clara volintiru marius stoian lăcrămioara diaconu-pințea ... · 1. instrumente şi concepte din...

Energia.Concepte şi instrumente operaţionale

Clara Volintiru Marius Stoian Lăcrămioara Diaconu-Pințea

1caiet documentar

Editura Club România

c a i e t d o c u m e n t a r 1


Coordonarea seriei „Caiete documentare”:Marius StoianBogdan Gavrilă

Consiliere științifică și de specialitate: Acad. Daniel Dăianu Ana Maria Mihăescu Sergiu Manea Razvan Nicolescu Victor-Vlad Grigorescu

Consultanți științifici pentru ediția a II-a:Cosmin GhițăAurel Arion

Editor: Adriana Băițan

Clara Volintiru • Marius Stoian • Lăcrămioara Diaconu-Pinţea(coordonatori)


c a i e t d o c u m e n t a r 1

Editura Club RomâniaBucureşti, 2019

Ediția a II-arevăzută şi adăugită

Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a RomânieiVOLINTIRU, CLARA Energia : concepte şi instrumente operaţionale / Clara Volintiru, Marius Stoian, Lăcrămioara Diaconu-Pinţea. - Ed. a 2-a, rev.. - Bucureşti : Club România, 2019 ISBN 978-606-94561-6-3

I. Stoian, MariusII. Diaconu, Lăcrămioara

620.9

Coperta: Andrei Alecsandru Marcu

CUPRINS

PREFAȚĂ. De ce a doua ediție a Caietului Documentar Energia? / Coordonatorii �� 17

1. Peisajului geopolitic internațional schimbat..........................................................172. Inițiative şi concepte noi din domeniu ...................................................................193. Uniunea Energetică şi Schimbările Climatice .......................................................214. Implicațiile noilor proiecte energetice româneşti, în condițiile fluctuației legislative .....................................................................................................................23

MERSUL EUROPEAN AL ROMÂNIEI: PENTRU O ROMÂNIE ROBUSTĂ ÎNTR-O UNIUNE ROBUSTĂ / Acad� Daniel Dăianu �� 25

TRANZIȚIE ȘI ANTIFRAGILITATE – NOUA PARADIGMĂ PENTRU SISTEMUL ENERGETIC NAȚIONAL / Marius Stoian, Clara Volintiru �� 29

1. Instrumente şi concepte din a IV-a Revoluție industrială. Pentru o tranziție flexibilă în energie. ......................................................................................................292. România – actor semnificativ în procesul european de integrare aprofundată. Uniunea Energetică, pilon central al integrării. ........................................................313. Dileme, controverse, provocări şi oportunități......................................................334. De la concepte şi instrumente operaționale la politici publice. Și de la policymaking la decizia politică. ...................................................................................36

CONTEXT GLOBAL ................................................................................................................39

Calea către o transformare globală în energie / Daniela Lulache �� 39Contextul actual şi politica energetică .......................................................................40Decarbonizarea sectorului de energie electrică trebuie să se întâmple mai devreme decât mai târziu ...........................................................................................................42Analizarea costurilor de sistem ale diverselor mixuri de energie..............................44

6 / Caiet documentar 1

Geopolitica energetică: jocul pe resurse şi sfere de influență. 2019: Când se retrage America (?) / Antonia Colibășanu �� 50

Energia din noduri de rețea: redefinirea lumii ...........................................................50Relaxare şi optimism: securitatea energetică în tranziție .........................................52Reaşezare, în dezordine ...............................................................................................54Modelarea dezordinii mondiale, de la piață la interesul suveran .............................562019: un nou început ..................................................................................................59

Confruntarea principalilor actori din piața energetică mondială / Clara Volintiru �� 60

Marile companii de energie la nivel global .................................................................61Autonomie energetică: visul aparent imposibil .........................................................67Angajamente de sustenabilitate şi noua piață a energiei curate ...............................73Schimbările de paradigmă în lanțul energetic ............................................................77

Schimbarea în energie şi implicațiile sale pentru statele producătoare şi de tranzit / Jurgen Braunstein �� 80

Singapore în tranziţia globală din energie .................................................................80Momentul de glorie al Arabiei Saudite .......................................................................85

Tendințe emergente în sectorul energetic în tranziție: crearea unei platforme de dezvoltare pentru viitor / Patricia Florescu �� 92

Creşterea energiei regenerabile necesită noi mecanisme de dezvoltare a sistemului energetic .......................................................................................................................92Dezvoltare descentralizată pe baza surselor de generare distribuită .......................93Integrarea serviciilor de generare cu sistemele tehnologice informaționale ...........94Introducerea de mecanisme de piață flexibile ............................................................95

Ipocrizia aprinde pădurile planetei. Amazonul este doar începutul / Radu Crăciun �� 97

VIZIUNEA EUROPEANĂ ......................................................................................................101

Al patrulea raport privind starea Uniunii Energetice .........................................101Tendințe şi observații în materie de politică ............................................................105Un cadru legislativ modern şi ambițios ....................................................................114Un cadru favorabil pentru sprijinirea tranziției energetice ....................................120

Raport privind progresele înregistrate în domeniul energiei din surse regenerabile ..................................................................................................................143

Progresele înregistrate de UE-28 în ceea ce priveşte utilizarea energiei din surse regenerabile ..............................................................................................147

Energia. Concepte şi instrumente operaţionale / 7

Evaluări detaliate ale progreselor şi ale previziunilor statelor membre până în 2020 ..............................................................................................................149Evaluarea durabilității biocombustibililor ..............................................................156

Raport privind progresele înregistrate în materie de eficiență energetică .....166Progresele înregistrate în vederea atingerii obiectivului UE în materie de eficiență energetică pentru 2020 .........................................................................169Obiectivele naționale .................................................................................................169Tendințele consumului de energie în statele membre.............................................170Situația actuală / stadiul transpunerii DEE .............................................................179

Deciziile privind Energia în Parlamentul European / Doru Frânțescu ................189Politică Energetică .....................................................................................................189Interconectarea electrică ...........................................................................................189Sprijin pentru biocombustibili ..................................................................................191Construcția Nord Stream II ......................................................................................192

PERSPECTIVA ROMÂNEASCĂ ............................................................................................196

Reuşitele diplomației energetice în Uniunea Europeană. Agenda energetică a Preşedinției române a Consiliului UE: dezacorduri, negocieri, consens / Anca Sinea, George Jiglău �� 196

Cum a ajuns directiva gazului pe agenda României? ...............................................197Rezultatul, între proceduri formale şi negocieri informale .....................................198Deznodământ şi actori relevanți ..............................................................................199

Integrarea politicii energetice europene în România: realizări şi provocări ..... / Maria-Floriana Popescu �� 203

Provocările şi realizările Uniunii Europene şi ale României în funcție de necesitățile identificate pe piața europeană de energie ...........................................207Infrastructura rețelei de electricitate şi gaze naturale ............................................209Importul de energie şi gaze naturale ........................................................................212

România şi obiectivele 2030. Aspecte macroeconomice ale tranziției energetice / Laurian Lungu �� 216

Consumul de energie şi creşterea economică ...........................................................218Dubla provocare a decarbonificării, mai multă energie cu mai puține emisii ........221Finanțarea tranziției energetice ...............................................................................222Remarci finale ............................................................................................................223

Privire de ansamblu asupra piețelor de energie în România – de la accesul pe piață până la liberalizare / Cristina Filip, Alina Stoica �� 225


Scurtă prezentare a pieței de energie electrică şi pieței de gaze naturale din România ...............................................................................................................225Participanții la piața de energie şi condițiile de acces la piață.................................227Liberalizarea pieței de energie ..................................................................................230

O viziune privind strategia energetică a României 2018-2030, cu perspectiva anului 2050 / Diana Cosmoiu, Andreea Danciu și Orieta Hulea �� 234

