Clasificarea materialelor de obturaţie

A) Materiale neplastice- sunt materiale care se introduc în cavitatea bucală sub forma solidă, fiind confecţionate în laborator şi se fixează prin cimentare. Acestea sunt incrustaţiile.

B)  Materialele plastice- sunt materiale care se introduc în cavitatea bucală sub formă moale, întărindu-se ulterior, sau pe loc prin fotopolimerizare.Ele reprezintă materialele de obturaţie propriu-zise şi sunt:

1)    Materiale de obturaţie provizorie.2)    Materiale de obturaţie de durată

a)     Materiale fizionomice:» Aderente - compozite , C.I.S, compomeri» Neaderente-cimenturile silicate

b)    Materiale nefizionomice» Neaderente-amalgamul de argint

Materialele de obturaţie provizorie

Realizează obturarea cavităţii pe timp determinat, în funcţie de faza de tratament a afecţiunii dintelui respectiv. Condiţiile unui bun material de obturaţie provizorie:

aderenţă relativă;timp de priză convenabil;rezistenta la acţiunea forţelor de masticaţie;să poată fi uşor introduse şi îndepartate din cavitate;bun izolator termic;Să nu intre in combinaţie cu medicamentele şi substanţele folosite pentru

pansamente;Să nu fie influenţate de acţiunea salivei;Să asigure o închidere ermetică a cavităţii;Să nu fie toxice;Să aibă gust agreabil şi să nu coloreze dintele.

Gutaperca

• Compoziţie - este un preparat compus din sucul coagulat al arborelui „Isonandra guta”, amestecat în proporţii variate cu oxid de zinc, astfel:

• o parte guta+patru părţi oxid de zinc-duritate mică şi temperatura de ramolire sub 95° C

• o parte guta+şapte părţi oxid de zinc-duritate mijlocie şi temperatura de ramolire între 95°-100° C

1

• saturat în oxid de zinc are duritatea cea mai mare şi temperatura de ramolire între 100°- 105° C.

• Pentru a deosebi cele trei tipuri de gutapercă, se adaugă în compoziţia acestuia substanţe colorate.

• Gutaperca se ramoleşte prin încălzire şi se întăreşte la rece.

Calităţirău conducatoare termic; Manevrare uşoara lăsând

pereţii cavităţii curaţi.

Defecte

duritate scăzută;transmite presiunile masticatorii;nu aderă la pereţii cavităţii necesită cavităţi retentive şi bine uscate;sub influenţa acizilor şi în special a acidului lactic, suferă o uşoară descompunere devenind poroasă prin acţiunea acizilor asupra oxidului de zinc;în cavităţile bucale cu igienă defectuoasă, datorită hidrogenului sulfurat rezultat în urma proceselor de putrefacţie, gutaperca suferă un proces de vulcanizare prin componentul guta şi devine casantă.InesteticaPrin răcire suferă un proces de contracţie şi permite pătrunderea microinfiltraţiilor marginale.

Indicaţii:-    obturarea provizorie a cavităţilor gata preparate, cu retentivitate bună;-    obturaţia dinţilor temporari;-    obturarea în exces pentru îndepartarea gingiei hiperplazice, deorece nu este iritantă pentru ţesuturile moi;-    protecţia bonturilor dentare sensibile,prin utilizarea capelor de celuloid;-    pentru fixarea provizorie a lucrărilor protetice;-    obturaţia mixtă a canalelor radiculare.Contraindicaţii:-    la acoperirea pansamentelor arsenicale pentru că nu asigură etanşeitate perfectă;-    la acoperirea pansamentelor calmante, deoarece căldura exacerbează durerile; -    acoperirea pansamentelor cu eugenol, deoarece acesta o divolvă şi lasă urme pe cavitate;-    în cavităţi care nu oferă o bună retenţie.

Eugenatul de zinc (Z.O.E)

2

• Conform normelor ISO, cimenturile zinc-oxid-eugenol, sau eugenate, sau eugenolate (ZOE) sunt clasificate în patru tipuri, după cum urmează:

• Tipul I - utilizat pentru cimentări provizorii• Tipul II - utilizat pentru cimentări permanente• Tipul III - utilizat pentru baze si obturaţii provizorii• Tipul IV - utilizat pentru căptuşirea pereţilor cavităţilor• O altă categorie de ZOE este cea a cimenturilor modificate cu polimeri

(cimenturi ZOE armate), din care fac parte şi cimenturile EBA (etoxi-benzoic-acid) şi cimenturile cu esteri vanilaţi în care acidul etoxibenzoic şi respectiv hexil-vanilatul înlocuiesc eugenolul.

