a 12-planeta part2

156 ZECHARIA SITCHIN

Cai inaripati, animale stranii, globul ceresc inaripat, zei-tati cu coarne ie~ind din acoperamantul de pe cap sunt toateteme mesopotamiene cunoscute. Se poate presupune deci ca ra- 'cheta de foc desenata pe sigiliul cretan era, de asemenea; unobiect familiar in Orientul Antic.

Intr-adevar, 0 racheta cu "aripi" -la care se ajunge prin-tr-o "scara" - poate fi vazuta pe 0 tablita scoasa la iveala laGhezer, un ora~ din Tara Caanitilor, la vest de Ierusalim. Cea-lalta imagine de pe sigiliu infiiti~eaza 0 racheta la sol, alaturi deun palmier. Originea sau destinatia celesta a obiectului este ates-tata de simbolurileSoarelui, Lunii ~iale constelatiilorzodiacale .

care impodobesc sigiliul.(Fig. 70)

*

Textele, mesopotamiene care vorbesc despre curtea inte-rioara a templelor sau calatoriile prin cer ale zeilor ori 'chiar ca-zuri in care unii oameni au urcat in cer, utilizeaza termenul su-merian niu sau derivatii sai semitici $u-mu ("cea care este mu '),$am sau $em. Deoarece termenul mai inseamna ~i "lucrul pen-tru care cineva este tinut minte", cuvantul a ajuns sa insemne ~i"nume", dar utilizarea acestui sens de ~,nume" in textele vechi

Fig.70

\

"

A Douisprezecea Planeti 157

in care este vorba de obiecte utilizate pentru zbor a ingreunatdescoperirea adevaratei semnificatii a acestoni.

Deci G.A. Barton, in cartea sa The Royal Inscriptions 'ofSumer and Akkad (Inscriptiile regilor din Sumer ~i Acad) a tra-dus inscriptia din templul lui Gudea - "mu a sa va imbrati~aPamantul, de'la ,uncapat.la altul"- ca "Numele sau va umplePamantul". Un imn allui I~kur,ce vorbea despre "al sau mu ceraze emitea" care putea atinge in~iltimilecerului, a fost tradusasemanator: "al sau nume stralucea ~i pana la zenitul ceruluiajungea". Simtind ca, totu~i, mu poate fi un obiect ~i nu un"nume", unii cercetatori I-au tratat ca sufix sau 0 marca gr~ma-ticala ce nu necesita traducere, evitiindu-lastfel complet.

Nu este foarte dificil sa descoperi etimologia cuvantului~i sa vezi cum sensul de "camera din cer" a ajuns sa insemne"nume". Aufost descoperite sculpturi care infiiti~eaza un zeuintr-o camera in forma de racheta, ca de pilda acest obiect foar-te vechi (aflat aoum la Muzeul Universitatii Philadelphia) undenatura celesta a camerei este atestata de cde douasprezece glo-burl care 0 decoreaza. (Fig. 71)

Multe sigilii infiiti~eazaastfel de scene; un zeu sau alte-ori doi in interiorul unei astfel de "camere divine". tn cele maimulte cazuri aceste obiecte erau venerate.

Dorind sa-~ivenereze zeii pe tot cuprinsul tarii, ~i nu nu-mai in or~ele in care se afla "casa lor", oamenii din Antichitateau inceput ~ase inchine la astfel-de statuete, reprezentaridu-i pezei in interiorul "camer~i divine". Stalpi de piatra, modelatipentru a inchipui aceasta camera erau astfel ridicati in locurispeciale, dupa care se grava imaginea zeului, pentru a se sugeraastfel ca acesta este inauntru.

. A lost aoar 0 prOOlema uc:: lU~lp p<Uli1"i1UU 1'"'1:>11,?1 ,",Vl1UU-

ditorii -, asociind aceste pietre cu puterea ae a urca la cer ...,.. sa~. inceapasa-~igravezeimaginilelor pe stelaeasociindin acest

fel propria lor persoana cu -Laca~ulEtern. Daca 'ei nu puteauevita uitarea, era important ca macar numele lor sa fie pe ,veciecomemorate.(Fig. 72) .

Cascopul acestor pietre era de a simula nave cere~ti pu-tern deduce din numele pe care Ie aveau aceste stelae. Sumene-


Fig. 71

...

Fig. 72

A Douisprezecea Planet! 159.j

"

nii Ie numeau NA.RU ("pietre' care se ridica"). Acadienii, babi-lonienii ~i asirienii Ie numeau naru ("obiecte care dau lumina").Amoritii Ie numeau nuras ("obiecte de foc" - in ebraica, nerinca mai insemnandun stalp care da lumina,~i deci "Iuma-nare"). tn limbile indo-europeneale horitilor~i hititilor, eleerau numite hu-u-a$i("pasarea de foc din piatra"). '-.

Referintele biblice Indica familiaritatea cu doua tipuri demonumentecomemorative,yad ~i~em.Profetul Isaia a transmispoporului asuprit din Iudea pro~isiunea unui viitor mai bun ~imai sigur:

~i Ie voi da lor, in casa mea intre zidurile mele, unyad ~iun ~em.

~.

.Traduse literal, ._~ceastaar sugera promisiunea Domnuluide a da poporului sau 0 "mana ~iun nume'" Din fericire; totu~i,

. din vechile monumente numite yad care mai suntinca in "Tarasmnta", putem vedea ca ele se distingeau printr-un varf in for-ma de piramlda. Cel care se numea ~em:aveavarful oval. Am-bele, se pare, au inceput prin a fi copii ale "camerelor cere~ti",

:1

j<'ig.73

~.~ ,...~-~~,--- ._".~. ~.~


vehiculele zeilorpentru a urca in Lac~ul Etem. In Egipt se fa-ceau adevarate pelerinaje la un templu anume din Heliopolispentru a vedea ~ia se inchina la ben-hen - un obiect in forma 'de piramida in care zeii sosiserape Piimiintin timpuri imemori-ale. Faraonii egipteni, la moarte, erau supu~runei ceremonii de"deschidere a gurii", prin care ei erau transportati cu un obiectsimilar in Laca~uletem. (Fig. 73)

Insistenta traducatorilorBibliei de a traduce priil "nume"oriunde intiUneau~em a ignorat complet un atent studiu publi-cat in urma cu mai bine de un secol de G.M. Redslob in Zeit-schrift der Deutschen Morgenlandisehen Gesel/schaft (MitQ-Io-

gia Orientului Apropiat) in care acesta atrage atentia asuprafaptului ca termellii ~em ~i ~amaim ("cer") se trag din radacina~amah, care inseamna "foarte sus". Ciind in Veehiul Testamentse spune ca David a ridieat un ~em pentru a celebra victoria -asupra araminilor,el nil a ,,ridicat un nume" ci a ridicat un mo-nument orientat spreeer. , ,

Descoperirea ~i aeceptarea faptului ea mu sau ~em nu in-seamna ,,DUme"ci "vehicul cerese" desehide calea spre intele-gerea multor legende ~i pove~ti antice, inclusiv povestea biblicaa Tumului Babel.

-Cartea Genez~i, capitolul unsprezece; poveste~te incer-carea oamenilor de a, ridica un ~em. Relatarea este faeuta inlimbajul concis (~i precis) al descrierilor istorice. Cu toate aces-tea, generatii intregi de savanti ~i traducatori au incercat saacorde povestirii doar un sens alegorie deoarece - a~a cum auinteles ei - era 0 povestire despre incercarea oamenilor de a-~if~ p nn nnmp" A t'~"C't;; tnto o...,...o ~_A",._~ ~ ~ :.t:-eatia factuala a povestirii; concluzia noastrii referitoare la sen-

suI cuviintului ~em face povestea la fel de semnifieativa pentrunoi a~a cum era pentru oamenii, Antichitiitii.

Povestea bibliea a Turnului Babel trateaza evenimentele

care au urmat repopularii Pamiintului dupa potop, cand ni~teoameni "care veniserii dinspre riisarit, au gasit 0 campie in Tara~inear ~i s-au stabilit aeolo".

-

.g-,

A Douasprezecea' Planeta 161

Tara ~inear este, desigur, Sumer, campia dintre cele douiifluvii in sudul Mesopotamiei, ~i oamenii, cine deja ~tiau sa facaciiramizi arse ~i eonstrucfii foarte inalte, au spus:

"Haidem! sa ne zidim 0 cetate ~i un turn al caruivarf sa atinga cernl, ~i sa ne facem un ~em ca sa nu fimimpr~tiati pe fata piimiintului." '

, ~Dar acest plan al oamenilor nu era ~i eel al D0IIl!1ului.

~i Domnul a venitpe Pamant sa vada or~ul ~i tur-nut ridicat de fiii oamenilor. '

~i Domnul a zis:' "lata, ei sunt un singur popor, ~itoti au aeeea~i limba; ~i iata de ce s-au apucat; acumnimic nu i-ar impiedica sa faca tot ce ~i-aupus in gand.~'

~i apoi Domnul a zis unei alte persoane, care nu este nu-mita:

'~

Haidem!Sa Ne pogoram ~i sa leincurciim limba,ca sa nu-~imai inteleaga vorba uhii altora. ,

~i Domnul i-a impra~tiat de acolo pe toata fatapiimiintului;a~aau incetat sa zideasca cetatea.

De aceea cetatea a fost numita Babel, caci acolo aincurcat Domnullimba intregului Piimiint.

Traditionalatraducere a lui ~em prin "nume" a facut po-vestea neinteliS!ibilamulta vreme. De ce oare sa se straduiascaatat oamenii din Babel-Babilonia- "sa-~i faca un nume", de ceoare aeest ,,Dume"sa fie pus pe "un turn al carui van sa ajungala cer", ~i cum amime putea impiedica acest "nume" "impr~-tierea oamenilorpe toata fata piimiintului"? -

Daca ei nu incercau dedit' sa-~i faca a~a cum ne explicasavantii ,,0 reputatie", de ce anume sa-l fi supiirat asta awt demult pe Dumnezeu?De ce oare construirea acestui ,,Dume"estevazuta de Dumnezeu ca Unfapt dupa care oamenii ar fi putut

'I

-- ...-----.


face "tot ce ~i-au pus in gand"'? Explicatiile traditionale nu reu-~esc sa explice de ce anume a chemat Dumnezeu pe eineva aldirui mime nu este dat in Biblie ~i i-a cerut sa coboare ~i sa dis-truga ~ceastainitiativaa oamenilor. .

Credemca raspunsurilela aceste intrebaridevin claredaea citim "vehicul ceresc" pentru $em, termenul folosit de tex-tul original din ebraica. Atunci, aceasta poveste ar vorbi despreinc~rcarea oamenilor, care se impra~tiasera pe toata suprafatapamantului, pierzand contactul unii cu altii, de' a construi un"vehicul ceresc" ~i un "turn pentru lansare", astfel incat ~i ei -la fel ca zeita Ishtar, de exemplu - sa zDoare intr-un mu "pestetoate pamanturile oamenilor".

Un fragment dintr-un text babilonian, cunoscut s1,1bnu-mele de "Epopeea creatiei" relateaza ca prima "Poarta a Zeilor"a fost construita in Babilon, chiar de zeii in~i~i. Le-au fost dateordine cetelor de anunnaki, zeii de rand:

. Sa construitiPoarta Zeilor.. .Sa faceti caramizile.$em-ul sa fie pus in locul desemnat.

Timp de doi ani de zile au muncit anunna~i - "turnandtundapa... tasonimd canimlZlie"- pana cand "au ridicat sprecer vfufullui'E~agila" ("casa zeilor") ~i"au ridicat turnul panala bolta ceruhJi"..

A fost deci 0 anumita obraznicie din partea oamenilorconstruirea unui turn de lansare intr-un loc rezervat zeilor, de-oarece numele acestuia - Babili - insemna de fapt "Poarta zei-Jor"".

Mai exista oare ~i 0 alta dovada pentru a corobora poves-tirea biblica ~iinterpretareanoastra? .

Preotul-istoric babilonian Borosus, care a incercat sa rea-lizeze 0 istorie a omenirii, in secolul al treilea i.Ch. spune ca"primii locuitori ai Pamantului; celebrand puterea lor... s-auapucat sa ridiceun turn al carui van sa aj1.ingapana la eer." Dartumul a fost distrus de zeii ~ide vanturile turbate '"iar zeii Ie-au

--.-----

..

I~f'

A Douisprezecea Plaoem 163

incurcat'limba oamenilor, care pana atunci vorbisera 0 singuralimba". "

George Smith, in cartea sa The Chaldean Accoun, of Ge-nesis (povestea caldeeanaa Genezei) a descoperit ininsemnarileistoricului grec Hestaeus 0 relatare despre faptul ca, dupa "ve-chile traditii", oamenii care scapasera de potop au venit in Se-naar in Babilonhi, dar s-au impra~tiat de acolo din ca1.izadi-versitatii limbilor. Istoricul,Alexandru Polyhistor (secolul Ii.Ch.) scrie ca lainceput toti oamenii vorbeau aceea~i limba.Apoi, fiindca s-au apucat sa construiasca un turn nobil, princare ei sa poatii sa ajunga la cer, zeul eel mare le-a pedepsit in- ,drazneala, triniitfuId 0 furtuna; de atunci, fiecare trib a primitlimba lui. "Cetatea in care s-au petrecut &cestea,Babilon se .numea."

Nu mai existii nici un dubiu' aeum ea povestirea biblieapreeum ~i relatarile istorieilor Antiehitiipi sunt de origine su-meriana. A.H. Sayee, in The Religion of the Babylonians, (Re-ligia babilonienilor) a semnalat varianta babiloniana a eonstrui-rii Tumului Babel. In toate variantele, elementele de baia, in-eerearea de a eonstrui un tum~i apoi "meurearea" limbilor, ra-man nesehimbate. Mai sunt ~i'alte variante sumeriene ee reIa-teaza despre diversifiearea limbilor oamenilor de eatre un zeumaniat.

.1I

Fig. 74


Mai mult ca sigur, omenirea nu avea pe vremea aceea cu-no~tintele .necesare unei astfel -de constructii; cohlborarea cu unzeu care poseda .aceste cuno~tinte era deci esentiaHi. Sa-i fi sfi-dat vreun zeu pe ceilalti ajutand omenirea? Un sigiliu-cilindricdescrie 0 lupta intre zei, se pare pentru aceasta disputata con-structie a oamenilor. (Fig. 74) .

o stela sumeriana, aflata acum la muzeul Louvre, poatedescrie evenimentulbiblic. Ea a fost pusa prin anii 2300 LCh.de Naram-Sin, regele Acadului, iar cercetatorii care s-au aple-cat asupra ei considera ca descrle victoria regelui asupra du~-manilor sai; dar figura centrala nu 0 reprezinta regele, ci unzeu, u~or de identificat prin coafura Sa conica' ~i coarnele pecare Ie poarta, simbol exclusiv al zeilor. Mai mult chiar, acest

. personaj nu pare Ii fi conducatorul oamenilor, ci se pare ca iistrive~te. In schimb,ace~ti oarneni nu par a fi angajati intr-o

Fig.75

..

A Douisprezecea Planet! 165

batalie, ci se indreapta ~i stau in adoratie in fata aceluialii obiect'conic asupra canna'este indreptata ~i priYirea zeului. Inarmatcu'un arc ~i'cu 0 suiita, zeul pare mai degraba manios, decatbinevoitor.(Fig. 75) .

Obiectul conic pare orientat spre trei corpuri cere~ti.Daca manmea, forma ~iscopul obiectului par a indica faptul caacesta este un ~em,atunci scena reprezinta un zeu manios, inar-

. mat pana in dinti ce strive~temultimea adunata pentru sarbato-rirea ridicani ~em-ului.

Atat povestirea biblica, cat ~i cele mesopotamiene au 0singura morala: vehiculul zburator era menit zeilor, nu oame-nilor. .

Oamenii - spun atat legendele mesopotamiene cat ~i tex-tele biblice - puteau sa urce in Laca~ulEtern al zeilor numai ladorinta expresa a acestora. De aici reies mai multe povestiridespre ascensiuni la cer ~ichiar zboruri spatiale.

*..,~, I

I

. 4

VechiulTestamentpoveste~tedespre ridicarea la ceruri amai multor muritori.

Primul a fost Bnoh, un patriarh ce a trait invremurile dedinaintea potopului, care "a umblat cu Dumnezeu"; EI era al~apteleapatriarh de la Adam ~istrabunicullui Noe. AI cincileacapitol al Genezei da 0 lista genealogica a tuturor acestor patri-arhi ~i varstele la care au murit - cu excePtia lui Enoh' care"apoi nu s-a mai vAzut, pentru ca I-a luat Dumnezeu". Se pare,conformtraditiei, ca DumnezeuI-a luat pe Enoh pentru a-ilI~orctfinemurirea. Un alt muritor.luat IIi cer "intr-un vartej" afost profetul Ilie.

o referintAmai putin cunoscuta despre un muritor care afost dus in cer ~idaruit cu mare intelepciune, in Veehiul Testa-ment, este cea referitoare la regele Tirului (ora~ fenician pecoasta estica a Mediteranei). in capitolul 28 a Caqif lui Eze-chiel, profetul este rugat sa-i aminteasca acestuia cum a fostinvitat de zei sa vizit~zeSf'antulLac~ din Ceruri:


Ajunsese~ila cea mai inaIta desav~ire, erai plindeintelepciune~idesav~it in frumusqe. '

'': Stateai in Eden, gridina lui Dumnezeu, ~ierai aco-perit 'cu tot felul de pietre pretioase...

Erai unheruvim ocrotitor,cu aripile intinse; te pu-sesem pe muntele cel siant at lui Dumnezeu, ~i umblaiprin mijloculpietreIor scanteietoare.

Profetind ca regele Tirului va muri de moartea "celor ne-circumci~i"de mainile unor striini, chiar daca Ie va striga aces-tora "sunt un zeu", Dumnezeu i-a spus lui Ezechiel ~imotivul:dupa ce regele a fost luat in UCaJjulSiant ~i i s-a dat acces latoata intelepciunea,inima lui "s-a ingamfat", a intrebuintat gre-~itintelepciuneasa ~ia pangmttemplele.

Pentruca ti s-a ingamfatinima~iai zis: "Eu suntDumnezeu, ~i~edpe scaunul de domnie lillui Dumnezeuin mijlocul marilor", macar ca nu e~tidecat om ~inu ~~tiDumnezeu, macar ca iti dai ifose ca ~icand ai fi Dumne-zeu.

~i textelesumeriene vorbesc despreoameni care au fostluati in cer. Primul a fost Adapa ,,modelulde om" creat de Ea.Lui, Ea "i-a dat intelepciune, dar viata ve~nica nu i-a dat-o".Cum treceau anii, Ea s-a decis sa evite moartea lui Adapa dan-du-i un !jemcu.care sa ajunga la Siantul Uca~ dill Ceruri alluiAnu, pentru a se imp~i cu Painea.Vietii ~i Apa Vietii. CandAdapa a ajuns la Anu, acesta I-a intrebatcine i-a dat !jem-ulcu'"'"t\.l U "JUliO 111 "''''1.

~e pot descoperi cateva indicii importante in relatirilebiblice '~i cele sumeriene despre urcmle la. ceruri ale murito-'rilocin Siantul Lac~ al zeilor. Adapa, ca ~iregele din Tir, fuse-se creat dintr-o "forma" perfecta. Ambiiau trebuit sa foloseascaun ~em - ,,0 piatra scanteietoare" """" pentru a ajunge in Eden.Unii s-au reinto~ dupa aceea pePamant; altii au ramas acolo,ca de pilda eroul sumerian al potopului, pen~ a se bucura de

".

A Douasprezecea Planeta 167

" compania'zeilor. Pe acest erou sumerianJI cauta Gb.ilgameshpentru a obtinede la el secretul Arborelui Vietii.' ,., .,:+: ,).)

Ciutarea zadarnica a Copacului Vietiide c.aY-!Gun muri-tor este subiectul uneia dintrecele mai lungi ~i mai frumoasetexte diruite de civilizatia sumeriana culturii'universale. Numi-ta "Epopeea lui Ghilg~mesh:', este povestea regelui din Urukcare a fost nascut din unirea unui muritor cu 0 zeitii..Ghilga-mesh era considerat din aceasta cauza "doua treimi zeu, 0 tiei-me uman", lucru care I-a fiicut sa caute .depa~ireadestinului saude muritor._ El a aflat din legendele sumeriene.ca unul din str§.mo~ii

sai a devenit nemuritor fiind luat in cer de catre zei, lmpreunacu sotia lui. Ghilgamesh I-a cautat-pe acest stramo~al sau, Ut-napi~tim,pentrua obtinesecretulnemuririi. . .

Lucrul care I-a determinat sa pIece in ca\,1tareasa a fostceea ce el a crezut a fi un semn "dela An\!. Versurile suna insamai.mult ca descriere a caderii pe Pamant a unei rachete. Ghil-'gamesh i-a descris aparitia mamei sale, zeita NIN.SUN:

~

~

Mama; ast' noa"ptem-am simtit minunat,. M-am plimbat cu nobilii mei.Stelelese adunau in cer.Lucrullui Anu a cazut langa mine.Sa-l ridic am incercat; prea greu pentru mine era.Sa-l mi~cam incercat; dar nu am feu~it!Oamenii dinUruk, in jurullui s-au adunat,~i nobilii i-au sirutat picioarele.Mi-am proptit fruntea de el ~iei m-au ajutat.L-am ridicat ~i-nfata ta I-amadus. .

lnterpretarea data evenimentului de mama lui Ghilga-mesh ne este necunoscuta, deoac.ecetablita este deteriorata.Dar, in mod clar, Ghilgamesh a fost incurajat de aparitia obiec-tului - "lucrullui Anu" - sa porneasca iIi aventura sa.'In intro-ducerea epopeii, miratorul ni-l prezinta pe acesta ca fiind "celintelept, cel care traise'tot ce era de trait":

",r,

it

____h._.

168 ZECHARIASITCHIN A Douisprezecea Planeta 169

Lucrurile ascunse Ie .vazuse,~i ce omului e tainuit el ~tie;~i chiar ve~ti de dinainte de PotopEI a adus.La mari depiiI1ari el calatoreaCu multa vitejie ~i mari piedici invingea in cale.lar la intoarcere, punea sa se-nsemnezeToate ispravile sale pe un stalp de piatra.

Lasa-ma sa intru in tinut ~iun ~em sa imi ridic, malasa.

10 locurile jn care se ridlcii ~em-urile,sa imi ridic~em-ul,ma lasa...

Adu-ma la locul de coborare pe Pamant de la. . .~i sub protectia ta ma ia!. .

Regele Ghilgamesh, spre Tinutul lui Tilmun s-aindreptat.

I-a spus prietenului sau Enkidu: ,,0, Enkidu..:Voi intra in tinut, un ~em imi voi ridica.10 locurile unde ~em-urile' se ridica, .tmi voi ridica ~ieu un :jem."

Din nefericire, nuniele locului de aterizare nu poate ficitit datorita faptuluica tiiblitaeste deteriorata. Dar, oriunde s-arfi aflat acest loc, Ghilgamesh ~i Enkidu au ajuns la hOhireleacestuia. Era 0 ,,zonainterzisa", aparata de ni~tepaznici fioro~i.Obosip ~i fiindu-Iesomn, cei doi au decis sa poposeasca pestenoapte.

Curand dupa ce au adormit, ceva i-a zguduit ~i i-a trezit.. ,,M-aitrezittu?" ~i-aintrebatGhilgameshprietenul."Sunt treaz?"s-a intrebat el, deoarece era martorul unei aparitii stranii, atatde ciudate incat se intreba daca v~seaza sau .nu. I-a ,spus luiEnkidu:

Calatoria "Ia mari depiirtiiri" pe care a fiicut-o Ghilga-mesh era, desigur,cea spre "J..ica~ulzeilor"; era insotit de tova-r~ul sau Enkidu. Scopul lor era sa ajunga in Tinutul lui Til-mun; deoarece acolo putea sa ridice un ~em.Traducerilecuren-te intrebuinteaza ,,Dume"acolo unde textul utilizeaza sumeria-nul mu sau acadianul :jumu; yom folosi termenul :jem,totu~i,astfel incat adevarata sa semnificatie, "vehicul zbuditor", sapoatii reie~icu claritate:

Nere~ind sa-I faca sa-~ischimbe gandurile,atat biitraniiidin Uruk, cat ~i zeii pe care ii consultase I-au sfiituit sa obtinamai intai consimtamantul~i ajutorul zeului Utu/~ama~."Candintri in tinut, pc zeul Utu, anuntii-Imai intai", I-au prevenit ei.,,::,,; " t: u: ~1"'11'-u~u t<1I~i1Vi111, J-auaLraslar ~Ilar aten~la.Deci, prevenit astfel, Ghilgamesh s-a adresat zeului, cerandu-ipermisiunea:

'In visul meu, fratele meu, colina s-a zguduit.~i m-a purtat in jos, picioarele mi-a prins...~i stralucirea era de neinchipuit! .Un om a aparut; eel mai frumos din tinut el era.Gratia lui... -De sub pamantul naruit m-a tras.Apa sa beau mi-a dat; ~i inima mi-a lini~tit-o.

Cine era acest om, "eel mai frumos din tinut," care I-aII'-UII11"UJ.1Ugi1JI1t<IIU,J-a Ui1Lapa sa oea ~I I-a llm~U[ lnlmat ~lce era cu "stralucirea de neinchipuit"-care a insotit aparitia?

Nesigur, tulburat, Ghilgamesh a adormit din nou - dar nupentru mult timp. .

10 timpul somnului el s-a trezit din nou.S'-a ridicat, spunfmdu-i tovara~ului sau:"Fratele meu, tu m-ai strigat? De ce sunt treaz?

_.-,..u

170 , " ZECHARIASlTCI:IIN

Nu m-ai atins tu? De ce sunt amept? '

Vreunzeu sa fi trecut?-Dece mi-icarnea amorti-', ,

Hi?" .

Deci, trezit in mod misterios,Ghilgameshs-a intrebat'cine I-aatins.Dacanu fuseseprietenulsau,fuseseoare"vreun

, zeu" ca;~ trecuse pe acolo? Inca 0'dam, Ohilgamesh s-a culcatla loc, insa numai pentru a se trezi a treia oara. I-a descrisstra-nia aparitie prietenul~i sau.

.Viziunea pe care am avut-o era cu totul de lleinchi-

puit!

na!

Cerul a scfu1:ait,piimantlil s-a cutremurat;Lumina a palit, intunericul s-a instapanit.Trasnetele scanteiau, 0 flacara a t~nit.~i norii s-au umflat ~i moarte-au inceput sa cear-

Apoi, stralucirea a disparut: focul s-a stinsIar.ploaia ce din cer cadea, cenu~a e~a acorn.

N~ e nevoie de prea multa imaginatiesa realizezi caGhilgameshasistasela 0 lansarede racheta.Maiintai, tunetulfQarteputernic cand'au fost pomite rnotoarelerachetei ("ceruri- '

Ie au scartait"), insotit de un cutremur (,,pamantul s-a cutremu-rat"). Nori de. furn ~i de praf acopera cerul ("lumina a paHt,intunericul a devenit stapan"). Apoi, pe masura ce racheta urca,flacarile motoarelor devin vizibile ("trasnetele scanteiau"), ~iapoi ,,0 flacara ta~ne~te". Norii de praf ~i de moloz se risipesc-~ ..-;;"up;; "'A ~",..t:IonO"'11~~ ,..~rJ;S np n;mant Q; 0 tn~pn11t <:ii n1nn21. -cu moarte!" Acurn, racheta era departe.in cer ("stralucirea adisparut; focul s-a stins"). Racheta nu se mai vedea; iar molozulce "cadea din cer, cenu~a era acum".

Uimit de ceea ce vazuse, dar la fel de determinat sa facaceea ce-~i propusese, Ghilgamesh I-a rugat inca 0 data pe ~a-ma~ sa-l ajute. Depa~ind un "paznic monstruos", el a ajuns pemuntele lui Ma~u,unde putea fi vazut ,,~ama~ urcandu-se pebolta ccreasdi". '

A Douisprezecea Planeta 171

Era acum aproape de primul sau obiectlv - locul de undese ridicau ~em-urile, dar intrarea locului, se pare taiat in stanca,era pazita de ni~tepaznici monstruo~i: .

,t"

Teroarea ce-o inspira este. colosala, privirea lor emoarte.

Luminile lor scrumtoare,muntele 11cuprind.Pe ~am~ il vegheaza,la cer cand urca sau coboara./~

\~JOinscriptie de pe un sigiliu cilindric (Fig. 76) ce-I intati-

~eaza pe Ghilgamesh (al doilea din stanga) ~i pe prietemll sauEnkidu (in dreapta) poate des~rie implorarea unui zeu cu unuldintre paznicii-roboti care maturau zona cu reflectoarele .lor ~ilansau raze ucig~e. Descrierea aceasta seamana.cu cea din Ge-neza, unde se spune ca Dumnezeu a pus 0 "sabie' rotitoare" laintrarea in Eden, pentru a nu permite intrarea oamenilor.

Fig. 76

Cand Ghilgamesh le-a explicat originea sa Partial divina,scopul caliitorieisale ("despre viatii ~i moartevreau sa-I intrebpe Utnapi~tim")~idespre faptul ca ea se desta~ura cu acceptullui Utu/~am~, paznicii i-au dat voie sa mearga mai departe.

Mergand "inainte, pe drumullui ~ama~", Ghilgamesh seatla'intr-un mmnenc oepnn; ,,Ilt:IUi11V<1L,WlUUUJU" UJ.;C&t<'"au ;..

spate", el a fost cuprins de mca. Calatorind timp de mai multeheru (unitate de masura pentru timp ~i distanta), intunericulriimanea la fel de adanc. In cele din urma, "Iumina aparu, dupa. .ce tacusedOlsprezeceheru". . .!

. Textul,destulde deteriorat~inec1ar,ni-l intati~eazaapoi. pe Ghilgameshajungandintr-ogradinamagnifica'unde fructele

~i copacii erau din pietre pretioase. Acolo locuia Utnapi~tim.

172 'ZECHARIA'SITCHIN

Punandu-i intreb~ea care il chinuia, raspunsul primit de la stra-mo~ul sau a fost unul descurajant: omul nu poate scapa de des-tinul sau de muritor. Totu~i, acesta i-a oferit lui Ghilgamesli unmod de a amana moartea, dezvaluindu-i locul in care cre~tePlanta Tineretii - "Cea care da tinerete celui batran" i se maispunea. Triumfiitor, Ghilgamesh reu~e~te sa obtina planta. Dar,dupa voia soqii, el a pierdut-o proste~te pe drumul de intoarce-re, revenind in Uruk cu mana goala.

Usand la 0 parte valorile artistice ~i filosofice ale epo-"peii, povestea lui Ghilgamesh ne intereseaza prin aspectele sale"aerospapale". $em-ul pecare el it solicitase pentru a ajunge inLaca~ul zeilor era cu siguranta 0 racheta, ca aceea la a careilansare asistase atunci cand se apropiase de "locul de coborarepe pamant". Se pare ca aceste rachete erau localizate in interio-rul unui munte, intr-o zona inte;zisa fQartebine pazita.' .

Pana acum, nu a ie~it la iveala nici un desen care sa neinfiiti~eze ce anume a vazut Ghilgamesh. Dar, un desen desco-perit in mormantul unui guvemator egiptean ne arata un varf deracheta la suprafata Pamantului, intr-un loc in ca(e cresc curmali.Restul rachetei se afla, in mod .clar, sub pamant, intr-un silozconstruit de mana omului, realizat din segmente tubulare ~i de-

, corat cu piei de leopard. (Fig. 77)tntr-o maniera foarte modema, artistul antic realizeaza

desenul intr-o sectiune. transversala. Putem astfel observa' ea ra-cheta are mai multe compartimente. Partea de jos. infiitiseazadoi oameni inconjurati de tuburi curbate, deasupra lor aflandu-setrei panouri de comanda circulare. Comparand marimea vfufu-lui rachetei - ben-ben-ul - cu cea a celor doi oameni care seafla in intertorul rachetei ~icu cea aoamenilor de la suprafata.t;:m;t;VJucm \,;aa\,;t:~lvan - ecmvalenWlsumenanuIUlmu, "ca-mera celesta" - poate adapostiunulsau doi'piloti.

Numele tinutului spre care se indrepta GhilgameshesteTIL.MUN. EI in~eamna"tinutul rachetelor". Era pnutul in carese gaseau ->,em-urile,aflat sub autoritatea lui Utu/~am~, un loein care zeul putea fi vazut ridicandu-se"pe bolta cerului".

De~i corespondentul celest al acestui zeu era Soarele,credem ca,numele lui nu insemna "soare" ci era doar un titlu

A Douasprezecea Planet! 173

. Fig. 77 '

care descriafunctiunile~iresponsabilitatilesale. Ntmele sau .

sumerian, Utu, inseamna "eel care merge cu stralucire'., deriva-tul sau acadian - ~erp.e~--era mult mai explicit: e->,inseamna"foc", iar ->,emam spus deja ce inseamna.

Utu/~ama~ era "cel cu rachetele de foc". Era.. credem. ... t . t. ,. t t -. ..&.&..,.., && "'r""' ...J""-J CO-'"--.---.

'.

..*

Rolul de comandant detinut de Utu/~ama~ in materi~ dezbol11rispre Uc~ul zeilor ~i functiile ~i atributiile subordona-tilor sai este scos in evidentii~ide 0 alta povestire sumeriana cetrateaza despre urcarea la ceruri a unui muritor.

-~-

174 ZECHARJA SITCHIN

Lista regilor sumerieni ne informeaza ca al treisprezece~lea rege din Cush a fos~ Etana, "cel care la ceruri s~a urcat".Aceasta scurta declaratie nu are nevoie de nici 0 dezvoltare, de-oarece povestea regelui piimantean care ~urcat pana in eel maiinalt cer este foarte cunoscutii in. Orientul Apropiat, ~i a fostsubiectul multor reprezentiiri pe sigilii cilindrice. .

Etana, sUDteminformap, fusese desemnat de zei sa aducaomenirii securitatea~iprosperitateape care regatul - 0 civiliza-tie organizata - trebuia sa Ie aduca. Dar, se pare, Etana nu areu~it sa dea n~tere unui flu care sa continue dinastia. Singurulremediu cunoscut era Planta na~terii, care nu putea fl obpnutadecat aducand-Q din cer.

Ca ~iGhilgamesh mai tfu-ziu,Etana s-a adresat lui Utul~a-m~ pentru' a primi permisiunea ~i ajutorul acestuia. Pe masurace povestea se desfa~oara, devine clar ca Etanaii cerea lui ~a-ma~un ~em! '

o Doamne, cuvantul din,gura ta sa iasa!Da-mi Planta de n~tere aducatoare!Arata~~i Planta n~terii!Indepiirteaza de la mine bete~ugul!~i da-mi te rog un ~em!

Flatat de ruga lui Etana ~imagulit de ofrandeleaduse deacesta, Utu a aprobat cererea lui de a primi un ~em.Dar, in locsa vorbeascadespre un ~em,Utu i-a spus ca un vu/tur it va ducela Liic~ul zeilor. .

Conducandu-lpe Etanaspre locul in care se afla vulturul,~am~ il informase mai inainte pe acesta desore misiunea ceurma s-o maepllneasca. ~chlmband mesaje criptice cu zeul,vulturului i s-a spus: "Un om iti voi trimite; te va lua de ma-nii... condu-Iincoace... fa tot ce-ti spune, fa ce p-am spus."

. Sosind la muntele indicat de ~ama~ "Etana cuibul i-aviizut",iar "acolo vulturul era". La ordinullui Utu, vulturul ainceput sa vorbeasca cu Etana. toca o.data, acesta a explicatscopul calatoriei sale ~i destinapa; dupa aceasta, vulturul a in-ceput sa-l instruiascape Etana despre "cum sa it ridice, din cui-

A DouiisprezeceaPlanetii , 175

bul in care locuia". Primele doua incercari au dat gre~, dar la-cea de-a treia vulturul s-a ridicat. La apusul soarelui, acesta i-azis lui Etana: "Prietene... pana sus, in cerul lui Anu te voiduce!" Instruindu-l cum sa se tina, vulturul a decolat :...~i s-auindepiirtat,urcand cu mare repeziciune.

A~a cum au declar'at~i astronautii modemi carepriveauPamantul indepattandu-se pe masura ce rache!a urca, povesti-

,torul antic descrie cum Pamantul se face din ce in ce mai mic,in timp ce vulturul ~iEtana se indepiirteazaqe eI, indreptandu-sespre Laca~ulzeilor:

Cand il purtase vI'eme de un heru,Vulturul ii spuse lui Etana:"Prive~te, prietene, cum arata Pamantul! .Uita-te la marea de la ale muntelui poale:Doar 0 colina parca e Pamantul,Iar marea doar cat un lac apare.

Vulturul urca din ce in ce mai sus; Pamantul aparea dince in ce mai mic. Dupa cel.de-al doilea heru, vulturul a zis: '

"Prietene, arunca 0 privire, sa vezi Pamantul catmai exista!

Pamantu-inumai'cijt0 aratura...Iar larga mare, cat un co~de paine este."... Cand I-a purtat ~i-altreilea heru,Vulturulii zise lui Etana:"Prietene,prive~tecat s-a facut Pamantul!.c IlUllli11 \';i1t uguli1 UllUl glc1UlU<11 j

Apoi, cum continuau sa urce, dintr-o data Pamantul dis-piiruse:

Cand am privit 'napoi, Piimantuldispiiruse,~i cu amarilor largime, ochii mei nu se mai desrn-

tau.


