clasa-a-ix-a

5
I. S. J. MINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII ŞI INOVĂRII INSPECTORATUL ŞCOLAR AL JUDEŢULUI BACĂU STR. OITUZ, NR. 24 BACĂU TEL 0234/511899, FAX 0234/571038 COMPARTIMENT CURRICULUM- LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ OLIMPIADA DE LIMBĂ, COMUNICARE ŞI LITERATURĂ ROMÂNĂ „GEORGE CĂLINESCU” Clasa a IX- a BACĂU, ETAPA LOCALĂ – 12 decembrie 2009 Citeşte cu atenţie următoarele fragmente care cuprind o descriere în proză: (30 de minute) Într-o zi, pe înserat Ce să vezi? Ne’am apucat, Doi părinţi şi doi copii, Din “Cartea cu jucării” Să minţim, să povestim Ce’am ştiut şi ce nu ştim, Pentru alţi copii mai mici, Nici chiar mici de tot, dar nici Mari, ca de însurătoare, Şi făcurăm şi-o prinsoare, Cine poate scri mai iute Stihuri vreo câteva sute, Şi ne-am aşternut pe scris. Ochii ni s-au cam închis, Mâna ne-a cam amorţit Şi-a ieşit ce a ieşit. Am citit în adunare Ce scrisese fiecare, Şi din toate, vrea nu vrea, S-a ales povestea mea. Rămaşagul fu: “Se poate Scri şi pe nerăsuflate?” Vorba e c-am câştigat Şi-n sfârşit, am răsuflat. Partea mea, într-adevăr, Am avut un sfert de măr, Împărţind un măr creţesc; Nu cumva ca să jignesc Pe tovarăşii de coate, Mâncând sferturile toate. Domnule, care citeşti Multe altele poveşti, Mai frumoase şi mai scrise, N-o să-ţi placă, pară-mi-se. Te-ai deprins cu stih bogat, Cu care te-am învăţat. Nu mă osândi, vai mie! C-am căzut în sărăcie. E nevoie să-ţi explic: Eşti prea mare. Fă-te mic. Uită regula o dată Şi, cu cartea dezvăţată, Mergi niţel de-a buşile. Poţi închide uşile, De ţi-e teamă şi ruşine Să te faci de râs ca mine. Ieşi din dogmă şi, tiptil, Fă-te la citit copil. Asta, Domnule Confrate, Dă alean şi sănătate. Eu, cum vezi, încet, încet, M-am făcut analfabet.

Upload: mihail72tomescu

Post on 04-Jan-2016

215 views

Category:

Documents


4 download

DESCRIPTION

scoala

TRANSCRIPT

Page 1: clasa-a-ix-a

I. S. J. MINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII ŞI INOVĂRIIINSPECTORATUL ŞCOLAR AL JUDEŢULUI BACĂU

STR. OITUZ, NR. 24 BACĂUTEL 0234/511899, FAX 0234/571038COMPARTIMENT CURRICULUM- LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ

OLIMPIADA DE LIMBĂ, COMUNICARE ŞI LITERATURĂ ROMÂNĂ

„GEORGE CĂLINESCU”Clasa a IX- a

BACĂU, ETAPA LOCALĂ – 12 decembrie 2009

Citeşte cu atenţie următoarele fragmente care cuprind o descriere în proză: (30 de minute)

Într-o zi, pe înseratCe să vezi? Ne’am apucat,Doi părinţi şi doi copii,Din “Cartea cu jucării”Să minţim, să povestimCe’am ştiut şi ce nu ştim,Pentru alţi copii mai mici,Nici chiar mici de tot, dar niciMari, ca de însurătoare,Şi făcurăm şi-o prinsoare,Cine poate scri mai iuteStihuri vreo câteva sute,Şi ne-am aşternut pe scris.Ochii ni s-au cam închis,Mâna ne-a cam amorţitŞi-a ieşit ce a ieşit.Am citit în adunareCe scrisese fiecare,Şi din toate, vrea nu vrea,S-a ales povestea mea.Rămaşagul fu: “Se poateScri şi pe nerăsuflate?”

Vorba e c-am câştigatŞi-n sfârşit, am răsuflat.Partea mea, într-adevăr,Am avut un sfert de măr,Împărţind un măr creţesc;Nu cumva ca să jignescPe tovarăşii de coate, Mâncând sferturile toate.

Domnule, care citeştiMulte altele poveşti,Mai frumoase şi mai scrise,N-o să-ţi placă, pară-mi-se.Te-ai deprins cu stih bogat,

Cu care te-am învăţat.Nu mă osândi, vai mie!C-am căzut în sărăcie.

E nevoie să-ţi explic:Eşti prea mare. Fă-te mic.Uită regula o datăŞi, cu cartea dezvăţată,Mergi niţel de-a buşile.

Poţi închide uşile,De ţi-e teamă şi ruşineSă te faci de râs ca mine.Ieşi din dogmă şi, tiptil,Fă-te la citit copil.Asta, Domnule Confrate,Dă alean şi sănătate.Eu, cum vezi, încet, încet,M-am făcut analfabet.

(Tudor Arghezi, Prefaţă)

Plouă soare peste mineŞi mă udă cu luminăEu în joc stropesc cu soareCoala zărilor, velină.

Ce-am făcut?! Cum o s-ascundPata galbenă, arsuraPeste tenta de lumină,Peste zări mă dau de-a dura.

Nu se duce. Ce să fac?Sufletu-l mototolescŞi-l fac cârpă ca să ştergSoarele copilăresc.

Page 2: clasa-a-ix-a

Cârpa sufletului însăToată-i îmbibată-n soare,Şterg mereu şi-n zări luminaE din ce în ce mai mare.

