www.dacoromanica.ro

CINCINAT I. SFINTESCUIn,_,,iner Inspector General

Proiesor de 'Urbanism si Edilitate la Academiade Arldtectura din Bucuresti

Vice-Presedinte al Federatiei Internationale din Londrapentru Locuinle si Amenajarea Orase lor

URBINISTICA SPECIALA

PARTEA II

TECNOLOGIA - URBANOHISTOLOGIAURBANOTHERAPIA

'NSTITU FUL URBANISTIC AL ROMANIEI, BUCURESTI I.

STR. N. FILIPESCU 23.

www.dacoromanica.ro

RESUME

L'URBANISTIQUE SPECIALE

Technologie

L'urbanistique speciale s'occupe de la syntheseurbanistique dans laquelle le specialiste urbanistejoue un role preponderant. Dans son oeuvre de syn-these, l'urbaniste doit suivre constamment une tech-nique. Cette technique se rapporte a la procedureadministrative, a l'histologie urbaine (compositiondetainee des organes urbanistiques) et meme a unetherapeutique urbaine (amelioration, extension,transformation et divers cas speciaux).

La technologic urbaine guide l'urbaniste et l'ad-ministration clans la formation du dossier urbanis-tique du pro jet.

11 est necessaire an prealable de fixer la termino-logie urbanistique qui, d'ailleurs, existe en fait dansla plupart des pays, mais sans concordance.

<<La Federation internationule pour les logementset rameruzgement des villes» qui siege a Londres,envisage dans son programme d'activite l'etablisse-ment d'une terminologie de ce genre, ayant un ca-ractere international. Il serait d'ores et Ma facile

www.dacoromanica.ro

IV

d'en fixer les notions: plan d'amenagement, (local,.regional, superurbanistique), plan de s) stematisa-tion, plan directeur, plan topographique, align-ments, alignement des constructions, jardins de fa-cade, espaces libres, zones non aedificandi, pland'utilisation du territoire reparti en zones, zoned'expropriation, gnartier, centre 'civique, classe deconstruction, remembrement, lotissement, bloc deconstruction, parcelles. denSit6 territoriale,densite cadastrale, densit6 des logements, documen-tation urbistiqu-, st le urhanistique, etc.

La technologie comprendCor,,nnisation de "etablissement et de la validation du plan d'amenage-tnento que cetteorganisationait eteou non etablieencore parun, texte de loi.Ia reMiere questionqui se presente est de saN Or a qtu appartientrini-tiative du pro jet. 11 y,à cett- initiativeest tres souvent pdrticulie,e (I]t;tt d'aut;.!..soil elle N i en t a l t ,ebarge,des n. to -ices localeogleterre, Erance, .Rottuulnic).,et nii.,tme a la chargede l'Etat lorsutte, les au,torites locales sonti'ntes.

cette c petit , s"eNprieer enco .p r N oieconcaurs Ac travp, I (run speciahste

engage is.1 cet eget, par un s'on de spec' il.s-tes, par mn service tfclu2,:az e local ou par une cm /-binaison de ces moyens. On a des e emples ou cha-cun de ces moyens ont :46 utilises, Cl'aque s)stemea ses avantages et sesinepmeni,:nts, scion le Pas.dont it s'agit et c'ept pourquoi ii irnporte d'exami-ner avec attention cptte question.

Lc contours public exigc, pour donner des re--

sultats, un certain hombre de conditions: de nom-breux concurrents, une connaissance parfaite de la

inks,

tics.pa}s.o6

(4n-

defail-

does pablic,.pitrc )mm;

-0

www.dacoromanica.ro

V

vine par les concurrents, un bon programme, unjury competent et ,desinteresse, un reglement de--terminal-It les jugements, des garanties de recom-penses, de responsabilites.

Outre des sommes d'argent :importances, le con-cours exige encore beaucoup de temps. C'est unsysteme qui comient pour des . projets relatifs ades agglomerations nouvelles on a des villes pe-tites et moyennes. Pour less grandes et tres grandesvilles, it ne donne generalement pas de resultats.Il y a des contours nationaux et des contours inter-nationaux. Certains pays n'admettent pas les con--cours internationaux considerent comme peurecommandables du fait que les plans d'am(nage-ment revetent egalement un aspect social qui ne-pent s'adapter a un modele international.

On prefere soup ent engager un specialiste, d'unereputation reconnue, assurement, surtout pour lespetites et moyennes villes qui ne peuvent avoir unurbaniste, tel qu'il convient, attache en permanencea leur service. La condition essentielle est que ce-specialiste soit effectivement un urbaniste au cou-rant de toutes les questions qui se posent dans l'a-menagement d'une ville, chose que le Ministere del'Interieur francais a eu soin de stipuler dans sacirculaire du 5 Mars 1920.

Le systeme presente des garanties et des respon-sabilites, surtout si le contrat avec le specialiste, est'Men redige et base sur une documentation serieuseet sur un programme existant. Dans certains paysexistent, pour les honoraires des urbanistes, des ha-r'C'anes de caractere officiel et professionnel, calcu-les par hectare ou par noriabre d'habitants.

Les commissions de 'spEcialisies peuvent etre insti-

gulls

www.dacoromanica.ro

VI

tuees soft pour diriger, soit pour projeter. Dans lepremier cas, elks doivent etablir la documentation,et le programme urbanistique; le second cas n'estadmissible que pour les tres grandes villes et surtout pour les travaux regionaux, lorsqu'elles sontdivisees en sous-commissions par specialites ainsiqu'il en est a New-York, Londres, Paris.

L'inconvenient des commissions est qu'elles sonttrop heteroclites, qu'elles travaillent peu ou pas,.qu'elles genent plutot qu'elles n'aident les yenta-bles urbanistes dont les efforts sont souvent reduitsa neant. Ces commissions ont absolument besoin deposseder un reglement fixant leur mode de fonc-tionnement et souvent aussi d'un vlictateur urbanistiq-ue>>.

Le service technique local doit etre conduit parun urbaniste des l'instant oil est donnee la missiond'jtablir le projet d'amenagement. Mais, seulesGilles importantes peuvent avoir, pour le moment,des services de ce genre qui, en realite devraientexister jusque dans les plus petites villes, car, qu'ils'agisse d'un contours, de l'engagement d'un specia-liste ou d'une commission, c'est toujours au servicetechnique local qu'on devra avoir recours a l'in-stant pour les plans de detail et l'application du pro-jet sur le terrain.

Lorsque l'initiative du projet a ete etablie, it y-a lieu de proceder aux travaux preparatoires duprojet: documentation, programme, formation dudossier.

La documentation urbanistique n'est pas encorefixee en tant que technique. Agache,.Abercrombie,Thomas, Bernoulli, Danger, Sfintesco, se sont occu-

lee

www.dacoromanica.ro

VII

pes de cette documentation qui varie avec le typede la ville: grande, moyenne, petite.

Le documentation doit constituer une veritableenquete monographique sur la situation physique,economique, esthetique, historique, sociale, sani-taire, administrative et juridique de la localite oude la region.

De nombreuses villes ont publie des documenta-tions urbanistiques de ce genre comme par exem-ple New-York (entre 1928 et 1933), Karlsruhe, Bu-carest (par C. Sfintesco).

Le progilamme est un veritable ouvrage de syn-these dans lequel l'urbaniste exprime son opinionet expose ses intentions relatives a l'assainissement,a l'ordonnancement et a l'embellissement de la ville.Le programme doit correspondre aux aspirations descitoyens et recevoir l'approbation de leurs repre-sentants legaux avant que ne scit commencee l'etudedu projet. Certains auteurs entendent par pro-gramme l'esquisse d'un plan directeur, mais nousestimons que c'est la une erreur, attendu que leprogramme doit indiquer egalement les moyenstechniques, legislatifs, financiers et meme adminis-tratifs qui seront Luis au service de l'application duplan d'amenagement sur le terrain.

Le programme prevoit parfois une duree d'ap-plication du projet qui pent aller jusqu'a 50 anneesou 25 et meme prevoir des revisions tous les dixans. Les plans regionaux doivent absolument com-porter un programme elastique, tandis que les planslocaux doivent comprendre les parties de pro-gramme de tres longue duree et d'autres de dureeplus courte, car les organes d'une ville ne subissentpas dans le temps une evolution egale.

www.dacoromanica.ro

VIII

Le dossier urbanistique comprend toutes les pie-ces du projet, qui sont necessaires pour clue le plansoit valide et mis en application legale.

Dans certains pays, les lois prevoient quelles sontles pieces dont doit etre compose le dossier et a.quelle echelle doivent etre confectionnees les diffe-rentes planches du projet.

Dans d'autres pa3s comme l'Italie, des syndicatsprofessionnels ont fiXe des regles de ce genre.

Pour la redaction, des planches dessinees, it estrecommande d'employer certains signes convention-nels internationaux (ceux de la Federation de Lon-dres). En Allemagne, des regles extremement de-taillees sont etablies.

Le plan topagraphique est le document. qui con-stitue la base du projet urbanistique. Il peut etrefonde sur le cadastre ou sur les plans parcellaireset it est realise soit par voie topometrique, soit parvoie photogrammetrique (aerophotogrammetriqueou stereophotogrammetrique),,

Les plans bases sur le cadastre different de ceuxparcellaires en ce qu'il leur est annexe un registrecadastral et qu'ils sont organises selon une loi ducadastre. Cette loi varie d'un pays a l'autre et semodifie au tours des temps, du fait qu'elle vise desobjectifs differents et, en premier lieu, un objectiffiscal.

Les plans photographiques peuvent etre utilisestres differemment, meme en urbanisme; on les ob-tient par la methode dite photogrammetrique.

La photogrammetrie, qui est la perspective inver-see, est une science de date relativement recente; elleest parvenue a un 'grand degre de perfection et

www.dacoromanica.ro

Ix

presente des avantages importants, quant an tempset quant au prix, dans l'etablissement des plansgraphiques. C'est pourquoi on l'emploie de plus enplus.

Le dernier plan topographique de Bucarest a ete.execute en 1928 par vole photogrammetrique avecle concours de la <Compagnie Aerienne Francaise>>(de Paris).

Le systeme ci-dessus est particulierement propreaux terrains de plaine. Pour les terrains accidentes,on recommande plutot la suTreoplioto7arametriequi est l'application d'un plienornZne inverse de lastereoscopic.

Les ,clichés photograpluques intiaux pris danscertaines conditions et avec certa:ns apparel's, tor-ment inn plan photographique d'ensemble: l'avant-plan. Celui-ci doit etre redresse de telle sorte quela projection conique oblique soit transformee enune projection conique droite et A correspondre en-suite, par roperation de la restitution et dans cer-taines conditions. a une projection orthogonale. Onohtient ainsi le plan photogrammetrique a l'echelle,apres quoi, on passe au plan graphique equivalentau plan topographique.

exist des appareils automatiques pour la pho-torestitution (avec nivelment) tell que les appareilsHuegershoff, Wild, _Nistri, etc.

La precision, des plans photogrammetriques est-suffisante pour les necessites urbanistiques. Leurprix varle, de 2.000. a 6.000 francs par kilometrecarre, pour les plans a l'echelle de 1/5000 et de1/1000, selon le cas et les travaux qui, sont de-mandes.

Il

www.dacoromanica.ro

X

La Roumanie possede aujourd'hui un ServiceAerophotographique capable d'executer des plansphotogrammetriques et stereophotogrammetriques,dans des bonnes conditions.

Lin nouveau plan topographique est indispen-sable a l'etablissement d'un bon projet d'amenage-ment urbanistiaue.

Urbanohistologie

La constitution et les fonctions du <<corps urbanis-tipue>> sont: d'une part les elements terrain, cons-tructions et population; d'autre part, les fonctionshygieniques (vitales, defense, alimentation, elimi-nation), economiquqes (elaboration et transports)et esthetiques (embellissements c. a. d. sensoriels,sentimentaux, intellectuels). La documentation etle programme urbanistiques aident a la realisationde la synthese fonctionnelle urbanistique.

Le terrain est organise au moyen de plans: super-urbanistiques (nationaux), regionaux et locaux,chacun de ces divers plans ayant des fonctions ca-racteristiques.

La population est un element essentiellement va-riable et c'est d'elle que nait la circulation.

Les constructions jointes au terrain ont donnenaissance a des styles urbanistiques evolutifs, maispour les creations nouvelles l'etude sy-nthetiquepoursuivra un style ou plusieurs styles urbanisti-ques actuels, tandis qu'aux vieilles creations est re-serve le chapitre de l'urbanothgrapie.

L'organisation territoriale. Elle est comprise dansle plan urbanistique des categories ci-dessus.

www.dacoromanica.ro

X1

Le plan superurbanistique (national) commencea peine a etre esquisse dans certains pays oil cepen-dant it est plus en plus a l'ordre du jour. En ce quiconcerne la Roumanie, C. Sfincescu a donne des de-tails (Urbanistique Generale). Aux Etats-Unis its'impose davantage par suite du conglomerat admi-nistratif qui y existe.

Le plan regional s'est developpe surtout depuis-1920 en Angleterre, en Allemagne, aux Etats-Unis,et ensuite en France et en Italie. Abercrombie,Adams et Unwin ont indique un certain nombre deprincipes pour les plans regionaux (plan d'utilisa-tion du terrain, repartition en Ales, voies de com-munication, services publics).

Comme exemples de plans regionaux interessants,.on peut titer celui de la region de Manchester(2685 k. m. q.) ; ceux de Boston et de Chicago.(8000 mulles carres et 5 millions d'habitants), ceuxde Los Angeles, de Philadelphia (4000 milles car-res et 3,5 millions d'habitants environ), enfin de laregion de la Ruhr (Westphalie).

On donne des relations plus detaillees relative-,regionment au plan de la de New York, pour la-

quelle on indique differents schemas des solutionsproposees pour une agglomeration envisagee de 21millions d'habitants en 1965; de meme pour le plande la region de Paris (projet de Jaussely et le projetmis a l'etude en vertu de la loi de 1932) ; de memeencore pour le plan de la region de Berlin (esquis-se des 1911 et aujourd'hui etendu a une, surface de350.000 ha. comportant 10 millions d'habitants) ;de meme enfin au plan regional de Rome (A. peine

www.dacoromanica.ro

tX11

esquisse). Mais on donne surtout des details stir leplan regional de la grande. agglomeration de Lon-dres oit Unwin est l'expert d'une commission com-posee de 45 membres.

Le plan regional du Grand Londres s'est occupeparticulierement de la decentralisation,.de la crea-tion d'espaces libres et du developpement lineaire(Ribbon development) qui doit 'etre organise surd'autres bases en meme temps qu'est constitue unfonds pour assurer l'amenagement d'espaces libres.

Unwin calcule le besoin d'espaces libres a 3,5 ha.par 1000 habitants. La population de Londres s'ac-croit aujourd'hui d'environ 66.000 habitants par anet occupe chaque annee 230 ha. environ de maisonsneuves.

La Rournanje a besoin de certains plans regio-naux, mais la question n'a meme pas encore eteposee d'une maniere categorique pour Bucarest sice" n'est pour un plan quasi-regional (37.000 ha.).

-111Outefo. is, C. Sfintescu a public plusieurs etudesrelatives a un' plan regional'de Bucarest.

D'apres les etudes de C. Sfincescu faites en 1932,le plan regional Bucare.,t separe la metropole desfaubourgs par des, espaces libres. Les constructionsne sont admises que dans le zones d- construction,le reste constituant des espaces non aedificandi,d'une densite decroissante du centre de la metropolevers la peripherie et dans les faubourgs; it proposeegalement l'etude de l'amenagement certainnombre de localites plus eloignees, celles au moirespresentant une valeur esthetique.

Il'est propose ''adopter un plafond pour la po-pulation de la region de Bucarest jusqu'a la ceinture

d'un

www.dacoromanica.ro

Xllt

des :fortifications: 1.250.000 habitants environ. et:1.500,000 au maximum ,(soit approxitnativement850.000. habitants dans la metropole et '400.000dans les faubourgs); cesicaracteristiquesettint 'sus-.ceptibles do fourniril'indice urbanistique ,optirnarnde la loealite et de lui :assurer uhe personnalite.

Les espaces libre' 'de la ceinture'serVirortt egale-rnent,cornimp boulevards 'de!ceintture, propres a de-charger -la mretropole trafie inutile,et. de relier:les faubourgs -entre 'eux; 'en outre,'tout te long decette ceiriture verte':seraient Organise'es les voies fer-rees et leurs -annexes (gares,triages, etc:).Les espa-ces qibres'' 'dans :la metrOpole devront totaliser '600'ha.' et 1700 utres4ta, devront encore eici4era.ripherie et dansiles foubourgs. Les faubourgs satel-liteg seront' alriefiages et' cites-jardins 'poor environ20.000 'habitants. La' surface,gtotale construite ne de-vra pas depasser 9000 ,ha.,sur les 37.000 'ha..de lazone administrative indiquee par, le plan. ,.

Le territoire darts leplan local 'est -examine an debut-sous le rapport (le l'usage; c'est-a-dire du deg,reet dugenre d'usage, de IdAirebtion et de l'etemlue du ler-ritoire '

b4organisatiOn`'des-territoires dans ce plan estfaite an point de Vtie' de la' d'elimitation, de la n;-paili-ion'en zones, de la 'circulation, et du -pa. ysagenaturel.'

La dElimitation"pres'ent- althrnatil es ou ag-glomeration nouvelle, ou extension nine agglome-ration deja existence.

t,Dans le premier cas, la questron crjine'vill'e rieui;e-

,

pour plus de '360.000.habitants .(Canberra, ge poserarement; it s'agit plus souvent de citeslardins pain:

,

p&-,

1 nx s

www.dacoromanica.ro

xw

20.000 a 60.000 habitants. La densite territorialepent etre de 100 a 150 habitants par ha. Dans lesvilles satellites de Paris, ii en est qui demandentqu'il ne soit pas admis plus de 100 habitants parhectare. Dans tons les cas, it importe d'être fixeprealablement sur le sol futur de l'agglomerationnouvelle afin de pouvoir etablir la densite, puis lasuperficie qu'occupera ville. A cette superficie ity a lieu d'ajouter les supplements neeessaires pourla ceinture agricole, les industries, les pares.

Dans le cas d'extension des agglomerationsdeja existentes, it faut etudier d'abord la cour-Ile indignant Paccroissemeitt de la population afinde determiner son evolution future; ensuite it fautexaminer la densite et enfin la superficie qu'occu-pera l'agglomeration. A cette superficie, it fautajouter encore des supplements pour la ceintureagricole, les industries, les pares.

Il existe des diagrammes indignant l'accroisse-inent de la population de certaines villes et on enpent deduire leur aeCroissement futur. Il arrivequelquefois que par le plan urbanistique local onpropose de fixer un plafond de la population. Engeneral, l'extension doit decongestionner le centreen aidant a la circulation et en augmentant les su-perficies plantees (Le Corbusier). L'urbaniste pre-vient la -misere des logements par un plan judicieuxde l'extension. Stiibben propose une superficie detine fois et demie a deux fois celle de la vine pourl'extension, mais ce ne pent etre la une regle, car itest des villes qui s'etendent et d'autres qui perdentde leur population (Vienne, Constantinople) dansles unes, la population est moins dense et elks pen-vent encore recevoir des habitants; dans ,d'autres la

la

www.dacoromanica.ro

XV

population est plus dense et s'etend plus rapide-ment (Londres et Paris, cette derniere a depassequatre ceintures de fortifications).

L'extension peut etre annulaire (cas aujourd'huiassez rare) ou tentaculaire (cas frequent dans lesgrandes vines situees le long de voies de communi-cation par exemple Berlin). Les Brands fleu-ves s'opposent souvent aux extensions sur les deuxrives (Cologne, Vienne). Baumeister a indique unemethode pour l'etude des extensions qui entrainentsouvent la creation de communes, chose qui est arri-vee a Bucarest.

La repartition du territoire en zones comprend lesespaces libres et les espaces a construire. Ces der-niers sont faciles a choisir lorsqu'on se trouve enterrain plat, mail plus lifficiles en terrain accident&Dans ce dernier cas, on recourt au plan d'expositionsolaire du terrain, par exemple comme l'indique R.Danger, car it nest pas recommande d'installer deshabitations dans des zones d'ombre.

Les espaces libres publics necessaires peuventetre determines, au point de vue de la surface et dela situation, par la methode des zones d'influenceindiquee par C. Sfintescu pour le plan regional deBucarest, en utilisant un tableau numerique (bare-me). Wagner et Migge ont donne des chiffres in-teressants qui ont conduit an bareme et a la metho-de des zones d'influence mentionnee plus haut.

L'utilisation du site naturel est recomtnandablepour la delimitation et la repartition en zones ainsique pour le trace des grandes voies de communica-tion (voies ferrees, rues) et surtout pour l'emplace-ment des monuments importants.

Les voies ferrees etant rigides nuisent en general

www.dacoromanica.ro

XVI

a la beaute du 'paysage et 'c'eAt_pdurquoi ii y"a lieud'observer comme regle que' le paysage soit vu 'leplus possible de la ligne et 'vela vtielemoins-possible du'''cotedut paysage. De liambreux_exemples sonreites oil ee' prineipe a ete respect&

existe attssi des villes' oii &Tut Pa pas 'ete.Les rues''etant plus IleXibles'ne iiiiiseht. pas an

paysage. En general, les allereg ithvortarites qui sui-vent les4allees sedt droites etlarges;1 flanc de eo;teau, elles peuvelit' Otte Tans 'etkoites et'phisses *parce'ltue 'naturel imPoSe cede disposi-tion, ainsi que les exigences de la ciienilifiA et docertaines 4nstallafions d'interet "

`Le chOix cle centies- morunnentauf 'se 'fit eri. dherchant 'dans le 'site- 'nature' l'es pOints"predomints,les 'Silhouettes' interessarites'k 1 lai4geS pekspec-'tives. 1'. '

Dans te but 'de "prececleflavatit out 'I.l'epirre des'lignk'de cotironnemerft''( iino. That);d'etudier ensuite 'iilliouettes prelicTre parexemple une 'predominante '(BayniOnd), - de clier-cher enfin le centre 'de eommandement; 'cornme'ra_fait L'En f ant a Washington: Le plan' topograpliiqueayant des courbes 'de liveau ediseg ekt indispen-sable a Celle 'etude ;-a tette tiebasiori`Seroht fixees'les.zones de servitude <41.on-altins -tollendb>.- banger'propose 'de faire un plan special ifomme <<plan dusite>> dans lequel appataissent tonstafationS.duquel naissent les deductions. ''

L'espace Libre. L'e4pace More dOit etre etudie. parrapport 'Pespac6.'constritit era la' tikeulationret'ifpeut se compo'ser de.tiois parties, ayant chaeune finefonction particuliere, a SaVoir: les' hies -(ciretila;

lignesoit

mais

sinutu:

' s' ' ' " ' .'" "117 alien

et' d'en

'et"

a

"

www.dacoromanica.ro

XVII

tion), les places (stationnement) et les pares (re-creation) .

La rue doit etre examinee d'abord en tant qu'or-gane de la vine, secondement comme element del'appareil circulatoire, enfin au point de vue de lastructure proprement dite.

En tant qu'organe de la ville, la rue doit etre eco-nomique (de penetration on d'interet local), hygie-nique, esthetique (esplanade, avenue, belvedere).

Comme element de l'appareil circulatoire, la ruefait souvent partie d'un systeme (schema) posse-dant soit un caractere geometrique (triangulaire,rectangulaire, diagonal, en losange, hexagonal, ra-dioconcentrique, en eventail) dont on peut citer denombreux exemples anciens et modernes; soit uncaractere mecanique (Barbieri), c'est-h-dire mono-polaire, bipolaire, tripolaire, etc.. Comore fonctiondans le systeme, elle peut etre de grande circulationou secondaire (d'habitation).

Les rues secondaires, d'habitation, peuvent suivreeines aussi, des schemas actionometriques ou helio-tropiques (exemples modernes) et peuvent etre desrues, des passages, des impasses.

Pour les rues de grande circulation qui formentle reseau principal, les mailles de ce reseau peuventenfermer des superficies de 1 A 4 k. m. q. d'apresla situation par rapport au centre; selon Liibke, cessuperficies ne devraient pas depasser 1 k. m. q.

Au point de vue de la structure, les rues doiventetre etudiees en ce qui concerne: le trace, le profilen long, le profil transversal, la superstructure, l'in-frastructure, les aflignements, les croisements.

Le trace peut etre droit, brise, courbe, selon la2

www.dacoromanica.ro

XV1i1

circulation de la rue et le relief du sol. Le rayondes courbes ne doit pas etre inferieure a certaineslimites correspondant a des vitesses maxima don-nees (pour une vitesse de 100 km. a l'heure, lacourbe doit avoir un rayon minimum de 880 m.).

Lorsque la rues sont des avenues (role estheti-que), it y a lieu de conserver certains rapports, ain-si que des traces droits sur une longuer egale a aumoins 30 fois la largeur; pour les esplanades le rap;'port doit etre approximativement 8. En raison deleur faible longueur, it est recommande egalementd'adopter pour les impasses (allees fermees), le tra-ce droit, tandis que pour les passages it existe toutessortes de traces.

Dans les cites-jardins, le trace des rues pent etreextremement varre et etre adapte au terrain pourl'economie et l'esthetique. Lorsqu'il s'agit de ter-rains tres limites, on choisit de preference des tracesse couppant autant que possible perpendiculaire-ment aux limites des proprietes de facon a ne pasetre oblige d'avoir recours a des constructions con-secutives en dents de scie (redans) ou a des rectifi-cations de homage.

Lorsque le trace suit une cote (corniche), it y alieu d'etudier les zones «non aedificandi» et «nonaltius tollendi>>.

Le profit en long doit etre etudie en ce qui regar-de la cote de la rue par rapport an niveau des eauxsouterraines, au niveau du terrain des proprietes ri-veraines et surtout aux declivites qui prennent nais-sance, en tenant compte de la nature et de l'inten-site de la circulation.

Il importe d'eviter plutOt de remblayer que dedeblayer, bien qu'il y ait aussi des inconvenients

www.dacoromanica.ro

XIX

deblayer. Dans un grand nombre d'importantes ar-teres des villes des Etats-Unis, les declivites ont eteameliorees par des travaux ulterieurs. La decliviteadmissible est plus grande s'agit de terrainsacidentes (ou l'on recourt parfois aux escaliers) etdans les rues de faible circulation, que dans les ter-rains plats et dans les arteres de circulation active.

Le choix du pavage doit etre fait en tenant comp-te de la declivite de la rue. Toutefois, des declivi-tes minima sont necessaires pour l'ecoulement des'eaux superficielles et menageres vers les egouts.

Un profil en long concave est plus esthetiquequ'un profil convexe. Des types de profils concavesesthetiques sont indiques de meme que sont exposeeles regles permettant d'eviter les faits inesthetiquesale la convexite (crete du profil convexe).

Le profil transversal doit etre etudie au point devue de la largeur, de l'utilisation, des pentes trans-versales, de l'encadrement. Pour les rues affecteesl'habitation, le profil transversal doit etre economi-que; pour les rues de circulation, it doit etre envisa-ge comme devant suffire egalement dans l'avenirun trafic de grande vitesse. Lorsque la chose n'estpas possible, ou bien it faut recourir aux rues paral-ides <<collectrices» ou bien it faut modifier les di-rections de trafic par la decentralisation, la distri-bution en zones, etc.

Les rues de grande circulation doivent etre ame-nagees an debut avec un <<profil elastique», facile-ment readaptable a de nouvelles situations, ainsique le declare Folwell. Le nombre des vehicules etpar consequent rintensit4 du trafic futur est deter-mine soit d'apres la formule de Lewis, rectifiee parLiibke, soit d'apres les evaluations de Drexler, soit

lorsqu'il

www.dacoromanica.ro

XX

d'apres les indications de Goodrich (bonnes pour-les villes des Etats-Unis), soit d'apres la formule dela << commission de la circulation» de la ville de.New York:

T=K. R"

dans laquelle T represente le trafic, K une cons-tante, R le nombre des vehicules qu'on estime de-voir etre enregistre dans l'avenir, n un indite quipour New York varie entre 0,37 et 0,98. On fixeensuite le nombre des files de vehicules dans uneartere par rapport a la vitesse admise en utilisant.les diagrammes de Lewis, mais rectifies, ainsi, que-l'indique Liibke, en raison des obstacles qui s'in-terposent dans la circulation et surtout des croise-ments. Le coefficient de reduction pent etre impor-tant selon la nature de l'obstacle. Par exemple, dans.le cas d'une interruption de la circulation a ura,

croisement, ce coefficient de reduction X% est:

3600 n . -c

X %- 3600

oa n represente le nombre des croisements etle temps de l'interruption de la circulation a.un croi-sement. Les obstacles les plus frequents sont, a Phi-radelphie par exemple, les croisements (83%), Lan-dis que les autres obstacles sont a peu pres negli-geables. C'est pourquoi, pour les arteres de pene-tration, a Bucarest meme, it est recommande. d'adop-ter des largeurs de 50 a 60 m., voire meme de 100'm. (superhighways).

C'est une erreur de croire qu'une artere de cir-culation doit avoir un profil transversal constantet it est aise de prouver que, lorsque les croisements

100

T.

www.dacoromanica.ro

XXI

.sont rapproches, it peut etre necessaire de doubler

.et meme de tripler la largeur de la voie, afin deanaintenir au trafic une intensite constante.

La largeur des rues secondaires peut etre tres eco-nomique (a partir de 4,70 m.) comme dans les ci-tes-jardins ou les villes de luxe. Dans les grandes vil-les, comme Vienne, on a admis comme largeur nor.-male 16 m. A Bucarest la largeur normale est de12 m. mais, la neige exigerait une largeur supe-rieure. II existe de tres nombreux types de profiletransversaux en ce qui regarde l'utilisation de la

largeur de la partie carrossable.La soperstructurz des rues comprend le pavage.

les plantations, les refuges, les reverberes, les edi--cules de toutes sortes, etc. On indique en ce qui con-cerne les pavages et les exigences des' plantations(distance entre les arbres, essences a planter, dis-

positions) quelques donnees strictement necessairesA tout urbaniste.

Les refuges doivent etre etudies par l'urbanisteall point de vue de leur emplacement, de leur for-me, de leur grandeur, attendu gulls ont un rolefonctionnel. Les edicules doivent 'etre aussi peunombreux et aussi peu visibles que possible car, avecraison, Guerard les qualifie 'de <<pustules edilitai-res>>. Les. monuments doivent remplir en memetemps que des conditions d'esthetique, des condi-tions d'emplacement par rapport1 la circulation.

L'infr.astructure de la rue comprend en generalles tr'avaux d'interet sanitaire: alimentation en eau,

les canalisations, les cables, etc. Ccs accessoires doi-vent 'etre installes scion certains principes parce clue4etant tres 'nombreux, ils finissent par devenir des

www.dacoromanica.ro

XXII

obstacles serieux pour les travaux et l'entretien despavages.

Le cadre de la rue est forme par les constructions..On distingue l'alignement de la rue et ralignementdes immeubles (le dernier forma= le cadre). Il estrecommande en general (guerre moderne) que lesdeux alignements ne coincident pas, afin que la dis-tance entre les maisons soit aussi grande que possi-ble. 11 est recommande egalement que les jardins-existant devant les maisons soient le plus grands pos-sibles. Autrefois, Henard avait propose des aligne-.

ments en dents de scie, en redans; dans les cites-jardin, Unwin a execute une grande variete de dis-positions pour cette sorte de retraits. Les aligne-ments des constructions devront autant que possibleetre paralleles a ceux des rues et non obliques. Sierki.a indique que dans certains cas it est desavantageuxque le front des immeubles soit oblique par rapporta l'alignement de la rue, par exemple dans les rues.commerciales et meme au point de vue hygienique.L'alignement dans le plan vertical (alignement des-corniches des immeubles) a de l'importance aupoint de vue esthetique.

Les arcades forment un cadre esthetique et prati-que en ce sens que dans les rues de grande circula-tion elles constituent un abri pour les pietons encas de pluie et preservent les trottoirs de la neige.El les etaient utilisees Mk dans rantiquite. On trou-ye partout de nombreux exemples de trottoirs cou-verts d'arcades (Montpazier) meme a l'etage-

(Chester).Les croisements des rues doivent etre considerew

an point de vue de la circulation et an point de vuede l'esthetique. Au point de vue de la circulation,,

www.dacoromanica.ro

XXIII

ils devront etre espaces le plus possible les uns desautres et eloignes aux arteres de grande circulation(800 a 1000 m.) parce qu'ils diminuent le debit cir-culatoire (capacite) de la rue.

Des ameliorations ont ete propose: celle des ruesen sous sot, (Le Corbusier) mais cette solutionne saurait etre appliquee que dans les villes ayantplusieurs millions d'habitants. La superposition desvoies est une solution plus souvent usitee, que cesoit celle proposee par liebrard, que ce soit la su-perposition «en tournante» de Ventre, que ce soit lasuperposition «en trefle» executee a New Jerseydans les Etats-Unis, ou qu'il s'agisse enfin de tun-nels comme a Paris (Porte Dauphine),

Les pans coupes facilitent egalement la circula-tion aux croisements et l'on recommande qu'ilsaient de 10 m. (Ford) a 46 m. de vue Libre (Brix).A Barcelone les pans coupes ont uniformement 20m. Unwin a employe diverses dispositions ayant lememe effet que le pan coupe. Raymond a caIculedes baremes pour la Tongueur des pans coupes. Onreussit parfois a eviter des expropriations en lais-sant les etages sur l'ancien alignement et en ap-pliquant le pan coupe au rez-de-chaussee seule-ment (Bucarest, Montpellier).

Lorsqu'on vent donner une forme au croisement,an point de vue esthetique, on peut employer uneserie de dispositions qui transforment le croisementen de petites places de differentes formes.

La place, classee d'apres sa fonction dominante,peut etre soit de circulation (economique), soit ar-chitecturale (esthetique), soit l'exploitation (eco-nomie), soit un square (hygiene).

www.dacoromanica.ro

XXIV

La place de circulation est earacterisee par lecroisement d'au moins deux rues et par l'intensitede la circulation. 11 y a lieu d'examiner s'il est plusavantageux de faire converger plusieurs rues en unseul point ou de les faire converger en plusieurspoints voisins, c. a. d. disperser la circulation. Il estimpossible de donner a cette question une reponsed'un caraetere general; la solution varie selon lescas. Lorsque les distances entre les points de conver-gence soot petites, on a des places groupees, dans legenre arhitectural, ou meme des places groupeesdans le genre des places de circulation (si la cir-culation est tres intense).

Pour une place de circulation, it faut &tidier: a)le mouvement des vehicules; b) la forme et l'eten-due de la place; c) les accessoires propres a faciliterla circulation.

Le mouvement des vehicules pent etre, en vued'augmenter la capacite circulatoire de la place etd'eviter les accidents: un mouvement continu (giratoire, c. a. d. tangentiel et la circulation melan-gee) ou un mouvement discontinu (croise). Plusl'angle de collision de deux vehicules est faible, plusle debit de la circulation pent etre eleve pour unrang de vehicules; pour plusieurs rangs, le debit leplus considerable est obtenu par le croisement per-pendiculaire des files. Il en resulte que le mouve-ment giratoire est avantageux comme mouvementtangentiel pour un seul rang de vehicules, tandis quepour les traffics intenses, lc mouvement croise estplus recomande.

Une place de giration pent avoir une capacite decirculation plus on moms grande, selon le nombrede rues convergentes et la dimension du diametre

www.dacoromanica.ro

XXV

de la place; cette capacite peut etre comprise entre1720 e 9200. vehicules Pheure.

m dange,Lorsque le mou-

vement est le debit possible vane entre1150 et 7400 vehicules a l'heure, selon le cas; enfinlorsque la "circuMtion est croise, it est necessaired'organiser un service de police. C'est pourquoi lesplaces qui ,sont destinees a devenir des places degrande circulation dans certaines _directions ne doi-vent pas etre organisees pour le mouvement gira-toire permanent, celui -ci etant de preference adoptea un trafic faible, mais elles devront etre organiseespour le mouvement croise. La oil le terrain est cher,la circulation croisee 'est plus econornique.

Les places oil se croisent plusieurs rues (6 a 8),de faible trafic serhnt traitees en places de circula-tion croisee; si dans certaines directions existent destrafics plus intenses, it y a lieu de recommander la,combinaison de la circulation giratoire avec la cir-culation croisee.

La Plata Victoriei a Bucarest devra etre orga--nisee dans l.'a.venir pour une combinaison du moll-vement giratoire 'et du mouvement croise dans cer-taines directions.

En ce qui concerne le diametre du noyau centraldes places de giration tangentielle, Liibke a itldiqui;

an.Lt formule d= on n represente le nonthre dcrc

rues convergentes, a ld distance entre les debouCUsde rues (de 25 'a 75 m.) et 7r le nombre connu; pra-tiquement d = 80 a 100 m.

Pour les places amenageeS en giration melangee,d pent varier entre 25 et 50 m.; par contre, les.debouches des rues doivent etre elargis.

Les accessoires d'une place de circulation sont en

A

www.dacoromanica.ro

XXVI

premier lieu les refuges qui guident la circulation,comme ceux sis au milieu des places, devant les Ba-res, devant les theatres, etc.

Les places architecturales ont pour fonction prin-cipale l'esthetique qui se trouve realisee surtout parle cadre (forme, par un paysage ou plus souventpar des constructions architecturales). Nous avonsindique dans 1'Urbanistique Generale comment estrealisee la fonction esthetique par le cadre et les.exemples celebres tres connus.

Unwin a propose de realiser divers types de pla-ces secondaires par la variation geoinetrique des ca-dres. J. Raymond a propose une place dite «à vuetriangulaire» vers un cadre naturel.

En ce qui regarde la distribution des places ar-chitecturales sur la surface occupe par fis vine,nous rappellerons les regles de Camillo Sine. Il y ades places architecturales qui sont distribuees au ha-sard et d'autres dont la distribution doit etre relati-.vement uniforme sur toute l'etendue de la ville.

Les places d'alimentation peuvent etre affecteesa des marches de gros ou de detail. Celles qui sontaffectees aux marches de gros sont de regle concen-trees en une seule dans les villes ne depassant pas500.000 habitants. Dans les villes comptant plu-sieurs millions d'hahitants, les places pour les mar-ches de gros peuvent etre an nombre de deux etmeme quatre (aux 4 points cardinaux), comme ita ete propose pour Paris. Toutefois, lorsque l'ali-mentation se fait par une voie d'eau passant par lemilieu de la ville et lorsqu'il s'agit de tres grandervilles, it peut n'y avoir qu'une seule place affectee-aux marches de gros (Paris, Budapest), tandis quesi l'alimentation se fait par voie ferree ou par rou-

www.dacoromanica.ro

XXViA

te, ily a lieu de recommander plusieurs places pourl'organisation de marches en gros dans les grander.villes (Bucarest).

Les places reservees aux marches de detail peu-vent etre organisees par quartiers et a une distancede 1-2 km. les unes des autres.

Les places reservees au ravitaillement alimentairepeuvent etre couvertes (Reims, Paris, etc.), demicouvertes (Madison, Gelsenkirchen, etc.) ou decou-vertes (volantes) a Washington, Odessa, etc,. Lesmarches couverts ont absolument besoin de frigori-feres divises en compartiments pour les differentescategories d'aliments. A New-York it existe une in-stallation frigorifere d'une capacite de un millionde m. c.

Les foires et les expositions exigent des surfaces-plus vastes et d'etendues fort variables, allant dequelques hectares (l'exposition de Paris de 1855.occupait 10 ha.) a des centaines d'hectares (l'expo-sition de Chicago de 1893 occupait 320 ha.). Il y ades expositions qui disposent de halls permanents.(Berlin) avec les 3 halls du Kaiserdamm qui coa-vrent 30.000 m. q.

Pour les foires hebdomadaires de petites villes,it suffit de terrains de 2 a 5 ha. et pour les foiresannuelles de 5 a 20 ha.

Les places destinees a servir de pares pour auto-mobiles deviennent de plus en plus necessaires,surtout dans les grandes sidles. A NewYork et a.Chicago on en est venu a transformer en places dece genre, meme des terrains fibres particuliers, carles taxes payees constituent un revenu interessanLA Detroit, on a construit un garage pour autos de25 etages, pouvant contenir 1200 voitures, parce

www.dacoromanica.ro

_XXVIII

-que dans le centre des affaires on manque toujoursd'espace pour le stationnement.

Parfois on recourt pour ce genre de places a despares souterrains. Il en a ete propose plusieurs aParis; a Buenos Ayres it est question d'organiser unreseau de 6 pares souterrains de ce genre..

Les places squares ont pour fonction dominanteThygiene (tranquillite, air, lumiere). Plus les cons-tructions sont elevees et /lenses dans une \Tulle, plusles squares doivent etre nombreux et plus ils doi-vent posseder de verdure. Il arrive parfois que cer-tains de ces squares servent egalement pour les jeuxdes enfants et pour l'education physique (Reims).

A Paris, on a commence a transformer en 'squa-res-jardins meme des terrains particuliers non con-.struits rest& libres entre les ilnurs de certains im-meubles.

Les divers espaces libres pour le reconfort (avecrecreation active ou non), productifs (ceinture a-.gricole) ou organiques (cimetieres, aeroports, hy-droports, strands, etc.) peuvent etre publics ou par-ticuliers.

Les espaces libres de reconfort,cdits anssi espaces.verts, doivent satisfaire aux conditions. de distanceet de superficie resultant.de l'epure des zones d'in-fluence indiquees par Sfintescu et ils peuvent etreinterieurs ou exterieurs a la ville. Migge, Wagner,Forestier, ont donne ides tableaux indignant les su.-perficies hecessaires pour ce genre d'espaces. verts(pares de sports et de jeux d'enfants)...

Les terrains affect& aux jeux d'enfants deman-dent des arnenagernents et des. positions speciales.-Les plus convenables sont situes an milieu des blocset onit des superficies de 2.500 a 6.000 in. q. Les bas-

www.dacoromanica.ro

XXIX_

sins pour petits enfants, sur le modele de ceux deVienne, sont. recommandables. Les terrains de jeuxpour enfants de 6 a 14 ans doivent avoir entre 6000et 8000 m. q. pour permettre les ebats de 600 a800 enfants.

Les terrains de sport exigent des amenagemems-plus couteux, scion le genre de sport (tennis, croquet, jeux olympiques, rugby, foot-ball, etc.). Ences derniers temps, on a construit parfois des stadestres importants (Berlin, Turin, Lyon).

Pour la recreation active comme celle du golf, dupolo, de la plage, de la natation, etc. it existe habi-tuellement des espaces exterieurs a la ville, commepar ex. a Snagov, qui est situe a une distance un peutrop grande de Bucarest (40 klm.).

Les strands avec bassins de natation peuventetre pourvus d'eau renouvelee naturellement ou ar-tificiellement, et converts on decouverts. L'eau doitetre propre, car autrement elle pourrai propagerdifferentes maladies et certaines mesures preventi-ves doivent etre prises. Gage et Bidwell ant

une methode permettant d'etablir le coefficientde renouvellement necessaire de l'eau dans les bas-sins feitmes.

Les bassins doivent remplir certaines conditionsde dimensions et de dispositions, comme celles in-diquees par Schultze. Il y a de grands bassins de3000 a 50-00 m. q. des bassins moyens de 250 a 500m. q. et de petits bassins de moires de 250 m. q. AHastings (Angleterre) existe un bassin de 3000 m.q.; a Karlsruhe, un de 7000 m. q.; a Arnhem.(Hollande) ou voit un bassin qui pent etre convertd'un toit mobile sur des glissieres et qui est diviseen 3 compartiments.

que

www.dacoromanica.ro

xxx

Les terrains de golf exigent une grande superfi-cie (30 a 60 ha.) et les .hippodromes de plus grande-encore (50 a 100 ha.) Les autodromes, plus recents,exigent 120 ha. comme celui de Linas-Montlhery(pres de Paris) et leur amenagement est tres coil%teux.

En dehors des squares. les parts interieurs d'unevine peuvent etre tantot :eulement decoratifs, soitpopulaires (Londres). Quelques jardins peuvent-etre botaniques, zoologiques. Les eaux, (rivieres,lacs) naviga!)les ou non, sont en etroite liaison avecles pares (itucarest, Chicago, Berlin, etc.).

En 1932 it existait en Allemagne 44500 terrains-de sport, en Angleterre 800.000 ha, de pares; en'Tchekoslovaquie, 520 camps d'athletisme.

Les cimetieres sont places a la limite des villesmais beaucoup sont restes au centre (New-York,-eglise St. Paul). Certains sont exploites a l'exces(Paris); d'autres sont de veritables parts (Munich,Arlington pres de Washington). Les fours crema-toires sont lies aux cimetieres.

Les espaces libres particuliers interieurs sont dis-perses dans la vile et sont meme plus importants-que des espaces libres publics qui viennent en aideaux espaces particuliers.

Le Corbusier propose des blocs de construction de400X600 m. dans lesquels une superficie de 15%-soft construite et 850/o en cours groupees et plantees(au moires 480/0). Descamp demande 56% de sur-faces plantees et it donne aux constructions unehauteur de 70 m. (Paris). Albertini demande 7 m.q. pour les cours et jardins et 3 m. q. pour les jeux,par appartement, ce que nous considerons commeinsuffisant.

www.dacoromanica.ro

XXXI

A Bucarest, Sfintescu a recomande que les con-structions soient alignees egalement a l'interieur dubloc et non pas seulement sur la rue, afin de pou-voir obtenir des espaces libres particuliers a l'inte-rieur du bloc, suffisants et groupes. Les reglementsactuels en vigueur dans differents pays, laissent au-jourd'hui grandement a desirer en cette matiere.

Les espaces libres particuliers exterieurs sont as-sures par le zoning sous forme d'espaces <<non aedi-ficandi». Il n'est pas recommande aue ces espacesnon aedificandi soient 'declares seulement tempo-raires (comme a Vienne), mais soient decla-res seulement temporaires (comme a Vienne), mais

soient permanents, car autrement la disper-sion se peril et la ville s'etend exagerement. Il im-porte enfin d'instituer et de surveiller une servitu-de des arbres, comme it a ete propose par le planregional de Paris et comme it existe depuis long-temps dans d'autres pays.

Construction. Dans la synthese urbanistique, onexamine la construction au point de vue fonction-nel. c'est-à-dire en taut que logement, qu'edificed'interet public (propriete publique ou privee),que construction industrielle (publique ou privee) ;on l'examine encore sous l'angle des rapports reci-proques, c'est-h-dire du groupement, afin de fixerle mode de lotissernent et de formation des blocs(Rots) dans une

Les conditions architecturales, comme par exem-ple le style, viennent au second plan. Ce qui estinteressant c'est que fonction de la construction cor-responde au type de construction employe (cellu-laire, opaque, transparent, tunnel, mystique) et que

culls

quils

ville.

www.dacoromanica.ro

XXXII

le style architectural des constructions groupees soitau moms apparent&

L'habitation represente la construction dont lafonction sociale est la plus importante et c'est pour-quoi la solution a donner a l'habitation doit etreen premier lieu sociale. Il existe differents typesd'habitations: populaires, bourgeoises, seigneuriales.L'habitation populaire est la plus iuteressante aupoint de vue urbanistique.

Elle pent 'etre familiale ou collective. II y a diffe-rentes conceptions en ce qui concerne le developpe-ment des villes au point de vue des logements etmeme de l'encouragement aux logements populairespar rapport a ces deux genres d'habitations. Lespays socialement les mieux organises ont developpe-davantage l'habitation familiale dans laquelle le lo-cataire est le proprietaire lui-meme (Angleterre)d'autres oiz certains principes politico-socialistes oucommunistes predominent, ont tout fait pour favo-riser l'habitation collective dans laquelle l'habitantest locataire on, en tout cas tolere (Vienne, Russie).

A Bucarest existe une societe communale pour leslogements a bon marche qui, depuis 1910, a con-struit sans arret des logements familiaux dont le lo-cataire reste proprietaire; exceptionnellement, cettesociete execute egalement pour les autorit(s des con-structions avec des logements collectifs.

Des directives dans un sens ou dans l'autre sontdonnees par des reglements relatifs aux construc-tions communales et par les plans d'amenagement.

On donne differents exemples de types de loge-ments familiaux et d'habitations en blocs collectifs.

L'edifice peut etre une construction publique onseulement d'interet public. Les constructions publi-

t

www.dacoromanica.ro

ques formant des edifices peuvent etre consacressoft a Padministration, soit a l'instruction, soft auculte, soit a la sante publique ou a l'assistance, soitA des oeuvres d'interet economique ou de recrea-tion, soit a la surete, a Parmee.

D'autres edifices d'interet public, mais proprietesparticulieres, peuvent etre culture's, economiquesetc.

Autour des edifices publics se reunissent de nom-breux vehicules dont le nombre pent etre apprecied'apres le tableau de Goodrich, de sorte qu'il estpossible de calculer les espaces libres necessaires etd'etudier la circulation pour l'acces en bon ordreces edifices.

Constructions industrielles. Les constructionsindustrielles peuvent egalement etre publiques corn-me par exemple celles qui se rapportent a l'alimen-tation, a l'approvisionnement de la vine ou a Peva-euation; it en est egalement d'interet purement hy-gienique et d'autres enfin de caractere economique( mines, etc.).

Parmi les premieres figurent les abattoires, lesmarches au betail et aux fourrages et les industriesdependant des abattoirs. Les superficies necessairesces constructions varient avec la population des vil-les. On cite ,differents exemples d'abattoirs.

Il y a encore les laiteries communales qui exigentune organisation speciale avec des quais reservesdans les gares et des citernes isothermes, commedans les gares des environs de Paris.

Il faut compter encore les depots, comme ceux decombustibles qui exigent en general de vastes super-ficies (surtout les combustibles solides). Ces depotssont le plus souvent etablis aupres des gares de mar-

3

XXXIII

www.dacoromanica.ro

XX XIV

chandises ou dans le voisinage des ports. De memeles depots de materiaux de construction. ont besoind'espaces etendus, particulierement sur des quais,comme it en est A Paris.

Pour les industries, existent des entrepOts, habi-tuellement geres par l'Etat ou la commune mais quipeuvent etre aussi particuliers. Ce sont des etablis-sements necessaires, car ils facilitent le credit com-mercial et industriel et ils organisent la grosse cir-culation dans une vine.

Les constructions industrielles particulieres peu-vent etre en surface ou en hauteur, selon le genrede l'industrie et pour cela on organise des zones in-dustrielles par categoric d'industrie.

Le groupement des constructions forme ce quel'on appelle le regime de construction: it peut etreisole, double (semi detache), groupe (3 a 8 construc-tions) et ferme. Chaque genre de groupement estemploye de preference dans un quartier determineet pour certaines destinations de la construction. Enmeme temps que le groupement, on fixe la hauteurqui pent etre peu elevee (en surface), elevee ousurelevee (gratte-ciel).

Les definitions des differents termes relatifs al'habitation se trouvent dans le <<Glossaire de la Fe-deration Internationale de Londres>> (1934).

Les lotissements doivent correspondre a la fonc-tion et au mode de groupement des constructionset par consequent a la specialite de la zone et memedu quartier. Les lots pour les habitations ont assu-rement des dimensions tres differentes des lotS pourl'industrie. Les lotissements mal executes compro-mettent la valeur urbanistique d'une ville, car it esttres difficile de les amellorer ulterieurement. C'est

www.dacoromanica.ro

XXXV

pourquoi les lotissements doivent etre projetes uni-quement par des urbanistes.

Dans les quartiers de villas, les lotissements peu-vent etre tr.& varies tandis clue dans les quartiersd'habitations a bon marche, ils doivent etre unifor-mes et demandent une grande economie sur les rues.En Roumanie le rencherissement rationnel du me-tre carre loti, revient, par suite des travaux edili-taires, a 200 lei pour les lots d'une profondeur de20 m. et a 100 lei pour ceux d'une profondeur de40 m. En general les lotissements de terrain dansles zones centrales des villes sont beaucoup plus re-munerateurs que ceux de la peripherie.

Bartholomew a demontre que, clans les villes desEtats-Unis ayant une population inferieure a300.000 habitants, le pourcentage de la superficietotale de la ville a destiner a chaque quartier desdifferentes zones, croft clans le sens lineaire, maisclans une mesure differente pour chaque quartierquand la population de la yule augmente et que, parexemple, la superficie occupee par les logementsd'une seule famille est en moyenne de 20,6 fois lasuperficie occupee par les logements de deux fa-milies et de 38,7 fois celle occupee par des construc-tions d'habitations pour de nombreuses families.

Sierks a defini les expressions «Sehliisselwert» et-«Verkehrswert» d'apres lesquelles it est possibled'apprecier si un lotissement presente une valeur é-conomique, c'est-a-dire s'il est remunerateur et s'ilsatisfait bien aux conditions de trafic. Ces deux con-ditions doivent en effet etre satisfaites. Il demontreque dans les quartiers d'habitation, les blocs de 60a 70 m. de profondeur et de 600 a 800 m. de irm-

www.dacoromanica.ro

XXXVI

gueur, selon que la longueur se trouve sur uneannulaire ou radiale, satisfont a ces conditions.

Stiibben et Goecke ont etabli les dimensions con-venables a donner aux blocs et aux lots dans diffe-rents quartiers, en particulier pour les villes alle-mandes. Pour les quartiers commerciaux ils indi-quent deux types de blocs: les uns ayant une pro-fondeur de 80 a 120 m. et une longueur de 100 a240 in. et les autres une profondeur de 50 a 70 m.avec la meme longueur. Le pourcentage du terrainoccupe par les rues dans ces quartiers yank, suivantles cas, entre 25 et 55%.

Dans les quartiers affectes aux logements collec-tifs, la profondeur des blocs peut varier entre 60 et130 m. et la longueur entre 400 et 1000 m. selonrorientation; le pourcentage de terrain perdu enespaces libres publics (rues et squares) peut varierentre 23% et 40%.

Dans les quartiers d'habitation, on recourt de plusen plus, meme a Bucarest, aux allees fermees (im-passes), mais cela conduit ici a des logements tropentasses car des prospects rationnels entre les habi-tations ne sont pas imposes.

Faisant une application de ces principes de lotis-sements et de constructions a Bucarest, en respec-tant le plus possible les conditions de l'hygiene envue de retablissement d'une population approxi-mative de 900.000 habitants dans la ville et ses dif-ferentes zones, tout en tenant compte egalement desdispositions existant actuellement dans la ville, tel-les qu'elles sont indiquees par le recensement de1930, Sfintescu arrive aux resultats suivants:

Dans les zones industrielles, qu'il soit admis deslots d'environ 3000 m2 dans lesquels la superficie

www.dacoromanica.ro

XXXVIL

maximum construite, avec des hauteurs variabie,,soft des 5/10 du lot et que le prospect entre les con-structions soit de la moitie de la hauteur.

Dans les zones d'affaires, avec des constructionsde differentes hauteurs, que les lots aient des di-mensions variables mais que la surface construitesoft au maximum des 5/10 du lot et le prospect dela moitie de la hauteur de la construction.

Dans les quartiers a logements codlectifs, qu'ilsoft admis 60 logements par hectare avec 4 loge-ments par lot de 500 m2 et 4 etages, la superficiemaximum construite etant des 3/10 du lot et le pros-pect de la moitie de la hauteur.

Dans les quartiers d'habitations populaires qu'ilsoft admis 35 logements par hectare, avec un seullogement dans les maisons a rez-de-chaussee, par lotd'une superficie moyenne de 200 m2, les construc-tions occupant les 4/10 du lot et le prospect etantde la moitie de la hauteur.

Dans les quartiers de villas qu'il soit admis 30 lo-gements a 2 etages par hectare et 2 logements parlots de 430 m2, les constructions occupant les 5/10de la superficie et le prospect etant de la moitie dela hauteur.

Les transports doivent etre etudies specialement,independamment de leurs causes, de leur genre etde leur direction, au point de vue de leur organi-sation technique.

Les moyens de transport usites sont les plus di-vers: traction animale (animal ou homme) ; tractionmecanique (vapeur, essence, gaz, alcool, electrici-te) ; transports par voie terrestre, fixe ou mobile(trottoirs roulants.) ; transports sii4pendus (cables) :

www.dacoromanica.ro

XXXVII1

transports par eau; transports par air (avions oudirigeables).

Les conditions techniques se referent a l'amena-gement des traces, des voies, aux installations spe-ciales, etc.

Les transports par eau exigent des ports maritimeson fluviaux.

Les ports maritimes peuvent etre sur les cotes,proteges par des digues (Marseille) ou sur des cotesfluctuantes (Zeebrugge). Its peuvent etre a l'embou-chure des fleuves (New-York, Hambourg). Lesports sont en general separes par specialites et anmoins en deux: port commercial et industriel etport d'agrement.

Les ports fluviaux de navigation interieure (surdes fleuves ou des canaux navigables) peuvent 'etreamenages dans n'importe quelle ville et ils sont d'ungrand avantage pour le progres de la vine, pour lesgros transports et les materiaux bon marche. La vil-le de Paris en est un exemple typique et tend main-tenant a devenir un port de mer par l'approfondis-sement de la Seine jusqu'a an moins 8 m. et la crea-tion d'un chenal navigable. Les villes de Berlin, Chi-cago, etc. sont des ports de navigation interieure.

Bucarest tend k devenir un port relie an Danube.Les transports par voie ferrEe sont utilises pour

de grandes distances et pour de petits parcours in-terurbains (avec les satellites). Dans les grandes vil-les, les deux genres de trafic tendent a se separermais leurs gares respectives sont voisines ou unifiees(comme a Berlin).

Les voies ferrees exigent des conditions minimalesde rayons de courbure et des conditions inaximalesde pente en rapport avec la vitesse et l'intensite du

www.dacoromanica.ro

XXXIX

trafic. Entre Paris et Deauville on vient de mettreen circulation des automotrices Bugatti, qui parcou-rent 200 k. m. A l'heure.

Les croisements des voies ferrees avec les ruesdoivent se faire a des niveaux differents; souvent,ces croisements peuvent etre'evites par le mode d'e-tablissement des gares par rapport a la ville. Il y ades gares tangentielles a la vine, des gares centraleset des gares en bordure du guarder central. Dansle cas des gares centrales, les lignes entrent radia-lement dans la ville ainsi qu'il en est pour la pin-

part des gares de Paris qui sont en general des garesterminus. Sfintescu a etabli pour Bucarest un pro-jet de ligne diametrale avec gares ,de voyageurs &en-dues sur cette ligne le long des talus de la Dambo-vitza qui suit approximativement un axe de la ville.

Il imp orte de tenir compte dans les projets, derecartement des voies, des angles de raccordement,des distances minima entre les axes des lignes lors-que celles-ci sont doubles, triples, etc. enfin des ga-res et de leurs affectations differentes: gares de vo-yageurs, gares de formation, gares de triage.

On indique differents types de constructions ap-propries aux diverses sortes de gares.

Les metropolitains n'interviennent que dans lestres grandes villes ayant des superficies etendues etdes populations atteignant des millions d'habitants;rarement dans les villes dont le terrain est tres acci-dente meme lorsqu'elles n'ont pas une populationde millions d'habitants (Naples, Constantinople).Les metropolitains presentent l'avantage de la vites-se (25 a 50 km. par heure de vitesse commerciale)et d'une grande capacite de transport (14.000 voya-geurs par heure et par ligne, A Paris).

www.dacoromanica.ro

XL

La construction d'un klm. de ligne reviendraitenviron 200 millions de lei; la ligne souterraine estgeneralement plus coateuse que la ligne aerienneet chaque systeme a ses avantages et ses inconve-nientes.

A Paris, le metropalitain a des voitures de 2,40 m.de largeur, des lignes d'un rayon de courbure mini-mum de 75 m., des declivites maxima de 40 mmpar metre. Les quais des gares ant 4 m. de largeuret 75 m. de longueur et les gares sont distantes de500 m. les unes des autres. Le reseau comprend ap-proximativement 170 klm. Le prix de revient a eteen 1922 de 2 millions de lei or par klm. pour lesnouveaux travaux. A Berlin, le metropolitain estmains important et it a coilte a peu pres 3,75 mil-lions de lei or par klm.

