a-12-planeta -

Upload: calin-crisan

Post on 10-Feb-2018

256 views

Category:

Documents


0 download

TRANSCRIPT

  • 7/22/2019 a-12-planeta -

    1/75

    156 ZECHARIA SITCHINCai inaripati, animale stranii, globul ceresc inaripat, zei-

    tati cu coarne ie~inddin acoperamantul de pe cap sunt toateteme mesopotamiene cunoscute. Se poate presupune deci ca ra-cheta de foc desenata pe sigiliul cretan era, de asemenea; unobiect familiar in Orientul Antic.

    Intr-adevar, 0 racheta cu aripi -la care se ajunge prin-tr-o scara - poate fi vazuta pe 0 tablita scoasa la iveala laGhezer, un ora~ din Tara Caanitilor, la vest de Ierusalim. Cea-lalta imagine de pe sigiliu infiiti~eaza 0 racheta la sol, alaturi deun palmier. Originea sau destinatia celesta a obiectului este ates-tata de simbolurileSoarelui, Lunii ~iale constelatiilorzodiacale .care impodobesc sigiliul.(Fig. 70)*

    Textele, mesopotamiene care vorbesc despre curtea inte-rioara a templelor sau calatoriile prin cer ale zeilor ori chiar ca-zuri in care unii oameni au urcat in cer, utilizeaza termenul su-merian niu sau derivatii sai semitici u-mu ( cea care este mu ),am sau em. Deoarece termenul mai inseamna ~i lucrul pen-tru care cineva este tinut minte , cuvantul a ajuns sa insemne ~inume , dar utilizarea acestui sens de ~,nume in textele vechi

    Fig.70

    \

    A Douisprezecea Planeti 157in care este vorba de obiecte utilizate pentru zbor a ingreunatdescoperireaadevarateisemnificatiia acestoni.Deci G.A. Barton, in cartea sa The Royal Inscriptions 'ofSumer and Akkad (Inscriptiileregilor din Sumer ~iAcad) a tra-dus inscriptia din templul lui Gudea - mua sa va imbrati~aPamantul, de la ,uncapat.la altul - ca Numele sau va umplePamantul . Un imn allui I~kur,ce vorbea despre al sau mu ceraze emitea care putea atinge in~iltimilecerului, a fost tradusasemanator: al sau nume stralucea ~ipana la zenitul ceruluiajungea . Simtind ca, totu~i, mu poate fi un obiect ~i nu unnume , unii cercetatori I-autratat ca sufix sau 0 marca gr~ma-ticala ce nunecesita traducere,evitiindu-lastfel complet.Nu este foarte dificil sa descoperi etimologia cuvantului~isa vezi cum sensul de camera din cer a ajuns sa insemnenume . Aufost descoperite sculpturi care infiiti~eazaun zeuintr-o camerain forma de racheta, ca de pilda acest obiect foar-te vechi (aflat aoum la MuzeulUniversitatii Philadelphia) undenatura celesta a camerei este atestata de cde douasprezece glo-burl care 0 decoreaza.(Fig. 71)Multe sigilii infiiti~eazaastfel de scene; un zeu sau alte-ori doi in interiorulunei astfel de camere divine . tn cele maimulte cazuriaceste obiecte erauvenerate.

    Dorindsa-~ivenereze zeii pe tot cuprinsul tarii, ~inu nu-mai in or~ele in care se afla casa lor , oamenii din Antichitateau inceput ~ase inchine la astfel-destatuete, reprezentaridu-i pezei in interiorul camer~i divine . Stalpi de piatra, modelatipentru a inchipui aceasta camera erau astfel ridicati in locurispeciale, dupa care se grava imagineazeului, pentru a se sugeraastfelca acesta este inauntru.. A lost aoar 0 prOOlema uc:: lU~lp p11?1, ,Vl1UU-ditorii -, asociind aceste pietre cu puterea ae a urca la cer ...,.. sa

    ~. inceapasa-~igravezeimaginilelor pe stelaeasociindin acestfel propria lor persoana cu -Laca~ulEtern. Daca ei nu puteauevita uitarea, era important ca macar numele lor sa fie pe ,veciecomemorate.(Fig. 72) .Cascopul acestor pietre era de a simula nave cere~ti pu-tern deducedin numelepe care Ie aveau aceste stelae. Sumene-

  • 7/22/2019 a-12-planeta -

    2/75

    158 ZECHARIA SITCHIN

    Fig. 71

    ...

    Fig. 72

    A Douisprezecea Planet 159.j

    nii Ie numeau NA.RU ( pietre' care se ridica ). Acadienii, babi-lonienii ~i asirienii Ie numeau naru ( obiecte care dau lumina ).Amoritii Ie numeau nuras ( obiecte de foc - in ebraica,nerinca mai insemnandun stalp care da lumina,~i deci Iuma-nare ). tn limbileindo-europeneale horitilor~i hititilor, eleeraunumitehu-u-a i( pasareade focdin piatra ). '-.Referintelebiblice Indicafamiliaritatea cu doua tipuri demonumentecomemorative,yad ~i~em.Profetul Isaia a transmispoporului asuprit din Iudea pro~isiunea unui viitor mai bun ~imai sigur:

    ~i Ievoi da lor,in casa mea intre zidurilemele, unyad ~iun~em.

    ~.

    .Traduse literal, ._~ceastaar sugera promisiunea Domnuluidea da poporului sau 0 mana ~iun nume' Din fericire; totu~i,. din vechile monumente numite yad care mai suntinca in Tarasmnta , putem vedea ca ele se distingeau printr-un varf in for-ma de piramlda. Cel care se numea ~em:aveavarful oval. Am-bele, se pare, au inceput prin a fi copii ale camerelor cere~ti ,

    :1

    j< ig.

  • 7/22/2019 a-12-planeta -

    3/75

    ~.~ ,...~-~~,--- ._ .~. ~.~

    160 ZECHARIA SITCHINvehiculele zeilorpentru a urca in Lac~ul Etem. In Egipt se fa-ceau adevarate pelerinaje la un templu anume din Heliopolispentru a vedea ~ia seinchina la ben-hen - un obiect in forma 'de piramida in care zeii sosiserape Piimiintin timpuri imemori-ale. Faraonii egipteni,la moarte, erau supu~runei ceremoniidedeschidere a gurii , prin care ei erau transportaticu un obiectsimilar in Laca~uletem. (Fig. 73)

    Insistenta traducatorilorBibliei de a traduce priil numeoriunde intiUneau~ema ignorat complet un atent studiu publi-cat in urma cu mai bine de un secol de G.M. Redslob in Zeit-schrift der Deutschen Morgenlandisehen Gesel/schaft (MitQ-Io-gia Orientului Apropiat) in care acesta atrage atentia asuprafaptului ca termellii ~em ~i ~amaim ( cer ) se trag din radacina~amah care inseamna foarte sus . Ciind in Veehiul Testamentse spune ca David a ridieat un ~em pentru a celebra victoria -asupra araminilor,el nil a ,,ridicatun nume ci a ridicat un mo-nument orientat spreeer. , ,

    Descoperirea ~iaeceptarea faptului ea mu sau ~em nu in-seamna ,,DUme ci vehicul cerese desehide calea spre intele-gerea multor legende ~ipove~ti antice, inclusiv povestea biblicaa Tumului Babel.

    -Cartea Genez~i, capitolul unsprezece; poveste~te incer-carea oamenilor de a, ridica un ~em. Relatarea este faeuta inlimbajul concis (~i precis) al descrierilor istorice. Cu toate aces-tea, generatii intregi de savanti ~i traducatori au incercat saacorde povestirii doar un sens alegorie deoarece - a~a cum auinteles ei - era 0 povestire despre incercarea oamenilor de a-~if~ p nn nnmp A t'~ C't;; tnto o... ...o ~_A ._~ ~ ~ :.t:-eatia factuala a povestirii; concluzia noastrii referitoare la sen-suI cuviintului ~em face povestea la fel de semnifieativa pentrunoi a~a cum era pentru oamenii,Antichitiitii.Povestea bibliea a Turnului Babel trateaza evenimentelecare au urmat repopularii Pamiintului dupa potop, cand ni~teoameni care veniserii dinspre riisarit, au gasit 0 campie in Tara~inear ~is-au stabilit aeolo .

    -

    .g-

    A Douasprezecea' Planeta 161Tara ~inear este, desigur, Sumer, campia dintre cele douii

    fluvii in sudul Mesopotamiei, ~ioamenii, cine deja ~tiau sa facaciiramizi arse ~ieonstrucfii foarte inalte, au spus:Haidem sa ne zidim 0 cetate ~iun turn al caruivarf sa atinga cernl, ~isa ne facem un ~em ca sa nu fimimpr~tiati pe fata piimiintului. '

    , ~Dar acest plan al oamenilor nu era ~ieel al D0IIl 1ului.~iDomnula venitpe Pamant sa vada or~ul ~itur-nut ridicat de fiii oamenilor. '~i Domnula zis:' lata, ei sunt un singur popor, ~itoti au aeeea~i limba; ~i iata de ce s-au apucat; acumnimic nu i-arimpiedica sa faca tot ce ~i-aupus in gand.~'

    ~i apoi Domnul a zis unei alte persoane, care nu este nu-mita:

    '~

    Haidem Sa Ne pogoram ~i sa leincurciim limba,ca sa nu-~imai inteleagavorbauhii altora. ,~i Domnul i-a impra~tiat de acolo pe toata fatapiimiintului;a~aau incetat sa zideasca cetatea.De aceea cetatea a fost numita Babel, caci acolo aincurcatDomnullimba intreguluiPiimiint.

    Traditionalatraducere a lui ~emprin nume a facut po-vestea neinteliS ibilamulta vreme. De ce oare sa se straduiascaatat oamenii din Babel-Babilonia- sa-~i faca un nume , de ceoare aeest ,,Dume safiepus pe un turn al carui van sa ajungala cer , ~icum amimeputea impiedica acest nume impr~-tierea oamenilorpe toata fata piimiintului ? -Daca ei nu incercau dedit' sa-~i faca a~a cum ne explicasavantii ,,0 reputatie , de ce anume sa-l fi supiirat asta awt demult pe Dumnezeu?De ce oare construirea acestui ,,Dume estevazuta de Dumnezeuca Unfapt dupa care oamenii ar fi putut

  • 7/22/2019 a-12-planeta -

    4/75

    162 ZECHARIA SITCHINface tot ce ~i-aupus in gand '? Explicatiile traditionale nu reu-~esc sa explice de ce anume a chemat Dumnezeu pe eineva aldirui mime nu este dat in Biblie ~ii-a cerut sa coboare ~i sa dis-truga ~ceastainitiativaa oamenilor. .Credemca raspunsurilela aceste intrebaridevin claredaea citim vehicul ceresc pentru em termenul folosit de tex-tul original din ebraica. Atunci, aceasta poveste ar vorbi despreinc~rcarea oamenilor, care se impra~tiasera pe toata suprafatapamantului, pierzand contactul unii cu altii, de' a construi unvehicul ceresc ~iun turn pentru lansare , astfel incat ~iei -la fel ca zeita Ishtar, de exemplu - sa zDoare intr-un mu pestetoate pamanturile oamenilor .Un fragment dintr-un text babilonian, cunoscut s1,1bnu-mele de Epopeea creatiei relateaza ca prima Poarta a Zeilora fost construita in Babilon, chiar de zeii in~i~i. Le-au fost dateordine cetelor de anunnaki, zeii de rand:

    . Sa construitiPoartaZeilor.. .Sa faceti caramizile.em-ul sa fie pusin locul desemnat.Timp de doi ani de zile au muncit anunna~i- turnandtundapa... tasonimd canimlZlie - pana cand au ridicat sprecer vfufullui'E~agila ( casa zeilor ) ~i au ridicat turnul panala bolta ceruhJi ..A fost deci 0 anumita obraznicie din partea oamenilorconstruirea unui turn de lansare intr-un loc rezervat zeilor, de-

    oarece numele acestuia- Babili- insemna de fapt Poartazei-JorMai exista oare ~i0 alta dovada pentru a corobora poves-tirea biblica ~iinterpretareanoastra? .Preotul-istoricbabilonianBorosus, care a incercat sa rea-lizeze 0 istorie a omenirii, in secolul al treilea i.Ch. spune caprimii locuitori ai Pamantului; celebrand puterea lor... s-auapucat sa ridiceun turnal carui van sa aj1.ingapana la eer. Dartumul a fostdistrus de zeii ~ide vanturileturbate' iar zeii Ie-au

    --.-----

    ..

    I~'

    A Douisprezecea Plaoem 163incurcat'limba oamenilor, care pana atunci vorbisera 0 singuralimba .

    George Smith,in cartea sa TheChaldeanAccoun of Ge-nesis (povesteacaldeeanaa Genezei)a descoperit ininsemnarileistoricului grec Hestaeus 0 relatare despre faptul ca, dupa ve-chile traditii , oamenii care scapasera de potop au venit in Se-naar in Babilonhi, dar s-au impra~tiat de acolo din ca1.izadi-versitatii limbilor. Istoricul,Alexandru Polyhistor (secolul Ii.Ch.) scrie ca lainceput toti oamenii vorbeau aceea~i limba.Apoi, fiindca s-au apucat sa construiasca un turn nobil, princare ei sa poatiisa ajunga la cer, zeul eel mare le-apedepsit in- ,drazneala, triniitfuId0 furtuna; de atunci, fiecare trib a primitlimba lui. Cetatea in care s-au petrecut cestea,Babilon se .numea.

    Nu mai existii nici un dubiu'aeum ea povestirea biblieapreeum ~i relatarile istorieilor Antiehitiipi sunt de origine su-meriana. A.H. Sayee, in TheReligion of the Babylonians (Re-ligia babilonienilor)a semnalat varianta babiloniana a eonstrui-rii Tumului Babel. In toate variantele, elementele de baia, in-eerearea de a eonstrui un tum~i apoi meurearea limbilor, ra-man nesehimbate. Mai sunt ~i'alte variante sumeriene ee reIa-teaza despre diversifiearea limbilor oamenilor de eatre un zeumaniat.

