35

2125 \

lOilL

?7_. u

2Ql&iU"1i

ii31 Ii

i!

16

12

Publicatie trimestriala de informare tehnica aFederatiei Cultivatorilor de Cartof din Romania

CUPRINS

C}l(j(rropv£

in ~omania

• Crearea, promovarea ~i comercializarea soiurilor de cartofill :Romania .

• Sprijin pentru cultivatorii de cartof .• Masuri necesare pentru redresarea producpei de cartof ill

ROnlania .• Proiectarea productiei de cartof pentru samanta ill jude}Ul

Covasna .• Programul de producere ~i illmu1tire a cartofului pentru

samanta in jude}Ul Maramure~ .• Cultura cartofului la gospodarii angrenap ill turismul

rJral. · .e Cum alegem un soi de cartofcorespunzator : ..• Comportarea unor soiuri de cartof ill zona submontana a

I j'udep,~-lui .lAJl,rge~ ...............................•.... , ..I - ..--' .. _= ;.],c:.r,.. ..·: .-, • .:_...; ...... ':;"'_<io_... .-.;.;.+")~ ~ .. -~Ii . vOll::'lu",.a~h pDVwu l",al1lM~ca CalLU.tUlul .

Ii • Ferma pilot mijloc de promovare a progresuiui teful.ic 1.l.'I " ~!, agncultura ..i' • Produse chimice (pesticide) utiiizate ill cultura cartofuiui,

omercializate prin S.C. "Solanum" - Bra~ov ..• Rezultate obtinute prin aplicarea produsului· "PLANT-

OWER 2003" .

...---_._---

Pe baza unel experlenfe de peste 25 de anl,ofera so/uti; tehnlce In toate domenlile

culturli cartofului

--- -'---'--'---"'-"-

II Creeaza ~i promoveaza noi soiuri de carto'f;co Produce ~i livreaza cartofi de sdmftntA din categoriibiologice superioare (material clonal, BSE ~i SE);

III Elaboreaz~~i promoveaza tehnologii modeme de cultura;.. Produce §i livreaza seminte de cereale ~i material biologic

loros pentru cre~terea curcllor ~i bovinelor;.. Testeazd ~i promoveaza pesticide folosite pentru protecpa

cartofului;.. Asigura instruirea cultivatorilor de cartof.

CREAREA, PROMOVAREA, PRODUCEREA$ICOMERCIALIZAREA SOIURILOR DE CARTOF iN ROMANIA

Dr. ing. Constantin DraicaDirector general aII.C.P.C.-Bra~ovPre§edinte al F.C.C.- Romania

Dupa cum este cunoscut, cartoful are 0 deosebita importanta Inalimentatie, furajare ~i industrializare, ocupand pe plan mondial, loculal II-lea dupa cereale.

Tn Romania, cartoful s-a cultivat pe cca. 249.000 ha In ultimii 4 ani,din care peste 95 % din suprafata este detinuta de sectorul particular ~i

reprezinta a doua paine a populatiei, fiind printre putinele produsealimentare asigurate integral de producatorii din tara, In ultimii doi ani, lacare pretul de cumparare este In descre~tere ~i accesibil pentru oricareconsumator.

I. Crearea soiurilor noiDin punct de vedere botanic, cartoful apartine familiei Solanaceae,

genul Solanum, care cuprinde peste 2.000 specii, de la plante herbacee laarbu~ti.

Din punct de vedere genetic, speciile apartinand genului Solanumau 0 baza ereditara foarte larga: 2n =24; 48; 60 §ji 72 cromozomi, ceea ceconfera mari posibilitati de utilizare a speciilor salbatice pentru obtinereaformelor rezistente' la boli, daunatori, seceta, Inghet sau pentruImbunatatirea compozitiei chimice ~i a calitatH tuberculilor.

Cartoful cultivat, utilizat In alimentatie ~i furajare, apartine specieiSolanum tuberosum L., dar exista alte 7 specii care se cultiva, ~i cel putin200 specii salbatice care au un anumit rol genetic ~i economic.

Speciile cultivate sunt grupate, In functie de baza genetica, In 4grupe: diploizi (2n =24), triploizi (2n =36), tetraploizi (2n =48) din speciaSolanum tuberosum cu doua subspecii: tuberosum ~i andigena, respectivpentaploizi (2n =60).

Tn prezent, subspecia tuberosum din cadrul speciei Solanumtuberosum ocupa tea mai mare suprafata de cartof pe plan mondial, dar nutrebuie neglijate celelalte specii cultivate ~i salbatice, care pot contribui laImbunatatirea rezistentei la boli ~i daunatori In vederea reducerii consumuluide pesticide, Imbunatatirea rezistentei la conditiile de stress (seceta, Inghet

etc.), la imbunatiWrea produc1iei §ii a calita1ii.Avand in vedere structura genetica complexa a cartofului

cultivat (2n =4x =48 cromozomi) §ii segregarea puternica a caracterelordorite in descenden1ele ob1inute prin hibridare sexuata, crearea soiurilornoi de cartof necesita 0 perioada lunga (10-12 ani) §ii un volum mare deactivitate (§iansa de inregistrare a unui soi nou este de 1 la peste 100.000seminceri).

In Romania, utilizand metoda clasica de hibridare, primele soiuri decartof au fost realizate la inceputul acestui secol (SAPUNAR, ROZ DETOAMNA, CORNUL CAPREI, MAl KONING).

Organizarea activita1ii de cercetare agricola, coordonata de Institutulde Cercetari Agronomice al Romaniei (ICAR), a contribuit la realizarea, inperioada 1930-1945, a soiurilor ARDEAL, NAPOCA, SOME$AN.

Specializarea unor sta1iuni de cercetare agricola din cadrul ICAR(Braiiov, Cluj, Suceava §ii Moara Domneasca) a condus, dupa anul 1950, laob1inerea soiurilor BUCUR, COLINA, MAGURA, CARPATIN §iiBRA$OYEAN, cu un poten1ial mediu de produc1ie cuprins intre 30 §ii 44 tlha.

Infiin1area unui institut specializat pentru activitatea de cercetare­dezvoltare in domeniul cartotului (Institutul de Cercetare §i Produc~ie aCartofului - ICPC Bra§ov) in anul 1967 §ii a celor 5 sta1iuni specializate inanul 1980, a condus la realizarea §ii inregistrarea urmatoarelor soiuri:

• pana in anul 1990: MUNCEL, SEMENIC, SUPER, CATI,MURE$AN, CORONA, SUCEVITA (realizat de S.C.A. Suceava), cu unpoten1ial mediu de produc1ie de peste 48 tlha;

• dupa anul '1990: ROCLAS, CIBIN, RENE, RUSTIC, TITUS,RUNICA, CATELLYNA, AGO, CASIN, BARSA, BRAN §ii TEO, cu unpotential mediu de productie de peste 50 tlha.

, Tn anul 1996, Institutul National pentru Testarea §i inregistrarea, " . ,Soiurilor a primit, de la I.C.P.C.- Bra§iov §ii de la unita1i1e coordonate deacesta, un numar de 55 Iinii noi de cartot in vedereatestarii §ii inregistrarii,din care 26linii inanull, 16linii in anul alII-lea §ii 13linii in anul allll-lea.

Toate aceste soiuri au 0 produc1ie mai mare cu cel pu1in 10 % fa1ade soiurile martor introduse in cultura in perioada 1967-1972 (OSTARA,DESIREE sau EBA) §iiI' sau cel pU1in un caracter pozitiv comparativ cuaceste soiuri.

Amplificarea activita1ii de creare a soiurilor noi necesita urmatoarelemasuri: "

• alocarea fondurilor necesare pentru realizarea unor module deameliorare la ICPC Braiiov, SCA Suceava, SCPC Miercurea Ciuc §ii SCPC

2

Tg. Secuiesc In valoare totala de cca. 9 milioane USD, In care ar putea fiutilizate metode neconventionale de ameliorare, ce permit reducereaperioadei de ameliorare de la 10-12 ani la 5-6 ani;

• dezvoltarea activitatii de.. creare a soiurilor noi In colaborare cuamelioratorii particulari/amatori (h6by breeders) pentru cre~terea numaruluide seminceri de la cca. 100.000 la peste 500.000 anual, In concordanta cuprevederile Legii nr. 75/1995 privind acordarea drepturilor de autor, In bazaunor contracte de cooperare.

II. Promovarea soiurilorDatorita fnmul\irii, cartofuI poate fi considerat 0 cultura "dificila" ~i

costisitoare. De aceea, producerea cartofului pentru samanta (materialul deplantat) reprezinta 0 activitate mult mai laborioasa decat la speciile cufnmultire prin "samanta botanica" datorita urmatoarelor considerente:

• cartoful este afectat de peste 45 boli produse de micoze, 10 boliproduse de bacterioze, peste 25 boli produse de virusuri, viroizi ~i

micoplasme ~i numero~i daunatori;• transmiterea prin tuberculi a unui numar mare de boli ~i daunatori

care afecteaza rasarirea ~i cre~terea plantelor, formarea ~i dezvoltareatuberculilor, putrezirea ~i deprecierea calitatii In timpul vegetatiei ~i pastrarii;

• imposibilitatea combaterii chimice a virusurilor ~i bacteriozelor, bolicare reduc produclia cu 10-80 %;

• transmiterea principalelorovirusuri prin numeroase specii de afidecare au ca planta gazda peste 300 specii;

• coeficientul mic de Inmullire necesita suprafete de 15-30 de orimai mari pentru Inmultire;

• continutul de apa ridicat ~i sensibilitatea la vatamare a tuberculilorimpun conditii de pastrare specifice(2-4°C), cu costuri ridicate ~i

imposibilitatea constituirii unor rezerve de la un an la altul;• existenta unor boli ~i daunatori de carantina fitosanitara impun

masuri restrictive (excluderea suprafetelor infestate cu nematozi din genulGlobodera, rotatia de 4-8 ani). .

Utilizarea metodei clasice de producere a cartofului pentru samanta(selectie clonala) necesita 0 perioada de 9-10 ani.

Promovarea rapida In productie a soiurilor noi (producerea desamanta certificata) necesita urmatoarele masuri:

• alocarea fondurilor necesare (cca. 6 milioane USD In perioada1997-1999) pentru realizarea unui complex biotehnologic la ICPC Bra~ov,

care sa asigure cca. un milion minituberculi Iiberi de agenti patogeni;• acordarea sprijinului financiar (alocarea creditelor pe termen lung)

3

pentru dotarea tehnica ~i modernizarea tehnologiei, cu prioritate laproducatorii autorizati ~i specializati pentru producerea categoriilor biologicesuperioare, reprezentand 0,8-5 mflioane USD/unitate;

• acordarea unor sUbventii ~i alocatii, in concordanta cu prevederile----tegir-nr:8371993~ cu prioritate pentru producatorii de cartof pentru samanta

din categorii biologice superioare;• stabflirea unor contracte pe termen lung (minim 5 ani), pe soiuri ~i

categorii biologice intre producatorii de cartof pentru samanta ~i agentiieconomici autorizati ~i specializati in valorificarea cartofului pentru samanta(Unisem, Solanum etc.).

Aceste masuri pot conduce la urmatoarele avantaje:• promovarea rapida a soiurilor romane9ti reducand costurile

aferente importului ~i a drepturilor de autor, estimate la cca. 50 milioaneUSD anual;

• reducerea duratei de inmu1tire in camp de la 9 la 4 ani ~i indeosebia prebazei de la 6 ani la 2 ani, contribuind la imbunatatirea calitatii biologice

'~i fitosanitare a cartofului pentru samanta, garantie a dublarii productieimedii la cartoful pentru consum;

• asigurarea necesarului intern de cartof pentru consum (cca. 3,2milioane tone) 9i a cartofului pentru samanta (cca. 350 mil tone) in valoarede peste 400 milioane USD anual;

·crearea unor disponibilitati pentru exportul cartofului de consumsau produse industrializate{cca. 300 mii tone) in valoare de cca. 30mflioane USD anual ~i a,cartofului pentru samanta (cca. 100 mii tone) Invaloare de peste 200milioane USD anual. '

III. Producerea, ,prelucrarea (conditionarea) $i comercializareacartofului pentru samanta.

in conformitate cll prevederile Legii nr. 75/4 iulie 1995, capitolul II,producerea, prelucrarea 9i comercializarea semintelor 9i a materialuluisaditor se realizeaza de catre agentii economici - persoane juridice ili fizice ­autorizati Inacest scop de Ministerul Agriculturii 9i Alimentatiei prin organeleteritoriale ,de specialitate (Inspectoratele judetene pentru controlul calitatiisemintelor ~i materialului saditor).

