Cluj-Napoca Capitala Culturală Europeană 2020

Nume: Novac

Prenume: Ioana-Cristina

Anul: II, Grupa II

Capitala Culturală Europeană

“Capitala Culturală Europeană”, constituie un proiect realizat recent de către asociația ”Cluj Capitală Culturală Europeană” (Cluj CCE), în urma unei dezbateri privind pașii care trebuie urmați pentru ca un oraș candidat la acest titlu european să poată intra în competiția “European Capitals of Culture 2020 + Mapping the Journey”.

Asociaţia Capitală Culturală Europeană – Cluj-Napoca, este formată dintr-un Consiliu Director format din 15 persoane, care împreună cu Adunarea Generală reprezintă organele de conducere ale Asociaţiei. Înființarea acestei asociații a rezultat din dorința de a pregăti candidatura orașului Cluj-Napoca, pentru a planifica programul cultural şi pentru a promova oraşul prin intermediul proiectului.

Organele de conducere ale Asociației, sunt compuse din reprezentanţi ai operatorilor culturali, ai societăţii civile, ai mediului universitar, ai mediului de afaceri şi ai autorităţilor locale şi de cluburile Lions şi Rotary Cluj. Conducerea este structurată cu ajutorul a unui număr de opt comisii:

Comisia pentru Educaţie şi Cercetare (coordonatori: Ionel Haiduc, Emil Burzo, Radu Munteanu şi Florin Stamatian);

Comisia pentru Cultură Religioasă (coordonator: Radu Preda); Comisia Arte Literare şi Publicistică (coordonator: Irina Petraş ), Comisia Arte Vizuale (coordonatori: Tudor Giurgiu şi Istvan Szakats ), Comisia Artele Spectacolului (coordonatori: Tompa Gabor şi Mihai Măniuţiu), Comisia pentru Patrimoniu (coordonator: Ioan Piso), Comisia pentru Arhitectură şi Intervenţie Culturală în Spaţiul Public (coordonatori:

Ligia Subţirică şi Ionel Vitoc); Comisia pentru Multiculturalism (coordonator: Tudor Sălăgean).

Strategia adoptată de conducerea Asociaţiei Capitalei Culturale Europene Cluj, necesită colaborarea cu specialişti internaţionali care să sprijine etapele dezvoltării acestui proiect, și care să acorde ghidaj şi consultanţă, pe parcursul lui, datorită complexității si nevoii unui număr mare de actori implicaţi, cu o desfăşurare mare de resurse financiare. Două dintre firmele cu care se dorește o colaborare, sunt Dutch Initiative for Sustainable Cities ( DISC ), care se ocupă cu dezvoltarea sustenabilă a oraşelor europene si cea de-a doua este firma Acultos, care este compusă de specialişti proveniți din Germania, Franţa, Italia, Marea Britanie şi Ungaria care au participat la redactarea sau implementarea a numeroase proiecte de Capitale Culturale.

Asociația mai consideră a fi vitală si existența unui ambasador, din rândul unor personalităţi reprezentative la nivel european şi mondial care să fie ambasadori ai oraşului în competiţia pentru cîştigarea titlului de Capitală Culturală.

Elementul cheie pe care proiectul in sine dorește sa il evidențieze pe parcursul derulării sale, este cultura, ca factor de dezvoltare durabilă începând cu anii 2021.

Avantajele pe care le constituie orașul Cluj-Napoca în lupta sa pentru obținerea titlului de “Capitală Culturală 2020” sunt date de activitatea culturală intensă, fiind al doilea după București din acest puct de vedere, de multitudinea instituțiilor de profil, ofertele diversificate, realizările international ale universităților si patrimonial architectural urban. Alte atuuri pe care le deține orașul, sunt:

1. Evenimentele din spațiile neconvenționale- Fabrica de Pensule, piețe publice, cluburi, cafenele, toate acestea sunt reprezentative in evidențierea pluralității manifestărilor cotidiene, la fel și extinderea zonelor pietonale cu scopul desfășurării concertelor si spectacolelor, concursurilor.În urma studiilor realizate pe acest subiect s-a constatat potențialul economic al orașului datorită programelor de impact realizate de centre de cercetare si dezvoltare tehnologică si inovativă a filialelor unor instituții culturale naționale.