    .1I

    Fig. 74

  • 7/22/2019 a-12-planeta -

    5/75

    164 ZECHARIA SITCHINMai mult ca sigur, omenirea nu avea pe vremea aceea cu-

    no~tintele .necesare unei astfel -de constructii; cohlborarea cu unzeu care poseda .aceste cuno~tinte era deci esentiaHi. Sa-i fi sfi-dat vreun zeu pe ceilalti ajutand omenirea? Un sigiliu-cilindricdescrie 0 lupta intre zei, se pare pentru aceasta disputata con-structie a oamenilor. (Fig. 74) .o stela sumeriana, aflata acum la muzeul Louvre, poatedescrie evenimentulbiblic. Ea a fost pusa prin anii 2300 LCh.de Naram-Sin, regeleAcadului, iar cercetatorii care s-au aple-cat asupra ei considera ca descrle victoria regelui asupra du~-manilor sai; dar figura centrala nu 0 reprezinta regele, ci unzeu, u~or de identificat prin coafura Saconica' ~i coarnele pecare Ie poarta, simbol exclusiv al zeilor. Mai mult chiar, acest. personaj nu pare Iifi conducatorul oamenilor,ci se pare ca iistrive~te.In schimb,ace~ti oarneni nu par a fi angajati intr-o

    Fig 75

    ..

    A Douisprezecea Planet 165batalie, ci se indreapta ~i stau in adoratie in fata aceluialii obiect'conic asupra canna'este indreptata ~ipriYirea zeului. Inarmatcu'un arc ~i'cu 0 suiita, zeul pare mai degraba manios, decatbinevoitor.(Fig. 75) .Obiectul conic pare orientat spre trei corpuri cere~ti.Dacamanmea, forma ~iscopul obiectuluipar a indica faptul caacesta este un ~em atunci scena reprezinta un zeu manios, inar-

    . mat pana in dinti ce strive~temultimea adunata pentru sarbato-rirea ridicani ~em-ului.Atat povestirea biblica, cat ~icele mesopotamiene au 0singura morala: vehiculul zburator era menit zeilor, nu oame-nilor. .Oamenii - spun atat legendelemesopotamiene cat ~itex-tele biblice- puteausa urcein Laca~ulEtern al zeilor numai ladorinta expresa a acestora. De aici reies mai multe povestiridespreascensiunila cer ~ichiar zboruri spatiale.

    *..,~, I

    I

    . 4

    VechiulTestamentpoveste~tedespre ridicarea la ceruri amai multormuritori.Primul a fostBnoh, un patriarh ce a trait invremurile dedinaintea potopului, care a umblat cu Dumnezeu ; EI era al~apteleapatriarh de la Adam ~istrabunicullui Noe. AI cincileacapitol al Genezeida 0 lista genealogica a tuturor acestor patri-arhi ~i varstele la care au murit - cu excePtia lui Enoh' careapoi nu s-a mai vAzut, pentru ca I-a luat Dumnezeu . Se pare,conformtraditiei, ca DumnezeuI-a luat pe Enohpentru a-ilI~orctfinemurirea. Un alt muritor.luat IIi cer intr-un vartej afost profetul Ilie.o referintAmai putin cunoscuta despre un muritor care afost dus in cer ~idaruit cu mare intelepciune, in Veehiul Testa-

    ment, este cea referitoare la regele Tirului (ora~ fenician pecoasta estica a Mediteranei). in capitolul 28 a Caqif lui Eze-chiel, profetul este rugat sa-i aminteasca acestuia cum a fostinvitatde zeisa vizit~zeSf'antulLac~ din Ceruri:

  • 7/22/2019 a-12-planeta -

    6/75

    166 ZECHARIA SITCHINAjunsese~ila cea mai inaIta desav~ire, erai plindeintelepciune~idesav~it in frumusqe. ''': Stateai in Eden, gridina lui Dumnezeu, ~ierai aco-perit'cu tot felul de pietrepretioase...Erai unheruvim ocrotitor,cu aripile intinse; te pu-sesem pe muntele cel siant at lui Dumnezeu, ~iumblaiprin mijloculpietreIorscanteietoare.

    Profetind ca regeleTirului vamuri de moartea celor ne-circumci~i de mainile unor striini, chiar daca Ie va striga aces-tora sunt un zeu , Dumnezeu i-a spus lui Ezechiel ~imotivul:dupa ce regele a fost luat in UCaJjulSiant ~ii s-a dat acces latoata intelepciunea,inima lui s-a ingamfat , a intrebuintatgre-~itintelepciuneasa ~ia pangmttemplele.

    Pentruca ti s-aingamfatinima~iai zis: Eu suntDumnezeu,~i~edpe scaunul de domnielillui Dumnezeuin mijloculmarilor , macar ca nu e~tidecat om ~inu ~~tiDumnezeu,macar ca iti dai ifose ca~icand ai fi Dumne-zeu.

    ~i textelesumeriene vorbesc despreoameni care au fostluati in cer. Primul a fost Adapa ,,modelulde om creat de Ea.Lui, Ea i-a dat intelepciune, dar viata ve~nica nu i-a dat-o .Cum treceau anii, Ea s-a decis sa evitemoartea lui Adapa dan-du-i un jemcu.care sa ajunga la Siantul Uca~ dill Ceruri alluiAnu, pentru a se imp~i cu Painea.Vietii~iApa Vietii.CandAdapa a ajuns la Anu, acesta I-a intrebatcine i-a dat jem ulcu t\.l U JUliO 111 1.

    ~e pot descoperi cateva indicii importante in relatirilebiblice '~i cele sumeriene despre urcmle la. ceruri ale murito-'rilocin Siantul Lac~ al zeilor.Adapa,ca ~iregele din Tir,fuse-se creatdintr-o forma perfecta.Ambiiau trebuit sa foloseascaun ~em - ,,0 piatra scanteietoare pentru a ajunge in Eden.Unii s-au reinto~ dupa aceea pePamant; altii au ramas acolo,ca de pilda eroul sumerianal potopului,pen~ a se bucurade

    .

    A Douasprezecea Planeta 167 compania'zeilor. Pe acest erou sumerianJI cauta Gb.ilgameshpentrua obtinede la el secretulArborelui Vietii.' ,.,.,:+: ,).)Ciutarea zadarnica a Copacului Vietiide c.aY Gun muri-tor este subiectul uneia dintrecele mai lungi ~imai frumoasetexte diruite de civilizatia sumeriana culturii'universale. Numi-

    ta Epopeea lui Ghilg~mesh:', este povestea regelui din Urukcare a fost nascut din unirea unui muritor cu 0 zeitii..Ghilga-mesh era considerat din aceasta cauza doua treimi zeu, 0 tiei-me uman , lucru care I-a fiicutsa caute .depa~ireadestinului saude muritor._ El a aflat din legendele sumeriene.ca unul din str.mo~iisai a devenit nemuritor fiind luat in cer de catre zei, lmpreuna

    cu sotia lui. Ghilgamesh I-a cautat-pe acest stramo~al sau, Ut-napi~tim,pentrua obtinesecretulnemuririi. . .Lucrul care I-a determinat sa pIece in ca\,1tareasa a fostceea ce el a crezut a fi un semn dela An\ . Versurile suna insamai.mult ca descriere a caderii pe Pamant a unei rachete. Ghil-'gameshi-a descris aparitiamamei sale, zeita NIN.SUN:

    ~

    ~

    Mama; ast' noa ptem-am simtit minunat,.M-amplimbat cu nobilii mei.Stelelese adunau in cer.Lucrullui Anu a cazut langamine.Sa-l ridic am incercat; prea greu pentru mine era.Sa-lmi~camincercat; dar nu am feu~itOamenii dinUruk, in jurullui s-au adunat,~i nobilii i-au sirutat picioarele.Mi-am proptit fruntea de el ~iei m-au ajutat.L-amridicat ~i-nfata ta I-amadus. .

    lnterpretarea data evenimentului de mama lui Ghilga-mesh ne este necunoscuta, deoac.ecetablita este deteriorata.Dar, in mod clar, Ghilgamesh a fost incurajat de aparitia obiec-tului - lucrullui Anu - sa porneasca iIi aventurasa.'In intro-ducerea epopeii, miratorul ni-l prezinta pe acesta ca fiind celintelept, cel care traise'tot ce era de trait :,r,it

    ____h._.

  • 7/22/2019 a-12-planeta -

    7/75

    8 ZECHARIASITCHIN A Douisprezecea Planeta 169Lucrurile ascunse Ie .vazuse,~i ce omului e tainuit el ~tie;~i chiar ve~ti de dinainte de PotopEI a adus.La mari depiiI1ariel calatoreaCu multa vitejie ~imari piedici invingea in cale.lar la intoarcere, punea sa se-nsemnezeToate ispravile sale pe un stalp de piatra.

    Lasa-masa intru in tinut ~iun ~em saimi ridic, malasa.10 locurilejn care se ridlcii ~em-urile,sa imi ridic

    ~em-ul,ma lasa...Adu-mala locul de coborarepe Pamantde la. ..~i subprotectiata ma ia .

    Regele Ghilgamesh, spre Tinutul lui Tilmun s-aindreptat.I-a spus prietenului sau Enkidu: ,,0, Enkidu..:Voi intra in tinut, un ~em imi voi ridica.10 locurile unde ~em-urile se ridica, .tmi voi ridica~ieu un :jem.

    Din nefericire, nuniele locului de aterizare nu poate ficitit datoritafaptuluica tiiblitaeste deteriorata.Dar, oriunde s-arfi aflat acest loc, Ghilgamesh ~i Enkidu au ajuns la hOhireleacestuia. Era 0 ,,zonainterzisa , aparata de ni~tepaznici fioro~i.Obosip ~ifiindu-Iesomn, cei doi au decis sa poposeasca pestenoapte.Curand dupa ce au adormit, ceva i-a zguduit ~ii-a trezit.. ,,M-aitrezittu? ~i-aintrebatGhilgameshprietenul. Sunt treaz?s-a intrebat el, deoarece era martorul unei aparitii stranii, atatde ciudate incat se intreba daca v~seaza sau .nu.I-a ,spus luiEnkidu:

    Calatoria Ia mari depiirtiiri pe care a fiicut-oGhilga-mesh era, desigur,cea spre J..ica~ulzeilor ; erainsotit de tova-r~ul sau Enkidu. Scopul lor era sa ajunga in Tinutul lui Til-mun; deoareceacoloputea sa ridice un ~em.Traducerilecuren-te intrebuinteaza ,,Dume acolo unde textul utilizeaza sumeria-nul mu sau acadianul :jumu;yom folosi termenul :jem,totu~i,astfel incat adevarata sa semnificatie, vehicul zbuditor , sapoatii reie~icu claritate:

    Nere~ind sa-Ifacasa-~ischimbegandurile,atat biitraniiidin Uruk, cat ~izeii pe care ii consultase I-ausfiituit sa obtinamai intai consimtamantul~i ajutorul zeului Utu/~ama~. Candintri in tinut, pc zeul Utu, anuntii-Imai intai , I-auprevenitei.,,::,,; t: u:~1 '11'-u~ut

  • 7/22/2019 a-12-planeta -

    8/75

    _.-,..u

    170 , ZECHARIASlTCI:IINNu m-ai atins tu? De ce sunt amept? 'Vreunzeu sa fi trecut?-Decemi-icarneaamorti-', ,Hi? .

    Deci, trezit in modmisterios,Ghilgameshs-a intrebat'cineI-aatins.Dacanu fuseseprietenulsau,fuseseoare vreun, zeu ca;~ trecuse pe acolo? Inca 0'dam,Ohilgamesh s-a culcatla loc, insa numai pentru a se trezi a treia oara. I-a descrisstra-nia aparitie prietenul~i sau. .

    Viziunea pe care am avut-o era cu totul delleinchi-puit

    na

    Cerul a scfu1:ait,piimantlil s-a cutremurat;Lumina a palit, intunericul s-a instapanit.Trasnetele scanteiau, 0 flacara a t~nit.~i norii s-au umflat ~i moarte-au inceput sa cear-Apoi, stralucirea a disparut: focul s-a stinsIar.ploaia ce din cer cadea, cenu~a e~aacorn.

    N~ e nevoiede prea multa imaginatiesa realizezi caGhilgameshasistasela 0 lansarede racheta.Maiintai,tunetulfQarteputernic cand'au fost pomite rnotoarelerachetei ( ceruri- 'Ie au scartait ), insotit de un cutremur (,,pamantul s-a cutremu-rat ). Nori de. furn ~i de praf acopera cerul ( lumina a paHt,intunericul a devenit stapan ). Apoi, pe masura ce racheta urca,flacarile motoarelor devin vizibile ( trasnetele scanteiau ), ~iapoi ,,0 flacara ta~ne~te . Norii de praf ~i de moloz se risipesc-~ . .- ;; up;; A~ ,..t:IonO '11~~ ..~rJ;S np n;mant Q; 0 tn~pn11t

  • 7/22/2019 a-12-planeta -

    9/75

    172 'ZECHARIA'SITCHINPunandu-i intreb~ea care il chinuia, raspunsul primit de la stra-mo~ul sau a fost unul descurajant: omul nu poate scapa de des-tinul sau de muritor. Totu~i, acesta i-a oferit lui Ghilgamesli unmod de a amana moartea, dezvaluindu-i locul in care cre~tePlanta Tineretii - Cea care da tinerete celui batran i se maispunea. Triumfiitor, Ghilgamesh reu~e~te sa obtina planta. Dar,dupa voia soqii, el a pierdut-o proste~te pe drumul de intoarce-re, revenind in Uruk cu mana goala.