Conform unei versiuni~ Etana a ajuns la Uc~ul zeilor,dupa alta, lui i s-a fiicut frica ~i i-a cerut vulturului sa .se intoar-ca inapoi pe Pamant.

toca 0 data, mai intalnim 0 astfel de. imagine neobi~nuitiia Pamantului viizut de sus in Vechiul Testament. Liiudandu-l peDumnezeu, profetul Isai& spune despre el: "El stii pe cercul Pa-mantului, iar locuitorii acestuUi nu sunt decat ni~te gaze."

Poyestea lui Etami rehiteaza ca, ducandu-se sa ceara un~em, el a trebuit sa'vorbeasca cu un vultur care se afla intr-un

. cuib. Un desen ne infiiti~eaza 0 structura foarte inalta, inanpatii(un turn de lansare a rachetelor?) deasupra caruia zboara unvultur. (Fig. 78)

Fig. 78

na? . Cine sau ce era acest vultu~ care I-a purtat in cer pe Eta-

Nu putem sa nu asociem aceasta poveste v.echecu unmesaj transmis pe Pamant de Neil Armstrorig,comandantulmi-siunii Apollo 11, in iulie 1969: "Houston! Aici baza Tranqui-llL]. , UUUf Ut a alI;;ULi:U:

El raporta prima aterizare a omului pe Luna. "Baza Tran-quility" era locul unde aterizase; Vulturul era numele modululuilunar care se separase de nava spatiala ~i i-a dus pe cei doiastronauti din interiorul sau pe Luna (~i i-a adus inapoi la navamama). Cand modulullunar s-a separat. pentru a intra pe orbitaLunii, astronautii au transmis misiunii de control de la Hous-ton: "Vulturul are aripi".


Dar "vultur" poate insemna ~i astronautii care conducnavele spatiale. tn misiunea Apollo 11, ,;vulturul" era, de ase-menea, ~i simbolul astronautilor in~i~i, purtat ca 0 emblema pecostumele lor, la fel ca in povestea lui Etana, ~i ei erau "vulturi"

care puteau sa zboare, ~a vorbeasca ~i sa comunice. (Fig. 79)

Fig. 79

Cum ar descrie un artist antic pe pilotii navel or spatiale..I.. ;Inr? <::;ufi ~p<:('ri<:~in intllmnlare, ca vulturi?

Este exact ce am descoperit: un desen asirian, datand din

jurullui 1500 i.Ch., ce infiiti~eaza doi "oameni-vultur" salutandun ~em! (Fig. 80)

Au fost descoperite numeroase astfel de reprezentiiri de"vulturi", pe care istoricii ii numeSc "oameni-pasare". to multedesene ei sunt reprezentati flancand Copacul Vietii, de parca s-arvrea sa se sublinieze ca ei, cu ~em-urile lor, fac legatura cu La-

ca~ui zeiior unde se atla Painea Vietii ~i Apa Vietii. Intr-adevar,~.

~

178

¥1/\Fig. 81

'.

Fig.82

-'"'----.-

ZECHARIA SITCHIN

Fig. 80

A DouaspreZecea Planeta IIY

desenele ii infiiti~eaza pe vulturi tinand intr-o mana FructulVietii ~i in cealalta Apa Vietii, in conformitate perfecta cu le-gendelelui Adapa;Etana ~iGhilgamesh. (Fig. 81)

Multele desene reprezentiind oamenii-vulturi arata cuclaritate faptul ca ei nu sunt mon~tri"oameni-pasare", ci fiinteantropomorfice ce poarm uniforme sau costume ce Ie conferaaparentadevulturi. .

Povestirea hitita despre zeul Telepinu care disparuse,relateaza ca toti zeii au pomit in cautarea lui, "iar ~aina~ a tri-mis un vultur rapid" in cautarea lui.

in CarteaExoduluidin VechiulTestament,Dumnezeu le-areamintit cppiilor !ui Israel ca "v-am purtat pe aripile Vulturi-lor, ~i v-am adus la'mine", confirmand, se pare, ca modul inCarese putea ajunge la Sfiintul Laca~era pe aripileingerilor -la fel ca in povestirea lui Etana. De fapt, numeroase versete bi-blice ii descriu pe zei ca fiind fiinte inaripate. Boaz 0 prime~tepe Ruth in comunitateaiudaica spunand ca ea se afU "sub aripalui Dumnezeu". Psalmistul cauta adapost "la umbra aripilorTale" ~i descrie coboriireaDomnului din c(:.ruri"calicea pe unheruvim.~izbura, venea plutind pe aripile viintului". Analiziindsimilitudiniledintre biblicul EI (utilizat ca termen generic pen-tru zeitate) ~i caanitul.EI, S. Langdon, in Semitic Mithology(Mitologie semita), a acatatca 'ambii sunt reprezentati ca zeitapinmpate. . .

Textele mesopotamiene it indica foarte elar pe UtuJ~a-ma~ca fiindzeitateac~ raspundede locul de aterizare at ~em-u-rilor ~i al vulturilor. La fel ca ~i subordonatii sai, este infiiti~atpurtiindun costumde "vultur". (Fig. 82) . . '.

in aceasta functieel Dotesacorda ree:ilornrivilee:iulde acalatori ~ ,,aripilepasarilor""din cele mai joase ceruri, pana incele mai nobile." Cand el se lansa intr-o racheta de foc "colindaneinchipuitele distante, nenumarate ore-n ~ir"~Se spUnea des-pre el ca "plasa ~i-ointinde pe pamiint, dar capcana sa este incer". '.

*

.'

I . -


Terminologia sumeriana pentru obiectele legate de cala-toriile cere~ti nu se limita doar la me-urile pe care Ie imbracauzeiisaulamu-uri,"carelelorcere~ti"de formaconica. .

Textele care descriu Sipparul relateaza ca acesta avea 0parte centrala,- ascunsa, protejata de ziduri inalte. tntre acesteziduri se afla templul lui Utu, ,,0 .casa care ca cea din cerurieste". In curtea interioara a templului, ~i ea protejata de ziduriinalte, se afla "inaltat. spre cer, puternicul APIN" ("un obiectcare i~i croie~te drum" - spun traducatorii).

Un desen descoperit in templul lui Anu, de la Uruk,infiiti~eaza un astfel de o!>iect. Ne-ar fi fost foarte greu sa nedam seama ce reprezinta acest obiect cu cateva decenii in.urmii;dar acum, realizam ca ea este 0 racheta muItietajata, in varfulcareia se gase~te coni cui mu sau cabina de comanda. (Fig. 83)

. Fig.83

Dovadaca zeii sumerienilorposedau nu numai 0 "came-ra zburatoare" pentru a colinda prin atmosfera Pamantului,ci ~io racheta spatiala muItietajataeste intarita ~i de textele care nedescriu obiectele sac~ din templul lui Utude la Sippar.Ni se~U""oQ ,,;: __n "..:: In 1"'111"'':''''~l1ft"'A",,;:; Ain ~innQ" P~11 nl1~1 I,!;

~ . - -- .jure intr-o curte interioara, stand in fata unei poqi in spatelecaceia se vedeau trei "obiecte divine". Acestea erau numite"sfera de aur" (cabina echipajului?), GIR, ~i alihna-hrati - untermen ce inseamna "cel care face nava sa inainteze" sau ceeace am numi noi astiizi, motor.

Ceea ce reiese de aici este ca avem de--aface cu 0 rachetiiin trei trepte, cu modulul sau cabina de comandii in varr, .moto-rul in partea de jos ~i gir-ul in centro. Acesta din urmii este un

.'

A"


termen utilizat deseori in legiituriicu zborurile spatiale. Pazniciiintalnitide Ghilgamesh la intrarea in locul de aterizllre allui~ama~ sunt .numiti oamenii gir-ului. In templul lui Ninurta,locul sacru, cel mai bine piizit se nuinea GIRSU ("Iocul undeta~nescgir-urile"). .

Gir, este un lucru general acceptat, desemneaza un obiectcu capetele ascupte. 0 privire mai atenta asupra semnului pic-tografic al acestui cuvant ne face sa ne dam seama mai bine de

. natura divinii a acestuia, ciici el reprezinta un obiect lung, ca 0sageata, imPiirtit in mai multe Piirti sau compartimente:

~Ca mu putea sa zboarein atmosferaPiimantuluisingur,

sau deasupra Pamantuluidaciiera ata~atde un gir sau sa devinamodulul de comanda a multietajatei rachete apin, dovedeste in-geniozitatea zeilor sumerienilor,Zeii Cerului ~iai PamanhIlui:

Revazandsemnele pictografice~i ideografice sumeriene.nu ramane nici un dubiu cacel C!lrele-a ,;nventat" era familiarcu formele ~i scopurile rachetelor spatiale, rachetelor in trepte~i"cabinelor spatiale".

KA.GI~. (,P!lra ~ache~i) indica un gir sau rachetii in in-l~l1UIUlWIUI .l"J. u'" .I.,U4U'&"'-.. u_.......___....

..

ESH ("Laca~uldivin") - camera sau modulul de coman-. da al vehiculului spatial.


~.ZIK.("urcarea") modulul de comanda care decoleaza?

tn sflir~it,sa aruncam 0 privire la semnul pictografic ce .

desemna cuvantul "zei". Termenul era un cuvant bisilabic:DIN.GIR Am vamt mai inainte care era simbolul pentru GIR: .

o racheta in trepte. DIN, prima ~ilaba;insemna "sUint", ,,nobil","stralucitor". Impreuna, deci, DIN.GIR, ca "zei" sau "fiintedivine" insemnau ,,nobilii din obiectele ascupte stralucitoare",sau, mai explicit "sf~tii din'rachetele stralucitoare". '

Semnul pictografic pentru din era:

~ce trimite imediat cu gandul la un motor foarte putemic c~arunca flacari din partea din spate, iar pai1ea din fatii este, inex-plicabil, deschisa. Dar surpriza se transforma in uimire daca"silabisim" cuvantul dingir combinand cele doua pictogcame.Coada gir-ului se potrive~te perfect in deschiziitura din fata din-ului!(Fig.84~i85) .

~... ~.UllV , UlJ( ,

Fig.84 Fig.85

Rezultatul uluitor este 0 imagine a unei nave echipate curachete propulsoare" cu 0 naveta spatiala care intra perfect inea,' asemanatoare cu.cea utilizata de misiunea Apollo 11" Esteun vehicul cu trei trepte, fiecare potrivindu-se perfect in cealal-ta: partea propulsoare ce contine motoarele, parte a mediana cu

A DouasprezeceaPla~eta 183

proviziile ~i echipamentul ~i "camera cereasca" ce-i adaposteape oamenii numiti dingir - zeii Antichitatii, astronautii de

. acum cateva milenii.. .

Nu cred ca mai poate fi vreun dubiu ca oamenii Anti~hi-tatii i~inumeau zeitiiple "Zeii Cerului ~iai Pamantului" fiindcaei veneau literalmentedin cer. .

. Dovezile aduse pana acum referitoare la zeii Antichitatii~i la veJticulele lor zburatoare indica faptul ca ace~tia erau real-mente fiinte vii, in came ~i oase care au coborat literal mente pePamant din cer. .

Chiar ~i compilat~rii Vechiului Testament - care au dedi-. cat Biblia unui singur zeu ~ au gasitde cuviintasa aminteascaprezenta unor fiinte.divine pe Pamant in vremurile vechi.

Sectiuneaeiligmatica- 0 adevarataoroare pentru tra- '.

ducatori ~i teologi - este inceputulCapitolului 6 'al Genezei.Estepusiiintreprezentareaspiteilui Adampanala Noe ~icapi- .

tolul dedicat supararii lui-Dumnezeu pe oameni, care a condusulterior la potop. Acolo se spune - lara echivoc - ca, in vremeaaceea, .

fiii lui Dumnezeu au vazut ca fetele oamenilor

erau frumoase; ~i din toate ~i-au luat de neveste pe ace leape care ~iIe-au ales. .

Implicatiile acestor versete, ~i paralelele cu povestirilesumeriene despre progeniturile zeilor ~i odraslele. semidivinerezultate din unirile dintre zei ~imuritori, d,evin~i mai clare pemasura ce continuam sa citim~i versetele care urmeaza:

r~f.'

~i nefilimii erau pe Pamant in vremea aceea, ~ichiar ~i dupa ce fii lui Dumnezeu s-au impreunat cu fii-cele oamenilor ~iIe-au nascut ele copii; ace~tiaerau vite-jii care.au fost in vechime,oameni cu $em.

Aceasta nit este'traducerea oficiala. Mult timp, expresia,,~i nefilimii erau pe Pamant" a fost tradusa prin ,,~i uria~ii erau

~ ~'''''''-~

184 ZECHARJA SITCHIN

pe pamant", dar unele traduceri mai DOlau reDuntat~amai tra-duca tennenul de nefilim, Iasandu-l Wla.Expresia "oameni cu$em", a~a cum era de a~teptat,a fost tradusa prin "oameni cunume". Oar, a~a cilm deja am aratat, $em insemna la origine"rlichetii".

Deci, ce inseamna nefilim? Tragandu-se din radacina. semitica NFL ("cel trimis jos"), exact asta inseamna: cei trimi#pe Piimont! . .

. Teologii ~i cei care au studiat Biblia au incercat sa eviteaceste versete, fie explicandu-Ie alegoric, fieneglijandu-Ie com-plet. Dar scrierile evreie~ti din vremea celui de-al doilea templurecuno~teau in aceste versuri ecourile unei traditii vechi despre"ingerii cazuti". Unele dintre vechile interprewi mentioneaziichiar ~i numele acelor fiiote divine "care au carot din Cer ~ierau pe Pamant in vremea aceea,": ~am-Hazzai("Piizitorul ~em-urilor"), Uzza ("Putemicul") ~iUzi-EI ("Putere de zeu"). .

Malbim,un cunoscut comentator al Bibliei in secolul tre-cut, recuno~teaaceste stravechi ra~cini ~icomenta ca "in vre-murile de demult, conducatorii fiirilorerau fiii zeilor care veni-sera pe Pamant din Cer, au condus pe Piimant, ~i-auluat 80tiidintre pamantence; ~i odraslele lor sunt eroii, printii ~i zeii."Aceste pove~ti,spune Malbim, erau "despre zeii pagani", "fiiizeilor care, in vremurile vechi cazusera din Cer pe Pamant, ~id:; acee~ i~ispuneaunefilimi, adica, Cei care au ciizut".

Fara a tine seama de implicatiile teologice, sensulliteral _

original este ca nefilimii erau fiii zeilor care au venit din cer pePamant. .

~i nefilimii'erau oamenii cu $em - oamenii cu rachete defoc. De aici inainteii yom numi doar pe numele lor biblic.

,

....

Capitolul 6

A Douasprezecea Planeta, 'I

ISugestia ca Pamantul a fost vizitat de fiinte inteligentedin altii parte a.Universului presupune existenta UD1Iialt corp

. ceresc pe care fiinte inteligente au intemeiat 0 civilizatie maiavansatiidecat a noastra. .

Speculapile referitoare la 'posibilitatea vizitiirii Piimantu-lui de catre ni~te fiinte inteligen1e de pe altii planetii a1lfost een-trate, in trecut, pe planetele mai apropiate, Marte ~i Venus, deunde se presupunea ea vin aceste fiinte. Totu~i, aeum cand s-a.

. descoperit ea Marte ~i Venus nu posedii eondipile necesare vie-.tii,. eei care credeau in vizitele extraterestre s-au orientat sprealte galaxii.

Avantajul acestei ~eorii este, ca, daca mi poate fi doveditii,ea nu poate fi nici infinnatii. Dezavantajul este ea aeeste presu-puse planete de originesunt prea ind~partate, necesitand ealato-rii de zeci de ani, cu viteza luminii. Autorii acestei teom vin eujdeea ea este vorba de calatorii intr-un singur sens: 0 eehipii deastronaup intr-o misiune fiira intoareere sau poate 0 nava pier- .dutii in spatiu', aterizatii acciden~1 pe Pamant.

rl1 .,;m'r<lnt!i nl1 ~rp!H.1t~pr~ itipp~ ~ r~re 0 ~VP.~11 ~l1me-

rienii despre Laca~ulzeilor.Ei acceptauexistenta unui astfel de "Laea~'Ceresc", ,,Ioe

stant", "Iocul ascuns". In timp ce Enlil, Enki ~i Ninhursag auvenit pe Piimantstabilindu-seaici, tatiillor ramiisese la Liica~ulZeilor, fiind eonducatorul acestuia. Nu numai referinte intam-platoare, dar ~i liste detaIiate ale zeilor amintesc de alte douii-zeci ~iunu de cupluri divine ale dinastiei care condusese inaintede Anu.

186.' ZEcHARlA StrCHIN

Anu insu~iavea 0 curte fastuoasa. A~a cum spune Ghit,;gamesh (~i VechiulTestament, in Cartea lui Ezechiel, confir-ma), era un loc cu 0 gradina artificiaHimcuta din pietre semi-

. pretioase.Anu locuia-acolocu sotia lui oficial~,Antu,~i~aseconcubine, avea optsprezec~ copii (paisprezece fiind de laAntu), un Prim-Ministru, trei Comandanti care raspundeau demu-uri (rachete), doi comandanti ai armelor, doi Marl Mae~triai cuno~tintelor scrise, un Ministru al Finantelor, doi ~efi ai.Justitiei, doi "care imprimau sunetele" ~i doi Scribi ~efi, cudnd Scribi Asistenti. .

Textele mesopotamiene se refera deseori la zeii ~i armele .

care pazeau poarta laca~ului.lui Anu. Povestea lui Adapa rela-.teaza ca zeu~ Enki, dupa ce i-a dat lui Adapa uIi .$emI-a instruit:

Sa-i spui s-o ia pc dnimul,~atre Cer,~i catre Cer el 0 va lua. .

~i cand in Cer el va ajunge,La poarta lui Anu se va opri.De garda Tammuz ~i Ghizida acolo vor fiPazind poarta lui Anu.

Pazita de armele divine ~AR.UR ("Vanatorul regal") ~i~AR.GAZ ("Calaul regal"), camera.tronului lui Anu era loculin.care se intrunea Adunarea Zeitor:'Cuaceasta ocazie exista unprotocol strictreferitor laordinea de iritrare azeilor:

Enlil intra in camera tronului lui Anu,!~~Pune tiara ~i.in partea dreapta se a~aza.

'...6.. Uvuu. L.II:;.II:;IS\;IU JUI JUlU.

Ea intra ( in camera tronului lui Anu),I~i pune tiara ~i in.partea stanga se ~aza,Langa tronul zeiesc allui Anu.

. Zeii Cerului ~iai Pamantului, nu numai ca erau originaridin cer; <tar ei puteau sa se intoarca oricand in Laca~ul Ceresc:Anu venea uneori in vizita de stat pc Pamant; Ishtar s-"adus de

A DouisprezeeeaPlaneti 187

cel PlItindoua ori in vizita la Anu. Centrullui Enlil de la Nip-pur era echipat pentru a fi..o poote intre Cer ~iPamant". ~a~era insarcinat cu "vulturii" si cu locul de aterizare al rachetelor.. .., . ..

Ghilgamesh a urcat in ,,Lac~ul Eternilor" ~is-a intors in Uruk;~i Adapa a fost in Cer ~i apoi la intoarcere a povestit despreasta; acela~iluem I-a tacut ~iregele din Tir. . .

Un numar de texte mesopotamiene vorbesc des preApkalu, un termen acadian, provenit din cuvantul sumeI;ian.AB.GAL (Cel mare care conduce sau Stapanul care arata ca-lea).. Un studiu allui Gustav Guterbock, Die Historische Tradi-tion und Ihre Literarische Gestaltung bei Babylonier und Hethi,;ten, (Traditiile istorice ~i mo~enirea literara a babilonienilor ~ihitiplor) crede ca ace~tiaerau "oamenii pasare" reprezenUitica"vulturi", despre care deja am vorbit. Textele ce povestesc des-pre faptele lor spun ca unuldin ei"a adus-o din Cer pc Inanna,~iin templul E-Anna a cobonit-o". Acest lucru, precum ~laIteleindica faptul ca ace~ti apkalu erau pilotii navelor spatiale ale.nefilimilor.

CaHltoriileiIi ambele sensuri nu erau numai posibile cichiar se ~iplanuiau, fiindca ni se spune ca, decizandu-se sa sta-bileasca in Sumer Poarta Zeilor (Babili) capetenia zeilor expli-ca:

~i cand spre Lac~ul cel Sfiint,Pentru adunare yeti urea, .

Un loc de ramas peste noapte. Sa va primeasca este gata.~i cand din Ceruri de la adooareVC;~1pJc:wtmapUl pc ramana,Un loe de ramas peste noapte,Sa va primeasca ~ste gata.

Vazand ca astfel de zboruri dus-intors sunt planificate ~irealizate, e elar ca oamenii.<finSumer nu-~i plasau zeii pe pla-nete foarte indepartate. Lac~ul Zeilor, credeau ei, se afla in sis-temulnostrUsolar. .

___4'____

~

.


.. Am vazut mai devreme 0 imagine a lui ~ama~in UQifor-ma lui oficiala. Pe fiecare din incheieturile mainilor saleel

poartii ni~te obiecte in forma de ceas, pqnse cu ni~ cureIe me-talice. Alte. desene ale "vulturilor" arata ca toti cei importantipurtau "ceasuri" asemanatoare. Nu se ~tie inca daca acesteaerau deco~tive sau erau utilizate la ceva, dar toti cercetatorii aufost de acordca ele reprezinta rozete - ni~te "petale" care iesdintr-un punct circular. (Fig. 86)

Rozetele erau un element decorativ foarte des intiilnit intempleJe din Antichitate, mai ales' in Mesopotamia, Asia de .

Vest, Anatolia, Cipru, Creta ~i Grecia. Se crede.ca aceste rozetesunt simboluri stilizate ale unui fenomen ceresc - un soare in-

. conjurat de satelitii sai. AC~aStateorie este intarita ~i de faptulca astronautii din Antichitate purtau acest simbol.

Un desen asirian al Portii lui Anu din Laca~ul Ceresc(Fig. '87) confirmii familiaritatea anticilor cu un sistem ceresccum ar fi cel solar. G:au~a este flancata de doI "vulturi", est~ 0Indicatie a faptului ca este nevoie de serviciile lor pentru a se.ajunge la Lac~ul Zeilor. Pe pow este marcat globul inarlpat -'

supremul simbol divinoEl este incadrat de simbolul sacrual nu- .

marului ~apte ~i de semiluna, lucru ce-l reprezintii, dupa parereanoastra, pc Anu, incadrat de Enlil ~i EnW.

.' Unde sunt corpurile cere~ti reprezentate de aceste simbo-luri? Unde se afla Laca~ul Zeilor? Arti~tii Antichitatii raspundtot ,prin desene, unul dintre ele fiind cel al unei zeitati pare i~iintinde razele spre unsprezece corpuri cere~ti mai mici, care itincercuiesc. Este 0 reprezenta~ a soarelui, inconjurat de un-sprezece planete.

Ca aceasta nu este 0 reprezentare izolata se poate dovediL' A 4 . .0. .. ..

_ __,.__, ___U_ 'fA_..""'...'""'~"'UJ.,"IQ."VCU"',"'a. ae..;c;cusUt,U~ t:xem-

plu, care se afla expusa la Muzeul din Berlin. (Fig. 88)Daca se mftre~te desenul (Fig. 89), se poate observa ca el

reprezinta 0 stea centrala, simbolizata printr-un zeu, care i~i tri.mite razele spre unsprezece _ corpuri cere~ti - planete. Acestea,in schimb, stau pe un lant de douiizeci ~ipatru de globuri maimid. Sa fie oare numai 0 coincidenta ca numarul satelitilorplanetelor din sistemulnostru solar este tot de douiizeci~ipatru

A Douisprezeeea Planeti

Fig. 86

189

.,

Fig. 87

,

Fig. 88 Fig. 89


(astronomii excludcorpurile cere~ti cu diametrul mai micdezece mile)? ..

Acum, desigur, este 0 provocare sa afirmi ca aceste re-

prezentiiri - a Soarelui ~i a celor unsprezece planete - in:fati~ea:"za sistemul nostru solar, ciici savantii no~tri pretind ca sistemulplanetar din cate face parte Pamantul,. este compus din Soare,Pamant, Luna, Mercur, Venus, Marte, Jupiter, Saturn, Uranus,Neptun ~i Pluto. Adica Soare ~i numai zece planete (daca luam.Luna ca planetii).

Dar sumerienii spun altceva. Ei pretind di sistemul nos~tru. solar este compus din Soare ~i alte unsprezece planete (in-clusiv Luna)~ piistraodu-~i cu tiirie parerea ca, in afara de plane-tele cunoscute de noi astiizi, mai existase un membru al siste-mulu! nostru solar - planeta de pe care veneau nefilimii,

o yom numi A Douiisprezecea Planetii.

*

tnaintede a verificaacurateteainformatiilorsumerieni-lor, sa revedem istoria cuno~tintelor noastre despre sistemul so-lar in care triiim. .

. ~tim astiizi ca dincolo de gigantii Jupiter ~i Saturn - la .distante nesemnificative in termenii universului, darimens~pentru noi ~ se mai giisesc alte doua planete importante (Ura-nus ~i'Neptun) ~i 0 a treia, mai mica, Pluto, care toate apartinsistemului nostru solar. Darastfel de cunostinte sunt relativ re~cent~. Uranus a fost descoperit 10 1781. DoPa ~e a fost observatmai bine de cincizeci de ani s-a ajuns 13,concluzia ca orbita luisufera influenta unei aIte nlanete. Ghitiati tiP.r.~Ir.nlpm<>tp~<>t;_

ce, pJaneta respectiva- numitii Nepturi ~ a fost descoperitii in1846. Apoi, spre s~itul secolului al nouiisprezecelea, a deve-nit clar ca ~i.Neptun era inf1uentat de un alt camp gravitationalneideniificat. Mai era oare inca 0 planetii in sistemul nostru so-lar? Misterul a fost rezolvat in 1930, cand a fost descoperit ~iobservat Pluto.

Pana in 1780 oamenii au crezut ca existii doar ~pte cor-puri cere~ti: Soarele, Luna, Mercur, Venus, Marte, Jupiter ~i

A Douasprezecea Planeta 191.'

Saturn. Pamantul nu era considerat 0 planeta, deoarece se cre-dea ca celelaltecorpuri cere~ti se invartin jurullui - cel maiimportant corp ceresc creat de Dumnezeu, purtand pe el ceamai importantiicreatie a Domnului, omul.

Manualele noastre ~colare it crediteaza pe Copernic cafiind cel care a descoperit ca Pamantul nu este decat 0 planetain cadrul unui sistem heliocentric (avand Soarele in centrul'sau). Temandu-sede reactia bisericii la contestarea rolului cen-tral al Pamantului, Cope'rnic a :facut cunoscute descoperirilesale (De revolutionibusorbium coelestium) doar pe patul mor-tii, in 1543. .

A fost imboldit sa reexamineze teoriile .astronomice alevremii sale, mai ales din necesitatile navigatiei ~i datoritadescoperirii de catre Columb ~iMag(;:lana faptului'ca Pamantul

. nu este plat, ci rotund. Copernic se baza pe calcule matematice~i pe vechile insemnari ale anticilor. Unul din putinii oameni aibisericiicare I-a sustinut, cardinalul Schonberg,' i-a scris in1536: "Am aflat ca ai studiat nu numai doctrine Ie matematice

antice, dar ca ai descoperit 0 noua teorie... dupa care Pamanttils-ar mi~ca~iSoareleeste'cel care ocupa locul central..' .

Conceptele din vremea aceea proveneau in mare parte dela romani ~i gred, care considerau. Pamantul plat, deasupra luiaflandu-se bolia cereasca, de care erau fixate stelele. L~nga ste-le fixate pe. bolta cereasca, planetele (cuvantul provine de la ter-

menu I grecesc pentru ,,ratiicitor") se invarteau in jurul Paman-tului. Erau ded ~apte corpuri cere~ti, de unde ~i numiirul zilelorsaptiimanii ~i numele lor: luni (Luna), marti (Marte),'miercuri(Mercur), joi (Jupiter), vineri (VenusNenera), sambata (Saturn)duminicii (Soarelet (Fill. 90) .

Aceste notiuni astronomice se datorau lui Ptolemeu, unastronom din Alexandria, Egipt, in secolul d6i d.Ch. Conclu-ziile sale erau ca Soarele, Luna ~ialte cinci planete se invarteauin jm-ulPamantului.Astronomia ptolemeica a dominat intreaga~tiintapaoa cand, peste 1300 de ani, Copernic a ~ezat Soarelein locullui firesc, in centru. . .

Dad unii I-au considerat pe Copernic "tatal astrono-miei", altii au considerat ca cl este doar un cercetiitor care a re-

192 ZECHARIA SITCHIN"-

BOLTA CEREAScA

Fig. 90

descoperit ni~te idei mi:livechi. El s-a aplecat asupra lucrarilorunor astronomi greci de dinainte de Ptolemeu, cum ar fi Hipar-cus ~i Aristahos din Samos. Ultimul sugerase inca din secolultrei i.Ch. di mi~carea corpurilor cere~ti s-ar explica mai binedaca Soarele ar fi pus in centru. Oe fapt, astronomij greci audat, cu doua mii de ani inainte de Copemic, ordinea corecta aplanetelor incepand de la Soare, prio asta implicandu-se ca ei ifconsiderau centrul sistemului.

Conceptul heliocentric a fost numai redescoperit de Co-pcmic ~i este interesant ca astronomii ~tiau mai multe in anul500 i.Ch. decat in 500 d.Ch. sau 1500.