Petersen a montre que pour qu'un metro soit re-munerateur, le prix de la construction par kiln. doitetre egal, au plus, en mares or, au nombre de voya-geurs circulant dans une ann.& sur la ligne.

La construction de lignes metropolitaines a flu-carest ne se justifie pas encore an point de vue eco-nomique.

Les tranways electriques interessent a peu preschaque ville dont la population depasse 50.000 ha-bitants, Bien que parfois et surtout dans le centredes grandes villes, it y ait tendance a les rempla::erpar des trolleybus ou des autobus.

Dans les villes dont la population ne depasse pas200.000 habitants, les lignes de tramway ont gene-ralement une disposition radiale et sont indepen-dantes les unes des autres; dans les grandes villesseulement elles sont reliees entre elles par des an-neaux circulaires (Schimpff ). En moyenne, on cal-

www.dacoromanica.ro

XL!

cule dans les villes entre 1,6 voyageurs par wagonet par klm. (Vienne) et 4,7 voyageurs par wagonet par klm. (Berlin). A Bucarest, on a compte jus-qu'a 6 voyageurs par wagon et par klm, ce qui in-dique qu'il n'y avait pas assez de wagons. La dis-tance entre les lignes yank de 2 klm. (Hambourg)a 0,9 klm. (Berlin).

Les wagons ont une largeur de 2,10 m. et une lon-gueur entre tampons de 10,60 in.; les courbes mini-ma ont 25 m. de rayon et, exceptionnellement, 15 m.

On adopte des dispositons speciales pour la posedes lignes, par ex. aux angles des rues etroites, auxtetes de ligne (boucle, triangle americain, tiroir sim-ple ou double), par rapport a l'axe des rues, d'apresleur largeur, aux stations, sur les places, aux croise-ments de rues, etc.

Le prix de revient du klm. de ligne avec accessoi-res (wagons, remises, ateliers) est a Bucarest de 20millions de lei et la rentabilite (dans les villes alle-mandes) etait de 4 a 6%.

Les autobus fonctionnent a l'essence et les tracessont soumis aux memes conditions generales et quepour les tramways. On fait actuellement des garesd'autobus (comme celle d'Antibes) et celle de Lon-dres (qui charge par jour 30.000 voyageurs).

Le trolleybus est ne de la necessite d'enlever letramway des rues etroites des grandes villes et defreiner mieux dans les pentes raides. Il est meilleurmarche que le tramway au point de vue installationmais un peu plus calteux au point de vue exploi-tation. On l'adopte de plus en plus.

Les akroports peuvent etre utilises pour la poste,les voyageurs, les ecoles, les services avec taxe, letourisme, les buts particuliers, les dmonstrations

www.dacoromanica.ro

XL11

(Hubbard), Leur prix d'installation revient appro.ximativement a 300.000 lei par hectare avec tousles accessoires, et leur entretient total revient a en-viron 4 millions de lei par an.

Les voies d'acces vers un aeroport doivent etrelarges, car it arrive parfois que des certaines de mil-liers de personnes y affluent (140.000 visiteurs enun jour a l'aerodrome de Cleveland).

On ne peut faire avec les aeronaves que des vo-yages a grande distance (intercontinentaux) ou desvoyages d'agre,ment car on ne peut atterrir on l'onvent.

Il y a a Bucarest deux aerodromes: a Baneasa eta Pipera. Celui de Baneasa a 126 hectares mais itdoit etre agrandi. Pour que le trafic par avion aug-mente, it est indispensable de creer dans un paysle plus grande nombre possible d'aeroports.

Coat d'une ville. Il est interessant de cal-elder le coat d'une ville mais on ne pent le faireque pour une vine neuve car pour une ville ancien-ne la chose est trop aleatoire.

Ce prix pent etre d'installation (creation) oud'entretient. Ill faut faire le calcul a l'hectare.

Prix d'instalation. L'auteur etablit qu'une vinerevient meilleur marche si elle est construite en im-meubles peu eleves que si elle est construite en im-meubles eleves, toutes conditions hygieniques re-stant par ailleurs egales. De meme, it a etabli que leprix d'une ville a l'hectare n'est pas une proportionsimple avec la surface de la vine, mais une fonctionplus complexe cn rapport avec la superficie totale.

Considerant le bloc de 80 m. de prof ondeur etde 250 m. de longueur et les rues environnantes de12 m. de largeur dans une petite ville, l'auteur a-

www.dacoromanica.ro

XL111

boutit. pour une ville ayant 30 logements par hec-tare (150 habitants a l'ha.) a un prix de 10 mil-lions de lei, dont 7,2 millions pour les logementsdans des constructions a rez-de-chaussee et a 2 eta-ges et le reste pour le terrain et les travaux edilitai-res et sanitaires (eau, egaits, pavages, eclairage etedifices publics).

Dans une grande ville, it y a lieu d'ajouter le prixdes differents moyens de transport qui est suscepti-ble d'elever de 4 millions environ le prix de l'hec-tare.

J. Raymond calcule que le prix du m' de lot setrouve eleve par des travaux de ce genre de 300 leien dehors du prix du terrain non loti.

Si Pon fait le calcul moyen par hectare, d'apresdes publications americaines incertaines relatives aucoilt total des principales villes du monde, prix eta-bli sur des donnees plus ou moins sentimentales, onaboutit a des chiffres assez peu concordants, a sa-voir: la valeur moyenne d'un hectare a New-York(prix total 30 milliards de dollars) serait de 53,5millions de lei; a.Londres (prix total 26 milliardsde dollars) la valeur totale d'un hectare serait de108 millions de lei; a Paris (prix total 11 milliardsde dollars) la valeur moyenne de l'hectare serait de211 millions de lei; a Berlin (prix total 11 mil-liards de dollars) la valeur moyenne de l'hectare se-rait de 230 millions de lei; a Vienne (prix total 6,5milliards de dollars) la valeur moyenne de l'hectareserait de 93 millions de lei; a Rome (prix total 3,5milliards de dollars) la valeur moyenne de l'hectareserait de 109 millions de lei.

D'apres les calculs affiches a l'exposition urba-

www.dacoromanica.ro

XLIV

nistique de Berlin, en 1931, la valeur de l'hectareBerlin serait de 190 millions de lei.

Il resulte d'une comparaison de ce genre que lesupplement de prix provient d'une forte plus-valuede terrain et d'un entassement exagere et malsaindes constructions dans les principales villes existantactuellement.

Pour Bucarest, l'auteur arrive a un prix approxi-matif de 150 millions de lei a l'hectare et a un prixde 20 millions a l'hectare dans la peripherie; selonSfintescu, la valeur totale de la ville representerait120 milliards de lei, sdit environ un milliard de dol-lars.

Le prix d'entretient d'une ville comprend le prixd'entretient des travaux et celui de l'administrationqui est fonction du systeme politico-social.

Dans les villes des Etats-Unis de plus de 30.000habitants, on a constate en 1917 que le prix d'en-tretien revenait approximativement a 450.000 leipar hectare de territoire urbain et meme 2 millionslei pour les grandes villes; a Bucarest, le prix d'en-tretien revenait en ces dernieres annees a 200.000lei par hectare. En repartisant cette sonune sur leprix theorique d'un hectare de la ville (sans la plus-value) qui est de 10 millions, le prix d'entretien re-viendrait d'une maniere generale a un chiffre de2% O. 5Q/o de la valeur de l'installation.

L'Urbanotherapie

Les travaux d'urbanotherapie ont joue un roleconsiderable au sieele dernier et c'est eux qui ontattire l'attention sociale sur l'importance de l'urba-nistique, par les discussions auxquelles ils ont donne

www.dacoromanica.ro

XLV

lieu, car ce genre de travaux sert a l'adaptation descentres existants a la vie et aux moyens modernes.

La therapeutique urbaine a evolue au tours desdifferentes phases de la civilisation et a revetu sue-cessivement divers aspects a savoir: aspect militaire(de defense) ; aspect politico-social dornine par l'es-thetique; aspect economique et de circulation; as-pect specialement hygiennique et par suite d'interetsocial.

L'evolution de l'urbanothjrapie sous l'aspect mi-litaire s'est conformee aux moyens d'attaque et dedefense de l'epoque et peut se resumer dans la con-struction de murs de protection, dans la creationd'un certain nombre de places d'armes et des routesncessaires au mouvement des combattants, et a l'ap-provisionnement. Cette evolution est visible a At-/1;41es, depuis les murs pelasgiques jusqu'a ceux dePisistrate, de Themistocle et meme de Nricles. Onla suit egalement a Rome depuis la Roma quadratajusqu'a la Rome de Servius et a celle aux murs del'empereur Aurelien.

Le moyen-age a vu naitre les cites autonomes, puisles unions bourgeoises ( Marseille, Bruges, etc.) avecles murs de defense des vines et les beffrois avecleur tocsin (cloche d'alarme).

Les armes a feu ont ensuiite impose une nouvelleevolution a Purbanotherapie militaire. Vauban aete le grand maitre de cette urbanistique. Il a trans-forme au XVII-eme siecle plus de 300 villes. Il a en-fonce sous terre la defense des villes et a invente leglacis. Il a utilise l'eau pour la defense et en memetemps que pour l'irrigation et les transports. Cetteurbanotherapie a dure jusqu'au XIX-erne siecle oiiBrialmont a tree les forts isoles et eloignes des vil-

www.dacoromanica.ro

XLVE

les. Aujourd'hui, l'avion exige une nouvelle urbano-therapie militaire.

L'urbanotherapie sous l'aspect politico-social s'estimpose avec la difference plus prononcee entre lesclasses sociales et avec la prosperite economique;mail, tres souvent, les effets ont ete cherches plutotau point de vue estbetique. Les temples, les palais etsurtout les places d' 4thenes, depuis Pisistrate jus-qu'a Pericles et Adrien peuvent etre ranges danscette classe de travaux qui, souvent, ont souleve desconflits sociaux. comme ceux du temps de Pericles.

On trouve egalement a Rome une evolution ana-logue. partieulierement au temps de Jules Cesar etplus encore sous Octaviea Auguste, qui a reconstruit82 temples et «embelli Rome>> non sans depenserpour cela un million et demi de sesterces dans les20 dernieres annees de son regne. Ses travaux ontservi a l'approvisionnement des barbares et des ha-bitants de Rome en materiaux pendant tout le mo-yen-fige jusqu'au pape Urbain VIII, qui enleva lesbronzes du Pantheon pour en fake des canons.

Neron concut un vaste plan d'urbanotherapie avecaspect esthetique en profitant du grand incendie quidetruisit deux des trois quartiers de Rome. Mais cestravaux ont ete fantastiques comme par exempleceux de «la maison d'or>>. L'empereur Constantin apent etre ete celui qui a realise les derniers travauximportants d'urbanotherapie a Rome jusqu'au debutdu moyen-Age qui n'a amene que la destruction desvilles.

Le pape Sixtc V represente l'epoque de la Renais-sance dans Purbanotherapie, avec le projet de trans-formation de Rome, etabli par Domenico Fontana.c'a ete le premier projet d'ensemble qui ait ete con-

www.dacoromanica.ro

XLVII

cu et ait envisage d'ouvrir des arteres de circulationdams le systeme triangulaire et avec des perspectivesde monuments religieux aux extremites. Une seriede places out etc ,executees a Rome confonnementii ce plan.

C'est egalement dans la categoric d'une urhano-therapie d'interat politico-sociale qu'on peut faireentrer les travaux executes par Haussmann a Parissous le regne de Napoleon III, mais it est mieux deles Glasser dans Purbanotherapie d'interat econami-que et de circulation, en raison du role tres impor-tant que ces travaux ont joue ulterienrement dansle sens de ces interats.

Bref, l'urbanotherapie politico-sociale n'a ensomme realise ni concu. aucun travail d'ensemble,mais pint& des travaux d'aspect esthetique local.C'est a l'epoque de la democratie moderne a peineque l'urbanotherapie a pris un caractere social d'in-terat economique et hygienique plus accentue.

L'evolution'dc l'urbanotherapie economique et decirculation a son origine au temps de Pericls, lors-que fut organisee a Athens l'agora commerciale, etque furent trees le port du Piree et ses docks; lora-qu'a Rome, du temps d' Auguste, furent executes lestravaux d'Ostie perfectionnes et completes plustard.

Dans la suite, vers 1985, apparut a Florence l'ou,vrage theorique de Battista Alberti qui attirait l'at-tention sur les arteres de circulation; puis, vers lamarne époque, Leonardo da Vinci developpa la tech-nique des communications par canaux d'irrigationet pouts. En 1643, Paris comptait 530.000 habitantset Londres: environ 500.000 et les necessites de lacirculation se faisaient de plus en plus sentir dans

www.dacoromanica.ro

XLVIII

ces villes, si bien qu'apres le grand incendie de Lon-dres en 1666, Sir Cristophe Wren proposa un plande reconstruction qui accordait une importance par-ticuliere aux arteres de circulation et suggerait lecommassage des proprietes. Ce plan ne fut realisequ'en faible partie par suite des difficultes eprou-\Tees quant aux droits de propriete.

L'epoque d'Haussmann est en realite l'epoqued'une urbanotherapie dans Pinter& de la circulation'Bien que Napoleon III ait plutot eu en vue un inter&de police et qu'Haussniann ait cherche a realiser desarteres droites de perspective. Les travaux d'Hauss-mann ant ete ,precedes par le plan etabli par la«Commission des Artistes» au temps de la revolu-tion francaise (1793) et par des projets d'ensembletres clairs de l'ingenieur Chabrol prefet de la Seineet precurseur d'Haussmann. Par un systeme finan-cier des «depenses productives», financees par une«Caisse des travaux» et des «Bons de delegation»,systeme d'ailleurs tres critique a l'epoque, Hauss-mann reussit a creer un reseau d'arteres de commu-nication a Paris allant do nord an sud et de l'est al'ouest, des diagonales ou des transversales a la Sei-ne, a l'effet de relier les' Bares entre elles, les guar-tiers entre eux, la peripherie avec le centre, tout endemolie.sant les quartiers sordides et peu siirs pourle gouvernement. En outre, it etendit la superficiede la vile en y englobant 400.000 habitants des ag-glomerations environnantes et il crea les pares duBois de Boulogne, de Vincennes, etc. Il demalit presde 27.000 maisons et obligea a demenager pres de350.00Q personnes. Enfin, it depensa plus de2.500.000.000 frs. et laissa un deficit enorrne qui fut

www.dacoromanica.ro

XL1X

ulterieurement couvert par suite de la grande pros-perite de la ville de Paris.

A notre époque, l'automobile, ravion, la radio etmeme la situation politico-economique ont modifiel'urbanotherapie si hien que de nouvelles methodess'imposent.

L'urbanotherapie d'interet hygienique n'a pourainsi dire pas existe dans les travaux anciens malgrela doctrine d'Aristote et celle de Vitruve. A Londres,du temps de la peste de 1633, on mit le feu aux mai-sons contaminees. Plus tard,l'urbanotheraphie futreduite a des assainissements locaux, puis a destransformations de quartiers entiers, enfin a la re-construction de certains quartiers sur le modele descites jardins selon les principes d'Ebenezer Howard.On n.'execute plus de travaux de therapeutique de lacirculation sans tenir compte simultanement de latherapeutique d'interet hygienique des habitations.La legislation concernant les espaces non aedificandifait partie des procedes employes clans cette thera-peutique.

Les cas d'urbanotherapie sont nombreux: dans lesvines anciennes qui doivent etre adaptees; dans lesvilles presentant une valeur historique ou archeo-logique; dans celles dont la population s'accroit ra-pidement (villes industrielles, minieres, de transit,ports, etc.) ; clans celles dont la population subit desvariations periodiques (cites climateriques, balne-aires, estivales) ; dans les villes insalubres. La thera-peutique s'applique en considerant le cas par rap-port a la situation economique et sociale de la popu-lation, a la disposition physique du ierritoire, ainsiqu'il a etc dit dans la technologic urbanistique.

On etablit d'abord les besoins, puis le diagnostic,4

www.dacoromanica.ro

L

et ensuite le traitement, mais en etudiant les moyensd'action.

L'Urbanisme militaire aetuel, Certaines vinespresentent un interet particulier miss' bien pour l'a-gresseur que pour celui qui est attaque. Ces agglo-merations doivent etre absolument adaptees aux exi-gences militaires de l'epoque. De 'nos jours, l'avionet les canons a longue portee imposent une urban°.therapie proprement militaire. Les questions sui-vantes se posent: 1) Queues sont les villes qui doi-vent etre transformees? 2) A quelles neeessites doi-vent-elles etre adaptees? 3) De quelle maniere peutetre realisee l'adaptation?

La derniere experience a montre qu'actuellementles guerres sont nationales et sant menees sur le ter-ritoire tout entier, que les armees sant extremementmobiles, que certaines conventions ne sont parfaisnullement respectees. Ainsi done, Purbanotherapiedoit etre appliquee a toutes les villes, seuls etantvariables la proportion et les moyens d'application.

Les 'dirigeables et les avions parcOurent aujour-d'hui de tres longues distances et transportent despoids tres considerables mais ils content tres Cher.La puissance de fabrication de certains pays est treselevee mais les moyens de defense terrestre ontgrandi a ce point que les risques sant tres gros pourl'attaquant. Les degats peuvent par suite 'etre tresforts de part et d'autre et les attaques auront parconsequent lieu de preference sur des centres ur-bains meritant que le risque soit couru. C'est pour-quoi it irnporte que, la defense soit aussi efficace etaussi urgente que possible en ce qui concerne cescentres.

Les nouveaux moyens d'iattaque par l'aviation et

www.dacoromanica.ro

LI

le canon utilisent la chimie, l'incendie, la bacterio-logie, a l'effet de detruire, d'incendier, 'd'intoxiquer,de contaminer les agglomerations.

Or, it n'y a a pen pres Tien a faire contre la puis-sance brisante des bombes car it faudrait construirecontre elks de vastes abris extremement solides avecd'epaisses couches de beton arrne. Vauthier a pro-pose des souterrains ou des abris aeriens reconvertsde beton arme car une couche de beton arme de 4m. resiste aux bombes d'une tonne. Les constructionsdoivent se conformer a faction brisante des bombes,comme constructions, dispositions, et egalement aupoint de vue des espaces libres environnamtes.

Contre les bombes incendiaires du genre des bom-bes allemandes dites electrons ou contre les bombesamericaines au phosphore blanc, la defense consistedans une disposition speciale dans l'espace de la con-verture des maisons, dans l'emploi de materiel in-inflammable, dans un ecartement plus grand desmaisons.

Les bombes toxiques peuvent etre irritantes (la-crymogenes, sternutatoires) afin de forcer l'evacua-tion de la zone; ou vesicantes (destructrices) afinde contraindre a une evacuation de longue duree;ou meurtrieres (entrainant une mort rapide). Ladefense consiste surtout dans le refuge sous des abrisetanches, ventiles avec de l'air pur, et dans une dis-position de la vile favorable a Peco-ulement rapidedes gaz hors de la zone habitee.

La therapeutique urbaine ,contre ces moyens d'at-taque ne pent etre integralement appliquee quedans les villes neuves comme celles de la Russiesovietique ou de la Turquie (Ankara). Dans lesvieilles villes, ne peut etre que par-Vapplication

www.dacoromanica.ro

tielle., En tout cas, it importe de decentraliser le4edifices importants en les repartissant dans la vine;de transporter en. dehors de la ville les etablisse-merits militaires et les fabriques qui constituent lesobjeetifs pour l'attaque. II faut elargir les rues, con-server de grandes tours, creer des centres de planta-tions, organiser des installations souterraines dansles egoists resistants. Les maisons doivent 'etre pour-vues de toits pour les ricochets ou meme de terrassesresistantes en beton arme et avoir en getteral 3 a 4etages. La superficie de is ville doit etre aussi petiteque possible. On donne des types d'abris et de pos-ses de secours qui peuvent servir en cas d'attaquespar bombes et par gaz.

Vurbanoth'erapie sociale actuelle est caracteriseepar une tendance vers la democratie qui se mani-feste par toutes les formes de gouvernenient et parles programmes politiques, attendu qu'aucune ac-tion de caractere social ne peut donner de resultatssi elle ne realise pas les interets du peuple. Dans cegenre d'urbanisme it faut considerer le point de vuehygienique et le point de vue economique, ce quifait que l'urbanotherapie actuele s'occupe particu-lierethent de ces aspects. Ainsi, par exemple, dans lesvilles dont la population et la superficie croissentrapidement, l'urbanotherapie s'occupe surtout del'hahitation et des communications; dans celles quise specialisent et se transforment, ce sont les pro-blemes economiques qui' l'emportent; dans cell&qui renaissent (villes historiques, archeologiques)sont les qUestions hygieniques et esthetiques domi-

...nent.La teclmologie de rurbanotheripie eonsiste a de-

terininer d'abord les besoins, puis 'a fixer les pro-

'.e

www.dacoromanica.ro

till

blemes a resoudre, apres quoi on examine les ma.'yens dont on dispose et ceux qu'il y a lieu de creerpour chercher enfin les solutions a adopter. Dan.ger a indique dans ce sens une procedure a suivreavec des images analytiques (plan historique, planeconomique, plan sanitaire).

Les moyens d'action sont, les uns, d'ordre projec-tif, tels que: les alignements, les percements, lescommassages, les assainissements, la police decirculation, etc.; les autres de realisation, tels que:les moy ens juridiques, financiers, administratifs etmeme p olitiques.

Parmi les moyens projectifs, les premiers sont lesalignements qui constituen le moyen de plus ancienet le plus frequemment appliquee. Par les plansd'alignement, on peut modifier le trace de la rue,le profil en long et le profil transversal, mais leplus souvent ils visent a l'elargissement des ruesdans l'interet de la circulation. La methode donnedes resultats tardifs, aussi n'est-elle pas recomman-&Ile dans les cas urgents.

Les elargissements peuvent etre faits des deux co-tes de la rue ou seulement d'un cote selon le cas. Ilfaut a l'auteur du projet une certaine experiencepour reussir un plan d'alignement dans unecar les alignements doivent tenir compte des textesde lois, de la valeur, de la forme et des dimensionsdes proprietes ainsi que de nombreuses autres con-ditions. Il ne faut pas abuser de l'elargissement paralignements car on risque de voir le plan d'ame-nagement rester non applique. Guerard appellel'elargissement par alignements du vandalisme,Mais la raison d'être de ce quAificatif disparait lors-que l'elargissement est fait en une seule fois, ainsi

www.dacoromanica.ro

LIV

gull a ete proCede a Chicago. Les alignements unefois adopt& doivent 'etre respect& et non pas modi-fies continue1lement car alors le vandalisme est plusaecentue. L'elargissement par alignements ne peatdonner de bons resultats que s'agit de solutionslocales; pour une place, pour un troncon der rue.Dans sou plan d'amenagement du centre de Marsei-lle, Greber a transforms les elargissements par alig-nements en veritables percements. D'ailleurs les ali-gnements sort le plus souvent et avec plus de succescombines avec des percements. On applique egale-ment l'alignement pour fernier une rue inutile etit arrive souvent qu'on trouve des rues inutiles dansune ville. Pour raison d'econornie aux temps moder-nes on combine l'alignement de la rue avec l'aligne-ment des maisons, mais la justice assez souvent consi-dere ces restrictions comme des expropriations de-guisees.

Les percements ont ete employes sur une grandeechelle par Haussmann a Paris apres 1852. Maisc'est un procede qui exige des moyens financiers con-siderables en fonds disponibles car it doit etre exe-cute dans un temps tres court. On a applique le sys-teme des percements a Chicago, a &Andres, a Rome(Imperia) et on se propose de les employer aussipour l'amenagement d'un quartier de Stockholm. Ona execute des percements en vue de decharger les ar-teres (parades avec des arteres de circulation) oupour collecter, en vue d'eviter de trop nombreusesintersections avec des aretres principales. Il n'estpas recommande de perforer la surface de la villepar de trop nombreux percements.

Les commassages ont ete proposes des l'annee1667 pour le plan de Londres par Wren mais ils

s'ili

www.dacoromanica.ro

LV

n'ont ete appliques que beaucoup plus tard. EnRoumanie, on les a employes en 1847 pour la recon-struction du quartier de Bucarest qui fut brille encette armee.

Les commassages sont tantOt de simples rectifi-cations. de limites (Grenzbereinigungsverfahren) etLain& de veritables transformations des proprieV.s(remembrement, Umlegung). A Zurich, on a em-ploye les deux procedes des l'annee 1893. Le pre-mier systeme a ete surtout utilise dans les regionsconstruites, lorsqu'apparaissent dans une rue ces sur-faces ditesmasques>>ou des proprietes tombant tropebliquement sur les alignments; le second est em-ploye de preference dans les zones non construitc4.Stfibben et Camillo Sitte sont d'avis faut evi-ter le plus possible les commassages et choisir pint-tot des solutions tenant des alignements de rues ondes percements de rues nouvelles.

A Francfort sur le Main, Adickes a reglement5 1ecommassage par un texte de loi et it a ete trouveque cc systeme avait de grands avantages pour lavine et les proprietaires.

Le plus souvent, it faut recourir, dans l'applica-lions des expropriations par wines, aux commassa-ges, afin de pouvoir obtenir les resultats decoulantde ces expropriations. C'est ainsi qu'il a ete proce lea Bruxelles, a Budapest, a Naples et a Londres. Eni!rance, les expropriations par zones ont etementees par des textes de lois en 1919 et en 1924.

Les assainissements sont les moyens qui sont uti-lises de preference dans les villes anciennes oil leshabitations sont entassees et les tours si petites qu'ilest impossible a l'air et au soleil d'y penetrer.

On a essaye certain assainissements dans les

qu'it

elgle.

www.dacoromanica.ro

temps anciens, sous l'empire romain, puis beaucoupplus tard, a Paris, dans une large mesure, sous Na-poleon 111. C'est ainsi qu'on a execute alors autourc:e l'eglise Notre Dame d'importantes demolitionsen vue d'assainissement.

Dans differents pays, des textes de lois ant donnele droit de demolir les maisons qui sont classeescomme insalubres. En ces derniers temps, on a ern.ploye a Brunscwick une nouvelle methode d'assa-nissement des blocs par la demolition des construc-tions sortant de l'alignement au milieu du bloc. Larevision de la loi est devenue necessaire.

La police de la circulation constitue aussi un mo-yen d'urbanotherapie et c'est pourquoi i1 imported'kudier le fonctionnement de la circulation et laconstruction des organs de circulation. Les facteursqui dkerminent les mesures de police sant d'aborlle coefficient de circulation, puis, a un moindre de-gre, l'angle de croisement et le genre de circulation.

Les signalisations sant les procedes les plus em-ployes dans l'urbanotherapie de la circulation. El lespeuvent etre progressives (fonctionnant a la mainselon les besoins de la circulation), synchroniques(ne poitvant etre toujours adoptees) ou combinees(progressives et synchroniques) dans certaines por-tions voisines; ces dernieres sont employees aBerlin.

Afire d'ameliorer la circulation, it faut la canali-ser dans une autre direction ou fixer des parcoursspeciaux pour les transports en commun ou prendredes mesures d'interdiction, ou percer de nouvellesrues, apres avoir etudie le moyen d'ameliorer lescroisements.

Les moyens de realisation sont de plusieurs sor-

L,V1

www.dacoromanica.ro

LVII

tes: juridiques, financiers, administratifs et memopolitiques. Its peuvent exister ou etre a creer. Dansce dernier cas ils doivent etre fixes par anticipationv:s-à-vis de l'etablissement du projet d'urbanothe-rapie.

Les moyens juridiques sont bases sur la loi d'eK-propriation ou sur l'application de la plus- value.On a fait toutes sortes de propositions relatives aPinter& de la collectivite mais it ne faut pas oublierque le principe de la reciprocite doit etre respecte etque la societe ne doit pas opprimer l'individu. Par-fois, ii a ete decide par un texte de loi' que le paie-ment de l'indemnisation aurait lieu par echeances,mais toutefois le paiement prealable a l'enlevementde la possession au proprietaire exproprie.

Les moyens financiers doivent etre proportionm".sau plan. urbanistique. La ville de Bucarest a fait ansacrifice insuffisant sur ses recettes ordinaires envue de realisations de ce genre puisqu'elle n'y a af-fecte que 30/0 en moyenne par an.

Les moyens administratifs et politiques doiventassurer la competence et la continuite.

Applications frequentes de l'urbanothet apie., Sion les groupe par categories, on trouve de ces appli-cations dans les stations balneo-climateriques, spor-tives, archeologiques, dans les petites et moyennesvilles, dans les cites anciennes et historiques, dansl'amenagement des villages et meme des coloniesagricoles, dans les grandes et 'name les tres grandes

fliesL'amenagement des loealites balneaires, climate-

riques, sportives, etc,. comprend, bien que le genrepuisse en etre tres varie, des caracteristiques

telles que les suivantes: le fait que la popu-coat.

munes

www.dacoromanica.ro

LVIII

lation croft et decroit periodiquement, que le pointde vue hygenique et esthetique est predominant entrbanotherapie.

Les lois roumaines prevoient que pour ce genrede stations, doivent etre etablis des plans d'aniena-gemenz, que puissent y etre effectuees des expro-priations pour pares et qu'il y soit introduit une ser-vitude relative aux plantations.

11 est bon que les plans stipulent des previsionsen vue de l'elimination des industries et d'autresd'ordre esthetique; qu'il soit donne de l'importancaux installations sanitaires en prevoyant des <<cen-tres dexploitation» et des <<centres d'agremenb>,cute ces centres soient isoles des villes ou villagesqui existaient anterieurement et qui sont neglige3;que les constructions soient de preference des villes,en dehors des grands hotels qui doivent etre edifiesBans des pares. Il importe de prevoir encore un cen-tre commercial, des voies de communication &ono-miques comme superficie mais bien executees. 11 estencore avantageux d'ouvrir une artere plus largeque les autres, une esplanade ou deux voisines etIles rues touristiques.

Dans tons les pays on donne la plus grande aten-tion au tourisme pour la raison qu'il contribue dansune grande mesure a la prosperite economique.

Les plans des moyennes et petites villes sont ceuxqui interessent des agglomerations allant respecti-veinent jusqu'a 100.000 et 30.000 habitants. Leprincipe a suivre en cette matiere est celui de laprudence quant aux previsions de depenses. En toutcas it importe de prendre des mesures a l'effet de se-parer la zone industrielle, etudiee parfois seulementen ce qui concerne son extension et l'on doit egale-

www.dacoromanica.ro

LIX

went prevoir des plantations ainsi qu'un centre ci-vique.

L'amenagement des vines anciennes et historiquesa forme l'objet principal du Congres internationalurbanistique de Rome en 1929 au tours duquelPiiacentini a montre qu'il trouver un equili-bre entre le respect intransigeant du passe et lesnecessites les plus urgentes de la vie moderne.

Il est recommande de tracer au debut le perimetredu quartier historique qui doit etre conserve et dechercher ensuite a deplacer le commerce et par sui-te la circulation en dehors de ce perimetre. Mais cesysteme ne saurait etre applique partout. Lorsquedans un quartier historique quelques edifices seu-lement presentent un inter& historique ou artisti-que, Piccinato recommande de proceder <<par de-blayage>> afin de degager les monuments. Mais S fin-tesco observe que souvent les ensembles ont une vs-leur historique urbanistique plus grande que lesmonuments isoles. Les constructions nouvelles nedOivent pas nuire a l'harmonie de ces ensembles maiss'adapter a la couleur, aux lignes et meme an stylede l'epoque ou ont ete edifies les monuments histo-riques environnants Il peut arriver qu'il soit stric-tement necessaire d'ouvrir une artere an milieud'un quartier historique et de nombreux inconve-nients peuvent alors surgir car l'artere devra pre-senter des brisures et des sinuosites sans qu'il soitpossible d'eviter l'apparition de certaines positionsdefavorables des monuments par rapport a la nou-velle artere. C'est pourquoi on a propose parfois derealiser ces arteres au moyen de tunnels comme il aete fait a Genes.

failait

www.dacoromanica.ro

LX

Les commissions des monuments historiques desdifferents pays ont pour mission de veiller a l'ap-plication de ces principes et a ce que les nouvellesconstructions ne cachent pas la perspective des mo-numents comme on Pa vu a Londres et a Bucarest.

L'amenagement des villages et des colonies agrico-les peripherigues constitue une preoccupation re-eente des urbanistes et certains l'ont appele «l'urba-nisme rural. Il est important en effet de s'opposerit l'exode rural par l'amelioration des villages(France) et dans certains pays comme PAllemagneet les Etats-Unis, on a meme engage une politiquede retour aux villages. Cet urbanisme rural corn-prend cinq types d'amenagement rural: la ferme, levillage agricole, le village industriel, la colonie in-dustrielle et la colonie agricole peripherique.

La loi roumaine d'administration locale mention-ne, en passant, les plans d'amenagement local dansles villages avec la collaboration d'une commission'departementa le formee de fonctionnaires de diffe-rentes specialites.

La ferme a pris une extension notable it la pe-riplierie des villes et a celle de Bucarest et elle peutjotter un role urbanistique important; c'est pour-quoi it est bien qu'elle soit reglementee au point devue de la superficie, de l'utilisation, de l'acces, du-gePre de plantations, de l'indivisibilite minimum,de la distribution des constructions. A Bucarest,-dans la zone non aedificandi, on exige maintenantpour une ferme 2 hectares au moires de terrain afired'assurer les conditions ci-dessus.

Le village agricole doit faire l'objet d'un examenattentif, en Roumanie surtout, oit 809/0 des habitantsforment la population rurale. Les lots pour une ex-

www.dacoromanica.ro

LXi

ploitation paysanne doivent y avoir un quart d'hec-tare environ et le plan du village doit prevoir uucentre civique des edifices d'interet public pare ilesquels doivent figurer la maison de lecture, lacooperative, le dispensaire medical, etc. En tout cas,les plans d'arnenagement doivent viser a etre aussieconomiques que possible.

Le village industriel est tres developpe dans beau-coup de pays et i7 existe aussi dans certaines regionsde collines et de montagnes de Roumanie possedantsoit des industries a domicile, soit des industries ca-pitalistes. Actuellement, l'idee se repand en Alle-magne de deplacer les industries, et specialementles industries alimentaires dans des villages indus-triels. Le developpement lineaire du village indus-triel est avantageux.

La colonie industrielle est surtout repandue dansles pays industriels de 1'Europe occidentale. Les co-lonies industrielles de Port Sunlight, de Bournville(Angleterre) et de Margaretenhae, aupres d'Essensont celebres.

La colonie agricole peripherique est encouragesaujourd'hui en Allemagne et meme aux Etats-Unis.Il en a ate realise une a Stuttgart pour 1000 habitants et d'autres seront trees pour 3000 habitantsavec des lots de 800 a 1000 m. c. capables de pro-duire chaque armee 1000 francs francais environpar la culture maraichere. Aux Etats-Unis on a pre-vu un fonds de 26 millions de dollars en vue de fa-voriser le retour an travail des champs par la colo-nisation agricole. L'essentiei est que les colons soientselectionnes et que les emprunts soient consentis alongs termes (15 a 25 ans). Tous ces petits centresdoivent etre choisis et developpes selon les principes

www.dacoromanica.ro

LXII

exposes par Sfintesco au chapitre «Superurba-nisme>>.

L'urbanotherapie des grands et tres grands centresinteresse les villes depassant 100.000 habitantset celles qui ant plusieurs millions d'habitants. Ona iabandonne a cet egard a'ancienne conception quine visait qu'a systematiser en vue .de la circulationet de l'esthetique et on a adopte de plus en plus lesmesures prophylactiques pour l'extension rationnel-Ie peripherique et la reconstruction convenable descentres. Greber, notamment, recommande cettemethode dans son ouvrage pour la ville de Mar-seille.

On applique aujourd'hui l'urbanotherapie surtoutdans le centre des blocs pour les cours et les pros-pects. Dans les grandes villes, la conception admireest la conception regionale et la c'est le probleme (lel'habitation qui domine.

A Paris, it a ete constate qu'il manque dans laregion 250.000 logements a bon marche, surtout au-tour des zones industrielles, oft les ouvriers doiventparcourir de longues distances et parfois jusqu'a 30Um. pour se rendre a leur travail.

On a fait encore une autre observation, a savoirque les annexions ne sont plus recoimnandablespour les tres grands centres mais qu'il y a lieu decreer un organisme superieur de directive et de con-trOle.

Les tres grands centres entretiennent les bud-gets des Etats et leur amenagement est parfois extre-mement coilteux si bien que les fonds necessairesne peuvent etre souvent reunis que par l'institutionde certaines taxes supplementaires ad-hoc. De tel-

www.dacoromanica.ro

LX111

les mesures ant ete proposees pour Chicago, Pariset d'autres vines.

L'urbanotherapie de la ville de Bucarest s'est ins-piree, de 1914 a 1929, des idees comprises dans leplan local etabli par Sfintesco et, depuis 1929, oua ete votee la loi relative a l'extension du plan,beaucoup des idees developpees par le meme auteurdans son ouvrage <<Pour BucarestNouvelles etudesurbanistiques> publie en 1932 servent encore debase aux diverses propositions qui sont parfois dis-cutees par l'administration de cette Ville.

Mais, la lutte contre la misere sociale, caracteriseepar la misere du logement et des quartiers ouvriersdemeure la question capitale de l'urbanotherapiepour tous les grands centres, a de tres rares excep-tions pres.

www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro

PREFATA LA AL DOILEA VOLUM.

Volumul al doilea, ce prezentim, cuprinde, cumam anuntat in prefab primului volum (UrbanisticaGenera la), cuno§tinte de Urbanistica Specials, adicade Urbanistica Practica, strict necesare ingineruluisau arhitectului specializat in materie.

Primirea favorabila, uneori elogioasa, ce a fontfacuta primei parti a lucrarei noastre, de catre in-stitutii ca «Harvard University» in <<City Planning»on de catre speciali§ti cu reputatie bine stability dinstreinatate, prin recenzii ,publicate in periodiceleprofesioni§tilor, precum in «International Housingand Town Planning Bulletin, al Federatiei inter-nationale pentru urbanism din Londra; in dirbanis.me», revista urbanismului francez; in «Urbanis-tica», revista Institutului national Italian de urba-nistica; in a'Architecture», in Catalunya Munici-pal»; in fine in <<Union Internationale des Vines etde Pouvoirs Locaux», care a §i reprodus in exten.o

www.dacoromanica.ro

LXVI

Intregul capitol asupra evolutiei urbanistice din in-crarea noastra, in mai multe fascicole; apoi aprecie-rile unor publicatii din lark precum <<Revista Stien-

fifica .§1 altele; to ate aceste dovezi ne farsa speram ca aceasta ultima parte va avea aceia§iprimire.

De altfel, dupa cuno§tintele noastre, o astfel delucrare impline§te o nevoie nu numai in literaturatecnica romaneasca, dar §i in cea internationals, incare, dupa cum am aratat la aparitia primului vo-him (Urbanistica Genera la), nu a aparut Inc a. o lu-crare de ansamblu asupra tuturor problemelor cese pun actualmente urbanistului i nici una prezen-tandu-le sub aspectele dezvoltate in aceste doua vo-lume.

Autorul

Bucurefti, 12 Octomvrie 1934.

Adamachi>>

gi

www.dacoromanica.ro

CAP. IX

TECNOLOGIA

36. Introducere qi terminologie.

Dupa ce am analizat evoligia urbanisticei gi pro-blemele generale pe care aceasta gtiinta este che-mata a le rezolvi in viaca societatei omenegti, con-statam ca specialistul este cel chemat sa realizezeopera de sintelei, aplicand in mod practic principii-le ciilauzitoare la detaliile care formeaza structuraoragului.

Aceasta urbanistica apnea* de specialist nude diletant, poate urma diferite tecnici, cu rezultatemai bune sau mai putin bune, care depind nu nu-mai de tecnica folosita, ci mai ales de imprejurarilegi cazul la care acea tecnica a fort utilizata.

Daca tecnica poate varia, existenta unei tecnici inpractica urbanistica insa trebuie sa fie permanent&

Din nenorocire, in tarile cu un urbanism mai ina-poiat, nu numai ca aceasta tecnica se intalnegte cugreu, dar chiar cand este gasita, mediul social, neo-bignuit cu disciplina impusa totdeauna de tecnica,nu vrea sa o recundasca, nu vrea sa adopte o tecnicaurbanistica.

www.dacoromanica.ro

760

Vom vedea insa ca numai acele tan can au adop-tat si fixat o tecnica urbanistica an putut sa reali-zeze lucrari de valoare urbanistica reala. Prin ur-mare aceasta parte <<Urbanistica Speciala» va cu-prinde tecnica urbanisticei aplicate.

Tecnica urbanisticei poate fi una de procedure ad-ministrative; alta, am putea sa o numim de histo-logie urbana (in formarea tesutului orasului) ; infine o alta, de therapeutics urbane (ingrijirea ca-zurilor speciale la anumite orase).

In adevar, trebuie urmata o tecnica pentru a pu-tea ajunge sa obtinem un plan urbanistic valabil dinpunct de vedere administrativ, trebuie unnata o a-numita procedure. Aceasta tecnica, bazata pe legisi instructii, se rezurna in documentare, program,cercetari, formalitati administrative, piese de bazasi piese ale dosarului lucrirei urbanistice. Aceastao vom numi simplu tecnologia urbana.

Este necesara apoi o Alta tecnica in intocmireavprnectului propriu zis urbanistic, care are o struc-tura tot a§a de complexes si tot asa de capricioasa dela' eaz la caz: ca un organism viu. De aici si acea-sta analogie cu histologia. Planurile topografice,mijloacele de transporturi, strada, piata, peisajul,cladirea, curtea, diferitele instalatii publice, indus-triile s. a. sunt elemente ale structurei unui oral caretrebuesc formate si tesute dupe o anumita tecnica aspatiului liber, a spatiului cladit si a circulatiei,pentru a putea forma un organism, proportionat siviabil. Aceasta ar fi urbanohistologia.

In fine, o alta tecnica ne invata cum trebuie saproportionam trite° creatiune noua, sau sa corijemla una existents, diferitele organe sau tesuturi,-decianatomie generals, pentru ca sa ingrijim de normala,

si

www.dacoromanica.ro

761

functionare a diferitor tipuri de ora§e, cari au dife-rite cerinte sau suferinte. Aceasta ar fi urbanothe-rapia.

Terminologie. In orice tecnica, de la Inceput sesimte nevoia stabilirei unei terminologii, care sa-iinlesneasca practica. In urbanistica aceasta termino-logic, mai ales in liinba romans, nu este Inca fixata.<<Federatia internationalii pentru locuinte §i amena-jarea orarlor>> are inteun program, stabilit de con-gresele internationale urbanistice, §i alcatuirea unuidictionar urbanistic, care sa stabileasca terminologiaurbanistica in diferitele lin1bi moderne.

Mai jos Inlesnim aceasta prin definirea catorvanotiuni urbanistice curente, care pans acum au in-trat §i la not oarecum in practica.

Plan de amenajare urbanistic (plan de urbani-zare) este un proect urbanistic, reprezentat prin de-senarea pe un plan topografic a lucrarilor viitoarede realizat pe teritoriul unei aglomeratiuni sau peterenul vecin ei, pentru a rezolvi problemele de in-teres general ale ormului.

Plan de amenajare (urbanizare) local este pla-nul de amenajare urbanistic care intereseaza numaiteritoriul unei aglomeratiuni §i cel liber imediat ve-cin.

Plan de amenajare (urbanizare) regional este a-cela care intereseaza un teritoriu vast, pe care se.afla o serie de aglomeratiuni (ora§e, sate, etc.) §1care forneaza impreuna o unitate economics, mailarg, o comunitate de interese urbanistice.

Planul superurbanistic (national) se ocuna cuorganizarea urbanistica a teritoriului unei tari in-tregi, a unui stat, eaci statul are la randu-i interesecomune tuturor regiunilor Iui.

www.dacoromanica.ro

762

Prin plan de sistematizare intelegem un plan ur-banistic de amenajare, insa cu objective mai restran-se, adica numai pentru o strada sau piata, sau chiarpentru o localitate, prin care se urmare§te una saucateva din problemele generale ale urbanisticei. Deci«sistematizare>> este o notiune mai restransa cu-prinsa in sfera notiunei «amenajare>>.

Plan director de amenajare (urbanizare) este oparte a planului de amenajare, anume plan§a, dincolectia formand planul de amenajare, care procu-ra numai indicatiile de ordin general asupra modu-lui cum urmeaza a fi rezolvite problemele generaleurbanistice, in special cele de ordin hygienic, eco-nomic §i de circulatie; pe cand detaliile, ea §i alteprobleme de ordin general mai putin fundamentalestmt tratate in alte plane ale planului de amena-jare, sau sunt lasate a fi studiate mai tarziu, candnevoile vor impune cunoa§terea

Platitopografic este desenul in proectie ortogonalacare reprezinta situatia exacta a unui teritoriu dat,adica relieful, apele, constructiile, lucrarlle de arta,

proprietati/or marl, etc. a-dica tot ceea ce se gasegte Ca nemi§cator pe acel te-ritoriu.

Planul topografic poate fi desenat la diferitescarf, obtinut cu diferite procedeuri (fotogrametric,topometric, stereofotogrametric), §i poate fi de di-ferite categorii, in ce prive§te detaliile ce cuprinde(de situatie, parcelar, cadastral).

Prin aliniere intelegem linia trecuta inteun plande amenajare sau de sistematizare pe care in modobligator trebuie sa o urmeze in viitor marginireastradei, a unei piete sau unui spatiu public oare-

detaliilor.

delimitkile

www.dacoromanica.ro

763

care. Rezulta ca alinierea stradei nu se confundinecesarmente cu alinierea constructiilor.

Linia constructiilor este aceia pe care trebuie sao urmeze gi din care in nici un caz nu poate egi sprestrada sau spre spatiul liber public, sau privat, cla-dirile ce se vor edifica limitrofe cu acea linie. Re-zulta ca linia constructiilor va fi totdeauna mai re-trasa decat alinierea stradei gi numai uneori se vaconfunda cu aceasta. Se pot stabili linii ale con-structiilor gi spre fundul proprietatilor pentru a de-termina spatiul liber in centrul blocului.

Gradini de latada" se numesc fagiile de teren cu-prinse intre alinierea stradei sau a unui spatiu pu-blic gi alinierea cladirilor din drept, lasate in sco-pul de a fi ingrijite ca gradini de catre proprietariifor gi a fi intrebuintate in caz de nevoie la largireastradei.

Spaciu liber se numegte mice teren stabilit, prinun plan de amenajare, sa ramana permanent necon-struit, fie ci acel teren face parte din domeniul pu-blic, fie ca e proprietate particularii.

Zonii <mon aedificandi>> este teritoriul cuprinzando suprafaca intinsa in afar de limita administrati-ve a comunei, exceptional gi in interiorul acelei ii-mite, zona in care nu se admite nici constructii delocuinte, nici de fabrici, ci sunt rezervate vegetatiei,adica pentru plantatii, agriculture, gradinarit, etc.

Plan de utilizare (Nutzungsplan) este o parte aplanului de amenajare prin care se determine teri-toriile rezervate pentru constructii gi regiunile «nonacdificandi>> cuprinse in suprafata de amenajat cons-siderata.

Zonificarea este operatia urbanistica prin care sestabilegte in <<planul de utilizare>> suprafetele ce pot

www.dacoromanica.ro

764

fi construite cu cladiri pentrU acela§ fel de utilizarea for (industrie, comert, locuinte §. a.) cum §i su-prafetele destinate a ramane libere de constructie.

Zor Ca este suprafata destinata prin planul de ame-najare a fi construita pentru anumit gen de folosintasau a riman.e neconstruita pentru anumita vegetatie(zona locuintelor, zona industrials, zona parcuri-lor, zona comerciala, zona agricola, etc.).

Zona «non altius tollendi» este o suprafata, ingenere in pants repede, lovita de aceasta servitu-dine spre a se pastra o vedere estetica, fare a re-curge la servitudinea «non aedificandi>>, mai putineconomics.

Zona de expropriere este suprafata indicate inplanul urbanistic, in genere cuprinzand mai multeproprietati fie publice sau particulare, care este des-tinata a trece in domeniul comunei pe calea despa-gubirilor, spre a Li intrebuintata in interesul general.

Cartier este subdiviziunea zonei, adica o partedin suprafata unei zone, in care constructiile au ospecializare mai adancita ca intocmire §i folosinta,uneori corespunzand unei anumite clase economico-sociala care sa le foloseascca (cartierul de vile, car-tierul locuintelor eftine, cartierul administrativ,cartierul universitar, cartierul militar, cartierul in-dustriei incomode, cartierul industriei insalubre§. a.).

Centru civic este o concentrare, prin gruparea peun spatiu mai restrans, a unor edificii in care se des-favara viata socials, adica cea administrative, cul-turala, politica, etc.

Clas'ii de constructie este o subdiviziune germanea zonei de constructie prin care se determine inal-timea construcitiilor, procentul suprafetei libere de

www.dacoromanica.ro

765

lasat pe proprietatile destinate acelei clase de con-structie, cum §1 numarul locuintelor, ceiace depindede zona in care se afla §i de categoria stradei pe careconstructia are faitada.

Comassare inseamna unificarea a doua sau maimulte proprietkti, sau portiuni de proprietati, cu-prinse inteun perimetru determinat prin planul ur-banistic, spre a se obtine apoi prin parcelare loturiproprii a fi construite in conformitate cu un programurbanistic.

Parcelare (lotizare) este divizarea unei proprie-sau a mai multora comassate,- deschizand sau

nu cai de comunicatie, fie in scopul de a-le repar-tiza la diferiti proprietari, fie in scopul de a utilizaseparat fiecare lot:

Bloc de constructie (insula) este suprafata de te-len dintr'o aglomeratiune, inconjurata de toate par-tile de strazi sau alei de circulatie, §i care este for-mate din una sau mai multe proprietati, numite par-cele (loturi).

Parcel6 (lot) este partea elementara, in princi-piu nediviribila ca suprafata, facand parte dintr'unbloc de constructie, suprafata destinate a fi claditaindepedent §1 cu un singur corp de cladire.

Vila este constructia, in genere destinate a fi lo-cuita de o singura familie, Cladita izolata de toatepartile §1 retrasa cat mai mull din alinierea stradei.

Densitatea teritoriala a unei aglomeratiuni se con-siders raportul intre populatia totals a unei aglome-ratiuni §i suprafata totals a aglomeratiunei.

Densitatea fonduarii a unei aglomeratiuni este ra-portul intre populatia totals a aglomeratiune §1 to-talul suprafetei cladite (adica suprafata totals dincare s'au scazut suprafetele spatiilor libere, precum

www.dacoromanica.ro

766

strazile, pietele, parcurile, gradinile, terenurile agri-cole, etc.).

Densitatea locuincelor este numarul locuinlelorpentru o familie (in mediu locuita de 4-5 persoa-ne) existente sau admise pe hectarul de suprafatade bloc.

Documentarea urbanistica este totalitatea infor-matiunilor necesare §i adunate asupra unei aglome-ratiuni §i asupra teritoriului ce va cuprinde un plande amenajare, pentru ca urbanistul sa poata prevedecat mai precis nevoile §i tendinlele viitoare §1 stabilisolutiunile problemelor urbanistice ale aglomeratiu-nei. Este dar, un fel de ancheta monografica.

Program urbanistic este aratarea metodica §i re-zumata, bazata pe documentare, a problemelor ge-nerale, ce se vor pure 'intr'un interval de timp hota-rat, uneia sau mai multor aglomeratiuni invecinate,.pentru teritoriul ocupat in prezent §i de extinderein viitor a§a ca pe baza acelui program urbanistulsa poata trece la intocmirea planului de amenajare.

Styl urbanistic este modul de intrebuintare a spa -tiului §1 spatiului cladit, in raport cu circula-tia cu viala socials, in o aglomeratiune la un mo-ment dat (styl medieval, styl seniorial, styl ora§-gra-ding, styl supra-inaltat, etc.).

Urbanist este profesionistul calificat, de obiceiinginer sau arhitect, care poseda un supliment destudii speciale cum Si practica necesara, can it facapt sa solutioneze urbanistic oricare din problemeleurbanistice ce se pun unui ora§ existent sau unuiade creiat din nou.

liber

www.dacoromanica.ro

767

37. Organizarea, intoemirea i validareaplanului urbanistie.

Aceasta organizare constitue o tecnologie in deo-sebi administrative §i este stability prin legi, regu-lamente sau chiar prin simple decizii on instructiiministeriale sau ale autoritatilor superioare caroraincumba supravegherea intocmirei planurilor urba-nistice.

Prin urmare trebuie sa examinam mai intai dife-Htele moduri de organiz6ri legale relative la moda-litatile intocmirei §i validarei (aprobarei) planuri-lor urbanistice.

Am aratat in capitolul legislaciei din UrbanisticaGenera/a' ca legislatia urbanistice variaza de la ta-ra la Tara: variaza din punctul de vedere al obliga-tivitatei planului urbanistic, din punctul de vedereal modalitatei intocmirei planului, din punctul devedere al con:tinutului planului §1 al drepturilor cedecurg din el, din punctul de vedere al autoritateicare intervine, fie ca supraveghetor, ca aprobator §ichiar ca proectator in caz de neconformare la lege.

A. Initiativa proectarei. Ne intereseaza acurnchestiunea numai din punctul de vedere al proec-tarei sistematizarei sau amenajerei urbanistice, nunumai calitativ, dar §i ca timp necesar. In raport cuacest obiectiv legislatiile variaza foarte mult. Ches-tiunea este foarte interesanta §i din punctul de ve-dere al costului proectului. Comisiunile din New -York au costat un milion dolari; cele din Chicago500.000 dolari §i cea pentru planul regional al Phi-

www.dacoromanica.ro

768

.ladelphiei tot atat; iar Chiodi apreciaza costul laPh din valorile in joc.

Uncle tari nu prevad nimic sau -lass latitudinecompletes on carei initiative, cum este cazul orarlordin Statele Unite, unde abia s'a legiferat zonificareain unele regiuni. acolo insa, Departamentul 'Co,merfului din Washington a stabilit cate-va instructiuni tip, sub impulsiunea unor Asociatii Urbanis-tice isvorate din Universitatile unde se preda Urbanistica prin inktiativa particulars 1). Intocmirea pla-nurilor se face mai totdeauna prin comisiuni parti-culare avand speciali§ti in fiecare «specialitate ur:banistica>>. La Chicago a fost Clubul Comercial; laNew -York a fost Russell Sage Foundation. Acesteaau intocmit planuri de amenajare §i au cautat apoia le face adoptate de populatie §i administratie.

In Anglia legea intervine mai mult, fiindca este §imai completes. Acolo exists o lege specials urbanisti-ca, despre care ne-am ocupat detailat. In AngliaMinisterul Sanatatei Publice are supravegherea §1conducerea, dar autoritatile locale trebuie sa intoc-

. measca planul 2). Se recurge la specialisti, insa §i a-ce§tia lucreaza prin comisiuni, ministerul avand gri-ja a elabora instructii tip (Model Clauses). RaymondUnwin insusi lucreaza pentru planul regional alLondrei in comisiuni organizate pe specialitati.

Un concurs public international, dar pentru unoral nou. Canberra, capitals a Australiei, a fost a-semenea aplicat. Rezultatul este planul lui Grifith,specialist din Chicago, dar cu urmari recunoscutgresite din punct de vedere economic (fig. 151).

1) C. Sfinpscu: .tUrbaniani §i superior in America(<<Urbanismull. anul 1933, pag. 417-425).2) C. Sfintescu: qUrbanistica Generalra, pag. 703 §i urmiltoarele.

invanimant

www.dacoromanica.ro

769

Cam la fel procedeaza Elvetia, Austria §i Japonia,.unde sunt tot comisiuni ale planului de sistemati-zare, avfind, desigur, organe executive. Legea planu-lui de amenajare pentru regiunea Vienei, prevedechiar modul de formare al comisiunei. In Germania,pentru planurile urbanistice regionale; legea preve-de tot comisiunea 1). Organele directe de execuliesunt serviciile comunale, uneori chiar concursul

Mentionam ca in 1893 s'a tinut concurs publicpentru ora§ul Viena, s'au decernat premii, Tulsa inurma tot serviciul tecnic municipal a trebuit sfi in-tocmeasea planul de amenajare, care s'a pus de faptin aplicare. La fel s'a intamplat la Berlin cu concur-sul din 1909.

Legea franceza prevede obligativitatea intocmireiplanurilor sub supravegherea Ministerului de Inter-ne, iar intocmirea for are la baza principiul comi-siunilor de speciali§ti. Acea lege insa are in vedere,ca organ de actiune directa, serviciile municipale.Nu exclude insa ,Si angajarea urbani§tilor reputati,nici concursurile publice.

La Paris §1 in alte ora§e mari s'au tinut concursurf publice. Nici un plan insa, pentru °rap mari,rezultat din concursuri publice, nu a putut fi pusin aplicare, chiar partial; a§a ca a trebuit sfi se in-tocmeasca. tot prin serviciile municipale planurirealizabile. Iar legea din 1932 pentru planul regio-nal al Parisului, recurge la un <<comitet superior»cu anchete pe specialitfiti, care sa intocmeascfi unprogram §i plan director pentru lucrari de circa 7amiliarde lei, in timp de 18 luni, alocandu-i-se un

1) C. Slimescu: lUrbanistica Generalau pag. 703 §i urmitoareie-

www.dacoromanica.ro

770

fond de 5 milioare franci 1). La un moment dat, secerea un dictator pentru planul de amenajare al Pa-risului, spre a se e§i din haos. (La Construction Mo-derne, 1931).

In Spania s'a urmat acela§ procedeu: cand s'a ti-nut concurs public, a trebuit ulterior ca sa se in-tocmeasca un nou plan de ckre serviciile munici-pale. Concursul de sistematizare pentru Barcelona,de§i a avut ca rezultat premierea unor planuri, niciunul nu este urmrit, ci altele au fost intocmite trep-tat prin serviciile comunale. Nu §tim Ge s'a intimplatcu planurile din concursul mai recent pentru ame-najarea ormului Madrid, din 1930.

In Italia se petrece acela§ lucru. Planul Romei,de curand pus in aplicare, este rezultatul unei cola-borAri de speciali§ti in comisiuni. In ora§ele mici sepun insa in aplicare §1 planuri rezultate din con-cursuri publice sau intocmite de speciali§ti urbani§tian gaj ati.

In Romcinia urbani§ti speciali§ti sunt inca in nu-mar extrem de redus. Legea in vigoare din 1929 pre-vede obligativitatea planurilor §i comisiunea, dar caorgan direct de executie serviciul tecnic local, gi incaz de lipsa angajarea specialistului. Legea din 1925prevedea §i concursul public. S'ar putea interpreta

acolo unde nu exists serviciu tecnic competeitt sepoate recurge la angajarea unui specialist, sau laconcursul public intre urbani§ti calificati; dar le-gea Institutului Urbanistic al Uniunei Oragelor, din1932, stabile§te ca lucrarea .sa se faca in aceste ca.zuri prin acest institut.

1) .tUrbanismul) 1932, pag. 273 tsi pe 1933 pag. 100 (Organize-rea subcomisiunilor).

ca,

www.dacoromanica.ro

771

In trecut (1906) a fost tinut un concurs publicinternational pentru planul de sistematizare al Bu-cureoilor. Rezultatul a fost slab, planurile obtinu-te, chiar cele premiate, nu au putut fi aplicate, agaei adniinistratia a recurs tot la serviciul tecnic `).Experiente mai recente pentru proecte simple, la-rk nu an dat rezultate.

Alte orage ale tarei au recurs uneori la specialigtiunii dintre ei chiar urbanigti se pare insa ca

nu toate an obtinut rezultate urbanistice.Metoda concursului public, national sau interna-

tional este destul de veche. Am aratat 2) ca impara.teasa Ecaterina II a Rusiei a deschis la 1763 un ast.fel de concurs pentru Petersburg, cand Leblond aprezentat proecte, Mai veche din antichitategi cu rezultate care vorbesc convingator gi astazi,a fost metoda alegerii urbanistului a specialistu-lui reputat caruia i s'a incredintat intocmireaproectului. Aga a fost cu Hippodamos, cu Dinokra-tes, cu Michel Angelo, cu Vauban, cu Silvestre, cuHere, cu Nash, on cu John Wood §. a.