    Usand la 0 parte valorile artistice ~i filosofice ale epo-peii, povestea lui Ghilgamesh ne intereseaza prin aspectele saleaerospapale . em-ul pecare el it solicitase pentru a ajunge inLaca~ul zeilor era cu siguranta 0 racheta, ca aceea la a careilansare asistase atunci cand se apropiase de locul de coborarepe pamant . Se pare ca aceste rachete erau localizate in interio-rul unuimunte, intr-ozona inte;zisa fQartebinepazita.' .Pana acum, nu a ie~it la iveala nici un desen care sa neinfiiti~eze ce anume a vazut Ghilgamesh. Dar, un desen desco-perit in mormantul unui guvemator egiptean ne arata un varf deracheta la suprafata Pamantului, intr-un loc in ca(e cresc curmali.Restul rachetei se afla, in mod .clar,u pamant intr-un silozconstruit de mana omului, realizat din segmente tubulare ~ide-, corat cu piei de leopard. (Fig. 77)tntr-o maniera foarte modema, artistul antic realizeazadesenul intr-o sectiune. transversala. Putem astfel observa' ea ra-cheta are mai multe compartimente. Partea de jos.infiitiseazadoi oameni inconjurati de tuburi curbate, deasupra lor aflandu-setrei panouri de comanda circulare. Comparand marimea vfufu-lui rachetei - ben-ben-ul - cu cea a celor doi oamenicare seafla in intertorulrachetei ~icu cea aoamenilor de la suprafata.t;:m;t;Vucm \,;aa\,;t:~lvan - ecmvalenWlsumenanuIUlmu ca-mera celesta - poate adapostiunulsau doi'piloti.Numele tinutului spre care se indrepta GhilgameshesteTIL.MUN. EI in~eamna tinutul rachetelor . Era pnutulin carese gaseau ->,em-urile,flat sub autoritatea lui Utu/~am~, un loein care zeul puteafi vazutridicandu-se pe bolta cerului .De~i corespondentul celest al acestui zeu era Soarele,credem ca,numele lui nu insemna soare ci era doar un titlu

    A Douasprezecea Planet 173

    . Fig. 77 'care descriafunctiunile~iresponsabilitatilesale. Ntmele sau .sumerian, Utu, inseamna eel care merge cu stralucire'., deriva-tul sau acadian - ~erp.e~--era mult mai explicit: e->nseamnafoc , iar -> emm spus deja ce inseamna.Utu/~ama~ era cel cu rachetele de foc . Era.. credem. ... t . t. ,. t t -. .. . ..,.., r ...J -J CO-'-.---.

    '.

    ..*Rolul de comandant detinut de Utu/~ama~ in materi~ dezbol11rispre Uc~ul zeilor ~i functiile ~i atributiile subordona-tilor sai este scos in evidentii~ide 0 alta povestire sumeriana cetrateazadespreurcarea la ceruri a unuimuritor.

  • 7/22/2019 a-12-planeta -

    10/75

    -~-174 ZECHARJA SITCHIN

    Lista regilor sumerieni ne informeaza ca al treisprezece~lea rege din Cush a fos~ Etana, cel care la ceruri s~a urcat .Aceasta scurta declaratie nu are nevoie de nici 0 dezvoltare, de-oarece povestea regelui piimantean care ~urcat pana in eel maiinalt cer este foarte cunoscutii in. Orientul Apropiat, ~i a fostsubiectul multor reprezentiiri pe sigilii cilindrice. .

    Etana, sUDteminformap, fusese desemnat de zei sa aducaomenirii securitatea~iprosperitateape care regatul- 0 civiliza-tie organizata - trebuia saIe aduca. Dar, se pare, Etana nu areu~it sa dea n~tere unui flu care sa continue dinastia. Singurulremediu cunoscut era Planta na~terii, care nu putea fl obpnutadecat aducand-Q din cer.

    Ca ~iGhilgamesh mai tfu-ziu,Etana s-a adresat lui Utul~a-m~ pentru' a primi permisiunea ~iajutorul acestuia. Pe masurace povestea se desfa~oara, devine clar ca Etanaii cerea lui ~a-ma~un ~emo Doamne, cuvantul din,gura ta sa iasaDa-mi Planta de n~tere aducatoareArata~~i Planta n~teriiIndepiirteaza de la mine bete~ugul~i da-mi te rog un ~em

    Flatat de ruga lui Etana ~imagulitde ofrandeleaduse deacesta, Utu a aprobat cererea lui de a primi un ~em.Dar,in locsa vorbeascadespre un~em,Utu i-a spus caun vu/turit vaducelaLiic~ul zeilor. .Conducandu-lpe Etanaspre loculin care se afla vulturul,~am~ il informase mai inainte pe acesta desore misiunea ceurma s-o maepllneasca. ~chlmband mesaje criptice cu zeul,vulturului i s-a spus: Un om iti voi trimite;te va lua de ma-nii... condu-Iincoace... fa tot ce-ti spune, fa cep-am spus.. Sosind la muntele indicat de ~ama~ Etana cuibul i-aviizut ,iar acolo vulturul era . La ordinullui Utu, vulturul ainceput sa vorbeasca cu Etana. toca o.data, acesta a explicatscopul calatorieisale ~idestinapa; dupa aceasta, vulturul a in-ceput sa-l instruiascape Etanadespre cumsa it ridice,din cui-

    A DouiisprezeceaPlanetii , 175bul in care locuia . Primele doua incercari au dat gre~, dar la-cea de-a treia vulturul s-a ridicat. La apusul soarelui, acesta i-azis lui Etana: Prietene... pana sus, in cerul lui Anu te voiduce Instruindu-lcum sa se tina, vulturul a decolat :...~i s-auindepiirtat,urcandcu mare repeziciune.A~a cum au declar'at~i astronautiimodemi carepriveauPamantul indepattandu-se pe masura ce rache a urca, povesti-,torul antic descrie cum Pamantul se face din ce in ce mai mic,in timp cevulturul~iEtana se indepiirteazaqe eI,indreptandu-sespre Laca~ulzeilor:

    Cand il purtase vI'eme de un heru,Vulturul ii spuse lui Etana:Prive~te, prietene, cum arata Pamantul .Uita-te la marea de la ale muntelui poale:Doar 0 colina parca e Pamantul,Iar marea doar cat un lac apare.

    Vulturulurca din ce in ce mai sus; Pamantul aparea dince in ce maimic.Dupa cel.de-al doilea heru, vulturul a zis: '

    Prietene, arunca 0 privire, sa vezi Pamantul catmai existaPamantu-inumai'cijt0 aratura...Iar largamare, cat un co~de paine este.... Cand I-apurtat ~i-altreilea heru,Vulturulii zise lui Etana:Prietene,prive~tecat s-a facut Pamantul.c IlUllli11 \';i1t uguli1 UllUl glc1UlU

  • 7/22/2019 a-12-planeta -

    11/75

    176 ZECHARIA SITCHINConform unei versiuni~ Etana a ajuns la Uc~ul zeilor,

    dupa alta, lui i s-a fiicut frica ~i i-a cerut vulturului sa.se intoar-ca inapoi pe Pamant.toca 0 data, mai intalnim 0 astfel de.imagine neobi~nuitiia Pamantului viizut de sus in Vechiul Testament. Liiudandu-l pe

    Dumnezeu, profetul Isai&spune despre el: El stii pe cercul Pa-mantului, iar locuitorii acestuUinu sunt decat ni~te gaze.Poyestea lui Etami rehiteaza ca, ducandu-se sa ceara un~em, el a trebuit sa'vorbeasca cu un vultur care se afla intr-un

    . cuib. Un desen ne infiiti~eaza 0 structura foarte inalta, inanpatii(un turn de lansare a rachetelor?) deasupra caruia zboara unvultur. (Fig. 78)

    Fig. 78na? . Cine sau ce era acest vultu~ care I-a purtat in cer pe Eta-

    Nu putem sa nu asociem aceasta poveste v.echecu unmesaj transmis pe PamantdeNeil Armstrorig,comandantulmi-siunii Apollo 11, in iulie 1969: Houston Aici baza Tranqui-llL]. , UUUf Ut a alI;;ULi:U:

    El raporta prima aterizare a omului pe Luna. Baza Tran-quility era locul unde aterizase; Vulturul era numele modululuilunar care se separase de nava spatiala ~i i-a dus pe cei doiastronauti din interiorul sau pe Luna (~i i-a adus inapoi la navamama). Cand modulullunar s-a separat. pentru a intra pe orbitaLunii, astronautii au transmis misiunii de control de la Hous-ton: Vulturul are aripi .

    A Douisprezecea Planeti 177Dar vultur poate insemna ~i astronautii care conduc

    navele spatiale. tn misiunea Apollo 11, ,;vulturul era, de ase-menea, ~isimbolul astronautilor in~i~i, purtat ca 0 emblema pecostumele lor, la fel ca in povestea lui Etana, ~i ei erau vulturicare puteau sa zboare, ~a vorbeasca ~isa comunice. (Fig. 79)

    Fig. 79Cum ar descrie un artist antic pe pilotii navelor spatiale..I.. ;Inr?

  • 7/22/2019 a-12-planeta -

    12/75

    178

    1/\Fig 8

    .

    Fig 82

    - ----.-

    ZECHARIA SITCHIN

    Fig 80

    A DouaspreZeceaPlaneta IIYdesenele ii infiiti~eazape vulturi tinand intr-o mana FructulVietii ~iin cealaltaApa Vietii, in conformitate perfecta cu le-gendelelui Adapa;Etana ~iGhilgamesh. (Fig. 81)Multele desene reprezentiind oamenii-vulturi arata cuclaritate faptulca ei nu sunt mon~tri oameni-pasare , ci fiinteantropomorfice ce poarm uniforme sau costume ce Ie conferaaparentadevulturi. .Povestirea hitita despre zeul Telepinu care disparuse,relateaza ca toti zeii au pomit in cautarea lui, iar ~aina~ a tri-mis un vulturrapid in cautarea lui.in CarteaExoduluidinVechiulTestament,Dumnezeu le-areamintit cppiilor ui Israel ca v-am purtat pe aripile Vulturi-lor, ~iv-am adus la'mine , confirmand, se pare, ca modul inCarese putea ajunge la SfiintulLaca~era pe aripileingerilor -la fel ca in povestirealui Etana. De fapt, numeroase versete bi-blice ii descriu pe zei ca fiind fiinte inaripate. Boaz 0 prime~tepe Ruth in comunitateaiudaica spunand ca ea se afU sub aripalui Dumnezeu . Psalmistul cauta adapost la umbra aripilorTale ~i descrie coboriireaDomnului din c(:.ruri calicea pe unheruvim.~izbura,venea plutind pe aripile viintului . Analiziindsimilitudiniledintre biblicul EI (utilizat ca termen generic pen-tru zeitate) ~i caanitul.EI, S. Langdon, in Semitic Mithology(Mitologie semita),a acatatca 'ambiisunt reprezentati ca zeitapinmpate. . .Textele mesopotamiene it indica foarte elar pe UtuJ~a-ma~ca fiindzeitateac~ raspundede locul de aterizare at~em urilor ~ial vulturilor. La fel ca ~isubordonatii sai, este infiiti~atpurtiindun costumde vultur . (Fig. 82) . . '.in aceasta functieel Dotesacorda ree:ilornrivilee:iulde acalatori ~ ,,aripilepasarilor din cele mai joase ceruri, pana incele mai nobile. Candel se lansa intr-o racheta de foc colindaneinchipuitele distante,nenumarate ore-n ~ir ~Se spUneades-pre el ca plasa ~i-ointinde pe pamiint,dar capcana sa este incer . .

    *

    .

  • 7/22/2019 a-12-planeta -

    13/75

    I . -

    180 ZECHARIA SITCHINTerminologia sumeriana pentru obiectele legate de cala-

    toriile cere~ti nu se limita doar la me-urile pe care Ie imbracauzeiisaulamu uri carelelorcere~ti deformaconica. .Textele care descriu Sipparul relateaza ca acesta avea 0parte centrala,- ascunsa, protejata de ziduri inalte. tntre acesteziduri se afla templul lui Utu, ,,0 .casa care ca cea din cerurieste . In curtea interioara a templului, ~iea protejata de ziduriinalte, se afla inaltat. spre cer, puternicul APIN ( un obiectcare i~i croie~te drum - spun traducatorii).

    Un desen descoperit in templul lui Anu, de la Uruk,infiiti~eaza un astfel de o >iect.Ne-ar fi fost foarte greu sa nedam seama ce reprezinta acest obiect cu cateva decenii in.urmii;dar acum, realizam ca ea este 0 racheta muItietajata, in varfulcareia se gase~te conicui mu sau cabina de comanda. (Fig. 83)

    . Fig.83Dovadaca zeii sumerienilorposedau nu numai 0 came-

    ra zburatoare pentru a colinda prin atmosferaPamantului,ci ~io racheta spatiala muItietajataeste intarita ~ide textele care nedescriu obiectele sac~ din templul lui Utude la Sippar.Ni se~U oQ ,,;: __n ..:: In 1 '111 '':''''~l1ft 'A ,,;:; Ain ~innQ P~11 nl1~1 I, ;

    ~ . - -- .jure intr-o curte interioara, stand in fata unei poqi in spatelecaceia se vedeau trei obiecte divine . Acestea erau numitesfera de aur (cabina echipajului?), GIR, ~ialihna hrati - untermen ce inseamna cel care face nava sa inainteze sau ceeace am numi noi astiizi, motor.