Sursele sustenabile de energie regenerabilă .............................................................235Hidroenergia ..............................................................................................................236Bioenergia ..................................................................................................................239Energia nucleară ........................................................................................................242Combustibili fosili .....................................................................................................243Alte aspecte importante privind Strategia Energetică 2018-2030 .........................244

Planul Național Integrat în domeniul Energiei şi Schimbărilor Climatice 2021-2030 / Elena Popescu �� 248

Contribuția României la atingerea obiectivelor Uniunii la orizontul anului 2030 ................................................................................................................251Recomandările Comisiei către România pentru creşterea ambiției la atingerea obiectivelor Uniunii Europene ..................................................................................252

Un program național de alfabetizare energetică pentru o Românie competitivă în secolul XXI / Andrei Stoian �� 257

Primul pas: Transformarea sistemului de educație .................................................257Energy Literacy, cheia unor cetățeni responsabili ai secolului XXI .........................258O nouă elită în domeniul sectoarelor energetice .....................................................260

PARTEA 1. CONCEPTE

TRANZIȚIA ENERGETICĂ ...................................................................................................265

Tranziția către un sistem de electricitate cu emisii de carbon reduse / Andrei Ilaș �� 265

Cererea orară de electricitate în România ...............................................................266Sursele de generare ale energiei electrice .................................................................267Costurile generării energiei electrice .......................................................................267Potențialul mix de energie electrică a României ......................................................269

Gazele naturale: monetizăm sau ratăm oportunitatea? / Lăcrămioara Diaconu-Pințea �� 271

Gazul natural şi securitatea energetică ...................................................................272Decarbonizare şi eficiență energetică .......................................................................281


Gazul natural şi dezvoltarea altor sectoare de activitate ........................................283Gazul natural ca sursa de încălzire în sectorul rezidențial ......................................285Gazul natural şi Inovația ...........................................................................................286

Perspectivele pieței de gaze naturale din România / Adrian Volintiru �� 289Situația actuală a pieței de gaze naturale din România ...........................................289Constrângeri legislative şi tehnice care afectează perspectivele de dezvoltare a pieței de gaze naturale din România ......................................................................291Dezvoltarea viitoare a pieței de gaze naturale .........................................................293Produse şi piețe noi ...................................................................................................298

Viitorul „aurului albastru”. Considerente cu privire la piața locală de gaze naturale din perspectiva legislativă / Varinia Radu�� 301

Spre revenirea la o piață complet liberalizată ..........................................................301Impredictibilitatea legislativă, frână pentru investiții ............................................303Actualizarea Legii Petrolului .....................................................................................305Nevoia de reformă a Agenției Naționale pentru Resurse Minerale (ANRM) ........306Noi runde de licitație publică privind concesiuni petroliere. Ce semnale va da România? ...................................................................................................................307

O viziune privind programul nuclear al României / Cosmin Ghiță �� 309Energia nucleară, componentă stabilă şi sigură în atingerea țintelor de decarbonizare ........................................................................................................309Priorități în coordonarea stat–industrie nucleară ...................................................311Producția curentă de energie nucleară în România .................................................312Proiecte de dezvoltare ...............................................................................................312

Este posibil un nou boom al gazelor de şist în România? / Clara Volintiru �� 317De ce nu am avut un boom al gazelor de şist în Europa? ........................................319

Cadrul de dezvoltare al combustibililor alternativi şi al infrastructurii lor în România / Aura Carmen Slate, Răzvan Rădulescu �� 322

Cadrul legal național şi european .............................................................................322Cadrul național de politică pentru dezvoltarea pieței în ceea ce priveşte combustibilii alternativi în sectorul transporturilor şi pentru instalarea infrastructurii relevante în România ........................................................................324

Energia curată, după 10 ani, quo vadis? / Varinia Radu �� 327O agendă legislativă în domeniul energiei ...............................................................329Lansarea unei platforme de tranzacționare pentru contracte de vânzare-cumpărare a electricității pe termen lung ..................................................332


O analiză privind perspectivele pieței energiei eoliene în România (producție, distribuție – provocări & oportunități) / Aurel Arion �� 335

Cum au pornit eolienele în România .......................................................................335Piața energiei eoliene azi ...........................................................................................336Viitorul aparține de proiecte mici, de ordinul zecilor de megawați ........................339

Tehnologia eoliană offshore plutitoare – şansa Europei de a-şi consolida dominația în industria eoliană pe mare / Michel Cruciani �� 343

Caracteristici tehnice şi dificultăți de depăşit ..........................................................344Realizări şi proiecte ...................................................................................................353Sugestii relative la politicile publice şi la strategiile industriale .............................362

Aspecte generale privind abordarea politicii energiei geotermale la nivel european şi național şi a proiectului european DARLINGe / Lidia Bălan �� 371

Politica europeană a energiei geotermale .................................................................371Politica națională a energiei geotermale ..................................................................376DARLINGe – proiectul care revalorizează eficiența energetică a resurselor geotermale .................................................................................................................379

PACHETUL PENTRU ENERGIE CURATĂ ...........................................................................382

Perspectiva europeană / Elena Popescu �� 382

Perspectiva națională a României ca Stat Membru UE / Elena Popescu �� 385Directiva privind regulile comune privind piața internă de energie electrică ........385Regulamentul privind piața internă de electricitate ................................................386Regulamentul privind pregătirea în vederea evitării riscurilor în domeniul energiei electrice ........................................................................................................387Directiva privind promovarea utilizării energiei din surse regenerabile ................388Directiva privind eficienţă energetică ......................................................................389

Energia regenerabilă şi Noua Revoluție Energetică / Andrei Ilaș �� 391Evoluția capacităților de energie regenerabilă .........................................................391Costurile energiei regenerabile .................................................................................393Implicații şi opțiuni pentru România .......................................................................395

EFICIENȚA ENERGETICĂ ...................................................................................................396

Instrument strategic pentru creştere economică / Cosmin Drăgoi �� 396Principalii actori în promovarea proiectelor de eficiență energetică ......................397


Tipuri de investiții necesare ......................................................................................398Modele de finanțare ..................................................................................................398Fonduri europene gestionate la nivel național ........................................................399Fonduri europene gestionate de Comisia Europeană ..............................................407Finanțări în model ESCO ..........................................................................................408Descrierea grafică a modelului ..................................................................................409Parteneriat Public Privat ...........................................................................................410

Pentru un proiect național de renovare energetică privind clădirile din sistemul educațional / Mihai Maerean �� 413

Cum transformi o cheltuială de 81,3 milioane Euro într-un profit de 55,1 milioane Euro ...............................................................................................413

ORAȘE AUTONOME ȘI INOVAȚIE ENERGETICĂ .............................................................419

Dezvoltarea strategică prin co-localizarea şi co-optimizarea resurselor energetice / Patricia Florescu �� 419

Soluții pentru eficiența energetică şi dezvoltarea industrială .................................421Soluții pentru eficiență energetică şi dezvoltarea agriculturii pe plan local ...............................................................................................................422Soluții pentru protecția mediului şi dezvoltarea durabilă .......................................423

Energia oraşelor româneşti: Provocări şi oportunități de etapă / Sebastian Burduja și Marcel Ionescu-Heroiu �� 426

Urbanizarea şi creşterea eficienței energetice ..........................................................426

Prototip de Oraş Autonom: 15 propuneri pentru ca Alba Iulia să ajungă primul oraş din România care îşi produce întreaga energie

/ Mihai Toader-Pasti și Claudiu Butacu �� 431Surse de energie în România şi Alba Iulia ................................................................432De ce energie regenerabilă pentru oraşe?.................................................................433Trei direcții de creştere a autonomiei energetice pentru Alba Iulia ........................434

Cooperativa de energie – un model de business de succes / Dinu Drog, Adrian Munteanu �� 438

