UNU

Cdnd m-am trezit, am auzit vantul fierbinte care facea sa

zangane plasa de la ferestrele deschise si mi-am spus ca era

Stormyr, dar nici vorba de a$a ceva.

Aerul degertului mirosea vag a trardafid - inca neinfloriti - Si

a praf - care in desertul Mojave e in floare timp de douasprezece

luni pe an.

in oragul Pico Mundo cad precipitatrii doar ln perioada scurtei

noastre iemi. Dar noaptea calda de februarie nu fusese turdulcita de

aroma ploii.Speram sa aud bubuitul slab al tunetului. Daca fusesem hezit de

un zgomot, atunci acesta fusese al unui nrnet din vis.

Mi-am linut rasuflarea Si am ascultat tacerea. Am simjit ca tace-

rea ma asculta.

Ceasul de$teptdtor vopsea numere lucitoare pe bezna - era ora

doua $i patruzeci gi unu de minute dimineala.

Pentru o clipa, m-an gandit sa raman h pat. Dar in zilele astea

nu mai dorm la fel de bine ca atunci cand eram tanar. Am douizeci

$i unu de ani $i sunt mult rnai batran decat atunci cand aveam de

douzeci de ani,

I Stormy - Furtunoasa - este prietena lui Odd, care a fost ucisa la sfarsitul primu-Iui volum (n.tr.)

10 DEAN KOONTZ

Convins ca am companie $i a$teptandu-ma sa gasesc doi Elvis

care mi vegheau, unul cu un zambet increzut $i unul trist $i ingri-

joral. m-am ridical $i am aprins veioza'

intr-un col! se afla un singur Elvis: o silueta de carton' de mzr-

rime naturala, care facuse reclama 1a Blue Hawaii in holul unui

cinematograf. imbracat cu o camasa hawaiiana $i cu o ghirlanda de

flori, Elvis parea sigur de sine qi fericit'

in 1961 avusese multe motive sa fie feri cit' Blue Hawaii frosese

un film de succes, iar albumul ajunsese pe primul loc in cla-

sament. Elvis primise qase discuri de aur in anul acela' prinue care

fusese $i Caa'r -FIe lp Falling in Lover si se indragostise de Priscilla

Beaulieu.Din nefericire, la insistenta managerului sau' Tom Parker'

renunlase la rolul principal din West Side Story in favoarea unui

film mediocru pre cum Follow That Dream'' Gladys Presley' mama

sa iubita, era moafia de tlei ari, iar el ii simlea inca foarte mult

lipsa. Degi avea doar douazeci si $ase de ani, Elvis incepuse sa aibt!

probleme cu greutatea.

Elvisul de carton zambe$te etem' ve$nic tanar' incapabil de

gregeli sau de regrete, neatins de mdhlire, negtiind ce-i disperarea'

il invidiez. Nu exista o copie a mea dir carton, a$a cum arn fost

cdndva 5i cum n-o sa mai fiu niciodata'

Veioza scoase la iveala o alta prezenta, o persoana la fel de

rabdatoare pe cat era de disperata. Era clar ca-mi veghease sornnul'

a$tePtand sd ma trezesq.

- Buna, domnule doclor Jessup. atn zis eu'

Doctorul Wilbur Jessup nu putea sa-mi rasPundtl' Chipul ii era

rava$it de suferinla' Ochii sai - niste lacuri ale dezolirii; orice

speranla se cufundase in adancurile acelea singuratice'

- Regret sa va vad, i-am sPus eu'

isi strdnse pumnii, fara intenda de a lovi ceva' ci doar ca o

exprimaxe a frustra i. i$i apasa pumnii pe piept'

1 Nu pot sa nu ma indragostesc2 Urmeu"a Yi ,i"ul

ODDPENTRUVECIE 1I

Doctoiul Jessup nu ma mai vizitase niciodata in apartamentul

meu; $tiam, in ad6ncul sufletului meu, ca el nu mai em printre noi.Dar am sperat sa ma in$el $i l-am intrebat, de indata ce m-am dat

.ios din pat:

- Am lasat u$a descuiata?

Doctorul clatina din cap. Ochii i se umpluri de lacrimi, dar nuse vaicari, nici macar nu gemu.

Am luat o pereche de blugi din dulap, m-am varat in ei Si

am zis;

Am fost cam uituc.

Doctorul igi desfacu pumnii si i$i privi palmele. Mainile ii tre-murau. igi ingropa fata in palme.

- Exista multe pe care a$ vrea sa le uit, am continuat eu, in timpce-mi incaltam $osetele Si pantofii, dar din minte imi dispar doar

lucrurile lipsite de importantA, cum ar fi unde am lasat cheile, daca

m incuiat u$a, dacarm ramas fara lapte...

