Anul L. Arad, 2 Maiu 1926. N-rul 18.

R E V I S T Ă B I S E R I C E A S C A , Ş C O L A R A , L I T E R A R A ŞI E C O N O M I C A .

A B O N A M E N T U L : P e un an 1 0 0 Lei P e jumătate d e an . . 5 0 Lei

Apare odată în săptămână: Dumineca REDACŢIA Ş l ADMINISTRAŢIA: Arad, Strada E m i n e s c u N-rul 18. Telefon pentru o r a ş ş i judeţ: 266.

k Cincizeci parohii. P. Sî. nostru episcop Grigorie a vizitat

cincizeci parohii până în clipa de faţă. A rostit cincizeci predici, a cunoscut mai mult de 50 preoţi harnici în acele parohii, a cunoscut şi un popor foarte credincios.

Nici opt luni nu au trecut de când episco­pul nostru a început vizitaţiile canonice, dar în acest interval a văzut o desfăşurare de energii spirituale ocrotite de mâna Providen­ţei divine. Trebue acum ca să ne aducem aminte de cuvintele Scripturii: „Cine este Dum­nezeu mare ca Dumnezeul nostru". Trebue ca preoţi mea noastră să pornească ia muncă cu o şi mai mare râvnă ca până acum. Să nu uite preoţimea noastră că misionarismul nostru este ajutat ceas de ceas de cuvintele Domnu­lui: „Eu sunt cu voi până Ia sfârşitul vea­curilor".

Cu aceste cuvinte de adâncă certitudine să rugăm pe bunul Dumnezeu a însoţi de da­rul Său paşii viitori ai arhiereului nostru. Să-i ajutăm mai ales osteneala ce o depune pentru a înlătura de pe terenul vieţii noastre incom­petenţa iresponsabilă a propagandiştilor sec­tari. Autoritatea neştirbită a preotului ortodox român trebue să împună poporului. Preotul are să lupte pe toate terenurile spre a nu-şi face loc în popor acela lozinci turburătoare, care amăgesc mulţimile şi răscolesc în inimi dorinţi irealizabile.

In înţelesul acesta să mergem înainte pe calea apostolatului.

Vizitaţii canonice. P. S. Sa Episcopul nostru Grigorie abia

întors dela şedinţele Sf. Sinod din Bucureşti, în ziua de 23 Aprilie a. c. a vizitat comunele bisericeşti din Ghioroc, Cuvin, Sâmbăteni şi Glogovăţ, protopopiatul Aradului, însoţit de consilierul referent eparh. Mihaiu Păcăţian, protopopul tractual Trai an Văţian şi diaconul referent Ioan Cioara.

In Ghioroc sosim la serviciul utreniei, înainte de otpust, preotul slujitor Romul Vă­ţian păşind în faţa sf. altar felicită pe P. S. Sa în calde cuvinte exprimând bucuria sa şi a intregului popor de venirea P. S. Sale. Arată starea parohiei şi viaţa neligioasă morală a poporului pe care o crede mulţumitoare.

P. S. Sa apoi ţine o edificatoare predică despre datoriile credincioşilor de a duce o viaţă creştinească, traducând în fapte învăţă­turile sf. biserici şi a se feri de curentele sub­versive cari caută să turbure pacea şi cre­dinţa poporului român.

De aici între aclămările de bucurie ale poporului, imediat trecem la Cuvin, o comună frumoasă, în nemijlocită apropiere de Ghioroc, unde ne aşteaptă o mulţime mare de popor şi unde P. S. Sa e primit cu multă bucurie.

Aici P. S. Sa asistat de suita sa şi de preoţii: Dimitrie Popa, Nicolae Ţandreu şi Aurel Adamovici, oficiază sf. liturghie. Bise­rica arhiplină. Răspunsurile liturghice au fost date de corul condus de vrednicul înv. dir. Va-sile Iliş.

La Priciasnă P. S. Sa în faţa sf. afar primeşte omagiile preotului Nicolae Ţandjrfa în numele preoţimei locale şi a intregului plfe por, precum şi raportul despre starea parohieV

Scoate în relief durerosul fapt, că în lipsa de casă parohială, dânsul e constrâns să locu­iască în Ghioroc; sperează însă, că credin­cioşii vor înţelege să-şi facă datoria faţă de preotul lor. După aceasta P. S. Sa ţine o înăl­ţătoare predica îndemnând poporul să-şi iu­bească legea, limba şi neamul cum le-au iu­bit moşi-strămoşii noştri şi să-şi facă datoria faţă de părinţii lor sufleteşti.

Masa am luat-o în casa ospitală a preo­tului Dimitrie Popa.

Dela Cuvin am trecut ia Sâmbăieni, o comună destul de aproape de Cuvin. Biserica din Sâmbăteni a fost ca un buchet de flori. Ticsită de popor, îndeosebi tineret, feciori şi fete, toţi îmbrăcaţi sărbătoreşte. Semn bun, pentrucă lumea se îndreaptă prin creşterea bună a tineretului.

După un scurt serviciu divin P. S. Sa citeşte rugăciunea de desîegare. O tăcere adâncă în sf. biserică. Glasul puternic al P. S. Sale e auzit, înţeles şi absorbit de toţi.

Ieşind în faţa sf. altar primeşte felicită­rile preotului local Valeriu Felneean şi urările de bine făcute în numele preoţimei locale şi a întregului popor şi apoi raportul preotului despre starea parohiei, pe care o prezentă a fi normală.

Marea atenţiune cu care poporul a audiat înţeleptele învăţături ale P. S. Sale ne-au con­vins că acest brav popor primeşte bucuros învăţăturile bune, folositoare şi foarte bine tâlcuite.

Ultima staţiune a fost Gîogovaţuî, o co­mună germania în apropierea Aradului, unde în 1924 s'a înfiinţat şi o parohie românească şi s'a edificat şi o capelă, în care se ţin re­gulat serviciile divine de preoţii din Micălaca. Deşi am sosit după şase ore, ne-a aşteptat mult popor.