Autorizatia se acorda la cererea acelor persoane juridice 9i fizicecare fac dovada ca dispunde 0 baza materiala adecvata 91 de personal cupregatire superioara (articolul 4) 9i i9i asuma urmatoarele obligatii (articolul5):

a) sa respecte cerintele tehnologice 9i normele in vigoare privindproducerea, prelucrarea 9i comercializarea semintelor ili materialului saditor;

4

b) sa tina evidenta productiei, tranzactiilor ~i a stocurilor de seminte~i material saditor;

c) sa respecte prevederile legale privind protectia soiurilor;d) sa anunte, In termenele fixate de MM, suprafetele pentru

producerea semintelor ~i materialului saditor pe care Ie propune pentrucertificare.

Referitor la protectia soiurilor, prevederile Legii nr. 75/1995, art. 32precizeaza:

• protectia soiurilor de plante agricole este asigurata potrivit Legii nr.64/1991, privind brevetele de inventie. Brevetul de inventie conferatitularului dreptul exclusiv de a reproduce, multiplica, comercializa sauconcesiona soiul respectiv, plante Intregi sau paJii de planta,. elemente dereproduqie sexuata sau mUltiplicare vegetativa;

• dreptul de a produce ~i comercializa samanta amelioratorului,sam?nta de prebaza ~i samanta de baza, apaJiine exclusiv titularului debrevet de inventie al soiului respectiv;

• dreptul de a produce §i comercializa samanta certificata poate fitransmis oricarei persoane fizice ~i juridice autorizate conform art. 4, care seangajeaza prin contract sa achite titularului de brevet de inveniie 0

redeventa, stabilita de comun acord, din valoarea semintelor saumaterialului saditor vandut. Nerespectarea acestui angajament atrageanularea autorizatiei de producere §i de comercializare a seminielor §i platadaunelor corespunzatoare care rezulta din aceasta. Aceste drepturi pot fitransmise, In conditiile legii, prin vanzarea de licente sau cesionare,dobanditorul devenind In mod automat mentinator.

Tn acest sens, In vederea respectarii prevederilor Legii nr. 75/1995,agentii economici autorizati In anul 1996 ~i cei care doresc autorizaiie pentruproducerea, prelucrarea §i comercializarea cartofului pentru samanta suntrugati sa solicite acordul titularului de brevet sau meniinator a soiurilor, dupacum urmeaza:

•• Institutul de Cercetare ~i Productie a Cartofului Bra~ov (str.

Fundaturii nr.2, fax 068/151508) pentru urmatoarele soiuri: Muncel,Semenic, Super, Cati, Mure§an, Corona, Roclas, Cibin, Rene N, Rustic,

5

Titus, Runica, Casin. Barsa, Bran, Teo create de ICPC, prectIm ~i pentrusoiurile Fresco, Escort, Kondor, Romano, Sante ~i alte soiuri apartinandfirmei AGRICO Coop, din Olanda, cu care ICPC Bra~ov, In bazacontractului nr. 956/1 martie 1996, a dobandit calitatea de mentinator, Inconformitate cu prevederile art. 32 ale Legii nr. 75/1995; ,

• Staiiunea de Cercetare ~i Productie a Cartofului Miereurea Ciue,judo Harghita (str. Progresului nr.22, fax 066/171296) pentru soiurilecatellyna ~i Ago;

• Staiiunea de CerceHiri Agricole Suceava (Bd. 1 Deeembrie 1918nr.15, fax 030/222879) pentru soiul Sueevita.

S-a meniionat In capitolul I al acestui material ea soiurile noi,inregistrate In L1STA OFICIALA A SOIU~RILOR, prezinta eel putin uncaraeter favorabil faia de soiurile martor. In tebelul nr. 1 se prezinta unstudiu comparativ Intre soiul DESIREE (martor) ~i soiul SANTE (soi nou),ambele soiuri avand 0 pondere Insemnata In Romania. Avem convingereaca producatorii de cartof pentru consum ~i samania, dar mai ales eei careindustrializeaza cartoful ~i consumatorii de cartof vor decide daea merita sapl~Heasca acela~i pre\ sau mai mare pentru culoare (ro~ie) ~i un eontinut maimare de apa (Desiree) In detrimentul produc\iei, rezisteniei la boli ~i

daunatori ~i mai ales al calltatii culinare.Studii asemanatoare pentru alte soiuri se vor prezenta In numerele

urmatoare.

Cu 0 zi inainte se fierb cartofil incoaja. A doua zi se cura\a ~i se rad perazatoarea mica. Merele se rad perazatoarea mare, se amesteca cu cartofii, seadauga ouale, untul frecat cu zahar, sarea,bicarbonatul, scor\i~oara, coaja de lamaie ~i

faina. Be amesteca foarte bine, se punecompozitia intr-o forma dreptunghiulara sauintr-o craticioara bine unsa. Be neteze~te

deasupra cu un cu\it. Be coace aproximativ 0

ora la foe tare. Be taie in buca\i ~i sepudreaza cu zahar farin.

- 4linguri- 8 Iinguri- 1 Iingurita- 1 Iinguri\a rasa

-10 Iinguri

RE]'ETE CULlNARE:

Prajitura de cartofi cu mere

6 podii 14.386 kJ =3.435 kcalCartofi 500 9 - 5 - 6 tuberculiMere 500 9 - 4 - 5 bucatiOua 2 bucatiUnt 80 9Zahar 200 9Scorti~oara 10 9Bicarbonat 10 9Lamaie 1 bucataFaina 250 9Sare

POFTA BUNA 11

6

Anexa nr. 1

STUDIU COMPARATIV AL SOIURILOR SANTE $1 DESIREE PRIVINDPRINCIPALELE CARACTERISTICI

Ing. loan Boze§angeful Laboralorului de ameliorare

I.C.P.C. Bra§ov

Nr. CARACTERJSTICI SANTE DESIREEcrt

- <;,..

1. Genitori SVP Y 66-13-636 X URGENTAxSVPAM 66-42

'.DEPESCHE

2. Preeoeitate 6,5 semitarziu 5,5 semitarziu3. Dezvoltarea foliajului 8,0 754. Culoarea eoiii alba rosie5. Culoarea pulpei erem erem6. Forma tubereulilor ovala luno-ovala7. Adaneimea ochilor superficIali superficiali8. Marimea tuberculilor 75 8,59. Productia (%) 115-145 100

10. Continut amidon 18 1611. Repaos Qerminal 6,0 6,012. Rezistenta la:

- rasueire 6,5 2013. - virusul A r 7014. - virusul X r 6015. - virusul Y 9,0 8,0·

- virusul Y N r 9,016. - virusul YNTN foarte rezistent sensibil17. - mana pe frunze 5,5 5,018. - mana pe tubereuli 80 7019. - raie neaQra r r20. - raie comuna 5,0 4021. - nematozi *) r (RO 1-4 Pa 2) sensibil22. Vatamare interna 8,0 8023. Cre§teri secundarela

tuberculi 7,0 8,024. Rezistentala seeeta 60 8025. Domeniul de utilizare Ciorbe, paine, prajire, Ciorbe, salate, paine

cips, pommes-fritesv v v u - u

*) Daunaton de carantma fltosamtara care pot reduce productla cll.J panala 50%. Pe terenurile infestate este interzisa cultivarea soiurilor sensibile.

7

Semnifica\ia notelor: 1 = foarte mic, foarte slab9 =foarte mare, foarte rezistentr = imun

Din punct de vedere al produc\iei, calita\ii culinare, dar mai ales alrezisten\ei la boli ~i daunatori, soiul Sante este superior soiului Desiree.

SPRIJIN PENTRU CULTIVATORII DE CARTOF

Dr.doc.!?[Matei BerindeiPre!?edinte de onoare al F.e.e.-Romania

Ar fi nedrept sa se spuna ca nu au fost sprijini\i cultivatorii de cartofdin Romania. Dar nu au fost sprijini\i tocmai in ceea ce trebuia.

Produc\ia de .cartof depinde in proportie de peste 50 % de calitateacartofilor pentru saman\a. Nu putem vorbi despre recolte rentabile de cartofdaca nu se asigura un material de plantare de cea mai buna calitate. Toatecelelalte masuri tehnologice; fertilizarea, combaterea bolilor ~i adaunatorilor, irigarea, ~.a.m.d. au un efect considerabil redus daca nu seplanteaza cartof pentru saman\a sanatos.

Cartoful degenereaza din cauza unor boli ~i in primul rand al bolilorvirotice, din cauza coridi\iilor climatice mai pUfin corespunzatoare, ca ~i dincauza altor stresuri din via\a plantei de cartof. Ca urmare a degenerarii,cartoful pentru saman\a i§i reduce treptat capacitatea de produc\ie. Dinaceasta cauza cultivatorii de cartof trebuie sa reinnoiasca cartofii pentrusaman\a in fiecare an in zona de stepa, la maximum doi ani in zona colinara~i la 2-3 ani in depresiunile intra ~i extramontane..Cartoful pentru saman\aprodus dupa 0 tehnologie speciala ~i recunoscut~ de aprobatorii de stat,constituie singura sursa de aprovizionare cu mat~rial de plantare pentrucultivatorii de cartof pentru consum propriu sau pentru pia\a.

Producerea cartofilor pentru saman\a este 0 adevarata ~tiin\a ~i serealizeaza prin grija Institutului de Cercetare ~i Dezvoltare pentru Cartof dincadrul Academiei de $tiin\e ,Agricole ~i Silvice. Tn zonele inchise organizateinca de acum 30 de ani, se produce cartof pentru saman\a din categoriilebiologice prebaza ~i baza. Din categoria biologica certificata (C1 ~i C2), care

8

intereseaza pe cultivatorii de cartof pentru consum, se produc cartofi pentrusamanta at8t In zonele Inchise, dar ~i in afara acestora.

Pentru sprijinirea cultivatorilor de cartof pentru consum este nevoiede cateva actiuni principale. Tn primul rand sa se organizeze sistemulnational de producere a cartofilor pentru samanta, inclusiv pentru categoriabiologica samanta certificata. Lucrarea de organizare trebuie sa tina seamade:

• reorganizarea zonelor inchise, prin nominalizarea unitatilor careproduc prebaza, care produc baza ~i la care soiuri, functie de rezistentaacestora la viroze. Jude1ele cu zone inchise sunt: Bacau, Boto~ani,

Bra~ov, Covasna, Harghita, Neam1 ~i Suceava;• nominalizarea producatorilor de samanta certificata;• de asemenea, intr-o buna parte din judetele din Romania se pot

orgahizamicrozone inchise pentru Inmullirea cartofilor de samanta.Metodologia de organizare a acestora a fost elaborata de'Academia de~)tiinte Agricole ~i Silvice ~i va fi pusa in cel mai scurt timp la dispozitiaMinisterului Agriculturii ~i Alimentaliei. Dupa parerea noastra jude1ele incare se pot organiza microzone inchise pentru inmul1irea cartofilor desaman1a sunt: Alba, Arad, Arge~, Bihor, Bistri1a Nasaud, Buzau, Cara~

Severin, Cluj, Dambovi1a, Gorj, Hunedoara, la~i, Maramure~, Mehedin1i,Mure~, Prahova, Satu Mare, Salaj, Sibiu, Timi~, Valcea ~i Vrancea;

• sa se analizeze cu multa raspundere modul de asigurare acartofilor pentru samanta\ln celelalte judele, linand seama de faptul ca nuexista in Romania nici un taran care sa nu cultive cartof pentru consumulpropriu;

• atat pentru judetele In care se pot organiza microzone Inchise cat~i in celelalte, sa se analizeze ce ~i cum trebuie facut ca sa ajunga in fiecaretoamna cartof pentru samanla din categoria biologica certificata In fiecarecomuna; bine ar fi in fiecare sc.=tt. Aceasta din cauza ca norma de plantare lacartof este mare ~i taranii nu au cu ce sa-~i aduca cartof pentru samantaacasa.