Doctorul Jessup, radiolog la spitalul general al districtului, era

tun om amabil Si tacut, cu toate ca nu rnai fusese niciodata atat(lc lacut-

Pentru ca nu port tricou cind dorm, am luat unul alb dintr-unscrta.r.

Am cateva tricouri negre, dar majoritatea sunt albe. Pe langa o

grtmada de blugi alba$tri, am Si doua perechi de pantaloni albitlin doc.

Apartamentul e inzestrat doar cu un dulap mic. E gol pe jumS-

lirte. A$a sunt $i sertarele de jos ale dulapului.N-am nici un costum. Nici cravata. Nici pantofi ce trebuie

lustruili,Penfu vreme racoroasa am doua pulovere cu guler pe gdt.

Odata am cumpAfat o vesta tricotata. O nebunie de moment.( larnd mi-am dat seama ca introduceam un nivel incredibil de com-

l)lcxitate ln garderoba mea, am inapoiat vesta magazinului.

12 DEAN KOONTZ

Prietenul $i mentorul meu de doua sute de kilograme, P. Oswald

Boone, mi-a atras atenlia ca stilul meu vestimentar reprezinta oameninlare serioasa la adresa industriei confecliilor.

Am remaxcat in mai multe ocazii ca articolele din garderoba luiOzzie sunt de dimensiuni atat de mari incat mentin in functiunefabricile de lesaturi care ar putea sa sufere din cauza mea.

Doctorul Jessup era descul! si purta o pijama dir bumbac. O pi-jama mototolita ca dupa un somn nelinistit,

- Domnule, a$ vrea sa spuneli ceva, i-am zis eu. lmi dorese.sin-

cer sa spuneli ceva.

in loc sa-mi raspunda, radiologul t$i lua mainile de pe faia, se

intoarse si ie$i din dormitor.M-am uitat la zidul de langa pat. Pe el se afla un cartonas de la

o masina de ghicit viitorul, dintr-un balci, tnramat $i acoperit cq ungeam. Cartonagul promite: ,,SUNTETI SORTITI SA FITI VE$NICiMPREUNA'.

in fiecare dimineag imi incep ziua citind cele sase cuvinte, Lecitesc din nou in fiecare seara, de obicei de mai multe ori, inaintesa adorm, daca reu$esc sa adorm.

Ma ajuta certitudinea ca viata axe un sens. Ca si moartea.

Mi-am luat telefonul celular de pe noptiera. Primul numir dinagenda este cel al biroului lui Wyatt Porter, $eful Departamentuluide Politie din Pico Mundo. Al doilea e numarul sau de acasa. Altreilea e numarul telefonului siu celular.

Existau ganse mali sa-l sun pe seful poliliei - la unul dintre nu-

mere - inainte de zorii zilei.M-am dus in camera de zi, am aprins lumina gi arn descoperit

ca doctorul Jessup statea in intuneric, printre comorile provenite

din magazine de vechituri cu care e mobilat apadamentul.

Cand m-am dus la usa din fata $i am deschis-o, doctorul nu m-aurmat. De$i lmi solicitase ajutorul, nu avea curaj sa infrunte ce-la$tepta.

Decorul eclectic - fotolii stil Stickley, taburete victoriene, gra-

vuri de Maxfield Parrish, vase din sticla iridiscenta, tot mobilierul

ODDPENTRUVECIE 13

fiind scaldat in lumina rubinie aruncau de o veioza veche dinbronz, cu abajur din margele _ il atragea ln mod evident.

- Fara suparare, domnule, dar locul dumneavoastra nu_i aici,i am spus eu.

Doctorul Jessup se uita la mine in tacere, cu o privire plina derugaminli.

- Acest spaliu e plin cu yarf de trecut. E loc aici pentru mine,pentru Elvis si pentru amintiri, dar nu_i loc pentru ceva nou.

Am ie$it in holul comun gi am inchis u5a.Apartamentul meu e unul din cele doua de la primul etaj al unei

case victoriene modifrcate. Candva fusese locuinla spalioasa a uneisingure familii, iax cladirea are inca un famec anume.

Am locuit ani de zile intr-o camera inchiriaE, deasupra unuigaraj. Patul meu fusese la c61iva paqi de frigider. Viata fusese maisimpla atunci, iar viitorul mai timpede.

Am schimbat locuinla aceea cu aceasta nu pentru ca as fi avutnevoie de mai mult spa{iu, ci pentru ca inima mea este acum aici, gicste aici pentru vecie.

U$a din fata a casei are un oval din sticla cu plumb. Noapteadin spatele acestuia parea turtita si organizata porivit unui modelpe care-l poate inlelege oricine.