S'a oficiat un scurt serviciu divin şi s'a citit rugăciunea de desîegare spre marea mân­gâiere a poporului.

Preotul administrativ Ioan I. Ardelean cu multă căldură a tălmăcit marea bucurie a po­porului de venirea P. S. Sale şi fericirea cre­dincioşilor că i-a învrednicit Dumnezeu să asculte cuvântul lui Dumnezeu în capela lor şi în dulcea limbă românească.

P. S. Sa în cuvântare ţinută laudă viua credinţă a enoriaşilor îndemnându-i să ră­mână statornici în credinţa şi legea noastră.

De aici P. S. S. s'a întors cu suita sa la reşedinţă între aclămările de bucurie ale po­porului.

In 25 Apr. a. c. P. S. Sa a continuat vizitaţiile canonice în comunele Şiclău, Otlaca

şi Nădab, protopopiatul Chişineului. Aici s'a ataşat la suita P. S. Sale, protopopul tractual Dr. Dimitrie Barbu.

Preoţimea din Şiclău n'a fost avizată înainte despre această vizită. A fost o vizită neaşteptată. Şiclăul e situat aproape de fron­tiera Ungariei.

Din cauza târgului dela Chişineu, în sf. biserica n'a fost prea mult popor. Preotul Ni-colae Codrean intrase deja în serviciul sf. li­turghii. La Priceasnă predică preotul slujitor, iar la finea sf. liturghii, cond. of. parohial, preotul Coriolan Monţia în cuvinte alese pre­zintă P. S. Sale omagiile preoţimei şi a întregu­lui popor, cum şi raportul despre starea parohiei.

P. S. Sa apoi ţine o predică foarte edi­ficatoare, vorbind despre bunătatea lui Dum­nezeu, despre datoriile .omului de a conlucra cu bunătatea lui Dumnezeu şi de a fi recu­noscător pentru toate darurile primite dela Dumnezeu care e atot bun, mult milostiv şi atot drept. Respiata faptelor bune urmează.

Ar fi de dorit, că preoţimea noastră să predice mai de multe ori despre acest obiect, care e foarte actual şi stă foarte aproape de sufletul şi de necesităţile sufleteşti ale omului.

Masa am luato în casa ospitală a părin­telui Coriolan Monţia.

De aici am trecut la Otlaca, unde ne-a aşteptat foarte mult popor, mai ales mult ti­neret. S'a ţinut un scurt serviciu divin, s'a citit rugăciunea de desîegare. Părintele George Turic, în numele său, al colegilor săi şi al întregului popor felicitând pe P. S. Sa exprimă omagiile de profundă veneraţiune, dragoste şi recunoştinţă pentru devotame'ntul P. S. Sale cu carea grăbit în mijlocul poporului. Din ra­portul părintelui G. Turic am constatat, că în Otlaca sunt stări normale; poporul e bun, sîr-guincios şi buni creştini ortodoxi.

P. S. Sa în predica ţinută a vorbit cu multă căldură şi convingător despre chemarea preotului, despre datoriile credincioşilor de a asculta de conducătorii săi sufleteşti şi a le da mână de ajutor ca toţi credincioşii să vie­ţuiască în conformitate cu învăţăturile credin­ţei noastre. înţeleptele poveţe ale P. S. Sale a impresionat adânc poporul.

Dela Otlaca am trecut la Nădab, unde am sosit la orele 5%. Şi aici ca la Otlaca, ne-a aşteptat la sf biserică foarte mult popor.

Pr. S. Sa asistat de suita sa şi de preoţii locali, oficiază, ca şi în celelalte comune un scurt serviciu divin şi citeşte - rugăciunea de desîegare. Răspunsurile la serviciul divin le-a dat corul condus de vrednicul conducător înv. director Mircea C. Nonu.

Conducătorul oficiului parohial, preotul Bujor Polis, păşind înaintea sf. altar, exprimă bucuria carea împreună cu păstorii sufleteşti o simte întreg poporul din această comună văzând în mijlocul lor pe neobositul Apostol şi Părinte care necrutând nici timp nici ostă-neală, vine să sădească în sufletele credincio­şilor dragostea şi sinceritatea lui Hristos. Mul­ţumeşte P. S. Sale, că a distins poporul din Nădab cu înalta sa vizită şi îi urează mulţi fericiţi ani. In raportul său, preotul B. Polis arată în Nădab sunt stări normale. Credin­cioşii cercetează destul de regulat sf. biserică. Dar ţinerea târgurilor de ţară în zi de Dumi­neca precum şi aceea, că oficiile publice sunt deschise şi în zile de Dumineci şi sărbători, împedecă poporul dela o şi mai bună cerce­tare a sf. biserici.

Arată că în cei din urmă trei ani s'a edi­ficat două case parohiale, iar în anul acesta vor să edifice o casă culturală pentru educaţia poporului.

După primirea acestui raport P. S. Sa ţine o frumoasă predică vorbind despre cu-răţănia vieţii familiare care este temelia Bise­ricii şi a Statului; despre datorinţele părinţilor de a se îngriji de bună creştere a copiilor şi de a premerge cu bun exemplu: Copiii bine crescuţi sunt bucuria părinţilor, iar cei rău crescuţi amărăsc şi otrăvesc viaţa şi bâtrăne-ţele părinţilor.

Aceasta comună este a 50-a comună vi­zitată de P. S. Sa în timpul scurt de 10 luni dela instalarea sa în scaunul episcopesc al Aradului.

De aici P. S. Sa a întors la reşedinţă cu suita sa. Noi cei ce avem fericirea să ' însoţim pe

P. S. Sa în calea apostoliei, simţim o deose­bită bucurie şi mângâiere văzând cum pe ur­mele P. S. Sale, ca după o ploaie binecuvân­tată de primăvară, încolţesc în sufletele cre­dincioşilor virtuţile creştineşti şi cum se întă­reşte dragostea de lege şi de neam.