    Ceea ce reiese de aici este ca avem de--aface cu 0 rachetiiin trei trepte, cu modulul sau cabina de comandii in varr, .moto-rul in partea de jos ~igir ul in centro. Acesta din urmii este un

    .'A

    A Douisprezecea Planeti 181termenutilizat deseori in legiituriicu zborurile spatiale. Pazniciiintalnitide Ghilgamesh la intrarea in locul de aterizllre allui~ama~ sunt .numiti oamenii gir ului. In templul lui Ninurta,locul sacru, cel mai bine piizit se nuinea GIRSU ( Iocul undeta~nescgir-urile ). .Gir este un lucrugeneral acceptat, desemneaza un obiectcu capetele ascupte. 0 privire mai atenta asupra semnului pic-tografic al acestui cuvantne face sa ne dam seama mai bine de

    . natura divinii a acestuia, ciici el reprezinta un obiect lung, ca 0sageata, imPiirtit in mai multe Piirti sau compartimente:

    ~Ca mu puteasa zboarein atmosferaPiimantuluisingur,saudeasupra Pamantuluidaciiera ata~atde un gir sau sa devinamodulul de comanda a multietajatei rachete apin dovedeste in-geniozitatea zeilor sumerienilor,Zeii Cerului ~iai PamanhIlui:Revazandsemnele pictografice~i ideografice sumeriene.nu ramanenici un dubiu cacel C lrele-a ,;nventat era familiarcu formele ~i scopurile rachetelor spatiale, rachetelor in trepte~i cabinelor spatiale .

    KA.GI~.(,P lra ~ache~i) indica un gir sau rachetii in in-l~l U UlWIUI .l J. u' .I.,U4U'& '-.. u_.......___....

    ..

    ESH ( Laca~uldivin ) - camera sau modulul de coman-. da al vehicululuispatial.

  • 7/22/2019 a-12-planeta -

    14/75

    182 ZECHARIA SITCHIN

    ~.ZIK.u rcarea ) modulul de comanda care decoleaza?tn sflir~it,sa aruncam 0 privire la semnul pictografic ce .desemna cuvantul zei . Termenul era un cuvant bisilabic:

    DIN.GIR Am vamt mai inainte care era simbolulpentru GIR: .o racheta in trepte. DIN, prima ~ilaba;insemna sUint , ,,nobil ,stralucitor . Impreuna, deci, DIN.GIR, ca zei sau fiintedivine insemnau ,,nobilii din obiectele ascupte stralucitoare ,sau,mai explicit sf~tii din'rachetelestralucitoare . 'Semnul pictografic pentru din era:~ce trimite imediat cu gandul la un motor foarte putemic c~arunca flacari din partea din spate, iar pai1ea din fatii este, inex-plicabil, deschisa. Dar surpriza se transforma in uimire dacasilabisim cuvantul dingir combinand cele doua pictogcame.Coada gir-ului se potrive~te perfect in deschiziitura din fata din-ului (Fig.84~i85) .

    ~... ~.UllV , UlJ ,

    Fig.84 Fig.85Rezultatul uluitor este 0 imagine a unei nave echipate curachete propulsoare cu 0 naveta spatiala care intra perfect inea,' asemanatoare cu.cea utilizata de misiunea Apollo 11 Esteun vehicul cu trei trepte, fiecare potrivindu-se perfect in cealal-ta: partea propulsoare ce contine motoarele, partea mediana cu

    ADouasprezeceaPla~eta 183proviziile ~iechipamentul ~i camera cereasca ce-i adaposteape oamenii numiti dingir - zeii Antichitatii, astronautii de

    . acum cateva milenii.. .Nu cred ca mai poate fi vreun dubiu ca oamenii Anti~hi-tatii i~inumeauzeitiiple Zeii Cerului ~iai Pamantului fiindcaei veneau literalmentedin cer. ..Dovezileaduse pana acum referitoare la zeii Antichitatii

    ~ila veJticulele lor zburatoare indica faptul ca ace~tia erau real-mente fiinte vii, in came ~ioase care au coborat literal mente pePamantdincer. .

    Chiar ~icompilat~rii Vechiului Testament - care au dedi-. cat Biblia unui singur zeu ~ augasitde cuviintasa aminteascaprezenta unor fiinte.divine pe Pamant in vremurile vechi.Sectiuneaeiligmatica- 0 adevarataoroare pentru tra- '.ducatori ~i teologi - este inceputulCapitolului 6 'al Genezei.EstepusiiintreprezentareaspiteiluiAdampanala Noe~icapi- .tolul dedicat supararii lui-Dumnezeupe oameni, care a condusulterior la potop.Acolo se spune - lara echivoc - ca, in vremeaaceea, .

    fiii lui Dumnezeu au vazut ca fetele oamenilorerau frumoase; ~idin toate ~i-au luat de neveste pe aceleape care ~iIe-auales. .

    Implicatiile acestor versete, ~i paralelele cu povestirilesumeriene despre progeniturile zeilor ~i odraslele. semidivinerezultate din unirile dintre zei ~imuritori, d,evin~imai clare pemasurace continuamsa citim~i versetelecare urmeaza:

    r~f.'~i nefilimii erau pe Pamant in vremea aceea, ~ichiar ~idupa ce fii lui Dumnezeu s-au impreunat cu fii-

    cele oamenilor~i Ie-aunascut ele copii; ace~tiaerau vite-jii care.au fost in vechime,oameni cu em.Aceasta nit este'traducerea oficiala. Mult timp, expresia

    ,,~i nefilimiieraupe Pamant a fost tradusa prin ,,~i uria~ii erau

  • 7/22/2019 a-12-planeta -

    15/75

    ~ ~ ''''''-~

    184 ZECHARJA SITCHINpe pamant , dar unele traducerimai DOlau reDuntat~amai tra-duca tennenul de nefilim, Iasandu-l Wla.Expresia oameni cu$em , a~acum era de a~teptat,a fost tradusa prin oameni cunume . Oar, a~a cilm deja am aratat, $em insemna la origine rlichetii .

    Deci, ce inseamna nefilim? Tragandu-se din radacina. semiticaNFL ( cel trimis jos ), exactasta inseamna:cei trimi#pe Piimont . .

    .Teologii ~i cei care au studiat Biblia au incercat sa eviteaceste versete, fie explicandu-Ie alegoric, fieneglijandu-Ie com-plet. Dar scrierile evreie~ti din vremea celui de-al doilea templurecuno~teau in aceste versuri ecourile unei traditii vechi despreingerii cazuti . Unele dintre vechile interprewi mentioneaziichiar ~i numele acelor fiiote divine care au carot din Cer ~ierau pe Pamant in vremea aceea, : ~am-Hazzai( Piizitorul ~em-urilor ), Uzza( Putemicul ) ~iUzi-EI ( Puterede zeu ). .Malbim,un cunoscutcomentatoral Biblieiin secolul tre-cut, recuno~teaaceste stravechi ra~cini ~icomentaca in vre-murile de demult, conducatoriifiirilorerau fiii zeilor care veni-sera pe Pamantdin Cer, au condus pe Piimant,~i-auluat 80tiidintre pamantence; ~i odraslele lor sunt eroii, printii ~i zeii.Aceste pove~ti,spune Malbim, erau despre zeii pagani , fiiizeilor care, in vremurile vechi cazusera din Cer pe Pamant, ~id:;acee~i~ispuneaunefilimi,adica, Cei careau ciizut.Fara a tine seama de implicatiileteologice,sensulliteral _original este ca nefilimii erau fiii zeilor care au venit din cer pePamant. .

    ~i nefilimii'erau oamenii cu $em- oamenii cu rachete defoc.De aici inainteii yomnumidoar pe numele lor biblic.

    ,....

    CapitolulDouasprezecea Planeta

    , 'IISugestia ca Pamantul a fost vizitat de fiinte inteligentedin altii parte a.Universului presupune existenta UD1Iialt corp. ceresc pe care fiinte inteligente au intemeiat 0 civilizatie maiavansatiidecat a noastra. .

    Speculapile referitoare la'posibilitatea vizitiirii Piimantu-lui de catre ni~te fiinte inteligen1e de pe altii planetii a1lfost een-trate, in trecut, pe planetele mai apropiate, Marte ~i Venus, deunde se presupunea ea vin aceste fiinte. Totu~i, aeum cand s-a.. descoperit ea Marte ~iVenus nu posedii eondipile necesare vie-. tii,. eei care credeau in vizitele extraterestre s-au orientat sprealte galaxii.Avantajul acestei ~eoriieste,ca, daca mi poate fi doveditii,ea nu poate fi nici infinnatii. Dezavantajul este ea aeeste presu-puse planete de originesunt prea ind~partate, necesitand ealato-rii de zeci de ani, cu viteza luminii. Autorii acestei teom vin eujdeea ea este vorba de calatorii intr-un singur sens: 0 eehipii deastronaup intr-omisiune fiiraintoareere sau poate 0 nava pier- .dutii in spatiu', aterizatii acciden~1 pe Pamant.rl1 .,;m'r

  • 7/22/2019 a-12-planeta -

    16/75

    186.' ZEcHARlA StrCHIN

    Anu insu~iavea 0 curte fastuoasa.A~acum spune Ghit,;gamesh (~iVechiulTestament, in Cartea lui Ezechiel, confir-ma), era un loc cu 0 gradina artificiaHimcuta din pietre semi-. pretioase.Anu locuia-acolocu sotialui oficial~,Antu,~i~aseconcubine, avea optsprezec~ copii (paisprezece fiind de laAntu), un Prim-Ministru, trei Comandanti care raspundeau demu-uri (rachete), doi comandantiai armelor, doi Marl Mae~triai cuno~tintelor scrise, un Ministru al Finantelor, doi ~efi ai.Justitiei, doi care imprimau sunetele ~idoi Scribi ~efi, cudnd ScribiAsistenti. .

    Textele mesopotamiene se refera deseori la zeii ~iarmele .care pazeau poarta laca~ului.lui Anu. Povestea lui Adapa rela-.teaza ca zeu~Enki, dupa ce i-a dat lui Adapa uIi . emI-a instruit:

    Sa-i spui s-o iapc dnimul,~atre Cer,~i catre Cer el 0 va lua. .~i cand in Cer el va ajunge,La poarta lui Anu se va opri.De garda Tammuz ~iGhizida acolo vor fiPazind poarta lui Anu.

    Pazita de armele divine ~AR.UR ( Vanatorul regal ) ~i~AR.GAZ ( Calaul regal ), camera.tronului lui Anu era loculin.care se intruneaAdunareaZeitor:'Cuaceasta ocazie exista unprotocol strictreferitor laordinea de iritrareazeilor:Enlil intra in cameratronuluiluiAnu,~~Pune tiara ~i .in partea dreapta se a~aza.

    ' .. .6. . Uvuu. L .I I: ;. II :;IS\;U JUI JUlU.Ea intra ( in camera tronului lui Anu),I~i pune tiara ~i in.partea stanga se ~aza,Langa tronul zeiesc allui Anu.

    . Zeii Cerului ~iaiPamantului, nu numai ca erauoriginaridin cer;

  • 7/22/2019 a-12-planeta -

    17/75

    188 ZECHARIA SITCHIN.. Amvazut mai devreme 0 imagine a lui ~ama~inUQifor-ma lui oficiala. Pe fiecare din incheieturile mainilor saleelpoartii ni~te obiecte in forma de ceas, pqnse cu ni~ cureIe me-talice. Alte. desene ale vulturilor arata ca toti cei importantipurtau ceasuri asemanatoare. Nu se ~tie inca daca acesteaerau deco~tive sau erau utilizate la ceva, dar toti cercetatorii aufost de acordca ele reprezinta rozete - ni~te petale care iesdintr-un punct circular. (Fig. 86)Rozetele erau un element decorativ foarte des intiilnit intempleJe din Antichitate, mai ales in Mesopotamia, Asia de .Vest, Anatolia, Cipru, Creta ~iGrecia. Se crede.ca aceste rozetesunt simboluri stilizate ale unui fenomen ceresc - un soare in-

    . conjurat de satelitii sai. AC~aStateorie este intarita ~ide faptulca astronautii din Antichitate purtau acest simbol.Un desen asirian al Portii lui Anu din Laca~ul Ceresc(Fig. 87) confirmii familiaritatea anticilor cu un sistem ceresccum ar fi cel solar. G:au~a este flancata de doI vulturi , est~ 0Indicatie a faptului ca este nevoie de serviciile lor pentru a se.ajungela Lac~ul Zeilor. Pepow estemarcat globulinarlpat -supremul simboldivinoEl este incadratde simbolul sacrual nu- .marului ~apte ~ide semiluna, lucru ce-l reprezintii, dupa parereanoastra, pc Anu, incadrat de Enlil ~iEnW.

    . Unde sunt corpurile cere~ti reprezentate de aceste simbo-luri? Unde se afla Laca~ul Zeilor? Arti~tii Antichitatii raspundtot ,prin desene, unul dintre ele fiind cel al unei zeitati pare i~iintinde razele spre unsprezece corpuri cere~ti mai mici, care itincercuiesc. Este 0 reprezenta~ a soarelui, inconjurat de un-sprezece planete.

    Ca aceasta nu este 0 reprezentare izolata se poate dovedi A 4 . .0. .. .._ __,.__, ___U_ fA_.. ... ~ UJ., IQ. VCU , a. ae..;c;cusUt,U~ t:xem-plu, care se afla expusa la Muzeul din Berlin. (Fig. 88)

    Daca se mftre~tedesenul (Fig. 89), se poate observa ca elreprezinta 0 stea centrala, simbolizata printr-un zeu, care i~i tri.mite razele spre unsprezece _ corpuri cere~ti - planete. Acestea,in schimb, stau pe un lant de douiizeci~ipatru de globuri maimid. Sa fie oare numai 0 coincidenta ca numarul satelitilorplanetelordin sistemulnostrusolar este tot de douiizeci~ipatru

    A Douisprezeeea Planeti

    Fig 8

    189

    Fig 87

    Fig 88 Fig 89

  • 7/22/2019 a-12-planeta -

    18/75

    190 ZECHARIA SITCHIN(astronomii excludcorpurile cere~ti cu diametrul mai micdezecemile)? ..

    Acum, desigur, este 0 provocare sa afirmi ca aceste re-prezentiiri - a Soarelui ~ia celor unsprezece planete - in:fati~ea:za sistemul nostru solar, ciici savantii no~tri pretind ca sistemulplanetar din cate face parte Pamantul,. este compus din Soare,Pamant, Luna, Mercur, Venus, Marte, Jupiter, Saturn, Uranus,Neptun ~iPluto. Adica Soare ~inumai zece planete (daca luam.Luna ca planetii).

