu distanta de faza. ( se discuta si cu al 4 lea) Functie de situatie, BIP si/sau STEAG. Bip pt a trasmite informatie daca simte ceva si arbitrul va decide daca sa dea.

Pt situatia de Lovituri libere- din stanga asistentului, jucatorii din zid pot juca mingea cu mana intentionat sau nu. Celalalt asistent sa fie atent, sa se concentreze, sa vada si sa dea bip. La fel si in situatiile analoage. Se cere si interventia rezervei (al 4 lea oficial care e in general mai liber si mai bine plasat pt acest tip de faze) Pentru urmtoarele situaii :I. In situaia de la limita suprafetei de pedeapsa in care greeala e recunoscuta si sancionata de arbitru (semnal si fluier) daca greeala este comisa imediat in afara suprafeei de pedeapsa de ctre echipa in aprare, atunci asistentul se va ntoarce cu pieptul discret, ctre jumtatea terenului, fiind bine sa faca un semnal la nivelul soldului din poignier (ncheietura minii) cu fanionul. Primul gest e din mana cu steagul ( ctre jumtatea terenului, pe semnal de BIP) steagul in mana stanga in mod normal daca alerg catre poarta. (reacie rapida.. tu trebuie sa dai pentru ca arbitrul sa poat vedea imediat(la primul contact vizual) fara s se creeze alte dificulti cu juctorii. Acest lucru trebuie fcut in clipa in care arbitrul semnaleaz greseala, pentru ca el sa se poat orienta in funcie de reacia asistentului. Micrile acestea trebuie fcute naintea opririi din alergare pentru ca ajutorul sa fie eficient.

II. In aceeai situaie, dar atunci cnd greeala este comisa pe linie sau in interiorul suprafeei de pedeapsa, arbitrul asistent se va opri cu fata ctre steag, pentru a da de neles acest lucru. (oprirea foarte rapida, gestul cu steag orizontal la nivelul soldului ctre colt si bip ca reflex pentru ca ajutorul sa fie eficient)

III. In situaia cnd o greeal evidenta este comisa de ctre aprtori in suprafaa de pedeapsa, atunci implicarea asistentului este obligatorie .(REACTIONEAZA). Modalitatea in care o face, trebuie decisa de comun acord, in funcie de autoritatea si experiena arbitrului asistent, pentru a nu se crea incidente ulterioare.

Pentru greeala evidenta si asistent cu personalitate, semnal vizibil, bip, direcie

Pentru situaie, 80%: oprire, steag orizontal cu vrful spre steag colt, bip si privirea la arbitru.(SEMNAL DISCRET)

IV. In situaia de simulare, de asemenea asistentul trebuie sa se implice pentru ca juctorul sa fie sancionat, prevenindu-se astfel viitoare simulri si crescandu se autoritatea si preocuparea pentru joc curat. (steag sus si mana la buzunar astfel nct sa fie vzut de arbitru).Asistentul transmite mesaj clar tuturor crescand autoritatea si calitatea prestatiei echipei . Daca asistentul crede ca situatia nu e clara va face un semn care sa arate punctul sau de vedere (joaca!= contact fizic normal,simulare= trebuie LLI +Galben),V. In situaia in care portarul joaca mingea voluntar cu mana in afara suprafeei de pedeapsa (la un atac prin alunecare, de deposedare sau la degajare), intervenia asistentului trebuie discutata in aa fel nct sa fie clar stabilita pentru joc. Daca intervenia cu mana este in suprafaa de pedeapsa si din inerie portarul iese, ulterior asistentul ar fi bine sa fac un semn clar, stabilit premergtor, insotit de explicatia verbala decisa ,scurta si clara, n aa fel nct toata lumea sa neleag.(semn cu mana joaca care sa nu se confunde cu henul.= Semnal vizibil si comunicare verbala, pentru lmurirea tuturor.)VI. Cel mai mare ajutor pentru arbitru, este in cazul chestiunilor disciplinare cand unghiurile si perceptia sunt diferite; mana la piept pentru cartona galben, mana la spate, la sort, neaprat cotul vizibil ,pentru cartona rou.