Mulţi ani înainte!

„Cine este Domnul?" Iată strigătul cu profund înţeles alui Saul, când

în preajma oraşului Damasc i s'a arătat în o mare de lumină orbitoare, Hristos. Şi lumea de azi, împreună cu Saul cel ce prigonea pe Dzeu, întreabă ori de drag ori de setea cunoştinţei, ori chiar de frică. „Cine eşti Doamne ?" Sufletele de elită, fie că se ascund în ari­stocraţii de pur sânge ori în mojicii de ultima treaptă, nu au altă dorinţă mai mare şi mai ferbinte decât să întâlnească în o bună zi în calea lor pe Dzeu. Nu

au nimic pe suflet ce i-ar face să se ruşineze ori să se înspăimânteze de Dzeu. Nu au căutat niciodată „mărirea" dela oameni. Prin rugăciune spusă cu toată evlavia şi sinceritatea sufletului au găsit şi dimineaţa şi seara pe Dzeu. Viaţa acestora este simplă, nebă­gată în seamă de oamenii iubitori de deşărtăciune dar liniştită, preţioasă şi fericită. Gândul, că ei sunt îm­păcaţi cu Dumnezeu le dă feţei şi sufletului o nob­leţă rară şi adevărată. Această categorie de oameni, nu prea numeroasă întreabă cu drag „Cine eşti Doamne ?"

După cei cu dragostea faţă de Dzeu vine tabăra mare a curioşilor, a oamenilor cu învăţătură multă. Şi ei întreabă zilnic „Cine eşti Doamne?" Dar glasul lor are ceva provocator şi ei ar dori aşa ca de undeva de departe, „neobservaţi de nimeni" să vadă pe Dzeu. N'ar dori să vadă pe Dumnezeu din alt motiv, decât ca să-şi îmbogăţească ştiinţa şi să aibă o plăcere in­telectuală. Şi apoi ca Dzeu să fie aprobat de ei ar trebui să se poarte bine cu oamenii de ştiinţă. Asta nu le-ar conveni, ca acest Dumnezeu să se amestece în treburile lor şi să le ceară socoteală despre faptele lor. Aceşti oameni când spun „Cine eşti Doamne", ar dori să-1 vadă pe Dzeu ca să le deie libertatea de­plină, după placul lor, în ceriuri şi pe pământ.

Puţini din categoria a treia stau mai rău. Ei dacă întreabă „cine eşti Doamne" nu o fac de plăcere, ci de tpamă, de frică. Dacă n'ar mai fi biserici şi preoţi pe lume afacerile le-ar merge splendid şi nu ar mai fi nimeni cine să le conturbe plăcerile şi activitatea isteaţă indiferent — morală ori imorală. Oamenii „isteţi" şed în palate, se odihnesc, gustă toate plăcerile po­sibile şi când sunt la şes, când la munte, când la mare, precum li-e dispoziţia Şi săracii de ei numai un gând îi tulbură, dacă totuşi există. Dzeu, şi ce mai groaz­nic să amestecă în treburile lor făcând după voia lui cu ei. Şi ce e mai grav, chiar isteţii au observat cu îngrozire că aceea ce spun urgisiţii de preoţi se şi întâmplă în viaţă. Ori vrem, ori nu vrem există şi lu­crează o putere misterioasă, care nu cunoaşte nici o piedecă în viaţa oamenilor. Cuvântul din urmă în toate treburile omeneşti îi are chiar această putere misteri­oasă. Isteţul ştie din convingere proprie, că de câteori n'a pus la cale într'un mod fin, dar fin de tot o in­trigă ordinară, a aprins mă rog fitilul n'a fost sigur, că la atâtea zile are să exploadeze bomba nimicind pe oamenii ce-i stau în cale şi când colo ce să vezi în loc să exploadeze bomba s'a ars isteţul care ţinea fitilul în mână. Şi atunci se întăreşte îndoiala în su­fletul celui ce se temea de Dzeu şi întreabă „Cine eşti Doamne?"

„Isteţii* ori ce-ar face e cert, că nu pot să scape de frica lui Dzeu. Aceasta frică îi urmăreşte şi le tul­bură sufletul în tot locul. Atunci când se cred mai ascunşi dela faţa lui Dzeu şi mai feriţi de mâna lui, culcaţi pe perini moi, în încăperi înecate de parfu-murile cele mai tari, deodată se aude glasul Saule! Saule 1 de ce mă goneşti ?

Lumea, este sigur, merge în zig-zaguri, când înainte, c 5 nd înapoi, dar faptul acesta nu are să ne sperie biserica şi credinţa vor rămânea în veci nebi-biruite.

Partea a doua a procesului care a făcut din Saul Paul se îndeplineşte şi dânsa încetul, dar sigur în această lume. Şi cel ce zic d e drag, şi cei ce zic de curiositate ori de frică „Cine eşti Doamne" vor trebui azi-mâne să cadă în genunchi tremurând şi înspăi­mântaţi să zică, vorbele pe cari le aşteptăm să le zică: „Doamne ce voieşti să fac?"

Pentru biserica noastră şi pentru preoţii noştri nu poate să formeze alt mai nobil motiv de îndemn la luptă decât siguranţa că, Hristos va învinge toate greutăţile şi toate păcatele cari i-se pun deacurmezi-şul în cale.

Oh Hristoase iubitorule d e oameni aţâţi fi ai neamului românesc întreabă azi din diferite motive „Cine eşti Doamne", Tu le răspunde, fă-i să tremure şi să se înspăimânte, să se facă voia ta.

Dr. Ştefan Cioroianu, protopop.

Cuvântul lui Dumnezeu şi sufletul oamenilor

de Arhimandritul POLICARP P. MORUŞCA.

(Continuare.)