Odata organizat sistemul nalional de producere ~i Inmultire acartofului pentru samanta In Romania, la elaborarea caruia ar trebui sa fie 0stransa colaborare intre toli cei care contribuie cu capacitatea ~tiintifica, cuaetiuni organizatorice ~i cu valorificarea semintei certificate, sa 5e a(lalizezemasurile de sprijinire_asulti"-~J()rLlIlorde ~Clrtofpentru samanta In zoneleInchise ~i a celor Qil}ctfctra zonelelnchise ,. Tn ceea ce Ii prive~te pe cultivatorii de cartof pentru consum, ei pot fisprijiniti cel mai eficient daca sunt ajutati sa-~i reinnoiasca cartofii pentru

9

G¥Ji~samania. Pentru aceasta apare ca foart~ necesara Imbunataiirea hariii cuzonele de reinnoire a cartofilor pe!JtrU samanta elaborata de Institutul decercetari pentru cartof in anul 19'75, in sensuI de a fi adaptata la noileconditii socio-economice.

I Ca sprijin de cea mai mare eficienta, pentru cultura cartofului inRomania, ar fi ca diferenta" de pret intre cartoful pentru samanta ~i eelpentru consum sa fie suportata de la bugetul statului.

Efortul de gandire, dar mai ales materializarea, este mare. Alta calenu exista insa, deoarece fara cartof pentru samanta de buna calitatebiologica ~i fizica, nu ne putem a~tepta la abundenta de cartof pentruconsum, alimentul de baza al populatiei din Romania.

MAsURI NECESARE PENTRU REDRESAREAPRODUCTIEI DE CARTOF IN ROMANIA,

Dr. ing. Constantin DraicaPre~edintele F.C.C.~Romania

Cartoful reprezintaa doua paine a populafiei ~i este una dinprincipalele culturi nominalizate de Guvernul Romaniei in Strategia deintegrare in Uniunea .Europeana. .,.~~

Tn Romania, cartoful se cultiva pe eca, 250.000 ha, din care cca. 97%in sectorul particular, realizand anual cca.~noanetone .

..A;;;8-G€lrtof, soiul ~i calitatea materialului de plantat contribuie cu?1 pestel70 O~)a realizarea producfiei./. "-Oatorita inmultirii vegetative, cu implicatiile sale inevitabile,

producerea cartofului pentru samanta necesita masuri organizatorice ~i

tehnologice speciale, precum ~i 0 perioada lunga (8-10 ani).Pentru a face fata competitiei europene ~i internationale,

producatorii de cartof din Romania au nevoie de sprijinul GuvernuluiRomaniei, in primavara anului 1997 (25 februarie- 10 aprilie) , conformLegislatiei in vigoare (Legea nr.83/1993 ~i Legea nr.75/1995), pentru redre­sarea sistemului nafional de producere a cartofului pentru samanfa.

Tn acest sens solicitam urmatoarele: .- acordarea de sUbvenfii pentru 50 % din prelul de vanzare al

10

cartofului pentru samanta din categorii biologice superioare (materialclonal, Prebaza 1, Prebaza 2 ~i Baza) pentru 30.000 de tone, estimate lacca. 25 miliarde lei. Mentionam ca pretul cartofului pentru samantaimportat este Intre 300-800 U.S.DJtona; 0"

- acordarea de subventii pentru asigurarea a 120 kg NPKI ha,reprezentand 30 % din necesarul de Ingra~aminte/ ha, pentru cca. 12.000 hacartof pentru samanta, estimate la cca. 29 miliarde lei;

- alocarea de credite cu dobanda subventionatij. pentruproducerea cartofului pentru samanta ~i consum, pe cca. 80.000 ha,estimate la cca. 800 miliarde lei.

Neacordarea acestor fonduri conduce inevitabil la neplantarea uneisuprafete de peste 7.000 ha cu cartof pentru samanta ~i implicit la importulunei cantitati de minimum 50.000 tone pentru 1998, In valoare de peste 15milioane U.S.D., a~a cum s-a Intamplat In anu11991/ 1992.

De asemenea, solicitam sprijinul Guvernului pentru promovareaproiectului privind "Strategia cultllrii cartofului in Romania ~i programuJ,national de producere a cartofului pentru samanta" ca PROJECT DEJMPORTANTA NATIONALA, care consta In: '" , .

- finantarea de la Buget a aceStui proiect, estimat la cca. 6milioane U.S.D. pentru perioada 1997 / 1998, din care 2,8 milioane U.S.D.In anul 1997 pentru realizarea unui complex biotehnologic la Institutul deCercetare ~i Productie a Cartofului - Bra~ov, necesar realizaii a peste 1milion minituberculi liberi de agenti patogeni (material initial);

. - garantarea creditelor de investitii pentru 22 de agentieconomici specializati ~i autorizati In producerea, pastrarea ~i valorificareacartofului pentru samanta, estimate la cca. 0,8- 5,5 milioane U.S.DJ unitate,In functie de dotarea tehnica necesara (echipamente, spatiu de depozitare,etc.).

Tn speranta ca yom beneficia de srijinul Guvernului Romaniei pentruredresarea ~i modernizarea productiei de cartof, cat ~i pentru economianationala, In numele celor peste 5.000 de membri ai Federatiei Cultivatorilorde Cartof din Romania (marea majoritate din Transilvania), CU 0 suprafatade cartof de 40.000 ha, asi uram Guvernul Romaniei de efortul i adeziuneacelor ce trudesc pentru asigurarea popu a lei cu necesarul integral de cartof.

, ~ r- .~._""~--,_-.-...__. ~ J

PROIECTAREA PRODUCTIEI DE CARTOF PENTRU.., ..... v.... 1

SAMANTA IN JUDETUL COVASNA1 ,

Ing. Mike Luiza, Director S.C.P.C. Tg. SecuiescIng. Bagoly Tiberiu, Director General D.G.A.A. Covasna

Datorita climatului favorabil, solurilor fertile, cercetarilor aprofundateiii profesionalitatii producatorilor, cultura cartofului este de multe decenii unadin cele mai importante ramuri ale agriculturii judetului nostru.

Anual, suprafata cultivata cu cartof a fast in medie de 17.817 ha, cuun maxim de 22.173 ha in anul 1965 iii un minim de 11.697 ha in anul 1992.

Ca urmare a schimbarilor survenite dupa anul 1989 ~i odata cuaplicarea Legii 18/1991, reorganizarea producerii cartofului pentru samantaa devenit a necesitate.

Pentru a raspunde acestor cerinte, Statiunea de Cercetare ~i

Productie a Cartofului Tg. Secuiesc, impreuna cu Institutul de Ce~cetare §iProductie a Cartofului Bra§ov, au efectuat cercetari aprofundate de virologie(serologie, simptomatologie), cercetari cu privire la interac1iunea factorilorde clima iii raspandirea vectorilor bolilor virotice, precum §i cercetari deselectie iii de tehnologie a producerii cartofului pentru samanta Iiber deviroze.

Rezultatele obtinute au condus la organizarea unui sistem deproducere iii 'Inmultir~ a cartofului pentru samanta bazat pe selectia clonala,care pleaca de la munte (Centrul de selectie clonala Apa Ro~ie) ~i asigura inprofil teritorial necesarul integral cu material de plantare, sanatos §i cuvaloare biologica ridicata, din categorii biologice superioare, pentru jude1ulCovasn~ iii disponibilitati pentru alte jUdete.

In acest mod, cercetarea iitiintifica nu numai ca asigura bazateoretica pentru dezvoltarea iii modernizarea producerii unui material deplantare tot mai valoros iii mai ieftin, dar produce direct, prin selectieclonala, categoriile biologice superioare, iar In fermele proprii 'Intreagacantitate de samanta necesara.

Zona 'Inchisa pentru producerea cartofului de saman1a din jude1ulCovasna cuprindea 'Inainte de 1989 suprafetele agricole ale S.C.P.C.Tg.Secuiesc, AE.S.C.H. Tg. Secuiesc, I.AS. Sf. Gheorghe, lAS, Catalina,IAS.Ozun, C.AP.~urileTg.Secuiesc, Turia, Catalina, Lunga, Cernat,Martineni, ocupand a suprafata de cca. 3.785 ha.

12

Dupa anul 1990, odata cu desfiintarea cooperativelor agricole deproduGtie ~i a unitatilor de valorificare, producerea de samanta la cartof aavut de suferit, atat prin diminuarea suprafetei cultivate pentru samanta, cat~i prin deprecierea calitatu materialului produs.

Dupa cativa ani de nesiguranta, cand numarul producatorilor decartof samanta a crescut enorm, a fost scapat de sub control Tntregul sistemde producere ~i valorificare a cartofului de samanta. Odata cu aparitia Legii75/1995, reorganizarii tim ide a centrelor de valorificare, cu sprijinul sustinutal I.C.P.C. Bra~ov, asistam Tn prezent la revenirea producerii ~i valorificariicartofului de samanta Tn unitati autorizate.

La nivelul judetului Covasna, Tn anul 1996, s-a cultivat cartof pentrusamanta, de catre producatori autorizati, pe 1.128 ha, dupa cum urmeaza(Tabelul1)

SOIUL ~I CATEGORIA BIOLOGICA LA PLANTARE

UNITATEA OSTARA DESIREE SANTE ROMANO

SSE SE E 11 SE E 11 SSE SE E 11 11

Sector cu cap.228 125 73 137 80preponderent - 17 88 - 49 30 .

de stat- 834 haSector privat

9 16 19 5 3 20organizat fn 2 7 6 3 -SRL-uri- 90 haProduc~torii

individuali21,5 33 95 2,5 19 9 2autorizati

. 6 14 . 2

204ha

TOTAL 147 621 280 80general 13% 55% 25% 7%1128 ha

Din materialul prezentat se observa clar situatia din judet. S-a trecutla Tmbunatatirea valorii biologice a materialului de plantat cu soiurilesolicitate de piata, asigurand material de plantat pentru toate zonele decultura din tara.

Acum trebuie sa intervina S.C.P.C. Tg. Secuiesc cu 0 strategieclara la nivelul judetului, ~tiind ca producerea cartofului de samanla are

13

doua roluri:o national pentru asigurarea materialului de plantat necesar altorjUdete;

o zonal pentru asigurarea necesarului propriu.

Cine, ce produce l?i pentru cine produce?

oStatiunea de Cercetare ~i Productie a Cartofului, ca unitatespecializata, devine cap de sistem pentru producerea categoriilor biologicePrebaza II (SE) necesara Intregului judet, pentru ca dispune de:

- sector de dezvoltare cu 650 hectare teren arabil apt pentrucultura cartofului de samanta;

- personal calificat;- resurse ~i dotari superioare;- departamente de cercetare pentru creare de soiuri,

mentinerea acestora Iibere de viroze, protectia fitosanitaraa plantelor, producere de samanta, calitati culinare ~i

pretabilitate la industrializare ~i tehnologii;osocietatile comerciale (SC."Zoocomp" Sf. Gheorghe, S.C."Sol-lact"

Ozun, SC "Agrocomplex" Anghelu~, S.C. "Agromixt" Catalina, S.C."Horticom". Sf. Gheorghe, S.C."Unisem" Tg. Secuiesc) vor planta materialprodus de S.C.P.C.Tg.Secuiesc, din categoria biologica Prebaza II (SE) ~i

Baza (E), pe 0 suprafata de minim 800 ha. Tot la aceasta veriga pot fiincluse ~i S.R.L.- urile, sau persoanele particulare care Intrunesc conditiilepentru obtinerea autorizatiei de producator de "samanta";

o pe baza de contract de lunga durata, pe soiuri, categorii biologice~i cantitati, se asigura cartof pentru "samanta" (baza ~i samanta certificata),pentru asociatiile ~i fermierii din zona Inchisa Covasna ~i alti producatoriautorizati din alte judete;

• S.C."Unisem" Covasna, Impreuna cu Filiala Covasna a F.C.C.-R,trebuie sa acorde sprijin pentru:

- contractarea productiei de cartof pentru samanta, pe soiuri~i categorii biologice;

- pastrarea cartofilor pentru samanta necesar cultivatorilor;- conditionarea ~i Iivrarea materialului de plantat conform

standardelor In vigoare ~i graficelor de livrare pe zone decultura;

- stabilirea unor preturi In functie de soi ~i categoriebiologica.

14

Considerand ca la S.C.P.C. Tg. Secuiesc §i la societatile comercialeproducatoare de cartof pentru samanta, coeficientul de multiplicare poate safie de 1:4 pentru soiurile timpurii §i 1:5 pentru soiurile semitarzii, reiese ca Injudetul Covasna vor trebui plantate In anul 1997 umatoarele suprafete:

I. La S.C.P.C. ~Tg. Secuiesc:• Prebaza I (SSE): 110 ha, d.c.:

- soiuri timpurii §i semitimpurii: 35 ha;- soiuri semitarzii §i tarzii: 75 ha;

- Prebaza II (SE): 40 ha.Total ·150 ha.