Cand am pa$it pe veranda, noaptea se dovedi a fi ca toate cele_lalte: profunda, mis@rioasa, plina de potenfial pentru haos.

Cat am coborat treptele verandei $i am mers pe aleea pietruita,l)ana pe trotuarul de ta strada, m-am tot uitat in jur dupa doctorul.lcssup, dar nu l-am ztrrit.

in deqertul inalt care se ridica la est de pico Mundo, iama poateli racoroasa, in timp ce noptile din desertul nostru de mica altitu_tline rAmdn blAnde chiar $i in februarie. Dafinii indieni de langalrotuar oftara $i Soptira in bataia vantului imbalsamal iar nisternolii planaE catre lampile stradale.

Casele din jur erau tacute, iar ferestele erau intunecate. Nu la_lr nici un caine- Nu se auzea nici o bufnita.

14 DEAN KOONTZ

Nu se vedea nici un pieton, pe strazi nu era nici urma de magini.Orasul arata ca 5i cum ar fi avut loc inalfarea la Cer a tuturoroamenilor, $i doar eu fusesem lasat ln urma sa indur domaia iaduluipe pamant.

Cind am ajuns la collul strazii, doctorul Jessup mi se alatura.

Pijamaua sa $i ora tarzie sugerau ca venise ln apartamentul meu dincasa sa din Jacaranda Way, aflata la cinci cvartale spre nord de

mine, intr-un cartier mai bun. Acum ma conducea in directia aceea.

Putea sa zboare, dar mergea chinuit. Eu alergam inaintea lui.De$i ma temeam ca o sA gasesc exact ceea ce-i fusese lui teama

sa-mi destainuie, doream sa ajung cat mai iute acolo. Din cate

$tiam, se putea ca o viata sa fie ln pericol.La jumatatea drumului mi-am dat searna cA a9 fi putut sa iau

Chevroletul. De cdnd am carnet, am $ofat mai mult magini impru-mutate de la prieteni cind avusesem nevoie, eu neposedand unautomobil- Dar in toarnna precedenta mo5tenisem un Chevrolet Ca-

maro Berliretta Coup6, model 198O.

Ma port deseori ca Si cum n-a$ avea ma$ina. Faptul ca dednc6teva mii de kilograrne de vehicul imi impovareaza cugetul candma gandesc prea mult la acest lucru. $i, pentru ca incerc sa nu magandesc la asta, uit uneori ca am o ma$ina,

Fata brazdata de cratere a lunii veghea, iar eu continuam sa

alerg.

Locuinta familiei Jessup de pe Jacaranda Way este o cladiregeorgiana din caramizi albe, cu omamente elegante. E flancata de ocasa incantatoare, in stil victorian american, cu atat de multecomi$e decorative incat arata ca un tort de nunu, $i de o casa care e

baroca ln cel mai rau inteles al cuvantului,Nici unul diltre aceste stiluri arhitectonice nu pare potrivit pen-

tru desert, cladirile fiind umbrite de palmieri Si luminate de bou-gainvillea cata,ratoare. Oragul nostru a fost intemeiat in 1900 de

oameni venili de pe Coasta de Est, care fugisera de iemi aspre, darcare adusesera cu ei arhitectura Si mentalitatea dintr-un climat rece,

ODDPENTRUVECIE 15

Terri Stambaugh, prietena $i patroana mea, proprietam localuluil'ico Mundo Grille, spune ca aceasta arhitectura deplasata e maibuna decat pogoanele infioratoare de stucatura gi acoperigurile cupietri$ din multe orage califomiene din desert.

Presupun ca are dreptate. Eu am trecut rareori granila oraguluiI,ico Mundo Si n-am iesit niciodata dincolo de hotarcle districtuluiMaravilla.

Viala mea e prea plina ca sA_mi permit sa hoinaresc sau sac.ilatoresc. Nici macar nu mA uit pe Travel Channel.

Bucuriile vietii pot fi gasite oriunde. Locurile indepartate ofera(loar cai exotice de suferin6.

Pe de alta parte, lumea de dincolo de pico Mundo e bantuita deslraini, iar mie mi-e destul de dificil sa ma descurc si cu mortiicare-mi erau cuno$tinte atunci cand haiau.

in locuinla familiei Jessup luceau lumini la unele ferestre, 9i lal)arter, $i la'etaj. Dar majoritatea geamurilor erau intunecate.

Cand am ajuns fa capatul scarii de la veranda din fata casei,(loctorul Wilbur Jessup ma a$tepta acolo.

Vantul ii ravaSea parul $i-i flutura pijamaua, cu toate ca nu$tiam cum de era posibil. $i lumina lunii il gasea, si umbra.

