1

Clarificări privind unele impozite şi taxe reglementate de Legea 571/2003 privind

Codul fiscal, cu modificările ulterioare

În MO 136/14.03.2013 a fost publicată Hotărârea Guvernului nr. 84/2013 pentru modificarea şi completarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 44/2004, cu principalele precizări: I.Impozit pe profit 1.Se detaliază elementele pe care trebuie să le cuprindă registrul de evidenţă fiscală pe care trebuie să-l completeze entităţile plătitoare de impozit pe profit (veniturile impozabile, cheltuielile efectuate în scopul realizării veniturilor, şi orice informaţie cuprinsă în declaraţia fiscală). Evidenţierea veniturilor impozabile şi a cheltuielilor aferente se efectuează pe natură economică, prin totalizarea acestora pe trimestru şi/sau pe an fiscal. 2.Se clarifică modul de stabilire a bazei pentru calculul a cheltuielilor de protocol. Astfel 2% se va aplica la baza de calcul constituită din veniturile totale (din care se scad veniturile neimpozabile) diminuate cu cheltuielile totale (din care se scad cheltuielile cu impozitul pe profit, cheltuielile de protocol, cheltuielile nedeductibile). Cheltuielilor de protocol cuprind şi cheltuielile înregistrate cu TVA colectată pentru cadourile oferite de contribuabil, cu valoare egală sau mai mare de 100 lei. 3.Se reglementează modul de recuperare a pierderilor fiscale anterioare anului 2013, înregistrate de contribuabilii care, începând cu 1 februarie 2013, aplică sistemul de impunere pe veniturile microîntreprinderilor, astfel: - pierderea fiscală înregistrată în anii anteriori anului 2013 se recuperează de la data la care contribuabilul revine la impozit pe profit, anul 2013 fiind considerat un singur an fiscal în sensul celor 5 sau 7 ani consecutivi; - pierderea fiscală din perioada 1 ianuarie - 31 ianuarie 2013, înregistrată de către contribuabilul care, în această perioadă, a fost plătitor de impozit pe profit, se recuperează de la data la care contribuabilul revine la impozit pe profit, iar anul 2014 este primul an de recuperare a pierderii, în sensul celor 7 ani consecutivi; - în cazul în care contribuabilul revine la impozit pe profit în cursul anului 2013, pierderea fiscală înregistrată în luna ianuarie 2013 este luată în considerare la stabilirea profitului impozabil/pierderii fiscale din perioada 1 februarie - 31 decembrie 2013, înaintea recuperării pierderilor fiscale din anii precedenţi anului 2013, şi se recuperează, începând cu anul 2014, în limita celor 7 ani consecutivi. Perioada 1 februarie - 31 decembrie 2013 inclusiv nu este considerată an fiscal în sensul celor 7 ani consecutivi. II. Impozit pe venit 1.Nu se impozitează masa lemnoasă exploatată în regie proprie de persoanele fizice, sau prin intermediul formelor de proprietate asociative, din pădurile pe care contribuabilii le au în proprietate, în volum de maximum 20 mc/an.

2

2.Veniturile salariale vor cuprinde şi următoarele: - remuneraţia plătită avocatului coordonator numit/ales pentru activitatea de coordonare desfăşurată în cadrul societăţii civile profesionale de avocaţi şi societăţii profesionale cu răspundere limitată; - indemnizaţia de delegare/detaşare şi orice alte sume de aceeaşi natură primite de angajaţi, pentru partea care depăşeşte de 2,5 ori nivelul reglementat pentru instituţiile publice, pentru drepturile aferente perioadei începând cu data de 1 februarie 2013. 3.Prevederile referitoare la veniturile salariale neimpozabile se completează cu următoarele: -veniturile din activităţi dependente desfăşurate în străinătate şi plătite de un angajator nerezident nu sunt impozabile şi nu se declară în România. -veniturile din salarii obţinute de persoanele fizice rezidente române şi de persoanele fizice nerezidente dar care întrunesc condiţiile de rezidenţă, pentru activitatea desfăşurată într-un stat cu care România are încheiată convenţie de evitare a dublei impuneri şi care sunt plătite de către sau în numele unui angajator rezident în România sau cu sediul permanent în România, sunt impozabile în România dacă persoana fizică este prezentă în acel stat pentru o perioadă care nu depăşeşte perioada prevăzută în convenţia de evitare a dublei impuneri şi veniturile nu sunt suportate de sediul permanent al angajatorului care este rezident în România. -dacă persoanele fizice menţionate la aliniatul precedent care au desfăşurat activitatea dependentă în alt stat pentru o perioadă mai mică decât cea prevăzută în convenţie îşi prelungesc ulterior perioada de şedere în statul respectiv peste perioada prevăzută de convenţie, dreptul de impunere a veniturilor din salarii revine statului străin, începând cu prima zi de şedere a salariaţilor în acel stat. -pentru veniturile din salarii obţinute de contribuabilii menţionaţi mai sus din activitatea desfăşurată într-un stat cu care România nu are încheiată convenţie şi care sunt plătiţi de către sau în numele unui angajator care este rezident în România sau are sediul permanent în România, dreptul de impunere revine statului român, indiferent de perioada de desfăşurare a activităţii în străinătate. 4. Se clarifică modul de stabilire a bazei de calcul a impozitului pe venit în următoarele situaţii: - în baza de calcul pentru stabilirea impozitului lunar aferent salariilor sau diferenţelor de salarii decise prin hotărâri judecătoreşti se cuprind şi dobânzile acordate în legătură cu acestea, precum şi actualizarea lor cu indicele de inflaţie. - remuneraţia plătită avocatului coordonator numit/ales pentru activitatea de coordonare desfăşurată în cadrul societăţii civile profesionale de avocaţi şi societăţii profesionale cu răspundere limitată este considerat venit din salarii din afara funcţiei de bază şi se impozitează prin aplicarea regulilor specifice (baza de calcul este venitul brut diminuat cu contribuţiile obligatorii). - cotizaţia sindicală plătită direct de angajat se deduce din veniturile lunii în care s-a efectuat plata cotizaţiei, pe baza documentelor justificative eliberate de organizaţia de sindicat. 5.Se introduc menţiuni referitoare la depunerea declaraţiei informative cod 205 în cazul salariaţilor detaşaţi: -declaraţia informativă(D205 care înlocuieşte fişele fiscale) pentru salariile angajaţilor detaşaţi poate fi completată şi de plătitorii veniturilor din salarii, dacă angajatul detaşat este plătit de entitatea la care a fost detaşat. - entitatea la care este detaşat salariatul nu mai comunică angajatorului informaţii privind calculul salariilor.