II. La societati comerciale:- Prebaza II (SSE) : SOD ha, d.c.:

- soiuri timpurii §i semitimpurii : 50 ha;- soiuri semitarzii §i tarzii 450 ha;

- Saza (E) : 1150 ha, d.c.:- soiuri timpurii §i semitimpurii : 400 ha;- soiuri semitarzii §i tarzii 1150 ha.

Total 1650 ha

Daca In judetul Covasna se va asigura anual, In depozitul"Unisem", cca. 5.000 tone cartof samanta, din grupele de soiuri §i categoriilebiologice mentionate, este posibil sa redresam producerea cartofului desamanta.

III. Producatorii particulari, reprezentand peste 90 % dinproducatorii de cartof pentru consum, con§tienti ca obtin sporuri de productieridicata folosind material de plantare sanatos, vor fi astfel asigurati cumaterial de plantare certificat pentru cultivarea unei suprafete de 3.000­4.000 ha anual.

IV. Diferenta pana la 14.000-16.000 ha se va cultiva cu samantacertificata G2(12) la producatorii de cartof pentru consum, dar numai cusamanta provenita din loturi semincere certificate.

Din datele prezentate rezulta clar ca zona lnchisa Covasna trebuiereorganizata pentru ca suprafata detinuta de SCPC Tg. Secuiesc §iSocietatile Comerciale nu este suficienta pentru asigurarea necesarului decartof pentru samanta §i pentru alte judete.

De aceea, pe vechile amplasamente ale fostelor C.A.P.-uri din zonaTnchisa trebuie sa se organizeze asociatH familiale sau S.R.L.-uri, cu supra-

15

fete de peste 50 -100 ha, in trupuri comasate pentru a putea indepliniconditiile impuse de legea 75/1995.

Toate acestea devin posibile printr-o stransa colaborare intreFederatia Cultivatorilor de Cartof din Romania, Unisem, D.G.A.I.A.,Inspectoratul pentru Controlul Calitatii Semintelor, Inspectoratul pentruProtectia Plantelor, sub atenta coordonare a I.C.P.C.Bra~ov ~i S.C.P.C.Tg.Secuiesc.

PROGRAMUL PRODUCERII $1 REiNNOIRII CARTOFULUIPENTRU SAMANTA iN JUDETUL MARAMURE$

Ing. Traian Chi§u- pre~edinte al Filialei Maramure§ a F.C.C.-RIng. loan Variu- inspector §ef I.C.S.M.S. Maramure§

Dintre toate plantele de cultura cartoful este una dintre cele maipretentioase specii in privinta reinnoirii materialului pentru plantare. Cartofulpentru samanta, care intrune~te calitatile biologice, fiziologice ~i fizice,reprezinta unul din factorii cei mai importanti in realizarea productiilor mariconstante ~i de calitate.

I~Datorita inmultirii vegetative, prin tuberculi ~i prin solul aderent se

transmit un numar m.are de boli ~i daunatori, care pot diminua produC1ia\chiar pana la 100 %. Daca bolile produse de ciuperci (micoze) se pot

• " combate chimic, pentru bolile produse de Viru.suri ~i bacterii, dar mai alespentru bolile ~i daunatorii de carantina (Synchitrium Endobioticum,Globodera sPP, etc), este necesar un sistem de producere ~i certificare acartofului pentru samanta mult mai complicat, bazat pe cuno~tinte

aprofundate de biologie, fitopatologie ~i agrotehnica, precum ~i reguli strictede producere, control ~i certificare.

Studiile efectuate pana in prezent au demonstrat ca in fiecare zonadin tara exista un anumit specific local ~i ca in afara de tehnologia de fond,

trebuiesc sau nu aplicate masuri suplimentare.Tn judetul Mramure~, datorita mai ales conditiilor climatice,

producerea ~i inmultirea cartofului pentru samanta necesita 0 atentiede'osebita.

Este cunoscut rolul benefic pe care I-au avut ~i il au ~i in prezent,

16

zonele Inchise pentru producerea cartofului pentru samanta In Romania,zone organizate prin gandirea ;;tiintjfica ;;j prin activitatea directa aInstitutului de Cercetare ;;i Productie pentru Cartof ;;i Sfecla de la Bra;;ov,zone Inchise In a caror refacere speram. Cu toate eforturile samanta decartof produsa In aceste zone nu va fi suficienta..

Tocmai de aceea, elaborarea unui sistem ;;tiintific, controlat ;;icorelat cu conditiile de favorabilitate ;;i eficienta, ni se pare de mareactualitate.

Ca urmare a aplicarii Legii fondului funciar ;;i restrangeriisuprafetelor de producere a cartofului pentru samanta In zonele Inchise, aaparut ideea ;;i necesitatea ca In unele judete, unde conditiile ecologicepermit, sa se organizeze microzone Inchise, In care sa se produca Intregulnecesar de cartof samanta din categoria biologica "Certificata" G1, jar lasoiurile cu rezistenta mai ridicata la viroze chiar G2 •

Pentru rezolvarea acestui deziderat ;;i la sugestia MinisteruluiAriculturii ;;i Alimentatiei, In judetul Maramure;; s·au efectuat unele studiinecesare Infiintarii acestor microzone Inchise de producere a cartofului desamanta.,

Pentru cultura cartofului, tinand seama de conditiile de clima ;;i sol,In raport cu eXigentele sale ecologice, judetul Maramure;; poate fi Impartit In4 microzone. Aceste microzone au fost delimitate conventional de uneleforme de relief, dar fn interiorul lor au un potential agricol asemanator ;;i seindividualizeaza ca regiuni unitare prin traditii, obiceiuri, targuri etc.

Cele patru microzone concentrate In jurul unor centre social-economice mai importante sau forme de relief asemanatoare sunt:

1- zona Sighet·Vi;;eu;2- zona depresiunii Lapu;;ului;3· zona Codru;4- zona din lunca raului Lapu;; ;;i Some;;.

Dintre cele patru microzone de cultivare a cartofului cea mai propicepentru Inmu1tirea cartofului pentru samanta, In microzona Inchisa, este zona4- "Zona Lapu;;ului ;;i Some;;ului".

17

DESCRIEREA MICROZONEI lNCHISE "LUNCA SOME$ULUI $1LAPU$ULUI" PENTRU PRODUCEREA CARTOFULUI PENTRU

sA.MANTA.

Din punct de vedere ecologic ~i al poteniialului productiv alterenului, cea mai favorabila zona pentru cartof, prin poziiia sa geografica ~i

climat, este zona Luncii raului Lapu~, la confluenia cu raul Some~.Daca comparam elementele climatiee care descriu favorabilitatea

pentru produeerea cartofului pentru samania, In zonele Inchise tradiiionale,cu cele Inregistrate In aceasta zona, constatam ea valorile Inregistrate suntfoarte apropiate de zonele Inchise pentru producerea ~i Inmu1iirea eartofuluipentru samania.

Microzona uLunca Uipu$ului §i Some§ului" este situata, dinpunet de vedere geografic, In lunca raului Lapu~, Incepand eu comunaSacala~el, pana la varsarea raului In Some~, iar Inspre vest lunca rauluiSome~, pana la Iimita cu judeiul Satu Mare, localitatea Seini.

Spre sud este delimitata de dealurile ~i stramtorile Ticaului, iar sprenord de muniii ;;i dealurile depresiunii Baia Mare.La est este delimitata demuniii Igni;;ului ;;i Mogo;;a.

Izolarea In spatiu este asigurata, In proport,ie de peste 90 %, prinobstacole naturale, (munii, dealuri Impadurite, pa~uni, fanete) ~i terenuriimproprii culturii cartofului.

Din punct de vedere pedologic arealul apart,ine zonei de solurialuviale ~i lacovi~ti. Printr-o fertilizare organo-minerala adeevata ;;i folosireasurselor locale de apa, de pe raurile Lapu;; ;;i Some~, solurile din aceastamicrozona pot fi mult potentate pentru cultura cartofului prin irigare.

Analiza pedoclimatica geografica ~i geomorfologica, a microzoneiLapu~-Some~, demonstreaza ca resursa ecologica din aceasta zona agricoladepa~e~te pretentiile de Inmultire a cartofului pentru samanta ~i ofera toatecondiiiile pentru activitatea de producere a cartofului pentru saman\a, dupametodologia practicata Tn zonele Tnchise.

Asigurarea judeiului Maramure;; cu samanta, din categoria biologica8 1, se poate face pe plan local In microzona Inchisa ''Lunea Lapu~ului ~i

Some~ului".

Experienia ultimilor 6 ani ~i constatarile In camp, In zona "LuncaLapu;;ului ;;i Some~ului", privind posibilitatea producerii categoriei biologice"Baza", cu respectarea riguroasa a masurilor de prevenire a infeC\iilorvirotice, a aratat ca se poate obtine cartof pentru samanta "Baza", cu un

18

procent de infectii virotice In Iimitele prevazute de reglementarile In vigoare,chiar ~i la soiurile sensibile la infectia cu viroze grave.

Capacitatea de productie ~i productia de tuberculi de samanta, pefractii de marime, a materialului de plantare obtinut, este dependenta desoiul cultivat ~i de exigentele climatice, dar nu se deosebe~te sub aspectulpotentialului de productie de cel provenit din zonele lnchise.

, Tn concluzie m'icrozona din lunca Uipu~ului ~i Some~ului oferatoate conditiile pentru producerea cartofului pentru samanta, dupametodologia practicata In zonele lnchise.

AVANTAJELE PRODUCERII $1 REINNOIRII CARTOFULUIPENTRU SAMANTA IN JUDETUL MARAMURE$

Stabilirea perimetrului "Lunca Lapu~ului ~i Some~ulu", camicrozona lnchisa pentru producerea cartofului de samanta, creazaperspectiva asigurarii cu material de plantare de calitate pentru judetulMaramure~ ~i permite 0 noua forma de organizare a producerii ~i relnnoiriicartofului pentru samanta pe plan local ~i teritorial.

Prin obtinerea categoriei biologice "Baza" ~i samanta "CertificataG1", In cadrul microzonei Lapu~·Some~, rezulta 0 serie de avantaje, atatpentru noii producatori de cartof din judetul Maramure~, cat ~i pentru zonelelnchise traditionale.

Pentru viitorii producatori de samanta din judetul Maramure~avantajele ar consta In:

• organizarea obligatorie a asolamentelor de cel putin 4 ani, cuefecte benefice asupra lnsu~irilor fizice, chimice ~i biologice ale solului ~i

mediului;• zonarea soiurilor dupa productivitate ~i profit, cu extinderea

soiurilor solicitate ~i apreciate de consumatori, de calitate superioara,rezistente la boli, fapt ce reprezinta 0 sursa de cre~tere a productiei care nunecesita eforturi materiale ~i financiare suplimentare;

• cultivarea cartofului In gradini, cu material de plantare din aceea~i

categorie biologica, cu cea din microzona, avand un potential de productiemai ridicat decat materialul de plantare local obtinut empiric, prin reanmultirirepetate, contribuie la ridicarea productiei ~i a calitatii acesteia;

• introducerea mai rapida a prezentului program, ca metodaorganizata de producere a cartofului de samanta, pe suprafete mai mari,compacte, specializata, pe destinatii;

19

• asocierea detinatorilor de suprafete ~i coordonareaproceselororganizatorice ~i tehnologice de catre speciali~ti 'In producerea ~L1nmultireacartofului pentru samanta; ,

• folosirea mai eficienta a resurselor ecologice dinjudet prinspecializarea producatorilor din anumite zone pe culturi (zona· cartofului,zona graului, etc.);

• reducerea volumului ~i a distantelor de transport, prinfolosireamijloacelor proprii cu costuri mai mici;

• cre~terea productiei, prin generalizarea folosirii categOriilorbiologice de samanta certificata G1 ~i G2 ' 'In culturile de cartof~i ayenituriloranuale ale producatorilor, prin efectul asolamentului cu cartofasupraproductiei de cereale.

PROIECTUL DE ORGANIZARE A PRODUCERII $!lNfV1ULT/RIICARTOFULUI PENTRU SAMANTA iN JUDETUL MARAMURE$

Microzona 'Inchisa "Lunca Lapu~-Some~",

cartofului de samanta, reprezinta "capul de sistem"producere ~i re'lnoire a cartofului de samanta 'In judetul Malrarnul'es.peste 1,200 ha, stabilite ca favorabile pentru cultura cartoflJlui,asigura anual cultivarea cu categoria biologicabaza 75 ha, 'Intr-un asolament de 4 ani.

