CMYK

CMYK

Redactor-[[ef :: colonel (r ) Grigore Radosslavesscu - IA{I Anul III, Nr. 1 - 2 (21 - 22) - 8 pagini Joi, 24 ianuarie 2013

PATRIE - DEMNITATE - ONOARE

REZERVISTUL PPuubblliiccaa]]iiee ddee iinnffoorrmmaarree mmiilliittaarr\\,, eedduuccaa]]iiee ppaattrriioottiicc\\,, ssppiirriittuuaalliittaattee ccrree[[ttiinn\\,, ccuullttuurr\\,, aarrtt\\ [[ii aattiittuuddiinnee cciivviicc\\..

FONNDATORI:: colonel (r ) Gheorghe Pancu,, colonel (r ) Grigore Radosslavesscu Editor: Asocia]ia Na]ional\ a Cadrelor Militare în Rezerv\ [i în Retragere -

Filiala Jude]ean\ Ia[i „Henri Coand\“

GGhheeoorrgghhee NNiicchhiittaa,, Primarul Municipiului Ia[i

~n ianuarie 1859, prin dublaalegere a lui Alexandru loan Cuzaca domnitor al Moldovei [i al T\riiRomâne[ti se puneau bazele statu-lui na]ional modern român. Moldo-venii au ini]iat atunci o decizie cu-raoas\, aceea de a pune MarilePuteri `n fa]a unui fapt `mplinit.Dorin]a unei na]iuni de a dep\[iconstrângerile unor acte interna-]ionale [i a creat premisele unuistat unitar.

Bucuria Unirii a cuprins o ]ar\`ntreag\ [i, pentru prima dat\ `nistorie, românii au fost p\rta[i lana[terea na]iunii. 24 ianuarie r\-mâne un moment istoric important`n care Ia[ul are un rol decisiv.

Ie[enii au cedat capitala [i auoferit românilor o ]ar\.

Este unanim apreciat rolul pecare l-a avut elita intelectual\ [imilitar\ a societ\]ii din Moldova,`n special cea din Ia[i, `n constru-irea statului modern român. Acestrol trebuie s\ aib\ o recunoa[terepublic\ [i oficial\ din partea au-torit\]ilor na]ionale. Ie[enii deast\zi, militarii, rezervi[tii, to]imoldovenii au obliga]ia de sufletde a perpetua curajul [i unitatea `-nainta[ilor de la 1859, au obliga]iade a reda românilor o s\rb\toarefundamental\ a acestei na]iuni.

Curajul [i voin]a unei na]iuninu au contat poate niciodat\ maimult ca pe 24 ianuarie 1859. Ho-t\rârea ie[enilor ca Alexandraloan Cuza s\ devin\ domn a de-venit voin]a unui popor. Sacrifi-cându-[i capitaa, moldovenii audat românior o ]ar\. Au dat româ-nilor un domnitor. Ie[enii au fost`mpreuna atunci, `mpreuna tre-buie s\ fie [i ast\zi.

Ca ie[eni nu putem s\ per-mitem niciodat\ ca ziua de 24 ian-uarie s\ fie trecut\ cu vederea. 24ianuarie nu trebuie s\ fie nicio-dat\ doar un simplu prilej pentrudiscursuri, o zi a c\rei semnifica]ieprofund\ `n devenirea noastr\ na-tional\ [i statal\ s\ se piard\ cutrecerea timpului.

24 ianuarie semnific\, practic,ziua de na[tere a statului na]ionalunitar român [i nu trebuie caromânii s\ uite acest lucru. Recu-noa[terea ca zi oficial\ legal\ esteun gest simbolic care confer\ aces-tei s\rb\tori statutul binemeritat.Ziua de 24 ianuarie este un eveni-ment care ne poate da dreptul lareflec]ie [i care ne ofer\ ocazia dea cuantifica cât bine a f\cut Ia[ulna]iunii române [i cât de mult acontat unitatea [i `n]elepciuneamarilor personalit\]i ale acelorvremuri. Atunci s-a creat o Româ-nie, ast\zi trebuie s\ ne gândim labun\starea fiec\rei regiuni [i a`ntregii Românii. Contextul actualeste al unei Europe `n care unii aude toate, iar al]ii sunt foarte s\-raci. Este important s\ men]inemun nivel de trai normal pentru to]ieuropenii.

Aniversarea Unirii Principate-lor are [i trebuie s\ aib\ punctul

central la Ia[i, Prim\ria Munici-piului Ia[i impunând acest lucru `ncalendarul s\rb\torilor na]ionale.

LLaa mmuull]]ii aannii,, iieesseennii!! LLaa mmuull]]ii aannii,, RRoommâânniiaa!!

România s-a n\scut la Ia[i

,,Ne vine vestea c\ s-a alesCuza Domnitor `n amândou\capitalele. Am l\sat, am pus[aua pe cal, [i fuga la târg. Atunciam v\zut eu ce va s\ zic\ bucuriaunui popor. Cântece, jocuri,chiote `n toate p\r]ile. ~]i ie[eauoamenii `n drum cu oala plin\cu vin; care cum se `ntâlneauluau vorba de Cuza, de Unire, se`mbr\]i[au [i `ncingeau hora `nmijlocul drumului. {i era un gerde cr\pau pietrele. Da' unde maist\ cineva `n cas\?“ ((NNiiccoollaaeeGGrriiggoorreessccuu - ssccrriissooaarree cc\\ttrree AAllee-xxaannddrruu VVllaahhuu]]\\))

„Atunci am v\zuteu ce va s\ zic\bucuria unui popor“

„Unirea este `ndeplinit\.Na]ionalitatea Româna este`ntemeiat\. Acest fapt m\re],dorit de genera]iunile trecute,aclamat de Corpurile Legiui-toare, chemat cu c\ldur\ denoi, s-a recunoscut de ~naltaPoart\, de Puterile garante [i s-a `nscris `n datinile Na]iunilor.Dumnezeul p\rin]ilor no[tri afost cu ]ara, a fost cu noi. El a`nt\rit silin]ele noastre prin `n-]elepciunea poporului [i a con-dus Na]iunea c\tre un falnic vi-itor. ~n zilele de 5 [i 24 Ianua-rie a]i depus toat\ a voastr\`ncredere `n Alesul na]iei, a]i`ntrunit speran]ele voastre `n-tr-un singur Domn. Alesul vos-tru v\ d\ ast\zi o singur\ Ro-mânie. Va iubi]i Patria, veti [tia o `nt\ri. S\ tr\iasc\ Româ-nia“ ((AAlleexxaannddrruu llooaann CCuuzzaa -PPrrooccllaammaa]]iiee - 1111 ddeecceemmbbrriiee 11886611))

„Alesul vostru v\ d\ ast\zi osingur\ Românie“

Unirea Principatelor 1859

Theodor Aman : Unirea Principatelor

Unirea Principatelor s\rb\torit\ laStatuia Domnitorului din Ia[i

„Hai s\ d\m mân\cu mân\, cei cuinima român\!“ 154 de ani de la Unirea

Principatelor Române, Moldova [iMuntenia, la 24 ianuarie 1859 151 de ani de când Principatele

Române Unite au primit numele deRomânia, la 24 ianuarie 1862

(Pagina 8)

Pentru ie[eni, 24 ianuarie esteo s\rb\toare de suflet. De aceea,pe 24 ianuarie 2013, ie[enii sunta[tepta]i `n Pia]a Unirii, `ncepândcu ora 9.00, la evenimentele caremarcheaz\ Unirea Principatelor.

Pentru celebrarea a 154 de anide la Unirea Principatelor, muni-cipalitatea a preg\tit o serie demanifest\ri care s\ fac\ din 24ianuarie o adev\rat\ s\rb\toarepentru ora[.

Al\turi de manifest\rile oficia-le, Pia]a Unirii va g\zdui, `nce-pând cu ora 9, spectacolul folcloric„Noi suntem români“. Vor urmadiscursuri, depuneri de coronae,hora unirii.

Dup\ manifest\rile dedicate UniriiPrincipatelor, ie[enii sunt invita]i, `nintervalul orar 12.00 - 14.00, la o mas\tradi]ional\ de fasole cu cârna]i [i la unpahar de vin fiert. Seara se va `ncheiacu un spectacol de muzic\ u[oar\.