Sistemul cooperatist în noul context energetic .......................................................438Valori şi principii de organizare a cooperativelor ....................................................439Caracteristicile cooperativelor .................................................................................440Cooperativele de energie în Europa – scurt istoric ..................................................441Cooperativa de energie – prima cooperativă de energie din surse regenerabile din România ..............................................................................................................442


SĂRĂCIA ENERGETICĂ ȘI CONSUMATORUL VULNERABIL ...........................................447 / Corina Murafa, Anca Sinea și George Jiglău �� 447

Sărăcia energetică – definiții, abordări şi instrumente europene ...........................447Definirea vulnerabilității în legislațiile naționale ....................................................453Măsuri de intervenție la nivelul statelor membre ...................................................453Sărăcia energetică ca demers de instituționalizare la nivel european ....................462O analiză critică a cadrului legislativ din România cu privire la sărăcia energetică ..................................................................................................................465Cum ar arăta sărăcia energetică în România măsurată cu indicatorii de cost? ......473

Sărăcia energetică şi protecția consumatorului vulnerabil în viziunea Legii nr. 196/2016 privind venitul minim de incluziune / Cristina Filip, Alina Stoica �� 477

Domeniul de aplicare al Legii nr. 196/2016 .............................................................477Regimul specific al consumatorului vulnerabil în Legea nr. 96/2016 ....................478Ce împiedică intrarea în vigoare a Legii nr. 196/2016 ............................................481

Diminuarea sărăciei energetice, mecanisme de piață şi implicarea comunităților energetice / Dan Apetrei �� 483

Nivelul de deschidere a pieței de energie pentru consumatorii casnici ..................483Definirea consumatorilor vulnerabili ......................................................................485Efectele mecanismelor actuale de protecție a consumatorilor vulnerabili .............492Comunitate energetică, combaterea sărăciei energetice, sisteme funcționale în Uniunea Europeană ...................................................................................................492Plan de acțiuni ...........................................................................................................496

PROSUMATORUL .................................................................................................................499

Drumul către primii prosumatori din România / Mihai Toader-Pasti, Claudiu Butacu, Dalia Stoian, Eduard Răducanu �� 499

Prosumatorii, o poveste de succes după trei ani de muncă .....................................499Importanța prosumatorilor în contextul schimbărilor climatice ...........................500Etapele prin care energiaTa a schimbat o lege cu ajutorul altor organizații şi oameni ....................................................................................................................501Ghidul Prosumatorilor ..............................................................................................502Prosumatorii astăzi în România – Calendarul Prosumatorilor ..............................504Ce urmează pentru prosumatori în România: Provocări şi Oportunități ...............504

Prosumatorul – regimul legal aplicabil consumatorilor care devin producători de energie de mică putere / Cristina Filip, Alina Stoica �� 506

Conceptul de „prosumator” ......................................................................................506Regimul aplicabil prosumatorilor în România .........................................................508


Beneficiile acordate prosumatorilor .........................................................................509Metode de finanțare accesibile prosumatorilor .......................................................513

ELECTROMOBILITATE ........................................................................................................515

O perspectivă privind piața autohtonă a maşinilor electrice, cu focus pe dezvoltarea cadrului legislativ şi infrastructurii de încărcare

/ Gabriel Ioniță �� 515Piața Auto în Europa .................................................................................................516Piața Auto EV şi PHEV în România. Tipuri de vehicule şi electrovehicule .............518Infrastructura de încărcare EV în prezent................................................................519Schema de ajutor de stat pentru 1 000 de companii ...............................................522Studiu de caz: Infrastructura adiacentă – tot ce trebuie ştiut despre stațiile de încărcare existente în piața Eu şi Ro .........................................................................523Case study-uri Polyfazer ............................................................................................527Ce urmează, proiecții, ritm de dezvoltare ................................................................529

SECURITATE ȘI INTERCONECTIVITATE ENERGETICĂ ...................................................534

Securitatea Energetică Europeană / Antonia Colibășanu �� 534România ca țară de tranzit pentru proiectele de infrastructură

/ Ana Otilia Nuțu, Sorin Ioniță și Valentina Ivan �� 538Analiza rolului României în principalele proiecte de infrastructură ......................538Puterea de negociere şi reprezentare a intereselor României .................................542

Războiul civil energetic din Europa – jurnal de front. Mize, arme, strategii / Ana Otilia Nuțu �� 553

Energia: mize europene, americane şi ruseşti ..........................................................553De ce e Nord Stream 2 un proiect controversat? .....................................................553Istoria se întoarce ......................................................................................................555Temeți-vă de ruşi şi când vă aduc daruri ..................................................................556

Cibersecurity – next level în protecția infrastructurii energetice / Gabriel Andronache �� 558

PARTEA 2. INSTRUMENTE

INSTRUMENTE DE POLITICI PUBLICE ADECVATE SECTORULUI ENERGETIC ROMÂNESC ...........................................................................................................................565

De ce avem nevoie de sofisticarea politicilor din sectorul energetic? / Victor-Vlad Grigorescu �� 565


Utilizarea resurselor energetice din România: Barometrul opiniei publice / Florina Pînzaru �� 571

„Blestemul resurselor”, o problemă ce ține de calitatea instituțiilor şi guvernării 572

Cadrul actual al sectorului energetic românesc / Andreea Nica �� 589

DIGITALIZAREA ÎN ENERGIE / Marcel Foca și Yugo Neumorni 595Considerente despre digitalizarea în energie ...........................................................595Propuneri de instrumente structurale .....................................................................596Agenția Națională pentru Protecția Infrastructurilor Critice .................................598Hub de inovare în energie .........................................................................................599Propuneri de instrumente operaționale ...................................................................600

Managementul riscului în tranzacțiile cu energie pe piața OTC: digitalizarea kilowatt-ului / Răzvan Tudor �� 609

Contextul general: Contrapartea centrală ................................................................609Contextul general: Principiile de organizare a unei piețe reglementate .................610Contextul particular: Piața OTC Opcom ..................................................................611Distributed Ledger Technology ................................................................................612Trading de Energie şi DLT (blockchain) ...................................................................614Propunerea avută în vedere ......................................................................................615

FINANȚAREA ÎN ENERGIE..................................................................................................618

Politici şi instrumente financiare pentru o economie sustenabilă, verde, inteligentă şi incluzivă / Anca Dana Dragu �� 618

Nevoia unui nou model de creştere economică sustenabilă, verde, inteligentă şi incluzivă .................................................................................................................618Ultimele două decenii au scos la iveală, cu precădere, schimbări climatice în toată lumea ...........................................................................................................619Obiective ambițioase în domeniul climei şi al energiei: Noul context european ....619Unde se află România şi care ar trebui să fie obiectivul său strategic .....................621Ambiţiile şi provocările doamnei Ursula von der Leyen ..........................................622Energia verde – scumpă dar necesară. Cine plăteşte? .............................................624De unde vin banii verzi..............................................................................................627

Mecanismele de finanțare în baza sistemului de tranzacționare a certificatelor de emisii de CO2, ETS – o oportunitate pentru România de a susține modernizarea şi decarbonizarea sistemului energetic / Miriana Roman �� 630

Fondul de Inovare (FI) şi Fondul de modernizare (FM) ..........................................630Veniturile obținute din licitarea certificatelor de CO2 aferente României ............634


De ce avem nevoie pentru finanţarea sectorului energetic românesc? / Ioana Gheorghiade �� 636

Vremea marilor investiții strategice / Teodora Vasâlca-Cimpoi �� 639Noul „El-Dorado”: Marea Neagră..............................................................................639Planul Transgaz pentru dezvoltarea unui coridor energetic regional .....................640Conducta pentru gazul caspic şi GNL din SUA ........................................................640O nouă rută Grecia-Bulgaria-România-Ucraina .......................................................642BRUA 3 .......................................................................................................................643Legături cu vecinii......................................................................................................643Noi depozite de gaze naturale ...................................................................................644O nouă centrală pe gaze la Iernut .............................................................................645Finalizarea inelului de 400 kV ..................................................................................646

