curriculum Şcolar istorie ix-xii.pdf · ministerul educaŢiei naŢionale consiliul naŢional...

MINISTERUL EDUCAŢIEI NAŢIONALE

CONSILIUL NAŢIONAL PENTRU CURRICULUM

CURRICULUM ŞCOLAR

pentru

ISTORIE

CLASA a IX-a

ALTERNATIVA EDUCAŢIONALĂ WALDORF

Aprobat prin Ordin al Ministrului nr. .................../..................

Bucureşti

2000

Istorie clasa a IX-a 1 Alternativa Educaţională Waldorf

1. NOTĂ DE PREZENTARE Textul de faţă reprezintă elementele de bază ale curriculumului de istorie pentru clasa a IX-a Waldorf profilul umanist, specializarea filologie.

Prezentul curriculum a fost elaborat luându-se în considerare cerinţele actuale ale învăţământului românesc şi noile orientări pe plan mondial în predarea istoriei, pe de o parte şi rezultatul cercetărilor antropologice orientate antropozofic privitor la devenirea fiinţei umane şi a lumii, pe de altă parte. Îndeplinirea rolului formativ în pedagogia Waldorf presupune dezvoltarea gândirii tânărului în devenire prin stimularea şi organizarea activităţilor ce ocrotesc individualitatea şi care asigură manifestarea mobilităţii în gândire, simţire şi voinţă.

Curriculum-ul de istorie pentru ciclul liceal tip Waldorf se doreşte a fi şi un punct de sprijin pentru formarea capabilităţilor sociale, integratoare cât şi pentru dezvoltarea reprezentărilor culturale. În acelaşi timp el dezvoltă câmpul de cercetare şi experimentare al profesorului care are datoria şi libertatea de a-şi stabili propriile priorităţi, obiective şi metode de lucru pornind de la realitatea educaţională cu care se confruntă. Scopurile formative ale predării istoriei sunt:

A. Formarea şi dezvoltarea reprezentărilor culturale şi a universului afectiv: tinerii sunt însoţiţi, creditaţi pe drumul emancipării lor interioare, al îmbogăţirii universului sufletesc spiritual.

B. Întemeierea şi dezvoltarea unor metode şi tehnici de muncă intelectuală şi de relaţionare socială: cunoaşterea instrumentelor de lucru intelectuale are drept scop orientarea tânărului într-un ocean informaţional în continuă expansiune; dezvoltarea capabilităţii de a folosi informaţiile în mod creator şi stimulator pentru colectivitate.

Predarea istoriei în cursul superior Waldorf respectă treptele de maturizare psihică, - de la gândirea concretă, cauzală, la gândirea înnobilată de simţire creatoare – ajungându-se astfel în cele din urmă la formarea unei imagini asupra evoluţiei biografiei umanităţii şi a ţelului liber asumat de individualitate umană.

Abordarea istoriei în stil Waldorf se face interdisciplinar în strânsă legatură cu predarea geografiei, biologiei, literaturii etc. conferind predării o perspectivă unitară şi globală asupra lumii şi omului. Predarea istoriei devine astfel şi o cale a cunoaşterii de sine, o formă prin care se structurează biografia, personalitatea tânărului în devenire.

În pedagogia Waldorf conţinuturile predării reflectă fidel atât gradul de maturizare pentru lume a corporalului, cât şi (mai ales) stadiul atins de evoluţia sufletesc-spirituală a copilului sau tânărului.

Tânărul în clasa a IX-a resimte din plin avatarurile trecerii prin pubertate. Corporalitatea sa este disarmonică iar lumea sa sufletească, în căutare de echilibru şi linişte este interesată în mod predilect spre temele actuale, majore ale existenţei. El este însufleţit de mari idealuri: libertate, egalitate, fraternitate, el găseşte lumea imperfectă, dar perfectibilă prin puterea curajului celor mulţi. În acest sens conţinuturile curriculumului de istorie pentru clasa a IX-a are ca tematică de studiu problematica lumii moderne şi contemporane. Tumultul interior se regăseşte în tumultoasa istorie a omenirii din ultimii 350 de ani.


2. OBIECTIVE CADRU

1 Înţelegerea limbajului de specialitate şi utilizarea lui adecvată.

2 Cunoaşterea şi interpretarea surselor istorice.

3 Înţelegerea şi reprezentarea timpului şi spaţiului în istorie.

4 Înţelegerea şi interpretarea faptelor şi proceselor istorice.

5 Stimularea curiozităţii pentru studiul istoriei şi dezvoltarea atitudinilor pozitive faţă de

sine şi faţă de ceilalţi.


3. OBIECTIVE DE REFERINŢĂ ŞI EXEMPLE DE ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE

1. ÎNŢELEGEREA LIMBAJULUI DE SPECIALITATE ŞI UTILIZAREA LUI ADECVATĂ

Obiective de referinţă

La sfârşitul clasei a IX-a elevul va fi capabil: 1.1 Să-şi îmbogăţească limbajul istoric cu termeni noi. 1.2. Să folosească în contexte noi termenii istorici învăţaţi. 1.3. Să identifice şi să folosească termeni adecvaţi unei analize, a unui fapt sau proces istoric. 1.4. Să anticipeze desfăşurarea unei acţiuni sau evoluţia unui personaj istoric după forma şi structura limbajului utilizat.

Exemple de activităţi de învăţare Pe parcursul clasei a IX-a se recomandă următoarele activităţi: - caracterizarea unei epoci istorice

folosind limbajul specific. - alcătuirea unui glosar de termeni

istorici pe o temă dată.

2. CUNOAŞTEREA ŞI INTERPRETAREA SURSELOR ISTORICE

Obiective de referinţă. La sfârşitul clasei a IX-a elevul va fi capabil: 2.1. Să identifice şi să folosească informaţiile oferite de o sursă istorică. 2.2. Să redea în scris diferenţe specifice pornind de la izvoarele documentare propuse de profesori sau alese de elev. 2.3. Să sesizeze interpretări diferite ale aceluiaşi eveniment istoric. 2.4. Să argumenteze adoptarea unui punct de vedere în analiza unui fapt sau proces istoric.

Exemple de activităţi de invăţare. Pe parcursul clasei a IX-a se recomandă următoarele activităţi: - identificarea unui fapt sau proces istoric folosind surse adecvate. - recunoaşterea în texte a diferitelor tipuri de argumente. - compararea a două lucrări de specialitate care tratează aceeaşi temă. - dezvoltarea unei teme pornind de la un plan de idei. - sesizarea diferenţelor specifice (din izvoare istorice) privitor la personalităţi, situaţii asemănătoare, atitudini, fapte, strategii etc. existente într-un context dat.