Zarea aş putea s-o-nghitŞi ar fi ascunsă bineDar mi-ar lumina tot trupul

Şi-ar putea ghici oricine.

Ei, şi dacă ar rămâneÎncă-un soare, ce ar fi?N-o să plângă – nu-i aşa? – Nimeni dintre noi, copii.

(Ana Blandiana, Gluma)

Alege una dintre variantele de subiect propuse mai jos și răspunde corect tuturor cerințelor formulate în sarcinile de lucru. (150 de minute) Atenție! Nu ai voie să rezolvi ambele subiecte. Trebuie să optezi pentru cel care îți place mai mult.

VARIANTA I

a. Lectura – 80 de puncte I. Intelegerea textului (16 puncte)

1. Precizează trei caracteristici comune ale celor doua texte propuse. (6 p.)2. Explică, în cel mult 10 randuri, semnificaţia titlului poeziei Prefaţă de Tudor Arghezi.

Argumentează cu textul poetic. (10 p.)II. Scriere despre textul literar (25 de puncte)

Intr-o compunere de 15-20 de rânduri prezintă particularitaţile creaţiei lirice în versuri, utilizând, pentru exemplificare, secvenţe din ambele texte propuse.

III. Scriere imaginativă (25 de puncte)Valorificând mesajul celor două poezii date, alcătuieşte un eseu, de cel puţin 25 de rânduri,

în care să prezinţi comparativ tema jocului în viziunea poetică a lui Tudor Arghezi şi a Anei Blandiana.

Pentru a obţine punctajul maxim, vei avea în vedere următoarele repere:- propunerea unui titlu sugestiv;- respectarea relaţiei dintre titlu si conţinutul eseului- valorificarea celor doua texte poetice date pentru a vă sustţine ideile- identificarea, decodificarea si valorificarea expresivităţii principalelor figuri de stil

aparţinând celor două texte- particularităţi ale lexicului utilizat de Tudor Arghezi şi Ana Blandiana- originalitatea eseului tău

REDACTARE (pentru ambele compuneri – II si III: 14 puncte)- respectarea regulilor de ortografie si punctuaţie, aşezarea în pagină a textului, utilizarea

unui stil adecvat tipului de compunere indicat

b. Practica raţională şi functională a limbii – 10 puncte 1. Formulează doua enunturi în care să foloseşti expresiile a se face de râs, a se da de-a dura.

(4 p.)2. Extrage din poezia Anei Blandiana câte un vers în care să apară cuvântul joc si copil. (6 p.)

c. Elemente de construcţie a comunicării – 20 de puncte 1. Gasiţi sinonime contextuale ale următoarelor cuvinte: tenta, zare, dogma, prinsoare, pe nerăsuflate, de-a buşile. (6 p.)2. Selectează din ambele poezii câte două predicate nominale, reproducând propoziţiile în care apar. (6 p.)

Page 3: clasa-a-ix-a

3. Identifică în poezia Anei Blandiana două propoziţii în care subiectul să fie exprimat printr-un pronume nehotărât şi un pronume negativ. (8 p.)

10 puncte se acorda din oficiuTotal – 120 de puncte SUCCES!

VARIANTA a II-a

a. Lectura – 80 de puncte I. Inţelegerea textului (16 puncte)

1. Selectează şi comentează din ambele poezii câte două metafore pe care le consideri semnificative pentru transmiterea mesajului poetic. (6 p.)

2. Explică în cel mult 10 rânduri semnificaţia titlului poeziei Gluma (II) de Ana Blandiana. Argumentează cu textul poetic (10 p.)

II. Scriere despre textul literar (25 de puncte)Într-o compunere de 15-20 de rânduri prezintă particularităţile creaţiei lirice în versuri,

utilizând, pentru exemplificare, secvenţe din ambele texte propuse.III. Scriere imaginativă (25 de puncte)

Valorificând mesajul celor două poezii date, alcătuieşte un eseu, de cel puţin 25 de rânduri, în care să prezinţi comparativ tema jocului în viziunea poetică a lui Tudor Arghezi şi a Anei Blandiana.

Pentru a obţine punctajul maxim, vei avea în vedere următoarele repere:- propunerea unui titlu sugestiv;- respectarea relaţiei dintre titlu şi conţinutul eseului- valorificarea celor două texte poetice date pentru a vă susţine ideile- identificarea, decodificarea şi valorificarea expresivităţii principalelor figuri de stil

aparţinând celor două texte- particularităţi ale lexicului utilizat de Tudor Arghezi şi Ana Blandiana- originalitatea eseului tău

REDACTARE (pentru ambele compuneri – II si III: 14 puncte)- respectarea regulilor de ortografie si punctuaţie, aşezarea în pagină a textului, utilizarea

unui stil adecvat tipului de compunere indicat

b. Practica rationala si functionala a limbii – 10 puncte 1. Formulează două enunţuri în care să foloseşti expresiile a cădea în sărăcie, ar putea ghici

oricine. (4 p.)2. Extrage din poezia Anei Blandiana câte un vers în care să apară cuvântul joc si copil. (6p.)

c. Elemente de construcţie a comunicării – 20 de puncte 1. Găseşte antonime contextuale ale următoarelor cuvinte: velină, imbibată, mototolesc, analfabet, rămăşag, tiptil. (6 p.)2. Selectează din ambele poezii câte două predicate nominale, reproducând propoziţiile în care apar. (6 p.)3. Identifică în poezia lui Tudor Arghezi două propoziţii în care subiectul să fie exprimat prin pronume relativ. (8 p.)

10 puncte se acorda din oficiuTotal – 120 de puncte SUCCES!