Radiologul mohor6t avu nevoie de un moment de ragaz ca sa-$iirdune puterea sa ma conduca in casa, unde probabil ca zacea mort,l)oate impreuna cu alta persoana.

L-am imbradsat. Fiind doar spirit, era invizibil pentru oricine,( u exceptia mea, dar parea cald 9i solid.

Poate ca-i vad pe mo4i afectali de capriciile vremii din aceastaIume, atinsi de lumina $i de umbra, poate ca-i gasesc la fel de calzit a gi pe vii nu pentru ca a$a sunt, ci fiindca ca a$a aS dori eu sa fie.l)oate ca acesta e felul meu de a nega puterea mo4ii.

Darul meu supranatural se afla nu in mintea mea, ci in sufletulllreu. Sufletul e un artist care picteaza peste ceea ce il disturba pro-Iund, lasand pe pAnzd o versiune mai putin intunecata, mai putinsrridenta a adevarului.

16 DEAN KOONTZ

Doctorul Jessup nu era material, dar se sprijini de mine, parand

greu. Trupul ii fu scuturat de suspine pe care nu le putea rosti.

Mortii nu vorbesc, Poate ca stiu despre moarte lucruri pe care

cei vii nu trebuie sa le afle.

in momentul acela, darul vorbirii nu-rni ofe.ea nici un avantaj.

Cuvintele nu-l puteau alina pe doctor.

Nimic nu-i putea inlatura mahnirea, cu exceplia dreptatii. Poate

nici macar dreptatea,

Cdnd fusese in viata, ma cunoscuse drept Odd Thomas, un Per-

sonaj local. Unii oameni ma considera - in mod eronat - drept un

erou, dar majoritatea cred ca-s un excenFic.

Oddr nu-i o porecla, e numele meu adevarat.

Presupun ca povestea nurnelui meu e interesanta, dar v-am mai

spus-o. Trebuie sa retineli doar ca parintii mei sunt normali. Ni$te

extlavaganti.

Cred ca h timpul vielii sale doctorul Jessup ma considerase un

tip interesant, amuzant si carn aiurit. Presupun ca ma placuse.

Doar dupa ce a murit m-a cunoscut asa cum sunt: un tovaras al

mo4ilor care zabovesc pe pamant.

ii vad $i imi doresc sa nu-i vad. Pretuiesc prea mult viala ca sa-i

resping pe morti, pentru ca acestia au dreptul la compasiunea mea

din cauza faptului ca au suferit in aceasta lume.

Cind doctorul Jessup se indepat-ta de mine, se schimbase. Ra-

nile sale erau vizibile.Fusese lovit in fata cu un obiect tesit, poate cu o bu' lta de (eava

sau cu un ciocan. De mai multe ori. Craniul ii era spart, trasaturile

ii fusesera deformate.

Mdinile sale sfAgiate, crapate, ta,iate sugerau ca incercase cu dis-

perare sa se apere sau ca venise in ajutorul cuiva. Singura persoana

care locuia impreuna cu el era fiul sau, Danny.

I Odd inseamna atat ciudar, cai si singur, lipsit de pereche. (n.tr.)

ODDPENTRUVECIE 17

Compasiunea pe care o simteam fala de el fu iute depa$itA de orcvoie imperioasa de a face dreptate, care este o emode periculoasa,l)cntru ca-d intuneca judecak $i te face sa nu mai fii precaut.

in aceasta stare - pe care, de altfel, n-o doresc Ai care md inspai_rnenta * nu ma pot abtine sa nu fac ceea ce trebuie sa fac. pur Si\ir|lplu ma arunc in actiune, de parca a5 fi posedat.

Prietenii mei, putinii care imi cunosc secretele, cred ca aceasta\rare este de inspiratie divina. poate ca_i doar o nebunie temporara.

in timp ce urcarn scara treapta cu treapta $i apoi in timp celr versam veranda, m-am gandit sa_i telefonez lui Wyatt porter,fcful politiei. M-am intrebat insa daca Danny avea sa piara in timpcc eu telefonam $i a$teptam autoritafile,

USa din fa!a era intredeschisa-Arn privit in urma $i am descoperit ca doctor-ul Jessup prefera

\r bantuie gradina, nu casa. Doctorul zabovea prin iarba.Ranile ii disparusera, Doctorul arata asa cum aratase inainte

sar-l gaseasca Moartea - 9i parea speriat.Pana sa plece dih- lumea asta, chiar $i mo4ii cunosc teama. Ai

( rede ca n-au nimic de pierdut, dar uneori mortii sunt coplegili deIemeri nu in legatura cu ceea ce se afla Dincolo, ci in legatura cu( cea ce au lasat in urma.

Am impins uga. S-a deschis ugor, fara zgomot, ca mecanismulbine uns al unei capcane cu arc,