3. ÎNŢELEGEREA ŞI REPREZENTAREA TIMPULUI ŞI SPAŢIULUI ÎN ISTORIE

Obiective de referinţă La sfârşitul clasei a IX-a, elevul va fi capabil: 3.1. Să sesizeze accelerarea timpului istoric în perioada modernă şi contemporană. 3.2. Să identifice perioadele istorice şi să le decodeze în epocă.

Exemple de activităţi de învăţare Pe parcursul clasei a IX-a se recomandă următoarele activităţi: - realizarea de scale temporale, grafice,

tabele sinoptice. - construirea de hărţi tematice.

4. ÎNŢELEGEREA ŞI INTERPRETAREA FAPTELOR ŞI PROCESELOR ISTORICE

Obiective de referinţă

La sfârşitul clasei a IX-a elevul va fi capabil: 4.1.Să stabilească relaţiile cauzale ce însoţesc procesele istorice. 4.2. Să realizeze un tablou al unei perioade istorice identificând schimbările intervenite. 4.3. Să compare teme, situaţii, aspecte, personaje istorice. 4.4. Să exprime în scris sau oral globalitatea unui fapt istoric.

Exemple de activităţi de învăţare.

Pe parcursul clasei a IX-a se recomandă următoarele activităţi: -identificarea cauzelor unui eveniment istoric. - stimularea interesului pentru cunoaşterea biografiilor marilor personalităţi istorice în contextul acţiunilor şi faptelor lor. - interpretarea acţiunilor unei personalităţi istorice. - căutarea şi cercetarea în mass-media a unor puncte de vedere, opinii privitoare la un fapt istoric dat.

5. STIMULAREA CURIOZITĂŢII PENTRU STUDIUL ISTORIEI ŞI DEZVOLTAREA ATITUDINILOR POZITIVE FAŢĂ DE SINE ŞI FAŢĂ DE

CEILALŢIObiective de referinţă La sfârşitul clasei a IX-a elevul va fi capabil: 5.1 Să-şi utilizeze capacităţile empatice în legătură cu diferite situaţii. 5.2. Să-şi dezvolte încrederea în capacitatea proprie de argumentare şi investigare.

Exemple de activităţi de învăţare Pe parcursul clasei a IX-a se recomandă următoarele activităţi: - exersarea unor roluri specifice în

activitatea de grup. - asumarea de sarcini diferite în timpul

participării la diferite proiecte. - realizarea în mod estetic a caietului de

epocă. - caracterizarea de personaje. - realizarea unor rapoarte, rezumate,

referate, jurnal colectiv, texte după notiţe, sondaje, prognoze.


4. CONŢINUTURILE ÎNVĂŢĂRII

Istoria modernă universală 1. Domeniul economico-social Umanismul şi Renaşterea - emanciparea individului la începutul timpurilor

moderne; creşterea interesului faţă de Lume Europa în expansiune; descoperirile geografice; invenţiile şi

descoperirile ştiinţifice Contactul cu civilizaţiile extraeuropene Începuturile sistemului colonial Biografii celebre de inventatori şi exploratori

Revoluţia ştiinţifică şi progresul tehnic în secolele XVII - XVIII Revoluţie în modul de gândire; cunoaşterea ştiinţifică şi raţionalismul

în filozofie Progresele tehnicii şi implicaţiile lor

Societăţi moderne şi societăţi tradiţionale în secolul al XIX-lea Revoluţia industrială şi progresul economic; puterea ştiinţelor; crize

sociale Evoluţia vieţii urbane Începuturile manifestării conştiinţei de sine a cetăţenilor Civilizaţiile asiatice şi modernitatea

Economia mondială la 1900 - Mondializarea circulaţiei bunurilor şi informaţiilor

2. Domeniul politico-juridic Modelul britanic - revoluţia burgheză din Anglia

De la "Petiţia dreptului" la "Declaraţia drepturilor" Regatul Unit al Marii Britanii Metropolă şi colonii

Diplomaţia europeană: de la raţiunea de stat la echilibru Criteriul religios şi raţiunea de stat în Războiul de 30 de ani Afirmarea politicii echilibrului european Imperiul Otoman şi Europa. Debutul problemei orientale.

Naşterea democraţiei nord-americane Premisele revoluţiei nord-americane Războiul de Independenţă Separaţia puterilor în SUA; control şi echilibru

Franţa în epoca revoluţiei Criza Vechiului Regim De la revoluţia moderată la domnia terorii Libertate - Egaliate - Fraternitate; concepţia asupra drepturilor omului Convenţia thermidoriană şi Directoratul

Europa napoleoniană De la Consulat la Marele Imperiu Francez Imperiul napoleonian

Noile ideologii; liberalism, naţionalism, socialism. Ţelurile revoluţiilor de la 1848 din Europa Modelul politic liberal Ideologii naţionale şi acţiunea politică Sindicalism şi socialism


Naţionalism şi liberalism ca imagine a puterii de stat Europa şi lumea la cumpăna secolelor XIX şi XX

Imperialism şi colonialism; imperiile coloniale; temeiuri şi consecinţe Cursa înarmărilor şi primele conferinţe pentru dezarmare. SUA - o nouă putere a lumii

3. Domeniu cultural-spiritual Umanismul - sursa modernităţii

Oraşele italiene şi geneza Renaşterii - Renaşterea literară Expresia artistică a Umanismului Contactul cu civilizaţiile extraeuropene; imaginea celuilalt

Protestantismul şi reforma catolicismului Încercări de reformare a bisericii romano-catolice; de la Jan Hus la

Martin Luther Reforma şi noul ideal al omului Conciliul de la Trento şi implicaţiile sale

Baroc şi clasicism Barocul în slujba reformei catolice Monarhia absolutistă şi clasicismul Modelul clasic al omului

Viaţa cotidiană în Europa secolelor XVII - XVIII Sate şi oraşe Capitală şi provincie Modele comportamentale

Epoca Luminilor Critica societăţii; noi principii şi valori în societate Geneza opiniei publice Absolutismul luminat

Curente literare şi artistice în secolul al XIX-lea Pregătirea şcolară şi universitară De la Romantism la Impresionism Arhitectura - tradiţie şi inovaţie


Bibliografie recomandată 1. Curriculum naţional 2. M. Rawson, T. Richter (ed. The Educational Taske and Content), The Steiner

Waldorf Curriculum, Swf, Forest Row 2000 3. T. Richter, Pädagogischer Auftrag und Unterrichtsziele einer Freien

