Stabila ~i independenta, civi-

lizatia chineza a durat 3500de ani, crednd realizari artis-

tice ~i culturale insemnate,

dar a decazut ~i s-a prabu~it

din cauza atacurilor

popoarelor din Vest, mai

avansate tehnologic.

D eSCOperirile arheologice au ar:1tat c:1 in

China oamenii s-au organizat in comu-

nit:1ti agricole de-a lungul v:1ilor, acumcel putin 7000 de aqi, Cu toate acestea, istoriacivilizatiei chineze a inceput de fapt o dat:1 cuprima mare dinastie, Shang, care a condusspatiul chinez intre anii 1532-1027 i,Hr,

Civilizatia din, China a inceput mult maitarziu decat cea din Orientul Apropiat, dar asupravietuit, neschimbat:1 din anumite punctede vedere esentiale, pan:1 in vremurile mo-deme, Printre motivele c:1rora se datoreaz:1

o"5.~

O Marele ZidChinezesc, construitpentru aparare intimpul dinastieiCh'in, a devenit calede acces pentru

trimi~ii imparatului ~inegustori.

O China, a~a cum

era impart,ita in tim-

pul dinastiei T'ang

O fn,eleptulConfucius (551-479

i.Hr.). fnva,aturile luiau format baza cul-turii chineze~ti.

i acest fapt sunt: relativa izolare a tarii fata dealte civilizatii; China l~i fabrica cele rnai multeproduse; cultura comuna putemica ce unealocuitorii Chinei; existentac unei clase de cartu-rari care au continuat sa Indrume societatea" chineza 1n timpul dornniilor ~i dinastiilor .

Sub conducerea dinastiei Shang, dinastia ~iipoporul ocupau o regiune relativ mica dinnordul Chinei, pe portiunile joase ale FluviuluiGalben (Hwang-ho); capitala era Anyang 1n

r Honan-ul de nord, Dinastia Shang folosea oI scriere care era o forma timpurie de chineza,~'ar cultul stramo~ilor, o alta trasatura distinc-

iva chineza -era bine stabilit, cel putin 1n,familia regala, Au Inflorit ~i preocuparile artis-:ltiCe traditionale, cum ar fi olaritul, tesutulmatasii ~i sculptatul1n bronz ~i jadele. in 1027i.Hr. dinastia Shang a fost detronata de dinas-tia Chou, aflata la putere pana In 256 I.Hr .Potrivit traditiei, noii conducatori sustineau ca

Raspandireacivilizatiei a continuat chiar ~idup~ ce dinastia Chou ~i-a pierdut in modconsiderabil puterea In secolul 8 I.Hr., iarChina s-a 1mp~rtit In mai multe regate rivale.

Luptele din ce In ce mai sangeroase, cul-minand cu Perioada Razboaielor intre RegateIntre anii 403-221 I.Hr., au incurajat aparitiaoficialilor competenti, mult mai eficienti ~i deIncredere fa~ de nobilii feudali. Aceste vre-muri tulburi au intensificat un conflict de ideicar,e a dus la aparitia a dou~ filozofii chineze

14Q

dinastia Shang i-5i pierduse "Mandatul Cerului"(autorizatia divina pentru a conduce), care 1re-cuse 1n posesia noii dinastii. Mandatul Ceruluiavea sa devina principala justificare pentrutoate schimbari1e politice ulterioare, deoarececonferea legitirnitate oricarui rebel victorios -care avea sa preia functia conducatorului ante-rior, de intermediar intre cer ~i pamant.

Rivalitate ~i lupteRegii Shang ~i Chou erau 1n esenta con-ducatori feudali, detinand un control extremde limitat asupra aristrocratiei putemice.Totu~i, existenta unei astfel de monarhii ilus-tra faptul ca exista deja o cultura comunaraspandita, iar in ac~asta perioada cultura s-araspandit, prin ernigrare, spre Yangtze -marele bazin fluvial din sudul Anyang-ului -~i dincolo de acesta. Cre~terea populatiei aaccelerat acest proces.

C/VlLIZATIA CHINEZA -REZISTENTA ISTORICA

pentru serviciul civil, bazate pe studiul inten-

siv al unor opere literare clasice bogate in idei

confucianiste.. Prin unnare, China ~i-a dezvol-

tat un serviciu civil instruit permanent, in care

fiecare membru exercita functiile de om de

afaceri, c~rturar ~i artist. Existenta acestora a.

contribuit la durabilitatea civilizatiei chineze,w

de vreme ce functionarul confucianist ~i etica

confucianis~ s-au p~strat, in timp ce dinastii-

le s-au prnbu~it. Chiar ~i atunci cand nomazii

au invadat tara, ai l~sat guvernarea pe mana

servitorilor civili, ordinea in tarn fiind p~strata,

in timp ce barbarii nou-veniti erau absorbiti

de solida culturn chinez~.

