ll (loar vial6. Trecem cu totii prin ea.

Nu bti terminem celetoria in acelea$i condifii. De-a lungul dru-

rrrrrlrri. unii igi pierd picioarele sau ochii in aocidente sau in conflicte,

lr tr rrp ce allii strdbat anii fdrd sd aibd lneun motiv de supdrare mair|r ros dccdt vreo zi in care pirul nu-i sta bine pieptinat...

n nr inca amandoui picioarele qi amAndoi ochii, chiar qi pdrul

rr( r irrdta in reguli atunci cand m-am trezit in dimineata aceea de

rrrrclcuri, spiie sfar$itul lunii ianuarie. Daci m-a$ fi intors in pat

fnrsl)rczece ore mai tdrziu, dupd ce-mi pierdusem tot pdrul $i doar

rtrt, irf fi considerat ziua aceea un triumf. Chiar daci ag fi avut cu

r [livo dinli mai pulin, tot a$ fi considerat-o un triumf.( 'ind am ridicat jaluzelele de la fereastra dormitorului, cerul jos

'.r rr ccnuqiu gi apasdtor, ferd vant $i nemi$cat, dar purtdnd in el o

1'r rrrnisiune de schimbare.('onform celor spuse la radio, in Ohio se prdbuqise un avion, in

trrlpLrl nopfii. Pierisera sute de oameni. Singurul supraviefuito! un

lrrpil de zece luni, fusese g6sit neyetimat pe un scaun aproape

rlistrus, aflat pe un c6mp plin de resturi arse gi indoite.in timpul diminelii, sub cerul plin de a$teptiri, valuri lente,

r!(lolente, se tarau obosite cifte lirm. Pacifrcul era cenugiu gi plin|rr umbre ca de tug, de parci animale sinuoase, cu forme fantastice,

rr fi inotat chiar sub suprafala sa.

IO DEAN KOONTZ

in timpul noplii md trezisem de doui ori dintr-un vis in care

mareea curgea rogie, iar marea era inviluitd de-o lumind

ingrozitoare.Dacb visul ar fi continuat, sunt sigur cA ar fi fost 9i mai infio-

r6tor. Problema e cd puline dintre colmarurile mele se dovediseri a

fi adevdrale $i cd murisera oameni.

in timp ce pregiteam micul dejun pentru patronul meu, la ra-

dioul din bucatdrie se transmise gtirea cn adeplii jihadului care cap-

turaser6 in ziua anterioara o navd oceanici in Mediterana incepusere

s6-i decapiteze pe pasageri.

incetasem cu ani in urmb sd privesc programele de $tiri de la

televizor. Pot s5 suport cuvintele gi cunottintele pe care te transmit

acestea, dar imaginile me intorc pe dos.

Din cauzi cA sufere de insomnie $i se culc6 in zori, Hutch

mAnanci micul dejun la amiaz6. Md pl6tea bine 9i era amabil, aga

cd gdteam dupd programul lui, fdrd sA mA plang.

Hutch lua masa in sufragerie, in carc draperiile erau intotdeauna

trase. Nu rdmAnea neacoperite nici o po4iune luminatd de geam'

Hutch urmirea deseori un filrn in timp ca manca, zibovind la

cafea pani apirea genericul frlmului. in ziua aceea preferase si nu

urmereascd stirile prin cablu 9i si-i priveasce pe Carole Lombard 9i

pe John Barrymore in Twentieth Centuryl -

Avea optzeci 9i opt de ani gi se ndscuse in epoca filmelor mute,

pe cdnd Lillian Gish 9i Rudolph Valentino erau vedete, iar pentru

ci fusese rnai apoi un actor de succes, Hutch credea mai pulin in

cuvinte decat in imagini gi se cufunda in fantezii.

Ldngd farfuria lui se afla o sticlS cu gel dezinfectant Purell'

Hutch iqi spald cu el mdinile nu numai inainte 9i dupi ce mdndncd'

ci gi in timpul mesei, cel putin de doui ori.

Ca majoritatea americanilor din primul deceniu al noului

secol, Hutch se teme de orice, cu exceplia celor de care ar trebui

se se team6.