Waldorfschule, P.F. B. F W, Stuttgart - Viena, 1995 4. E. A. Karl Stockmeyer, Angaben Rudolf Steiners für den Waldorfschulunterricht,

P.F.B.F.W, Stuttgart 1988 5. E. Fucke, Grundlinien einer Pädagogik des Jugendalters, Stuttgart, 1991 6. Th. Stöckii, Jugendpädagogik, Dornach, 1998 7. R. Steiner, Înnoirea artei pedagogico-didactice prin ştiinţa spirituală, Bucureşti,

1991 8. R. Steiner, Arta Educaţiei. Metodica şi didactica, Triade, Cluj, 1994 9. R. Steiner, Arta Educaţiei. Discuţii de seminar şi conferinţe asupra planului de

învăţământ, Triade, Cluj, 1994 10. Ch Lindenberg, Die Lebensbedingungen des Erziehens, Rowohlt Reinbeck, 1981




CURRICULUM ŞCOLAR

pentru

ISTORIE

CLASA a X-a



Bucureşti

2000

Istorie clasa a X-a 1 Alternativa Educaţională Waldorf

1. NOTĂ DE PREZENTARE

Textul de faţă reprezintă elementele de bază ale curriculumului de istorie pentru clasa a X-a Waldorf profilul umanist, specializarea filologie.

Prezentul curriculum a fost elaborat luându-se în considerare cerinţele actuale ale învăţământului românesc şi noile orientări pe plan mondial în predarea istoriei, pe de o parte şi rezultatul cercetărilor antropologice orientate antropozofic privitor la devenirea fiinţei umane şi a lumii, pe de altă parte.

Îndeplinirea rolului formativ în pedagogia Waldorf presupune dezvoltarea gândirii tânărului în devenire prin stimularea şi organizarea activităţilor ce ocrotesc individualitatea şi care asigură manifestarea mobilităţii în gândire, simţire şi voinţă.

Curicculum de istorie pentru ciclul liceal tip Waldorf se doreşte a fi şi un punct de sprijin pentru formarea capabilităţilor sociale, integratoare cât şi pentru dezvoltarea reprezentărilor culturale. În acelaşi timp el dezvoltă câmp de cercetare şi experimentare profesorului care are datoria şi libertatea de a-şi stabili propriile priorităţi, obiective şi metode de lucru pornind de la realitatea educaţională cu care se confruntă. Scopurile formative ale predării istoriei sunt:


B. Întemeierea şi dezvoltarea unor metode şi tehnici de muncă intelectuală şi de relaţionare socială: cunoaşterea instrumentelor de lucru intelectuală are drept scop orientarea tânărului într-un ocean informaţional în continuă expansiune; dezvoltarea capabilităţii de a folosi informaţiile în mod creator şi stimulator pentru colectivitate

2. COMPETENŢE GENERALE • Utilizarea informaţiei provenite din surse istorice primare şi secundare. • Dezvoltarea vocabularului istoric în cadrul comunicării scrise şi orale. • Rezolvarea de probleme, prin aplicarea metodelor, tehnicilor şi procedeelor specifice

istoriei şi a studiilor sociale în general.

3. VALORI ŞI ATITUDINI • Conştientizarea raportului de identitate şi diferenţă în relaţionarea individului cu mediul

social. • Înţelegerea rolului istoriei în viaţa prezentă şi ca factor de predicţie a schimbărilor. • Stimularea interesului pentru lecturi şi simulări istorice. • Asumarea responsabilă a rolurilor care decurg din apartenenţa la diferite identităţi (rasă,

etnie, confesiune, naţiune, corp social, sex, profesiune). • Disponibilitatea pentru dialog • Perseverenţă în gândire şi acţiune • Valorificarea optimă şi creativă a propriului potenţial • Libertatea şi responsabilitatea


4. COMPETENŢE SPECIFICE ŞI UNITĂŢI DE CONŢINUT

Competenţe specifice

Conţinuturi

1.1. Identificarea principalelor etape ale preistoriei şi ale creaţiilor dominante ale fiecărei perioade 1.2. Localizarea cartografică a principalelor culturi materiale ale preistoriei, cu scopul de a prezenta coerent o realitate istorică

1. Forme de vieţuire ale oamenilor în preistorie.

Paleolitic - umanitatea preistorică în epoca glaciară; expansiunea la scară planetară.

Mezolitic - diversificarea activităţilor economice; inovaţii tehnologice.

Neolitic - începuturile agriculturii (Catal Huyuc; dea lungul fluviilor Nil, Indus, Gange, Tigru, Eufrat, Yangtze, Mekong; America centrală şi de Sud)

Viaţa socială; de la locuirea deschisă la aşezarea întărită şi centralizată.

Cultura megalitică - Anglia, Malta; credinţe şi practici religioase.

2.1. Analizarea şi compararea motivelor dominante din culturile indiană şi persană, punând în evidenţă asemănările dintre ele 2.2. Descrierea organizării sociale şi religioase din India şi Iran, pornind de la surse variate

2. Străvechile culturi indiană şi persană.

India străveche - viaţa de-a lungul fluviilor Indus, Gange, Brahmaputra; Mohenjo-Daro, Harappa, Patraliputra.

Sistemul organizării în caste. Viaţa culturală şi religioasă -

Vedele, Bhagavad-Gita; Gauthama Budha, influenţa budismului în India şi Asia de Sud - Est.

Persia străveche - ocupaţiile locuitorilor vechiului Iran.

Viaţa culturală şi religioasă; învăţăturile lui Zarathustra; Avesda.


3.1. Reprezentarea pe o hartă istorică a principalelor civilizaţii din Orientul antic, în scopul perceperii diversităţii culturale a lumii antice 3.2. Identificarea şi explicarea motivelor dominante ale creaţiilor din Orientul antic, pornind de la surse variate

3. Civilizaţiile mesopotamiană şi ebraică.

Mesopotamia - modul de viaţă şi ocupaţiile locuitorilor în Sumer şi Caldeea (Ur, Ugarit, Nippur, etc)

Epopeea lui Gilgameş Babilonul - capitala antichităţii Cultură şi credinţe în "Ţara dintre

fluvii" Evreii şi "ţara lui Israel" De la Abrahaam la marii regi -

Saul, David şi Solomon. Viaţa culturală şi religioasă; rolul şi

influenţa profeţilor (ex: Moise, Ilie) Torah, Talmud şi templul din

Ierusalim

4.1. Descrierea principalelor etape ale istoriei Egiptului antic, pornind de la diferite surse 4.2. Explicarea motivelor dominante ale artei egiptene şi ale relaţiei sale cu ideologia regală

4. Civilizaţia Egiptului antic Egiptul ca "dar al Nilului"; modul

de viaţă al vechilor egipteni Trei milenii de istorie - etape în

evoluţia statului egiptean Piramida - model arhitectural şi

social. Arta şi mentalităţile religioase în

vechiul Egipt - marile construcţii; miturile: Isis şi Osiris.

