1

in noaptea in care'in.ani niscut, bunicul meu dinspre tati,

Josef Tock, afdsutzrcepreziceri, care mi-au croit via{a. Apoi a

murit chiar tr minutul tn cae mama mea m-a adus pe lume.

Josef nu mai prezisese niciodata viitorul. Era patiser. Ficea

ecleruri gi tarte cu lam0ie, nu preziceri.

Unele vieti, fii,ift cu gratrie, sunt minunate arce de cerc care

leagi aceastiL lume de vegnicie. Am treizeci de ani si nu pot sit

vid in mod cert cursul viegii mele, dar fiecerea mea prin lume

seamana mai degraba cu o linie zimlal3_ce sare de la o cizalaalta, decAt cu un arc de cerc gra{ros.

Sunt un om greoi, dar nu inJeleg prin asta ci sunt prosf, ci

doar cf, sunt prea m4tih6,rlos de felul rneu gi ci nu-s intotdeauna

congtient de locul in care ma poarta picioarele.

Acest adevi.r nu-i spus in spiritul dispretrului.de sine, nici

micar al ur.nilinlel. Se pare cI a fi un tip greoi e o,parte a far-

mecului meu, aproape ca-i o trasAturA fennecitoare, dup[ cum

o sa vedeti.

Nu mi indoiesc ca am facut si vf apari in lninte intre-

barea: ce am vrut si spun prin ,,prea mitahalos de felul meu",

Autobiografia se dovedeqte a f,i o sarcini mai dificila decAt

imi imaginasem.

L2 DEAN KOONTZ

Nu sunt atAt de inalt pe c0t cred oamenii cI sunt, de fapt

nu-s deloc inalt, dupi standardele baschetbaliqtilor profesio-

nigti - nici macar dupi cele ale jucdtorilor din liceu. Nu sunt nici

durduliu, nici musculos, cum sunt fanaticii care trag de fiare in

sf,lile de sport. Sunt cel mult un tip viguros.

Dar indivizi mai inalti gi mai grei dec6t mine imi spun ,1ipul

cel mare". Porecla mea in qcoala a fost Elanul. Am auzit inca din

copilirie oameni care glumeau despre c0t de asftonomica trebuie

sd fie factura noastrf, la bicdnie.

Diferenta dinte dimensiunea rnea adevirati si cea percepua

de multi oameni m-a uluit intotdeuna.

Sotia me4 care-i puncnrl cenffal al viefli mele, suslirp ci am

o prezenfi mult mai mare decAt fizicul meu Mai spune ca oame-

nii mh misoari dupa impresia pe care 19;9 fac.

Consider ca opinia ei e ridicol4. E o aiureal4 niscuti din

iubire.

DacI uneori las oamenilor o impresie exageratf,, acest lucru

nu se datoreaza faprului ca am cazut peste ei. Sau ca i-am calcat

pe picior.

Exista in Arizona un loc in care o minge cazuta pare ca se

rostogolegte la deal, in ciuda gravitatiei. De fapt, acest lucru este

datorat unui efect al perspectivei, prin care elementele acelui

peisaj neobi5nuit conspira sa ingele ochiul.

B&nuiesc c4 sunt o ciudhtenie sirnilarh a naturii. Poate ciL

lumina se reflecti ciudat in mine sau m6 ocolegte intr-un mod

aparte, iar ca urmare pm nnrlt mai trupeg decAt sunt.

in noaptea in care m-am naiscut ln spitalul districtului Snow,

in comunitatea din Snow Village din Colorado, bunicul meu i-a

spus unei asistente medicale ci voi fi lung de pahuzeci qi gase

de centimetri qi voi canffii patu kilograme $i doua sute optzeci

& grme.

Sperantb de viafi

Asistenta fusese uimiti de aceasti prezicere nu pentru cf,

greutatea respectivi ar fi indicat un pmnc uriaS - mul1i dintre

copii sunt mai rrafi - nici pentru ca bunicul meu era un patiser

care incepuse brusc sf, se poarte de parca ar fi fost un individ

care vede viitorul intr-un glob de cristal. Cu patru zile in urmi,

bunicul suferise un atac cerebral putemic, care-l lf,sase panlizat

h partea dreapti qi{ncapabil si vorbeasci; gi acum, din patul siu

din salonul de Terapie intensivi, incepuse si emiti previziuni cu

o voce limpede, firi sa se bdlbdie sau si ezite.

ii mai spuse asistentei 'cf, mi voi nagte la ora zece

gi patruzeci Si $ase de minute dimineafa $i c4 voi suferi de

sindactilie.