I Comedie din 1934 (n-tr.) .I l)(. h

'!tbble, ,,a ciuguli" (n.tr)

NOAPTEALUIODD 1I

('rin(l programele de $tiri de la televizor povestesc despre cele-I'lltrrli l)ctc, drogate, criminale sau Jicnite din alte cauze lucru care

t. rrrtrirnpli probabil de doud ori pe an - completeazi uneorir rr tclc pauze cu o informalie senzalionald despre o bactede rara,

rnl|(iloare de came.( urmare, Ilutch se teme sE nu se molipseasca de microbul cel

h','rnlios. Din cand in c6nd, se ghemuie$te, ca un personaj mohorAt

rltrrrr () povestire de Poe, in salonul luminat de becuri, meditdnd larrr rn sa, la r.ulnerabilitatea cSrnii, la pofta insaliabild a dugmanu-lllI rrill rnicroscopic.

sc tcme in principal cd s-ar putea s6-i fie mdncat nasul.( u multa vreme in urme, fafa sa fusese celebrS. Deqi timpul il

rlr.ylrizasc, Hutch se mandre$te totu$i cu infetigarea lui.Virzusem aateva dintre filmele lui Lawrence Hutchinson, din

nrtlr 1940 qi 1950. imi plncusere. Hutch fusese o prezenli impresio-rllrl{ pc ecran.

l)in cauz[ cA nu mai aperuse pe ecran de cinci decenii, era mai

lrrlllr cunoscut ca actor decat ca autor de ce4i pentru copii, cu unlrprrrc fanfarbn numit Nibblesl. Spre deosebire de creatorul siu,N rbblcs era neinfricat.

llonii oblinuli din filme, din drepturi de autor gi din obiceiul de a

grr rv i cu o bdnuiali paranoice ocaziile de a investi, fbcuserd ca Hutch,,n lic, la bitrenele, in siguranli din punct de vedele financiar. Cu toate

,rt eslca, era ingrijorat ce o crestere explozive a Fefului petrolului

',rrrr o prdbu5ire totalS a lui - ar duce la o crizi financiard mondialS,

r rrre l-ar lisa fEri nici un bdnui.( lasa lui era cu fala spre drumul de pe falezd, spre plaj6, spre

rx eirn. Fdceai mai pulin de un minut pAni la locul in care valurile,,r' spirgeau de tirm.

in decursul anilor, Hutch ajunsese sd se teamd de mare. Nu su-

lxtrlu sa doarme in partea de vest a casei, de unde putea si audivrrlrrrile tirdndu-se de-a lungul lSrmului.

12 DEAN KOONTZ

Ca urmare, fusesem gdzduit in apartamentul principal, cel in-dreptat spre ocean, din fala casei. Hutch dormea intr-o cameripentru oaspeli, din spate.

La o lunb dupd ce sosisem in Magic Beach - cu ceva mai multde o lund inainte de visul cu mareea rogie -, rnd angajasem ca

bucetar al lui Hutch, avdnd 9i slujba de gofer in rarele ocazii c6nd

acesta voia sA iasd.

Experienfa mea de la Pico Mundo Grill imi ajutase. Dac6 polis5 faci cartofi pr4ili care provoaci o adevdrati inundalie dinglandele salivare, s5. frigi bacon incat si fre crocant ca un pi$cot,

IErd sd-l usuci, qi sd faci cletite dense ca o bqdincd, dJ at6t depufoase incet si existe riscul si-qi ia zborul din farfurie, poU se-fgeseiti oricand de lucru.

in dupS-amiaza aceea de sfBrgit de ianuarie, ta patru qi jumbtate,

cand am intrat in salon impreund cu Boo, cdinele meu, Hutch st5tea

in fotoliul s5u favcirit, zgaindu-se la televizoq c5.ruia ii oprisesonorul.

- $tiri rele, domnule?Vocea sa profundi, plini, avea cate o nota nelinigtiti in fiecare

silabi:

- Marte se incilzegte!

- Noi nu triim pe Marte.

- Se incdlze$te in acela$i ritm ca Pamantul.

- Pl5nuili se ve mutati pe Marte ca sA fugiJi de incilzirea globald?

Hutch ardtd spre crainicul mut de la televizor.