Daca exista o situaie evidenta de a marca sau nu, din lateral, dinspre asistent se poate vedea foarte bine si un semn discret, dar clar pt arbitru, al acestuia, poate decide jocul favorabil corectitudinii si brigzii de arbitri. (nc nainte ca arbitrul sa se uite, asistentul va da decizia si va face gestul la buzunarul respectiv). In momentul situaiei, cea mai corecta decizie este cea care apare instantaneu / intuitiv. (semnalul poate / trebuie nsoit de BIP daca crede ca este imperios (absolut) necesar sa-l vad. (simte ca vrea sa ia alta decizie decat cea vazuta bine de aproape sau din unghi bun de el)VII. In situaia atacurilor la limita in preajma asistentului, atunci cnd acesta poate vedea mai bine, de asemeni un semn discret de ajutor pentru stabilirea sanciunii disciplinare (rou, galben, atenionare verbala sau abinere de la sancionare), eventual si semnalul cu steagul dar rapid si eficient pentru brigada astfel nct decizia finala sa fie clara pentru toata lumea.

VIII. In situaie clara de gol oprita neregulamentar implicarea asistentului este obligatorie astfel incat arbitrul sa inteleaga ca s-a petrecut o greeala, cel puin BIP. (in functie de unghiuri AS trebuie sa gandeasca (sa se puna) in situatia arbitrului.) In conformitate cu opinia comisiei UEFA, jocul trebuie oprit pentru situaii incident in majoritatea cazurilor pentru ntrirea autoritii si control de joc. (avantaje si cursivitati nu se impun in aceste cazuri. Ele pot provoca incidente, reactii, tensiuni, etc) EXCEPTIE: SITUATIE CLARA DE GOLIX. SITUATIE INCIDENT:

Un incident care nu este vzut de arbitru. Arbitru asistent sau arbitru de rezerva care vede trebuie sa aib o reacie vizibila pentru toi, pentru scderea tensiunii , controlarea reactiilor celor implicati si pentru creterea autoritarii.

Cnd un jucator este la pmnt (s-a produs ceva care creste tensiunea) arbitrii TREBUIE sa reacioneze pentru micorarea acesteia:

1. Sa fac semn vizibil cu mana ca jocul trebuie sa continue.

2. Sa reacioneze prompt, ridicnd steagul, pentru a chema arbitrul si a-i relata nainte ca acestuia sa ii fie cerut de persoanele de pe banca, de spectatori, de juctori, etc.

3. Daca este necesar, sanciune - prompta, pentru a avea controlul situaiei aa incat juctorii (toata lumea) sa aib ncredere in arbitrii.

Incidentele de acest tip NU se pot soluiona prin trecerea cu vederea. Prin aa-zisa orientare, singurul rezultat este: SCADEREA autoritatii brigzii si SCADEREA notei de joc a arbitrilor.

In cazul in care apar degajari sau lansari lungi in adancime care surprind la mare distanta arbitrul , asistentul de elita are capacitatea de a fi pregatit pentru a lua decizii decisive, de a le comunica si de a-si sustine punctul de vedere in fata oricui cu tarie .

Atunci cnd prestaia unui arbitru, arbitru asistent, arbitru de rezerva este ireproabila, observatorul va da credit si in cazul unei situaii in care are dubii si nu va da atunci cnd apar disfunctionalitati. (ceea ce ntrete necesitatea acurateii prestatiei, decizie de decizie, gest de gest, amnunt de amnunt) si trebuie pusa in relaie cu concentrarea din momentul nceperii sarcinii si pana la ncheierea sarcinii. (DETALIILE FAC DIFERENTA SI ADUC CLASA )

In cazul in care este necesar CG pentru simulare, pentru comportare nesportiva la ambii juctori sau este necesar CR pentru unul si CG pt celalalt, ele trebuie acordate inteligent, in ordine logica si cu stpnirea situaiei, prevenindu-se astfel urmtoarele dificultati posibile.

a) Discuia dintre arbitru si arbitru asistent, sau arbitru si arbitru de rezerva, trebuie purtata cu calm, cu fata la teren. ( fara juctorii implicai, fr interferenta altor persoane evitandu se ca altii sa auda ce se discuta)

Asemenea situaii reprezint o oportunitate pentru creterea credibilitii si imaginii respectivului si a brigzii in ntregime, care trebuie folosita cat mai inteligent, cu decizie si curaj, pentru a fi punctate pozitiv.