Din toata aceasta experienta, tragem concluziapentru intocmirea planului urbanistic al unui

centru existent sau al unuia de creiat din nou, auntcunoscute urmatoarele

a) Concursul public, national sau international,printre specialigti;

b) Angajarea unui specialist reputat;c) Comisiune de specialigti pentru proectare sau

numai pentru dirigere;

1) C. Sfinfescu: aUrbanistica Generali» pag. 203-206.Ibidem, pag. 131.

era:

ea,

21

www.dacoromanica.ro

772

d) Serviciul tecnic local, condus de specialistuipermanent;

e) 0 combinatiune, care poate avea diferite va-riante, a factorilor aratati sub literile a, b, c gi d.

Din cele mai sus aratate nu se poate conchide caun sistem este in mod absolut mai bun sau mai ramde cat altul, de oarece se poate intampla ,sa fi fostnu sistemul gregit, ci imprejurarile sau Ate cauzecan au contribuit in mare masura la obtinerea unuirezultat defavorabil.

Este dar mai util sä examinam aci avantajele giinconvenientele fiecarui sistem, in diferitele ipotezece se pot prezenta mai des in practica, gi numai inurma vom putea sa ne pronuntam cu un coeficientoarecare de probabilitate asupra rezultatului.

a) Concursul public este sistemul cel mai cerutin epoca noastra de democratizare universals, eelmai iubit in anume cercuri, nu numai in materie deurbanism, dar mai ales in arhitectura (unde dealtfelconcursul este intrebuintat pe o scara mai intinsa)gi obligator in materie de executie a °Heard lucrarimai importante publice (licitatia) cand, in uncleOH, se face deseori concurs gi pentru proect (de po-duH, de cladiri, de magini, de instalatii, etc.).

Concursul public urbanistic insa, pentru a da re-zultate, trebuie asigurat sa indeplineasca in preala-bil conditiile unui concurs. Acestea in materie deurbanism sunt: fulmar suficient de urban4ti specia-lizati, care sCi is Aarte la concurs; cunowerea per-fecta a oraqului de cettre concurenci; un programcornplet §i competent intocmit care sa formeze bazade judecata; un juriu de specialivi cu reputaciebine stabilitil ; un regulament de judecare a lucrc7-rilor pe bazii de note §i coeficienti de aplicat to

www.dacoromanica.ro

773

fiecare din problemele puse in program §i solutio-nate de concurenci; o garantare a recompenselormorale Si materiale a concurentilor; o garantare araspunderilor.

Toate aceste conditiuni sunt a§a de strans legateuncle de altele, in cat neindeplinirea uneia atragelipsa altora §i deci un rezultat foarte slab al con-cursului; de unde o cheltuiala inutila, chiar pagu-bitoare, §i un timp pretios pierdut. Caci trebuie sase in seama ea premiile pentru un concurs de sis-tematizare pot ajunge uneori la zeci de milioane delei, pentru ora§e foarte marl '); iar timpul de con-curs trebuie sa fie de cel putin 6 luni, data nu unan, de la publicarea lui (in Italia se cere cel putin10 luni).

Cand pot fi §i cum pot fi indeplinite aceste con-ditii in timpul de fats?

Trebuie sa recunoa§tem dela inceput ca, atuncicand este N orb a de o creatiune noua, de un ora§ nou,multe dificultati sunt eliminate §i anume: cunoa-§terea terenului §1 formularea problemei (progra-mul) sunt mai upare, acestea depinzand in generede factorul politic (guvern) sau de intreprinzator;juriul poate fi mai redus §i cu mai putini specia-li§ti; numarul speciali§tilor participanti la concursest totdeauna mai important, fiindca zona de acti-ne a fantaziei §i abilitatei for este mai larga.

Intr'un ora§ vechi insa chestiunea se complica cu

1) Pentru o lucrare mai mica, eAmenajarea regiunei maluluistang al raului Escaum la Anvers, (Noul Anvers), concursul tinut in1933 prevedea premii de 175.000 fr. belgieni, fie 875.000 lei.

Premiile pentru concursul international al orasului Stockholm,din 1932, au totalizat peste 2 milioane lei, dui de costul unei do-cumentari voluminoase intocmitti de comunii.

www.dacoromanica.ro

774

atat mai mult, cu cat oragul este mai important gimai vechi, iar dificultatile sporesc in progresie geo-metrica cu acegti factori. Problemele gi solutionareafor devin pronuntat sociale, deci de ordin politic,economico-financiar, istoric; iar cele de ordin igie-nic, tecnic, estetic, etc. se depirteaza, in solutiile lor,adesea destul de mult de teoriile generale, stabiliteuneori in abstracto.

In astfel de cazuri concurentului se cere, pe 15110o vasty experienta in diferitele domenii ale urba-nisticei, gi o cunoagtere, o identificare aproape, cuacel orag important gi vechi. Cu alts ocazie amreamintit, pentru comparatie, cuvintele scrise deIbsen: «Cum vrei sA fac o cash' pentru acest om pecare nu-1 cunosc?>>

De aceia nu avem nici o incredere in rezultatulfinal al concursului international pentru oragulStockholm, la can au luat parte 360 de concurenti,premiul fiind cucerit de doi tineri arhitecti englezi,can nici macar nu au vizitat acel orag, cu un vechicartier central, tocmai acela pentru care se cereaplanul de amenajare! Vor reugi sa distru0 tottrecutul istoric pentru un modernism international?Desigur opinia publics nu va tolera aceasta, iar notvom inregistra un nou exemplu in care concursulva ramane «frumoase plange colorate in muzeulpoeziei urbanistice>>.

Opinia noastra este ca la concurs ne eisim inteuncaz ce poate fi comparat cu problemele matematice:a formula problema, inseamni aproape a o rezolva.Cu drent cuvant partea cea grea in acest caz este defapt stabilirea unui complet gi adequat program ur-banistic. Cine poate formula un astfel de programaga de multilateral? Concurentul insugi, care dese-

www.dacoromanica.ro

775

on este strein de ora§? Este exclus. Programul ur-banistic trebuie sa corespunda §1 unei congtiinte pu-Mice. Dar asupra programului vom reveni la loculmai potrivit.

Este dar dela sine inteles ca numarul concuren-tilor pentru asemenea ora§e este fatalmentemult redus, §1 ca atare redusa este §i probabilitateaca un concurs sa dea roade satisfacatoare. De altfelexperienta a dovedit in mod constant ca adevaratacest rationament. Nu exists oral mare Si vechicapitala de caret' care sa realizeze un plan de a-menajare rezultat at unui concurs public.

Ora§ele mai mici §i mai noi, cu probleme mai sim-ple, pot recurge, cum am aratat mai sus, la concur-sul public; §i acesta este chiar recomandabil, dacase asigura conditiile favorabile concursului public,specificate.

Este insa posibil pretutindeni a Lit, asigura acesteconditii?

Este momentul a examina concursul national fatsde cel international. In primul rand numarul con-curentilor. Intr'o tars in care urbani§tii aunt putininumero§i, nefiind indeplinita conditia esentiala aconcursului concurenta rezultatul concursu-lui national nu poate fi de cat submediocru, caci ingenere fortele reale nu se prezinta la concurs. Spe-ram insa, de exemplu in Tara noastra, ca tinerii, ar-hitecti §i ingineri, vor cauta perfectioneze stu-diile urbanistice primite in §coala, §i vor asigura uncontingent mai mare in viitor de urbani§tiPans atunci, gustul §i emulatia vor putea fi incu-raj ate prin concursuri mai mici, mai simple, de im-portanta mai limitata, la care contributia incepato-rilor sa fie de folos reciproc: §i comunei, §i concu-

serio§i

sa-gi

cali ficaci.

www.dacoromanica.ro

776

rentilor. Treptat cercul concursului va putea si fieSp orit

Un corectiv al inconvenientului numArului res--trans de concurenti calif icati (inconvenient ce s'a!simtit in mod concludent, atat la 1906 cat §i la con-cursuri recente, mai mici, urbanistice) ar fi concur-sul international.

Sub acest aspect analisa devine ginga§e. Nu pu-tem sa trecem Ins cu vederea cate-va fapte usor decontrolat de oricine: epoca de autarhie accentuatea statelor; ca Italia, Tara mare §i Cu trecut §i pre-eitire urbanistica, nu admite decat concursuri na-'tionale; c5 numai unele Teri si oarecum ca exceptii,admit, cand se in concursuri, §i concurenti streini.

Credem ca evolutia in materie este in ordinea ur-matoare: internationalul (totu§i a fost far5 rezul-tate, concursul din 1906 pentru Bucure§ti) la pri-mcle inceputuri; nationalul, in faza de consolidare(pe care o consider5m c5 o traverseaza in epoca defat5, chiar in Urbanism. si Romania) in urrn5,iar5§ internationalul, cand Tara este in faza cand oastfel de emulatie nu ar fi p5gubitoare incredereinationale (acesta e acum, cazul Frantei, Statelor U-nite, al Angliei, Elvetiei, chiar al Spaniei; ar puteafi §i al Italiei §1 al Germaniei, dar nu intelegem dece este imitat acum §1 de Statele Americei de Sud).

Pentru a scurta ipoteza concursului public, nevom opri putin numai asupra juriului, procedureide judecare §i a recompenselor. Juriile deseori su-fer5 prin inshi origina form5rei lor, c5ci eman5 dincalculele unei singure persoane, §i de aceia rareoriindeplinesc conditiile de competenta variata §1 dedezinteresare. Competenta nu este la not u§or de

gi

www.dacoromanica.ro

777

gasit, mai ales in urbanism, iar desinteresarea §1 maigreu:

Sa se is garantii? Dar tine garanteaza respectareagarantiilor?

Iata de ce concursul public de cele mai multe oneste numai un miraj al incepAtorilor Si de ce estenumit uneori eufemistic gi. <<paravanul elegant alipocriziei>>. Cand facem §tiinfa trebuie sa fim pozi-tivi §i sa privim realitatea lucrurilor in fat5, c5cinu trebuie s5 ne in§e15m singuri §i nici pe altii.

Chiar cand juriul este competent §i dezinteresat,nu totdeauna concurenetii sunt garantati moralmente§i materialmente. Intai fiindc5 nu se fixeala un re-gulament de judecare §i pronuntare asupra proecte-lor concurentilor. Pronuntarea trehue s5 fie scris5si motivat5 din partea fiec5rui membru al juriului;apoi trebuie a se da note asupra fiecarei solutii pro-puse la problemele trecute in program. La un con-curs partial urbanistic pentru Genova., primul clasat(in 1932) a obtinut 1950 puncte, al 10-lea numai 435puncte. Toate premiile au insumat peste 800.000 lei.Dar de cate on nu s'a intamplat c5 premiile stabi-lite nu an fost decernate ocolindu-se, pe drept saupe nedrent, realizarca proectului nremiat. discredi-t5nd astfel concursurile publice? Dar and nici ju-riul nu indepline§te conditiile necesare, mai poatefi vorba de asemenea garantii?

In ce priveste garantarea r5spunderei in cazul u-nei lucr5ri slabe sau chiar rele, premiate §i chiarexecutate, aceast5 garantie este aproape egal5 enaceia a anonimatului. Administratia se d5 dupa ju-riu; juriul se ascunde dup5 concurs §i concurenti;iar concurentul premiat Si executant nu mai pri-megte a fi discutat. cAci a reu§it la concurs.

www.dacoromanica.ro

778

In rezumat, o lege urbanistica, sau macar un re-gulament, ar trebui sa stabileasca cazurile §i felulde a se tine un concurs public pentru lucrari urba-nistice. In Italia <<Sindicatul National Fascist al In-ginerilor» a intocmit un astfel de regulament pe carecauta sa-1 faca adoptat de ora§e, dtgi proectul are,dupa noi, unele lacune 1).

b) Angajarea unui specialist reputat am vazut caa dat roadele cu care omenirea se filegte in istoriaurbanisticei.

Desigur ca s'ar putea replica: dar care este pro-centul acestor roade bune fafa de atatea cazuri deinsuccese nementionate de istorie, dar multe Incasub vazul publicului, rezultate din aplicarea acestuisistem?.

Rispunsul este u§or de dat: uneori specialistul an-gajat nu era «reputat>>, foarte deseori nu era de catcpseudo-specialist» §i fara vre-o calitate (am aratatin terminologie ca trebuie sa intrebuinfam cuvintelein sensul for strict) ; alteori nu specialistul a fossde vina ci, sau programul a Post gregit, sau cei ca-rora specialistul era subordonat au profitat de pu-terea for spre a impune specialistului, de o voincamai slabs, solutiuni pe care el, liber, nu le-ar fi a-doptat §i. se gtie ce dese sunt asemenea cazuri;in fine, desigur, sunt gi cazuri cand specialistul arevina, fie ca a inceles gregit o chestiune gi raspun-derea lui este §i mai mare, daca tot el a stabilit giprogramul fie ca a gasit o solutie rea, fie ca aajuns la o stagnare in evolutia lui intelectuala.

Probabilitatile de erori sunt insa, in acest sistem,

1) A se vedea <KEIrbanismub pe 1933, pag. 706: tRegulament tippentru concursurile de planuri de amenajare in Italian.

www.dacoromanica.ro

779

mult recluse, ffindca in /arile organizate specialistulreputat este in adevar un urbanist, definit gi califi-cat prin asociatiile profesionale. 5i in Romania, oastfel de asociaTie trecitoare a urbanigtilor stabiliseca urbanistul trebuie sa fie diplomat al unei gcoaleacademice speciale, in care se preda gi cursuri obli-gatorii de urbanism, gi in plus sa aiba gi o activitateminimala cu lucrari urbanistice. De un asemeneastagiu de activitate poate fi dispensat un urbanist,care, pe langa diploma sus aratata, mai poseda gi unaca rezultat al studiilor speciale intr'un Institut Ur-banistic Universitar.

Pe baza acestor criterii asociatiile profesionale aleurbanigtilor In multe fari intocmesc tablouri cu cei

Circulirile date de Ministerul de Internefrancez pentru planurile urbanistice recomanda a-cest sistem.

Unui astfel de specialist, de valoare gi de carac-ter probate, i se poate mai greu impune ,gi el maigreu accepts, sa is asupra lui gi sa raspunda de pro-gram gi solu/ii, in neconformitate cu vederile gi con-vingerile lui.

Sistemul are deci gi avantajul stabilirei raspunde-rilor gi al sanc/ionarei.

Avem dar o seleclie naturals a valorilor, lira in-Xerventii artificiale a unor jurii restrfinse. Cu o sin-gurfi conditie: cel ce alege specialistul reputat saaiba «con§tiinta reputatieb>.

Cum se poate garanta aceast5 conditie? Este oProblem 5. de alt ordin ce nu cade direct in cadrulonbanistic. MenIionam totugi ca Ministerul de In-terne francez a dat prin circulara din 5 Martie1920 unele instructii.

Putem conchide ca procedeul anagajerei unui ur-

www.dacoromanica.ro

780

banist este bun pentru orarle mijlocii §1 mici, maiAles card ne indoim de rezultatul unui concurs pu-blic.

0 chestiune conexa, care apare in mod firesc, esteiceia a contractului cu specialistul. De felul cum seinchee acel contract depinde in buns masura §i ca-litatea proectului urbanistic.

De aceia cateva cuvinte asupra acestuia.In primul rand contractul trebuie incheiat cu au-

toritatea localii in sarcina careia cade intocmireaplanului. cautand a respecta conditiile §i formalita-tile cerute de lege pentru valabilitate, adica sa fieinvestit cu aprobarile necesare..

Contractul trebuie sa defineasca bine termeniiurbanistici intrehuintati, spre a nu fi controverse incaz de neintelegeri ulterioare. Mai trebuie s5 sta-bileasca clar piesele de baza (plan topografic, docu-mentare, program §i altele) care se obliga a le fur-niza administratia; dup5 care contractul precizeaz5piesele proectului care vor fi furnizate obligatoriude urbanist, in ipoteza ca acesta este numai consul-tant sau diriginte de lucrare, sau ca este proectant.In mice caz urbanistul va fi obligat a intocmi proec-tul pan la sfar§it, adica pans ce sunt obtinute a-probilrile legate spre a putea intra in vigoare, ref a-cand §i introducand modificarile ce vor fi cerute deautoritatile respective. Contractul va trebui s5 pre-vada termenul de predare a diferitelor lucrari encare s'a obligat fiecare parte, cum si conditiile deplats. In ce prive§te onorariile, acestea se calculeazape baza unor preturi unitare pe hectar, §i pot fi cla-sate dup5 cum planurile urbanistice sunt de amena-jare generala a unei localitati sau proecte de detaliipentru suprafete mai mici; dup5 cum sunt mai corn-

www.dacoromanica.ro

781

plicate sau mai simple. Se va prevede §i cazul lucrii-rilor suplimentare sau numai partiale 1), pentrucare pot fi stabilite procente din onorariul aferentlucrarei totale. Acest sistem de calcul al onorariuluicu pretul de baza pe suprafatil este in genere intre-buintat §1 in Germania (in aide-memoir-ul Hiitte,sunt indicate onorariile inginerilor §1 arhitectilorsau in I:Architecture din Iunie 1930).

Alti urbani§ti au propus onorarii pe baze de pre-.-turi, calculate dupa o serie regresiva, in raport cunum'arul locuitorilor localitatei, analog cu siste-mul francez 2) recomandat de circulara din 27 Mai1921 a Ministerului de Interne al Republicei, acea-sta in ce prive§te regiunea construita, dar combinata,cu baze de preturi pe Nectar, asemenea dupa o scarsregresiva, pentru zonele de extensiune, pentru pro-ecte de detaliu sau parcelari.

Dam aici ca orientare, cateva tabele.

a) Proecte de sistematiziiri:

1. Pentru zonele construite ale orqului.

d '., ,=u

,L2:4

Nr.Pret de baza

lei/cap de locuitor Observatiilocuitorilorpang la

Lucrarimai

simple

Lucrarimai

complexe

1

23

20.0001('0 009

pests 100.000

201510

302215

Lucrari mai complexe sunt:terenuri accidentate, oracvechi ?i neregulaie, cu stu-dii de comasski, . a.

1) Detalii pot fi gisite in bro§ura <<Prospect cu conditii de an-gajament pentru proectarea unui plan de sistematizare>> de C. Sfin-lescu.

2) R. Danger: <<Cours d'Urbani,me» pag. 328.

www.dacoromanica.ro

782

Numirul locuitorilor ormului se va socoti cel dinmomentul incheierei contractului.

Calculul se va face pe intervale, de ex.: la un o-ra§ de 110.000 locuitori costul va fi:

20.000X20+80.000X15+10.000X10=1.700.000 lei

2. Pentru zonele de extensiune §i planuri regio-nale.

.4.1

U

0Z

Suprafatapans la . .

hectare

Pret de baza in lei/hect.

Lucrari maisimple

Lucfari maicomplexe

Observatii

1 10) 7502 200 6753 400 6 04 E0 i 4505 peste 800 300

11251000910675450

Lucthi maicomplexe sunt:terenuri acciodentate, studii

de comasari, etc.

Calculul se va face tot pe intervale, dar de supra-fete, in felul aratat la exemplul tabloului precedent.

La un plan de sistematizare fiind 2 zone, adicicea cradita §1 cea de extensiune, calculul prquluitotal se va face combinand ambele tablouri.

La planurile regionale se va utiliza numai acestal doilea tablou pentru toata suprafata.

www.dacoromanica.ro

783

b) Proecte de detalii (planuri pentru piece, par-curl, terenuri de sporturi, etc.)

LI

1-1

Suprafafa'Ana' la . .

hectare

Pret de baz5 in lei/hect.

Lucrari mai Lucrari maisimple complexe

Observatii

1 1 20.000 30.0002 5 7.510 15.0003 10 6.750 13.5004 20 6.LCO 12.(,005 peste 20 5.250 10.500

Lucrari maicomplexe sunt :terenuri acciden-tate, perspecti:ye, planse, sc5rimai mari s. a.

La proectele de detalii se vor da §i memorii se-parate. Calculul la fel ca la tablourile precedente..

c) Proecte de parcelciri (lotizilri, comass'ciri on a-linieri pe stra'zi separate).

Suprafatapana la....hectare

Pret de bazain lei / hectare

Lucrarimai simple

Lucrarimai complexe

Observatii

1 5 10.000 15.0002 10 5.000 7,5003 20 1.350 2.0254 40 1,125 1.7 55 80 975 1.4256 160 825 1.2757 peste 160 750 1.125

Lucari mai cam-plexe sunt :

feren accidentat,eladiri existente,s. a.

La o suprafaca cuprinsA intre doua intervale de:prq, calculul se va face pe intervale, cum s'a aratat la tablourile precedente.

,

;

www.dacoromanica.ro

784

'd) Lucnsiri pa:Vale.

c7us_.

Z

Felul lucrareiconsiderate izolat

Procentul duionorariul totalcalculat cu

tabloul a) demai sus

Observa tii

2

3

Adunarea documenlari:(in caz a nu o fursnizeaza comuna).

Programul sistematizasrei (data nu se furniszeaza de comuna inclusiv recunoastereaterenului).

Planul general director(scars 1 :5000).

Memoriul justificativ,regulamentul si pieseleanexe.

30 0/0

30 o/o

600/6

200/0

Acest procent se platestepeste suma stabiltta cutabloul a) de mat sus.

Acest procent se phisteste peste suma sta..b WS cu tabloul a) demai sus.

Cots p ?rte ;de plata dinsuma calculate cu tasbloul a) de mai sus.

ColA parte de plats dinsuma calculate cu tabloul a) de mai sus.

Pentru fiecare exemplar copie in plus peste celeJolla exemplare de proect §i anexe obligatorii, se vaplati o suma in plus peste cota respective.

IVIodalit'iici de plaCii. La incheierea contractului:500 /o din onorariul total stabilit.

In cursul lucrarii, pe inasura avansarii alti 209/0.La predarea lucrarei complete alti 150/0 din ono-

Tariul total stabilit inainte de aprobare.La aprobarea lucrarei conform legei administra-

tive, in vigoare, restul de 150 /o din onorariul stabilit.Lucrarile suplimentare comandate §i care sunt de

Indemnizat se vor plati in acela§ mod ca mai sus.Indeinnizatiile de deplasare §i sumele de la Nr. 1

-§i 2 din tabloul d) se vor plati indata §i integral laprezentarea comptului.

4

www.dacoromanica.ro

785

c) Comisiunea de specialivi poate fi formats nu-mai dirigere sau §i pentru proectare. In pri-mul caz, pentru dirigere, inseamna ea exists unprogram, care in mod logic trebuie sa fi fost ela-borat chiar de acea comisiune. Dace proecteaza pla-nul urbanistic aceia§ comisiune, atunci raspundereaeste integrals a ei.

Prima variants este cea mai des intrebuintata,este recomandata §1 in legea romans in vigoare, in-clusiv pentru Bucuregi, §1 ar putea da rezultate maibune in anumite conditii de aplicare in ora-§ele mari. Din cauza ca legea pentru MunicipiulBucure§ti din 1929 nu stabile§te compunerea <<co.misiunei care da directive» §i nu indica nici un de-taliu al atributiilor ei, acea comisiune fiind preaneomogena, nu poate avea o doctrine urbanistcia,nu poate formula un program, nu poate creia ni-mic ea insa§i, de§i i s'a indicat o procedura 1).

Comisiunea, prevazuta de lege, nu poate da re-zultate bune pentru orarle mici, doecamdata, dincauza ca, in orarle mici lipse§te specialistul dincompunerea ei.

Varianta, doua este intrebuintata in America §ichiar in Anglia, in deosebi pentru planurile regio-nals, caz pentru care constitue singurul sistem 2).Orme le foarte mari trebuie sa recurga constant lasistemul comisiunilor de speciali§ti repartizata insubcomisiuni pe specialitiiti, care apoi coordo-neze lucrarile lor; caci problemele de rezolvit prin

1) C. Sfintescu: 4rCum sii sistematiziim Bucuregtii) 1929.2) In ce privegte Odle cari au adoptat sistemul comisiunilor, se

poate cerceta lucrarea (Urbanistica Genera de C. Sf intescu, pag-704-719.

pentru

sa-gi

www.dacoromanica.ro

786

planul de amenajare sunt atat de complexe, atat despeciale §i cer concursul atator organizatiuni, in cateforturile, chiar competente ale unei singure per-soane, sunt izbite aproape cu siguranta de sterili-tate.

Astfel de comisiuni puse sub pre§edintia unui spe-cialist capabil §i de actiune, au dat deseori la ivea-la luciari de mare valoare urbanisticA, emitand cer-cetari §i teorii noi, adeva'ruri noi urbanistice, lucraricari an facut s'a progreseze §tiinta urbanistica% Esufficient sa mentiona'm publicatiile recente ale «Co-misiunei Marei Londre>> §i mai ales cele 11 volumeale «Comisiunei planului regional al oraqului New-York» care cuprind studii §i solutiuni de o valoareremarcabila.

Comisiunea planului regional al ormului New-York era formafa in 1927 dintr'un comitet de 103nembri, cu un pre§edinte §i cu un director gene-ral al Planului, care era Th. Adams; apoi avea o«diviziune a inginerilor>> cu tin comitet format din9 persoane §i cu un «stat major tecnic» din alti 9membri; o alts divizie, adaogata in 1928, era «di-vizia sociarii» cu 2 consultanti, cu un director, §1cu un comitet pentru «studiile recreaciilor» din 3persoane, apoi cu un specialist in plus pentru par-curi §1 drumuri prin parcuri.

In 1933 compozitia acestei comisii era: un comi-tet de directie din 6 persoane, formand biuroul, §ialti 34 directori; iar stat-majorul de ingineri eraformat din 8 persoane.

Inconvenientul mare este insa ca foarte deseori,in alte tari, aceste comisii, cand nu sunt pagubitoa-re, sunt sterile; caci este o mare arts a face sa lu-creze cu folos o comisiune. Nu ne rabdi inima sa

www.dacoromanica.ro

787

treeem sub tacere unele adevaruri.crude, expuse cutalent §1 mai ales cu patriotism., in o revista de spe-cialitate 1), relativ la rezultatele unor comisiuni sla-be: ...«Noi avem astazi privilegiul de a traversa in«cate-va ore intreaga Franca, dar consacram ani in-«tregi pentru deliberari sfar§ind prin a uita chiar«obiectul in discutiune. Interlocutorii mor, admi-«nistratiile se schimba sau sunt risturnate. Nein-«crederea a inlocuit increderea, care e exilata prin«constitutie. Lenea §i prostia judeca talentul. Inte-«resul §icanator it °prima §i it controleaza; venali-«tatea, care is toate mascile, chiar §i aceia a devota-<,mentului pentru binele public, provoaci in comi-«siuni dezbateri infinite pentru a face sa fie platit«foarte stump consimtimantul ei la luerari de interes«general. Cu mijloace infinit superioare celora din«secolul XVII, not stam cu bratele incrucipte in<data marilor lucrari care ne agteapta>>...

In ee consta dar secretul ca unele comisiuni lu-ereazi §i competent, §1 cu folos, iar altele parali-zeaza? In selectionare §i organizare.

Seleetionarea, trebuie si urmareasca regula ca, ocomisiune care are rolul a elabora §i dirige, trebuiesit fie formats din elementele strict necesare elabo-rarii §i conducerei, adica din speciali§ti cari in ade-var sunt de folos real fiecareia din problemele urba-nistice ce urmeaza a fi cercetate de comisiune §1 pecare o singura persoana nu le-ar putea rezolvi. A§adar comisiunea, cand e necesara, trebuie si cuprin-da urbani§ti calificati, ingineri speciali§ti in comuni-cacii §i transporturi (cai ferate, tramvaie, navigatie,

1) (Urbanisme) din Ianuarie 1934: (Vauban, les legons d'uncompagnon du Tour de France) de M. Menabrea.

www.dacoromanica.ro

788

etc.) ; altii in lucrari edilitare (canal, api, luminat,§. a.) ; on arhitecti speciali§ti in estetica urbanistica;cel putin cate un igenist, un jurist, un financiar; unmembru at coinisiunei monumentelor istorice, unmembru al camerilor de industrie yi comert, altul alinvatamontului; loci membri calificati §i in masurade a face legatura cu departamentele respective deactivitate publics §i private.

Tocmai aceasta legatura, §1 in plus convingerea o-piniei publice ca sa adopte §i respecte proectul, im-pun adesea pentru orarle maxi comisiunea.

Organizarea, centrul vital al on -carei realizari,cere un regulament de functionare §i stabilire a atri-butiilor, a conducerei, a raspunderei, etc. indicandmaterialul §i personalul pus la dispozitie, modul derepartizare al muncei, de coordonare a lucrarilor,de acceptare definitive a unei lucrari intocmite, §1alte precizari analoage.

Astfel de principii de selectionare §i organizaresunt adanc inradacinate la unele popoare occiden-tale §i deci acolo nu mai e nevoie sa fie mentionate;acolo comisiunile dau totdeauna rezultate. La altepopoare insa trebuie neaparat luate astfel de ma-suri pentru ca sa fie o comisie de folos, ca sa sedesminta zicatoarea ptisa pe seama unui geniu alomenirei: qcand vrei sa nu se rezolve o chestiune,da-o in studiul unei comisiuni». Nu putem acceptapropaganda demagogica <<tout le monde a plus d'es-prit que Mr. de Voltaire», mai ales cand acel emitle monde>> este la randul lui restrans Si de o cali-tate indoelnica.

Concluziunea ce reese de aci este ca putem reco-manda pentru oraele mai importante o comisiunepentru dirigere, adica pentru intocmirea progra-..

www.dacoromanica.ro

789

mului §i eventual numai pentru controlul proecte-lor intocmite de alt organ, spre a se constata ci s'arespectat programul stabilit; iar pentru planurileregionale importante se recomand5 o comisiune or-ganizati pe specialifaci, care sä intocmeasca §i pro-gramul §i proectul, bineinteles avAnd pentru aces-tea organe de executie in sub ordine cum §i un Di-rector General, specialist urbanist, pentru coordo-nare.

d) Serviciul tecnic local, condus de un urbanistcalificat §i reputat, este, in oraele cari pot avea oastfel de organizatie, factorul de proectare §i chiarde intocmire a programului proectului; de§i aceasta,in mod logic, eel putin principial, ramine o atri-butie a consiliului comunal..

Oraele mici nu an posibilitatea de a intretine unastfel de serviciu specializat in lucr5ri urbanistice,§1 deseori nici cele mijlocii. Orarle mari it potavea, §1 trebuie aib5, fiindca serviciul este in-dispensabil nu numai pentru proectarea planului ur-banistic dar §i pentru aplicarea lui necontenita larealizarile pe teren.

Chiar c5nd se face uz de o comisiune, sau de unconcurs, sau chiar de un specialist angajat ca s5 in-tocmeasca planul, acel serviciu tecnic urbanistic esteindispensabil; fiindca nici unul din ace§ti factoriproectanti nu intocmesc proectele de detalii, ci ingenere schite la scars mica, sugestii; adic5 numaireeace am numit plan director, care nu e un plande detalii, executabil pe teren. Planul de executieare nevoie de studii pe teren la tot pasul §1 repre-zint5 o munc5 neasem5nat mai mare de cat cea ne-cesar5 pentru planul director.

sa-1

www.dacoromanica.ro

790

Practica unor astfel de servicii tecnice de urba-nism invata de ce planurile directoare rezultate dinconcursuri, din angajeri de speciali§ti sau chiar dincomisiuni, in marea for majoritate sunt neexecuta-bile §i au trista soarta de a ramane amintiri, deseoriatArnate pe un perete de biurou. Ace le planuri nuau fost studiate amanuntit, au.fost intocmite in gra-bs superficial, in necuno§tinfa de toate angaja-mentele comunale §i de sterile de fapt, care adeseainfluenteaz5 imens solutia practice fats de cea teo-retica. Inmultirea unor astfel de cazuri, cari aparpe m'asura ce trece timpul §1 sunt intocmite planu-rile de detalii, conduc constant autorifatile comu-nale sa paraseasc5 chiar sugestiile din proecteledirectoare acceptate pripit §1 sa adopte altele, stu-(hate in serviciile for tecnice, dac5 acestea au com-petenta necesar5; sau s5 recurga la noi angajamen-te cu alti urbani§ti on la alte comisii, etc. dupe cume conjunctura. Deci ocazioneaza noi cheltueli, noiintarzieri, noi frictiuni. Avem cuno§tinta ca a§a s'aintamplat mai recent cu unele orar din lark §i amaratat c5 s'a intamplat §i in Bucure§ti 1).

Suntem de p5rere dar ca serviciul tecnic urbanis-tic local trebuie sa aib5 o parte efectiv5 in proecta-rea planului urbanistic, oricare ar fi calea, din celeexaminate pada aici, intrebuintat5 spre a se obtineproectul. Pentru acest stop serviciul va trebui safie prev5zut cu personalul §i materialul necesar, fi-indca altfel toate celelalte cheltueli cu planul urba-nistic r5man zadarnice. Compar5m rolul acestui ser-viciu cu acela al spitalului, cu personalul Si

sau, alkuri de rolul medicului. Orictit de savant

1) C. Sfinfescu: aUrbanistica Genera lii>> pag. 203 §i 205.

gi

materia-lul

www.dacoromanica.ro

791

§1 de congtiincios ar fi medicul, rezultatele ce le-ar,obtine asupra bolnavilor din spital ar fi triste data:acel spital se gasegte inteo stare jalnica, n'are per-sonal, n'are material.

Inteo tars care voegte a progresa urbanistic, ase-mcnea servicii trebuiesc organizate §i mai ales con-duse pretutindeni de urbanigti

Joyant insists asupra unui astfel de serviciu con-dus de un urbanist, motivand ca un urbanist angajattemporar nu ar putea sa dedice tot timpul sau unuiserviciu aga de absorbant.

Cheltuelile cu o astfel de intocmire vor fi cu pri-sosinta recuperate din ordinea gi pricepert.a ce erna-na de acolo §1 care in mod constant are la baza «evi-tarea pagubelor prezente §1 viitoare>>.

B. Lucrarile pregatitoare proectului. Nu seincepe niciodata vre-o lucrare, cat de simpla, maiinainte de a fi culese datele informative §i a ne fi-xa asupra scopului urmarit gi asupra mijloacelor ce,exists pentru atingerea scopului. Este dar de o evi-denta stringenta ca la o lucrare aga de complexa caplanul urbanistic al unui orag, nu putem porni laproectarea lui fara a trece prin aceleag faze: infor:marea, care se numegte documentarea urbanistica, incare intra gi planul topografic, apoi schitarea solu-

ceeace se numegte programul urbanistic gi infine, formarea dosarului cu materialul prelucrat,.pentru a fi supus aprobarilor legale pentru valida-rea

a) Documentarea. Nu exists o metoda fixa" pansscum in urbanistica privitoare la clasarea documen-tarei. Aceasta situatie se explica gi prin faptul Ca

lui.

tiilor,

www.dacoromanica.ro

792

agezarea gi desvoltarea oragelor sau aglomeratiuniloreste tot atat de variata ca gi regiunile; iar relativ CA,nara vials a doctrinei urbanisticei nu a ingaduitinca timpul necesar stabilirei unor tipuri de clasarea Mocumentarei urbanistice».

Totugi s'au facut incercari de clasare a diferitelordocumentari urbanistice. Citam printre primele, a-cele de pe la 1915, propuse de Agache §i Aubur-

, tin') ; apoi clasificarea data de Abercrombie in con-gresul din 1924 de la Amsterdam pentru planurileregionale, inspirata, banuirn, de a celor doi de maisus 2).

Tot pentru planuri regionale, o clasare mai spe-cials gi aplicabila gi la regiuni intens industriale, arfi aceia propusa in 1920 de comitetul Russell SageFoundation') §i expusa de d. Thomas Adam in con-gresul international urbanistic dela New-York din19,25 4).

1VIodul de aranjare al materialului documentartrebuie in seams de importanta actual( a ora-gului (ca marime gi valori imobiliare) gi mai ales,de importanta dezvoltarei lui viitoare.

LTn sistem ingenios de documentare «prin ima-gini-,-; au pus in practice d-nii Camille Martin §iHans Bernoulli nentru unele din oragele principaledin Elvetia, publicand o lucrare <<Stadtebau in derSchweiz-Grundlagen». In acea colectiune se clan:

1) Agache, Auburtin, Redont: (Comment reconstruire nos citesdetruiteo.., pag. 12.

2) (Raports sur la conference internationale de ramenagement-des villes, Amsterdam 1924, premiere partie, pag. 48.

3) C. Sfintescu: (Urbanistica Genera lib pag. 371-377.4) (Report of International TownPlanning Conference, New-

York 1925, pag. 230.

www.dacoromanica.ro

793

vederi fotografice cu silueta din vazduh a ora§ului;relieful regiunei §i dezvoltarea constructiilor in ora§;situatia proprietatei publice gi private; planul ar-terelor de circulatie in orag; vederi fotografice alestrazilor caracteristice; repartitia densitktei popu-latiunei; spatii libere.

Am aratat in studiul asupra «Superurbanismului>>ca oragele din Romania s'ar putea clasa dupa impor-tanta for in orage tip primar (mici), orage tip se-cundar (mijlocii) gi orage tip teniar (mai mari).Dupa parerea noastra s'ar putea deci obtine la notIn tars trei tipuri de clasare a materialului docu-anentar pentru sistematizari de orage. In cele de maijos urmarim schita clasificarei unei astfel de docu-mentari.

Ancheta geologic ; relief, meteorologie; hi-drologie; flora; fauna gi repartizarea populatiei cudemografia (morti, nascuti, nationalitati, etc.).

Ancheta istoridi Si estetidi : istoricul a§ezareipopulatiei; modul gi felul cregterei suprafetei cla-dite la diferite epoci; monumente istorice, arhitec-tonice gi artistice de conservat gi pus in valoare;regiuni pitoregti de conservat; cercetari asupra ex-tensiunei viitoare a oragului.

Ancheta economics: influenta mijloacelor detransport; zonele de locuit gi cele de lucru (comertgi industrie) ; activitatea industriala gi comerciala cudiagrama cregterei ei pe categorii (un tablou de lu-cratorii gi energia intrebuintata, ca gi de productiai capitalul investit) ; extinderea gi caracterul lu-

crarilor publice (apa, canal, pavaj, abatorii, oboare,crematorii, instalatii de energie, cladiri publice, caiferate. gosele, pogta gi telegraf, institutii de credit

www.dacoromanica.ro

794

§. a.) ; piata valorilor imobiliare Ei dezvoltarea noilorcartiere de locuit; scara veniturilor la diferite ti-puri de locuinte, apoi din industrii, agriculture §1.alte capitaluri; circulatia in ora§ (trenuri, cart*,automobile, intrate, e§ite, tonaje la marfuri, calatorila trenuri) ; arterele de comunicatie ale ora§ului;variatia averei §i veniturilor comunale (din impo-zite, taxe, exploatari, imobile, etc.).

Ancheta socials qi sanitarii: cultura §i cultul; di-verse institutii publice; ancheta locuintei §i reparti-zarea populatiei pe locuinte Si pe cartiere; staremsanitara a locuintelor, bai publice; cartierele insa-lubre §i transformarea lor; spatiiie libere;terenuri de sport, parcuri, centura agricola (cu in-fluenta fats de distributia for §. a.).

Ancheta administrative §i juridic": organizatii co-rnunale ; legi, regulamente gi uzuri in vigoare cum §ialte posibilitati de actiune; delimitarea teritorialagi averea comunei ( bugete) justificarea nevoieiplanului de sistematizare; vechi planuri de amena-:jare, executia §i rezultatele lor.

Anch ad nis ativ- 5i jurfacri: organizatiir viiparg

§j, alis §i veva tic rA evoiplanult isia zar veehi 1 n ri arenadare, execupa §i rezu

Unii autori francezi, precum Danger, propun unchestionar pentru o astfel de documentare, numitagi ancheta monografica, cuprinzand: a§ezarea (geo-grafica pozitie gi suprafata; g,eoiogicaape; china vent, ploaie, temperaturi) ; istoria,(politica; economics gi plan istoric) ; demografia

gradini,.

cow

atel `lor.

sub-sof,.

t'gala

eter

www.dacoromanica.ro

795

(recensaminte la diferite epoci si pe diferite catego-rii, deplasarile populatiei, statistica natalitatei simortalitatei) Ligiena (statistica maladiilor si pe si-tuatii in localuri, planul sanitar ca densitate, stabi-limente, cartiere insalubre, spatii libere, scurgeri,canalizari, ape, gunoaie) ; functia politica si socials(administratie, culture, scoala, corporatii, organis-me sociale) ; functia economics (agriculture, comen,industrie, turism, constructii, lotizari, valori imobi-bare, circulatie de tot felul) ; arhitectura-estetica(monumente, perspective, obiceiuri) ; proecte gene-rale sau particulare (lotizari, legi, regulamente, con-sultari de grupari profesionale).

Uneori documentarea se face numai pentru uneleprobleme urbanistice, cum a procedat la New-Yorkcomisia instituita de Russell Sage Foundation, pen-tru chestiunile economice si industriale

Astfel de documentari sunt adesea publicate, cacicu ele se controleaza programul. In Ronicinia au fostpublicate documentari urbanistice, cuprinzand siprograme urbanistice, una pentru planul de amena-jare al orasului Bazargic §i alta pentru orasul Bucu-reti, de catre C. Sfincescu.

Mu lte orase din alte tari si in special din Ger-mania au facut sacrificii importante pentru anchetamonografica si publicarea ei in conditiuni tecniceireprosabile. Citam documentarea orasului Karls-ruhe. Alteori documentarea cuprinde si programul,sau o parte din program, cum gasim in cele 11 vo-lume cu documentarea intocmita de «Comisia pla-nului regional al orasului New-York>> o lucrare cutotul deosebita de colaborare si care a costat un mi-lion de dolari.

1) C. SI intescu : aUrbanistica Generalax pag. 361.

').

www.dacoromanica.ro

796

In ce prive§te planul topografic, acest elementprincipal al documentarei, §1 absolut indispensabiloricarui proect urbanistic, fie cat de sumar, vom re-veni intr'un paragraf special, cu datele technice ne-cesare, de oarece chestiunea este mai complexii §1merits o deosebita atentiune.

b) Programul este cea mai importanta lucrare desinteza urbanistica ; de un bun program depinde unbun proect. Programul este ansamblul unor dezide-rate ; el trebuie sa exprime clar datele problemei alecaror solutii urmeaza sa le furnizeze tecnicianul 1).

Daca pentru documentare exists unele indicatiunide urmat, ca ni§te tipare, variind cu tipurile °rap-lor (mici, mijlocii, maH, foarte maH), la stabilireaunei lucrari de sintezi urbanistica nu se pot urmari§abloane. De aceia, cu drept cuvant, M. Poete, azis: «nu exists manualul perfectului urbanism

Desigur problemele dezvoltate in «Urbanistica Ge-nerala» stau la baza intocmirei oricarui program ur-banistic, tot a§a cum functiunile acelora§ organe inindivizi din aceia§ spefa sunt acelea§. Dar cat de di-ferite sunt adesea rezultatele acelor functiuni, crea-tiunile lor. Programul urbanistic este cel ce diferen-tiaza, de la caz la caz, rezultatul functiunei organice,§i trebuie sa urmareasca cele trei man objective: aasana, a ordona, a infrumuseta; sa fie deci un exa-men patologic §i therapeutic in acela§ timp.

Programul este lucrarea ce precede imediat proec-tul urbanistic §i trebuie sa alba la baii_t_m num4documentarea, dar §i intuitia urbanistului specia-

1) Agache, Auburtin, Redont: <<Comment reconstruire noseites detruites) 1915.

www.dacoromanica.ro

797

list ') in ce privegte dezvoltarea oragului In raportcu na'zuintele cetktenilor, cu posibilitatile for gi cuprogresul tarei pe terenul urbanistic.

De aceia se recomanda ca programul si fie nea-parat alcAtuit, dart nu de urbanist (de obicei eel in-sArcinat cu intocmirea planului urbanistic), cel pu-tin s'' fie consultat in acest scop. In on cecaz, programul trebuie in prealabil aprobat Si adop-tat de reprezentanta legalci a orqului §i ,corespun-a opiniei cetiitenilor can sunt obligati apoi sa hatefortul necesar realizarei in fapt a prevederilor lui.

De aceia, iargg opinia publicA trebuie sa" cunoascimacar in aliniamente generale acel program, si seidentifice cu programul, sa cunoasea obligatiunile cedecurg din adoptarea programului. Niciodata nuvom repeta in deajuns: planul urbanistic este oopera socials, nu individuals, gi orice incercare dea-1 scoate cu totul din acest lap§ va da greg in epo-ca noastra.

Programul, gi numai programul, trebuie ss factlegatura intre administratia comunala gi urbanistulproectant. Urbanistul va putea, ca specialist, intro-duce modificari in program, dar este recomandabilca si le supuna in prealabil aprob'Arei consiliului co-munal, spre a evita discuitiuni gi chiar acuza'ri ulte-rioare.

Programul va trebui sa contina indicatiuni asuprapa'strarei trecutului, revendicarilor prezentului gi

prevederilor pentru viitor, bineinteles in tra'skurigenerale, reliefand, data se poate, personalitatea o-ragului, cu date relative la: a) tendintele de sporire

1) C. Slintescu: srAngajament pentru proectarea unui plan delistematizare, 1928.

acesta

www.dacoromanica.ro

798

constructive a ora§ului (ca teren §1 cladiri) §i aceleade sporire a populatiei; deci deziderate asupra deli-mitarei §1 felului de delimitare §i spatiilor libere pu-blice §1 particulare; arterele de comunicatie dedezvoltat §1 punctele de dirijare a acelor artere; c)cartierele insalubre §i mijloacele de care dispune co-muna pentru asanare; d) arzarea industriilor Si zo-nificarei in general; e) cladirile cu caracter istoricsau artistic de conservat, cum §i acele publice maiimportante de prevazut; f) pitorescul natural sauartificial de conservat sau de pus In valoare; g) lu-crarile edilitare intentionate; h) mijloacele de trans-port ce se au in vedere; i) comassarile de proprie-tali §i mijloacele de realizare ce exista; j) servitudi;nile de igiena §1 estetica cari se pot impune; k) peee mijloace juridice, financiare, tecnice §i adminis-trative poate conta comuna in realizarea prevederi-lor planului urbanistic.

Asemcnea programe sunt in deosebi necesare inRomania, unde nu exista o lege urbanistica, ci nu-mai cateva articole insuficiente in legi cu alt obiec-tiv principal. Urbanistul ar putea sa cada fie inteundefect de timiditate, fie intr'unul de extravaganta,dupe judecata a posteriori a administratiei comu-nale sau a publicului. 0 schita sumara, de ex. la scara 1 : 5000, e bine sa fie ata§ata programului.

In fig. 451 se vede o astfel de schita, intocmita deing. Chalumeau §i Massaux pentru regiunea orapluiLyon.

Danger 1) ocupandu-se de compozitia proectulni,pare ca nu separa categoric programul de planul ur-banistic, ci gase§te o expresie intermediara: <<plan-

1) Danger: cCours d'Urbanismn. 1933.

b)

www.dacoromanica.ro

799

og,ratn>>. Aceasta metoda poate da na§tere la echi-vocuri, cari desigur sunt de evitat. Acel plan-pro 7.:gram nil poate fi decat schita la scara 1 : 5000 ane-xata unui program descriptiv. Danger mai este de a-cord ca cele mai bune relatiuni asupra nevoilor ur-banistice pot fi date de un tecnician local, §i c5 «ur-«banistul nu are o putere independents de aceia a«municipalitkei, care-i poate impune trasee in deza-<<cord cu vederile lui>>.

Constatam insa, c5. metoda «planului-program),format din o serie de planse, apoi supuse sub formade dosar aprob5rei unei serii de comisiuni indepen-dence, incepand cu aceia a politiei sanitare de aron-disment si terminand cu aceia zis5 mixt5 pentru ora-sele de frontiers ,este mult prea complicata, si poateanihila un rezultat final; mai simply este adoptarca

prealabil a unui program enumerativ, dup5 cares5 se procedeze la studiul proectului pe planuri, catiaceast5 ultima metoda elimin5 o serie de retrimiteriin studiu a planselor intermediare.

Agache este categoric de Varere ca programul in-teles in sensul arkat de not la inceput, este indis-pensabil. Acesta sa fie intocmit de municipalitate,iprin o comisiuse de studii, i sa cuprind5:

a) cauzele determinante ale dezvoltarei efectivea orasului (port, linie ferat5, industrie, suprimareafortificatiilorl : b) elementele vechi de conservatserviciile publice de deplasat; cl indicatii generaleasupra nevoilor, cartiere de creiat, trafic, circulatie,asanare; d) indicatii la suprafata de extensiune sisporul ponulatiei; e) transporturile in comun deereiat; f) edificiile publice oportune de creiat: spa-tii libere Me diferite categorii) ; g) amenajeri insubsolul c5ilor.

p

gi

www.dacoromanica.ro

800

Joyant intelege .grin program o schita preliminaryante-proectului, chiar la scara .1 : 20.000.

In Anglia, am aratat 1) planul director se dese-meaza la scara 1 : 10.000.

Un punct important de stabilit, chiar in program,este durata valabilitatei planului urbanistic, adicapentru ce interval de timp trebuie studiat proectul.

Mai inainte vreme se considera acest termen de.50-80 ani. Dupe 1918 s'a considerat ca termenulde 25 ani este suficient, de oarece s'a observat o e--volutie mai rapids a oraplor, din cauza progresuluitecnicei. S'a mers chiar mai departe, §i s'a cerutxevizuirea planului urbanistic la fiecare 10 ani. A-cest deziderat implica insa un plan prea elastic, ceea-ce este recomandabil la planul regional, unde previ-ziunile nu pot §i nu trebuie sa fie niciodata preadetailate.

De fapt este impropriu a declara ca un plan ur-banistic este facut pentru anumit numar de ani;fiindca, anumite organe, elemente urbane, sunt, amputea zice, perpetue. Studiul evolutiei oraylor aaratat ca dintre cele ce evoluiaza greu §i .putin suntmarile artere de circulatie, unele piete, unele spatiilibere, porturile §i chiar chile ferate; cele ce varia-za mai mult de obicei sunt suprafetele cladite ale o-ra§ului, inaltimile cladirilor §i arhitectura lor, den-sitatea locuintelor, intinderea zonelor §. a. Prin ur-mare trebuie ca programul sa face distinctie intrefactorii variabili in timp relativ mai scurt §1 ceiquasi invariabili, Ultimii vor trebui prevazuti delainceput cu largheta §i studiati cu toata seriozitateaceruta de o lucrare definitive.

.1) C. Sfinfescu: cUrbanistica Genera lib, pag. 703."

ut.

www.dacoromanica.ro

801

c) Dosarul urbanistic trebuie format dup5 anu-mite norme §i cu anumit continut, pentru ca orga-nele administrative, chemate a aproba planul urba-nistic, in vederea validarei acelui plan spre a fi pus,in aplicare, s5 poata intreprinde o astfel de operaticin deplina cunogtint5, cu controlul necesar gi curaspunderea ce se exige la orice act public.

Nu ne vom ocupa de modul cum acest dosar pe-regrineazi prin diferite consilii, comisiuni, autori --tati ale administratiei locale gi chiar prin_diverse ministere, pans ce planul s'5 fie validat,

procedura variaza de la taxi' la tarsi (am dat.unele indicatii la capitolul legislatiei), iar in Ro-mania aceste dispozitii se schimb5 prea des.

In privinta formarei dosarului urbanistic, din ne-norocire, aproape nu exists prevedere in legile giregulamentele romane§ti. De aceia, aceast5 nepre-vedere a rasa libere numeroase abuzuri gi de di--ferite categorii unele congtiente, altele izvoranddin ignoranta autoritatilor comunale in materie.

Din cele ce cunoagtem putem afirma ca in Frantaaceast5 tecnic5 administrativ5 este bine puss la-punct, dup5 ce a trecut gi acolo prin o evolutie, gic5, acea tecnic5 este ceia care se potrive§te maimult cu sistemul de lucru din Romania.

Inainte de a expune aceast5 tecnica, menition5m,.de pild5, c5 dosarul planului de sistematizare al Flu.curevilor1), decretat gi devenit lege in 1921, a fostdestul de complet in raport cu cerintele legilor invigoare atunci, c5ci dosarul cuprindea: a) progra-mul stabilit de consiliul comunal; b) memoriul jus-tificativ al proectului cu toate indicatiunile nece--

1) C. Sfintescu: 1Bucure§tii in viitor>' 1919.

fi-indci

erarhizate

www.dacoromanica.ro

802

sare, de§i succinte; c) propuneri pentru faza de tran-zitie a aplicarei; d) un proect de lege propunandin special servitudinile publice §i private, necesareaplicarei proectului; e) un plan general director lascara 1 : 5000; f) o plane cu imprejurimile la scara1 : 20.000 cuprinzand §i zonele de verdeata; g) oplane la scara 1 : 10.000 cu zonificarea; h) idem culiniile de tramvaie existente §i cu reteaua viitoare;i) in fine, o serie de planuri (42 planuri-cartiere) lascara 1 : 1000 cu alinierile §i cu prevederile de de-taliu, proprii a fi aplicate pe teren de indata; j) me-morii justificative scurte, la fiecare din cartierele desub litera i).

Agache, Auburtin §1 Redont cereau in 1915 Ca,pe HMO program, sa mai fie anexate la dosar urma-toarele piese: a) un plan cotat de ansamblu al aglo-meratiunei §1 al vecinatatilor imediate; b) un plande ansamblu cu amenajarea subsolului; c) mai multeplanuri parcelare §i profile, data este nevoie, pentruanumite portiuni; d) vederi fotografice generale §1de detaliu) e) dosarele cu anchetele (monumenteistorice, cadastrale, evaluari, rapoartele comisiuni-lor).

La proectul propriu zis, aceia§ cereau:a) un plan director la scara 1 : 5000 pentru ex-

tensiunea generals §i amenajeri; b) un plan de an-samblu cu amenjarea subsolului; c) un plan de an-samblu al sistemului de parcuri; d) idem al trans-porturilor in comun; e) detalii la scarile 1 : 2000,1 : 1000 §i 1 : 500, relative la piete, incrucipri, e-dificii principale §. a.; f) un raport descriptiv; g)un regulament al constructiilor §i lucrarilor edili-tare; §1 h) data e nevoie, o evaluare a lucrarilor pro-

www.dacoromanica.ro

803

puse. In fine, alte proecte vor mai fi de adaos, dupicaz, cu profile de tot felul, pentru terenuri mai ac-cidentate, §i alte detalii, precum lotizarile pe zone,detalii de viabilitate, exproprieri, etc.

Joyant mai cere §i studiul siluetei ora§ului, cu in-dicatiile mai inalte a edificiilor ce predo-mina, necesare in genere pentru demonstratiile default publicului §i organelor municipale necompe-tente. Dansul recunoa§te ca un dosar cu toate lucra-rile de detalii necesita o munca considerabila §i dedurata, impreuna cu activitatea unei echipe impor-tante de topografi §1 desenatori, timp de luni §i chiarde ani. Prin urmare este bine a fi stabilit de la in-ceput daci se cere un ante- proect sau un proect de-finitiv. Se pare ca legea franceza cere proectul de-finitiv, iar nu numai ante-proectul (planul direc-tor). Este insa bine a nu se trece cu lucrul la proec-tul definitiv de cat dupa ce s'a aprobat Si validateel director, spre a nu se pierde o munca in zadarcu refaceri de planuri cu caracter definitiv, in cazca se cer modificari.

Dupa Danger, dosarul trebuie sa aiba la baza unplan topografic la scara 1 : 2000 pentru aglomeratiaexistents, §i la scara 1 : 5000 pentru zona de exten-siune. Dosarul va cuprinde cinci parti: documen-tele anchetei, documentele proectului, dosarul asa-narei, regulamentele §i piesele procedurei adminis-trative. La acestea sunt ca detalii; a) raportul mono-grafie (documentarea asupra oragului) ; b) planulurbanistic la scara 1 : 2000 (in Anglia legea prevedescara 1. : 2500) ; c) planul amenajerei extensiuneila scara 1 : 5000; d) raportul justificativ al proec-tului; e) programul servitudinilor edilitare; f) re-gulamentul politiei sanitare; g) regulamentul stra-

p5rtilor

www.dacoromanica.ro

804

zilor §i al constructiilor; h) proectul pentru ordo-nanta primariala; i) detalii iplanuri, profile, ele-vatii, perspective) ; j) planuritketelei conductelor deape; k) idem al retelei de egtkuri; 1) basinele scur-gerilor (la 1:5000) ; m) note asupra apei, canalulugunoaielor menajere, relative la prezent §i viitor;n) deliberarile municipale; o) raporturile diverseloretape ale procedurei.

Sindicatul national fascist al inginerilor din Italia,in 1933 cerea ca dosarul si cuprinda cel putin: a)un plan director la 1 : 5000, in care sa se indicepropunerile facute; b) altul la 1 : 2000 pentru in-teriorul ora§ului, cu daramarile §1 ameliorarile pro-puse ; c) planul imprejurimilor la 1 : 25.000; d) di-verse planuri de detaliu, schite, perspective; e) scurtmemoriu justificativ, cu un regulament de construe-tii §i cu program pentru realizarile prevederilor dinproect, pe e§eloane.

d) Redaciarea planselor a facut obiectul preocu-parei uniunilor urbanistice internationale, din cau-za arbitrariului ce domnea in aceasta privinta. <<Fe-deratiunea internationala pentru locuinte Si urba-nism din Londra» a stabilit cateva norme de repre-zentare care sa faciliteze intelegerea proectelor §icomparatia tor, in caz de concurs sau inteo expo-zitie.

In fig. 452 dam un tablou al semnelor conventio-nale 1).

In Germania aunt stabilite norme foarte detai-late 2), ca cele din Februarie 1932, formand 8 foi,

1) C. Sf intescu aSistematizarea ora§elor in cadrul organizatieiactuates> (Monitorul Uniunei Orayelor din Romania, 1927, Nr.7-8).

2) Deutschen Normenausschuss (Berlin N. W. Dorotheenstr. 47).

www.dacoromanica.ro

VILLE E LYONLiw.:Nis111Pt AN .DIRECTSEUR

II EXTENSION I

Fig. 451. Schitii-program intocmit pentru planul de amenajare al orrqului Lyon

r.,_v.:

a

rr .Y

rLrIN

a

, .

-

toL f.

f

k / .1 .% 14. 4 4".- :- ,

. ?:

1N.1.t - I I

.1. ee;,.j. Ar,

Ar-ci %

. . 4 ..r411 ; er-

rz

'.\\,N!"

, / \

\I\

www.dacoromanica.ro

SISITWILJNE COLORAREJAL.PLANCRILDR ORASELORADMIS DE FEDERATIA IHTERNATIONAL4 PENTRU AMENIAJAREIA ORASEIOR

REPREatiTAREA PE PLAN A LcICRARILOR EXISTENTE PE TERETI

SPnTII PUBLICE LIBERE liCROM INCI-115

SPAT!! PARTICULARE LIBERE ROC PC.esCH15 cuWci.1451LI. MIDI. DC DPORT PaRrec 13ORDUW.D IJEIRDC

'TERRE OD S. CrtrICZONE PERMAN. DC GRADIM tRULLEc cu Bow

(GRAicurIARel)

BONE INDCASTRIALE

ZONE COMEPCIALE

PURA VERDE.

uvoLn-r

41=MT OCiaLit

ZONE QE LQCUINTE CARMIM ocecwe

itlf21.34

REPRE7ENTAREA PE rbart A LUCRARILOR PROECTATE

SPATJI PUBLICE LIBERE "P"p""451.m. uCRDE C IS

50:F11 PARTIC:LIBERE14.54)7e 1../ CR DECICS.C!-.6 CC! eoaPURA VDRDE

.+DISURS -rC9RC DCZONE PERMAI-4 DE GRADIM siErINE

(casaoinolo-f .ig:221)

ZONE DE MICA INDUSTRIEBOR 0 w sa.

soRpuno vCROE

I+G6U RI u'oLcr cu

J_ZOHC Ot MARE INDUSTRIE !7...°:"

ZONE COMERCtaLE

w.oLD-1

ocowrrolc.al.,,

ZONE DE LOCLIINTE on...? U141°CSC.. oes

KtIN.. `;

Fig. 452. Semne conventionale urbanistice adoptate de FederatiaIntemationalii pentru Urbanism gi Locuinte din Londra.