S\rb\toarea Unirii - s\rb\toarea Ia[ului

Joi, 24 ianuarie 2013

Pagina 2 - Evocari Rezervistul

ddee CCooll..((rr..)) NNiiccoollaaee CC.. GGRROOSSUU,,PPrree[[eeddiinntteellee LLiiggiiii CCuullttuurraallee ppeennttrruu UUnniittaatteeaa RRoommâânniilloorr ddeePPrreettuuttiinnddeennii -FFiilliiaallaa CClluujj

Eminescu nu a f\cut economiede timp [i de energie pentru a de-monstra c\ „Basarabia a fost`ncorporat\ `n Imperiul }arist;astfel, românii au fost pr\da]i deaverea lor str\veche, au fost in-sulta]i `n sentimentele lor cele maisfinte, pentru c\ a fost o r\pirestrig\toare la cer, pe fa]\, ne maiauzit\, care nu se putea consumadecât c\lcând un Tratat pozitiv `n-c\ `n vigoare. Când ni s-a luat Bu-covina, Domnul a protestat [i [i-apierdut capul; când la 1812 ni s-aluat Basarabia, un fanariot a vân-dut-o; dar nici `n cazul Bucovinei[i nici `n cazul Basarabiei nu s-ag\sit nici un singur român care s\fie tr\d\tor, care s\ nu protestezecontra acelor nedrept\]i“.

S-a f\cut aceast\ anexare, nuca pre] al p\cii, c\ci Turcia nu a-vea nevoie de pace, ci tocmai Rusiaavea nevoie de pace. Rusia nuavea dreptul de a trata cu Turcia`n numele nostru. Rusia nu a luataceast\ parte din Moldova pentrua-[i asigura grani]ele, ci pentru a`nainta cu ele, cu scopul de a st\-pâni cât mai multe suflete, astfelca s\ poat\ avea influen]\ asupraMoldovei [i asupra `ntregului po-por românesc. Eminescu ar\ta c\:„Basarabia `ntreag\ a fost a noas-tr\, pe când Rusia nici nu se me-gie[ea cu noi, Basarabia `ntreag\ni se cuvine, c\ci e p\mânt dreptal nostru [i cucerit cu plugul, ap\-rat cu arma a fost de la `nceputulveacului al XIV-lea, `nc\ [i pân\`n veacul al XIX-lea“.

Basarabia a fost a noastr\ dinantichitate, pân\ ̀ n 1812. Toate celedovedite de c\tre Eminescu arat\dreptul nostru istoric, incapacitateajuridic\ a Turciei de a `nstr\inap\mânt românesc, tr\darea unuidragoman al Por]ii (Moruzi), aju-torul dezinteresat pe care l-am datRusiei `n momente grele.

Rusia a `nc\lcat vechile tratatecu Poarta din 1656 [i 1711, prin

care era recunoscut\ grani]a de peNistru a „p\mânturilor Principatu-lui Moldovei, dup\ vechea hot\r-nicie moldoveneasc\“. Pacea sem-nat\ la 16/28 mai 1812, la Bucu-re[ti, nu a fost niciodat\ recunos-cut\ de România, care a contestatraptul. Eminescu sus]inea „C\ci undrept nu se pierde decât prin`nvoirea formal\ de a-l pierde.“

„Basarabia,“ spunea Eminescu,este numele medieval al }\rii Ro-mâne[ti [i vine de la numele Di-nastiei }\rii Române[ti a Basara-bilor. De asemenea, ar\ta c\ pe la„1350 Basarab I /…/ `ntinsese mar-ginile Domniei Sale pân\ la Nistrude-a lungul }\rmului M\rii Negre,/…/. Pentru cap\tul veacului alXIV -lea st\pânirea Valahieiasupra acestor locuri e necontesta-bil\“. /…/ „Cu sabia nu a fost luat\`ns\ nici Bucovina de austrieci,nici Basarabia de ru[i, ci prinfraud\“. (Timpul, 1 martie 1878).

~n veacul al XV-lea moldoveniicuprindeau cu cet\]i - fort\re]e `n-treg teritoriul dintre Prut [i Nistru.~n veacul al XVI-lea, cet\]ile Chilia[i Cetatea Alb\ erau sub domina]ieturceasc\, sub ocupa]ie militar\.Pe la anul 1568 `ncepea migra]iat\tarilor `nspre }ara Moldovei. ~nveacul al XVII-lea, t\tarii ap\reau[i disp\reau din sudul Basarabiei,numit Bugeac, (Bolgrad, Cahul [iIsmail), iar românii de aici `[i ur-mau via]a lor de popor statornic,având mitropolie proprie la Br\ila,zidind biserici, tr\ind cum tr\iser\`nainte, ca proprietari legitimi aiacestor locuri. ~n anul 1673, Can-temir Pa[a cu hoardele sale s-a a[e-zat iar `n Bugeac. Cea mai vie do-vad\ c\ `n acest veac `n Basarabiaerau români, este desigur existen]aEparhiei Br\ilei.

~n veacul al XVIII-lea a `nceput`nrâurirea politicii ruse[ti `n pro-vinciile turce[ti sau atârn\toare deTurcia. Dimitrie Cantemir a fosttrimis domn `n Moldova. El a`ncheiat un tratat de alian]\ cuPetru cel Mare, ratificat la Lusk, la13 aprilie 1711. Petru cel Mare s-aobligat s\ restabileasc\ vechile

margini ale Moldovei. La 14 mai1711, Dimitrie Cantemir a publicatproclama]ia sa, prin care Petru celMare se obliga s\ restituie Moldo-vei p\r]ile uzurpate de turci.

~nrâurirea Rusiei `n Principatese `nte]ea. {i `n acest veac se men-]inea dreptul Moldovei asupra Ba-sarabiei, `ntrucât el exista `n chiarcon[tiin]a ]\rii. Astfel, Gavril, Mi-tropolitul Moldovei, ̀ n ̀ n]elegere cuGrigorie, Mitropolitul Ungro-Vla-hiei, au desfiin]at Proilavia [i aureintegrat vechile eparhii române:}inutul Br\ilei s-a dat Episcopieide Buz\u. }inuturile Ismail, Reni,Chilia, Acherman [i Bender s-audat Episcopiei de Hu[i, iar }inutulHotinului s-a dat Episcopiei deR\d\u]i. Despre aceste schimb\ri[i-a dat acordul [i mare[alul PetruAlexandrovici Rumian]of.

Eminescu a demonstrat conti-nuitatea de drept [i `n acest veac [io dovad\ c\ românii au persistat`n Basarabia, c\ nu am consim]itnici la cedarea Bucovinei `n anul1775, [i nici a Basarabiei `n 1812,c\ nu am stat la târguial\ asupravetrei str\mo[ilor no[tri. Emines-cu a dovedit o preocupare deosebi-t\ pentru activitatea politicienilor,din vremea sa, privind respons-abilitatea lor pentru societate,luând atitudine fa]\ de cei corup]i.Eminescu a prev\zut `ntinderea]\rii noastre `n poemul „DOIN|“:De la Nistru pân' la Tisa / Tot ro-mânul plânsu-mi-sa /…/ . Poetul alansat acest poem, la 5 iunie 1883,`n Ia[i, `n ziua `n care s-a dezvelitla Ia[i Monumentul Marelui Vo-ievod {tefan cel Mare [i Sfânt. Lacelebrarea a 125 de ani de la dez-velirea acestui Monument, cât [ide la lansarea poemului „Doin\“,`n organizarea Ligii Culturalepentru Unitatea Românilor dePretutindeni, am participat cu olucrare prezentat\ `n simpozion.Celebrarea a avut loc la 5 iunie2008, de ZIUA EROILOR.

Con[tiin]a de drept a românilorsub ocupa]ie nu s-a stins nicioda-t\. Conchidem ar\tând c\ pozi]iaPoetului na]ional Mihai Eminescufa]\ de rapturile teritoriale a re-prezentat atitudinea sa de mareromân, mare patriot, `n fapt a re-prezentat pozi]ia poporului român,a României.

La peste 200 de ani de la r\pireaBasarabiei, gândul nostru se`ndreapt\ c\tre fra]ii no[tri din Ba-sarabia cu speran]a ca ̀ n acest secols\ `nceteze urm\rile PactuluiRibbentrop-Molotov. Noi suntemsingurul popor din lume care tr\im`n dou\ ]\ri. Numele Basarabia afost dat de }arul Alexandru I, [ianume Sudului acestui spa]iu din-tre Prut [i Nistru, constituit din trei

jude]e - Bolgrad, Ismail [i Cahul, pecare otomani `l numeau Bugeac.}arul Petru cel Mare a recunoscuthotarul cu }ara Moldovei pe Nis-tru, a[a cum documentul o prevedear\spicat: „Hotarele PrincipatuluiMoldovei, dup\ drepturile sale an-tice, sunt acelea ce se descriu curâul Nistru, Cameni]a, Bender, cutot teritoriul Bugeacului, Dun\rea,Muntenia, Marele Ducat al Tran-silvaniei [i cu teritoriul Poloniei,dup\ delimitarea f\cut\“.