5.1. Identificarea terminologiei specifice populaţiilor migratoare, în scopul prezentării coerente a unei situaţii geografico-istorice 5.2. Explicarea cauzelor şi a implicaţiilor migraţiei populaţiilor indo-europene asupra unor vaste ansambluri teritoriale

5. Popoare şi limbi indo-europene Principalele popoare şi limbi indo-

europene Originile civilizaţiei europene Geto-dacii; legăturile lor cu marile

civilizaţii ale antichităţii

6.1. Identificarea principalelor culturi precolumbiene şi reprezentarea lor pe o hartă geografică contemporană 6.2. Descrierea principalelor etape ale civilizaţiei chineze, pornind de la surse variate

6. Vechile culturi precolumbiene şi din Asia de Răsărit

Forme de viaţă şi civilizaţie prezente la tolteci, olmeci, azteci, incaşi, mayaşi.

Zeităţi, mituri, ritualuri; Popol Vuh China antică - zorii istoriei în

marele Imperiu de Răsărit Viaţa cotidiană a societăţii chineze;

natura tradiţiilor - Lao-Ţzu, Confucius


7.1. Descrierea principalelor faze ale civilizaţiei în Grecia veche, pornind de la diferite surse 7.2. Identificarea mecanismului de generare a oraşului-polis în Grecia veche şi a constituirii instituţiilor sale 7.3. Explicarea motivelor dominante ale culturii greceşti, în scopul perceperii unităţii sale 7.4. Analiza raporturilor individ – stat în cadrul polisului grec: Sparta, Atena, pornind de la surse variate

7. Grecia antică Grecia: spaţiul geografic al

contrastelor Vremea eroilor, vremea

întemeierilor Colonizarea greacă Sparta şi Atena; viaţa publică şi

privată Războaiele greco-persane "Secolul de aur" - Pericle şi

modelul democraţiei ateniene Ştiinţa şi arta; modele şi valori în

educaţie Alexandru cel Mare - cultura

elenistică Marile sanctuare panelenice:

Delphi, Olympia, Epidaur.


5. SUGESTII METODOLOGICE

Predarea istoriei în cursul superior Waldorf respectă treptele de maturizare psihică, -

de la gândirea concretă, cauzală, la gândirea înnobilată de simţire creatoare – ajungându-se astfel în cele din urmă la formarea unei imagini asupra evoluţiei biografiei umanităţii şi a ţelului liber asumat de individualitate umană.



În clasa a X-a tânărul se apropie de un relativ calm interior. Acest echilibru fragil are nevoie de certitudini care pot fi primite doar de la un dascăl cu multă experienţă de viaţă. Trăirile sufleteşti-subiective se transformă încetul cu încetul în făptuiri trainice exterioare. Dependenţa tânărului faţă de ceilalţi se reflectă în predarea istoriei de clasa a X-a prin exprimarea dependenţei popoarelor antichităţii de pământ, de mediul fizico-geografic în care trăiesc. Sunt aduse acum în faţa tânărului spre cunoaştere marile modele spirituale ale antichităţii, marile biografii, studiul acestora conferind tânărului o mai mare încredere în forţele proprii, o mai mare siguranţă lăuntrică.

În acest sens se pot folosi diverse metode şi modalităţi de lucru cu elevii: Întocmirea de fişe , rapoarte şi analize ale unor documente istorice Alcătuirea unor tabele cu noi termeni istorici Discuţiile libere în clasă Studierea individuală a unor opere istorice Realizarea de hărţi tematice Realizarea de tabele cronologice, grafice Excursii cu tematică istorică

Bibliografie recomandată 1. Curriculum naţional 2. M. Rawson, T. Richter (ed. The Educational Taske and Content), The Steiner Waldorf

Curriculum, Swf, Forest Row 2000 3. T. Richter, Pädagogischer Auftrag und Unterrichtsziele einer Freien Waldorfschule, P.F.

B. F W, Stuttgart - Viena, 1995 4. E. A. Karl Stockmeyer, Angaben Rudolfs Steiners für den Waldorfschulunterricht,

P.F.B.F.W, Stuttgart 1988 5. E. Fucke, Grundlinien einer Pädagogik des Jugendalters, Stuttgart, 1991 6. Th. Stöckii, Jugendpädagogik, Dornach, 1998 7. R. Steiner, Înnoirea artei pedagogico-didactice prin ştiinţa spirituală, Bucureşti, 1991 8. R. Steiner, Arta Educaţiei. Metodica şi didactica, Triade, Cluj, 1994 9. R. Steiner, Arta Educaţiei. Discuţii de seminar şi conferinţe asupra planului de





CURRICULUM ŞCOLAR

pentru

ISTORIE

CLASA a XI-a



Bucureşti

2000

Istorie clasa a XI-a 1 Alternativa Educaţională Waldorf


Textul de faţă reprezintă elementele de bază ale curriculumului de istorie pentru clasa

a XI-a Waldorf profilul umanist, specializarea filologie. Prezentul curriculum a fost elaborat luându-se în considerare cerinţele actuale ale

învăţământului românesc şi noile orientări pe plan mondial în predarea istoriei, pe de o parte şi rezultatul cercetărilor antropologice orientate antropozofic privitor la devenirea fiinţei umane şi a lumii, pe de altă parte.

Îndeplinirea rolului formativ în pedagogia Waldorf presupune dezvoltarea gândirii tânărului în devenire prin stimularea şi organizarea activităţilor ce ocrotesc individualitatea şi care asigură manifestarea mobilităţii în gândire, simţire şi voinţă.

Curriculum de istorie pentru ciclul liceal tip Waldorf se doreşte a fi şi un punct de sprijin pentru formarea capabilităţilor sociale, integratoare cât şi pentru dezvoltarea reprezentărilor culturale. În acelaşi timp el dezvoltă câmp de cercetare şi experimentare profesorului care are datoria şi libertatea de a-şi stabili propriile priorităţi, obiective şi metode de lucru pornind de la realitatea educaţională cu care se confruntă. Scopurile formative ale predării istoriei sunt:

A. Formarea şi dezvoltarea reprezentărilor culturale şi a universului afectiv: tinerii sunt însoţiţi, creditaţi pe drumul emancipării lor interioare, al îmbogăţirii universului sufletesc spiritual. B. Întemeierea şi dezvoltarea unor metode şi tehnici de muncă intelectuală şi de relaţionare socială: cunoaşterea instrumentelor de lucru intelectuală are drept scop orientarea tânărului într-un ocean informaţional în continuă expansiune; dezvoltarea capabilităţii de a folosi informaţiile în mod creator şi stimulator pentru colectivitate.