fntr-adevar, istoricii nu reu~esc sa explice cum grecii, ~iapoi romanii, credeau ca Pamantul este plat, ~ezat pe ni~t~ apem1a~inoase, sub care se afla Hadesul (Iadul), cand exista do-vezi care sustin ca vechii astronomi greci credeau contmriuJ.

~~~rr-u_u, .. ..~;. U1 ;)~"VJUJ eU uuuea I.cn. 10 ASIa

Mica,discutadespre"d«plasareasemnelorechinoctiului~isolsti-1iului", fenomen nurnit astazi precesia echinoctiilor. Oar feno-menul.nu poate fi.discutat decat in termenii unei "astronomiisferice", cum ca Pamantul este inconjurat de celelalte planeteca 0 sfera in interiorulunui universsferic.

Oeci cuno~teaoare Hipparcusfaptul ca Pamantul este unglob ~i ~i-a mcut calculele in termeniiunei astronomii sferice?

A Douisprez~ea Planeti 193

La fel de importanm este ~i 0 aim problema. Fenomenul de pre-cesie nu poate fi observat dedit legaod sosirea primaverii de po-zitia Soarebii (fata de Parnant) intr-o anume constelape zodia-cala. .Oar trecerea dintr-o casa zodiacala in alta se face 0 dam la

2160 de ani. Cu siguranta ca Hiparcus nn a putut triii alit demult Pentru a face 0 astfel de observape. De unde l1i-a obtinutatunci infurmatiile?

Eudoxiu din Cnid, un alt matematician l1iastronom grec,care a trait in Asia Mica, cu doua .secole inainte de Hipparcus, adesenat 0 sfera celesta, 0 copie a acesteia fiind instaIam la Roma,ca 0 statuie a lui Atlas, cel care sustine lumea. DeSenelede pesfera reprezinta semnele zodiacale. Oar, daca Eudoxin conside-ra Pamantul ca 0 sfem, unde se afla el in relape cu cernl? Con-sidera.el ca globul celest sta pe un Parnant plat - 0 reprezeotarefowe stangace - sau conside~ ca Parnantul era 0 sfera, in inte-riorul sferei cere~ti? (Fig. 91)

Opera lui Eudoxiu, ale carei originale s-au pierdut, aajuns pana la ooi datorita poemelor lui Aratus, care a "tradus"

Fig.91

194ZECHARIA SrrCHIN

intr-un limbaj poetic descoperirile astronomului. in acest poem,(care trebuie sa-i fi fost cunoscut Sfiintului Apostol Pavel, deoa-re~e il citeaza deseori) constelatiile sunt descrise cu foarte mul.te detalii, dar gruparea ~i numele lor sunt atribuite unor astro-nomi din vremuri mai vechi. "Ni~te oameni de demult, un numeau gandit ~i-au pus, ~i cea .mai potrivita forma Ie-au gasit."

Cine erau ace~ti "oameni' de demult" carora Eudoxiu Ie

atribuie patemitatea descoperirii constelatiilor? Bazati pe uneleindicii din poem, astronomii cred ca versurile grece~ti descriucerul a~a curti s-ar fi putut observa el in Mesopotamia in jurulanului 2200 i.Ch.

Faptul ca atilt el cat ~i Hipparcus erau din Asia Mica sug-ereaza ideea ca ei au luat aceste cunostinte de la hititi. Poatechiar au vizitat capitala hitita ~iau v~zui procesiune~ divinacioplita in piatra; caci acolo, printre zeii care participa la proce-siime se afla ~i doi oameni-taur care sustin un glob - 0 imaginecare s-ar putea foarte bine sa-I fi inspirat pe Eudoxiu sa-Isculpteze pe Atlas tinand pe umerii sai globul ce1est. (Fig. 92)

.'~ ~;rb \~~U,~ -4Fig.92

Sa fi fost oare astronomii greci din vechiIfiemai infor-mati ca predecesoriilor deoarece au avut acces la sursele meso-potamiene? .

De fapt, Hipparcus confirma ca studiile sale se bazeaza, pe cuno1itinteJe acumulate de milenii. HI ii nomp.np'"tp. f'<>mpn_

ton al sal pe astronomii "din Erec, Borsippa ~i Babilon".Geminus din Rhodos afirma ca "cei din Caldeea" (babilonienii)sunt cei care au descoperitprimii mi~careaexacta a Lunii. Isto-ricul Diodor Sit:ulus,sec. 1i.Ch., confirmaexactitateaanrmatii-lor astronomilor mesopotamieni; el spune: Caldeenii au numitplanetele... in centrul sistemului lor era Soarele, cea mai marelumina, planetelefiindodraslele sale, retlectilndlumina lui, ast-fel stralucind~ieie."

.........--

.,'


,\

Deci, sursa recunoscuta a astronomilor greci este Cal-deea; invariabil, ace~ti caldeeni posedau cuno~tinte mult maiavansate ~imai precise decat cei care i-au urmat. Timp de gene-ratii, in intreg Orientul Antic, numele de caldeean a fost sino-nim cu cel de "cititor in stele" sau de astronom.

Lui Avraam,care venise din "Dr in Caldeea", Dumnezeui-a spus sa priveasca la stele, cand vorbeau despre viitorul evre-ilor. Vechiul Testament este piin de informatii astronomice. 10-sif ~i fratii saise comparau cu douasprezece corpuri cere~ti, iarpatriarhul lacov ~i.a binecuvantat copiii asemanandu-i cu celedouasprezece constelatii zodiacale. Psalmii ~i Cartea lui lov serefera deseori la fenomenecere~ti, la cele douasprezece conste-.latii ~i la alte grupuri cere~ti (cum ar fi de pilda Pleiadele). Cu-no~tinteledespre zodiac:,impartirea ~tiintificaa cerurilor ~i alteinfor~tii astronomice faceau parte din viata curenta din Onen-tulAntic, eu mult inaintede cuno~tintelegrecilor.

Rolul astronomiei in viata mesopotamienilor era unulinsemnat, caci numai descoperirilearheologice au scos la iveaHimii de tablite de lut, inscriptii, sigilii cilindrice, basoreliefuri,desene, liste de corpuri cere~ti, prevestiri, calendare, tabele cucalcule matematicedespte rasaritul ~iapusul Soarelui ~ial altorcorpuri cere~ti,previzi\1nialeeclipselor.

. Multe din acestetexte erau de fapt mai mult de 'naturaastrologica, decat astronomica. Cerul ~imi~carilecpwurilor ce-re~ti pareau a fi principala preocupare a regilor, preotilQr ~i aoamenilor in general; scopul citirii in stele.parea a fi sa desco-pere in cer un raspuns pentru cum vor merge lucrurile pe Pa-mant: razboi, pace, abundentii,foamete. '

Compariind~ianaliziindsute.de texte din primul mileniu~ .. - -- _.

-'

"'."'-'.&&., ".-. .&.&& 1''''_&&, .loa... ,,.'" ...'-""t-'Vl , vI.' IF.lWO''''.'''''''''' """U a",-

trologersof Ninivehand Babylon,(Scrierilemagicienilor~iastro-logilor din Ninive ~i Babilon)a descoperit ca ace~ti cititori instele erau preocupati de viitorul tinutului, al oamenilor ~i al re-gilor acestuia, dintr-unpunct de vedere national, ~inu unul in-dividual (ca in "astrologia" actuala):

.

196 ZECHARIA SITCH IN

Cand Luna la vremea sorocita sa fie pe cer, nu seva vedea, .

Du~manii atunci, cu cai ~i cu arme, un mare ora~vor ataca. .

Cand drumul unei comete ~i-al Soarelui se vor in-talni,

Recoltele vor fi putine, ~i mari razmerit~-or fi.Cand Jupiter ~i Venus aHiturea or sta,Ale preotilor rugaciuni, zeii Ie vorasculta.Can~ S~r&Jlt'cJld>.UDii,~eJ, hJcva lua, .atunci regele P.t:tronul tiirii, netulburat, va sta.

;.

Dar chiar ~i aceasta astrologie avea nevoie de cuno~tintesolide de astronomie, tara de care nu se puteau face previziu-.nile. Mesopotamienii, posedand aceste informatii,. mceau dis-tinctie intre stelele "fixate" ~i planetele care ,,hoinareau j>ecer"~i ~tiau ca Luna ~i Soarele nu erau nici stele "fixate" nid plane-teobi~nuite. Erau familiarizap cu cometele, meteoritii ~i alte fe-nomene cere~ti ~i puteau sa calculeze relatiile dintre mi~carileSo¥elui, Lunii, Paman.tillui ~i eclipse. Urmareau mi~dirile cor-purilor cere~ti ~i Ie legau de orbita Pamantului ~i rotatia acestu-ia in cadrul sistemului solar, masurand rasariturile ~i apusurilestele lor ~i planetelor pe cerul Pamantului, in relatie cu Soarele.

Pentru a urmari mi~ciirile corpurilor cere~ti ~i pozitia lorrehitiva fata de Pamant sau intre ele, babilonienii ~i asirienii in-tocmeau efemeride foarte precise. Acestea eiau tabele care in-registrau ~i prevedeau pozitia viitoare a corpurilor cere~ti. Pro-fesorul George Sarton in Chaldean Astronomy of the Last ThreeCenturies B.C., (Astronomia Caldeeana din ultimele trei secole:::~~.~-r-.. _: u ...u... ~J"'4LUJRi PUJl uuua melOae: una

Iriai noua din Babilon ~i una mai veche din Uruk. Descoperireauluitoare pe care a mcut-o el a fost ca cea veche era mult maisofisticata .~i mai corecta decat cea noua. El explica aceasta si-tuatie surprinzatoare prin faptul ca nopunile astronomice gre-~ite ale grecilor se datoreaza unei filosofii diferite care explicalumea in termeni geometrici, in timp ce caldeenii se bazau peformulele ~itradipile sumeriene. '"

'.,

A Douiisprezeeea Pllinetii 197

Dezgroparea urmelor lasate de civilizatia mesopotamianaa condus la concluzili ca ~i in domeniul astronomiei, la fel ca inmulte altele, riidacinile cl1no~tintelor noastre se. afla. tot in Me-sopotamia. ~i in acest domeniu noi doar continuam mo~tenireasumerianii.

Concluziile luLSarton, au fost intatite ~i de un studiufoarte bine documentat al profesorului O. Neugebauer, Astrono-mical Cuneiform Texts, (Textele cuneiforme astronom,ice), carea fost uimitsa descopereca efemeridele,foarteprecise, nu se .

bazau pe observapile astronomilor babilonieni care Ie prega-teau, ci ele erau calculate pe baza unor "formule matematicefixe... care emu date ~i.care nu puteau fi modificate" de ni~t~astronomi care Ie utilizau. .

Aceasta utilizare mecanidi a "formulelor matematice" Serealiza cu ajutorul unor "texte procedurale" care insoteau efe~meridele si care dadeau "regulile de calculare a efemeridelorpas cu pa~" in conformitate cu "unele teorii matematice foartestricte". Neugebauer ajunge la concluzia ca astronomii babilo-nieni nu cuno~teauaceste tt~oriipe care se bazau calculele lorm~tematice. Mai admite ca "fundatia empirica.~i teoretica" aacestorcalcule foarte precise scapa~i savantilor de azi. Totu~i,

. el este convinsca teoriile astronomice antice "trebuie sa fi exis-tat, deoarece este imposibil sa dezvolti un asemenea sistem decalcul atat de complicat, mra un plan foarte elaborat". . .

Profesorul Alfred Jeremias, in Handbuch der Altorienta-lischen Geistkultur (Tratat despre cultura Orientului Antic)ajunge la concluzia ca astronomii mesopotamieni erau la curentcu fenomenul de riu~care retrogradi, aparent eratica ~i ~erpuitaa traiectoriei olanetelor. a.liacum snnt e1e vii711tede ne Piim:'intdeoarece acesta se mi~di fie mai repede fie mai incet, in jurulSoarelui, fata de celelalte planete. Semnificatia acestor cu'"no~tinte rezidi nu in faptul ca mi~carea retrogradi este un feno-men legat de orbitele celofIalte planete in jurul Soarelui, ci infaptul ca pentru a ajunge la aceste concluzii este nevoie de foar-te mult timp de observare.

Unde fuseserii dezvoltate aceste teorii ~i unde fusesera

mcute aceste observatii mra de care aceste teorii nu ar fi putut fi

"---

198ZECHARIASITaliN

dezvoltate? Neugebauer a adtat ca textele de procedura contintermeni a caror origine ~i sens sunt necunoscute. Deci, cineva,inaintea babilonienilor, poseda cuno~tinte astronomice ~i mate-matice net superioare culturilor ulterioare babiloniene, asiriene,egiptene,grece~ti~iromane. .

Caldeenii ~i asirienii s-aupreocupat in mod deosebit dealcatuirea unui calendar cat mai coreet. Ca.~i calendarul evre- .iesc de as18zi, era un calendar solarllunar, coreland (interca-land) anul soiar de 365 de zile cu 0 luna de 30 de zile. Daca un

calendar era important pentru economie~i alte activitati obi~-nuite, corectitudinea acestuia era importan18 pentru astabili cu

. exactitate inceperea unui nou an ~i dateIe altor sarbatori .dedi-cate celebrarii zeilor.

Pentru a masura ~i corela intre ele complicatele mi~cariale Soarelui, Pamantului, Lunii ~i ale celorlalte planete, preotiiastronomi mesopotamieni utiljzau 0 teorie astronomica com-

plexa. Pamantul era considerat 0 sfera cu un ecuator ~i doi poli;cerul era ~i el 0 sfed, 18ia18de un ecuator imaginar, avand doipolio Mersul celorlalte planete era corelat cu proiectia orbiteiPamarttului. Mesopotamienii utilizau ~i termenii de echinocfiu(punctu~ in care Soarele, in mi~carea sa anualaaparen18,ajungela ecuator) ~i solstitiu (punctul in care Soareleajunge la cea maimare declinatie' in nord sau in sud). Toate aceste concepteau .

ramasneschimbate$ias18zi... '.'

Oar nu bilbilonienii sau asirienii au inventat calendarulsau metodele de calculare a acestuia. Calendarullor, la fel ca alnostru, era bazat pe cel din Sumer. Acolo, oamenii de ~tiinta audescoperit un' calendar, ce inca mai era folosit, care s18la bazatuturor calendarelor. Cel care a fost loat drept model era cel uti-li""" 14 1'IPPU1, Ul~UI IW nnllJ.

Sumerienii considerau cii noul an incepe exact atuncicand Soarele ajunge la echinoctiul de primiivara. ProfesorulLangdom, in cartea sa Tablets from the Archives of Drehem(Tiiblifele din arhiva de la Drehem), a descoperit intr-o inscrip-tie a lui Dungi, un rege din Or de pe la 2400 i.Ch., ca acest ca-iendarde la Nippur seleeta anumite corpuri cere~ti ale ciiror po-zitii relative fatii de Soare permitea cu exactitate calcularea

-,.-

~

,.;

A DouasprezeceaPlaneti 199

;'-1\

, .'.

inceperii noului an. J\cesta fusese tacut cu aproape 2000 de ani.inaintede epoca lui Dungi, adica, in.jurullui 4400 i..Chi!"l!!r

.Sa fie oareadevarat ca spmerlenii, tara apdseda insttu-mentelc actuale, ar fi posedilt totu~icuno~tintele matetnatice ~iastronomicenecesare unei astronomii ~igeometrii sferice? Con-forminscriptiilorlor,separeca da. .

Sumerienii aveau un terme.n- DUB ~ care insemna (inastronomie) "circumferinta lumii" de 3600, in relatie cu carevorbeau despre "curbura" sau arcul cerului. Pentru calculele lormatematice ~i astronomice ei desenau AN.UR - 0 linie a ori-zontului imaginara, cu ajutorul careia puteau.calcula apusurile~iriisariturile corpurilor cere~ti. Perpendicular pe ea, ei ridicauo linie imaginara numita NUBUSAR.DA; pe aceasta linie cal-culau zenitul, pe care it numeau AN.PA. Ei trasau ni~te linii,meridianele de astiizi, ~i Ie numeau "brazdele gradate"; para-lelele erau numite "liniile de mijloc ale cerului":Paralela solsti-tiului de vara, de exemplu, se numea AN.BIL ("punctul de focal cerului"). . .

OpereIe de artiiacadiene, liorite, hitite ~iale altor popoa-re din Orientul Antic; .fiinddoar traduceri sau variante ale celorsumeriene, su'ntpline cu'termeni referitori la corpurile cere~tisau fenomene astronomice imprumutati din sumeriana. De-seori, savantii babilonieriisau asirieni, care intocmeau liste alecorpurilor cere~ti sau taceau calcule astronomice, notau alaturitermenii originali din sumeriana. Cele 25.000 de texte astro-nomice care se spune ca ar fi fost in biblioteca din Ninive a luiAsurbanipal, contineau deseori referiri Iii originile lor sume-nene.

. u sene astronomIca ImpOnanIa, pe care DaD110menn0numeau ,,zilele Domnului"a fost copia18,declara scribii, de.peo 18blitasumerianiiscrisa in vremea lui Sargon diil Acad - inmileniui trei i.Ch. 0 tablita datata din vremea celei de-a treia. '

dinastiidinUr ...::tot in mileniultrei - descrie0 seriede corpuricere~ti,alat de elar, incatastronomii de astazi nu auavut nici 0problema in a identificain ea 0 clilSlficarea constelatiilor, prin-tre. care, in' partea nordica, Ursa Mare, Lira, Lebada~i Orion,

~.~---


Hidra IiiCentaur in sud. lar in centro fiind bine cunoscuteleconstelatii zodiacale. ,

In' Mesopotamia, ta~ele ptronomiei Iii astrologiei eraupastrate de catre preopi-astronomi.Nu este deci prea surprinza-tor ci cei care au readus la lumina cun0!ltinteleuitate ale cal-deenilor au fost trei preop iezuiti: Joseph Epping, Johan Strass-man IiiFranz X. Kugler.Kugler, in Sternkunde und Sterndienstin Babel (ArIa IiiMe!]tellUgurilein Babilon), analizeaza,desci-fteazi Iii explica numeroase texte. Intr-un caz, "intorcand in-vers", matematic vorbind, cerurile, el a descoperit ca un grupde treizeei !litrei de corpuri cere!ltide pe cerul,Babilonuluidepe la 1800 tCh. erau descriSt?inconformitate cu gruparea lorde astizi! '

, Dopa indelungi discutii pentru a decide care anume suntgrupuri Iii care subgrupuri, comunitatea astronomica s-a decissa imparti cerul, ~a cum este el vizut d~ pe Parnant, in trei'regiuni: nonHea,centrala Iiisudica; iar st~Jeledin fiecareau fostgrupate in 88 de constelatii! Dopa cum s:a descoperit ulterior,nu era nimic nou in aceasti impirtire, caci sumerienii au fostprimii care au impirtit cerul in trei parti sau "cai" - calea denord fiind cea'3 lui Enlil, cea sudica a lui Ea, iar cea centralaera "calea lui Anu" - Iiiau aconlat acestora diferite constelatii.Actuala 'repartizarea benzii centrale, care cuprinde cele doua-sprezeee constelapi zodiacale, corespunde cu exactitate "Caiilui Anu", in care sumerienii grupau stelele in douasprezece"caseu. .

in Antichitate, ca Iiiastizi de altfel, fenomenulera legatde conceptul de zodiac. Marele cerc din jurul Pamantului eraimpirtit in douisprezece pacti, e~ale intre ele. de cate trei7.eciUt; gram;. .,lelele vazute 10llecare dui aceste segmentesau"case", erau grupate intr-o constelatie, botezata dupa forma pccarepirea sa 0 aiOOgrupulastfelformal ,

Deoarece aceste constelatii !lisubdiviziunilelor, !lichiar.unele stele singure, au ajuns la noi cu nume !lidescrieri gee-ce!lti,multi vreme grecii au fost considerapdescoperitorii lor.Dar, se pare ci vechii astronomi geeciau adoptat pur !lisimpluin limba !limitologia lor 0 astronomiegata mcuii de sumerieni.


Am aratat mai devreme de unde proveneau cuno~tintele luiHipparcus !li ale lui Eudoxiu. Chiar IiiThales, primul astronomgree mai important, despre care se spune ca a prezis eclipsa to-:tala de Soare din 28 mai 585 tCh. ce a oprit rizboiul,dintre Ly-

,dyeni ~i Mezi, recuno~te ca sursa cuno~telor era mesopota-miana, anume sumeriana.

Numele de ,,zodiac" vine de la grecescul zodiakos kyklos

("cereul animalelot'), deoarece dispunerea stelelor era asema-nati \mor animale. Oar, de fapt, aceste forme imagiDare Iii nu-mele lor'veneau de la sumerieni, care numeau aceste douaspre-zece constelatii UL.HE ("ciurda lucitoare"): ~

.1. GU.AN.NA. ("taurul ceresc"), Taur.2. MA~.TAB.BA ("gemeni"), Gemeni.3. DUB ("cle!]ti"), Rac, Cancer.4. UR.GULA ("Ieu"), Leu. '

5. AB.SIN ("cea al cirui tati este Sin"), Fecioara.6. ZI.BAAN.NA (,,soarta cereasca"), Balanti.7. GIR TAB ("care zgane Iiitaie"), Scorpion.8. PABIL (,,aparitorul"), Sagetitor.9. SUHUR.MA~. ("t8p-pe!]te"), Capricorn.10. GU ("staplinul apelor"), V'arsitorII. SIM.MAR. ("peliti"), Pe!]ti.12. KU.MAL ("cel care locuiC!]teve camp"), Berbec.

Reprezentarea picturala a semnelor zodiacului s-a pastratpractic neschimbati de la sumerieni. (Fig. 93) , '

, Pana'la introducerea telescopului, astronomii acceptau;£1 " III; Ptnlp.mp.1I nntrivit dreia in emi!;fera nordicii s-ar atla

doar nouasprezececonstelatii. Clasificarea curenti, acceptati in1925, recuno~teadouizeci ~i opt de constelatii, in ceea ce su-merienii numeau "Calea lui Enlil". N-ar mai trebui sa flm sur-prin~i ca acelitia, spre deosebire de Ptolemeu, identificasera,,grupaseri, botezaseri toate constelapile din emisfera nordica!

Dintre constelatiile din "Calea lui Eolil, douasprezeceerau considerate a fi ale lui Enlil - corespunzand celor doua-sprezece constelatii ale lui Anu. La fel, in emisfera sudica, .erciU

202ZECHARIA SIJ'CHIN

..

GIR.TABScorpion AB.SIN

Fecioara

SUHUR.MA$Capricorn

Fig.93 "

iri~irate douasprezece constelatii, nu ca existand pe cer, ci ca fl-ind ale lui Ea. Alaturi de aceste constelatii, mai erau trecute ~ialtele, ce-i drept nu atat de multe cate se cunosc in prezent.

, Calea lui .Ea a pus serioase probleme celor care s-au in-hamat la dificila incercare de a deduce'cuno~tintele astropomiceale anticilor, nu numai in termenii' cuno~tintelor astronomice deastazi, ci ~i pe baza feluluL cum arata cerul in vremea aceea.Cercetand cerul din emisfera sudica; astronomii din Dr sauBabilon nu puteau observa decat jumatate din acesta; restulflind sub linia orizontului. Cu toate acestea. daca sunt cor~r.tJUCHlUu;au:,unele consteJatll dm "Calea lui Ea" sunt mult sob

linia orizontului. Dar nu aceasta este marea problema: daca, a~acum presupun cercetiitorii, mesopotamienii ctedeau (a~a cum 0vor face ulterior ~i grecii) ca Pamantul este Q masa de pamantuscat ce stii pe 0 lume "de jos" haotica ~i intunecatii - un discplat peste care se arcuie~te cerul in semicerc - atunci n-ar fi .tre-buit nici macar sa existe 0 emisfera sudica, daramite constela-tiile care nici flUse puteau vedea!

"~.

.';


Restran!fide prezumptia ca mesopotamienii erau adeppiideii ca Pamantul este plat, istoricii modemi nu au luat in sea-ma textele sumerienedespr~ emisferele nordica sau sudica. To-tu~i, dovezile indica faptul ca cele trei..,cai" sumerieneinclu-deauintregcerulunuiPimantrotund,nuplat. ., tn. 1900,T.G.Pinchess-aprezentatin fataSocietitii Re-gale'pentru Studii Asiatice anuntiindca a reu~it sa reconstituieun astrolab mesopotamian.Acesta era un disc impaqit in doua-sprezece segmente ~iin trei cercuri concentrice, rezultind astfeltreizeci ~i ~ase de pozitii. tntreaga alcatuire, avea infiiti~areaunei rozete cu douasprezece"petale", fiecare aviind inscrisa pe

, ea numele unei luni. Pinches le-a notat cu ciue romane, de la Ila XII, incepiindcu Nisannu, prima luna.a calendarului sume-rian. (Fig. 94)

I

..Fig. 94 .

204ZECHARIASITCHIN

Fiecare dintre cele treizeci ~i ~ase de pozitii avea in~crisain ea un nUme, sub care se afla uncerc, semnificand ca estevorba despre un corp ceresc. Cum numele sunt intlilnite in mul-

te texte sau."liste ale corpurilor cere~ti", este cIar ca. ele repre-zinta nume de constelatii, stele sau planete.

Fiecare din cele treizeci ~i ~ase de segmente mai aveainscris dedesubtul numelui ~i un numar. In inelul central, nume-rele sunt de l~ treizeci.Ia ~aizeci; in inelul de la inijloc, numere-Ie sunt de la 60 (scris ca ,,1") la 120 (,,2" in sistemul sexagesi-mal- 2x60 = 120) ~i in ultimul inel, de la 120 1a.240. Ce repre-zentau aceste numere? .'

La aproape cincizeci de ani dupa prezentarea lui Pinches,astronomul ~i a~iriologul O. Neugebauer afirma in cartea sa AHistory of Ancient Astronomy: Problems and Methods, (0 isto-rie a astronomiei antice: probleme ~i metode): "Intregul textconstituie un fel de harm cereasca schematica.. ,', in fiecare dinaceste treizeci si sase de casute avem numele unei constelatii sit I ., , ,

un nume a carui semnificatie nu este inca foarte cIata," Uncunoscut specialist in domeniu, B.L Vander Waerden, in car:-tea sa BabylonianAstronomy: The Thirtysixstars, (Astronomiababiloniana:cele treizeci ~i ~asede stele) observand ca aceste,numere cresc ~i descresc dupa un anumit ritm, sugereaza ca..numereles-arputea sa aiM cevade-a facecu durata zilei".

' Problema poate fi rezolvata, credem noi, numai daca serenunta. la ideea ca' mesopotamienii considerau ca. Pamantuleste plat, ~i se recunoa~teca. ei aveaucuno~tinte astronomice la'fel de bune ca ale noastre - nu Wntru ca ei ar fi avot instru-mente mai bune, ci fiinddi sursa informatiilor lor erau nefilimii.

Credem ca. numerele acestea reprezinta I!l'adele arcnJni"~1~:i"',avanu ca punct ae plecare Polul Nord, ~i ca astrolabulera de fapt 0 planisfera, adica reprezentarea unei sfere pe 0 su-prafatii plana., ' '.

In timp ce numerele cresc sau d~scresc, cele' aflate insegmente opuse fata. de "CaIea lui Enlil" (cum ar fi Nisannu _50, T~ritu - 40) adunate, dau 90; toate cele din calea lui Anudau 180; cele din calea lui Ea dau 360 (ca de pildii Nisannu _200, T~ritu - 160),Aceste cifte sunt prea familiareca sa poata

JI'

A Doui'isprezeeeaPlaneti'i 205

fi confundate-de cineva; ele reprezinta segniente ale unei, cir-cumferinte sferice complete: un sfert, 90 de grade, 0 jumatate,180, sau circumferinta,totala.360.

, Numerele date pentru Calea lui Bnlil sunt astfel' aleseincat sa indiceca aceasta se intinde de la 60 ,grade de la PolulNord, invecinandu-secu zona lui Anu, care se intinde ~i la sud~i la nord de ecuator, pana la 30 de grade.:Apoi, in sod esteCalea lui Bnlil - zona terestra ~i cereasca ,aflatii intre 30 degrade de la ecuator ~iPolul Sud. (Fig. 95) ,

11io Q~ !;;IO..n rolo"th

A. Calea lui Anu, ZOnacereasciia Soarelui, planetelor ~i con-stelatiilorzodiacale. '

B. Calea lui Enlil, partea de nord a cerului.C. Calea lui Ea, partea de sud a cerului.

,Numerele din calea lui Ea insumeaza. 180 de grade inAdarru (februarie/martie)~iUlulu (augustlseptembrie).Singurulpunct care se afla la 180 de grade de Polul Nord, indiferent dac.a.


porne~tl spre sud prin est sa~ prin vest, este Polul Sud. Acestlucru este adevarat, insa numai dacii este vorba despre 0 sfem. .

Precesia este un fenomen cauzat de inclinarea axei Pa-

mantului, care face ca Polul Nord ~i Polul Sud sa descrie uncerc. rntarziere~ aparenta a Pamantului fata de celelalte conste-latii este de circa cincizeci de secunde pe an la 0 rotatie sau ungrad la ~ptezeci ~i doi de ani. Rotatia completa - timpul nece-sar Polului Nord sa ajunga in acela~i punct - care dureaza deci25.920 de ani (72x360) este numita de astronomi Anul celMare sau Anul Platonician (deoarece, se pare, ~i Platon cerceta-se fenomenul).

Calcularea exacta a rasaritului ~i apusului stelelor ~i aechinoctiului de primiivam (care marca inceperea unui nou an)erau legate de constelatia zodiacala in care acestea apareau.Datorita precesiei, echinoctiul ~i alte fenomene astronqmiceerau decalate de la an la an, iar la fiecare 2160 de ani erau deca-late intr-o alta casa zodiacala. Astronomii de astazi continua sa

utilizeze "punctul zero" ("primul punct din zodia Berbecului"),care marca. echinoctiul de primiivara pe la. 900 i.Ch., dar acestpunct a ajuns acum in zodia Pe~tilor. In anul 2100, echinoctiulde primavara va avea loc in zodia Varsatorului. (Fig. 96)

UOOaD_~ I_Ie

.,.

--r"I~I.t ..,,~. ~.,.

... ~., .'fI, ~""- .~ 7'.. '"

...J\ Echinoctiul ~

It .:l I detoamnA. ..,... '\

I f-- ~~~~~. ~~/t'- ... ~. -. .

\ ~ Solstqiul Solstiliul'1- /'"

de iamA . de VarD i'

,. .. Echinoqiul \.i0....."'fof! J dejrimAvarA,,;c_

.,-~ ,.. ., .,..~ II.--!-.I..~. .:;"r . .-Fig.96 . ... Ie "..

A Douiisprezecea Planetii

Datorita faptului ca trecerea dintr-o casa zodiacala in alta. are loc 0 data la 2100 de ani, istoricii s-au intrebat cum ~i de

unde a putut afla Hipparcus de aoest fenomen in mileniul aldoilea i.Ch. Este clar acumca sursa lui era sumeriana. Desco-peririle profesorului Langdon dezvaluie faptul ca. un calendardin Nippur, realizat in jurul anului 4400 i.Ch., in Epoca Tau-'rului, demonstreaza ca cei care I-au intocmit cuno~teau atatfenomenul de precesie.cat ~i faptul ca in urmii cu 2160 de aniavuseselQc 0 schimbare a casei zodiacale. Profesorul Jeremias,care a corelat textele astronomice sumerine cu cele hitite, adescoperit ca vechile tablite.inregistreaza trecerea din casa zo-diacala a Tauruluiin cea a Blrbecului, iar astronomii mesopota-mieni prevazusera~itrecerea din Berbec in Pe~ti.

Subscriind la ace:jte concluzii, profesorul Willy Hartnerarata in cartea sa The Earliest History of the Constelations inNear East (Cea mai veche istorie a constelatiilor scrisa in Ori-entul Antic) ca sumerienii au lasat 0 multime de descrieri pic-turale ale acestor fenomene astronomice. Cand echinoctiul deprimavara era in zodia Taurului, solstitiul de'vam era in zodiaLeului. Hartner atrage atentia asupra des-intalnitului motiv alluptei dintre leu ~i taur care apare in desenele vechi sumeriene,~i sugereaza ca acest motiv reprezinta pozitiile-cheie ale con-stelatiilor Taurului ~i Leului a~ cum ar aparea ele unui obser-valor aflat in jurul paralelei .de treizeci de grade (ora!?ulUr, deexemplu)cam pe la 4000 LCh.(Fig. 97).

v .

Fig.97

207#>

208ZECHARIA SITCHIN

Multi cercetitori considera rolui important acordat con-stelatiei Taundui nu numai 0 dovada a vechimii zodiacului _datanddin jund anului4000 i.Ch.-, dar ~ 0 dovada a datei lacare a luat ~re, atat de bruse, civilizatia sumeriana.Profeso-rul Jeremias prezinta in cartea sa The Old Testament-in theLight of the Ancient East, (Vechiul Testament in lumina textelor -

din Orientul Antic) dovezi care demonstreaza ca "punctuizero", atat zodiacal, cat si cronologic, it ieprezinta momentultrecerii din casa zodiacal~a Gemenilor in Ceaa 1'aurului;dinaceasta ~i din alte informatii, a ajuns la concIuzia ca zodiaculfusese ~lizat in Epoca Gemenilor - adica, inainte de na~ereacivilizatiei sumeriene. 0 tablita .sumeriana aflata in MuzeufOra~ului Berlin (VAT.7847) incepe lista zodiacaHicu zodiaLeului - ceea ce ne duce inapoi in jvrul anului 11.000 i.Ch.,cind omul de-abia incepusesa are pamantul.

Profesond H.V. Hilprecht, in cartea sa The BabylonianExpedition of the Universityof Pennsylvania (Expedi~a in Ba-bilon a Univel1litatiiPennsylvania), mergechiar mai departe.Studiind mii de tablitepline de calcule ~i.tabelematematice,elajunge la concIuzia-ca "toate tablitele cu inmultiri ~i impaqiridinbibliotecile templelor din Nippur ~i Sippar, precum ~i dinbiblioteca lui Asurbanipal [din NiniveJ sunt bazate pe nwnwl12.960.000".Analizind acest mimar ~i semniJicatialui, el con-sidera ca nu poatefilegat decat de fenomenul de precesie, ~icasumerienii ~atJ despreMarele An de 25.920 de ani. -

Sunt intr-adevarni~ cuno~nte astronomice de 0 ului-toare complexifate pentru acele vremuri.

.A~a cum este evident ca sumerienii nu aveau cum saajunga singuri Iii astfel de cuno~tinte, tot la fel de cIar este si ca.. ...--'-"- ~.u ..""" "UUUi)UU~ IC CHIU munle.. . ,

Ateasta este valabil nu numai pentru metodele astrono-mice sofisticate pe care Ie utilizau - cine oare din OrientulAntic avea nevoie sa calculeze ecuatorul ceresc, de exemplu? _dar ~i la amplele texte care trateaz.adespre masurareadistante-lor dintre stele. -

Unul dintre aceste texte, cunoscut sub numele deAO.6478, ~irii 0 lista de douiizeci ~i ~ase de stele importante

-----.- ' -- -

A Douispreza:ea Planeti 209

aflate de-a lungulliniei numi~ astazi Tropicul Racului, iar dis-tantele dintre ele sUntmasurate in trei feluri. Textul da mai intaidistantelediritre aceste s~le intr-o unitate .de masura numitamana ~kultu (,,masurat ~i cintarit''). Se crede ca acesta era undispozitivingenios care masuracantitateade apa evaporata intr-oanumita perioada de timp, fiicind astfel pQsibiIamasurarea dis-tantei dintre doua stele exprimatain- unitati de masura ale tim-

. puluLA doua coloana de distante era in grade ale arcului de

cerc al cerului.lntreaga zi (ziua ~i noaptea) era impartita indouasprezece.ore duble.-Arculcerului descria un cere intreg de360 de grade. Deci un bero sau 0 ora dubla reprezentau 30 degrade de arc de cere. Prin aceasta metoda, timpul de pe Pamantoferea posibiIitateamasuririidistantelorcere~i in grade._ -

A treia unitate de miisuri era bero ina ~ame (,,lwigimi alecerului"). F. Thureau-Dangin, in cartea sa Distances entre" .Etoiles Fixes (Distantele dintre stelele fixe), subliniazii ca, dadiprimele douii metode erau legate de alte fenomene, aceasta atreia metoda oferea miisuritori absolute. Un ,,hero ceresc", eon-sidera el ~i al~ cercetatori, -eraechivalent cu10.692 metri. Dis-tanta "din cer" intre cele douazeci ~i ~ase de stele insuma655.200 "bero intinse pe cer":

Existentaacestortreimasuritoridiferitealedistanteidin-.

tre steIele respective arata deosebita importan!iipe care 0 aveau -ele. ~i totu~i, cati dintre biirbatii ~i femeile din Sumer aveanevoie de astfel de cunostinte - si cine dintre ei a inventat 0 ast-Jel de metoda de ealcul '~i~ fol~seacu atataexactitate?Singu-rol riispuns posibil este: nefilimii erau cei care aveau nevoie deastfel de miisuratoriexacte.

Capablll de ciilitonI spat1a1e,sosind pe Pamant de pe altaplaneta, colindind prin atmosfera PiimintuIui - ei erau singuriicare arfi putut sa aiba, ~i chiar aveau, in zorii civilizatiei uma-ne, cuno~tinteastronomieecare necesitau milenii pentru a fi do-bandite, metode sofisticate, concepte ~i teorii matematice nece-sare unei astronomii avansate; ei aveau nevoie sa-i invete pescribi sa copieze ~i sa serle cu meticulozitate tablite peste tabli-te despre distantele dintre stele, ordinea ~i grupiirile lor, despre