La nota medie ponderata de bonitare a mi(~r02:onE3i,

potentialul mediu de productie a solului este deconsidera 60 % tuberculi pentru samanta, de pe cele 100medie de 15 to/ha, se pot produce anual 1,500 tone dinsamanta din categoria'baza ~i 1.100 tone samanta

Cu aceasta cantitate se pot planta anual 500 ha,samanta de baza ~i 370 ha cu samanta certificata G1•

Pe suprafata de 500 ha se pot obtine 7.500 tone sannahtadin categoria biologica samanta certificata G1 ~i G2 ' ce ",C!ir",r,:; blar'ltar,ea2.500 ha de cartof pentru consum, iar 0 parte din G1 saproducatorii agricoli pentru necesarul propriu de samanta.

Astfel,anual'ln microzona 'Inchisa este necesara l"'",r,tit~lt':;6

to material de plantat, din care 100 to "prebaza" ~i sarDaOltacategoria "baza", cantitati ce trebuiesc asigurate de catre

Este important ca pentru activitatea de pastraresa se acorde credite cu dobanda redusa (10-15 %).

20

Pastrarea cartofilor de samanta sa se faca centralizat de catreUNISEM SA Baia Mare, In depozite frigorifice special amenajate.

Cartofii pentru samanta sa ajunga la cultivatori In timp util.Alaturat redam "Sistemul producerii ~i reinnoirii cartofului

pentru samanla" in judelul Maramure~.

SISTEMUL PRODUCERII $1 REINNOIRII CARTOFULUIPENTRU SAMANTA IN JUDETUL MARAMURE$

S.C."HELIANTHIS" SRL PREBAZA I 25 ha

S.C."ENTOPAT";S.C."EDEN";S.C."SIMGREEN"; S.C. "AGRO" BAZA 75 ha

ALTI AGENTI EC.AUTORIZATI SAMANTA CERTIFICATAG1 370 ha

CULTIVATORI DIN ZONA FAVORABILA SAMANTA CERTIFICATAG2 2.500 ha

TOTI CULTIVATORII DE CARTOF CARTOF CONSUMPENTRU CONSUM 12.500 ha

In documentatia prezenta am evidentiat analitic programul judeteande producere 9i Inmultire a cartofului de samanta, care a fost Intocmittinand cont de reglementarile legale In domeniu 9i de datele 9tiintifice decare am dispus la nivelul organelor de specialitate judetene.

CULTURA CARTOFULUI LA GOSPODARII ANGRENATI iN,TURISMUL RURAL

Dr.doc.~t. Matei BerindeiPre~edinte de onoare al F.C.C.- Romania

In ultimii ani s-a dezvoltat mult turismul rural In zona montana ~i aInceput cu frumoase perspective ~i In zona colinara. Unul dintre alimentelede baza In aceste zone II constituie cartoful. Tot cartoful trebuie sa fie

21

prioritar pentru pregatirea hranei turi~tilor din aceste zone, In primul randpentru consumul timpuriu.

Conditiile climatice din tara noastra permit pastrarea cartofului, faradegradarea calitatil0r culinare, pana la sfar~itul lunii iunie In depresiunileintra ~i extramontane. Deci trebuie sa avem cartof pentru consum timpuriuIn luna iunie in zona colinara ~i in luna iulie In depresiunile intra ~i

extramontane. In acest scop se cultiva soiuri timpurii, cu incoltirea cartofilorpentru samanta inainte de plantare, la lumina, in camere indilzite, circa 30de zile. Tehnica incoltirii a fost descrisa de noi in mal multe pUblicatii.

In zona colinara, pentru consumul din lunile iulie ~i august, ca ~ipentru consumul din luna august indepresiunile intra ~i extramontane, sefolosesc cartofl pentru samanta din soiuri semitlmpurii, fara a se mai efectuaincoltirea inainte de plantare. Soiurile semitimpurii pot fi folosite ~i pentruconsumul din luna septembrie.

Consumul din timpul toamnei ~i lernii in zona colinara se asiguracultivand soiuri semitarzii. In aceasta zona tot cu aceste soiuri, cu 0 bunapastrare, se asigura ~i necesarul pentru consumul din primavara pana candincepe recoltarea cartofilor tlmpurii.

In zona montana, pentru consumul din lunile aprilie, mai ~i iunie,este mal bine sa se cultive soluri tarzii.

La soiurile semitarzii ~i cele tarzii, gospodarii organizatl pentruturismul rural trebuie sa cunoasca faptul ca sunt anumite soiuri bune pentruprajit, altele pentru salate, altele pentru piure. Din sortimentul care-I avem inprezent in Romania, la soiurile semitimpurii nu sunt diferente mari din punctde vedere al calita\i1or culinare.

In zona montana mai ales, cartoful este ~i hrana de baza pentruanimale. In acest scop pe langa cel care cad cu ocazia curatirii, cu ocaziasortarii inainte de a-I a~eza pentru pastrare, trebuie sa se cultive ~i soiuri decartof special pentru animale; mai bogate in sUbstanta uscata.

lata deci ca alegerea soiului ~l mai ales procurarea cartofilor desamanta, ridica probleme deosebite pentru gospodarii care sunt sau sespecializeaza in turismul rural. Nu mai vorbim de aspectele legate detehnologla specifica pentru cultura cartofului in aceste zone, de aspecteleprlvind combaterea bolilor ~l daunatorilor. Din aceasta cauza, sfatuimgospodarii angrenatl in turismul rural sa solicite sprijin filialelor FederatieiCultivatorilor de Cartof din Romania, care functioneaza 10 judete §i sadevina membrii ai acestor filiale. Pentru a sprijini ace~ti cultivatori, dam incontinuare tabelul cu filialele judetene care functioneaza In Romania, cupre§edintii acestor filiale·~i adresa lor.

22

FILIALE ALE FEDERATIEI CULTIVATORILOR DE CARTOF DIN ROMANIA

:~Anexa 2

Nr.

'"crt. FILIALA Adresa la sediul filialei Telefon Presedinte1. ALBA Alba lulia, DGAA, sir. Vasile Goldi~, nr.8,cod.2500 058/830064 Ing. Dava Maria

l'2. ARAD Santana, S.Agr. ' Romgera • str. Ghioceilor, nr. 90, cod.2900 057/221429 Ing. Balog Ion

3. ARGEl? Pite~ti, DGAA, str.Armand.Calinescu, nr. 44, cod. 0300 048 /626499 /28 Ing. Mocanu Constanta

4. BACAU Bacau, UNISEM, str. Gh.Donici, nr.2, cod 5500 034/122465 Ing. Tiimiceru Vasile

5. BISTRITA- NASAUD Bistri\a, DGAA, str. Republicii, nr.71/A, cod. 4400 063 /213693 /48 Ing. Balaci CosteI

6. BIHOR Oradea, DGAA, str. T. Vladimirescu, Or.2, cod. 3700 059/135341 Ing. Plainer Lajos

7. BOTOl?ANI Boto~ani, DGAA, I.C.S.M.S. str. T. Vladimirescu nr.5 031 /513729 Ing. Lozneanu Pavel

8. BRAl?OV Bra~ov, ICPC, str. Fundaturii , nr.2, cod. 2200 068/150095 Dr. ing. 'Mure~an Sabin

9. BRAILA Braila, D.GAA.,str. Calara~i,nr.58,cod.61 00 036/ 631994 Ing. Niistase Dumitru

10 BUZAU Buzau, DGAA, str. Victoriei, nr.1, cod. 5100 038/411194 Ing. Pop Emil

11. CALARAl?1 Calara~i, D.G.AA,str. N.Titulescu, nr.10, cod. 8500 042/322427 Ing. Tup Vasile

12. CLUJ-NAPOCA Cluj-Napoca, Univ. l?t.Agr., str. Manii~tur, nr.3, cod.3400 064/196384 Dr.ing.Morar Gavrila

13. CONSTANTA Constanta, DGAA, str. Revolu\iei 89, nr.19, cod.8700 041/618136 Ing. Stan l?tefan II

I14. COVASNA Tg. Secuiesc, SCPC, str. Ady Endre nr.55, codA050 067/312077 Ing. Mike Luiza I15. DAMBOVITA Primiirfa Lungule\u Ing. Ple~a Gh. Adrian I

~6. DOLJ Mar~ani, SCPC, sir. Prlncipala, cod.1123 97 Ing. Diaconu Marin

H. FAGARAl? Fiigiira~, S.C:Roclip· SA, str.Hurezului, nr.2, cod.2300 068/212927 Ing. Dragne Marin !i

"w

N;

.f>-

18. GALATI Gala\i, D.GAA., slrAI.Cuza, bl. Crislal,cod. 6200 036/437100 Ing. Baciu loan

19. GORJ Targu Jiu, sir. Bnincu~, nr.5, cod.1400 053/211018 Ing. Muja Maria

20 GiURGIU Giurgiu,I.C.I.T.I.D. Baneasa, cod.8384 046/285039 Ing. Wan Marian

21. HARGHITA Miercurea Ciuc, SCP9, slr.Progresului ,nr.22, 4100 066/114296 Ing.Kereszte~Vicen\iu

22. HUNEDOARA Deva, DGM, B-dul "1 Decembrie 1918", nr.30, cod.2700 054/619069 Ing. Bocanici Brulus

23. IA$I la~i, DGM, sir. $tefan eel Mare, nr. 47-49, cod. 6600 032/142153 Ing. $erban Alexandru

24. MARAMURE$ Baia - Mare, sir. Gh. $incai , nr. 46, cod. 4800 062/414344 Ing. Chi~u Traian

25. MURE$ Tg. Mure~, D.G.AA,slr.Gh. Doja, nr.9, cod. 4300 065/111871 Ing. Natea Seplimiu

26. NEAMT Pialra Neam\, DGM, B-dul Traian,nr. 165, cod.5600 033/213902 Ing. Pop Gela

27. PRAHOVA Ploie~li, DGM, sir. Republicii, nr.2, cod. 2000 044/122484 Ing. loan Elena

28. SATU MARE Salu Mare, DGM, sir. Calea Traian, nr.1, cod. 3900 061 1713964 Ing. Necula Rodica

29. SALAJ Zalau, UNISEM, sir. Porolisum C1 /63, cod. 4700 060/614349 Ing. Babo~ loan

30. SiBIU Sibiu, DGM, slr.Some~ului,nr. 49, cod.2400 069/422310 Ing. Psenicica Sergiu

31. SUCEAVA Suceava, DGM, sir. Ana Ipalescu, nr. 4, cod 5800 030/215484 Ing. Mocanu Constantin

32. TIMI$ Timi~oara, D.G.A.A., sir. Libertajii ,nr.1, cod.1900 056/134214 Dr. ing. Drago~ Vasile

33 TULCEA Tulcea, SCPC, $05 Agighiol km.B , cod.BBOO 040/515540 Ing. Turiceanu Dumitru[;

34. VRANCEA Fo~ani, DGM, slr.Republicii nr.7, cod.5300 037/622200 Ing. Marin losif

I>J

"

f

CUM ALEGEM UN 501 DE CARTOF CORESPUNZATOR

Ing. loan Boze§an$efullaboratorului de Ameliorare-I.C.P.C.-Bra§ov

Pentru realizarea unor productii de cartof rentabile trebuierespectate cu strictete anumite reguli, printre cele mai importante fiindalegerea soiului.

Alegerea soiurilor de cartof performante, cu productii mari ~i

constante, rezistente la boli ~i daunatori ~i de calitate superioara,cat ~i

utilizarea de samanta certificata reprezinta factori de cre~tere a productieila unitatea de suprafata, fara cheltuieli suplimentare. Tehnologiile deproductie aplicate nu fac altceva decat sa asigure realizarea potentialuluiproductiv ~i calitativ al soiului, asigurand conditii optime de cre~tere aplantelor ~i acumularea productiei.

Alegerea soiurilor, care sa satisfaca cerintele cultivatorilor ~i

consumatorilor de cartot, trebuie sa se faca In functie de conditiile de clima~i sol existente In fiecare zona, precum ~i de scopul produc1iei (consumtimpuriu, consum de vara, consum de to~rJJaci-iAEll:lstFiali.zar~, etc.).