2. COMPETENŢE GENERALE

Utilizarea informaţiei provenite din surse istorice primare şi secundare. Dezvoltarea vocabularului istoric în cadrul comunicării scrise şi orale. Rezolvarea de probleme, prin aplicarea metodelor, tehnicilor şi procedeelor specifice


3. VALORI SI ATITUDINI Conştientizarea raportului de identitate şi diferenţă în relaţionarea individului cu mediul

social. Înţelegerea rolului istoriei în viaţa prezentă şi ca factor de predicţie a schimbărilor. Stimularea interesului pentru lecturi şi simulări istorice. Asumarea responsabilă a rolurilor care decurg din apartenenţa la diferite identităţi (rasă,

etnie, confesiune, naţiune, corp social, sex, profesiune). Disponibilitatea pentru dialog Perseverenţă în gândire şi acţiune Valorificarea optimă şi creativă a propriului potenţial Libertatea şi responsabilitatea


4. COMPETENTE SPECIFICE SI UNITATI DE CONTINUT


Conţinuturi

1.1. Descrierea mecanismului de generare a statului roman si a constituirii de instituţii. 1.2. Analizarea evoluţiei regimului politic roman şi a implicaţiilor sale în viitoarea evoluţie a statului.

1. Republica romană Stat şi societate Roma şi moştenirea elenismului Criza Republicii Romane

2.1. Identificarea surselor şi motivelor dominante ale ideologiei imperiale romane în comparaţie cu cele din Orientul elenistic.

2. Roma Imperială Evoluţia ideii imperiale Economia imperiului Pax romana Dacia romană

Familia şi dreptul roman

3.1. Explicarea cauzelor şi implicaţiilor apariţiei şi răspândirii creştinismului în lumea romană. 3.2. Identificarea în cadrul diferitelor surse a terminologiei specifice creştinismului.

3. Apariţia şi răspândirea creştinismului Originile creştinismului Roma şi creştinii Vocaţia universală a creştinismului

primitiv (viaţa şi activitatea apostolului Pavel)

4.1. Recunoaşterea terminologiei specifice a procesului de etnogeneză, pornind de la diferite surse. 4.2. Explicarea procesului de formare a noilor popoare din Europa şi a implicaţiilor sale pentru lumea medievală.

4. Geneza noilor popoare Dezmembrarea imperiului roman şi

formarea regatelor barbare Romanitatea occidentală şi romanitatea

orientală Apariţia noilor popoare europene (ex.

românii şi portughezii)

5.1. Explicarea procesului de transfer a puterii imperiale din Occident în Orient şi a implicaţiilor sale în evoluţiile politice viitoare. 5.2. Descrierea rolului Bisericii creştine în societatea medievală şi a implicaţiilor ei în sistemul politic, pornind de la diferite surse.

5. Moştenirea imperială în Europa creştină De la Imperiul Roman la Imperiul

Bizantin Ideea de Imperiu în Occident Împărat şi papă Domnia lumească, domnia lui Dumnezeu Occident şi Orient - Cruciadele

6.1. Explicarea cauzelor şi implicaţiilor expansiunii arabe în bazinul Mării Mediterane. 6.2. Evaluarea rolului de moştenitor cultural al antichităţii, a Bizanţului şi a arabilor, şi explicarea influenţelor culturale asupra Occidentului medieval.

6. Bizanţul şi islamul Bizanţul în Evul Mediu Califatul arab în Evul Mediu Influenţele bizantine şi arabe în Europa de

Apus Bizanţul şi lumea slavă


7.1. Recunoaşterea terminologiei romanicului şi goticului şi compararea semnificaţiei termenilor la nivelul mai multor epoci. 7.2. Identificarea surselor şi motivelor dominante ale creaţiilor romanice şi gotice precum şi dezvoltările ulterioare, pornind de la diferite surse.

7. Europa romanică şi Europa gotică Spaţii sacre în Europa Medievală -

influenţa economică; Europa catedralelor Curente artistice Simbolistica artei creştine

8.1. Argumentarea specificului lumii rurale şi a celei urbane precum şi a relaţiei dintre acestea. 8.2. Analiza unor tipuri de comportament social şi cultural prin raportare la un model.

8. Lumea rurală şi urbană în Evul Mediu Modul de viaţă şi gândire în mediul rural Oraşul - spaţiu al libertăţii: mentalităţi şi

probleme sociale Universităţile şi cultura; noile elite Imaginea lumii în Evul Mediu (sf.

Augustin, Toma D'Aquino, Meister Eckhart, Nicolaus Cusanus)

9.1. Explicarea mecanismului de generare a structurilor sociale în scopul înţelegerii organizării ierarhice a societăţii medievale. 9.2. Identificarea surselor şi motivelor dominante ale creaţiilor din epoca medievală precum şi dezvoltările lor ulterioare, pornind de la diferite surse.

9. Structuri sociale şi raporturi ierarhice Seniori şi vasali în Evul Mediu Castelul - centrul de putere Educaţia cavalerească Literatura cavalerească

10.1. Identificarea mecanismelor de generare a statului în Evul Mediu şi a constituirii instituţiilor specifice epocii respective. 10.2. Localizarea cartografică a principalelor state medievale în scopul perceperii diversităţii lor politice.

10. Statul medieval Geneza statului medieval Instituţii fundamentale în statul medieval Centralizarea politică


11.1. Identificarea principalelor etape ale etnogenezei româneşti, pornind de la diferite surse. 11.2. Integrarea procesului de formare a poporului român în context european, folosind metoda comparativă. 11.3. Descrierea mecanismului de formare a statului medieval românesc, pornind de la surse iconografice şi narative.

Istoria românilor

11. De la geneza etnică la geneza statală 1. Termeni istorici-cheie, concepte, probleme de atins: etnogeneză, teorie istoriografică, tradiţie istorică 2. Conţinuturi Civilizaţia şi istoria daco-geţilor Trăsăturile civilizaţiei romane în Dacia Etnogeneza românească: semnificaţia

sintezei Constituirea statelor medievale:

Transilvania, Ţara Românească (Ungro-Vlahia), Moldova, Dobrogea

Studiu de caz: Gh. I. Brătianu despre tradiţia istorică a întemeierii Statelor Româneşti

12.1. Argumentarea specificului lumii rurale şi a celei urbane şi a relaţiei dintre acestea. 12.2. Analiza unor tipuri de comportament social şi cultural prin referinţa la un model. 12.3. Descrierea principalelor etape în politica externă a domnitorilor români, pornind de la diferite surse.