II

II

"---.-

210 2ECHARIA SITCHIN

rasiiriiul~iapusul stelelor sau planetelor, sa-i invele un calendarcomplex ~ialte cuno~tinleremarcabiledespre Cer ~iPamant.

Se mai poate presupune deci ca astronomii mesopota-mieni, sub .indrumareanefilimilor, nu ~tiau de planetele aflatedincolo de Saturn - ca nu ~tiaudespre Vranus, Neptun ~iPluto?Sa fi fost cuno~tinlelelor despre "familia Pamantului", propriulnostru sistem solar, incomplete,cand ei ~tiauatatea lucruri des-pre stele mult mai indepiirtate?

Informaliile astronomice din Antichitate conlin mii detexte detaliate despre corpuri cere~ti,aranjate cu grija dupa or-dinea lor sau dupa zei, lunile, tinuturile ~i constelatiile cu careacestea erau asociate. Un astfel de text, anallzat de,Ernst F.Weidner in cartea'sa Handbuchder Babylonischen Astronomie(Tratat de astronomie babiloniana), este numit astiizi "Marealistii a stelelor". Pe cinei coloane sunt in~irate zeci de corpuricere~tiasociate intre ele, cu lunile anului, cu tiiri sau zei. Un alttext descrie cu exactitate principalele stele din constelatiilezodiacale. Un text, catalogat B.M.86378, grupeaza ~aptezeci~iopt de corpuricere~tidupiilocullor pe eer; ~ilistapoatecontinua:

Incercand sa inleleaga sutele de texte ~i, in particular, saidentifice corect planetele sistemului nostru solar, 0 serie decercetiitori a ajuns la ni~te coneluzii uimitoare. A~a cum am \mai spus, eforturile lor erau menite sa e~ueze deoarece ei pre-supuneau in mod incorect ca sumerienii ~i ce~care le~auurmatlor nu ,~tiau ca sistemul nostru solar este heliocentric, ca Pa-.mantu,lnu era decat 0 planetii~ica mai erau ~ialte planete din-colo de Saturn.

Ignorind ca anumitenume din listele de stele se pot apli-ca Pamantului insu~i~iincercandsa atribuie numeroaselenume'11 UU UU11141 "~IUl "111"1.putllcac:~arc:,presupuneau el, Ie cu-no~teausumerienii, cercetatoriiau ajuns la ni~te concluzii carese bateau cap in cap. Ba chiat unii dintre ei au afirmat ca nueste confuzia lor, ci a caldeenilor cafe - fiiriivreun motiv apa-rent - au schimbat intre ele numele celor cinci pJanete"cunos-cute".

Sumerienii numeau toate corpurile cere~ti (planete, stele,constelatii) MUL ("Cel care straluce~te in inalpmi"). Termenul

A Douiisprezeeea Plabetii 211

acadian kakkab se aplica, la fel, tuturor corpurilor cere~ti. Acestlucru i-a, derutat pe cereetiitorii care .au incercat sa desciftezetextele astronomice mesopotamiene. Dar unele mul. care aveau~i particula LV. BAD, desemneaza in mod clar planetele sis-temului nostru solar. . . .

~tiind ca termenul grecesc 'pentru planet! insemna;,ratiicitor",cercetiitorii au tradus LV. BAD,prin "oi ratiicitoa-re", derivatde laLV ("Cele care sunt pastorite"), iar BAD ("sus.~i departe"). Dar acum, dupi ce am aratat ca sumerienii erauperfect con~tientide adevaratanatura a sistemului solar, eelalaltsens allui bad (;,celvechi", "fundalia", "acolo unde este moar-tea") i~icapatiiadevirata sa semnificatie.

Acestea sunt titluri potrivite Soarelui ~ide aici rezultii caprin lubad sumerienii nu intelegeau "Gi ratiicitoareU ei "oile"piistoritede Soare - adica, planetele sistemului nostru solar.

Localizarea fiecarei lubad. precum ~i relatiile acestora,intre ele sau cu Soarele fac obiectul multor texte mesopo~mie-ne. Se fac referiri la planetele "de jos" ~iplanetele "de sus", iarKugler presupune, in mod corect, capunctul de referintii estePamantul.

Dar eel mai mult ~e vorbe~te despre planete in cadrulunor texte care trateaza despre MUL.MUL. - un termen care i-aIacut pe cercetiitori sa aproximeze. In lipsa unei solutii maibune, cei mai multi bameni de ~tiintiiau considerat ca termenulmulmul desemneaza Pleiadele, un grup de stele in constelatiaTaurului, punctul prin care trecea axa echinociiului de primii- .varn (vazut din Babilon) in jurul anului 2800 i.Ch. Textele me-sopotamiene indica deseori faptul ca acest mulmu/ contineasante UJ.MAS (sante ..ratiicitoricunoscuti"). iar cercetiitorii au

presupus ea este vorba de cele mai stralucitoare stele din Pleia-de, care puteau fi observate cu ochiul liber. Faptul d, depin-zind de clasificare, grupul are fie ~ase, fie noua astfel de stelestralucitoare, ~inu ~ap.te,creeaza dificultiiti; dar ele au fost -ig-norate din lipsa unei idei mai bune pentru semnifieatia terme-nului mulmul. '

Franz Kugler, in cartea sa Stemkunde und Sterndienst inBabel, (Arta ~i me~te~ugurile in Babilon) acceptii cu multe re-


zerve aceasm idee; dar i~i exprima t6tala uimire cand descoperaun text in:care se spuhe, in mo<tclar ca mulmul includea nu nu-mai ,,ratacitori" (planete) dar ~i Soarele ~i Luna - tacind astfelcu totul improbabila .-ideeaca tennenul desemneaza Pleiadele.

El a mai descoperit ~i QJlalt text care. spune mulmul ul-~u 12("mulmuleste un gniP de douasprezece"),din ccttezece for-meaza un.grupdistinct. .

Credem ca temienul de mulmul desemneaza sistemul so-

lar, iar repetitia (MUL.MUL.) este folosita pentrn a indica -gru- .pul ca intreg, adica ~,Uncorp ceresc ce cuprinde toate.corpurilecere~ti"..

Charles Virollea~d translitereaza in cartea sa L 'astrologieChaldeenne (Astr~logia caldeeana) un text mesopotamian(K3558) care descrie inembrii unui mulmul sau kakkabull«lk-kabu. Ultimul vers al U;xtului este explicit:

Kakkabu/kakkabu. .

Numarul corpurilor sale cere~ti este douasprezece.Rangurile corpurilor sale cere~ti sunt douasprezece.Toate lunile Lunii'.sunt douasprezece.

.' T(:xtul nu lasa nici 0 urma de indolala: mulmul - sistemulnostrn solar are doisprezece .membri. Acest lucru poate nu ar.trebui'sa ne surprinda, deoarece invatatul grec Diodor, expli-cand cele trei "cai" ale caldeenilor ~i in~irarea constanta a trei-zeci ~i ~ase de corpuri cere~ti, declara ca: "Dintre ace~ti Zei ce-re~ti, doisprezece erau cei importanti; acestora, caldeenii Ie atri-buiau clite 0 luna ~i un semn zodiacal."T'" ~ ,. . . .. -

.. _A__A,..A U ~r;1 Hr;nv~~ una ale rrege am

Himmel, spune ca, pe langa "Calea lui Anu" compusa din doua-sprezece corpuri cere~ti; alte texte se refera ~i la 0 "cale a Soa-relui" compusa tot din douasprezec.e co!}>uri: Soarele, Luna ~ialte' zece. Versul 20 al ~a-numitului text ,,~blita TE" afirma:naphar 12 ~ereme~ ha.la ~a kakkabJu ~a Sin u $am~ ina libbiittiflu, ceea ce inseamna "cu una cualta, 12 me,~bri acolo undeeste locul Soarelui ~i al Lunii, unde se invlirt planetele. ".

A Douisprezeeea Planeti 213

Putem descifta acum semnificatia numarului .doisprezecein Antichitate. Marea Adunare'a zeilor sumerieni, ~i toti zeiiolimpieni de mai tlirziu cuprindea dqisprezece zei; zeii mai ti-neri puteau patrundein acest cerc restrlins numai daca unul dincei doisprezece se .retIigea. La fel, un loc liber apirut trebuiacompletat pentrn a se pastra numaruI "divin". Principalul cereceresc, "Calea Soarehii" cu cei douasprezec.emembri ai sai; astabilit modeIul dupii care ~i celorlalte "cai" cere~ti li se atri-buiau tot douasprezececorpuri cere~ti sau era imPiirtitiiin doua-sprezece parp. Tot a~, erau douasprezec.eluni intr-un an ~iziuaavea douasprezece ore duble. Fiecarui tinut din Sumer ii erauatribuite douasprezececorpuri cere~ti,ca semn de noroc.

Multe studii, cum ar fi cel allui S. Langdon, BabylonianMenologies and the Semitic Calendar, (Menologie babiloniana~i calendarul semitic) demonstreaza faptu1-.ca impiirtirea anuluiin douasprezece luni a fost, inca de la bun inceput, legata de ceidoisprezece mari zei. Fritz Hommel, in Die Astronomie der al-ten Chaldaer (Astronomia caldeenilor) ~i alpi dupa el au aratatca cele douasprezece luni erau strlins legate de cele douaspre-zece zodii ~i ambele derivau din cele douasprezece principalecorpuri cere~ti. Charles F. Jean, in Lexicologie sumerienne(Lexicologie sumeriana), reproduce 0 lista sumeriana cu doua-zeci ~i patrn de corpuri cere~ti care asociau cele douasprezececonstelapi zodiacalecu cele douasprezece corpuri cere~ti.

Intr-un text lung~ identificat de F. Thureau-Dangin incartea sa Rituels Accadiens (Ritualuri acadiene) ca fiind un pro-gram al unui templu pentrn Sarbatoarea Anului Nou in Babilon,consacrarea lui doisprezece ca principal fenomen ceresc esteevidenta. Marele Templu. Essa~ila. avea douasDrezeee Dorti.YUlerHetuturor celor dOisprezece zei mari erau investite inMarduk, spunlindu-sede douasprezece ori "Doamne, El nu esteDomnul meu"..Bunavointa zeplui era:in~ocata de douasprezeceori, la fel ~i cea a sotiei sale. Totalul de douiizeci ~i patru eraapoi asociat cu cele douasprezece constelatii zodiacale.~j cu

. cele douasprezececorpuri cere~ti.o piatIi de hotar inscriptionata cu simbolurile corpurilor

cere~ti de un rege din Susa reprezinta aceste douazeci ~i patru

I

'1

I

II

214 ZECHARIA SITCUIN

de semne: cele familiare ale zodiacului ~i-simbolurile celordouasprezece corpuri cere~tidin sistemul nostru solar. Ace~tiaerau cei doisprezece zei ai mesopotamienilor,ca ~i ai horitilor,hititilor, grecilor ~i, de fapt, aituturor popoarelor Antichitipi.(Fig.98), .

--

Fig.98

De~isistemul nostru matematiceste zecimal (are la bazanumirulzece), numirul doisprezecea dominat toate subiecteledivine ~i astronomice mult dupa ce sumerienii disparusera.Grecii aveau doisprezece titani, erau douasprezece triOOrialelui Israel, douasprezece parti ale plato~ei magice a Marilor


Preoti israeliti. Aceasti putere magica a numirului divmmerge. maideparteprin ceidoisprezeceapostoliai lui lisus, iar in sis;.temul numericenglez zecimal, se numam intai paoa Latwelve,(doisprezece) ~i apoi se trece la ,,zece ~l trei"- thirteen (treis-prezece) ~.a.m.d:

Oennde provine aceasti putere a numarului doisprezece?Din cer. .

Deoarece, sistemul nostru solar - mulmul:- includea, pelanga p'anetele cunoscute noua astizi, ~iplaneta lui Anu, cea alcarei simbol - un corp ceresc radiant - era utilizat in sumerianapentru a-Ldenumi pe zeul Anu ~itermenul de "divin". ,,Kakkabal Supremului Sceptru este una din oile din mulmul", spune untext astronomic. ~i caod Marduk i-a uzurpat suprematia ~i I-ainlocuit pe Anu ca zeu asociat cu aceasti planeti, babilonieniiau spus: ,,Planeta lui Marduk a apirut in mulmul." ,

. Invatandu-i pe 'sumerieni de~pre adevarata natum:a Pa-maotului ~ia cerului, nefilimii i-au informat pe vechiipreoti-as-tronomi nu numai despre planetele de dincolo de Satum.dar ~ide existenta celei mai importante planete, cea de pe care veni-Seraei: A DOUASPREZECEAPLANETA. .

i.

~.~<

"-+ --

-..;.

'>

. .

,..

)

.>\-

Capitolul 7

Epopeea creatiei, "

Pe cele mai multe sigilii cilindrice antice care au fostdescoperite, simbolurile unor corpuri cere~ti care fiic parte dinsistemul nostru solar apar deasupra figurilor unor oameni sanzei. .

Un sigiliu acadian din mileniul trei i.Ch.; aflat acum laVorderasiatische Abtei/ung al Muzeului de Stat.din Berlin

~ (numar de catalog VA/243), difera de maniera traditionali dereprezentare a'corpurilorcere~. Nu Ie infii~azi individual, cimai degrabi ca un grup de ~pte globuri care ioconjoara 0 steamai mare cu raze. Este in mod clar 0 reprezentare a sistemuluinostru solar asa cum era cunoscut de sumerieni: un sistem cecuprinde doua~prezececorpuricere~i. (Fig. 99).

, De obicei, noi reprezentim schematic sistemul nostrusolar ca un rand de planetece se in~iral~ diversedistante filti deSoare. Dar daci nu Ie reprezentim ~a ci'una langa al1a iotr-upcere (prima, cea mai apropiati planeti de Soare, Mercur, apoiVenus, Pimanful ~.a.ntd.) rezultatul ar fi ceva asemaoator Fig.100. (Toate desenele sunt schematice ~inu la scam, pentru sim-_1:~"...~. ".:a...:fAIA ~1.,.nAfA1nr ~11 "'not I'Ipopn~tp <!IC!tf'pl ~irrll1<!1rP Qi

nu eliptice.)Daca revenim acum la desenul acadian ~i it mirim, pu-

tern vedea ca, de fapt, "punctele" care inconjoara steaua Suotdefapt globuri a caror mirime ~i ordioe este conforma cu cea asistemuluinostrusolar,reprezentatin Fig. 100.Micul MeICuresteurmat de Venus, careeste ceva mai mare. Pamantul, care areearn aceea~imirime cu Venus,este insotit de Luna. Continuandin sensul invers acelor-ceasomicului,urmeazi Marte, care este

I, II


Fig.99

MARTE0

PAMANrO-r.UNA

oSATImNO

DPLUTO

ONEPllJN

O~s -

Fig.100

~ o A

Fig. 101

o

,;.;f~

A Douisprezeeea Planets 219

mai midi deciit Pamiintul,dar mai Iitare deciit Luna sau Mercur.(Fig. 101) .

Desenul antic infiiti~eaza apoi 0 planeti necunoscutanoua - mult mai mare deciit Pamcintul, dar mai mica deciitJupiter sau Saturn, care ii urmeazi in mod claroMai departe, .0alti asemiinareperfecti cu Uranus ~i Neptun, incheindu-se cuPluto, dar care nu este acolo unde it plasam noi (dupa Neptun),ci este plasat intre Saturn ~iUranus.

Tratiind Luna ca planeti, desenul sumerian infiip~eazatoate planetele cunoscute noua, plasiindu-Ie in ordinea lor co-recti (cu exceptia lui Pluto), aratiind~imirimea lor corecti.

Desenul vechi de peste patru mii cinci sute de ani susp-ne, totu~i,ca mai era - sau mai fusese - 0 alti phineti impor-tanti intre Marte ~i Jupiter. Este, ~a cum yom ariita, A Doua-sprezecea Planeti, planeta nefilimilor..

Daca aceasta harta celesti sumerianiiar fi fost descoperi-ti ~icercetati acum vreo douii sute de ani, astronomiiar fi pre-tins cii sumerienii erau total neinformati, imaginiindu-~ipros-

. te~ ca mai existi ~ialte planete dincolo de Saturn. Acum insii,noi ~tim cii acolo mai sunt Neptun, Uranus ~i Pluto. Sii-~i fiimaginat insii sumerienii celelalte discrepante fatiide cuno~tin-tele noastre actuale sau ei fUseserii informati d(: nefilimi ciiLuna este membru cu drepturi depline al sistemului nosttu so-lar, cii Pluto se aflii liingiiSaturn ~icii mai era 0 alti planetii in-tre'Marte ~iJupiter?

Vecheateorie, conform ciireiaLuna nu este dedit 0 "min-ge de golf inghetatii",a fost 'suspnuti cu infliiciirarepaoii la mi;siunile lunare Apollo. Se considera cii Luna este un fragment

-desorins de Piimant ciind acesta nu era "incane rlenHn fnrmlltDaciinu ar fi fost meteoritii, care.au liisat cratere adiinci pe su-prafata ei, Luna n-ar fi fost deciit un asteroid desprins de Pii-mant, neted, mort ~ineinteresant.

Observatiile f8cutede sa~lipi artificiali au pus insii la in-doialii aceastii teorie. S-a descoperit ca. Luna are 0 comp<)zitiechimicii ~i mineralii suficient de diferiti de cea a Pamiintuluipentru ca teoria desprinderii sii nu mai fie viabilii. Experimen-tele tacute pe Luniide astronaupi americani ~istudiul ~ianaliza


mostrelor de sol aduse de acestia au stabilit diocolo de orice in-doiaHica, de~i acum este sterlla, Luna a fost demult 0 "planetiivie". Ca ~i Pamantul ea este 0 planetii stratificatii"ceea ce in-seamna ca s-a solidificatsiogwi. De asemenea, ~iea generea7icaldura, dar, daca Piimantul'genereaza caldura datorita subs-tantelor radioctive aflate in cen~l sau, caldura lunara provine,se pare, din straturile de materiale radioactive aflate foarteaproape de' scoarta seleo:ara.To~i, aceste materiale sunt preagrele pentru a fi ajuns singure la suprafatii.Atunci, ce sau cinesa Ie fi scosla suprafatii? .

C4mpul gravitational al Lunij pare sa fie foam dezorga-ni~t, astfel incat ftagmente uri~e de metale grele (fierul, deexemplu) nu s-au scufundat in interiorul planetei ci s-au im-pra~tiatla suprafata.Prio ce procedeu sau fortii,ne putem intre-ba? Existadovezi ca vechile roci de pe Luna erau magitetizate.Mai exista.dovezi ~ica au.fost inversate sau schimbate campu-rile magnetice. Sa fi fost oare un proces intern necunoscut sauinterventia unei forteexterioarenedeterminate?

Misiunea Apollo 16 a descoperit ni~teroci (numite brec-cii) care au rezultat in urina spargerii unor minereuri solide ~iapoi lipirii acestor ftagmente cu,ajutorul,unei surse de calduriifoarte puternica ~ipractic instantanee.Cand ~icum s-a petrecutacest lucru? Alte roci de pe suprafata Lunii sunt bogate in pota-siu ~i fosfor radioactiv rar, substante care pe Pamant se 'aflaadanc inauntru.

tn uinta ace~tordescoperiri,oamenii de ~tiintiisunt acum,siguri ca Luna ~i Pamantul, formate din aproximativ acelea~ielemente ~icam in aceea~iperioade, s-au dezvoltat ca doua cor-puri cere~ti diferite. Dupa parerea speciali~tilor de la NASAfNnf;nnnJ ~OW"lMn.,t;",.., J C' ~ i . .. .. \... _I. " .&..1_'&&- "",''v

luat,normal in'primii sai 500 de'milioane de ani. Apoi, spun ei(conform ziarului The New YorkTimes),

Perioada cu cele mai multe cataclisme a inceput inurma cu aproape patru miljarde de ani, cand asteroizi demiirimea unor ora~ sau chiar tiiri mai mici s-au prabu~itpe Luna formand cratere uri~e ~i munti inalti.

A Douiisprezeeea Plailetii 221

Cantitatea imensa de material radioactiv rezultata.in urma prab~irilor a inceput sa incalzeasca rocile de lasuprafata Lunii, topind mare parte din ele, formandu-seastfel miiri de lava care au briizdat suprafata satelituluinatural al PamaQ-tului.

Apollo 15 a descoperit in craterul Tolovschi unmeteorit de ~e ori mai mare decat oricare altol de pePamant. Apollo 16 a descoperit ca in urma coliziunii carea condus la formarea Madi de Nectar s-au impra!1tiatftagmente pana la 1000de mile departare.

Apollo 17 a aselenizat langa 0 fiiliede opt ori maimare decat oncare falie de pe Pamant, ceea ce inseamnaca a fost formatii in urma unui cutremur de opt ori maiputemic decat cele de pe Pamant.

Convulsiile care au urmat acelor evenimente cosmice aucontinuat aproape 800 milioane de ani, astfel incat intreg proce-sui de formare a Lunii a durat circa 3,2 miliarde de aRi.

Deci, sumerienii aveau dreptate sa considere Luna ca uncorp ceresc cu drepturi depline. ~i, a~a cum yom ar!ita mai de-parte, ei ne-au liisat un text care'explica acea catastrofii la carese refera expertii de la NASA.. .

Planeta Pluto a fost numitii "enigma". Daca orbitele ce-lorlalte planete devia7i doar putin fata de un cerc perfect, de-viatia (excentricitatea).ol'biteilui Pluto este cea mai mare, fiindcea mai eliptica orbita..Mai mult, daca celelalte orbite raroanmai mult sau mai putin in cadrul,aceluia!1iplan, cea a lui Pluto'este deviatiicu ~~ptesprezecegrade. Datoritii acestor doua tra-saturi neobisnuite ale AAI~ Pinto f':!iltf':Qin(J1Ir~ nl~npt;; ... r;;..p; n.._

bita. se intersectew cu a alteia, Neptun..Dupa marime, Pluto intra in clasa "satelitilor": diametrul

sau de doar 3600 de mile nu este cu mult mai mare decat cel allui Triton, un satelit allui Neptun, sau TItan, unul din cei zecesateliti ai lui Saturn. Datoritiiacestor caracteristici, se consideraca acest ,,nepotrivit~'~i-a inceput viata ca satelit, care, intr-unfel sau altul, a piiI:iisitorbita "stiipanului" ~i a inceput 0 orbita.proprie in jurill Soarelui.

.1


Conform textelor sumeriene, se pare ca s-a intimplatchiar a~a.

~i acum ajqngem la punctul culminant al cercetarii noas-tre: exis~entacelei de-a douasprezecea planete. Orieat ar pareade uimitor, astronomii au cautat de foarte mult timp 0 planetaintre Marte ~iJupiter.

Spre s~itul secolului al XVIII-lea, chiar mai inainte dedescoperirea lui Neptun, 0 serie de astronomi demonstrasera ca"planetele erau a~zate la 0 anumita distant! fata de Soare dupao lege clarii".Aceasta idee, cunoscuta sub numele de Legea luiBode, i-a convinspe astronomi ca,ar trebui sa mai existe 0 pla-neta in locul in care piina acum nu se ~tia sa existe vreuna -,adidi,intreMarte~iJupiter. .

Incurajati de aceste calcule, astronomii au inceput sa cer-ceteze cerul in cautarea acestei planete dispiirute. In prima zi asecolului XIX, astronomul italian Giuseppe Piazzi a descoperitin locul calculat 0 planem foarte mica (485 mile diametru) pecare a numit-o Ceres. Piina in 1804, numiirul asteroizilor cres-cuse la .patru;pana astazi au fost numiiratipeste 3000 de astero-izi care orbiteaziiin jurul Soarelui in c~ea ce numim azi centurade asteroizi. Fariinici un dubiu, acestea sunt ftagmentele uneiplanete care s..a'spart.Astronomii ru~iau numit-o Phayton ("ca-rul"). . .

Oaca astronomii sunt de acord ca aceasta planeta a exis-tat, ei nu sunt insa capabili sa explice disparitia ei. Sa fi explo-dat ea singurii?Oar atunci fragmentele ei ar fi zburat in toatepartile, nu ar fi riimas intr-un singur loc. Oaca ea s-ar fi spart inurma unui impact,unde este corpul ceresc responsabilde aceas-ta coliziune? S-a zdrobit si el? Dar ml!'mentelec:lre inrnn;M~:Soarele,djica sunt puse la un loc, nu dau nici macar'o singuriiplanetii, dariimitedoua. In plus, daca centura de asteroizi ar firiima~itelea douii planete, ele ar fi trebuit sa pastreze revolutiaaxiala a celor doua. Oar asteroizii au 0 singuriirotatie axiala,lucru ce indica faptul ca ei provin dintr-un singur corp ceresc.Atunci, cum ~ice anume a distrus a douiisprezeceaplaneta?

Rispunsulla aceasta intrebare ajunge la noi din Anti~hi-tate. .

A Doussprezeeea Planets 223

*

In urma cu aproape-un secol, desciftarea texteior meso-potamienea.dus la descoperirea faptului ca acestea nu numai caerau identice, ci chiar precedau fragmente din Biblie. Cartea luiEberhard Schnider, Die Kielschriften und das alte Testament(Manuscriseleantice ~iVechiulTestament), publicata in 1872 adeclan~at0 avalan~ade carti, articole, studii ~idezbateri care audurat jumatate de secol. Sa fi fost oare 0 legaturii,in vremurileantice, intre Babilon ~i Biblie? Titlurile 0 anunt!, sau 0 denun-ta, in mod provocator:BABEL UNO BIBEL.

Printre textele descoperite in biblioteca lui Asurbanipalse afla unul care relateaziipovestea creatiei, nu foarte diferit deGeneza din Vechiul Testament. TabJitele sparte, adunate lao-lalta ~i publicate prima data de George Smith, in 1876, TheChaldeeanGenesis (Geneza in varianta caldeeana) demonstrea-za in mod clar ca, intr-adevar a existat un text acadian, scris invechiul dialect babilonian, care relateaza cum un anurnit zeu acreat Cerul ~i Pamiintul ~i tot ce se afla pe acesta, inclusivomul.

Exista acum 0 intreaga literaturiidedicata compariirii tex-telor mesopotamiene cu Biblia. Opera zeului babilonian s-arealizat, daca nu in ~ase zile, ca in Biblie, totu~i, de-a lungul a~asetablite. Identic cu ziua a ~apteain care Oumnezeu s-a odih-nit ~is-a bucurat de lucrarea sa, epopeea mesopotamiana dedicacea de-a ~apteatablit! laudiiriizeului ~icreatiei sale. Din aceas-ta cauza,istoricul L.W.King ~i-a intitulat studiul sau despreacest subiect The Seven Tablets of Creation (Cele ~apte tablitealecreatiei). Numit astazi ..Epopeea Creatiei". textul era cunos-cut in Antlchltate dupii cuvintele cu care incepea, Enuma Eli~("Ciind'in inaltimi"). Povestea biblica a creatiei incepe cu fac-erea Cerului ~i a Pamantului; povestea mesopotamiana este 0adevarata cosmogonie ~i trateaza ~i despre evenimentele d~dinainte de aceasta, duciindu-nechiar la inceputul timpului:

1:'>' Enuma eli~la nabu ~amamu -

Pe cand in inaltimi Cerul nu fusese inca numit

.....


$aplitu ammatum ~ma la zacrat,~i dedesubt, pimintul tare nu .fusese inca chemat...

Atunci, ne spune epopeea, corpurile cere~ti originare audat na~ere unor ,,zei" cere~ti. Pe masura ce numarul fiintelorcere~ti cre~tea, zgomotul ~i mi~carile acestora I-au suparat peTatal Tuturor Lucrurilor. Sfetnicul sau credincios I-a indemnat

sa ia masuri pentru a-i cuminti pe zeii cei tineri, dar ace~tia autabanit pe el ~i i-au lua! puterile creatoare. Mama Tuturor Lu-crurilor a cautat sa tizbune aceasta fapta. Zeul care a condusrevolta impotriva Tatalui a awt 0 noua idee:, fiul ei sa fie invitatin Adunarea Zeilor ~i sa capete suprematia, astfel indit sa poatalupta singur impOtriva "monstrului" care se dovedise a fi mamalor. ' .'

capat3nd suprematia, t3narul zeu - Marduk, conform va- ,riantei babiloniene - 's-a luptat cu ,,monstrul", I-a invins ~i I-arupt in doua, dintr-o parte ficandCerul ~i din cealalta Paman-101. '

Apoi el a fixat ordinea in Ceruri, fiecarui zeu fiindu-i-datii 0 pozitie fixa. Pe Parnant, el a ficut muntii, apele ~i campi-ile, a stabilit cele patru anotimpuri ~i a creat omul. Dopa mode-lul Liic~lui Ceresc, el a ficut Babilonul ~i templele sale. Zeii~i rnuritorii au primit ordine. insiircinari si ritualuri. Marduk afost proclamat apoi zeitatea suprema ~i i-au dat cele "cincizeci"de nume - simbolul ~i (3Ilgul capeteniei zeilor.

Pe masurii ce erau descoperite ~i traduse tot mai muUeftagmente, a devenit elar di este mai mult de~at 0 opera litera-ra: era cea mai sfintii epopee istorico-religioasa a Babilonului,ficiind parte din ritualurile de Anul Nou. Intentionand sa stabi-.. ~ . - ..v v.. l'."' t... u.. u"uUUA, "PVP"~c1 11 lii\.:1;;!'" ii,\.:t:SLaaUlurUl

Creatiei. Totu~i,nu intotdeauna fusese la fel. Sunt suficientedate care indica faptul cii tex10l babilonian nu este decat 0 ver- '

.siune stilizatii a unui alt text, sumerian, in care eroii erau.Anu,Enlil ~i Ninurta.

.Nu conteaza cum se numeau eroii acestei drame celeste,povestirea este cu sigurantii la fel de veche ca ~i civilizatia su-meriana. Cei mai multi cercetatori viid in ea doar 0 opera filo-

A Douiisprez«ea Planetii 225

sofica - cea mai veche versiune a etemei lupte dintre bine ~irau - sau 0 alegorie a succesiunii naturale a anotimpurilor sau arasaritului~iapusului,ori a mortii ~ia reinvierii.

Oar de ce sa nu luam aceastiipovestire in serios, ca fiindnici mai mult, dar nici mai putin decat 0 marturie a unor eveni-mente cosmice a~a cum Ie ~tiau sumerienii, cum Ie fuseseraspuse acestora de catre nefilimi? Folosind aceasta ipoteza noua~i foarte indrazneata, yom descoperi ca "Epopeea Creatiei"explica perfect evenimentele care, probabil, au avut Joe in sis-temul nostru solar.

, Scena pe care se desfi~oara drama celesta- din f.:numaEli$ este universul primordial. Actorii cele~ti sunt eei care l:rC-eazii, la fel cum sunt ~i cei care au fost creati. Actull:

Pe cand in inaltimi Cerul nu fusese numit,lar jos, Pamantul nu fusese chemat;Nitnic, ci numai EI, APSU, cel care i-a naseut,MUMMU, ~i TIAMAT-cea care in pantecu-i i-a purtat,Apele lor toate s-:auamestecat.Nici trestia nu era nascuta ~i nici pamant aparut.Si nici un zeu nu fusese inca nascut.

Nimicnu avea nume ~i nici 0 soartii inca nu fuscse data;" Atunci se nascura zeii, APSU fiindu-Ie tata.

Prin eateva semne scrise cu un beti~or pc 0 tablita de lut- in doar noua versuri - cronicarul antic ne invitiisa asistam laeel mai maiestuos spectacol din toate timpurile: na~terea siste-,mnln; nn"tr'l1 "nl"r

Pe intinderea spatiului cosmic, "zeii" - planctele - ur-meazii sa apara, sa primeasca un nume ~i 0 "soarta" - orbitii.,Exista doar trei corpuri: AP.SU ("CeI care exista de la ince-put"); MUM.MU ("Cel care a fost nascut"); ~i TIAMAT G,Fe-cioara diitiitoarede viata"). ,,Apele" lui Apsu ~i ale lui Tiamats-au amestecat, iar textul specifica foarte elar ca nu este vorbade apele in care cre~tetrestia, ci mai degrabii apa primordiala,elementulde baza pentru existenta vietii in univers.

-.-

226' , ZECHARIA SITCH IN

Deci"Aps~ este Soarele, "Cel care exista de lainceput."Aproa~ de el este Mummu.Povestea spune clar, mai

tarziu, ca el este ajutorul de incredere ~i mesagerullui Apsu: 0buna, descriere pentru Mercur, mica planeta ce se rote~te rapidin jurul gigantului sau stapan. Aceasta este ~i imaginea pe careo aveau ~i grecii ~i romanii despre zeul-planeta Mercur: mesa-gerul zeilor.

Mai departe este Tiamat. Ea era "monstrul" pe ,care I-ataiat in doua - "planeta care lipse~te~'. Dar in timpurile primor-diale, ea fusese prima "Feeioari" a trinitatii divine. Spatiul din~tre ea~i Apsu nu era vid; era plin cu elementele primordiale alelui Apsu ~i Tiamat. Aceste "ape" s-au "amestecat", formandu-seastfel 0 pereche de "zei" ~ planete - intreceidoi.

~i apele lor s-au amestecat. ..~i zei s-au nascut; APSU fiindu-Ie tata:Zeul LAHMU ~i zeita LAHAMU fura intaii nascuti;~i nume lodi s-a dat. '

Etimologic, aceste doua nume se trag din ridacina LHM("a se rizboi"). Anticii ne-au lasat mo~tenire tradipa cum caMarte era zeul rizboiului ~i Venus zeita atat a iubirii, cat ~i arizboiului. Intr-adevar, LAHMU ~i LAHAMU sunt nume debirbat ~i respectiv femeie; deei identi~tea dintfe'cei doi zei ~iplanetele Marte ~i'Venusse confinna atat mitologic, cat ~i eti-mologic. Se afirma chiar ca, astronomic, "planeta care lip-se~te", Tiamat, era localizata dupa Marte. Intr-adevar,Marte ~iVenus sunt intre Soare,Apsu, ~i"Tiamat". Acest lucru se poate

· --- ~._4.~ __ L 4.:::: ~:: u_a.~n";; (P~n 1 n") Ct~. - - n -,t - t .a.

103). '

Apoi,procesul'formariisistemuluinostrusolara conti-~uat. Lahmu ~iLahamu fusesera nasouti dar, -

Mai inainte chiar ca e'i sa fi crescut in vlirsta

~i in staturi pana unde le-a fost scris - '

Zeii AN~AR ~i KI~AR se nascum,~imai mari decat ei se fiicura.

------- --.-.------

A Douasprezecea Planeta

TIAMATo

-----

227

MERCUR (Mwnmu)o

Fig. 102 l La incepuJ: Soarele (Apsu), Mereur (Mllmmu) ~~Tiamat

>

TIAMAToMARTE (Lahmu)

o VENUS (Lahamu)o ...

MERCUR (Mwnmu)o

Fig. '103 Il Se nasc "planetele interioare" - "zeii din mi;/oc"

Cum zilele mai lungi acum erau ~i ani se numarau,

Anu se Disco, allor fiu fiind - ~i rival inainta~ilor smdeveni.

, ~-apoi, allui An~r mo~tenitor,Anu,Ca egal ~i dupa chipul sau, pe NUDIMMUD it nascu.

. I

Cu 0 coneizie egalata doar de precizia povestirii,priinulact al creatiei se des~oara in fata noastra. Ni se spune ca Mar-te ~i Venus au crescut doar pana la 0 anumita dimensiune; darchiar inainte ca procesul acesta sa se fi incheiat, 0 alta perechede planete s-a nascut. Cele doua erau planete importante, a~a

'cum este scos in evidenta de numele lor - AN.~AR ("PrintWcerului") ~i KI.~AR ("Printul pamantului"). Ei au intrecut in'.

----

228 ZECHARIASrrculN

TlAMAToMARlE (Lahmu)

o VENU~ (Lahamu)

oJUPITER (Kishar)

'0MERCUR (Mummu)

Q'

SATURN(Ansha? 0, - 0 PLUTO(Gaga)

Fig. 104 III $AR-ul- planetele marl - sunt "niiscute" ~i ele 'fmpreuniicu ..mesagerlilor"

MARlE (Lahmu)

o VENUS(Lahamu)o. JUPllER (Kishar)

@MERCUR (Mummu)

O SOARE 0, , (Apsu)

O ' 0 NEP1UN (Ea)SATURN(Anshar) , 0' URANUS(Anu)

- 0 _,PLUTO(Gaga)

TlAMAT

O'

Fig. 105 W. A{Xlr ~i ultimeJe douti ptanete - ,aentlce - "aupachipul ~i asemiinarea celeilalte"

marime prima pereche. Descrierea, titlurile ~i locul acestei pe- .rechi Ie identifica lara probleme: Saturn ~iJupiter. (fig. 104)

Dopa 0 vreme' (,,~i ani se numiirau"), ~i 0 a treia perechede planete a fost adusa la lumina. Primul a fost ANU, mai micdeceit An~ar ~i Ki~ar ("fiul lor"), dar mai mare deceiJ primeledoua planete (,,rival inain~ilor sm deveni"). Apoi Anu a nils-

---.--.

A DouiiSprezeeeaPlaneti, 229

cut 0 planetii geamana, "ca egal ~i dupa chipul sau". Versiuneababiloniana numeste aceastiiplanetiiNUDIMMUD, numele luiEa/Enki. Inca 0 ~tii, descrierile se Potrivesc perfect urmato'a-relor doua planete cunoscute,Uranus ~iNeptun.

Mai este 0 planetii care trebuie pusa alaturi de aceste~doua, Pluto. "Epopeea Creatiei" s-a referit la Anu ca fiind,"pri-mul nascut" allui An~ar/Saturn,ceea ce inseamna ca mai existaun alt zeu/planetii nascut de An~ar. Epopeea revine Is acestzeu/planetiimai tcirziu,povestind cum An~ar it trimitea ~ me-sagerul sau GAGA cu diferiteinsarcinati pe alte planete. Gagaapaceastfel egal'in functie ~iin "staturii" cu mesagerullui Apsu,

, Mammu; aceasta ne trimite cu gcindulla numeroasele asema-nati dintre Pluto ~i Mercur, deci Gaga era Pluto; dar sumerienii,il plaseazii pe acesta pe harta lor cereasca nu dupa Neptun, cilcinga Saturn, al carui "me sager" sau satelit era. (Fig. 105)

Deci la incheierea actului I al Creatiei, se nilscuse un sis-tern solar compus din Soare ~i alte noua planete:

SoareIe - Apsu, "Cel care este de la inceput".Mercur - Mummu, "Sfetnicul ~iemisarullui Apsu".Venus- Lahamu, ,,zeita luptiitorilor".Marte- Lahmu, ,,zeul'iazboiului". '?? Ii F . . ...I:':,Xt d . ',X". . - , amat,,, eClOaraWiLAoare e vla!4 .Jupiter - K~ar, ,,PrintuI pamanturilor"..Saturn - An~ar, "Printul cerurilor".Pluto - Gaga, "Sfetnicul ~i emisarullui An~ar".Uranus - Anu, "EI ce.ldin ceruri", ' INeptun - Nudimmud (Ea), "Iscusitul creator".

Unde erau l'antantul ~I Luna'( bl urmau sa apard, ,~a [1;;-zultat at unei coliziuni cosmice. - . -

o datiicu n~terea planetelor, se trage cortina peste actulintciiat Creatiei ~ipoate incepe actul doi. Nou-creata familie deplanete era departe de a fi stab~la.Planetele gravitau una sprecealaltii;se strcingeauin jurullui Tiamat, puncindin pericol cor-purile primordiale.

----..-------

_. -.- _.- _.-

230 ZEcHARIA SITalIN

Toti ftatii s-au adunat impreuna; .

Incolo ~i-ncoace alergau, gata s-o sfarme pe Tiamat.In joaca lor nebunaprintre stele, "-

Faceau sa tremure pantecullui TiamalApsu nu a niai putut suporta zbenguielile lor;In fata lor; ins~i 'llamat nu mai avea glas.Nesuferite erau faptele lor:..~i necugetate mi~carile. .

Aceasta este, in mod elar, 0 referire la ocbitele lor dezor-donate. Noile planete "alergau incolo ~i incoace"; se apropiauprea mult una de cealalti ("s-au adun~t impreuna"); se intersec-tau cu orbita lui Tiamat; se apropiau prea tare de "paotecul" ei;"mi~cirile" lor erau necugetate. De~i cea mai afectati ern,Tia-mat, ~iApsu considera faptele lor ,,necugetate". ~i-a anuntat in-tentia de a Ie distruge "mi~cmle". S-a statuit cu Mummu in se-cret, dar, "sfatullor de taina" a fost auzit de ceilalp zei, care s-auinfrico~at. Singurul care nu ~i-a pierdut cumpatul a fost Ea. EI anascocit un plan prin care "soinnul sa cadi asupra lui Apsu".01nd ceilalp zei au aprobat planul, Ea a "trasat 0 dreaptihartia cerurilor" ~i a rostit descaotecul divin asupra apelor primor-diale ale sistemului solar.

Ce era acest "descaotec" sau forta a lui Ea (planeta Nep-tun) - atunci, cea mai indepirtati planeti de Soare - a careiorbiti inconjura atat Soarele cat ~i celelaIte pl~ete? Sa influ- -enteze orbita sa magnetismul solar ~i deci; emisiile radioactiveale acestuia? Ori Neptun emitea, .dupa crearea sa, <>putemicaA---r-. ~_ :~:--:/-<) T_..1:r~p~"f" "I' f1 fn~t ",f",r.tl1lenoneeaspune ca "somnul a cazut peste Apsu" - un efect atenuator.Chiar ~i"sfetnicul Mummunu mai putea sa se mi!,te". .

La fel ca in povestea biblic~ a lui Samson ~i Dalila, eroul- cople~it de somn - putea foarte lesne sa fie deposedat dl;:.pu-terile sale. Ea nu a stat pe ganduri ~i i-a luat lui Apsu put~rilecreatoare. Intrerupand, se pare, imensa reVRrsarede materie pri-mordiala de.la Soare, Ea/Neptun "a luat tiara ~i i-a dat jos man-tia sa de aura". Apsu era invins. Mummu nu mai putea face

A Douiisprezeeea Planetii 231~

nimic. EI fusese "uitat ~ilasat in urma'\o planeti lipsiti de via-ta alaturi de stapanulsau.

Lasand Soarele tara puterile sale creatoare - stopanaprocesul de emitere de energie ~imaterie pentru a mai forma ~ialte planete - zeii au adus temporar pacea in sistemul solar.Victoria a fost intiriti si cu schimbarea locului si menirii lui

- Apsu. Acest titlu va fi aplicat de aici inainte ,,Laca~ului lui Ea".Orice noua planeti putea sa apam de-acum numai de la noulApsu - de la ,,Adancul" -. eel mai indepartat loc al sistemuluisolar.

Cat a durat pana caod aceasti pace a fost incalcati? Epo-peea nu spune. Dar ea continua ~itrage cortina pentru incepereaactului trei:

In Camera Softii, locul Destinelor,Un nou zeu stitea, cel mai iscusit ~imai intelept;In inima Arlancului,a fost nascut MARDUK

Un nou zeu - 0 noua planeti - se alatum celorlalp. EI afost nascut in Arlanc, departe in spatiu, intr-o zona unde i-a fostdatimi~carea orbitala - "destinul" unei planete. A fos~ atras insistemul nostru solar de cea mai indepartata planetii: "EI, eelcare I-a nascut, a fost Ea" (Neptun). Noua planeta era intr-ade-var ceva care J:t1eritasa fie vazut:

Atragator ii era chipul, ochii-i scaoteiau strilucitori;Mandru ii era mersul,impunator ca din vechiIpe..,~i mai presusde ceilaltizei era, cl!mult intrecandu-i...J<'~rp.1mai nohi! si cel mai inalt era;Cu membrele imense-ipe toti Ii mtrecea.

Aparcinddin imensitatea spatiului, Marduk era totu~i 0planeti ,,nou-nascuti", in flacm ~iemit§nd radiatii. "Cand bu-zele sale se deschideau,foc naprasnic ie~a."

Cand s-a apropiat Marduk de c~lelalte planete, el~ "auaMtut asupra lui grozavele lortrasnete" ~iel strilucea, ,,imbra-cat in aura celor zece zei". Oeci, apropierea lui a pus in mi~care .


electricitatea ~i ~Iteradiatii ale celorlalte.planete din siste.mul.solar. ~i un singur cuvint confirma aici descifrarea noastra:zece corpuri cere~i I-au a~ptat - Soarele ~i numai alte nouaplanete.

Apoi povestireane poartiide-a Iimgulcalatoriei lui Mar-duk prin sistemulnostru solar.Mai intii el trece pe hingaplane-ta care .J-a nascut" : care I-a atras in sistemul solar. Ea/Nep-tun. Pe masura ce se apropie~.campul gravitational al acestuiaexercita 0 presiune cfeSCindaasupra nou-venitului ~i astfel' serotunje~te traiectoria lui Marduk, "pregatind-o pentru sarcinilesale viitoare." .'

Marduk trebuie sa fi fost inca foarte maleabil. Dopa ce a .

trecut de Ea/Neptun, presiunea gravitationala a acestuia a mcutca 0 parte a lui Marduk sa se umfle, de parca el "ar fi avot douacapete". Nici 0 parte a acestuia nu a fost ropta, dar cand Mar-duk a ajuns in apropiere de AnulUranus, au inceput sa se des-prinda bucati din tanara planeta, rezultindastfel patru sateliti.,.Anu a nascut cele patru paqi ~ i le-a dat lui Marduk sa Ie sta-

paneasca". Numite "vinturi", cele patru aveau 0 mi~are de rota-'tie rapida in jurullui Marduk, ,,invartmdu-se ca ni~te virtejuri."

Planetele pe linga care a trecut. Marduk indica faptul diacesta a intrat in sistemul nostru solar din directia opusa mi~ca-rii orbitale (invers acelor cea'Sornicului). Continuindu-~i dru-mul, nou-venitul a fost confruntat cu imensul.cimp gravita- .tional al gigantilor ~ar/Saturn ~i Ki~ar/Jupiter. Direcpa sa dedeplasare a fo~tdeviata astfel ~i mai putemic spre centrol siste-muluisolar,spreTIamat.(Fig.106) .

Ap~o~ie.rea ~~i ~ar~uk ,:'-, in~e~~t curind sa influentezer- "(... a ~ J~ \.&;...& , """&&_~ 'f& .I "..."' I.J. ".L.IJ. .J.U-_

cea valuri ce pe Tiamat au suparat-o; zeii nu mai erau in pace~ci-naprigiifurtunase,aflauacum." . . .

. Cu toate ca tablitele sunt pe alocuri distruse ~i unele por-puni sunt greu de citit, afliim to~i ca noua planeta "puterile le-a .

istovit... iar ochii lor clipeau de oboseala". Tiamat insa~i i~icontinua drumuldistrata,vizibilnecajita. .

Campul gravitational al noli planete a inceput curind sa-~ifaca efectul asupra lui Tiamat, bucati marl din aceasta desprln~

ADouisprezeeea Planeti 233

.,

SPA'flU

NOli". '.~""'Ii,/oj, /~....l.JJc~ .~~()t'o\

Fig. 106

zindu-se. Din mijlocul ei au ie~it unsprezece "mon~tri", .,mi-riiind ~i agitindu-se", un grup de sateliti care s-au desprins deTiamat ~i .;alaturi de ea mergeau". Pregatjndu-se de mtilnireacu Marduk ea i-a "incoronat cu aure", dandu-Ie aparenta de zei(planete).

De 0 deosebita important8 era pentru mesopotamieniprineipalul s~telitallui TIamat, numit KINGU, .,Primul nascutdintre zei care-i alcatuiau curtea". .

Ea I-a ridicat pe Kingu,tntre ei I-a flieutcel mai mare...Si conducereabitalieL

In miiinilelui a incredintat-o.

I. I

Aflat intre cele douiicimpuri gravitationaleale celor douiiplanete, acest satelit uri~ al lut Tiamat a inceput sa se mi~tespre Marduk. Faptul ca i-a dat lui Kingu <>"tablit8 a destinului"- 0 orbita planetara proprie - a supiirat peceil~lti zei. Cine iidaduse voie lui Tiainat sa nasca .noi planete? a intrebat Ea.Acesta s-a dus apoi la An~/Saturn sa se plinga.. .

r I!III!~~.

< ,

234 ZECHARIA SrrCUIN';

Tot ce Tiamaf a'planuit pe ascuns, lui An~ar i-a repetat:. ... 0 Adunare. a:ei ,~i~atacut, ~i-i miini<;>asapana peste

poate... .

Nemaivazute arme ~i-a luat, ~i mon~tria nascut...Cu to1ol unsprezece pe lume a adus; jar dintre ace~tiZei mon~tri,ce curtea sa 0 alca1oiesc,pe unul Kingu, '

Ce-ntaiul sau nascut a fost, mai mare peste ei I-a pus. . .~i 0 tiiblita a destinului i-a <fRt,tacandu-l-astfel'ca noi.

. An~ar, ascultandu-I pe Ea, I-a intrebat cum <irputea sa-Iomoare pe Kingu. Raspunsul aces10ia a ramas necunoscut, de-.oarece tiiblita de lut este sparta; ~e pare ca Ell I-a refu~at, caciepopeea continua cu An~ar care it roaga pe Anu (Uranus) sa selupte cu Tiamat. Oar Anu "sa lupte cu ea nu putea, a~a ca pezeu I-a refuzat".

tn Cerul tensio~at, apare un conflict: unul dupii altul, zeiirefuzii sa lupte contra infuriatei zeite Tiamat. N-o va infrwltaoare nimeni? .'.

Marduk, dupa ce trecuse de Neptun ~i Uranus, se apropiaacum' de An~r (Saturn) ~i de inelele sale. Acest lucru i-a dataces10ia ideea: ,,EI, cel care-i mandru ~i putemic, va fi cel carene va riizbuna; EI, viteaz ca nimeni altul in biitiilie:Marduk,

, Eroul!" Apropiindu-se de ffielele lui Saturn ("Siirutiimana luiAn~r"), Marduk ii riispunde:

... Daca ya.fi, atunci, sa va.razbun,Vietile sa vi Ie scap, pe fioroasa Tiamat s-o riipun,Cheaina a Zeilor Adunare ~i peste toti al meu destin,

mal mare sa ne:

Conditia era curajoasa dar simpla: Marduk ~i "destinul"lui - orbita sa in jurul Soarelui - trebuia'sa fie cea mai impor-tantiiprintre zei. Atunci a fost Gaga - satelitullui An~ar/Sa1om- aba10tde I~orbi~ sa, devenind0 nona planetii,Pluto.

An~ar ~i-a deschis gura,

---"""-._~-

A Douisp~ea Planets

~i hri Gaga, sfetnicul sao, i-a dat porunca...,,Pe drumul tiiu, 10pleaca acum, Gaga,

, ~i pe la toti zeii sa treci,lar ceea ce-ti voi spune tie,Tu lor sa le-o repeti."

235

Trecand ~ la ceilalti zei/planete, Gaga i-a convins "sa italegep pe Marduk". Oecizia a fost cum fusese anticipat: zeiierau prea bucuro~i ca altcineva trebuie sa se lupte pentru ei."Marduk va fi rege!" i~auspus ei ~i i-au zis sa 'nu maipiarda

. timpul: "Ou-te ~i sa terminiim 0 datii cu Tiamat!" .

Cortina se ridica din nou ~i incepe ac10l IV; batiilia ce-reasca. ,

. Zeiihotiiraserii"destinul"lui Marduk;campurilelor gra-vitaponale au determinat orbita aces10iaastfel incat acesta samearga intr-o singura directie - spre "batiilie", coliziunea cuTiamat. . .

Pregatindu-sede luptii, Marduk s-a inarmat din cap panain picioare. ~i,:,aluat "ftaciira striilucitoare";"a tacutun arc... ~io sageatiiin el aptis ". in varfun trasnet i-a pus"; "apoi 0 pl~aa tacut, in ea pe Tiamat s-o prinda". Acestea sUntnume commiepentru ceea ce trebuie sa fi fost fenomenecosmice - desciirciirielectricecare au insotit apropierea campurilor gravitationale alecelordouaplanete. ,

Oar principalele arme ale lui Marduk erau cei patru sate-liti ai sai, cele patru "vanturi" pe care i Ie daduse Uranus candtrecuse pe langa aceastii planetii:'Van10l de Nord, Van10l deSud, Vantol de Est ~i Vantol de Vest.Trec~d pe langa gigantiiSaturnsi Juniter si. datoritiiuriasei lor forte imlvitation:lJe:I m:li

,,nascut"alp ttei sateliti - Vantul Turbat, Vartejul~i Van10lNe-in~~ .

Folosindu-~i'satelitii in posturii de "care .de asalt", el "atrimis inainte vinturile Ix: care el insu~i Ie n~scuse, pe toti cei~pte". Adversarii erau gata de luptii.

Zeul a mers inainte, pe drupJ,ulsau cel drept;Spre furioasa '1lamat curajos s-a indreptat. ..

"...,.,'"

236 ZECHARIA Sl'I'CHIN

Zeul s-aapropiatsa cerceteze regatullui Tiainat -PlanQrilelui Kingu,al ei"sot, sa Ie afle.. .

Dar, pe masurii ce planetele se apropiau una de cealalta,cursullui Marduk a devenit dezordonat:

~i, cum s-a uitat,drumul sau a devenitItesigur,Direcpa sa s-a pierdut,Jar faptelesale-'Sbuimace.Chiar ~isatelipi lui au inceput sa se ini~teciudat:Cdndzeii, ajutoarele sale, ce;.alaturide el m~atuiau,Pe viteazul Kingu I-auvazut, vederea Ii s-a-nceto~t

Sa nu mai aiM lo.c, paoa la urma, intiilnirea dintre cei doicombatanti? Dar moartea fusese hotarata, cursul stabilit in .modirevocabil spre coliziune. "Tiamat a bolborosit ceva"... ,,zeul aridicat trasnetul 'furtunii, cea mai teribila arma a sa." CdndMarduk a ajuns ~i mai aproape, "furia" lui Tiamat a crescut;,,Picioarele i se mi~cau de furie incolo ~i-ncoace." A in~eput sa-l"blesteme" pe Marduk - probabil, cu acelea~ifel de "descante- .

ce" folo~ite~i.de Ea pentru a-I infiinge pe Apsu ~i Mummu.Dar Marduki~icontinua drumul spre ea.

Tiamat ~i Marduk, cei mai intelepti dintre zei,Unul spre celalalt se indreptau;Tot mai aproape, 0 Mtalie sa hotarasca totul,De lupta erau acum gata. .

Acumenoneea incene sa relateze batalia cereasca inurma careia au fost create Cerul ~i Pamantul.

Zeul plasa ~i-a intins-o pentru a 0 prinde;Vantul Turbat, cel mai indepartat de fata dse-apropieCum ea deschide gum, cu totul sa-l inghita -El in ea it arunca pe Vantul Turbat, ca ea sa n-o mai

poata inchide;Vantul Furtunii apoi ii ataca mijlocul;

A Douisprezecea Planeti

Corpul ei este moale;.gura-i larg deschisii.Acolo el 0 sageteaza ~iburta ei 0 sparge. .

Matele toate i Ie taie, tot pantecul i-I parjole~te.~i astfel 0 supune, ~i rasuflarea ei 0 stinge.

237

VANruL-DE NORD

-.I .. .....6' '",VI I ", , v ..- - TP

"oastea" ei

Deci avem aid (Fig. 107) cea mai originala teorie careexplicii misterul cu care inca ne confruntam. Un sistem .solarinstabil, alcatuit din Soare ~ialte nouii planete, a fost invadat deo planeta uria~adin spatiu, asemiiniitoareunei comete. Mai in-tiii, aceasta a trecut pe IdngaNept1.in;apoi a depa~itUranus, gi-gantii Saturn ~iJupiter, 'cursul sii~,tiind profund atectat ~i in-.

238 ZECHARIA SITCUIN

dreptat spre centrol sistemului solar, uri~ul camp gravitationalexercitat de cele doua planete uri~e aducandu-i ~apte sateliti.Acest curs a fost astfel directionat,incat sa se ciocneasca cuurmatoarea planeta, Tiamat.

Oar nu cele doua planete s-au ciocnit - un fapt deosebitde important, din punct de vedere astronomic: nu Marduk in-su~i s-a zdrobit de Tiamat, ci unol din satelitii aeestuia, despi-eind-o in doua. In aeeasta despieatura,Marduk a teas0 ,,sagea-ta", un "trasnet divin", un imens arc electric care a sarit ca 0scanteie din planeta Marduk incarcatii de energie, "pln1i destralucire". Gisindu-~i drum prin miezullui Tiamat, ,,rasuflareai-a stins-o" - acesta a neutralizat campul electric ~imagneti,calacesteia, ~ile~a"stins". .

Prima intalnire dintre cei doi a lisat-o pe Tiamat fistirata~i lipsitii de viata; dar soarta ei urma sa fie-determinata de vii-toarea intalnire dintre ei. Kingu, principahil satelit al lui Tia-mat, urma sa fie tratat separat. Oar soarta celorlalp zece a fosthotarata imediat. .

Dopa ce peTiamat, capetenia lor, a sfiirtecat-o,Trupa ei a fost spulberatii, oastea ei sparta.Zeii ce-i erau de ajutor, ce-alaturi de ea stiiteau,De spaima fus~sera cuprin~i ~itremurau,Spatele I-au intors ~i gata sa fuga erau,Vietile lor ca sa i~i scape.

Putem identifica oare aceasta oaste "spolberatii... Sparta"eare tremura ~i "spate Ie I-au intors"- ~i-au inversat direcpa?

Facand acest IUCru<1escopenm~l raspunSUl la 0 alia t:Illg-mil a sistemului nostro solar - cometele. Aceste mici corpurlceresti sunt numite ,,rebelele sistemului sohai" deoarece ele nupar ~.se supune nici uncia dintre legile cunoscute. OrbitCle pla-neielor in jurul Soarelui sunt, cu exceppa celei a lui Pluto, aproa-pe circulare; orbitele cometelor sunt foarte alungite ~i, in cele .

mai multe cazuri, atat de alungite, incat apar in apropiereaPimantului la sute ~i chiar mii de ani. Planetele, din nou, cu ex-ceptia lui Pluto, se mi~ca in ace~~i plan; orbitele cometelor trec

A Dou~sprezeeea Planetii 239

prin mai muUe planuri. Cel mai semnificativ, in timp ce toateplanetele cunoscute inconjoara Soarele invers.acelo[' ceasomi-cului,celemaimultecometese invartinvers. .

Astronomii nu au reu~itsa explice ce foqa, ce evenimenta creat ~i le-a aruncat pe acestea pe orbitele lor neobi~nuite.Raspunsulnostru: Marduk. Azvarlindu-Ie in directia opusa, el aspulberat,a spart oastea lui Tia'matin comete rhai mici, afectan-du-Ie cu campul sau gravitational,a~a-numita"plasa":

; Aruncati in plasa, ei in capcana au fost prin~i.. .Intreaga trupa ee alaturi de ea l1J~aluiaIn plasa el i-a prins ~i mainile Ii le-a legat. ..Straus legati, ei nu mai puteau sascape.

. Dopace batalias-a incheiat,Marduka luat de la Kingu"tablita destinului" (orbita independentii)~i~i-a legat::o la brau:.cursul sau a fost transformat astfel intr-o orbitii solara perma-nenta. Din acel moment, Marduk era sortit sa treaca mereupela locul bataliei.

Invingand-o.peTiamat, ~i-acontinuat drumul prio ceruri,in jurul .soarelui ~i a trecut din nou pe langa planetele de sus:EalNeptun, "a carui dorinta 0 indeplinise", An~ar/Satum, "al.carui triumfil intronase." Apoi, noua sa orbitii I-a adus iar la.lo-cui triumfului,"pentru a intari puterea;sa asupra zeilor inftanti",Tiamat~iKingu. .

Pe masura ce este ridicata.cortina pentru actul V; de a.ici- ~inumai de aici incolo, eu ~oateca acest lueru nu a fost sesi-zat pana acum - povestea biblica a Genezei se alatura epopeii~~n~_~'n~:~_~. _~ ~:: A~ n1.:n A:_ n~~n' ~. :'_~~_n l'n~~. . .rea Cerului si a Pamantului.

. Completandu-~i.primasa orbita iri jurul Soaielui, Mar-duk "se-ntoarceapoi la Tiamat,pe care 0 supusese".

Zeul s-a oprit sa priveasca trupul inert al acesteia.Sa 0 impartii.in doua apoi el s-a gandit.

. ~i, ca pe-o scoica, in doua paqi a.desiacut-o.

240 ZECHARIA SITCllIN

Acurn,Mardukinsu~ia lovitplaneta, impaqind-o in doua,taindu-i ,,1easta"sau partea superioara.Apoi, un alt satelit alluiMarduk s-a-prabu~it peste una din jumata1i. Suftul a impinsaceasta parte - destinata sa devina Pamantul - spre 0 orbita

. uode no existasenici 0 planetapaoa atunci:Apoi Zeul se intoarse spre partea cea mai indepartata a

moartei llamat

Cu arma sa cereasca, a taiat capa1cimi;A taiat vaile prin care sangeie ei curgea;Pe vantul de nord I-a pus sa-I poarte~i intr-un loc necunoscut sa-I lase

Pamantul fusese creat!

Partea de jos a avu!0 sow diferita: la a doua tura facuta _

in jurul orbitei sale, Marduk insu~ia izbit-o, zdrobind-o in bu-cati (Fig. 108):

Cealalta parte a ei ca un ecran pentru cer a pus-o:Legandu-i unul de altul, el veghetori i-a pus...Coada lui Tiamat sa alcatuiasca Marea Fa~ie el i-a po-

runcit.

Aceste bucap din a douajumatate au fos1 menite sa devi-na 0 "bratara" in cer, functionand ca un ecran de protectie intreplanetele de sus ~i cele de jos. Ele au fost -intinse intr-o "mareIa~ie''. Centura de asteroizi fusese creata.

Astronomii si flzicienii recunosc di existii mari diferente

intre planetele de jOS1"terestre" (Mercur, Venus, Pamantul ~iLuna, Marte) ~i planetele de sus (Jupiter ~i celelalte),doua gru-puri separate de centura de asteroizi. Din textul sumerian aftamacum ~i explicatia acestui fenomen.

Mai mult decat atat, ni se ofera -' pentru prima data - 0explicatie ~tiintifica ~i cosmologica coerenta a evenimentelorcare au dus la disparitia "planetei care lipse~te", la crearea cen-turii de asteroizi ~i a Pamantului. Dupa ce satelitii siii ~i campul

,.

A Douiisprezecea Planetii 241...

..So

ff~,

~

I

· DUPA COLIZIUNEINITIAL\

/ Fig. 108 B. Tiamat a fost zdrobitii: fragmentele desprinse dinea vor alciitiJi "Cend" - centura.de asteroizi, iar ceo/alta jumiitate

va ciipiita 0 orbitii independentii, devenind P~mtintul, in urma cf()cni-.., . '.. ... - ... --. .. - - .~.. ...;;,...- _n .u __n', n' ..., ""~J.'VI'" . f ""c.,If'C-"UI "Wt:'..,

allui Tiamat, Kingu, va deveni sate/itul Piimtintului, Luna. Restul"o$tirii" lui Tiamat a fost transformat in comete.

sau electric au crapat planeta llamat, un alt satelit al lui Mar-duk a expediat partea de sus a fostei planete pe 0 noua orbita,ca actuala noastra planetii Pamantul, apoi Marduk, la a douatrecere a sa pe 'orbitii,a zdrobit in bucati partea ramasa din pla-nem~ile-a intios futr-:ota~ieuri~ii.

.~c _ .. --_.....


Fiecare enigma pe care am mentionat-o mai devreme i~iprime~te raspuns in "Epopeea Creatiei" a~a cum am descifrat-onoi. Mai mult, aflam riispuns ~i la intrebarea de ce continentelenoastre sunt concentrate pe 0 singurii fata a Pamantului, pe par-tea cealalta existfu1d 0 (;avitate foarte adanca (Oceanul Pacific).De asemenea, este lamurlta ~i problema permanentelor referirila "apele~' lui Tiamat. Ea era numita "Monstrul apos", si estenormal sa credem ca ~i Pamantul a mo~tenit aceste ape. inte-a-deviir, multi savanti moderni numesc Parnantul ,,Planeta Ocean"- pentru c~ este s~guraffin sistemul nostru solar care este binecu-

'vantata cu elementul primordial al vietii.De~i aceste teorii pot parea noi, ele erau acceptate de

profetii ~i inteleptii care au scris Vechiul Testament., ProfetulIsaia aminte~te de "zilele de la inceput" cand puterea lui Dum-nezeu I-a "taiat pe cel semet, I-a rasucit pe monstrul apelor, ~i auscat apele lui Tehom-Raba;" Numindu-l pe Yahweh, "Impa-ratul meu", autorui psalmilor biblici reda in cateva versuri cos-mogonia creatiei. "Prin puterea Ta, apele le-ai despartit" pe ca- -petenia balaurilor apelor Tu ai'zdrobit-o." ~i Iov aminte~te cum"Du~ezeul sau" a imprii~tiat "pe ingerii celui Semer'; ~i, cuimpresiominte cuno~tinte astronomice il lauda pe Dumnezeucare:

A tras 0 bolta pe fata lui Tehom,ca hotar intre lumina~iintuneric.

Stalpii ce~lui se cIiltina...Prin puterea lui tulbilra marea, prin priceperea lui.ii

sfarma furia. '....:sunarea IUllIl~t:IlIIlt;aoU1\.Mu;, :U" :_: ~:_:r::::.;- ~--

pele fugar.

Cei care se ocupa de cercetarea Bibliei au descoperit ca"tehom", care in ebraica inseamna ,,mare", se trage din cuvari-tul Tiamat; ca "tehom-raba" inseamna "marea Tiamat', ~i ca fe-lul in care Biblia relateaza evenimentele primordiale este iden~tic cu eel sumerian~ Este de asemenea foarte cIar ca paralela'dintre textul sumerian ~i Cartea Genezei din Biblie incepe chiar

A Douisprezeeea Planeti , 243

dil! primele versete ale Bibliei, care descriu cum "duhul'" luiDumnezeu plutea deasupra apelor lui Tehom~i cum trasnetullui Dumnezeu, Marduk, in versiunea sumeriana, a luminat intu-nerieul atunci ciinda lovit-o pe Tiamat, creiind Pamantul '~iRa-kia Qiteral"bmtata sparta"). Aeeasta fii~ieeereasca (tradusa, ingeneral prin "firmament") este ~umita "Cerul".

Cartea Genezei (1:8) declara in mod explicit ea aceasta"briitarii sparta" a' fost numita de Dumnezeu "Cer" (~amaim).Textele aeadiene numesc~i ele aceastii fii~ie"bratara sparta"(rakkis) ~i relateaza cum Marduk a intins partea de jos a lui

, Tiamatpiinaaceastas-a spart ~ia formatapoi un cere cu ea.Textele sumeriene Iiu lasii nici un dubiu ca acest "cer'\, completdiferit de conceptuI general de cer ~i spatiu, era centura de aste-roizi.

PamiintUl nostru ~icentura de asteroizi sunt, atat in tex-tele mesopotamiene, cat ~i in Biblie, "CeruL~i Pamantul", crea-te cand Tiamat a fost dezmembrata de zeul supremo

Ciind Viintul de Nord allui Marduk a impins Pamantul inlocul in care se gase~te acurn, acesta a capitat propria orbitiiinjurul Soarelui (rezultiind astfet anotimpurlle) ~i a ciipatat.mi~ca-rea de rotatie (rezultiind astfel succesiunea noapte/zi). Textelesumeriene spun ca, intr-adeviir, una din sarcinile uIterioare ale

lui Marduk a fost "sa dea PamiintuIui lumina zilei de la Soare ~iintunericul noptii." Biblia spune ca s-a petrecut acela!ii lucru:

~i Dumnezeua zis: "Sa fie ni~teluminatoriin in-tindereacerului,ea sa desparti ziua de noap~ ei sa fieni~te'semne care sa arate vremile, zilele ~i anii."

I

,I

.1

Oamenii de ~iinti deazi cred ca, dupa ce PamantuI a de-venit planeti, acesta era 0 sfem fierbinte, cu vuleani in eruptie,care umpleau cerul cu aburi ~inori. Dupa ce temperatura a in-ceput sa coboare, vaporii s-au transformat in apa, rezultfu1dast-fel oeean~lesi uscatuI.

, A cin~ea tablitii a epopeii Enuma Eli~, d~~ifoarte dete-riorata, impiirta~~te acee~i opinie. Numind reviirsarilede lava"saliva lui 'Iiamat"; epopeea Creatiei plaseaza ~iea a~est feno-

244 ZECHARlA SrrCHIN

men inainte de formarea atmosferei,oceanelor ~i continentelor.Dupa ee ,,norii de.apa ~-auadunat", au inceput sa se formezeoeeanele,~i a fost ridiea~ "fundatia Pamantului" - eontinente-Ie. Dupa ee ,~ fost meut frigul" - raeirea -, au aplirut eeata ~iploaia. In aeest timp, "saliva" continua sa se impr~tie, "in stra-turi adumindu-se",modelandtopografia Pamantului.

. Inca 0 data, identitateaeu textul biblie estt~clara:

~i Duttmezeua zis:"Sase strangala un loe apelecaresuntsubeer;~isase arateuseatul!"~i a~aa fost.

Pamantul, eu oeeane, 'eontinente ~i atmosfera, era gata ,aeum pentru fo~mareamuntilor,raurilor,vailor ~icampiilor. '

Atribuind intreaga opera a Faeerii lui Marduk, Enuma Eli$con-tinua:

Punand eapullui Tiamat [Pamantul] in loeul hotarat,Pe ellanturile de munti le-a meut sa apara,Vaile le-a despieat, duri prin ele sa eurga,Prio ochii ei, Tigrul ~i Eufratul au ie~it.Din sanii ei, el a meut muntii eei sfmti.Izvoare a meut, din ele raurile sa se adape.

Apoi~ in aeord perfect eu descoperirile moderne, atat Bi-blia cat ~i Enuma Eli$ ~i alte texte mesopotamiene' inrudite pla-seaza ineeputul. vietii pe Pa~ant in apa, "sa mi~une apele devietuitoare'('~i "pasari sa zboare pe intinderea eerului". Abia..I.._Xn~"'''''' J;'j'IrI~Ip.Piimantului duna soiullor vitele dupa~ so-

~ 'iullor ~i toate taratoarele dupli soiullo(' i~i lac apant1a,eUlDll-nand eu aparitia omului, aetul supremal ereatiei..-

*

, Ca parte a ordinii celeste pe Pamant, Marduk "a meut saapara divina Luna... ee noap~a s-o msemneze, ~i fieeare lunas-o masoare":

A.Douisprezeeea Planets -245

Cine era aeest zeu? Textul il nume~te ~E~.K.I (.,zeul careprotejeaza Pirnantul"). Nu exista niei 0 mentiune paoa ileum intext despre 0 planeta eu aeest nume ~i, totu~i, ,iata ea apare "inpresiunea ei eereasca [eampul gravitational]." ~i ee se intelegeprin "ei": Tia111ltsau Parnantul? '

Rolurile Tiamat ~i Pamant' ~i referintele la amilndoi par' afi intersehimbabile. Pamantul este Tiamat reineamata. Luna

este numita "proteetorul" Pamantului: .cste exact cum Tiamat iI- numea pe Kingu, prineipalul ei sateHt. . '

. Epopeea Creatiei iI exclude, in mod elar, pe Kingu din. "oastea"lui Tiamatcare a fost zdrobita,impr~tiata ~i intoarsa

din drumul ei. Dupa ce Marduk ~i-a meut prima orbita: in jurulSoarelui ~i s-a mtors la'locul biitaliei,el i-a hotiirat lui Kingu 0alta soarta:

~i Kingu ee era mai mare peste ei, a fost mie~orat;~i zeul DUG.GA.E a fost el de-aeum numit.~i de la el a luat tablita destinului,

, Ce penedrept ii fusese data.

Deei, Marduk nu I-a distruspe Kingu. L-a pedepsit lum-dll-i orbita independeI!ta.ee:i fusese data de Tiamat ciind cres-,cuse. Mie~orat,Kingucarnane "zeu" - un membru planetar alsistemului nostru ~olar. Lipsit de 0 orbita proprie, el nu puteadeeat sa'devina din nou satelit. Ciind partea de sus a lui Tiamata fost impinsa pe 0 noua oi-bita(ea noua planeta Pamant), .ere-dem noi, Kingu a ramas impreunii eu ea. Deci, Luna este Kin-gu, fostul satelit a:llui Tiamat.

Tr~mlform:lfintt-uh du""ae. Kin~ a fost deposedat deelementele "vitale" - atmosfera, api, matem raalOaeuve; s-amiesorat si a devenit 0 masa de materie moarta. Aeesti termenisum'erieni deseriu, eu siguranta, Luna, istoria ei d~seoperitiirecent ~i soarta ee a meut aeest satelit care a fost la ineeputKIN.GU ("Marele emisar") sa devini DUG.GA.E ("Vasul deplumb"). .

CW. King, in The Seven Tablets of Creation, (Cele ~aptetibfite ate Faeerii), a semnalat existenfa unorftagmente dintr-un

246 ZECHARIASricum

text astronomico-mitologiccare prezinta 0 aim versiune a bata-. liei lui Mardukcu Tiamat,care contine. versuriin care se

poveste~tesoarta desemnati de Manluk lui Kingu. .,Kingu, so-tol ei, cu 0 armi a fost tiiat... Tablita destinului i-a luat-o cumana lui." 0 alti incercare de transliteraresi traducere a acestuitext, tacum de B. Landersberger, (in 1923 in Archiv fiir Keil-schrittforschung), confirma ca numele Kingu/EnsuILuna suntinterschimbabile. '

Aceste texte nu numai ca adeveresc teoria noastra caprincipalul satelit allui Tiamat a devenit Luna; ci ele ~iexplicadescoperirile iacute de NASA referitoare la coliziunile "cu 0 .serie de corpuri cere~i de manmea unor ora~ mari, care s-auprabu~itpe suprafataLunii". Atit descrieriledate de NASA, cat~i textele surnerieneprezinti satelitul nostruca un "vast de~ert".

. Au fost descoperite~i0 serie de sigilii cilindrice ce inia-ti~eaza batilia dintre Marduk ~i 0 fioroasa zeitate feminina. 0astfel de reprt;zentareit prezinti pe zeul Marduk aruncandu-~itrasnetul spre Tiamat, cu Kingu, in mod clar identificat cuLuna, incercands-o apere pe zeita care I-acreat. (Fig. 109)

Fig. 109

"-. -


Aceasti dovada ca satelitullui Tiamatsi cel al Pamantu-lui sunt unul ~iacela~i este inmriti~i de' rada~ina etimologica anumelui zeului Sin, care avea sa desemneze ulterior Luna~deri-,vadin'SU.EN (,,leul pust~ului"). .

Rezolvand problema lui Tiamat ~i Kingu, Marduk inca <>dati"a stribatut cerurite ~ia vegheat asupra lor". De data aceas-ta, atentia sa s-a concentrat asupra "tinutului lui Nudimmud"(Neptun), pentrua stabili "destinul" lui Gaga, fost sate lit alluiAru1ar/Saturn,care fusese tacut mesager catre celelalte planete.

Epopeea ne informeaza ca unul din ultimele lucruri pecare le-a tacut Ma'rdukin cer a fost sa stabileasca "un loc as-cuns" pentru acest zeu, 0 orbita pana acurn necunoscuta cu fataspre ,,Adine" (spatiu) ~i I-a nurnit "Sfetnicul de taina al Adin-cului". Pe langiiaceastanoua orbitii,planeta fosta nurnitiiUS.MI.("Cel care arata calea"), cea mai indepiirtataplaneta, Pluto.

Conform e'popeii, Marduk a stabilit, la un moment dat,, "Caile zeilor eu Ie voi croi cu iscusintii... in doua tabere eu ii.

voi imparti".. Ink-adevar, a fcicut-o.El a izgonit din ceruri pe cea care

irnpreuna,cu Soareleau creat sistemul solar, zeita'Tiamat. EI acreat Pamantul, dandu-i 0 orbita in apropiere de Soare. EI azdrobit,,,briitara cerului" - centura de asteroizi care impartegrupul de planete in "planetele de sus" ~i "planetele de jos". A

, preiacut majoritatea satelitilor lui Tiamat in comete; pc princi-palul.satelit al acestuia I-a tacut satelit al Piimantului. ~i a iacutsatelitullui An~ar/Satum,Gaga, planeta Pluto, care are a seriedin caracteristicile orbitei lui Marduk, (cum ar fi, de pjlda, unplan orbital diferit). ,

Enigrnelesistemului nostru solar - cavitatile oceanice alePamantului, devastarea Lllriii nrhifp!p ;' O_M _1_ - _ :_:~.,

t:Il1gmallcete caracteristici ale planetei Pluto - toate i~l giisescexplicatii coerente in Epopeea mesopotamianii a Creatiei, a~acum 0 interpretarn noi.

"Howand" pozitia fieciirei planete, Marduk ~i-a piistratpentru el "pozitia Nibiru",~i "traversa cerurile ~i supraveghea"nolil sistern solar. EI era alciituit acum din douasprezece corpuricere~ti, fieciiruia corespunzandu-i un zeu. (Fig. 110)


~MERCUR(Mununu) A(Apsu)

~ VENUS(L~u). I ADouAs~REZECEA

~' . PLANETA(Maniuk)

I MARTE ~u)

~" .I,

~., ~

- ,;... JJ / '

~DE~WR~ .

.rUPITER(Kishar) a . /, ~'o /"TURN'_ . /' 0

, URANUS (Anu) ,- /'. ~, G

NEPTUN(Ea) '/PLUTO (Gaga)

Fig. 110

\

Capitolul 8" "

ImparatiaCerurilor

, Studiile despre Epopeea Creatiei ~i textele asemanatoare[de exemplu, eel allui S. Langdon, The Babylonian Epic ofCreation (Epopeea babiloniana a creatiei), demonstreaza ca