12. OFSAID-UL. Un juctor se afla in poziie afara din joc atunci cnd: se afla mai aproape de linia porii dect mingea cat si de penultimul adversar. In conditiile in care asistentul se deplaseaza lateral sau in alergare si la primele decizii demonstreaza plasament optim, el va primi credit si pt situatiile mai importante de mai tarziu, atunci cand nu i se va verifica plasamentul, dar vor exista intrebari cu privire la A fost sau nu in pozitie ( iata de ce exercitiul plasamentului trebuie sa devina automatism pentru aducerea la nivel optim)

Definiia geometrica a poziiei de ofsaid: Daca un juctor are capul, corpul, pieptul sau piciorul mai aproape de linia pori dect mingea cat si penultimul adversar si joaca mingea , va fi ofsaid. Daca va juca mingea cu mana va fi hen. (mana, care era mai apropiata de linia porii)

OFSAID Atept sa fiu convins, m uit de doua ori, va rog ridicai numai ofsaidul, avem timp suficient ca sa judecam faza corect! (principiul vezi, memoreaz, ateapt si decide daca este necesar s ridici mai bine mai trziu si corect, dect repede si prost) (ia-i timpul tu ! ). Se folosete semnalul BIP in funcie de experiena membrilor brigzii, semnalul se da in momentul nceperii ridicrii steagului. (Cand ai decis sa ridici)

Ateptm si memoram poziia, ca mingea sa treac de linia ofsaidului, pentru a nu-l pune pe arbitru intr-o situaie dificila ( Sa lase jocul sa continue peste semnalul asistentului). Timpul de care ai nevoie sa decizi bine = rabdare intai si reactie apoi( trebuie automatizate.) Nivelul I-daca se afla in poziie, ateptm memorand pozitia si jucatorul. Daca un juctor in poziia de ofsaid se activeaz, poi ridica mai trziu, dar importanta este cursivitatea jocului, aa incat sa nu-l pun pe central intr-o situaie dificila (sa decid sa lase jocul sa continue peste semnalul asistentului daca este un avantaj clar pentru echipa in aprare. (POSESIE CLARA, SPATIU, POSIBILITATI.)

Nivelul II: se ndreapt ctre minge, ateptm. Trebuie facuta diferenta intre un jucator care se misca in directia mingiei si unul care influenteaza clar adversarul sau intervine in joc atingand mingea.( aici se fac diferentele de valoare si stapanire) Daca exista mai multi jucatori care se indreapta spre minge unul din pozitie de ofsaid si ceilalti din pozitie corecta suntem obligati de instructiuni sa asteptam.Daca doar jucatorii din pozitie de ofsaid pot sa ajunga la minge poti ridica repede pentru evitarea unei coliziuni intre jucatori,insa trebuie in general aplicat principiul asteapta si vezi Nivelul III Intervine si joaca ateptm si suntem pregtii sa ridicm in orice clip =Rabdare si Clasa,Valoare Nivelul IV daca mingea ajunge in poziie clara sau promitoare pentru echipa in aprare lsa avantaj cu gest clar sau daca a ridicat, tot la fel, face un gest clar de avantaj cu braul.(desi a ridicat = intelege spiritul jocului si are curajul si valoarea de a-l aplica)

Nivelul V in situaii de tensiune unul sau mai multe nivele pot fi srite pentru tierea si controlul jocului.

In general nu sar asisteni cu excepia situaiilor clare cnd ei nu au cum sa vad si atunci trebuie sa-mi iau responsabilitatea pentru a da decizia corecta: exemplu (situaia meleurilor, situaia dublei devieri, cnd mingea vine de la adversar, cnd asistentul ridica prea devreme).

