cluj napoca workshop - bisnet-transylvania.ro · dreptul la brevet sau dreptul la acordarea...

1

Dr. ing. Alexandru Cristian Strenc

Director General Adjunct

Oficiul de Stat pentru Inventii si Marci-OSIM

CLUJ NAPOCA Workshop

9 decembrie 2010, Cluj Napoca

Elemente de baza de proprietate industriala aplicata: protectia in Romania si Europa/UE si relatia PI cu inovarea tehnologica si transferul

de tehnologie

2

Structura prezentarii

Introducere

Partea I-a Inovarea si drepturile de proprietate

intelectuala, in particular brevetul de inventie;

Partea II-a Transferul de tehnologie bazat pe drepturile de

proprietate intelectuala; licente si cesiuni

Partea III-a Brevetarea inventiilor si inregistrarea marcilor

in Romania si Europa/EU;

Concluzii


Autor: dr.ing Alexandru Cristian Strenc

3

1.Introducere

-proprietatea intelectuala, cu domeniile: proprietatea industriala si dreptul de autor are 3 valente de baza:

-valenta juridicadrepturi exclusive de proprietatea asupra creatiilor gandirii umane, imateriale;

-valenta tehnicamotor si exponent al creativitatii umane si in particular al dezvoltarii tehnologice;

-motorstimuleaza dezvoltarea;

-exponentindica nivelul de dezvoltare;

- valenta economicadrepturile de PI sunt bunuri care se valorifica economic;

-neglijarea oricarei valentegrava eroare manageriala.



4

1.Introducere

-proprietatea industriala:

-brevet de inventiesolutie tehnica la o problema tehnica;

-marca de produs sau serviciusemn(sigla) capabil de reprezentare grafica destinat a deosebi produsele sau serviciile unei persoane de cele ale altei persoane;

-desen sau model(desig)aspectul estetic nou al unui produs avand o functie utilitara;

-nume comercialnumele firmei inregistrat la Reg Com.

-secret comercialinformatii specifice firmei,de natura intelectuala, care daca ar ajunge in mana concurentei ar putea periclita avantajul pe care firma il are prin detinerea sa.



5

1.Introducere

-proprietatea industriala:

-know-how ansamblu de cunostinte tehnice, constand din informatii, experienta si abilitati, nebrevetabile sau brevetabile, dar nebrevetate, necesare fabricarii, functionarii, intretinerii ori comercializarii unor produse sau elaborarii si functionarii unor tehnologii sau procede;

-dreptul de autor si drepturile conexeopere literare, artistice si stiintifice;

-programele de calculator in sineasimilate cu operele literare;

-bazele de dateprotejate atat prin drept de autor cat si prin drept sui-generis



6

2. Partea I-a Inovarea si DPI, in particular brevetul de inventie

COM (2003) 112 Politica de inovare – actualizarea abordării UE

în contextul strategiei Lisabona

definite 4 căi ale inovării:

inovarea tehnologică: legată direct de invenţie;

definită ca prima şi cea mai importantă;

inovarea organizaţională poate include inovarea

modelului de afacere;

inovarea de valoare adăugată;

inovarea presentaţională design şi marketing.



7


Conceptul de inovare

Inovarea = exploatarea şi valorificarea cu succes a noilor idei.

Conceptul de invenţie este diferit de cel de inovare!

Invenţia- manifestarea unei idei privind înnoirea unui produs sau a unui proces. Sta la baza procesului de inovaretehnologica.

Inovarea- aplicarea cu succes a acestei noi idei

O măsură a inovării- numărul de brevete de invenţie

Global Innovation Index- indicator al gradului de inovare într-o ţară, are ca bază de calcul: numărul de brevete de invenţie, transferuri de tehnologie şi alte rezultate provenind din R&D. (National Association of Manufacturers, SUA)



8


Etapele inovării



9

3. Partea II-aTransferul de tehnologie bazat pe DPI; licente si cesiuni

-Transferul de tehnologie relaţie juridică -acord sau contract de transfer de tehnologie- prin care proprietarul unei tehnologii, de regulă protejate prin unul sau mai multe drepturi de proprietate intelectuală, în particular brevet de invenţie sau al unui know-how, vinde tehnologia sau acordă o licenţă de utilizare a respectivei tehnologii sau know-how, unei alte persoane fizice sau juridice;

-Legislaţia de PI (Legea 64/91 rep. privind brevetele de invenţie, Legea 350/2007 privind modele de utilitate, Legea 129/92 rep. privind desenele şi modelele industriale, Legea 84/98 rep. privind mărcile şi indicaţiile geografice, Legea 8/96) cuprinde capitole speciale dedicate transmiterii de drepturi.