Tratatul din 16/28 mai 1812,semnat la Bucure[ti, `n Hanul luiManuc avea s\ fie tradus [i `n lim-ba român\ foarte târziu. La 27 Au-gust 1991, Parlamentul RepubliciiMoldova a adoptat Declara]ia deIndependen]\. Al doilea Stat Ro-mânesc, Republica Moldova, estesprijinit\ de România [i de ro-mânii de pretutindeni, pentru a-[ip\stra limba, credin]a, tradi]iile,istoria care `i configureaz\ specifi-cul de neam românesc.~n Declara-]ia de Independen]\, men]ionat\mai sus, nu exist\ nici cea maisimpl\ referire la România [i ro-mânitate [.a. Unii istorici lansea-z\ „o fals\ opinie potrivit c\reiaromânii din cele dou\ state se vor`ntâlni `n Uniunea European\,

f\r\ a fi necesar\ o reunificare du-p\ modelul german“.

Nicolae Iorga scria: „ Noi repre-zent\m aici, singuri, ca latinitate,ceea ce reprezint\ `n Apus toatepopoarele romanice. Noi ocupamodinioar\ o hart\ mult mai larg\/…/ ~n Peninsula Balcanic\ noi e-ram odinioar\ pân\ jos de tot /…/A[a zi[ii morlaci nu sunt decâtvlahi /…/ Toat\ Tesalia era româ-neasc\ /…/ [i Vlahernele, o subur-bia din Constantinopol este `n le-g\tur\ cu vlahii /…/ spre R\s\ritnoi am ajuns nu numai pân\ laNistru, ci pân\ la Bug. Sunt [iacum ciobani români `n Crimeea,iar ru[ii i-au colonizat pân\ la apaAmur“. Este Testamentul s\u is-toric, pentru ap\rarea neamului.Nistrul, prezen]\ irevocabil\, reiaconceptual eminescian (din poema„Doin\“ - n.n.) [i `l des\vâr[e[te is-toric: „Iar Nistrul este cheia ho-tarului recunoscut de Petru celMare la 1711, [i care a fost pierdut[i `nlocuit cu Prutul la 1812“.

Prutul r\mâne pentru con[tiin-]a româneasc\ un Milcov pe careadev\rata istorie, care va veni, `lva sorbi din punctul de vedere alhot\rniciei. Testamentul lui Iorgadespre Basarabia se va `mplini.

1155 iiaannuuaarriiee:: 116633 ddee aannii ddee llaa nnaa[[tteerreeaa mmaarreelluuii ppooeett MMiihhaaii EEmmiinneessccuu

„Noi suntem singurul popor dinlume care tr\im `n dou\ ]\ri“

Eminescu [i Basarabia

Joi, 24 ianuarie 2013

Pagina 3 - omagiu

Rezervistul

ddee CCooll..((rr )) IIoonneell PPIINNTTIILLIIIIDespre limba român\, de la for-

mare pân\ `n ziua de azi, s-a scris dec\tre marii `nv\]a]i ai neamuluienorm de mult, a[a c\ rândurile ur-m\toare reprezint\ o scurt\ aser]iuneprin care reliefez doar câteva dinafirma]iile unor mari personalit\]i, deun remarcabil prestigiu, ale culturiinoastre pentru c\ "Unde s-a vorbit ro-mâne[te, este p\mântul Patriei mele,este Patria mea!", spunea `ntr-unuldintre inegalabilele lui discursuri, cupeste un secol `n urm\, Barbu {tef\-nescu Delavrancea.

Cine ]ine vie `n noi iubirea deneam [i de glie, istoria noastr\, careeste dovada, `n fa]a lumii `ntregi, aoriginii poporului nostru, dac\ nulimba noastr\, româna, aceast\ "co-moar\ din adâncuri rev\rsat\" de-spre care a scris cu patos poetul ba-sarabean Alexei Mateevici. ("Limbavechilor cazanii / Care o plâng [i careo cânt\ / Pe la vatra lor, ]\ranii").

~n aceast\ limb\, dulce "ca un fa-gure de miere", cum o nume[te Mi-

hai Eminescu, românul [i-a scrisdoinele, [i-a pream\rit eroii `n ba-lade, [i-a plâns amarul `n bocete.

Cât adev\r exist\ [i `n spuselelui Sadoveanu: "La noi, românii,`ntâi se aud cântecele [i apoi r\saresoarele".

Istoricul [i eruditul Alexandru D.Xenopol scria: Noi, românii, am do-bândit, prin dezvoltarea noastr\ is-toric\, o limb\ de o frumuse]e, de o e-nergie [i de o bog\]ie, pentru care amputea fi invidia]i de alte popoare (...)Dar, la cele mai multe limbi culte,dezvoltarea s-a f\cut din l\untrullimbii, nu prin adaos din afar\ (...)prin modificarea termenilor vechisau prin iscodiri de-a-dreptul din ge-niul limbi `nsu[i (...) A[a s-a f\cut calimba noastr\ s\ fie `mpestri]at\ cu omul]ime `n\bu[itoare de neologisme,unele de trebuin]\, altele de prisos.Prin aceasta s-a f\cut un mare r\ulimbii române[ti, pentru c\ i s-a r\pitposibilitatea de a g\si ea `ns\[i mi-jlocul de rostire pentru gândurile noi;i s-a frânt elasticitatea; i s-a `n\bu[it

puterea creatoare [i s-a f\cut din eaun loc de scursoare pentru toate cu-vintele str\ine, ce veneau s-o de-spodobeasc\".

{i iat\ c\ istoria se repet\ `nzilele noastre. Str\bunii ne-au l\satun grai frumos, melodios cum altulnu-i; datoria noastr\ este doar s\-lrostim, s\-l iubim ca pe un tezaurmo[tenit, dar s\-l [i `mbog\]im, s\-lcultiv\m. Trebuie s\ spunem c\ cin-stirea limbii române, "cre[terea lim-bii române[ti", punct testamentar alpoetului de `nceputuri En\chi]\V\c\rescu, au r\mas simple `ndem-nuri, vorbe spuse `n de[ert. Autoriide azi, din p\cate, consider\ c\ unmanual, volum sau articol este bundac\ este "condimentat" cu en-glezisme, fran]uzisme [i cuvinte dealt\ provenien]\, care schilodesclimba noastr\ cea român\.

Dac\ ne `ntoarcem cu 107 ani `nurm\, la 1 aprilie 1905, iat\ ce spu-nea Regele Carol I, `n cuvântarearostit\ `n fa]a Academiei Române:"La temelia acestui templu se afl\

limba, aceast\ duioas\ limb\ româ-neasc\, care mi-a devenit `ndoit descump\ din ziua când am auzit-o r\-sunând pe buzele neuitatei mele co-pile [i de când, spre a mea mângâie-re, urma[ii mei o gr\iesc `mprejurulmeu. Dorin]a mea era, ca Academias\ scape aceste odoare amenin]ate ac\dea `n uitare, redându-le locul lacare au drept [i s\ puie o stavil\ laacest val de nep\sare pentru graiulb\trânesc, stârpind totodat\ buruie-nile neologismului, care `n\bu[elimba str\mo[easc\. (...) Aceste pa-razite r\ut\cioase, num\rul lor cre[-te pe zi ce trece [i sfâr[itul va fi schi-lodirea limbii. Strecurarea lor o da-tor\m, `n mare parte, vie]ii politice,obiceiurilor apusene [i educa]ieicopiilor `n str\in\tate". Cât de ac-tual este acest discurs al regeluineam], care s-a dovedit mai romândecât mul]i români! S-a stins oaresim]\mântul na]ional despre carevorbea Nicolae Iorga?

{i iat\ ce scria, tot despre r\t\-ci]ii neamului, Alexandru Vlahu]\:

"O putere ne `nfr\]e[te, o tain\ neleag\ pe to]i de marele, de sfântulsuflet al poporului nostru: e adâncaiubire a limbii str\mo[e[ti [i ecredin]a nestr\mutat\ `n continui-tatea istoric\ a neamului, care dedou\ mii de ani `[i cânt\ doina `nlimba aceasta".

Cât adev\r s-a rostit cu peste unsecol `n urm\! {i cât\ asem\nare cucele ce se `ntâmpl\ `n prezent, unprezent prin care se "plimb\ `n voie"prin libr\rii, [i la diverse `ntruniriculturale, cei care stâlcesc limbaromân\.

~n final, un scurt citat din ceea cea spus, `n stilul s\u inimitabil [i in-confundabil despre limba român\,poetul Nichita St\nescu: "A vorbi de-spre limba `n care gânde[ti, este ca os\rb\toare. Limba român\ este pa-tria mea. De aceea, pentru mine,muntele munte se nume[te, deaceea, pentru mine, iarba iarb\ sespune, de aceea, pentru mine,izvorul izvor\[te, de aceea, pentrumine, via]a se tr\ie[te".