- Asta inseamnd ci soarele e cauza ambelor incdlziri qi cd nu se

poate face nimic. Nimic!Ei bine, domnule, mai rimdne Jupiter sau ce alti planetd s-o

afla dincolo de Marte.Hutch se uiti la min€ cu ochii sdi de-un cenuqiu luminos, care

exprimasere hoterare implacabila atunci cand interpretase prccurorideci;i si facd ordine sau militari curajopi.

- Tinere, cred cE uneori esti de dincolo de Marte.

NOAPTEALUIODD 13

\ rrr ,lrrr lrico Mundo, Califomia, un loc prca pulin exotic.

I t,,rrr.rl, r lrrr r1 rtr avcli nevoie de mine, ag ieqi si md plimb un pic.

llrrt, lr ,,, ritliciI in picioare. Era inalt 9i sub{ire. i9i linea birbia

lldtr*lrl,,lrrr rtri irnpinse capul inainte, caun om care-qi mijea ochii

!a .a r 'ril,l

rrrrll binc, probabil un obicei pe care gi-l formase in de-

lllt.rl rurl,rr rlt: dinainte sd se opereze de cataracti.

'flt r,.,ir'' ziso cl, incruntandu-se in timp ce se apropia. imbricat

lFtrurl,llll lcriiii, btugi Si bluzi de trening

llut( lr ru avca probleme cu artrita $i rAmanea suplu pentru

l}rl{ ri St rnigca plin de griji 9i de precizie, ca gi cum se altepta

I tl, r.rrr,rrrcnt si i se fractureze ceva.

. Nl lrrr prima oari c6nd imi amintea de un starc albastru, care

lltrrtrr,n lll rr l)illlile lesate de maree.

Ar trt lrrri sd-fi pui o jachete. O se te alegi cu o pneumonie.

A.,trl1i ltu-i frig, l-am asigurat eu.

V, rr. tirrcrii, vi credeti invulnerabili.Nr f i tiin6rul acesta, domnule. Am toate motivele se ma mi-

lll{rr,/ i n lllr-s deja la o orizontald permanente.

llrt( lr rrrltd spre cuvintele TRENUL MISTERULUII de pe treningul

ttll,rr ?r rrr,1 intrebd:( i. inscamnd?

Nr ftiu. L-am gasit intr-un magazin cu mirfuri la mAna a

rhrttrr

N rul fost niciodatd intr-un asemenea magazin.

N -{li pierdut mare lucru.

Actrlo fac cumpardturi numai oamenii foarte seraci sau con-

trin/il {l()ar cd-s reduceri de preturi?

I )omnule, acolo sunt bine-venite toate piturile sociale.

A(unci ar trebui s6 merg gi eu intr-o zi. SA fac o aventure

rllr nslt.

rlrr,nrl Misterului este o sigli care aparc intr-o altd seie de romane ale lui Koontz,, "r ,l spl\: Cbristopher Snow (n.tr)

14 DEAN KOONTZ

- N-o sd gdsili un djinn intr-o sticl6, am zis eu, fEcAnd o referireLa filmul sdu Magazinul de antichitdli.

Nu mA indoiesc ci egti prea modem ca sd crezi in djinni gi alte

chestii de felul Asta. Cum poti se teci prin via15 c6nd n-ai nimic incare sd crezi?

- Oh, cred in ceva.

Lawrence Hutchinson era mai pulin interesat de credinladecat de sunetul vocii sale bine instruite.

Am mintea deschisA pentru tot ce-i legat de supranatural.

Preocuparea sa de sine mi se pdrea simpaticS. $i dacd era curiosin privinla mea, mi-ar fi fost dificil sd-mi pdshpz toate seiretele.

- Prietenul meu Adrian White era insurat cu o ghicitoare care-gi

zicea Portentia, zise el.

Am fbcut schimb de anecdote cu el:Am fost cu o fatd pe care am cunoscut-o, Stormy Llewellyn,

la un bAlci gi am primit un cartonag de la o magindrie care ghicea

viitorul, o magindrie numiti Mumia JigdneascS.

- Portentia folosea un glob de cristal $i tr6nclnea tot felul de

aiureli, dar era cu adevirat ghicitoare. Adrian o adora.

