OLIMPIADA DE ISTORIE Etapa pe şcoală

Clasa a IX-a 10 decembrie 2014

Varianta 1

●Ambele subiecte sunt obligatorii. Se acordă 10 puncte din oficiu. ●Timpul de lucru este de trei ore. Subiectul I (40 de puncte) Citiţi cu atenţie următoarele surse istorice:

A.„[În Atena], problemele clasei micilor agricultori, deposedaţi treptat de pământurile lor, sunt cele care provoacă tulburările şi evoluţia politică. Nobilimea începe să se divizeze, să instaureze o tiranie. În 621 î.Hr., un legislator, Dracon, dă Atenei legi care, pedepsind sever crima, trebuia să pună capăt răzbunărilor private şi să slăbească marile familii pentru distrugerea solidarităţii lor. Deşi violenţa celor puternici scade, agravarea crizei agrare aduce cu sine formarea unui partid care cere o redistribuire generală a pământurilor din Atica. (...) Solon adoptă o măsură revoluţionară, abolirea datoriilor, care-i eliberează pe atenienii aduşi în starea de sclavie şi pământurile ipotecate, dar celelalte reforme ale sale nu au decât o influenţă limitată. El deschide calea spre magistratură tuturor agricultorilor atenieni, cu excepţia celei de a patra clase, formată în mare parte din zilieri (...). Opera atât de lăudată a lui Solon nu este decât un ansamblu de măsuri de circumstanţă şi de compromisuri; deşi i-a eliberat pe ţăranii îndatoraţi, nu s-a atins de mecanismul îndatorării.”

(Gilbert Lafforgue, Istoria universală)

B.„Sub conducerea lui Pericle democraţia ateniană a parcurs ultima etapă din evoluţia ei (...). Exercitarea drepturilor politice, adică faptul de a lua parte la adunarea poporului, de a face parte din consiliu ori din tribunalul popular, nu era însoţită de acordarea nici unei indemnizaţii; la fel se întâmpla cu exercitarea magistraturilor. Pentru reprezentanţii claselor populare era un dezavantaj, căci mulţi dintre ei – începând cu ţăranii din Atica, care aveau una sau două zile de mers pentru a ajunge în capitală – părăseau şedinţele acestor organisme, lăsând câmp liber celor mai bogaţi. Pentru a corecta efectele acestor inegalităţi, Pericle a stabilit un sistem de indemnizaţii zilnice, care trebuia să permită celor mai săraci să fie judecători, magistraţi, membri în bulé. (...)

Democraţia antică nu a cunoscut, de fapt sistemul reprezentativ. Instituţia deţinătoare a puterii poporului este adunarea (ecclesia). Puterile sale nu sunt nelimitate, în sensul că legile votate de ea trebuie să fie conforme cu legile deja în vigoare. Dar este implicată în toate problemele vitale ale cetăţii. Ea votează legi şi decrete, decide asupra războiului şi păcii, alege magistraţii cei mai importanţi, fixează în liniile sale generale conducerea operaţiilor militare.”

(Serge Berstein, Pierre Milza, Istoria Europei)

Pornind de la sursele istorice date, răspundeţi următoarelor cerinţe: 1. Menţionaţi, pe baza sursei A, două informaţii referitoare la nobilime. 8 puncte 2. Menţionaţi, pe baza sursei B, două informaţii referitoare la atribuţiile militare ale adunării

poporului. 8 puncte

3. Precizaţi, pe baza sursei A, aprecierea referitoare la reformele lui Solon, susţinând-o cu o informaţie selectată din sursa istorică dată. 7 puncte

4. Menţionaţi, pe baza sursei B, două fapte istorice referitoare la exercitarea drepturilor politice între care există o relaţie de cauzalitate, specificând informaţia cauză şi informaţia efect. 7 puncte

5. Prezentaţi alte două fapte istorice referitoare la Grecia Antică, în afara celor la care se referă sursele A şi B. 10 puncte

Subiectul al II-lea (50 de puncte) Elaboraţi, în aproximativ trei-patru pagini, o sinteză despre Stat, societate şi politică în Roma Antică, având în vedere:

menţionarea a două caracteristici ale unui popor din spaţiul Romei Antice;

menţionarea a trei fapte istorice referitoare la perioada Republicii Romane şi precizarea a doi conducători politici;

prezentarea a două fapte istorice referitoare la Imperiul Roman şi Regatul Dac;

menţionarea a două cauze ale destrămării Imperiului Roman;

prezentarea unui fapt istoric referitor la rolul culturii din Roma Antică în lumea contemporană;

Notă! Se punctează şi utilizarea limbajului istoric adecvat, structurarea prezentării, evidenţierea relaţiei cauză – efect, respectarea succesiunii cronologice/logice a faptelor istorice şi încadrarea eseului în limita de spaţiu precizată

Total test 90 de puncte. Se acordă 10 puncte din oficiu. Total 100 de puncte.