Dulcele noastru grai, briliantul neamului românesc

Dragi cititoori,,}inem s\ v\ mul]umim, `nainte

de toate, c\ ne-a]i onorat cu prezen-]a dumneavoastr\ `ntr-un num\ratât de mare.

~n al doilea rând, dorim s\ v\ in-form\m c\ particip\m [i noi, [i dum-neavoastr\, la prima lansare a c\r]iidedicat\ [i `nchinat\ „poetului ne-muritor“ Alexei Mateevici. Am dorits\ facem aceast\ prima lansare aici,la Chi[in\u, pentru c\ aici `[i doar-me somnul s\u de veci poetul nepe-reche al Republicii Moldova.

~n al treilea rând, socotim potrivits\ v\ spunem c\ lucrarea la care nereferim a ap\rut sub egida a trei in-stitu]ii [tiin]ifice [i de cultur\ aleRomâniei [i anume: Academia Oame-nilor de {tiin]\ din România, U-niversitatea Na]ional\ de Ap\rare„Carol I,“ Asocia]ia National\ a Ca-drelor Militare `n Rezerva [i `n Re-tragere - prin Filiala sa jude]ean\„Henri Coand\“ din Ia[i. Acest fapt i-a obligat pe cei trei autori militari,care semneaz\ volumul, s\ se str\-

duiasc\ s\ realizeze nu o lucrareoarecare, ci una de referin]\, cu va-loare [tiin]ific\ [i educativ\ evident\.R\mâne ca dumneavoastr\, cititoriide aici [i, evident, [i cei de la noi, dinRomânia, s\ aprecieze dac\ amreu[it s\ realizam acest deziderat.

~n al patrulea rând, vrem s\ v\spunem de ce noi, cei trei autori mil-itari din Bucure[ti, ne-am decis s\scriem [i s\ publicam lucrarea inti-tulat\ inspirat [i frumos „Poetul ne-muritor Alexei Mateevici“. Iat\ ar-gumentele principale: unu - fiindc\[i noi, [i to]i românii, ne-am n\scut[i am crescut cu versurile pe buze,din poezia lui Mateevici „Limbanoastr\“. Am auzit-o de la p\rin]i,de la bunici [i de la dasc\lii no[tri de[coal\; doi - pentru c\ poetul AlexeiMateevici a fost, ca [i noi, cei trei au-tori, osta[ al datoriei, el pe vremurimai tulburi, iar noi `n vremuri cevamai lini[tite. El a fost preot militar.A luptat pe frontul de la M\r\[e[ti,`n vara anului 1917, iar `ntr-o noap-te plin\ de inspira]ie, când a p\r\-

sit, pentru câteva zile câmpul de b\-t\lie, pentru a vorbi viitorilor `nv\-]\torilor moldoveni din Chi[in\u de-spre limba noastr\, ca limb\ dulce,frumoas\ [i sfânt\, ca „limba vechi-lor cazanii,/care-o plâng [i care-ocânt\,/pe la vatra lor ]\ranii“, a scrispoezia „Limba noastr\“. Or, ce su-biect putea fi mai atractiv, mai inci-tant [i mai de suflet decât acela de a`ntocmi o carte dedicat\ [i `nchinat\poetului [i preotului Alexei Matee-vici?; trei - datorit\ faptului c\ amr\mas mira]i [i satisf\cu]i atuncicând am aflat c\ cinci din strofelecuprinse `n poezia „Limba noastr\“,a lui Alexei Mateevici, pe notele mu-zicale ale lui Alexandru Cristea, audevenit, `n vara anului 1995, printr-o lege organic\, „Imnul de Stat“ alRepublicii fr\]e[ti Moldova, a[a cumcu doar câ]iva ani mai `nainte, `n1990, versurile din poezia „De[teap-t\-te române“, scrise de Andrei Mu-re[anu [i puse pe muzic\ de AntonPan, au devenit „Imnul de Stat“ alRomâniei. Ce era mai frumos, maiinteresant [i mai captivant pentrunoi, cei trei autori, decât de a scrie ocarte despre poetul versurilor din„Imnul de Stat“ al Republicii Moldo-va!; patru - am scris aceast\ carte [ipentru c\, de prea mul]i ani, `nRomania nu se mai publicase o lu-crare ampl\, de sine st\t\toare, bi-ne documentat\ [i adusa la zi, cuprivire la Alexei Mateevici; cinci - `nsfâr[it, dar nu `n cele din urm\, am`ntocmit [i am publicat aceasta carte`n scopul de a-l omagia pe poetul,preotul militar [i eroul Alexei Ma-teevici, cu prilejul implinirii a 95 deani de la dispari]ia sa!

Doresc ca `n cuvântul meu s\ v\mai spun [i de ce autorii lucr\rii, pe

care o lans\m acum, [i-au botezatvolumul cu titlul „Poetul nemuritorAlexei Mateevici“, de ce au recurs eila o astfel de formulare [i de ce l-ausocotit pe Alexei Mateevici ca fiind„nemuritor“?

R\spunsul nostru este pe cât desuccint, pe atât de limpede. ~n primulrând, pentru a fi cât mai originali cutitlul acestei lucr\ri, deoarece, dinmultele volume cercetate pentru `n-tocmirea c\r]ii noastre, n-am mai `n-tâlnit niciuna intitulat\ astfel. ~n aldoilea rând, am considerat c\ acest ti-tlu se potrive[te de minune cu person-ajul care face obiectul volumului nos-tru, `n principal prin ceea ce a f\cut [ia l\sat `n urma sa Alexei Mateevici.~n realitate, prin `ntreaga sa crea]iepoetic\, `n care str\luce[te ca o steade prim\ m\rime poezia manifest„Limba noastra“, românul de vi]\ ve-che Alexei Mateevici poate fi consid-erat, f\r\ nicio rezerv\, cu adevarat„nemuritor“ pentru noi, românii. A-ceast\ no]iune clasic\ de „nemuritor“,

`n „Dic]ionarul Explicativ al LimbiiRomâne“ figureaz\ ca definind „ofiin]\ uman\ care, prin ceea ce af\cut [i a l\sat `n urma sa, nu moareniciodat\“, adic\ „este destinat\ s\reziste timpului [i s\ tr\iasc\ ve[nic`n amintirea oamenilor“. O astfel defiin]\, se mai subliniaz\ `n aceea[i lu-crare [tiin]ific\, „este destinata gloriei[i celebrit\]ii eterne“.

Nu mi-am propus ca `n cuvântulmeu s\ v\ vorbesc despre sumarullucr\rii [i despre continutul aces-teia. Potrivit opiniilor noastre, oricecarte se prezint\ singur\ cu prilejullectur\rii sau studierii ei. Pe cea de-spre care discut\m, o ave]i acum ladispozi]ie, prin exemplarele pe carele-am adus cu noi [i prin compact-discurile pe care le-a]i primit. ~nconsecin]\, v\ recomand\m s-or\sfoi]i, s-o lectura]i sau s\ o stu-dia]i, iar apoi s-o aprecia]i, dup\cum ve]i socoti dumneavoastr\.

V\ mul]umesc foarte mult pentruaten]ia cu care m-a]i ascultat.

Cuvântul Generalului scriitor militar Florian Tuc\, rostit cuprilejul lans\rii la Chi[in\u, `n zilele de 14 [i 15 decembrie2012, a c\r]ii „Poetul nemuritor Alexei Mateevici“

CMYK

CMYK

Joi, 24 ianuarie 2013

Pagina 4 - fotoreportaj

Rezervistul

~n organizarea Asocia]iei Cadre-lor Militare `n Rezerv\ [i `n Re-tragere „Henri Coand\“ din Ia[i [i aLigii Veteranilor For]elor Armateale Republicii Moldova, la CasaArmatei [i la Catedra Militar\ a

Universit\]ii Tehnice din Chi[in\u,au avut loc, `n zilele de 14 [i 15 de-cembrie 2012., mai multe manifes-t\ri prilejuite de lansarea volumu-lui „POETUL NEMURITOR ALE-XEI MATEEVICI“ având ca autori

pe generalii Florian Tuc\, Con-stantin Mincu [i colonelul EugenSiteanu, trei scriitori rezervi[timilitari români din Bucure[ti.

La evenimente au participatoficiali ai Ministerului Ap\r\rii,

militari activi [i `n rezerv\ dinGarnizoana Chi[in\u, cadre didac-tice [i studen]i de la Academia Mi-litar\ „{tefan cel Mare“ a For]elorArmate [i de la UniversitateaTehnic\ din Chi[in\u, elevi ai u-

nor cercuri literare, pensionari,numero[i cititori pasiona]i deopera marelui poet românbasarabean.