Amortizarea investițiilor în infrastructura energetică / George Ștefan, Vlad Nerău �� 647

Obiective de investiții în domeniul energetic în perspectiva anului 2050 .............647Valoarea estimată a investițiilor în sectoarele energetice .......................................650

LISTAREA ACȚIUNILOR COMPANIILOR DE STAT DIN DOMENIUL ENERGETIC .......656

Argumente de susținere a listării la bursă / Ștefan Frangulea �� 656

Puncte critice în privatizările din sectorul energetic românesc / Daniel Farmache �� 659

Buna administrare începe de la acționarul majoritar. Cine îşi asumă responsabilitatea pentru companiile de stat? .........................................................659Consiliile de administrație ca bonusuri pentru funcționarii publici. INEDs numiți politic nu funcționează ................................................................................661Corporate finance profesionist. Cash-ul companiilor de stat şi dividendele extraordinare. Maximizarea valorii companiei se atinge la îndatorare .................662Licitațiile pentru angajarea intermediarilor de oferte publice – un apel la debirocratizare ...........................................................................................................663Colaborarea cu acționarii existenți ...........................................................................664Un argument pentru rapiditate – România, piață emergentă ................................665„Privatizare” nu e în antiteză cu interesele strategice naționale ...........................666

Analiza asupra contractelor principale de privatizare din sectorul românesc de petrol şi rafinare

/ Cristian Păun, Radu Mușetescu, Vladimir Topan, Bogdan Glăvan �� 668Viziune generală a situației financiare în momentul privatizării ...........................668


Înţelegerea performanţei companiilor româneşti privatizate ................................680Impactul macroeconomic general al privatizării sectoarelor petroliere ale României ..............................................................................................................683Recomandări de politici publice pentru privatizări ale companiilor deţinute de stat în sectorul de rafinare ...................................................................................690Recomandări de parcurs pentru guvernanţa corporativă şi privatizarea ...............694

GUVERNANȚA CORPORATIVĂ ..........................................................................................706

Evoluția guvernanței corporative în sectorul energetic / Gabriel Dumitrașcu �� 706

Intenţionat-proasta neguvernanţă corporativă? / George Butunoiu �� 716

PRIVATIZAREA RESURSELOR SUBSOLULUI Marius Stoian �� 723

STOCAREA ENERGIEI / Magdalena-Andreea Străchinescu-Olteanu �� 729Ce rol pentru stocajul de energie în cadrul politicilor europene ? ..........................731

PARTEA 3. CONCLUZII

România, net carbon în 2050. Un scenariu pe direcțiile de decarbonizare cu resurse inovatoare / Mihai Toader-Pasti, Claudiu Butacu, Suzana Carp, Cătălina Alexandru, Patricia Vasile, Dalia Stoian, Georgian Albu, George Constantin �� 737

Amprenta emisiilor de gazelor cu efect de seră (GES) la nivel european ................738Amprenta emisiilor şi impactul încălzirii globale în România ...............................739Evoluția consumului şi producției de energie ..........................................................740Prosumatorii şi potențialul solar al României .........................................................742Potențialul Eolian al României .................................................................................743Rolul gazelor naturale în tranziția energetică ..........................................................743Transport cu energie din surse regenerabile şi aer curat în oraşe ..........................746Clădiri (in)eficiente energetic ...................................................................................748Generațiile tinere – puterea de a alege .....................................................................749

BIOGRAFII ...........................................................................................................................753

PREFAȚĂ

De ce a doua ediție a Caietului Documentar Energia?

Coordonatorii

Caietului Documentar Energie a inaugurat seria Caietelor Documentare Club România. Față de momentul apariției sale în 2017, o serie de schimbări sau cristalizări s-au produs în plan global, regional şi local. Această viziu-nea telescopică de la global la local reprezintă de altfel logica de bază a seriei Caietelor Documentare. Determinarea conceptelor şi instrumentelor centrale unui sector nu se poate face decât prin această analiză panoramică. Sectorul energetic a cunoscut aşadar în ultimii doi ani atât schimbări de pa-radigmă la nivel global (izolaționismul marilor puteri), cât şi la nivel regional şi local (cadru de reglementare comun pentru energie şi mediu, modificarea comportamentului de consum sau inovații tehnologice).

Există astfel, o serie de motivații pentru apariția celei de a doua ediții care o revizuieşte pe prima.

1. Peisajului geopolitic internațional schimbatUn argument central al primei ediții a fost reziliența oferită de interco-nectare la nivelul Uniunii Europene şi integrarea Sistemului Ener-getic Național în Uniunea Energetică. Este în continuare actual, dar trebuie contextualizat mai bine în raport cu schimbările produse la nivel internațional.

Căderea consensului multilateral internațional a readus în prim plan obiectivul strategic al autonomiei energetice. Desigur, acest deziderat nu poate fi aplicat oricărei țări, ci numai marilor puteri economice (cu resur-se naturale şi piață de consum deopotrivă). Astfel, confruntarea dintre SUA, Rusia, China şi chiar Uniunea Europeană (în ansamblul ei) trebuie citită şi în cheia cursei către autonomie energetică.


SUA devine în 2020, pentru prima oară în istoria recentă, exportator net de energie1. Asta nu înseamnă că a devenit (sau poate deveni) autonomă sub forma consumului energetic exclusiv din surse proprii, ci înseamnă ca ba-lanța dependenței externe a fost modificată astfel încât ponderea resurselor proprii să fie mult mai mare ca până acum. Factor determinant a fost politica de slabe angajamente de mediu a actualei administrații prezidențiale. Dinco-lo de naționalismul economic american ce pare a fi fost croit special pentru sectorul energetic, există o dimensiune regională ce nu trebuie ignorată. În contextul Războaielor Comerciale ale SUA cu China (şi restul lumii), s-a men-ținut integrarea economică în continentul Nord American – mărturie în acest sens stând noul acord comercial USMCA ce a înlocuit NAFTA. În mod similar, piața energetică din America de Nord tinde către o integrare profundă. Sub creşterea spectaculoasă a exploatărilor neconvenționale din Canada şi reforma profundă a sectorului energetic din Mexic, se poate intui o autonomie energetică regională a Americii de Nord în următorii ani – susținând astfel confruntarea geopolitică a SUA cu restul lumii.

În acest context, este mai clar ca înainte de ce Europa trebuie să urmă-rească cu determinare o politică proprie de securitate energetică. Aceasta însă este în cazul său dependentă de inovație tehnologică şi surse energe-tice alternative. De altfel, după retragerea SUA din Acordul de la Paris, UE rămâne liderul mondial necontestabil în domeniul schimbărilor cli-matice. Lumea întreagă este atentă la maniera în care Europa va reuşi să rezolve aparenta antiteză dintre securitatea energetică şi politica de mediu. Este cheia de boltă a unui statut de lider la nivel global pentru Europa.

În plan regional, Europa are propriile sale provocări de asigurare a securi-tății energetice în raport cu dependența istorică de sursele ruseşti, precum şi dezvoltarea susținută a unor noi domenii industriale ale sectorului energetic – a se vedea susținerea strategică a surselor regenerabile de către Germania. Pe măsură ce UE se îndreaptă spre țintele asumate pentru 2050, biogazul, biometan, hidrogenul şi metanul sintetic ar să înlocuiască gazele naturale.2

În cazul țărilor lipsite de resurse energetice proprii extinse, integrarea regională şi diversificarea mix-ului energetic sunt cele mai clare opțiuni de a asigura reziliență strategică. UE produce aproximativ 5% din producția glo-

1 US Energy Information Administration (EIA) (2019) Annual Energy Outlook 2019 with projections to 2050.

2 CEPS Research Report (2019) The Future of Gas in Europe.


bală de energie, consumând în jur de 12 la sută3. În aceste condiții, spre de-osebire de America sau China, diversificarea poate asigura securitatea energetică a Europei.

