MARAMURES CIVILIZATIA LEMNULUI

Maramuresenii au fost dintotdeauna credinciosi lemnului, cruia i-au dat cele mai felurite forme, de la blidul din care mancau, pn la acopermntul de deasupra capului si bisericile n care se nchinau. Timpul nu a stat n loc si multe din aceste lucruri se fac acum din materiale mai moderne. Cu toate acestea, acolo unde miroase a lemn, maramureseanul se simte si azi acas. Iar vizitatorii se opresc si se minuneaz de frumusetea vechilor case, porti si biserici. Pe vremuri casele purtau o marc social relevnd statutul proprietarilor. De altfel, aceasta reiese mai ales din inscripiile scrise n limba romn cu litere chirilice sau n limba latin. Apar aici nume de meteri, de proprietari, de demnitari locali, cu diferite ranguri sociale, preoi i juzi, maramureenii simind nevoia s-i nobileze casele cu asemenea consemnri pentru a atesta vechimea construciilor i a le conferi valori n plus. Elementul care determina organizarea interiorului caselor, att n plan material ct i n cel ritual, era metergrinda. Aceasta strbate n lungime toate ncperile construciei i leag pereii transversali, susine ntreaga structur a acoperiului, mprtind, totodat, spaiul casei n dou: n dreapta, spaiul faptelor de via si n stnga, spaiul faptelor de ritual Poarta maramureean este un element arhitectural care confer Maramureului o identitate local incontestabil. n documentele medievale, era consemnat faptul c doar nobilii, aa numiii nemei, adic oameni liberi, aveau dreptul s i ridice pori. Cei care aveau poart, erau supui direct regelui i nu autoritilor locale. Astfel, spre exemplu, dac un rufctor se ascundea n gospodria unui nobil, era protejat n faa autoritilor locale prin semnul porii. Stlpii de pori sunt expresia marilor mituri din cultura noastr popular. Motivele sculptate n lemn au, fiecare, semnificaia lor bogat: Funia rsucit reprezint infinitul, necuprinsul, dar i legtura dintre cer i pmnt. Soarele, simbolul Dumnezeirii este dttor de via. El vede tot, tie tot i mai presus de toate, tie adevrul. Arborele vieii simbolizeaz viaa venic, tinereea fr btrnee. Figurile antropomorfe sculptate n stlpii porilor aveau rolul de a proteja casa, gospodria de forele Rului.

n viziunea popular, stlpul porii este pragul dintre un spaiu neutru i unul sacru, cel al gospodriei. Tocmai din aceste considerente, motivele cu rol protector sunt plasate aici, pe acest hotar simbolic. Azi, n Maramure, mai pot fi vzute pori vechi de lemn, in special in satele de pe Valea Cosaului, precum si n Muzeul Satului din Baia Mare si Sighet. Cat despre portile noi, acesetea au elemente decorative mult mbogite, de inspiraie recent, dar i-au pierdut din semnificaiile iniiale, pstrnd doar componenta esteticului.

Obisnuiti cu o publicitate care ofera vacante in locuri cit mai indepartate de zgomotul civilizatiei si al unei lumi intr-o perpetua miscare, amatorii de turism sint intimpinati deseori cu o oferta despre care oricine crede ca stie ceva: Maramures. Si totusi, se vorbeste atit de mult despre aceasta zona, dar ea este atit de putin cunoscuta. Pentru ca cine nu stie cum e acolo, cine nu a simtit vreodata candoarea si farmecul maramuresenilor, nu poate intelege, oricite randuri frumos ticluite ar citi sau la oricite discutii despre Maramures ar participa. Dar nu e totul sa fi fost in Maramures si sa fi strabatut soselele de la un capat la celalalt, iar la sfarsitul calatoriei sa marchezi un punct pe harta si sa spui: \"Am fost si acolo!\". Pentru ca in Maramures nu e loc nici pentru turismul de masa, si nici pentru calatorul neavizat. Civilizatia lemnului Este stiut faptul ca Maramuresul este renumit pentru constructiile in lemn, iar localnicii au un simt dezvoltat al culturii si prelucrarii sale. Faimoasele porti sculptate in lemn, casele din birne de stejar sau brad care, desi umbrite de marimea noilor locuinte, nu-si vor pierde nicicind farmecul si intimitatea, sint poate cele dintii lucruri care iti atrag atentia. Tot din lemn sint si acareturile de pe linga casa: "soprul" (format din patru stalpi, pe care se monteaza un acoperis mobil, care se ridica sau se coboara dupa cit fin adaposteste) sau "colesna" (magazia pentru lemne si unelte). Ingenios realizate in lemn sint si morile de apa, piua pentru batut lina sau viltorile, aceste constructii care folosesc la spalarea covoarelor, cergilor, toalelor, si care pot fi numite, intr-o metafora, masina de spalat a satului. Asimilarea intima a unei naturi In interiorul casei, obiectele din lemn nu servesc doar traiului zilnic, ci au si o adevarata valoare estetica, precum lavita, blidarul, lada de zestre sau \"ruda\", suspendata deasupra patului, pe care se pastreaza zestrea de tesaturi. Asadar, totul se leaga de lemn in gospodaria maramureseanului, ca o esentializare si ordonare a lucrurilor din preajma. Era normal atunci ca bisericile insesi sa fie ridicate din lemn. La fel ca si bisericile de lemn din Salaj, si bisericile din Maramures par atit de marunte, insa mesajul spiritual si pacea divina pe care le

emana sint cu mult peste asteptarile umile ale sufletului. Secretul longevitatii E adevarat ca Maramuresul este cunoscut pentru aceasta civilizatie a lemnului, pentru traditiile pe care stie sa le respecte, insa mai presus de toate sta maramureseanul, fire sanatoasa si robusta, care si-a pastrat judecata limpede si neintinata. In felul lor de a grai si de a privi lucrurile, in felul lor de a "hori" si de a fi ca oameni sta farmecul Maramuresului. Doar reusind sa simti puterea magica a maramureseanului, risul sanatos al maramuresencelor, gustul inselator al hornicii, ascultind intelepciunea batrinilor, graiul fermecat, arhaic al taranilor si cintecul ceterasilor poti intelege chemarea Maramuresului. Si atunci, nu vei simti decit un dor continuu si o dorinta puternica de a te intoarce si a nu mai pleca.