    Dar sumerienii spun altceva. Ei pretind di sistemul nos~tru. solar este compus din Soare ~i alte unsprezece planete (in-clusiv Luna)~piistraodu-~i cu tiirie parerea ca, in afara de plane-tele cunoscute de noi astiizi, mai existase un membru al siste-mulu nostru solar - planeta de pe care veneau nefilimii,o yom numi A Douiisprezecea Planetii.

    *tnaintede a verificaacurateteainformatiilorsumerieni-lor, sa revedem istoria cuno~tintelor noastre despre sistemul so-lar in care triiim. .. ~tim astiizi ca dincolo de gigantii Jupiter ~iSaturn - la .

    distante nesemnificative in termenii universului, darimens~pentru noi ~ se mai giisesc alte doua planete importante (Ura-nus ~i'Neptun) ~i 0 a treia, mai mica, Pluto, care toate apartinsistemului nostru solar. Darastfel de cunostinte sunt relativ re~cent~. Uranus a fost descoperit 10 1781. DoPa ~ea fost observatmai bine de cincizeci de ani s-a ajuns 13,concluzia ca orbita luisufera influenta unei aIte nlanete. Ghitiati tiP.r.~Ir.nlpmtp~t;_ce, pJaneta respectiva- numitii Nepturi ~ a fost descoperitiiin1846. Apoi, spre s~itul secolului al nouiisprezecelea, a deve-nit clar ca ~i.Neptun era inf1uentat de un alt camp gravitationalneideniificat. Mai era oare inca 0 planetii in sistemul nostru so-lar? Misterul a fost rezolvat in 1930, cand a fost descoperit ~iobservat Pluto.

    Pana in 1780 oamenii au crezut ca existii doar ~pte cor-puri cere~ti: Soarele, Luna, Mercur, Venus, Marte, Jupiter ~i

    A Douasprezecea Planeta 191.'Saturn. Pamantulnu era considerat 0 planeta, deoarece se cre-dea ca celelaltecorpuri cere~tise invartin jurullui - cel maiimportant corp ceresc creat de Dumnezeu, purtand pe el ceamai importantiicreatie a Domnului, omul.Manualele noastre ~colare it crediteaza pe Copernic cafiind cel care a descoperit ca Pamantul nu este decat 0 planetain cadrul unui sistem heliocentric (avand Soarele in centrul'sau). Temandu-sede reactia bisericii la contestarea rolului cen-tral al Pamantului, Cope'rnic a :facutcunoscute descoperirilesale De revolutionibusorbium coelestium doar pe patul mor-tii, in 1543. .A fost imboldit sa reexamineze teoriile .astronomice alevremii sale, mai ales din necesitatile navigatiei ~i datoritadescopeririide catre Columb ~iMag(;:lana faptului'ca Pamantul

    . nu este plat, ci rotund. Copernic se baza pe calcule matematice~ipe vechile insemnari ale anticilor. Unul din putinii oameni aibisericiicare I-a sustinut, cardinalul Schonberg,' i-a scris in1536: Am aflat ca ai studiat nu numai doctrine Ie matematiceantice, dar ca ai descoperit 0 noua teorie... dupa care Pamanttils-ar mi~ca~iSoareleeste'cel care ocupa locul central..' .Conceptele din vremea aceea proveneau in mare parte dela romani ~igred, care considerau. Pamantul plat, deasupra luiaflandu-se bolia cereasca, de care erau fixate stelele. L~nga ste-le fixate pe. bolta cereasca, planetele (cuvantul provine de la ter-menuI grecesc pentru ,,ratiicitor ) se invarteau in jurul Paman-tului. Erau ded ~apte corpuri cere~ti, de unde ~inumiirul zilelorsaptiimanii ~i numele lor: luni (Luna), marti (Marte),'miercuri(Mercur), joi (Jupiter), vineri (VenusNenera), sambata (Saturn)duminicii (Soarelet (Fill. 90) .

    Aceste notiuni astronomice se datorau lui Ptolemeu, unastronom din Alexandria, Egipt, in secolul d6i d.Ch. Conclu-ziile sale erau ca Soarele,Luna ~ialte cinci planete se invarteauin jm-ulPamantului.Astronomia ptolemeica a dominat intreaga~tiintapaoa cand, peste 1300de ani, Copernic a ~ezat Soarelein locullui firesc,in centru. . .Dad unii I-au considerat pe Copernic tatal astrono-miei , altii au consideratca cl este doar un cercetiitor care a re-

  • 7/22/2019 a-12-planeta -

    19/75

    192 ZECHARIA SITCHIN-BOLTA CEREAScA

    Fig 9descoperit ni~te idei mi:livechi. El s-a aplecat asupra lucrarilorunor astronomi greci de dinainte de Ptolemeu, cum ar fi Hipar-cus ~i Aristahos din Samos. Ultimul sugerase inca din secolultrei i.Ch. di mi~carea corpurilor cere~ti s-ar explica mai binedaca Soarele ar fi pus in centru. Oe fapt, astronomij greci audat, cu doua mii de ani inainte de Copemic, ordinea corecta aplanetelor incepand de la Soare, prio asta implicandu-se ca ei ifconsiderau centrul sistemului.

    Conceptul heliocentric a fost numai redescoperit de Co-pcmic ~i este interesant ca astronomii ~tiau mai multe in anul500 i.Ch. decat in 500 d.Ch. sau 1500.fntr-adevar, istoricii nu reu~esc sa explice cum grecii, ~i

    apoi romanii, credeau ca Pamantul este plat, ~ezat pe ni~t~apem1a~inoase, sub care se afla Hadesul Iadul), cand exista do-vezi care sustin ca vechii astronomi greci credeau contmriuJ.

    ~~~rr-u_u, .. ..~;. U1 ;)~ VJUJ eU uuuea I.cn. 10ASIaMica,discutadespre dplasareasemnelorechinoctiului~isolsti-1iului , fenomen nurnit astazi precesiaechinoctiilor.Oar feno-menul.nu poate fi.discutat decat in termenii unei astronomiisferice , cum ca Pamantul este inconjurat de celelalte planeteca 0 sfera in interiorulunui universsferic.

    Oeci cuno~teaoare Hipparcusfaptulca Pamantul este unglob ~i~i-amcut calculele in termeniiunei astronomii sferice?

    A Douisprez~ea Planeti 193La fel de importanm este ~i0 aim problema. Fenomenul de pre-cesie nu poate fi observat dedit legaod sosirea primaverii de po-zitia Soarebii fata de Parnant) intr-o anume constelape zodia-cala. .Oar trecerea dintr-o casa zodiacala in alta se face 0 dam la2160 de ani. Cu siguranta ca Hiparcus nn a putut triii alit demult Pentru a face 0 astfel de observape. De unde l1i-a obtinutatunci infurmatiile?Eudoxiu din Cnid, un alt matematician l1iastronom grec,care a trait in Asia Mica, cu doua .secole inainte de Hipparcus, adesenat 0 sfera celesta, 0 copie a acesteia fiind instaIam la Roma,ca 0 statuie a lui Atlas, cel care sustine lumea. DeSenelede pesfera reprezinta semnele zodiacale. Oar, daca Eudoxin conside-ra Pamantul ca 0 sfem, unde se afla el in relape cu cernl? Con-sidera.el ca globul celest sta pe un Parnant plat - 0 reprezeotarefowe stangace - sau conside~ ca Parnantul era 0 sfera, in inte-riorul sferei cere~ti? Fig. 91)

    Opera lui Eudoxiu, ale carei originale s-au pierdut, aajuns pana la ooi datorita poemelor lui Aratus, care a tradus

    Fig 91

  • 7/22/2019 a-12-planeta -

    20/75

    194 ZECHARIA SrrCHINintr-un limbaj poetic descoperirile astronomului. in acest poem,(care trebuie sa-i fi fost cunoscut Sfiintului Apostol Pavel, deoa-re~e il citeaza deseori) constelatiile sunt descrise cu foarte mul.te detalii, dar gruparea ~i numele lor sunt atribuite unor astro-nomi din vremuri mai vechi. Ni~te oameni de demult, un numeau gandit ~i-au pus, ~icea .mai potrivita forma Ie-au gasit.Cine erau ace~ti oameni' de demult carora Eudoxiu Ieatribuie patemitatea descoperirii constelatiilor? Bazati pe uneleindicii din poem, astronomii cred ca versurile grece~ti descriucerul a~a curti s-ar fi putut observa el in Mesopotamia in jurulanului 2200 i.Ch.

    Faptul ca atilt el cat ~iHipparcus erau din Asia Mica sug-ereaza ideea ca ei au luat aceste cunostinte de la hititi. Poatechiar au vizitat capitala hitita ~iau v~zui procesiune~ divinacioplita in piatra; caci acolo, printre zeii care participa la proce-siime se afla ~idoi oameni-taur care sustin un glob - 0 imaginecare s-ar putea foarte bine sa-I fi inspirat pe Eudoxiu sa-Isculpteze pe Atlas tinand pe umerii sai globul ce1est.(Fig. 92)

    .'~ ~;rb \~U,~ -4Fig.92Sa fi fost oare astronomii greci din vechiIfiemai infor-mati ca predecesoriilordeoarece au avut acces la sursele meso-potamiene? .De fapt, Hipparcus confirma ca studiile sale se bazeaza, pe cuno1itinteJe acumulate de milenii. HI ii nomp.np' tp. f mpn_ton al sal pe astronomii din Erec, Borsippa ~i Babilon .Geminus dinRhodosafirma ca cei din Caldeea (babilonienii)sunt cei care au descoperitprimii mi~careaexactaa Lunii.Isto-ricul DiodorSit:ulus,sec. 1i.Ch., confirmaexactitateaanrmatii-lor astronomilormesopotamieni; el spune: Caldeenii au numitplanetele... in centrul sistemului lor era Soarele,cea mai marelumina, planetelefiindodraslele sale, retlectilndlumina lui, ast-fel stralucind~ieie.

    .........--

    .,'

    ADouasprezecea Planeta 195

    ,\

    Deci, sursa recunoscuta a astronomilor greci este Cal-deea; invariabil, ace~ti caldeeni posedau cuno~tinte mult maiavansate ~imai precise decat cei care i-au urmat. Timp de gene-ratii, in intreg OrientulAntic, numele de caldeean a fost sino-nim cu cel de cititor in stele saude astronom.Lui Avraam,care venise din Dr in Caldeea , Dumnezeui-a spus sa priveascala stele, cand vorbeau despre viitorul evre-ilor. VechiulTestamenteste piin de informatii astronomice. 10-sif ~i fratii saise comparaucu douasprezece corpuri cere~ti, iarpatriarhul lacov ~i.a binecuvantat copiii asemanandu-i cu celedouasprezece constelatii zodiacale. Psalmii ~iCartea lui lov serefera deseori la fenomenecere~ti,la cele douasprezece conste-.

    latii ~ila alte grupuri cere~ti(cum ar fi de pilda Pleiadele). Cu-no~tinteledespre zodiac:,impartirea ~tiintificaa cerurilor ~i alteinfor~tii astronomice faceauparte din viata curenta din Onen-tulAntic, eu mult inaintede cuno~tintelegrecilor.Rolul astronomiei in viata mesopotamienilor era unulinsemnat, caci numaidescoperirilearheologice au scos la iveaHimii de tablite de lut, inscriptii, sigilii cilindrice, basoreliefuri,desene, liste de corpuri cere~ti, prevestiri, calendare, tabele cucalcule matematicedespte rasaritul ~iapusul Soarelui ~ial altorcorpuri cere~ti,previzi\1nialeeclipselor.. Multedin acestetexte eraude faptmai mult de 'naturaastrologica, decat astronomica.Cerul ~imi~carilecpwurilor ce-re~ti pareau a fi principala preocupare a regilor, preotilQr ~iaoamenilor in general; scopul citirii in stele.parea a fi sa desco-pere in cer un raspuns pentru cum vor merge lucrurile pe Pa-mant: razboi, pace, abundentii,foamete. '

    Compariind~ianaliziindsute.de texte din primul mileniu.. - -- _.

    -'

    '. '-'. ., .-. . . 1''''_ ,.loa... ,,. ' . .. - t- Vl , vI. IF.lWO''''.'''''''''' U a ,-trologersof Ninivehand Babylon,(Scrierilemagicienilor~iastro-logilor din Ninive ~iBabilon)a descoperit ca ace~ti cititori instele erau preocupatide viitorul tinutului, al oamenilor ~ial re-gilor acestuia, dintr-unpunct de vedere national, ~inu unul in-dividual (ca in astrologia actuala):

  • 7/22/2019 a-12-planeta -

    21/75

    196 ZECHARIA SITCH INCand Luna la vremea sorocita sa fie pe cer, nu seva vedea, .Du~manii atunci, cu cai ~i cu arme, un mare ora~vor ataca. .Cand drumul unei comete ~i-al Soarelui se vor in-talni,Recoltele vor fi putine, ~imarirazmerit~-or fi.Cand Jupiter ~iVenus aHitureaor sta,Ale preotilor rugaciuni, zeii Ie vorasculta.Can~S~r Jlt'cJld>.UDii,eJ, hJcva lua, .atunci regele P.t:tronul tiirii, netulburat, va sta. ;.