- Pe cartonat scria cd eu gi Stormy vom fi vegnic irnpreund. Darn-a fost a$a.

Ponentia putea sA prezicA ziua gi ora mo4ii unei persoanc.

V-a prezis ti dumneavoastri, domnule?Mie nu. Dar a prezis moartea lui Adrian, Iar dupd doud zile, la

ora pe care Portentia o prezisese, ea I-a impu$cat.

- Incredibil.

- Dar adevdrat, te asigur, spuse Hutch ti se uit6 spre o fereastr6

ce nu dddea sprc mare gi care, din aceaste cauzd, nu era acoperite de

draperie. Fiule, nu Ii se par€ cd-i vreme potrivitd pentru un tsunami?

Nu ared ci tsunami are vreo legature au vremea,

Simt ci-i aga. Fii atent la ocean in timp ce te plimbi.Apoi iegi ca o barzd din salon gi merse pe hol catre bucatdria

din spatele casei.

NOAPTEALUIODD 15

\"r rcfit pe u$a din fatE - prin care Boo trecuse deja. Ceinele

,rn ,r /r, Ptrr ilr curtea inconjurata de gard.

I t rIlclitur6 ca un arc inconjura poarta. Peste impletitura albA

l' lrl.l.rurr bougainvillea purpurie, care fdcea cateva flori chiar $i inttrrrprrl rr.r rrii.

\ nr rllchis poarta in urma mea, iar Boo trecu prin ea, in timp ce

lr {nr rtrrirs locului o clip6, trigand in piept aerul sirat, r6coros.

ltlllri cc petrecusem cdteva luni in camera de oaspeli a abafiei

lt llrrrtlrolomew, aflatd sus, in Sierra, incercand sA mA impac cu

rt{ln rrcir stranie qi cu pierderile suferite, mi a$teptasem si md

lxt',r, ,r( rsii, in Pico Mundo, ca si petrec CrSciunul. in loc de asta,

flt.',n,'rr (lrcmat aici, pentru un scop pe care nu-l gtiam in acel

itrrrrrrrl 1i pc care nu-l aflasem nici pan6 acum.

llrrrrrl sau blestemul meu - implica mai mult decat un vis pro-

lrll, ,r|'rrtc. O intuilie irezistibil6 mi duce uneori in locuri in care

firr rrr ,r! rlrrcc daci ag avea de ales. Apoi a$tept sA aflu de ce.

I rr 1r lloo ne-am indreptat spre nord, Promenada de scdnduri de

pr lrrl, zrr rlin Magic Beach, lungi de peste cinci kilometri, nu era

rlll llr rrrr. ci din ciment. Dar oragul ii zicea promenadd de scdnduri.

Irr zrlclc astea, cuvintele sunt maleabile. imprumuturile mici,

lt' !r( .iii iiduc5 oamenii la disperare din cauza dobdnzilor exor-

hl|rrr,,. sunt numite avans la platd. Un hotel $ic impreunA cu un

r {rllr0r l)rarpddit se nume$te centru de odihnS. Orice asamblare de

trlrt,rr licnctice, muzici proastd $i intrigd incoerent5 se numegte

lllllr rIlrlx)rtant.

I rr 1r lloo am urmat pasarela de beton. Boo este o corciturA de

r trlrirn.sc gqrrnan, gi e complet alb. Luna care trece dintr-o parte in

lltrr.r or rzontului nu se mi$ci mai tdcutd decat Boo.

Nrrrrrri cu il vid, pentru cd-i un caine fantomi.

I rr vricl spiritele mo4ilor care nu se induri si plece din aceasta

Irrllr, l)irr din cate Stiu eu, animalele sunt intotdeauna grabite siltr , rr llr luflca care urmeaz6. Boo este unic.

16 DEAN KOONTZ

Faptul ci n-a plecat reprezintd un mister. Mo4ii nu vorbesc,

cainii, deci tovar5$ul meu canin se supunea de doud orimanhrlui ticerii-

Poate rAmdsese in lumea aceasta pentru ce gtia c6 voi avea

voie de el, intr-un anurnit moment de criz6. Nu tebuia sd

aici prea mult timp, pentru ce am parte frecvent de necazuri.

in dreapta" dupd patru cvartale de case pe malul mirii,gazine, restaurante Si hotelul Magic Beach, cu trei etaje, cu

albi qi tende cu dungi verzi.

in stinga, plaja se oprea intr-un parc. in dupi-amiazg Iiripalmierii nu aruncau umbrd pe peluzd. '

Ceruljos gi aerul rece ii descurajaserd pe cei care se

plaj6. Nu stitea nimeni pe bincile din parc.