Dintr'o scurtă citire din Biblie, împreună cu toţi ai casei tale, fiecare rămâne peste zi sub stăpânirea unei învăţături, cuprinsă într'un verset. O deapănă în gândul său, o pune în legătură cu lucrul, pe care-1 săvârşeşte, având tovarăş pe Dumnezeu, păzitor şi în­drumător. Lucrul astfel se face mai uşor, cu mai multă seninătate şi voioşie. Toţi ai casei tale se vor simţi mai strâns legaţi către olaltă, cu legătura tainică a dragostei, a încrederei şi a râvnei, aprinse de cuvân­tul Scripturii, spre binele comun. Gândul şi stră­dania fiecăruia se sfinţeşte prin câteva clipe, pe­trecute cu toţii împreună, mai nainte de-a-se resfiră fiecare la lucrul său. E un izvor de putere mai mare, de lumină mai multă şi de binecuvântare la muncă spornică această înpreună înălţare a sufletelor către Domnul prin citirea câte unei părticele din Biblie, în fiecare zi.

Toţi avem datoria sfântă să dăm lui Dumnezeu ceea ce este a lui Dumnezeu. Dar mai ales tata în­ţelept şi mama bună îşi vor da seama, în mijlocul familiei lor, ci lor le sună cuvintele biblice; „Voi sun­teţi preoţie sfântă" pentru casa voastră, şi osândă grea vă aşteaptă dacă lipsiţi dela datoria Împlinirii acestei slujbe.

In familiile creştine din întâiele veacuri, copiii îşi căpătau credinţa din gura şi din pilda vieţii pă­rinţilor. Adică prin tradiţia familiară, primind copiii învăţătura despre Dumnezeu şi despre Isus Hristos

dela părinţiilor, urmând cu ei împreună la rugăciune în casa părintească Mai târziu numai putem luă parte la adunările obşteşti, unde se citea şi din sfintele Scripturi, cari, pe atunci, nu puteau fi la îndemâna oricui, ca acum. Sf. apostol Pavel laudă pe Timotei „că din pruncie, sfintele Scripturi şti, care pot să te înţt-leptească spre mântuire, prin credinţa cea întru Isus Hristos* (II. Tim. C. 3 v. 15).

Creştinul bun îşi face o datorie de toate zilele de a citi câte ceva din Sf. Biblie, socotindu-o ca o hrană, fără de care e stearpă şi neputincioasă viaţa sufletului său.

Dacă felul de trai nu-ţi îngădue a face acest lucru al citirii din sf. Scriptură dimineaţa, nu lăsa să treacă ziua fără a-1 împlini măcar seara. Dedaţi copiii voştri mal răsăriţi să citească pe rând din Biblie, cu săptămâna. Copiii sunt mai băgători de seamă. Obicinuiţi odată, ei nu vor mai uita că, du-păce şi-au stâmpărat foamea cu cina, urmează hră-nirea sufletului. Şi când cei mari şi mai în vârstă ar fi să uite, ori să li se facă silă, copiii vor griji înşişi să nu rămână neîmplinită datoria citirii sfinte.

Copiilor le dăm din vreme şi din casa părin­tească Cuvântul lui Dumnezeu, nu lăsam lucrul nu­mai în sarcina bisericii şi a şcoalel să-i introducă în cele sfinte. Povătuirea lor în duhul lui Hristos mult mai bine şi mai statornic o pot face tata şi mama, prin pilda şi indemnul lor. Aici se găseşte cheia fericirii, izvonul păcii şi al binecuvântării, dacă Cuvântul Domnului trăeşte viu între noi. De aceea fiecare trebue să-l aibă întru inima sa: „Şi cuvintele acestea câte poruncesc eu astăzi ţie, să fie în inima ta şi în sufletul tău. Şl le spune fiilor tăi şi le grăeşte lor, când şezi acasă şi când mergi pe cale şi când te culci şi când te scolia. (A. II. Lege C. 6 v. 6—7.)

Dela o citire biblică de seara va pleca fiecare la aşternutul său cu un gând sau cu o idee, ce-i va frământa mintea şi-i va răscoli inima până să adoarmă. Somnul îi va fi lin, visurile liniştite şi senine, căci duhul Domnului va veghea ocrotitor la căpătâi; iar a doua zi înviorat şi voios va pleca tot însul la lucrul său. Aşa ne îndeamnă Domnul la Cartea lui Isus Navi (C. 1 v. 8.): „Să nu lipsească cartea legii ace­steia din gura ta, ci să cugeti întru dânsa ziua şi noaptea, ca să pricepi a face toate cele scrise, că atunci te vei îndrepta şi vei îndrepta căile tale şi atunci vei pricepe".

Să nu socoteşti vre-o dată în gândul tău, sau să nu zici cu vorba către alţii: acolo e biserica, anume pentru cetanie, pentru cântare şi pentru lucrurile su­fletului. Nici lucrul bisericii nu poate înainta dacă slujba ei şi propoveduirea ei nu găseşte răsunet în inimile şi în casele creştineşti; dacă cântarea ei şi învăţătura ei nu află legătură cu traiul de acasă a omului.

(Va urma.)

Pentru fondul de propagandă religioasă.

Prea Sfinţite Domnule Episcop!

Când am făcut — sub durata războiului — ser­viciu militar în Albania, am făcut făgăduială m bise­rică — unde am căutat şi am aflat mângăere sufle­tească, că la caz de mă reintorc sănătos la vatra fa­miliară, voi face donaţiuni bisericilor şi instituţiilor, cari au de scop propagarea religiei noastre şi prea­mărirea Celui de Sus.

Intru îndeplinirea acestei făgădueli, Vă rog Prea Sfinţite Domnule Episcop, să binevoiţi a primit şi a întrebuinţa în acest scop, după cea mai bună cre­dinţa a Prea Sfinţiei Voastre, suma aclusă de 5000 Lei.