II

.

-L-

WW1

errULc. cu

vloltr

_-YPISUNI

CA

.\\.\\*;

%l/./i4

'.a

to:W.

I I

www.dacoromanica.ro

806

din care una cu Nr. 1351 pentru planga cu folosintaterenului (Nutzungsplane) de lucrat la scara1 : 50.000, 1: 25.000, 1 : 10.000, 1 : 5.000 gi char1 : 4.000; alta cu Nr. 1352 (foile 1, 2 gi 3) pentruplangele cu zonele, cu clasele de constructie gi celecu alinierile strazilor, de lucrat la una din sc5rile1 : 10.000,' 1 : 5.000, 1 : 4000, 1 : 2.000, 1 : 1.000sau 1 : 500; foile 4, 5 gi 6, cu Nr. 1352, sunt specialepentru planurile cu alinierile cl5dirilor (Flucht-linienplane), care se executa.' la sc5rile 1 : 2500,1 : 2000, 1 : 1000 sau 1 : 500; in fine, o ultim5 foaieanexa, servegte pentru explicatii, de exemplu pentrufelul cum se combing colorile.

Ar fi de dorit ca gi in Romania s5 se adopte mgtesemne conventionale, gi de aceia le recomandam pecele internationale mai sus date.

38. Planul topografic.

Un plan urbanistic se executa pe teren. Deci te-renul teritoriul formand suprafata de amenajattrebuie studiat in primul rand. Planul topografictrebuie sa. corespunda nevoilor studiului urbanistical teritoriului Si apoi nevoilor de aplicare pe acelagteren a solutiilor rezultate din acel studio.

Teritoriul urbanistic trebuie s5 fie studiat din ur-matoarele puncte de vedere: a) topografic (relief,ape, suprafete cl5dite gi necl5dite, vegetatie, pulve-rizarea proprietitei, traseul c5ilor importante de co-municatie, g. a.) ; b) elemente de valorificat (arheo-logice, istoric, pitorese, vegetatie, monumente, g. a.) ;c) dezvoltare economics (tendentele de dezvoltarea partei construite gi cauzele acelor tendente; repar-tizarea organelor de productiune pe teritoriu, a ace-

www.dacoromanica.ro

807

lor de alinientatie gi a celor de evacuare, etc.) ; d)hygienii (spatiile sanatoase gi cele nesanatoase, ame-

posibile, meteorologice s.a.) ; e) administratie(delimitari teritoriale ale comunelor, proprietkplepublice gi ccle particulare, etc.) ; f) extensiuni (su-prafetele ce vor ocupa in viitor diferitele aglome-ratiuni existente sau de creiat).

Asa dar planurile topografice, can formeaza in-strumentul prin care urbanistul poate studia detailat

precis teritoriul, trebuie sa corespunda nevoilorunor astfel de studii prealabile. 0 reambulare a tere-nului, cu planul topografic in mans, este foarte re-comandabila urbanistului, inainte de a trece la stu-din in biurou.

Clasificare. Planurile topografice can sunt pusede obicei la dispozitie urbanistului pot fi: a) cadas-trale, b) parcelare, c) fotografice.

a) Planurile cadastrale sunt acele planuri topogra-fice caH, indicand in orice moment situatia aflatape teren in o anumita regiune, sunt bompletate inacelag timp si cu alte lucrari anexe, precum carteafonduar'a pentru intabularea proprietktilor (in carese indica mutatiunile proprietatilor., valoarea, sarci-nele, productiunea lor, gi pe baza careia se iiberea-

titlul de proprietate) ; apoi legislatiunea cadas-trala, care sa asigure pastrarea la zi a acestor lucrari

integritatea proprietatei prin aplicare de penali-tati.

Toate aceste lucrari la un loc ormeaza ceeace senumeste cadastru, gi de aceia unii definesc cadastrulca oglinda situatiunei fizice, economice gi juridicea propriefatei.

Prin urmare elementele componente ale cadastru-

liorari

gi

za

gi

www.dacoromanica.ro

808

lui sunt: planul cadastral, data cadastral gi rolulcadastral ( cartea fonduara).

Planul cadastral arata atat planimetria, cat ti al-timetria (nivelmentul) terenului, arografia §i hi.drografia lui. Distingem planuri cadastrale agricole(rurale) gi planuri cadastrale aratenegti (urbane).Planurile cadastrale agricole euprind gi un plan e-conomic pentru exploatare, dar aveau mai inainteun rol in deosebi fiscal (de clasificare fiscala), pelanga rolul juridic (de stabilire a drepturilor de pro-.prietate). Planurile cadastrale orarnegti (urbane)sunt acele ce intereseaza mai mult pe urbanist.

La inceput planurile cadastrale au luat natteredin nevoi agricole, apoi fiscale gi in urma din celejuridice (la egipteni, greci, romani). Acum gasimcadastre in Statele Unite, Australia, Anglia, Germa-nia, Austria, Franta, Belgia, Italia, Ungaria, etc. cumgi in provinciile dincolo de Carpati ale Romaniei(din 1933 exists o lege a cadastrului pentru intreagaRomanic).

Importanta cadastrului nu este numai fiscala,pentru o justa repartitie a impozitelor gi justa indru-mare a exploatarilor; nu este numai juridico-econo.mica, pentru dezvoltarea creditului gi asigurareamutatiunilor gi sarcinelor (de ex. cele ipotecare) saltpur juridica pentru asigurarea titlurilor de proprie-tate gi linigtea posesiunei proprietatei; on tecnicala proectarea diverselor lucrari. Importanta este §iurbanistica, pentru ca este necesar cadastrul §i lastudiul gi proectarea tuturor IucrariIor de interesurbanistic, fie pentru o amenajare locals, fie pentruplanurile de amenajare regionals gi chiar superur-banistica (nationals).

Realizarea unui cadastru este o opera foarte -n-

www.dacoromanica.ro

809

portanta pentru o tara §i este destul de dificila, ce-and timp indelungat §i cheltueli foarte mari, darcari ar putea fi recuperate repede pe alte cai prinutilizarea integrals a cadastrului.

Dam mai jos cateva relatiuni asupra cadastrelordin diferite tari.

In Franca s'a ordonat de Napoleon I, in 1807, exe-cutarea cadastrului, care insa abia s'a terminat pe la1850 §i a trebuit sa fie ulterior revizuit, din cauzaca era numai fiscal. Prin legea din 1898 s'a propusrefacerea cadastrului francez dupa modelul din Aus-tralia, al lui Sir Robert Torrens (Torrens Act). Sis-temul la Inceput a fost facultativ pentru proprie-tari, dar totu§i a obtinut o aplicare integrals.

Registrul fonciar francez (cartea fonduara) dupaaceasta lege trebuie sa cuprinda: a) determinareafizica a imobilului (numarul matricol al proprieta-

denumirea locurilor, suptafata §i numarul par-celelor, vecinatatile §i servitutile active sau pasive) ;b) determinarea juridica (numele proprietarilor cudatele inscriptiunilot sarcinelor ce greveaza imobi-lul, privilegiile §i hypotecile).

Totusi pada in 1934 Inca. planurile cadastralefranceze nu sunt toate puse la zi, de§i in ultimii anis'a hicrat intens. In 1924. afara de Paris, din cele 78comune ale departamentului Senei, 76 aveau pla--Duni cadastrale din epoci destul de indepartate, carenu eras tinute la zi, §i devenisera practiceste neuti-lizabile la planurile pentru amenajarea urbanisticaregionals pentru extensiunea Parisului, ass ca autrebuit sa fie facute not ridicari topografice.

In Germania exists regulamente pentru executa-rea cadastrului Inca din 1881, iar prin lege- din1897 an fost perfectionate. Cadastrul este la dispo-

www.dacoromanica.ro

810

zitia Ministerului de Final* (Comisia Genera la deImpuneri) §1 este distribuit atat la comune cat §i laConsiliile Judetene (de circumscriptie). Oficiul ca-dastral (Grundbuchamt) formeaza o seetie din tri-bunal. Planurile cadastrale sunt anexate la carteafonduara, unde fiecare proprietate are un numar deordine cuprinzand numarul plan§ei (1, 2, 3,... etc.)§i numarul de ordine propriu zis (1, 2, 3,.. .etc.) ;.iar data proprietatea provine din divizarea alteia,atunci lotul are un numar de ordine fractionar, incare numaratorul este numarul de ordine al lotuluidivizionar, iar numitorul numarul de ordine al pro-prietatei initiale divizata (de exemplu lotullotul 20/5 §i lotul 21/5 provin din divizarea Iota-lui 5).

In cartea fonduara fiecare lot are rezervata o foaiesau chiar mai multe proprietati se gasesc pe aceia§ifoaie, daca proprietarul for este acela§. 0 foaie dincartea fonduara este tiparita Si cuprinde rubricelenecesare pentru datele topografice §i fiscale ale pro-prietatei pentru datele asupra dreptului de proprie-tate, pretului de cumparare, diversele sarcini sauhypoteci asupra imobilului etc.

Planurile cadastrale germane in genere sunt con-siderate acolo ca insuficiente pentru un studiu ur-banistic ,mai ales la ora,ele importante, fiindca pla-nurile nu .cuprind §i lucrarile de pe strazile publice§i situatia suhsolului. Pentru localitati mai putinimportante, sau la studii mai generale, sunt in ge-nere utilizabile, totuti e mai bine a se verifica innrealahil daca ctrespund situatiei de faptin momentul studiului, §i prin urmare daca trebu-ie§te procedat la complectarea for pe teren.

Tn Belgia exists un regulament pentru conserva-

19/5,

planele

www.dacoromanica.ro

811

tiunea cadastrului Inca din 1877, care este de fapto modificare a celui anterior, facut pe baza legei din1860. Si in Belgia cadastrul este o lucrare depinzandde Ministerul de Finante, deci a prezentat un interes

Commune de Civiere

66

66

A la Vig-ne++e

65

\ I <

6'rrr..

Fig. 453. Portiune din planul cadastral belgian.

mai mult fiscal. Dupa regulamentul belgian, geo-metrii cadastrului sunt obligati a tine la zi planul ca-dastral, §i urmeaza a face de 2 on pe an o reviziegenerals asupra proprietatilor din regiunile lor. Pla-nurile cadastrale sunt formate din foi, din care un

www.dacoromanica.ro

812

exemplar se afla depus spre conservare, altul estedepus la Comuna §i altul la Serviciul Cadastral (fi-gura 453).

In Austria §i Ungaria cadastrul era organizat dupamodelul german. Este de remarcat ca tribunalele nupot inscrie in cadastru mutatiunile de proprietati,mai ales cele provenite din divizarea altora, fara afi in prealabil vizate, deci incuviintate, ca regula-men tare, de catre administratia comunei respective.Sistemul acesta este practicat in Budapesta §i Viena§1 asigura interesele urbanistice ale ora§ulm.

In Romania (vechiul regat §i Basarabia) nu existsnici un cadastru §i deci nici planuri cadastrale Insensul strict al cuvantului. Deseori s'a dezbatut insaideia infiintarei unui cadastru general al farei, faraca realizarea lui sa fi avut loc. Abia in 1933 s'a vo-tat o lege §i a§teptam rezultatele ei. In istoricul ca-dastrului romanesc, citam decretul lui Voda Chico(1835), apoi raportul lui Gr. Oliinescu (1871), cum§i lucrarea generalului C. Bratianu (1906) pentrustabilirea cadastrului.

Generalul Bratianu propunea executarea unuicadastru fonciar in timp de zece ani care sa cuprin-da §1 planurile cadastrale comunale. Acel cadastruera apreciat la un cost de circa 40 milioane lei aur(dupa altii 100 milioane lei aur) §1 ar fi produs unvenit total de aproape 51 milioane lei aur.

Odata cu reforma agrara, aplicata la not in tarsindata dupa razboiul mondial, s'a reluat in mod maiserios chestiunea infiintarei cadastrului Orel ajun-gandu-se 'Ana la legea din 1933, care insa va trebuimodificata §i completata.

Pentru Bucureqti avem acum doua planuri, im-propriu zise cadastrale: unul ridicat intre 1848

www.dacoromanica.ro

813

1852 de Maiorul Borroczyn (fig. 454) §i altul pen-tru o suprafata mai mare, ridicat intre 1893-1895,

de Institutul Geografic al Armatei (fig. 455) corn-pletat cu altul fotogrametric in 1928. Ambele sunt

fapt planuri parcelare, nu cadastrale, de aceia

454. Portiunta dela bis. Stelea (Bucuregi) in planul parcelar<tMaior Borroczyn ridicat in 1847.

dupa putin timp de la ridicarea for nu mai cores-pundeau situatiei reale, din cauza modificarilor peteren survenite §i neinregistrate pe plan.

Pentru intocmirea unui plan cadastral trebuiescfacute forme juridice pe baza unei legi cadastrale,cum s'a procedat in alte tari, pentru a se stabili ade-

Fig.

www.dacoromanica.ro

814

varatele limite gi adevaratii proprietari, dupianumita procedure.

b) Planurile parcelave se ridica dupg metode maisimple de cat la planurile cadastrale, §i de aceia sunt

SW-.:111111M11111241" 1P323271..t.eacr111111:111

Fig. 455. Planul parcelar (zis cadastral), ridicat de InstitutulGeografic al Armatei in 1890-1894 pentru Bucureiti (sciirile

1 : 5000, 1 : 2000, 1 : 1000 §i 1 : 500).

realizabile mult mai rapid. Aceste planuri, desigur,nu au autoritatea juridica a planurilor cadastrale.Planurile actuale la scara 1 : 5000, 1 : 2000, 1 : 1000§i 1 : 500 ale ora§ului Buc-urejti sunt planuri parce-lare. Pe aceste planuri gasim indicate proprietatilesi numele proprietarului aparent, precum §i cladi-

o

www.dacoromanica.ro

815

rile existente in momentul ridicarei planului. Ase7menea planuri, cari trebuiesc completate in momen-tul cand se studiaza planul de amenajare urbanisticaa regiunei, pot servi cu succes la proectele urbanis-tice. Vor trebui insa complectate gi cu toate lucra-rile edilitare aflate pe strazile publice, cu care oca-zie se va face gi o revizie a valorilor proprietatilor giconstructiilor existente, in deosebi a celor ce ar pu-tea fi atinse prin planul de sistematizare.

c) Planurile fotografice pot fi la randul for aero-fotografice (formate din fotografii luate din avion,aeronava sau aerostat), terestrofotografice (din fo-tografii luate de pe teren) sau chiar stereofotografi-ce. Pentru a fi insa utilizate ca planuri topografice,planurile fotografice trebuie sa fie transformate,prin diferite metode, in planuri zise grafice, la sca-rs, in proecTie ortogonala, ceeace formeaza tecnicafotogrametriei, numita in Franta §i aerofotografiesau fotorestitutie.

Fotograinetria este o metoda rapids pentru ri-dicarea planurilor parcelare. In acest scop se utili-zeaza mai des fotografierea aeriaita, §i uneori (acumdin ce in ce mai putin) Si fotografierea terestra(cum s'a procedat la harta delimitarei granitei ro-mano-polone, pe la 1924 gi in orice caz recomanda-bila numai acolo uncle terenul este puternic acciden-tat).

Fotografierea aeriana chiar inainte de razboi s'autilizat pentru ridicarea de planuri topografice re-pezi. Profesorul Parro (Milan) a propus Inca din1853 ca fotografia ea slujeasca la ridicari de planuri.Bazele fotogrametriei an fost puse insa de Co lone-lul Laussedat (1860), apoi de Paganini (Florenta),

www.dacoromanica.ro

816

de Dolezal (Viena), Terrero in Spania, Vogel in Ger-mania, q. a.

Dezvoltarea aviatiei §i utilizarea ei in timpul raz-boiului a dat un mare avant acestei aerofotografii,care a ajuns astazi aproape de perfectiune, deli uti-lizabila (din cauza refractiei atmosferice, curbureipamantului) numai pentru lungimi sub 50 km.triangulatie sau peste 20 kmp. suprafata (sub acea-sta suprafata fiind concurata de metodele topogra-fice obisnuite).

Fig. 456. Ora§ul Isphahan, cu ease inghesuite.

Ministerul sanatatei publice din Germania, princirculara din 2 Ianuarie 1922, recomandi tuturorcomunelor sa faci uz de fotografia aeriana spre aface colectiuni de observatiuni, in diverse puncte,asupra locuintelor. In figura 456 dam un exempladin ora§ul Ispahan, cu inghesuite case in care stau

Ifir"4"1117V44111431 11--"'"'

www.dacoromanica.ro

817

oamenii, ca in ni§te locuinte de trogloditi, de§i paro,rdonate; ora§ul pare-ca eset pierdut in pustiu. Po;tografia din avion scoate in relief aceasta stare.

Fotografia aeriana a luat astfel o importanta deprimul ordin nu numai in cartogarfie, dar §i in ur-banistica, Vederile verticale sau oblice, care se corn,pleteaza unele pe altele, pot sa dea o idee exacta a-supra conditiunilor unei regiuni, Afars de acestea,fotografia aeriana mai furnizeaza o serie de alte ob.servatiuni urbanistului, prin vederi de ansambluasupra planului ora§ului, dupa care el poate apre-cia amenajerile de adus regiunei. Pentru cartiereleindustriale sau cele de lux, portretul aerian estefoarte important. Din avion urbanistul i§i poate daseams de valoarea unei vederi pitore§ti §i chiar deimportanta unei extensiuni viitoare, sau a unei gru-pari proectate, precum §i de curentele de circulatiea vehiculelor in ora§.

In oraple din Marocul francez s'a intrebuintatmolt rnetoda fotografiei aeriene pentru ridicareaplanurilor parcelare. Astfel s'a ridicat planul ora-§ului Casablanca.

Romdnia, in anul 1927, s'a executat prin <<Corn-pqgnie 21erienne Francaise>> ridicarea planului re-giunei exterioare Bucure§tilor, pana in zona forti-ficatiilor, prin fotografierea aeriana, plan necesar laintocmirea proectului de amenajare regionala. Ora-§ul Cluj a obtinut un plan aerofotografic, neredresat(adica netransformat in proectie conics areapta),prin ajutorul aviatiei militare, aceia care in 1930 aexecutat ca indicatie, pentru comuna Bucure§ti §iplanul fotografic, tot neredresat, al regiunei Snagov,Fotogrametria formeaza o tecnica foartezata, cu totul dinstincta de urbanism. De aceia in

In

speciali-

www.dacoromanica.ro

818

.cele ce urmeaza dam numai noitiuni sumare asupra.acestei tecnice, atat cat un urbanist trebuie neapa-.rat sa cunoasca 1).

In ultimii ani Serviciul Aerofotografic, nou infiin-tat pe langa Subsecretariatul Aerului, pare ea a rea-lizat lucrari (cite -va) in bune conditii fotograme-trice. Este o mare diferenta intre ante-planurile fo-tog,rafice, simple asamblaje. facute in trecut de avia-tia militara pentru Cluj, Slatina, Tg. Ocna, etc. giplanurile fotogrametrice, cari trebuiesc condusepans la planurile grafice, avand, la terenurile acci-dentate gi curbele de nivel. Serviciul Aerofotografical Subsecretariatului Aerului este echipat cu douaavioane, cu aparate Zeiss §i Aerotopograf pentru re-dresare gi cu un aparat pentru restitutie automata,autograful Hugershoff, etc.

Aparatele cu care se lucra mai inainte in metodalerestrii ( fototopometrie) se numesc fotogrametre(fototeodolite) gi se compun din o camera fotogra-fica puss in legatUra cu un teodolit. Placa fotogra-fica se ageaza la intrebuintare vertical. Cu alte a-parate se poate fotografia gi cu placa inclinata giatunci se numesc fototeodolite universale sau foto-universale, cari au fost perfectionate neincetat, agaca acum sunt aparate mult mai practice, ca de ex.fototeodolitul Wild (fig. 457).

Cand terenul este prea ondulat (accidentat) a-tunci trebuie sa recurgem la metoda zisa stereoto-pometrie (terestra), adica se intrebuinteaza aparate

1) Pentru detalii recomandAm: a) Roussilhe: 4Emploi de laphotographic aerienne' aux levers topographiques>>; b) H. Dock:-cPhotogrammetrie rind Stereophotogrammetriex.; c) I. Vidra§cuFotogrammetria (1932).

www.dacoromanica.ro

819

pentru stereofotogrametrie, lansati, se pare, de ca"-

t.re Devi lle in 1902, §i de Pulfrich in 1901. Aceasta

Fig. 457. Fototeodolit Wild.

da putinta a avea pe plan punctele in pozitia rela-tiva reala, cum §i a trece curbele de nivel pe hartile

1.

Ili`..e".1

www.dacoromanica.ro

$20

fotogrametrice. Aparatele respective se numesc §istereotopometre, iar altele seteocomparatoare (Pul-f rich) sau stereoplanigrafe, iar operatia se nume§tefotorestitucie sau simplu restitucie.

Pentru a intelege operatia fotogrametriei sa nereamintim cateva principii optico-geometrice cunos-cute din perspective.

Fotogrametria reprezinta o operatie reciprocaperspectivei, de altminteri ca §i fototopometria, a§aca principiul de mai jos este valabil in ambele pro-cedee.

Pig. 458

Orice punct pe teren C, se poate determina cu a-jutorul altor doua puncte cunoscute A §i B, dacepozitiile dreptelor ce unesc A cu B §i B cu C suntdeterminate, adica dace cunontem in spatial atatunghiurile de direetie a §i /3 ce fiecare din razele AC §i B C fac cu planurile verticale ce trec respectivprin ele, cu un plan vertical fix cunoscut; cat §1 un-ghiurile w §i W pe care it fac in acele planuri verti-cale fiecare din razele A C §1 B C cu orizontaleleaflate in acela§ plan vertical. Dace A', B' §i suntproectiile pe un plan orizontal a celor trei puncte,iar planul vertical fix considerat este eel ce trece

C'

www.dacoromanica.ro

- 821

prin punctele A §i B, atunci unghiurile a §i /3 vor firespectiv unghiurile C' A' B' §i C' B' A' iar unghiu-rile C' A' C" §i C' B' C" rabatute ar fi respectiv un-ghuirile (0 §i w. Avem (fig. 458) :

in /3A' C' -= d. (1)

sin p . tr§i C' C" = A' C' tg. = d.sin(a +g) (2)

Ecuatia (1) ne da distanta orizontala de la A laC, iar ecuatia (2) ne da diferenta de inaltime intrepunctele AO C. La fel in raport cu punctul B. Prinurmare putem face constructia planimetrica pentrudeterminarea lui C, avand doua fotografii diferitepentru acela§ punct pe teren. Generalizand teoria lao imagine, §1 tin'and seama ca o imagine fotograficaeste intersectia planului imaginei (cli§eului) cu fas-cicolul de raze ce une§te obiectul fotografiat cu cen-trul optic al obiectivului, evident ca daca avem ace-la§ obiect fotografiat din 2 puncte diferite §i vom a-§eza imaginele for exact in pozitia in care s'au aflatin momentul fotografierei, razele ce unesc imaginelecu centrele optice respective se vor intretaia exactin punctele respective ale obiectivului fotografiat.Deci este de ajuns sa cunoa§tem orientarea planuri-lor imaginilor §i pozitia centrelor optice (centrul o-biectivelor) pentru a determina pozitia in natura aobiectivului fotografiat. Planul orizontal care traceprin centrul optic, taie pland vertical al Imaginei(imagine socotita inteun plan vertical), dupa o linienumita orizont, iar proectia pe aceastA linie a cen-trului optic se numeste punct principal. Distanta de

sin (a+13)

www.dacoromanica.ro

822

la centrul optic la planul imaginei se nume§te dts-tarifa imaginilor.

Se pot stabili ecuatii care si determine elcmentelfenecunoscute neces-re spre a putea desena pe an planorizontal proectia la o amanita scars a puuctelorimaginei, deci fotografia luata din aer. Aceast5 me-toda prin calcul nu este u§or de aplicat practic maiales la aerofotografie, fiindc5 punctele A §i B nusunt pe teren, ci in aer, iar pozitia for adesea e ne-cunoscut5. Unele aparate au c5utat s5 elimine incon-enientul nedetermin5rei pozitiei reciproce a punc-

telor A §i B.Ace le aparate permit a fotografia automat din aer

terenul in fa§ii succesive, care se suprapun in ambeledirectiuni (in lung §i in lat), formand anteplanul fo-tografic (assamblajul fotografic). Aparatul este sus-pendat pe arborele motorului avionului sau pe na-cela balonului, iar fotografiile se iau pe o directieverticals ,a§a ca inteun zbor de 4 ore -en un aparatchiar mai vechi, «Topo-Serie>> se putea fotografiala scara 1 : 10.000 'Ana' la 900 kmp. iar la scara1.: 40.000 pfin5 la 2900 kmp. Acest ante-plan foto-grafic, proectie conics oblia a terenului, nu este unplan topografic utilizabil. Trebuie sA fie transformatin proectie conics dreapta, §1 apoi in proectie orto-gonal5 la scara voita. Operatia se chiam5 redresare§i in acest stop sunt de luat anume precautii, maiales in compunerea aparatului intrebuintat la foto-grafie, cum §i anumite masuratori pe teren.

Aparatele pentru aerofotografie sunt in genereformate din o camera fotografic5 solidar5 cu unnivel §1 cu un cerc gradat pentru a putea lua vederisub un unghiu oarecare (recomandabil sub 30°).Cel putin dou5 vederi sunt necesare pentru intoc-

www.dacoromanica.ro

823

mirea planurilor §i hartilor. Teodolitul adaptat unc-ori la aparatul aerofotografic serve§te a masura un-ghiurile de directie §1 de inaltime ale centrului foto-grametric cu punctele respective in natura in mo-mentul fotografierei. Fig. 459 reprezinta camera ae-riana Wild, cu dispozitiv de suspensiune la avion.

Fig. 459. Camera fotografieii aerianii Wild cu di.pozitic pentrususpendare de avion.

Pentru obtinerea hartilor din fotografiile astfelluate, trebuie sa existe pe teren o triangulatie cupuncte trigonometrice astfel alese, ca sa avem celputin un punct trigonometric la o suprafata de 4kmp. si sa putem determina §i inaltimile diferitelorpuncte fats de un plan orizontal. Aceasta operatiu-ne, care tine seams §i de nivel. se nume§te fotores-titutie.

www.dacoromanica.ro

824

Restitu/ia actualmente se poate face economic gicu aparatul francez al lui Roussilhe, dar se poateface sigur gi cu aparate complicate automate, pre-cum Wild, Hugershoff §. a., degi aceste aparate suntfoarte scumpe.

Fig. 460. Aparatul aerofotogrametric al lui Scheimpflug.

Un aparat german pentru karli aeriene era, pu-tin inainte de razboiul mondial, bazat pe invencialui Scheimpflug, care lua deodatA vederi fotograficecuprinzand suprafete mai mari. In adevir, teoreticobiectivul este redus la un punct gi trebuie luate in-stantanee de mare precizie §i bine luminate, ceeacenu se obIinea cu obiective ce au cfimpul de vedere

www.dacoromanica.ro

825

foarte restrans. De aceia spre a se min cfimpul devedere, Scheimpflug a inconjurat o camera centralscu alte 6-7 camere de acelag model circular, agezatein jurul celei centrale, aga ca placa fotografica dincamera centrals facea un unghiu de 45° cu cele dincamerile laterale (fig. 460). Prin urmare teoreticcfimpul de actiune ar fi cel din figura 461. Cu apa-ratul Scheimpflug se marea vederea la un diametry

iii II E[ I II IFig. 461. Campul de aetiune al unui aparat Scheimpflug

de 5 on cat cel al unei singure camere, aga ca supra-fetele ce puteau fi fotografiate de la diverse inaltimierau:

20 kmp. de la 1000 m. inaltime40 >> >> >> 1500 m. >>

80 >> >> » 2000 m.180 » >> » 3000 m. >>

<<Compania Aeriadii Francezil>>, care a ridicat giplanul fotogrametric pentru Bucurevi, is cligee dela minimum 1000 m. inaltime (pentru motive de si-guranta zborului) gi pans la 4000 m., dupa scara lacare se cere planul, intrebuintfind un aparat fotogra-fic cu un obiectiv avfind distanta focala variind de

»

www.dacoromanica.ro

826

la 0,26 la 0,30 m. §i chiar de 0,50 m. In principiuscara clipelor este cam de doua on mai mica de cataceia a planului grafic cerut. De ex. pentru un planla scara 1 : 1000 se iau cli§ee la scara directs1 : 2.500-1 : 3000 §i cu un aparat cu distanta foca-la 0,50 m., ceeace inseamna ca zborul se executa laL300-1.500 m. inaltime. Pentru un plan la scara1: 5000, aparatul N a avea distanta forala 0,26 m. §ise va zbura la 2600 m., iar cliseele vor avea scaracam 1 : 10.000 etc. Anteplanul fotografic obtinut seraporteaza pe el poligonatic reperele alese pe teren.care servesc la redresarea cliseelor, adica la trecereadin proectia oblica in cea verticals (dreapta).

1

Fig. 462. Un grup de fotugrafii Scheimpflug (laza I).

Cu aparatul Scheimpflug insa, grupele fotograficeobtinute (fig. 462) trebuiau racordate trecand prinfazele din fig. 463 §i 464. In acest scop se utiliza un

www.dacoromanica.ro

827

alt aparat nuinit fotoperspectograf (fig. 465) intre-buin/at mult in Germania §i de arhitecti, pentrutransformirile for de perspectiv5, aseman5tor cu a-paratele de proectie. Acest aparat are un obiectiv §i2 suporturi verticale pentru piaci cari fac diferiteunghiuri cti axul ohiectivului (transformatorul uni-versal Scheimpflug-Kammerer).

Fig. 463. Un grup de fotografii Seheimpflug (faza II).

Fotografiile luate prin camerile laterale urmeaz5s5 fie transformate in planul fotografiei camerei cen-trale, plan care nu este nevoie s5 fie orizontal, ceea-ce iar5§ este un antaj. Cum fiecare fotografie areate o parte din cea vecing, cu aparatul perspecto-graf se poate face u§or racordarea for in acelag plan.Dac5 terenul este ges §i dac5 fotografia central5 esteorizontal5 avem o fotografie transformat5 ca o harts;dac5 Ins placa central5 nu a fost orizonta15, atunci

at.

www.dacoromanica.ro

828

trebuie sa o mai transformam °data fats de orizon-tala, facand uz de reperele terestre trigonometricegi de masura unghiurilor de fotografiere cu carivom putea determina gi scara fotogrametriei gi curbe-le de nivel.

Dupa planurile fotogrametrice pot fi copiate gireproduse planuri identice cu cele topografice obig-nuite, numite gi planuri grafice, pentru care insa estenevoie gi de o sumara revizuire a planului foto-grafic.

Fig. 464. Un grup de fotografii Scheimpflug redresate §i trent*

formate in plan grafic

«Campania Aeriana Franceza>> redreseaza cligee-le prin ajutorul a 3-4 repere terestre alese nn peteren, ci pe fiecare cligeu, gi determinate apoi topo-grafic prin masuratori pe teren. Reperul al 4-lea3ervegte la control.

www.dacoromanica.ro

829

Operatia de restituire se poate face comod pen-tru terenuri §ese, cu aparatul de fotorestitutieRoussilhe. Aparatul se compune din o camerade proectie obi§nuitil cu o sursi de lumina, uncondensator. un port-cli§eu §i un obiectiv avand

Fig. 465. Fotoperspectograt.

acela§ focar ca al aparatului de fotografiat, pre-cum §i un ecran de proectie. Port-cli§eul §i e-cranul au toate mi§carile de rotatie §i translatie§i se manevreaza pans cele 4 puncte-repere de pecli§eu se proecteaza pe ecran exact pe cele 4 puncteale planului topografic al for ridicat pe teren. Dacape ecran se afla intinsii o hartie fotografica, toatecelelalte puncte ale clipului apar restituite la scaraaleasa.

La Serviciul Aerofotografic din Bucure§ti, al Mi-nisterulni Apararei Nationale, exists aparate practi-ce pentru redresare sistem Zeiss (fig. .466) §i altulmai perfectionat, sistem «Aerotopograph>> (fig. 467)

www.dacoromanica.ro

830

foarte comode, mai scumpe, cari ocupa un spaliurestrans.

Sistemul, fain.' alte corecOuni, da rezultate destulde precise pentru Warti, daca terenul fotogra fiat este

Fig. 466.. Aparat redresor Zeiss.

relativ §es, adica daca nu prezinta ridicaturi sau scu-fundari mai pronuntate de cat 15-16 m. fall deplanul orizontal mediu. In caz contrar punctele re-

____

www.dacoromanica.ro

831

Fig. 467. Aparat redresor fAerotopograph G. M. B. H.

www.dacoromanica.ro

832

dresate apar deplasate din pozitia for reala gi trebuieprocedat la corectiuni prin calcule asupra unui nu-mar important de puncte, ceeace complica proce-deul, it face greoi gi nerentabil. Se recurge atuncila alt procedeu numi tstereofotogrametric.

Stereofotogrametria. In cazul terenurilor acci-dentate atat pentru planimetrie cat gi pentru deter-minarea curbelor de nivel, se intrebuinteaza adeseastereotopometria sau stereofotogrametria, metoda su-perioar5 fotogrametriei, cu ajutorul aparatelor nu-mite stereofotogrametre. Aceste aparate se bazealipe vederea stereoscopic a omului (vederea in re-lief) de care ne-am ocupat 1). Cu acea ocazie am va-zut ca acuitatea stereoscopic este proportional:A curelieful obiectului gi cu distanta intre axele ochilor,dar invers proportional5 cu Vatratul distantei de laochi la obiectul privit. Prin urmare, dac5 ochii omu-lui ar fi Post mai departati ca 64 mm. omul ar fiputut vedea stereoscopic la distal* gi mai mari.Cu anumite aparate optice ins5, se poate mAri acea-st5 acuitate stereoscopic5, atat prin faptul ca cu mi-croscoapele acelor aparate se maregte puterea de ve-dere, dar gi pentru c5 prin prisme se sporegte dis-tanta dintre axele ochilor, aga ca se pot obtine ve-deH cu mult mai reliefate de cat cu ochii liberi.Avem astfel stereotelemetrele Zeiss, uncle cu 50 cm.clistant5 intre objective gi cu o putere de marire de8,3 ori; altele cu 32 cm. distant5 gi cu o putere dem5rire de 4 ori (fig. 468). Cu astfel de aparate seopereaz5 la recunoagterile punctelor unde trebuiescacute statiunile pentru stereotopometrie gi cand seanalizeaz5 stereogrametric fotografiile luate din aer.

1) C. Sfincescu: <4.1rbanistica GeneralNIN pag. 556-561.

www.dacoromanica.ro

8.33

Cu cat distanta axelor obiectivelor este mai mare,am vazut ca acuitatea stereoscopic e mai mare, decieroarea este mai mica. Din punct de vedere con-structiv insa aceasta distanta nu se poate mari oncat, mai ales dace aparatul servegte pentru adaptarela ochij omului. Dace insa in locul ochilor se apazao place fotografic5, atunci distanta intre objectivese poate m5ri mult.

Fig. 468. Intrebuintarea telemetrelor pe teren.

Cu un aparat numit stereocomparator se poatedetermina pozitia in spa/iu a fiecirui punct al unuiobject considerat prin cele trei coordonate ale aceluipunct.

Aparatele pentru stereofotogrametrie se bazeazipe reproducerea fenomenului invers al stereoscopiei,dup5 cum fotogrametria reproduce fenomenul inversal perspectivei. Cu alte cuvinte, dupe cum in ste-reoscopie relieful apare prin suprapunerea imagi-nilor din cei 2 ochi ale aceluiag object, stereograme-tria determin5 relieful prin caurea .punctelor inacele imagini in momentul cand punctul conside-

www.dacoromanica.ro

834

rat se suprapune in cele dourt imagini. Astfel de a-parate aunt: stereograful Zeiss, autograful Wild (fig.469), care se afla gi la Institutul Geografie al Ar-matei, (ins'a costa cam 2,5 milioane lei), stereotopo-metrul Predhumeau, fotocartograful italian Nistri

Fig. 469. Autograful Wild.

g. a. Un aparat perfectionat este autograful Hugers-hoff (fig. 470) care este un stereoautograf cucare se poate desena direct pe hartie curbele de ni-vel, gra' alte calcule pe harta fotogrametrica, urm--rind pe fotograma stereoscopica suprapunerea per-fecta a imaginilor la cota pentru curbaProectiile aceleiag zone, se fac pe o singur'acare se migca treptat pani ce coincid numai seria depuncte care an acelag nivel. Unind acele puncte culinii avem curbele de nivel. La alts pozitie a ecra-nului, avem alte coincidente gi deci alts curbs. Unaparat Hugershoff, care a costat peste 4 milioanclei, se gNse§te in funcliune §i la Serviciul Aerofoto-

stabilita.place,

www.dacoromanica.ro

835

grametric din Bucurevi, §i este intrebuintat, atiltpentru trasarea curbelor de nivel pe planurile gra-fice, cat §1 pentru desenarea planurilor grafice. Ran-damentul unui astfel de aparat insa nu este preamare, caci pe ziva de 12 ore abia se poate trasa ni-velmentul pentru 1-1,5 kmp. teren.

Fig. 470. Autocartograf Prof. Hugershoff (Model 1923).

S'a ajuns ca intrebuintand o fotografie stereogra-metria si se execute usor o machete in gips eauplastilina gi chiar busturi, can fac concurenti sculp-torilor. In Muenchen exists o societate «Kartogra-phischer Reliefgesellschaft», care prin un sistem a-numit. pregNteste in cantifiti mart in relief, cepot servi cu succes la swain] sigur si rapid al diver-selor chestiuni urbanistice, precum: amplasamentulaglomeratiunei. directiunea tailor de comunicatie,canalizArile, perspectivele, etc. Aceste ha'rti pot fiexecutate la sari de la 1 : 10.000 pane la 1 : 1.000Si contrihuie la evitarea multor erori de conceptiein diverse probleme tecnice. In fig. 471 se vede unplan in relief al regiunei orasului Jena. Precizia

www.dacoromanica.ro

836

unui asemenea aparat este de 0.40 m. la nivelment,ceeace e admisibil la regiunile accidentate.

In practica fotografiile aeriene pentru stereofoto'-grametrie se iau a§a fel ca fiecare punct al obiectuluisa apara pe cel putin doua fotografii. La denivelariinclinate pana la 18° aceste fotograme se iau de ladistante de cel mult trei on diferenta de inaltimea punctelor obiectivului de masurat. Deci de la 1500m. inaltime se poate lua cel mult o lungime de fkiede teren de 4,5 km. La terenuri mai abrupte, supra-fetele fotogramate vor fi §i mai mici. Din aeronave(Zeppelinuri) se. pot lua cu 2 aparate bune stereo -fotograme.

Fig. 471. Relieful regiunei Jena.

Prin fotografia in culori se poate obtine harti cro-matice foarte interesante, mai ales data aunt luatevara, cand campiile sunt verzi iar muntii inalti suntplini de zapada.

Precizia planurilor la aplicatiunile urbanis-tice. Indiferent pe ce ca13 s'a oblinut planul topo-grafic al unei aglomeratiuni, pe urbanist it intere-seaza gradul de precizie al acelui plan §i coeficien-tul de folosinta in aplicatiunile lui la proectele deamenajare viitoare a ormului.

.11kr,

11% 4144 ?2_04:4F:p .11111.^,

www.dacoromanica.ro

Fig. 472. Plant fotografic executat de catre Campagnie Aerienne Francaise din Paris in 1928, pentru Bucure§ti(0 portions din coinuna suburbans Grivital_

-_ .. y .."Tr","-- 77's

-1Ayr

N"%.

M :;!'LI

,1111.001M11111111

c.se s

i 1; To

',.'.4i i te: ,

'1

° 4 - .

!.i " tit :, A

II , -, 4. °

; kt.. ?: ,.. ...,liz

.. eV N., -

_ ..r

ir-Yr1 -'' . . -.4 i::,,a. 'II: --'-''- )1 :

v...e..1. --.,,,...,A -Nil

":t

is

1

i'.-... 7%. '.'1%.

*.. .4iVk

1 11 ' . 1%

L'); ' .. 1

www.dacoromanica.ro

8.37

Gradul de preciziune al planului topografic desi-gur ca trebuie si corespunda scopului urmarit. Ast-lel pentru proecte de amenajare generate (directod-re) sau de extensiune, care in genere se fac pe pla-nurile topografice la scara 1:: 5000, preciziunea pla-nimetrica a Wiwi nu este necesara sa fie prea mare.La o asemenea harts un milimetru reprezintand 5m. gi cum un bun desenator poate aprecia gi trasalinii cu precizie chiar de 1/4 dintr'un milimetru,deci teprezentand 1,25 m. pe teren, rezulta Ca atuncise pot admite principial gi hartile fotogrametricecare pot procura asemenea preciziuni de planime-trie gi altimetrie. Cum in genere pentru aprobareaplanurilor directoare de amenajare a unei aglome-ratiuni mai maH, sau a unei regiuni, se admite ante-proecte desenate la scara 1.: 5000, rezulta ca pen-tru anteproecte se poate utilize gi hartile mai putinprecise.

La aglomeratiunile mai importante, planurile dedetalii ale planului de amenajare, uneori planuri dealinieri, este recomandabil a fi lucrate la scara1 :2.000, 1 : 1.000, 1 : 500 gi mai bine la scara1 : 200 (pentru strazile importante acolo uncle seintroduc schimbari mai dificile). In aceste cazuriprecizia trebuie si fie mai mare, atat ca planimetriecat gi ca nivelment. Anume, la planurile de alinierinu rareori avem nevoie de planuri la scara 1 : 200,unde desenatorul poate lucra cu o precizie pane la5 cm. sau desenatorii obignuiti papa la 10 cm., echi-valent egindului unui soclu de cradire. Aceste pre-cizii aunt necesare a fi reale gi pe teren la fixarea a-liniamentelor gi la calcularea suprafetelor de cedatsau eXpropriat pentru reetificarea stradelor, maiales acolo unde terenul este foarte scump. Prin ur-

www.dacoromanica.ro

838

mare planul topografic trebuie sa corespunda real-mente unor astfel de preciziuni cari depind de scaraplanului.

Fotogrametria en mijloacele actuale poate da oprecizie de 0,6 la 0,8 m. in., dar cand scara estemica, uneori trebuie sa recurgem la mijloacele topo-grafice terestre cunoscute.

<<Cornpania Aeriana Franceza», care a ridicat mul-te planuri pe tale aeriana pentru ora§ele Frantei§i in alte taxi, aratil ca precizia garantata este:

1 1000 din distantele pentru elementele din ca-nevasul topografic;

1' de arc sau 2 centigrade pentru unghiuri (lapunctele cotate din plan). Cum lungimea arcului de1' este cam 0,00029 11 §i aliniamentele drepte in ur-banistica rar tree de 1000-1500 m. deplasarea rela-tiva a punctelor extreme ale unui aliniament nu artrcce in acest caz de 0,45 in., care la scarile planu-rilor dispare cu totul.

Diferentele intre masuratorile de pe planul gra-fic Si cele reale masurate pe teren vor trebui sa fiemai mici de cat tolerantele de mai jos, in care Deste distanta intre puncte:

Pentru planurile la scara :

l.: 5000 toleranta 1,00 in. + 0.005 D1 : 2000 > 0.50 m. + 0,005 D1 : 1000 >> 0,20 m. + 0,005 D

Dar aceasta precizie se bazeaza §i pe precizia topo-metrica a triangulatiei pe teren folosita la restitutiaplanurilor fotoaeriene.

Observatiuni analoag,:-; relative la precizie avem defacut §1 cu privire la altimetrie.

:

www.dacoromanica.ro

839

Orice plan topografic pentru a fi utilizat cu foldsin urbanistica trebuie sa aiba trasate pe el §i curbelede nivel, Echidistanta acestor planuri va varia dupecum terenul este mai mult sau mai putin accidentat.Astfel se recomanda pentru pante:

Oda* la o echidistanta de 1,00 m.dela 2-30/o » '>> » 0,50 m.

1 -2 °/o » >> » 0,20 m.sub 1% >> >> » 0,10 m.

Nivehnentele de precizie se fac cu o inchidere de3 m. m. pe kilometru de distanta. La planurile foto-grametrice obtinute prin metoda Roussilhe, eroareamedie de altimetrie este 0,50 m., care in mice cazeste functie de inclinarea cli§eelor en care s'a luatfotografia §i poate fi redusa la o medie de 0,20 m.facandu-se anumite coreetii.

Pentru trasarea curbel or de nivel trebuie cel putin50-200 puncte cotate pe kmp. dcci o operatie pe-

adesea, care totu§i lass loc §i fantaziei in tra-sarea acelor curbe de nivel. Cu aparatele autografestereofotogrametriee curbele aunt precis filate §i e-roarea e sub 0,80 m.

Costuri. La congresul din New-York pentru ame-najarea ora§elor (1926) s'a aratat ca o scare potri-vita este de 1 : 5000, cu cli§ee de 18 X24 cm. Se uti-lizeaza numai partite centrale ale clirelor din cau-za perspectivei. Se poate lua pe zi, sand atmosferae buns, cam 120-250 kmp. Planurile executate a-poi pe panza sunt recomandahile, dar mai scumpe.

Costul aerofotografiei cu toate luerarile pe terenrevenea la 90.000 lei/kmp. in State le Unite (ceeaceera foarte stump).

nibili

www.dacoromanica.ro

840

La Marsilia in 1924 planul fotografic fara nivel-ment, la scara 1 : 5000 gi 1 : 1000 a revenit la 17.000lei/kmp.; iar la Tanger la 1 : 1000 cu nivelment, la46.000 lei/kmp. La Buczirevi s'a contractat planurifotografice si cu cele grafice rezultate, la diversesari cu nivelment cotat, cu preturi diferite pe zonede oral, dar pretul inediu a revenit cam la 26.000lei/kmp. utilizand si vechile planuri aje InstitutuluiGeografic (din 1893). Numai fotografierea regiuneila scara 1 :5000 s'a calculat la 4.000-14.000

Lucrarea a fost executata de, <<Comprznia AerianiiFrancezil>> din Paris ') . In fig. 372 se vede o portiu-ne din planul acesta restituit pentru comuna subur-bans Grivita, la nord-vestul Bucuregtilor.

Preturile planurilor parcelare, avand curbele denivel, la aceleag sari. adesea revin la de 3, gi chiar5 on mai scumpe, afara de durata mult mai mare aconfectionarei for in deosebi pentru oragele mari sigese.

Pentru Snagov un plan fotografic neredresat, a-dica numai asamblat, a costat circa 4000 lei/kmp. sia fost executat de aviatia militara. Acel plan nu poa-te servi cleat pentru indicatii sumare urbanistice.

Totugi, dacg se tine seama de toate cheltuelile enacrofotografia, uneori costurile se echivaleaza inmetoda fotogrametria en cele din metoda clasicgfotografica. In prima munca este mai usoara.

Pentru a ne da seama de situatia oragelor noastrein ce privegte planurile for topogTafice, mentiongmea pang la 1921 in vechiul regat, numai64°/0 din

1) Caetul de sarcini atasat contractului a fost publicat in M1fo-

nitortel Uniunei Orafelor din Ronadnia, pa 1927, Nr. 5-6.

lei/kmp.

www.dacoromanica.ro

841

comunele urbane aveau planuri topografice, macarcu numele, caci cea mai mare parte erau simple ho-tarnicii, care nu sunt utilizabile pentru un plan deamenajare urbanistica 1).

°rage le Basarabiei se aflau cam in aceiag situatie.In Transilvania gi Banat peste 60% din orage auplanuri cadastrale, insa multe din acelea erau sim-ple copii de pe planul cadastral at fcirei, de obiceila scara 1 : 2880, destul de vechi gi netinute la zi.Mai rar gasim planuri la scara 1 : 1000, dar gi aces -tea desigur vor trebui refacute sau revizuite, pentrua putea servi la intocmirea planurilor de amenajarepe baza lor.

Tinem insa a accentua, cu toata seriozitatea cecomport5 subiectul, ca adesea s'au ficut abuzuri, in-tocminau-se proecte urbanistice in uncle orage mici,pe baza unor planuri topografice fara valoare, sau:pe baza numai a anteplanurilor aerofotografice(simple asamblage de fotografii). Procedeul nu estenumai antigtiintific, dar foarte p5gubitor pentru o-rage. cari cheltuesc some mari pentru planuri topo-rrafice fara valoare, apoi alte sume mari pentruplanuri urbanistice neaplicabile. Se abuzeazii deignoranta administratiilor comunale in materie, delipsa de control din nartea unor organe competente,si se va ajunge astfel la compromiterea unei gtiintefolositoare, prin aplicarea ei defectuoasN, fie dincauza ignorantei, fie uneori si din cauza unei lipsede onestitate profesionalN. Acest scurt paragraf arerolul a introduce putina lumina' in acest colt aga deten ebros in corelatie urbanisticii.

1) C. Sfinyescu: tEdilitatea ora§elor §i satelor in Romania, (Liz-criirile congresului A. G. I. R. 1921).

www.dacoromanica.ro

CAP. X

URBANOHISTOLOGIA

39. Constitutie qi funetiuni

Dementele ce caracterizeaza <<corpul urbanistic,,am aratat chiar in definitie, (U. G. par. 1) sunt:A) terenul, B) cladirile gi C) populacia.

Acestea mai sunt gi «mijloace de exprimare» inestetica urbanistica (U. G. par. 31). Cu astfel de ele-mente urbanistice_ combinate, pot fi creiate diferiteorgane gi organisme urbanistice cari au rolul sa in-deplineasca anumite funcciuni: a) igienice (vitale),precum cele de aparare, de alimentare gi de elimi-nare (asanare) ; b) economice, precum de elabora-re gi transporturi (circulatie-migcare) ; c) estetice,de natura sensorial;, sentimental; gi intelectuala(de infrumusetare).

Prin urmare sinteza urbanistica in practica tre-buie sa creieze, cu elementele term, cladire, popu-latie, organe.proprii, in tot timpul gi locul, pentruastfel de functiuni adesea simultane, in folosul vie-tei sociale gi: la a carei evolutie organele trebuie safie adaptate.i

www.dacoromanica.ro

844

Documentarea §1 programul sunt cei doi agen/icari procure urbanistului §tiintele asupra structureiexistente §i asupra funqiunilor actuale §i cele ne-cesare in viitor.

Terenul este primul element de baza pe care sesuprapun celelalte doua: cladirea §1 populatia. Te-renul deci trebuie cel dintai folosit, organizat pen-tru adaptare la functiunile vietei sociale, fie igie-nice, economice sau estetice.

Aceasta adaptare poate sa cuprinda, in proectulurbanistic §i apoi in realizarea urbanistica, o su-prafata de teren, un «teritoriu urbanistic>> mai micsau mai mare, dupa cum proectul de amenajare ur-banistica este local, regional sau superurbanistic(national). Fiecare din aceste categorii de planuriavand functiuni diferentiate, designr organizareateritoriului respectiv se va prezenta cu o structuredeosebita, de§i materialul va fi acela§.

Astfel in planurile urbanistice locale toate func-tiunile sus aratate trebuiesc satisfacute, in detaliu,cu multa precizie §i pentru toate elementele com-ponente ale «corpului urbanistic>>; in planurile re-gionale numai elementul teren ramane in primulplan, §i numai unele functiuni, celelalte se estom-peaza; cat prive§te planul national, aici raman inevidenta aproape numai functiile de alimentare §icirculatie, cu slabe indicatiuni pentru functia es-tetica.

Cladirea se grefeazii pe elementul teren §i is par-te la completarea tuturor functiunilor pe care pla-nul urbanistic trebuie sa le indeplineasca impreu-na cu terenul, acesta bine inteles avand §i alte ac-tiuni. Dar cladirea, element produs artificial, dupilcum vom vedea, poate fi mai ugor standardizati din

www.dacoromanica.ro

845

punct de vedere urbanistic, urmarind strict func-tiunile in primul rand cele de igien5 §i de es-tetici.

Populatia este privity ca element urbanistic esen-tialmente mobil, deci variabil; Ins totdeauna in co-lectivitate, in toate functiunile urbanistice, dar indeosebi in aceia de circulacie (la transporturi) §1se studiaza in sens extensiv (in raport cu suprafe-tele cladite).

Am afitat in capitolul evolutiei cum structuraurbani a variat cu felul de via al sociefatei ome-ne§ti, creind ass zisele styluri urbanistice, care as-tazi nu mai sunt toate proprii on carei societatiumane. Sociefatile umane se gasesc §i astazi pe pa-mint in diferite stadii de evolutie, din ce in ce maiputin deosebite numai in unele functiuni, dar inc5foarte diferentiate in altele. Astfel ca s'ar puteachiar astazi sintetiza, poate cu folds din punct de

edere §tiintific, un numar important de tipuri destructuri urbane, dupa tipurile civilizatiilor Inca infiint5, ins5 cu mai putin folds pentru interesul nos-tru practic.

Vom considera dar in cele ce urmeaza tipurile celemai generale, din cele ce hi pot g5si aplicatiuneapractic5 actual sau Intr'un viitor apropiat, in deo-sebi in Tara noastra, adici la clima noastra, la civi-lizatia noastra europeana §i cu mijloacele noastre.

Pentru aceste motive vom urmari in sinteza inprimul rand principiile generale ce am indicat inUrbanistica Generals la cap. evolutiei (paragr. 12§i 13) §1 la cap. economiei (paragr. 21).

Desigur iar5§ ca, in acest capitol ne vom ocupanumai de noile creiatiuni (noi aglomeratiuni sauextensiuni ale celor existente) de oarece corecthile

N

www.dacoromanica.ro

846

urbanistice, readaptarile aglomeratiurOor existentela o noui fazi a evolutiei lor, am hofarat, de la in-ceput, o rezervim capitolului urbanotherapiei.'

40, Organizam teritoriului

Teritoriul cuprins in planul de amenajare urba-nistica deci se organizeaza dupe cum planul este A)superurbanistic (national) ; regional; sau C)local.

A) Planul superurbanistic (national). Am indi-cat deja o metoda sintetica a organizarei teritoriu-lui, in deosebi pentru Romania (U. G. paragr. 21).Aceia se rezuma in preocuparea noastra de a prega-ti folosirea in mod optim a teritoriului tirei pentruo populatie mai mare viitoare, repartizand aceapopulatie in centre mai steanse, de ordin primar,secundar sau tertiar, u§or de alimentat prin resurse-le locale ale solului. Astfel vor con victui igienic §ivor avea organizate transporturile, dar pastrami §ifrumusetile naturale ale tarei.

Este acesta mai mult de cat ceeace numesc acumitalienii §1 in urbanism «bonificare integraIii>>; dareste o alts conceptie de cat am ar'atat ca. urmare§teRusia Sovietica prin actiunea ei de organizare.

Este locul ss mention'am §i mhcarea analoagiimai recenta din Germania pentru <<Reichspranung>>,in vederea unei directive spre o noua structure afaranimei1) pe teritoriul din care hi trage mijloa-cele de existents, deci nu regiseaza numai punctul

1) K. Lorcher: aReichsplanung, (Sticilebau, Ianuarie 19341_

B)

www.dacoromanica.ro

847

de vedere industrial in interesurban 2), ci scopulca intregul teritoriu 65 fie folosit rational, deci eco-nomic..

Se va evita repartitia rea a populatiei, descentra-'lizand centrele prea mari cu multi gomeri, can con-sume gi nu mai pot produce.. Se va recurge la notrecentraliz5ri. 0 astfel de actiune este altceva cleatnumai «urbanism rural>>, cum inteleg, incomplet,unii.

Chiar Statele Unite, tara care pang de curand ga-ranta libertatea tuturor initiativelor gi era principialcontra dirijerei etatiste in once fel de economie(more business in government, less government inbusiness), acum se gandegte, intocmegte chiar, subinfluenta «Rooseveltiana>> o aonificare integrala»,gen italian. Dar urbanigtii for propag5 aplicarea'principilor superurbanistice (nationale), cAci multirecunosc c5 a sosit gi acolo ziva cand trebuie s5 seinceap5 organizarea pentru menajarea resurselorfarei, s5 se termine cu risipa de materie gi energie.Mai inainte erau in Statele Unite regiuni intregi incare gazul natural egea de pretutindeni gi care as-fazi aunt cu totul sleite; sau altele care aveau p5-manturi excelente in cat nu cereau nici un ingr5-g5mant, iar acum cer o gunoiere costisitoare; padu-rile au fost distruse in mod barbar, age ca acumtrebuie adus5 pasta de hartie din Canada gi si sereplanteze pomii in tot Nordul-Estul: «Florile s'austricat, fructel6 devin rare, trebuie un gridinar ca

2) Mentionim di la Expozitia Internationali Urbanistici de laBerlin (1931) an fost expuse plansele cu dezvoltarea teoriei super-urbanisticei de C. Sfintescu, la care gisim acum multi aseminareen ideile recente pentru dleichsplanung), (a se vedea eatalogul sus-zisei expozitii).

www.dacoromanica.ro

848 .

sa alba grija>>1). Gradinarul va fi planul superur-banistic. Roosevelt a inteles aceasta: nevoia de apune regurii in activitatile dezordonate... sa orga-nizeze strict cursul vietei nationale, aga ca risipa,contradictiile, dublurile gi incoerentele sa fie su-primate.

«Cine a callitorit prin State le Unite gi a voit sa«studieze problemele de administratie«de drept public gi privat, de comert intre state, de«intretinerea drumurilor, de instructie public5,«gi-a dat repede seams c5 aceasta Tara imensi este«in realitate un mozaic de midi comunit5ti traind«alkyd uncle de altele gi legate in.tre ele prin obi.<<ceiuri comune, adesea suficiente ca :35 le permitl«o colahorare, uneori neputincioase ca sa le asigure«o adev5rati cooperare gi susceptibile chiar a le«pune in opozitie. Luiziana intrebuinteaza codul«Napoleon, pe cand celelalte state uzeaz5 de legile«derivate din Anglia. Fiecare curte suprema din«fiecare stat interpreteaza in felul sau precedentele«engleze, iar deciziile ce iau creiaz5 astfel, acuniu-«landu-se, alt uzaj in acel stat. oselele nationale«ele sunt o m5rturie frapant5 a acestei dezor-«dine. Soseaua Nr. 1, ce leaga New-York eu Was-chington, c5nd e larga ca Avenue des Champs Ely-«stctes din Paris, c5nd strimpt5 ca rue St. Guillaume;<<caud e din ciment, vre-o 5 km. apoi cu macadam,«apoi eu ciment gi macadam, sau ici gi colo Cu parti«cu pietrig. Ai impresia c5 treci brusc de zece on«pe ors de pe o autostrada italian5 pe un drum de«tara rusesc, plin de noroi gi rau trasat>> 2).

Am insistat asupra acestei descriptii plastice ca sa

11 B. Fay: uRoosevelt et son Amerique» -- 1933.2) Ibidem.

municipali,

inside

www.dacoromanica.ro

849

intelegem ca nu numai in State le Unite este necesar,de actualitate, planul superurbanistic. Dar un astfelde plan nu poate fi de cat opera Guvernelor §i aCapetelor Statelor.

B) Planul regional. Amalgamele de ora§e in-dustriale an dat na§tere la planuri urbanistice re-gionale Inca dinainte de 1914 (in Anglia §i Germa-nia) dar mai categoric dupa 1920, (U. G. pag. 170§i 360) insa totdeauna desvoltate in jurul unei me-tropole (metropolitan areas).

