1

Clasificarea sistemelor agrosilvice dupa criterii STRUCTURALE, ofera o imagine de asamblu asupra

sistemelor agrosilvice despre compozitia sistemului si dispunere spatiala si in timp a componentelor.

DUPA NATURA COMPONENTELOR (asocierea duce la diferite combinatii):

1. Sisteme agrosilvice cu doua categorii de componente (culturi agricole si lemnoase)

Culturi in amestec intim (1 rand cultura/1 rand arbori) izolat in europa Culturi intercalate (culturi agricole in benzi, intercalata cu 1-2 randuri arbori) asia, africa,

europa

Perdele forestiere de protectie ( vegetatie forestiera cu 4-15 randuri arbori/arbusti clar delimitate si distantate cu scupul de a proteja culturile agricole (majoritatea continentelor)

Culturi ciclice (vezi dispunerea temporala)

2. Sistee silvopastorale alctuite di pue si/sau aiale si specii leoase de real dupa: Psui u arori arori izolati tiuti petru ura Culturi intercalalte ( culoare de latimea utilajelor pentru producia de plante furajere) sua Culturi si perdele de protectia a pasunilor (islaz) grupate sub forma de benzi) europa, sua Culturi si perdele forestiere de protectia a fermelor zootehnice

3. Sistele agrosilvopastorale alctuite di: c agricole, pune/animale si specii lemnoase cuprind

Benzi de arbori furajeri situate in perimetrele unor ferme sau terenuri agricole, cu rol de protectie si folosire de ramuri, frunze, etc drept furaj pt animale

Aesteuri de arori/ult agriole/aiale fer petru protejarea, produtie agricola, produtie le, furaj, puat. eu, aeria,afria

DUPA AMPLASAREA COMPONENTELOR

Se refera la modul de amplasare a culturilor silvice si agricole ca interactiunea dintre aceste

elemente sa fie minima , dar cu obtinerea de beneficii maxime in urma asezarii in spatiu si

tip. Poate fi dup u ureaza: Amestecuri stranse (culturi in amestec intim) Pasuni cu arbori (cu palcuri sau arbori distribuiti neuniform) Fasii sau benzi de dimensiuni variate( culturi intercalate, perdele forestiere) Perimetral (sunt arbori pe marginea parcelelor cu rol de protectie , conservare sol,

lemn)

Dispunerea temporala este cea mai veche forma de sistem agrosilvica si presupune

taierea vegetatiei forestiere, arderea resturilor, ulterior instalarea culturilor agricole 3-5

ani, apoi se las solul i odiha pri istalarea speiior pioiere forestiere, ulterior dupa 10-20 ani, varsta corespunzatoare ciclului de exploatare al arborilor sa se revina cu o

cultura agricola.

Astfel sistemul agrosilvic mbunatateste fertilitatea solului , find foarte avantajos dpdv

ecologic si se pot separa 2 grupe:

Culturi simultane (plantatii forestiere in primii ani , in care se planteaza culturi agricole pana la instalarea starii de masiv.

Culturi comune iteralate, perdele protetie, psui u arbori), (coexista cultura agricola cu cea forestiera , iar cele agricole se recolteaza anual iar cele

forestiere la exploatabilitatea propusa)

2

Clasificarea sistemelor agrosivice dupa criterii FUNCTIONALE, sunt in stransa legatura cu functia de

productie si functia de protectie.

Aceste sisteme furnizeaza o foarte variata plaja de produse strans legate de cele enumerate mai sus:

Recolte agricole Furaj pentru animale

Productie animaliera (carne, lana,etc) Produse lemnoase (lemn constructii, foc)

Produse accesorii Dupa functia de protectie, sist agrosilvice pot fi:

Impotriva actiunii factorilor climatici (vant, precipitatii ,insolatie) Pentru conservarea si imbunatatirea proprietatilor fizico-chimice ale solului Pentru a conserva umiditatea din aer

Sist agrosilvie este compus din 2 functii ( productie si protectie) dar una se evidentiaza, iar in cazul

psuilor u arori de pe versati u pate ari sisteele agrosilvie au rolul de a diiua eroziuea solului si prevenirea spalarii substantelor nutritive din sol.

Clasificarea sistemeloragrosilvice dupa criteriile ECOLOGIE SI SOCIO-ECONOMICE

futie de sara la are se pratia, sisteele agrosilvie prezit foarte ulte partiularitati, astfel la clasificarea LONGITUDINALA avem:

Sist agrosilvice zone tropicale, uscate sau umede Sist agrosilvice din zone temperate reci sau calde Clasificarea verticala avem:

Sist agrosilvice din zone de campie Zone de deal Zone montane , in romania s-a practicat culturi agricole intercalate cu plom euramerican

Dupa utilizarea fondului funciar avem categoria de folosinta a terenului, oferind modul de

gospodarire:

Sist agrosilvice in fond forestier: culturi in amestec intim, culoare silviculturale (masa furajer Sist agrosilv in find agricol: culturi intercalate, sisteme silvopastorale, sisteme

agrosilvopastorale

CRITERII SOCIO-ECONOMICE. Ofer posibilitatea de clasificare a sistemelor agrosilvice si a tehnologiilor folosite in managementul sistemelor

comerciale

Productie de cauciuc, ulei de palmier, cocos n zone tropicale si umede Cafea, ceai, cacao, planatate sub adapostul coroanelor arborilor

Produtia de le di speii repede restoare Productia zootehnica Intermediare

3

Acest tip de sistem are drept obiectiv principal comercializarea productiei, iar o alta parte este folosita pentru furajarea animalelor, oferind un plus de eficienta economica

prin intindere, management activ, etc

de subzistenta.

Se gasesc in fermele mici unde se cauta o productie cat mai variata pentru a satisface nevoile personale necesare traiului, animalelor, etc prin practicarea sistemului de

cultura prin rotatie, iar surprusul este binevenit

Dupa gradul de tehnologizare avem:

Sist agrosilvice de productivitate scazuta Sist agrosilv de product medie Sist agrosilvie deprod ridiat.