In situaia in care un juctor se afla in poziie de ofsaid, iar arbitrul asistent bnuiete ca mingea a venit de la adversar, dar nu este sigur, va da BIP, cu steagul jos*. Arbitrul va afla in felul acesta ca juctorul este in ofsaid in momentul atingerii mingiei si daca mingea va avea deviere dubla, adic si de la atacant, atunci va putea opri jocul, fiind sigur ca juctorul s-a aflat in ofsaid in faza iniiala. Daca a vzut si el ca mingea e jucata de un aprtor ctre juctor din poziie de ofsaidva las jocul sa continue!!! (posibilitatea arbitrului sa fac semn asistentului: Joac ca e de la adversar (Este necesara mare concentrare si viteza)

* =da informatia ca este in pozitie

Rezolvare pentru situaia juctorului din fata portarului: Cnd un juctor este in poziie si asistentul crede dar nu este sigur ca s-ar putea ca portarul sa fie influenat, atunci cnd sare peste minge sau face o micare, rezolvarea este urmtoarea: Arbitrul asistent va rmne pe loc cu steagul in priza normala si BIP lung*.( atunci cnd un juctor in poziie se afla intre traiectorie si portar, el influenteaza; cnd este dincolo de traiectorie iar portarul poate vedea mingea din momentul utului pana cnd ea intra in poarta, atunci el nu influeneaz portarul.) Arbitrul l va vedea si va trebui sa dea decizia corecta :

a) Pentru gol valabil va arata cu braul drept centrul terenului, iar in momentul acela asistentul va pleca cu steagul paralel cu solul ctre centru ntrind decizia. Este necesar sa alerge cativa metri, pentru a-l face pe arbitru sa inteleaga, nu pana la centru si va controla vizual faza .b) Daca este convins ca a influenat portarul , arbitrul va arata locul greselii cu braul drept si cu mana stnga decizia de ofsaid, moment in care arbitrul asistent va ntri decizia ridicnd fanionul.

In situatia in care un jucator in pozitie este activ dupa ce, mingea a fost deviata de un adversar, este necesar ca arbitrul asistent sa hotarasca daca mingea a fost deviata sau nu voluntar ( ofsaid sau lasa jocul sa continue ,sunt 2 faze). trebuie judecat controlul pe care l-a avut asupra balonului. NU EXISTA LIMITE PENTRU BIP, MICROFON SAU IMPLICARE CU STEAGUL.

13. BIP-ul se folosete aa cum s-a convenit in brigada, pe baza experienei fiecruia si mpreuna.(semnalele trebuie sa aib echilibru) sa fie scurte si oportune (date cand trebuie) . Daca s-a dat semnalul el va dura la arbitru 2-3 secunde chiar daca la asistent vibratia s-a oprit,astfel daca e necesar semnal special( dublu) asistentul trebuie sa astepte putin dupa primul semnal ca sa existe spatiu intre bipuri .Arbitrii trebuie sa arate calm si s tin situaia sub control. ATITUDINEA CREAZA ATITUDINE

14. Ce urmareste fiecare la aruncarea de la margine (locul de executare, gest ferm de aici, distanta de la linia de margine, man peste cap, poziia picioarelor, mpiedicarea juctorului de ctre un adversar :datorita reguli ce se impune juctorilor in defensiva sa aib o distanta de minim 2 metri de cel care executa, pentru prevenirea dificultilor eventuale.)15. Ce se urmrete la lovitura de pedeapsa (linia porii - picioarele portarului sa fie pe ea, mingea sa depeasc in ntregime, respingerea sa fie reluata doar de un juctor plasat regulamentar iniial)