3

- plătitorii de venituri din salarii au obligaţia de a completa declaraţia informativă D205 şi pentru salariile plătite angajaţilor pentru activitatea desfăşurată de aceştia în străinătate, indiferent dacă impozitul aferent a fost sau nu calculat, reţinut şi virat. 6. Dacă arenda este stabilită în natură, pentru determinarea bazei impozabile se vor avea în vedere preţurile medii ale produselor agricole, ultimele care au fost comunicate de către consiliul judeţean în raza căruia se află terenul arendat. Modalitatea concretă de reţinere la sursă a impozitului se stabileşte prin acordul părţilor. 7.Se clarifică anumite aspecte referitoare la plata impozitului pe veniturile din agricultură, silvicultură şi piscicultură, introdus prin OG nr. 8/2013 de modificare a Codului fiscal, după cum urmează: -veniturile din activităţi agricole stabilite pe baza normelor de venit se supun impunerii conform Codului fiscal, indiferent de forma de organizare a activităţii. Acestea cuprind veniturile rezultate din cultivarea terenurilor, creşterea şi exploatarea animalelor deţinute cu orice titlu, inclusiv cele luate în arendă. -veniturile din agricultură pentru care sunt stabilite norme de venit sunt impozabile indiferent dacă se face sau nu dovada valorificării lor. -produsele vegetale cuprinse în grupele pentru care venitul se stabileşte pe bază de norme sunt prevăzute în Catalogul oficial al soiurilor de plante de cultură din România, aprobat prin ordinul ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale. - sunt considerate în stare naturală: - produsele agricole vegetale obţinute după recoltare; - produsele de origine animală, precum şi preparatele din lapte şi din carne. Norma de venit include şi venitul realizat din înstrăinarea produselor vegetale, a animalelor şi a produselor de origine animală, în stare naturală. -modificarea structurii suprafeţelor destinate producţiei agricole vegetale/ numărului de capete de animale/familiilor de albine, intervenite după data de 25 mai(data declarării veniturilor agricole impuse la norme pentru anul în curs) nu conduce la ajustarea normelor de venit, respectiv a venitului anual impozabil. -veniturile din activităţi agricole impuse în sistem real anterior datei de 1 februarie 2013 trec prin efectul legii la impunerea pe bază de norme, în situaţia în care sunt stabilite norme de venit pentru grupele respective. În vederea stabilirii regimului fiscal aplicabil la încadrarea în limitele stabilite pentru fiecare grupă se vor avea în vedere şi veniturile neimpozabile. -în situaţia contribuabililor care obţin venituri agricole impuse pe bază de norme şi care trec la impunerea în sistem real începând cu 1 februarie 2013 prin efectul legii, nu există obligaţia depunerii declaraţiei privind venitul estimat pentru 2013. Totalul plăţilor anticipate în contul impozitului datorat pentru 2013 va fi stabilit de organul fiscal competent la nivelul sumei plăţilor anticipate pe 2012. La stabilirea venitului net anual vor fi luate în calcul veniturile şi cheltuielile efectuate după 1 februarie 2013. -în cazul cheltuielilor efectuate în comun care sunt aferente veniturilor pentru care există regimuri diferite de impunere, cotele de cheltuieli vor fi alocate proporţional cu suprafeţele de teren/numărul de capete de animale/numărul de familii de albine deţinute. - nu datorează impozit pe venitul agricol şi nu au obligaţii de declarare următoarele persoane:: - persoanele fizice/asocierile care deţin suprafeţe de teren necultivate; - persoanele fizice/asocierile care deţin cu orice titlu suprafeţe de teren cultivate cu plante furajere destinate furajării animalelor deţinute de contribuabilii respectivi, pentru care venitul se determină pe bază de norme, inclusiv a celor neimpozabile; - contribuabilii arendatori,care obţin venituri din cedarea folosinţei bunurilor;

