ciobanica laurentiu- proiect la biologie.ppt

9
Padurea – Ecosistem natu Padurea – Ecosistem natu In zona mea intalnim padurea de foioase avand spatii de vegetaţie în care predomină arborii cărora, toamna, le cad frunzele, funcţia de fotosinteză încetând. Arborii din aceste păduri sunt: stejarul, Arborii din aceste păduri sunt: stejarul, arţarul, castanul, fagul, mesteacănul, teiul, arţarul, castanul, fagul, mesteacănul, teiul, arinul, ulmul, frasinul, plopul, salcia etc arinul, ulmul, frasinul, plopul, salcia etc

Upload: magda-coisin

Post on 07-Oct-2015

22 views

Category:

Documents


0 download

TRANSCRIPT

  • Padurea Ecosistem natural In zona mea intalnim padurea de foioase avand spatii de vegetaie n care predomin arborii crora, toamna, le cad frunzele, funcia de fotosintez ncetnd.Arborii din aceste pduri sunt: stejarul, ararul, castanul, fagul, mesteacnul, teiul, arinul, ulmul, frasinul, plopul, salcia etc

  • Pdurile aduc numeroase beneficii importante, acestea adpostesc peste jumtate din speciile care triesc pe Pmnt, ajut, de asemenea, la ncetinirea nclzirii globale, prin stocarea i reinerea carbonului, sunt surse de produse lemnoase ajut la reglarea cderilor de precipitaii, sunt surse eseniale de hran i ap i aduc n acelai timp enorme avantaje estetice, spirituale i de agrement pentru milioane de oameni.

  • Ca depozite globale importante de carbon, pdurile joac un rol fundamental n influenarea climei Pmntului. Plantele i solurile din pduri conduc ciclul global al carbonului prin reinerea dioxidului de carbon n fotosinteza i eliberarea lui n respiraie. Dei reinerea de carbon prin fotosintez descrete la un moment dat pe msur ce copacii mbtrnesc, multe pduri mature continu s rein carbonul in sol.

  • Animale intalnite in fauna locala: Vulpea Mistretul Caprioara

  • Veveria Iepurele

    Ciocanitoarea

  • RELAIILE TROFICEntr-o pdure de foioase se stabilesc cele mai complexe legturi trofice datorit numrului mare de animale cu regimuri variate de hran; acestea nu vor fi niciodat lipsite de hran.Vulpea nu este un animal strict carnivor. Ea consum pe lng animale (iepuri, oareci) i hran vegetal (fructe), dar n cantitate mai mic. Astfel, ea se adapteaz n orice anotimp n funcie de hrana disponibil.

  • Ca urmare a lipsei de hran pe timp de iarn, unele animale migreaz, altele ii fac provizii, iar altele intr n stare de amorire sau de hibernare.Cu ct o specie de animale va avea un regim mai variat de hran, cu att va avea un rol mai important n meninerea echilibrului ecologic.Ea va ine sub control att speciile cu care se hrnete ct i speciile pentru care reprezint hrana.

  • Prin aceste relaii trofice, echilibrul unei pduri este stabil. Distrugerea lui are loc cnd se taie pdurea sau sunt omorte animalele n mod necugetat. De aceea, orice intervenie a omului n natur trebuie bine chibzuit, iar consecinele bine calculate.

  • S nvm oamenii s iubeasc pdurea. S o ngrijeasc aa cum i ngrijesc casele i copiii lor , s-o nmuleasc, s se uite la lemn ca la aur i s-i doar inima cnd taie, cci fiecare pom e un om ! (Ioan Grigorescu Ascult i uit-te bine: nu sunt copaci, sunt oameni!)