Proprietăţi:• rău conducător de căldură şi electricitate;• uşor de aplicat în cavitate;• aderă bine la pereţii cavităţii, asigurând o închidere etanşă;• după aplicare, face priză în 20-30 de minute;• are acţiune uşor analgezică şi antiseptică;• are acţiune antiflogistică, ceea ce îi conferă proprietatea de a reduce

inflamaţia pulpară;• are acţiune neodentinogenetică datorită acţiunii sale slab iritante;• este impermeabil faţă de acizi;• este iritant pentru parodonţiul marginal;• culoarea lasă de dorit;• are gust iute şi miros puternic aromat.

Indicaţii: obturaţie de bază; coafaj indirect; coafaj direct; acoperirea pansamentelor medicamentoase; cimentarea provizorie a lucrărilor dentare; obturaţia canalelor radiculare.

Contraindicaţii în cavităţi care urmează a fi obturate cu materiale compozite; acoperirea pansamentelor arsenicale în cavităţi situate în imediata apropiere

de parodonţiul marginal; în obturaţia provizorie a cavităţilor care au rapoarte întinse cu parodonţiul

marginal.

Cimentul oxifosfat de zinc (FOZ)

1. pulberea: oxid de zinc anhidru, oxid de magneziu 7-15%, oxizi metalici pentru culoare, 2. lichidul acid fosforic formată din acid ortofosforic, în cea mai mare parte, şi acid pirofosforic, în cantitate neânsemnată.

3

Soluţia de acid fosforic este neutralizată prin adiţionarea de compuşi de Al şi Zn, destinaţi să încetinească priza cimentului, deoarece o priză prea brutală duce la formarea unui ciment prea poros şi, în consecinţă, cu rezistenţă mecanică redusă. Lichidul, în contact cu aerul, îşi modifică concentraţia în funcţie de gradul de umiditate atmosferică, ceea ce duce la alterarea lui şi a viitorului amestec. De aceea lichidul se va păstra în flacoane ermetic închise.

Indicaţii: obturaţii de durată pe dinţii temporari; obturaţii de durată pe dinţi mobili; obturaţii de bază; obturaţii provizorii, pentru acoperirea unor pansamente

sau substanţe, când este necesară o bună etanşeizare a închiderii; cimentări de lucrări protetice;

Contraindicaţii: cavităţi de colet, fiind dizolvat de salivă; cavităţi profunde, pentru că este nociv pentru pulpa dentară; acoperirea pastelor ce conţin Ca(OH)2 pentru că neutralizează potenţialul lor alcalin.

Cimenturile oxisulfat de zinc

Sunt alcătuite dintr-o pulbere şi un lichid , sau doar o pulbere, lichidul fiind apa, sau sub forma unei paste ( Cavidur, Cimpat, Fermin) Proprietăţi:

realizează o bună izolare termică şi electrică; prezintă rezistenţă redusă la compresiune şi la factoriiagresivi din mediul

bucal. După aplicarea în cavitate se poate realiza netezirea suprafeţei cu obuletă de vată umezită în apă.Indicaţii:-   obturaţii provizorii, dar nu pentru acoperirea pansamentelor arsenicale datorită posibilităţii difuzării componentelor toxice prin aceste pansamente. 

Materiale pentru obturaţii coronare de duratăCondiţiile unui bun material de obturaţie de durată:

să aibă o bună rezistenţă la presiunile masticatorii; să aibă o duritate aproape egală cu a ţesutului dentar înlocuit; să aibă o bună aderenţă la pereţii cavitaţii; să nu fie nociv pentru ţesuturile învecinate sau pentru organism; să asigure o bună protecţie ţesuturilor dentare subiacente; să nu sufere modificări în mediul bucal; să fie cât mai estetic;

4

să fie rău conducator termic; să nu sufere dilatări sau contracţii după priză; să asigure o bună etanşeitate a cavităţii.

Cimentul silicat

„silicate”sau „cimenturi translucide”.Sunt compuse dintr-o pulbere care conţine silicat de aluminiu, silicat de calciu,oxid de aluminiu, oxid de siliciu, oxid de calciu şi un lichid format din acid fosforic.Calităţi:

rău conducător termic; culoare şi transluciditate bună, apropiată de cea a dintelui natural; stabil din punct de vedere chimic, dacă manipularea a fost corect executată; de trei ori mai dur şi mai rezistent decât cimentul fosfat de zinc.