OLIMPIADA DE ISTORIE Etapa pe şcoală

Clasa a IX-a 10 decembrie 2014

Varianta 1

BAREM DE CORECTARE ŞI NOTARE

NU SE ACORDĂ PUNCTAJ INTERMEDIAR!

Subiectul I (40 de puncte) 1. Câte 4 puncte pentru menţionarea, pe baza sursei A, a oricăror două informaţii

referitoare la nobilime. (4px2=8p) 2. Câte 4 puncte pentru menţionarea, pe baza sursei B, a oricăror două informaţii

referitoare la atribuţiile militare ale adunării poporului. (4px2=8p) 3. 3 puncte pentru precizarea, pe baza sursei A, a oricărei aprecieri referitoare la

reformele lui Solon; 4 puncte pentru selectarea informaţiei din sursa istorică dată.

4. 7 puncte pentru menţionarea, pe baza sursei B, a oricăror două fapte istorice referitoare la exercitarea drepturilor politice între care există o relaţie de cauzalitate, specificând informaţia cauză şi informaţia efect.

5. Câte 2 puncte pentru menţionarea oricăror două fapte istorice referitoare la Grecia Antică, în afara celor la care se referă sursele A şi B. (2p x 2 = 4p) câte 3 puncte pentru prezentarea fiecărui fapt istoric menţionat prin evidenţierea relaţiei de cauzalitate şi utilizarea unui exemplu/ a unei caracteristici; (3p x 2 = 6p) câte 1 punct pentru utilizarea doar a câte unui exemplu/ a câte unei caracteristici referitoare la faptul istoric menţionat;

SUBIECTUL II (40 de puncte) Informaţia istorică – 40 de puncte distribuite astfel:

Câte 3 puncte pentru menţionarea oricăror două caracteristici ale unui popor din spaţiul Romei Antice; (3p X 2 = 6p)

Câte 3 puncte pentru menţionarea oricăror trei fapte istorice referitoare la perioada Republicii Romane; (3p X 3 = 9p)

Câte 2 puncte pentru precizarea oricăror doi conducători politici din perioada Republicii; (2p X 2 = 4p)

Câte 2 puncte pentru menţionarea oricăror două fapte istorice referitoare la Imperiul Roman şi Regatul Dac; (2p X 2 = 4p) Câte 3 puncte pentru prezentarea faptelor istorice menţionate prin evidenţierea relaţiei de cauzalitate şi utilizarea unui exemplu/ a unei caracteristici; (3p X 2 = 6p) Câte 1 punct pentru utilizarea doar a unui exemplu/ a unei caracteristici referitoare la faptele istorice menţionate;

Câte 3 puncte pentru menţionarea oricăror două cauze ale destrămării Imperiului Roman. (3p x 2 = 6p)

2 puncte pentru menţionarea oricărui fapt istoric referitor la rolul culturii din Roma Antică în lumea contemporană; 3 puncte pentru prezentarea faptului istoric menţionat prin evidenţierea relaţiei de cauzalitate şi utilizarea unui exemplu/ a unei caracteristici; 1 punct pentru utilizarea doar a unui exemplu/ a unei caracteristici referitoare la faptul istoric menţionat; Ordonarea şi exprimarea ideilor menţionate – 10 puncte distribuite astfel:

2 puncte pentru structurarea textului (introducere - cuprins - concluzii); 1 punct pentru (introducere - cuprins - concluzii); 0 puncte pentru text nestructurat;

2 puncte pentru evidenţierea relaţiei cauză-efect, astfel încât compoziţia să probeze înţelegerea procesului istoric;

1 punct pentru prezenţa parţială a relaţiei cauză-efect; 0 puncte pentru lipsa relaţiei cauză-efect;

2 puncte pentru respectarea succesiunii cronologice/ logice a faptelor istorice;

1 punct pentru respectarea parţială a succesiunii cronologice/ logice a faptelor istorice; 0 puncte pentru nerespectarea succesiunii cronologice/ logice a faptelor istorice;

2 puncte pentru utilizarea limbajului istoric; 1 punct pentru utilizarea parţială a limbajului istoric; 0 puncte pentru lipsa limbajului istoric;

2 puncte pentru respectarea limitei de spaţiu; 0 puncte pentru nerespectarea limitei de spaţiu. Total 50 de puncte

Total test 90 de puncte. Se acordă 10 puncte din oficiu Total 100 de puncte