Pe plan mondial se cultiva pest 2.000 de soiuri de cilliof.{•~-t{",-T~o~, In Lista Oficiala a sOiurilo.. r (hibrizilor) de plante

a~r,cole-<au..:.f.@.st Inscrise, 41 anul 1..g.g&;- un numar de/3l)de soiuri de cartof,din toate grupele de precocitate. ~\ +- s: ~Wv!' ;::;., 1'1'71-

Pentru asigurarea cantitatii necesare consumului de cartof, peparcursul Intregului an calendaristic, se recomanda cultivarea unui soipentru consum timpuriu, un soi semitarziu pentru consum In timpul verii ~i

un soi semitarziu pentru consum de toamna-iarna.Soiurile de cartof timpurii se recomanda pentru consum

extratimpuriu, Incepand cu a doua parte a lunii mai pana la jumatatea luniiiunie In zonele de stepa, pana la jumatatea lunii iulie In zonele colinare ~i

pana la sfar~itul lunii iulie In zonele umede de munte. Pentru realizareaacestui obiectiv este necesara Incoltirea cartofilor Inainte de plantare. Dintresoiurile de cartof timpurii, Inmultite In Romania, se recomanda In acestscop: Ostara, Fresco, Runica, Roclas, Catellyna.

Soiurile de cartof semitimpurij pot fi cultivate pentru consum Intimpul verii, dupa terminarea cartofilor timpurii. Soiurile recomandate sunt:Sucevita, Kondor, Romano, Cibin (toate cu coaja de culoare ro~ie), Escort,

25

Rene.Tn zoneIe umede de munte soiurile respective pot fi folosite cu

succes pentru consum de toamna-iarna.

Soiurile de cartof semitarzH se recomanda pentru consum detoamna-iarna, dar In zonele de stepa pot fi folosite cu succes ~i pentruconsumul In stare proaspata la sfar~itul verii ~i Inceputul toamnei. Soiurilerecomandate acestui scop de productie sunt: Sante, Rustic, Mure~an, Super,Ago, Desiree.

Aceste soiuri dau rezultate foarte bune In special In zonele colinare'~i umede de munte unde interventiile tehnologice, In special lucrarile decombatere a bolilor ~i daunatorilor se fac cu mare greutate. Prezentand ungrad ridicat de rusticitate, soiurile respective asigura productiicorespunzatoare cu un minim de interventii tehnologice.

Soiurile tarzii nu sunt recomandate pentru zona de stepa ~i daurezultate satisfacatoare doar In zonele colinare. Tn schimb sunt recomandatepentru zonele umede de munte unde realizeaza productii bune, care pot fifolosite pentru consumul din timpul iernH, pana la aparitia cartofilor timpurii,dar pot fi folosite ~i In hrana animalelor, avand In vedere ca In zonelerespective porumbul nu ajunge la maturitate.

Fiecare cultivator de cartof trebuie sa cultive un soi timpuriu pentrua asigura consumulln prima parte a anului, un soi semitarziu pentru consumIn timpul verii ~i Inceputul toamnei ~i un soi semitarziu pentru consum detoamna-iarna.

De~i exista un sortiment foarte bogat de soiuri, precum ~i tehnologiide cultura adecvate, hotarator In realizarea unor productii corespunzMoareare calitatea cartofului de samanta.

Astfel, pe langa alegerea unui soi corespunzator, este necesararelnnoirea periodica (1-2 ani) a cartofului pentru samanta. Numai prinfolosirea unui material de plantare corespunzator (certificat), soiul poate sa­~j manifeste capacitatea de productie.

Practica folosirii pentru samanta a tuberculilor mici, retinuti dinculturile de consum nu este recomandata. ' ,

26

COMPORTAREA UNOR SO/URI DE CARTOF iN ZONASUBMONTANA A JUDETULUI ARGE$

Dr. ing. Badeseu GheorgheIng. Badeseu Cristina

Campulung Museel, judo Arge§

Cultura cartofului, cu Indelungata tradiiie In zona submontana,ocupa locul al 3-lea In preocuparile agricole ale producatorilor, dupacre~terea animalelor ~i pomicultura, datorita condiiiilor pedoclimatice foartefavorabile.

Din pacate, nivelul foarte scazut al proprietaiii funciare; 0,50-2,00hectare ~i practica Incetaienita de folosire a cartofului de samania dinproduciiile proprii, ani de-a randul, franeaza extinderea corespunzatoare aculturii ~i determina recolte total nesatisfacatoare. Totodata, costul ridicat alpesticidelor ~i lipsa unor cuno~tiinie, In multe cazuri, contribuie In egalamasura la obiinerea unor produciii necorespunzatoare, de~i, din punct devedere agrotehnic, Ingra~area terenurilor ~i Intreiinerea culturii sunt lucrari laIndemana producatorilor.

Subliniem faptul ca preocupari serioase privind sortimentul de soiuri~i diferite aspecte agrotehnice ale culturii cartofului au existat la fostaStaiiune Pomicola .Bilce~ti, In ultimii 30 de ani, i1ustrate prin rezultatepozitive.

Din aceste considerente, In anul 1995, prin grija Institutului deCercetare ~i Produciie al Cartofului Bra~ov ~i al Federaiiei Cultivatorilor deCartof din Romania, am procurat cantitatea necesara de samania, cuvaloare biologica ridicata, pentru 0,10 ha teren, din 4 soiuri: Roclas, Runica,Titus ~j Rustic, la care am adaugat soiul Desiree, procurat de pe piaiaBra~ovuluL

• Lucrari executate:Microcultura de cartof a fost organizata In gospodaria familiala din

comuna Valea Mare Bravat, satul Bilce~ti, judeiul Arge~, pe un sol brunargiloiluvial, cu aprovizionare medie In elemente fertilizante ~i cu reaciieslab acida.

Plantatul s-a efectuat la 5 Mai 1995, In teren Ingra~at ~i pregatitcorespunzator, la distanie1e de 70 cm x 30 cm, In 3 repetiiii, una dintre

27

acestea fiind intercalata intr-o plantatie de peri, in varsta de 3 ani, soiulCure. Ca martor s-a folosit "samanta" de cartof din productia proprie.

Tn perioada de vegetatie s~a aplicat 0 fertilizare minerala cu azotatde amoniu; 50 kg/ha s.a., 2 pra~ile manuale ~i 4 tratamente fitosanitare,impotriva gandacului din Colorado ~i a manei cartofului, cu insecticideleEkalux 25 EC, Decis 2,5 EC ~i fungicidele Vondozeb ~i Topsin, in dozelerecomandate.

Tn cursul verii, microcultura a fost vizitata de delegati din parteaFederatiei Cultivatorilor de Cartof din Romania ~i de numero~i producatoridin comuna ~i alte a~ezari rurale din zona.

• Rezultate obtinute:Urmare masurilor tehnice aplicate, cat ~i folosirii de "samanta" de

cartof certificata, perioada de vegetatie activa, cu frunzi~ verde sanatos, avariat intre 80 de zile la soiurile semitimpurii Roclas ~i Runica ~i 100 de zilela soiurile semitarzii ~i tarzii Rustic ~i Titus~ 0 fl1entiune speciala pentru soiulRustic care, din acest punct de vedere:'Jr-"a~do~Erdit' cel mai valoros.

Aflata in acelea~i conditii, in parcela martor, perioada de vegetatieactiva a fost de 60 zile.

La toate soiurile studiate, productiile medii au fost cuprinse intre 20 t- 28,7 tlha, depa~ind martorul cu 93-178 % (tabeluI1).

Productia obtinuUi ~i calitatea acesteia.

Tabelul1

Soiul t1ha % spor de prod.! calitatea (%)kq. "samanta" I-a II-a III-a

"samanWlocala (Mt) 10,3 - 100 1,9 22 19 59Roclas 20,0 193, 4,7 39 35 26Runica 22,7 219 5,5 45 33 22Rustic 28,7 278 7,2 48 34 18Titus 22,9 221 5,5 44 32 24Desiree 21,3 206 5,1 56 26 18

Dupa cum rezulta din tabel, cel mai productiv a fost soiul Rustic;27,8 tlha, asigurand un spor de 7,2 kg tuberculi pentru fiecare kilogram decartof de samanta folosit, soi ce s-a caracterizat ~i prin cea mai lunga

28

perioada de vegetatie activa, dovedind prin aceasta 0 rezistenta geneticaevidenta la boli.

Productii bune s-au obtinut ~i la celelalte soiuri, peste.20 t/ha, dintrecare subliniem soiul Desiree, mult apreciat In zona, de~i samanta folosita afost procurata de pe piata, fara a-i cunoa~te categoria biologica.

Soiul Roclas, de~i s-a utilizat samanta provenita din aceea~i sursa ~i

s-a cultivat In acelea~i conditii, s-a dovedit foarte sensibil la ataculputregaiului uscat, produs de diferite specii ale genului Fusarium; procentulde tuberculi bolnavi fiind la recoltare de 5-10 %, ajungand In timpul pastrarii,la 0 luna dupa Insilozare, la peste 50 %. Din aceste considerente 11 faceimpropriu pentru cultura In aceste zone, cu un climat mai umed.

• Concluzii:Rezultatele obtinute, de~i reflecta situatia dintr-un singur an de

studiu, reieva cateva adevaruri cunoscute de speciali~ti ~i de unii cultivat.oricu experienta, dar insuficient mediatizate In masa mare a cultivatorilor ~i

anume:• obligativitatea folosirii de samanta de cartofi cu valoare biologica

certificata ~i relnnoirea acesteia la 1-2 ani;• cunoa~terea particularitatilor biologice ~i culturale ale soiurilor

performante, recomandate de institutiile ~tiintifice de profil ~i folosirea lor,'intr-o zona pedoclimatica sau alta, numai dupa verificarea lor prealabila 'inferme pilot;

• Intocmirea ~i punerea la 'indemana cultivatorilor, prin filialele ~i

fermele pilot ale Federatiei Cultivatorilor de Cartof din Romania, a unorpliante tehnice sintetice esentiale, obligatorii 'in realizarea unor productiimari;

• livrarea cartofului de samanta cultivatorilor, membri ai Federatiei,la preturi stimulative, 'in cazul unor suprafete mai mari, chiar pe credit, curambursarea contravalorii la recoltare.

CONSIDERATII PRIVIND CALITATEA CARTOFILOR1

Dr.doc. §t.Matei BerindeiPre§edinte de onoare al F.e.e.-Romania

Un drum 'intr-o piata din Bucure~ti, sau din oricare alt ora~ din taranoastra, ne lamure~te deplin asupra nivelului de pregatire a cultivatorilor de

29

cartof, ca ~i a valorificarii cartofilor pentru consum; cartoful se alege pentrucumparare "cu ochiul", ceea ce vedem este total neplacut

Loturile pentru vanzare, In rt1ag~zine sau pe tarabe, sunt extrem deneuniforme In ce prive~te marimea tuberculilor; tuberculi mari, tuberculimijlocii In amestec cu tuberculi mici; tuberculi cu coaja alba In amestec cutuberculi cu coaja roz. Ori rezistenta la fierbere este diferita de la un soi laaltul. Tn cadrul aceluia~i soi rezistenta este diferita In functie de marimeatuberculilor.

Din aceasta cauza, gospodinele Intampina greutati cu ocaziapregatirii alimentelor din cartof. Gustul mancarii nu mai este atat de bun.Vanzarea cartofilor de catre producator pe piata sa se faca numai dupacalibrarea tuberculilor. La fel trebuie sa procedeze. ~i valorificatoriiintermediari, care constituie marea majoritate a vanzatorilor de cartofi dinpietele din tara noastra.

Mentionam faptul ca In alte tari, cartoful pentru consum se vinde pesoiuri, In funetie de preparatele pe care gospodina dore~te sa Ie fadi; ciorba,salata, piure de cartof, cartofi prajiti. Vanzatorii au cartofi In saculeti-plasade 2-5 kg., cu culoarea saculetilor diferita; galben pentru salata, maro pentruciorba, ro~u pentru prajit, etc. Este un exemplu catre care trebuie samergem, altfel nu putem rezista concurentei internationale.

Chinul gospodinei este ~i mai mare cand ajunge acasa ~i Incepe sadecojasca tUberculi, sa-i curete. Multi sunt vatamati, din care cauza trebuies~ elimine mult din pulpa tuberculului. Unii au gauri cauzate de rizomi de pirsau de larvele viermilor sarma. Din aceasta cauza, In lanurile de cartof nutrebuie sa fie pir ~i"daca apare, sa fie combatut viermele sarma.