CCoommaannddoorr ((rr)) NNiiccoollaaee MMIITTIICC||

1144-1155 ddeecceemmbbrriiee 22001122:: EEvveenniimmeenntt eeddiittoorriiaall ddee eexxcceepp]]iiee llaa CChhii[[iinn\\uu

Lansarea c\r]ii rezervi[tilor militari

Prin Parcul central din Chi[in\u , la bustul poetului Alexei Mateevici

Pentru Albumul de familie: cu Generalii Tuc\ [i Petric\ dup\ lansarea c\r]ii

Final de vizit\ la Catedra Militar\ a Universit\]ii Tehnice

„Rezervistul“ la Chi[in\u: veterani [i rezervi[ti moldoveni la cititul presei

~n C\l\ra[ii Basarabiei, acas\ la Nata[a [i Vasile RaduCasa Central\ a Armatei Na]ionale din Chi[in\u: gazda evenimentului

CMYK

CMYK

Joi, 24 ianuarie 2013

Pagina 5 - fotoreportaj

Rezervistul

La Casa Armatei din Chi[in\u,manifestarea a debutat cu o `ntâl-nire informal\ cu cititorii, vizita-rea Muzeului Militar, distribuireatirajului special al ziarului „Re-zervistul“ dedicat poetului AlexeiMateevici, `nmânarea participan-]ilor a CD-urilor cu textul volu-mului editorial lansat. Dup\ Cu-vântul de Bun venit adresat in-vita]ilor de c\tre [eful Centrului

de Cultur\ [i Istorie Militar\ aavut loc deschiderea oficial\ a e-venimentului, prilej cu care Co-lonelul (r) Grigore Radoslavescu,moderatorul `ntâlnirii, a vorbit de-spre `nsemn\tatea operei [i ac-tivit\]ii poetului Alexei Mateevicipentru `ntreg spa]iul românesc. ~ncontinuare a avut loc prezentareadelega]iilor, a ANCMRR Ia[i - dec\tre Col. Gheorghe Pancu, iar a

rezervi[tilor din R. Moldova - dec\tre Gl. (r) Nicolae Petric\. A ur-mat prezentarea autorilor c\r]iide c\tre scriitorul [i jurnalistulmilitar Grigore Radoslavescu, ca-re a lucrat mul]i ani la Edituramilitar\ din Bucure[ti [i la ziarulArmatei Române „Ap\rarea pa-triei“, cu cei trei realizatori ai vo-lumului. A[tepta]i cu mult interesde c\tre participan]i, evenimentul

a continuat cu cuvânt\rile celordoi autori [i realizatori ai c\r]iiprezen]i la Chi[in\u: Gl. (r) Tuc\[i Col. (r) Siteanu.

~n continuare au urmat recit\ri-le poetice `n lectura Col. (r) SilviuB\d\r\u, `nmânarea Diplomelorde Excelen]\ autorilor de c\tre Col.(r) Vasile Radu [i interven]iile lit-erare ale participan]ilor: critici lit-erari, profesori, studen]i, militari.

~n finalul lans\rii, Col. (r) Ra-doslavescu a prezentat o informaredespre c\r]ile viitoare ale Gl. (r) Ni-colae Petric\ [i Col. (r) Vasile Radu,aflate `n lucru , cu apari]ie editoria-l\ 2013 [i lans\ri bilaterale, sub e-gida ANCMRR [i a Ligii Veteranilor,la Ia[i [i la Chi[in\u.

Evenimentul s-a ̀ ncheiat cu foto-grafii de grup, cocteil literar [i cin\fr\]easc\. ((CCoolloonneell ((rr)) VVaassiillee RRAADDUU))

1144-1155 ddeecceemmbbrriiee 22001122:: EEvveenniimmeenntt eeddiittoorriiaall ddee eexxcceepp]]iiee llaa CChhii[[iinn\\uu

„Poetul nemuritor Alexei Mateevici“

Generalul Nicolae Petric\, Coloneii Grigore Radoslavescu. Eugen Siteanu, Valeri Ciulcov, Vasile Radu, Silviu B\d\r\u, Gheorghe Pancu, VitalieCiobanu [i istoricul Alexandru Moraru : interven]ii literare interesante, recit\ri emo]ionante de versuri din opera poetului Alexei Mateevici

Cu gândul la viitoarele c\r]i de memorialistic\:"Via]a mea a[ repeta-o?" Aceasta-i `ntrebarea!

Joi, 24 ianuarie 2013

Pagina 6 - cultura

Rezervistul

ddee CCooll..((rr)) GGrriiggoorree RRaaddoossllaavveessccuuDe veacuri, cunoa[terea uman\

se „depoziteaz\“ `n c\r]i [i se tip\-re[te cu cerneal\, pentru a putea fi`mp\rt\[it\ genera]iilor peste timp.

Petre }u]ea, referindu-se la a-panajul exclusiv al omului de a pu-tea citi c\r]ile, sus]inea c\ f\r\ dec\r]i nu tr\iesc decât dobitoacele [isfin]ii. Primele pentru c\ nu aura]iune, ceilal]i pentru c\ au atâtde mult\ `ncât nu mai au nevoie de

mijloace suplimentare pentru `m-bog\]irea con[tiin]ei.

Cartea este [i r\mâne un corpspiritual chia [i `n fa]a mijloacelormultimedia (mai ales cele numiteinteractive), care las\ un spa]iuminim dezvolt\rii imagina]iei per-sonale, `n timp ce, pe parcursullectur\rii unei c\r]i, majoritateaculorilor, sunetelor [i mi[c\rilorsunt create de `ns\[i fantezia citi-torului.

Iar dac\ ad\ug\m la acesteaproblematicile globaliz\rii culturiiputem concluziona `n plus: carteatrebuie cump\rat\ [i citit\ [i pen-tru c\ exist\ posibilitatea ca na]iu-nile s\ fie agresate cultural, feno-menul fiind `ngrijor\tor nu numaipentru existen]a României `n pro-priul spa]iu de identitate, dar [ipentru securitatea na]ional\. Pen-tru c\ na]iunile se diferen]iaz\ princultur\, care le condi]ioneaz\ secu-

ritatea [i le particularizeaz\ capaci-t\]ile de procesare a informa]iei so-ciale [i con[tiin]a de sine.

Dac\ ast\zi cultura noastr\ estemai bogat\ [i `[i are identitatea pro-prie, care `i permite s\ se integrezearmonios `n civiliza]ia european\ [is\ contribuie la universalizarea prindiversitate a culturilor apusene este[i pentru c\ din rândul `n]elep]ilorc\rturari face parte [i Generalul dr.Florian Tuc\, autor a 74 de c\r]i

dedicate istoriei [i tradi]iilor mil-itare ale poporului român, patrio-tismului genera]iilor de lupt\toripentru libertate [i demnitate, propo-v\duirii culturii noastre na]ionale,ap\r\rii credin]ei ortodoxe, erois-mului solda]ilor, ofi]erilor [i gener-alilor bravi ai Armatei Române,educa]iei religioase a tinerilor. Deaceea, c\r]ile Generalului Tuc\ `[iau locul binemeritat [i cu mult folos`n Biblioteca rezervistului.

C\r]ile Generalului Florian Tuc\`n Biblioteca Rezervistului

AAppaarrii]]iieeeeddiittoorriiaall\\ddee eexxcceepp]]iiee`̀nn 22001133

„Mare[alii României. Cei[apte, care au fost opt“ - acestaeste titlul volumului aflat `nlucru [i care urmeaz\ s\ vad\lumina tiparului `n primul se-mestru al anului sub semn\-tura de onoare a Generaluluidr. Florian Tuc\.

Este o carte rar\, care nupoate lipsi din Biblioteca rez-ervistului, dat fiind ineditul in-forma]iilor, dar mai ales pre-zentarea celor …opt mare[alipe care i-a avut România, de-spre care foarte pu]ini românicunosc, la ora actual\, ade-v\rul. Adev\r care va fi cunos-cut numai citind aceast\ carte,tirajul fiind limitat la num\rulcererilor.

Cartea va fi lansat\, `ncadrul unor manifest\ri cultur-ale de amploare, atât la CerculMilitar din Ia[i cât [i la Centrulde Cultur\ [i Istorie (CasaArmatei) din Chi[in\u.

Veteranii [i rezervi[tii mili-tari, cadrele militare active,profesorii, studen]ii, elevii [icititorii no[tri care doresc s\ in-tre `n posesia acestui volum u-nicat `n istoriografia româneas-c\ o pot face prin intermediulredac]iei noastre.

ddee CCooll..((rr)) IIoonneell PPIINNTTIILLIIIIDin ini]ativa Col.(r) Grigore

Radoslavescu [i a Col. (r) IonelPintilii, un grup de rezervi[ti [iveterani din Ia[i [i din Chi[in\ulanseaz\ propunerea de constitui-re a Societ\]ii culturale militare„Alexei Mateevici“, asocia]ie decrea]ie cu scop literar, [tiin]ific,cultural-artistic [i spiritual dincare s\ fac\ parte membri ai struc-turilor asociative ale militarilorafla]i `n rezerv\ [i `n retragere,militari activi [i angaja]i civiliprovenind de la unit\]ile Siste-mului de ap\rare, ordine public\ [isiguran]\ na]ional\ din Moldova,membri ai familiilor acestora, stu-den]i, elevi, pensionari, ie[eni cupreocup\ri `n domeniile men]ion-ate [i cu dorin]a de a avea uncadru organizat `n care s\-[i prez-inte lucr\rile.