4

- contribuabilii care obţin venituri din activităţi agricole şi îşi desfăşoară activitatea individual, în limitele considerate venituri neimpozabile, inclusiv în cazul în care veniturile provin din exploatarea bunurilor deţinute în comun sau în devălmăşie şi sunt atribuite proporţional cu cotele părţi pe care aceştia le deţin sau se atribuie contribuabilului care realizează veniturile, dacă nu se cunosc cotele părţi; - contribuabilii care obţin venituri agricole impuse la normă după data de 25 mai a anului fiscal în care s-a produs evenimentul, pentru veniturile realizate după data de 25 mai şi până la sfârşitul anului respectiv. -dacă veniturile se obţin în cadrul unei asocieri fără personalitate juridică, plafonul neimpozabil se acordă la nivel de asociere. -în cazul persoanelor fizice pentru care nu a fost finalizată procedura succesorală, veniturile corespunzătoare destinate suprafeţelor producţiei obţinute se atribuie contribuabilului care realizează venituri din activităţi agricole. -dacă un contribuabil realizează în mod individual venituri din desfăşurarea a mai multor activităţi agricole impuse la norme, organul fiscal va stabili venitul anual prin însumarea veniturilor corespunzătoare fiecărei activităţi. -în declaraţia estimativă, contribuabilii vor trece doar informaţiile referitoare la activitatea desfăşurată în mod individual, pentru veniturile obţinute din asociere aceştia neavând obligaţii declarative deoarece ele sunt îndeplinite de asociatul care este desemnat să răspundă în acest sens. -contribuabilii care obţin venituri agricole impuse la normă, pot depune o nouă declaraţie până la 25 mai, în cazul modificării structurii suprafeţelor cultivate/ /numărului de animale/familii de albine. -în cazul contribuabililor care depun cu întârziere declaraţia pentru anul în curs, după 25 mai, informaţiile cuprinse în declaraţie vizează suprafeţele cultivate/număr capetele /familiile de albine deţinute la 25 mai. -pe baza declaraţiilor, organul fiscal stabileşte impozitul anual datorat, care este final şi nu se recalculează. 8.Se includ în categoria veniturilor obţinute din alte surse şi următoarele: - veniturile distribuite persoanelor fizice asociate în forme de proprietate asociative - persoane juridice, prevăzute la art. 26 din Legea nr. 1/2000, altele decât cele prevăzute la pct. 73 (adică echivalentul a 20mc). - veniturile obţinute de cedent ca urmare a cesiunii de creanţă, respectiv veniturile obţinute de cesionar ca urmare a realizării venitului din creanţa respectivă, inclusiv în cazul drepturilor de creanţe salariale obţinute în baza unor hotărâri judecătoreşti, din patrimoniul personal, altele decât cele considerate venituri neimpozabile sau venituri din activităţi independente, salarii, cedare folosinţă bunuri, investiţii, pensii, activităţi agricole, silvicultură, piscicultură, jocuri de noroc, transferul proprietăţilor imobiliare. 9.Se introduc noi prevederi care cuprind obligaţiile asociatului desemnat să reprezinte asocierea care realizează venituri din activităţi agricole impuse pe bază de norme de venit. III. Impozit pe veniturile microîntreprinderii 1.Persoanele juridice nou-înfiinţate în perioada 1 ianuarie - 31 ianuarie 2013, care nu au optat pentru microîntreprindere până la 31 ianuarie 2013, nu sunt obligate să aplice acest sistem de impunere în 2013. Aceste persoane vor verifica dacă îndeplinesc condiţiile de microîntreprindere doar în baza datelor de la 31 decembrie 2013, urmând să-şi modifice sistemul de impunere cu 1 ianuarie 2014. 2.Se introduce prevederea conform căreia, persoanele juridice care, la data de 31 decembrie 2012, au realizat venituri cuprinse între 65.000 euro şi 100.000 euro şi

5

îndeplineau celelalte condiţii de microîntreprindere în vigoare până la 1 februarie 2013 şi care au solicitat ieşirea de la microîntreprindere, până la 31 ianuarie 2013, nu sunt obligate să aplice impozitul pe veniturile microîntreprinderilor cu 1 februarie 2013. Aceste persoane vor verifica dacă îndeplinesc condiţiile de microîntreprindere doar în baza datelor la 31 decembrie 2013 în vederea încadrării la microîntreprindere cu 1 ianuarie 2014. 3.Dacă în cursul anului fiscal o microîntreprindere realizează venituri mai mari de 65.000 euro, contribuabilul are obligaţia să-şi modifice vectorul fiscal în maximum 30 de zile de la data la care nu mai este îndeplinită această condiţie de microîntreprindere. 4. Se clarifică modul de stabilire a plafonului de 65.000 de euro pentru plătitorii de impozitul pe venitul microintreprinderilor care depăşesc plafonul de 65.000 euro în cursul anului 2013: - persoanele juridice care aplică sistemul microîntreprinderilor de la 1 ianuarie 2013 vor lua în calcul veniturile de la această dată; - persoanele juridice care aplică sistemul microîntreprinderilor de la 1 februarie 2013 vor lua în calcul veniturile de la această dată; IV. T.V.A. 1. Se modifică data de la care intră în vigoare implementarea unui grup fiscal, după cum urmează: - implementarea grupului fiscal intră în vigoare în prima zi din luna următoare comunicării deciziei, dacă membrii grupului au perioadă fiscală luna calendaristică; - implementarea grupului fiscal intră în vigoare în prima zi a perioadei fiscale următoare comunicării deciziei, dacă membrii grupului au perioadă fiscală trimestrul calendaristic. Înainte, grupul fiscal intra în vigoare în prima zi din cea de-a doua luni următoare datei comunicării deciziei. 2.Se clarifică noţiunea bunurilor de mică valoare acordate în cadrul acţiunilor de protocol. Astfel, nu sunt considerate livrări, cadourile cu valori individuale mai mici de 100 lei, exclusiv TVA. 3.Persoanele impozabile care au solicitat scoaterea din evidenţa plătitorilor de TVA, care au emis facturi/ au încasat avansuri pentru contravaloarea parţială a livrărilor/prestărilor de servicii pe perioada cât au fost plătitoare de TVA, iar livrările/prestările efective intervin după încetarea calităţii de plătitor de TVA, vor proceda la regularizare, pentru a aplica regimul de impozitare în vigoare la data livrării /prestării. În acest sens, vor storna valoarea şi TVA facturat în calitate de plătitor de TVA, vor factura valoarea integrală fără TVA, şi conform declaraţiei cod 311 pot solicita rambursarea TVA colectat. Beneficiarii, pe baza facturilor corectate de furnizori, sunt obligaţi să-şi ajusteze TVA dedus. Aceleaşi prevederi se aplică în situaţia în care evenimentele de la art. 138 intervin ulterior scoaterii, la cererea persoanei impozabile, din evidenţa plătitorilor de TVA (operaţiune anulată, refuzuri totale/parţiale, acordare de rabaturi, falimentul beneficiarului). 4.În cazul persoanelor impozabile care au efectuat achiziţii în perioada aplicării TVA la încasare sau care au făcut achiziţii de la persoane care au aplicat TVA la încasare, pentru care deducerea se exercită pe măsura plăţii, care sunt scoase la cerere din evidenţa plătitorilor de TVA, taxa neachitată aferentă achiziţiilor efectuate înainte de scoaterea de la TVA se deduce la data plăţii, în situaţia în care bunurile achiziţionate nu se aflau în stoc la data anulării înregistrării. Deducerea se realizează prin înscrierea sumelor deduse în declaraţia cod 311, şi restituirea sumelor respective de la bugetul de stat.