,Marduk, fiul lui Enki, a reu~it sa ca~tige, candva dupa 2000, LCh.,batalia pentru suprematie printre zei, cu fiullui Enlil, Ni-

nurta. Apoi, babilonienii au modificat epopeea sumeriana acreatiei, inlocuind nu~ele lui Ninurta cu cel allui Marduk, pla- "

neta invadatoare.

~ Ridicarea lui la rangul de ,,Rege ill zeilor" a fost insotitaIde asocierea acestuia cu planeta nefilimilor, A DouasprezeceaPlaneta. Ca ,,rege al zeilor (planeteloi), Marduk era ~i_"Rege alcerurilor"., Unii cercetatori au crezut la inceput ca Marduk era, fieSteaua Polara, fie alta stea stralucitoare vizibila pe cerul Meso-potamiei in vremea echinoctiului de primavara, deoarece Mar-duk era nurnit "un stralucitor corp ceresc". Dar Albert' Schott,in cartea sa Marduk und sein Stern (Marduk ~i steaua lui), pre-cum si alti cercetatori au demonstrat ca wate textele astronorni-Cop.vo'rnp.~r. ilp.!'Inrp. M:1rilnK Co:1mp.mnnl :11 !'Ii!'ltp.mlllni nO!'ltnl !'IO-

lar. Cum alte titluri 'ale lui erau "Marele corp ceresc" ~i "Celcare lumineaza", a fost lansata 0 noua teorie conform careiaMarduk ar' fi fost zeul sumerian al SOt,lrelui,identic cu. zeulegiptean Ra. Textele care it descriu pe acesta ca fiind cel care"masoara inaltimile departate ale cerului... puruind un halo acarui stralucire este datatoare de fiori", par a sprijini aceasta

,. teorie. Oar acela~i text continua spun and "el vegheaza pa-manturile ca~ama~ [Soarele]". Oaca in anumite privinte Mar-

~'.~'1.-'

250 ZECHARIA SITOIIN

duk era asemiiniitor Soarelui, cu siguranti di el nu putea fi Soa-rele. "

Dadi Marduk nu era Soarele, atunci, care dintre planeteera?-Vechile texte nu reu~esc sa it indice ca"una din pl3D:etelecunoscute. Bazandu-~iteoriile pe unele titluri ale lui (cum ar fiacela de "fiu al Soarelui"), unii cercetatori au sustinut ca estevorba de Saturn. Descrierea acestuia ca fiind 0 planeta ro~ie afilcutca ~i Marte sa fie un candidat. Dar texml il plaseaza peMarduk in markas ~ame ("in centrul cerului"), lucru care i-aconvinspe majoritatea cercetatorilor ca este vorba despre Jupi-ter, care este localizat in centrulliniei planetelor: "

Jupiter" MercurVenusParnant Marte " SaturnUranus Neptun Pluto

Aceasta teorie insa' contine 0 contnidi~tie. Ea este susti-nuta de acei oameni de~tiinta care considera ca mesopota-mienii nu ~tiau despre planetele de 'dincolo de Saturn: Ei punPamantul in randul planetelor, in timp ce cred ca babilonieniiconsiderau ca acesta era centrul sistemului planetar ~i ca eraplat. tn plus, ei uita ca mesopotamieniiconsiderau cu sigurantaca Luna este "zeu''; deci planeta. Echivalarea celei de-a doua-sprezeceaplanetecu Jupiter nu estebuna.

Epopeea Creatiei mentionea~ cu claritate ca Marduk eraun invadatordin afara sistemului solar, care in drumullui a tre-cut pe laoga "planetele de sus" (Saturn ~i Jupiter) inainte de ase ciocni de Tiamat. Sumerieniinumeauplaneta NIBIRU, "pla-neta traversarii", iar versiunea babiloniana a epopeei ne oferaurmatoarele informatii astronomice:

Planeta NIBIRU:La Rascrucea Cerului si 'Pamantului el este.

- to sus ~i in jos 'ei nu ~t trece.Pe el trebuie sa-l ~tepte mai intaL

Planeta NIBIRU:

Planeta ce in ceruri striiluee~te.

--

ADouisprezeeeaPlaneta

to mijloc el sta;Lui i se inchina toti.

251

Planeta NIBIRU:

EI este eel care mijlocullui Tiamat il trave~eaza fiiIioboseala. " "

Fie ca numele lui sa fie in veci "Cel"care traverseazi" -Cel care mijlocul it ocupa.

Aceste ~ersuri adue into~atii suplimentare, ~ianume ca,dupa ce a imparpt planetele in doua grupuri egale, a douiispre-zecea planeta ,;mijlocullui Tiamat il traverseaza": orbita lui itpoarta mereu ~imereu pe la loeul bataliei, aeolo unde era odata'Ramat.

Vom descoperi ca ~i textele astronomice care ttateazadespre perioadele planetare in~ira,de asemenea, ~fordinea lor,Marduk fiind plasat ~i acolo tot in pozitie centrala, intre Marte~i Jupiter. Cum sumerienii ~tiau toate planetele, aparitia eeleide-a douasprezecea planete in "pozitie centrala" confirmi eon-cluziile noastre:

MardukMercur Venus LunaPamantul Marte

Jupiter Saturn UranusNeptun Pluto

".

Daca orbita lui Marduk it pori pe acesta in apropierea"noastrii(intre Marte ~iJupiter), de ce nu 0 putem vedea, caci sepresupuneca acesta este mare ~istralucitor?

" Textele mesopotamiene SDunca acesta aiune:ein ree:iuninecunoscute ~l toarte indepirtate ale cerului. "EI cerceteaza as-cunsele secrete... ~i toate colturile universului Ie cerceteaza."Este descris ca "monitor" al celortalte planete~eel a carui orbitaIe inconjoara pe celelalte. "Se tine d~ m~iilelor [orbittle]", face"Unmel" in juiuI lor. Drbita lui era "cea mainobila ~i mai ma-reatii" dintre toate planetele. Acest lucru I-a fieut pe Franz Ku-gler, in Sternkunde und Sterndienst in Babilon, (Arta ~i me~te-~ugurilein Babilon) sa considere ca Marduk este 0 planeta care

v

,


se mi~ca foarte repede, dupa 0 orbitii eliptidi, asemanatoare cucea a unei comete. .

o astfel de orbitii eliptica, avcind Soarele drept centru degreutate, are un apogeu - un punct care este eel mai iQdepa£4ltde aces~a -, de unde incep~ drumul inapoi ~i un perigeu -, )

punctul in care estecel mai aproape de Soare, de unde se in-",)dreaptii spre spapu. Am descoperit ca Marduk avea intr-adevar,conform textelor sumeriene, astfel de "baze". Acestea afirma diplaneta venea de la AN.UR'("baza cerului") spre E. NUN("laca~ul zeiesc"); Epopea Creatiei ,spune despre el.ca:

Strabate cerurile ~i toate tinuturile Ie vegheaza. . .Apoi masoara Adcincul eel de nepatruns.La E-!jara ~i-a intemeiat lac~ul de departe;E-!jara, eel mai mare laca~, de el a fost intemeiat.

Oeci, un "laca~" era""de departe" - in indepartateleregiuni ale spatiului. Celalalt era "in Cer", adica, in interiorulcenturii de asteroizi, in,treMarte ~iJupiter. (Fig. 111)

APOGEU

UKDl1J:.LJ:. t'LJ-Il'lJ:.IJ:.LUK

Fig. III

Urmand invataturile stramo~ilor sai sumerieni, AvraaIII

din Ur, patrlarhul biblic, asocia zeitatea suprema (DumnezeII)cu plaJieta cea mai importantii. La fel ca textele mesopota-miene, multe din fragmentele biblice spun ca Oumnezeu i~iare"Uica~ul stant inCeruri" de unde "vedea cum se ridica ~i cele

...

j.,

A"Douisprezeeea Planeti 253.mai indepartate planete"; un I;>umnezeucare, nevazut, "se mi~-ca in ceruri in cere". Cartea lui Iov, dupace descrie coliziunea,contine 0 serie de versuri semnificative care ne spun unde Seadus planeta dumnezeiasca: .

Pe intinsul cerului el i~icroie~te'o.nouacale; acolounde lumina ~iintunericul [se unesc] este laca~ul sau dedeparte.

Nu mai putin explicit descrie"~i psalmistul traiectoriamaiestuoasaa planetei: ·

Cerurile spun slava lui Dumnezeu,~i intinderea lor veste~te lucrarea mainilor lui. . .Sicaun mirecareiesedinodaialuide nuntii -, -Se arunca in drumullui cu bucuria unui viteaz:Rasare la un capat al cerurilor,~i t~iisprave~tedruniulla celalaltcapat.

Recunoscut ca un mare calator pe bolta cerului, urccindJa- inaltimi ametitoare la apogeul sau, apoi "coborand ~i aple-can-du-se in cer" la perigeu, planeta era reprezentatii printi-un globinaripat. ' '. -,

Oriunde au dezgropat,arheologii urmele'civilizatiilor dinOrientul Antic, era prezent ~i simbolul globului inaripat, domi-nand templele ~ipalatele, gravat pe pietre, desenat pe sigilii ci-lindrice, pictat pe pereti,insotind preoti ~i regi, stand deasupratronurilor lor, "plutind" deasupra lor in timpul b~tii-liilor,gravatP'" "al"'I" IV! U~ JUPLa. VUJ~"~~ U~ JU~, IU~LaJ, pJaua I!ii1U I~JUU

erau impodobite cu acest simboI. Regii din Sumer, Acad, Babi-lon, Asiria, Ela, Urartu, Mari, Nuzi, Mitanni ~ICanaan - toti seinchinau la eI. Regii hititi, faraonii egipteni, .}'ar-iipersani - toti .au proclamat acest simbol (~i ceea ce reprezenta el) supremoA~ a ramas de-a lungul mileniilor. (Fig. 112) _ -

tn centrul credintelor lor religioase ~i astronomice stiiteaideea ca A DouasprezeceaPlanetii,"planeta zeilor", rarnanea in

.- --~~~ ~... - - ,., " ..,~,'ti...!:~. .,,-,',,

254t ~,

ZECHARIASITClull/ . '.

----

~ .-Fig.H2

,.

A Douisprezec:ea Planeti 255

interiorul sistemului solar si ca.marea sa orbita.0 fiicea sa.se in-,: toarca. periodic in apropier~a Pa.mlintuluL Semnul pictOgrafic al

acestei planete, "Planeta traversarii", era 0 cruce. Acest semncuneiform, care mai insemna ~i"Anu" ~i "zeiesc", a evoluat inlimbile semitice spre litera tav, care;inseamna.'"semnul".

Intr-adeva.r,toti oamenii din Antichitate considerau apro:'pierea acestei planete ca un semn pentru mari prefaceri ~i in-ceputul uhei noi ere. Textele mesopotamiene vorbesc despreaceasta.aparitje ca despre un eveniment anticipat, previzibil ~iobservabil:

Marea Planeta.:

Cand apare ea are culoare ro~u inchis.Cerul ea il imparte in do1,la.~i ea este Nibinf.

Multe din textele care vorbest despre apropierea celeid~-adoua.sprezecea planete sunt prevestiri care profetesc efec-tele pe care evenimentul il va avea asupra Pamlintului ~i omeni-rii. R. Campbell Thompson, reproduce in cartea sa Reports ofthe Magicians and Astronomers of Niniveh and Babylon, (Stu-diu despre magicienii ~i astronomii .din Babilon ~i Ninive) 0serie de astfel de texte care urmaresc mi~carea acestei planete,

,de ciind ajunge "in pozitia lui Jupiter" ~i plina cand sose~te lapunctul de rascruce, Nibiru:

~

Ciind din pozitia lui Jupiter, Planeta trece inspre vest,a vreme calea 1ini~tita.va avea; ~i pacea va fi stipana

ne P~m~nt

Cand din pozitia lui Jupiter Planeta cre~te-n stralucire~i Zodia Cancerului va deveni Nibiru,Binecuvantat va fi Acadul cu bel~ug,~i mai puternic fi-va impa.ratullui.Cand culmi1'1eazaNibiru... .

Tarile vor fi in pace, iar imparatii certati se vor impa.-'ca,

lar zeii vor auzi rugaciuni, ~iimnuri de slava.

256 ZECHARIA SrrCUIN

Planeta ce se apropia totu~i urma sa aduca cu sine ploi ~i

inundatii, din cauza efectelor campului sau gravitational:

Cand Planeta Tronului Ceresc

Mai straludtoare va fi,

Potop de ploi sa cada va incepe. . .Cand Nibiru ajunge la perigeu,Zeii vor dafui lini~tea,Necazlirile vor fi uitate

~i supararile vor fi s~it.Ploi ~i inundatii vor veni.

La fel ca invatatii mesopotamieni, ~i profetii biblici con-siderau momentul in care planeta se apropia de Pamant ~ideve-nea vizibila pentru oameni ca fiind momentul intrarii intr-o'noua era. Asemanarile dintre prevestirile mesopotamiene des-pre pacea ~i bunastarea ce insoteau aparitia planetei TronuluiCeresc ~i profetiile biblice despre pacea ~i dreptatea care vor fi '

inironate pe Pamant dupa Ziua Domnului, poate fi redata celmai elar prin acest fragme.ntdin profetia lui Isaiia:

Sc va intampla in scurgerea vremunlor.. .El va fi judecatoJ:U1neamurilor ~i el va hotari intre

un mare numar de popoare; a~a incat din sabiile lor i~i '

vor filud fiare de plug ~i din sulitele lor cosoare; nid unpopor nu va mai scoate sabia impotriva altuia ~i nici nu.~... & ...-........-...--.,

In contrast cu binecuvantarile,aduse de noua era, Ziualudecatii era descrisa in Vechiul Testament ca fiihd insotita de, "

ploi, inundatii~i cutremure. Daca citim cuvintele proroculuilsaiia ca referindu-se' asemeni textelor mesopotamiene la apro-pierea de Pamant a unci planete cu un camp gravitational foarteputemic, ele pot fi intelese in adevarata lor semnificatie:

A Douaspreze<:ea Planeta 257\

Vai! Ce vuiet de popoare multe care urla cum urlamarea! Ce zarva de' neamuri, care mugesc cum mugescapele putemice.

Este Dumnezeul o~tirilor, conducand oastea sa inlupta. ' ,

, De dep~e vin,de la capatulceruluivineurgia luiDumnezeusa distruga Pamantu!...

~i va mi~ca cerul, ~i Pamantul se va mi~ca din19cul sau cand Dumnezeul O~tirilor va trece, in ziuaprapadului.

In timp ce "muntii se vor narui. .. vaile vor fi acoperite",va fi afectata ~i mi~carea de rotatie a Pamantului. ProfetulAmosdescrie cu elaritate acest lucru:.,

~i va fi ziua aceea, spune Domnul Dumnczeu,cand voi porunci Soarelui sa se duca la culcare la amiaza~i Piimantul se va intuneca in miezul zilef.

Anuntand, "Vii zic vouii, Ziua Domnului a sosit!" profe-tul Zaharia spune ca aceasta oprire a mi~ciiriide rotatie nu vaduradecat 0 zi:

~i atunci va fi ziua in care riici 0 lumina nu va fi -ca niciodata paniiacum.

~i va fi 0 zi, ce,de Dumnezeu e sortita, in care nicizi nici noapte nu va mai fi ~i Soarele va lumina in miezde noante, '

In ziua aceea, spune profetul Ioel, "S6arele ~i Luna sevor mtuneca, stelele i~ivor ascunde striilucirea"; "Soarele se vaintuneca, iar Luna va fi ro~ieca sangele."

Textele mesopotamiene amintesc de striilucirea planetei,care era vizibiliichiar in timpul zilei: ,,~i se vedea cand Soareleriisareapc c~r, ~i apoi nu se mai vedea cand Soarele apunea".Un sigiliu cilindric infiiti~eazaun grup de plugari privind uimiti

258 ZECHARIA SrrCHIN .

Fig. 113

sus spre cer la cea de-a douasprezecea planeti (reprezentataprin simbolul sau, crucea), care este vizibila. (Fig. 113)

Anticii riu numai ca a~teptau sos~rea acestei plilnete ci iiurmiireau~iorbita. . . .

Numeroase pasaje biblice - mai ales la Isaiia, Amos ~iIov - leaga mi~carea Dumnezeului ceresc de 0 serie de conste~latii zodiacale. "Singur el pa~e~te pe intinderea cerului; la CarulMare a ajuns ~i in .Orion ~i.in Sirius ~i apoi .in.constelatiile di!\sud." Sau, "El zambe~te Taurului ~i Berbecilor; din Taur urca ., "apoi in Sagetator." Aceste versete descriu 0 planeti care nu'numai ca strabate intinderile cerului, ci ~i una care vine dinspresud si se misca in directia acelor ceasornicului - exact cum se

ded~ce ~idi~ textele s~meriene.. Profetul "Habakkuk spune inmod explicit: "Domnul va veni din sud. .. slava Sa va umple Pa-mantuL.. ~i Luceafiirul va lumina ca Soarele, caci de la Dom>i,nul el va primi lumina.'" . .

. Intre. textele mesopotamiene referitoare la acest !.!ubiect,unul este cat se poate de clar:

Planeta zeului Marduk:

Deasupra sa: Mercur.Riisiirind la treizeci de grade ale boltii cere~ti: Jupiter.Cand ~ade in locul batiliei cere~i: Nibiru.

Cand este insotit de harti schematice, se vede clar caacest text nu ofera diferite nume pentru A Douasgrezecea Pla-neta (cum gre~itau presupus 0 seriede cercetitori). El vorbe~te

.w

'./

A Douiisprezecea Planetii 259

Fig. 114 ....

mai degraba de trei puncte in care pozitia acestei planete eravizibila ~iputea fi determinati de pe Pamant(Fig. 114)

Primul punet in care planeta era vizibila era deei alinie-rea aeesteia cu Mereur (punctul A) - dupa ealculele noastre, laun unghi de 30 de grade pe axa imaginara Soare/Pamant la pe_rigeu. Venind mai aproape de Parnant, ~i deci aparand pe cermai ,,sus" (cu ineatreizeei de grade, pentru a fi mai exaeti); pla-neta interseeta orbita lui Jupiter in punetul B. In star!iit, sosind... lV"Ul U(UA...U,1"!I;U;~U,pcngc;;ul, sau ".Kascrucean, planeta este .Nibiru, punctul C. Triigand 0 axa imaginarii intre Soare, Parnant.~iperigeul orbitei lui Marduk, un observator de pe Parnant vede

,"- "JIlai intai pe Marduk aliniat eu Mercur, la treizeci de grade.~ (punctul A). Ureand eu inca treizeci de grade, Marduk inter-

secteazaorbita lui Jupiter in punctul B. .

Apoi urmeaza perigeul (punctul C)~i planeta ajunge la"Riiscruce'~: adica, inapoi la locul batiliei eere~ti, cel mai aproa-pe de Pamant, dupii care urmeaza druinul invers spre spatiu.

"I

260 ZECuARlA SITCHIN

A~teptarea ZHei Domnului in scrierile antice mesopota-miene ~i evreie~ti (care i~i au ecoul in tmparatill Cerului desprecare se vorbe~e in Noul Testament) avea deci 0 bazi reala, fi.ind vorba de, experiente reale ale loouitorilor antici: ei fuseseramartorii revenirii periodic~ a Planetei tmparatiei in vecinatateaPamantului. .

Aparitia ~i disparitia periodic~ a acestei planete confirmaprezenta permanentii a acesteia in sistemul nostru solar: Inaceastii privintii ea se aseamana cu cometele. Unele dintre co.metele cunoscute - ca de pilda, conieta Hall~y, care ajunge inapropierea Pamantului 0 datii la ~ptezeci de ani - dispar dinvedere suficient timp. pentru ca astronomii sa-~i dea .seama foar-te' greu ca este vorba de aceeasi cometi. Altele au fost vazutedoaro'singura dati in istoria o~enirii ~i sepresupune ca au or-bite care necesitii mii de an1 pentru a fi acoperite. Cometa Ko-houtek, de exemplu, descoperiti inmartie 1973, s-a apropiat la75.000.000 de mile de Paniant in ianuarie 1974 ~i a dispirutdincolo de Soare la scurt timp. Astronomii au calculat ca eapoate reveni in apropierea Pamantului peste circa 7500-75.000de ani. . .

Faptul ca aparitiile ~i disparitiile lui Marduk erau cunos-cute anticilor ne face sa credem ca orbita acestei planete esteceva mai scw decat a cometei Kohoutek. Daca ~a. stau lucru-rile, de ce astronomii no~tri nu au descoperit~o pana acum?Adeviirul este ca 0 planeti cu 0 orbiti chiar pe jumatatea celeimai mici presupuse orbiie a cometei Kohoutek ar trece multmai departe de Pamant chiar decat Pluto, cea mai indepiirtataDlanetii- 0 distantii la care ea nu ar mai fi vizibila de pe -Pa-mant, deoarece nu ar reUecta taaca ar renectaj aeCallOarle PU-tin raze Ie Soarelui. De fapt, planetele cunoscute de dupa Saturnau fost descoperite prin calcule matematice, nu prin observatie.Orbitele lor piireau a fi influentate dealte corpuri cere~ti.

Tot acesta poate fi modul in care va fi descoperiti ~i ceade-a douasprezecea planeti. Au. existat chiar anumite speculatiica ar exista 0 "Planetii X", care, de~i nevazuti, poate fi "simti-ti" prin influenta pe care ~ exerciti asupra orbitelor unor come.te. In 1972, Joseph L.Brady de la Lawrence Livermore Labora-

ADouisprezecea.Plalietii 26]

torydin cadrulUniversitipiCaliforniaa descoperitca discre- .pantele dintre orbitele cometei Halley ar putea fi cauzate de 0planetiide manmea lui Jupiter care.in~onjoa1i Soarele 0 datii la

:. 1800de ani. La distanta estimatiide 6.000.000.000de mile,prezenta sa.ar putea fi detecta~ numai prin calcule ~tematice.

tn timp ce 0 astfel de 'perioada nu poate. fi determinatii,textele mesopotamieneindica cu certitudine ca orbita celei de-adouasprezecea planete este de 3600 de ani. Acest numar erascris in sumerianacu un .cercmare. Titlul planetei - ~ar ("con-ducatorul suprem") insemna de asemenea ~i "cercul perfect",un "cere intreg". Mai insemna ~i nJfuarul 3600. lar identitateadintre cei trei termeni - planetii/orbitii/3600- poate sa nu fiedoar 0 simpla coincidentii.

Berossus, preotul-astronom babilonian, vorbe~te' de ze~eregi care au condus Pamantulinainte de potop. Reluaod scrieri-Ie lui, Alexandru Poiihistor din Caldeea spune: "tn carte a adoua se spunea despre cei zece regi din Caldeea, ~i perio.adelede domnie ale fiecarui~, care insumate dau 0 sutii douazeci de

'~ar, sau patru sute treizeci ~i doua de mii de ani,ajungand panain vremea potopului." .

Abidenus, un discipol allui Arisiotel, it citeaza ~i el pe.Berossus, amintind de cei zece regi prediluvieni care. au domnitin total 0 sutii douizeci de ~ar. El afirma .cu certitudine ca aces..te regate erau localizatem Mesopotamia: .

II

I

I

I

I

Se spuneca primulregeal tinutuluia fost Alorus...EI a domnitzece ~ar.

~I se spune ca un ~arare trel mn ~asesute de arii. ..Dupa el, a domnit Alaprus, trei ~ar; lui i-a urmat

Amillarus din ora~ul panti-Babilon, care a domnit trei-sprezece~ar... . ;

Dupa el a domni! Amtnenon, doisprezece ~ar; ~i elera din o~ul panti-Babil9n.Apoi Megalurus, din acela~iloc, optsprezece~ar. .

Apoi Daos, Pastorul, a domnit zece ~ar...

262 ZECHARIA SITalIN

Au mai fost ~ialti regi, ~iultimul dintre ei a fost Sisi-thrus; ~a incat, cutotul"au fost zece regi, ~idomniile lor

. insumate inseamna 0 ~ta douazeci de ~ar.

Apolodor din Atena spune ~i ella fel ca Berossus ca aufost zece regi, care au domnit cu totii 0 suta douazeci de ~ar(432.000 ani) ~i domnia fiediruia era masuraffi.in ~ar de .3600de ani. . .

o data cu n~terea sumeriologiei, vechile texte la c.areface referire Berossus au fost descoperite~i desciftate; acestea,erau listele de regi sumerieni, care, aparent, pastreaza traditiacelor zece regi de dinainte de potop care au domnit asupra Pa-mantuluidin vremea cand "ImparatiaCerurilorcoborasepe .j

Pamant". . .

o astfel de lista sumeriana,cunoscuta sub numele de tex-tul W-B/144,inregistreaza regii divini din cinci locuri sau "ora-~e". In pdmul 0l1!~,Eridu, aU:fost doi regi. Textul adauga celordoua nume prefixul ,,A", insemnand"fiul". -

Cand s-a coborat Impiiratia Cerurilor pe Pamant,primul regat a fost Eridu.In Eridu,A.LU.LIM a devenit rege; el a domnit 28.800 de ani.A.LAL.GAR a donmit 36.000 de ani.. .Cei doi regi au domnit"64.800 dtMllli.

Apoi, regatul a fost mutat in alt loc, unde regii erau nu-miti en sau ,,zei" (~i, intr-unul din cazuri era numit cu titlul de""',"Uo.' Jo

Am parasit Eridu;Am mutat regatulla Bad-Tibira.In Bad-Tibira, .

EN.MEN.LU.AN.NA a domnit 43.200 de ani.EN.MEN.GAL.AN.NA a domnit 28.800 de ani.Divinul DU.MU.ZI, Pastorul, a domnit 36.000 de ani.Cei trei regi au domnit impreuna 108.000 de ani.

~ADouasprezecea Planeta 263

Apoi, sunt in~irate ora~ele care au urmat, Larak ~i Sippar,~i divinii lor fegi; incele din urma, ora~ul ~uruppak, in care afost pus rege un om nliscut dintr-un zeu; Lucrul cel mai. izbitorla aceste' fantastic de lungi perioade de <J.omnieeste faptul ca,faIiexceptie,toatesuntmultiplide 3 600: .

Alulim - 8 x 3600Alalgar- lOx 3600 =Enn:'-enluanna:- 12 .x 3600 =Enniengalanna. - .8 x 3600 -Dumuzi - lOx 3600Ensipazianna - 8 x 3600Enmenduranna - 6 x 3600 =

-Ubartutu - 5 x 3600 =

28.80036.00043.20028.80036.00028.80021.60018.000

Un alt text sumerian (W-B/62) adauga orasul Larsa siceidoi regi ai sai, iar perioadele lor de domnie sunt: de asem~nea,

:'multipli de 3600. Cu ajutorulunui alt text, conc1uzia care re-zulta.este ca, intr-adevar,au fost zece regi in Sumer inainte depotop; fiecare a domnit un numar de ~ar; iar cu totul, domniileau durat 120de ~ar- a~acum a spus"Berossus.

Concluzia este una singura: ace~ti~ar, in care se masuraduratadomniei regilor predeluvieni erau legati de perioada or-bitei planetei ,,~ar", "Planeta Imparatiei"; Alulim a domnit optperioadeale acesteiplanete, Alalgar timp de zece ~.a.md.'. Dacii ace~ti regi de dinainte de potop erau', a~a cum su-

op.riim noi np.fllimi Cllrp. 1111vp.nit np. Piimnnf np. nP. A nOllii.mrp._

zecea Planeta, atunci nu cste de mirare ca perioada domniei loreste legata de durata orbitei planetei lor. 0 astfel de domnie sauun astfeI de regat ardura din momentulaterizarii, pana in mo-mentul plecarii; cand sosea un nou comandant de pc planetalor,misiunta celuilalt se incheia. Cum sosirile ~ipledirile nu seputeau face (iecat atunci cand planeta sc apropia de Piimant,"domniile'"nu putcau fi masurate decat in perioade orbitalc aleplaneteinefilimilor.


Cineva se poate intreba, desigur, dadi un nefilim care avenit pe Pamant ar putea domni 28.800 sau 36.000 de ani. Nu ede mirare ca istoricii numesc aceste perioade "legendare"

Dar ce este un an? ,,Anul" .nostru este pur ~i simplu pe-rioada de !imp necesara planetei noastre pentru a face'0 rotatiecompleta in jurul Soarelui. tntrucat viata pe Pamant a apiirutdupa ce acesta i~i stabilise 0 orbitii regulatii in jurul Soarelui,evident ca ea cste modelatiiin cQnformitatecu 4ceastiiperioadiide timp. (Chiar ~i cea mai mica modificare a orbitei, sau it ci-elului noapte/zi este in masuriisa modificeviata de pc Pamant.)Traim un amjmit numar de ani fiindca ceasul nostru biologiceste reglat pcntru un anumit numar de rotatli.

Nu exista nici un dubiu ca viata de pc altii planetii va fimodelatii dupii un cielu complet diferit de cel al nostru. Oaca

, traiectoria celei de-a douasprezeceaplanete este de 0 sutiide orimai mare decat cea a planetei noastre, atunci un an al nefilimi-lor ar fi egal cu 0 suta de ani ai no~tri..Oaca orbita lor este de 0mie de ori mai mare, atunci anullor ar fi egal cu 0 mie de anipamanteni.

Oar daca, ~a cum credem noi, orbita lor in jurul Soareluinecesitii 3~00 de ani? Atunci,3600 de ani de-ai no~tri ar insem-na doar unul singur din calendarullor. Oeci, duratele dOinniilordate de Berossus nu ar fi nici legendare nici fantastice: ar in-,semna doar cinci, opt sau zece ani de-ai nefilimilor. '

Am semnalat in capitolele anterioare ca mersul omeniriispre civilizatie - prin intcrVentia nefilimilor - a trecut prin treistadii, care sunt decalate cu cate 3600 de ani: mezoliticul (Circa11.000 i.Ch.), olaritul (circa 7400) ~i apoi aparitia brusca a civi-1~ 4-': : : 1 :___ ..;onn\ T:' .£'__.~_ 1__1_!t _":! ~1~,.__~:

, , ./ .L-"":'T_' ..:.._ __ ~_.:...: :..:._

reinoiau cunostintele oamenilor si Ie imbunatiiteau, de fiecaredatii cand plancla ior venea in apr~pierea Pamantwui.

Multi cercctatori (de exemplu,.Heinrich Zimmern in TheBabylonian and Hebrew Genesis - Geneza in varianta babilon,;.iana ~i evreiasca) au demonstrat ca Vechiul Testament pastreazatraditia unor patriarhi sau stramo~i predeluvieni ~i ca genealo-gia de la Adam la'Noe in~ira zece astfel de legiuitori. Situandacest eveniment inainte de potop, Cartea Genezei (Capitolul 6)

~}~

ij,

..L

A Douisprez«ea Planeti 265

descrie supararea lui Oumnezeu pe lume. "I-a parut rau lui, Dumnezeuca a mcutpc om pc Pamant... ~iDumnezeua ,zis:

«Am sa ~terg de pc fata pamantului pe omul pc care l-~m fa-.cut»"

Atunci Dumnezeu a zis: "Duhul meu nu va ramanepururea in om; caci ~i omul nu este decal came paca:.toasa. Totu~i,zilele lui au fost de 0 sutiidouiizeci de ani."

'it.'

Ani de zite cercetiitoriinu au vazut in versetul ,,zilele luivor fi de 0 sum douiizeci de ani" decat faptul ca Dumnezeu aacordatomului 0 viata de 120 de ani. Oaraceastii interpretaren-are nici un sens. Oaca textul vorbeste de intentia Domnului, , ,

de a distruge omenirea, de ce sa-i niai acorde omului 0 viatiiatat de lunga? lar imediat mai departe aflam ca Noe ~i copiii saiau trait cu mult mai mult decat aceastii limitii presupusa de 120de ani, ~em, fiullui Noe, 600 de ani, Ham 438, lafet 433. .

tn incercarea lor de a aplica aceastii liIQitade varstii omu-lui, cercetiitorii au uitat ca Biblia nu folose~te viitorul - zilelelui vor Ii de ... - ci trecutul - zilele lui au {os! de. '.' tntrebareacare se' pune aici este atunci, cui i se aplidi aceasta limitii devarstii? .

Noi credem di ea se refera la zei.Stabilirea circumstantelor temporale ale unui anume eve-

niment esteuna din trasaturile cele mai caJ;acteristiceale litera-turii sumeriene ~i babiloniene. Epopcea Creatiei incepe cu cu-vinteleEnumaEli~,("Pe candin inaltimi").Povesteaintalnirii.

dintre zeul.Enlil ~i zeita Ninlil este plasatii .m vremea DCcandomul nu tusese mca tacut.. ~.a.m.d.

Limba ~i scopul capitolului 6 din Geneza se adapteazaastfel incat sa situeze evenimentul care urmeaza, potopul~ inpersPectiva temporala cea mai adecvatii. Primul cuvant at pri-'mului verset din acest capitol este "cand": .

, I

,Cand incepusera oamenii sa se inmulteasdi pc fata

pamantului, ~iIi s-au nascut fete,

"

(' ;,~


. Aceasta, spune povestea; este vremea cand,

fiiUui Dumnezeu au vazut di fetele oamenilor erau

ftumoase; ~i dintoate ~i-au luat neveste pe cele pe care ~iIe-au ales.

Era vremea cand:

Nefilimii erau pe Pamant in vremurile acelea, chiar~i dupa ce s-au impreunat fiii lui Dumnezeu cu fetele

. oamenilor, ~i Ie-au nascut ele copii; ace~tia crau vitejiicare au fost in vechime,oameniicu fjem..

" '

, Acelea erau vremurile in care omul urma sa fie ~tersdepe fata pamantului. '

.' Cand anume'se inmmpla acest lucrn?Versetul trei ne-o spune lara echivoc: cand, dupa numa-

ratoarea zeilor, se implineau 120 de ani. 0 suta douazeci de ani,

nu ~i omenirii, ci cei numarati de ~,uria~i"~"oamenil cu ,,~em",, nefilimii. ~i anullor'era'fjar-ul, adica 3600 de ani.

Aceasta interpretare, nu numai ca clarifica acest contro-versat capitol 6 al.G~nezei,dar ~ise coreteaza perfect cu infor-matiile sumeriene: 120 de ~ar,432.000 de ani trecusera de laprima aterizare a nefilimilor,pana la potop.

Pe baza estimarilor noastre asupra datei la care a avut locpotopul, putem stabili cu aproximatie data la care au aterizatpentrn prima oara nefilimii pe plimetanoastra, in u~ ,cucircad'iO 000 ,tP !lni in nMn"

*

tnainte de a ne intoarce la vechile insemnari despre cala-toriile nefilimilor spre Pamant, trt:buie sa raspundem la doua in-trebari fundameritale: pot fiinte, in mod evident nu foarte diferi-te de noi, sa traiasca pe 0 alta planeta? Erau aceste fiinte capa-


bile in urmi cu aproape 0 jumiitate de milion de ani in U11I13.dezbornri interplanetare?

Prima intrebare este de fapt 0 varianta a uneia care fta-manta de milenii omenirea: mai exista viatii, ~a cum ,0 ~timnoi, ~ialtundevain acestunivers?OameniiI de ~tiinti ~tiudi '

exista nenUID8rategalaxii asemanatoare cu a noastra, ~ontinandstele' asemanat6are Soarelui nostru, cu un numar... astronomicde planete care posedii 0 combinatie in~maginabila de tempera-tura, atmosfera ~i elem~nte chimice, oferind milioane 'de ~ansepentru dezvoltarea vietii. '

, Ei au mai descoperit ca spatiul interplanetar nu.este vid.De exemplu, exista molecule de apa, rama~ite a ceea ce se cre- '

de a fi fost nori de ciistale de gheatii care se pare ca invaluiaustelele in primele lor-stagii de dezvoltare. Aceasta descoperireconfera ().~i mai mare greutate referintelor mesopotamiene laapele Soareluicare s-ar fi amestecatcu cele ale lui Tiamat.

_ Moleculele de baza ale materiei vii "plutesc" in spatiulinterplanetar,,~icredinta ca viata poate exista numai intr-o anu-miti atmosfera sau temperatura trebuie acum rev.izuiti. Maimult chiar, ideea ca singura sursa:de caIdura ~i de radiatii dinsistemul nostru solar este Soarelea fost dezmintita. Cici, sondaPioneer lOa descoperit ca J.upiter,de~i amt de indepartati deSoare, este amt de fierbinte, incat trebuie sa posede propria-isursi de caIdura.

. 0 planeti cu bogate resurse de materiii.cadioactive inadancul sau nu numai ci ar genera caldurii, va avea ~i0 intensaactivitate vulcanici. 0 astfel de activitate vulcanidi ar produceo atmosfed. Daci planeta ~ste suficient de mare pentru a aveaun caron 2I'3.vitational foarte nllfernic SU'R.QtSlSIrnutl'!!!n!iQtr!I~

In schimb, aceasti atmosfer3.ar crea un efect de sera: va apiraplaneta'de frigul spatiului ~iar impiedica propria caldura a pla-netei sa se risipeasci in spatiu - cam in felul in care hainelenoastre ne aparii de frig, pistnind caldura corpului. Cu aceastaidee in _tC, descrierea aiiticilor,conform careia A Douaspre-zecea Planeta era "imbIicata in nori", nQ este doar 0 descrierepoetici. to multe cazuri eise refera la' aceasta planetii ca la 0planeta radianti - "cel mai radiQSdintre zei, el este" - ~irepre-

,.." ~_._.


Fig. llJ

zentarile Ia.cute de ac~~tia planetei ca un corp ceresc ce emiteraze. A Douasprezecea Planeta putea genera propria sa caldud~i 0 putea retine datorita atmosferei sale. (Fig. 115)

Oamenii de ~tiintii au descoperit ca, nu numai viata arputea evolua ~i pe planetele mai indepiirtate (Jupiter, Saturn,Uranus, Neptun) ci, probabil, ca a <$iexistat aco~o. Aceste pla-nete sunt constituite din cele mai ~oare elemente ale sistemu-lui nostru solar,.~i au 0 structuramult mai asemanatoare univ~r-sului in general~ contimind hidrogen, heliu, metan, amoniac ~i,probabil, neon ~i vapori de apa - toate elementele necesare pro-ducerii moleculelor organice.