Ambiția Chinei în economia mondială se reflectă clar în sectorul ener-getic. Nu este doar o piață uriaşă de producție şi consum, ci mult mai im-portant: sursa noilor giganți industriali în tehnologie de ultimă generație, precum baterii cu capacitate de stocare mare.

Strategia Chinei este de a domina piața globală prin vectori de inovație tehnologică. Nu întâmplător, cea mai mare companie producă-toare de vehicule electrice nu este Tesla, ci companie chineză BYD. Desigur piața internă a Chinei ajută companiile proprii printr-un potențial de scalare greu de egalat. De aceea Tesla şi alte companii din vest trebuie să aibă o abor-dare strategică în cucerirea cât mai multor piețe pentru a ajunge la un nivel similar de penetrare al pieței globale.

2. Inițiative şi concepte noi din domeniuTranziția către o nouă paradigmă energetică necesită idei şi soluții inovative.

La nivel mondial, sectorul energetic începe să se dezvolte din ce în ce mai mult pe inițiative inovative de scară mică (bottom-up), nu doar pe baza giganților publici şi privați de scară mare (top-down).

Se dezvoltă în acest sens platforme menite să pună în legătură start-up-uri internaționale în domeniul tranziției energetice cu actori cheie din sec-torul energetic, inclusiv investitori, lideri industriali, mass-media şi guvern (ex: Start Up Energy Transition (SET), Climate Action, UK). Exploatând astfel rodul ideilor şi al inovației tehnologice, sectorul energetic devine o replică a revoluției IT&C din anii trecuți, cu aceeaşi fervoare, potențial de profitabili-tate şi concentrare a capitalului uman de performanță. Elemente disruptive (constellation of disruptions) marchează intersecția dintre tehnologie şi acți-unea actorilor publici şi privați.

Finanțarea noilor inițiative este dificilă atâta timp cât statele rămân principalul investitor; estimări recente plasează nivelul investițiilor guver-namentale în sectorul energetic undeva la 70% din totalul necesar pentru următorii ani4.

Sursele de finanțare trebuie diversificate. O inițiativă interesantă în acest sens poate fi considerat fondul Breakthrough Energy Ventures Euro-

3 EU energy in figures: Statistical pocketbook 2018, European Union.4 IEA (2019) World Energy Outlook 2018.


pe co-finanțat de Comisia Europeană, Banca Europeană de Investiții (BEI) şi fondul de investiții condus de Bill Gates (Breakthrough Energy Ventures). Finanțarea privată nu este esențială numai pentru asigurarea resurselor ma-teriale, ci pentru a imprima dinamica competițională pe o piață din ce în ce mai concurențială. Bazate pe exploatarea tradițională a resurselor energe-tice, fondurile suverane de investiții (SWF) devin mari promotori ai noilor tehnologii şi inițiative în sectorul energetic. Garnitura de actori din piața energetică globală va fi dramatic schimbată în următoarele decade.

În România se conturează o nouă generație de profesionişti în sectorul energetic implicați în inițiative antreprenoriale inovatoare. Această ediție găzduieşte contribuțiilor unora dintre reprezentanții programului Future Energy Leaders Romania dezvoltat sub egida World Energy Council�

Valoarea acestor inițiative rezidă atât în capitalul ideilor generate, cât şi a capitalului uman format – persoane capabile să gestioneze o industrie ce intră într-o nouă paradigmă.

Miza în noua paradigmă energetică este de a accelera tranziți-ei către o economie bazată pe energie curată şi reducerea impactul negativ pe care energia îl are asupra mediului. Spre deosebire de ener-gia din combustibili fosili, care sunt o resursă limitată, prețul energiei din fotovoltaice a scăzut foarte mult în ultimii 10 ani, datorită utilizării din ce în ce mai extinse şi a evoluției tehnologiei. Energia din eolian este a doua la nivel global ca potențial de energie, după solar. La nivel european, în 2017, energia eoliană a reprezentat tehnologia cu cea mai mare extindere a capa-cităților de instalare, iar din toate capacitățile noi instalate, peste 55% erau de energia eoliană.

Pentru a atinge obiectivele de mediu asumate, SUA pune pe masă Green New Deal5 – un plan de stânga (al Partidului Democrat) de a combate simultan inechitatea socială şi schimbările climatice, în timp ce în noua Comisie Euro-peană vicepreşedintele Frans Timmermans schimbă portofoliul legat de statul de drept pe unul legat de angajamentele de mediu – European Green Deal6.

Putem astfel observa cum politica pe două niveluri se restructurează cu aliați de ambele părți ale Atlanticului în favoarea investițiilor publice şi pri-vate pentru susținerea tranziției către o energie verde.

5 US Congress (2019) RESOLUTION Recognizing the duty of the Federal Government to create a Green New Deal.

6 Paola Tamma, Kalina Oroschakoff & Eline Schaart (2019) Frans Timmermans’ big climate challenge. Politico.


Marea provocare pe care o avem în față însă nu este doar tranziția că-tre surse verzi (nepoluante), ci sustenabilitatea asigurării necesarului energetic global7.

Studii recente sugerează că problema sustenabilității este mult mai greu de rezolvat. Banca Mondială arată cum noile tehnologii eoliene şi solare vor pune o presiune uriaşă pe exploatarea minereurilor precum cu-pru, fier, zinc, aluminiu, dar şi asupra metalelor rare precum iridium, litiu, cadmiu, zinc, titan, argint etc.8 Creşterea exploatării acestora urmează să fie exponențială, aducând după sine un alt timp de cursă pentru resurse (scramble for resources), precum şi noi probleme de mediu şi sociale aferente exploatărilor.

În definitiv, trebuie accesată o tranziție mult mai mare decât cea tehnologică – o schimbare de atitudine şi comportament (mindset). Epoca consumerismului orb trebuie să apună pentru a asigura succesul tran-ziției energetice.

Grupul interguvernamental privind schimbările climatice (IPCC) a reco-mandat recent introducerea unor prevederi legislative pentru reglementarea ciclului de viață al produselor (e.g. eliminarea uzurii planificate9, promova-rea transportului public, limitarea bunurilor de lux de consum mare).10

Practic, singura soluție reală pentru atingerea obiectivelor de mediu este reducerea consumului de energie. În acest context, noțiunea de prosumator devine un concept cheie al noului lanț de producție şi consum energetic.

3. Uniunea Energetică şi Schimbările Climatice Pilonii de bază ai Uniunii Energetice sunt: decarbonare, eficiență energetică, securitate energetică şi solidaritate, dezvoltarea pieței interne a energiei şi promovarea cercetării, inovării şi competitivității11.

Relația dintre politica energetică şi cea de mediu devina una esențială. Practic, cele două direcții de reglementare nu mai pot fi separate în noua paradigmă energetică.

7 Jason Hickel (2019) The Limits of Clean Energy. Foreign Policy.8 World Bank (2017) The Growing Role of Minerals and Metals for a Low Carbon Fu-

ture.9 Glen Hendrix (2019) Climate Change Should Make Planned Obsolescence Obsolete,

Medium. 10 IPCC (2018) Global Warming of 1.5 ºC. Special Report. 11 O strategie-cadru pentru o uniune energetică rezilientă cu o politică prospectivă în

domeniul schimbărilor climatice [COM(2015) 80].


Impactul politicii de mediu (climate action) a fost reprezentat în prima ediție prin angajamentele asumate la nivel european, dar în această ediție revizuită se reflectă evoluția în tandem pe care cele două politici o au astăzi atât la nivel european, cât şi (implicit) la nivelul statelor membre.