Aceast~ putere de absorbtie a devenit evi-

den~ dup~ prnbu~irea dinastiei Ran in seco-

lul III d.Rr: in nord conduceau dinastii bar-

bare, in alte locuri au ap~rut regate feudale

rivale. ins~ ideea Chinei unite -"Regatul

Mijlociu" -condus~ de UI) lmp~rat absolut nu

a disp~rut niciodat~ lntotalitate, iar in 589 un

mare general a fondat dinastia Sui.

O epoc3 de aur

Dinastia T'ang (918-907 d.Rr.), care a unnat

dup~ Sui, a restabilit m~retia chinez~, extin-

zand teritoriul chinez in Tibet, Asia Central~ ~i

de Sud-Est. Comertul a lnflorit, iar capitala

Ch'ang-an, afla~ la cap~tul Drumului M~tasii,

ruta comercial~ spre vest, s-a transfonnat

lntr-un ora~ complex, cosmopolit.

Din punct de vedere cultural ~i artistic,

dinastia T'ang ~i cea unn~toare, Sung, (960-

1279 d.Rr.), sunt considerate culmile civiliza-

tiei chineze. Printre artele in care au excelat

chinezii sunt: poezia, pictura peisagist~ ~i

ol~ritul; lntr-adev~r, fabricarea portelanului a.

reprezentat o mare realizare a chinezilor z~d.Irnicind pan~ in secolul XVIII incerc~rile

europenilorde a-i imita.

Barbarii ~i nomazii

Dinastia T'ang ~i Sung era atacata constant de

triburile nomade iar la lnceputul secolului XII

nordul Chinei a fost cucerit de dinastia bar-

bar~ Chin. Dinastia Sung a r~mas la putere in

sud, care devenise paru1 acum cea mai pros-

pern ~i mai popula~ regiune chinez~.

in timpul secolului XIII, dinastia Chin a

fost detronat~ de annatele nomade ale mon-

golilor, care i-au lnl~turat apoi pe membrii

dinastiei Sung. intreaga Chin~ a fost in final

cucerita de mongoli in frunte cu marele Ran

Khubilai care a fondat dinastia Yuan (1271-

1368), stabilind o nou~ capital~ la Peking (In

prezent Beijing). F~cand parte din imperiul

de baz1{ -taoismul ~i confucianismul. Taois-mul avea o conceptie mistic1{ ~i individualist1{,~i sustinea simplitatea vietii ~i armonia cunatura, In timp ce confucianismul, care avea oconcep1;ie etic1{ ~i social1{, sus1;inea pietateafamilial1{, modera1;ia ~i datoria civil1{ ca virtu1;iprincipale. Mai tarziu, In secolul I I.Hr. budis-mul a devenit al treilea element important Ingandirea chinez1{.

Statui Ch'inPerioada de R1{zboaie Intre State s-a sfa~it cuvictoria statului Ch'in, de la care provine cu-vantul China. Conduc;ltorul acestui stat, ShihHuang Ti, a devenit primul Imp1{rat chinez,restabilindu-~i dominioanele cu cruzime.Execu1;iile ~i deport1{rile au spulberat putereaaristocra1;iei ~i au eliminat orice opozi1;ie.Operele literare clasice au fost arse iar c1{rtu-rarii chinezi au fost persecuta1;i.

Mai mult, Ch'in a standardizat scrierea ~iunit1{1;ile de m1{surn chineze, lansand un pro-gram de lucrnri publice de mari propoI1ii. Unsistem rutier f1{cea leg1{tura Intre diverse zoneale imperiului ~i un Mare Zid a fost construitpentru a-i 1;ine la distant1{ pe cei mai de temutdu~mani ai Chinei, triburile nomade din nord~i nord-vest. Pentru construirea Marelui Zid afost nevoie de 1 milion de oameni, acestaavand o lungime de 2400 km.

Shih Huang Ti a murit In 209 I.Hr., iar di-nastia Ch'in a fost 1n11{turat1{ In 206 I.Hr; Aurmat dinastia Han, mai pu1;in asupritoare,care avea s1{ domine 400 de ani, cu o pauz1{de 16 ani 1ntre anii 9-25 d.Hr. Civiliza1;iachinez1{ era acum la maturitate, iar In zonelecucerite de China, paruI In sud la golfulTonkin, a fost impus1{ conducerea imperial1{.