Membri fondatori au hot\rât ca`ntâlnirile de lucru s\ aib\ loc lu-nar [i de câte ori este nevoie pen-tru analizarea stadiului `ndepli-nirii hot\rârilor, stabilirea ac]iu-nilor ulterioare, `ndeosebi a celorprivind conceperea [i redactareadocumentelor statutare de recu-noa[tere [i desf\[urare a activi-t\]ii viitoare a Asocia]iei. ~n acestscop se a[teapt\ propuneri, idei,ini]iative [i opinii pentru trecereaefectiv\ la `nfiin]area Asocia]iei,stabilirea denumirii acesteia, a

con]inutului Statutului, a planu-rilor de activit\]i etc. Pentru `nce-put, ini]iatorii, membrii fondatori[i doritorii de a se `nscrie [i a spri-

jini `nfiin]area Asocia]iei se vor`ntâlni la Cercul militar Ia[i `nzilele de mar]i, `ntre orele 10.30-12.30.

Pentru coresponden]a electro-nic\ se pot folosi adreseleionelpintilii@yahoo.com sau rrados532002@yahoo.com.

Important proiect cultural-literaral rezervi[tilor moldoveni

Joi, 24 ianuarie 2013

Pagina 7 - Primaria iasiLor

Rezervistul

Veterani [irezervi[ti militaritrecu]i la celeve[nice NNuu mmaaii ssuunntt pprriinnttrree nnooiiGGeenneerraalluull CCoonnssttaannttiinn BBuuccooss,,CCoolloonneeiiii {{tteeffaann CChhiirriiccaa,,GGhheeoorrgghhee EEnnee [[ii GGhheeoorrgghheeMMuunntteeaannuu,, pplleeccaa]]ii llaa DDoommnnuull`̀nn 22001122..

De la `nceputul lunii ianua-rie a.c. ne-a p\r\sit [i eminen-tul om de [tiin]\, personalitatemarcant\ a Asocia]iei Rezervi[-tilor Militari din Ia[i, Colonelulprof.univ.dr. doc. ConstantinLonginus Enescu, inginer chi-mist, de]in\tor a trei doctorate({tiin]e Medicale, Chimie [iFarmacie), Membru titular [iMembru de onoare al unui nu-m\r de nou\ academii de [tiin]\din România [i din str\in\tate,Pre[edinte fondator al Fun-da]iei Academice „Vasile Alec-sandri“, Director [tiin]ific alFunda]iei Ecologice „D. Can-temir“- Ia[i.

Odihneasc\-se `n pace!

IIAANNUUAARRIIEE:: 10.01 - Prima A-dunare General\ ONU (1946); ~n-fiin]area Ligii Na]iunilor; 15.01- Na[terea poetului M.Eminescu(1850); 24.01 - Unirea Principa-telor (1859); Inaugurarea primuluiParlament al României(1862);25.01 - Sf. Grigorie Teologul;;26.01 - Semnarea de c\tre Româ-nia a Parteneriatului pentru Pace(1994); 30.01 - Sfin]ii Trei Ierarhi,Vasile cel Mare, Grigorie Teologul[i Ioan Gur\ de Aur; 31.01 -Moartea domnitorului Mircea celB\trân (1418).

FFEEBBRRUUAARRIIEE:: 1.02 - ZiuaIntenden]ei Militare; 2.02 - ~n-tâmpinarea Domnului; ~ncheiereab\t\liei de la Stalingrad (1943);8.02-Intrarea triumfal\ a lui A. I.Cuza `n Bucure[ti (1859); 10.02 -Sf. Sfin]it Mucenic Haralambie;Ziua Mondial\ a TineretuluiOrtodox; 14.02 - Inaugurarea A-teneului Român (1888); 15.02 -Ziua Mondial\ a Protec]iei Con-sumatorului; 21.02 - Na[tereasculptorului C.Brâncu[i (1876);

23.02 - Ziua Hidrografului Militar;24.02 - Instituirea medaliei„Virtutea Aeronautica“ (1931);28.02 - Ziua Ap\r\rii Civile;Execu]ia lui Horia [i Clo[ca (1785);

MMAARRTTIIEE:: 1.03 - Ziua Auto-mobili[tilor Militari; 2.03 - ZiuaMondial\ a Scriitorilor; 4.03 -Comemorarea victimilor cutremu-rului din 1977; 9.03 - RestabilireaAdministra]iei române[ti `n N-VTransilvaniei (1945); 12.03 - Sf.Grigorie dialogul; 18.03 - Primulzbor a lui Traian Vuia (1906 Pa-ris); 20.03 - Ziua P\mântului,Ziua Parlamentului, Ziua Franco-foniei; 21.03 - Ziua Interna]ional\a Poeziei, Ziua Interna]ional\ acopiilor str\zii; 22.03 - Ziua Mon-dial\ a apei; 24.03 - Ziua Poli]ieiRomâne; 25.03 - Buna Vestire27.03 - Unirea Basarabiei cu Ro-mânia (1918); 29.03 - Romaniadevine membr\ NATO (2004);

AAPPRRIILLIIEE:: 1 - ~nfiin]areaAcademiei Române (1866); 3 -ZiuaJandarmeriei Române; 4 - CreareaNATO (1949); 7 - Ziua Mondial\ a

S\n\t\]ii; 12 - Ziua Mondial\ aAvia]iei; 20 - Ziua Interna]ional\ aLibert\]ii Presei; 23 - Ziua For]e-lor Terestre; Sfântul Mare Muce-nic Gheorghe, purt\torul de bi-ruin]\; 25 - Ziua Justi]iei Militare;Romania semneaz\ Tratatul deaderare la UE (2005); 28 - IntrareaDomnului `n Ierusalim; 29 -~nfiin]area Oficiului Na]ional pen-tru Cultul Eroilor (2004); 30 - ZiuaInfanteriei Române; Ziua Logis-ticii Militare;

MMAAII:: 1 - Ziua Interna]ional\ aMuncii; 2 - Ziua Na]ional\ a Tine-retului; Ziua Mondial\ a Libert\]iiPresei; 5 - ~nvierea Domnului(Sfintele Pa[te); 8 - Ziua Mondial\ aCrucii Ro[ii; 9 - ProclamareaIndependen]ei României (1877),Victoria Coali]iei Na]iunilor Unite(1945), Ziua Europei; 10 - IzvorulT\m\duirii; 11 - Zborul lui Dumi-tru Prunariu `n spa]iul cosmic; 12 -Armata Româna `ncheie campaniape Frontul de Vest (1945); 15 - ZiuaTrupelor de Ap\rare NBC; ZiuaPoli]iei Militare; 17 - Instituirea

medaliei „Virtutea Militara“ (1872);Ziua Mondial\ a Telecomuni-ca]iilor; 21 - Sfin]ii Mari ~mp\ra]i`ntocmai cu apostolii Constantin [imama sa Elena: 31 - Ziua Geni[tilorMilitari; Ziua Mondial\ ~mpotrivaFumatului.

IIUUNNIIEE:: 1 - Recunoa[terea Inde-penden]ei României (1878), ZiuaInterna]ional\ a Ocrotirii Copiilor;5 - Ziua Interna]ional\ a Mediului~nconjurator; 10 -Ziua Para[uti[ti-lor Militari; 11 - Declan[area rev-olu]iei democratice de la Bucure[ti(1848); 13 - ~n\l]area Domnului(Ziua Eroilor); 15 - Moartea poetu-lui M. Eminescu (1889); 22 - In-trarea României `n Al ll-lea R\z-boi Mondial (1941);Sf. GrigorieDasc\lul; 23 - Pogorârea DuhuluiSfânt (Cincizecimea sau Rusalii-le); 24 - Sfânta Treime; Na[tereaSfântului Ioan Botezatorul (San-zienele sau Dr\gaica); 26 - ZiuaDrapelului Na]ional; 27 - ZiuaMondial\ a Pescuitului; 29 -Sfin]ii Apostoli Petru [i Pavel.((GGhheeoorrgghhee PPaannccuu))

IIAANNUUAARRIIEE - IIUUNNIIEE 22001133

Repere calendaristice

LLooccootteenneenntt-ccoolloonneell ((rr)) VVaassiillee TTIIRROONN

Anul 2013 va fi, cu siguran]\, unul plin deprovoc\ri pentru locuitorii municipiului Ia[i,`ntrucât Prim\ria ora[ului dore[te s\ se fi-nalizeze lucr\rile de investi]ie de laComplexul de agrement Ciric [i de la Pasajulsubteran din Funda]ie, dou\ dintre cele maiimportante proiecte cu finan]are european\.Lucr\rile de modernizare ale bazei de agre-ment de la Ciric au f\cut obiectul unui proiectfinan]at prin Programul Opera]ional Regio-nal Axa 5, `n valoare total\ de 46.624.000 lei.Pasajul din Pia]a Eminescu face parte dinproiectul „Dezvoltarea axei de transport Est -Vest“, care vizeaz\ modernizarea infrastruc-turii rutiere, pietonale [i refacerea spa]iilorverzi de pe str\zile P\curari, Pia]a MihaiEminescu, Bulevardul Independen]ei, ElenaDoamna. Valoarea proiectului este de peste90 de milioane de lei.