Am avaut de gând să cer sfatul Prea Sfinţiei Voastre în aceasta chestiune, cum însă doresc, că aceasta donaţiune şi acele cari vor urma încă cu ajutorul Tatălui Ceresc, — să nu se aducă în publi­citate în legătură cu persoana mea, ci să rămână o chestiune pur sufletească, care să tratează întră Păstor şi credincios, am crezut de mai bine a tran­spune suma de sus pe aceasta cale Ia manile Prea Sfinţiei Voastre.

Vă rog Prea Sfinţite să mă scuzaţi pentru în­drăzneala mea de a mă adresa Prea Sfinţiei Voastre, cum insă convins că Prea Sfinţia Voastre cunoaşteţi mai bine ca ori şi cine nevoile, la acăror înlăturare doresc să contribui după putinţă.

Vă sărut manile şi sunt al Prea Sfinţiei Voastre supus credincios N. N.

Nr. 1161/1926.

Domnulu i N. N. Arad.

Prea Stimate Domnule! Prea Iubitul meu fiu sufletesc I

Adânc emoţionat de scrisoarea DVoastre, care a însoţit darul de 5000 (cinci mii) Lei, venim a Vă răspunde şi a Vă mulţumi. Insă ori cât aşi lăuda fapta DVoastre, ori cât aşi căuta cuvintele cele mai de jaudă, simţim că fapta DVoastre în sine, întrece orice laudă omenească, mai ales că doriţi aplicarea prin­cipiului: „Să nu ştie stânga, ce face dreapta".

Este destul deci să remarcăm că darul DVoastre este fapta creştinului adevărat, care merge pe calea către Hristos, de şi ştie că milioane şi milioane de oameni au mai străbătut acea cale. Această cale către Hristos pentru fiecare creştin în parte este totuşi o cale nouă, căci nu direcţia ei arată noutatea, ci nou­tatea este în interiorul sufietului care străbate calea. Bunul Dumnezeu în nemăsurata Sa Bunătate s'a în­grijit pentru fiecare dintre noi să avem simţirea in­ternă a noutăţii personale, care ne ţine stăruitor pe calea către Hristos.

Şi, — deoarece, Prea Iubite Fiu Sufletesc, de bună seama ai convingerea fermă ca şi Noi, că tre-bue să trezim şi în sufletul poporului nostru drept-credincios simţirea internă a mergerii spre Hristos, — am hotărât a destina suma de 5000 Lei fondului de propagandă al eparhiei, care reprezintă cel mai viu capital al nevoilor noastre sufleteşti. Din banii ace­stui fond tipărim biblioteca Creştinului Ortodox, din care Vă trimitem /• câte un exemplar, reprezentând numerii apăruţi până acum în circa 70 mii exemplare, ce se împart gratuit. Credem deci că darul DVoastre a ajuns la cea mai bună destinaţie.

Şi acum primiţi sinceriîe noastre mulţumiri în­soţite de următoarea dorinţă: să binevoiţi a Ne deslega de piedica aducerii darului DV. în publici­tate. Noi credem că gestul DVoastre va fi un stimu­lent pentru mulţi intelectuali cu dare de mână, cari au uitat — poate — pe o clipă, — că biserica noastră ortodoxă este singurul liman lin pe marea vieţii sbu-ciumată de atâtea dureri şi ispite.

Primiţi binecuvântarea Noastră arhierească.

f Grigorie, Episcop.

INF0RMATIUNL

Adunarea fondului preoţesc. Luni în 26 Aprilie a. c. reprezentanţii preoţi mei noastre, s'au întrunit din nou în localurile Consistorului ca să aducă unele modifi­cări statutelor fondului preoţesc, în consonanţă cu exagenţele timpului. Adunarea a fost prezidată de P. S. S'a părintele Episcop Grigorie. S'au făcut unele modificări în statutele de pensiune ale preoţimei, cari vor fi înaintate spre aprobare Vener. Consistor şi Sinodului eparhial.

Sinodul eparhial, se va deschide Duminecă în 2 Maiu, în sala de gimnastică a Internatului eparhial de fete.

Sf. Liturghie în biserica catedrală va fi oficiată de P. S. Sa Domnul Episcop Dr. Grigorie Gh. Comşa, cu mare asistenţă.

Ziar nou în Arad. Apare în oraşul nostru de câteva zile un ziar nou: „Cuvântul Ardealului". Noul confrate căruia îi dorim viaţă lungă, este pus în ser­viciul partidului naţional condus de dl. Vasile Goldiş, ministrul Cultelor.

Necuviinţele „Unirei". Publicând textul desmin-ţirei pe care „Telegraful Român" dela Sibiu a dat-o ştirei unui ziar din Capitală, că Sanctitatea Sa Patriar­hul şi I. P. S. S. Mitropolitul Ardealului ar fi fost în preajma rezolvirei crizei de guvern în audienţă la Pa­lat, „Unirea" dela Blaj, oficiosul bisericei unite din Ardeal îşi permite o serie de indecente necuviinţe la adresa Coroanei.

„Unirea" dela Blaj, scrie, textual: „Audenţele la M. Sa Regele erau — după cum

se ştie — suspendate binişor înainte de ziua ominoasă şi nimeni n'a afirmat vre-odată că aceşti mari prieteni ai bisericii noastre ar fi fost primiţi — în acel timp

de seară şi noapte (când nu se acordă audenţe nici­odată) — de Suveran în audienţă. A desminţî deci cele întâmplate, în această formă, înseamnă, nici mai mult, nici mai puţin; decât a le da cea mai deplină confirmare.

„E bine deci să se ştie, că noul guvern a fost adus din partea oficialităţii bisericii ortodoxe şi că această oficialitate s'a pus din toate puterile de-acur-mezişul unui guvern, prezidat de d. luliu Manîu".