Unul dintre instrumentele cheie ale UE pentru asigurarea securi-tății energetice este cadrul său de reglementare12. Planurile Naționale în domeniul Energiei şi Schimbărilor Climatice (National Energy and Climate Plans (NECPs)) au potențialul de a deveni cele mai puternice vehicule de con-solidare a Uniunii Energetice. Ele sunt cheia sincronizării demersurilor de reformă a sistemului energetic, atât la nivel național (interinstituțional), cât şi la nivel european (între statele membre). După cum se reflectă în actuala ediție a Caietului Documentar Energie, România se luptă pentru definiti-varea Planului Național Integrat în domeniul Energiei şi Schimbărilor Cli-matice 2021-2030 (PNIESC) – un pas important în asigurarea obiectivelor Uniunii Energetice.

Pentru statele vestice politica de mediu este prioritară, dar nu nea-părat cea energetică, în timp ce pentru noile state membre situația este inversă.13

Deşi s-au făcut progrese semnificative în ultimii ani, Europa Centrală şi de Est încă suferă de o deficiență a conectivității energetice – depinzând de gazul rusesc pentru a satisface cel puțin 75 la sută din necesarul de gaze; aproximativ 40% din importurile de gaz din UE provin de la Gazprom, un număr care ar putea creşte odată finalizate Nord Stream 2 şi TurkStream. De aceea, UE îşi propune să liberalizeze, să conecteze, şi să diversifice piața internă14. Această strategie va duce la consolidarea Uniunii Energetice şi la armonizarea capacităților energetice între statele membre.

Directiva de gaz adoptată sub Preşedinția României la Consiliului Uniu-nii Europene este aşadar o reflecție a potențialului de cooperare între statele membre şi de aliniere a intereselor specifice. Această reglementare va schim-ba relația cu furnizorii din afara UE, impunând aplicarea aceloraşi condiții şi norme ca şi în interiorul pieței unice

12 Atlantic Council Global Energy Center (2019) European Energy Security and Trans-atlantic Cooperation: A Current Assessment.

13 European Council on Foreign Relations (ECFR) Can Europe create strong energy and climate coalitions?, 1st of March 2019.

14 Atlantic Council Global Energy Center (2019) European Energy Security and Trans-atlantic Cooperation: A Current Assessment.


4. Implicațiile noilor proiecte energetice româneşti, în condițiile fluctuației legislativeSecuritatea energetică era privită până nu demult ca un capitol al securității naționale. Având în vedere volatilitatea peisajului geopolitic internațional precum şi impactul combinat al tranziției energetice şi megatendințelor din tehnologie, rezultatul este clar: securitatea energetică este securitate națională, fapt subliniat recent şi în declarația comună a preşedinților Ro-mâniei şi Statelor Unite.

Ce înseamnă pentru România acest lucru? În primul rând, este nevoie de definirea unui mix de energie adecvat care

ține cont de potențialul dat de resursele naturale, viabilitatea proiectelor şi impactul asupra prețului final, compatibilitatea cu cerințele tranziției ener-getice, disponibilitatea şi costul surselor de finanțare.

Este destul de evident că nu se poate atinge independența energetică dat fiind faptul că importăm 70% din necesarul de țiței, dar trebuie să evi-tăm adâncirea acestei dependențe prin extinderea ei asupra gazelor naturale (având ca sursă Rusia sau alte surse noi care în scurt timp vor fi gata să intre pe piață). Lipsa unor proiecte mari de dezvoltare a resurselor de gaze natu-rale ne va conduce direct către materializarea unui astfel de risc.

Rolul regional pe care România îl poate juca ar putea compensa lipsa de independență energetică. Un rol regional are dubla funcție, stra-tegică şi economică şi este strict legat de dezvoltarea la un nivel adecvat a infrastructurii interne şi conexiunilor cu țările din jur precum şi a piețelor de electricitate şi gaze naturale. Succesul materializării depinde însă şi de facto-rul timp şi asistăm la o serie de acțiuni ale statelor vecine care indică foarte clar dorința de poziționare regională: Ungaria, printr-un operator pe piața de energie, a rezervat întreaga capacitate a BRUA pe termen lung (chiar dacă procesul de alocare a capacității gazoductului nu este finalizat în absența clarității asupra proiectelor din Marea Neagră, semnalul dat este cât se poate de clar), Bulgaria a primit finanțare europeană pentru studiul de fezabilitate pentru proiectul de a transforma statul vecin într-un hub regional.

Instrumentele care lipsesc de multa vreme pentru a pune în aplicare aceste principii sunt:

(1) o Strategie energetică asumată la nivel politic şi al mediului de afaceri care să aibă în spate un plan de acțiune, matrice de res-ponsabilități, analize de impact şi profitabilitate, disponibilitatea şi costul surselor de finanțare. România nu are strategie energetică, ci


doar o colecție de propuneri pe hârtie. Mai mult, ultimele propuneri aflate în spațiul public introduc ideea unor investiții care ar pune o presiune semnifi-cativă asupra prețului final al energiei, crescând semnificativ ponderea celor care au nevoie de scheme suport (Cernavoda 3 şi 4 în combinație cu Tarnița Lăpuşteşti) sau ignoră cerințele date de tranziția energetică (Rovinari).

(2) îmbunătățirea climatului investițional în domeniul energiei prin recalibrarea cadrului legislativ pe baza principiilor stabilității şi predictibilității precum şi îmbunătățirii funcționării piețelor şi protecției consumatorului vulnerabil. În ultimii 30 de ani, am asistat la o lipsa cronică a investițiilor în capacități noi de producție de energie - ex-cepție făcând centrala pe bază de gaze naturale de la Brazi şi investițiile cu schema de sprijin în energie regenerabilă. Progresele făcute în ultimii ani în sectorul energiei pentru liberalizarea pieței, pentru sporirea investițiilor şi pentru creşterea încrederii participanților la piața au avut grav de suferit de pe urma măsurilor de reîntoarcere la o piață reglementată. Prin aceste măsuri a fost sporită impredictibilitatea la nivel legislativ, care are efecte imediate, importante asupra mediului de afaceri, care nu a întârziat să re-acționeze. Principiile stabilității şi predictibilității sistemului legislativ sunt un stâlp de bază pentru a asigura legitimitatea reglementărilor şi pentru a preveni eventuale prejudicii cauzate de reversarea intempestivă a unui re-gim juridic.

Mai mult decât atât, în contextul în care legislația la nivel european are tendința de a reglementa cât mai puternic principiul liberalizării, prin îmbunătățirea funcționării pieței şi oferirea de autonomie consumatorilor, măsurile adoptate în România ies cu atât mai mult în evidență ca fiind în discrepanță cu direcția la nivel european.

Septembrie 2019

MERSUL EUROPEAN AL ROMÂNIEI: PENTRU O ROMÂNIE ROBUSTĂ ÎNTR-O UNIUNE ROBUSTĂ

Acad. Daniel Dăianu

România are marcată istoria de după 1989 de tranziția către democrație, către o economie liberă. Nu folosim sintagma „democrație liberală” întrucât aceasta sună a oxymoron (nu puţini o folosesc pentru a defini alunecarea spre autoritarism în țări din Europa centrală şi de Răsărit). Mersul României ca societate după 1989 a avut doi atractori în ce priveşte metamorfoza insti-tuțională, a mecanismelor economice şi poziționarea geopolitică – Uniunea Europeana şi NATO. Apartenența la aceste două organizații mari a ancorat România în spațiul euroatlantic, în familia democrațiilor occidentale.

Cât este România de modernă, de „occidentală”, în zilele noastre comportă o discuție amplă şi de adâncime. Este secretul lui Polichinelle că avem o considerabilă fragilitate instituțională, că economia, în pofida unor progrese vizibile, este departe încă de reperele cu care ne comparăm, că Ţara a suferit o emigrație ce are de ce să ne tulbure, că mare parte din populație trăieşte într-un mediu rural căruia, în largă măsură, i se pot aplica calificative demne de prima parte a secolului XX etc. România este o țară a contrastelor multiple, cu părți mai luminoase, altele în culori vagi şi, nu puține, în culori deprimante. România putea fi mai avansată decât este din toate punctele de vedere. Dar putea fi şi mai în spate dacă, de pildă, nu ar fi „prins trenul” aderării la Uniunea Europeană în 2007, dacă ar fi făcut parte din mănunchiul de state europene care încă aspiră la intrarea în Uniune.