R. Unwin a scos in relief, in congresul interna-tional urbanistic din Amsterdam din 1924, necesi-tatea Intocmirei in uncle cazuri a planurilor regio-nale, necesitate aparuta mai ales cu infiintarea«ora§elor gradini satelite» in Anglia. Numai astfelse poate opri confuzia, provocata de congestiune §1extensiune la intamplare, a periferiilor marilor ora-§e. Populatia va fi mai bine distribuita, comenul§i industria vor fi asigurate. Transporturile inutile«nu sunt o binefacere, ci un blestem>>. La acea data60% din populatia Londrei trAia Intr'un district §ilucra in altul. Extensiunile trebuiesc organizate peunitaci, dupii planuri precise. Mijloacele modernede comunicatie (t. f. f., telefonul, radio, §. a.) u§u-reaza sarcina. Planul regional descentralizeaza, §i

apoi recentralizeaza, dar pe unitkti. In acela§ con.gres, Abercrombie a emis principiile pentru aduna-rea documentarei necesare unui plan regional. (U.G. paragr. 37) iar Adams a precizat ca patru suntgrupele de functiuni ale teritoriului planului regio-nal: afaeerile, residenta, recreatia, agricultura.

Suprafetele planurilor regionale pot fi intinse deIa 25 la 80 km. in jurul MetropOlei. De aceia'sche-

www.dacoromanica.ro

850

ma lei Unwin din fig. 473, in care teritoriul esteocupat la centre cu city (afaceri), la periferie cusuburbiile gi apoi mai departate vin oragele satelite,.corespunde acestor principii in practica. Aga darplanul regional tiebuie sa fie de fapt aga zisul «plande folosinfil al terenului>> (Nutzungsplan) indicand,

A.CENTEB. SUBURBSCE,D,SATEWTE

TOWNS. ,

Fig. 473. Dezvoltarea centrelor satelite in planul regional(dupii Unwin).

suprafetele lasate agriculturei, horticulturei, silvi-culturei, de o parte; gi suprafetele destinate cons-tructiilor (dar acestea cuprinzand zonificarea, cu,inaltimile gi densitatile admise pentru cladiri) dealts parte.

Zonificarea cats sa nu reprezinte de cat un ega-fodaj pe care se va sprijini planurile locale din re-giune impreuna cu regulamentele respective. Totutinsa si se bizuie pe un studiu economic gi socialcomplet al regiunei, adica cu valorile terenurilor gi

0

0 0

-4D-4 4101*//afQ,4)

www.dacoromanica.ro

851

cu conditiile fizice, spre a determina precis tendin-tele pentru viitor. 0 zonificare la intinnplare poateproduce mai mult.rau de cat bine. De aceia RussellSage Foundation a anchetat foarte detailat chestiileeconomice pentru New-York (U. G. pag. 361).

Cane de cominicatie §i transporturile trebuie safie proportionate densitatei cladirilor admise §i ma-rimei afacerilor ce vor deservi (fig. 280) separatefunctional, ca in fig. 474.

Fig. 474. Schema tniei dezvoltirt regionale dupe R. Whitten (1923)'...

Metropola inconjuratii de satelite spatii libere.

Americanii propun pentru. aceasta diferentierfunctionala in scheletul arterelor decomunicatie aIplanului regional, largimi de strazi cuprinse intre

% . er

www.dacoromanica.ro

852

26 m. §i 40 m. intre propriefati, iar pentru cele maiimportante 46 m. §i pentru autostrade chiar 58 m.In fig. 475 dim schema propusii ca schelet al arte-relor de comunicatie din planul regional pentruLos Angeles (State le Unite), in care se vede ca injurul centrelor congestionate se recomandi a fi tra-sate inele de descircare.

Fig. 475. Schema dezvoltirii planului regional Los Angeles cu sate-litele sale la 10-16 km. distantil.

Planul regional trebuie sa fie examinat §i dinpunctul de vedere al drenajului. Sistemul adoptatnu este nevoie sa fie acela§ pentru toate zonele pla- .

nului regional. Independenta zonelor in ce prive§tecanalizarile este adesea folositoare. Chestiunea de-vers'arilor este cea mai delicata §i adesea .suntem.

.

www.dacoromanica.ro

83

nevoif a accepta mai multe debugeuri ale unor ca-nalizari independente, insa nu cand suntem fortatisa recurgem la purificarea apelor prea concentrate,solutie care prin centralizare ar putea fi mai eco-nomics de cat altele cu tratari independente.

Chiar in regiunea Bucurevi va trebui ca unclesuburbane se asocieze pentru canalizari comune.

La alimen,feirile cu apa studiul regional este §imai necesar fiindea sursele de apa, gi mai ales celebune, nu se gasesc pretutindeni. De aceia Inca demult timp unele comune se sindicalizau pentru lu-crari comune de alimentare cu api, independent deexistenta unui plan urbanistic regional, cum s'a in-tamplat chiar in Romania cu oragele Iasi, Roman giParani pentru aducerea apei de la Timigegti. Pentrusuburbanele din regiunea oragului Bucure§ti proec-tele prevad lucrari de alimentare cu apa, comunecu ale metropolei.

Mai ales lucrarile de apa §1 canalizarile cats a ficoordonate prin planurile regionale. A facut senza-tie cazul mentionat in Congresul International deIgiena din 1930 de la Madrid, cu dour( comune dinFranta, care nu se intelegeau la intrebuintarea unuilac mic vecin: una voia sa se alimenteze cu apa dinacel lac, pe cand cealalta voia deverseze acoloeanalele de scurgere.

Italienii considers aceasta problems mai mult cauna administrativa '), englezii mai mult ca una economica 2), iar francezii ca una de autoritate 3).

Exeinple de planuri regionale. Actualmente in An_glia exists 60 planuri urbanistice regionale cuprin-

1) Natoli: «Piani regolatori regionali) (Urbanistica, Dec. 1933)..2) C. B. Purdom: «The building of satellite towns).3) F. Latour: «Le plus grand Paris), 1930.

.

sa

851i

www.dacoromanica.ro

854

zind un total de 900 administratii locale gi un teri-toxin de 40500 km. p. Rolul acestor planuri estein deosebi sa coordoneze serviciile publice gi sa stiluieasca concurenta antieconomicii, in.deosebi a mij-loacclor de transport.

Fig. 476, Repartizarea populatiei in regiunea New-York la 1965.

De exemplu Planul Regional Manchester cuprin-de 4 comitate (Cheshire, Derbyshire, Lancashire,Yorkshire) cu 2685 km. p. gi are o comisiune corn-

www.dacoromanica.ro

855 .

push din 320 persoane 1), care urcmire§te intocmi-rea planului urbanistic regional cu zonificarea tere-nului, organizarea ciilor de comunicatie, stabilireasuprafelelor de construit, a parcelilrilor §i a zonelor

Fig. 477. Soselele de mare eirculatie in regiunea New-York.

de extensiune. Teritoriul a fost impirlit in 9 sub-zone repartizate la 9 subcomisiuni cari lucrau coor-donat dupi un program comun. (Joint Commet-tees).

1) Pregedintele comiaiunei este Peppier.

www.dacoromanica.ro

856

In State le Unite sunt a§a zisele <organizatiuni me-tropoliane>>. Exists acum peste 12 comisiuni ce lu-creazi planuri regionale printre care citam pe celedin: Boston (400 mile patrate cu 40 ora§e) ; Chi-cago, creiata in 1923 (cu 8000 mile patrate §i 5 mi-lioane locuitori) ; Los Angeles (cu 4115 mile patra-te §i 2.271.000 locuitori); Milwaukee (regiunelmica); frontiera de la Niagara (cu 1550 mile patra-'to §i 850.000 locuitori).

CN ISLAND

Fig. 478. Situatia marilor aeroporturi in regiunea New-York.

Planul regional pentru Philadelphia are o zoni-ficare pentru 50 ani (pans la 1980) cuprinzand:suprafetele construite §i cele pentru extindere (lo-cuinte §i comert) ; apoi separat cele pentru indus-trii, cele pentru spatii libere sau cu constructiiizolate.

Suprafata regiunei este de 4000 mile patrate, e

www.dacoromanica.ro

857

cuprinsa in trei state §i are o populatie de 3.402.805orage.

Mai sunt planuri regionale pentru Santa Barbara,apoi Toledo, Washington, Maryland §. a.

VOCE ve Hive 0

NEW PORT ...INDUSTRIAL ARRASAVAILABLE. ton fl.OIL/RE. BLIALOPAILNT

19Z7,

Fig. 479. Deslasurarea cheiurilor porturilor din regiunea New-York.

Asupra planului regional al oragului New Yorkrevenim (U. G. pag. 361) cu cateva not relatii 1).

Populatia dupa acest plan regional va fi in viitor(la 1965, cand va fi de 21 mil. locuitori) reparti-zata dupa cum se arata in cartograma fig. 476. Re-

1) Pentru mai multe detalii a se vedea C. Slinpscu: ccOrase ame-ricanes. (Urbanismul 1933 si 1934).

t

s....

..... ./.... "0*

. Mee4

t

rs.;=4

-.,

.u. p...

:. ., 1

,

SCI.O. IN Sr-

I

,-'

www.dacoromanica.ro

858

leaua marilor §osele de comunicatie va fi cea dinfig. 477 cu un inel inconjurlitor cu diametre variind

(RAGMAN SNOWNG

SCHEDULE CAPACITY OFRAPID TRANSIT SERVICE ,

ENTERING

Ao tIOROUGH. OF MANHATTAN

r ININCATC 10IG NIANAION RA,Or FLOW PASSENGERS PER PO,

PERNATTE0 BT ONE-VAAv WASH NoonroRNONCO N RAE SPR

GT t93S. ASOINANG ThAT EACH GARGwARelinial THE

00 ,vROUCOIOVT A TRAMP

STINCI

qtabwm.REAM Or NEW VCR.ANC. TS ENVIRONS

NANAANA 0AN

vrmIllerFig. 480. Schema traficuliii rapid in centrul ora§utut New-York.

intre 20-30 km.; iar marile aeroporturi (afari decele mici) au pozitia indicafi in fig.. 478, in total in

xRNU

ARERGEvat OPERA., WNICk ;AGRI GCE.

Y=2, QM.

LEGVO

AP..., IMOIfl.4"P RAPP' INMl......11

CORONA

OSO

ea

www.dacoromanica.ro

859

viitor 46 aeroporturi. Porturile §1 desfkurareacheurilor comerciale §i industriale se vad in fig.479, insumand o lungime de 200 km. §1 o suprafatiIle 1000 ha. in 1927, proectate pentru. 1940 respec-tiv la 2800 km. §i. 20.000 ha.

Transporturile constitue problema cea mai difici-la din acest plan regional, mai ales in Manhattan,

Fig. 481. Traficul central in New-York, descompus pe mijloace

de transporturi.

uncle in partea de sud sosesc zilnic aproape 3 mi-lioane de ,calatori. Actualmente acolo se congestio-neaza traficul cum este indicat schematic in fig.480, sau descompus pe mijloace de transport, ca infig. 481.

In planul regional an fost studiate atat(curbele pozitiilor cu acela§ prey de tran-

sport in City) ca in fig. 482 (cu preturi de 1a.15 la50 centi) cat §i harta curbelor izocronice la trans-

pozitia to-

www.dacoromanica.ro

8b0

porturi (fig. 483), cu durate de la Y2 ora la 2'12 ore,pana la 100 km. distant&

Nrw

Fig. 482. Liniile pozitiilor cu acela§ pre de transport la centruloratului New-York.

Gradul de murd'arire al apelor regiunei (mai ales.a tirmurilor din Manhattan) au fost amanuntit exa-minat §i indicat in o cartograma (fig. 484), a§a caapare §i mai evident utilitatea unor instalatii gene-rale de epurare a apelor canalelor, ca cele din fig..485.

'form Amu ENVINCIN)

RAILROAD COMMUTING RATCZ

www.dacoromanica.ro

861

In Germania, afara de planul regional din Ruhr(Siedlungsverband Ruhrkohlenbezirk) cu care

Fig. 483. Liniile de transport isocrone la centrul oraplui New-York.

ne-am mai ocupat (U. G. pag. 362) §1 a carei confi-guratie §i compunere se vede in fig. 486, au mai fostintocmite Inc a 18 diferite planuri regionale.

0 propunere interesanta este cea facuta de Ban-gert pentru planul regional al ora§ului Colonia §icare consta in gruparea «pe benzi> (Sammeltangen-te) a cladirilor razlete existente in regiune spre a

www.dacoromanica.ro

862

obtine in viitor dezvoltari lineare (U. G. pag. 174).-In fig. 487 este sboasii In relief aceastii propunere-(pirtile haprate vor fi construite).

NEW YORK ANL1 ENVIRONS

WATERFRONT POLLUTION

.. AVAILABILITY OF WATERS ! ;

FOR BATHING PURPOSES1927

7:,>.?

DI M.G.

LEGENDMI Wows ionownona by reoW Aoltborows

bd., lostobbsbm.n>,.#4,Wow, ob, No yobboorlla.od New... Suet wont., ea 'Mown

Wwe rites or o sa badly co ct tit neovv.! or lotlo wood "4

L.= pnr4olly contemlesstiod- b-booblo for lou.its,

- comc,,,,,fta ., ,

Fig. 484. Cartograma Wire: de infectare a apelor din TegiuneaNew-York.

Pentru planul regiunei Berlin (o suprafati de-circa 350.000 ha.) giisim inceputuri de mAsuri Incadin 1911 (Zweckverband Gross Berlin), care clack-

AND'

-

te 0

*.!;.1

e ..t .

rCIN

NONeuer,neeee

yyy

EEE3

WpooCM

x.5 a met, unee r - recur," erre.

SMOW0;0

/ , ..acKLN

'`.41

,::`IR I . 5

5 5 C 5JZ.

www.dacoromanica.ro

863

nu au fost insa suficiente pentru a da roade mai im-

Fig. 485. Instalatii de epurare a apelor uzate din regiunea New-York.

. portante, totugi au servit la stabilirea retelei de cii

Ste dlungs yet band jRuhr Kohlenbeztrh-Essen

Sled lungskerne.

Mr13.1ra

.<Cm rig nal

Fig. 486. Schema repartiziirei populatiei In phalli regionalRuhrEasen.

Ish

..... OM

www.dacoromanica.ro

864

ferate §i de metropolitane (fig. 488), cum gi la achi-zitionarea unor spatii libere de la statul Prusian.

In 1920 din regiunea suszisa de circa 350.000 ha.s'a format o unitate administrative cuprinzand circa

Fig. 487. Propunerea ntnnitil aSammeltangentex, pentru planulregional al poplin Colonia.

88.000 ha. cu 59 comune, uncle sa locuiascii in vii-tor aproape 10 milioane locuitori (fig. 489). De laacea data a inceput coordonarea §i unificarea servi-ciilor publice pe ap5, canal, gaz, elec-tricitate, transporturi, urbanism, locuinte. Dificul-tali au fost resimtite numai din pun ct de vedere po-litico-administrativ, din cauza celor 20 administra-tii pe circumscriptii, care dedeau na§tere la excesiv

10.1111.00

andi.JC.N L

VIM dar3s.a.sn.ISM LLLLLL LAC1.1

.144.1.1

1051.141.1.

specialitati:

\ .24. r"'

.12

4111L.M.en ammatMan..merritumuirt

04%.1101.0m.sall

Vann

.

:

www.dacoromanica.ro

865

de multe formalitkti §i cheltueli, dar care consiliis'au unificat de la 1930.

6ebist des eheritalgee.Verbandes 6r.8erluv. 151200ha

sox" Deluges Sfadtgebiet:8783S42

""4""14' knt

Fig. 488. Regiunea Marelui Berlin in 1911 §i cea din 1920(hapirati).

De la 1920 suprafata cu constructii s'a intins injunil Berlinului pe o raza de circa 30 km. (fig.489).

Repartizarea actuali §i cea viitoare a populatieieste indicatA in fig. 490, rezervandu-se spatii liberecam 45,5 mp. pe cap de locuitor, cu tendenta desporire; organizatia alimentArei cu apa se vede infig. 491. Arterele de mare circulatic (§osele) auntindicate schematic in fig. 492; porturile §i. garilede mirfuri in fig. 493, iar aeroporturile in fig. 494.

NtetwkiiIntw

www.dacoromanica.ro

866

In Filanta legea din 29 Martie 1932 prevede a seintocmi planuri regionale pentru metropolele: Pa-ris, Bordeaux, Lille, Tourcoing, Roubaix, Marseille,Nice gi St. Etienne, §i numai facultativ pentru ora-

Fig. 489. Cale principale indicand deservirea viitoare' a populatiei. in regiunea Iterlinul-Mare.

§ele cu peste 100.000 locuitori, sau pentru' grupurilecontinue de localitlti balneare, hidrominerale, cli-materice §i altele asemenea.

Dar chiar dupl* 1919 prefectul departamentuluiVar provocase sindicalizarea -a 26 comune pentruplanul de amenajare regional a Coastei de Azur,care a fost expus la un congres din Strasburg, lascara 1:10.000.

Pentru Paris s'a punt un concurs pentru planul

www.dacoromanica.ro

867

de extensiane in 1919, §i anume pe baza legel din1919, spre.a se pregSti Mare le Paris. Printre proec-tele de atunci, acela al colaborArei Jaussely, Expert§i Saltier prevedea: a) o suprafati de 9600 hectare

Fig. 490. Distributia prezentA gi probabilii in viitor a populatieiYn reginnea Berlin-al Mare.

cu o densitate medie de 300 loc/hect. §1 o populatietotals de 3 milioane locuitori (din planul local) ;b) o a doua regiune de circa 40.000 h.. a. cuprin-ziknd ceva mai mult ca departamentul Senei, cudensitate in viitor de 125 Ioc./hectar §i un total de,5 milioane loc.; c) o zoni'urbani de influenti di-recta, cu o raze de 27 kin.; d) o zeal economics curaza de 41 km.; e) 'In fine o zone cu raza de 80 km.,

Isontsrtme

SMI:140.1.1.11

STADTGEMEINDE BERLIN.

UBE RSKIRSOLANOKA R INLICULRUNG PM tSQtWN 1111111KIN

IISJIII.ILY0l..14 CPI117,41Te. 011.1111,

te,- NOKIANIP MIS AA., anarros.a.rua

o

www.dacoromanica.ro

68

de atraclie. In aceste ultime zone au f ost studiatemijloacele de transport apropriate.

Si6a'Ar0e eawerorenkeChafi/ofiendk

RdE,Ze er.i.Bevittrainten/Yr, ,egxerananyufelebnie

Fig. 491. Alimentarea cu api in regiunea Berlinul Mare.

1..... Owl+

Ausfall-u.limgehungsstral3en in Berlintunter Verwendung vorhandener StraDenzUqe)

f- ?

fLFig. 492. Arterele de penetratie §i inelare existence in Berlinul Mare

1

111 Ohlnvnevy 1

. ...... .3 5 I "Tal ItW%ria4itA,

AI"%.!.t

'tat%aallIBM1

www.dacoromanica.ro

869

In ce prive§te constructiile, acel proiect deosebeadouA categorii de zone: zone de industrii (insalubre,

Dezentralisationder GOterbahnhofe and der Hafenanlagen in Berlin

__5

-- buierbannhafe

-0 Ha tenni:igen

Fig. 493. Glade de marfuri, porturile 5i liniile de comunicatierespective in Berlinul Mare.

incomode, periculoase) unde locuintele si fie inter-zise; §i zonele de locuinTe (de 4 clase, dupi densi-

Fig. 494. Aeroporturile din regiunett Mare le Berlin.

)

BERLINER FLUGHAFEN

www.dacoromanica.ro

870

tate) §i afaceri, de unde industriile viitimitoare sifie excluse. Fig. 495 reprezinta varianta cu zonelepropuse de Guirard.

Cif0..N.Mop.fArcy-

'

(

I

1

I i

I r I I 1 j- ,.4, Air-- '

1

1 I

f

I

I I I y fir .1,I..zv I I )4J,J ,-- i 6,3\-,--,( 1,.,:":: '.'...;',....,,.

I 1 1 ..'. ; `i7.-14.6.

_L I I I

i II 1

I I (2 I

r./ At ,//7;:;7:1::,,,1 -4 - _,_ _.1::..:.:.1 i-ssi I 1

I

V Ic:I, feliEVDOV., -- I i I ii 1' .2,, I

1

, I 1,VERSNLLES :;:.1.=11.....1--r I I

1 I I 1 I I J-,,I I. iI

cRREVES 1..., ,flZone complete (case?

elaje,locuinte.comerfnucaIndustrie).Zone industriale (marl uzine.porium).Zone reeidentiale (case femi.hale ,Mari

sgarie1.7--1 promenbde (2z zone tin; -vervtdra, 4G. zone yuyernamenrale,

V. Ver3aillesj

7:4

Fig. 495. Zonele specializate in viitorul <Pius Grand Perin. (planregional) dupii Guerard.,

Concursul nu a dat rezultate practice, a§a c prinfegea din 1932 s'a reluat chestiunea planului regio-nal al Parisului.

Pentru acest nou plan zonele propuse sunt: detocuinte colective, rezidentiale, industriale §i zonelemixte (locuinte §i industrii). Din 80 comune ale re-giunei, 72 deja an zonificarea, a§a c acum aunt

.

11111 1II I III 1 fI ,

--....../ '/7 .'I

r0111

www.dacoromanica.ro

871

8900 ha. zone cu locuin/e colective (cu 250 locihect.) ; 20.400 ha. zone residenliale .(cu 100 loc/hect.) ;4900 ha. zone industriale §i 4600 ha. zonede spatii libere.

ROMAPIANO

REGIONALE

Fig. 496. Arterele de mare circulatie in regiunea Romei.

Mai mentionam ca noua lege din 1932 inteizicetierea oricarei piduri mai mari ca un hectar dinzona Parisului, daci nu s'a obtinut avizul favorabilal comisiei planului, comisie formati din .77 per-soane, din care, am precizat, 40 sunt speciali§ti.

www.dacoromanica.ro

872

Acea comisiune are patru sectii: a planului; a apli-carei planului; a serviciilor publice; a transporturi-lor §i circulatiei1).

In Italia de exemplu planul regional al Romei tre-buie sa aiba in vedere 2) : apararea priveli§tilor pa-noramice, ameliorarea traficului, economia §1 per-fe...ctionarea serviciilor publice.

Mai ales din punctul de vedere al circulatiei rapi-de s'a facut diferite propuneri de amenajeri regio-nale in unele parti ale Italiei (Milano §i regiunealacurilor, Napoli, Venetia, Genova), caci §i in Ita-lia se resimte mult defectul constructiilor in§iratedealungul marilor artere de penetratie. In fig. 496,reproducem schema arterelor de mare circulatiepentru planul regional al Romei.

Mai inainte de a ne opri asupra situatiei §i opor-tunitatei aplicarei planului urbanistic regional inRomania, vom cerceta mai detailat planul regionalal Marei Londre.

Pentru noul plan regional al comitatului Londreis'a instituit inca din 1927 la Ministerul SanatateiPub lice englez o comisiune, care a dat publicitatiicateva rapoarte de o reala valoare, .ce pot servi camodel in ce prive§te metoda de urmat la intocmireatuiui astfel de plan. Comisiunea consta din 45 mem-brii, cu Prerdinte §i Vice Prerdinte, §i reprezintadiferite consilii, cum §i 126 diferite comune din re-giune, urbane §i rurale.

Ministrul sanatatei Pub lice este membru al Co-mitetului, iar Montagu Harris, fostul Prerdinte al

1) eUrbanisinub 1933 pag. 100.2) V. Testa: (Nee esita dei piani regionali e torn disciplina giuri-

lica>> (Urbanistica, Tunic 1933).

www.dacoromanica.ro

873

Institutului Urbanistic, este Secretarul General; ur-banistul R. Unwin este expertul tecnic (fig. 497).

Fig. 497. Raymond Unwin, fost Pregedinte al Uniunei Internationalepentru Urbanism si Locuinte din Londra 4i proiectatorul primului

orasgrAdina (Letchworth).

Cheltuelile ocazionate de aceastA comisiune suntacoperite cu un impozit de 1/8 penny la lira sterlingdin venitul anual al fiecarei proprietali.

Suprafata cuprinsA in planul regional, potrivit le-gei circulatiei din 1924, are o raze de 25 mile §i osuprafatA de 1846 mile pitrate.

www.dacoromanica.ro

874

Comisiunea este impartita in 4 subcomitete: alpropunerilor generale, al descentralizarei, al spatii -for libere gi al circulatiei.

Descentralizarea a facut obiectul unor serioasestudii mai aleS in ce privegte, conditiile industrialegi dezvoltarea for in viitorul apropiat; apoi avanta-giile gi dezavantagiile descentralizarei industriilorprin orage satelite sau alt mod, gi posibilitatile demutare a industriilor din districtele centrale, pentru o recentralizare mai adequata.

Spatiile libere au fost cu deosebire examinate deUnwin, care .a conchis ca, in special la planurileregionale este cazul si se prevada terenuri nonaedificandi definitive in spatele cladirilor, iar nuca Vara acum sa se lase acele terenuri cu un poten-tial constructiv; apoi ca nevoile de spatii libere pu-blice in regifinea Marei Londrei %sunt aga de mariincat este foarte indoelnic a putea fi satisfacute peadevarata scars (a calculat ca e nevoia Inca de circa206 mile patrate teren de jocuri gi spatii libere) ;ca, pentru obtinerea Intregei valori a proprietateieste nevoie de colectivizarea proprietettilor spre aobtine mai repede un plan rational; gi in fine ea,este nevoie sa se infiinteze un compt de cornpensa-fie Intre proprietari, caci numai pe calea schimbu-rilor in natura adesea se falsifica solutia urbanis-flea. Fondul comun de despagubiri si fie formatdin taxele ce s'ar pune.asupra celor ce ar profita dedreptul de constructie, iar celor ce li s'ar ridicaacest drept sa li se' plateasca despagubiri din ace!fond.

Desvoltarea linearei (ribbon development) a for.mat preocuparea unei subcomisiuni, care a conchisin 1929 ca o astfel de dezvoltare a fost dezastruoa-

'

www.dacoromanica.ro

875

sã pentru Londra, caci a produs incapacitatea nut-rilor aitere radiale. De aceia recomand51 si se achi-ziVoneze benzi late de teren dealungul §oselelor. jar

Fig. 498. Evitarea constructiilor dealungul marilor artere de comu-nicatie, prin accese laterale unite.

,construirea pe terenuri dealungul acestor §oselefie sub controlul planului regional. Pe de alt i parte,in viitor, and se vor construi noi §osele de marecirculatie, s se intocmeasci planuri de valorificare

si

www.dacoromanica.ro

876

a terenurilor pe cat posibil de acord cu proprietariiriverani, luandu-se de pilda dispozitii ca in fig. 49$.

Mentionam cu aceasta ocazie ca, pentru regiuneaBucurevi, not am reu§it sa obtinem o largire a zo-nelor de protectie a acestor artere cum §i un con-trol al constructiilor dealungul for (pans la fostacentury de fortificatii) Inca* din 1927.

Comisiunea plenary a planului regional al Lon-drei a mai facut, afara de acestea, §i o aerie de con-stathri de ordin legal.

Anume xonvingerea Ca nu poate fi tratata in modizolat de altele nici o functiune a planului regional,caci interdependenta for este manifest5; §i ca o con-secinta logica, concluzia ca trebuiesc largite puteri-le comisiunei, caci actualmente dispozitiile planuluiregional sunt facultative pentru diferitele autorita-ti locale, §i mai ales suprafetele deja construite sca-pa in generalitatea cazurilor prevederilor planuluiregional. Planurile de detaliu sa fie intocmite deautoritilfile locale, Ins in cadrul planului regionalstabilit prin comisiunea generalii. Acel plan regio-nal 55 cuprinda §i propunerile de comasari §i repar-celari cu indicatiunile relative la contributiile inndtura. §i sult5 a proprietarilor, pentru strazi §1 spa-tii libere publice, fie ca terenurile au sau nu dejaconstructii.

Unwin mai recomanda ca sa se creieze o autori-tate speciala care sa aib5 atributia sa achizitioneze§i sa amenajeze spatiile libere prevazute in planulregional.

Pentru ca un raport asupra spatiilor libere al luiUnwin, anexat planului regional, este deosebit de in-teresant §1 amanuntit studiat, dam cateva relatiiasupra gonceptiei ce a calauzit acel raport.

www.dacoromanica.ro

877

Problema de baza urmarifa este cautarea uneimai bune repartiziri a populatiei pe suprafata re-giunei. In fig. 499 se vede cartograma repartizarei

olgVniefer,/ lwvdJYVaZon., L. C.

Mc

WA...,Iden

Clone eleopoblen liMeg OaheIdtna. toef.a)7"0e"

Fig. 499. Densitatea populatiei pe zone concentrice in MareaLondrii, in 1928.

pe densititi a populatiei, dupe recensimantul din19,28, adici dela densitAti medii de circa 120 loc.pe hectar_in comitatul Londrei, la circa 2.5 loc. pehectar, la periferia regiunei considerate, cu un dia-metru de circa 25 mile. Pe cand ins in comitatulLondrei populatia descregte cu 1%-5% anual, inregiunea periferickpopulatia create, in uncle pIrtichar cu peste 10010 anual, dar mai des cu 11/4--50/8

www.dacoromanica.ro

oorao

0F-1etC.)

)CCI

oPV

4)

0eci

7,5

0E

CD

"4

Fo4

00

0$4eZ

(04

:zE

4=Wi

44 0

.0,0

8

so

r41) IA 0 ...,er )c.)$: 1.1 D1..al

El c4 PE ..5. '...WS

t-- 0it... 1.4 c 1.1

s....., t.: 010.4 Ts CV 0Ir-I PIZa) E LM 11) '' 4) 4pc ti..y .

w.0.)cccis Eco g:T. 10 11 F-I

cp MI 4) .6.., Rd11

RIte-i . ,.., IV PLI W 0 0.

CCS PC 4.)F" 4) 0 0..... 0E Po

.004 0 ., M1 PI 1ei3 E .1 E

uE5 0,

CL) C) CSI

. 8 0%

0 pg 0 ',9 41Pci . ....

.,1 CI = 1 ezON gz0 4 44*rI E es14 -I CIS F.

0 1 cEi ° 0 10.1C.) E 0 i

,.., et 0 .-1 cci

b..0 4..E1 =6 ,E&46 /6%40- 01

4ea 6"4= (o..1 PC 0 0l 5 CI .' 0 r"...1 0

En O.) .T., u a..u 4). Q., ,p, .... 4,

"si E ° e? ei.t.

CI;

4) 0.11

cc

co

-.ips

02., v, In ini.l W 4.nai . .

I* N 014 F.1

g4,7)' 1..-1

878

(fig. 500). Numai aceste doui cartograme conside-rate §i aunt suficiente spre a demonstra urgenta misurlier pentru valoarea spatiilor libere de la lotizA.rile care se succed intr'un timp rapid.

ex-MrIe

C ler Is 16,17:r"ereowira /Afro"-

Fig. 500. Variatia populatiei hare 1921 §i 1928 in regiuneaMarei Londre.

In comitatul Londrei pe o suprafat5 de 117 milep5trate, cuprins5 intr'un care de diametru de 12,23mile, se afla in 1927 o populatie de 4,55 milioanelocuitori; in coroana de 242 mile p5trate (pfin5cercul cu diametrul de 21,5 mile) se mai afla rota2,667 milioane locuitori; deci un total de 7,217

pe o suprafat5 de 359 mile pItrate. In o alt5

la

mi-lioane

www.dacoromanica.ro

879

coroani de 333 mile pitrate, pani la diametrul. de30 mile, mai exists alti circa 0,6 milioane locuitori;§i in fine, in o ultima coroana de 1154 mile patrate,pfinA la diametrul de 48,5 mile alti. 0,85 milioane

Fig. 501. Diagramele spatiilor libere propuse pentru Marea Londrii:A= comitatul Londrei;' B=aria L. C. C.; C=inelul Metropolitan

Police District; D=inelul regional al Marei Londre.

locuitori. Totalul general este astfel de 8.65 milioa-ne locuitori pe o suprafata de circa 1847 mile pa-.trate.

Plecand de la ipoteza ca la fiecare 1000 locuitori,500 au intre 10-40 ant pot face exercitii in aergi

www.dacoromanica.ro

980

liber, dar ca din acegtia circa 150 nu ar putea luatotugi parte din diferite motive, ca apoi alti 150 potavea locuri private de sport, Unwin deduce di la1000 de locuitori trebuiesc prevazute pentru 200, lo-curi de joc publice in suprafata de 2 ha. iar pentrualti 150, locuri private in suprafata de 1,5 ha. decitotal 3,5 ha. la mia de locuitori (in oragul gradingLetchworth exists cam 7 ha. la mia de locuitori).

Tinand seams gi de alte nevoi pentru spatii libere,s'a admis astfel pentru planul regional, calculat giin raport cu repartitia densitatei populatiei in re-giunea Londrei, ca spatiile libere sa ocupe in fie-care zona, eel putin o zecime din suprafati, plus3,5 ha. la mia de locuitori, adica aga cum se prezin-ta schematic in fig. 501, in care zona A reprezintacomitatul Londrei, zona B este regiunea L. C. C.Survey, zona C este Districtul Po litiei Metropolita-ne, iar zona D. este regiunea Marei Londre. Coroa-nele albe reprezinta spatiile libere verzi. 0 repar-tizare a acestui spatiu liber s'ar putea face ca inschema fig. 502, unde figurile negre reprezinta spa-tiile

Daci tot restul suprafetei acestui teritoriu alMarei Londrei s'ar construi numai cu 10 locuintepe hectar, fiecare locuinta cu cate 4 persoane, atun-ci populatia actuala s'ar spori cu 12,8 milioane lo-cuitori, cifra care s'ar atinge, fati de cregterea ac-tuala a populatiei, in 200 ani (cregterea actualaeste cam de 66.000 locuitori pe an, care cere anualo suprafati de spatii libere asigurate cam de 230ha.). Spatiile libere se achizitioneaza deocamdatade comitatele locale, dar contribuie la costul for toa-te regiunile Marei Londre.

Un calcul economic al proprietatei, bazat pe plusvaluta, s'a facut in diferite ipoteze (cu gi gra' rezer-

www.dacoromanica.ro

881

varea spatiilor libere) spre a se demonstra ca existsgi avantagii economice pentru toti, data se rezervaspatii libere publice.

°rap' Budapesta, (format din Buda, Pesta §iObuda) in anul 1930 avea circa un milion de lo-cuitori gi ocupa 19.440 ha. Rezulea ca gi aici sun-tem in fala unui plan quasi-regional.

In Romania planurile regionale nu sunt nici legi-ferate, nici macar incepute, sau concepute. Am aia-

Fig. 502. Dispozitia spatiilor libere in Marea Londrii, in raportcu terenurile de construit.

tat ca abia in 1926 a aVarut, sub impulsia noastri, otendinfa spre un plan regional, in legea de organi-zare a municipiului Bucuregti (U. G. pag. 208,735), fgra Ins ca practicegte sg se fi faeut prea

:

www.dacoromanica.ro

882

mult progres 'Ana acum. Dar exists in Romania §ialte regiuni unde planurile regionale, .cat de suma-re, aunt deja devenite necesare, precum: Valea Pra-hovei intre Ceimpin,a §i Predeal, poate pada la Bra-sov (fig. 503) ; litoralul Marei Negre, intre Cons-tarifa §i Tusla *(Carmen Sylva), poate 'Ana la Man-galia (fig. 504), §. a. Dar pe cand pentru valea Pra-hovei, planul regional este necesar din punct devedere §i in primul rand economic, §i apoi igie-nic §i estetic; pentru litoralul Marei Negre sus in-dicat, planul regional este necesar mai ales dinpunct de vedere igienic §i estetic, dar desigur §i din,punct de vedere economic.

Dela Ceunpina (ora§ cu circa 1700 locuitori). insus, valea Prahovei pada la Predeal §i apoi panala Brasov (ora§ cu peste 56.000 locuitori) se strim-teazi intre munti; terenul de constructie devine din_ce in ce mai modic, ass ca locuintele, fie rustice,fie pentru agrement, se infratesc cand cu instalatiide exploatari petrolifere, cand cu diferite fabrici,Ears ordine, formand un ladt din ce in ce mai putin

. intrerupt de frumosul paysagiu natural. Prin spo-rirea densitatei populatiei §i a constructiilor. intere-sele economice incep sa sufere, dar §i cele igienice;iar aspectul estetic pledeaza mai- accentuat a estemomentul sa se intervina cu un plan urbanistic re-gional spre a pune ordine §i asigura progresul con-tinuu viitor. Populatia permanents intre Campina§i Predeal, numai pe traseul §oselei nalionale, erain 1930 de circa 45000 suflete. Vara cel putin se.dubleaza.

Un plan stereofotogrametric §i restituit minicar lascara 1:5000, avand §i curbele de nivel, ar putea firenede ridicat pentru aceasta regiune de serviciu!

www.dacoromanica.ro

Aah4..

REGIMEA INDUSTRIAUCLIN11TERICA

CAMPNA-PRED

Fig. 503. Regiunea Ciimpina-Predeal.

e.43

s c arafees we lac ease See,"

wo

4

. bc.---'-',-..

www.dacoromanica.ro

Fig. 504. Regiunea Mamaiaqusla (Mum Neagni)..

www.dacoromanica.ro

884

aerofotogrametric al Ministerului Armatei, §i apoi,revine sarcina Ministerului de Interne sau Ministe-rului de Lucrari Pub lice ca sa is initiative restuluilucrarei, spre a fixa o zonificare pentru industrii,locuinte, statiunile estivale, de agrement, sportive,pentru plantatiile §i paysagele de conservat, pentrua hotri programul arterelor de comunicatje, targu-rilor, alimentarilor cu ape in comun, scurgerilorapelor murdare, transporturilor intercomunale. Ac-tualmente nici macar Sinaia nu are un plan urba-nistic local, intocmit pe bazele §tiintei urbanistice.

Aproape acelea§ indicatiuni pot fi repetate pen-tru coasta din regiunea ora§ului Constance!, la nord§i la sud. Aici studiul se amplifica cu un plan local,foarte important, pentru portul Constanta. Acesta,in mod nepermis, Inca nu are un plan de sistemati-zare §i nici macar un plan topografic parcelar, de§ieste primul ora§-port al carei (cu o populatie depeste 58.000 locuitori). In orice caz pentru litora-lul din afara de acest ora§, nu va fi nevoie sa seintocmeasca planul regional pentru o bands de te-ren prea late dealungul coastei. 0 latime medie decateva sute de metri, sporita numai in punctele in-teresante §i care promit o dezvoltare constructiveIntr'un termen mai scurt, va fi suficienta. Totul esteca sa se evite lucrarile dezordonate, care compromitmai totdeauna o dezvoltare rationale §1 placuti.

Intre Mamaia gi Mangalia numai pe coasta traescpermanent peste 67000 suflete (recens5mantul din1930), populatie care vara spore§te foarte mult.

41. Planul regional Bueure0iNu exists Inca legiferat planul regional Bucure§-

ti, dar este un deceniu de cand,.prin studii publica-

www.dacoromanica.ro

ZONELE PITOREFI DIN REGIUNEA BUCURESTILegencla

Delimitate.? re-1:738hindorpiforesti

*ha/ it

On*/as.

0 E-'4121k'Ve vA5,6)K.ilameinV

1,Vanikri:r

jrt

`'ok-

www.dacoromanica.ro

885

te, pregatim opinia publics, ca aceasta sa-1 impuna ;§i am avut unele rezultate. Deja legile de organiza-re ale municipiului,Bucure§ti, cele din 1926 §i 1929,au intins aci zona de amenajare urbanistica pans lafosta centura de fortificatii (adica de la o suprafacade circa 5800 ha. la una de circa 37.000 ha., §1 de lao populatie de circa 560.000 la una de circa 630.000locuitori) ; apoi degea pentru infrumusetarea im-prejurimilor Capitalei>> din 9 Februarie 1931, a mai

Fig. 506. Valea Crevediei din regiunea Bucure§tilor.

dat dreptul Administratiei Municipale si se ocupe§i de unele paduri ale regiunei, de§i preocuparea le-giuitorului a fost mai mult de ordin estetic §i deagrement. Chestiunea acestor imprejurimi a fosttratata de not mai amanuntit in o lucrare separa-ta 1), cand ne-am ocupat de elementele naturale deestetica din jurul Bucure§tilor, §i cand am reprodus§i o harts regionals (a problemelor de estetica) ea

1) C. S[intescu: cEstetica Bucureptilor, 1931.

I. n

'.4

Einr.

t...koictikaa.4,_.,41i.:

www.dacoromanica.ro

indicatiuni asupra punctelor mai interesante ca fru-musete naturals (fig. .505), cum §i o serie de foto-grafii vederi pitoregti (fig. 340, 354, 506, 507§i 508) cele mai atractive fiind paysagele din zona

Fig. 507. Piidurea Bineasa din niarginea Bucure§tilor.

lacului Snagov (fig. 509) pentru care exists un pro-gram de amenajare locals intocmit de C. Sfinces-cu 2). In fig. 510 gi 511 se v5d doui paysagii carac-teristice de la Snagov.

Planul regional al Bucuregtilor, anume «plangaproblemelor estetice>> la care si fie anexate cat maimulte fotografii cu vederile de interes urbanisticale regiunei, va trebui completat5 cu datele gi solu-tiile referitoare la monumentele istorice din regiu-ne, cari aunt numeroase, in deosebi minAstirile, pre-

2) Ibidem.

S(1 I i

*<4Fir.v

,,-:.., -,, V1 , ,

I!,, c : if, r; ,..',./....4, . :

i 2 '2 & . At..i I

4. '... If 2. . 4,.. , =5 . u ...

..L. .. . ' ,. et ... '4 .' I r'i 0 -. .,, Milla

.. 1 -

1... 7 '-

P-

o

. .

.7'

.4* 12A

re.- re.

.

www.dacoromanica.ro

887

cum manastirea Snagov (fig. 512 gi fig. 513) careocupa o pozitie in deosebi pitoreasca,, apoi m-rilePas 6cea, Ceildarugani,*-Comana g. a., aflate in toatedirectiunile.

Fig. 508. Ptidurea Snagov cu bufetul.

Nu exists Inca un studiu pentru aceasta intreagaregiune, privitor la centralizarea suprafetelor desti-nate gruparilor de locuinte sau la cladiri in gene-ral, si mai ales privitor la organizarea cQordonata adifeiitelor artere de comunicatii gi mijloace detransport, cum gi pentru utilizarea apelor, on pas-trarea §i, replantarea pidurilor (nu numai pentruinteres forestier, ci gi urbanistic regional).

Este posibil ca in curand sa se organizeze gi inRomania elaborarea unor astfel de planuri re-gionale.

riind-ca avem, pe baza legala, un inceput de

_

4-

www.dacoromanica.ro

oCI-1KH

R A

cretr-/PA?.

0a

0

a

o P o'.

o 01° 0 C.° ."

a 00

Ts... 0 0

0 0 0 ° ° 0 00 0

0 °

o o 0 0 b °

o 0 . ..... .

0 o

0 o

-

°.0 0

:--.

.c06a;,..teptc

Coo0c0/-

0 0 o o:O ofe. 0 F

O0

0 ° 00 o 00 0 0

O 0 0 0

° 0. ° ;0 0

0

0 0 0 .4::

° VI asia 0 ° °

O . ::o o . ° ° 0' o0 0 ° 0

0O o 0 0 ° ° 0 *o

° 0

Fig. 509. Planul regiunei lacului Snagov.

PA,cr.,/ h'ene.vew

.

?.e.,0

°,

0

°o

0

a

0*;. o

O

e4.O o:1

o

Ab

.

0O

o

oObi:kw?! .

00

o0 0

0O

...---

o 00. 0 0

0 0 I) °.

www.dacoromanica.ro

o

.e:.::' ..1.. '`'`t .....s.'7

*a. ', ....-e:., ..,.. ..:

., .!5: 4. it_ '' ". 1

'. -Ls ile4 '44 .''.. I?' ,-- '' .. 44 t- .

.

41 .:'. .4 . a:.A. ... ,P :4*

. ...-:-. -,r,i,, 4 -- 703.4. .

.

.; 11...10 :

°

Ar, -I

Fig. 510. Accesul din Soseaua Nalionala BucurestPloegti spre laud Snag., Is restaurantwww.dacoromanica.ro

Fig. 511. Vederea lacului Snag°. 'pre Dobrogegti gi Ghermiinegti.

. i

1

ft 1

-

s k'v,, s,

kft` 4;

Tr-

°

4 7 s

°

4

sLift,

4

:I '

#

www.dacoromanica.ro

891

studiu al utilizarei teritoriului pentru un planquasi-regional (pans la centura de fortificatii) laBucure§ti, §1 in special avem studiul delimitareisuprafetelor destinate constructiilor, fats de cele

Fig. 512. Insula cu M.rea Snagov, viizuta din avion.

non aedificandi, dam aci cate-va relaiii asupra re-zultatelor de pans acum 1).

Rolul urbanisticei fund sa stabileasca prin pla-nuri raporturile permanente ce trebuie sa existe in-tre aglomeratiunile omene§ti, cladirile pe care le o-cupi §i suprafetele de teren ce se acopera cu acelecladiri, bineinteles ca astfel de rapotturi urmeazasii contribuie la pastrarea sau chiar la creiarea unei

1) C. Sfirgescu: ,tPentru Bucure§tii-Noi studii urbanistice).

fl

www.dacoromanica.ro

Fig.

513

. Man

istir

ea S

nago

v.Fig. 513. Manistirea Snagov.

11"

St

;i , ,,1 11 t a

.

I - 1.

11.1 II I: ' P ti

'Igi 1'it iI 1 At 1.

.1..a. ',

1

tl I I,

il 1 f "; 1 I .fi"'1, t I Lt . .

1

a

a/

,itI. i

4 I a 1VII'

.11, ' ji 1 yli)t i1

' ' y

'

'.. , , /1 :

:3...,,

.

1111 'I.

1i; A

1

,A

.. II r '1,)

www.dacoromanica.ro

893

ambiante naturale proprii dezvoltarei fizice §i psi -liice a sinatalei, caci aceasta cade sub influemadirecti urbanistia. Ca atare, raporturile pe careurbanistul cats a le stabili intr'o anumita regiune,trebuie sa fie cele mai proprii regiunei §1 societapiunde acestea se vor aplica, urmarind un «irulice ur-banistic optim», aproape constant, bite° epoca so-cials, propriu fiecarei regiuni terestre.

Stabilirea acestui «indice urbanistic optim>>, carerezuma raporturile dintre societatea omeneascii §iterenul pe care ea it ocupi inteun timp dat, se re-flecteazi in lucrarea cu care se incepe un plan deamenajare urbanistic, in a§a zisul «Nutzungsplan>>(planul folosirei terenului).

Intr'un plan de amenajare local acest plan de fo-losire al teritoriului este mai u§or de stabilit; in-tr'unul de amenajare regionalii, chestiunea am Ira-sit a este mai complexi.

Si inteunul §i intealtul din cele doui feluri deplanuri avem a face cu unitati administrative loca-le, can cer, §1 au dreptul s'a ceara ca, prin planulde amenajare sa li se organizeze o delimitare catmai clarA §1 mai logics. Chestiunea aceasta se punedeci chiar de la inceputul studiului planului de fo-losire al terenului.

La intocmirea unui plan de amenajare local, a-dick numai al unei aglomera/ii considerati izolat,chestiunea delimithrei comunei are importanta pri-mordiala, nu numai administrative, dar §i urbanis-fica.

De aceia in «planul general de sistematizare>> al-catuit in 1914-1916, pe baza legei din 1894 a <<Ca-

www.dacoromanica.ro

894

sei Lucrarilor Ormului Bucuregti>> pentru o aserne.nea delimitare a fost din parte-mi proeminenta 1).

So lutia propusa atunci era o tale de mijloc intrenevoile urbanistice §i organizarea administratividin acel timp, adica delimitarea oraplui prin bule-varde largi formand aproximativ un inel, incadratede o fa§ie plantata cu latimi diferite §i adaptate si-tuatiei locale.

Cu totul altfel se trateaza chestiunea delimitareiinteun plan urbanistic cu caracter regional, adica.,la care suprafata cuprinsa in plan este mult maimare, teren pe care se afla o serie de comune avandacelea§i interese economice, igienice, estetice, etc. Inacest caz deqi imp ortanta urbanistica a delimifareieste mai redusa, delimitarea prezinta Ins fete mul- .

tiplicate.Prin legea din 1926, §i prin cea din 1929, pentru

organizarea municipiului Bucure§ti, planul de ame-najare al municipiului cuprinde o regiune de circa37.000 h, a. pe care se dia., afara de capitala metro-poli, §i vre-o 20 aglomeratiuni suburbane in con-tinua §i repede sporire a suprafetei for construite.

Ceiace intereseazi deci in primul rand planul deamenajare regionals este determinarea spatiilor nonaedificandi, apoi stabilirea celor admise pentru a ficonstruite pe o baza de zonificare, cum §i pregatireaevenutualei extensiuni a nucleurilor deja construite.

Cu aceasta ocazie se vor clarifica, rationalizan-du-le, §1 delirnitarile administrative ale comunelor,tinand seama de toate interesele, cum s'a facut in

. . 1) C. SI infescu: tBucureatii in viitor, (pag. 15-23).. .

www.dacoromanica.ro

895

studiile publicate de Sfincescu, care formeati himplanului regional al ora§ului Bucure§ti1).

Observam in planurile de amenajare regionalsMai multe categorii de dimitari: a) de nature admi-nistrative; b) de nature constructive; c) de naturetopografica.

Fiecare din aceste .categorii de .delimitari trebuieavuta aci in vedere. Delimitarile se fac de obiceiprin semne pe teren vizibile pentru toata lumea.

Delimitarea constructive este de interes generalurbanistic. Este stabilit prin 'congrese internationaleurbanistice (Amsterdam, 1924) ca trebuie impiedi-cata acoperirea terenurilor cu o «mare de case»;deci nici risipirea caselor pe suprafete prea Intinsenu este de. recomandat, dupe cum nu este de admisnici_inghesuirea locuintelor. De altfel extensiuneaora§elor a fost combatuta inca de la 1548, nand. unedict al lui Enric IV a interzis la Paris extindereain mahalale «in detrimentul altor ora§e sau sate>>,edict repetat la 1672 sub Ludovic XIV. Aga dar tre-buie stability o delimitare a zonelor de constructiewalabila pentru o epoca determinata, §i eventualelezone de extensiune pentru construetii, pe etape, inviitor, data exista teren disponibil §i stint de dorit

...-asemenea extensiuni.Stabilirea acestor zone ca marirne, pozitie, delimi-

tare, se face pe baza calculelor cre§terei populatielYi a studiilor urbanistice ale regiunei in raport cudensitatile admise la locuinte in fiecare zona.

Delimitarea topografica este cea mai naturals,mai vizibila §i mai simtita de toti: prin rami, lacuri,

1) C. Sfiniescu: ePentru Bucuretuii-Noi Janda urbanistice.), 1933,din care extragem unele date.

.

www.dacoromanica.ro

895

depresiuni, paduri, etc. In regiunile prea aceiden-tate zonele construite sunt de obicei vaile, dar por-tiunile neinundabile §1 cu soare; iar zonele rezer-vate pentru plantatii sunt 2,oastele, culmile. In re-giunile §ese, din contra, zonele construite sunt fur-nizate de terenurile mai ridicate, bine aerisite §i ex-puse, iar cele mai joase, care aunt uneori m,u greude canalizat §i considerate deci ca nesanatoas;:, stintafectate parcurilor, terenurilor de sport, etc. decizone non aedificandi. Acesta este cazul regiunei Bu-curwilor.

Aici nu s'a tinut seams la stabilirea delimitariloradministative de conditiile topografice. de§i rareoriexists motive serioase de alt ordin care sa precurnpa-neasca, adica in sensul nerespectarei delimitarilortopografice, atunci cand se propune o delimitare fieadministrative, fie una urbanistica.

Mara de principiul coincidenteipreocuparea mai trebuie sa fie dirijata §i asupra e-lementelor materiale ale delimitarei. Exists diferitemijloace de a delimita: a) prin borne; b) prin bu-levarde inconjuratoare, mai mult sau mai putinlargi; c) prin zone de plantatii sau centuri agricolecu caracter public: d) prin zone «non-aedificandi>>,publice sau particulare. Evident ca mai multe siste-me pot fi utilizate deodata inteun plan de amena-jare, dupe conditiile speciale ale regiunei.

Primul mod de delimitare, adica prin borne, poa-te servi cel mult la delimitarile administrative. Sichiar atunci acesta s'a dovedit in Bucure§ti ca nesa-tisfackor, caci reprezinta ceva urea instabil, de oimportanta prea redusa. cu o influents aproapeneinsemnata, mai ales data administratia este insu-

§j

.

www.dacoromanica.ro

897

ficient organizata gi daca polilia nu este destul de

Bulevardele 'imam excelente mijloace de margi-nire la oragele mijlocii gi chiar la unele mai mari,daca costul realizarei for nu devine prin expropieriprea ridicat, sau dada ele mai servesc gi ca sa pri-measca diferite mijloace de transporturi. inclusivcaile ferate.

Combinarea bulevardelor cu centurile de planta-tii, sau numai acestea ultime, aunt recomandabilela Bucuregti, mai ales pe portiunile wide nevoia deaparare contra vanturilor predomina, sau acolo un-de motive de estetica cer realizarea unei impaduriri,on acolo unde exists deja plantatiuni; in fine, peportiunile wide acele plantain sunt necesare pentruperpetuarea gi amenajarea unor spatii libere exis-tente (terenuri non aedificandi) in vederea asigu-rarei igienei regiunilor construite.

Centurile agricole ocupand suprafete intinse, deobicei proprietati comunale, sunt mijloace intrebu-intate cu succes la oragele gradini engleze pentrumarginirea oragului, pentru asigurarea igienei for gimicgorarea costului alimentelor cultivate in apro-piere. Din nenorocire posiblitatile de realizare a a-cestor centuri agricole comunale de acest fel auntrare la oragele mari existente, din cauza greufatilorfinanciare. Achizitionarea treptata a terenului ne-cesar constitue o politics chibzuita, pe care de exem-plu unele orage germane au urmat-o, politica reco-mandata dupa o technici specials, cum s'a propusgi pentru planul regional al Londrei.

De aceia in ultimele decenii, mai ales la oragelemari, s'a recurs la impunerea spatiilor <<non aedifi-candb>, o restrictie adusi drepturilor de proprietate,

vigilenti.

www.dacoromanica.ro

898

legiferati in uncle cari, der Inca nelimurita sufi-cient in legile administrative din Romania (U. G.pag. 735).

Este cert ca sunt necesare anumite artere pentruleg5tura direct5 intre comunele suburbane gi peri-feria Bucuregtilor, pentru a desarca centrul oragu-iui, precum gi combinarea functiunei circulatorii aacestor artere fats de nevoile tailor ferate. De aceiavom.trasa °data' cu delimitarea gi uncle not cal decomunicatii periferice, pe cari le vom utiliza in a-celag timp cu zonele non aedificandi. La stabilireaacestor artere trebuie sa avem in vedere gi reteauade &Ai ferate ce urmeazit a fi stability de acord cuRegia Autonomy a Callor Ferate.

Trebuie insa in prealabil sa ne fixAm o coneeptieasupra felului cum va fi construit oragul, adica asu-pra densiteicei locuintelor factor in legAturi cu per-sonalitatea oraplui, ultima determinati de stareaeconomico-social5 locals. Nu putem stabili o deli-mitare a oragului gra a influenta densitatea cladi-rilor gi personalitatea oragului.

Ar fi dar cazul sa cerceta'm aceasti densitate ad-inisibilA in raport cu personalitatea ce urmArim apastra sau creia regiunei prin planul de sistemati-zare.

Elementele importante ce determing densitatealocuintelor sunt suprafetele zonelor de constructie,nurn5rul total al populatiei admise, cum gi spatiilelibere minimale fixate in jurul cl5dirilor.

Factorii urbanistici can contribuie la personali-tatea oragului sunt numerogi, c5ci, pe langa densi-tatea populatiei gi locuintelor, mai intervin caracte-rele geografice, istorice, arhitectonice, tecnice, este-tice, economice gi chiar igienice ale oragului.

www.dacoromanica.ro

899 .

Valoarea personalititei unui orag rezidi in per-fectionarea pe cai artificiale a caracterelor naturaleexistente . ale solului gi ale societatei omenegti cotralegte pe acel sol, pentru o diferentiare cat maimare intre 'unit5tile de acelag gen fispandite peglobul terestru.

Avem in Europa orage mai dense gi altele mai rarconstruite. Din primele citam: Berlinul, Parisul,Budapesta, Roma etc.; din secundele, exempleleaunt mai putin numeroase: Londra, Haga, Compen-haga, Belgrad, Bucuregti.

Admitem pentru viitor o constructiune densii inoraguI Bucuregti i in regiunea inconjuritoare, sauo constructie rare? Admitem constructia dens5 nu-mai pentru o parte central a oragului, sau pentrutoate zonele de constructii 1) ?

Se obignuegte gi e rationale o constructie maiinaltii (nu prea densii) in centrul oragului, §i altamai joasi, dar gi mai rare, la periferie. Aceasta re-prezinta o solutie §i economics, dar gi igienici adensit5tei constructiei. La Bucuregti solutia condu-ce la un orag metropolA cu cel mult un milion locui-tori. Nu ar conduce prin ea insigi la personalitateaoragului, fiind-c5 este una adoptati de multe centregi recomandati de urbanismul modern pentru rea-daptarea oragelor existente.

Daci am spori spatiile libere din jurul clidirilor,am scadea densitatea locuintelor pe hectar, dar aminfluenta in bine personalitatea oragului, am p5stratraditia, mai ales dacit acele spatii libere ar fi plan-tate cu pomi. Am avea poate in oral in viitor o po-pulatie mai mica de cat un milion de locuitori, ce-

11..

1) C. Slin;escu: (Transformarca constructivi a Capitaleia, 1922.

www.dacoromanica.ro

900

eace nu ar fi un rau, ci chiar un bine, din multepuncte de vedere.

Nu avem Inca o statistics romaneasca care sa neorienteze spre un criteriu asupra numarului optimal locuitorilor unui oral spre a obtine maximum deconditii avantajoase in ce privegte cheltuelile pu-blice de administrare a oragului. Poate vom avea inviitor. Dar data ne conducem de concluziile statisti-celor americane, in ce privegte administratia orage-lor mari in raport cu cele mici, constatam ca chel-tuelile cele mai reduce de administracie le au ora-gele mai mici. (U. G. pag. 364).

Avem dar interesul economic sa micgoram supra-fata de construit in metropoli, dar sa micgoram gidensitatea locuintelor pe hectar in diferitele ei zonede constructie.

In schimb sa sporim cat mai mult spatiile verzipublice, gi anume pe cele plantate sau agricole, atatpe cele interioare cat gi pe cele exterioare oragului.SA asiguram: a) verdeata copilului; b) gradina iu-bitorului de natura; c) pajigtea sportivului gi d)chiar verdeata pentru <<camping>> (U. G. pag. 291).

In acest stop vom utiliza gi tabloul lui Miggel)care indica cifrele minimale pentru spatiile liberece trebuie sa revina pe cap de locuitor in diferitelezone de constructie.

Costurile instalatiei gi intretinerei parcurilor, aleplantatiilor pomilor izolati cari sunt foarte ridicate,(U. G. pag. 292) fac sa ne gandim a prevede in in-teriorul Bucuregtilor spatii libere care sa coste pu-tin ca achizitionare gi amenajare (maximum 50 lei

1) Leberecht-Migge: eWeltstadt-Griin, ein Aufruf zur rentabelParkpolitik» (Baukunat u. Stildtebau, Mai 1930).

www.dacoromanica.ro

901

m. p.) ; sa nu consume de loc sume pentru intreti-nere, ba chiar sa produci, iar pentru exteriorul b,cure§tilor sa asiguram spatii libere daci se poategratuit.

De aceia vom elimina de la inceput loturile pen-tru gradinitele-colonii de culturi (allotements gar-dens) pare au de obicei cam 200-300 m. p. fiecarelot, caci amenajarea acestora cu toate cele necesarecosta prea mult, cam 80.000 lei un lot. Ar fi eronatdeci sa se cheltuiasca sute de milioane lei pentrucateva mii de asemenea. gradinite.