2. TIFF și “Toamna muzicală clujeană”- a împlinit in anul 2011 un deceniu de desfășurare prestigioasă, și cel mai longeviv festival musical clasic, iar “Toamna muzicală clujeană” (46 de ani), alte festivaluri reprezentative mai sunt și Festivalul Filmului de Comedie, Festivalul Multiculturalismului, Zilele municiului Cluj și Festivalul Mozart, care împreună conferă Clujului statutul de oraș cu un statut european.

3. Orașul Cluj-Napoca este înfrățit cu un număr de douăzeci de orașe (20)- de aici denotă stabilitatea parteneriatelor de-a lungul timpului, faptul că orașul este înrudit cu douăzeci(20) de centre urbane din întreaga lume dar și asigurarea diversității entice prin intermediul Teatrului Național, Operei Române de Stat, Teatrului Maghiar, Operei Maghiare de Stat, Teatrului de Păpuși, cu secții in limba română si maghiară, precum și prin Centrele Culturale Francez, German, Italian, Britanic și American.

4. Din punct de vedere religios- orașul Cluj-Napoca, are o caracteristică distinctă, fiind cel mai divers din Europa în ceea ce privește confesiunile.Începând cu anul 2012 s-a încercat înlăturarea riscurilor care pun în pericol

dezvoltarea corespunzătoare, conform viziunii Asociației a proiectului Cluj Capitala Culturală Europeană. Câteva dintre punctele descoperite in urma analizei sunt:

1. Vizibilitatea redusă pe plan local si internațional a autorității care gestionează acest eveniment.

2. Gradul de informare al cetățenilor cu privire la acest proiect este unul scăzut.3. Susținerea din partea organizațiilor culturale independente, este in număr mic.4. Instituții precum Filarmonica de Stat Transilvania, Muzeul de Istorie a Transilvaniei și

Academia de Muzică Gheorghe Dima, nu dețin un sediu propriu și/sau funcționează in spații neadecvate.

5. Alt dezavantaj este constituit de migrarea actorilor culturali spre capitală sau străinătate. Datorită nivelului scăzut de incredere și coordonare, de finanțare și de stimulare, mulți actori culturali decid să opteze pentru zone mai dezvoltate, în care nivelul de încredere, economia și organizarea este mai ridicată și poate oferii un mod mai prielnic de dobândire a unei experiențe în domeniul de bază, prosperitate economică, dezvoltare personală. În evitarea acestei migrări, este nevoie de intervenția unei

schimbări și dezvoltări culturii și nivelului de dezvoltare profesională, cât și de un nivel economic mai ridicat.

6. Numărul redus de specialiști din domeniul administrării culturale.7. Lipsa capacității de auto-administrare a creatorilor.8. Competitivitatea care inlocuiește colaborarea. Din dorința de a obține un câștig pentru

o anumită cauză, colaboratorii ajung de multe ori in situația in care, contractul de colaborare se anulează, din cauza luptei părților pentru același scop, fapt care poate avea consecințe pe plan economic, administrativ, juridic.

9. Insuficiențele financiare necesare pentru încurajarea tinerilor creatori. Dezvoltarea unei colaborări care să ofere un beneficiu d.p.d.v financiar, ar fi o soluție la această problemă, dar si stimularea tinerilor creatori prin alte metode, nu doar prin mijloace bănești.

10. Audiența redusă pentru evenimentele culturale – studii raportate la dimensiunile orașului și la cei 300.000 de locuitori ai lui, denotă lipsa unui program cultural permanent, spre exemplu activitățiile din timpul verii sunt mai reduse, dar in același timp și numărul scăzut de evenimente cu o pregnantă dimensiune europeană, contribuie la acest fapt. Pentru rezolvarea acestei probleme este nevoie de implementarea unor programe culturale complexe, care să amplifice dorința oamenilor de a participa la evenimente culturale. Instituțiile care ar putea ajuta la soluționarea acestei probleme pot fi Teatrul Național, Opera Română de Stat, Teatrul Maghiar, Opera Maghiară de Stat, Teatrului de Păpuși, diverse asociații culturale, coruri, școli de dans, etc.

O amenințare iminentă care la adresa candidaturii orașului Cluj, la acest titlu, este concurența cu orașe precum Timișoara, Iași, Brașov și Alba-Iulia, dar și interesul scăzut al terților pentru susținerea acestei initiative, neobținerea la timp a resurselor financiare necesare, focalizarea exclusivă asupra culturii “instituționalizate” care consumă bugete mari, neimplicarea cetățenilor orașului, precum și lipsa de cooperare între actorii locali și cei europeni.