Observațiile de mai sus se cuvine să fie judecate în contextul marilor provocări ce confruntă şi tensionează Uniunea de ani buni, cu origini în evoluții tehnologice, criza financiară şi economică, malformații ale statului asistenţial, scleroza unor instituții, hibe de design şi de instrumente ale zonei euro, ascensiunea economică şi geopolitică a Asiei (Chinei în special),


negestionarea globalizării, imigrație masivă din arii răvăşite de conflicte militare şi crize umanitare etc.

Exista o discuție tot mai intensă ce priveşte viitorul UE în condițiile în care se manifestă curente de fragmentare, interese ale statelor membre care, nu arareori, sunt în divergenţă, înclinații de filosofie politică diferite. Aceasta dezbatere poate fi interpretată prin mai multe grile analitice: una ar fi dorința de integrare mai profundă vs. o atitudine eurosceptică, alias „suveranistă”, care nu doreşte o slăbire a prerogativelor naționale; altă grilă ar avea în vedere logica „cercurilor concentrice”, a mai multor viteze vs. unitate şi solidaritate – viziunea a doua fiind susținută de România; se poate gândi şi în termeni ai opoziției între democrație şi sisteme autoritariste.

Discuția privind viitorul UE trebuie să ţină cont de noile tehnologii, de ceea ce Klaus Schwab numeşte „a patra revoluție industrială”, de impactul asupra structurilor societale şi organizaționale. Digitalizarea, robotizarea, fintech, inteligența artificială etc. definesc tot mai mult evoluția organizațiilor şi societății în ansamblu. La întrebări majore răspunsuri sunt de dat la nivel național (al statelor membre) şi la nivelul instituțiilor europene. Ne este frică de viitor, ne strângem, „închidem” în urma şocurilor convenționale şi neconvenționale – un sindrom de închidere, de protecţie, ce are propria raționalitate până la un punct? Sau încercăm să construim împreună cu partenerii din Uniune, cu partenerii strategici, răspunsuri la provocări? Adică, în ce priveşte UE, să încercăm să fim un stat membru mai robust, într-o Uniune mai robustă. Pericole neconvenționale ce proliferează (inclusiv atacuri cibernetice şi forme de război hibrid) reclama capacitate sporită de adaptare, flexibilitate structurală; cere capacitatea de învățare superioară, deschidere a minții la nivel individual şi organizațional (ieşire din şabloane), care să permită absorbția schimbărilor „disruptive” (cerem scuze pentru barbarism) cu costuri suportabile.

România trimite anual la Bruxelles (la Comisia Europeană) documente privind reforme structurale, procesul de convergenţă, gradul de conformare cu „Semestrul European” etc. Ministerele, aparatul administrativ central (şi nu numai) sunt legate prin conexiuni formale şi informale de eurocraţia bruxelleză. Vedem cât de greu se mişcă, totuşi, adesea, treburile în Ţară. Mai trebuie spus că reformele şi mersul unei societăți, ce au forţe motrice în dinamica antreprenorială şi politici publice, depind de capacitatea de stăpânire intelectuală a programelor. Iar aceasta capacitate ființează prin elite, prin experți la vârf şi la nivel de execuție care îmbină cunoştințe


consolidate (memoria instituțională în acțiune) cu abilități personale, individuale.

Seria de lucrări „Caiete documentare Club România”, care se lansează acum cu un volum consacrat domeniului Energiei, se adaugă altor documente de reflecție, de analiză, în sfera politicilor publice; ele pot fi văzute în relație cu documentele pe care administrația românească le trimite Comisiei Europene, altor instituții europene. Între cei care au exprimat opinii în aceste volume sunt persoane cu şcoală solidă, cu experienţă profesională remarcabilă. Temele abordate în această serie se înscriu la loc central pe agenda publică a României – dezvoltare instituțională, educație, energie, economie şi competitivitate, agricultură şi valorificarea resurselor naturale, demografie, noile tehnologii, infrastructură, calitatea vieții, apărare.

În perioada interbelică, a fost promovata o viziune de politică economică esențializată de formula „prin noi înşine” şi care urmărea dezvoltarea industrial, progresul economic şi social; se aveau în vedere decalaje de dezvoltare economică şi nevoia de a mobiliza resurse interne pentru avântul capitalului autohton, pus în slujba Ţării. În condițiile de azi, prin apartenența la Uniunea Europeană, se poate utiliza deviza „şi prin noi”, care să denote existența unor rădăcini şi resorturi naționale ce se împletesc cu dinamica Uniunii. Fiindcă este în beneficiul Uniunii ca fiecare stat membru să fie mai robust din punct de vedere economic şi mai coerent din punct de vedere instituțional şi social. Viitorul Uniunii depinde de reforme şi întărire instituțională în statele membre în conjuncție cu reforme în funcționarea Uniunii, a zonei euro.

TRANZIȚIE ȘI ANTIFRAGILITATE – NOUA PARADIGMĂ PENTRU SISTEMUL ENERGETIC NAȚIONAL

Marius Stoian, Clara Volintiru

1. Instrumente şi concepte din a IV-a Revoluție industrială. Pentru o tranziție flexibilă în energie.Anul 2017: două reputate instituții media1 cu îndelungată carieră internați-onală lansează la câteva luni distanță două ştiri cu numitor comun domeniul energiei:

„Puerto Rico, micul stat insular din Caraibe ar putea beneficia de reconstruc-ția întregii infrastructuri electrice, devastate în urma uraganului Maria la sfâr-șitul lui septembrie, folosind tehnologia panourilor solare, după un proiect al lui Elon Musk�

SolarCity, compania care activează în cadrul Tesla, s-a specializat în stocarea eficientă a unor mari cantități de electricitate în așa-numite «bănci de energie»�

Tot Tesla a pus în funcțiune recent cel mai mare sistem de baterii de stoca-re de 100-300 megawați/oră, în sudul Australiei, care poate rezolva problemele energetice ale statului, fiind considerată una dintre primele minuni de inginerie ale acestui secol și o soluție potențială pentru problemele energetice”2;

„Rețeaua de minerit «Bitcoin» utiliza, potrivit statisticilor publicate, mai multă energie electrică într-un an decât întreaga Irlanda în momentul în care mo-neda a depășit pentru prima dată 9 000 de dolari�

Potrivit lui Digiconomist, estimarea actuală a puterii utilizate de rețeaua bit-coin este de 30,14 TWh pe an, ceea ce depășește valoarea estimată pentru 19 țări europene� Pentru a înțelege diferența, deși consumul de energie al altor rețele de plăți este mai greu de izolat, unul dintre cele două centre de date americane ale

1 BBC, The Guardian2 Elon Musk says he can rebuild Puerto Rico’s power grid with solar, disponibil online pe

site-ul http://www.bbc.com/news/world-us-canada-41524220


Visa se bazează pe aproximativ 2% din energia necesară bitcoin� Cele două centre de date desfășoară aproximativ 200 de milioane de tranzacții pe zi; rețeaua Bit-coin se ocupă de mai puțin de 350 000”3.

Ne putem imagina cu puțin efort că aceste breaking news-uri ale anului 2017 ar putea fi în următorii zece ani de o banalitate înduioşătoare, ca tele-fonul mobil, internetul sau chiar automobilul electric în prezent.

Trăim în lumea predicțiilor nonliniare, a tranziției către a IV-a Revoluție industrială. Cuvântul-cheie: flexibilitate. În dinamica tehnologică actuală, un număr finit de inovații disruptive pot pulveriza un întreg inventar de se-turi de modelări econometrice, predicții şi planificări strategice ale statelor sau corporațiilor „clasice”.