12. Civilizaţia românească în context european. Secolele al XV-lea - al XVII-lea

1. Termeni istorici-cheie, concepte, probleme de atins: autonomie, vasalitate, suzeranitate, independenţă, principat; influenţe bizantine, influenţe occidentale, sinteză culturală; "feudalismul românesc", "politica de cruciadă" 2. Conţinuturi. Lumea rurală Oraşe şi târguri. Cultura urbană Biserica şi domnia Politica externă a voievozilor: Mircea cel

Bătrân, Alexandru cel Bun, Iancu de Hunedoara, Vlad Ţepeş, Ştefan cel Mare, Mihai Viteazul

Studiu de caz: călători străini despre civilizaţia medievală românească


13.1. Evaluarea consecinţelor în plan politic şi social a difuzării ideilor luministe în spaţiul românesc, pornind de la surse diferite. 13.2. Identificarea principalelor etape ale afirmării conştiinţei naţionale. 13.3. Elaborarea unui eseu structurat, pornind de la un studiu de caz referitor la momentul 1848.

13. Premisele constituirii României moderne

1. Termeni istorici-cheie, concepte, probleme de atins: tradiţia romanităţii, politica hegemonică, statutul internaţional, spirit public, noile elite, secol fanariot; formarea naţiunii române, europenizare, drepturi şi libertăţi cetăţeneşti, proiect liberal, anul 1821 în Ţara Românească. 2. Conţinuturi Relaţiile statelor româneşti cu Marile

Puteri. Criza orientală Conştiinţa naţională şi emancipare politică Elietele româneşti şi spiritul public

Studiu de caz: drepturile şi libertăţile cetăţeneşti la 1848

14.1. Descrierea mecanismului de generare a statului naţional şi de constituire a instituţiilor sale democratice. 14.2. Analizarea rolului statului în perioada modernă ca agent al modernizării, pornind de la diferite surse.

14. Crearea instituţiilor moderne 1. Termeni istorici-cheie, concepte, probleme de atins: legislaţie modernă, constituţie, monarhie constituţională, colegiu electoral, corp profesoral, diasporă; alternanţă la guvernare, responsabilitate ministerială, opoziţie parlamentară; opera reformatoare a lui Alexandru Ioan Cuza; progresul societăţii româneşti după cucerirea independenţei de stat. 2. Conţinuturi Constituirea şi consolidarea statului

naţional modern, 1859 - 1881; principalele instituţii

Statul - agent al modernizării, până la primul război mondial

Monarhia, politicile culturale şi românii din afara graniţelor

Studiu de caz: (la alegere) Statutul Israeliţilor înainte şi după Congresul de la Berlin; Spiru Haret şi modernizarea învăţământului românesc

15.1. Recunoaşterea terminologiei specifice liberalismului şi identificarea motivelor dominante, pornind de la diferite surse narative. 15.2. Evaluarea consecinţelor în plan politic şi social a aplicării ideologiei liberale în sec. al XIX-lea.

15. Liberalismul: ideologie şi practici politice

1. Termeni istorici-cheie, concepte, probleme de atins: liberalismul românesc, practicile politice liberale, "Prin noi înşine"; banca naţională a României; societatea şi economia în programul PNL, problema naţională în activitatea PNL 2. Conţinuturi: Ideologie şi programe liberale Elita liberală

Studiu de caz: Banca Naţională a României, între economie şi politică.






Interesele adânci ale tinerilor în clasa a XI-a se orientează din ce în ce mai mult spre probleme şi întrebări cu o puternică coloratură personală, personificată. Ei îşi ascund întrebările lor ca pe o mare taină, dezvăluite doar ici şi colo prin gesturi simbolice, discrete, de existenţa cărora dascălul trebuie să ţină neapărat seama. Astfel tânărul trăieşte concomitent şi intens în două lumi; dăruit lumii exteriooare şi totodată preocupat de individualitatea sa lăuntrică, de problemele sale sufleteşti. Astfel se justifică şi conţinuturile de istorie pentru clasa a XI-a care se ocupă de Roma antică, cu frământarile ei de evoluţie; de dublul curent spiritual al creştinismului (unul exterior oficial şi altul tainic ascuns); de polarităţile născute între viaţa laică şi cea religioasă, între valorile cavalereşti şi cele orăşeneşti etc.

În acest sens se pot folosi metode şi modalităţi de lucru cu elevii, aşa cum sunt: Analiza de text Discuţiile libere în clasă Studiul individual al unor opere istorice Elaborarea unor referate sau a unor creaţii inedite (eseuri, poezie, pictură, sculptură,

teatru, film etc.) pe teme istorice Realizarea de hărţi tematice Realizarea de tabele cronologice, grafice Cercetarea în arhive, pe teren, în muzee Excursii cu tematică istorică Învăţarea jocurilor şi dansurilor de epocă Confecţionarea de costume de epocă, mobilier etc. Studiul unor obiceiuri, mentalităţi,ritualuri şi comportamente ale unei perioade istorice

date Bibliografie recomandată 1. Curriculum naţional 2. M. Rawson, T. Richter (ed. The Educational Taske and Content), The Steiner Waldorf


B. F W, Stuttgart - Viena, 1995 4. E. A. Karl Stockmeyer, Angaben Rudolfs Steiners für den Waldorfschulunterricht,






CURRICULUM ŞCOLAR

pentru

ISTORIE

CLASA a XII-a



Bucureşti

2000

Istorie clasa a XII-a 1 Alternativa Educaţională Waldorf


Textul de faţă reprezintă elementele de bază ale curriculumului de istorie pentru clasa a XII-a Waldorf profilul umanist, specializarea filologie.

Prezentul curriculum a fost elaborat luându-se în considerare cerinţele actuale ale învăţământului românesc şi noile orientări pe plan mondial în predarea istoriei, pe de o parte şi rezultatul cercetărilor antropologice orientate antropozofic privitor la devenirea fiinţei umane şi a lumii, pe de altă parte. Îndeplinirea rolului formativ în pedagogia Waldorf presupune dezvoltarea gândirii tânărului în devenire prin stimularea şi organizarea activităţilor ce ocrotesc individualitatea şi care asigură manifestarea mobilităţii în gândire, simţire şi voinţă. Curriculumul de istorie pentru ciclul liceal tip Waldorf se doreşte a fi şi un punct de sprijin pentru formarea capabilităţilor sociale, integratoare cât şi pentru dezvoltarea reprezentărilor culturale. În acelaşi timp el dezvoltă câmp de cercetare şi experimentare profesorului care are datoria şi libertatea de a-şi stabili propriile priorităţi, obiective şi metode de lucru pornind de la realitatea educaţională cu care se confruntă. Scopurile formative ale predării istoriei sunt:


B. Întemeierea şi dezvoltarea unor metode şi tehnici de muncă intelectuală şi de relaţionare socială: cunoaşterea instrumentelor de lucru intelectuală are drept scop orientarea tânărului într-un ocean informaţional în continuă expansiune; dezvoltarea capabilităţii de a folosi informaţiile în mod creator şi stimulator pentru colectivitate.