În urma unui articol publicat în 28.11.2012 pe www.24-ore.ro , Teodor Răileanu, directorul executive al Asociației ”Iași – Capitală Culturală Europeană” evidențiază într-un mod clar concurența cu care are de-a face Clujul in această luptă și pregătirea altor orașe pentru același titlu, acesta din urmă, a declarat:

“Mi-am dat seama că, în afara declarațiilor publice, Clujul este în stadiul în care abia identifică pașii pe care îi are de făcut și încearcă să lămurească acest concept de capitală culturală europeană. Păstrând realismul și proporția termenilor, afirm cât se poate de clar faptul ca Iașul, prin Asociația Iași Capitală Culturală Europeană, se afla deja în faza de operaționalizare a unui concept. Mai concret, chiar dacă nu organizăm săptămânal dezbateri, asociația are deja un concept de candidatură (obligatoriu, conform criteriilor ComisieiEuropene), iar comisiile de specialitate lucrează la evenimente culturale concrete care să facă parte din acest concept. De altfel, în primăvară, Iașul va lansa proiectul de concept al candidaturii sale și vom avea o dezbatere internațională, de data aceasta cu caracter tehnic, nu doar filosofic sau doar pentru imaginea noastră publică”.

Răileanu prezintă in același articol, situația celorlalte orașe cu un potențial ridicat, fapt demonstrat în urma analizelor realizate recent, cu același scop, și anume:

"Evaluăm potenţialul cultural al oraşului şi lucrăm la crearea unui concept şi a unui program. Cam în acelaşi punct se află în prezent şi Clujul şi Timişoara, poate mai puţin Alba Iulia, deoarece la ei lucrurile se „mişcă” mai greu. Facem acest lucru pentru că toată ideea de Capitală Culturală Europeană presupune ca timp de un an de zile oraşul desemnat să pună efectiv în aplicare un program coerent de evenimente şi acţiuni centrat în jurul acestui concept definitoriu.

Noi avem deja conceptul formulat, iar acum comisiile de specialitate din Asociaţia Iaşi Capitală Culturală Europeana lucrează pe evenimente culturale ţesute în jurul acestuia. Conceptul şi întregul program vor fi lansate în mod oficial peste câteva luni deoarece nu este oportun să ne dezvăluim strategia înainte de momentul optim. Este totuşi o competiţie. După cum se vede, nici Clujul şi nici Timişoara nu şi-au dezvăluit strategia. Noi sperăm ca până în primăvară să avem gata inclusiv programul de evenimente. Iar atunci când îl vom lansa oficial, orice alt „împrumut” din ideile noastre va fi foarte vizibil şi mai greu de copiat de alte oraşe concurente".

Sibiul constituie un model de bune practici și un posibil risc la adresa Clujul, deoarece acesta a fost Capitală Culturală Europeană. Însă inițiatorii acestui proiect consideră că, orașul Cluj deține toate șansele pentru a obține acest titlu in 2020. Cele mai mari atuuri sînt valorile, spiritul oamenilor şi ambiţia ca şi comunitate.

Florin Moroşanu, directorul executiv al Asociaţiei Capitală Culturală Europeană – Cluj-Napoca , afirma in una dintre dezbaterile realizate pe această temă:

“Să înţelegem cu toţii că proiectul Capitalei Culturale este un proiect pentru viitor, pentru viitorul nostru şi al copiilor noştri, pentru dezvoltarea într-o manieră europeană a oraşului. Trebuie să înţelegem că dacă vom cîştiga această competiţie, fiecare locuitor al oraşului va avea ceva de cîştigat. Studiile Comisiei Europene arată că fiecare euro investit aduce opt euro profit. Sumele investite în acest concept sînt de ordinul sutelor de milioane de euro, bani care doar într-o mică măsură aparţin comunităţii locale, restul fiind bani europeni, sub diferite forme şi resurse guvernamentale. Notorietatea oraşului creşte foarte mult odată cu nominalizarea noastră ca şi Capitală Culturală. Dacă vom cîştiga competiţia în 2016, urmează cinci ani pînă în 2021 de investiţii substanţiale în infrastructură, servicii, promovare etc. Pe scurt, coagularea comunităţii, munca în echipă, un proiect valoros şi ambiţios sînt cuvintele cheie ale reuşitei.”

