clasificarea bolilor mintale si  prevalenta lor la  copil  si  adolescent

4
CLASIFICAREA BOLILOR MINTALE SI PREVALENTA LOR LA COPIL SI ADOLESCENT Exista doua sisteme taxinomice : sistemul taxinomic european reprezentat de Clasificarea Internationala a Maladiilor - International Classification of Diseases (ICD), elaborat de expertii OMS (Geneva 1992) si sistemul taxinomic american reprezentat prin Manualul Diagnostic si Statistic - Diagnostic and Statistical Manual of Mental Diseases (DSM) ,elaborat de expertii Asociatiei Americane de Psihiatrie (Washington 1994) .Ca tara europeana ,Romania a adoptat sistemul taxinomic de la Geneva desi acesta este mai mult declarat decit argumentat , in timp ce sistemul taxinomic al psihiatriei americane este logic si exhaustiv argumentat ,fiind mult mai bine statuat si mai puternic validat stiintific ( prof. G.Ionescu 1997). Ambele sisteme de clasificare utilizeaza 5 axe de diagnostic (simptomato-logia este ordonata pe 5 arii - sugestie pe care a facut-o , de altfel si RUTTER in 1989). DSM-IV mentioneaza carei axe apartine comportamentul modificat : Axa I = sindroame clinice psihiatrice Axa II = intirzierea mintala si tulburari le de personalitate Axa III = conditiile medicale generale Axa IV = problemele psihosociale sau ale mediului in care traieste copilul Axa V = codificarea nivelului de adaptare functionala Marea diferenta intre cele doua sisteme de clasificare a tulburarilor mentale consta in aceea ca ICD utilizeaza descrierea simptomelor esentiale oferind o "harta" sau "ghid global" al tulburarii psihice respective (GRAHAM 1999) ,in timp ce DSM ofera criterii operationale care trebuie indeplinite pentru a putea formula diagnosticul. Criteriul taxinomic ICD utilizeaza un "prototip clinic" pe baza caruia clinicianul decide daca simptomatologia pe care o prezinta copilul apartine

Upload: mariamaria2014

Post on 14-Apr-2016

5 views

Category:

Documents


4 download

DESCRIPTION

DSM-IV mentioneaza carei axe apartine comportamentul modificat :Axa I = sindroame clinice psihiatriceAxa II = intirzierea mintala si tulburari le de personalitateAxa III = conditiile medicale generaleAxa IV = problemele psihosociale sau ale mediului in care traieste copilulAxa V = codificarea nivelului de adaptare functionala

TRANSCRIPT

Page 1: Clasificarea Bolilor Mintale Si  Prevalenta Lor La  Copil  Si  Adolescent

CLASIFICAREA BOLILOR MINTALE SI  PREVALENTA LOR LA  COPIL  SI  ADOLESCENT

 Exista  doua  sisteme taxinomice : sistemul taxinomic european reprezentat de Clasificarea Internationala a Maladiilor - International  Classification  of  Diseases (ICD), elaborat de expertii OMS (Geneva 1992) si sistemul taxinomic american   reprezentat  prin Manualul Diagnostic si Statistic - Diagnostic  and  Statistical  Manual  of  Mental  Diseases (DSM) ,elaborat de expertii Asociatiei Americane de Psihiatrie (Washington 1994) .Ca tara europeana ,Romania a adoptat sistemul taxinomic de la Geneva  desi acesta este mai mult declarat decit argumentat , in timp ce sistemul taxinomic al psihiatriei americane este logic si exhaustiv argumentat ,fiind mult mai bine statuat si mai puternic validat stiintific ( prof. G.Ionescu 1997).            Ambele  sisteme  de  clasificare  utilizeaza  5  axe  de  diagnostic (simptomato-logia  este  ordonata  pe  5  arii - sugestie  pe care  a  facut-o , de  altfel si   RUTTER  in   1989).            DSM-IV  mentioneaza  carei  axe  apartine  comportamentul  modificat :Axa  I =  sindroame  clinice  psihiatriceAxa  II =  intirzierea mintala si  tulburari le  de  personalitateAxa  III = conditiile medicale generaleAxa  IV =  problemele  psihosociale sau  ale  mediului  in  care  traieste  copilulAxa  V  =  codificarea  nivelului de  adaptare  functionalaMarea  diferenta  intre  cele  doua  sisteme  de  clasificare  a  tulburarilor mentale consta  in  aceea  ca  ICD  utilizeaza  descrierea  simptomelor  esentiale  oferind  o  "harta"  sau  "ghid  global"  al  tulburarii  psihice  respective (GRAHAM  1999) ,in  timp  ce  DSM  ofera  criterii  operationale  care   trebuie  indeplinite   pentru a  putea  formula  diagnosticul.