2. COMPETENŢE GENERALE

• Utilizarea informaţiei provenite din surse istorice primare şi secundare. • Dezvoltarea vocabularului istoric în cadrul comunicării scrise şi orale. • Rezolvarea de probleme, prin aplicarea metodelor, tehnicilor şi procedeelor specifice


3. VALORI ŞI ATITUDINI

• Conştientizarea raportului de identitate şi diferenţă în relaţionarea individului cu mediul social.

• Înţelegerea rolului istoriei în viaţa prezentă şi ca factor de predicţie a schimbărilor. • Stimularea interesului pentru lecturi şi simulări istorice. • Asumarea responsabilă a rolurilor care decurg din apartenenţa la diferite identităţi (rasă,

etnie, confesiune, naţiune, corp social, sex, profesiune). • Disponibilitatea pentru dialog • Perseverenţă în gândire şi acţiune • Valorificarea optimă şi creativă a propriului potenţial • Libertatea şi responsabilitatea


4. COMPETENŢE SPECIFICE ŞI CONŢINUTURI


Conţinuturi

1.1 Descrierea marilor faze ale Primului Război Mondial şi raportarea critică la caracterul său global şi la consecinţele sale.

1.2. Conştientizarea impactului Primului Război Mondial asupra psihologiei individului, pornind de la surse narative.

1. Primul Război Mondial Un nou tip de război; mobilizarea

populaţiei Marile bătălii

2.1. Analizarea raporturilor dintre învingători şi învinşi ca urmare a Primului Război Mondial.

2. Noua ordine internaţională Noile frontiere şi noile state Germania şi tratatul de la Versailles Societatea Naţiunilor şi politica

securităţii colective Rudolf Steiner - ideea tripartiţiei

sociale

3.1. Compararea politicii economice şi sociale ale principalelor state democratice din Europa şi extraeuropene.

3.2. Evaluarea consecinţelor marii recesiuni economice asupra regimurilor politice europene şi extraeuropene.

3. Regimurile democratice în perioada interbelică Consecinţele economice şi sociale

ale Primului Război Mondial Economie şi societate în anii marii

crize Noile politici economice Politicile sociale şi consumul de

masă

4.1. Definirea noţiunilor referitoare la regimurile totalitare, folosind surse istorice diferite.

4.2. Clasificarea regimurilor totalitare pe baza unor criterii date: ideologic, instituţional şi economic.

4. Regimurile totalitare în perioada interbelică Fasciscm şi comunism: origini,

ideologii şi practici politice Regimul stalinist Naţional-socialismul


5.1. Identificarea marilor etape ale celui de-al doilea Război Mondial, pornind de la surse cartografice

5.2. Înţelegerea raportului dintre evenimentele importante ale celui de-al doilea Război Mondial şi consecinţele acestora pe termen scurt, mediu şi lung

5. Al doilea Război Mondial Războiul total "Noua Ordine" nazistă în Europa Holocaustul Victoria Naţiunilor Unite

6.1. Interpretarea relaţiilor internaţionale contemporane, pornind de la diferite surse narative postbelice.

6.2. Argumentarea unui punct de vedere personal cu privire la o criză globală studiată.

6. Relaţiile internaţionale postbelice O.N.U. şi organismele sale: tratatele

de pace "Războiul Rece" Probleme şi crize globale

7.1. Analizarea şi interpretarea tipurilor de regimuri comuniste cunoscute.

7.2. Descrierea mecanismelor represive utilizate de regimurile comuniste.

7.3. Analizarea cauzelor prăbuşirii regimurilor comuniste europene pornind de la un studiu de caz.

7. Regimurile comuniste postbelice Comunismul şi formele sale Dominaţia ideologică şi represiunea

politică Eşecul economic al comunismului

8.1. Descrierea elementelor de diversitate şi convergenţă instituţională, ca urmare a transformărilor economice, culturale şi sociale.

8.2. Identificarea liniilor directoare ale strategiei construcţiei europene, pornind de la diferite surse.

8. Construcţia europeană Democraţiile occidentale.

Necesitatea şi principiile unităţii europene

Fundamentele economice şi creşterea prosperităţii

Procesul de integrare politică Formarea unei noi conştiinţe

europene Individualitatea umană ca centru al

lumii cunoaşterii


9.1.Identificarea caracteristicilor

principalelor ideologii politice din spaţiul românesc în sec. al XIX-lea.

9.2.Susţinerea unui punct de vedere personal asupra modelelor de dezvoltare propuse în epocă.

Istoria românilor 9. Conservatorism, Naţionalism, Tradiţionalism 1. Termeni istorici-cheie, concepte, probleme de atins: conservatorism, junimism, semănătorism, poporanism; caracteristicile tradiţionalismului românesc; teoria formei fără fond; viaţa culturală şi publicistica epocii 2. Conţinuturi Conservatorismul românesc: idei şi medii

sociale Romantism şi naţionalism în a doua jumătate

a secolului al XIX-lea Tradiţionalism şi identitate naţională la

începutul secolului al XX-lea. Studiu de caz: Junimea

10.1.Descrierea principalelor faze ale participării României la Primul Război Mondial şi a consecinţelor sale asupra statului român.

10.2.Evaluarea consecinţelor politice şi sociale ale constituirii statului român unitar, pornind de la surse cartografice şi narative.

10. Unitate şi diversitate în România Mare 1. Termeni istorici-cheie, concepte, probleme de atins: Marea Unire, România Mare, stat naţional unitar; unificarea administrativă, egalitate politică, reformele legislative, egalitate confesională, partid etnic 2. Conţinuturi România în timpul Primului Război Mondial.

Constituirea României Mari Unificarea politică şi administrativă Diversitatea etnică, confesională şi soluţiile

politice Studiu de caz: (la alegere) drepturi şi libertăţi democratice în Constituţia din 1923; partidele etnice, reprezentate în Parlamentul României Mari

11.1.Analizarea principalelor curente culturale şi artistice din sec. XX.