Vietnam ~i Coreea au ajuns In sfera deinfluent1{ chinez1{, rnmanand astfel In urm1{-torii 1800 de ani. Datorit1{ p1{trunderilor InAsia Central1{, dinastia Han a ajuns s1{ de1;in1{controlul asupra rutelor comerciale spre vest,la cap1{tul c1{rora reprezentan1;ii acesteia vin-deau m1{tase chinezeasc1{ romanilor.

Cultura confucianistajn timpul dinastiei Han, operele literare cla-sice au fost reintroduse iar confucianismul adevenit etica oficial1{ a statului chinez. De~iavea la baz1{ zicale atribuite InteleptuluiConfucius (secolul 61.Hr.),-aceast:l doctrin1{ apreluat ~i unele aspecte din taoism ~i din altesurse, pentru a deveni etica servitorului civilloial. De asemenea, In timpul dinastiei Han aufost stabilite primele examin1{ri competitive~

O Figura din ceramica pictata a unui gar-dian. datand de pe timpul dinastiei T.ang.Monumente colosale reprezentandu-1 peBuddha erau sculptate in multe pe~teri sacrein China. Sub influen,a taoismului ~i a regiu-nilor populare. alte figuri au fost adaugatepanteonului budist.

O Fabricarea hartieia fost inventata inChina in aproximativanul 100 d.Hr.Aceasta era confec-,ionata din fibre aleplantelor care erauzdrobite iar apoi mo-delate ~i uscate pe oplasa de bambus.

O Studen'i citindmanuscrise. Lainceput limitat lalucrarile lui Buddha,tiparul a fast maitarziu falasit pentruarice lucrare.

1,)0

O Chinezii au inventat tehnica tiparului insecolul VIII d.Hr., cu 700 de ani inainte caacesta sa apara in Europa. Dupa pregatireabuca~ii de lemn, se ob~ineau tiparele princolorarea literelor sculptate in lemn.

O O tiparitura chinezeasca reprezentand,esatori de matase. Timp de secole. secretulciclului vie,ii viermelui de matase a fostcunoscut doar de chinezi. care au dezvoltattehnici de ,esut haine rezistente. bogatornamentate.

semn ca Mandatul Cerului era pe punctul de~ a fi transmis unei noi dinastii, iar ordinul con-~ fucianist ar fi raffias neschimbat. insa lucrurile~ nu aveau sa fie tocmai a~a.~

u.

Contactul cu Occidentulin perioada Manchu a existat o mare diferen-ta: China a intrat lntr-un contact din ce in cemai periculos cu Occidentul, iar aceasta a dusnu doar la caderea dinastiei, ci ~i a Chineiimperiale ~i a ordinului traditional.

Comerciantul italian din secolul XIII,Marco Polo, locuise ~i muncise in China candaceasta era condusa de Khan-ul Khubilai ~i ascris o carte celebra despre calatoriile lui. Cutoate acestea, unc contact semnificativ lntreEuropa ~i China a lnceput abia in secolul XVI,cand misionarii iezuiti au fost primiti la curteaimperiala iar comerciantii portughezi s,.auinstalat la Macao. Pe la jumatatea secoluluiXVII doar cateva sute de europeni aveau per-misiunea de a face comert cu negustoriichinezi, dar nu aveau voie sa paraseascaora~ul Canton.

mongol din punct de vedere nominal, Chinaa devenit In curand o putere separat~, domi-nand Inc~ o dat~ Asia de Est; doar japoneziil-au Infruntat cu succes pe Khubilai. Cu toateacestea, mongolii nu au devenit niciodat:lchinezi In cultur~ ~i conceptii, iar cand pute-rea lor a sl~bit au fost alungati de fortele unuic~lug~r 'rebel, Chu Yuang-chang (ZhuYuanzhang), care a devenit primullmp~rat aldinastiei Ming (1368-1644).

' Dinastiile Ming ~i ManchuIn timpul dinastiei Ming, capitala Chinei a~mas Peking, aici construindu-se celebrul pa-lat imperial. Cultura chinez~ a Inflorit din nou,de~i conservatismul era atat de accentuat Incatperfectiunea tehnic~ In imitarea trecutului erapreferat~ In loculluc~rilor originale.