Pentru ca viata ~ cum 0 ~tim noi sa se dezvolte, apaeste esentiala.. Textele mesopotamiene ne informeaza ca ADouasprezecea Planeta avea apa. In Epopeea Creatiei, exista 0lista cu peste.cincizeci de nume ale acestei planete, dintre care,un grup se refd la aceastacalitate.Pornindde la titlulde ASAR("Regele apelor"), "cel care hotiira~te adancimea marilor",numele descriu planeta ca ASARU.("Nobilul", "Stralucitorulrege al apelor"), ASARU.LU.DU.("Nobilul rege al apelor alecaroradancurisuntimbelsueate")etc. .

Sumerienii nu se indoiau ca aceasta planeta era una ver-de,plina de viatii; intr-adeviir,ei 0 numeau NAM.TIL.LAKU.,(,,zeul care mentine viata"). El era, de asemenea ~i "Cel care ainvatat pe oameni agricultura", "creatorul granelor ~i al ier-burilor... care au umplut Pamantul... aducatorul de boI~ug,da-tatorul apei vietii" - ;,celcare uda Cerul ~iPamantul". .

Oamenii de ~tiJntaau ajuns la concluzia ca viata nu a .aparut pe planetele terestre,ca~ sunt formate din elemente gre-. .

t. ,

.-: I

A Douilprezecea Planeti 269

Ie, ci in piirtile mai indepiirtateale sistemului solar. Din aceste .depiirtiiria venit in mijloculnostru A DouiisprezeceaPlanetii, 0.planetii ro~ie~stralucitoa~, generandu-~i ~i radiind propria-icaldud, aducaod din atmosfera sa ingredientele necesare in la-boratorul vietii. . .

. Daca exista cu adevarat 0 enigma, aceasta este, 'cu sigu-ranta aparitia vietii pe Pamant. Acesta s-a format. in urmii cucirca 4.500.000.000 am in urma, iar oamenii de ~tiintiicred ca,la doar cateva sute de milioane de ani dupa, existau aici primelefo~e de viatii primitiva. Mult pre~ devreme. Exista, de aseme-nea, 0 serie de indicii ca cele mai vechi ~imai simple forme deviata, vechi de mai mult de trei miliarde de ani, posedau mole-cule de origine biologica ~i nu nonbiologica. Spusa in diferitefeluri, asta inseamna ca formele de viafii care au apiirut.pe pa-mant la un atat de scurt timp dupa ce acesta .s-a format eraudescendentele unor alte forme de viatii ariterioare, ~i in nici uncaz rezultatul unor combinatiichimice intre difedte elemente..

, Acest lucru sugereazaca viata, care nu ar fi putut evoluafome u~r pe Pamant, nici nu a evoluat aici. Intr-un artlcol dinmagazinul ~tiintificIcarus, detinatorul premiului Nobel, Fran-cis Crick, ~i dr. Leslie Orgel au lansat teoria ca "viata pe Pa-

, mant a fost adusa aici.demici organisme vii de pe 0 al': planetaindepartata".

. Studiul acesta a fost intampinat cu scepticism de adeptiiteoriilor cla~ice referitoare la aparltia vietii pe Pamfutt. Totu~i,

, de ce existiidoar un singur cod genetic pentru toate formele de) viatiiterestre?Dacaviataar fi inceputcu acea "supa" primor-

diala, a~a cum cred majoiitatea biologilor, ar fi trebuit sa .se..1"" ,...1 = .:._ .J = ! _ _ .t- i'" .. 1LI. 11..

, -- 0---".--- , -- ...-molibdenul joaca un rol atat de important in reactiile enzimati-ce, es~ntiale.pentru viata, cand molibdenul este un ~Iement

foarte rar pe planeta noastrii?De ce elementef care se giisescin abundentape Terranu au nici un rol in reactlile biochimice?

Bizara teorie lansata de Crick ~i Orgel este ca nu numaitoate formele t~restrede viatiipot proveni dintr-un organism depe 0 alta planeta, dar ~i ca aceasta "samantii" a fQst"plantatii"deliberat - adica, fiinte inteligente de pe alta planeta au lansat

11"';;; _ _ M


aceastii sarnantaintr-o riava spatiala,eu scopul expres de a in-. cepe lantul vietii pe Pamant." .

Fara a beneficia de datele oferite de aeeastii carte, eei doi .eminenp savantis-au apropiat foarte tare de evenimentelereale. .

Nu a fost 0 "insamantare" premeditatii, in schimb a fost. 0 coli-ziuile celestii. 0 planetii pecare eXista viatii, A DouasprezeeeaPlanetii ~isatelitii sai, s-a cioenitde 0 alta, Tiamat, a spatt-o indoua, creiindastfel Pamantul. .. . .

. tn timpul acestei coliziuni, solul ~i atmosfera favorabilavietii de pe planeta aceea au fosltransferate ~i planetei noastre;diindu-i forme Ie' biologice de viata primitive, pentru a diroraparitie pe Pamant atilt de devreme nu existii Diei 0 altii expli.:catie .', .

.Daca' viata pe A Douasprezeeea Planetii a inceput, fie ~ieu 1% mai devreme, asta ar da un avans de 45.000.000 de ani.Chiar ~i cu acest decalaj minim, la data ciind pe Pamant apa-.reau prime Ie mamifere, pe planeta ,,mama" existau deja' fiinteumane dezvoltate. . . .

Dat fiind acest deealaj de timp intre. eele doua planet~,este roarte posibil ca, in urma cu 500.000 de ani, fiinte1e de peacea planetii sa fi fost eapabile de zboruri spapale.

..

I . ,~)

;:

Capitolul 9

A~eriza;rea pe planeta Pamant

, .oamenii au pus piciorul doar pe Luna ~i au cercetatcunave tara echipaj uman doar planetele din jurul nostru. Dincolode vecinii no~tri apropiati, atilt zboruriIe interplanetare~ cat ~i.ceJ.e intergalactice, chiar ~i cu nave mici, tara oameni la bord,depa~esc inca posibilitiitilenoastre. Dar orbitauri~a a planeteinefilimilor le-a servit acestom pentru observarea indeaproape acelei mai mari piiqi a sistemuluinostru solar.

Nu e de mirare deci, ca atunci cand au coboriitpe Pamantau adus cu ei si vastele lor eunostinte in domeniul astronomieisau matematicii. Nefilimii, "Zeii Ce~rilor" coboriitipe Pamant,i-au invatat pe oameni sa se uile spre cer - la fel cum in VeehiulTestament,. Yahwe ii spune lui Avraam sa priveasca eerul. .

Nu trebuie, a~adar,sa ne surprinda ca ~icele mai vechi ~irudimentare sculpturi sau desene poartii simbolurile"'stelelor~iconstelatiilor ~iatunci cand trebuia reprezentati ~i invocati zeii,erau utilizate simbolurile lor. Invocand simbolurile divine, omuln1.lmai era singur;'aceste sfmboluri ii uneau pe pamanteni cunefilimi, Cerul cu Pamantul, omenirea cu universul.

T T 1 10. . 0 0 .. 0 _..._

.- :.. - " &, "'.& '-1.'"'.& ,,,1., V_.L"'~" .I.I.I.1V.1-

matii care ar putea fi legate de caliitorii sp~tialecatre Pamant.Vechile scrieri contin zeci de texte care insira liste de

corpuricere~ti, asociindu-ie pe fiecare cu un zeu. Obiceiul anti-cilor de a acorda aceluia~ic()rpceresc sau zeu mai multe numesau titlun.ingreuneazii desciftarea. Chiar ~i in cazul unei identi-ficiiri,cum ar fi Venus/Ishtar,lucrurilesunt complicatede schim-

'barile ulterioare petrecute in panteon. Caci inainte Venus eraasociata cu Ninhursag. .

II!.~::.:.... _. -"--

--- *'...

272 ZECHARIA SrrCIiIN

o clarificare in acest domeniu este adusa de studii ca eelal lui E.D. Van:Buren, Symbols of the Gods in MesopotamianArt (Simbolurile zeilor in arta mesopotamiana), care a adunat ~isortat circa optzeci de simboluri ale corpurilor cere~tilzeilor,gasite pe sigilii cilindrice, ~culpturi, stelae, basoreliefur\, picturimurale ~i, de 0, mare claritiite a detaliului, pe pietrele df: hotar(kudurru, in acadiana). 0 data ce aceastii clasificare este fiicutii,devine clar ~a, in afara de cele pentru unele constelatii nordice~i sudice foartc cunoscute. (cum ar fi ~arpele de mare'pentru Hi-dra), ele reprezinta fie cele douasprezece constelatii zodiacale,fie cei doisprezece zei, fie cele douasprezece corpuri cere~ti,membre ale sistemului nostru solar. Un kudurru.pus de Meli~i-pak, regele din Susa, infiiti~eaza simbolur~le celor douasprezecescmne zodiacale ~icele ale celor doispreiece zei. (Fig. 116) ....

Fig. 116

o stela funer~ra a regelui asirian Esarhadon it intiiti~eazape acesta tinand in mana Cupa Vietii, avand in fata simbolurilecelor doisprezece zei ai Cerului ~i Pamantului. Vedem patru zeicalare pe animale, dintre care pot fi identificati cu sigurantiidoar Ishtar, calare pe un .leu, ~i Adad care tine in mliI!a un tras-net. Alti patru zei sunt reprezcntati prin unelt~le caracteristicetitlurilor lor, dinire care putem sa-I identiticam doar pc " Ninurtacu toiagl!1 sau cu cap de leu. Ceilalti patru zei rama~i sunt

--- --


reprezentati ca planete - Soarele, (~am~) Globul inariPat (AD01iasprezeceaPlaneta, lac~ullui Anu), Luna ~iun simbol for-mat din ~aptepuncte. (Fig. 116)

Cu.toate ca zeul Sin a fost asoCiatulteriorcu Luna,avand ca simbol 0 semiluna, datele indicajaptul ca .,in vremu-rile de demuit" acest simbol era asociat cu un zeu mai in varstii,cu barba, unul dintre "adevaratii" zei "vechi" ai Sumerului.Deseori infiiti~atinconj~t de v~luri de apii,acest ~eu era cu si-guranta Ea. Semihina era. asociatii ~i cu ~tiinta masuriirilor ~icalculelor, al carei patron spiritual era E~. Asocierea ZeuluiMarilor ~i Oceanelor cu Luna era cea mai potrlvitii, deoarece

. Lun,aproduce mareele ~ivalurile marilor ~ioceanelor.Ce insemnau insa cele ~aptepuncte?Dateleindica faptul ca este vorba de Enlil. Desenele de

.. pe Poarta lui Anu ii infiiti~eaza pe cei doi zei, Enlil ~i Enki,reprezentati prin simbolurile lor, semiluna ~icele ~apte puncte.Unele dintre cele mai clare desene, care au fost copiate cu mul-tii meticulozitate de Sir Henry Rawlinson in cartea sa The Cu-neiform Inscri{Jtionsof Western Asia (Inscriptiile cuneiformedin vestul Asiei) prezintii aceste trei simboluri, ale"lui Anu ~iale celor doi fii ai sai in pozitiile cele mai proeminente-;acesteaindica faptul di-simbolullui Enlil putea fi ori cele ~apte puncte,on 0 stea cu ~aptecolturi. Elementul esential al acestui simbolera numarul ~apte (fiica lui, Ninhursag, era uneori inclusa inacest simbol, printr-un cutita~pentru tiiierea ombilicuJui). (Fig.117) "

. . Istoriciinu au reu~itsa inteleagauna din declaratiileluit~ Gu<iea,_regele din Lagash, care spune ,;Zeiescul ~pte este cinci-

L.~~l. 11l~~1~<lU U~ <l U~:S~UlX'U lUllllUl~ lIl<ll~lIl<lU"'1I:i - ~<l1~ :>4

'I

I

<;

---_._--

274 ZECHARIASITCHIN ·

lege in vre.un fel pe ~apte de cincizeci - nu au reu~it sa descifre-ze sensu I acesteia. Totu~i, raspunsul este foarte simplu: Gudeaspune ca zeului care are rangul "cincizeci" ii corespunde uncorp ceresc ,,~pte". Zeul Enlil, cel care avea rangOI cincizeci,avea drept coresponp,ent un corp ceresc care era'al ~aptelea. . _

Care era planeta lui Enlil? Sa ne reamintim ca textelecare vorbesc despre vremurile de demult, dnd au coborat zeiipe Pamant, in vreme ce Anuramasese pe A Oouasprezecea Pla-nem, cei doi fii ai sai ~i-autras domeniile la sorti. Ea a primit .

Imparatia Adancului, iar Enlil Pamaotul. Astfel, misterul se la-mure~te pe deplin:

Planeta lui Enlil era Pamantul. Acesta era - pentru nefi-limi - a ~aptea planet1i. .

*

In februarie 1971,StateleUnite au lansat 0 nava taraechipaj 1abord in cea mai lunga misiune de paoa acum. A cala-torit ~ouazeci ~i una de 1uni, pe langa Marte ~i centura de aste-roiii, pentru a ajunge in dreptu11ui' Jupiter. Apoi, a~a cum fuse-se prevazut de oamenii de ~tiinta de la NASA, uria~ul campgravitational al acestuia a aruncat-o in spatiu.

Sperand ca, intr-o zi, Pioneer 10 va fi atrasa de un alt"sistem solar" ~i va ateriza pe 0 alt1iplanet1i, cei care s-au ocu-pat de aceasta misiuneau ata~at de naveta 0 placuta de .alu-miniu cu un mesaj. (Fig. 118) ,

Acest mesaj folose~te un limbaj p~ctografic foarte simplu. . 11 11. ~ '0'" 0. 11 11 . 11~"'.I.&U.l.'"'f.&U.l..&.Iv"" AA_...v a._Aa._-- -- .-

chii sumerieni. EI dore~te sa spuna tuturor celor care vo~ gasip1aca aceasta ca oamenii sunt. barbati ~i femei;' de marime lega-m de cea a navei. Mai sunt reprezentate~i simbolurile celordoua elemente de baza de pc planeta noastra, localizarea noas-tra relativ la 0 'anumit1isursa de emisie radio ~i descrie,sistemul

. nostru solarca fiind alcatuit din Soare ~i alte Doua planete, spu-nand celui care 0 gase~te ca,,,Nava pe care ati gasit..o provinede pe a treia p1aneta a acestui soare".

A Douiisprezecea Planetil 275

'C!K1) .

o"

; . -'. ~'1 1i'.. "':'~ ..Fig. lI8

Astronomii no~triSuD.tfixati pc ideea ca Panmntul este a~ .. treia planet1i - ~i intr-adevar este, 'daca cineva incepe numara~

toareade laSoare,centrOlsistemuluinostru. '

Oar daca cmeva intra in sistemul nostru solar din parteacealaltii, prima planeta pc care 0 va intilni este-Pluto, a douaNeptun, a treia Uranus, nu Pinmntul. A patra ar fi Saturn; a cin~cea, Jupiter;'a ~asea,Marte. -

lar Panmntul ar fi 'a ~aptea.

*

. Nimeni, in afacl de nefilimi, care caIatoreau spre Panmntpc laoga Pluto, Neptun, Uranus, Saturn, Jupiter ~i Marte, nu ar

. .ficonsiderat planeta noastra a ~aptea. Chiar ~i daca presupunemca IOcuitorijMesopotamiei,~inu ni~ calato~ din spapu, numa-rau incepand cu Pluto, acest lucru ar insemna ca ei cuno~teautoate planetele, incliisivcele de dincolo de Saturn, 1ucrupc caresumerienii nu puteau sa-I afle singuri, deci, trebuie sa presupu-

,

"-"

...

276 ZECHARIA SITCH IN,

nem ca cineva le-a spus asta,.iar acet cineva nu puteau fi decat.nefilimii.. .

Oi-icare dintre aceste doua presupuneri este adoptatii, .concluzia este una singma: numai.nefilimii puteau fi la curentcu existenta Unorplanetedincolo de Saturn, lucru din cauza ca-ruia - numiirind din afara sistemului solar spre Soare - Paman-tul era a ~ptea planetii.

Pamanfulnu este singuraplanetiia direi pozitienumericaera reprezentatii simbolic. Numeroase desene indica faptul caVenus, de pilda, era reprezentatiiuneori ca 0 stea cu opt colturi:Venus este a optaplanetii a sistemlilui nostru solar, dupa Pa-mant. Steaua cu opt colturi mai era ~i simbolul zeitei lshtar, a.'careiplanetii era Venus.(Fig. 119)

wa-.----

Fig. 119

Numeroase sigilii cilindri~e ~i alte reprezentiiri pictogra.:fice 0 desemneaza pe Marte ca fiind a ~asea planetii. Un sigiliu

cilindric it reprezintii pe zeul care avea asociatii aceastii planetii ,

(la inceput Nirgal, apoi Nebu), stand pe un tron sub 0 stea cu'~se coltmi (Fig. 120) AIte simbolqri de pe acest sigiliti il re-prezintiipe Soare.- foarteasemanator cu felul in care-l repre-zentiim noi -, Luna ~icrucea, simbolul Planetei Traversiirii,ADouasprezecea Planetii. .

...

A Dous$prezecea Planets 271

J'

Fig. 120- .

La asirieni, ,,numiirulcelest" al planetei zeului erarepre-zentat deseori printr-o stea cu un numiir de colturi egal, cu nu-marul celest. Deci, un desert reprezentindu-l pe zeul Ninurtacontineadeasupratronului.sau0 stea in patrucolturi, ciid pla- .

neta.sa (Saturn) era a patra, numiiratiide nefilimi. Reprezentiirisimilare au fost descoperite~ipentru ceilalti zei.

*

Principalidevenimentreligios din Mesopotamia it consti-tuia SiirbiitoareaNoului An, care duradouaspr~zece zile, iar ri-tualurile acestei sarbiiton contineau un simbolism care repre-

.zeQtaorbita planetei nefilimilor,calatoria acestora pana pe Pa-.mant ~i facerea sistemului solar. Cel mai bine studiate din1reaceste ritualuri sunt "afirmarile credintei" ale babilonienilor;dar datele sugereaziica ace~tiadoar.au .cop.at ni~te traditii careerau mult mai vechi, chiar de la inceputulcivilizatiei ~umeriepe.

In Babilon siirbiitoareaavea un ritual foarte. detaliat ~ifoarte strict: fiecare Darte.act si rue:aciuneavea un motiv tra-ditional ~iun inteles specific. Ceremoniile incepeau in prima zia:lui Nisan - pe atunci prima luna a anului, ce coincidea cuechinoctiul de primiivarii.TImp de unspreZece zile, ceilalti zei

. cu rang superior it insoteau pe Marduk dupa 0 ordine prestab~li-tii. In ziua adouiisprezecea, fiecare zeu pleca spre laca~ul sau,Marduk riimanind singur in toatii splendoarea sa. Paralela cuaparitia lui Marduk in sistemul solar, "vizitele" lacute de el ce-lorlalti unsprezece membri aisistemului planetar, ~i despaqirea

278 ZECHARJASrrculN

in ziua a douisprezecea - lisindu-l pe eel de-al doisprezeceleazeu sa domneascasingur - este evidenti.

. CeremoniileSirootQriiAnulufNoureprezentautraieCto-.ria planetei nefilimilor.Primele patru zile,-coresp1lDZ;indvizite-lor mcute de Marduk primelor patru planete (pluto, Neptun,Uranus ~iSaturn),erau zilele pregatirilor.La s~itul celei de-apatra zile, ritualurilenecesitauaparitia lui Iku.(Jupiter).Mardukse apropie de loculbitiliei cere~ti;simbolic,preotul incepea sarecite Epopea Creapei - povesteaacestei bitilii. --

In noaptea aceea nu se dormea. Dupa citirea epopeii; larasaritul soarelui,ritualul.necesi~ proclamarea, de douaspreze-ce ori, a lui Marduk ca rege al zeilor, afirmand ca, acum, inurma ootiliei cere~ti,sunt douasprezeee corpuri cere~. Apoi,recitatorul spuneanumele membrilor sistemuluisolar ~ial celordouasprezece constelatiizodiacale.

Apoi,in timpul celei de-a cincea zile, zeul Nabu - fiul ~i..mo~tenitorulluiMarduk- sosea cu barea dino~ul sau de cult,Borsippa. Oar el intra in Templu de-abia m ziua a ~ea, deoa-rece ~iel era membrual panteonului babilonian,iar planeta ce-i

- era asociata era Marte- a ~aseaplaneti.Geneza ne informeazaca in ~asezile au fost Iacute ,.Ce-

rul ~iPamantul~itot ce este pe el". Serbarilebabilonienece co~memorau evenimentelecare au condus la crearea centurii de as..

tcroizi ~i a Pamantuluierau de asemenea terminate in primelesase ziIe ale lui-Nisan.

. In ziuaa ~aptea,atenpase coneentraasupraPaman~lui.Oe~idetaliile acestei zile sunt foarte vagi, H. Frankfort, in car-tea sa 'Kingship and the Gods (Regatul ~i Zeii) considera cai1"~,I:nii UlIi\::IIWiiU J~gu~rd.fe (Ie caU'e zen, cona~l de NatJu, ell-

berarea lui ,Mardukdin ,.MuntHPamantului de Jos". Cum,aumai fost descoperite texte care vorbesc despre luptele lui Mar-d~ cu alti zei cm doreausupremapaasupraPamantului,pu-tern presupune ca ritualurile din ziua a ~ptea reprezentau relua-rea lupiei lui Marduk pentru suprematia asupra Pamantului, (,,a~ptea"), infrcingerea sa inipala ~i apoi, victoria finali ~i prelua-rea puterii. ,..


In.~ea de-a opta zi a sarbito#i babiloniene, M~duk, vic:-torios pe Pamant, a~a cum f~lsificata Enuma eli$,il mcuse in'cer, i~iprime~teputerilesupreme. Dupa aceasta, zeii, asistati derege, preQti~i intre~gapopulatie, alcatuiesc, in a nouazi, 0 pro-cesiune, prin care zeul suprem este mutat din lac~ul sau slantdin o~, in "Casa lui Akitu", care se afla undeva in afara o~u-lui. Acolo, Marduk ~i ceilalti zei stau pana in ziwi a unspreze-cea, pentru ca, in ultima zi, zeii sa se imp~tie, fiecare sa se in-toaecain o~ul sau de cult, iar sarbitoarea sa ia sla~it.

Dintre diferitele momente ale ritualurilor din timpul sar-batorii, care i~i dezvaluie clara lor origine sumeriana, cel maisemnifieativeste eel al plecirii spre "casa lui Akitu".Unele stu-dii, cum ar fi, de pilda, celal lui S.A.Palliss, The Babylonian4kitu Festival (Sarbitoarea babiloniana Akitu), au demonstrat

,ca aceasta casa apare in inscriptiile sumeriene, inca din mile-niul,trei i.Ch. In esenta, aceasta ceremonie cohsta intr-o proce-siurie sfiintacare insotea pe zeul supr~m ce parasea templul ~imergea,.in catevl:\etape, intr-un loc situat mult in afara ora~ului.

- Pentru aceasta se utiliza 0 barea speciala, "Barca divina". Apoi,..zeul victorios in misiunea sa la casa A. KI.TI, indiferent care ar

fi fost aceasta, revenea la cheiul ora~ulu+in acee~i barca ~i sereintorcea in templul sau, in uralele multimii.

'Termenul sumerian AKI.TI (de la care este derivat babi-lonianul akitu) insemna "a aduce viata pe Pamant". Acest lucru,combinat cu aIte aspecte ale acestei calatorii misterioa!!e, ne

, conduce spre concluzia ca ea simboliza voiajul inmmplator, darincununat de succes al nefilimilor, spre planeta a ~aptea, Pa-mantul. '

Sapaturile Iacute timp de aproape douazeci de ani De 10-cuI unde se atla Habilonul antic, corelate in mod straliJcit cu ,

textele ritualice, au dat posibilitatea echipei de cercetatori con-dusa de F. Wetzel ~i F.H. Weibach sa reconstituic sfiintullaca~allui Marduk, trasaturile arhitecturale ale ziguratului sau ~iCa-lea Procesiunilor,portiuni din acestea fiind recreate la MuzeulOrientuluiAntic din Berlin.

Conform studiului lor, Das Hauptheiligtum df!s Mardukin Babylon, (Suprematia lui Marduk in Babilon), numclc

"

'IIII

I

II

I11--

---- 'I" '~__.!'"_~"':~- . f~''_;~J..

280 ZECHARIA SrrCUIN

simbolice ale celor ~ptepopasuri ~i titIurile date lui Marduk lafiecare dintre acestea erau abit in sumeriana cat si in acadiana -atestafid vechimea ~i originile sumeriene ale ritu~ului ~i simbo-lismului acestuia.

Primul popas allui Marduk, la cafe titIul sau era ..Regele,Cerqrilor", era numit "Casa celot sfinte" in acadiana ~i ..CasaMarilor striiluci\oare" in sumeriana. Numele z~ului la a douaoprire este iligibil; popasul se numea ..Unde se despart campu-rile". Numele partial deteriorat al celui de-al treilea popas ince-pe cu cuvintele ,,Locul din fata.planete~... .., numele zeului 'fi- ';ind aici ..Cel care foc arunca",

AI patrulea se numea ..Sfiintulloc al destinelor", iar Mar-duk se numea ,,zeul furtunii apelor lui An ~i Ki ". AI cincileapopas. pare sa fi fost ceva mai lini~tit. Se numea ..Dmmul", i'!fMarduk i~i lua titlul de "Unde apare cuvantul pastorului". 0 ca-latorie mai usoati este indicata si de numele celui de-al sase leapopas, ..Barc~drumetului", iar iitlullui Marduk sc schi~ba in .

,,zeul portii insemnate".Popasul at. ~aptelea era Bit Akitu (..Casa aducerii vietH pe

Piimant"). Aici, Marduk i~i lua titlul de ,,zeul casei de odihna". 'Credem ca ace.{!staprocesiune cu ~apte popasuri repre-

zinta. calatoria spatiala a neftlimilor de pe planeta lor sprc; Pa-mant; primul "popas", (..Casa Apelor stralucitoilrc"), constituiede fapt trecerea pe langa Pluto; al doilea (..Unde campurile sedespart"), este Neptun; al treilea, Uranus; al patrulea - un loc alfurtUnilor spapale - Saturn. AI cincilea, unde ,,Drumul" devinelini~tit, ..Unde apare cuvantul piistorului", era Jupiter. AI ~ase-lea, unde se trece in ..Barca Drumetului", era Marte.

Si al saptelea era Pamantul - punctul terminus al calato- .riei, unde Marduk aduce "casa ae u(}mnaU ~C!lsazeuur ut: ..auu-cere a victH pe Pamant"). .

*

,~

A I)()uisprezece~ Planeti 281

Cum vedea ..NASA"neftlimilor sistemul nostru solar, intermeniiunei calatorii spre Pamant? .

Logic- ~ide facto - ei priveausistemulacesta in douaparti. Prima zona era cea a zborului, care conti~e cele ~apte pla-nete, de la Pluto, la Pamant. AI doilea grup era alcatuit din pa-tru corpuri cere~ti,dincolo de zona de navigatie - Luna, Venus,Mercur ~i Soarele. In astronomie ~i in genealogia divina, celepoua grupuri erau privite separal .

Genealogic, Sin (Luna) era considerat cunducatorul gru-. pului "Celor patru". ~ama~ (Soarele) era flul sau, iar Ishtar (Ve-

~us) fiica sa. Adad (Mercur) era ..Unchiul", fratele lui Sin, carestatea intQtdeauna alaturi de nepotul sau ~ama~ ~i (mai ales) denepoata sa, Ishtar.

Cei ..~apte" apareau stran~i impreuna in texte care vor- .beau despre treburile oamenilor ~i zeilor sau despre evenimentecere~ti, Ei erau. ..cei ~pte judecatori", "cei ~apte mesageri ai luiAnu", ~i datorita lor al fost sacralizat numarul ~apte. Au fost,,~apte'cetati"; ora~ele aveau ~apte porp; portile aveau cate ~aptezavoare; binecuvantiirile urau ~apte ani de bel~ug; blestemele,

. foametea ~iepidemiile durau cate ~apteani; nuntile divine eraucelebrate prin ~pte zile de Iacutdragoste ~.a.m.d. .

In timpul ceremoniilor solemne cum erau de pildii celecu OCilziavizitelor pe Pamant ale lui Anu ~ia sotiei lui,cei ~ap-te zei aveau anumite pozitii ~i.costume de ceremonial, in timpce "grupul celor patru" era tratat separat. De exemplu, 0 vecheregula de'protocol spune: ,,zeii Adad, Sin, ~ama~ ~i Ishtar vorsta in curte pana in zori."

In cer, flecare grup trebuia sa stea in propria sa zona ce-rp.!lQriiQiQllmerieniiconsiderauca cele doua grupuri erau sepa-rate de 0 "bariera cereasca....

..Un foarte important text astrologico-mitologic," spuneA. Jeremias, in cartea sa The Old Testament in. the Light of4ncient Near East (Vechiul Testament in lumina textelor dinOrientul Antic), vorbe~te despre un eveniment ceresc neobi~-nuit, cand .cei~pte "s-au infuriat pe Bariera Cereasca". In tim-pul acestei .transforman,care, se pare, era 0 aliniere neobi~nuitaa acestor planete, "ei s-au aliat cu eroul ~ama~ (Soarele) ~i

II

""',;,: .If!

282 'ZECHARlA, SITCHIN,

vlteaztitAdad,{Mercur)'" - insemnand poate di ei,exercitauimpreuna un singur camp gravitational~orientat intr-o singuri:'directie. "In acest timp, .Ishtar, cautandu-~i un loc mai'nobil,alaturi.de Anu, a vrut sa devina Regina Cerului" - Venus ~i-asc4imbat cumva locul, cu unul "mai nobil". Oat: eel mai multaavut de suferit Sin (Luna). "Cei ~apte, tara a se teme de Lege,... pe Sin, Oatiitorul de lumina, I-au asediat cu niultii foqa."Mai departe, acest text poveste~te cum aparitia lui Marduk, AOouasprezecea Planetii, l"'~salvat pe Sin ~i i-a redat acestuia""stralucirea de odinioara". '

Cei' patru erau localizati intr.;un loc nurnit de sumerieniGIRHE.A (,,Apele cere~ti in care rachetele se'riitiicesc"), MU.HE("Picalitorul rachetelor") sau UL.HE. ("Fii~ia pacalelilor").Ace~ti termeni misterio~i devin clari in clipa in care realizam canefilimii priveau cerul in termenii calatoriilor lor cere~ti. Foarterecent, inginerii de la Comsat {Com.muni'cati-ons SatelliteCorporation )au descoperit ca Soarele ~i Luna "pacalesc" sate-litii ~i ii "sting". Satelitii tere~tri potfi derutati de partlculeleprovenite de la Soare sau de reflectiile de raze inftaro~ii ale Lu:nil. Si nefilimii erau la curent ca rachetele sau nave Ie intrau in- ,

tr-o :,zona a derutei" odatii ce depa~esc Pamantul ~i'se apropie '<

de Venus,Mercur ~iSoar~. .. Oespartite de cei patru printr-o presupusa barieracereas,

ca, cei ~apte se,gaseau intr-o zona cereasca pC care sumerienii 0numeau UB. Ub-ul consta in ~apte paqij nurnite (in acadiana)giparu ("adapost pentru noapte"). Nu e nid un dubiu ca aceastaeste originea credintei anticilor in ce1e,,~apte ceruri".. ,

Cele ~apte "globuri" sau "sfere" ale ub-ului constituiaul'p.p.~ l'p. in ~r~tii~ni'i !:~ nJlm~JI lri.Ii:.Mtl/ ( .intteJrul"t OriQinea ter-

menului era cuvantul sumerian ~U, care mai insemna ~i "parteacare este cea mai importantii", supremu!. Cele ~apte planetcerau uneori numite ~i "Cei ~apte stralucitori ~U.NU" - cei~apte care "stau iii locul eel mai important".

Aceste planete .sunt descrise mult niai detaliat decat res-tu1. Listele sumeriene, babiloniene sau asiriene Ie acorda nume-roase titluri ~i Ie,in~ira in ordinea lor corecta. Cei mai multi cer.,cetatori, presupunand ca sumerienii nu aveau de unde sa§tie ca


"mai existau ~ialte.planetedincolo de Saturn, au .awt mari greu-,t \tap in identificarea corectiia planetelor descrise in aceste liste.y 'Dar descoperirile noastre fac aceastii identificare foarte simpla., Prima planetii pe care ,0 intalnesc nefilimii este Pluto.

Usta surneriana 0 nume~te ~U.PA ("Pamicullui ~U"), planetacare sta de veghe la intrarea in Partea suprema a sistemului so-lar., ,

~a cum yom ariita,nefilimiiputeau aterizape Pamantnumai daca nava lor piiriiseaA Douasprezecea Planetii cu multinainte ca aceasta sa se apropie.de planeta noastrii. Oeci, nefili-miiputeau trece pe langa planeta Pluto nu numai ca locuitori aiplanetei lor, ci ~i ca astronauti intr-o nava spatiala. Un textastronomicspune ca planeta ~upa a fost locul in care ,,Zeul En~1i1a flXatdestinul.Pamantului"- unde zeul care conducea nava

spati~la a stabilit cursul spre planeta noastra ~i au aterizat inSumer.

Alaturide ~upa era IRU ("Curba'.'). Langa Neptun, pro-babil ca nava lor incepea sa coteasca (curba) spre tinta sa finala.o altii listii nume~teaceastii planetii HUM.BA, care inseamna"vegetatie m1a~tinoasa". Cand yom cerceta aceastii planetii,caudva in' viitor, poat~ vom.descoperi cauza permanentei aso-cieri a acestei planete cu apa ~iyom gasi poate vegetatia'p'e care

~au descoperit-o nefilimii. . .

. Uranuser~nurnitKakkab$anamma("Planetacare estedublul"). Intr-adevar,Uranus pare geamanullui Neptun. 0 listii .

sumeriana 11nume~te EN.TI.MA~.SIG ("Planetastralucitoare avietii verzi"). Sa fie ~iUranus 0 planetii pe care ~bundii ve-geta-.tia? .

, Oinrolh ti~ TJrJln11!:!:e dlii Saturn. 0 nlanetii lliQantica

(aproape de zece ori mai mare dedit Pamantul), ce se distingeprin inelele sale, care.ii fac diametrul aproape dublu. Cu eam-put sau gravitationaluria~~icu misterioasele sale inele, se pareca Saturn punea marl probleme nefilimilor ~i navelor 10r.Astaarexplica de ce numeau ei ce-a de-apatra planetii'J'AR GAL-LU ("Marele ucig~"). Mai era numitii ~i KAK.SI.01 (,,Arma.dreptiipi") ~i SI.MUTU (..Cel care ucide pentru dreptate"). tnintreaga Antichitate, planeta era cortsiderata pedepsitorul ne-.

"


dreptatitor.Oare aceste nume exprimau doar teama, pri se refe-,reau la ni~te acciderite spatiale adevarate?1

Ritualul Aldtu, dupa cum am vazut, face referire la "fur-tunite apelor" intre An~i Ki in ziua a pa:tra - cand nava se aflaintre An.~ar (Saturn) ~i Ki~ar (Jupiter).

, Un text sumerian, foarte vechi, despre c,are Seapresupusla publicarealui pentruprimadata, in 1912,ca esteun "vechitext magic", se pare, inregistreaza disparitia unei nave ~i a celorcincizeci deocupanp ai ei. Spune cum Marduk, sosind la Eridu,se grabe~te spre tatallui, Ea, cu,o vesteteribita:'

, ,,Ea fusese mcuta ca 0 arma;Ea a fost lansata inainte ca moartea. . .

, Annunaki, care erau cincizeci,, S-auzdrobitcuea... ,

Zburand ca 0 pasare, ~U.SARSea zdrobit."

Textul nu identificii cine este "e~", cea care adistrus~U.SAR ("Vanatorul suprem") ~ipe cei cincizeci de astronautiai saL Oar teama de primejttiite spatiale era evi4etlt numai inlegatqra'cu Saturn. " . .

Cu siguqmta, dupii ce au trecut de Saturn ~i le..a apiirut incale Jupiter, nefilimii au respirat u~urati. Ei au nurnit planetaacincea Barbaru ("Stralucitorul") ~i SAG.MEGAR ("Cel marecare face costumele 'spatiale''); Un alt nume pentru Jupiter eraSIB.ZI.AN.NA ("Calauza cea buna din ceruri") ~i descrie; pro,babil, _rolul sau in calatoria nefilimilor: era semnalul pen1ru 8coti sore nasaiul dificil dintre .Tnnitf':r~i M:lrtf' ",iintr " in rpn,

tura de asteroizi. Din acest titlu putem deduce ca acesta era mo.m~ntulin care ei i~i puneau costumele spapale (me).

Marte era numita UTU.KA.GAB.A ("Lumina 4e la poar.ta apelor"), trimitWidu-ne la reprezentarea centurii de asteroiziin viziunea sumerienilor ~i a Bibliei, ca ftin,d "bratara"ce des-parte "apele' de sus" ale cerului de "apele de jos". Mai ,precis,Marte era numit ~elibbu ("cel aproa~ de centrul" sistemuluinostru solar).

:ADouisprezecea Planeti 285

Fig.121

Un desen neobi~nuit sugereaza cii 0 nava a nefilimilor,cpmunicii in mod constant cu "Controhd Misiunii" de pe Pa-mant. (Fig. 12l) .

Obiecttil central din desenul antic este simbolul Planetei

nefilimilor, globul inaripat. ~i totu~i, aratii diferit: este mult maimecanic, mai mult ~ificial, decat natural.' "Aripile" sale arataexact ca panourile,solare folosite de navele spatiale americanepen1rua converti energia solara in electricitate. Celedoua ante-

wnenu pot fi confundate.~'.,.' Nava circtilara,cu un varf in forma de con, cu aripi ~i

antene, se gase~teintre Marte (steaua cu ~asecolturi) ~iPaman-tul cu Luna sa. Pe J>amant,un zeu i~i intinde manapentm. a sa-iuta un astronaut care se afla inca in spatiu, in apropiere deMarte. Acesta are un coif cu un vizor 'de protectie ~i 0 plato~a.Partea de jos a costumuluisau este ,asemanatoarecu cea a unui"om-pe~te", necesara probabil pentru 0 eveniuala prabu~ire inocean. tntr-o mana tine un iris1rument,iar cu cealaltii riispunde

.semnalului de pe Pamant. . -"'''". ... .I" /f!o .J__ . 1~ ~_ _n~ ___ .J_ _ __._...__

--r--' ,- , '--r-: -- -- ,--c---~': planeta, Pamantul. Pe lista celor ,,~apte zei cere~ti" era numit

,;t' ~U,QI (,,Loculde odihnaa lui ~U"). Mai insemna ~i ..tinutul dela capatullui ~U", a piirtiisupreme a sistemului solar - destina-tia lungii dilatorii spatiale.

, Daca in Orientut'Antic sihiba gi fusese alterata ~i trans-formatiiintr-un suitetmult mai familiar, /d, ("pamant", "uscai"),modul .de pronuntare ~i silaba gi au ajuns pana la,noi cu sem-