6

5.În cazul persoanelor impozabile care au efectuat achiziţii în perioada aplicării TVA la încasare, sau care au făcut achiziţii de la persoane care au aplicat TVA la încasare, pentru care deducerea taxei se exercită pe măsura plăţii, care sunt scoase de la TVA conform art. 153 alin. (9) lit. a) - e) (inactivitate, suspendare ORC, fapte în cazier, nedepunere D300, depunere D300 fără sume), taxa neachitată aferentă achiziţiilor efectuate înainte de scoaterea de la TVA se deduce în primul decont de TVA sau, într-un decont ulterior, dacă plata a fost efectuată în perioada în care nu a avut un cod valid de TVA. 6.Se poate deduce TVA aferent achiziţiilor de bunuri şi servicii pe bază de bonuri fiscale , dacă acestea îndeplinesc condiţiile unei facturi simplificate(valoare mai mică de 100 de euro inclusiv TVA, să cuprindă data, identificarea furnizorului, a bunurilor livrate precum şi TVA colectat), iar furnizorul a menţionat pe bonul fiscal cu ajutorul aparatului de marcat, codul de înregistrare în scopuri de TVA al beneficiarului. 7.Persoanele impozabile stabilite în România, care îşi încetează activitatea, au obligaţia să solicite anularea înregistrării în scopuri de TVA în maximum 15 zile de la data documentelor ce evidenţiază acest fapt, anularea înregistrării fiind valabilă de la data încetării activităţii economice, şi nu din prima zi a lunii următoare celei în care s-a depus declaraţia de încetare a activităţii. 8.Facturile neachitate de către persoanele impozabile care aplică TVA la încasare, sau care fac achiziţii de la aceste persoane se exclud din jurnalul de cumpărări la îndeplinirea termenului de prescripţie şi acele facturi nu se mai achită, fiind scoase din evidenţa persoanei impozabile. 9.Se completează cu următoarele prevederi referitoare la depunerea declaraţiilor cod 392: - aceste declaraţii se depun numai pentru anii în care persoanele desfăşoară operaţiuni de natura celor pentru care există obligaţia declarării; - dacă statutul persoanei impozabile se modifică în cursul anului fiscal (intră sau iese în/din sfera plătitorilor de TVA), este relevant statutul de la 31 decembrie a anului pentru care se face raportarea. - operaţiunile care fac obiectul acestor declaraţii sunt livrările de bunuri/prestările de servicii în interiorul ţării şi, după caz, achiziţiile efectuate din ţară. 10.Dacă pe parcursul inspecţiei fiscale la beneficiar, organul de inspecţie constată că acesta nu a aplicat taxarea inversă la o operaţiune care se încadra în acest regim, organul fiscal va solicita plata taxei deduse conform actului administrativ fiscal. În vederea regularizării taxei, furnizorii pot emite facturi de corecţie cu semnul minus şi vor restitui taxa beneficiarului. Aceste facturi de corecţie nu se evidenţiază de beneficiar în decontul de TVA. V. Accize 1.Operatorul economic-persoană fizică sau juridică autorizată- în exercitarea activităţii, poate achiziţiona din alte state membre ale UE produse supuse accizelor de natura celor prevăzute la art.207 lit.a)-c), cu condiţia deţinerii unei autorizaţii emisă de autoritatea vamală teritorială. Aceste produse sunt:

a) cafea verde, cu codurile NC 0901 11 00 şi 0901 12 00; b) cafea prăjită, inclusiv cafea cu înlocuitori, cu codurile NC 0901 21 00, 0901 22

00 şi 0901 90 90; c) cafea solubilă, inclusiv amestecuri cu cafea solubilă, cu codurile NC 2101 11 şi

2101 12;

7

2.Operatorii economici, alţii decât antrepozitarii autorizaţi si destinatarii inregistraţi, care achiziţionează din teritoriul comunitar produsele de la art.207 lit.d) si e), au obligaţia de a respecta procedura prevazută la pct 101. Produsele la care se face referire sunt:

d) berea/baza de bere din amestecul cu băuturi nealcoolice prevăzută la art. 206^10, la care ponderea gradelor Plato provenite din malţ, cereale malţificabile şi/sau nemalţificabile este mai mică de 30% din numărul total de grade Plato;

e) băuturile fermentate, altele decât bere şi vinuri, prevăzute la art. 206^12, la care ponderea de alcool absolut (100%) provenită din fermentarea exclusivă a fructelor, sucurilor de fructe şi sucurilor concentrate de fructe este mai mică de 50%. Procedura de la pct.101 prevede:

(1) În situaţia în care un comerciant din România urmează să primească produse accizabile eliberate pentru consum în alt stat membru, exigibilitatea accizelor ia naştere la momentul recepţiei produselor.