Pentru locuitorii metropolei cari locuiesc centrul,adica zona pada la bulevardele inconjuratoare (Ba-sarab, Bonaparte, Stefan cel Mare, Mihai Bravul,etc.) spatiile publice verzi, ca sa fie utilizabile, vortrebui sa fie cuprinse in aproximativ limitele ad-ministrative actuale ale ormului, de oarecc trebuiesa respecte intre ele zonele de influents (U. G. pag.292), adica distanta maxima de 1,5-2 km. depopulatia ce le folose§te.

Ora§ul ar avea nevoie in curpinsul lui de circa600 hectare zone verzi publice, adica parcuri, gra-dini §i terenuri pentru sporturi. La determinarea a-cestei cifre admitem pentru zona centrals mentio-nata mai sus §i care cuprinde cam 1.000 hectare,dens:Itate medie de 60 locuinte pe hectar, cuprin-zand cate 5 persoane fiecare locuinta, adica o po-pulatie totals de circa 300.000 locuitori. In aceastazona casele ar avea in medie trei caturi.

In cuprinsul limitei actuale administrative oraDIposed mai putin de 100 hectare spatii publiceverzi. Excludem din aceasta cifra cimitirele §i par-cul palatului Cotroceni, neutilizabile pentru jocuride copii, sporturi, plimbari. Daca adaogam cele circa

a

www.dacoromanica.ro

902

100 hectare deja asigurate pentru Parcul National,anume portiunea mai aproape de ora§, cum §i celecirca 300 hectare suprafata totals ocupata de apelelacurilor din nordul orasului (suprafata care va pu-tea fi utilizata la sporturi, plimbari, etc.), inseamnaea putem considera ca orasul arg asigurate acum cam500 hectare spatii verzi publice, sau cu caracter pu-blic, din cele 600 hectare necesare. Urmeazi ca maisunt de achizionat cel putin 100 hectare in acestscop.

Pentru restul de circa 600.000 locuitori viitori aiorasului, care vor locui cartierele de dincolo de bu-levardele inconjuratoare existente pada in centurade nlantatii, cum si pentru cei circa 400.000, care vorlocui in suburbane, le vom asigura spatiile verzi ne-cesare, adica circa 1700 hectare, dincolo de raza ac-tuala a orasului, tinand seams ca acolo construotiilevor fi mai joase.

Cum cele 100 hectare spatii libere verzi de achi-zitionat ar costa foarte mull daca le-am expropriamai spre centrul orasului, adica minimum 500 mi-lioane lei, afara de amenajarea lor, este recomanda-bil a cauta. sa patrundem cu zona verde (irnpaduritasau nu) de la periferie spre centru, in forma dedinti, §i anume pe acolo unde terenul este mai ef-tin. unde terenurile verzi publice lipsesc, unde te-renurile sunt joase sau inundabile, sau in fine, undeacestea sporesc eficacitatea parcurilor publice exis-tente, prin o grupare avantajoasa a lor, unificandu-le teritoriul cu cel verde periferic. --

Dace examinam cu atentiune dezvoltarea cons-tructive a orasului in raport cu aceste considera-tiuni ajungem la o schema cruciforma pentru supra-fata cladita a metropolei, (U. 'G. fig. 219) care Tani

www.dacoromanica.ro

903

in practici va avea lalimi variabile, iar unde nu sepoate altfel, chiar unele mici discontinuitkli.

Suprafata zonelor verzi publice din limita admi-,nistrativi viitoare a ormului ar fi sporiti la 2000hectare servind §i pentru suburbane. Cu achizicio-narea sporului de 1500 hectare ') nu am dephi,fats de preturile actuale, o cheltuialg de circa .800milioane lei. Am spori insa considerabil igiena o-ra§ului. Chiar personalitatea ora§ului ar fi mult in-fluentat5., data vom cultiva, bine inteles, §i ceilaltifactori esentiali ce pot forma o personalitate. Restulde 300 hectare vor fi achizitionate intre comunelesuburbane.

Asa dar elementele principale ale delimitarei ca-pitalei vor fi procurate de lacuri §i parcuri lanord, dinzti de parcuri publice intranzi spre cen-tru, inclusiv parcul de creiat in lungul albici Dam-boviTei spre nord-vest; in fine, zonele «non aedifi-candi>>, proprietati particulare (U. G. plan§a pag.250).

Pentru comunele suburbane ale Bucure§tilor de-limitarea o vom face-o pe consideratia, ce am stabi-lit-o in «Superurbanism>>, ca la not in tars centrelede ordin primar, cele mai potrivite §i pentru «satelite>>, trebuie sa aiba. cam 20.000 locuitori, ocupandcam 500 hectare, adica un cerc cu diametrul de cir-ca ca 3 km. §i cu o century gricola cam tot atat delati (U. G. fig. 253). Chiar data am admite, avand

1) In acest spor de achizifionat nu e euprins terenul hipodromului Ilimeasa si al pepinierei Scoalei de Agriculture, eau ace' alTelegrafiei Uri Fir.

www.dacoromanica.ro

904

in vedere vecinatatea for cu un orag mare, o densi-tate mai mare a locuintelor i un numar mai redusal populatiei din aceste aglomeratiuni suburbane,nu am putea s'a reducem suprafata totals construitaa fiecarei comune sub 200 hectare.

Tragem, pe baza principiilor de mai sus gi dinplanul topografic, urmatoarele concluzii:

a) Exists un pericol permanent ca suburbanelesa se uneasca cu metropola prin suprafetele forconstruite, fiindca suprafata minima de 200 h. a.pentru fiecare comuna e greu de asigurat pentru unviitor mai indepartat.

b) De aceia este strict necesar sa se inconjoaremetropola, ca Si fiecare comuna suburbani, cu spa -tii publice, de preferinta impadurite, care siimpiedice extinderea acestor aglomeratiuni in su-prafata.

c) Sa se uneasca mai multe comune suburbane incite una singura, care ar putea mai bine indepliniconditiile de dezvoltare aratate mai sus Si asiguraprogresul for economic, iar intre vechile comune sase pastreze cateva mici spatii publice verzi, ca par-curi interioare.

Ajungem astfel la schema din planga fig. 250,U. G.

In tabloul de mai jos indicam suprafetele si pa-pulatiile prezente (recensimantul 1930) gi viitoareale acestor comune, cum gi modul lor de regrupare(lipsesc cele -din afara zonei administrative a mu-nicipiului) : . .

www.dacoromanica.ro

905

C o m u n a0 0

Rszcn fss

Populatia

actuala

(rec. 1930)

0u

CI. 2

Populatia

viitoarc

65u >oa ;Zi

1 Bucureati . . . 5.900 564.575 4700 850.000 30-602 Baneasa 64 3.225 200 20.000 20

3 ColentinaFundeni 116 6.061 330 33.000 20

4 Pr. Nicolac . . 180 6.460 320 32.000 20

5 Pantelimon . . . 44 2.031 260 26.000 20

6 DudeOCioplea 80 7.044 330 33.000 20

7 . . 128 9.975 340 34.000 20

8 Mi litari 186 7.263

9 Rosu 33 846 290 29.000 20

10 Voevodul Mihai 138 4.777 400 40.000 20

11 Grivita . . . 638 5.759 460 46.000 20

12 Lupeasca . . . 104 9.805 450 45.000 20

13 PopcstiLcurdeni 110 3.467 220 22.0 00 20

Totaluri . . 7.721 631.288 8.300 1.210.000

La aceste totaluri se vor mai adiloga cifrele cores-puniiitoare pentru comunele Chiajna, Pipera, Bar-ze§ti, Capin, can se aflii tot in regiunea municipiu-lui, degi uncle aunt lasate afar din punct de vedereadministrativ. Populatia totals va atinge deci 1,5milioane locuitori, iar suprafata cliditi cam 9,000h. a.

Din suprafata totalii a terenului pima' la centurade fortificatii, care este de circa 37.000 hectare, sci-ziind suprafetele totale ce vor fi construite in viitor,de circa 9000 hectare, rezulta ca limane o supra-Cala* <mon aedificandi>>, exterioara zonelor claAite,de cel putin 28.000 hectare, care repartizate la un

.c"

.

$crban.Voda

.4

0

Ca t1.1

.

.

.

.

www.dacoromanica.ro

906

total de 1.500.000 locuitori, revive circa 186 m. p.spatiu liber (public gi particular) de cap de locui-tor. Spatiile verzi publice propuse sunt deci de circa230,0 h. a. adica circa 15 m. p. pe cap de locuitor (ase examina tabloul U. G. pag. 297).

Trebuie sit mai adiogam la cele 230 hectare gispatiile libere publice ale Statului, ale Eforiei Spi-talelor gi ale Comunei (donate de Stat comunei prinlegea din 1929 gi cuprinse in interiorul centurei defortificatii). Totugi aceste suprafete verzi publicesunt insuficiente gi'vor trebui mult sporite in viitor,cautandu-se in special a se achizitiona padurile e-xistente din regiune. Mai sunt absolut necesare gi u-nele amenajari in exteriorul centurei de fortificatii,precum Snagovul spre nord, padurea Comaneispre sud, etc. studii ce trebuesc conduse paralel,cum am aratat mai sus.

Va trebui insa ca pe, viitor sa nu se mai permitsinfiintarea de not vetre de sate gi nici chiar aga ziseleorae. -gridini, in interiorul acestei regiuni pada.la centura de fortificatii.

Intrebuintarea acestor spatii, astfel determinate,constitue un studiu deosebit gi destul de vast.

Comunicatille. La determinarea spatillor liberepublice inconjuratoare comunelor, trebuie sa tineutseams. mai ales de cerintele arterelor de comunica,

precum canalele navigabile, .cai feiate, gosele.Va trebui si urmarim costul total al acestor lucrrtrinecesare gi si folosim in acelag timp asemeneacrari vizibile gi permanente, pe cat se va putea,

Spatiile libere verzi vor forma o bor-dura a acestora, gi vor fi un factor estetizant de pri-

ordin.Diteritele propuneri existente plink acum peril-Yu

tie,

In-gi

mal

en delimiteri.

www.dacoromanica.ro

907

Bucuregti 1) intrevaza.nd un canal' navigabil la au-dul cu o eventuala legatura navigabili sprelocal Fundeni, pe la estul gi nord estul oragului. Ob-servand intin.derea posibila a spatiilor libere verziin aceasta parte, constatAm ca ele pot servi in viitorgi la furnizarea terenului necesar acestor canale §ichiar porturi. In partea de nord a oragului existslacurile §i valea Colentinei, care asigura spatiul ne-cesar plutirei eventuale, dar sari ar trebui sa intretoate in domeniul public (cam 195 h. a. de expro-priat).

Liniile ferate de exaniinat ca traseuri suntt celecu caracter international, apoi cele pentru distantemarl gi in fine cele locale, atat pentru calatori catgi pentru marfuri. Trebuie sa avem in vedere po-zitia garilor de crd5tori, de marfuri gi de triaj, saude formatie, cu instalatiile de exploatare, spre arezerva din Limp spatiile libere suficiente.

Rezum.i'm aci numai concluziile ce se desprinddin un studiu separat ce am facia in aceasta pri-vinta 2).

Bucuregtii poate fi gi trebuie sa fie deservit pen-tru traficul de calatori, separat de cel de marfuri,pe toate distantele, prin o linie quadrupli in lungn1Dambovitei, pe care se vor afla mai multe sari deformatie a terenurilor, una in afara de orag la nord-vest, gi alta tot afara de pray la sud-est 2).

Traficul de marfuri va trebui gi va putea fi bine

1) C. Stin(escu: tAsupra drumului de urmat pentru o industria-tizare intensive extensive a Capitaleil, (Independence Economic&1921).

2) C. Sfinpscti: 4A.supra liniei ferate traversand Capitals in lun-gul Dambovitei.), (Buletinul Moe. G1e a Inginerilor din Romania,Septemvrie, 1925).

oragului

si

www.dacoromanica.ro

908

deservit pe cartieie, prin complectarea inelului detale ferata existent §i cu portiunea Filaret-Abator-Cioplea-Obor, pe care se aflh acum ghrile ce vormane de mhrfuri: Nord, Mogovaia, Obor, Cioplea,.Vhchre§ti, Filaret, Dealu-Spirei. Traficul de mar-furi va fi ajutat de triajul Chitila, impreunh cu celce va fi de executat spre Pantelimon on Cioplea,.cat mai departe, precum gi de cel din viitorul port.

Este convenabil ca o bunh parte din traseul li-niilor ferate sa meargh paralel cu un viitor canal na-vigabil §i mai e recomandabil ca paralelismul sh fiephstrat gi cu o viitoare gosea de legatura intre su.burbane gi periferia oragului in spre sud-est. Toateaceste artere impreuni e de dorit sh fie incadrate ino zonh verde de izolare. Am obt,ine maximum de economie gi avantaje. (U. G. fig. 273).

Benzile de teren ce se expropriazh de obicei pen-tru calea ferath s'au constatat ca sunt prea ingustepentru neA oiie viitoare gi ca se recurge in urinal lanoi exproprieri., insutit mai costisitoare ca primeleexproprieri. De aceia recomandhm a proecta fh§iipentru chile ferate mult mai largi ca pang acum. A-semenea gi pentru terenurile destinate garilor.mica garh de mhrfuri necesith peste 80.000 m. p.

Linia ferath existents de century (care deserveavechile fortitiea!ii) va putea servi gi mai depa le, deex. ca linie de garare a vagoanelor, gi poatt pe alo-curea, in viitor, va putea fi dezvoltath ca statiuni tie

triaj, nu insh ca lnie pentru calatori, chci noi. o-

1) 0 astfel de solulie se pare cli ye fi definitiv Inlituratit primlucrNrile de amplificare ce s'au executat in ultimul timp In Gara deNord gi prin inceputurile ICetitei Universitare, pe trenul Statulunde Dandbovita gi str. Sf. Elefteris.

ra-

lanai

0

www.dacoromanica.ro

909

meratiuni nu trebuie sa lasam, dupi cum am spas.sa se stabileasca in jurul acestei linii ferate.

Cercetand cu utentiune traseul inelului existentde tale ferata in raport cu dezvoltarea oragului, a-jungem la concluzia ca este recomandabil ca, por-mind dela bifurcarea liniei Bucuregti-Constanta sprevest, inelul sa deserveasca comunele Regele Mihai,Crangagi, Militari, Lupeasca spre a se uni cu liniaFilaret-Giurgiu in lungul unei noui gosele de cen-tura care sa lege suburbanele din acea parte. GaraFilaret va constitui o a doua gars de marfuri a ora-gului metropoli.

In acest mod vom putea Aline o delimitare ad-ministrative Si constructive combinata gi cu caile decomunicatie, iar nu numai prin zone verzi; vom daposibilitate ca gi suburbanele sa is un avant econo-mic, unele mai ales prin industriile ce s'ar permiteprin planul urbanistic sa se dezvolte acolo.

Aceste indicatiuni aunt suficiente pentru forma-rea unei conceptii asupra planului regional Bucuregti.

42. Teritoriul in planul local

Prin teritoriul in planul local intelegem suprafa-ta prin acel plan urbanistic, spre a fiamenajata, in toate detaliile, pentru o localitate.

Plana sau plangele desenate cu indicatiuni urba-nistice specifice teritoriului poarta, cum gtim, nu-mele de plan de folosintil (Nutzungsplan) gi estenumai partea din planul director relative la sepa-rarea pe categorii de utilizare a terenului, cu indica-giunile generale ale legaturilor de comunicatie prin.cipale. Un astfel de plan de folosinta se intocmetela scara 1;10.000 sau chiar 1:20.000, dupa cum su-

determinate

www.dacoromanica.ro

910

prafata este mai mare sau mai mica, iar terenul maiaccidentat sau mai §es.

Totugi, la planurile urbanistice locale este reco-mandabil ca, alaturi de planul de folosinfa, gi inprealabil intocmirei acestuia, sa fie examinate, dup5

Fig. 515. Situatia mondiala a ora§ului Timisoara

principiile aratate la «superurbanism>>, hartile res-pective cu indicatiile superurbanistice regionale gicu imprejurimile, cum s'a procedat pentru planullocal ') Bazargic (fig. 514). La fel recomanda gi inurbanografie d. Deznai 2) pentru oragele importan-te, cand se lucreaza la o ancyclopedie Urbana», gida ca exemplu plangele pentru Timi§oara (fig. 515.516, 517 gi 518).

Din aceste harti gi din documentare, ne putseama mai bine, atat in ce privegte gradul §i fe-

11'1 de folosinfa al terenului, cat gi de direccia, marimea diferitelor cai de comunicatie cari formeazi-osatura teritoriului planului local.

1) C. SI intescu : Sistematizarea oraplui eBazargie). 1930.2) V. Deznai: cUrbanographiez. (cUrbanismul), 1932 pa g. 41k-

412).

Ala

'Ns

..

www.dacoromanica.ro

scAfig 1. 1000.000

Fig. 514. Situatia regionalii a ora§u1u1 Razargle.www.dacoromanica.ro

912

Planul de folosinfa trebuie organizat: 1) ca deli-mitare; 2) ca zonificare; 3) ca circulacie; 4) ca pay-.sagiu natural.

Fig. 516. Situatta regionalii a oragulut Tuntgoara.

La acest capitol vom cuprinde numai teritoriulnoilor formaciuni, fiindci la acel deja construit,deja ocupat aproape complet de o aglomeratiune, sepun probleme relative la transformari, la readapta-ri, probleme deci de therapeutics.

Vom insista acum numai asupra delimitarei inraport cu spatiile libere §i cu zonificarea, gi apoiasupra caracterelor paysagiului natural.

1) Delimitarea teritoriului. Aceasti lucrare re-prezinta de fapt problema asezarei §i extensiuneiurbanistice, pe care am cercetat-o analitic in <<Ur-banistica Genera la>> la diferitele ei capitole.

www.dacoromanica.ro

913

Prima chestiune ce trebuie sa ne-o punem este:<<care sa fie miirimea §i forma geometric a terenu-lui> pe care trebuie sa-1 ocupe, sau pe care sa seextinda o aglomeracie? Distingem dar doua cazuri:a) infiintarea unei aglomeratiuni noun gi b) exten-siunea unei aglomeratiuni existente.

Fig. 517. Situatia veciniltatilor oragului Timi§oara.

a) Aglomeratiunea non& Acest caz se intamplade obicei la colonizari sau la formarea centrelor sa-telite in jurul oragelor mari; gi mai rar la planurileunor not capitale, cum a fost Camberra (U. G. pag.161, 257) sau cum se propunea prin 1920 de uniiilusioniti pentru capitala Romaniei.

In superurbanism (U. G. pag. 363 gi urmatoare-

www.dacoromanica.ro

914

le) am vazut principiile ce trebuie sa calauzeascala formarea unor astfel de aglomeratiuni, ca popu-latie, densitate, aezare, etc. In ce prive§te formageometrica a suprafetei ocupate, conditiile terenu-lui vor decide, de§i am observat ca exists acum o ten-denfa de desfa§urare linear a aglomeratiilor.

nt puklipto.

Fig. 518. Planul oraului Timipara.

. Tendentele politico-economice nu mai incurajea-zd formarea centrclor cu peste 300.000 locuitori(Rusia abia admite, §i provizoriu, not centre pansla 100.000 locuitori). Sunt preterite acum mai multca oricand orarle-gradini cu 20.000-30.000 locui-tori, maximum' 60.000 locuitori, in genere satelite.

Cat prive§te densitatea teritoriala a locuitorilorin orarle obi§nuite, s'a constatat ca cea mai priel-

.

..!?... t f

,...e.0 L.,..,...... ) ,0 ...,.....,... ....

IV I. 4. 1

IV. Ane-e.........t -

' .C 1.,. is. tf1:1

"....."....r.".r6."-- , 1,0. a,......-

JED OR

P=11N1 .LLE 4:,o.oco.

---

r osn __. T........y Wet.m...IN

.

www.dacoromanica.ro

915

nica este de 100-150 loc./hect. maximum. Chestiu--nea densitatei teritoriale a fost puss la 1913 in con--gresul dnstitutului International de Statistica>> laViena, de cave Guisti.

In Romcinia, vechiul regat, am gasit, ca densitateteritoriali, trei tipuri de orage §1 anume: orage rare(cu densitatea teritoriala intre 2-20 loc./hect.)orage afanate (cu densitate 20-50 loc./hect) ; ora-§e adunate (cu densitate 50-150 loc./hect).

In Franta cele mai multe orage au densitati de.60-200 loc./hect., iar pentru satelitele Parisului se-propun acum densitati de cel mult 100 loc./hect., Cu:case individuale 1).

In Germania densitatile multor orage sunt de 200-400 loc./hect.

Am dat un tablou cu densitatile teritoriale a unorora§e mai importante care ne va putea calauzi la a-precierea densitatei pe care am admite-o inteun cardat (U. G. pag. 297).

In Italia, la noua colonic cu caracter agricol in-tensiv, Sabaudia, s'a admis o densitate fonduara de-70-80 loc. /hectar.

Dupa Raymond densitatile de admis ar fi calcu-late pe zone §i adica: la orage-gradini 50 loc./ha.; lamica industrie 100 loc./ha.; la comert 150-7200 loci-ha.; la locuinte colective 200-250 loc./ha. Din a-ceste cifre scoate ca un orag 'Ana la 10.000 locuitoriar ocupa 50 ha.; unul pana la 20.000 locuitori 100''ha.; unul pada la 50.000 loc. cam 250 ha.; pana1.000.000 loc. cam. 5000 ha. Dupa Le Corbusier lafiecare 1.000 loc. e nevoe de 333 ha.

:Prin urmare va trebui in prealabil sa ne fixant

1) KUrbaniamulx 1933, pag. 100.

la

www.dacoromanica.ro

916

:asupra populatiei totale dintr'o epoca viitoare a ora-§ului, cum §i asupra densitatei sale teritoriale. Vomputea apoi determina suprafata necesarri. Va trebuisa tinem seams insa §i de o viitoare extensiuneormului §i deci sa rezervam terenul trebuincios ace-steia. La aprecierea populatiei viitoare, inclusiv inextensiune, trebuie ca sit avem in vedere §i speciali-tatea oraplui proectat. Trebuie deci examinat dataora§ul va fi unul industrial, comercial sau de tran-zit; data va fi un ora§ balneo-climateric sau admi-nistrativo-politic, sau combinat. Putinta §i felul dedezvoltare ale ora§ului vor fi diferite la fiecare caz.Unwin recomanda ca urbanistul sa se intrebe, inain-te de a trece la studiul planului: «Ce fel de viafa«privata va trebui s5 cuprinda, ce nivel vor avea in-stitutiile §i intreprinderile, cati dintre locuitori ar«putea colabora la acestea §1 ce mIsuri aunt de luat«ea sa fie indeplinite astfel de conditii»? In genereeste de preferat a admite o densitate mai mica la po-pulatia ora§ului proectat, caci de§i prin aceasta vomspori suprafata in aceia§ proportie, distancele delacentru sporesc numai In proporcie cu rcidcicina petrata. Aga dar acest spor redus este de preferit unuispor de densitate, care scade repede valoarea igie-nica a ormului.Daci voim sa proectam un ora§-grading cu 20.000,

30.000 locuitori, maximum 60.000 locuitori, atuncipe langa suprafata necesara sus aratata, vom crtutasa-i asiguram §i o centura agricola. (U. G. pag. 246,357, 366). De exemplu Letchworth are o centuraagricola cat 2/3 din suprafata ormului. Daci popu-latia ar cre§te peste 60.000 locuitori, intinderea ora-lului-gradina ar cre§te defavorabil §i unele avantaje

www.dacoromanica.ro

917

ale centurei agricole ar dispare, caci s'ar indepartprea mult pentru o buns parte din locuitori.

In Anglia nu se fixeaza densitatile locuitorilor pehectar, ci al locuintelor pe hectar. Calculul econo-mic facut in Anglia a stabilit ca, cu cat locuintaEste mai scumpa, cu atat numarul for de admis pehectar trebue si fie mai mic. S'a format astfel ta-bloul urmator pentru densitatea locuintelor in ora--ple-gradini engleze:

Pretul maxim al Numarul locuinfelorlocuintei (lei itur) pe hectar

5600 358700 30

12500 2717500 2522500 20

Daca socotim in medie 5 persoane la locuincii re--zulta ca densitatea variaza, dupi acest tablou, intre165 §i 100 locuitori pe hectar. In realitate densitateateritoriala este mai mare, fiindca densitatile locuin-telor sunt date pe hectarul de bloc, deci o densitaofonduara, care este cu 30-40% mai mare ca ceateritoriala. A§a dar cifrele 165-100 loc./hect. co-respund la densitatea teritoriala de circa 125-70loc./hect. de unde rezulta di cifrele lui Raymondbunt prea marl, §1 nu ar corespunde nici cerintelorpentru apararea in razboiul viitor aerian.

Daca tinem seams de conditiile actinometrice §1celelalte de ordin igienic, dezvoltate la capitoluligienei urbanistice (U. G. pag. 289-340) consta-tam ca densitatea teritoriala nu poate varia in li--

www.dacoromanica.ro

918

-mite prea largi. De aceia cu drept cuvant Unwin a:scris «nu se caltigii nimic prin suprapopulare l), gi.a gi demonstrat aceasta en cifre gi multe argumente.

Ne oprim ceva asupra acestei chestiuni, putincunoscutil la noi, gi mai ales gregit cunoscuta, fiind-ea, pe deoparte cartierele existente afanate aunt-

:.gregit concepute, gi dau un rau exemplu, iar cele cuaconstructii inalte, deci suprapopulate, au locuintelerau conditionate ca aerare, expunere solara gi cir-culatie, etc. gi nu li se examineaza aceste defecte.

Constructia inalta cere strazi proportional maiincrucigeri mai multe, circulatia se face mai

greu gi deci se pierde timp mai mult pentru trans-port, din cauza parcajului automobileor gi incruci-gerilor; apoi mortalitatea cregte in raport cu densi-tatea populatiei, iarorganizatia oragului devine mai;rea prin o concentratie prea mare; in fine pretul te-renului cre§te prea mult, viala se scumpegte in ge-neral.

La «expozitia internationala urbanistica>> de laBerlin din 1931 s'a demonstrat ca oragul construitmai rar este mai avantajos ').

Bartholomew inteo importanta lucrare recenta,-«Urban land uses>>, a demonstrat, cu multe statisticiasupra oragelor cu o populatie sub 300.000 locuito-ri, ca densitatea cea mai rentabila corespunde la chi-dirile joase.

Indiferent de densitatea teritoriala ce vom admi-te, va trebui insa Tinem seama hi' determinarea

1) R. Unwin: eNothing gained by Overcrowding,' 1912.

2) C. Sfincescu: eAl X1114e4 Congres International de Urbanisma VI-a Expozitie International5 Urbanistiea) (BerlinIunie

1931) p. 48.3) «Urbanismub>, 1934, pag. 71.

largi,

-s1

www.dacoromanica.ro

919

suprafetei totale gi de suplimentele de teren, cu di-ferite destinatii (parcuri, gradini, industrii, ape,etc.), ce se adaogit de obicei pe langa suprafata ho-tarifa a fi numai de locuit. Aceste suplimente va-riazi de la crag la crag, dupa cum arata statisticsoragelor existente. Pentru Berlin am dat deja pro-centele propuse in planul de sistematizare pentruGross-Berlin 'din 1910 .al lui Brix-Genzmer pentruanul 2000. (U. G. pag.- 278). Joyant socotegte repar-titia pentru oragele franceze clam astfel: 380/0 spatiilibere, din care 5% numai gradini gi scuaruri pu- ,

blice, iar 62 °/o teren pentru cladit; deci nu .tine sea-nth de procentul oeupat de industrii, care poatespori simtitor suprafata de teren necesara in viitor.

In oragul gradini Bournville (Anglia) repartitiaeste: 41. hectare pentru locuinte, 17 hectare spatiilibere (parcuri, etc.), 10 hectare pentru industrii,adicii: 60% locuinte, 25% spatii libere gi 15% in-dustrie, deci 15% ar fi suplimentul adaogat. La .

lerau, orag-grading din Germania, gasim terenul re-partizat astfel: 50% pentru locuinte, 15% spatii li-here gi' 35% industrii. In oragele-gradini franceze,precum Plessis-Robinson de langa Paris, gasim 1.9%)teren ocupat de itrazi, 13,5% spatii libere, 11%pentru servicii publice gi 56% pentru locuinite. Su-plimentul deci la suprafata rezultata pe baza den-sitatei este aid de circa 24%.

Bartholomew di cifre pentru Statele Unite, dincare rezulta ca asemenea suplimente ar oscila, pen-tru suta de iocuitori, intre 0,1 gi, 0,2 ha., suplimentintrebuintat total pentru'inclustrii..

Din toate aceste relatii rezulta ca suprafata IlleCe-sari unei noui aglomeratiuni se apreciaza pe caleintuitiv'i, de .la caz la caz, verificand insa intuitiacu exemplelereale.

licl-

.

www.dacoromanica.ro

920

Aceasta intuitie dispare insa daca tinem seams side cerintele militare, referitoare la apararea °rage-lor contra atacurilor cu gaze, caci Ing. Mariani cereca suprafata construita sa nu intreaca 15-20% dincea

b) Cazul extensiunilor aglomeratiunilor este ace'ce se prezinta mai des urbanistului, caci pe deopar-te o serie de condilciuni impinge in epoca modernspopulatia satelor sa aflueze spre orage, marindu-lesuprafata, pe de alts parte locuitorii ce ocupaucentrul oragelor cauta a se stabili la periferia forsau in centre satelite, unde gasesc conditii mai priel-nice de viata comoda.

Cel mai bun mijloc pentru a determina suprafatade extensiune este sa studiem curba cregterei popu-latiunei oragului respectiv pe un timp cat mai Inde-lungat. Aceasta curbi are caracteristici dupa tars giepoci (U. G. pag. 356), dar variante mari de la oralla oral. In genere oragele din State le Unite au avutgi mai an Inca o cregtere a populatiei mai repede decat oragele Germaniei; ale Germaniei mai repedede cat ale Frantei, deli in Germania, am aratat, seurmaregte o politics de descentralizare urban'a:<<inapoi la sate>> (U. G. pag. 382). In fig. 519 damdiagramele variatiei populatiei in cateva orage im-portante. Am mai dat gi o serie de cifre referitoareunor astfel de cregteri (U. G. pag. 212).

Cu toate aceste statistici, viitorul unui oral Incaformeaza un semn de intrebare in ce privegte curbacregterei populatiei. De aceia extensiunea o vomcalcula-o pentru o epoca relativ scurtl, 25-50 ani;iar in unele ocazii vom tine seams gi de un plafonal populatiei, sistem propus de not pentru Bucu-regti gi apoi gi in alte taxi.

totals.

www.dacoromanica.ro

921

CRESTE1=ZEP PO1=ULF1T1E1L coRoasE

Zone 1675031170806

Li 8.

Ct817660

6800 peso

07tie. C. moo

LO rIDRA

6100 1800 11100 07

PHILADELPHIA e. romans00.177007.70671C

1170

LtiErtp.

o Tori

0.721602

77ZESM:111100 Moo 07

ECM° RZST I

0E77

Fig. 519. Diagramele cregtere1 populatiei in ciiteva orage mari.

C VA%

C7 ma.

IA

k,%ills.-

cOnUnt>0174M

to

CLC1771

Cl

.100

nEU.OroMr

17 ..7.4

www.dacoromanica.ro

922

Le Corbusier rezuma ca extenbiunea sa realizezeurmatoarele patru puncte (bineinteles la orarlemari) : a) descongestionarea centrului pentru u§u-rarea circulatiei; b) cre§terea densitatei (in sensulde concentrare in inaltime) centrului spre a se in-lesni afacerile; c) sporirea mijloacelor de transportspre periferie; d) sporirea suprafetelor plantate.

Trebuie sa studiem in prealabil evolutia ora§uluirespectiv dealungul timpurilor, cum §i resursele re,giunei, pentru a putea prezice cu aproximatie scaraextensiunei. In adevar, din cauza cre§terei repezi apopulatiei is na§tere criza de locuinte, §i ca urmare«mizeria locuincelor>>, boala cronica a ormelor marlsau a acelora cu o cre§tere repede. Rolul urbanistu-lui este §i acela sa preintampine mizeria locuinte-lor prin un judicios plan de extensiune al ora§ului.

Stiibben apreciazi suprafata de extensiune la 1%.2 on suprafata ocupata de ora§, dar tine seams §ide modul de cre§tere al populatiei. Aceasta nu poateforma insa o regula. Sunt in adevar (mar care nunumai Ca nu se extind, nu le spore§te populatia, ciimprejurarile sunt astfel, in cat populatia for chiarscade. Ora§ul regreseaza. Acesta este acum cazulVienei, chiar al Budapestei §1 al Constantinopo-lului.

Pentru a determina cu oarecare aproximatie su-prafata pe care o va ocupa in viitor populatia unuiora§, trebuie sa hotarim densitatea teritoriala pehectar pe care, pans la acea epoca, trebuie sa o atin-ga ormul, atat in interior cat §i la periferia lui.

Avem aid de observat doua cazuri: cazul unuiora§ care nu este Inca prea dens, §i cazul unui ora§cu o populatie deja prea densi.

In primul caz va trebui si examinam la Inceput

www.dacoromanica.ro

923

tendenta de .concentratie a popula-tiei in limitele lui existente §1 deci revarsarea in ex-tensiune numai a surplusului; regulamentele deconstructie au aci un mare rol: In cazul al doilea,va trebui sa cautam ca suprafata de extensiune sacuprinda nu numai sporul populatiei, dar §1 unprocent din populatia aflitoare. in limitele actualeale ormului, care pronunta o tendenta centrifuge,de rarefiere. In ora§ele prea mari §i dense, acest fe-nomen e devenit evident actualmente, and mijloa-cele de transport eftin §1 rapid s'au inmultit, iarzgomotul, praful, trepidatiile, mirosul fac odihnadificila in zonele centrale de munch.

Astfel in Paris,. dupe 1900, populatia din jurulora§ului a ajuns sh egaleze §i chiar sa intreaci ca-numiir pe cea din interiorul lui. Intre 1891-190],atilt imprejurimile cat §i ormul, au crescut cu260.000 locuitori, dar in decada urmitoare impre-jurimile an sporit cu 310.000 locuitori, pe and ora-

numai cu 174.000. In decada 1911-1921 ora§tilParis abia a crescut cu 20.000 locuitori, pe cand im-prejurimile lui cu 240.000, a§a ca in 1921 popula-tia din jurul Parisului din departamentul Senei in-trece cu 1,5 "milion, adica cu mai mult de 50% po-pulatia interioara Parisului (2.900.000). In ultimulan se observii iarh o concentrare a populatiei dinimprejurimile Parisului in ora§, din cauza crizei fi-nanciare §i a concurentei pe care o fac chiriile, plus

transportului, totalizand sume mai midi decat acele pentru locuintele din imprejurimi. A§adar cradirile din imprejurimi aunt primele lovite decriza.

Descongestionarea Londrei a urmat aeeia§ evolu-fie §i chiar a precedat pe aceia a Parisului.

posibilitatile,§i

§ul

co'tul

www.dacoromanica.ro

924

In diversele arondismente ale Parisului densita.tea populatiei variaza de la 200 loc./hectar (Palsy}la 739 loc./hectar (Temple). S'au gssit insa blocuricu clidiri insalubre §1 cu 5500 loc./hect.

Pentru Bucure§ti, potrivit recensimantului din1930, gasim date pe circonscriptii; acestea an o den-sitatc ce variazi de la 44 loc./hectar (Vicare§ti-Pis-cului), la 200 loc./hect. (Grivita-Gara de Nord).Dupa' unii autori ar ajunge prin Vacaresti o densi-tate de 1000 loc./hectar, ceiace pare neverosimil eacinu se bazeaza pe statistici precise (probabil ca ase-menea densitiiti sunt numai in unele blocuri). Den-sitatea medic teritoriala a Bucure§tilor ar fi, dupesrecens'Amantul din 1930, cam de 97 loc./hectar. PrinUrmare rezultatele obtinute prin curba sporu/ui.po-pulatiei trebuiesc rectificate dup5 aceste considera-iii. Apoi mai trebuie ada'ogat la suprafata de exten-siune rezultafi §i un supliment pentru industriiparcuri, cum am aratat la cazul noilor aglomera-tiuni.

Odatg suprafata necesarii pentru extensiune fiindstability, trebuie sa ne preocupam sy determinamdirectiunea in care se afirm'a tendenta de extensiu-ne a ora§ului, deci de Pozitia si forma suprafetei deextensiune.

Cand oracle, din cauza cerinlelor rizboiului(militare), erau inconjurate de ziduri de cet4i, for-ma plans a oraelor era determinatil de zidurile ce-

Extensiunea provoca atunci o noua centur5mai largi, executaa dincolo de cea existents padiatunci. Ora§ul Paris a trecut peste 4 centuri de for-tificatie, mai mult sau mai putin inelare. (U. G.fig. 53). Actualmente extensiunea concentric nu ,mai este strict necesarii; uneori e chiar combAtuta.

titei.

sf

www.dacoromanica.ro

925

Cand oragul se dezvolta pe o vale, evident di ex-tensiunea va urma lungul vaei gi deci problema este

Orage le de pe coasta m'arei urmeazamai ales coasta, g. a. m. d.

Deseori dezvoltarea oragelor mici moderne (maiales cele de ges) este gi acum inelara, pentru moti-ve economice; pe cand a oragelor mai marl esteaproape permanent tentacularei gi anume in lungul§oselelor de penetratie (orage stelate). Am vazut ca.la Londra se combate extensiunile in benzi (ribbondevelopments). Intre varfurile stelei riman terenuH libere potrivite a deveni parcuri sau locuri agri-cole pentru igiena gi economia oragelor.

Oragele agezate pe malul unui fluviu importantse dezvolta de obicei jumatate inelar, neputand tre-ce cu ugurinta peste ambele maluri ale fluviului.Acesta este cazul oragului Viena, care pada la 1857ocupa numai samburele central inta'rit, 'Ana' la ca-nalul Dun'kei. (U. G. fig. 137) ; apoi pans la 1890s'a intins pe o linie concentrica cu tendinta slabs dea trece fluviul Duna'rea; iar limitele actuale ale zo-nei Vienei sunt pans la alts linie dincolo de Duna-re. spre Aspern. 0 dezvoltare analoaga gasim gi laoragul Colonia pe Rin: in fata acestui orag s'a dez-voltat un altul independent, Deuz. Oragul Franc-furt pe Main s'a dezvoltat la inceput in centrul in-tarit cu cetate pe malul raului Main, din secolulX11 pans la 1877; dupa 1877 s'a marit inglobandcomuna Bornheirn, dupi 1900 comuna Seckbach deaceiag parte gi cu Oberrad gi Niederrad de cealaltaparte a Mainului. La acest orag observim o exten-siune radials (tentaculara) in lungul tailor de co-municatie pe uscat gi pe apa.

La oragele marl deservite de linii ferate numeroa-,

simplificatl.

www.dacoromanica.ro

926

se gi rapide, dezvoltarea tentaculara este regulaAstfel la Berlin dezvoltarea tentaculara e caracte-rizata prin un lanT de oragele pe linia ferata Berlin-Potsdam, adica spre vest in ordinea: Berlin, NoulBerlin, Schoneberg, Friedenau, Steglitz, Dahlem,Gross Lichterfelde West, Zehlendorf, Schlachten-see, Nicolasee, Wansee, toate oragele cu populatii de20-30 mii locuitori. Dupa Petersen dezvoltareatentaculara a Berlinului poate fi redata schematicca in figura 520.

-----BMPLiriciL CU CoMciriELE LJEcir-IM7.= 1.11-11" rE1.2 FAT'/V POSTD /.1"1%

15;1,J.,1.. 1n rAricaL 1910

Fig. 520.

La expozilia internatibnala urbanistica din Ber-lin, 1931, aceasta dezvoltare tentaculara a suprafe-Ielor construite ale acestui orag erau plastic redatein nigte tablouri ca in fig. 521, 522 gi 523, ultimafigura fiind faza actuala.

Prin urmare pentru a determina precis forma gipozi/ia suprafetei de extensiune trebuie, urmarindprincipiile lui Baumeister,. sa stabilim mai intai liniile principale de circulatiune, dinspre exterior ininterior,pana in, centrul oragului gi pentru toatemijloacele de transport, precum: gosele, tramvaie,cal ferate, cai navigabile; gi sa cercetiim gi agezarile

www.dacoromanica.ro

927

de aglomeratii dealungul lor. Nu trebuie insa uitatca zonele pentru constructii totdeauna cats terenuri

Fig. 521. Berlinul construit in faze initial.

sankoase, cu scurgeri naturale, cu vederi panora-mice frumoase. De cele mai multe on ins directia

Fig. 522. Berlinul construit, in faza intermediari.

...- -

. in

J

111__11.11.811._111111,J1111_111.1RJR#11_,INV,A1.3111,111.WASW.4 AN ,247_,OPLUMIl.1111,

.

www.dacoromanica.ro

928

gi forma terenului la extensiuni an fost rezultatulspeculatiunilor de terenuri numai pe uncle proprie-tip, uneori aflate in maim unui capitalist care seccupa cu astfel de intreprinderi. Istoricul extensiu-nilor marilor centre sunt pline de TnvAtiiminte eco-nomico-financiare, mai ales cele relative la plus va-luta gi la mizeria zonelor de extensiune.

Fig. 523. Berlinul construit, in faza actualii.

Extensiunile impun de cele mai multe on inco-muniirile, adici alipirea la administratia oragnluimetropoli a aglomeratiunilor imediat vecine. Aces-te incomunari trebuie insa acute pe baza planuluiurbanistic, iar nu dupi interese politice sau per-sonale.

In 1894 oragul Bucuregi a fost extins peste oco-lul IV, ingloband aglomeratiuni gi terenuri de circa2000 hectare, aril ca si se fixeze atunci un plande sistematizare, aga ca acele aglomeratiuni an con-tinuat aproape 25 ani s5 se dezvolte la voia intim-

www.dacoromanica.ro

929

devenind o calamitate pentru ora§ul me-tropoli.

Extensiunea Bueurestilor a avut loc mai muttspre nord §i apoi la sud. In fig. 524 arata'm sumar

cr.ms-raREA scipRAFE-rti Buco-FtEs-r1ca.6SC oz% R I : 20 0 0 0 0

Fig. 524.

knodul de dezvoltare teritorialii a acestui ora' in de.cursul ultimelor secole, care probeazi aceastii ten-denta de expansiune spre nord §i and. In ultimii 40ani extensiunea s'a pronuntat in deosebi spre nord-vest §i and, din cauzii ca pe aceste directii se dezvol-tau liniile ferate en trenuri mai dese (liniile Bucu-

LEGEND mWIWI, WM.. (Own &Wine)

F55 .=Ann Onnan..011

plarei,

www.dacoromanica.ro

930

re§ti-Chitila §i linia Filaret-Giurgiu), precum §iunele §osele nationale mai bine intretinute. Spre ra-sarit ormul s'a intins mult mai ineet, §i numai inlungul §oselei Bucure§ti-Pantelimon, dar putin §ispre Dude§ti, insa spatiul cuprins intre aceste §ose-le a limas aproape complect neconstruit chiar astazi, a§a ca pot fi destinate ca spatii libere. Aga dar§i in Bucure§ti regula stability de Baumeister in1874 relativa la extensiuni, s'a adeverit. Prin legeapentru creiarea Parcului National in 1912 s'a cau-tat sa se stavileasca extensiunea ormului Bucure§tispre nord, dar extensiunile spre nord-vest §i spresud au ramas libere, an devenit mai puternice §imai ales incomode. Deci studiul extensiunei in pla-nul urbanistic local al Bucure§tilor nu se poate facefara delimitarile cerute de un plan cu caracter re-gional.

2) Zonificarea teritoriului trebuie sa cuprindape terenul delimitat, separarea suprafetelor desti-nate constructiilor de acele cari urmeaza a ramanespatii libere, neconstruite.

Cand studiem un teren putin accidentat chestiu,-nea este mai simply, caci primeaza la aceasta alege-re conditiile de igiena gi cele economice, dezvoltatein «Urbanistica Generala>>.

Candi,terenul este accidentat, mai trebuie facut giun studiu detailat asupra expunerei solare a tere-nului, pentru a obtine un plan at insolcirei, dq care.re tot igiena cere ca zonele destinate in special lo-ruincelor si fie cele mai expuse la soare.

D-ra inginer Th. Danger 1) a indicat o metodisimplificata pentru obtinerea unui astfel de plan.

1) R. Danger: 4Cours d'Urbaniame), pag. 108.

www.dacoromanica.ro

931

In fig. 525 se vede planul de insolare al regiunei hi-vernale Menton, de pe Mediterana, o regiune de

Tian d ensoleillementde Menton

le jou dusolsfice d' hives

Fig. 525.

coastal muntoasg, foarte cautati pentru clima ei dul-ee din timpul ernei. Fig. 526 arati cum muntiipoarti umbre in vai gi cum se pot determina pozitia§i durata acelor umbre, care nu sunt de fapt de catproettiunile cilindrice dupii unghiul §i directia ora-ra ale localitatei (in momentul figurei, sunt AR E3iZR'), duse tangente la sol prin puncte ca cele TT',§i care taie apoi solul in alte puncte, de felul 00'.Trebuie deci gisite locurile geometrice ale puncte-lor de felul TT' §i 00' spre a stabili zonele de um-bra la anumite ore. In acest scop avem desigur ne-voie in primul rand de un plan cotat avand curbelede nivel cat mai precis trasate. Pe acel plan vomproceda mai intai la ga'sirea punctelor TT' Si apoi00'.

Pentru punctele TT' Danger formeaza mai intaio scars -abac E1 cu modululi µspre a evita sal deseneze

www.dacoromanica.ro

932

o serie de profile transversale verticale prin vii, lacare si duck apoi raze tangente dupi directia R' a

014 V.

Fig. *26.

razelor solare la ora considerate gi in localitatea res-pective (fig. 527). Pentru punctele 00' construim0 alts scars E2, cu care se saute apoi punctul de pescara pentru care aceiag scars aratk aceiag cote cuaceia a terenului indicatk prin curbele de nivel.

Scara E2, are un modul submultiplu al ace-2

luia pi al sckrei El; modului care se obtine112

calculand <<caderea razei solare>>, adick raportuldintre diferenta de iniltime a doui puncte T' gi.0' ale aceleiag raze gi proectia orizontala T 0.Pe scara E2 in acest caz, atat punctele T T cat gi0 0', vor indica in pozitia stabilita, aceleag cote

Cl

C2

..

%4

µ2

www.dacoromanica.ro

933

pe scars gi pe curbele de nivel ale solului (fig.-528).

Planul insolarei se recomanda a fi intocmit deurbanist insugi, dupi nevoile proectului sin mu-banistic.

Fig. 527.

Desigur di urbanistul va face mai multe planu-ri de insolare ale regiunei, corespunzand orelordin timpul zilei care 1'1 intereseazi pentru un termdestinat unui anumit scop, de obicei orele 9, 12gi 15.

Pentru acest scop urbanistul va trebui mai intaisa patrundi sensul reliefului solului, trasand cut

www.dacoromanica.ro

934

linii mai evidente <<refeaua liniilor maxi de re-lief» (crestele §i talvegurile) cum se vede in pla-nul. de insolare pentru regiunea Menton, susmen-tionat. In genere punctele T sunt apropiate de cres-te, iar despre punctele 0 se poate examina u§or &dise affi sau .nu dincolo de crestele vecine. Dupil a--ceia se face uz de scfirile §i E2.

Afars de aceste scfiri, s'a observat desigur ca,operatorul mai are nevoie de bareme, indicfind

Fig. 528.

infillimile §i azimuturile soarelui in localitate ladiferite ore §1 de un plan la o scars convenabili(se recomandl ca potrivita 1:5000).

In privinta zonificfirei §i spatiilor libere publi-ce am dat relatiuni suficiente (U. G. pag. 252313). Este totu§i cazul ca sa ne oprim, la acest pa-ragraf al teritoriului, asupra modului de calculare

Et

www.dacoromanica.ro

935

practia a totalului suprofetelor zonelor de spatii libereasupra rePartizard lor, pentru a se satisface cerin-

sele for de influenta (ca suprafaci §i ca distanfa).In acest scop vom putea intrebuinta douil tablou-

ri numerice. Un tablou A numeric ne va da nu-meric, dupii Wagner, nirtrimea spaciifor libere ver-,zi publice, de diferite categorii ca utilizare, apoisuprafetele for minime de eficacitate §i liniile forde influenfa ca distanca maxima.

TABLOUL A

Destinatia spatiilor

libere verzi

(a.

otut

0.Mel4.3

E I

"EDistanta

maxims deinfluenta(in m.)

g 2, 50.E

".0

a) Jocuri pentru copit 2,5 4000 50(t 800 8' 15'b) Jocuri pentru-

lari sau sporturi .

c) GrAdini sau parcuri 2,0

10000 1500-2000 20' 25'

interioare orasului (du'p'a 50000 1500-2000 20'Siiibben)-

d) Parcuri exterioareorasului . . . . 13 100000

Daca tinem seams ca densitatile medii ale locui-torilor pe hectar variazi in ora§, gi ca la fiecare 25hectare de suprafat5 construit5 se recomandA unscuar pentru jocuri de copii, putem forma un aldoilea tablou numeric (B) pentru suprafete de 100ha. construite in orag, in felul mai jos indicat:

yCE

,6

www.dacoromanica.ro

936

TABLOUL B

alo o.

'4 8V. 7 v3

.5 ktu

Felul §i marimea suprafetelor Numarul nfnim al uni-fifilor de spafii verzi

Jocuri decopii

On. P.)

Sporturim. p.

Parcurim. p. 0.0 0

c74

50 12500 8000 10000 1 4 1

100 25000 16000 20000 4 1

150 37500 24000 30000 4 1

200 50009 32000 40000 4 1-4250 62500 40000 50000 4 1-4300 75000 48000 60000 4 1-4 1

Cum in genere orarle cari cresc i§i sporesc lainceput densitatea (dar nu se recomanda ca s'a fie15sate a spori prea mult peste o aniunita densitatemedie, char in cartierele cele mai populate), tra-gem din acest tablou urmatoarele concluzii:

1) Este bine, pentru motive economice, srz seprevada §i achizitioneze din timp terenuri mai marlde cat cele strict necesare pentru jocurile copiilorSi sporturi, astfel ca pe viitor sil nu fie nevoie acumpara alte terenuri pentru aceia§ suprafafii con-strudel, insa cu preturi mult mai mari.

2) Este bine ca la fiecare suta de hectare sa seprevadcl un parc de cel putin 5 hectare, spre a numai fi nevoie in viitor sa se exproprieze terenuripentru creiarea Tor.

3) Pe Tanga parcuri este bine a amenaja §i unteren pentru sport Si unul pentru jocuri de copii.

Putem face acum aplicaliunea acestor tablouri §i

"") to

www.dacoromanica.ro

937

a metodei zonelor de influents a spatiilor libere laBucuregti.

'Jack' tinem seams ca pentru viitor admitem den-sitatea de 300 loc./hect. in o zone centralA anumi-ti §i ca actualele spatii verzi publice amenajate auzonele de influents circulare indicate in fig. 529pentru fiecare din cele trei categorii de spatii ver-zi, adicA pentru jocuri de copii, sporturi §1 parcuri(tabloul A), putem indica in aceia§ figura' in hec-tare plusul sau minusul de asemenea spatii in acea-sti zonA centralA. In acest stop ne folosim de ta-bloul B, care arati ci la 100 hectare suprafacA deorag §i la o densitate de 300 loc./hectar trebuie75000 mp. teren pentru jocuri de copii in cel pu-tin 4 unifati; 48000 mp. teren pentru sporturi, inuna sau patru unitkti; §1 60000 mp. teren pentruparcuri, formand un singur part.

Pentru zonele periferice, unde admitem o den-sitate de 150 loc.lhectar, la suta de hectare stint ne-cesari 37500 nip. teren pentru patru asemenea te-renuri, alti 24000 mp. pentru sporturi inteun sin-gur loc, §i in fine 30000 mp. cel putin pentru tinpare. Zone le de influentA ale spatiilor libere exis-tente suet arkate asemenea in aceia§ fig. 529 undeElm indicatii §i asupra spatiilor verzi dacA sent inplus sau minus in aceastA regiune.

Tot acolo se poate observa acum cu certitudineca portiunea de rAsArit a oraplui este complet lipsite de spatiile verzi publice necesare.

Din aceastA epurA se pot deduce at& suprafetelenot de achizitionat, situatia lor, cat §i corecturilede fAcut la cele existente.

Daca studiem pe plan pozitia actuala a suprafe-telor particulare neconstruite inca, mai ales in re-

www.dacoromanica.ro

938

giunile un.de in raport cu cele sus aritate §i in ra-port cu zonificarea terenului ora§ului §i cu centura

ZONELE .DE FIFLUErITA CU SUP RAFETEDISTA nit A PARCURILOR

GRADNLOLDos-rErirt ALEORASULUI.BUCUREFI

LEGE

i1.0Kareae Gogrars r4,,e,a/P, "ocuivro,re* eaelCrYere, to ..,....Ienwed.,p,r,r7.4

ever.a.,,sas niterTZ

, prZeg,,ext; g

Mr MAI 40, /..¢

Fig. 529. Zonele de influenza a spatiilor verzi publice din interiorulBueure§tilor.

spaliilor verzi exterioare, este nevoie de sporir6spaliului verde, putem ajunge la distrihucia viitoare

51

6

V.v.,. at vo, .r./1,01 evwerr rem,32,2Oc...or .7,1

4f.er

a troorPe,, eatr,..200 ar.mewr2o

AG,. ,/ ROW 1. pa./ 411,7.

SCnan

'

www.dacoromanica.ro

93g

a spatiilor verzi publice interioare, pe care o indicam in fig. 530.

11111UENT4Q CENTURE1 DEVERDELITLI&SUPRA PARCURILOR SI ORLIDMILOR

itfrERICARE ORASULUI BLICURiSTIs

A.SUPRTh fXTEKSailt1

L E OEMOR eprio rrrnIff0 &MO l *..rn barerlAas smra

1.7wIPTATM0 WINGir. MOWI.', <1.0w~0111.IN.W.I.Moneg-Ce x NNW&r :,..--_,........,

toe.expao.ve.rnmoats.Ocalln .17,........so fn.. rtswins,"0,771Voloye AMOR

Of calp>rfcns *Owl,...,..,..,,,,..7177I. mrsolil a SyrinAnsIre Mall.-,........c.,,,,,70...7.71,407V71.1011I.Ki MASA

6,-- as

Fig. 530. Zonele de influenti ale spaliilor verzi publice esistenteyi viitoare propuse irt Bucuregti.

1

La intocrnirea'acestei ultime epure am tinut sea-ma de regula a trcbuie profitat ca sa se achizitio.neze din timp spatii libere necesare mai mari, sprea se evita Ate achizitii in viitor, mult mai .costisi-5

"

. Stitt

,,,,a Wen

----r,

00754.,-

www.dacoromanica.ro

940

toare, gi c5 la fiecare suti de hectare este nevoiede un part public de cel putin 5 hectare suprafati,.care s5 cuprindi cite un teren pentra jocuri decopii gi altul pentru sporturi.

Mara de aceste spatii verzi publice mai aunt destudiat gi spatiile verzi, mai exact bandele verzi, dinlungul goselelor de penetratie, degi acestea au uncaracter mai mult estetic, dar constitue gi o rezervapentru dezvoltarea profilului circulabil al arterei.

Acest exemplu practic poate caTauzi in intrebuin-'area metodei pentru orice orag.

3. Folosirea sitului natural. La stabilirea planu-lui de folosinti al teritoriului planului urbanisturlocal. al oragului nou sau la o extensiune, trebuiesa tinem seama in .primul rand de situl natural: nunumai timpul se razbuni pe tot ce se face contralui, dar gi natura.

Situl natural trebuie examinat simultan din.punct de vedere economic, igienic gi estetic; iardelimitarea, zonificarea, caile de comunicatie, lu-cririle de valoare estetici, trebuie sa respecte astfelde cerinte ale sitului natural, ca geologie, ventila-tie, inundatie, relief, plantatii, g. a.

Mara de cele deja mentionate in raport cu situ!natural la stabilirea delimitarilor gi a diferitelorzone, atragem atentia asupra catorva norme de'avut in vedere la alegerea liniilor de comunicatiegi la agezarea monumentelor in raport cu situl na-tural.

Traseul tailor ferate §i al strazilor. Caile ferate.gi accesoriile for de exploatare prezinti oarecarerigiditate in ce privegte traseul gi pozitia lor. To-tugi, avand in vedere ca linia ferati in genere esteantiestetica fats de situl natural, vom ciuta sa

=

www.dacoromanica.ro

941

ascundem cat mai mult vederei, atunci cand natu-ra prezinta conditii remarcabile estetice. Nu o vom.arza deci in imediata vecinatate a malurilor pito-re§ti ale unei ape, pe liziera unei paduri-part, saupe o creasta formand silueta, de cat in cazuri deimperioasi necesitate; gi atunci, prin cladiri de. oarhitectura meritorie, vom cauta a ameliora incon-venientele unei astfel de linii, prin gisirea unorsolutii de estetica urbanistica la arzare, incadrare,grupare. etc.

Fig. 531. Artera Hudson Drive din New-York, dealungul apei.

I a Viena linia ferata este arzata in trangee dea-lungul canalului Dunarei gi ramane aproape neob-servata ochiului spectatorului care se plimba dea-lungul bulevardului-cheu; ca gi la Paris, uncle

fermi devine subterana spre a ajunge la tiaraQuai d'Orsay ce incadreaza Sena; la Nisa malulmarei a fost ocolit de linia ferata, lasand libera

li-nia

www.dacoromanica.ro

942

formarea imei Promenade des nglais; pe cand laJuan les Pins prezenta liniei ferate strica mult pro-menadei litoralului mirth ca valoare esteticichiar economics, ceeace s'a evitat la Chicago peLake Shore Drive (fig. 363) §i la New-York peRiver Drive (fig. 327 §i fig. 531) ; linia feratii laTekirghiol-Eforie iarii§ nu este fericit dispusi inacel punct in raport cu situl natural.'

Cu toate acestea, din punct de vedere estetico-turistic, alegerea traseului §i a dispozitiilor, ca dintren sa poata fi vazute paysagiiie frunioase, euntfoarte recomandabile, cu conditia sa fie respectatio regula foarte dificila: .«sci se vadci cat mai multde pe linie, dar sat fie cat mai pucin vautei linia>>.Aga se prezinta linia ferata, la Montreux dealun-g,u1 lacului Geneva, sau la Lugano, Bellagio, dea-lungul lacurilor cu acela§ nume.

:Strazile cu structura for stmt mult mai flexibilc,chiar cele cu caracter regional sau national, cu atatmai mult cele numai cu caracter local. AprOape tot-deauna o strada poate respecta situl natural, §1 tre.:buie constant sa puns in valoare frumusetile na-turale. In Germania chiar s'a legiferat 1), la 9 Marrties 1929, promenadele dealungul maim. ilor ape-lor. La Bucure§ti, dealungul lacurilor Colentinei,s'au propus astfel de strazi de comunicatie §i pro-menade respectand situl .natural §1 ameliorandu-1:prin creiarea unui lant de parcuri..

La terenurile accidentate trebuie sa observim ingenere regula pe vai, totdeaurra tree arterelelargi de comunicatie, atat din cauza unor declivit5-ti de regula mai dulci,. (ceeace face posibila alege.\

1},eltionitorul Uniunei Onafelor, 1930, M.. 12, pag. 12.

gi

c5,

www.dacoromanica.ro

943

.rea unui traseu ark' prea multe curbe gi deci atra-ge o circulacie mai intense), cat gi din cauza caacele artere trebuie se primeasea gi marile canalecolectoare subterane, care aduna toate apele de ploigi cele uzate de pe teritoriul situat la o cots mairidicate, gi lark mai trebuie primeasci gi con-ductele de. diametru mare ale reTelei de alimentareen apa (fiinda de cele mai multe on apa de tauteste impins5 de la o uzina de pompare care 'seafla situate in partea de jos, deci pe vale, in apro-pierea sursei de api, gi rare on localitatea este ali-mentati cu apa ce sosegte prin gravitalie din regiu-nile mai ;mite ale teritoriului oraplui).