Credeam că energia regenerabilă se blochează în incapacitatea rețelelor de transport şi e limitată de fluctuațiile orare ale vântului? Eroare. Stocarea în baterii modifică radical cota şi sensul pariului.

Decretasem că post-industrializarea aduce consumuri reduse de ener-gie? Surpriză. Minerii bitcoin consumă cât 19 țări din Europa, iar transferu-rile sunt abia la câteva procente din potențialul global. Revoluția blockchain a făcut doar primii paşi.

Capacitatea de mobilizare pentru operaționalizarea conceptelor inova-tive, adaptarea rapidă la noile realități încep să bată strategiile incrementale pe termen lung, conservatoare prin excelență. Lebăda neagră e dominantă. Poți fi expert în energie, dar e extrem de greu să fii designer de sistem pen-tru că predicția a devenit cvasiimposibilă. Observăm cum doar două inova-ții schimbă complet peisajul: stocarea în baterii şi revoluția blockchain. Și previzionăm o emisie în bandă a creativității laboratoarelor hi-tech.

În acest context, un volum – cel de față – ce sumarizează şi des-cifrează Concepte și Instrumente Operaționale sincronizate evoluți-ilor globale în energie are o dublă valență: completează Strategia Energetică Națională cu un arsenal profesional de generație nouă şi pregăteşte terenul pentru transferul de viziune de la aceasta către task-force-urile modulare cu priză instant la noile realități tehnolo-gice care ne parvin în cascadă.

Sincronizarea cu trendurile planetare – iată numele jocului în-tr-o lume a interdependențelor.

3 Bitcoin mining consumes more electricity a year than Ireland, disponibil online pe site-ul https://www.theguardian.com/technology/2017/nov/27/bitcoin-mining-consumes-elec-tricity-ireland


2. România – actor semnificativ în procesul european de integrare aprofundată. Uniunea Energetică, pilon central al integrării. După 60 de ani, o vârstă tânără din punct de vedere istoric, Uniunea Europea-nă trece de la stadiul integrării primare (instituții, legislație şi mecanisme formale), la cel de integrare aprofundată (interconectarea funcțională a sistemelor şi subsistemelor majore)4.

Astfel, sub mai multe aspecte, UE este un puzzle de şantiere deschise într-o perioadă in-between.

Pe de-o parte, unele state (este şi cazul României) nu au epuizat eta-pa integrării primare: eurozona conține doar 19 țări, în spațiul Schengen sunt 26 de actori, mecanismul de cooperare şi verificare MCV (un soi de in-strument de preaderare) este încă instituit în două state.

Pe de altă parte, proiectele integrării aprofundate sunt la rândul lor la cota zero sau în faze incipiente.

a) În privința fiscalității, obiectivul major, „unificarea fiscală”, nu are suport legal (Tratatul CE, principiul subsidiarității, exercită o presiune limi-tativă), nici suport politic (structura UE nu este de tip federal), nici raționali-tate economică (nu există politică economică unică la nivel comunitar). Însă, simpla „coordonare fiscală” corespunde unui nivel de integrare economică şi politică mult mai puțin avansată decât cea realizată până în prezent5.

b) Piața unică digitală ar însemna comerț on-line în toate cele 27 țări, livrare ieftină şi unitară, servicii de streaming funcționale în tot spațiul. Fără a fi revoluționară, piața digitală unică se bazează pe 3 piloni şi 16 puncte de acțiune; Piloni: 1) acces la servicii digitale şi produse, 2) protecția datelor private şi transparență, 3) alfabetizare şi supraalfabetizare digitală. Cele 16 direcții includ: deschiderea competiției transnaționale între site-uri, prețuri

4 În viziunea noastră, procesul de integrare europeană poate fi segmentat în trei etape distincte:

a) Integrarea primară care se referă la aspectele formale (instituții, legislație, meca-nisme formale şi principiile generale: prevalența legislației europene asupra celei naționale etc.). Această etapă este una preparatorie.

b) Integrarea aprofundată are în vedere interconectarea funcțională a sistemelor majore, cu scopul uniformizării veniturilor şi costurilor la nivelul tuturor statelor membre. Această perioadă este cea mai dificilă din punct de vedere tehnic.

c) Integrarea totală (stat supranațional) care adaugă pe lângă primele două şi ide-ea integrării culturale. Orizontul de timp al realizării acesteia nu poate fi estimat.

5 Dănuț Chilarez, George-Sebastian Ene, Armonizare și competiție fiscală la nivelul Uni-unii Europene, disponibil online pe site-ul http://www.strategiimanageriale.ro/images/ima-ges_site/articole/article_3a5744edeef192e0d12f8e9a8446293c.pdf


de livrare ieftine, eliminarea practicilor antitrust, o singură lege a copyrigh-tului, acces total la servicii de televiziune on-line, coordonarea spectrului de licențe telecom, parteneriat pe cybersecurity, cloud european etc. Planul este la început.

c) Proiectul PESCO al unei armate comune, lansat în timpul elaborării acestui cuvânt introductiv, cu 25 de state membre, care are ca obiectiv in-tegrarea comandamentelor, entităților din industria militară şi structurilor operaționale pare mai degrabă fructul unei reacții conjuncturale care a rea-dus în discuție un proiect vechi de jumătate de secol al comunității europene pentru apărare. 17 proiecte militare şi cinci miliarde de euro reprezintă star-tul unui proces ce se anunță de asemenea lung şi complicat.

Nu întâmplător lucrarea se deschide cu al treilea Raport asupra stării Uniunii Energetice.

Nu cred că ar fi cazul să insistăm asupra concluziilor, care vor putea fi găsite direct în paginile acestuia.

În opinia noastră, Uniunea Energetică ar trebui să fie pivotul cen-tral al integrării aprofundate. UE importă 53% din necesarul de energie. Cheltuielile cu acest import se cifrează la aproximativ 400 miliarde de euro anual şi fac din UE cel mai mare importator de energie din lume.

Multe state membre se bazează în mare măsură pe un oligopol al fur-nizorilor, fiind vulnerabile la perturbațiile din aprovizionarea cu energie. Modernizarea infrastructurii energetice, integrarea completă a piețelor de energie şi asigurarea coordonării prețurilor la energie de la nivel național pe fondul îndeplinirii obiectivelor cadrului privind clima şi energia pe 2030 sunt țintele ce pot şi trebuie să fie atinse pe un termen rezonabil.

Din punct de vedere energetic, România are atuuri importante. O parte dintre acestea pot fi descoperite şi în conținutul lucrării. Expertiză, prin re-sursă umană, parcuri de capacități de producție, centrate în ultima decadă pe clean energy, lipsa dependenței de un singur furnizor, rețele viabile de transport etc.

Prin urmare, România poate aduce o contribuție vitală la con-strucția Uniunii Energetice, cu atât mai mult cu cât în acest interval au loc negocieri în formate cu geometrie variabilă care permit des-făşurarea unei ample ofensive româneşti cu mijloacele „diplomați-ei energetice” şi rezultate potențial spectaculoase, pentru că încă aproape totul e work in progress. Inclusiv pentru un spor de credibilitate


în perspectiva epuizării agendei integrării primare: paradoxal, în ideea ac-celerării proceselor integraționiste, a unei desfăşurări de forțe pe tot frontul, succesul într-un domeniu al integrării profunde atrage după sine şansa unor recuperări de teren „din spate”.

Abordarea noastră generală pleacă de la teza potrivit căreia România nu poate fi un actor internațional de sine stătător relevant, ci doar în conjuncție europeană; iar Europa însăşi, fără parcurgerea proc

clara volintiru marius stoian lăcrămioara diaconu-pințea ... · 1. instrumente şi concepte din...

Documents