Titlul de Capitală Europeană pentru orașul Cluj, inseamnă dezvoltări in infrastructură și modernizare, prestigiu, promovare, creșterea puterii de cumpărare, creșterea resurselor financiare, cu alte cuvinte orașul ar deveni un mediu prosper, în timp.

Amenințările, riscurile si vulnerabilitățiile care pot apărea la nivelul județului în urma dezvoltării sale, ar putea fi:

1. Traficul şi consumul de droguri.Situația orașului Cluj în ceea ce privește consumul si traficul de droguri, s-au

înregistrat creșterii începând cu anul 2009. O dezvoltare a Clujului in infrastructură si economie, presupune și servicii de combatere a traficului și consumului, mai eficiente, tehnologie mai avansată și organizare mai bună.

2. Criminalitatea organizată (cu caracter naţional, dar şi transfrontalier). Reprezintă este o amenințare și un ridicat potenţial de adaptare şi capacitate de acţiune

crescută în contextul crizei economice, insecuritatea publică şi personală – multiplicarea şi consolidarea grupurilor de crimă organizată pe fondul carenţelor în funcţionarea instituţiilor de impunere şi respectare a legii.

3. Corupţia, cu implicaţii asupra funcţionării instituţiilor statului şi cu efecte negative asupra vieţii cetăţeanului, este o vulnerabilitate care a existat mereu și v-a exista în continuare, soluția ar fi o scădere sau menținerea ei la un anumit nivel impus.

4. Extinderea modalităţilor de manifestare a fenomenului terorist în plan internaţional, prin diversificarea bazei de sprijin şi recrutare, precum şi apariţia unor riscuri noi generate de radicalizare religioasă, terorism cibernetic sau propagandă în mediul virtual.

5. Spionajul şi alte acţiuni ostile ale unor servicii de informaţii. Se referă la o totalitate a activităţile şi preocupările informative ale unor actori non-

statali orientate spre influenţarea actului decizional, inclusiv a deciziei politice, a mass-media sau a opiniei publice, reprezintă un risc pentru situația la nivelul Județului în situația în care orașul devine Capitală Culturală și în situația în care acesta v-a prezenta grad de dezvoltare ridicat și în special o multiculturalitate ridicată.

6. Presa. Scopul presei este de multe ori, cel de a denigra instituţii ale statului, prin răspândirea

de informaţii false despre activitatea acestora, presiunile exercitate de trusturi de presă asupra deciziei politice în vederea obţinerii de avantaje de natură economică sau în relaţia cu instituţii ale statului reprezintă o altă vulnerabilitate a României și implicit a statului român.

7. Politizarea excesivă a unor instituții, atât la nivel local, cat și național

8. Evaziunea fiscală, contrabanda şi practicile specifice economiei subterană.

Economia subterană reprezintă o activitate economică legală, dar ascunsă în mod deliberat autorităților publice pentru a evita o serie de plăți, precum:

plata impozitelor și taxelor (impozit pe profit, TVA, taxe vamale etc.); plata contribuțiilor sociale; respectarea anumitor standarde legale referitoare la salariul minim, numărul maxim

de ore lucrate, norme de protecție a muncii sau sănătate etc.; îndeplinirea anumitor proceduri administrative, precum completarea chestionarelor

statistice sau a altor formulare administrative.În Romania, economia subterană are o pondere procentuală de 37,1% din PIB. Acest

nivel plaseaza tara noastră pe locul doi în Uniunea Europeana. După bulgari, unde ponderea este de 40%. economia neagra din Romania ocupa locul 12 in blocul comunitar.

Economia neagră din Romania ocupa locul 12 in blocul comunitar, acest fapt fiind normal, deoarece procentajul Romaniei se raportează la un PIB mai redus, în comparație cu alte state. Economia ilegală are o pondere de 37,1% în Romania. Dacă raportăm această pondere la anul 2010, atunci rezultă că economia neagră din țară are o valoare de 45 de miliarde de euro, spre exemplu, veniturile bugetului de stat pentru anul 2011 au fost estimate la 180,5 miliarde de lei, ceea ce a înseamnat 44 de miliarde de euro.

Economia neagra – economia gri

Termeni precum “economie subterana”, ”economie paralela”, ”informala”, ”economie neagra” sau ”gri” sunt deseori intâlniți, dar fară a avea un corespondent exact.