(2) Comerciantul din România prevăzut la alin. (1) trebuie să îndeplinească următoarele cerinţe:

a) înainte de expedierea produselor accizabile de furnizorul din alt stat membru, să depună o declaraţie cu privire la acest fapt la autoritatea vamală teritorială şi să garanteze plata accizelor aferente produselor accizabile pe care urmează să le primească;

b) să plătească accizele în prima zi lucrătoare imediat următoare celei în care s-au recepţionat produsele;

c) să anunţe autoritatea vamală teritorială în raza căreia au fost primite produsele accizabile şi să păstreze produsele în locul de recepţie cel puţin 48 de ore pentru a permite acestei autorităţi să se asigure că produsele au fost efectiv primite şi că accizele exigibile pentru acestea au fost plătite.

(3) Pentru aromele alimentare, extractele şi concentratele alcoolice, accizele plătite de către comerciantul din România ca urmare a achiziţiei de la un furnizor dintr-un alt stat membru pot fi restituite la cererea comerciantului care s-a conformat cerinţelor prevăzute la alin. (2) al art. 206^45 din Codul fiscal.

(4) Cererea de restituire se depune la autoritatea fiscală teritorială unde comerciantul este înregistrat ca plătitor de impozite şi taxe. Cererea va fi însoţită de:

a) documentul care să ateste că acciza a fost plătită; şi b) copiile documentelor care fac dovada că livrarea s-a efectuat către un antrepozit

fiscal de producţie băuturi alcoolice la preţuri fără accize; sau c) copiile documentelor care fac dovada că livrarea s-a efectuat către un operator

economic producător de băuturi nealcoolice ori produse alimentare, în care să fie înscrisă menţiunea „scutit de accize”.

(5) Autoritatea fiscală teritorială va transmite cererea şi documentaţia depuse de comerciant autorităţii vamale teritoriale, care în urma analizei va decide asupra dreptului de restituire a accizelor prin emiterea unei decizii de admitere, în totalitate sau în parte, ori de respingere a cererii de restituire. În cazul admiterii cererii, autoritatea vamală stabileşte cuantumul accizei de restituit.

(6) Autoritatea vamală teritorială va transmite decizia prevăzută la alin. (5) autorităţii fiscale teritoriale.

(7) În cazul în care decizia este de admitere în totalitate sau în parte, autoritatea fiscală teritorială procedează la restituirea accizelor în condiţiile art. 117 din Codul de procedură fiscală. 3.Se introduc următoarele prevederi referitoare la restituirea accizelor aferente cantităţilor de cafea retrase de pe piaţă în vederea distrugerii, după cum urmează:

8

-accizele plătite pt.sortimentele de cafea retrase de pe piaţă in vederea distrugerii, dacă starea sau vechimea acestora le face improprii consumului ori nu mai indeplinesc condiţiile de comercializare, pot fi restituite la cererea operatorului economic care a plătit accizele aferente; -în acest caz, operatorul economic va inştiinţa în scris autoritatea vamală teritorială cu cel puţin 2 zile înainte de efectuarea acesteia, printr-o notificare ; -distrugerea sortimentelor de cafea se realizează sub supravegherea autorităţii vamale teritoriale, şi se consemnează într-un proces-verbal întocmit de reprezentantul operatorului economic şi certificat de reprezentantul autorităţii vamale teritoriale; -pt.a beneficia de restituirea accizei aferente, operatorul va depune o cerere la autoritatea fiscală teritorială unde este înregistrat ca plătitor de impozite şi taxe insoţită de documentele prevăzute de prezenta HG. 4.Se introduc urmatoarele prevederi: a)pt. produsele de la art. 207 lit.d) şi e) care sunt retrase de pe piaţă, daca starea sau vechimea acestora le face improprii consumului,ori nu mai indeplinesc condiţiile de comercializare, se aplică procedura de la subpct.98.2 din HG 44/2004, după cum urmează: -Pentru produsele returnate în antrepozitele fiscale din România în vederea reciclării, recondiţionării sau distrugerii, după caz, accizele plătite ca urmare a eliberării pentru consum a acestor produse pot fi restituite la cererea antrepozitarului autorizat care a eliberat pentru consum produsele respective. -Antrepozitarul autorizat va înștiinţa în scris autoritatea vamală teritorială în cazul returului produselor cu cel puţin două zile înainte de efectuarea returului produselor, printr-o notificare; -Autoritatea vamală teritorială va desemna un reprezentant care să asiste la recepţia produselor returnate în vederea certificării documentului de recepţie. -Autoritatea vamală teritorială va analiza datele din documentul de recepţie certificat de reprezentantul acestei autorităţi, prezentat în copie, odată cu informaţiile prezentate de antrepozitar, și va comunica acestuia, în termen de 5 zile lucrătoare de la data documentului de recepţie, punctul de vedere asupra unei eventuale cereri de restituire a accizelor plătite pentru produsele returnate în antrepozitul fiscal, inclusiv a sumei de restituit potrivit celor analizate. -Pentru a beneficia de restituirea accizelor, antrepozitarul autorizat va depune o cerere în acest sens la autoritatea fiscală teritorială unde este înregistrat ca plătitor de impozite și taxe, însoţită de documentele prevazute in norme; -Pentru produsele accizabile eliberate pentru consum în România de un destinatar înregistrat, accizele pot fi restituite la cererea acestuia, cerere care se va depune la autoritatea fiscală teritorială unde este înregistrat ca plătitor de impozite și taxe, cu 7 zile lucrătoare înainte ca produsele accizabile să fie returnate antrepozitului fiscal din statul membru de expediţie. Concomitent, acest fapt va fi notificat și autorităţii vamale teritoriale pentru o posibilă verificare din partea acestei autorităţi. -Cererea de restituire va fi însoţită de documentele prevazute de norme; -În cazul produselor accizabile provenite din achiziţii intracomunitare, retrase de pe piaţă, acestea pot fi returnate antrepozitului fiscal din statul membru de expediţie, în condiţiile stabilite de acel stat membru, de antrepozitul fiscal sau destinatarul înregistrat din România care a efectuat achiziţia. Imediat ce produsele au fost returnate antrepozitului fiscal din statul membru de expediţie, în completarea documentelor prevăzute la alin. (8), antrepozitul fiscal sau destinatarul înregistrat din România va transmite autorităţii fiscale teritoriale o copie a documentului sau a documentelor care atestă returul și recepţia produselor.