Nu mai vorbim de grija cu care trebuie facuta recoltarea cartofilorpentru ca procentul de tuberculi vatamati sa fie cat mai mic.

Practic tuberculii vatamati trebuie folositi In hrana animalelor.Adeseori, gospodinele, In timpul Jaierii tuberculilor, pentru. a-I folosi

la pregatirea alimentelor, gasesc In pulpa acestora p0rtiuni colorate In grideschis sau In mara deschis, boala fiziologica ce se nume~te "piatra ferica".Aceste bucati se arunca, deci se arunca banii cu care au fost cumparaticartofii. Boala este cauzata de neefectuarea corecta a unor secvente dintehnologia de cultivare a cartofului, dar, mai ales de folosirea In' dozeneechiHbrate a Ingra~amintelor chimice. ~ f~

Tn ce prive~te~fimea-tuber~ulil0f?eSte important deretinut ca acestea trebuie-sa-fie-lni't1netie de modul de decojire: manual saumecanic. Pentru decojirea manuala tuberculul nu trebuie sa fie nici mare,nici mic (de marimea palmei In care II tine gospodina In timpul operatiei de

30

decojire). Altfel lucrarea de decojire este obositoare. Pentru decojireamecanica, la cantine, spitale, armata, restaurante, etc., cei mai buni sunttuberculii mario Pierderile In timpul depelarii sunt mai mici.

Forma cea mai potrivita a tuberculilor pentru decojire manuala estecea ovala, de forma palmei In care este tinut pentru efectuarea operatiei dedecojire. Pentru decojirea mecanica cele mai putine pierderi se realizeaza,cu tuberculii rotunzi.

De toate aceste aspecte trebuie sa tina seama creatorii de soiuri,care se ocupa de omologarea soiurilor, cultivatorii de cartofi, ca ~i cei carese..ocupa cu valorificarea cartofilor pentru consum. Altfel piata va fi invadatade cartofi frumo~i §ii bine prezentati din import. Este treaba de concurenta, ~i

In asemenea situatii calitatea este aceea care este hotaratoare.

FERMA PILOTmijloc de promovare a pregresului tehnic in agricultura

Ing. Onitiu Ro§eaprodueator agrieol, Oena Sibiului, judo Sibiu

Ca 0 consecinta fireasca a restructurarii agriculturii din tara noastraeste aparitia proprietarilor particulari de pamant, cu 0 "puzderie" de parcelefoarte dispersate. .

Prin exploatarea haotica a terenului de catre proprietari agricoli, maimult sau mai putin specializati, se impune tot mai mult Infiintarea de fermemodel, pentru fiecare localitate sau zona, In care sa fie exploatate la maximconditiile pedo-climatice, traditia, etc. Sunt facuti pa~i importanti In acestsens de catre speciali~tii din sateIe noastre sau oameni cu experienta. SuntIncercari mai tim ide chiar de ~colarizare a tinerilor fermieri, dar In ~apte anis-a facut totu~i prea putin. .

Federatia Cultivatorilor de Cartof din Romania, printre primele formede organizare a producatorilor ~i speciali~tilor din agricultura, initiazaInfiintarea de ferme pilot particulare, In zonele cu traditie In culturacartofului.

Tn Ocna Sibiului am initiat 0 astfel de experienta In colaborare cuFederatia Cultivatorilor de Cartof din Romania ~i Institul de Cercetare ~i

31

Productie a Cartofului Bra~ov. S-a pornit de la 0 situatie de fapt;ingineriiagronomi sau horticultori, proveniti din diferite sectoare al agriculturii, nudetin pamant, ma~ini ~i utilaje agricole, dar au suficienta experienta practica~i cuno~tinte teoretice, valori care din pacate nu se exploateaza in prezent lanoi. Foarte putine banci se incumeta sa dea credite micilor fermieri ,birocratia ii hartuie~te, a~a ca ~i rezultatele sunt pe masura.

Tn 1996, pe langa 2 ha proprietate a familiei, am arendat 3 ha terenarabil de buna calitate, pe care Ie-am cultivat cu cartof; lot semincer 4 ha ~i

1 ha porumb, intr-o zona cu traditie in cultura cartofului, unde proprietarii nucultiva mai mult de 0,5 ha cartof.

Efectul a fost ~ocant, deoarece pe 4 ha am cultivat mai multe soiuri,am aplicat diferite tehnologii ~i am organizat loturi demonstrative.

La infiintarea fermei am beneficiat de 0 serie de avantaje ~i am tinutcont de:

• experienta proprie in domeniul cercetarii ~i al productiei;• potentia1ul neexploatat al terenului;• traditia in cultura cartofului;• forta de munca ~i piata de desfacere;• necesitatea introducerii progresului tehnic intr-o zona unde exista 0

influenta a unor institutii specializate.

REZULTATELE OBTINUTE:Prin programul anual ~i de perspectiva, am evidentiat toate

cheltuielile efectuate, s-au tinut "Ia zi" observatii fenologice, s-au notatdatele climatice, toate conform fi~elor de cercetare folosite in agricultura.

• Activitatea de produc~ie

• materiale• lucrari manuale• lucrari mecaniceTotal cheltuieli directe

1.Cheltuieli directe:15.888.454 lei

8.327.750 lei3.711.670 lei

27.927.874 lei

57%30 %13 %

100 %

Samanta a reprezentat 45 % din totalul cheltuielilor, iar pentrurecoltat ~i sortat s-au cheltuit 1.500.000 leitha.

32

\

• cartof• porumb

Total venituri

2. Venituri:

70.650 kg * x 746,7 lei/kg =4.860 kg x 520,0 lei/kg =

52.754.355 lei2.527.200 lei

55.281.555 lei

*Productia medie la cartof a fost de 18.662 kg/ha deoarece 0suprafata apreciabila a fost ocupata cu loturi demonstrative, 0 parte dinsamanta a fost din proveniente locale, iar in lotul semincer de cartofintreruperea vegetatiei s-a facut in 15-20 august.

3. Eficienta economica:

Total cheltuieli de productie:• profitul brut

• cheltuieli: directealte cheltuieliarenda

27.927.874 lei7.759.281 lei2.400.000 lei

38.087.155 lei17.194.400 lei

Cu toate greutatile inerente unui inceput, seceta la inceputul verii,bilantul anului 1996 a fost multumitor. Toate beneficiile obtinute s-au folositpentru dezvoltarea fl?rmei in anul urmator.

• Activitatea de cercetare aplicativa:

Folosind experienta proprie din cercetare ~i productie am conceputaceasta ferma ca avand un rol dublu (productie ~i promovare a progresuluitehnic in zona). Am initiat un program de experimentari, in conditii deproductie, la cultura cartofului; intreaga activitate fiind in colaborare stransacu Federatia CuItivatorilor de Cartof din Romania.

AsUel:• s-au testat 0 serie de insecto-fungicide, in doze diferite;• s-au testat produsele: Pennasoil ~i Plant-Power 2003;• s-a organizat un lot demonstrativ cu 8 soiuri ~i linii de cartof.

33

Rezultatele s-au publicat In revista "Gartofulln Romania" nr 4/1996.

Tntalnirile frecvente cu produditorii agricoli din localitate, "Ia capaiulparcelei", au avut un impact nea~teptat In zona. Din 1989 In Ocna Sibiului,pe 0 suprafa1a de 90 ha, cat de1in micii producatori, nu s-a folositdecat"saman1a" de cartof degenerata. Pentru anul 1997 exista solicitarifoarte mari de material de plantare certificat.

• Program pentru anul 1997:

Pentru anul1997 am extins suprafa1a fermei, prin arendare, la 15 hateren arabil, din care: 6 ha cartof (lot semincer 4 ha; consum 2 ha), 1 haloturi demonstrative (soiuri, insecto-fungicide, erbicide, etc.), iar restul de 6ha cu cereale paioase ~i 2 ha porumb.

Exista posibilitatea reala de extindere a fermei pana la 20 ha,Intreaga supraf1a fiind comasata In 5 parcele compacte. Acest lucru s-arealizat prin schimb de teren cu proprietarii funciari din localitate.

• Concluzii:

• organizarea de "ferme pilot", In zonele pretabile culturii cartofului,este necesara ~i efectul in localitate poate fi foarte mare;

• nu se poate concepe 0 astfel de ferma fara 0 colaborare cusectorul de cercetare, F.G.G.-Romania, centrele teritoriale de protec1iaplantelor, etc;

• rezultatele ob1inute de catre fermierii implica1i trebuiesc publicate~i popularizate In zona.

34

Felul Felulpro- PRODUSUL Substanla DOZA Clasad. amb".. Aplicare Firma Prelabililale penlru ailedusu activii Ih'a

loxica.t. lajului culturilui

E PROMEDON PROMETRIN 2-5 kg IV 5 kg preemergenl Chimcomplex fI.soarelui, maziire, ceapa din400 s.c. 400 gil 20 k9 Borzesli arpagie bumbae

GESAGARD PROMETRIN 1-5 kg IV 20 kg preemergenl CIBA-GEIGY f1.soarelui, mazare, morcov,R 50WP· 50% Elvelia palrun;el, lelina, corlandru, menla

SENCOR METRIBUZIN 0,7-2,0 kg IV 25 kg preemergenl ~i BAYER soia, ro~ii, lueema70WP 70 % _ poslemergenl Germania

B (10 em)LEXONE . METRIBUZIN 0,7-1,2 kg IV' 1kg preemergenl .. DU PONT DE soia. lomale

75 DF 75% NEMOURS1 S.UA.

RACER FLUOROCLORlDON 3-4 I IV 1 I preemergenl ZENECA fl. soarelui25 EC 250 gil

AngliaC STOMP PENDIMETAlIN 5 J IV ; 50 I preemergenl CYANAMID orez, fl. soarelui, soia, porumb,

330CE 330 g /I 100 I S.U.A. legume, ceapa200 I

1 GALLANT HALOXIFON·R· 1,5 I IV 51 pe DOW soia, fI.soarelui, sfecla, afin, vita desuper METIL 100 gil vegela\ie ELANCO vie, mar

S.U.A.FUSILADE FlUAZIFOP BUTll 1,5-3 I IV 11 poslemergent ZENECA eeapa, lomale, sfecla, soia,

D super 125g/l An9lia vila de vieTITUS RIMSULFURON 40-50 9 IV 0,1 kg pe vegetalie DU PONT DE porumb, tamale25 DF 250g/kg NEMOURS

E S.U.A.

~gi«i~O-·!~~

I~~i

~.~....1..,;.~

~~

E.~II"""lffio,~.

~if~

ii~:i~~

I

I

PRODUSE CHIMICE (PESTICIDE) UTILIZATE iN CULTURA. CARTOFULUI(comercializate prin S.C."Solanum"- Bra~ov)

l(). (')

W0>

'R'0;)

.~

1 DECIS DELTAMETRIN 0,281 III 1 I conlact OLTCHIM grau, Sfecla, lucema,.vi~ele, all~ ~

2,5CE 25 9 /I 10 I Ramnicu- legume, pomi fruclifen, vila de Via, ~50 I Valcea silvicullura i

N 1001 =NURELLE D CIPERMETRIN 0,4-0,51 II 1 1 conlact DOW tomate, pomi frucliferl .. ~SO/SOD EC 50 9 /I + 51 ELANCO . ~

S CLORPIRIFOS S.U.A.." ~500 9 /I

grau, sfecla, lucema, ;aPila, in~ ~FASTAC ALfACIPERMETRIN 0,1 I III 1 I conlact CYANAMIDE 10EC 100 g /I 51 S.U.A. hamei, tomale, legume, leg. sera, m~

mar, prun, piersic, cire§, pomi, vila ~de vie, silvicultura .~.

C MARSHAL CARBOSULFAN 1,01 I III 1 I conlact F.M.C. grau, hamei t0125 EC 250 9 II S.U.A. . !Pi.