    Dar chiar ~i aceasta astrologie avea nevoie de cuno~tintesolide de astronomie, tara de care nu se puteau face previziu-.nile. Mesopotamienii, posedand aceste informatii,. mceau dis-tinctie intre stelele fixate ~i planetele care ,,hoinareau j>ecer~i~tiau ca Luna ~i Soarele nu erau nici stele fixate nid plane-teobi~nuite. Erau familiarizap cu cometele, meteoritii ~ialte fe-nomene cere~ti ~i puteau sa calculeze relatiile dintre mi~carileSoelui, Lunii, Paman.tillui ~ieclipse. Urmareau mi~dirile cor-purilor cere~ti ~i Ie legau de orbita Pamantului ~irotatia acestu-ia in cadrul sistemului solar, masurand rasariturile ~i apusurilestelelor ~iplanetelor pe cerul Pamantului, in relatie cu Soarele.

    Pentru a urmari mi~ciirile corpurilor cere~ti ~ipozitia lorrehitiva fata de Pamant sau intre ele, babilonienii ~i asirienii in-tocmeau efemeride foarte precise. Acestea eiau tabele care in-registrau ~iprevedeau pozitia viitoare a corpurilor cere~ti. Pro-fesorul George Sarton in Chaldean Astronomy of the Last ThreeCenturies B.C. (Astronomia Caldeeana din ultimele trei secole:::~~.~r .. _: u ...u... ~J '4LUJRi PUJl uuua melOae: unaIriai noua din Babilon ~i una mai veche din Uruk. Descoperireauluitoare pe care a mcut-o el a fost ca cea veche era mult maisofisticata .~imai corecta decat cea noua. El explica aceasta si-tuatie surprinzatoare prin faptul ca nopunile astronomice gre-~ite ale grecilor se datoreaza unei filosofii diferite care explicalumea in termeni geometrici, in timp ce caldeenii se bazau peformulele~itradipile sumeriene. '

    '.,

    A Douiisprezeeea Pllinetii 197Dezgroparea urmelor lasate de civilizatia mesopotamianaa condus la concluzili ca ~i in domeniul astronomiei, la fel ca inmulte altele, riidacinile cl1no~tintelor noastre se. afla. tot in Me-

    sopotamia. ~i in acest domeniu noi doar continuam mo~tenireasumerianii.Concluziile luLSarton, au fost intatite ~i de un studiufoarte bine documentat al profesorului O. Neugebauer, Astronomical Cuneiform Texts (Textele cuneiforme astronom,ice), carea fost uimitsa descopereca efemeridele,foarteprecise, nu se .bazau pe observapile astronomilor babilonieni care Ie prega-teau, ci ele erau calculate pe baza unor formule matematicefixe... care emu date ~i.care nu puteau fi modificate de ni~t~astronomicare Ieutilizau. .Aceasta utilizaremecanidi a formulelor matematice Serealiza cu ajutorul unor texte procedurale care insoteau efe~meridele si care dadeau regulile de calculare a efemeridelorpas cu pa~ in conformitate cu unele teorii matematice foartestricte . Neugebauer ajunge la concluzia ca astronomii babilo-nieni nu cuno~teauaceste tt~oriipe care se bazau calculele lorm~tematice.Mai admite ca fundatia empirica.~i teoretica aacestorcalcule foarte precise scapa~i savantilor de azi. Totu~i,

    . el este convinsca teoriile astronomice antice trebuie sa fi exis-tat, deoarece este imposibil sa dezvolti un asemenea sistem decalcul atat de complicat,mraun plan foarteelaborat . . .Profesorul Alfred Jeremias, in Handbuch der Altorientalischen Geistkultur (Tratat despre cultura Orientului Antic)ajunge la concluzia ca astronomii mesopotamieni erau la curentcu fenomenul de riu~care retrogradi, aparent eratica ~i ~erpuitaa traiectoriei olanetelor. a.liacum snnt e1e vii711tede ne Piim:'intdeoarece acesta se mi~di fie mai repede fie mai incet, in jurulSoarelui, fata de celelalte planete. Semnificatia acestor cu'no~tinte rezidi nu in faptul ca mi~carea retrogradi este un feno-men legat de orbitele celofIalte planete in jurul Soarelui, ci infaptul ca pentru a ajunge la aceste concluzii este nevoie de foar-te mult timp de observare.Unde fuseserii dezvoltate aceste teorii ~i unde fuseseramcute aceste observatii mra de care aceste teorii nu ar fi putut fi

    ---

    ~

  • 7/22/2019 a-12-planeta -

    22/75

    198 ZECHARIASITaliNdezvoltate? Neugebauer a adtat ca textele de procedura contintermeni a caror origine ~isens sunt necunoscute. Deci, cineva,inaintea babilonienilor, poseda cuno~tinte astronomice ~imate-matice net superioare culturilor ulterioare babiloniene, asiriene,egiptene,grece~ti~iromane. .Caldeenii ~iasirienii s-aupreocupat in mod deosebit dealcatuirea unui calendar cat mai coreet. Ca.~i calendarul evre- .iesc de as18zi, era un calendar solarllunar, coreland (interca-land) anul soiar de 365 de zile cu 0 luna de 30 de zile. Daca uncalendar era important pentru economie~i alte activitati obi~-nuite, corectitudinea acestuia era importan18 pentru astabili cu

    . exactitate inceperea unui nou an ~idateIe altor sarbatori .dedi-cate celebrarii zeilor.Pentru a masura ~i corela intre ele complicatele mi~cariale Soarelui, Pamantului, Lunii ~i ale celorlalte planete, preotiiastronomi mesopotamieni utiljzau 0 teorie astronomica com-plexa. Pamantul era considerat 0 sfera cu un ecuator ~idoi poli;cerul era ~iel 0 sfed, 18ia18de un ecuator imaginar, avand doipolio Mersul celorlalte planete era corelat cu proiectia orbiteiPamarttului. Mesopotamienii utilizau ~i termenii de echinocfiu(punctu~ in care Soarele, in mi~carea sa anualaaparen18,ajungela ecuator) ~isolstitiu (punctul in care Soareleajunge la cea maimare declinatie'in nord sau in sud). Toate aceste concepteau .ramasneschimbate$ias18zi.. '.'

    Oar nu bilbilonienii sau asirienii au inventat calendarulsau metodele de calculare a acestuia. Calendarullor, la fel ca alnostru, era bazat pe cel din Sumer. Acolo, oamenii de ~tiinta audescoperit un' calendar, ce inca mai era folosit, care s18la bazatuturor calendarelor. Cel care a fost loat drept model era cel uti-li 14 1'IPPU1, Ul~UI IW nnllJ

    Sumerienii considerau cii noul an incepe exact atuncicand Soarele ajunge la echinoctiul de primiivara. ProfesorulLangdom, in cartea sa Tablets from the rchives of Drehem(Tiiblifele din arhiva de la Drehem), a descoperit intr-o inscrip-tie a lui Dungi, un rege din Or de pe la 2400 i.Ch., ca acest ca-iendarde la Nippur seleeta anumite corpuri cere~ti ale ciirorpo-ziti i relative fatii de Soare permitea cu exactitate calcularea

    -,.-

    ,.;

    A DouasprezeceaPlaneti 199

    ;'-1\

    , .'.inceperii noului an. J\cesta fusese tacut cu aproape 2000 de ani.inaintede epoca lui Dungi,adica, in.jurullui 4400 i..Chi l r.Sa fie oareadevarat ca spmerlenii, tara apdseda insttu-mentelc actuale, ar fi posedilt totu~icuno~tintelematetnatice ~iastronomicenecesareunei astronomii~igeometrii sferice? Con-forminscriptiiloror,separeca da. .Sumerienii aveau un terme.n- DUB ~ care insemna (inastronomie) circumferinta lumii de 3600, in relatie cu carevorbeau despre curbura sau arcul cerului. Pentru calculele lormatematice ~iastronomice ei desenau AN.UR - 0 linie a ori-zontului imaginara, cu ajutorul careia puteau.calcula apusurile~iriisariturile corpurilor cere~ti.Perpendicular pe ea, ei ridicauo linie imaginaranumitaNUBUSAR.DA; pe aceasta linie cal-culau zenitul, pe care it numeau AN.PA. Ei trasau ni~te linii,meridianele de astiizi, ~iIe numeau brazdele gradate ; para-lelele erau numite liniile de mijloc ale cerului :Paralela solsti-tiului de vara, de exemplu, se numea AN.BIL ( punctul de focal cerului ). . .OpereIe de artiiacadiene, liorite,hitite ~iale altor popoa-re din OrientulAntic;.fiinddoar traduceri sau variante ale celorsumeriene, su'ntpline cu'termeni referitori la corpurile cere~tisau fenomene astronomice imprumutati din sumeriana. De-seori, savantii babilonieriisau asirieni, care intocmeau liste alecorpurilor cere~ti sau taceau calcule astronomice, notau alaturitermenii originali din sumeriana. Cele 25.000 de texte astro-nomice care se spune ca ar fi fostin biblioteca din Ninive a luiAsurbanipal, contineau deseori referiri Iiioriginile lor sume-nene.

    . u sene astronomIca ImpOnanIa,pe care DaD110menn0numeau ,,zilele Domnului a fost copia18,declara scribii, de.peo 18blitasumerianiiscrisa in vremea lui Sargon diil Acad - inmileniui trei i.Ch. 0 tablita datata din vremea celei de-a treia. 'dinastiidinUr ...::totinmileniultrei - descrie0 seriede corpuricere~ti,alat de elar, incatastronomii de astazi nu auavut nici 0problema in a identificain ea 0 clilSlficarea constelatiilor, prin-tre.care, in' partea nordica, Ursa Mare, Lira, Lebada~i Orion,

    ~~

  • 7/22/2019 a-12-planeta -

    23/75

    200 ZECHARIA SITCHINHidra IiiCentaur in sud. lar in centro fiind bine cunoscuteleconstelatii zodiacale. ,

    In'Mesopotamia, ta~ele ptronomiei Iiiastrologiei eraupastrate de catre preopi-astronomi.Nu este deciprea surprinza-tor ci cei care au readus la lumina cun0 ltinteleuitate ale cal-deenilor au fost trei preop iezuiti: JosephEpping, Johan Strass-man IiiFranz X. Kugler.Kugler,in Sternkunde und Sterndienstin abel (ArIa IiiMe ]tellUgurilen Babilon), analizeaza,desci-fteazi Iiiexplica numeroase texte. Intr-un caz, intorcand in-vers , matematic vorbind, cerurile, el a descoperit ca un grupde treizeei litrei de corpuri cere ltide pe cerul,Babilonuluidepe la 1800 tCh. erau descriSt?nconformitate cu gruparea lorde astizi ', Dopa indelungidiscutiipentru a decide care anume suntgrupuri Iiicare subgrupuri, comunitatea astronomicas-a decissa imparti cerul, ~a cum este el vizut d~ pe Parnant, in treiregiuni:nonHea,centralaIiisudica; iar st~Jeledin fiecareau fostgrupate in 88 de constelatii Dopa cum s:a descoperitulterior,nu era nimic nou in aceasti impirtire, caci sumerieniiau fostprimii care au impirtit cerul in trei parti sau cai - calea denord fiind cea'3 lui Enlil, cea sudica a lui Ea, iar cea centralaera calea lui Anu - Iiiau aconlat acestoradiferite constelatii.Actuala 'repartizarea benzii centrale, care cuprindecele doua-sprezeee constelapi zodiacale, corespunde cu exactitate Caiilui Anu , in care sumerienii grupau stelele in douasprezece

    caseu. .in Antichitate, ca Iiiastizi de altfel, fenomenulera legatde conceptul de zodiac. Marele cerc din jurul Pamantuluieraimpirtit in douisprezece pacti, e~ale intre ele. de cate trei7.eciUt; gram;. .,lelelevazute10llecaredui aceste segmentesaucase , erau grupate intr-o constelatie,botezata dupa formapccarepirea sa0aiOOrupulastfelformal ,

    Deoareceaceste constelatii lisubdiviziunilelor, lichiar.unelestele singure, au ajuns la noi cu nume lidescrieri gee-ce lti,multi vreme grecii au fost considerapdescoperitorii lor.Dar, se pare ci vechii astronomigeeciau adoptat pur lisimpluin limba limitologialor 0 astronomiegata mcuii de sumerieni.

    A Douisprezecea Planeti 201Am aratat mai devreme de unde proveneau cuno~tintele luiHipparcus liale lui Eudoxiu. Chiar IiiThales, primul astronomgree mai important, despre care se spune ca a prezis eclipsa to-:tala de Soare din 28 mai 585 tCh. ce a oprit rizboiul,dintre Ly-,dyeni ~i Mezi, recuno~te ca sursa cuno~telor era mesopota-miana, anume sumeriana.Numele de ,,zodiac vine de la grecescul zodiakos kyklos( cereul animalelot'), deoarece dispunerea stelelor era asema-nati \mor animale. Oar, de fapt, aceste forme imagiDare Iii nu-mele lor'veneau de la sumerieni, care numeau aceste douaspre-zece constelatii UL.HE ( ciurda lucitoare ): ~

    .1.GU.AN.NA. ( taurul ceresc ), Taur.2. MA~.TAB.BA ( gemeni ), Gemeni.3. DUB ( cle ]ti ), Rac, Cancer.4. UR.GULA( Ieu ), Leu. '5. AB.SIN ( cea al cirui tati este Sin ) , Fecioara.6. ZI.BAAN.NA (,,soarta cereasca ), Balanti.7. GIR TAB ( care zgane Iiitaie ), Scorpion.8. PABIL (,,aparitorul ), Sagetitor.9. SUHUR.MA~. ( t8p-pe ]te ), Capricorn.10. GU ( staplinul apelor ), V'arsitorII. SIM.MAR. ( peliti ), Pe ]ti.12. KU.MAL ( cel care locuiC ]teve camp ), Berbec.Reprezentarea picturala a semnelor zodiacului s-a pastratpractic neschimbati de la sumerieni. (Fig. 93) , '

    , Pana'la introducerea telescopului, astronomii acceptau;1 III; Ptnlp.mp.1Inntrivit dreia in emi ;fera nordicii s-ar atladoar nouasprezececonstelatii. Clasificareacurenti, acceptati in1925, recuno~teadouizeci ~iopt de constelatii, in ceea ce su-merienii numeau Calea lui Enlil . N-ar mai trebui sa flm sur-prin~i ca acelitia, spre deosebire de Ptolemeu, identificasera,,grupaseri,botezaseri toate constelapiledin emisferanordicaDintre constelatiile din Calea lui Eolil, douasprezeceerau considerate a fi ale lui Enlil - corespunzand celor doua-sprezece constelatii ale luiAnu. La fel, in emisfera sudica, .erciU

  • 7/22/2019 a-12-planeta -

    24/75

    202 ZECHARIA SIJ'CHIN

    ..