10

3. Partea II-a Transferul de tehnologie bazat pe DPI; licente si cesiuni

-legea prevede că drepturile decurgând din brevet (L. 64/91 rep. art. 45), marcă (L 84/98, art. 39), design (L 129/92 rep. art. 38) etc. sunt transmise prin licenţă -exclusivă sau neexclusivă- sau cesiune, ori prin succesiune legala..;

-primul aspect în TTsoluţia tehnică ce poate constitui obiectul uneia sau a mai multor invenţii de natură tehnologică specială, inclusiv care au ca obiect procese de fabricatie, protejate prin brevet de invenţie sau prin model de utilitate înregistrat.

-În al doilea rândposibilul design inovativ de produs, de serviciu sau de prezentare care poate fi asociat soluţiei tehnice dezvoltate şi care poate fi protejat prin înregistrarea designului.



11


softul de aplicaţie dezvoltat în implementarea procesului de fabricaţie, de conducere a procesului etc, care poate face obiectul dreptului de autor şi/sau unuia sau mai multor brevete de invenţie;

drepturile de PI implicate în tehnologia dezvoltată, din pdv strict tehnic, includ şi informaţiile confidenţiale, secretele comerciale, know-how-ul.

Al doilea aspect al drepturilor de PI se referă în principal la reputaţia unei afaceri în care este implicată tehnologia dezvoltată si transferata.



12


Prin aceasta afacerea poate asigura avantajul competitiv al inovăriidrepturile de PI aplicabile în acest caz fac în general obiectul legii mărcilor şi al legii dreptului de autor.

-licenţă permisiunea acordată terţilor de către proprietarul drepturilor de PI de a le utiliza în termenii şi condiţiile convenite, pentru un anumit scop, într-un anumit teritoriu şi pentru o perioadă convenită de timp;

-licente:

-voluntare ori obligatorii;

-exclusive ori neexclusive;

-totale sau partiale;



13


-Licenţierea DPI este adesea încadrată în trei mari categorii:

licenţe de tehnologie, care în cea mai mare parte sunt licenţe de brevet şi licenţe de know-how dar se pot referi şi la alte drepturi de proprietate industrială;

licenţe de publicare şi de divertisment care se referă în esenţă la licenţele de drept de autor;

licenţe de comerţ care din punctul de vedere al drepturilor de PI sunt licenţe de mărci de produse şi servicii.



14


Avantajele licenţierii

-a) Pentru licenţiator:

situaţii în care în domeniul R&D al produsului să fie mai

eficientă licenţierea noilor produse decât producţia lor;

prin acordarea către licenţiat a dreptului de a comercializa şi

de a distribui produsul, titularul brevetului sau altui drept de

PI poate penetra mai bine pieţele;

mijloc pentru licenţiator pentru a obţine drepturile asupra

unor imbunătăţiri, know-how-ul şi produsele conexe

dezvoltate de licenţiat pe durata contractului;



15


-un contrafăcător sau un concurent poate fi transformat într-

un aliat sau un partener de soluţionare a litigiilor de PI;

-esenţială în cazul în care un produs se vinde cel mai bine

doar atunci când este încorporat în, sau vândut pentru a fi

utilizat cu un alt produs, sau în cazul în care un număr de

active de PI, de exemplu brevete deţinute de diferite firme,

sunt necesare simultan pentru a eficientiza fabricarea sau

desfacerea unui produs;



16


permite licenţiatorului să-şi menţină dreptul de proprietate

asupra PI şi, în acelaşi timp, să primească venituri în plus faţă

de veniturile provenite din exploatarea proprie, din produsele

şi serviciile pe care le vinde.



17


b) Pentru licenţiat:

compania licenţiatului poate ajunge mai repede pe piaţă cu o

tehnologie inovativa deoarece contractul de licenţă oferă

acces la tehnologii deja concepute şi imediat disponibile;

permite acces direct la progrese tehnologice ptru companii

care nu au în general resurse pentru R&D, necesare pentru a

dezvolta şi oferi produse noi sau de calitate superioară;

oferă posibilitatea creării de noi produse, servicii şi

oportunităţi de piaţă atunci când se asociază cu portofoliul

curent de tehnologie al companiei.