9

-Pentru produsele accizabile provenite din operaţiuni de import, ce urmează a fi returnate furnizorului extern, operatorul economic importator poate beneficia de restituirea accizelor, cu îndeplinirea următoarelor cerinţe:

- să depună cererea de restituire la autoritatea vamală teritorială, cu 7 zile lucrătoare înainte ca produsele accizabile să fie returnate, pentru o posibilă verificare din partea acestei autorităţi;

-cererea de restituire să fie însoţită de documentele prevazute de norme; -Imediat ce produsele au fost returnate furnizorului extern, importatorul din România va transmite autorităţii vamale teritoriale o copie a documentului sau a documentelor care atestă returul și recepţia produselor. -În cazul produselor supuse marcării prin banderole sau timbre, operatorul economic care solicită restituirea accizelor este obligat să întocmească un registru care să conţină următoarele informaţiile prevazute de norme; -Produsele supuse accizelor, eliberate pentru consum sau importate în România, care fac obiectul returului către furnizorul extern, atunci când urmează a fi distruse, pot fi supuse operaţiunii de distrugere în România. Responsabilitatea distrugerii o are antrepozitul fiscal, destinatarul înregistrat sau operatorul economic importator care a eliberat produsele accizabile pentru consum în România. -Distrugerea produselor accizabile poate fi efectuată la cererea operatorului economic, în baza aprobării date de autoritatea vamală teritorială. -Cererea va fi însoţită de documentele prevazute in norme; -Pentru produsele accizabile marcate cu timbre sau banderole, returnate în antrepozitul fiscal din România, în vederea reciclării sau recondiţionării, dezlipirea marcajelor se va efectua sub supravegherea autorităţii vamale teritoriale și va fi consemnată într-un proces-verbal. O copie a procesului-verbal va însoţi marcajele care vor fi expediate pentru distrugere Companiei Naţionale «Imprimeria Naţională» — S.A., operaţiunea de distrugere efectuându-se pe cheltuiala antrepozitului fiscal. -În cazul produselor accizabile marcate cu timbre sau banderole, înainte de returnarea produselor în antrepozitul fiscal din alt stat membru ori producătorului dintr-o ţară terţă, se va efectua dezlipirea marcajelor sub supravegherea autorităţii vamale teritoriale și va fi consemnată într-un proces-verbal. O copie a procesului-verbal va însoţi marcajele care vor fi expediate pentru distrugere Companiei Naţionale «Imprimeria Naţională» — S.A., operaţiunea de distrugere efectuându-se pe cheltuiala operatorului economic care returnează marcajele. -Nu intră sub incidenţa restituirii accizelor, produsele care au fost eliberate pentru consum cu mai mult de 2 ani înainte de data depunerii cererii de restituire. -În toate situaţiile de restituire, autoritatea fiscală teritorială va transmite cererea şi documentaţia depuse de beneficiarul restituirii autorităţii vamale teritoriale, care în urma analizei va decide asupra dreptului de restituire a accizelor prin emiterea unei decizii de admitere, în totalitate sau în parte, ori de respingere a cererii de restituire. În cazul admiterii cererii, autoritatea vamală stabileşte cuantumul accizei de restituit. -Autoritatea vamală teritorială va transmite decizia autorităţii fiscale teritoriale. -În cazul în care decizia este de admitere în totalitate sau în parte, autoritatea fiscală teritorială procedează la restituirea accizelor în condiţiile art. 117 din Codul de procedură fiscală. b)Pt.produsele de la 207 lit.d) şi e) care ulterior sunt exportate, se aplică procedura de la subpct. 98.3, dupa cum urmează: -Pentru produsele accizabile eliberate pentru consum în România de către destinatari înregistraţi şi livrate la export, accizele plătite pot fi restituite la cererea acestora.