16. Atitudinea este esenial pe parcursul sarcinii. Implicarea arbitrului asistent este necesara si de dorit pentru aezarea unui standard pe care toi sa-l inteleaga si sa-l urmeze.El isi face sarcina usoara prin efort initial ( atitudinea exacta , ferma si politicoasa la controlul echipamentului si apoi in toate situatiile)17. In caz de incidente in faza incipienta, reacia rapida pentru mpiedicarea inflamrii situaiei. In faza dezvoltata, arbitrul si un asistent intervin, iar al patrulea oficial si celalalt asistent, observa cu atenie fiecare detaliu pentru identificarea vinovailor si pedepsirea lor(comunicare clara si concisa ).CURAJ SI CARACTER18. De asemenea preventia ,oprirea in fasa a unei reactii se poate face printr un gest clar ,decis aratand cine a scos din ofsaid sau facand un semn eventual insotit de vorba verificati pe camera ! cu palma deschisa in fata si cu un limbaj al corpului calm ,decis ,sigur.Astfel de reactii cresc respectul cand sunt facute bine si evita protestele vehemente .

19. In cazul unui atac sancionabil cu cartona galben si apariia unui avantaj clar, in situaia in care arbitrul nu poate retine sau nu vede numrul juctorului, o colaborare excelenta ar fi ca dup faza, asistentul sa indice acest juctor. Asistentii trebuie sa simta cand arbitrul are nevoie de ei si sa reactioneze astfel incat sa-l ajute pentru rezolvarea pozitiva a situatiilor.

Dupa joc echipa trebuie sa si ofere deschis informatii care duc la intelegerea colaborarii, a fazelor, astfel incat sa se construiasca o colaborare excelenta si o atmosfera pozitiva .

20. Jocul trebuie oprit atunci cnd s-a ntmplat ceva de genul: juctor aparator accidentat care d linia de ofsaid, portar accidentat, ptrunderea altei mingi pe teren care influenteaza jocul, alte persoane sau obiecte pe teren, faclii, incidente in tribune.Daca Arbitrul nu sesizeaza acestea e necesar ajutor discret sau vizibil dat cu responsabilitate si inteligenta.Arbitrul va fi atent sa permita reintrarea unui jucator ce a primit ingrijiri cat mai aproape de linia mediana , astfel incat acesta sa lase aceeasi linia de ofsaid pe care asistentul o urmareste. Colaborarea trebuie sa functioneze si atunci cand un jucator cere sa reintre si e necesar sa se aiba in vedere ca el sa primeasca permisiunea atunci cand nu va apare inopinat in joc.21. Arbitrii trebuie sa aiba fata si privirea la joc in general si in special in situatiile ce presupun o stare deosebita (dupa un gol, dupa situatii de tensiune cu eliminare , avantaje,etc) Aici intervine arta de a convinge ca ceea ce ai facut e corect si implica carte de vizita ,comportament ,colaborare,limbaj al corpului ,fetei si mai ales ochilor,gestica directa ,miscare etc.Aceasta arta se construieste in timp si cu effort real. 22. Valoarea arbitrilor se arata atunci cand apar faze succesive si dificile . Importanta e concentrarea si iesirea din faza care s a terminat pentru a intra pregatit in cea care vine.23. Echipa trebuie sa fie stabila, sa arate ca o unitate, sa se comporte ca atare, de la ntlnire si pana la despartire (susinerea echipei de ctre fiecare membru al ei prin vorba, semnale, prin calm, prin atitudine). nainte, in timpul si dup joc atmosfera in brigada trebuie sa fie calm si linitit.

Arbitrii trebuie sa DEMONSTREZE ncredere, ajutor reciproc, colaborare in orice situaie, dorint de a realiza un meci cat mai bun pentru a se numi ECHIPA.TOATE ACESTE CHESTIUNI TREBUIE SA FIE CLARE PENTRU A FI POZITIV APLICATE PENTRU REUSITA ARBITRAJULUI TREI CHESTIUNI SUNT DE BAZA :PREGATIREA, ATITUDINEA SI CONCENTRAREA . PRIN ELE PRESTATIA DEVINE REUSITA SI IMPLINESTE CEEA CE TOTI AVEM IN GAND ECHIPA SA FIE MULTUMITA DE MUNCA SA!PAGE 1