18


Componentele de bază ale unui contract de licenţă

a) Obiectul contractului

b) Definirea drepturilor

c) Considerente comerciale şi financiare;

d) Considerente generale:

- reprezentări şi garanţii;

- obligaţii specifice ale licenţiatorului şi licenţiatului;

- renunţare, de forţă majoră, de soluţionare a litigiilor şi

problemele care decurg din expirarea sau rezilierea.



19


Cesiunea

-implica cedarea totala sau partiala a DPI;

-se practica in doua situatii majore:

-cedentul dispune de o noua tehnologie, superioara, care

face ca sa nu mai prezinte interes mentinerea proprietatii

asupra DPI;

-cedentul( IMM, institut de cercetare,etc) nu dispune de

forta productiva necesara implementarii tehnologiei;

-contractul de cesiune trebuie sa aiba in vedere o valoare

negociata egala sau superioara celei din licente;



20


Rolul OSIM in transferul de tehnologie

•-procesarea legala si gestiunea cererilor de brevet privind

inventiilor salariatilor sau al inventiilor prin care se cesioneaza

dreptul la brevet sau dreptul la acordarea brevetuluitransfer

de tehnologie bazata pe cererea de brevet;

-transmiterea DPI se inregistreaza potrivit legii la OSIM si

produc efecte față de terți numai începând cu data publicării în

BOPI a mențiunii transmiterii înregistrate la OSIMin caz

contrar, contractul ca act de vointa intre parti nu ar putea fi

cunoscut tertilor si circumscris factorului public;

-



21


-acordarea brevetului numai pentru inventii suficient de clar si

complet dezvaluite posibil fi realizate de o persoana de specialit.

(art.18 L 64/1991 rep.)asigura un transfer de tehnologie optim;

- in baza art.69 f din L nr. 64/1991 republicata in 2007, OSIM

efectueaza la cerere servicii catre terti/industrie extrem de utile

in realizarea/pregatirea unui transfer de tehnologie:

-a) Cercetări documentare standard, speciale, tematice,

cercetari bibliografice

b) Cercetări de portofoliu de brevete



22


-c) Veghe tehnologica

- d) Supravegherea concurenţei

-e) Cercetare documentară exclusiv în literatura non-brevet

-f) Prediagnoza;

- g) Estimarea riscului de contrafacere;

-realizarea impreuna cu ANCS a unui set de Modele cadru de

contracte de transfer de tehnologie bazat pe transmiteri de

drepturi de PI;



23

4. Partea III-a Brevetarea inventiilor si inregistrarea marcilor in Romania si

Europa/EU;

-pentru un solicitant roman protectia poate fi:

-nationala acordata de OSIM ptru RO sau de fiecare

Oficiu national in care se solicita protectia;

-europeana la OEB Munchen pentru brevet de inventie sau

comunitara la OHIM-Alicante pentru marca sau design;

-internationala- pe calea PCT(Patent Cooperation Treaty)

pentru brevet de inventie sau Aranjamentul/Protocolul de

la Madrid sau Aranjamentul de la Haga pentru design;

-decizia trebuie sa fie strategica si bazata pe analiza exacta



24


Europa/EU;

-utilizarea dreptului de prioritate prin depunerea unei prime cereri de protectie la OSIM si invocarea sa ulterioara pentru o protectie pe cale europeana/internationala este esentiala deoarece:

-asigura o prelungire de “facto” a duratei protectie cu 6-12 luni;

-permite un “antrenament” al solicitantului cu formalitatile solicitarii protectiei;

-prin dialogul cu OSIM se elimina neajunsuri de forma

-pentru brevet trebuie avut in vedere faptul ca odata publicata cererea, este imposibila obtinerea unui nou brevet;



25


Europa/EU;Protectie pe cale nationala-brevet

-depunerea cererii de brevet la OSIM;

acordarea datei de depozit dacă cererea îndeplineşte

condiţiile minimale;

completarea cererii de brevet până la definitivarea

depozitului naţional reglementar;

examinarea “preliminară”, în care sunt verificate aspectele

formale ale cererii care includ forma şi conţinutul cererii,

desemnarea inventatorului, orice revendicare a priorităţii,

numirea unui mandatar autorizat şi plata taxelor datorate;