Reprezintă o economie nefiscalizată, companiile sau persoane fizice care nu plătesc, decât parțial sau chiar deloc, impozitele, cu alte cuvinte, evaziune fiscală. O parte din evaziune este realizată prin munca la negru, fără forme legale și, implicit, fără a se plăti toate taxele.

O forma mai pregnantă este cea a realizării și distribuirii de produse care nu au fost aprobate de autoritățile unui stat, cum ar fi contrabanda cu țigari sau cu materiale de construcții.

Practic, în primul caz, am putea spune că produsele realizate sau distribuite sunt legale, doar că nu sunt plătite taxele pentru ele. În al doilea caz, produsele nu sunt nici legale și, implicit, nu se plătește nici taxe pentru ele. Iar termenul de economie subterană înglobează ambele categorii.

Clasamentul ponderii economiei subterane în PIB-urile statelor din Uniunea Europeană:

Instituțiile care pot interveni în diminuarea și înlăturarea acestor riscuri, amenințări și vulnerabilități sunt:

Politia Locala; Departamentul de Ordine si Siguranta Publica; Inspectoratul General al Politiei Romane,

Directia de Combatere a Criminalitatii Organizate si Directia Operatiuni Speciale; Directia Protectia Martorilor; Agentia Nationala Antidrog; Strategia de Securitate Nationala a Romaniei; Strategia Nationala de Aparare a Romaniei; Consiliul Suprem de Aparare al Tarii; Comunitatea Nationala de Informatii; Serviciul de Informatii Externe; Serviciul Roman de Informatii; Serviciul de Telecomunicatii Speciale; Serviciul de Paza si Protectie Oficiul Registrului National al Informatiilor Secret de Stat; Directia Generala de Informatii a Apararii; Directia Generala de Informatii si Protectie Interna; Directia Generala Anticoruptie.

Un oraș prosper și în dezvoltare, poate deveni cu ușurință un oraș în care actele infracționale își poate face simțită prezența, în situația în care instituțiile și organizațiile de menținere a securității, devin corupte și intră într-un joc de interese, care, de foarte multe ori, face victime colaterale.

“Apărarea României reprezintă totalitatea acţiunilor intreprinse, a mijloacelor şi metodelor specifice necesare pentru a proteja interesele, valorile şi obiectivele naţionale de securitate de riscurile şi ameninţările la care pot fi supuse. Statul român dispune de două modalităţi prin intermediul cărora combate riscurile, ameninţările şi vulnerabilităţile identificate în

acest document: pe de-o parte, concentrând resursele proprii, naţionale, şi pe de alta parte cooperând cu aliaţii şi partenerii internaţionali”

CSAT

Bibliografie

1. http://saccsiv.wordpress.com/2010/06/23/basescu- %E2%80%93-csat-identifica-printre-amenintarile-la-adresa-sigurantei-nationale-presa-radicalizarea-religioasa-terorismul-cibernetic-propaganda-in-mediul-virtual-pandemiile/

2. http://ziuadecj.realitatea.net/eveniment/diriguitorii- candidaturii-clujului-la-titlul-de-capitala-culturala-europeana-trebuie-sa-tinem-cont-de-cum-va-arata-societatea-in-viitor--101608.html

3. http://www.buzznews.ro/2012/11/13/conferinta-la-cazino- idei-pasi-si-proiecte-pentru-cluj-capitala-culturala-europeana/

4. http://www.domnuleprimar.ro/Proiectul-privind- declararea-IASILOR-drept-Capitala-Culturala-Europeana-lansat-oficial-2013-dpe-ce-s90-a13469.htm

5. http://www.balcanii.ro/2010/11/strategia-nationala-de- aparare-a-tarii/

6. http://www.romanialibera.ro/actualitate/eveniment/csat- campaniile-de-presa-o-vulnerabilitate-pentru-siguranta-nationala-191291.html

7. http://www.econtext.ro/dosar--2/analiza/economia- subterana-din-romania-este-egala-cu-bugetul-de-stat-ponderea-si-valoarea-economiei-informale-in-ue.html

8. http://adevarul.ro/news/eveniment/lista-riscurilor- nationale-campanii-presa-comanda-trupe-stationate-ilegal-apropierea-granitelor-imbatranirea-populatiei-1_50ae53cf7c42d5a6639bb522/index.html

9. http://csat.presidency.ro/