Nu facem nici un comentar acestor brutalităţi necuviicoase cu care oficiosul bisericei unite crede necesar să trateze Familia acelui mare Rege care şi-a sacrificat propria inimă pentru isbutirea visului milenar al neamului nostru.

f Vladimir de Repta In 24 Aprilie a. c. a încetat din viaţă, 1. P. S. S Vladimir de Repta. Moartea aceasta a pricinuit tuturora adâncă îndurerare sufle­tească, fiindcă Vladimir de Repta era una din cele mai reprezentative figuri ale neamului românesc şi unul din cei mai mari prelaţi, cu cari s'a mândrit biserica bucovineană. Numele lui e legat de un sbu-ciumat capitol al istoriei bucovinene, în special, de cele din urmă două decenii de frământări bisericeşti.

In primul parlament român, Vladimir de Repta a fost cel dintâi preşedinte, preşedinte de vârstă.

Parastas pentru Vasiie St oiescu. Duminecă în 25 Aprilie crt. s-a oficiat în catedrala oraşului nostru, un parastas pentru pomenirea regretatului filantrop Vasile Stroiescu. A pontificat P. C. Sa orotosincelul Dr iustin Suciu azistat de mai mulţi preoţi. A parti­cipat public numeros.

Reuniunea de cântări „ARMONIA" din Arad, aranjează Duminecă la 2 Maiu ly26, în Palatul Cul­tural al II-lea Concert Coral urmat de dans la care sunteţi învitat cu stim. Dv. familie. Comitetul Reuniu-nei. începutul Ia ora 9 seara.

Preţuri: Stal I. 100, Stal II. 80, Stal III. 60, Stal IV. şi Balcon 40, Loc de stat 20 Lei. Dansul se va ţine în sala mare dela „Crucea Albă". Preţul de întrare 40 Lei de persoană. Intrare în sală prin Strada Eminescu.

Program: Dirigent: Prof. Atanasie Lipovan. 1. Makarov: „îngerul a strigat" cor. 2. Bortneansky: „Veniţi popoare" cor. 3. S. V. Drăgoi: „Dela Nistru" cor. 4. G. Musicescu: „Doina lui Raţiu" cor. 5. G. Dima: „Mama lui Ştefan cel Mare cor cu soli şi acomp. de pian. 6. G. Dima: „Două inimi" cor. 7. a) Mandicevsky: „Pe drumul cu florile" cor. b) I. Vidu: „Trece badea pe la noi" cor. 8 V. Bena: „Suspine* cor cu soli şi acomp. de pian. 9. Schumann: „Popasul Ţiganilor" cor cu acomp. de pian. 10. R. Wagner: „Marş din opera Tanhăuser" cor cu acomp. de pian. Acompaniamentul la Pian susţinut de dşoara Onora Luca.

Gh. C a r d a ş : Cântece poporane moldoveneşti. (Biblioteca „Semănătorul", No. 157—159, Arad. Pre­ţul 15 Lei.)

Dl Gh. Cardaş, prin colecţionarea acestor fru­moase cântece poporane moldoveneşti, a făcut o faptă mai presus de orice elogiu.

D-sa a scăpat de pieire lentă o adevărată co­moară a poeziei poporale din Moldova trecutului nostru. Ar trebui ca cei în drept să-i dea dlui Car­daş tot sprijinul moral şi material pentru a continuă pe acest drum bun.

Dr. S. S t a n c a : Greva şi alte povestiri. (Biblio­teca „Semănătorul", No. IbO, Arad. Preţul 5 Lei.)

Părintele dr. Sebastian Stanca e un bun poves­titor. Culegerea de faţă cuprinde câteva povestiri mo­rale cari pot fi citite cu folos în păturile largi ale poporului nostru, mai ales în vremea noastră de tică­loşie generală.

Le recomandăm cu toată căldura în credinţă că vor duce o undă de aer curat şi de gânduri şi în­demnuri sănătoase, în atmosfera grea a satelor şi oraşelor româneşti.

Dr. S. S t a n c a : Sergentul. Dramă într'un act. (Biblioteca „Semănătorul", No. 119, Arad. Preţul 5 Lei.)

Drama aceasta într'un act, reprezintă un epizod din luptele de lângă Jiu, în Pasul Surduc, la începu­tul lui Septemvrie 1916. E prelucrată după piesa „lö­set Heyderich" de Th Körner şi poate îi luată în re­pertoriul teatrelor săteşti, ca piesă de propagandă naţională.

C O N C U R S E , Pentru îndeplinirea parohiei ort. română a doua

din Arad, care este de clasa primă, prin aceasta se pubiică concurs cu termin de 30 zile dela prima pu­blicare îu organul diecezan „Biserica şi Şcoala".

Venitele parohiei sunt : • 1. Una sesiurîe pământ.

2. B rul parohial. 3. Relut de cortel. 4. Dotaţiunea dela oraş. 5. Stolele legale. 6. întregirea dotaţiei dela Stat. Alesul va suportă toate impozitele după bene­

ficiul parohial Va catechiza fără remuneraţiune spe­cială, în şcoalele la cari va fi trimis de superioritatea bisericească.

Doritorii de a reflecta la aceasta parohia vor adjusta rugarea de concurs cu testimoniu de cvalifi-caţiune pentru parohii de clasa primă, cu testimoniu de maturitate şi cu atestat despre serviciul prestat pe terenul bisericesc-şcolar şi adresându-o Comitetului parohial ort. rom. din Arad, o vor trimite în terminul concursului la Oficiul protopopesc din Arad.

In acest răstimp, pe lângă respectarea dispozi­ţiilor cuprinse în § 33. din Regulamentul pentru pa­rohii şi pe lângă inşt.inţarea prealabilă a protopres-biterului vor avea să se prezinte în sf. biserică din loc, spre a-şi arăta desteritatea în cele rituale şi oratorie.

Intru cât recurentul ar fi din altă dieceză, va dovedi, că pentru a recurge, are consimţământul P. S. Sale Episcopului diecezan.

Comitetul parohial ort rom. din Arad. In înţelegere cu: Traian Văţianu, protopresbitcr.

— • — 1—3 Nr. 237/1926.