26


Europa/EU;

-înscrierea cererii în Registrul naţional al cererilor;

întocmirea la cererea solicitantului a Raportului de cercetare documentară însoţit, după caz, de o opinie scrisă privind brevetabilitatea;

publicarea cererii de brevet de invenţie imedit după expirarea unui termen de 18 luni de la data de depozit; dacă Raportul de cercetare documentară nu a fost făcut public odată cu cererea, el se publică ulterior; publicarea cererii la 18 luni conferă o protecţie provizorie. Publicarea cererii se menţionează în Buletinul Oficial de Proprietate Industrială-secţiunea Invenţii;



27


Europa/EU;

-examinarea de fond dacă invenţia îndeplineşte condiţiile

legale pentru acordarea unui brevet şi, în particular, dacă

invenţia îndeplineşte condiţiile de brevetabilitate;

luarea hotărârii de acordare a brevetului dacă cererea

îndeplineşte condiţiile legale;

luarea hotărârii de respingere a cererii, dacă nu sunt

îndeplinite condiţiile de acordare a brevetului;

înscrierea hotărârii luate de OSIM în Registrul naţional al

cererilor de brevet si transmiterea solicitantului;



28


Europa/EU;

-contestarea hotărârii OSIM în termen de 3 luni de la comunicare;

publicarea menţiunii de acordare a brevetului în BOPI şi punerea la dispoziţia publicului a descrierii şi desenelor brevetului;

eliberarea brevetului de invenţie la data publicarii în BOPI şi înscrierea brevetelor în registrul naţional al brevetelor;

Solicitarea revocarii brevetului în 6 luni de la publicarea menţiunii acordării;

soluţionarea contestaţiei sau, după ca, a cererii de revocare în termen de 3 luni de la înregistrarea ei la OSIM de către o comisie de reexaminare;



29


Europa/EU;

Brevetul european

-manunchi de brevete avand valoarea unor brevete

nationale care trebuie validate in fiecare tara membra

CBE;

-validarea brevetelor in ROdepunerea traducerii

intregului fascicol de brevet in lba romana, in termen de 3

luni de la mentiunea acordarii brevetului european in

Jurnalul oficial al OEB;

-brevete europene valide in RO, incepand cu 15.10.1996



30


Europa/EU;Inregistrarea marcii pe cale nationala

-depunerea cererii de marcă naţionale;

-in termen de o luna de la primire, examinarea preliminară

şi atribuirea datei de depozit;

-cererii care nu indeplineste conditiile de atribuire, i se

acorda trei luni pentru completari;

-cererea care are data de depozit, se publica in format

electronic in sapte zile de la data de depozit;

-in doua luni de la publicarea cereriiorice persoana

interesata poate formula observatii pe motive absolute;



31


Europa/EU; -in doua luni de la publicareorice persoana interesata

poate formula opozitii pe motive relative;

-OSIM notifica solicitantului opozitia formulata;

-in 30 de zile de la notificare, solicitantul prezinta punctul

sau de vedere cu privire la opozitie;

-opozitia se poate suspenda, fie pana la inregistrarea unei

marci pe care se bazeaza fie pana la solutionarea unei

actiuni in anulare in legatura cu marca opusa;

-solutionarea opozitieiin cadrul unei Comisii de opozitii

din cadrul serviciului Marci;



32


Europa/EU; -OSIM examineaza pe fond si hotaraste admiterea

inregistrarii sau respingerea cererii;

-cu plata unei taxe suplimentare de urgentaOSIM

examineaza in trei luni de la publicare;

-daca se constata indeplinirea conditiilor legale, OSIM

decide inregistrarea marcii , publicarea in BOPI-Marci in

termen de doua luni de la decizie;

-se elibereaza certificatul de inregistrare, dupa plata taxei

de publicare si inregistrare;



33


Europa/EU; -daca cererea nu indeplineste conditiile de inregistrare

-OSIM notifica solicitantul si ii acorda 3(+3) luni pentru pdv

-la expirarea termenuluiOSIM ia decizia finala;

-deciziile OSIM cu privire la cererea de inregsitrarepot fi

contestate in termen de 30 de zile de la comunicare sau

dupa caz de la publicarea inregistrarii;

-contestatiile solutionate de o Comisie de contestatii

OSIM;

-hotararea se comunica partilor si poate fi contestata la

Tribunalul Bucuresti in 15 zile de la comunicare;



34


Europa/EU;

Procedura protecţiei marcii pe cale comunitară

-în baza Regulamentului CE 40/94 privind marca comunitară, direct aplicabil României prin apartenenţa la Uniunea Europeană.