Acesta este un cuvdnt greu de pronuntat lnainte de un atac

cerebral, cu atit mai mult dupd aceea.

Sindactilia - i-a explicat asistenta cea grijulie tatd.Llui meu -este un defect congenital, prin care doua sau mai multe degete

de la m6nd sau de la picior surrt lipite intre ele. in cazurile grave,

oasele gi pirgile adiacente suntcombinate intr-un asernenea grad,

incAt cele doui degete au o singura unghie.

Sunt necesare interventii chirurgicale multiple pentru a

corecta o asemenea situagie 9i a se garanta cd acel copil afectat

de boalf, se va transforma intr-un adult capabil sa arate degetr,rl

din mijloc oricui il enerveaza.

in cazul meu, problemaenladegetele de lapicioare. Doua

erau lipite la piciorul sting, trei la cel drept.

Mama me4 Madelaine - ci.reia tati.,l meu il spunea dragastos

Maddy, iar uneori licnital * a insistat sa se renunte la chirurgie

$i, in loc de opera{ie, m-a botezat Flipper"

13

1 Joc de cuvinte Maddy - Mad One,inlb. engl., ln original (n.tr.)

14 DEAN KOONTZ

Flipper era numele unui delfin care apiruse cdndva, pe la

sfArsinrl anilor 1960, intr-o emisiune de televiziune de succes *care se nrrmea, deloc surprinzirtor, Flipper. Mama mea descria

emisiunea ca flind ,,incdntf,toare, minunatiL gi amuzant de

tAmpita'. Se renun{ase la ea cu c01iva ani inainte si mi nasc.

Flipper, un mascul, era interpretat de un delfin dresat,

numit Suzi. Se pare ca acesta a fost primul caz de travestire

la televiziune.

De fapt, n-am folosit cuvdntul potrivit, penffu ci travestit

inseamni un birbat care se imbracd precunn o femeie, pentru sa-

tisfactii sexuale. in plus, Suzi - alias Flipper - nu purta haine.

Deci era o emisiune tn care vedeta feminini apirea in-totdeauna goal6 qi era suficient de b4rbdtoasi ca s4 treacf,

drept mascul. "'Cu doar trei seri ln urmf,, la cin6, in timp ce se servea una

dintre groaznicele placinte cu brdnzi gi broccoli ale mamei

mele, mama intrebase retoric dacd era de miiare ci avusese

loc o prdbugte atdt de cumpliti a standardelor de emisie,

pr[bugire ce incepuse cu Flipper gi care dusese la revolti-toarele gi plictisitoarele spectacole cu mongtri care reprezintb

televiziunea contemporana.

Lasdndu-se antrenat in jocul ei, tati,l meu a zis:

- De fapt, povestea a firceput cu Lassie, $i aceasta era goa14

in fiecare emisiune.

- Lassie a fost interpretaE intotdeauna de un cAine mascul,

i-a replicat mama.

- Te-ai prins, a zis Eticul, care-gi spusese punctul de vedere.

Am scapat sa fiu numit Flipper cdnd opera;iile chirurgicale

incununate de succes mi-au adus degetele de la picioare la

infltiSarea lor normali. in cazul meu, alipirea implicase doar

Speranfi de viafl 15

pielea, nu gi oasele. Separarea lor a constat inft-o actiune rela-

tiv simpla.

Oricum, in nodptea aceea deosebit de furtunoasa, prezicerea

hrnicului referitoare la sindactilie s-a dovedit adeviratA.

Dacd m-a$ fi niscut iltr-o noapte cu vreme obisnuitA, le-

genda familiei ar fi tmnsformat-o intr-un calm nepf,mAntesc, in

care fiecare frunzirziaea nemigcati in aed imobil, cu pf,sirile

de noapte tacute din cauza astepdrii. Familia Tock avea o tra-

ditie cu care se mdndrea in privinta autodramati?irii.

Chiar dacb tinem seama de exageri.,ri, furfuna trebuie s[ fifost suficient de violenti ca sa zgdlliie muntii Colorado pdna la

temeliile lor st6ncoase. Cerul pocnea qi fulgera de parca armatele

cere$ti ar fi purtat un razboi.

Fiind inci in pdntecul mamei, nu mi-am dat seama de toate

tunetele acelea. Iar dupi ce m-am niscut, am fost, probabil, dis-

tras de picioarele mele bizare.

Era 9 august 19V4, zina in care Richard Nixon gi-a dat

demisia din func1ia de presedinte al Statelor Unite ale Americii.