Pentru îndeplinirea parohiei vacante de ci. III. din comuna Nadăş, protopopiatul Timişorii, se pubiică concurs cu termin de 30 zile dela prima apariţie în „Biserica şi Şcoala".

Venitele sunt : 1. Una sesiune parohială în esteziune de 32 jugh.

parte arător, parte fânaţ.

2. Birul legal. 3. Stolele legale. 4. întregirea dotaţiei preoţeşti dela Stat. 5. Casă parohială, care se află în stare bună. Preotul ales va solvi toate dările publice după

întrag beneficiul din parohie şi va catihiza la şcoala din loc fără altă remuneraţie din partea parohiei.

Recursele adjustate cu documentele necesare con­form Regulamentului pentru parohii şi adresate Co­mitetului parohial din Nădaş, se vor înainta în ter­menul concursului oficiului protopop, din Timişoara, iar recurenţii se vor prezenta îu cutare Duminecă ori sărbătoare în sf. biserică din Nadâş spre a se face cunoscuţi poporului.

Recurenţii din altă dieceză vor avea să producă act de legitimare dela P. S. Sa dl Episcop al Aradu­lui, că pot recurge.

Comitetul parohial. In conţelegere cu: Dr. P. 1 lucra m, p. protopop.

— 1 — 3 In conformitate cu decisul Ven. Cons. diecezan

de sub Nr. 1408/926 şi cu concîuzul sinodului paro­hial, să escrie concurs, cu termin de 30 zile dela prima publicare în „Biserica şi Şcoala" pentru deplinirea ca-pelanei temporale, cu drept de succesiune, sistemizată pe lângă parohul Aurel lancu din Zărand. *

Venitele parohiale sunt: 1. Sesia parohială, constătoare din 32 jugh.- ca­

dastrale; 2. Usufructul intravilanului parohial ; 3. Răscumpărarea birului cu suma de 800 Lei; 4. Stolele legale; 5 întregirea salarului dela Stat, pentru care însă

parohia nu i-a răspundere. Din venitele înşirate mai sus, capelanul va be­

neficia jumătate. Parohia este de cl. I., dar vor fi admişi şi recu­

renţii cu cvalificaţiune pentru parohii de clasa Il-a. Alesul va avea să predice când va fi rândul

său de serviciu, să catihizeze elevii ortod. dela şco­lile primare din Zărand şi va suporta toate dările după partea sa de beneficiu.

Reflectanţii sunt poftiţi, ca recursele adresate co­mitetului parohial din Zărand şi adjustate cu docu­mentele prescrise, — cei din altă dieceză şi cu act de învoire a P. S. Sale dlui episcop diecezan, — le vor nainta, în terminul de sus la oficiul protopopesc ort. rom. din Ineu (jud. Arad) şi cu observarea dispo­ziţiei din § 33 a Regulamentului pentru parohii, vor avea a se prezenta în sfta biserică din Zărand, spre a-şi arăta eesteritatea în oratorie şi în cele rituale.

Zărand, din şedinţa comitetului paroh, ţinută Sa 21 Martie 1926.

Cornel Papp m. p. Dimitrie Fărcaş m. p. preşedinte adhoc. notar.

In înţelegere cu: loan Georgia ta. p. ppresbiter. — O - 1—3

In conformitate cu ordinul Ven. Consistor No 3986/1925. se publică concurs cu termin de 30. zile dela prima apariţie în „Biserica şi Şcoala" pentru îndeplinirea postului de capelan temporal cu dreptul de succesiune pe lângă parochul veteran Pavel Mercea din Şeitin, jud. Arad.

Parohia este de clasa primă. • Venitul parohiei e s t e :

1. Una sesiune parohială constatatoare din 32 jugh. cad. pământ arător.

2. Birul parohial. 3. Stolele legale, 4. întregirea ce va da Statul. Casa parohială

nu este. Din venitele înşirate, capelanul va beneficia jumătate, având să supoarte toate dările publice, după beneficiul său şi să catehizeze la şcolile primare din comună.

Dela reflectanţi se cere cvalificaţiune de clasa primă conform corîcluzului sinodului eparhial Nrul 84/1910.

Recursele adjustate regulamentar şi adresate către comitetul parohial din Şeitin se vor înainta Oficiului protopopesc din Arad.

Reflectanţii, pe lângă observarea strictă a §. 33 din Regulamentul pentru parohii, se vor prezentă în vre-o Duminecă ori sărbătoare în sf. biserică din Şeitin, ca să-şi arate decsteritatea în cele rituale şi oratorie. Concurenţii din alte dieceze vor avea să producă act de încuvintare dela Prea Sfinţia Sa Epis­copul diecezan, că pot recurge.

Comitetul parohial ort. român din Şeitin. In înţelegere cu: Traian Văţian, protopop.

— • — 3 - 3 Pentru îndeplinirea parohiei Selciva, (protopopia­

tul Lipovei) devenită vacantă prin decedarea parohu­lui Virgil Gruescu, în conformitate cu rezoluţiunea consistorială Nr. 1049/826, se publică concurs, cu termin de 30 zile dela prima publicare în organul oficios a „Biserica şi Şcoala".

Emolumintele sunt: 1. Una sesiune de pământ parohial necompletă

fiind o parte spălată de Mureş. 2. Stolele legale. 3. Birul legal. 4. Eventuala întregire dela Sta t Preotul ales va predica în toată Dumineca şi

sărbătoarea, va catehiza la şcoala din loc, şi va su­porta toate dările după beneficiul său.

Parohia e de clasa Hl-a, recurenţii vor dovedi asemenea cvalificaţiune.

Reflectanţii îşi vor înainta recursele adjustate cu documentele recerute — adresate Comitetului pa ­rohial ortodox român din Selciva, — Ia oficiul pro­topopesc ortodox român din Lipova şl se vor pre­zenta în vre-o Duminecă ori sărbătoare în sf. bise­rică din Selciva, spre a-şi arăta desteritatea în cele rituale şi oratorie observând strict dispoziţiunile §-lui 33 din Reg. pentru parohii.