~n acela[i timp, tot anul acesta, demareaz\un alt proiect capital pentru ora[: refacerea[oselei, a liniei de tramvai [i a trotuarelor din-tre Podu Ro[ [i CUG. Proiectul „Dezvoltarea[i reabilitarea arterei func]ionale Sud“ are ovaloare de 87.680.000 lei [i const\ `n reabil-itarea a 8,2 km cale de rulare tramvai de petraseul Podu Ro[ - CUG, reabilitarea a 5,7 kminfrastructur\ rutier\ stradal\ [i a pasajuluisuprateran Nicolina. Pe lâng\ acestea vor firef\cute trotuarele, vor fi amenajate traseepentru introducerea cablurilor de date [icuren]i slabi, care `n prezent atârn\ pe stâlpi,cu c\mine de vizitare din 50 m `n 50 m. Vor fiamenajate piste pentru biciclete, pe fiecaresens de circula]ie, piste ce vor fi amplasate`ntre trotuar [i partea carosabil\. Suntproiecte cu implica]ii uria[e pe termen lung,`ntrucât ele sunt legat de reorganizarea ad-ministrative-teritorial\ a României, Ia[ul fi-ind o capital\ regional\.

„Unul dintre obiectivele importante aleadministra]iei locale din 2013 `l constituieidentificarea [i atragerea de resurse finan-ciare pentru reabilitarea termic\ a blo-

curilor. Tot `n acest an vom finalizalucr\rile de la Complexul Turistic Ciric, iar`n toamn\ ]in neap\rat s\ d\m `n folosin]\pasajul rutier de la Pia]a Eminescu. Anulacesta vom preg\ti un set de proiecte ce vorfi finan]ate prin intermediul bugetuluiUniunii Europene alocat perioadei 2014 -2020. De asemenea, vom g\si surse de fi-nan]are pentru construirea de noi locuin]e[i pentru implementarea programului demodernizare a distribu]iei energiei termice[i a serviciului de furnizare a agentului ter-mic apar]inând Dalkia Termo SA. Un altobiectiv major al anului 2013 [i la a c\rei re-alizare ]in foarte mult `l reprezint\ g\sirea

unei solu]ii de redresare a transportuluipublic.

Fiind primarul celui mai important ora[ alprovinciei sunt atent la politica regional\ [ina]ional\. Ia[ul are o misiune foarte impor-tant\ pentru c\, din toate punctele de vedere,este o capital\ regional\, are o istorie demare anvergur\ ̀ n plan cultural, educa]ional,spiritual, academic, administrativ, areproiecte care pot s\ fie dezvoltate `n viitor, nudoar pentru binele s\u, ci pentru binele `n-tregii regiuni. Cred c\ `n aceast\ etap\ tre-buie s\ facem apel la unitate, la `n]elepciune,pentru a putea ca acest proiect al regionali-z\rii s\ se bucure de succes. Regionalizarea

poate constitui o solu]ie de dezvoltare eco-nomic\ a zonelor r\mase `n urm\. Din acestpunct de vedere, racordarea la institu]iilecare se ocup\ cu alocarea de fonduri eu-ropene, coroborat\ cu identificarea [i imple-mentarea acelor proiecte necesare comuni-t\]ii, devin obiective esen]iale. Pentru acestlucru avem nevoie de un consens al respons-abililor jude]elor din zona noastr\, astfel`ncât s\ folosim poten]ialul pe care `l areregiunea Moldovei. Este nevoie de curaj, viz-iune, profesionalism pentru a `ndr\zni maimult [i pentru a sc\pa de complexele de infe-rioritate care ne ]in `n urm\“, ne-a declaratdomnul primar Gheorghe Nichita.

Ia[ul - capital\ regional\

ddee CCooll..((rr)) GGhheeoorrgghhee PPAANNCCUU,,PPrree[[eeddiinntteellee FFiilliiaalleeii JJuuddee]]eennee„„HHeennrrii CCooaanndd\\““ IIaa[[ii aa AANNCCMMRRRR

Unirea Principatelor Româneconstituie eveniment excep]ionalde istorie na]ional\ `nf\ptuit dec\tre Colonelul Alexandru IoanCuza [i colaboratorii s\i apropia]i- Mihail Kog\lniceanu, VasileAlecsandri, Costache Negri, Nico-lae Kretzulescu, Generalul Ion E-manuel Florescu [.a. -, pe compe-ten]a, talentul [i devotamentulc\rora s-a sprijinit, de partea lorfiind tot poporul.

Europa veacului al XIX-lea astat sub semnul afirm\rii princip-iului na]ionalit\]ilor. ~n a doua ju-m\tate a sa, „Prim\vara popoare-lor“ , cum a intrat `n istorie valulrevolu]iilor de la 1848, a rodit. U-nirea Principatelor Române, aItaliei [i a Germaniei sunt doarcâteva puncte ale marilor idei alesecolului. Unirea cea Mic\, aMoldovei [i }\rii Române[ti, a fostun triumf al con[tiin]ei na]ionale,care s-a creat [i consolidat princredin]a cre[tin\ [i lupta de a p\s-tra [i cultiva limba str\mo[ilor.Dorit\ din totdeauna [i realizat\efemer de Mihai Viteazul, Unireadin 1859 ne apare, astfel, fireasc\`n contextul politic al momentului.La 24 Ianuarie/5 februarie 1859,Adunarea Electiv\ a }\rii Româ-ne[ti a ales drept Domnitor, tot peAlexandru Ioan I. Entuziasma]i devictoria ob]inut\ de confra]ii unio-ni[ti moldoveni, deputa]ii muntenidin Adunarea Electiv\ au dat vo-tul lor, la 24 ianuarie 1859,aceluia[i Alexandru Ioan Cuza,transpunând astfel, `n fapt, pesteprevederile Conven]iei de la Paris,dorin]a na]iunii române.

Mihail Kogâlniceanu a dat citi-re, la acea dat\, Adresei c\tre „A-dunarea suror\ din Valahia: „ V\rug\m dar ca s\ v\ uni]i [i voi cucererea ce am adresat lui Alexan-dru Ioan I, ca a[a `n curând, pov\-]ui]i de marea idee [i sub steagulunirii, s\ ne `ntâlnim la Foc[ani,unde, puind mân\ `n mân\, s\ neleg\m atât de strâns, `ncât chiarsoarta cea mai rea s\ nu le maipoat\ desp\r]i /…/A[a dar, fra]i-lor, dispar\ dintre noi toat\ forma,toat\ deosebirea din afar\! Chiarnumele Milcovului conteneasc\ dea mai exista in limbajul românesc!Dumnezeu ne-a f\cut un singur [iacela[i popul./…/Acum a sosit tim-pul ca s\ [i lucr\m ca un singur [iacela[i popul. La Foc[ani, la Foc-[ani dar! Si acolo, `mpreun\, cubinecuvântarea Dumnezeului p\-rin]ilor no[tri, s\ serb\m mareas\rb\toare: `nvierea României.“Consulul austriac Elder consemnacontextul `n care s-a pronun]at vo-tul de la Bucure[ti: „Prezen]a mul-]imii adunate `n curtea Mitropolieia contribuit mai mult decât e-locven]a vorbitorilor minorit\]ii s\fac\ majoritatea `n]eleg\toare“.Dubla alegere a fost o solu]ie de`nalt\ inteligen]\ politic\. Iar

c\l\toria lui Cuza - Vod\ de la Ia[ispre Bucure[ti [i sosirea `n Capi-tal\, la `nceputul lui februarie, `n-tr-o zi de duminic\, au fost un ade-v\rat triumf. Domnitorul Alexan-dru Ioan Cuza a fost Domn alPrincipatelor Unite ale Munteniei[i Moldovei pân\ `n anul 1862, iardin 24 Ianuarie 1862 a fost Dom-nitor al ROMÂNIEI.