10

-Pentru a beneficia de restituirea accizelor, destinatarul înregistrat va depune trimestrial până pe data de 25 inclusiv a lunii imediat următoare expirării trimestrului, o cerere în acest sens la autoritatea fiscală teritorială unde este înregistrat ca plătitor de impozite şi taxe, însoţită de documentele prevazute de norme; -În cazul produselor accizabile marcate cu timbre sau banderole, destinatarul înregistrat va depune o notificare la autoritatea vamală teritorială cu 7 zile lucrătoare înainte ca produsele accizabile să fie livrate la export. -În cazul produselor accizabile marcate cu timbre sau banderole, înainte de livrarea produselor accizabile la export, se va efectua dezlipirea marcajelor sub supravegherea autorităţii vamale teritoriale şi va fi consemnată într-un proces-verbal. O copie a procesului-verbal va însoţi marcajele care vor fi expediate pentru distrugere Companiei Naţionale "Imprimeria Naţională" - S.A., operaţiunea de distrugere efectuându-se pe cheltuiala operatorului economic care returnează marcajele, iar o copie a procesului verbal se va anexa cererii de restituire; -Autoritatea fiscală teritorială va transmite cererea şi documentaţia depuse de către destinatarul înregistrat autorităţii vamale teritoriale, care în urma analizei va decide asupra dreptului de restituire a accizelor prin emiterea unei decizii de admitere, în totalitate sau în parte, ori de respingere a cererii de restituire. În cazul admiterii cererii, autoritatea vamală stabileşte cuantumul accizei de restituit. -Autoritatea vamală teritorială va transmite decizia autorităţii fiscale teritoriale. -În cazul în care decizia este de admitere în totalitate sau în parte, autoritatea fiscală teritorială procedează la restituirea accizelor în condiţiile art. 117 din Codul de procedură fiscală. c)Pt.produsele de la art.207 lit.d) şi e) care ulterior sunt livrate in alt stat membru, se aplică procedura de la pct.100, după cum urmează: -Comerciantul expeditor care doreşte să solicite restituirea accizelor pentru produsele ce urmează a fi expediate pentru consum într-un alt stat membru trebuie să depună la autoritatea fiscală teritorială unde este înregistrat ca plătitor de impozite şi taxe, cu cel puţin 48 de ore înainte de expedierea produselor, o cerere de restituire, al cărei model este prevăzut în anexa nr. 43, şi să facă dovada că pentru acele produse accizele au fost plătite. -După recepţia produselor de către destinatar, comerciantul expeditor va depune la autoritatea fiscală teritorială unde este înregistrat ca plătitor de impozite şi taxe, în vederea restituirii accizelor, documentul prevăzut la art. 206^46 alin. (1) lit. d) din Codul fiscal, pe care este menţionat tratamentul fiscal al produselor accizabile în statul membru de destinaţie. De asemenea, comerciantul expeditor va prezenta datele de identificare ale autorităţii competente din statul membru de destinaţie, în vederea unei posibile confirmări că accizele au devenit exigibile şi au fost percepute în acel stat membru. -Acciza de restituit va fi aferentă cantităţilor expediate şi efectiv recepţionate. -Autoritatea fiscală teritorială va transmite cererea şi documentaţia depuse de comerciantul expeditor autorităţii vamale teritoriale, care în urma analizei va decide asupra dreptului de restituire a accizelor prin emiterea unei decizii de admitere, în totalitate sau în parte, ori de respingere a cererii de restituire. În cazul admiterii cererii, autoritatea vamală stabileşte cuantumul accizei de restituit. -Autoritatea vamală teritorială va transmite decizia autorităţii fiscale teritoriale. -În cazul în care decizia este de admitere în totalitate sau în parte, autoritatea fiscală teritorială procedează la restituirea accizelor în condiţiile art. 117 din Codul de procedură fiscală. -Pentru produsele supuse accizelor, care sunt marcate şi eliberate pentru consum în România şi care sunt destinate consumului în alt stat membru, accizele se pot restitui de