Clderea lui Nixon avea de-a face cu mine pe cdt avea fap-

tul cd melodia Annie's Song a lui John Denver era pe primul loc

in topurile din tar4 ir acel moment. Am mentionat aceste lucruri

doar ca sl va ofer o perspectivi istorici.

Cu Nixon sau fara Nixon, consider ci lucrul cel mai

important din ziua de 9 august 1914 esle na$terea mea - 9i

prezicerile bunicului meu. Simful meu al perspectivei are o

nuanta egocentrica.

il pot vedea pe tatdl meu, Rudy Tock - poate chiar mai

limpede decdt daci a$ fi fost acolo, din cauzaimagtnilor pline

de viafa descrise de numeroasele istorisiri de familie despre

noaptea aceea - mergdnd dintr-un capat al spitalului districtual

pdni in celilalt capat, intre sectia maternigtii Si Secfia de

16 DEAN KOONTZ

terapie intensiva, oscildnd intre bucuria perspectivei sosirii incurdnd a fiului s[u gi mdhnirea datoram alunecarii lot mai rapide

in moarte a iubitului sau parinte.

.*

Sala de a$teptarc a viitorilor tali - cu podea din placi albas-

tre de viniljn, cu lambriuri de-un verde-deschis, cu perefi roz,

tavan galben,gi draperii cu un model portocaliu gi negru cu ber-

ze - clocotea de energia negativi a supratrcmcfii cu culori. Arfr slujit mai bine ca decor nelinigtitor pentru un cosmtr despre

un actor pentru spectacolele pentru copii care avea o viafa

secreti de ucigag cu securea.

Clorrrul care firma ligara dupa figara nu imbunititea ln nici

un fe1 atlnosfera.

Rudy aqtepta na$terea fiului siu impreunl cu un alt barbat,

care nu era localnic, ci un artist al circului care didea spectacole

timp de o siptamdni pe o pajiqte la Halloway Farm. Individul

igi spunea Beezo. Ciudat, dm acesta se dovedi a nu fi numele siude clovn, ci cel cu care se narscuse: Konrad Beezo.

Unii zic ci nu existb destin, cA ceea ce se intdmpla se

intAmpl[ pur 9i simplu, fird vreun scop sau lnteles. Numele de

familie al lui Konrad putea sa dovedeasca faptul ci lucrurile

stau altfel.

Beezo era ciLsitorit cu Natalie, o artistl la trapez gi membr6

a unei familii renumite de acrobati aerieni, lucru care o ficea sd

apartinh nobilimii circului.

Nici unul din pfin1ii lui Natalie, rdci unul dinn'e fiatii risurorile ei, nici-unul dintre verii ei zburitori la mare inaltime

nu-l insotiserl pe Beezo la spital. ln seara aceea aveau spectacol

$i, ca intotdeauna, spectacolul,trebuia s[ continue.

Speranfi de via|5 17

Era evident cf, acrobatii se tineau la distantrI gi pentru cA nu

4rrobaseri ca o persoanl din soiul lor sf, ia de sof un clovn'

Eecare zubculturaiqigrup etrric are tiparele sale de bigotism.

i" ti-p ce Beezo a$tepta nervos sa nasca sofia sa, mormaia

4recieri lipsite de amabilitale despre rudele sale prin alia4a. tinrmea automultumiti Ei nesinceri.

Vocea asprf, gi'mereu ursuzd a clovnului, plini de amarh-

ciune, il facea pe Rudy sa se simta stinjenit.

Cuvinte furioase iegeau din individ odata cu expirarea fu'

muhri acru: preficuli, intriganli $i - chestie poetica pentru un

clovn - spirite jucauqe ale aerului, dar traddtoare cdnd au pa-

mend sub picioare.

Beezo nu era imbricat in coshrm complet. Mai mult" hainele

sale de scenf, erau mai degrabd in traditia figurii triste a lui

Emmett Kellyl decdt in cea a celor strident colorate gi cu buline

ale clovnului mediu gen Ringling Brothers2. Avea totu$i o

fufatr$are btzat'a.

Un petic de culoare deschisa strFrlucea pe fundul pan-

talonilor sli largi, cafenii. Mdnecile jachetei erau comic de

scurte. Pe un rever inflorise o floare afiificiala, de mirimea

unei farfurii.

inainte s4 goneascd la spital cu sotia s4 igi inlocuise pantofii

de clovn cu niste teniSi Si-Si scosese nasul mare, rogu pi rohrnd,

din cauciuc. Machiajul alb li lnconjura inci ochii, iar obrajii iirimdseseri putemic *;ati. 9i puta o palirie nrfiita 9i jerpelitl.