Unirea consfin]ea maturitatea[i europenismul elitei politiceromâne[ti din acea vreme. Românii, istoria `i p\streaz\ `nmemorie pe f\uritorii Unirii de la1859. ~nainta[ii no[tri au [tiut a-tunci s\ ac]ioneze laolalt\, igno-rând diferen]ele dintre, dedicân-du-se singurei cauze ce merita a fislujit\ `n acele zile, pentru aasigura mersul `nainte al poporu-lui [i a constitui Statul RomânModern Unitar.

Unirea s-a realizat prin puterilemorale, prin armele spirituale.Aflat `n Bucure[ti, George Bari]iu`ncheia astfel coresponden]a c\treun ziar transilv\nean: „Faptuleste atât de mare, bucuria atât demare, `ncât pana tremur\ `nmâna mea [i o l\s“.

~n august 1859, Domnitorul `iscria lui Napoleon al III-lea despreinten]ia sa de a acorda o deosebit\aten]ie organiz\rii militare. Primacerin]\ a Statului Na]ional a fost re-alizarea deplinei unific\ri a Arma-telor celor dou\ Principate. A fostnumit un singur ministru de r\zboi[i s-a creat Statul Major Unic.Steagul nou ce s-a instituit `ntru-nea culorile ]\rilor surori: albastru,galben, ro[u, m\suri adoptate `-nainte de unificarea politico-admin-istrativ\ a celor dou\ Principate.

Unirea s-a dovedit ireversibil\.Recunoa[terea ei de c\tre PoartaOtoman\, `n noiembrie 1861, for-marea primului guvern unitar alRomâniei, condus de Barbu Catar-giu, `n 1862, deschiderea primuluiParlament al ]\rii, când Domni-torul a proclamat Unirea definitiv\a Principatelor, sub numele deRomânia, consolidarea Unirii, cereadin partea tuturor o abnega]ie com-plet\,dar [i renun]area la `ns\[i a-mintirea dezbin\rilor din trecut.România va fi de aci `nainte una [i

nedesp\r]it\. A fost proclamat, cuacest prilej, Bucure[tii drept Ca-pital\.

Mihai Eminescu evoca frecventdomniile marilor `nainta[i, nu ca opledoarie pentru `ntoarcerea latrecut, ci ca o realitate istoric\.Poetul aprecia c\ Al. I. Cuza esteunul dintre Domnii cei mai patri-otici din câ]i au fost vreodat\ `n}\rile Dun\rii Române: „Nurestabilirea trecutului, stabilireaunei st\ri de lucruri oneste [i so-bre - iat\ ]inta la care se m\rgi-ne[te oricine din noi“.

Printre marile realiz\ri aleDomnitorului Cuza se `nscrie a-doptarea codurilor moderne `n le-gisla]ia românesc\ dup\ modelulfrancez [i belgian. A[a a ap\rutCodul civil, Codul penal, legile pri-vind `nv\]\mântul [i introducereaalfabetului latin etc. Astfel, la noi,se scrie cu caractere latine, numaidin 1863. ~nainte scriam ca ru[ii,bulgarii, sârbii, cu litere chirilice,dând impresia Occidentului c\facem parte din familia slav\.

Jacques Poumay, reprezentan-tul diplomatic al Belgiei la Bu-cure[ti, a realizat portretul fizic [imoral al Domnitorului, care s-an\scut la 20 martie 1820, la Bâr-lad: „~n vârst\ de doar 38 de ani,prin]ul este `nalt [i zvelt, blond,ochiul s\u este str\lucitor, privi-rea dreapt\; distins `n maniere,un fel de a fi original, agreabil [iserios, `n acela[i timp. Este unmagnific soldat, purtând cu gra]ieuniforma; vorbe[te italiana [i fran-ceza cu mult\ acurate]e. A f\cut,asupra tuturor, o excelent\ impre-sie; este foarte deschis `n con-versa]ie [i nu ascunde deloc difi-cultatea pozi]iei sale. S-a convinsde sinceritatea [i de patriotismulDomnitorului. Este un b\rbat cumnu exist\ altul `n Principate, caredore[te fericirea ]\rii sale; estefoarte hot\rât, f\r\ exaltare `ns\,este modest [i dezinteresat, gân-de[te cu `n]elepciune“. Poumayar\ta hot\rârea pe care o mani-festa Cuza `n ap\rarea cuceririlorpoporului s\u. El consemna pre-g\tirea militar\ ini]iat\ de Dom-nitor: „Prin]ul este un b\rbat in-teligent, de ac]iune, energic, ani-

mat de un devotament de nez-druncinat pentru ap\rarea cauzeicare l-a adus la putere“.

Domnitorul a fost `nl\turat de ladomnie la 11 februarie 1866. A ple-cat `n exil la 13 februarie 1866, de laPalatul Cotroceni. Aflat `n exil,Prin]ul român s-a stins din via]\ la15 mai 1873, la Hotelul „Europa“ dinHeidelberg, `n prezen]a so]iei [i amedicului care `l `ngrijea. FostulDomn nu era am\rât `mpotriva du[-manilor, adev\rata sa ambi]ie fiindprosperitatea ]\rii sale.A fost co-borât ̀ n cripta de la Ruginoasa, la 29mai 1873. Atunci, Vasile Alecsandriscria: „Cât or fi români pe lume,/ Câtva fi pe cer un soare,/ Al lui Cuza marenume,/ S\ fi]i siguri c\ nu moare“.

A trecut timpul [i, din p\cate, uniin-au mai recunoscut valoarea lui Cuzasau istoria pe care trebuie s\ ne-oasum\m. Noi, cei de azi [i din viitor,trebuie s\ cunoa[tem, s\ recunoa[tem,s\ respect\m istoria, personalit\]ile,`nainta[ii no[tri, cu realiz\rile maimari sau mai mici, pe umerii c\rora seconstruie[te prezentul [i viitorul.

Ast\zi, Ziua de 24 Ianuarie,Unirea Principatelor Române este

S\rb\toare Na]ional\. Se cuvines\ o celebr\m, prin unirea `n idei,`n sim]\minte [i `n fapte bune aleromânilor, pentru solidaritatea,coeziunea `n familii, `n comu-nit\]i, `n `ntreaga societate româ-neasc\, pentru persisten]a fibreimorale a românilor!

CMYK

CMYK

Joi, 24 ianuarie 2013

Pagina 8 - Romania MARE

Rezervistul

Pre[edintele Colegiului: Col.(r) Gheorghe Pancu

Seniori editori: Jic\ Aioanei, Emil-Teofil B\lteanu, Constantin Chiril\,

Constantin Longinus Enescu, Ion Mih\il\, Dumitru Merticariu, Gheorghe Pancu,Nicolae Petric\, Ionel Pintilii, Vasile Radu, Gabriel Mihai Surdu, Ing. Ioan Timofte,Constantin O]elea, Mihai Prisecaru, Paul Velescu

Secretar general de redac]ie: Dumitru Zaharia

Tehnoredactare computerizat\: Constantin Matei

Corectur\: Ramona Balahura, Viorica Pancu, Georgeta Radoslavescu

Fotoreporter: Nicolae Mitic\, Silviu B\d\r\u, Ioan N\stase, Eugen Mihai,

Constantin -Nony Popa

Consultan]i [tiin]ifici: Prof. univ. dr. Ion, Agrigoroaie, Prof. univ. dr. Petru Otu,Preot Constantin Sturzu, Preot prof. univ. dr. Mihai Valic\, Preot prof. univ. dr. Ion

Vicovan, Dr. `n {tiin]e Filologice Diana Cusmerenco

Distribu]ie: Emil Burlacu. Web editor: Lucian Apopei

Web-designer: Constantin Matei

Adresa redacc]iieii:: Cerccul MMiiliitar Ia[ii, BBd. Carol I nr.7; Tel:: 0770-5549215; 0742-078745; FFax:: 0332-4402806; 0232-2212831.

www. bg15mc.ro

CCoolleeggiiuull ddee rreeddaacc]]iiee::

„„HHaaii ss\\ dd\\mm mmâânn\\ ccuu mmâânn\\,, cceeii ccuu iinniimmaa rroommâânn\\!!““ 154 de ani de la Unirea Principatelor Române, Moldova [i Muntenia, la 24 ianuarie 1859 151 de ani de când

Principatele Române Unite au primit numele de România, la 24 ianuarie 1862

CCoommuunniiccaatt Comitetul Executiv al Filialei

Jude]ene „Henri Coand\“ Ia[iconvoac\ cadrele militare `n rez-erv\ [i `n retragere `n ziua demar]i 19 martie 2013, orele 10.00,la Adunarea general\ anual\.Activitatea va avea loc `n Sala defestivit\]i a Cercului Militar Ia[i.

Unirea Principatelor

Alexandru Ioan Cuza