Defecte: în timp aceste cimenturi, sunt atacate de mediul bucal, în special incavităţile

cu igienă defectuosă unde au loc fermentaţii acide; neaderente la ţesuturile dentare sau alte materiale, necesitând deci,cavităţi

foarte retentive; are un oarecare grad de porozitate; suferă variaţii de volum în timpul prizei, mai ales în primele 4-5 minute când

se formează gelul şi când silicatele au tendinţa de contracţie; cimenturile silicat sunt nocive pentru pulpă.

Indicaţii: suprafeţe dentare care nu sunt supuse în mod direct acţiunii forţelor

masticatorii, adică obturarea cavităţilor de clasa a-III-a, clasa a-V-a la dinţii frontali, clasa I-a pe feţele orale ale frontalilor.

Contraindicaţii: obturaţia cavităţilor de clasa a-II-a şi clasa a-IV-a; obturarea cavităţilor situate în locuri unde pot retenţiona alimente şi

curăţirea artificială sau autocurăţirea sunt greu de făcut; în cavităţile bucale cu igienă defectuoasă.

Tehnica de lucru

Se depune, pe faţa lucioasă a plăcuţei pentru a nu se contaminacimentul cu eventuale impuritaţi cantonate în rugozităţile plăcuţei,doza de pulbere şi picătura de lichid şi se malaxează cu o spatulă dematerial plastic, cât mai repede posibil, în cel mult 1 minut, până lapierderea luciului suprafeţei materialului.Inserarea in cavitate se face cu o spatulă din material plastic, cu carese ia un fragment de pastă şi se introduce în cavitate printr-omişcare de răzuire şi retragere a spatulei pe peretele cavităţii. Încontinuare se fulează cimentul cu fuloare de ciment, mai întîi înunghiurile şi pe pereţii cavităţii, pentru a nu da posibilitatea

5

includerii unor goluri de aer. Se umple cavitatea cu un mic exces deciment, deoarece după priză acest material se contractă. Pasta seadaptează bine la marginile cavităţii, cu instrumente vaselinate, cumişcări de la centru spre periferie.

Reguli care trebuie respectate:-    eventualul exces de ciment, se îndepartează cu spatula atâta timp cât cimentul nu a început încă să facă priză;-    nu este permisă grăbirea prizei prin suflarea de aer sau alte mijloace;-    restul de ciment rămas nefolosit, se va folosi drept martor pentru a constata momentul prizei.-    După efectuarea prizei se degresează suprafaţa obturaţiei cu o buletă cu neofalină; După priză se acoperă suprafaţa cu un lac dentar pentru a împiedica contactul obturaţiei cu aerul si deshidratarea cimentului în timpul prizei primare care durează cam 10 minute.-    Dacă sunt necesare retuşuri pentru îndepartarea surplusurilor sau pentru corectarea ocluziei,acestea se fac cu freze diamantate sau discuri de hîrtie. - Este de preferat ca finisarea să se realizeze în şedinţa următoare.

Compoziţia răşinilor compozite 1. Faza organică alcătuită din:

monomeri de bază BIS-GMA,UDMA ,  vâscozitate mare, contracţie minimă la polimerizare, volatilitate mică, absorbţie redusă a apei, aderenţă la ţesuturile dentare dure şi toxicitate minimă pentru pulpa dentară.

monomeri diluanţi sunt formaţi din două grupe metacrilice şi au rolul de a micşora vâscozitatea monomerilor de bază, participând concomitent la reacţia de polimerizare TEG-DMA (trietilen glicol dimetacrilat)EG-DMA (etilen glicol dimetacrilat)HEMA ( hidroxietil metacrilat)

sistemul de iniţiere: compozite cu iniţiere chimică, prin radiaţii UV, prin radiaţii vizibile, laser.