Pentru aceleag motive? pe terenurile de coasts gispre creasta,. (coamil), str5zile vor, putea fi mai in-guste, mai gerpuite, fiind mai conforme cerintelorsitului natural.

Alegerea centrelor monumentale, precum cen-trul 'civic, cetatea universitar5, sau chiar centrulunor monumente importante izolate, intepp plande orag non sau unul de extensiune, trebuie facitt5jinand seama de situl natural.

Am vizut c5 predominanta, silueta exterioari,perspectiva, sunt metode in tecnica esteticei tuba-nistice. (U. G. pag.-505, 544, 576). De aceia la ast-fel de alegeri trebuie sa examinam de aproppe natu-ra pentru olninerea unor astfel de efecte.

Aga dar trebuie sa trasam epura liniilor de pre-dominangi, (de coronament), sa studiem din punctde vedere arbitectonic silueta ce-voim sa obtinemgi se alegeni ateva de perspectivi. Pentru acea-sta avem nevoiede un plan topografic prev5zut cuexabte gi suficiente curbe de nivel; care si ne per-mita a &sena once profil, a determina, ceeace cu

.

linii

a!,

www.dacoromanica.ro

944

drept cuvant Danger numegte puncte singulare giperspectivele for (belvederi).

I. Raymond propune, desigur pentru oragele deges, o dispozitie cu cladiri de inaltimi mari la cen-tru (10-12 etaje) gi joase la periferie ( 1-2 etaje)

41111111111111111111111 11111

fEENNESEI7EMMERN

Fig. 532. Diapozitie de plan §i sancta de orag, propuside J. Raymond.

formand o silueta ca in fig. 532; iar in plan o dis-pozitie in stea, cu strazile mai largi spre centru gimai inguste la periferie, desigur, fiindca, gi igienagi circulatia, cer o astfel de variatie a lArgimel, maiales cand populatia e mai concentrate la centru.

Bruno Taut di o serie de exemple, mai vechi gimai noi, de pe tot globul,. in care grata cum situl

www.dacoromanica.ro

945

natural a fost utilizat prin incoronarea ormului cuo cladire predominanta pe locul cel mai malt (MontSaint Michel, Salzburg, Monte Compatri, Durham,Adrianopol, Augsburg, Utrecht, Madura, Ierusalim,Colonia, Londra, Selinunt, Atena, Salamanca,

Fig. 533. Coronament cu vedere spre apus eau risirit dupe BrunoTaut. ,

A

Raugun, Cairo, Beziers, Paris, Bruxel, Toledo, §.a.). Astfel de coronamente trebuie, dupa Taut, saalba' perspective largi spre rasaritul §i apusul soa-relui (fig. 533) caci acestea procura atatea efecteadmirabile de lumina pe cer, §1 in ora§ pe fatadelecl ii diril or !

Fig. 534. Maiorul L'Enfant (1754-1825) plannitorul oraguluiWashington. '''

el1110:707,arzi,.

4.

www.dacoromanica.ro

946

L'Enfunt (fig. 534), cand a ales Centrul Civic aloragului Washington 1), unde a a§ezat Capitoliul(fig. 135), a autat punctul cel mai inalt, locul«de comandament», de unde se deschid vederi lar-

. gi in diferite directii, ca dintr'un punct focal; deacolo se vede pane peste fluviul Potomac, spre Lin-coln Memorial (fig. 535).

Fig. 535. Vedere panoramic de la Capitoliul do Washington'pre fluviul Potomac,

Am aritat ') cum chiar la un teren prea putin on-dulat. precurn acel al Bucureoilor §i imprejurimi-lor lui, situl natural poate si fie utilizat pentru e-tetica urbanistici. de narece §i aici avem a§a zi-sele gorgane, eolinelc Thimhovitei Colentinci. cu

1) C. Sfirgescu: Urbanism gi inviitainnt 'superior in Americas(rev. tUrbanismuls 1933, pag. 417-425).

2) C. Sfintescu: eE,tetica Bucurestilor,, pag. 28, 31, 41. 60. 61.

Ni .

06 - s

KNJ434.4te t

sa

rVt..171/.".. , 1ff

'Irkt".1

I . irof ' -,.. .- P7-7 ,....v.-- ._ ..'t.

...- . 1-vit_icalik

tOvsi201.

Fn

' L..ch.

rerINVI

si

^,I

www.dacoromanica.ro

947

meandrele acestor rauri gi pintenii eliefuluilului. .

Nu trebuie si uitam ca astfel de coronamente,siluete, perspective se obtin prin agezari, gruparigi vederi libere pe anumite direclii, dar se conservesmai ales prin pazirea servitudinei ce am numit «nonaltius tollendi>>. Aceasta servitudine trebuie cuatentiune examinata odata cu stabilirea zonelor deconstructie in planul de folosinta aI teritoriului,servitudine explicates in fig. 536.

IZona cu servitudine., non aifiUstollendr:

Sosea.'Cornice.':(

Fig. 536. Principiul servitudinei (non altius tollendb

0 metodi practices gi sigura pentru folosirea 61tului natural in trasaturile lui caracteristice, Odinca este aceia intrebuintata de Danger pentru oragulAngers (Franta) cand a intocmit planul situ la(fig. 537). A luat o harts la scares mica a teritoriu-lui, care cuprindea elementele necesare pent' 1constatiiri gi deductiuni relative la situl natural,' §iapoi, chiar pe acea harts, la colturile libere,sat separat constatarile, din care apoi, separat, lafiecare ponatatare a fixat deductiunea

sip-

j

a tla-

77:..nenal us +ellen&

www.dacoromanica.ro

948

producem mai jos acele constatiri gi deductiuni,caci servesc la clarificarea metodei.

.1

I. Angers, orag stabilit la confluenta a doui raurigi a 5 drumuri regionale.

Constatari:1) Port dominant la reuniunea talvegurilor ape-

lor Maine gi Loire;

.."6-Fig. 537. (Planul sitului) oraplui Angers (dupi Danger).

2) Sol propriu pentru agriculture, subsol minier.3) Inundatiuni in cartierele joase din cauza ga-

tuirei Main..4). Obstacole la podul Verdun gi reducerea ran-

Maine prin astuparea unui vechi brat.

raului

lui

www.dacoromanica.ro

949

5) Venturi dominante: sud-vest.b) Deduccii:

1) A reduce volumul locuintelor partite inim-dabile.

2) A largi albia fluviului.3) A mentine in aval volumul detentei apei.4) A favoriza re§edintele pe coaste.5) A reconstrui podul Verdun.6) A localiza uzinele la nord est.Din cele aratate de not mai sus, desigur ca aeeste-

constatari §i deductiuni au fost facute mai mutt.pentru ameliorari de cat pentru folosirea sitului na-tural, §i ca, deci, lista constatarilor §i deductiuni-lor poate fi mult sporita. Metoda indicati este insafoarte buns §i deci recomandabila.

43. Spatiul liber

Intrand in detaliile urbanohistologice ale terito-riului, urmeazil sa ne ocupam de spaciul liber, darin raport cu spaciul dada (cladirile) §i cu circu-lacia (populatia), cari, impreuna, formeaza cele treimijloace de exprimare urbanistica (U. G. pag. 13).

Spatiul liber poate fi constituit in o lucrare ur-banistica din trei organe, cu functiuni principaledistincte: A) strada, B) plata, C) parcul; §i adica,strada pentru circulatie, 'Ana pentru stationare,,parcul pentru reconfortare.

De aceia studiul trebuie facut separat, gi dinpuncte de vedere in care sa predomine aceste func-Ouni, care in o lucrare de sintezi trebuie sa fie net.satisfacute, fare hug a compromite solutiile pro-blemelor de baza enuntate, adica de economic, deigiena. de estetica.

in

www.dacoromanica.ro

950

. A. Strada

Strada la randul ei trebuie studiati mai intai cafacand parte dintr'un organism complex (ora§u1),apoi dintr'un ansamblu omogen (aparatul circula-toriu) §i in cele din urma va fi considerate izolathpentru a-i da individualitatea (structura str'eizei).

a) Strada in organismul oraplui trebuie' sa in-deplineasca roluri economice, precum: .punerea invaloare a terenurilor (acces la proprietati), scur..gerea in anumite directii ale ora§ului a populatiei

A/ /

-1/ \ / \ /,

/ /

lir iiFig. 538. Sistemul triung,hitilar.

§i produselor (alimentare, elaborare §i evacuare) ;roluri igienice precum: orientare, ventilatie, :ili-mentare §1 evacuare (U. G. pg. 327, 240, 341); ro-luri estetice: vedere libera spre paysage frumoasesau creatiuni artistice.

Exista o gradatie a importantei strazei in acestorganism la fiecare din rolurile sus numerate, ti deaceia, pentru o sistematizare a acestor roluri, le vomclasifica.

De exemplu strada in organismul economic alora§ului poate face parte din: class' arterelor de pe-

\

AWAL

www.dacoromanica.ro

951

netracie, care are rolul cel mai important economic,dupa care urmeaza clasa strazilor de interes local.

In organismul igienic al, oragului toate straziletrebuie sa indeplineasa acelag rol; iar in ce priveg-te rolul estetic, pot fi strazi zise de lux, ca esplana-de gi avenue-111i (pentru perspective), promenade(pentru plantatii), belvederi (pentru priviri pa-noramice).

Itezulta 'de aici ca, in ansamblul organismuluioragului, vom examina numai arterele de penetra-tie, uneori esplanade, avenue-uri, promenade gi bel-vederi, ()data cu studiul. sitului natural, gi le vomstabili aproximativ pe planul de folosinta al teri-,toriului. Numai dupa aceia vom trece la studiul stra-zei in sistemul circulatoriu (in ansamblul omogen).

Din punct de vedere economic, strazile princi:pale, pot fi clasate gi dupa felul traficului.

In genere spre targuri sau abatoare este de agtep-tat sa avem aproape tot felul de transporturi; spregarile de pasgeri, numai mijloace rapide: automo-bile, tramvaie, autobuze; spre cartierele industria-le vor circula camioane gi pietoni on spreparcuri .vom gasi echipagii; automobile de lux, ca-lareti, pietoni, tramvaie; etc. Am aratat in <<Urba-nistica Genera la» (pag. 433) cum se studiaza acestetransporturi.

Strazile insa cu caracter monumental,. adica delux, cum ar fi avenue-urile, esplanadele, promena-dele in parcuri, belvederile, sunt gi acestea de stu-diat in raport .cu circulatia, Ins mai mult cu ceaocazionala, iar nu cu cea permanents. Aceste artereprimesc de obicei numai circulatie de pietoni, pro-cesiuni, echipagii, automobile,' gi chiar tramvaiesau autobuze, gi li se aleg ca traseu pozitiile pito-

bicicligti;

www.dacoromanica.ro

952

regti ,spre parcuri, sau malurile apelor, pe ele age-zandu-se cladirile monumentale.

b) Strada in aparatul circulatoriu, adica in re-pane de circulacie, determine ceace se mai numegtegi schema ora§ului.

Fiindca in acest aparat strada indeplinegte func-tia predominanta, de aceia vechii urbanigti, gichiar actualmente unii, mai stint sub hipnoza siste-melor de retele de circulacie sau a schemelor ur-bane. Aceste scheme constitue o buns parte din ro-mantismul urbanistic.

Astfel de scheme, unele destul de cunoscute Incadin antichitate, pot fi clasate in scheme geometricegi scheme mecanice (cele mai recente). Fiindca to-tugi schemele pot servi uneori ca suggestii de ex. laterenurile gese, le vom indica.

Scheme (sisteme) geomettiiee aunt: triunghiulare.(fig. 538) propuse de inginerul Lalanne, forma careda nagtere la col/uri rau utilizabile gi la piete uni-form stelate; dreptunghiulare, intrebuin/ate din an-tichitate de egipteni, de. greci (Hippodamus) gi deromani (fig. 10, 17, 2, U. G.) gi mult in timpul re-nagterei (fig. 71, 91, 94, U. G.) pans in epoca mo-derns (fig. 114, 119, 182 U. G.), chiar in Romania,de ex. la Turnu Severin (fig. 539), dar mai alesin oragele din State le Unite (fig. 125, 134, U. G. gifig. 540), este un sistern deseori combinat, din cau-za ocolurilor la care a nagtere, cu cel diagonal(fig. 75, 78, 95, 102, 134, 136 U. G.) mult prefe-rit in Fran/a, formand gi varianta numita <<in rom-burb> (fig. 541), care prezinta inconveniente ana-loage cu ale sistemului triunghiular gi care a fosspropus pe la 1807 pentru Detroit (State le Unite),

sa

www.dacoromanica.ro

ga6tS

vq:3c.dalp

Eat

1100M

DE

30313JR

01

www.dacoromanica.ro

953

filar. nu a Post aplicat acolo (fig. 542). Un sistemrare deriva din acestea, este eel exagonal propus

.313

.as ,a3i 333 3

A

A

EAST

PEOPLt

la 84001MG.

CHAMPA N & URBANAILL

itote

beaft

1.3M1333

13. Cro surroog

e melee

A

CM We

--,,,

, 1 0c....,

,,,,.

Oa19 MO

OTTAWAILL

i

S

lb.!,

eiO.. ....

:" eD 1,

elk?'

iNit Aiar KANKAKEE

ILL

aleIi, re en xi to <,..

.4 1"

e..A

`,,,,o

DAN'VILLE, ILL

er.

MN RI 0-

4kI 1M IMIle .11

i:;.. PoLA

Fig. 540. Scheme dreptunghiulare in ura5ele din Statele Unite.

de Cauchon (fig. 543), care ii gase§te avantajul infaptul ca remediazi defectele sistemului dreptun-ghiular §1 ca prezinta o economie de 10% la strazi,iar incrucirrile au unghiuri de mare vizibilitate.

O

DUBU,313

4

poibilv/

CLINTONIOWA

0

mouton

a

a

7

-

l

.o

o i

At.1.,losimi

-,....,, #4,

.

.

ILL

www.dacoromanica.ro

954

In fine, sistemul radio-concentric este mai naturalgi prezinti avantagii pentru circulatie, cand e intre-buitqat cu masuri (pentru =tile artere de circu-

Fig. 541. Sister,' , <<in romburi».

latie), dar nu e recomandabil dacA e intrebuintat250, 251, U. G.) ; alte

oori

siste-

ww-5

00t),cdalisL,st,

P4pCe'`'Vf4

45si

ors r, ter nap. of VI U.

Fig. 542. Sistemul ain romburb> propus pentru ora§ul Detroit(S. U.)

mul radio-concentric este intrebuinlat impreuni cucel diagonal (fig. 113 U. G.) sau cu cel dreptun,

rigid (fig. 151, 215,

le*.4,41 4t1,,A4k

G2g1017;4)C,C2

14A, pe

ZA-47-? 10, NV_

,

www.dacoromanica.ro

955

ghiular (fig. 150 U. G.) sau poate deveninumit atunci §i «in evantai>> (fig. 90, 181,.U. G.).

4*

II

e0. 0101 dtA

1010' 11741i110Q)

0

004 be4 bee),0 so

E.1

p*0 0

41111.

likv1p1

4r

P"%000.0.0*0011114,0011iiirOSSAPO 04P

-_=-IfLe17241 7/41114

Fig, 543. Sistemul exagonal propus de Cauehon.

Schesnele metanice sunt propuse de Barbieri.,((Pig.-.,398 U. sistem bipolar' elikic sauiperbplib, fig.: 265 U.- G'.); tripoiar.)1(tatinghiular

fig. 266 U. G.) , patruixdai: (Patrat)viAceste'sche-

'G.) adici

feint,

c? YIN

db.*t.

.

www.dacoromanica.ro

956

me insa privesc numai marile artere de comunicatit-faIa de polii de atractie ai circulatiei, §i pot fi com-binate cu oricare din schemele geometrice sus ara-tate intre ochiurile acelor artere principale. Sche-mele mecanice polare, revin de fapt Ia scheme geo-metrice stelate.

Bucurevii prezinta la arterele de mare circulao schema radio-concentrica.

Din centrul Bucure§tilor (Sf. Gheorghe) plecauin secolul XVI §i XVII vre-o 7 drumuri mari intoate directiile tarei ro.-nane§ti. Acestea formaua

Erklarung

.0"(Ate $0107(Din. .1 Amen%

.141.1AAPI

Hae

11

Fig. 544. Sistem circulatoriu radio-concentric la Berlin.

scheletul radial at oraplui. Pe tale artificiala, insecolul XIX, s'au dezvoltat §i cateva artere inelare,insa incomplecte, a§ ca acum ormul poate fi consi-derat cu o structure radial-inelara (fig. 40 U. G.).Cam la fel s'a petrecut §i cu Berlinul 544)..De fapt la fel se prezinti schema cre§terei actualea oraelor mani, adica in forma tentaculara, pe candy

ewasse,..

w

,

(fig.

www.dacoromanica.ro

957

arterele inelare, ce se creiaz5 in mod artificial, ail.scopul se indeparteze circulatia nefolositoare din.centrul ora§ului. Am indicat cum se studiz5, de ex.la Bucure§ti, o artery inelara centrals (pag. 441,fig. 281 U. G.). De fain Ins asemenea artere ine-tare nu au o circulatie intense de cat in orarlemari §i foarte maH. Arterele inelare pot fi uneoricvitate, de ex. in sistemul dreptunghiular-diagonal,prin o dispozitie ca in fig. 545.

Fig. 545. Sistem dreptunghiular-diagonal pentru inelul central.

Oricare ar fi sistemul, strada poate fi clasati, cafuneciume circulatorie, in: strada de mare circulatie(principali) §i strada securtdarci (circulatie redusi),aceste ultime putand fi str5zi (deschise la ambelecapete), pasagii (treceri inguste) sau impasuri(alei, infundituri),

Artera de circulatie (strada principals) este sauuna de penetratie (radia') pentru legaturA inter-urbana; sau de ocol (inelara), de legatura intrecartiere; on diagonals, care poate lega direct doipoli de atractie, de circulatie sau transport (pag.

www.dacoromanica.ro

958

541, U. G.). La aceste artere trebuiesc studiatemassele in migcare (pag. 399, 420, U. G.).

Strilzile secundare servesc mai ales scopurile eco-nomize gi igienice. La acestea pot fi intrebuintatesisteme geometrice, cand terenul e ges, dar mai des

Fig. 546. Strizi de locuit in o lotizare Is Liege

nici o schema, cand terenul e accidentat. Mai cu-rand se cautli scheme igienice, ca cele antifonice giantistaubice (fig. 282 U. G.), sau cele actinometriceon heliotropice (fig. 249, U. G.).

In ce privegte insa moderne pentrustrazile secundare, dam in fig. 546 un tip belgian.de lotizare de la Liege, asemanator cu tipul olan-dez din fig., 547 de la Nieuwendam; in fig. 548 unul

gi

www.dacoromanica.ro

959

heliotropic danez, din Damhussoen, iar in fig. 549,un altul german din Bad Di Isenberg (Colonia).

II 1 r\-'1,

`),-/JO 441 xi 1%, I I I

\"1.I I I \*.1 II

...

if [Ili_

rt; .

b7.1.)0e.1VN5PLAN NIY.C.IVZNDAI,! I

Fig. 547. Strazi de locuit din lotizarea olandeai de la Nieuwendain.

Cea mai mare parte din strazile unui ora§ au oeirculatie gi un interes pur local, adica pentru a daaccesul gi asigura igiena necesara locuintelor, gi deaceia se numesc gi striizi de locuit. Aceste strazi im-part in blocuri terenul cuprins intre strazile prin-cipale, iar traseul, orientarea gi largimea for se alegaga ca sa se satisfaci cat mai mult o economics gi obuni repartizare a terenului pentru constructie(pag. 472, U. G.) afar de cerintele de igiena gi deestetica aratate in «Urbanistica Generalil>>. Uneori,Cu timpul, parte din strazile de locuit devin comer-ciale gi de circulatie, din cauza unor -modificari instructura oragului.' Strizile de locuit se ming a se

1Lit. ; 7

1 i 1 1.1.1

IN

.1, 10,,1

mil Nim '..,'";\,\ .1=n /t!I,

517., ,

WO;seco,

. .

. _

. 1, --

www.dacoromanica.ro

9E 0

.f.xecuta cat mai economic §1 de aceia ele urmaresccat mai mult configuratia naturals a terenului, darau §i o subordonare fats de arterele principale, cumse vede in fig. 550, o propunere a lui Rygner. Catprive§te forma $i marimea blocurilor (ca lungime

Fig. 548. Schema heliotropicil la lotizarea Damhussoendin Danemarca.

§i latime), la care astfel de strazi urmeaza a da na§-tere, aceasta depinde de zona §1 cartierul in carese afla. Vom da indicatiuni ca dimensiuni la para.graful corespunzator.

Impasurile (alei, infundaturi) se executa de

Intnummamunnmuniinnummonui

LITI1F1 ig\unninmummunkIM1111

mnm1111011111111

II III

111111111111111

ilinllll

\

miumminumni,mull=MI IM

www.dacoromanica.ro

961

cele mai multe on pentru utilizarea terenurilor inscop de a da acces la cateva cladiri de locuit, une-cri avand aleea un caracter particular.

Fig. 569. Seheniii actinometricii in lotizarea germani dinBad Diissenberg (Colonia).

Tendinta este ca asemenea alei particulare sa numai fie permise, c'Aci sunt rau intretinute. In F'ran-ta votat o lege pentru ca toate caile particularedin Paris sii devini publice, iar lucrarile edilitarenecesare si fie platite de riverani in 10 ani.

In Bucureoi, aceste impasuri au 'Ina un carac-ter oriental, adica de fundkuri, cu total dezordo-nate, §i constitue chiar o plaga insalubei §i neeste-tica. In ornele-gradini engleze altfel de impasurii§i g5sesc dese intrebuintari pentru a realiza loturipentru locuinte lini§tite sau piete artistice, on spa-

www.dacoromanica.ro

962

to libere pentru sporturi. (fig. 144, 233, 282,U. G.).

G. B. Ford recomanda ca in fundul impasurilorsi se prevadi locuri de intoarcere largi de cel pu-tin 18 m. pentru ca un automobil modern sau chiarcamion sä poati intoarce cu murinti. La Bucure§tise admite 12 m.

Fig. 550. Propunerea Rygne, pentra strizile secundare.

In un proect de regulament pentru parcelfiri, aloraului Bucure§ti, stabilisem cazurile in cari sipoatii fi permise impasurile §1 cand nu se admit, sprea se impune strizi deschise la ambele capete, invederea asigurfirii unor forme rationale la ,blocuriBan pentru o mai lesnicioasi circulatie §i legaturgintre strizi.

Pasagiile sunt in genere de evitat, din motive igie-nice; totu§i acestea se admit in regiunile intens co-merciale, de obicei intre doufi strizi paralele lamica distanti intre ele, dar pasagiile sfi poati oferi§i lucrfiri estetice. Atunci acestea au o regulamen-tare mai severe. In fig. 551 dam in plan pasagiile

www.dacoromanica.ro

963

Villacros §i Maca din Bucuregti. In unele (mar eu-gleze 86 intrebuinteazi pasagiile ca alei nu nai de

PR ZFECTCER ra Po 'm 1LiTi

tEi

R DACAT:G

li 1-/Z/.01

2plO

Fig. 551. Pasagiile 'Macros pi Maca din Bueurepti.

serviciu, unde accesul principal este pe o stradii nor-xi-mitt de locuit (fig. 552).

cALE,,

r-ri

\

www.dacoromanica.ro

964

chestiune.care se pune la fixarea retelei arte-relor principale de circulatie este aceia a marketochiurilor retelei, in vedere ca acea-veasca cat mai bine circulatia, faratimp prea oneroasa pentru ora§. Daca

retea sa deser-a fi in acela§aplicam §i aici

k

V

' x.' ,A7/ 4' ,/ .// A./.'"

eA ', .- '

r-zAT :u[4.7,7ff4r, v., y / , il,..4.A0

x . ,(A ...N.7w.4:03 4,74.."

...

Fig. 552. Alei de serviciu (pasaj) tip englez.

metoda lui Sierks a zonelor de influents (U. G. pag.437) de la liniile de transport in comma ') pentruplanurile locale urbanistice, atunci constatam caastfel de ochiuri Bunt convenabile daci distanta in--tre arterele radiale variaza de la 800 la 1500 ru., iarcea dintre arterele inelare de la 1500 la 2500 m.Asa dar, suprafetele unor astfel de ochiuri ar fi deminimum 120 ha. §i de maximum 375 ha. sau ro-tund de 1-4 km. p., apropiindu-se de limita infe-riors data sunt spre centrul ora§ului, §i de cea su-perioara la periferie. Mentionam insa ca aceastaeste o apreciere, care poate fi modificata (in sen-

1) H. Sierks: <KWirtschaftlicher Stidtebaux. pag. 189.

,

_._ .. _ :_. 40

.,.,

W7Z7/4 4" /Z/414 1/2 ////////7.,/ /Z. 1.) .%//:// //7. 7 7 77

.',451"M f

Szv

-twww.dacoromanica.ro

965

sul micgorirei suprafetelor) cu cat oragul este uncentru mai important gi clkdirile Bunt mai inaltEt.

Liibke l) constata ca in oragele germane astfel deochiuri ale retelei principale au o lkrgime de 750--1000 m. gi poate fi considerati ca o bunk dimensie

Fig. 553. Traseu mint, neebtetic.

medie. Asemenea el recomandi ca, suprafetele maimari ca 1 km.p. la ochiurile retelei de mare circula-tie sk fie evitate. Observim insa ca Liibke s'a ocu-pat in deosebi de oragele cu circulatie importantk,deci de oragele marl.

C. Structura strkei cuprinde: traseul, profilul inlung, profilul transversal. suprastructura. infra--structura, incrucigerile, alinierilc.

Traseul difcra, ca cerinte, la strkzilr de circula-tie mare, fatk de acel al strazilor de locuit on alpasagiilor, gi mai ales. fati de acel al unei avenue-ori esplanadi, adica de al strkzilor monumentale.

Traseul poate fi in linie dreapti sau frantk

1) tUrbanismul, anul 1932, pag. 353, .

gi:

www.dacoromanica.ro

mai ales curbs. Dar curbele pot fi inteo singuri di-rectie sau sinuoase, cu raze de curburi mici saumari. Liniile drepte pot fi de lungimi mari sau re-duse. Liniile frante, mai ales pe portiuni mari gi lastrade de mica importanta, nu se mai recomanda,mai ales din punct de vedere estetic, (fig. 553) ciiciele ugor pot fi adaptate in linii curbe, prezentandsub aceasta forma avantagii in plus.

Fig. 554. Traseu sinuos neestetie.

De asemenea traseele sinuoase pe lungimi scurteaunt neestetice (fig. 554).

G. B. Ford recomanda 1) curbe cu raze de mini-mum 100 m. corespunzand la iuteli de circa 50 km.pe or gi largimi de circa 12 m. la partea caruta-

iar la colturi cladirile si aibi tegituri (retra-geri) de cel f)utin 10 m. pentru a rasa libera vede-rea. La iuteli de 20 km. /ors raza minima pentruvederea libera necesara este de 48 m. iar la iutelide 100 km. /ors raza minima de curbura este de880 m. ,t,

1) G. B. Ford: cL'Urbanisme en pratiques.

;6,..- , Kr8 .;7'- . j 2 : iie.

4v ,,..,-44,.... ,......', 1,

_... . ..,k,

,-

bx,, 'r

bilk,

966

www.dacoromanica.ro

967

La curbe, atunci cand artera nu este construita,

Fig. 555. Semnalizare la curbe.

trebuie a semnaliza de departe curba, prin para-

Fig. 556. Perspectiva arcului de *timid pe Avenue des ChampsElysees din Paris.

-

11644Stii.if*t`r *4614

.

--....

1

1 -7 . d -.1

www.dacoromanica.ro

968

pete colorate alb gi negru, atat spre taluzul in um-plutura, cat gi pe taluzul in taieturA, iar axul traseu-lui si fie indicat in pavaj pentru a se evita coliziu-nile, ca in fig. 555, care reprezint5 o astfel de goseain apropiere de Genova.

Pe tend avenue-urile cer traseul drept, de ogime nu prea mare (de 25-30 on latimea stradei)inchise de perspective, ca la Avenue des ChampsElysees din Paris, fig. 556 (gi fig. 323 U. G.) espla-

Fig. 557. Esplanada Invalizilor din Paris,

nadele cer largimi foarte mari, dar pe lungimi inlinie dreapta reduse (de 7-10 on largimea), cala esplanada Invalizilor din Paris (fig. 557 gi fig.338 U. G.), sau ca la esplanada Patriarhiei din Bu-cureoi (fig. 393, U. G. gi fig. 558).

Strazile cu circulatie chiar intense pot fi in linie;dar cu raze suficient de mail, de ex. de 200-

500 m.; la curbe insa trebuesc sporite 15rgimilestriizilor, pani la 30-35 m. Se admite ca pentruvehicule cu viteze mari este chiar mai avantajos,

Jun

.41'

Alt=-.16.'

curbs,

www.dacoromanica.ro

969

pentru conducatorul vehiculului, un traseu curb curaze mare de cat traseul drept, fiindci vede ce sepetrece in fata lui cand vrea si intreacii alt vehicul.

Fig. 558. Esplanade Patriarhiei din Bueuresti.

Fig. 559 reprezinti strati curbe importante dinoragul Liege, iar fig. 531 §i fig. 327 U. G.) micaz din New-York. Totu§i pentru strizile comercia-le importante se preferi linia dreapta, de oarece peambele laturi privaliile ofera aceiag expunere pri-vitorului, pe cand la strizile curbe laturea concaveeste mai avantajat5 mult de cat laturea convexii,care reprezinti lungimi mici expuse vederei; deaceia laturea convex uneori se taie in linii dreptesau in o dantelli de linii scurte concave (fig. 560).Acest fapt se poate observa §i pe Ca lea Victoriei dinBucure§ti unde pravaliile mai ciutate gi trotuarelemai circulate aunt cele de pe portiunile concave.

. . -

www.dacoromanica.ro

970

De regula traseul strazilor de circulafte trebuiesa uneasca nodurile de circulatie prin linii cat maiscurte, adica cu o linie dreapta. (and insa terenulaccidentat sau alte obstacole, on motive de estetica

Fig. 559. Strada curbs in Liege.

indica traseul curb, nu trebuie si pregetam a faceuz §i de aceasta linie, dar cu raze de curbura mari,niciodata mai mici ca 50 m. 1) pentruca §i tramvaiulsil se poata inscrie. Linia sa nu fie sinuoasa, cad

/Pig. 560. Diferite tratari a laturei convexe a unei strezi.

1) C. Sfinfescu: lEdilitate--Constructia strizilor).

//,

//

_

www.dacoromanica.ro

9'11

acestea nu sunt avantajoase iutelei mari, earl .cervederi libere pe lungimi de 200 m. sau minimum100 in. (Lab he) §i supralargiri in curbe pang la 3m. cand raza e sub 300 m.

La Paris, unde pentru motive de ordineneasci pentru styl, s'a' intrebuintat constant liniadreapt5, atnnci and aceasta lithe nu a fost

s'a recurs la linia franti cu aliniamente lungi,in loc de cea curbs. Astfel manic bulevarde ca:b-dul des Ita liens, des Capucines gi Madeleine, careurmAresc traseul unor vechi fortificatii, forMeaz5 olinie frant5 pe portiuni lungi §1 drepte, Ora' la de30 on latimea acestor bulevarde. Bulevardul Br5-tiand gi b-dul Lascar Catargi din Bucure§ti, urmea-za asemenea un traseu frant.

StrAzile de circulatie prea lungi, precum b-d Se-bastopol din Paris, lung de 2,3 km., rue de Lafa-yette de 4,5 km. (raport 200:1), Friedrichstrasse inBerlin de 3 km. lungime, pierd din valoarea lor es-tetic5 din aceasea cauza. oseaua Jianu din Bucu-revi este in linie dreapt5 pe o lungime de 1400 m.§i cu raportul 20:1 fati de 15timea ei; aleia princi-pall' din Cigmegiu are raportul 17 (fig. 369 U. G.),iar esplanada din Parcul Carol, raportul 8 (fig. 331U. G.).

La str5zile de locuit traseul poate fi mult maivariat, adica cu linii curbe elegante, racordate culinii drepte, care s5 corespund5 atat cerintelor tere-nului cat gi celor estetice; totugi, la impasuri (fun-d5turi), din cauza scurtimei lor, linia dreapt5 aaxului este de recomandat (fig. 561 §i 562) §i potfi mai inguste, sau adevArate scuaruri, ca in Zurich.Pasagiile pot avea forme in plan foarte variate,dupe imaginatia arhitectului, in raport cu utilizarea

gi

politie-

realize-

www.dacoromanica.ro

972

clidirilor riverane sau cu condiOile impuse de te-renul de constructie, ca la pasagele Villacros gi

Maca din Bucuregti (fig. 541).

1.-4,,0.IlLak IPII 0ziMIr, NV

4 N\I.

AN.I4 WALei °Li

V\NVi\W.,"&w..NNr".

rsi/mjIN= kis=IL f.1

I =MN'MIMM'9I

Fig. 561. PsendoimpassurH en diferite forme.

In Praga, pasagiile sunt foarte numeroase gi va-riat tratate.

INK

ZOA "1111mi

eN

Fig. 562. Impassuri scueruri din Zurich.

In Paris in ultimul timp (de ex. pe Avenue des

i077.651.

ll

4,

x's7

74

,

r4

crj ...mg, cm,Ini 1111

7 rr

www.dacoromanica.ro

973

Champs Elysees) asemenea pasagii an luat un ca-racter monumental, dar totdeodati utilitariste, pre-cum «les Areades>> §i. des Portiques>>.

In ora§ele-gradini §1 in lotizarile eftine moderneintalnim o mare variatie la traseul strazilor de ioeuii,§i mai ales prin combinatia pasagiilor sau impasu-rilor (fig. 144, 145, 146, 233, U. G. §i 546, 547)pentru a economisi terenul ocupat de strazi §i chel-tuelile cu constructia lor, cum §i pentru a obtine as-pecte estetice.

Fig. 563. Strada °Mica pe liniile proprietatilor.

In orice caz traseul strazilor, acolO unde terenuleste deja' divizat intre diVer§i .proprietari, trebuie saofere solutiuni care' tale. proprietaiile intenn modeat mai avantajos 'la construirea lotnrilor §1 sa res-pecte pe Cat posibil situatia §1- limitelorexistente ale proprietatilor.

De aceia este recomandabil ca strazile noi'proectate si tale cat mai normal litnitele proprietatilor,nu prea. oblic, pentru ca proprietarii sa nu fie siliti

emistruiascii in dinti (fig. 563) sau §i mai.neestetic, cum e-vede in. fig. 564, care refreiinta

cladirilor

sisitita-

www.dacoromanica.ro

974

Oa din str. Tudor Vladimirescu din Bucurevi. Acestinconvenient se poate deseori evita, in felul cum searatii in fig. 565 comparativ5, firli a se recurge lacomassiri sau la alte ameliorari ale formelor pro-

chestiuni de care ne vom ocupa in capi-tolul rezervat therapeuticei urbanistice.

Fig. 564. Constructii in dinti pe Str. Tudor Viadimirescudin Bucuregti.

Tot la studiul traseului este de observe gi cazulstradelor ce urmrtresc coastele unui deal (cornige).Asemenea strade se pot executa fie pe creasta dea-lului, fie la poalele lui. In primul caz coasta e este-tic si raman5 neconstruita gi si fie plantati; in ca-zul al doilea se olnin frumoase efecte dace coasta seconstruiegte in .sistemul vilelor izolate cu respecta-rea servitudinei anon altius tollendi». Alteori seconstruiesc doui strati, adica una sus gi alta jos, dincare cea mai superioara se trateazA ca pi-omenaaiar coasta devine un pare. In mod analog sestudiazii -traseurile striizilor dealungul falezelomirilor, mai ales in steiunile balneare. 0 soluIieestetici prezinti bulevardul din Constants (Marea

> <"

www.dacoromanica.ro

975

.Neagrii) care urmare§te malul marei, trece pe 14ngicaiino, dar exists §i alti ramura mai sus, pe creastkiar' spaliul dintre ele este amenajat ca grading

-'.'11111111111linj irlingbegh,,B714.,.2.----, ...,-,,,,7-i: ---........, v , f , , /.

,,_ ,ft

rh

lfa/sre/- ighfehn Ray

V, /1. Ar

--J 1----__-_,_11-11ifentiffillialkam

Mannill 1190741114liiTieAZIII al I Allar r a PP/.--_--..

7 %

Fg. 565. Strati not trasate normal pe liniile proprietatilor.

()data cu studiul traseului se examineaza, in deo-sebi la strazile de Iocuit, §i orientarea strazei dinpunct de vedere actinometric sau heliotermic (im-propriu numite §i strazi heliotropice), cum am ara-tat {U. G. pag. 221-4223, 326-339), precum §idin punctul de vedere al expunerei la vanturi (U.G. pag. 228, 328). Am vizut ca pentru strazi maid-

;

ryr

144/4e/m

pn-blica.

www.dacoromanica.ro

976

ritatea autorilor recomandi o orientare N-S (decicasele an frontul la E sau V) gi NESV, (la Paris)sau NV--SE (la Bucuregti), degi Neuman') consi-deri aceasta parere eronata, caci ,zice dansul, nujusta orientare intereseaza, ci ungbiul razelor fafa decladire (intensitatea solara) ; gi in acest caz orienta-rea cea mai avantajoas5 a frontului casei, deci gi astradei, este E-V gi apoi N NV-S SE, ca avand coefi-cientul util de insolare respectiv 1 gi 0,97, in loc dealte directii, ,ari au un coeficient mai mic (deex. direotia NS a frontului casei nu are de cat 0,61).MenIionam ca de fapt toti autorii sunt de acord, cacitrebuie facuta distinctie intre orientarea strazii giorientarea fatadei casei, cele dou5 orientari fiindperpendiculare una pe alta.

Orientarea strizei la studiul traseului are o im-portansa cu atat mai mare -acolo unde regulamente-le admit o constructie mai inalta. De aceia BiuroulMeteorologic at Statelor Unite a facut studii apro-fundate actinometrice') din care s'a tras concluziaca, atunci cand soarele are cam 60° la zenit, ener-gia solar bactericide gi mai ales aceia a lumineicerului este aproape de maximum; iar cligeele acti-nometrice luate cu aga zisa «Sky Camera>> demons-treaca ca, la o or din zi, influenta razelor ultravio-lete asupra cligeelor este aproape constants, oricarear fi orientarea placei fats de cer (fig. 566). Deciorientarea cea mai avantajoasa a stradei este aceia

1) Neuman: <Influenta luminei solare 1a orientarea $i liirgimeastrizilorx. (Gesundheits Ingenieur, 25 Febr. 1933) gi (Urbanismul",1933, pagina 366.

2) C. Sfinkscu: cOrase Americane, (cUrbanismult., pag. 41,until 1934).

www.dacoromanica.ro

977

care expune fatadele caselbr perpendicular pe razelesoarelui avand 600 la zenit. Aceasta inseamna ca arfi de ales o orientare variabila in timpul anului gicu localitatea, intrucat acest unghiu it are soarele laore diferite in fiecare zi, variind cu latitudinea lo-calitiltei. Tinand seama de simetria acestei pozitii

Fig. 566. Cli§eu actinometric in State le Unite

fail' de meridianul locului §i o medic a acestorpozitii din timpul anului, cum §i de heliotermie §ide directia vanturilor, ne face si riimanem la aceia§concluzie de mai sus: orientarea buns este NVSE(in Romania-Vechiul Regat) §i NESV de ex. laParis.

Profilul in lung al strazilor trebuie studiat nu-mai in acela§ timp cu traseul lor, de care este in

Tra 11/4 12/ ' I.

de

www.dacoromanica.ro

978

strfinsi dependentii. Acesfprofil cats sa indeplineas-ea conditii suplimentare pe 15110 cele cerute la o§osea sau la un drum obi§nuit. Astfel, pe linga con-ditiunile de esteticA §i igiena, mai trebuie sa. inde-plineasci §i conditiuni tecnice §i economice, specia-le strazilor orii§ene§ti.

Trebuie c5utat ca axul str5zei s5 se afle la cel pu-tin 0,60 m. deasupra nivelului cel mai ridicat al ape-lor in timpul ploilor mad §1 repezi, de oarece cana-lizarea de sub strizi s'ar putea umple cu ap5 gi pro-duce inundatii, care s5 intrerupi circulatia pietoni-lor, sau chiar a vehiculelor. Axul strizilor trebuies5 fie §i cu 0,50-2.00 (dup5 caz) mai sus ca five-lul terenurilor de constructie invecinate, spre a eco-nomisi transportul p5mfintului rezultat din s5p5tu-rile cradirilor, c5ci acesta va servi la nivelatul curti-ior, in vederea scurgerei apelor spre strad5. In ge-here se caut5 s5 se evite alegerea unui profil longi-tudinal al unei strizi, care s5 dea nagtere la trans-,porturi de pknfint §1 mai ales la umpluturi mari(peste 2 m.) ; c5ci acestea continuu s'5 taseaz5 giatunci sufer5 toate lucr5rile edilitare ale str5zilor gicer intretineri .,costisitoare, precum conductele deap5;canalul, cablurile etc. §1 mai ales pavajul.

Str5zile cu un traseu in faetur5 (debleu) sunt in-comode, din cauz5 ea di nagtere la transporturi im-portante de pamfint de pe propriefitile vecine pen-tru nivelarea lor, sau dac5 aceasta 'nu se face, atun-ei- strada este mai totdeauna greu de mentinut cura -

ti, far5 noroi, din cauza scurgerilor de pknfint instrad5 din curtile riverane nepavate; apoi accesulla propriet5ti este' dificil.

Sunt uncle strizi deja existente prin orage cadau declivit5ti prea mari, cauzind pierderi enorme de

.

www.dacoromanica.ro

. 979

energie. Aceste rampe trebuie micgorate. G. B. ,Forda aratat ca New-York, Boston, Philadelphia, Pittsburgh au cheltuit sume importante in ultimul timepentru a micgora asemenea rampe la calk principa-le de acces in orag, chiar cu riscul sa. mareasca decli-vitkile strazilor laterale mai putin frecventate.

Pentru inlesnirea circulatiei gi in raport cu felullpavajnlui, la profilul in lung al strazilor trebuie sanu se intreaci rampele limite maxime. Evident cafixarea acestor limite se tine seama gi de posibilitati,can depind de configuratia terenului. Principiile:calauzitoare sunt: in regiunile accidentate se admitrampe mai man de cat in regiunile gese; la pavajele:en rosturi rampe mai man ca la cele. lisse; la stra-zile cu circulatie pur locals se admit rampe mai maride cat la arterele cu circulptie imp ortanta, underampele gi pantele trebuie sa fie foarte recluse. De.exeniplu, pe calla in regiunile §ese, nu se dau stra-zikr pante mai man ca 5%, in regiunile de deal se.poate merge pans la 10%, iar in cele muntoase nu.se poate uneori evita rampe chiar de 15%.

La pavajul Mac-Adam se admit rampe pans la.10%; la cel de piatra cioplita cel mult 59/o; la celde lemn maximum 2,5%-3 ° /o; iar la eel de asfaltgi mai putin, adica pans la 1,5%, Strazile de cir-culatie mare sa nu alba rampe mai man ca 30i0;.cele de circulatie secundara nu mai man ca 5%, pecand cele de locuit pot avea rampe chiar de 10%...Tranivaiele nu admit pante mai man ca 6%, clegiuneori eau executat gi cu rampe de 100/0, in care'caz exploatarea for nu este destul de sigura, mai ales.iarna. Trolleybuzul admite rampe mai man.

' Trotoarele in genere pot avea rampe mai pronuir-late, pans la 15%, gi chiar trepte, dacil rampa trece

lat

www.dacoromanica.ro

980

de 15% (dupa alIiiChiar dela leo in sus urmeazisa se execute trepte).

Pentru scurgerea apelor superficiale (la rigole),sau transversal) spre gurile canalelor, se recomandiinsa §i pante minime in raport cu felul pavajului,adica cel putin 40/0 la pavajul de piatra,. 3% la celede lemn §i 2,55% la eel de asfalt1).

Se mai recomandi ca profilul la schimbarile depante sa se rotunjeasca, pentru a nu apare brusccreasta, transversal pe axul strazei, cad nu e niciestetic, nici favorabil

Fig. 567. profil in lung concav

Mara de recomandaliunile de tecnica §i economie,profilul in lung trebuie sa indeplineasca §1 reguli

e esteticii, si foarte des uncle strazi orhene§ti audevenit celebre prin profilul for favorabil, precuinAvemie des Champs Elysees din: Paris (fig. 556).Vaclayska Namesti din Praga (fig. 323, U. G:), charB-dul Elisabeta din Bucure§ti se prezinta estetic,din' cauza profilului for in lung concay. Esplanadadin Parcul Carol din Bucur.qii pOate fi consideiata

I) C. Sfinteicu: 4Edilitatea, Constructia strizilor.

circulatiei.

www.dacoromanica.ro

981

deasemenea cu profit in lung concav (fig. 332U. G.).

CoFe proectukiColt, terenului

naPural

RainPRofunpv

Pc7/7/4

11111111111111111111111111111141111111111111111111111111111111

a) prio curbura

10

ill*///flifflf/V4MaIMMIllyildaii,14,,,zillte,Itettillifel.:11:_......,...--...

6) pin defia.iare

(1 ) frin largire aRzaree unui monument

Fig. 568. Dispositii Lyre a evils inestetieul profilulni convex..

Alera414

_

TIT7711717,7,771,77177717,71

.11

www.dacoromanica.ro

982

Chiar cand se execute o stradii cu o pants de2,50/o aceasta apare clar ocliiului pe teren ca o con-caVitate, 'care e cunoscuta ca mai estetica de cat unprofil orizoutal §i mai ales de cat unul convex. Unprofil in lung concav §i estetic recomandabil pentruo strada ora§eneascii .de circulatie ar avea pantele28%0,:20%o, 'no, 3 %o §i 1%o (fig. 567).

Profilul in lung convex se prezinta anestetic. din.causa lipsei de perspective, caci perspectiva defront se pierde la orizont in linia pavajului §i ce-rtilui.

Fig. 569. Sos. Jianu din Bucure§ti (vedere spre Plata Victoriei)

Cand nu se poate evita un profil in lung convex(cu cocome) atunci se poate recurge la o tecnicaspecials de estetica, la unele artificii creatoare deperspective interesante. Fig. 568 lamure§te catevadispozitive care elimina parte din inconvenienteleprofilului convex. adica fie prin introducerea uneicurbe in punctul culininant, fie prin o deplasarelaterals a axului strazei, fie prin introducerea unei

www.dacoromanica.ro

983

adc irate piete care si procure o perspectivefie prin o largire importanti a ciei in care si poatiincipea un monument izolat.

Soseaua Jianu din Buourevi prezina dezavanta-jul profilului convex, de§i sivatia aici s'ar fi putut'ameliora de la inceput prin terasamente, cici §o-seaua s'a deschis inainte de 1912 prin terenuri ne-construite. Inconvenientul s'a remediat pulin, prinarzarea la intersec/ia 5os. Jianu cu str. Ion Mincu aMonumentului Aviaciei, (fig. 570), dar din neferi-cire acea riscruce nu este suficienti ca suprafali in

Fig. 570. Soseaua Jianu din Bueure§ti(vedere spre monumentul aviatiei)

raport cu lirgimea 5os. Jianu, iar amenajarea uneipiele ar da loc la exproprieri; in schimb in directiainversi, spre Pia la Victoriei, profilul in lung pre-zinti un aspect avantajos (fig. 569).

Cand o sradi deburazi in alta, este bine ca lapunctul de intersectie si se amenajeze unalier (o-rizontal) de 20-30 m. lungime (fig. 571).

axiala,

www.dacoromanica.ro

984

Profilul transversal este determinat in primul randde Largimea stability pentru strada. La un profiltransversal avem Ins de studiat: Largimea, folosin-ca lui, pcmtele transversale, incadrarea.

Largimea trebuie si fie in raport cu intensitatea oifelul cireulatiei, cu cerintele igienei, adica pentru osuficienta aerare oi expunere solara; in fine, in ra-port cu inaltimea cladirilor ce limiteaza strada, cudestinatia for (congestionarea temporary a stradei)oi chiar cu monumentalitatea ce voim a i-o

Fig. 571.

Largimea ce se da stradei spre a satisface circu-latia formeazi alinierea stradei; pe cand largimeace se Iasi intre fronturile cladirilor, spre a satis-face cerintele igienei §i adeseori ale esteticei, for-rneaza alinierea cladirilor.

Largimea strazilor de mare circulacie a fost exa-minati, in raport cu felul traficului, in UrbanisticaGenera la (pag. 420-426), cu care ocazie am indicattipuri de profile transversale pentru arterele de eft-culatie proprii pentru regiunea Bucuresti (fig. 274U. G.). Pe and strazile de locuit au mai totdeaunaLargimea suficietia circulatiei for locale viitoare,strazile destinate circulatiei intense primesc in gene-re o circulatie din ce in ce mai mare, pe masura cese desvoltit oraoul. De aceia acestora trebuie sa li sedea de la inceput o largime suficienta, care sa sa-tisfaci atat nevoile actuale, cat of cele ale viitorului

da.

www.dacoromanica.ro

985

cat de indepartat. In adevar, strazile de eireulaveexistente in ora§ele mari de cele mai multe on au

12,C-ILVA1 . 'PRIX%tPL 33;krnaCairri 01 VrA If 16

'ISOSERAC.J.C\ BON/CAP/A R TEIII-ME PI/M,-A UICTORizi 51 cc,,,,,,

.* .

LEa MOSILORMIRY 5177 AgsMAIIA SI SOS 5-rE Ca MAIM

16.6e- -

i. 6 co

STR G CI NIn-rpm 5T GOLLSCLI Si B. IBRAIIN.

BULEV tr-iDEENDENTEI;r1-1-Rt 5-rp S,VZ CO,R-OCE

r-r-4.-r- - Lee - eo -

BCILEL/ COTROCEri )INTTAL BLIL .111DLI. 51 91-R PTALJ-CINGIT

sosEpc_IA PaxANTELimor,(BULLV FEB DI ri NID)

24.o o-

Fig. 572. Diferite profile transversale din Bueuregai.

rlimas insuficiente §i s'a recurs, une on la rirgiricostisitoare §i penibile, alteori la deschiderea destrgzi paralele cu primele, zise aesciirciltoare>> sau

.t.

rf

- -1.4.e...

,

-I40. -

s/D,

r *1= . 13: -

SF F.-LE, -rriz iL 11

7. J-0

ST.- VOCIA

-

www.dacoromanica.ro

986

ccolectoare>>, care sa is o parte din circulatie. Cate-°data se mail a deplasa polii de atractie ai circula-tiei in alte pirti ale oragului, spre a desscarca astfelde un trafic prea mare o stradi sau un carder de-venit insuficient §i astfel sa se canalizeze circulatiain alte pirti ale ormului, pe alte strazi mai largi,cu care ocazie se recurge §1 la o selectionare a trafi-cului.

2 Fiji II. Ell

1 1 . I1 1 '

Lts-or.+4:4'...taa+aa'-of.1.-23::-.3--Islo" ; 6 4, 9-0-erl40--,

r:sb 11: 7:ii V ' ' 1 k II 1 I veraa I t n' U. i II :kw.". l!e., . w" it.' mulcted'3 I k ..litilsely owned!

I I

I Slow I 1 I. sal I I Sic.Walk I ..halo. Inolley 'etudes l reales I vehicles 95,41t

Fig. 573. Profil elastic.

Pentru a nu se cheltui prea mult deodatil cuintretinerea §i pavarea strazilor prea largi, se pre-vede fientru un inceput, cand circulatia nu este incamare in fats caselor, gridini cu caracter particularde minimum 4, mai bine 6 m. latime necesari uneibune intretincri. Aceste gradini vor fi trecute p5rteicirculabile numai atunci and circulatia se inten-

§i s ;rada a devenit insuficienta. In acest scopprofilul transversal se studiazil ca <<projil elastic*

A m,

0I 1

r ." t. is-

sifica

www.dacoromanica.ro

ti

987

Aka' transformarea lui di se faci cu cheltueli catanai mici, atunci cand circulatia va cregte. Aga amprocedat cu bulevardul circular ce leagI, trecand peangil parcel palatului Cotroceni, goseaua Cotroceni

_J

&NA/ 11,47 lethalINDUSTRIAL, INITIAL MAGI

rk-S

-

Malt: mV ; Tw.M i hrlanslasa i

INDUSTRIAL. SINAI. STAGE

WCP.."1 ay.IY :wee; Twee yew.

COMNENtIAL. INITIAL STAGE

.NA

Fig 574. Profile elastice pentru strizi industrials gi comerciale.

cu b-dul tirbei Vodi prelungit din Bucure§ti §1 ampropus profilul din fig. 572, care promite a fi trans-format ugor in altul, cand regiunca va fi complec-tart cti construciii, jar circulajia va cregte gi vorexists gi mijloace

to:

W.a 71.0.1

...,....4. Atli Eil,.., -

,8/...ILAA.ha i NUL

binegti. .

www.dacoromanica.ro

988

In State le Unite fie propun «profile elastice>> defelul celor aratate in fig. 573 pentru o largime de46-40 m. la. strazi de tranzit, sau ca in fig. 574, lastrazi industriale §i comerciale, profile propuse dePrescott-Folwell1).

Mn dat unele indicatiuni in Urbanistica Gene-van' asupra modului cum se apreciaza prin calculelargimea definitive necesara unei artere de circu-latie. In acest stop pentru marile artere trebuie sta-bilit nuideirul vehiculelor ce pot trece pe era' pe ostrada, cu o iuteala data, de ex. prin formula luiLewis (U. G. pag. 424), cu corectiunile luisau utilizand indicaliile lui Drexler, bazate pe ace-lea principii ea ale lui Lewis (U. G. pag. 423), sauutilizand datele lui Goodrich relative la numarul§iruri(or de vehicule in raport cu inaltimea con-structiilor de pe strada (U. G. pag. 452), ultimeleaplicabile unor °rage din State le Unite.

Numaratoarea vehiculelor ce tree Ia o epoch peo anumita strada nu servegte de cat pentru organi-zarea politiei circulatiei in raport cu strada existents,dar nu pentru a prevedea viitorul traficului oricareistrazi de circulatie.

S'a incercat a se stabili o formula 2) pentru o ast-fel de prevedere, de catre «Comisia circulatiei pen-tru planul de amenajare regional al ormului New-Y ork>>, §i anume:

T = K. Rn

in care T este traficul, K o constants, R este numilrul vehiculelor ce vor fi inregistrate Ia acea data,

1) A. Prescoo-Folsvell: fMunicipal Engineering Practice 1926.2) C. Sfinfrscu: tOra§e Amerieane) (eUrbanismul anul 1934,

pag. 49).

Liihke,

www.dacoromanica.ro

989

iar n este uu exponent care depinde de orag gi de po-stradei considerate, exponent mai mare spre

centrul oragului gi mai mic la periferie (de ex. nvariaza in New York intre 0,37 gi.0,98).

Prin urmare trebuie studiata curba cregterei nu-marului vehiculelor in oragul respectiv dealungulanilor.

0 metoda analoaga not am aplicat in studiui ar-terelor de penetratie din planul regional al' Bucu-regilor, cand am stabilit largimea acelor artere pen-tru traficul apropiat gi departat pe gosele1). Com-parand numarul maxim viitor al vehiculelor auto,'mobile din Romania cu acela al altor Iari inraport cu populatia gi posibilitatile tarei, amadmix acel maximum la, 600.000, din care reparti-2ate cam 200.000 in Bucuregti gi imprejurimi. Ma-ximum de circulatie pe arterele de penetratie va finumai la anumite ore gi anumite zile gi va fi dat devehiculele de turism (admitem din acestea 70°Ie dintotal, fie deci 140.000) care se vor repartiza numaipe 2-3 din arterele de penetratie (in deosebi pecele ce due spre munti) in circa 6 ore, deci cam10.000 vehicule pe ora intio singura directie pe oartera importanta.

Dupa stabilirea numarului vehiculelor pe .ora setrece la determinarea numrtrului girurilor de vehi-cule necesar spre a se putea scurge pe ora numarulde vehicule, determinat ca mai sus.

Aici intervine iuteala de circulatie a vehiculelor,care limiteaza debitul unei f irgii de circulatie consi-derat pentru acelag fel de vehicule, cad fiecare

1) C. Sfintescu: eentru Bucurecti Noi studii urbanistico.(Calle de comunicatie. pag. 33--37).

zitia.

www.dacoromanica.ro

990

categoric de vehicul are o iuteala medie diferita. Am,dat un tablou de asemenea debite in ipoteza unuirent continuu, fare obstacole, pentru diferite cate-gorii de mobile III G. pag. 425).

De fapt rose intervin tot felul de obstacole caremic§oreazi acele debite; iar in ce prive§te automo-Miele, care pot avea iuteli variabile in intervale des..tul de mari, debitul unei fa§ii difera §i mai mult,.de oarece intre fiecare vehicul trebuie pastrati inmers o distanta, pentru siguranta circulatiei, cu atamai mare, cu cat iuteala de circulatie este mai mare,.dupli o diagrams indicati in fig. 575. Nu insistam

'.....e.1 / 4.

34

E '

.,..rJ Si 231' 'e to

Z.' a

4,, m n' ,3 .... --

./IIIIIIIIN Ko

'.4.

.to4,,,,,, ,,, ,,,,,

. to 250,7

So , 4o 44 So SS J

Fig. 575. Distantele intre automobile la diferite iuteli

asupra felului cum se stabile§te o astfel de diagramii,.dar observam ca la o iuteala medic de 50-60 km.pe or a auto-turismelor, distanta intre vehicule pos-te fi intre 54 §i 15 m., iar la o iuteala medie de 15--25 km. pe or pentru autocamioane, acea distanta.poate fi redusi la 8-12 m. cum aratil §i. Chiodi 1).

De aici rezultA variatia debitului unei figii de cir-

1) C. Chiodi: (Lo studio deli problemi dela traffico stradaleurbano), 1930.

cu --

-

2NIL,

www.dacoromanica.ro

991

culatie cu vehicule identice gi Ears obstacole pe ostrada, atunci and toate vehiculele igi schimbrt deo-data iu4elile for medii, caci distantele intre ele vorvaria. Au fost intocmite diagrame ca in fig. 576 cuvariatia unor astfel de debite, din care rezulta ca

k

IIIMIIMMIIIIIIIMIIIIMIIIMIII11151111111111111MI= M WM re-Nia.11MINI MM. INIII MI1M MUM 'AM IIIIISIMIG7+ "NOM MIIIIMMINIII1111MINEI ME MIMI= , -4111111IN MO11111111/MIIMIMIIIIIMINI "TNINIMINMIME BEIM MI MIMI MN JON: SalMI 111111=..... rismials=72==========

r=i1=011MUWarIVIIMIMMINIIIIIowlINIINCOMINIMMIlh- au srowNW%

immeaslilmelm=====........as.IxIIIurmcau

zh m. Wrmnr=1====M =PI MNSNNM= IIIMININIINNO NM OM MI Mei

Wells hm.orr II IS

Fig. 576. Debitul taei atrial la diferite iuteli ale vehieulelor

debitul maxim corespunde la iuteli de 15-25 km.pe ore, procurand un trafic neintrerupt cam de2000 vehicule pe ore, iar la cel controlat gi regulatprin semnalizfiri, cam de 1000 vehicule pe oril (dia-grama Lewis).

Aga dar tabloul dat in Urbanistica Generals (pag..425) trebuie sa sufere o prima corectiune in raport.cu iuteala de circulatie.

Din cauza unor serii de obstacole ce intervm incirculatie1), unele inevitabile, fiindca nu putemmodifica strada, (precum amestecul traficului, liber-tatea de mi§eare pe strada, variatia largimei strazi-lor, incrucigerile) ; altele evitabile prin masuri depolitie (precum la opriri, la felul de conducere laorganizarea profilului strazilor, la organizarea poll-

,

1) Aceastii chestiune este foarte detaliat Qi matematic studiatide Dr. Ing. II. Liiblee in amasser' and Pllitze in Stadtkorpera,vol. I.