    GIR TABScorpion AB SINFecioara

    SUHUR MACapricorn

    Fig 93 iri~irate douasprezece constelatii, nu ca existand pe cer, ci ca fl-ind ale lui Ea. Alaturi de aceste constelatii, mai erau trecute ~ialtele, ce-i drept nu atat de multe cate se cunosc in prezent.

    , Calea lui .Eaa pus serioaseprobleme celor care s-au in-hamat la dificila incercare de a deduce'cuno~tintele astropomiceale anticilor, nu numai in termenii' cuno~tintelor astronomice deastazi, ci ~i pe baza feluluL cum arata cerul in vremea aceea.Cercetand cerul din emisfera sudica; astronomii din Dr sauBabilon nu puteau observa decat jumatate din acesta; restulflind sub linia orizontului. Cu toate acestea. daca sunt cor~r.tJUCHlUu;au:,unele consteJatll dm Calea lui Ea sunt mult soblinia orizontului. Dar nu aceasta este marea problema: daca, a~acum presupun cercetiitorii, mesopotamienii ctedeau (a~acum 0vor face ulterior ~i grecii) ca Pamantul este Q masa de pamantuscat ce stii pe 0 lume de jos haotica ~i intunecatii - un discplat peste care se arcuie~te cerul in semicerc - atunci n-ar fi.tre-buit nici macar sa existe 0 emisfera sudica, daramite constela-tiile care nici flUse puteau vedea

    ~.

    .';

    A Douisprezecea Planeti 203Restran fide prezumptia ca mesopotamienii erau adeppiideii ca Pamantuleste plat, istoricii modemi nu au luat in sea-ma textele sumerienedespr~emisferelenordica sau sudica. To-tu~i, dovezile indica faptul ca cele trei..,cai sumerieneinclu-deauintregcerulunuiPimantrotund,nuplat. .

    , tn. 1900,T.G.Pinchess-aprezentatin fataSocietitii Re-gale'pentru Studii Asiatice anuntiindca a reu~itsa reconstituieun astrolab mesopotamian.Acesta era un disc impaqit in doua-sprezecesegmente~iin trei cercuri concentrice, rezultind astfeltreizeci ~i ~ase de pozitii. tntreaga alcatuire, avea infiiti~areaunei rozete cu douasprezece petale , fiecare aviindinscrisa pe, ea numeleunei luni. Pinches le-a notat cu ciue romane, de la Ila XII, incepiindcu Nisannu, prima luna.a calendarului sume-rian. (Fig. 94)

    I

    .. Fig 94 .

  • 7/22/2019 a-12-planeta -

    25/75

    204 ZECHARIASITCHINFiecare dintre cele treizeci ~i~ase de pozitii avea in~crisain ea un nUme, sub care se afla uncerc, semnificand ca este

    vorba despre un corp ceresc. Cum numele sunt intlilnite in mul-te texte sau. liste ale corpurilor cere~ti , este cIar ca.ele repre-zinta nume de constelatii, stele sau planete.Fiecare din cele treizeci ~i ~ase de segmente mai avea

    inscris dedesubtul numelui ~iun numar. In inelul central, nume-rele sunt de l~ treizeci.Ia ~aizeci; in inelul de la inijloc, numere-Ie sunt de la 60 (scris ca ,,1 ) la 120 (,,2 in sistemul sexagesi-mal- 2x60 = 120) ~i in ultimul inel, de la 120 1a.240. Ce repre-zentau acestenumere? .'

    La aproape cincizeci de ani dupa prezentarea lui Pinches,astronomul ~ia~iriologul O. Neugebauer afirma in cartea sa AHistory of Ancient Astronomy: Problems and Methods, (0 isto-rie a astronomiei antice: probleme ~i metode): Intregul textconstituie un fel de harm cereasca schematica.. , ', in fiecare dinaceste treizeci si sase de casute avem numele unei constelatii sit I ., , ,un nume a carui semnificatie nu este inca foarte cIata, Uncunoscut specialistin domeniu, B.L Vander Waerden,in car:-tea sa BabylonianAstronomy: The Thirtysixstars, (Astronomiababiloniana:cele treizeci ~i ~asede stele) observand ca aceste,numere cresc ~i descresc dupa un anumit ritm, sugereaza ca..numereles-arputea sa aiM cevade-a facecu duratazilei .

    ' Problemapoate fi rezolvata, credemnoi, numai daca serenunta. la ideea ca' mesopotamienii considerau ca. Pamantuleste plat, ~ise recunoa~teca. ei aveaucuno~tinte astronomice la'fel de bune ca ale noastre - nu Wntru ca ei ar fi avot instru-mente mai bune, ci fiinddi sursa informatiilor lor erau nefilimii.Credem ca. numerele acestea reprezinta I l'adele arcnJni~1~:i ' ,avanu ca punct ae plecare Polul Nord, ~i ca astrolabulera de fapt 0 planisfera, adica reprezentarea unei sfere pe 0 su-prafatii plana., ' '.

    In timp ce numerele cresc sau d~scresc, cele' aflate insegmente opuse fata.de CaIea lui Enlil (cum ar fi Nisannu _50, T~ritu - 40) adunate, dau 90; toatecele din calea lui Anudau 180;cele din calea lui Ea dau 360 (ca de pildiiNisannu_200, T~ritu - 160),Aceste cifte sunt prea familiareca sa poata JI'

    A Doui'isprezeeeaPlaneti'i 205fi confundate-de cineva; ele reprezinta segniente ale unei, cir-cumferinte sferice complete: un sfert, 90 de grade, 0 jumatate,180, sau circumferinta,totala.360.

    , Numerele date pentru Calea lui Bnlil sunt astfel' aleseincat sa indiceca aceasta se intinde de la 60,grade de la PolulNord, invecinandu-secu zona lui Anu, care se intinde ~ila sud~i la nord de ecuator, pana la 30 de grade.:Apoi, in sod esteCalea lui Bnlil - zona terestra ~icereasca ,aflatii intre 30 degrade de la ecuator ~iPolul Sud. (Fig. 95) ,

    11io Q~ ;;IO..n rolo thA. Calea lui Anu, ZOnacereasciia Soarelui, planetelor ~icon-stelatiilorzodiacale. 'B.Calea lui Enlil,partea de norda cerului.C.Calea lui Ea, partea de sud a cerului.,Numerele din calea lui Ea insumeaza. 180 de grade inAdarru (februarie/martie)~iUlulu (augustlseptembrie).Singurulpunct care seafla la 180 de grade dePolul Nord, indiferent dac.a.

  • 7/22/2019 a-12-planeta -

    26/75

    206 ZECHARIA SITCHINporne~tlspre sud prin est sa~ prin vest, este Polul Sud. Acestlucru este adevarat, insa numai dacii este vorba despre 0 sfem. .Precesia este un fenomen cauzat de inclinarea axei Pa-mantului, care face ca Polul Nord ~i Polul Sud sa descrie uncerc. rntarziere~ aparenta a Pamantului fata de celelalte conste-latii este de circa cincizeci de secunde pe an la 0 rotatie sau ungrad la ~ptezeci ~idoi de ani. Rotatia completa - timpul nece-sar Polului Nord sa ajunga in acela~i punct - care dureaza deci25.920 de ani (72x360) este numita de astronomi Anul celMare sau Anul Platonician (deoarece, se pare, ~iPlaton cerceta-se fenomenul).Calcularea exacta a rasaritului ~i apusului stelelor ~i aechinoctiului de primiivam (care marca inceperea unui nou an)erau legate de constelatia zodiacala in care acestea apareau.Datorita precesiei, echinoctiul ~i alte fenomene astronqmiceerau decalate de la an la an, iar la fiecare 2160 de ani erau deca-late intr-o alta casa zodiacala. Astronomii de astazi continua sautilizeze punctul zero ( primul punct din zodia Berbecului ),care marca. echinoctiul de primiivara pe la. 900 i.Ch., dar acestpunct a ajuns acum in zodia Pe~tilor. In anul 2100, echinoctiulde primavara va avea loc in zodia Varsatorului. (Fig. 96)UOOD

    _~ I_Ie.,. --r I~I.t ..,,~. ~.,.... ~., . fI, ~ - .~ 7'. '...J\ Echinoctiul ~It .:l I detoamnA ..,...'\I f-- ~~~~~. ~~/t - ... ~. -.\ ~ Solstqiul Solstiliul1- / de iamA . deVarD i',. .. Echinoqiul \.i0..... 'fof dejrimAvarA,;c_.,-~ ,.. ., .,..~ II.-- -.I..~. .:;r . .-Fig.96 . ... Ie ..

    A Douiisprezecea PlanetiiDatorita faptului ca trecereadintr-o casa zodiacala in alta. are loc 0 data la 2100 de ani, istoricii s-au intrebat cum ~i de

    unde a putut afla Hipparcus de aoest fenomen in mileniul aldoilea i.Ch. Este clar acumca sursa lui era sumeriana. Desco-peririle profesorului Langdon dezvaluie faptul ca.un calendardin Nippur, realizat in jurul anului 4400 i.Ch., in Epoca Tau-'rului, demonstreaza ca cei care I-au intocmit cuno~teau atatfenomenulde precesie.cat ~i faptul ca in urmii cu 2160 de aniavuseselQc 0 schimbare a casei zodiacale. Profesorul Jeremias,care a corelat textele astronomice sumerine cu cele hitite, adescoperit ca vechile tablite.inregistreaza trecerea din casa zo-diacala a Tauruluiin ceaa Blrbecului, iar astronomii mesopota-mieniprevazusera~itrecerea dinBerbecin Pe~ti.Subscriind la ace:jte concluzii, profesorul Willy Hartnerarata in cartea sa The Earliest History of the Constelations inNear East (Cea mai veche istorie a constelatiilor scrisa in Ori-entul Antic) ca sumerieniiau lasat 0 multime de descrieri pic-turale ale acestor fenomene astronomice. Cand echinoctiul deprimavara era in zodia Taurului, solstitiul de'vam era in zodiaLeului. Hartner atrage atentia asupra des-intalnitului motiv alluptei dintre leu ~itaur care apare in desenele vechi sumeriene,~i sugereaza ca acest motiv reprezinta pozitiile-cheie ale con-stelatiilor Taurului~iLeului a~ cum ar aparea ele unui obser-valor aflat in jurul paralelei.detreizeci de grade (ora ?ulUr, deexemplu)cam pe la 4000LCh.(Fig. 97).

    vFig.97

    207#>

  • 7/22/2019 a-12-planeta -

    27/75

    208 ZECHARIA SITCHINMulti cercetitori considera rolui important acordat con-stelatiei Taundui nu numai 0 dovada a vechimii zodiacului_

    datanddin jund anului4000 i.Ch.-, dar~ 0 dovada a datei lacare a luat~re, atatde bruse, civilizatia sumeriana.Profeso-rul Jeremias prezinta in cartea sa The Old Testament-in theLight of the Ancient East (Vechiul Testament in lumina textelor -din Orientul Antic) dovezi care demonstreaza ca punctuizero , atat zodiacal, cat si cronologic, it ieprezinta momentultrecerii din casa zodiacal~a Gemenilor in Ceaa 1'aurului;dinaceasta ~idin alte informatii, a ajuns la concIuzia ca zodiaculfusese~lizat in EpocaGemenilor - adica, inainte de na~ereacivilizatiei sumeriene. 0 tablita .sumeriana aflata in MuzeufOra~ului Berlin (VAT.7847) incepe lista zodiacaHicu zodiaLeului - ceea ce ne duce inapoi in jvrul anului 11.000i.Ch.,cind omul de-abia incepusesa are pamantul.

