Betonul

Betonul. Compozitie, caracteristici. Tabel echivalenta marca-clasa Betonul este o roca artificiala, obtinuta prin amestecul celor trei componete de baza: ciment, agregate si apa. In compozitia betonului pot intra diverse alte elemente avand roluri diverite cum ar fi agenti de intarire (urmarind o intarire mai lenta sau mai rapida, functie de necesitati), agenti de fluidizare sau plastifiere, coloranti, etc.

Betonul are rezistenta foarte buna la eforturi de compresiune, dar nu se comporta bine la intindere sau forfecare. Pentru ca elementele structurale sa poata prelua si aceste eforturi, in masa de beton se inglobeaza armatura-cel mai des intalnit element fiind otelul. Pentru alte elemente, in general cele prefabricate se mai utilizeaza ca armatura si alte materiale cum ar fi fibra de stica, diversi polimeri, etc.

Cimentul desi cel mai des intalnit este cel tip Portland R=37,5 este de foarte multe feluri, functie de destinatia elementelor de beton. In afara de cimentul folosit pentru elemente de structura, des intalnit este si cimentul alb care are ca scop executarea diverselor finisaje (de obicei pentru exterior, caz in care finisajele pe baza de ipsos sunt prohibite, din cauza proastei comportari a acestuia in prezenta apei).

INCLUDEPICTURE "http://www.bconstruct.ro/images/stories/imagini/clase1.jpg" \* MERGEFORMATINET

Apa care intra in compozitia betonului are rolul ca, in reactie cu cimentul, sa formeze "laptele de ciment", care de fapt este un gel iar prin cristalizare rezulta o masa solida. Cand acest lucru incepe se spune ca betonul a "intrat in priza" care poate fi intarziata prin amestecarea continua si energica a betonului (acesta este motivul pentru care cuvele cifelor de beton se invart). Odata demarata intarirea, "intrarea in priza", acest proces este ireversibil si continua practic la nesfarsit in prezenta factorilor favorabili. Se considera totusi ca betonul a ajuns la maturitate dupa 28 de zile, pentru simplificare, atunci betonul atingand rezistenta de calcul.

Agregatele, roci naturale de diverse dimensiuni, plecand de la nisip fin si pana la bolovani, au cea mai mare proportie in masa betonului. Se poate considera betonul ca fiind un amestec teoretic omogen de sfere, cele mai mici fiind intercalate printre cele mari, cele mai mari fiind pietrisul, cele mici nisipul, iar cele mai mici particulele de ciment, care au si rolul de liant, de matrice de rezistenta. Natura si forma agregatelor determina in mare masura rezistenta betonului si gradul acestuia de lucrabilitate. Este necesar ca dupa turnarea betonului acesta sa fie omgenizat cat mai bine pentru indepartarea aerului din structura sa. Eliminarea totala a aerului este imposibila dar se urmareste un cat mai mic procent de aer in beton. Omogenizarea se face prin vibrarea betonului folosind vibratoare electrice sau prin baterea cofrajelor cu ciocane de lemn. Aceasta ultima procedura se aplica doar pentru constructii de mica importanta, negarantand rezultate optime.

Un fenomen negativ care poate aparea este cel de segregare a elementelor. Un beton segregat este de calitate inferioara, chiar daca s-a respectat reteta si procentul elementelor din compozitie. Segregarea se prezinta in sectiunea betonului ca zone in care agregatele mari sunt concentrate excesiv, de obicei in partea de jos, iar cele mici in partea superioara. Acest fenomen se poate produce din cauza unei vibrari excesive sau in cazul in care betonul este turnat de la o inaltime prea mare. Trebuie acordata atentiei si impiedicarii pierderii laptelui din ciment din beton, pierdere datorata cofrajelor defectuos executate cu zone neetanse.

Betonul ciclopian Este un beton aparte, foarte dificil, daca nu chiar imposibil de incadrat si evaluat ca apartinand unei marci sau clase. Este un beton in compozitia caruia s-au inglobat, la turnare, diverse alte materiale compatibile cu acesta. Dintre aceste materiale amintim: rocile de mari dimensiuni, pietre, caramizi, bucati de beton mai vechi, deja intarit. Acest tip de beton are ca scop in primul rand economia. Este total contraindicat a se folosi in elementele structurale, dar isi poate gasi cu succes locul in cazul betoanelor de umplutura (rampe) pentru betoanele folosite la fundarea elementelor de importanta relativ redusa (garaje, garduri, soproane). Este recomandat ca, in cazul folosirii acestui tip de beton, sa spalati si sa curatati foarte bine elemente cu volum mare introduse in masa betonului.

Observatii:-apa care se foloseste in compozitia betonului trebuie sa fie pe cat posibil curata. Chiar daca nu potabila, trebuie sa aiba un continut cat mai mic de saruri si alte impuritati. Este cu desavarsire interzisa folosirea apei de mare sau a celei puternic infestate.