Autopolimerizarecontine un sistem bicomponent de initiere format din initiator (pasta catalizator) si un accelerator(pasta de baza) Prin amestecul celor 2 paste acceleratorul descompune initiatorul rezulta radicali liberi care produc polimerizarea monomerilor. Fotopolimerizarefotosensibilizatori care initiaza fotopolimerizarea (eter etilic al benzoinei)- UV (nocive pentru retina si tegument, penetrabilitate redusa,max. 1,5 mm, ineficiente pentru compozitele cu

6

microumplutura deoarece particulele mici disperseaza radiatia uv deci scade penetrabilitatea)Apoi din spectrul vizibil:-radiatii luminoase incoerente (furnizate de surse de halogen)-radiatii luminoase coerente (furnizate de laser, sursa cea mai buna de polimerizare)

Dual curecontin ambele sisteme de initire: fotoactivarea initiaza polimerizarea, continua si completeaza reactia de priza.Compozite cu initiere prin iradiatii tip laserAvantajeTimp de lucru redus (10 sec.) Penetrabilitate 5-6 mm (se recomanda straturi de 2mm)Reduc hipersensibilitatea postoperatorieUsor de manevratProgramabileErgonomice

aditivi:        - inhibitori de polimerizare care asigură păstrarea timp îndelungat al compozitelor   - stabilizatori pentru radiaţii UV - pigmenţi şi coloranţi care asigură parţial aspectul fizionomic - impurităţi controlate şi necontrolate

2.     Faza anorganică conţine: cuarţ cristalin, sticlă de siliciu-bor, sticlă alumino-silicată, stronţiu, siliciu coloidal, bariu, zirconiu, staniu, florură de bariu, particule sintetizate din fibră de sticlă. Particulele au marimi diferite

Macroparticule (10-100 mm)- Midiparticule (1-10 mm)- Mini particule (0,1-1 mm)- Microparticule (0,01-0,1 mm)- Nanaparticule (0,005-0,01 mm)

3. Interfaza matrice organică-matrice anorganică este formată din organosilani, (agenţi de cuplare) care realizeaza interfaţa celor două componente prin procedeul de silanizare.

Clasificarea răşinilor compozite Tipul 1. Răşini compozite cu macroumplutură sau „tradiţionale”

7

Tipul 2. Răşini compozite cu microumplutură Tipul 3. Răşini compozite hibride

Metoda de polimerizare: Autopolimerizabile - sistemul pastă-pastă (bicomponent) - pastă- lichid - pulbere-lichid Fotopolimerizabile – sistem pastă (monocomponent)Compoziţia:       - neşarjate care conţin faza organică       -  şarjate care conţin faza organică şi anorganică cu diverse tipuri de umpluturi (compozite)După tipul matricei organice: - pe bază de bis-GMA - pe bază de UDTA - mixte

Compozitele cu macroumplutură conţin particule de sticlă sau cuarţ deformă neregulată cu un diametru aproximativ uniform (20-30 mm)

Proprietăţi: dificil de finisat, suprafaţă rugoasă, rezistenţă mecanicăbun, prezintă rezistenţă la abrazie şi produc o uzură mare aantagoniştilor. Pentru a remedia lipsa unei finisări corespunzătoare încompozitele moderne s-au introdus midi sau miniparticule (0,1-10mm).

Tip 1. Compozitele cu macroumplutură (conventionale) au fost primele compozite si conţin particule de sticlă sau cuarţ

de formă neregulată cu un diametru aproximativ uniform (20-30 mm) Proprietăţi: Suprafaţă rugoasă, Dificil de finisat, Rezistenţă mecanică mare, Produc o uzură mare a antagoniştilor, Nu sunt radioopace, Coeficient mare de expansiune termica Pentru a remedia aceste neajunsuri s-a inlocuit cuartul cu alte particule (aluminiu, barosilicat de bariu) prin a caror macinare s-au obtinut particule

mai fine deci mai usor de slefuit.

• Tip 2. Compozitele cu microumplutură conţin particule sferice fine de silice coloidală înglobate în matricea organică.

8

Proprietăţi: Finisare uşoară cu suprafeţe netede, Rezistenţă scăzută la abrazie (contraindicate ocluzal), Vascozitate mareExpansiune termica mareContracţie de polimerizare crescută, Absorbţie mare de apă.

Aceste neajunsuri au determinat modificarea tehnologiei de incorporare a umpluturii in matricea organica. - dispersare,

- prepolimerizare şi dispersare - condensare şi dispersare.

Tip 3. Compozitele hibride sunt un amestec de macroumplutură şi microumplutură (5-15%), cu dimensiunea particulelor de 0,01-0,1mm. Astfel se combina proprietatile fizice ale celor 2 compozite.

• Proprietăţi: rezistenţă la abrazie crescută, proprietăţi fizice bune.