11

către autoritatea fiscală teritorială numai în limita unei valori corespunzătoare valorii accizelor aferente cantităţii de produse marcate şi expediate. Dezlipirea marcajelor se face sub supravegherea autorităţii vamale teritoriale, la solicitarea comerciantului expeditor. 5.Operatorii economici care achiziţionează produse prevăzute la art.20616 alin.2,lit.i) din Codul fiscal ce nu sunt destinate a fi utilizate , puse in vânzare ori utilizate drept combustibil pt.motor sau combustibil pt. încălzire,notifică acest fapt autorităţii vamale teritoriale. Operatorii au obligatia de a transmite furnizorului o copie a notificării înregistrate la autoritatea vamala teritoriala. Transmiterea notificării nu este necesară atunci când produsele respective provin din achiziţii intracomunitare proprii sau din operaţiuni proprii de import. 6.Se introduce o nouă prevedere cf.căreia, la eliberarea autorizaţiei de utilizator final pt.produse energetice, autoritatea vamală va solicita şi o dovadă că solicitantul nu inregistrează obligaţii fiscale restante la bugetul general consolidat, de natura celor administrate de ANAF. 7.Operatorii care detin autorizatii de utilizator final vor transmite on-line situaţia lunară privind achiziţia şi utilizarea produselor energetice. 8.Autoritatea vamală teritorială revocă autorizaţia de utilizator final si in situaţia în care deţinătorul înregistrează obligaţii fiscale restante la bugetul general consolidat, de natura celor administrate de ANAF, mai vechi de 30 de zile fata de termenul legal de plata. 9.Antrepozitele fiscale-mici distilerii-care utilizează pt.realizarea producţiei instalaţii de tip alambic, trebuie sa depună la autoritatea vamală teritorială o declaraţie pe propria răspundere privind capacitatea vaselor de depozitare deţinute, precum si a capacităţii de încărcare a instalaţiei tip alambic. Pana acum se prevedea ca acestea trebuie să fie dotate cu vase calibrate avizate de Biroul Român de Metrologie Legală. 10. in situaţiile in care intervin suspendarea, revocarea sau anularea autorizaţiei, şi pe fluxul tehnologic există produse aflate in procesul de fabricaţie, acesta se va finaliza sub supraveghere fiscală, iar sigilarea instalaţiei se va realiza după incheierea acestui proces. 11.Destinatarii înregistraţi şi reprezentanţii fiscali vor depune on-line lunar la autoritatea vamală teritorială în raza căreia îşi au sediul social situaţia centralizatoare a achiziţiilor şi livrărilor de produse accizabile, până la data de 15 inclusiv a lunii următoare celei la care se referă situaţia. 12.În cazul destinatarului inregistrat care primeste doar ocazional produse accizabile, nivelul garantiei ce trebuie constituită reprezintă 100% din valoarea accizelor aferente oricarei deplasări de produse accizabile in regim suspensiv. 13.Pt. berea si băuturile fermentate,altele decat bere si vinuri, prevăzute la art.207 lit.d)şi e), valoarea accizelor care constituie baza de calcul pt.stabilirea/actualizarea garanţiei se determină prin însumarea cotelor de acciză prevăzute in anexele 1 si 2 la titlul VII-Accize. 14.Se introduc următoarele prevederi referitoare la scutirile de accize pt. alcool etilic si alte produse alcoolice: -scutirea directă se acordă numai utilizatorului, cu condiţia ca aprovizionarea să fie efectuată direct de la un antrepozit fiscal sau din operaţiuni proprii de import. -scutirea indirectă se acordă numai utilizatorului, cu condiţia ca aprovizionarea să fie efectuată direct de la un antrepozit fiscal, de la un destinatar înregistrat sau din operaţiuni proprii de import. -destinatarul înregistrat care livrează produse ce urmează a fi utilizate intr-un scop scutit de la plata accizelor va evidenţia in factură cval.accizelor platite la bugetul de stat. 15.Operatorii economici care deţin autorizaţii de utilizator fiscal vor depune on-line lunar la autoritatea vamală teritorială în raza căreia îşi au sediul social situaţia centralizatoare a

12

achiziţiilor şi utilizării alcoolului etilic şi a produselor alcoolice, până la data de 15 inclusiv a lunii următoare celei la care se referă situaţia. 15.Prin consumatori casnici de produse energetice se inţeleg clienţii casnici aşa cum sunt definiţi prin ordin al ANRDE. 16.Operatorii economici care deţin autorizaţii de utilizator fiscal vor depune on-line lunar la autoritatea vamală teritorială în raza căreia îşi au sediul social situaţia centralizatoare a achiziţiilor şi utilizării produselor energetice, până la data de 15 inclusiv a lunii următoare celei la care se referă situaţia. VI. Contribuţii sociale obligatorii 1.Se cuprinde în baza de calcul al contribuţiilor sociale individuale, indemnizaţia de delegare/detaşare şi orice alte sume de aceeaşi natură primite de angajaţi, pentru partea care depăşeşte de 2,5 ori nivelul reglementat pentru instituţiile publice. 2.Pentru contribuabilii care realizează numai venituri din activităţi independente/profesii libere/drepturi de proprietate intelectuală la care impozitul se determină în sistem real, şi acesta este sub nivelul salariului de bază minim brut pe ţară, întregirea bazei lunare de calcul al contribuţiei de asigurări sociale de sănătate se efectuează de organul fiscal, în anul următor, după depunerea declaraţiilor fiscale. 3.Pentru persoanele care realizează: a) venituri din drepturi de proprietate intelectuală; b) venituri din activităţi desfăşurate în baza contractelor/convenţiilor civile încheiate potrivit Codului civil, precum şi a contractelor de agent; c) venituri din activitatea de expertiză contabilă şi tehnică, judiciară şi extrajudiciară, încadrarea în plafonul reprezentând echivalentul a de 5 ori salariul mediu brut pentru calculul contribuţiei de pensii se face de către plătitorul de venit. 4.Persoanele care realizează venituri, în regim de reţinere la sursă a impozitului pe venit(cele prevăzute la art. 52 alin. 1) şi din asocierile fără personalitate juridică prevăzute la art. 13 lit.e.), întregirea bazei lunare de calcul al contribuţiei de asigurări sociale de sănătate la nivelul unui salariu de bază minim brut pe ţară, în lunile în care persoanele au realizat venituri sub acest nivel, se efectuează de către organul fiscal competent, în anul următor, după depunerea declaraţiilor fiscale. 5.În cazul persoanelor care obţin venituri din activităţi agricole, din silvicultură şi piscicultură, întregirea bazei lunare de calcul al contribuţiei de asigurări sociale de sănătate la nivelul a o treime din salariul de bază minim brut pe ţară, în cazul în care venitul lunar determinat pe baza normelor de venit sau pe baza venitului realizat este sub acest nivel, se efectuează de către organul fiscal competent, în anul următor, după depunerea declaraţiilor fiscale. Dispoziţii tranzitorii 1. Pentru contribuabilii care obţin venituri din silvicultură şi piscicultură impuse începând cu data de 1 februarie 2013 în sistem real prin efectul legii, depunerea declaraţiilor privind venitul estimat/norma de venit pentru anul 2013 se efectuează în termen de 15 zile de la data publicării în Monitorul Oficial a prezentei hotărâri, respectiv 29 martie 2013.