Cu toate acestea, intuilia imi spunea cA ea trebui€ sA fi€nu in parc, ci stdnd in afara acestuia, langA mare. Ea fusese inmeu cel roqu.

Cu exceplia plesciitului valurilor leneqe, ziua era ticute.dele de frunze de palmier agteptau o brizd carc si le face se

Trepte late duceau la chei. Fiind fantomS, Boo nu scoase

zgomot mergand pe scendurile uzate de vreme. Iar eu, fiind otomd in devenire, eram tacut, cu teni$ii mei.

La capdtul cheiului, pasarela se ldrgea lntr-o platformi de

vatie. Telescoape cu monede ofereau imagini ale navelor inale liniei de coastd Si ale portului pentru iahturi, aflat la vreo

kilometri spre nord.

Doamna Clopotului stitea pe ultima bancd, privindacolo unde cerul ca un insectar intahea marea sumbri, intr-onare fera cuseturi.

M-am rezemat de balustradd gi m-am preficut cd meditezmersul independent de timp al valurilor. Am zdrit cu coada

cA ea perca se nu-qi fi dat seama de sosirea mea, ceea ce mi-amis sd-i privesc profrlul.

NOAPTEALUIODD 17

llr r'r r rr rr t li urrroasl, nici ur6t5, dar nu era nici banale' Trdsdtu-

fib rt ll ,, rr icfitc din comun, avea pielea albd, dar prea palid6'

ll rt,'o 'r llllillisarc atragatoarc.

lllrrr',r l rrrcrt fat6 de ea nu era romanlios. Peste ea plutea un

rh llrlrlcr r;i blnuiam cd secretele ei erau extraordinare. Curio-

rn rtrigc.r spre ea. Simieam cd se putea si aibd nevoie de

tl lelt'rl

lh;l ll.rllcirr apiruse in visul meu cu mareea ro$ie, era posibil ca

ar'r,ll rr1 nu fie profetic. Era posibil ca femeia si nu moari.

ll nrll v/lzuscm aici, in diferite ocazii. Schirnbaserdm citeva

tr lrcccrc, majoritatea comentarii despre vreme.

lllrltt rd nu-i moarte, pentru ce vorbea. Uneori imi dau seama

lnr rft. u lircc cu o fantomb doar cand imaginea dispare sau cdnd

t ln lrlr un zid.

lh lltr. ,rcuzii, cAnd morfii fuseseri asasinali 9i doreau si-i aduc

llr,lln'r' in lhta justiliei, se materializau cu rinile la iveal6. Cdnd

,t,rllrrrllrn cu un berbat a cerui fatd implodase din cauza

rri rmui glon! sau cu o femeie care-9i ducea in brate capul

. irri dddeam seama la fel de iute ca oricine ci sunt in com-

t rtr t'i stafii.

ltr vrrrrl meu recent, steteam pe o plaji, iar pe nisip migunau

rh. lrrnrini apocalipticd. Marea se agitase cAnd un leviatan

rror sc ridicase din addncuri, iar cerul fusese acoperit de nori

tr lnft0calii ca fldcarile.Xprl vost, Doamna Clopotului, suspendati in aerul de deasupra

tt, Irlrrtise c6tre mine, cu bralele incruci$ate la piept, cu ochii( arnd ajunsese mai aproape, ochii i se deschiseser6 9i am

ll I[ ci rcflectarea a ceea ce se afla in spatele meu.

Irr,-liscm de doud ori de viziunea care se afla ln ochii ei 9i mil'.r.rrr <le doud ori fara se-mi amintesc viziunea aceea.

A( flrn m-am indepdrtat de balustrada cheiului 9i m-am a$ezat

hflgn crr. Pe banca era loc pentru patru persoane, iar noi ocupam

lllt'l(lc ci.