- se depune cererea de înregistrare la OHIM, fie prin intermediul OSIM, fie direct(on-line); cererea se poate depune în oricare din cele 22 limbi ale Comunitaţii Europene, care astfel este considerată “prima limbă”; în mod suplimentar, trebuie indicată a 2-a limbă dintre cele 5 oficiale ale OAPI: franceza, germana, engleza, spaniola şi italiana, care va servi ca limbă utilizată eventual în procedura de opoziţie sau de anulare;



35


Europa/EU;

- derularea procedurii de examinare, care cuprinde verificarea îndeplinirii condiţiilor de acordare a datei de depozit, examinarea forma, examinarea motivelor absolute de refuz, verificarea listei de produse şi servicii şi traducerea ei. Data de depozit este data primirii cererii la OHIM sau data depunerii la OSIM, în cazul depunerii prin intermediul OSIM, cu condiţia satisfacerii condiţiilor de acodare a datei de depozit;

–dacă se constată deficienţe la orice stadiu al examinării, OHIM acorda printr-o notificare un termen de 2 luni pentru remedierea lor;



36


Europa/EU;

–dacă deficientele nu sunt remediate în termenul indicat, OHIM refuză în mod provizoriu înregistrarea, refuzul putând fi contestat la Comisia de Apel a OHIM;

–pentru cererile care au îndeplinit condiţiile examinării formale, OHIM întocmeşte un Raport de documentare prin care sunt evidenţiate ca drepturi anterioare mărcile comunitare opozabile mărcii solicitate; cererea este comunicată şi Oficiilor statelor membre care şi-au exprimat acordul în acest sens, care întocmesc fiecare un Raport de documentare în care sunt evidenţiate mărcile naţionale opozabile mărcii solicitate, ca drepturi anterioare;



37


Europa/EU;

–dacă rezultatul examinării este favorabil, ori deficienţele au fost remediate, marca este publicată după ce au fost efectuate traducerile în toate cele 22 limbi ale UE şi după ce Raportul de documentare OHIM şi Raportul de documentare OSIM (si ale celorlate Oficii naţionale) au fost transmise solicitantului ; OHIM informează solicitantul despre data publicării şi Buletinul CTM de referinţă;

– după publicare, terţii pot depune observaţii cu privire la existenţa unui motiv absolut de refuz iar observaţiile sunt transmise solicitantului spre a le comenta ;



38


Europa/EU;

–dacă OHIM consideră observaţiile întemeiate, obiecţia se transmite solicitantului, iar terţii sunt informaţi de acţiunile luate;

–dacă cererea de marca este acceptată, se publica în Buletinul CTM Partea A; publicarea are loc de îndată ce Rapoartele de documentare ale OSIM şi ale OHIM au fost transmise solicitantului ;

–odată făcută publicarea, există o perioadă de opoziţie de 3 luni în care terţii pot solicită OHIM respingerea cererii

CTM



39


Europa/EU;

– se examinează eventualele opoziţii pe motice relative(

conflictul cu drepturi anterioare) ;

–dacă nu se depune nici o opoziţie ori opoziţia depusă a

fost respinsă, marca este înregistrată şi se publică în

Buletinul CTM Partea B



40

5. Concluzii

-transferul de tehnologie realizat in baza DPI-licente sau

cesiuni- de brevete, design,marci, modele de utilitate, soft,

etc, reprezinta un indicator reprezentativ al valorii solutiilor

si creatiilor protejate prin DPI;

-nici un TTnu ar trebui sa nu ia in considerare titlurile de PI

care protejeaza tehnologialipsa lor este un indicator al

vechimii tehnologiei ofertate sau chiar al lipsei valorii;

-lipsa unei protectii adecvate de catre titular a solutiilor sau

creatiilor oferite in transferul de tehnologie permite

deturnari grave ale sensului unui comert licit si pierderi

ireparabile pentru efortul intelectual desfasurat in R&d&I.



41

Va multumesc pentru atentie !

alexandru.strenc @osim.ro


cluj napoca workshop - bisnet-transylvania.ro · dreptul la brevet sau dreptul la acordarea...

Documents