Cei din altă dieceză au să posedă permisiunea P. S. Sale D-lui Episcop diecezan de a putea re­curge, ceia-ce vor dovedi protopresbiterul tractual spre a li-se da voia a se prezenta în parohia.

Selciva, din şedinţa comitetului parohial ortodox român, ţinută la 2 Martie 1926.

Comitetul parohial. In înţelegere cu: Fabriciu Manuilâ, protopop.

— 3 - 3

Pentru întregirea postului de preot din parohia de cl. a Il-a, Remetealuncă, tractul Belinţ, se escrie concurs cu termin de 30 zile dela prima publicare în „Biserica şi Şcoala".

Emolumentele împreunate cu acest post sunt: 1. Usuîructul sesiei parohiale constatatoare din

30 jugăre, parte arător, parte fânaţ. 2. Usuîructul duor intravilane parohiale de câte

8 0 0 ° Q 3. Birul parohial statorit în 1898. 4. Stolele legale şi 5. Retribuţia de stat, pentru care parohia nu ia

nici o răspundere. Parohia fiind de clasa a H-a, reflectanţii trebue

să aibă cvalificaţia acestei clase. Impozitele după sesie, intravilane şi după întreaga

dotaţie, cad în sarcina alesului preot. Concurenţii sunt poftiţi a se prezenta în termi-

nul concursului, într'o Duminecă sau într'o serbătoare, în sf. biserică din Remetealuncă, judeţul Severin, spre a-şi arăta desteritatea în tipic, cântare şi oratorie.

Ca să se poată prezenta, trebue să dovedească protopresbiterului tractual din Belinţ, că au cvalifi­caţia prescrisă pentru clasa parohiei.

Intru cât sunt din altă dieceză, nainte de pre­zentarea în parohie, trebue să se prezenteze P. S. Domn Episcop diecezan spre ale da binecuvântare ca să poată concura.

Comitetul parohial. Ia înţelegere cu mine: Gherasim Sârbu, proto-

presbiter. — • — 3 - 3

In conformitate cu ordinul Veneratului Consistor Nr. 724/1926 se publică din nou concurs cu termin de 60 de zile dela prima apariţie în „Biserica şi Şcoala" pentru îndeplinirea postului de capeian tem­poral cu dreptul de succesiune pe lângă parohul de­ficient Valeriu Magdu din Ecica (jud. Torontal; Reg. S. H. S.)

Venitele parohiei sunt: 1. Una sesiune parohială constatatoare din 30

jugh. cad. pământ arător. 2. 250 dinari până la regularea definitivă a birului. 3. Stolele legale. Din venitele înşirate capelanul va beneficia ju­

mătate, având să supoarte toate dările publice după beneficiul său şi să catehizeze la şcolile primare din comună.

Parohia este de clasa I., dar se admit şf recu­renţi cu cvalificaţiune de clasa II.

Recursele adjustate regulamentar se vor adresa cătră Comitetul parohial din Ecica şi se vor înainta Oficiului parohial din Sarcia (Sarcia, jud. Torontal; Reg. S. H. S.), iar reflectanţii, pe lângă observarea strictă a § lui 33 din „Regulamentul pentru parohii", se vor prezenta în vre-o Duminecă sau serbătoare în sf. biserică din Ecica, ca să-şi arate desteritatea în cele rituale şi oratorie. — Concurenţii din alte die­ceze vor avea să producă act de legitimare dela Prea Sf. Sa Dl Episcop al Aradului, că pot recurge.

Comitetul parohial. In înţelegere cu: Gherasim Andru, adm. tractual.

3 - 8

Publicaţiunea de licitaţie. In ziua de 5 Maiu a. c. ora 11 a. m. se va ţinea

licitaţie cu oferte închise în localul şcoalei -de băeţi din Seceani, pentru darea în întreprindere a zidirei casei parohiale.

Ofertele cari nu sunt în regulă şi sunt sosite chiar prin postă mai târziu, nu vor fi luate în con­siderare.

Ofertantul trebue să fie cetăţean român şi să aibă îndreptăţirea de a esecuta asemenea lucrări în conformitate cu legea industrială.

La oferte se va anexa un vadiu de 10% în nu-mărar ori în hârtii de valoare recunoscute de stat.

Planul, devizul de spese şi condiţiile se pot ve­dea la of. parohial din loc.

Comitetul parohial îşi rezervă dreptul de a în­credinţa lucrarea acelui întreprinzător care-i oferă mai multă garantă morală şi materială.

Licitanţii nu pot pretinde nici un fel de spese pentru participarea la licitaţie.

Seceani, la 7 Martie 1926. Comitetul parohial.

Redactor responzabil: SIMiON STANA asesor consistorial Censurat: Prefectura Judeţului.

A v i z , Se aduce la cunoştinţa On. public, auto­

rităţilor publice şi autorităţilor bisericeşti, că am deschis un birou de

„ARGHITECTDRĂ şi G0N8TRDGŢ1UNI" instalat visa-vis de gara CFR. Arad.

Executăm tot feiul de planuri şi devize pentru locuinţe, şcoli şi biserici şi alte lucruri cari aparţin architecturei, totodată şi întreprin­dem orice lucrări de această ramură.

Cu stimă:

DAN ş i DRECIN, Birou de Architectură şi Construcjtunl.

A v Cu • onoare aduc la cunoştinţă onoratu­

lui public şi autorităţilor bisericeşti, că în Arad, str. Românului Nr. 7, am deschis un birou technic de architectură; construesc ori­ce planuri de casă, şcoli şi biserici împreună cu devizele (preliminare) lor,"mai departe execut colaţionări de totfelul de lucrări de zidiri şi intreprind totfelul de lucrări technice, clădiri etc.

Cu stimă:

T e o d o r Cioban, arhitect.

Tiparul şi editura tipografiei Diecezane ortodoxe române din Arad. — 4112