286 ZECHARIA SrrCHIN

nificatia sa onginala, ~a cum 0 doreau tiefilimii: geo~grafie,geo-metrie, geo-Iogie. .

In prima forma a scrierii pictografice, semnul.~U.GJ maiinsemna ~i~ibu (a ~aptea).Textulastronomicexplica:

$ar ~adi il Enlil ana kakkab $U.Gf icabbi,.zeul muntilor, zeul Enlil, cu planeta ~ugi este una."

Identice cu cele ~apte popasuri ale calatoriei lui Marduk,numele planetelor dovede~e ca este vorba de un zbor spatial.Locul de aterizare de la capitul acestei calatorii era cea de-a~ptea planeta, Pamantul.

*

Poate noi nu yom afla niciodata daca, cine ~tie peste ciitiani de acum inainte, cineva va gasi ~i descifra mesajul transmisde noi prin sonda Pioneer 10. La fel, unii arputea eonsiderainutil sa se ~tepte sa descopere un astfel de mesaj pe Pamiint -un mesaj care sa Ie transmita pamiintenilor informatii ,referitoa-re la 1gea!izarea ~i drumul spre A Douasprezecea Planeta.

~i totu~i, un astfel de mesaj exista.Dovada 0 eonstitu~e 0 tabliti de lut deseoperita in ruinele

bibliotecii di~ Ninive. La fel ca nenumarate alte astfel de tabliteasiriene, ~i aeeasta nu este decat 0 copie a uneia sumeriene, evi-dent, mul~ mai yechi. Insa~ spre deosebire de altele, este undisc; de~i unele semne cuneiforme de pe aceasta tablita s-au:-X~"'nf 4'nn h; 1';""l'ptiitnrii ('Jim ~j-au a..mmat resDOnsabili- ."

tatea desciftarii ei au smr~it prin a exclama: ,,Este eel mai stra-niu documentm:esopotamian!'~ ' .

In 1912, L.W. King, pe atunei custodele sectiei asiriene~i babiloniene a British Museum, a taeut.o copie foarte exaeta aacestui disc, care este imparpt in opt segmente. Partile care s-aupistrat au forme ge'ometriee dif~rite de oricare altele vazutepana atunci pe vreo scriereantica, desenate ~i ~rise cu 0 precizieconsiderabila. Aeeste forme ciudate inelud sagep, triunghiuri, ,

iL

~'~"Douisprezecea Planeti287

,-

I

I

II

,

I

-'Fig.122

linii care se intersecteaza, ~ichiar ~ini~te elipse ~ 0 curb~ geo-metrica ce se presupunea ca nu era cunoscuta de oamenii Anti-chitatii. (Fig. 122)

. , Aceasta placuta de lut misterioasa a fost adusa la cu-i 'no~tinta comunitatii ~tiintifice intr-un studiu prezentat in fata

British Royal Astronomical Society (Societatea Regala Britani-ca de Astronomie)pe 9 ianuarie 1880.R.H.M.Bosanquet ~iA.H. :sayee, Imr-Ul1ul u~u p.:...w:'_ ,::_~-.:::--",,: "'..":' A~trnno-mia babiloniana" au considerat-o planisfera (reproducerea uneisuprafete sferice pe 0 harm plana). Ei au indicat ca 0 serie desenuie cuneiforn).epar a fi ,,masuratori.,, ~i probabil ca au 0semnificatietehnica".

.- Multelenume de coipuri cere~ticare apar in cele opt seg-.mente arata,cu certitudine caracterul ei astronomic. Bosanquet~iSayee erau intrigap, in mod special, de cele ~aptepuncte care

---


apareau intr-unul din aceste segmente. Ei au spus ca !lceste';semne ar putea reprezenta fazele lunii, deoarece ele apar pe 0linie care une~te "steaua stelelor" DIL.GAN ~i un corp cerescnurnit APIN. '

"Nu existii nici 0 indoiala ca acest simbol enigmatic estesusceptibil unei explicatii foarte simple", au spus ei. Dar efor-turile lor de a oferi aceasta explicatie nu au depa~it stadiul de aciti corect valorile fonetice ale semnelor cuneiforme ~l de adescoperi adevarata menire a tiiblitei, aceea de planisfera astro-nomiciL .

Cand Societatea Regala de Astronomie a publicat 0 sdhi-.tii a acestei planisfere, 1. Oppert ~i P. Jansen au reu~it sa maidescopere numele unor !!tele ~i planete. Dr. Fritz Hommel aatras atentia;intr-un articol dintr-o revistii germana din 189"1(Die Astronomie der Alten Chaldiiel' - Astronomia vechi10rcaldeeni) ca fiecare dintre cele opt segmente are un unghi de 45de grade, de unde, c<?ncluzioneaza el, planisfera reprezintii in-treg cerul - toate cele 360 de grade ale sferei cere~ti. El suge-reaza ca punctul focal marca un anumit loc de pe cerul babilo-DIan.

. Lucryrile s-au oprit aici paoa cand Ernst F. Weidner, maiointai intr-un articol publicat in 1912 (Babiloniaca: ZurBabylonischen Astronomie) ~i apoi in cea mai importantii cartea sa Handbuch der Babylonischen Astronomie (Tratat despreastronomia babiloniana), publicat in 1915; analizeaza aceastiitiiblitii,dar trage concluzia ca nu are nici un sens. .

Uimirea sa se datora faptului ca, de~i formele geometrice~1 l1Ul11"1" Lt""'l\.1JVl I3\.oIJ03'" 1.11, ul.'-"'.I.J.vJ a L7..,O..,u ,a"'... c.J..........._

~i inteligibile (chiar daca sensul ~i scopul lor ramaneau ascun-'se), inscriptiile de-a lungulliniilor (atlate la 45 de grade una de'cealalta) nu aveau nici un sens. Ele erau, invariabil, 0 serie desilabe ce se repetau, scrise in limbaasiriana. Ele sunau cam a~a:

fu~& fu~& fu~&~~~~~~~~~~~

289A Doui!iprezeeea Planeti

Weidner a considerat ca tiiblita folosea atilt pentru astro-

nomie, cat ~i.pentru astrologie, fiind utilizatii ca tiibliti magicapentru exorcizare, la fel ca celelalte texte ce contin silabe repe-tate. CU acestea, el a abandonat studiul acestui unic document.

Dar inscriptiile de pe tiiblita au un cu totul altinteles,daea Ie citim, nu ca silabe asiriene, ci ca, ceea ce ~i.sunt de fapt,cuvinte silabice sumeriene;'caci nu poate fi pus la indoiala fap-tul ca aceasta este doar 0 copie asiriana a unui document sum~-rian.Dadi luamunuldin segmente(sa-lnumimsegmentulnu--marul1),silabelelipsited«sens .

na na na na a na ana nu (pe transversala)~a ~a ~a ~a ~a ~a (pe circumferintii)~am ~am bur bur Kur (pe orizontala) .

sensul lor iese imediat la iveala de indatii ce vedem care este'sensu1aceslor cuvinte-silabe. (Fig. 123)

Ceea ce ni se dezvaluie aici este 0 harm cereasca, ce mar-cheaza drumu11uiEnlil, insotitii de 0 serie de instructluni. Li-niile inclinate la 45 de grade par sa indice traiectoria unei nave

rachetA rachetA

Fig. 123

~'1"h ,~

1__- ~~.

290 ZECHARIA SITCHIN'

care coboad dintr-un punct "malt, irialt, inalt, inalt", prin ni~i~nori de vapori, spre 0 zona mai . joasa . in care nu se gasescvapori, spre orizont,acolo unde se intalne~tecerul cu Pama:ntul~"c

In cer, in apropierealiniei orizontului, instructiunilecatre' \astronauti capata sens: Ii se spune sa "pregateasca,pregateasca,pregateasca" instrumentelepentru aterizare; apoi, se declan~ea',;za pregatirilepentru aterizare, hi apropiereade Pamant trebpindsa fie aprinse "rachetele, rachetele, rachetele" pentru aincetini,se pare, nava, care, probabil, trebuie ridicata ("trasa in sus");deoarece urmeaza sa treaca peste un obstacol, "munte~munte; ~

t " ,,:.I.mune. ,:~

Informatiile din acest segment se refed, cu sigurantii, I~" .~..o calatorie spatiala a lui Enlil insu~i. Ni se"infiiti~eaza un desen <geometric precis compus din doua triunghiuri.legate printr-o Ii-nie inclinata la'un anumit unghi. Linia reprezintii traseul, caciinscriptia spune cu claritate ca aceasta harm nearata <.:um"atrecut Enlil pe langa planete". I

Punctul de plecare este triunghiul din stanga,reprezen-tand marginile indepartate ale sistemului nostru solar; zona-pn-'tii este in partea dreapta, unde toate segmentele converg catreun punct de aterizare. .

Triungh,iul din stanga, desenat cu baza deschisa,. este ase.nianator cu un semn din scriereapictografica din Orientul An.tic; el poate fi citit ca "tinutulimparatului, pamahtul cu munti".Triunghiul din dreapta este identificat de inscriptia ~u-ut-il Enlil("calea zeului Enlil"); telinenul, a~a cum am spus mai devreme,reprezenta partea de nbrda c~ndui vazut de pe Pamant. -

Deci, credem noi~ linia inclinata leaga A DouasprezeceaP1t:]npt~ -tlnl1tl11 ~rnn~r4JIt11hI1 n;imantn1 rl1 mnnti" - {"n ~tm(\Q_

. -

fera Pamaotului. Drumul trece printre doua corpuri cere~ti, Dil-gan ~i Apin. " .

Unii c~rcetiitori sustin ca acestea sunt numele a doua cor-puri cere~ti indepiirtate sau paqi dintr-o constelape. Daca nave-Ie noastre, cu sau tara echipaj labord, ~avigheazii stabilindu-~iun "punct fix" intr-o anume stea mai stdlucitoare, nu putemspune nimic despre tehnica de navigatie a nefilimilor. Totu~i,ideea ca aceste doua stele slint ni~te corpuri cere~ti indepartate

A Douiisprezecea Planetii291

este contrazisa de numele lor: DIL.GAN inseamna, literal, "pri-

niul popaS"; iar APIN, "acolo unde este stabilitii calea ceabUna"..,. Numelelor Ie indicaa fi popasuripe traseu.Suntemde'acord cu 0 serie de autoritiip in domeniu, cum a.rfi Thompson,.Epping'~i Strassmaier, care au identificat-o pe Apin. ca fiindplaneta Marte. Dadi a~a stau lucrurile,sensul schitei devineevident:'ruta de IiiPlaneta Impiiratieipaoa in atmosfera Paman-tului trece printre Jupiter ("primul popas") ~i Marte ("locul'unde este data calea'cea buna"). ..

" Aceasta terminologie,dupa care numele planetelor'descriufunctiile acestora," este aceea~i cu cea f610sita in lista "celor~apte planete ~u". De parca pentru a confirma presupunerea"noastra, 0 inscriptie care declara ca acesta a Cost drumullui En-.Iii apare deasupra unui ~ir de ~apte puncte - cele ~apte planete,de la PI!ltola Parnant .'

Nu este deci surprinzator ca celelalte patru corpuri cere~ti,

f.cele afla1e in "zona de deturnare", sunt infiiti~ate separat, dinco-\-i 10de emisfera nordica a cerului ~i.de "caile" cere~i.

Dovezi ca' aceastaeste 0 harm cereasca cu instructiuni de

"zOOrapar ~i in cel~lalte segmente. Continuand in directia aceloreeasomicului, 'partea lizibila a segmentului urmator are urma-toarea inscrlPtie: "ia ia ia arunca arunca arunca arunca comple- ,

''Jeazii completeaza;" AI treilea segment, unde se vede 0 portiune. ,dintr-oelipsa, iriscriptia care se poate citi este: "Kakkab

SIB.ZI.AN.NA...trimisallui AN.NA...zeitaIshta(' ~ipropo-zipa misterioasa: "NI.NI supraveghetorulcoOOriirii". .

.' In.segmentul al patrulea, care conpne ceea ce par a fi n.i~..te indicatii despre cum sa se stabileasca destinatia in funcpe deun anumit grup de stele, uma aran:S'Vt;HIC114l...p Lo:..~n__:,cuviintul"ccr" fiind repetat de unsprezece ori de-a lungul ei.

Sa reprezinte acest ftagment 0 faza a zborului rnai aproa-pe de Parnant, mai aproape de locul de aterizare? Acesta paresa fie mtelesullegendei de sub linia orizontala: ;,Deal deal dealdealviiifvarfvarfvarfo~ ora~or~ o~." Inscriptia din cen-

. tru spune: ,,kakJ«lb MA~.TAB.BA. [Gemehii] a carui intiilnire efixatii: kakkab SIB.ZI.AN.NA. [JupiterJ otera cuno~tinte'"

.


Daca, a~a cum pare sa fie cazul, segmentele sunt aranjateF'in mod secvential, atunci aproapc 1X>tisimti bucuria nefiliniilor:;{la apropierea de spatioportul de pc Pamant. Segmentul urmator, ..

, identifieadin.nou linia transversalaca fiind"cer cer cer", anun~:tAndca:

luminanoastra luminanoastraschimbii scliimbii' schimbapnve~te traseul ~i dealul... camp... '

lumina noastraschimbii

Lin~a orizontala contine, pcntru prima data, ci:&e:

racheta rachetaracheta ridica' aluneca40 40 4040 40 20 22 22

Linia transversala a urmatorului segmentnu mai es.te"cer cer cer"; in schimb este "canal canal 100 100 100 100 IOQ

100 100". Exista totu~i un model in acest fragment partial dete-r10ral De-a lungul uncia din.tre.linii,c in~criptie spune: ,,.1v~ur",~care pOate insemna "EI cel care vede" sau ~,viizand".

, AI ~aptelea segment este prt(a deteriorat ca sa adauge ceva;sunt totu~i cateva inscriptii care pot fi citite ~i inseamna: ,,,de-partat depiirtat... aparitie aparitie", jar comanda este "apasa".AI optulea, ~i ultimul segment este ~i cel mai intreg. Liniile di-reC'lOnaJe, sage'He ~l mscnptll1e marcheaza un drum Intre douiiplanete. Instructiunile sunt ."ridicii ,... munte munte"; des.enulmai arata patru seturi de cruci; mai sunt inscriptionate de douiiori cuvintele "combustibil apa grane" ~i de doua ori "vapori' apiigrane". ,

Acest :&agment descrie pregatirile in vederea plecarii pePamant sau depe Pafnant? Se pare ca adeyarata este ultima va- ,

rianta, deoarece linia cu sageata ascutl1iiaratii cu un capiit Jocui

..

"

{,

A Douiisprezeeea Planeti 293

4

Fig. 124' ,

, )de. aterizare de pc I'amant iar cu celalalt in directia opusa,pesageatascriind ,;intoarcere".(Fig. 124) "

Cand Ea i-a eerut emisarului lui Anu sa "it dudi pc 'Ada-pa.pc drumulcatre cer" ~iAnu a descoperit acest luCru,el a do-tit saaile: '

'De ce Ea, unui om ne~dnicCalea dintre Cer ~i Pamant i-a aratat-o - 'Facandu-I diferit de ceilalti,Dandu-i un ~em? '

, In planisfera pe care tocmai am descifrat-p avern intr-adeviir 0 astfel de harn ee arata "calea dintre Cer ~i Pamant". In,

JUlllJaJW :stiUllJtilUl. :)1 JU ,",U, UJ.''''', U\oIU,U.U..LU u "'.:n,..au .t"'...a.-- ...............'tirumuldintre planeta lor ~ia noastra. '

*

Tot in acest fel i~i gasesc explicatia ~i alte textecare vor-bescdespre distantele dintre planete, altfel inexplicabile. Un'astielde. t~xt, descoperit printre ruineJe de Ja Nippur, avand cir-

294 ZECHARIA SrrCHIN

ca 4000 de ani vechime, se gase~ 'acum la Universitatea din \.Jena in Colectia Hilprechl 0 Neugebauer stabile~te in cartea saThe Exact Science in Antiquity, (~tiintele exacte in Antichitate)ca, tara indoiala, tiiblita nu era decdt 0 copie "de pe una origi-nala, care, cu siguranta, era mai veche~'; el dii rapoarte distante-lor cere~, incepind cu Pamint-Luna ~i continuind cu alte ~aseplanete. . .

Parteaa doua a textului ofera formule matematice pentrurezolvarea oricaror probleme interplanetare, spundnd (conform'uneiadintreinterpretari): .

40 4 20 6 40 X 9 fac 6 4013 kasbu 10 U$mu/ $U.PAeli mu/ GIR sud

- 40 4 20 6 40 X 7 fac 5 11 6 4010 kasbu 11 U$60 gar 2 mu/ GIR tabeli mu/ $U.PA sud

Niciodatii nu s-au inteles oamenii de stiinta referitor la

corecta citire a unitiitilor d~ masura in aceasta p~rte a textului(0 noua citire ne-afost sugeratii personal, intr-o scrisoare, de dr.J.Oelsner, custode la Hilprecht Colection din Jena). Este elar,tohl~i , di aceasta parte masoara distanta de ta SU.PA (Pluto).

Numai nefilimii care traversau orbitele planetare ar fi pu-tut determina a<:este formule, deoarece numai ei aveau nevoiede astfel de date. .

Luind in considerare faptul ca, amt planeta de unde ve-neau ei, A DouasprezeceaPlaneta, cdt ~iplaneta spre care se in-. -'~"'.. ". - _L'!1~ :: L...: ...:: ...: _"''7; .

u.a."'!' "', 14&14.1.&._&, a ,.__,._, __ .::.. , ..

tioneze nava nu spre unde se afla Pamintul in momentullansa-'rii, ci spre locul in care se va afla acesta in momentul ateriziirii.Putem considera cu certitudine ca ei i~i planificau traiectoriacel putin la fel de.exact cum 0 fac oamenii no~ de ~tiintii pen-tru navele noastre.spatiale.. Nava acestora trebuie sa fi fost lansatii.chiar de pe piane-ta lor, in directia orbitei, co mult inainteca ea, planeta, sa ajun-ga in apropierea Piimintului. Pe baza acestui lucru si .aaltor nu-. ,

295, ADouiSprezeceaPlaneti"-" -t",' .'

~~mero~ifactori, au'fost calculate pentru noi doua1raiectorii alter-{('nativede Amnon Sitchin, doctor in ~tiinteaeronautice ~i ingi-.t;'nerie. Prima'traiectorie necesita lansarea navei inainte ca A~:Douasprezecea Planetii sa atinga apogeul (punctul sau eel mai,: depiirtatde Soare). Fiiraa avea nevoie de prea multe resurs~ de(::energie, nava nu ~i-ar fi schimbat cursul prea mult pe masura ce8:incetinea.tn'timp ce A Douasprezecea Planetii(~iea, de fapt~0,,;..navaspapala, de~i de proportii uri~e) i~i continua drumul pej. imensa sa orbitii, nava ar fi urmat 0 traiectorie mult mai scum:~. ~iar fi ajuns pe Pamint cu mult inaintea planetei. Aceastii alter-f"tlativaar fi oferlt nefilimilor amt avanuije, Cdt ~idezavantaje.~ Intervalul de 3600 de,ani paminte~ti, cdt durau activitiiti- ,

Ie nefiliniilor pe Pamdnt, sugereaza ideea ca era preferata adoua variantii, aceea a unei calatorii scurte ~i raminerea in at-mosferaPamantuluipina la sosirea planetei. Aceasta ar fi nece-

:sitat lansarea navei spatiale (C) in momentul cdnd planeta era la.,jumatateadrumului dintre apogeu ~iperigeu. Cum viteza plane-tei cre~tea, nava ar fi awt nevoie de motoare foarte putemicepentru a se ridica ~ia pomi spre Pamint (D) cu doar 'cdtiva anipanmnteniinainte de sosirea planetei. (Fig. 125)

Bazindu-ne pe unele date tehnice, precum ~i pe 0 seriede indicii date de textele sumeriene, se pare ca nefilimii adop-tau acelasi mod de actiune ca misiunile lunare ale NASA: cdnd,. '

navaprincipala se apropie de tintii (in cazul rl;efati, PamintuD,, I

ORBITAPLANETEI MARDUK.

~,ORBITA pAMANTULm

\~ SOME

APOGEU

r CURSUL NAVEl SPA'flALE' ,- --

Fig. j2J


intra pe orbita in jurul acesteia, lara a ateriza, in schimb, estelansata 0 navem,cea care face aterizarea propriu-zisa.

Pe cat de dificila era aterizarea in bune condipi, plecareaera ~i mai dificila.Naveta pentru aterizare trebuia sa se uneasdi"cu nava-mama, care apoi trebuia s~-~i utilizeze motoarele lamaxim pentru a ajunge din urma A Douasprezecea Planeta,aflata aCum undeva dincolo de perigeu, intre Marte ~i Jupiter,continuandu-~i drumul cu viteza orbitala maxima. Dr. Sitchin acalculat di pe orbita navei nefilimilor din jurul Pimantului exis-18 trei puncte care le-ar fi perinis acestora 0 traiectorie maiscurmspre planeta lor. Aceste trei alternative ofereau nefilimi-lor posibilitatea de a reveni pe planeta lor in circa un an, un an~ijumitate. '

Pentru a sosi, ateriza, decola~i pleca de pe Pimant, eranevoie de un teren favorabil, ghidare de pc Pamant ~i operfecmcoordonare cu planeta-mama. '

Dupa cum yom vedea, nefilimii indeplineau toateacesteconditii.

/'

CapitolullO

Orasele zeilor,

tn Lac~ul de departe, . .

Unde ati trait pana acum, .,,Palatul tmpiratesc al SflintuluiLac~' am (;onstruit.

. Acum,unulla felvoi construi,tn Locul de jos.

Marduk, i~i explici apoi scopurile:

Canddinceruri,' ~'" .

La Adunarea Zeilor voi yeti veni,Loc de odihni pentru noapte va fiPe top sa va primeasci.~i numele-i voi pune "Babilon" -Poarta zetlor.

298ZEC!iARIA SITClIIN

Deci, Parnantul nu era doar un simplu loc de popas pen-tru 0 scurtii vizita sau doar pentru 0 misiune de cercetare; el tre-buia sa fie "casa de departe de casa".

"-

Calatorind ..Ia bordul" propriei planete, care poate fi ase- .manata ea insa~icu 0 nava uria~ii-cetrece pe langa aproape toa-'te planetele sistemuluinostru solar, lara indoiala ca nefilimii au

cercetat cerul mai intai de pe suprafata planetei. Apoi, probabilca au inceput sa lanseze rachete iara echipaj uman. Mai deVre-me sau mai tarziu, au fost capabili sa trimi~ nave cu echipaj labord spre alte planete.

In cautarea unei alte p~anete care sa Ie fie "casa", Parnan-till trebuie sa Ii se fi pamt potrivit. Nuantele sale de albastru in-dicau faptul ca poseda apa ~i atmosfera propice dezvoltarii vie-tii; cafeniul indica existenta parnantului solid; verdele, vegetape ·~i bazele pentru viatii animala. Totu~i, cind s-au ho"tiinitsa vinape Pamant, acesta ariita totardiferit de cum este v~t astazi deastronautii no~tri. Caci, atuhci cand au coborit pentru primadata nefilimii pe planeta noastrii, ea se afla in mijlocul unei ereglaciare - una .din fazele de inghet ~i dezghet ale Terrei:

Prima glaciatiune - a inceput acum circa 600.000 deani

Prima incalzire (perioada interglaciara) - acum. 5SU.UUUde ani .

A doua perioadii glaciara - acum 480-430.000 de ani

Cand au aterizat nefilimii, acum circa 450.000 de ani,circa 0 treime din suprafata planetei noastre era acoperitii cu- ~ "". - -~,-~"'_"'!:1_C1J"a~Q.. \ ou v "U¥I.&.a.&Utw. w 0 ; , c :..c t

aproape disparusera, dar nu peste tot. Din cauza particularitati-lor vanturilor ~i terenului, printre altele, unele zone care astiizisunt foarte bogate in precipitatii, atugci nu aveau deloc, iar anu-mite zone care au azi doar ptoi sezoniere erau atunci bine udatede ploi. .

Nivelul miirilorera mult mai sciizutatunci, caci 0 marecantitate de apa fusese imobilizata in gheata care acoperea us-catul.' Dovezile indica taptul ca, in plina era glaciara, nivelul

A Douisprezec:eaPlaneti 299

oceanelor ~i miirilorscizuse cu circa 600-700 de picioare fatiide nivelullor actual. Deci, acolo unde astazi avem apii sau li~o-raluri, atunci era uscat Acolo unde murile mai curgeau. daca i~iaveau cursul pe teren muntos, creau trecitori ~i..canioane;dacii~i aveau cursul 'pe,teren moate, creau zone 'vaste de m1a~tini,pani in loculunde se varsau in mare., .

Sosindpe Pirnant in astfel de conditii geografice ~i cli-matice, unde ar fi putut nefilimii si-~i stabileasci primele colo-om .'

Fara indoiala,au cautat un tinut cu cIimi relativ tempera-ta, unde ni~teadiiposturisimple erau suficiente ~i unde puteausi se mi~tein haine de lucru ~are,f3rii a fi nevoiti sa recurgala costume speciale.Aveau nevoie de api de Mut, ~ntru spilat~ipentru alte activitap, precum ~ica suport pentru viata vegeta-Ii ~ianimalanecesariihranei. Un mu ar fi asigurat irigarea unormari suprafetede teren ~i ar fi fost ~iun mijloc foarte convena-bil de transport.

NUmal0 regiunefoarte redusiiputea sa asigure toate aces-te conditii, plus terenurile plate necesare pentni ateriziri~i de-colari. Atentia nefilimilor s-a indreptat, a~a cum ~tim, spre sis-temul reprezentatdetrei ~ri fluvii ~icimpiile lor: Nilul, Indul~i Tigrul-Euftatul. Fiecare din bazinele acestor fluvii era bun

. pentru colonizare;.fiecare, in timp, a devenit centrul unei maricivilizatii a Antichitatii.

Nefilimiinu puteau sa nu se gan.deasca~i.Ia0 aim necesi-tate: 0 sursa de energie ~icombustibil. Pe Parnant, petrolui esteo sursa multilateralade energie, caldura ~ilumini, dar ~ica ma-terial vital pentru realizarea de nenumirate alte lucruri. Nefili-mii~iudecanddupi inscrisurile ~iobiceiurile sumerienilor, folo-

. . .. . ... -_.£.---, nl ~p,..i Q?iseau pe scara larga IX'UUIUI'1' u.-r.. ---, .credem ca ei ar fi cautat un loe cu ziciminte oogate d,epetrol.

~ ca, probabil, nefilimii au pus campiile Indului pe ul-timul loc in pieferintele lor, caci nu este una din zonele cele

.maibogatein petrol.Viii Niluluii s-a acordat,mai multca si-gur, locul doi, aici gisindu-se, intr-adevar, mari zacaminte deroci sedimentare,dar petrolul din zona se afla la mare distantii,~i neceslta etorturi serioase pentru extragere, caci se gase~te ia

300 ZECHARIA SITCHiN

adancimi foarte marL Regiunea dintre cele doua fluvii, Meso-potamia, a fost, tara indoiala, locul ales. De la Golful Persicpana la muntii din care izvor~c cele doua fluvii, se intind uneledintrecelenW bogatezacamintede petroldin lume.~i in timp,

ce in alte regiunitrebuiesa forezila adancimimad pentrua-Iscoate la suprafata, in.vechiul Sumer (actualmentein sudul Ira~kului), bitumul, tarul, smoala ~iasfaltul-iessingure la suprafatii;

(Interesant de remarcat este faptul ca sumerienii aveaunume pentru toate produsele bituminoase- petrol, pacura, ,

smoala, asfalt, gudron etc. Aveau noua nume diferite pentruaceste produse. Spre comparatie,limba veche egipteana nuaveadeditdoua,iarsanscritatreL) ,

Cart~a Genezei descrie lac~ullui Dumnezeu pe 'Pamant- Edenul - ca fiind un loe cu 0 clima temperata, cald, dar totu~icu vanturi racoroase, caci.ni se spune ca "umbla prin gtidina'inracoareazilei". Era un loe cusol bun, propice agriculturii, maiales ~miculturii ~iera udat de 0 retea de patru rauri. ,,~inume-Ie celui de-al treilea era Hidekel (Tigru); el curge la rasaritulAsiriei,iaral patruleaesteEuftatul." ,

In ~impce opiniilereferitoarela identitateaprimelordouarauri,Pison (,Jmbel~ugatul")~iGhihon ("Cel carese revarsa"),sunt contradictorii, in ceea ce prive~tecelelalte doua nu existiinici un dubiu, ele sunt Tigrul si Eufratul. Unii savanti locali- -zeaza Edenul-in nordul Mesopoiamiei,acolo unde izvo~c celedoua rauri importante impreuna cu altele douii mai mici; altH(cum ar fi E.A. Speiser, in cartea sa The Rivers of Paradise -Raurile din paradis) cQnsideraca cele patru cursuri de apa seunesc in Gofful Persic, deci, Raiul nu soarafla in nordul Meso-potamiei, ei in sud.

Numele blbllc baen este ae ongme mesopOtaffilana,tra-gandu-se din,radacina acadianaedinu, insemnand "campie". Sane reamintim ca titlul "divin" al vechilor zei era DIN.GlR.("Cel'drept din rachetii"). Un nume sumerian' pentru laca~ulzeilor, E.DIN, ar fi insemnat "casa celor drepti" - care se potri-ve~tedescrierii.

, Alegerea Mesopotamiei a,mai fost ~otivatii ~i de un altaspect, cel putin la fel de important. Cu toate ca, in timp, nefili-'

,A Douisprezeeea PlaDeti301

mii au construit pe Pamant un spatioport, unele indiciisugerea-za ca, cel putinla inceput, ei aterizau pe apa,in capsule ermeti-<;e.Daca aceasta era metoda de aterizare, Mesopotamia oferea

'pro~imitatea,nu a uneia,ci a douamarl - Oceanu1 Indian insud ~iMediterana in vest - astfel ea in cazuri de necesita1e, ate-

, rizarea:nu depindea doar de 0 singura mare. Dupa c,umyom ve-dea, un golf de unde sa se poatiiporni lungi calatorii pc apa era,de'asemenea, de 0 mare importantii.

, In vechile texte ~i desene, navele nefilimilor eriui numite"barei'cere~ti". Aterizarea tinor astfel de astronauti ,;maritimi",ne putem imagina, at fi fost descris~,~ichiar a fost, ca 0 ciuda-tii aparitieIdin cer c~d in mare, din ea ie~ind ~j venind ,spfetiirmni~te"oameni-pe~ti".

, Textele,intr-adevar,afirma ca unii dintre AB.GAL-ii 'carecalatoreau cu navele spatiale erau irtibracati ca pe~tii. Un textcare vorbe~tedespre calatoriile'cere~tiale zeitei Ishtar spune caea doreasa-I ajunga pe ,,Marelegallu" ("Navigatorul-~ef') carefugise cu ,,0 barca scufundatii".Berossus po~este~telegenda luiOannes, "Fiinta daruitiicu intelepciune", unzeu ca~ ~i-a tacutaparitia din Marea Eritreana Ct;sc~ldafiirmurile Babilonid", inprimul an al "coborarii tmparatiei Cerurilor pe Pamanf'. Croni-carul reiateaza ca, de~iOann,esarata ca un pe~te, el avea cap de

'om sub capul ~arpelui~i picioare de 01;11sub coada de;:pe~te.;,Vocea sa ~i limba ce-o vorbea erau ca ale oamenilor." (Fig.IM~ '

Cei trei istorici greci care au transmis pana la noi operalui Berossus, spun ca astfel de aparitii se in.registrau,periodic,eivenindIa:tiirmdin apeleMa?~~~!r~~ne-:-astiizi Marea, Ara-una, UJi111AJi1V"ItU""; 4 ,-,""41J.UUU J.uua"'Uj'

De ce preferau nefilimii sa coboare 'in Ocea~ul Indian, lasute de mile departare de colonia lor mesopotamiana, candputeau fome bine sa aterizeze in Golful Persic, care era multmai aproape? Aceste relatiirianticeconfirma ipoteza noastra canefilimii au venit prima datii pe Pamant in mijlocul celei de-adoua ere glaciare, cand ceea ce astiizi este Golful Persic nu eradecat 0 bucata de pamant ml~tinos, plina de bii1ti~i smarcuri,


f

I

JI J1"

r:f~.I-II !.I~'

.;~

I .

Fig.126

intr-un cuvant, un loc cu totul nepotrivit pen1ruaterizarea unei"navespatiale. .

. Coborand in Marea Arabiei, primele fiinte inteligente depePamant s-au indreptat apoi spre Mesopotamia. Tinuturilemla~tinoasese intindeau mult in interior, mwt mai mult decatlinia tJirinuluide astazi. Dincolo de aceste tinuturi si-au inte-meiat'nefilimiiprima~ezare pe planetanoastra. .

I-au pus numele E.RIDU ("Casa construita departe").Ni...i r;l I:p.nntp.~ nn nlimP. m~i nntriv;tl

Pana in zilele noastre, cuvantul persan ordu inseamna "a-~i stabilitabara". Este un cuvant care a prins radacini in majori-tate~ limbilor: Pamantul colonizat (Earth - in engle.za. n.t.) senume~te Erde in germana, Erda in germana veche; Jordh inislandeza, Jord in daneza, Airtha in gota, Erthe in engleza me-dievala; ~i, mergand inapoi, geografic ~i in timp, Earth a fostAratha sau Eredes in aramaica, Erd sau Ertz in kurda ~iEretz inebraica. .

It.:Douisprezec~a Planeta303

~.J:

~"~"""'~-T7)¥"'

!'~ . tVp g~~ . '-./

..:s':

~..:...;....-

Fig. 127

La Eridu, in sudul Mesopotamiei, nefilimii au 'infiintatStapa Pamant I, un avanpost. izolat pe 0 planetJi pe jumatateinghetatJi.(Fig. 127)

*

. . Textelesumeriene,confirmate.~ide traducerilelor acadi-.~ne de mai t<irziu, in~ira prifi1ele .colonii sau "ora~.e".ale liefili-milor, in ordinea in careacestea au fost infiintate. Ni se sp~nechiar ~i numele "zeului" careconducea fiecare dinaceste colo-nii. Un text sumerian, despre care se crede ca este originalul..Tablitelor Potopului" acadiene, spune despre primele cincior~e:

Dupa ce Imparatia Cerului pe Pamant s-ascoborat,Dupa ce sianta coroana ~i siantul tronDin inaltul cerului au fost aduse,El. .. legile cele drepte le-a flicut,Legile Sfinte...Cinci ora~e in locurile sfinte a intemeiat,

")

I

.~,

-----......---

304 ZECHARIA SITCHIT'I

~i numele lor, elle-a daruit,0ra!!esfintele-a Iacut.

Primul intre acestea, ERIDU era,

~i lui Nudimmud, conduditorul, i I-a dat.;'AI doilea era BAD-TIBlRA,Lui Nugig, sa-I conduca i I-a dat.AI treilea fu LARAK. '

~i lui Pabilsag i-a fost datSippar, al patrulea a fost,In el, eroul Utu, rege it fost incoronat.~urup~k a fost al cincilea,. :lar ellui Sud i-a fost incredintat.

Din nefericire, numele zeului care a "scoborat ImparatiaCerului pe Pamant", a planuit infiintarea or~lui Eridu ~i a ce-lorhilte patru sf a nurnit guvernatorii lor a fost sters. Toate texte-. . '

Ie, insa sunt de acord ca zeul care a mal'!1aluitspre marginea 1i-nuturilor mla~inoase ~i a zis ,,Aici ne yom stabili" a fost Enki(Zeul uscatului), care mar era nurnit, in acest text ~iin altele, ~iNudimmud ("Cel care face lucrurile").

Cele doua nume ale acestui zeu - EN.KI (,,Zeul uscatu-lui") ~i E.A (,,A carui casa este pe apa") - se potrivesc perfectcu situa1ia data. Eridu, care a ramas ceIitrullui de cult in intreagaistorie a Mesopotarniei, era cladit pe un teren ridicat artificialdeasupra apelor mla~tinilor. Dovada este data de un text nurnit.. . - ... .. . -- .. "\.U,",tJ.l".J.'\o.1QU1\.fl},,L"6'"'U\'u& £N'u..u .LJ&UU 'f& w. va ,,_.a_a .&..1.&.,,__.

Zeul adanculuiapelor, regele Enki., .~i-a Iacut casa...In Eridu el a construitCasa de pe malul apelor...RegeleEnki... <>casa ~i-aconstruit:Eridu, ca un munte,L-a ridicatde pe piimant:

In loc bunI-aconstruit.

("'

A Douisprezecea Planeti 30.5

Acesta ~i alte texte, cele mai .multe foarte fragmentate,sugereaza ca una dintre problemele carora primii "coloni~ti"'autrebuit sa-i faca fata era cea a smarcurilor ~i ml~tinilor. ,,EI aadus..., a pus sa se cure1eapele raurilor." Eforturile'de a dragaalbiile raurilor ~ilacurilor,pentru a perrnite 0 mai buna curgere

.a acestora, erau d~stinate asanarii mla~tinilor, obtinerii apei po-,; tabile ~i introducerii irigatiilor.Relatarile sumeriene mai poves-t,_ j tese ~ide lucrnri de indiguire pentru protejarea o~ului de om-" .niprezenta-apa.

Textulbotezat de cercetatori ,,Legenda lui Enki ~i a Ordi-nii de pe Parnant" este cel mai lung !iimai bine pastrat dintrePoemele epice sumeriene descoperite pana acum. Contine 470de versuri, dintre care 375 sunt pastrate integral. Din pacate, in-ceputul sau, primeIe cincizeci de versuri, este deteriorat. Versu-rile care urmeaza sunt dedicate laudarii lui Enki ~i a rudelorsale, Anu (tatal), Ninti (sora sa) ~i Enlil (fratele sau). .

Dupii aceste i~troduceri, Enki ins\l~idevine povestitorul.Oricat de incredibil ar pij.rea,cert este ca textul este scris la per-soana intai, ca ~i cum Enlil ar fi cel care poveste~te cobOIireazeilor pe Pamant.

Cand m-am apropiat de Pamant,Eta mult potop de ape.Cand eram langa paji~tile sale verzi,Dealuri ~i coline s-au ridicat,De-al meu cuvant ele-au ascultat.Eu casii mi-am Iacut intr-un loc SIant...Casamea-

. _~...4.:_.J~ ,...T "",,1 ~...~111;

Lt.~;;;~~apiidau din coadaPrintre trestiile.gizi.

Apoi poemul descrie, de data asta la persoana a treia,faptele lui Enlil. Am selectat aici cateva versuri semnificative: .

EI mlastinile le-a masurat,in ele ~rapl ~l... pe~ti;

a 12-planeta part2

Documents