Ultima generaţie de compozite sunt cele cu nanoumpluturi de silice combinate cu nonoclusteri de silice formaţi din nanoparticule aglomerate în care legăturile sunt foarte slabe. Nanoconglomeratele au dimensiuni cuprinse între 0,6-1,4 m. Conglomerarea umpluturii reduce contracţia de priză a compozitelor cu microumplutură şi îmbunătăţeşte proprietăţile reologice ale materialului. Proprietăţi: nelipicioase, deci uşor de aplicat, tolerante la umezeală, contracţie mică de polimerizare, uşor de modelat, finisat şi lustruit.

Mod de prezentare 1. Sistem bicomponent

Sistemul pasta/pastaCaracteristici individuale

- se amesteca in cantitati egale cele 2 paste20-30 sec.

9

- o eroare de 30% in aprecierea cantitatilor nu influenteaza decisiv proprietatile

- Pastele mai fluide se agita inainte de utilizare deoarece particulele de umplutura pot sedimenta

Caracteristici generale- nu se utilizeaza spatule metalice care pot altera cromatica

Sistemul pasta/lichid

Caracteristici individuale- se respecta raportul indicat de producator- Dificultatea de a ingloba in totalitate lichidul (acceleratorul) in pasta

vascoasa, prelungeste timpul de polimerizareCaracteristici generaleTimp limitat de lucruPosibilitatea inglobarii aerului

Sistemul pulbere/lichid

Caracteristici individuale

Pulberea contine: faza anorganica + initiatorLichidul contine: monomeri debaza + monomeri de dilutieCaracteristici generaleA se evita contaminarea componentelor intre ele

2. Sistem monocomponent (fotopolimerizabile)a. Paste ambalate in seringib. Capsule predozate utilizate cu un dispozitiv tip pistolSunt in stare preactivata, cu valabilitate 1-2 ani, de aceea se impun urmatoarele precautii: - utilizarea unor cantitati mici de pasta deoarece excesul nu trebuie reintrodus in ambalaj

- dupa extragerea cantitatii necesare ambalajul de inchide imediat pentru a evita expunerea la lumina naturala

- se pastreaza in mediu rece si uscat

Avantaje

- Omogenitate structurala a compozitului- Timp nelimitat de lucru (autopolimerizabile 60-90 sec)- Posibilitatea controlului cantitativ in timpul lucrului- Obtinerea unor suprafete netede din aceasta faza daca se utilizeaza matrici.

10

- Adancimea de penetrare este de max. 2 mm datorita dispersiei luminii de catre particulele de umplutura

- Aplicarea step by stepLegarea straturilor intre ele este posibila datorita existentei unei pelicule de rasina incomplet polimerizata la suprafata fiecarui strat, determinata de actiunea inhibitorie a oxigenului din aer.Prin polimerizarea stratului nou depus se desavarseste polimerizarea peliculei subiacente subpolimerizate, asigurand legarea celor 2 straturi.

Proprietăţile materialelor compozite pentru restaurare directă

Contracţia de polimerizare• Compozite cu macroparticule : 1,2-2,1%, • Compozite cu microumplutură: 2- 4,5%. • Compozitele hibride : 1,3-3,5

Această contracţie crează un stres de polimerizare între restaurare şi preparaţia dentară care produce: - un spaţiu foarte mic care poate permite microinfiltraţii marginale ale lichidului bucal. - scăderea rezistenţei la tensiune a smalţului ceea ce are drept rezultat apariţia de fisuri sau chiar fracturi ale smalţului periferic. Compozitele cu microumplutură sunt maidispuse la astfel de eşecuri, deoarece au un procent crescut de monomer şi contracţie de polimerizare mai mare.

La compozitele autopolimerizabile contracţia de polimerizare se face înspre centrul restaurării. La compozitele fotopolimerizabile contracţia se face spre lumină, ceea ce tinde să îndepărteze răşina din cavitate.

Radio-opacitatea

• Prin includerea particulelor de sticlă, a elementelor cu număr atomicmare precum bariu, stronţiu, zirconiu, alumino-baro-silicatul de barius-au obţinut compozite radioopace.

• Radioopacitatea materialelor compozite este însă mult mai scăzută decât cea a restaurărilor metalice, indiferent de cantitatea acestor elemente din fracţiunea de umplutură.

Absorbţia apeiSolubilitatea în apă a compozitelor variază de la 0,01 la 0,06 mg/cm2. O fotopolimerizare inadecvată a straturilor profunde determină creşterea absorbţiei şi solubilităţii în apă a materialului compozit, care se manifestă

11

clinic printr-o instabilitate coloristică.Apa absorbita modifica decisiv proprietatile mecanice, actioneaza ca:- plastifiant, - produce tensiuni interne care slabesc legatura matrice organica- anorganica.