Criteriul  taxinomic  ICD  utilizeaza  un "prototip  clinic"  pe  baza  caruia  clinicianul  decide  daca  simptomatologia  pe  care  o  prezinta  copilul  apartine  sau  nu  acelei  "harti  conceptuale" (GRAHAM  1999). Acest  fapt  include  un  grad  de  decizie  arbitrara, dar  trebuie  mentionat  ca  si  criteriile  DSM  au  fost  stabilite  tot  prin  decizii  arbitrare.Avantajul  utilizarii  acestor  instrumente  consta in   posibilitatea  compararii  diagnosticelor  puse  de  acelasi  clinician  sau  de  alti  confrati  si  posibilitatea  efectuarii de  cercetari  stiintifice  comparabile (prin  utilizarea  acelorasi  criterii  de   diagnostic) .

 Tabel 1   dupa  Graham si colab.  1999Axa ICD - 10 DSM - IV

Page 2: Clasificarea Bolilor Mintale Si  Prevalenta Lor La  Copil  Si  Adolescent

I Tulb. Emotionale   si  de Comportament  cu  debut in copilarie

Tulb.  Clinice

II Tulb. de  dezvoltare Tulb.  de  personalitate si intirzierea mintala

III  Conditii  medicale  asociate Conditii  medicale  asociate

IV  Asocierea  de  situatii  speciale  psihosociale

Asocierea  de  situatii  speciale             in  mediu familial si psihosociale

V Nivel  intelectual Evaluarea  functionalitatii globale

Clasificarea sindroamelor psihiatrice la copil si adolescent

Tabel 2 - Clasificarea  ICD - 10 (abreviata):                        F70 -F79 Intirzierile  mintale F70 Intirzierea mintala usoara F71 Intirzierea mintala medie F72 Intirzierea mintala severa F73 Intirzierea mintala profunda

F  80 - 89  Tulburari  de  dezvoltareF       80   Tulburari   specifice   de   dezvoltare   a   limbajului   si   vorbirii T.  specifica  de dezvoltare a pronuntiei cuvintelor( articularii)T. specifica de dezvoltare a  limbajului  expresivT. specifica de dezvoltare  a  limbajului  receptivAfazia  dobindita  cu  epilepsie Sindromul Landau -Klefner )F       81   Tulburari   specifice de   dezvoltare   a     deprinderilor       scolare T.  specifice   de   invatare   a   scrisuluiT.  specifice  de  invatare a citituluiT.  specifice  de invatare a  calculului  matematicT.  mixte  de   invatare a abilitatilor  scolareF       82   Tulburari   specifice de dezvoltare a functiilor motorii F       83   Tulburari   mixte   de   dezvoltare (scolare   si   motorii) F       84   Tulburari   pervazive   de   dezvoltare Autism  infantilAutism  atipicSindrom  RettAlte  tulburari  dezintegrative  ale  copilariei

Page 3: Clasificarea Bolilor Mintale Si  Prevalenta Lor La  Copil  Si  Adolescent

Tulburari  de  reactivitate  exagerata  asociate  cu  Intirziere  mintala  si  miscari  stereotipeSindromul  Asperger

F 90-99 Tulburari  emotionale  si  de  conduita  cu  debut  specific in   copilarieF 90   Tulburarea   hiperkinetica T. hiperkinetica  cu  deficit  de  atentieT. hiperkinetica  cu  tulburari  de  conduitaF 91   Tulburarea   de   conduita T.  de  conduita datorata unui anume context familialT.  de  conduita   nesocializataT.  de  conduita  socializataT.   de conduita provocatoare/  sfidatoareF   92   Tulburari   mixte ( de   conduita   si   reactivitate   emotionala) T.  de  conduita cu  depresieF   93   Tulburari   emotionale   cu   debut specific in copilarie  Tulburarea  cu anxietate  de  separareTulburarea   fobic- anxioasa  a  copiluluiTulburarea   cu anxietate sociala a copilului                    Tulburarea.  cu  gelozie  in  fratrieF 94 Tulburarile   functionarii   sociale   cu   debut specific in         copilarie   si       adolescenta Mutismul  electivT.  reactiva  de  atasament  a  copiluluiT.  exagerata  de  atasament  a  copiluluiF       95   Tulburarea ticurilor/- Ticurile Ticuri  tranzitoriiTicuri  cronice  mototrii  sau  vocaleTicuri  combinate  -  vocale  si  multiple ticuri  motorii (Sindromul Gilles de la Tourette)F     98   Alte   tulburari   emotionale   si   de   conduita   cu   debut   in   copilarie   sau   adolescenta Enurezis nonorganicEncoprezis nonorganicT.  de  alimentatie ale sugarului si copilului micPica sugarului si copilului micT.  stereotipe  de  miscareBalbismul / BilbiialaVorbirea precipitata/rapida