I Emmett Kelly - artist de circ celebru, care $i-a inceput cariera pr'rn anii

1930 qi a revolutionat imaginea clovnului (n.tr.)2 ningting Brothers - celebri artigti de circ de la sfArsitul secolului

al XIX-lea (n.tr.)

18 DEAN KOONTZ

Ochii inflamati ai lui Beezo luceau la fel de stacojii ca $i

obrajii siri vopsili, dar luceau probabil din cauzi ca fumu1

intepltorii inconjura capll - lnsi Rudy banuia c4 in chestia asta

avea un rol qi ceva baufura tare.

in zilele acelea era permis sd se fumeze oriunde, chiar si inmulte sili de agteptare din spitale. Talii care a$teptau na$terea

copiilor ofereal in mod traditional trabuce, ca un mijloe de a

sarbatori evenimentul.

CAnd nu e1a lAnga patul htAlui siu pe moarte, sirmanul

Rudy ar fi trebuit sa se refugieze in sala aceea. Mdhnirea sa ar fitrebuit sa he alinata de bucuria ca avea sa fie parinte.

insa atAt Maddy, cdt si Natalie indurau chinuri ale nplteriiindelungate. De fiecare data cdnd Rudy se intorcea ge la

Sectia de terapie intensivf,, il a$teilta clovnul ursuz, bom-

banitor $i cu ochii ro$ii, ce fuma pachet dupi pachet de Lucky

Strikes fara filtru.in timp ce bubuitul tunetelor zguduiau cerul, in timp ce

refleclarea firlgerelor patrundea prin ferestre. Beezo i5i f:rcea o

sceni din sala de a$teptare a matemiHtii. Mergea neincetat incerc pe podeaua de vinilin albastru,.dg la un zid roz p6ni la alt

zid roz, fumand qi afumAnd.

- Rudy Tock, crezi ci gerpii pot zbura? Bineinteles cf, nu

crezi. Dar $erpii pot sa zboare. I-am vazut sus, deasupra arenei

centrale. Iar oamenii pldteau gi aplaudau cobrele acelea, nipdr-cile acelea, vipereleaceleapline de ura-

Sarmanul Rudy rispundealaftaz.ele acelea insultitoare cu

vorbe linigtitoare ugor mumurate, prin plesnituri de limba gi

dand din cap plin de simpatie. Nu voia sf,-l incurajezepeBezn,

dar simtea cd dacd n-ar fi dat dovadi de compasiune, s-ar fiffansformat intr-o Einta pentru furia clovnului.

Speranti de via!5 19

Beezo se opri ldngi fereastra spAlatl de firrtuni, cu fata-i

rrqsita si brazdati de modelele provocate de fulgere,qi de

Fturile de ploaio ce alunecau pe geam, 9i spuse:

- Ce ai, Rudy Tock - un fiu sau o fiici?Beezo i se adresa continuu lui.Rudy folosind nurnele de

hilie gi pe cel de botez ca qi cum aceastea ar fi alcatuit un sin-

guncuvAnt: Rudytock.

- Cei de aici au un aparat nou cu ultrasunete, ii raspunse

Rudy, asa ci pot si ne spuni dacir-i b6.'iat sau fat6, dar'noi nu

rr vrut s6 gtim. Noui ne pasi doar ca pruncul sa fie sa'nAtos,

&a at6t.

Beezo se indreptapi-gi ridica un pic capul, indreptAndu-5i

@ citre fereastri, ca $i cum ar fi sciLldat-o in lumina plina de

Flsatii a frrrtunii.

- Eu n-am nevoie de uhraswtete ca sa-mi spunA cineva ceea

ce $tiu. Natalie imi diruieste un fiu. Acum, numele Beezo n-o

sipiari atunci cdnd o si pier eu. O sa-l botez Punchinello' dupi

mut dintre primii gi cei mai mari clovni.

,punchinello Beezo, igi spuse Rudy. Oh, sirmanul copil!"

- Va fi cel mai mare dintre cei ca noi, zise Beezo, va fisaltimbancul, arlechinul, bufonul suprem. Va fi aclamat de la un

1errn la celalalt, in fiecare continent.

Desi Rudy se intorsese in sala de asteptarc a matemitafii de

la Sectia de terapie intensivi, se simlea de pmci ar fi fost pri-

zonierul acelui clorm, a carui energie sunrbrb pirea sh creasci de

fiecare dati cdnd firtuna lucea in ochli sai lncinsi.