Expansiunea higroscopică începe la 15 minute de la iniţierea polimerizării, majoritatea răşinilor au nevoie de 4 zile până la finalul procesului deexpansiune şi de 7 zile pentru a ajunge la un echilibru hidric.

Dilataţia termică

Compozitele cu macroumplutură : 30-40 ´ 10-6/°C Compozitele cu microumplutură : 40-70 ´ 10-6/°C,Compozitele hibride : 25-44´10-6/°C. Tendinţa a fost aceea de a apropia acest coeficient de cel al structurilor dentare:Smalţ – 11´106/°CDentina - 8´10-6/°C. La modificarile de 1° C compozitul isi modifica dimensiunea de 3 ori mai mult decat dintele Þ alterarea inchiderii marginale.

Modulul de elasticitate

- indica rigiditatea materialului Materialele cu modul de elasticitate mic se vor deforma usor sub actiunea fortelormasticatorii, cu compromiterea restaurarii in timp. De aceea compozitele aplicate in zone cu stres ridicat trebuie sa prezinte un modul de elasticitate ridicat, de preferat cu o valoare apropiata de al dentinei si materialului de obturatie de baza.

Proprietati biologice- Iritatia minima pulpara totusi este necesara protectia pulpei- Sunt iritante pentru tesutul gingival - lustruire perfecta- Acumuleaza placa bacteriana - se utilizeaza in cavitati cu igiena buna- Au efect carioprotector - compozitele de sigilare

Tehnica de lucru Selectarea culorii materialului compozit Izolarea dintelui care trebuie restaurat este obligatorie, ea se va face,

ideal, cu digă Periaj profesional cu paste fără fluor şi cupe de cauciuc, chiar dacă s-a

mai efectuat periajul şi în etapa alegerii culorii Spălarea preparaţiei cu apă şi uscarea cu spray-ul de apă fara ulei Aplicarea matricei transparente interproximal pentru protecţia

dinţilor vecini de efectele acidului de demineralizare

12

Demineralizarea smalţului 15 secunde, spălarea dintelui cu apă timpde 15 secunde pentru a îndepărta tot gelul demineralizant, uscareadintelui cu aer fără urme de ulei, fără însă a produce desicarea dentinei.

Aplicarea răşinii adezive într-un strat fin pe toată suprafaţa preparată,care pătrunde în porozităţile create de acidul demineralizant, urmată defotopolimerizarea sa;

Notă: suprafaţa răşinii adezive rămâne umedă chiar dupăpolimerizare, acest strat nu trebuie îndepărtat el reprezintă stratulinhibat de aer care realizează legătura chimică între răşina adezivă fărăumplutură şi faza anorganică a materialului compozit.

Adaptarea unei matrice noi interdentar Alegerea materialului compozit

- Compozitele cu macroumplutură şi cele hibride sunt alese pentru proprietăţile mecanice şi pentru rigiditatea lor. Ele sunt indicate în zonele cu stres masticator crescut, cum ar fi restaurările mari care implică unul sau ambele unghiuri incizale. Compozitele cu microumplutură sunt alese pentru transluciditatea lor şi efectul fizionomic mare în faţetările vestibulare directe. Alte criterii în alegerea compozitului restaurator sunt reprezentate de: caracteristici de manipulare, timpul de lucru, timpul de priză, vâscozitat culoare, radioopacitate, preţ de cost.

Prepararea si inserarea materialului în preparaţiecompozitele vascoase cu ajutorul spatulelor de plastic neaderente, de Al anodizatcompozitele cu vâscozitate redusă cu o seringă direct în preparaţie, reducându-se astfel formarea golurilor de aer şi facilitându-se plasarea sa în zonele retentive. compozit fotopolimerizabil se introduce în fragmente mici.

Finisarea are următoarele obiective: obţinerea unei suprafeţe netede care să reflecte lumina într-o manieră similară smalţului din vecinătate, obţinerea unui contur al restaurării care este acceptat fiziologic de ţesuturile de suport,obţinerea unor relaţii ocluzale care să reducă stresul din timpul mişcărilor mandibulare funcţionale, o adaptare marginală corespunzătoare a răşinii un contur general care să se armonizeze cu forma dintelui şi cu cerinţele estetice.

13