11.2.Explicarea politicilor economice şi sociale în România perioadei interbelice, pornind de la surse narative.

11.3.Evaluarea consecinţelor afirmării regimurilor totalitare europene asupra practicilor politice interne.

11. Stat, Societate şi Cultură 1. Termeni istorici-cheie, concepte, probleme de atins: clasă politică, proces electoral, legionarism, comunism, monarhie autoritară, dictatură militară; reforma agrară, raportul dintre domeniul public şi cel privat; cultura în perioada interbelică, avangarda culturală 2. Conţinuturi Structuri sociale şi economice în perioada

interbelică Noua clasă politică şi democratizarea societăţii

româneşti; regimul politic între 1918 - 1938 Sfârşitul regimului parlamentar şi modificările

teritoriale. România între 1938-1947. Mediile intelectuale şi politicile culturale până la

înlăturarea monarhiei Studiu de caz (la alegere): Constantin Argetoianu, despre procesul electoral; "Gândirea" şi gândirismul. Activitatea "Fundaţiilor Regale".


12.1.Analiza şi interpretarea principalelor etape ale instituirii regimului comunist în România, pornind de la surse variate.

12.2.Descrierea mecanismului de constituire şi organizare a economiei în perioada comunistă.

12.3.Evaluarea consecinţelor politice şi sociale asupra societăţii ca urmare a urbanizării forţate.

12. Economia şi societatea în perioada comunistă 1. Termeni istorici-cheie, concepte, probleme de atins: naţionalizarea, colectivizarea, centralism economic, plan cincinal, sovrom; chiabur, mic burghez, "Erou al muncii socialiste", statutul femeii; confiscarea proprietăţii private, "proprietate a întregului popor"; luptă internă de partid, "politică stângistă" 2. Conţinuturi Contradicţiile industrializării Colectivizarea şi impactul asupra satului Politica demografică

Studiu de caz: distrugerea satelor şi urbanizarea forţată

13.1.Identificarea principalelor etape ale

constituirii şi consolidării monopolului ideologic comunist, pornind de la diferite surse.

13.2.Descrierea mecanismelor represive utilizate de regimul comunist.

13.3.Analiza cauzelor prăbuşirii regimului comunist în România.

13. Dominaţia ideologică şi represiunea politică 1. Termeni istorici-cheie, concepte, probleme de atins: activist, cenzură, proletcultism, disident, deportare, muncă forţată, rezistenţă armată, Securitatea; "Revoluţionar de profesie", "Duşman al poporului", "Revoluţia culturală", "Omul nou", "Societate socialistă multilateral dezvoltată"; desfiinţarea bisericii greco-catolice. 2. Conţinuturi Regimul politic, monopolul ideologic şi

"producţia culturală" Securitatea şi represiunea politică Forme de rezistenţă anticomunistă

Sudiu de caz: fenomenul "Piteşti"

14.1.Identificarea principalelor instituţii ale statului de drept.

14.2.Conştientizarea rolului societăţii civile şi a necesităţii respectării drepturilor omului într-o societate democratică.

14.3.Argumentarea unui punct de vedere personal asupra rolului mass-media postdecembriste, folosind surse variate.

14. Statul şi societatea civilă, după 1989 1. Termeni istorici-cheie, concepte, probleme de atins: căderea regimului comunist, pluralism politic, economie de piaţă, privatizare, presă liberă, dezbatere publică, stat de drept, societate civilă, parlament, organizaţii nonguvernamentale 2. Conţinuturi Instiuţiile statului de drept Drepturile omului şi rolul societăţii civile

Studiu de caz: mass-media postdecembristă


15.1.Identificarea instrumentelor şi strategiilor prin care statul român şi-a definit rolul şi aspiraţiile sale politice în Europa.

15.2.Explicarea din perspectiva opţiunilor politice externe ale României, necesitatea asumării unor opţiuni pentru viitor

15. România în politica internaţională, în secolul al XX-lea 1. Termeni istorici-cheie, concepte, probleme de atins: revizionism, Mica Înţelegere, Înţelegerea Balcanică, Tratatul de la Varşovia; activitatea României la Societatea Naţiunilor, Întegrarea Europeană 2. Conţinuturi România în tratatele de pace Tratate bilaterale şi înţelegeri regionale. Relaţiile

cu U.R.S.S. Opţiuni în politica externă a României după 1989

Studiu de caz: parteneriatul pentru pace

Lecţii de sinteză obligatorii Instituţii şi structuri etnice în voievodatul Transilvaniei Generaţia paşoptistă şi proiectul liberal Arhitectura şi viaţa cotidiană în perioada interbelică Viaţa cotidiană în România comunistă






În clasa a XII-a tânărul stă în faţa vieţii mult mai puternic şi mai sigur în gesturile sale. El stă acum în faţa viitorului cu propriul său destin, cu propriile sale planuri şi idealuri. Doar o prezentare de ansamblu a istoriei, cu temeiurile sale adânci, care să cuprindă filozofic întrega umanitate îl ajută acum pe tânăr să-şi cucerească propria libertate, şi să-şi perceapă propria devenire. O privire filozofică a istoriei ne arată drumul metamorfozării sufletesc-spiritualului din oameni de la puternicele legături de sânge, dependenţa de mediu şi de mari conducători aşezaţi în vârful piramidei sociale spre emanciparea modernă a individualităţii umane cu tot ceea ce aduce ea bun sau rău. Tânărul primeşte prin predarea istoriei la clasa a XII-a încrederea şi optimismul transformării eliberatoare a lumii şi a destinului propriu.

În acest sens se pot folosi metode şi modalităţi de lucru cu elevii, aşa cum sunt: Analiza de text Discuţiile libere în clasă Studiul individual al unor opere istorice Elaborarea unor referate sau a unor creaţii inedite (eseuri, poezie, pictură, sculptură,

teatru, film etc) pe teme istorice Realizarea de hărţi tematice Realizarea de tabele cronologice, grafice Cercetarea în arhive, pe teren, în muzee Excursii cu tematică istorică Învăţarea jocurilor şi dansurilor de epocă Confecţionarea de costume de epocă, mobilier etc. Studiul unor obiceiuri, mentalităţi,ritualuri şi comportamente ale unei perioade istorice

date Bibliografie recomandată 1. Curriculum naţional 2. M. Rawson, T. Richter (ed. The Educational Taske and Content), The Steiner Waldorf


B. F W, Stuttgart - Viena, 1995 4. E. A. Karl Stockmeyer, Angaben Rudolf Steiners für den Waldorfschulunterricht,




curriculum Şcolar istorie ix-xii.pdf · ministerul educaŢiei naŢionale consiliul naŢional...

Documents