VICTENON BENSULTAP 0,5 kg IV 0,5 kg produs TAKEDA grau, porumb, aile cereale paioase,T 50WP 50% 1 kQ biologic Japonia legume, mar, prun, vila de vie

MOSPlLAN ACETAMIPIRID 0,06 kg IV 100 g sislemic NIPONSODA legume, mar, par, vila de vie20 SP 20% 200 Q Japonia

1 KARATE LAMBDA 0,21 III 1 I conlact ZENECA lucema, grau, aile cereale paioase,2,5 EC CIHALOTRIN f. 0,11 Anglia legume, pomi fructiferi, vila de vie

25 9 II

C FURY ZETACIPERMETRIN 0,075 I III 1 I conlact F.M.C. porumb, soia, legume, bumbac,10EC 10%

S.U.A. vita de vie, pomi frucllferiREGENT FIPRONIL 0,09-0,1 I III 1 I sislemic RHONE- cereale paioase

1 200 SC 200 gIl POULENCFranla

SUPERSECT CIPERMETRIN 0,151 III 11 conlact MITSUBISHI grau, tomale, ceapa, aile legume,D 10EC 100 9 /I Japonia flori, vila de vie, pomi frucliferi

E IE~&

F DITHANE M45 MANCOZEB 2- 2,5 kg IV 1 kg contact RHOM& pomi frucliferi, coacaz, vila de vie,PU 80% 25 kg HAAS tomate, ceapa, castrave\i, sfecla z,

(MANCOZEB) rapi\a, grilU, tutun, hameiU

RIDOMILMZ METALAXIL 2,5 kg IV 1 kg sistemic CIBA-GEIGY castraveti, ardei, tomate, capsuni,25WP 75% 5 kg Elvetia pomi fructiferi

N 10 koFOLPAN FOLPET 2 kg IV 1kg contact MACTESHIM tomate, alte legume, pomi50WP 50 % 25 kg AGHAN fructiferi, vila de vie, hamei

G IsraelSANDOFAN OXADIXIL 8% + 2 kg IV 20 kg sistemic SANDOZ salata, tutun ,vila de vie, hamel

M8 MANCOZEB 56 % ElveliaI RIPOST CIMOXANIL 3,2 % + 2 kg IV 1 kg sistemic SANDOZ castraveti, vita de Vie, hamei

M OXAOIXIL B % + ElveliaIAANCOZEB 56 %

C BRAVO CLOROTALONIL 21 IV 11 contact ISKEUROPE sfecla Z, tomate, castrave\i, ceapa,500 SC 500 9 /I Belgia pepeni galbeni, mar, vita de vie

ACROBATMZ OIMETOMORF 9 % 2 kg IV 1kg sistemic CYANAMID vila de vie, hamei, castraveti,I 90/600 WP + S.U.A. tomate, ceapaMANCOZEB eo %

VONDOZEB MANCOZEB 2- 2,5 kg IV 25 kg contact ELF griiu, sfecla, tutun, tomate80% ATOCHEM

D FrantaCURZATE CIMOXANIL 2 kg IV 25 kg contact DU PONT DE vila de vie, tomate, castraveli,

50WP 50% NEMOURS caapaE S.U.A.

NE VYDATE OXAMIL 17,5-20 kg I 20 kg la pregalirea. DU PONT DE usturoi, sfecla,MA 10 G 10 % patului NEMOURS legume de seraTO germimnativ' S.U.A.

CI COUNTER TERBUFOS 40 kg I 20 kg la pregatirea CYANAMID porumb, sfeclaDE 5G 5% patului germinaliv S.U.A.

DE REGLONE DIQUAT 3-51 III 10 kg postemergent ZENECA orez, fl. soarelui, soia, sfecla, trifo!,SI CS 200 gil Marea Britanie ricin, mustar, mac

CANTI

F DITHANE M 45 MANCOZEB 2- 2,5 kg IV 1 kg contact RHOM& pomi fructiferi, coaciiz, vila de vie,PU 80% 25 kg HAAS tomate, ceapa, castraveli, sfecla z,

(MANCOZEB) rapi\a, grau, tutun, hameiU

RIDOMILMZ METALAXIL 2,5 kg IV 1 kg sislemic CIBA- GEIGY castraveti, ardei, tomate, capsuni,25WP 75% 5 kg Elvelia pomi fructiferi

N 10 kgFOLPAN FOLPET 2 kg IV 1 kg conlacl MACTESHIM tomate, alte legume, pomi50WP 50% 25 kg AGHAN fructiferi, vila de vie, hamei

G IsraelSANDOFAN OXADIXIL 8% + 2 kg IV 20 kg sistemic SANDOZ salala, tutun ,vila de vie, hamel

M8 MANCOZEB 56 % ElveliaI RIPOST CIMOXANIL 3.2 % + 2 kg IV 1 kg sislemic SANDOZ castraveti, vita de vie, hamei

M OXADIXIL 6 % + ElvetiaMANCOZEB 56 %

C BRAVO CLOROTALONIL 21 IV 1 I conlact ISKEUROPE sfecla z, tomate, castrave\i, ceapa,500 SC 500 g/l Belgia pepeni Qalbeni, mar, vita de vie

ACROBATMZ DIMETOMORF 9 % 2 kg IV 1 kg slstemic CYANAMID vita de vie, hamei, castraveti,I 90/600 WP + S.U.A. tomate, ceapa

MANCOZEB ro '"VONDOZEB MANCOZEB 2- 2,5 kg IV 25 kg contact ELF grau, sfecla, tutun, tomale

80% ATOCHEMD Franta

CURZATE CIMOXANIL 2 kg IV 25 kg contact DU PONT DE vila de vie, tomate, castrave\i,50WP 50% NEMOURS ceapa

E S.U.A.

NE VYDATE OXAMIL 17,5-20 kg I 20 kg la pregalirea. DU PONT DE usturoi, sfecla,MA 10 G 10% patului NEMOURS legume de seraTO germimnativ' S.U.A.

CI COUNTER TERBUFOS 40 kg I 20 kg la pregatirea CYANAMID porumb, sfeclaDE 5G 5% patului germinaliv S.U.A.

lfii"f',1

DE REGLONE DIQUAT 3-51 III 10 kg postemergent ZENECA orez, fl. soarelui, soia, sfecla, trifoi,S{ CS 200 9 /I Marea Britanie ricin, mustar, mac

CANTI

REZULTATE OBTINUTE1

prin aplicarea produsului "PLANT-POWER-2003"la cultura cartofului in anul 1996

Ing. Onitiu Ro~ea

Oena Sibiului, judo Sibiu

Aplicarea rezultatelor din cercetarea ~tiintifica duce la obtinerea derecolte mari ~i constante, de calitate ~i cu eficenta economica ridicata.

Fertilizantii foliari sunt cunoscuti ~i extin~i In Romania pe suprafetemici, aparent cheltuielile necesare aplicarii lor sunt marLAm experimentatacest produs, In localitatea Ocna Sibiului, pe 0 suprafata de 0,23 ha, Intr-oparcela cultivata cu soiul Desire, categoria biologica 11•

Variantele experientei:V1 - martor netratat;V2 - cultura tratata cu "PLANT-POWER 2003", 1 IIha, cand plantele

au avut 15-20 cm., la Incheierea randurilor;V3 - cultura tratata cu "PLANT·POWER 2003", 1l/ha dupa Inflorit;

SMa aplicat tehnologia recomandata pentru cultura de cartof, cu 0

fertllizare minerala, 'Inainte de plantare, folosind 500 kg/ha Ingra~aminte

complexe NPK (15:15:15).S-au aplicat 4 tratamente fito-sanitare complexe.

REZULTATE OBTINUTE:

Primele diferente vizibile Intre variantele tratate ~i martor au aparutdupa cca. 20 de zlle de la aplicare, cand la V1 ~i V2 frunzi~ul era mai intenscolorat.

SMa facut prima evaluare a productiei In data de 8 iulie (10 mp),cand s-au obtinut rezultatele din tabelul1.

38

Rezultatele obtinute privind ev.iluarea productiei din 8 iulie 1996:

Nr. Specificare Doza I/ha Productia Spor de productievar. kQ/ha kQ/ha %1. Martor netratat -2. Plant-Power 2003 1 9.261 686 108

inainte de inflorit3. Plant-Power 2003 1 9.004 429 105

dupa inflorit

In parcelele tratate, sporul de productie a fost de 5-8%, adica 429­686 kg/ha. A doua evaluare a productiei s-a facut la recoltare, in 12septembrie 1996 ,cand s-a cantarit produGtia de pe intreaga parcela ~i s-araportat la 1 ha (tabelul nr.2).

Rezultatele obtinute in variantele cu testarea produsului "PLANT­POWER 2003", Ocna Sibiului 1996:

Nr. Productia Spor de productie Calitatea produsuluivar kg/ha kg % peste sub

55 mm 35-55 mm 35 mm1. 19.470 - 100 50 38 122. 22.780 3.310 117 49 41 103. 22.390 2.920 115 50 40 10

Se constata un spor de productie in parcelele tratate 0/2 ~i V3) de2920 - 3310 kg/ha. In ceea ce prive~te calitatea productiei (ma refer doar lamarimea tuberculilor) diferente1e sunt nesemnificative. Mentionez faptul cadupa aplicarea tratamentului a urmat 0 luna de seceta, cand proceselefiziologice au fost influentate negativ, anul 1996 fiind un an de exceptiepentru agricultura din zona ~I pentru cartof in special.

CONCLUZIIPrin aplicarea produsului "PLANT-POWER 2003" in doza de 1 I/ha

in fenofaza de "incheiere a randurilor" pana dupa inflorit s-a obtinut un sporde productie de 15-17 % la soiul Desire-11

Cheltuielile de productie privind folosirea fertilizantilor foliari lacultura de cartof se recupereaza integral ~I se asigura beneficii

IPlime,ntclre, de aceea recomand produsul "PLANT-POWER 2003"

39

Nipon Soda- Sumitomo CorporationComplex Hotel Bucure~tj

Str. Luterana, nr.2 ~ 4, Sc. 01, Ap. 4, Bucure~tj

Tel. 40 - 01 ~ 3120551-53; fax: 3120550Oistribuit prin: Gavem, tel: 01/2102010

:JvlOSPI£.Jl:N

• un compus nou cu un mod unic de actiune ~i fara poluare;• actiune insecticida rapida; actiune sistemica ridicata;• spectru insecticid larg ( Hemiptera, Lepidoptera, Thysanoptera~i Coleoptera );• efect puternic ~i de lunga durata;• eficacitatea sa nu este influentata de temperatura;• toxicitate redusa (grupa a III-a) ~i poate fi utilizat de toticultivatorii;• foarte performant, competitiv ~i economic la unitatea desuprafata:

Doza 60 grame / ha, pentru Qandacul din Colorado §i afide

40

CYANAMID OVERSEAS CORPORATIONBucharest representative office

Union International Center11, Ion Campineanu stL , 6th floorRO - 78664 Bucharest - ROMANIATel: (4) 01 /311.01.10 - (4) 01 /311.03.30Fax: (4) 01 /312.25.56

OLTCHIM SA.str. Uzinei, nr.1 cod. 1000

Ramnicu - ValceaROMANIATel: 094/71.02.50Telex: 482.71 I 482.72Fax: 094/71.50.30

40/92/1519

COUNT'ER ® 5 G

Insecticid-nematocid organofosforic, cu actiune atat imediataat ~i de durata (55 zile);. .Controleaza un spectru larg de daunatori de sol: nematfzi cuhi~ti, nematozi comuni, viermi sarma, viermi albi, gandacul din

Colorado, afide, gargarita sfeclei, sfredelitorul porumbului, etc.;• Este conditionat sub forma de granule. ce contin 50 g/kgterbuphos;• Produs din grupa I de toxicitate, la aplicarea lui trebuindrespectate in totalitate instructiunile de folosire;• Produsul este omologat la cartof, porumb, sfecla de zahar;

Doza: 20- 40 kg/ha in func~ie de daunator

Firma CYANAMID ofera gratuit un granuloaplicator pentrufiecare 10 t de produs cumparat.

COUNTER <til 5 G este omologat cu certificatul nr.803/14.01.1977.

Federatia Cultivatori/or de Cartot din Romania,2200 Bra~ov, str. Fundaturii nr. 2Pre~edinte de onoare:Dr. doc. §t. Matei Berindei

, Pre~edinte executiv: Dr. ing. Constantin DraicaDirector economic: Ing. ec. Ion NanTel: 068/15.00.95; 15.01.14; 15.01.31

Fax: 068 / 15.15.08'Cont nr. 45.96.46, Banca Agricola S.A. Bra~ov

Colectivul de redactie

Dr. ing. Constantin DraicaIng. ec. Ion NanIng. Onipu Ro§ca

• Operare pe calculator ;;i multiplicare:Elena Nan

• Grafidi ~i tehnoredactare computerizata:Elena - Ana Nan

Federatia Cultivatorilor de Cartof din Romania