Dinastia Ming a fast in cele din urm~ in1~-tura~ de noi invadatori "barbari", care se sta-bilisern anterior in Manchuria, spre nord-est.Prin urmare, dinastia Manchu sau Ch'ing(1644-1912) inglobase a mare parte din cul-tura chinez~; ins~ mult timp dup~ cucerireaChinei, ei au p~strat distanta fat;l de supu~iilor, pentru a nu fi influentati prea mult d~ ci-vilizatia acestora. Aceast~ procedur~ a func-tionat destul de bine pentru un timp, iar subK'ang His (1662-1722) ~i Ch'ien Lung (1736-95) nomazii din nard au fast in cele din urm~imblanziti iar suveranitatea chinez~ s-a extinsdin Formosa (acum Taiwan) in Tibet.

Ca ~i dinastiile anterioare, dinastia Manchua inceput s~ piard~ controlul asupra vastuluilor imperiu. In mod normal, infrangerile depeste hotare ~i nelini~tea de acas~ ar fi fast un

151

CIVlLIZATIA CHINEZA -REZISTENTA ISTORICA

O Populatia Manchu, fondatoarea dinastieiCh'ing, provine din zona tluviului Amur, zonanumita azi Manciuria.

O La inceputul secolului XVII, o misiuneiezuita restransa dar foarte influenta a ajunsin Peking, ca~tigandu-~i mai degraba renu-mele de carturari cre~tini decat de misionari.Matteo Ricci, pionierul iezuit (stanga sus)alaturi de Ferdinand Verbiest ~i Adam Schall,ofereau cur1ii sfaturi in probleme ~tiin1ifice.Hsu Kuang-chi', cel mai celebru convertit allui Ricci, este ilustrat in partea de jos a ima-ginii, impreuna cu nepoata sa.

O Aceasta fotografie, facuta in China insecolul XIX, prezinta diferi,i me~te~ugarifacandu-~i munca pe strazi. De la stanga ladreapta: un vanzator de supa, un scrib. unbarbier ~i un clarvazator.

Acest progres lent se datora in mare partefaptului ca China era o tara foarte prospera.Chinezii aveau nevoie de putine lucruri dinafara tarii ~i considerau ca nu au nimic deinvatat de la barbari -adica celelalte popoare.Ei subestimau in special importanta progresu-lui tehnologic. Ei facusera descopeJ;iri impor-tante, cum ar fi praful de pu~ca, dar respectullor fata de trecut ~i rezistenta lor la schimbaridemonstrau ca inovatiile nu erau exploatatein China. Totu~i, au existat cateva exceptiiimportante, ca inventarea hartiei ~i a tiparitu-lui, care i~i gaseau locul in cultura chineza,bazata pe ~tiinta de carte.

Slaba ~i umilitainapoierea tehnologica a Chinei a devenitbrusc evidenta cand englezii au descoperjtceva ce i~i dorea populatia chineza: drogulnumit opiu.

intre 1839 ~i 1842 rezistenta pana atunciputemica a guvernului imperial fata de impor-tul drogului a fost zadarnicita dupa oinfrangere grea in "razpoiul opiului" ~i, pentrurestul secolului XIX, China a fost umilita inmod constant de influenta puterilor occiden-tale caJ;e ii smulgeau concesii dureroase, unadupa alta.

152 Istorie universala 90 -LUMEA COMUNISTA Istorie universala 95 -CHINA iN SECOLUL XX

in 1894-95, ]aponia modemizat~ a profitat~i ea de Inapoierea tehnologic~ a Chinei,Infcingind-o pe aceasta In r~zboi ~i ocupindFormosa ~i Pescadores. incerc~rile de a facereforme au e~uat, iar o reactie conservatoarea avut ~i mai putin succes. in 1900, cind sectaanti-strnin~ a boxerilor a asediat legatiile(cartiere diplomatice) din vestul Peking-ului,o forta intemational~ a zdrobit rebeliunea iarChina a fost aspru pedepsit~. Dup~ aceasta,ordinea traditional~ a t:lrii a dec~zut rapid,deoarece reformele, printre care abolirea sis-temului de examinare, au sl~bit autoritatea ~iau rnaniat pe studentii ~i locuitorii din ora~care aveau o gindire modem~.

De~i s-a introdus un sistem constitutional,nobilii manchu nu au putut renunta la putere.in cele din urm~,fu octombrie 1911, a izbuc-nit o revolutie. in februarie 1912, Imp~ratul1nvirst:l de ~aseani a abdicat, a fost proclamat~republica, iar lunga istorie a Chinei imperialea luat sfi~it.