- $i va fi nu numai aclamat citinemwitor.Rudy t6njea sd afle noutf,ti despre starea lui Mady 5i despre

cum se desfd$urana$terea. in zilele acelea, tatii erau adeseori

admiSi in sala denaStere, ca sh asiste lavenirea pe lume'a co-

piilor lor.

20 DEAN KOONTZ

- Va fi vedeta circului din timpul siu, Rudy Tock, gi tofi cei

care-i vor vedea spectacolele vor gti cd tatil lui e Konrad Beezo,

patriarhul clovnilor.

Asistentele secfiei,,care ar fi trebuit sirviziteze ln mod re-

gulat sala de agteptare, ca si discute cu sogii care a$teptau, erau

mai putin vizibile ca de obicei. Nu era nici o indoialb ci nu se

simteau in largul lor in prezen(a clovnului frrios.

- Jur pe morrndnnrl tat4'lui meu ca Pwrchinello al meu nu va

fr niciodakzbwf,tor la trapez, declar4 Beezo.

Bubuitul tunetului care sublinie juramantul sau fu primuldinme doui tunete atat de plternice, incdt geamurile vibrarica membrana unei tobe, iar luminile - aproape stinse - pul-sarf, inceto$at

- Ce legitur[ are acrobatia cu adevarul conditiei ur{rane?

infteba Beezo.

- Nimic, spuse imediat Rudy, pentru cA nri era un om

agresiv.

intr-adevar, era un om bldnd si umil, nu ajunsese inca unpatisff ca tata{ siu, ci doar un brutar care, agteptdnd sa devina

tat4, dorea sa evite sa fie binrt zdravi.n de un clovn solid.

- Comedia gi tragedia, uneltele artei clovnului - acestea

reprezinth esenla vie{ii, declari Beezo.

- Comedia, tragedia qi nevoia de pdine buni, zise Rudy,glumind gi incluzandu-gi propria meserie in profesiile esenfiale

in viap.

Acestei mici frivolitati determini aparifia unei priviri aprige,

o privire ce parea capabilf, nu numai si opreasc4 ceasurile, ci gi

sa inghe{e timpul.

- Comedia, tragedia gi nevoia de pdine bund, repeti Beezo,

agteptindu-seo poate, catata sA recunoasc4 faptul cd gluma sa

fusese stupidi.

Speranti de viafi 2t

" -Hei, exclami tala, sunf, de parci aq fi vorbit eu!

* Pentru c4 Beezs vorbise cu un glas carc putea fi conirndat

cel al tatalui me{i.

. - Hei, suni de parci ag fi vorbit eu! repetd ironic Beezo,

o glasul tatdLlui meu, dupl care continuf, s4 mormiie: Rudy

Tock, ti-am spus c4:s talentat. in mai multe feluri decdt itip4iimagina. '

Rudy isi zise cd-gi simtea inima infioratf, bat6nd mai incet,

cduc6ndu-si ritrnul sub influen(a privirii aceleia inghe@r.

- B6,iatul meu nu va fi niciodati un zburdtor la frapez. $erpii

riaplini de ur4 o sa sds6ie. Oh, ce-o s6 sdsdie $i o si se zvdr-

coleascd, dar Punchinello nu va fi niciodata zburator Ia trapez!

Alt val de tunete se izbi de zidurile spitalului, din nou

hmdnile igi reduseri intensitatea la mai putin de jumatarc.

in bezra aceea, Rudy putu sf, jure ci vdrfrrl tigi,rii lui Beezo,

ligar6 pe care acesta o finea in mdna dreapt4, lucise mai puter-

nic, de$i individul o finea intr-o parte, ca gi cum o prezenfh fan-

tomatica trasese din ea cu buze lacome.

Rudy isi spuse, dar nu putea sajure ca-i asa, ca 9i ochii lui

Beezo lucisera penffu scurt timp la fel de putemic Si de roSii

caligara. Bineinteles cd nu putea fi vorba de o lumina interioara,

ci de reflectare a a... ceva.

CAnd ecourile funetelor se indepf,rtari, lumina igi recapata

intensitatea, iar atunci Rudy se ridici de pe scaun.

Se intorsese acolo de curdnd Si, cu toate c[ nu primise nici

o gtire despre sotia sa era mai dispus sf, fugi lnapoi la scena si-

nistri din Sectia de terapie intensiva, decdt sir indure o a treia

sc[dere a intensitafii luminii in compania lui Konrad Beezo.

Cdnd ajunse in Sectia de terapie intensivf, gi glsi douh surori

hnga panrl tatalui sbu, Rudy se temu de ce putea fi mai rau. $tia