    Profesond H.V.Hilprecht, in cartea sa The BabylonianExpedition of the Universityof Pennsylvania(Expedi~ain Ba-bilon a Univel1litatiiPennsylvania), mergechiar mai departe.Studiind mii de tablitepline de calcule ~i.tabelematematice,elajunge la concIuzia-ca toate tablitele cu inmultiri ~iimpaqiridinbibliotecile templelor din Nippur ~i Sippar, precum ~i dinbiblioteca lui Asurbanipal [din NiniveJ sunt bazatepe nwnwl12.960.000 .Analizind acest mimar ~isemniJicatialui, el con-sidera ca nu poatefilegat decat de fenomenul de precesie,~icasumerienii ~atJ despreMareleAn de 25.920de ani. -

    Sunt intr-adevarni~ cuno~nte astronomice de 0 ului-toare complexifate pentru acele vremuri..A~a cum este evident ca sumerienii nu aveau cum saajunga singuri Iii astfel de cuno~tinte, tot la fel de cIar este si ca. ...-

    -'- - ~.u .. UUUi)UU~ IC CHIU munle.. . ,Ateasta este valabil nu numai pentru metodele astrono-mice sofisticate pe care Ie utilizau - cine oare din OrientulAntic avea nevoie sa calculeze ecuatorul ceresc, de exemplu? _dar ~i la amplele textecare trateaz.adespre masurareadistante-lor dintre stele. -

    Unul dintre aceste texte, cunoscut sub numele deAO.6478, ~irii 0 lista de douiizeci ~i~asede stele importante

    -----.- ' -- -

    A Douispreza:ea Planeti 209aflate de-alungulliniei numi~ astazi Tropicul Racului, iar dis-tantele dintre ele sUntmasurate in trei feluri. Textulda mai intaidistantelediritre aceste s~le intr-o unitate .de masura numitamana ~kultu (,,masurat~icintarit''). Se crede ca acesta era undispozitivingenioscare masuracantitateade apa evaporata intr-oanumita perioada de timp, fiicind astfel pQsibiIamasurarea dis-tantei dintre doua stele exprimatain-unitati de masura ale tim-. puluL

    A doua coloana de distante era in grade ale arcului decerc al cerului.lntreaga zi (ziua ~i noaptea) era impartita indouasprezece.ore duble.-Arculcerului descria un cere intreg de360 de grade. Deci un bero sau 0 ora dubla reprezentau 30 degrade de arc de cere. Prin aceasta metoda, timpul de pe Pamantoferea posibiIitateamasuririidistantelorcere~i in grade._ -A treia unitate de miisuri era bero ina ~ame(,,lwigimi alecerului ). F. Thureau-Dangin, in cartea sa Distances entre .Etoiles Fixes (Distanteledintre stelele fixe), subliniazii ca, dadiprimele douii metode erau legate de alte fenomene, aceasta atreia metodaoferea miisuritori absolute.Un hero ceresc , eon-sidera el ~ial~ cercetatori,-eraechivalent cu10.692 metri. Dis-tanta din cer intre cele douazeci ~i ~ase de stele insuma655.200 bero intinse pe cer :

    Existentaacestortreimasuritoridiferitealedistanteidin-.tre steIele respective arata deosebita importan iipe care 0 aveau -ele. ~i totu~i, cati dintre biirbatii ~i femeile din Sumer aveanevoiede astfel de cunostinte- si cine dintre ei a inventat 0 ast-Jel de metoda de ealcul'~i~ fol~seacu atataexactitate?Singu-rol riispunsposibil este: nefilimii erau cei care aveau nevoie deastfel de miisuratoriexacte.

    Capablll de ciilitonI spat1a1e,sosind pe Pamant de pe altaplaneta, colindind prin atmosfera PiimintuIui - ei erau singuriicare arfi putut sa aiba, ~ichiar aveau, in zorii civilizatiei uma-ne, cuno~tinteastronomieecare necesitaumilenii pentru a fi do-bandite, metode sofisticate,concepte~iteorii matematice nece-sare unei astronomii avansate; ei aveau nevoie sa-i invete pescribi sa copieze ~isa serle cu meticulozitate tablite peste tabli-te despre distantele dintre stele, ordinea ~igrupiirile lor, despre

    IIII

    ---.-

  • 7/22/2019 a-12-planeta -

    28/75

    210 2ECHARIA SITCHINrasiiriiul~iapusul stelelorsauplanetelor,sa-i inveleun calendarcomplex ~ialte cuno~tinleremarcabiledespre Cer ~iPamant.

    Se mai poate presupune deci ca astronomii mesopota-mieni, sub .indrumareanefilimilor,nu ~tiaude planetele aflatedincolo de Saturn- ca nu ~tiaudespreVranus,Neptun~iPluto?Sa fi fost cuno~tinlelelordespre familia Pamantului , propriulnostru sistem solar,incomplete,cand ei ~tiauatatea lucruri des-pre stelemult maiindepiirtate?Informaliile astronomice din Antichitate conlin mii detexte detaliate despre corpuri cere~ti,aranjate cu grija dupa or-dinea lor sau dupa zei,lunile, tinuturile ~iconstelatiile cu careacestea erau asociate. Un astfel de text, anallzat de,Ernst F.Weidner in cartea'sa Handbuchder BabylonischenAstronomie(Tratat de astronomie babiloniana), este numit astiizi Marealistii a stelelor . Pe cinei coloane sunt in~iratezeci de corpuricere~tiasociate intre ele, cu lunile anului, cu tiiri sau zei.Un alttext descrie cu exactitate principalele stele din constelatiilezodiacale. Un text, catalogatB.M.86378, grupeaza ~aptezeci~ioptde corpuricere~tidupiilocullor peeer;~ilistapoatecontinua:Incercandsa inleleagasutele de texte ~i,in particular,saidentifice corect planetele sistemului nostru solar, 0 serie decercetiitori a ajuns la ni~teconeluzii uimitoare. A~a cum am \mai spus, eforturile lor erau menite sa e~uezedeoarece ei pre-supuneau in mod incorectca sumerienii ~ice~care le~auurmatlor nu,~tiau ca sistemul nostru solar este heliocentric, ca Pa-.mantu,lnu era decat 0 planetii~ica mai erau ~ialte planete din-colode Saturn.

    Ignorind ca anumitenume din listele de stele sepot apli-ca Pamantuluiinsu~i~iincercandsa atribuie numeroaselenume UU UU 4 ~IUl 111 1.utllcac:~arc:,presupuneau el, Ie cu-no~teausumerienii, cercetatoriiau ajuns la ni~teconcluzii carese bateau cap in cap. Ba chiat unii dintre ei au afirmat ca nueste confuzia lor, ci a caldeenilor cafe - fiiriivreun motiv apa-rent - au schimbat intre ele numele celor cinci pJanete cunos-cute .

    Sumerienii numeau toate corpurile cere~ti (planete, stele,constelatii) MUL ( Cel care straluce~te in inalpmi ). Termenul

    A Douiisprezeeea Plabetii 211acadian kakkab se aplica, la fel, tuturor corpurilor cere~ti. Acestlucru i-a,derutat pe cereetiitorii care .au incercat sa desciftezetextele astronomice mesopotamiene. Dar unele mul. care aveau~i particula LV. BAD, desemneaza in mod clar planetele sis-temuluinostru solar. . ..

    ~tiind ca termenul grecesc 'pentru planet insemna;,ratiicitor ,cercetiitorii au tradus LV. BAD,prin oi ratiicitoa-re , derivatde laLV ( Cele care suntpastorite ), iar BAD ( sus.~i departe ). Dar acum, dupi ce am aratat ca sumerienii erauperfect con~tientide adevaratanatura a sistemului solar, eelalaltsens allui bad (;,celvechi , fundalia , acolo unde este moar-tea ) i~icapatiiadevirata sa semnificatie.Acestea sunt titluri potriviteSoarelui ~ide aici rezultii caprin lubad sumerienii nu intelegeau GiratiicitoareUei oilepiistoritede Soare - adica,planetele sistemului nostru solar.Localizarea fiecarei lubad. precum ~i relatiile acestora,intreele sau cu Soarele fac obiectulmultor texte mesopo~mie-ne. Se fac referiri la planetele de jos ~iplanetele de sus , iarKugler presupune, in mod corect, capunctul de referintii estePamantul.Dar eel mai mult ~evorbe~te despre planete in cadrulunor texte care trateaza despreMUL.MUL.- un termen care i-aIacut pe cercetiitori sa aproximeze. In lipsa unei solutii maibune, cei mai multi bamenide ~tiintiiau considerat ca termenulmulmul desemneaza Pleiadele, un grup de stele in constelatiaTaurului, punctul prin care trecea axa echinociiului de primii- .varn (vazut din Babilon) in jurul anului 2800 i.Ch. Textele me-sopotamiene indica deseori faptul ca acest mulmu/ contineasante UJ.MAS (sante ..ratiicitoricunoscuti ). iar cercetiitorii aupresupus ea este vorba decele mai stralucitoare stele din Pleia-de, care puteau fiobservate cu ochiul liber. Faptul d, depin-zind de clasificare, grupul are fie ~ase, fie noua astfel de stelestralucitoare, ~inu ~ap.te,creeaza dificultiiti; dar ele au fost -ig-norate din lipsa unei idei mai bune pentru semnifieatia terme-nuluimulmul.

    Franz Kugler, in cartea sa Stemkunde und Sterndienst inBabel (Arta ~ime~te~ugurile in Babilon) acceptii cu multe re-

  • 7/22/2019 a-12-planeta -

    29/75

    212 ZECHARIA SITCHINzerve aceasm idee; dar i~i exprima t6tala uimire cand descoperaun text in:care se spuhe, in mouri:Soarele, Luna ~ialte' zece. Versul 20 al ~a-numitului text ,,~blita TE afirma:naphar 12 ~ereme~ha.la ~a kakkabJu ~aSin u am~ ina libbiittiflu, ceea ce inseamna cu una cualta, 12 me,~bri acolo undeeste locul Soarelui ~ial Lunii, unde se invlirt planetele. .

    A Douisprezeeea Planeti 213Putem descifta acum semnificatianumarului.doisprezecein Antichitate. Marea Adunare'a zeilor sumerieni, ~i toti zeii

    olimpieni de mai tlirziu cuprindea dqisprezece zei; zeii mai ti-neri puteau patrundein acest cerc restrlins numai daca unul dincei doisprezece se.retIigea. La fel, un loc liber apirut trebuiacompletat pentrn a se pastra numaruI divin . Principalul cereceresc, Calea Soarehii cu cei douasprezec.emembri ai sai; astabilit modeIul dupii care ~i celorlalte cai cere~ti li se atri-buiau tot douasprezececorpuricere~tisau era imPiirtitiiin doua-sprezece parp. Tota~, erau douasprezec.eluni intr-un an ~iziuaavea douasprezece ore duble. Fiecarui tinut din Sumer ii erauatribuite douasprezececorpuri cere~ti,ca semn de noroc.Multe studii, cum ar fi cel allui S. Langdon,BabylonianMenologies and the Semitic Calendar, (Menologie babiloniana~icalendarul semitic)demonstreaza faptu1-.a impiirtirea anuluiin douasprezeceluni a fost, inca de la bun inceput, legata de ceidoisprezece mari zei. Fritz Hommel, in Die Astronomie der al-ten Chaldaer (Astronomiacaldeenilor) ~ialpi dupa el au aratatca cele douasprezece luni erau strlins legate de cele douaspre-zece zodii ~iambele derivau din cele douasprezece principalecorpuri cere~ti. Charles F. Jean, in Lexicologie sumerienne(Lexicologie sumeriana), reproduce 0 lista sumeriana cu doua-

    zeci ~ipatrn de corpuri cere~ti care asociau cele douasprezececonstelapi zodiacalecu celedouasprezece corpuri cere~ti.Intr-un text lung~identificat de F. Thureau-Dangin incartea sa RituelsAccadiens (Ritualuri acadiene) ca fiind un pro-gram al unui templupentrn Sarbatoarea AnuluiNou in Babilon,consacrarea lui doisprezece ca principal fenomen ceresc esteevidenta. Marele Templu. Essa~ila. avea douasDrezeee Dorti.YUlerHetuturor celor dOisprezece zei mari erau investite inMarduk, spunlindu-sede douasprezece ori Doamne, El nu esteDomnul meu ..Bunavointa zeplui era:in~ocata de douasprezeceori, la fel ~icea a sotiei sale. Totalul de douiizeci ~i patru eraapoi asociat cu cele douasprezece constelatii zodiacale.~j cu. cele douasprezececorpuri cere~ti.o piatIi de hotar inscriptionata cu simbolurile corpurilorcere~ti de un rege din Susa reprezinta aceste douazeci ~ipatru

    IIII

  • 7/22/2019 a-12-planeta -

    30/75

    214 ZECHARIA SITCUINde semne: cele familiare ale zodiacului ~i-simbolurile celordouasprezececorpuri cere~ti din sistemul nostru solar.Ace~tiaerau cei doisprezece zei ai mesopotamienilor,ca ~iai horitilor,hititilor, grecilor ~i,de fapt, aituturor popoarelorAntichitipi.(Fig.98), .

    --Fig.98

    De~isistemul nostrumatematiceste zecimal (are la bazanumirulzece), numirul doisprezecea dominat toate subiecteledivine ~i astronomice mult dupa ce sumerienii disparusera.Grecii aveau doisprezece titani, erau douasprezecetriOOrialelui Israel, douasprezece parti ale plato~eimagice a Marilor

    A Douisprezecea Planeti 215Preoti israeliti. Aceasti puteremagica a numirului divmmerge

    . maideparteprinceidoisprezeceapostoliai lui lisus,iar in sis;.temul numericenglez zecimal, se numam intai paoa Latwelve(doisprezece) ~i apoi se trece la ,,zece ~ltrei - thirteen (treis-prezece)~.a.m.d:Oennde provine aceasti putere a numarului doisprezece?Dincer. .Deoarece, sistemul nostru solar - mulmul:- includea, pelanga p anetele cunoscute noua astizi, ~iplaneta lui Anu, cea alcarei simbol - un corp cerescradiant - era utilizat in sumerianapentrua-Ldenumipe zeul Anu ~itermenul de divin . Kakkabal SupremuluiSceptru este una din oile din mulmul spune untext astronomic. ~i caod Marduk i-a uzurpat suprematia ~i I-ainlocuit pe Anu ca zeu asociat cu aceasti planeti, babilonieniiau spus: ,,Planeta luiMarduk a apirut inmulmul.. Invatandu-i pe sumerieni de~preadevarata natum:a Pa-maotului~ia cerului,nefilimii i-au informat pe vechiipreoti-as-tronomi nu numai despre planetele de dincolo de Satum.dar ~ide existenta celei mai importanteplanete, cea de pe care veni-Seraei: A DOUASPREZECEAPLANETA. .

    i.

    ~.~' Enuma eli~la nabu~amamu Pe cand in inaltimi Cerul nu fusese inca numit

    .....

  • 7/22/2019 a-12-planeta -

    35/75

    224 ZECHARIA SITCHINa