Ili SS

.

.

www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro

993

tiei circulatiei), debitele date de diagrama fig. 576vor fi de fapt din nou micorate §i uneori mult mic-prate, dupa felul §i numarul acelor obstacole.

In fig. 577 se arata cum se poate reprezenta dia-gramatic influenta acestor obstacole, fie a vehicule-lor intre ele (a), sau a unor stationari (b), on aunor incetiniri (c).

Cu toate acestea, cand este vorba de mijloacelepublice de transport in comun, Liibke a demonstratca folosinta for (capacitatea) este independents deiuteala for intre statiuni, de oarece statiunile suntcele ce stabilesc media comerciala. Este de cautat omic§orare a numarului statiunilor §i.a timpului de-stationare, iar nu sporirea iutelei vehiculului.

Dintre obstacole, cele mai vatamatoare debitu-lui marilor artere de circulatie, deci profiluluitransversal, sunt incruci§erile, §i de aceia ne-amoprit asupra for §1 in Urbanistica Genera la (pag.390-394).

lark s'a stabilit de Liibke, cum ca influenta defa.vorabila a traficului amestecat scacle data fkiile decirculatie sporesc, astfel ca str'azile largi au o capacitate mai mare, nu numai absoluta, dar §ifatri de cele inguste §i aceastii observatie e in deo-sebi importanta pentru strazile de tranzit.

S'a cautat a se stabili la diferitele feluri de obsta-cole coeficientul de reductiune a capaciecifei de tra-ffic at unei strazi.

In cazul unor intreruperi complete a circulatici,este formula:

3600n . T.V/0 1003600

in care X°/9 este coefiicentul de reductie, n este nu-

relation,

gi

www.dacoromanica.ro

mirul intreruperilor pe or T durata intrerupereiin secunde.

In cazul unei incetiniri a circulatiei, din cauzaobstacolelor, coeficientul X% devine:

3600 n . TV

X °lo36000 100

unde v este iuteala norniali pentru fagia respectiviide circulatie, Av este diferentiala iutelei (accelera-Oa), adica Av = v v T , in m. pe sec., iar vTeste:

V Vo (1 )si X =

TitV A +

unde T e durata franarei §i durata veritabilli aobstacolului.

Gaud obstacolele stint la distante egale (precumincrucigerile din oragele dreptunghiulare america-ne), X°i0 devine:

r4 = sS+ v. Tin care S este distanta intre obstacole.

Dupe experentele practice flicute in Philadel-phia, s'a constatat urmatoarea repartitie a frecventeicauzelor timpului pierdut, deci a cauzelor care scadcapacitatea de trafic a strazei pentru vehicule faretraseu fix:

incruci§are 83,05%astupare 6,73Neurcare §1 coborfire 4.470/ostationare 1,99%traversare de gine 1,66%agteptare de camioane 0,82"/0reparatii de pavaje 0,679/ointepenire (pane) 0,61%

-11T

t"

. 100

994

.

=

www.dacoromanica.ro

995

Prin urinare Iinand seama de intensitatea traficu-lui (numarul vehiculelor ce trebuie sa treaca peors), de capacitatea vehioulara a stradei pe ors,pentru iutelile admise, apoi de coeficientul de re-duelie, din cauza obstacolelor, putem determinanunzeirul fiviilor de Jcirculacie §1 deci in cele din ur-ma gasim largimea carutabita necesara arterei.

Aceste fa§ii se considers fiecare late de 2,50 m.,iar pentru iu;eli mari, chiar de 3 m. Vom considersdw3i fa§ia de 3 m., fiind vorba de artere de marecirculatie in ora§e not on in extensiuni. In cen-trele oragelur vechi putem admite o Iajime --de2,50 m.

Pentru a avea largimea totals circulabila a stra-zei vom mai adioga largimea trotoarelor.

Mai inainte vreme se recomanda nigte formulesimple pentru determinarea largimilor, §i adica:

Lstr. = learnt. + 2 Itrol.1

unde 1 cart* = 2,59 X (2 ± un). max. vehic. pe oral250

iar I trot. = 0,75 X 2( num. max. pieloni pe ors)±3600

Numerile 2,50 gi 0,75 aunt respectiv gabaritelepentru vehicul §1 om.

Aplicand regulele de mai sus, cum gi principiulseparaIiunei traficului prin fagii pe categorii de in-teli de vehicule, am ajuns a stabili ca. la Bucurevi,pentru marile artere de penetralie, este necesario fhie largii de 25-26 m. pentru tracliunea auto-mobili, plus alta de 5-6 m. pentru actiunea ani-man.' §1 alta tot de 5-6 m. pentru linii cu trans-porturi in comun, deci o lafime carufabila (fare tro-

www.dacoromanica.ro

996

toare) de 50 in. De aceia latimi de profile pada la100 m. spar ca «frumos lux inteligent>>, iar la De-troit, Philadelphia, etc. pentru «super-highways>>se admit curent, largimi de 60-75 in: (U. G. pag.423-424).

Daci voim a avea in profil gi plantatii bogate,largimi de 100-120 m. nu sunt fara sens ').

Multi urbanigti, earl Inca nu au studiat de aproa-pe chestiunile de circulatie, dar mai ales profanii,propun gi pretind in genere o leirgime constants petoata lungimea unei artere, motivand pur gi simpluca aga cere circulatia.

Din cele aratate mai sus rezulta clar ca aceastapretentiune este o profundi eroare .Si in primulrand pentru motivul, pe care oricine it poate inte-lege, ca intensitatea traficului nu este constants petoata lungimea unei strazi, afara de cazul ca in a-rea strada nu mai debugeaza pe toata lungimea ei

altele, adica atunci rand acea strada ar fi un felde tunel. ceeace se intAmpla foarte rar.

Cauza cea mai es, identa insii o formeaza obstaco-lele, cari cer a varia largimea unei strazi spre a-i pu-tea pastra aceia capacitate vehiculara presupunandca intensitatea traficului este aceia§; sau, mai gene-ral, nu largimea stradei trebuie sa fie constants, ciiuteala comercialei de circulatie sei fie maxima pe totlungul unei artere de circulatie.

Prin urmare pot fi foarte rationale din punct devedere circulatoriu unele artere, care pe portiunidiferite au largimi diferite; gi foarte nerationalealtele, care pe lungi portiuni iii pastreaza profilultransversal constant.

1) C. Sfinpscu: cPentru Bucurestis r cNoi studii urbanisticesComunioatiile, pag. 35-36.

§i

www.dacoromanica.ro

997

Vom scoate, prin un exemplu numeric, in eviden-ta acest adevar. Presupunem o portiune de artera,.cuprinsa intre douri incrucigeri, lung de 100 in.; pecare s'ar circula in mediu cu 20 km. pe ore, deci ea6 m. pe sec.; atunci portiunea de 100 m. s'aripar-curge in circa 15 secunde.

Dad largimea gi traficul stradei sunt in astfelde raport ca in ambele sensuri de circulatie intregulprofil al strazei e ocupat cu giruri de vehicule (cu-rente continui), gi daci la prima -incrucigare seth-nalizatorul opregte regulat timp de 30 sec. circula-tia pentru traversarea celor de pe strada perpen-diculark rezulta ca lungimea de 100 in. a artereiva fi parcursa realmente in 45 sec. Am spus ca. ar-tera este de mare circulaite gi deci plina de vehi-cule (caci not stabilim largimea spre a satisface tra-ficul in aceasta ipoteza) ; rezulta ca incrucigerile dis-tantate la 100 m. au redus capacitatea pe aceastaportiune la 1/3 gi ca in acest caz trebuie sa inniul-thn de circulatie in aceiag proportie, adicasa sporim largimea awl de trei on. flack" &sta.*dintre doua incrucigeri in loc sa fie de 100 m. arfi de 200 m. atunci in aceleag ipoteze capacitateas'ar reduce la 1/2 gi deci latimea va trebui dublataca compensatie. Aga dar: pentru un acela§ traficlargimea aceleia§ artere este foarte mutt influentatiide distanca intre incruci§eri Si de timpul de stacio-nare cauzat de acestea, afar de consideratia ca peintervalele dintre incrucigeri se poate' schimba con -siderabil gi traficul prin adaose sau scaderi late-

,rale.Concluzia evidenta.este ca largimile constante ce

se di aterelor impottante de circulatie reprezintao reminisce*" intelectuala a 'timpurilor tend

figiile

cirmi-

www.dacoromanica.ro

998

latia era slabi si strazile suficiente, iar ceeace de-termina lirgimea arterelor erau numai motivele deigieni si de esteticit, iar nu gi rezultatul unui calculstiintific bazat pe legile

Largimea strazilor secundare. Pe strAzile din o-cag circuli: pietoni, calareti, bicicligti, vehicule tra-se cu mina, vehicule trase de animale, altele cutractiune automobili (grea sau usoari) ; apoi tram-vaie si autobuze (transporturi in comun). Din pine-tul de vedere al sigurantei circulatiei, profilul trans.versal al stradei trebuie si separe cel putin pietoniide vehicule. Aceasti separatiune.,nu s'a ficut de catdin secolul XV', deWeirculatia in sens unit era. en-noscuti in oragul Pompei din timpul Romanilor.Aceasti prima separatiune se face acum la toatestrazile secundare.

Unde circulatia este intense §i cu multe categoriide vehicttle, unde se dispune de lirgime la stradi,se face separatiunea in profilul transversal prin h.gii destinate unor anume categorii de vehicule. Inprimul rand se face o separaciune dupe iufeala de,eirculatie, incepand cu vehiculele cari an traseu fix,precum tramvaiele, gi in urmi se trece la o sepa-ralle §i pentru cele cu traseu variabil (automobile,tractiune animali). 0 stradi de circulatie importan-ti trebue se aibi eel putin trei .cii: una centralspentru circulatia repede, gi doui laterale pentru ceainceafa, cai laterale ce inlesnesc gi incrucigerile stri-zilor (fig. 578).

0 strada redusi la ultima expresie, spre a satis-face circulatia pur locals, mai ales data este §destul de scurtri, nu are nevoie de o lirgime maimare ca 5,00 m. adicri atat cat trebuie ca dourt vehi-cule sa incrucipze (fig. 578). La not insa, undecircula prin orase gi care cu fan, iar camioanele

migarei.

www.dacoromanica.ro

999

etc. se incarci fare socotealii, strazile trebuie sa de-pigeasca adesea aceasta latime. Trebuie gi la not safie strict aplicate regulamentele de circulalie in a-ceasti privina, cu toate ca la imile (gabaritele)

0.40.110NW. 1.00.4

ooomoo..4111,1.

NOW*

rw11.11

110 4.-- s4 so

o I SOI.

Fig. 578.

multor vehicule sunt mai mici: trasurile gi auto-mobilele au 1,60 panil la 1,80 litime, iar autobu-zele mari sau tramvaiele au 2,30 m. Totugi in ora-vle-gradini s'au executat strazi gi de 4,70 m.gime, ca Ph Road din Letchworth (fig. 579).

Pentru a ramane in orice caz gi un joc intre fie-care din cele n giruri de vehicule admise sa circulesau sa stationeze pe o strada, largimea pirtei caru-tobile va fi atunci de 1,00 + n- X 2,50 in.

Tramvaiele din Bucuregi au distanta intre gine1,50 in., iar linia dubli are distanta '11ntre axele

de 2,70 m. Gabaritul tramvaiului pentru liniedubl5 in Bucuregti este de 4,90 m. In alte partitramvaiele au calea ingusti (de 1,00 m. distanta in-tre gine) gi cu latimea vagonului de 2 m. iar dis-

4'N

WOOS.Pow

I

liir-

---t-tr-J-f.4- . - - -- .-1

li-niiler

www.dacoromanica.ro

1000

tanta intre axele liniilor duble este de 2,50 m. Ca-lea ingusta .este preferita in orarle vechi cu straziinguste gi cu sinuozitati pronuntate.

In genere Emilie de tramvai se arazi langa axulstrazei in centrul ora§ului (caci ,strazile aci suet maiinguste §i mai comerciale) §i la bordura trotoaruluispre periferia ora§ului (cid acolo strazile pot fimai largi gi mai putin comerciale).

Fig. 579. Pix Road din Letchworth.

Cand cautlim ca circulatia, chiar locals, sa fie maiinlesnita, trebuie sa prevedern separatia circulatieivehiculelor de aceia a pietonilor, §i deci trebuiesa introducem §i trotuarele (numai unul pe o parte,sau sate unul de fiecare din parti). In acest caz, Bacalassie un singur trotuar ,trebuie ca acesta sA aibaeel putin 1,57) rn. iar daca aunt dou5 se potreduce fiecare la minimum 1 m. lime a§a ca

1) La Bucurecti, Uzinele Comunale pi Soc. de ElectrioV.ate pre.tind ca trotuarul si BRA cel putin 1,50 m. ca si poati ages° 'timedeablurile eubterane sau potourile felinarelor.

2r-trAT3G

.°

latinie,

www.dacoromanica.ro

1001

avem urmatoarele trei profile transversale reclusela minimum de litime, adici: de 6,50 m., de 7,00m. §i profilul normal minimum de 8 m. latime(fig. 578).

G. B. Ford recomandi o parte citrutabili. de 6,50-8 m. In Franta partea cgrutabila cu fundaliune areo Iatime de 7 m. la care se mai adaogi cite 2 bande

rt6:-

2.0 20,,, .,,, ._ 0 4....

..""c------Q7.1'4 ,,,aAm .1%

Z3tginr,t

SJO

00 14 5:170

0.9k

"AV

000 ..felf I 000

Fig. 580. Stasi economics In orage-gradini.

laterale de ate 3 m. fiecare cu un pavaj mai u§or,deci total 13 m. (circulatie mai mare).

La o stradii pe care de obicei stationeazi §i vebi-cule pentru inca'rcare §i descircare de mrtrfuri, tre-buie ca partea carutabili sa aiba o lalime de celputin 7,50 m. afar de trotuarele necesare pietoni-lor, care ambele mai cer 'minimum 3 m.; deci

str5zei va fi de 10,50 m. minimum. Pe o ase-

0'0 4 2.01

440 020416

Val ar

-446-

2.9

eW

h511

ligi-mea www.dacoromanica.ro

1002

menea strada nu s'ar putea admite (§i cu oarecaregreutate) de cat cel mult o linie de tramvai, agezatiide obicei in axul strizei, pentru ca vehiculele cele-lalte sa poata stationa sau trece deoparte sau de altaa vagonului.

La strazile de locuit §i mai ales in orarle-gradmiengleze, germane, etc. moderne se face o mare eco-nomie la largimi, pentru ca executia §i intrelinereasi fie cat mai putin costisitoare. Fig. 580 reprezinta

Fig. 581. Strada economics in Earswick (Anglia)

o aerie de profile pentru astfel de strazi, din careuncle au o singura pants transversa15, altele andoui pante, incat aunt reduse la o latime numai de3,40 m. din care cate 30 cm. de fiecare parte ocupatede rigole.

In Earswick, langa York, s'au executat strazi deora§e-gradini de 3,80 m. latime, plus platbande deverdeaca de cate 1.80 m. aga ca latimea totals estede 7,40 m. (fig. 581).

Largimea minima a partei carutabile a unei strazicu oarecare circulatie trebuie sa fie de 10,00 m. a-www.dacoromanica.ro

1003

fara de trotuare, din care, cum am vazut mai sus,4,90 in. ar fi ocupati la mijloc de cele doui linii detranivai, iar cite 2,50 m. pe laturi pentru un randde vehicule ce ar stationa. Adaogandu-se cite 2,50.m. pentru fiecare trotuar, rezulta ca latimea totalsa stradei ar fi de 15 m. minimum (fig. 582). Esterecomandabil insa ca la asemenea strazi sa se lasetrotuare de 3.00 m. latme pentru 4 randuri de pie-toni. Largimea totals a stradei ar fi atunci de 16in. in loc de 15 m. Acesta este profilul transversalnormal ales pentru Viena.

E 4 octruz_,

2.50 goo I ?Ark_

18 oe

2 50

Fig. 582.

La New-York marea majoritate a strazilor iateraleo latime de 18-24 m. cu parti carutahile de

9-15 m. pentru a permite stationarea vechiculelorla trotuare, plus doui randuri de vehicule care sacircule.

La Bucurevi prin regulaniente profilul transver-sal normal era fixat la 12 m. largime, din care400/0 ocupat de trotuare (deci 2,40 m. fiecare tro-tuar) gi.restul de 60 °/o pane carutabila. Aceasta la-lime normal devine insuficienta aici mai alesiri timpul zapezilor gi de aceia se cauta a se stu-dia gi in acest crag o latime normala de 16 m. prinintroducerea unor retrageri ale cladirilor de cite 2m. spre centrul oragului, nu insa in scopul de a seincuraja regimul cladirilor inalte. De altfel cerinteleapararei contra atacurilor aeriene reclama strazi

-largi.

5 ,t

au

www.dacoromanica.ro

1004

.Profilele transversale, ca largimi, aunt foarte va-riate. La expoziila din Drezda din 1903 au fost pre-zentate 130 profile de strazi cu 50 de lalimi dife-rite, munai pentru partea carutabila.

Unele (war igi impart strazile in clase, dupa lir-gimea lor. Ora§ul Charlottenburg (Berlin) are 5clase de stra'zi cu urmatoarele latimi minimale: 30,26, 22, 16 §i 12 metri. In clasa I intra strazile de cir-culatie mare, cu trotuare de minimum 5 m. §i cu olatime totals de minimum 30 m. iar partea caru-tabila minimum 12 m.

SOSEKA C.1" K 1 S'ELEFInTRE 1511..7'/Z1 iJICTOVZIEI SI ,20r7DCJ

r- 7 So -4* 15. o 0 - - J. - 7 go

0 SE CJ K 1 SE-I_E"fri THE IR 0 r DO I SI S-rizt Nan" GP-11 C

1

- - - 14 oa - - - - - - 12 oo- - - - 14 o o- - -

Fig. 583.

La strazile care trebuie sa primeasca arbori (§ianume acolo unde arhitectura cladirilor monumen-tale nu va fi acoperiti) va trebui sa prevedem lar-gimi mai maxi, ca arborele sa poata fi a§ezat la celpulin 75 cm. dela bordura, iar de la faIadele cladi-rilor la 6.5-7 m. minimum, dupa felul arborelui.De aceia plantatiile se intrebuinteazil mai ales pe

I

- _1_ _ _

4-1' P'

.

www.dacoromanica.ro

1005

strazile zise de lux sau monumentale, on pc aleelelargi ce conduc la parcuri. In Bucure§ti o parte dinloseaua Kiselef are o latime de 30 m. cu trotuarede cite 7,50 m. §i cu cite doua randuri de arbori;aka parte din aceiagi §osea are o latime totals de43 m. §1 40 m. cu alei de cite 14 m., partea caruta-bira fiind de 15 m. 12 m. (fig. 583). BulevardulColtea (Lascar Cartagiu) are 40 m. lktime cu cite

BULEIJ00"

COL,-mI LA SCAR cx-riaRcita

-Gre - e...- - -40.00 .00 4."Fig. 584.

doui parti carutabile de cafe 10 m. inclusiv fi§iaocupata de liniile tramvaielor ,apoi o alee de cala-reiti la mijloc de 8 m. §i trotuare de cite 6 m. Acea-sta aleie de calareti, care era continua, ca sa pastreze

13 aLr_Li. sr;thrTimriciRE STR 1J i N Si ST-R D " SYCIRZA

e

,,

J1,_ _ _ _zo.o. _ J._ _ _ _-700- - - - - 16.00 -- _L _ 00...

I I

Fig. 585.

caracterul de artera de repede circulatie acestui bu.levard, a fost intrerupti in o 'serie de puncte, inultimul timp, ceeace denota ca cei ce au stricat ye-

§i

ry

cr. .7. 4.10.0.

-14- -

www.dacoromanica.ro

1006

chea mezare nu cunosc niotivarea vechei sfiri (fig.584). B-dul Britianu are numai 30 in. largime inuncle locuri §i trotuare de cite 7 m. cu arbori (fig.585) analog cu Avenue de l'Opera din Paris sau cu

151? 14-FAT.P3.5 M Ft Iv( ra

8 o o

Er ST MICHEL - PARIS

.\\

3 0 eeV. a 0 .._

.N.

14. o o

Fig. 586.

b -di1 Hausman sau St. Michel tot din Paris, undetrotuarul e de 8 in. (fig. 586). oselei Jianu i s'adat un caracter monumental prin o l'argime de 83

SOSEP..22, .23230

827 ;.; 1; ;

SPLRa,OL 13/31v130,..re---GLI1C17/41- 1sat

_ p 2

V13 1.0750m,-.(son )

CAL 3/1C3,31i1.1mum out .5. 5 sY unlo

Fig. 587.

-

in. en numeroase alei (fig. 587) dupil cum cu tim-pul vor putea deveni monumentale i splaiurile

4.

-;.. -

.65cAlftrer 4, ...

+

se I.1-, --tal- sl,

fit

Y,7

.

www.dacoromanica.ro

1007

Dambovflei, daca acest rau va fi acoperit, cand seva obt,ine o singura artery de 61 m. lime (fig.587). Avenue du Bois de Boulogne din Paris areprofilul aratat in fig. 588.

JAIJErw-sE DIES 15019 DE 150U1-000NE

.bensmn at

10 -1. 12 - 2100120

th

Fig. 588.

Un profit de strada in care vechiculele cu iulealamare sunt separate de cele cu iuteala mica, afarade cel din fig. 578, poate fi §i eel din fig. 589, careare o bands specials pentru doua linii de tramvai.

Acest principiu s'a urmat la profilul transversalal Avenue des Champs Elysee din Paris (fig. 590)de 70 m. largime.

III./4/,//

A-ao 5 50 010 15f.-- 5.50 . 4.00

Fig. 589.

Profilele transversale ale strazilor sunt in generesimetrice, totu§i sunt cazuri, destul de dese, cand §1profilele asimetrice se intrebuinteaza, §i chiar suntindicate, spre exemplu pe malul unui rau, plaje,sau pe coasta unui munte, in caz ca exists denive-lari sau plantaliuni (fig. 591), cum am mai aratat.In fig. 592 dam un astfel de profil transversal (Pro-menade des Anglais) din Nisa.

Deseori intainim profile asimetrice la inelele exe-cutate. pe fostele fortifica0i, desfiintate in urma ex-c .

PAR,M,

1

_

. 51.--..-10z.2.bo

www.dacoromanica.ro

1008

tensiunei oraelor; atunci aceste artere sunt foartelargi, dacil masurim odafa cu ele §1 griclinile publi-ce cuprinse intre strati. Exemple putem cita din

Fig. 590.

ringurile Vienei (ca in fig. 593, in dreptul celordoua muzee), la Lipsca, Francfurt, Reims (fig.594), g. a.

44*,.Z->..

I.4WIO.

I

1 _19_2o_j. _6 o o .J.._.... _..... .1n. 3.10 ..2

Fig. 591.

Gaud strada are promenade cu mai multe randuride arbori, atunci ritimea promenadei trebuie astfel

PRe revErw:t DE. EMS /VIC S

Fig. 592.

calculate ca Intre randurile de arbori sa ramanadistantil de minimum 5 m. In orice caz, promenadelenu vor fi mai inguste ca 3 m. Pozitia for in profilul

o

www.dacoromanica.ro

1009

transversal al strazei va fi aleasi aga ca promenadelesa fie cat mai ferite de praf gi de circulatia mare.Deci locul for potrivit nu e in axul arterei de comu-nicatie. Cam acelag lucru se poste spune gi desprealeele de calareti sau bicicligti.

Totugi in regiunile industriale se recomanda castrazile sa aiba alei specials pentru bicicligti pe am-bele parti ale strazei, alei calculate cu o latime de1,00 m. de fiecare gir de bicicligti.

Fig. 593. Profite asimetrice cu griiclini in Viena.

Suprastructura strazilor este formats din ceiacenumim pavajul stradei, plantatiile, refugiile, felina-rele, gurile de scurgere la canal pentru apele deploi, gurile caminurilor pentru inspectia canalelor,diversele capace cu robinete ale conductelor, edicu-lele (precum chiogcurile de ziare, bufete, orologii,closete, lampadere, panouri sau coloane pentru afi-garea reclamelor, table cu numele strazilor gi nume-rile proprietatilor, firme, reclame luminoase, indi-catoare de statiuni, gherete de agteptare, etc.).

www.dacoromanica.ro

1010

Pavajul. Evident ca cea mai importanta lucrarede suprastructura este aceia a pavajului, adica in-tarirea partei carutabile gi aceia a trotoarelor girefugiilor; dupi aceia vin lucrarile aleelor pentrucalareti, pietoni gi bicicligti, a platbandelor-peluze,g. a. Nu intram de cat in detaliile ce intereseaza peurbanist pentru indicatiile ce el trebuie sa dea inplanul de amenajare.

Fig. 594. Inelul plantat din Reims.

Parti le carutabile ale unei cal de comunicatie sepaveaza de obicei cu un material tare, rezistent, cuatat mai rezistent §i solidarizat in alcatuirile Iui, cucat circulatia este mai intense gi mai ponderabila,cu cat lucrarile de infrastructure (din subsol) auntmai complect gi definitiv executate. Prin urmaredeosebim, dupe felul fundatiei: pavagii cu funda-tie, uneori monolita, §i pavagii cu fundatie provizo-rie, adica numai de repartitie. Pavajul cuprindedour' inveli§ul §i fundatia, fiecare din aceste

a

www.dacoromanica.ro

1011

parti la randu-le putand fi de doui feluri, cum vomarata.

Inveligul poate fi cu rosturi (format din bucati)sau neted (lis). Inveligul poate fi compus din o sim-ply impietruire cu macadam (acolo uncle circulatia.

Fig. 595. Pavaj de piatri Intl, formand (Agate incadrate cu pavalde bolovani (Aqui, Italia).

nu va fi prea mare) gi care poate fi guclronat saunu, in felul cum se execute pe la periferia °rage-lor sau pe strazile eftine, pentru casele de locuit;poate fi din bolovani, asemenea strazile unde circu-latia mica sau exists rampe mars; mai poate fi dinpiatra agezati ca mozaicul (strazile cu o circulatiemijlocie sau cu pante mai marl de 4P/0); sau din Ca-

'ti

.

1

.m D. t1

"21 I; Imi-

4 =1 ,,.'Y'b

1-,, , , I-

-,.

1;

nA--9..

.i..." -b .....-A,,f,:k; S

rr

e

www.dacoromanica.ro

1012

lapuri (cuburile neregulate de 8-10 cm.) ; sau dinpavele de piatri ciopliti (de granit sau bazalt), un-de circulatia e mai mare gi pante mid (maximum5-6%) ; gi chiar din pavele de lemn (tare sau moa-le) pe strizile unde panta este foarte redusi (ma-ximum 2,511/4-311/4) acesta Ins nerecomandabilpentru apgrarea contra gazelor in timp de rizboi.

Fig. 596. Strad cu pavaj vechi in Peking.

In antichitate Romanii pavan arterele for de marecirculacie cu pietre modelate, de forme dreptunghiu-bare, de maximum 0,50-1,00 m. sistem care gi as-tazi este foarte uzitat in oragele italiene. Gisim giastiizi la Roma resturi de asemenea pavaje pe ViaApia gi in Forul Roman. Alteori asememenea pa-vaje sunt combinate cu cel de bolovani, formand unfel de figag pentru roti (fig. 595).

Chinezii aveau acelag sistem de pavaje. Fig. 596reprezinti pavajul unei artere importante din Pe-king, care de curand s'a repavat dupa sistemele mo-derne.

.4 U,

.r24(4!,-

'''',.. ' 14' -Yee -

""' .4...-f:: ,., _.,7. :". -

... 1.'". ""="...c.

_

F"---1471'W

. . 6'

www.dacoromanica.ro

1013

Inveligul lis (meted) este de obicei din asfalt com-primat (pante maximum 1,56/o §i circulatia mare),sau asfalt turnat, (unde circulatia este mai mica)gi chiar din beton (State le Unite) ; sau pavaje mo-derne bituminoase, din care a inceput a se raspandigi in' Romania.

Fig. 597. Pavaj din beton.

In State le Unite se fac strazi complect din beton,can s'au dovedit din ce in ce mai mult a fi potrivitepentru circulatia automobile, dace sunt executatein bune conditiuni (fig. 597). Unele tin (Anglia,Franta, State le Unite) au executat pe unele strazigi pavaje de cauciuc (fig. 598).

Pavajele lisse aunt cele mai recomandabile dinpunct de vedere igienic, in special pentru ugurintacu care ele pot fi curatite, nu produc zgomot, suntestetice. Cele din beton aunt gi cele mai rezistente cadurata, la circulatia intense. Mai rar, dar se fac gipavaje de beton armat. Grosimea stratului de beton

www.dacoromanica.ro

1014

este de cel pulin 15 cm. 1). Mai de curand s'a pro-pus pavaje din pavele a§ezate pe o re/ea (armaturede fier) care formeazi fundalia 2).

Fig. 598. Strada pavati cu cauciuc in pavele.

Funda/ia poate fi uneori numai p5mantul cu unstrat de nisip, de obicei la simple impietruiri on lapavajul cu bolovani, §i chiar la cel de mozaic, la Ca-lapuri sau piatri cioplifi. In Bucurevi, unde in totmomentul se salmi strada pentru a introduce diverseconducte, de oarece nu se araz5 conductele subte-rane §1 racordurile for la cladiri, mai inainte de a ,eexecuta pavajul, acesta este fundamentul intrebuin-tat la mai multe pavagii.

La pavajul din mozaic, calapuri sau piatri ciopli-

1) A. Antoine: cLee travaux publics et it bailment aux EtatsUniss.

2) eMouvement communal tranvia', Aprilie 1926.

www.dacoromanica.ro

1015

to uneori se face o fundatie de piatra sparta (carepoate fi §i o veche §oseluire) dupa cum se arata infig. 599; sau chiar fundatie de beton (de 15-20cm. grosime) tend circulatia este grea §i intensa, dar

Fig. 599. Fundalia de pietrii eparti.

se cere ca toate conductele sa fie deja aezate substrada. La un pavaj ingrijit, care sa nu produci zgo-mot §i sa reziste gi mai bine, se recomanda a se um-ple rosturile cu bitumen.

La inveligurile lisse, precum lemn (acum aproapeneintrebuintat) gi asfalt, se cere totdeauna un fun-dament de beton. Asemenea pavaje deci se vor executa numai pe strazile complete (cladite gi preva-zute cu toate conductele subterane). Asupra pava-jelor zise moderne cari au la bazi bitumenul, nu neoprim, acestea fiind de o mare varietate.

Circulatia, pantele, infrastructura, umiditatea,china, conditiile igienice §i estetice, materialele lo-

a

attNI NI Ismaiiimtfeigt ;'War1.1

"'WM NINEINniita.Mg INEmaol-mnPrifi IMIIIIIIIIIMINIM

www.dacoromanica.ro

1016

eale, situatia financiara a oragului, toate acestea suntconsideratiuni cari intervin in alegerea pavajuluiunei strazi.

La not in tars oragele fiind in transformare gi sa-race, rareori se intrebuinleaza pavajele cu funda-mente. Pe arterele cu circulatie intense se recoman-

pavajul cu piatra cioplita, pe cele cu circulatie,pavajul cu calapuri sau mozaic. In once caz,

trebuie avut in vedere costul pavajelor, cad acesteacumuleaza sume foarte importante in orage, gi anu-me mult mai man de cat cele pentru canalizari gialimentari cu api la un loc. Pe de alts parte pava-jul contribute intr'un mod nebanuit de mare la as-pectul estetic gi la pastrarea curateniei gi igienei o-ragului. Trebuie desfagurata o deosebita gtiinta giarta pentru a se putea obtine pavagii bune gi in ace-lag timp economice intr'un orag.

Respectarea minulioasa a scurgerei apelor se faceprin bombament gi alegand bine profilul in lung alaxului stradei gi al rigolei, apoi prin omogenitateamaterialului, prin legatura rosturilor gi prin o su-prafata continua (lissa) a pavajului.

Gaud cautam un efect estetic la o pia sau strada,atunci intrebuinfam uneori pavagii din materiale di-ferite, cu ornamentatii, desenuri, etc. Am aratat cumin piata Sf. Petru de la Roma (fig. 97 U. G.), pa-vagiul executat dupi un anumit desen al lui Ber-nini. Pavagiul pietei Don Pedro din Lisabona (fig.112 U. G.) asemenea are un pavagiu adequat. Pa-vagiul pietei San Marco din Venetia se remarci cudeosebire gi suporta o circulatie exclusiv de pietoni(fig. 85 gi 86, U. G.).

Trotoarele se execute din un pavaj mai putin re-zistent, dar care si se curete Amor gi si nu oboseasc5

da lo-cals,

s'a

www.dacoromanica.ro

1017

prea mult pietonii. Cand circulatia este mai mare,pavajul trotoarului se face din asfalt turnat pe unstrat de beton de 8-10 cm., grosime suficienta. Inmulte orar din Germania se intrebuinteaza §i dalemarl de granit sau de gresie, on din mozaic artifi-cial (de 0,75X1,00) arzate pe nisip, dedesuptulfor fiind dispuse diversele cabluri; restul din tali-mea trotoarului se paveaza cu pietremozaic de2-4 cm. lature. In Romania s'a intrebuintat Inuittimp dale de bazalt artificial patrate de 18X18 cm.arzate pe un strat subtire de beton, insa nu Buntrecomandabile nici ca cost, se lustruesc §i revinstump.

flg

- C

40:#0:41 1-11111z.

Pavement

Fig. 600. Bordure late la colturi, intrebuinlate in Statele Unite.

Estetica pavajului unei strade o ridica gi calita-tea gi modul de agezare a bordurelor gi executia ri-golelor de scurgere. Se recomand5 ca aceste bordurisa fie cat mai late, c5ci au mai multa stabilitate gisunt mai frumoase. Cu cat bombamentul pavajuluie mai mare, cu atat bordura trebuie sa fie mai bineincastrati, condi:tie proportionate §i cu circulatiastradei. Rigolele sa fie cat mai ingrijit executate, cas5 scurg5 apele §i si se intretina curat. Bordurcie debolovani sunt neregulat executate, on r5sturnate gidau un aspect dezastruos stradei. In unele orage din

www.dacoromanica.ro

1018

State le Unite se intrebuinteazi la trotoare chiar dale§1 bordure colorate, iar la colturi dispozitii specia-le, ca in fig. 600.

Aleele de pe arterele mari de circulatie trebuieasemenea si fie separate cu borduri ingrijite. Aleelede caliiretzi sit fie incircate cu turf §1 srt aibrt cana-liziri (drenaje) ca si nu stagneze apele (fig. 601).

4.15i '

Fig. 601. Alee de alareti (stanga).

Aleele pentru pietoni pot fi pavate cu asfalt, dareste mai recomandabil sa fie intirite cu un strat depietri§ compresat pe un altul de cArAmidA sparti,avancl dedesubt drenaj, spre a nu se face noroi intimpul ploilor.

Plantatiile pot fi de gazon (iarba), flori, plants'agatatoare sau pomi (fructiferi, ornamentali sau deumbra).

In tank nordice, uncle umezeala este suficien-gazonul a fost mult intrebuintat pentru ornarea

strAzilor, prevAzandu-se in lungul for platbande con-tinue, langA bordura trotoarului, pe promenade, sauchiar pe banda lAsat5 circulatiei tramvaielor (Char-lottenburg, pe Bismarckstrasse). Aceste platbande petrotoare nu trebuie sA fie prea inguste, fiindca s'arpierde valoarea for (1,50-2 m.). Cele din mijloculstradelor se recomanda a avea minimum 6 m. latimespre a avea un aspect §1 a putea fi intretinute (fig.325, 326, U. G.).

a,

61 WNW4 Val Leila Ratnin:

www.dacoromanica.ro

1019

Florile, fie plantate, fie ca glastre in cosuri sus-pendate de stalpii lampilor, etc. ridica aspectal es-tetic, data sunt ingrijite, data strada e curata si daciiflorile abunda concurand la inflorarea

Ghirlande cu plante agatatoare -uneori se intre-buinteaza si pe stradele monumentale, ea pe Bis-marckstrasse din Charlottenburg.

Arborii fructiferi nu se intrebuinteaza pe cailepublice in orase, ci numai arborii de umbra, bineaclimatizati in regiune. In piete se cauta a face uzde diversi-arbori ornamentali. Trebuie observat caarborii mari sa se aseze la o distanta de minimum7,50 m. intre ei si tot atat de departe de fatadelecaselor. Cei mai mici se pot aseza si la 5 m. distan-,111, iar de la bordura la cel putin 0,75-1,00 in. InRomania se recomandi teiul, ulmul, ca arbori deumbra, ca si nucill, care este si ornamental; pla-tanul si castanul de India s'a intrebuintat melt inBucuresti ca arbori de aliniament pe strazi. Plopul,bradul, moliftul, se intrebuinteaza ades ca arboriornamentali. Pluta, roscovul nu sunt recomantlabilidin cauza pufului sau a roscovelor ce rispandesc.Din cauza marei circulatii din orase (fum si gazede la automobile si praf) din ce in ce arborii de pestrazi- se intretin mai greu si de aceia trebuiese se-lectionati ca esente Si plantati numai acolo unclesunt necesari, fie pentru umbra (drumurile de um-bra), fie pentru ornamentatie- (in squaruri, arboriizolati pe langa curti sau gradini, refugii, etc.).Uneori acesti arbori se tund, in forme prismaticeon arcade ca in Place de la Carriere din Nancy(fig. 107, U. G.) ; fie in forme combinate ca ciu-perci on alte figuri geOmetrice, ca la Timipara (fig428 U. G.), la Sch,Onbrunn (fig. 313, U. G.), la gra-

cladirilor.

www.dacoromanica.ro

1020

diva Bobo li din Florenta (fig. 347, U. G.), la par-cul palatului din Versailles (fig. 103, U. G.) etc.Arborii insa in nici un caz nu trebuie agezati aga Casa acopere perspectiva cladirilor importante sau avederile pitoregti, dar pot fi agezati exceptional aco-lo unde fatadele aunt prea banale gi cer o tami5area vederei prin frunzigul copacilor.

Frumoase gi pitoregti decoruri de arbori se pot ve-dea la Roma de ex. in gradinile Pincio, dincolo dePiazza del Popo lo (fig. 375, U. G.) apoi pe Palatin,Pang Forul Roman, gi mai ales grupurile de arboriN'azute de pe terasele de langa templul lui Esculapdin parcul Borgheze, spre villa Papa Iu liu (mazeuletrusc). Putem lua exemple gi de grupari de arboride prin parcuri publice sau particulare, din careputem vita foarte frumoase gi in Cigmigiu (fig. 222,U. G.) gi Gradina Botanica (fig. 341, U. Q.) dinBucuregi, Parcul Monceau din Paris (fig. 217, U.G. ) , la villa Carlotta de rang Bellagio, sau la villad'Este din Tivoli, (fig. 76, U. G.), etc.

Ref ugiile stint nigte insole agezate in zona circu-latiei pe strazi sau in piete, pentru aapara pe pietonii la traversarea spatiilor, in specialspre a nu fi calcati de vehicule.

Aceste refugii se studiaza §i se execute in detaliuodata cu pavarea strazilor, caci ele servesc atat pen-tru agezarea diverselor edicule pe ele, precum feli-nare, adaposturi, orologii, etc. cat gi pentru a orga-niza circulatia vehiculelor gi pietonilor, sau pentrua conduce uneori apele spre gurile de scurgere lacanale in pietele maH, iar in oragele unde cade zit-pada multa, chiar spre a strange pe ele zipada dindrumul prea circulat, pane in momentul transpoi-tului zapezei la punctele de evacuare stabilite.

vehiculelor,

www.dacoromanica.ro

1021

A§ezarea refugiilor gi fixarea formei §i dimensiu-nilor for trebuie studiate amanuntit gi competent,mai ales in piete.

Refugiile se ageaza fie la interseetia str.a.zilor, fiein lungul tor, daci acestea sunt artere large gi decirculatie intense, fare insi a abuza de refugii tendcirculatia este foarte intense.

La Paris, unde circulatia este foarte mare, intal-nim refugii arzate numai in punctele dificile decirculate gi anume acolo unde s'a stabilit locul eelmai nemerit penru traN ersarea arterelor.

Fig. 602. Suportii liimpilor in mijlocul B-d Britianu din Bucureati.

Cele mai uzitate sunt refugiile agezate in axulstradei, caci pe acele refugii se fixeazi gi suportiilampilor ce lumineaza strada, ex. Bd. Bratianu dinBucurevi (fig. 602). Cand refugiile nu sunt pre-vazute cu asemenea stalpi este bine ca latimea for

www.dacoromanica.ro

1022

sit fie mai mare ca 1,50 m. spre a nu fi incalecatein lungul for de ro/ile vehiculelor. Lungimea foriara§ sit nu fie mai mica ca 2 metri.

(Ind aceste refugii servesc gi drept cheiuri pen-tru imbarcarea gi debarcarea calatorilor cu tram-vaiul on cu autobuzele, atunci lalimea cheiurilor ebine sa fie mai mare, iar lungimea for de minimum8-10 m. pentru a deservi ambele u§i ale until wa-gon. In staliunile mai importante aceste refugii se

Fig. 603. Refugii pentru tramvaie la Bucure§ti in Plata Britianu.

recomanda a fi §i mai lungi. La gara Saint I.azaredin Paris sunt numeroase refugii pentru tramvaie,altele pentru autobuze, §i cu lungimi de 12 m. pansla 18 m. iar late de 2-4 metri. In Pia la Bratianudin Bucure§ti refugiile sunt dispuse ca in fig. 603.

Pe unele artere de mare circulatie §i foarte largi,se prevad chiar mai multe giruri de refugii, para-

N

1 i

4111.

I .1 az ACr 141t ; 1 ill" ." 'Ake' r-774

1

= mtetz

www.dacoromanica.ro

1023

lele cu axul arterei. Astfel pe Avenue des ChampsElysees din Paris aunt trei giruri de refugii, din carecel axial nu are felinare, care ajuti pe pietoni sitraverseze strada (fig. 590).

Refugiile se paveazi tot ca trotoarele, cu as-falt sau dad( se cauta un sistem mai eftin, chiar cubolovani, arzati pe un strat de nisip. In orice caztrotoarele trebuie sa aibi o bordura solids §1 sa fiecu 25-30 cm. mai inalte ca partea carutabila. Ape-le nu trebuie sa stagneze la rigola lor, caci impiedi-ca traversarea, iar vehiculele circuland le proec-teazi pe pietoni.

Fig. 604. Indicatii pe pavajele strazilor.

La intersectiile strazilor sau in piece, refugiiletrebuie sa conduca firele de circulatie, iar nu sa leimpiedice. A§a dar aceste refugii vor lua formaspatiilor moarte pentru circulatie. In piete ele vortrebui sa organizeze §i stationarile sau felul

vehiculelor pe categorii: automobile, omnibu-se, tramvaie, etc. precum §i distributia ediculelor

circu-latiei

www.dacoromanica.ro

1024

pentru reclame, closete, g. a. ceeace in regamilefoarte circulate se face mai bine cu linii vizibile tra-sate permanent in pavaj (fig. 604).

Ediculele, de care ne-am mai ocupat la decora-tia (U. G. pag. 616-634) si pastreze oarmonie in stil. marime gi agezare cu mediul incon-jurator, spre a nu distruge frumusetea spatillor li.here. Unele din ele trebuie sa fie agezate chiar sub-teran sau in punctele cu denivelari, ca la NewYork (fig. 605). Pe strazi se mai recomanda sa se

Fig. 605 Edicul (W. C. gi sail de asteptare) la New-Yorkpe Hudson Drive.

face uz de cat mai putini stalpi pentru iluminat, te-legraf, fire de tramvaie, etc. fiindca dau un aspectinestetic oragului. De aceia in alte orage, toate cab-lurile, chiar pentru tramvaiul electric, se ageazasubteran, la locuri bine stabilite sub trotuare prinregulamentele edilitare (de ex. la Brandenburgertorin Berlin sunt excluse on -ce potouri).

Pentru iluminatul electric se recomanda amm,din motive de estetica gi clara iluminare, lampile

mobila»

www.dacoromanica.ro

1025

puternice, agezate pe suporli la inaltimi de 12-15in. mai ales la interseccia strazilor. (New York).Ins trebuie ingrijita estetica potourilor (fig. 606)gi globurilor felinarelor cu indicatoare (fig. 607).

Fig. 606. Tip de felinar intrebuintat in State le-Unite.

Nu ne vom ocupa aci cu modul de executare acelorlalte accesorii ale suprastructurei stradei,ca acestea constitue obiectul altor specialiti/i tecni-ce. Trebuie ins totdeauna observat ca asemenea ac-cesorii sa aib5 un just amplasament, s5 nu fie preanumeroase, sa fie executate dintr'un material him,cu caracter de permanenfa gi ugor de intretinut. Inoragele americane s'a recurs chiar la indicatoaro de

fiind.

www.dacoromanica.ro

1026

nume imprimate in pavaj (fig. 608). Mai cu deose-bire si fie studiate in detaliu estetica acestor edicu-le. Nu trebuie considerate aceste chestiuni ca nigteaccesorii de care nu gtim cum si ne seipam. Edicu-lele trebuie si ajute la infrumusetarea unui crag gila formarea gustului, iar nu si-i distrugi estetica gispori starea de neglijenli.

Fig. 607. Indicatoare gravate pe globurile felinarelor.

In Italia (Genova) au fost studiate cu deosebitigrije aspectul spilitoarelor publice pentru popor(fig. 609).

Guerard se ridici contra acestei «adevirate ar-mate de combitut» contra acelor mici chiogeuri gi

Fig. 608. Indicatoare de atrizi imprimate in pavaj.

alte edicule, care au invadat trotoarele gi pe care isnumegte, cu multi dreptate, «pustule ediliterre>>.

Printre elementele de suprastructuri ale strizeimai citim gi monumentele comemorative sau deco-

www.dacoromanica.ro

1027

rative (statui, busturi, g. a.). can se wadi prim pie-te, de strade, etc. Agezarea acestora necesitilun studiu deosebit.

Fig. 609. Spi Moue publice pentru popor (Geneva)

Asemenea monumente pot fi: porti triumtale(arcuri de triumf, portile de onoare, porti de ceta-te, etc.); portice cu colonade (ex. fig. 97 gi 98 U.G., ce reprezinta galeria cu colonade din piala Sf.Petru din Roma); coloane coinemorative (ex. fig.110 U. G. ce reprezinta coloana din piata Vendomedin Paris) ; obeliscuri, fantani, on turnuri §i maiales statui.

Nu ne ocupiim aid de valoarea artistic ini,rinse-di a acestor lucrari decorative, ci numai de princi-

colturi

www.dacoromanica.ro

1028

piile calauzitoare urbanistice ce trebuiesc urmaritein arzarea lor, §1 cu prevederea spatiilor neceaare(U. G. pag. 621-623).

Cand o singura statuie se araza inteo piata cu oforma mai molt sau mai putin regulate, atunci 10-cul ei este in centrul geometric al pietei sau pe unul

Fig. 610. Fintlina luminoasil de la Expozitia Coloniali din Paris

din axele pietei, precum statuia ducelui Ferdinanddin piata Annunziata din Florenta. Aceasta nu esteinsa o regula absolute, fiindca pot fi arzari care sadea un efect estetic superior, in raport cu cladirileinconjuratoare, ca la status equestra a lui Cosmadin piata Signoria din Florenta, sau la cea din piata

www.dacoromanica.ro

1029

del Santo din Padua a lui Gattemalata (fig. 423U. G.).

Monuinentele pot fi agezate in zona construda aoragului, in gr5dinile on parcurile oragului, §i chiarin exteriorul lor, mai ales pe inaltimi. In zona con-struita ele pot fi arzate in mijlocul unui spatiu ;fi-ber sau la marginea acelui spatiu. Rar strada curen-tii admite arzarea unui monument.

Fig. 611. Monumentul cApariirei, de la Suez.

In mijlocul spatiului liber nu se recomanclfi a seageza deck coloanele sau statuele, fintfinile, (ca ce:idin fig. 610 de la Expozitia Coloniali, Paris), etc.

www.dacoromanica.ro

1030

can au grosimi reduse, au o silueta zvelta sau suntaproape de nivelul solului, adica nu impiediei ye-derea generals a spatiului liber. Spatiul liber inacest caz trebuie sa fie destul de mare, iar monu-mentul va servi §i pentru regularea mi§carei gira-torii inteo incruci§are.

Portalurile sau 'arcurile trebuie sa formeze o par-te din cadrnl inchis al unui spa/iu liber. De exempluarcul de triumf al lui Septimiu Sever din Roma,Inchide spre Capitoliu Forul Roman; Porta del Po-polo la Roma §i arcurile din piata Stanislas dinNancy, fac parte din cadrul pietelor. Deseori acestearcuri cliiar daci sunt izolate inchid perspective destrAzi, precum arcul Sempione din Milan, arcul Etoi-le de la Paris, arcul Victoriei de pe Sos. Kiselef dinBucurevi (fig. 376,.U. G.), etc.

Dimensiunile acestor monumente trebuie sa fieastfel ca ele sa poata fi privite in ansamblu din lo.curile destinate dup'S cum am aritat inUrbanistica Genera la (pag. 538-544). -

Clind statuele §i monumentele sunt arzate inteograding, part sau peisagiu, acelea§ regule de propor-tii sa fie indeplinite. Daca trebuie sri predo-mine in peisaj, statuele ar trebui ureori sa is dinten-sii extraordinar de mari (ex. statuia libertStei dinportul New York 1), uneori neexecutabile, §1 deaceia e mai bine s'a se imagineze in asemenea cazurilucrgri pur arhitectonice §1 cu sculpturi, cari se potdistingenumai ca siluete dela distantS ca la monu-mentul <<ApNrarei>> de la Suez :(fig. 611).

Infrastructura stradei cuprinde de regul5 lucr'Ari ceintereseaza, ca constructie, numai inginerul sanitar,adidi luciarile de canalizare (egouri), acele pentru

1) In capul acestei statui pot lua masa 32 persoane.

circulatiei,

trebuie

www.dacoromanica.ro

1031

conductele de apa, diversele cabluri §i conducte maiinici, &ale pentru transportul subteran (metropoli-

5.00

Co/cc& i

Fig. 612. Infrastructura unei strizi en colector.

tane), camere pentru evacuarea zapezei, closete sub-terane, etc.

Urbanistul trebuie sa cunoasca distributia §i spa.

Fig. 613. Infrastructura unei strizi in ora§ important

3.75

_RYA_ ado_ if_ 7...Mil

www.dacoromanica.ro

1032

liul necesar unor asemenea accesorii ale infrastruc-turei strazei, spre a §ti cum sa utilizeze largimeastrazilor, pentru ca aceste luerari de mare interesedilitar sa nu fie stanjenite gi sa satisfaca, uneori,gi cerintele apararei contra bombardamentelor ae-riene, brizante sau toxice.

Fig. 612 gi 613 reprezinta profile transverale cuinfrastructura unei strade prevazuti cu canal co-lector §i cu alte conducte indicate dupe cerinvleoragului; fig. 614 o infrastructura cu metropolitan

Fig. 614. Metropolitanul din Londra in infrastructuri.

la Londra, iar fig. 615 una la New York, unde suntgi cai subterane pentru vehicute grele spre a uguracirculaTia.

Latimile trotuarelor gi aleea panilor caru/abileurmeaza sa fie dimensionate tinand seams de acestelucrari de infrastructure.

Cadrul strazei (alinierile). Cand ne-am ocupat detraseu, de profilul in lung gi de cel transversal al

L

. 1

www.dacoromanica.ro

I0

unei strade, am atins §i chestiunea incadrarei stra-zei cu cladiri. Un studiu detailat se ocupa cu liniape care o urmeaza acest cadiu, atat in plan orizon-tal (alinierea cladirilor) cat si in ,el vertical (liniaacoperi§urilor), a inaltimilor.

Fig. 615. Infrastructure la New-York cu cal subterane.

In planul orizontal se obi§nue,te a se studia Incadoua traseuri afara de traseul axei strazei: a) tra-seul limitelor proprietatilor spre strada (Strassen-flucht) ; b) traseul liniei soclurilor cladirilor, §i

acesta formeaza adevaratul cadru al piepi,(Bauflu-cht). Adesea aceste doua traseuri ae confunda untilcu altul, dar mai ales in luerarile moderne se obis-nuie§te ca alinierea cladirilor sa fie mai retrasa decat alinierea proprietatlor, fie in interes igienic(pentru a spori distanta Intre cladirile din fats sideci spre a obtine o expunere solara mai favorabila),

www.dacoromanica.ro

1034

fie pentru motive estetice (spre a realiza grkdinitede flori §i alte decoratiuni in fata proprietktilor),fie pentru motive economice §1 de circulatie, (pen-tru a nit fi nevoiti a expropria mai tarziu §1 c1 diri,atunci cand circulatia sporita va cere o largire astrazei) ; fie, in fine, chiar pentru motive de api-rare contra atacurilor aeriene. Aceasta retragere armai fi ceruti in unele tari §i pentru a se evita acci-dentele ce se intarap15 iarna, &And skiurile de ghia-t5 cad de pe acoperi§uri pe trotuare peste trecitori,on spre a putea aduna z5pezile de pe str5zile ingus-te §i depozita pe terenul gr5dinilor de facade, ca inormele Letoniei.

[ ,5 - ..1T4 ../..: vr.r. ..f":6:::-es .-

z--. c-si,53- ,.......c., ,, -..:., 7' .4 -- ...,.. M;;E114

Fig. 616.

In genere traseul alinierei str5zei este paralel cuacela al axei stradei. Gaud voim sa obcinem imaginipitore§ti putem s5 nu urm5rim acest paralelism, deuncle rezult5 ca vom avea o la'rgime variabili a stra-dei de§i partea c5rutabil5 va putea fi constants(figura 616). Vom varia ins5. lktimea trotua-relor (figura (617), sau vom introduce alei specia

refugii, etc. pe poniunile lArgite. Mai ales acolounde situatia cladirilor existente este astfel c5 nuau fronturile paralele, nu este necesar ca la sistema-tizarea stradei s5 fortim paralelismul. Judicios uti-

2"X

Lis2c). _ - --c,,, ' ,,NrIrviv7

1

le,

www.dacoromanica.ro

1035

lizate aceste situatii neregulate.existente pot furnizaaspecte estetice. Avem asemenea cazuri numeroasein Bucurevi, pe care intamplarea ni lea procurat,ca de ex. str. Carol in fata Pogtei Centrale.

1Fig. 617. Strada pitoreasca.

Cu atat mai mult atunci cand alinierea cladiriloreste retrasi din aceia a proprietatilor, deci cand in-troducem gradini de fatada, se recomanda sa va-riem, spre a 'evita monotonia, distantele la retra-geri. Aceasta nu inseamna insa ca fiecare cladire s'aaiba o retragere arbitrara: lalimile gradinilor defatada vor varia numai pe portiuni de strada.

Nu se recomandi latimi mai mici de 6 m. la gra-dinile de fatada, fiindca nu se pot intreline bine;iar in caz de largire a stradei de aunt de un folosprea mic. La Berlin, inainte de 1919, se admitea oretragere de minimum 4 m.; acum se cere cel pu-lin 5 m. §i chiar 6 m. In Bucureti pe uncle strazise fac retrageri benevole ale cladirilor cand se con-struiesc din nou, de cite 1, 2 gi 3 m. din alinierealimitelor proprietatilor, ceace nu este recomanda-bil ffind prea inguste, cum am aratat mai sus. Unporn plantat in o asemenea grading cere intre 5-7m. distanta de fereastra. Pe b-dul Lascar Catargiudin Bucurevi exists gradini de fatada de 4 m. ia:lime §i totugi, degi bine orientate fall de soare,

A

www.dacoromanica.ro

1036

aproape toate nu stint plantate nici cu iarba, nici cuflori, §i cu atat mai putin cu pomi; ci stint pavate,din cauza ca sunt inguste. De§i in trecut retragerilefonate pentru astfel de gradini de fatada erau in

Fig. 618. Retrageri in dinti triunglitulari (Renard).

Romania considerate ca exproprieri deghizate, gideci neadmise de justitie, prin legea actuala admi-nistrative acestea se vor putea impune proprietari-

Wr711111111 1111'

Fig. 619. Retrageri in redone dreptunghiulare (Renard)

lor, (gra plata, de despagubiri. Pe arterele monu-mentale retragerile vor fi impuse gi mai adanci. Deex. pe gos. Kiselef din Bucurevi s'a impus pe o por-,thine retrageri ale cldirilor cu 14 m,

1ff

4.1 AIM

www.dacoromanica.ro

1037

Henard a imaginal alinieri in dinti de feristriula constructii (in redan) pentru a obline mai multivariatie §i vedere in lungul strizei, dinti fie in triun-ghiuri (fig. 618), fie in dreptunghiuri (fig. 619)mai ales pentru noile bulevarde marl ce propunea

Fig. 620. Retrageri in dinti pe strade tiiind oblic proprietatile.

a se creia la Paris. Dreptunghiurile retragerilor (re-danele) ar fi fost de 28 m. late gi 20 m. adanci. Sis-temul in dinti de feristriu se recomandi uneori

!$111 III WWI :pmII 01 V Itt )11

1{ ail (III Ilt oa /II III 7 liti,LtIf sir

Atli Mill 111 al Veil

Fig. 621. Aliniere in dinti a clidirilor in not cartiere din Berlin.

cand proprietitile cad toate sub aceiag oblicitate petraseul unei strizi gi voim a evita comassarile on

&-

7 :s

I !tit 1,udu

1: IN.u

;.:4

iou to m

/17.

.41,

I;

t

!IT

41.

.e

in 1,4

.0111.V..

r

tacr.1,.ap-or.

HTit wale

-M ^ TIM r' 'A

-.

,i-

www.dacoromanica.ro

1038

rectificarile de proprietati (fig. 620). Cu toate aces-tea s'au executat in noile cartiere din Berlin cladiricu astfel de dispozitii, fara aceasta motivare (fig.621).

Cand voim a obtine la mai multe proprietati oprivire, fie spre un munte, spre mare, spre un pei-sagiu, atunci asemenea putem admite linii de con-structiune frame, neparalele cu axul stradei (fig.622).

Fig. 622. Fronturi neparalele cu strada, cu privire libera spre odirectie.

Gradinile de fa.tada, mai ales in Anglia §i Ame-rica, au inceput a nu se mai imprejmui, dispozitiecare se imita acum §i in Franta §i Germania, fiindo solutie §i economics §i estetica. In orice caz se re-comandi5 c, imprejmuirile gradinilor de fatada safie cat mai joase, spre a rasa privirea

In ormele-gradini engleze s'au obtinut imaginif (mie interesante, de§i arhitectura cladirilor nu avariat prea mult, tocinai din cauza elasticitatei aliniamentului cladirilor fats de traseul stradei. InHampstead, Letchworth etc. de§i uncle strazi autraseuri curbe, aliniamentele caselor sunt drepte, §ipe lungimi variabile, avand retrageri diferite din Ii-nia proprietAtilor, fie paralele intre ele, fie for-mand diverse unghiuri intre ele (fig. 623).

Totu§ se recomanda ca aliniamentul cladirilor s5

www.dacoromanica.ro

1039

fie cat mai des paralel cu acela al stradei, iar nuoblic. Se admit si fronturile oblice ale cladirilorfats de strada, dar cand aceste fronturi sunt mailungi, si se continua pe mai multe proprietati, maiales cand se cauta o simetrie a fronturilor cladiri-lor, situate pe partea opusa a stradeii fats de 'axulstradei.

Fig. 623. Aliniamente la ellidiri pe strizile in curbs. (Unwin).

Sierks recomanda fronturile oblice fats de ali-nierea strazilor, pentru avantajele urmatoare: a) seobtine o varietate a imaginilor; b) din punct devedere comercial, caci, vitrinele au orizonturi maimarl. (unghiuri vizuale mai mari) ca in fig. 624, c;§i chiar din punct de vedere igienic, caci se spores-te astfel distanta intre ferestre. Deci limitele pro7prietktilor pot cadea si oblic pe alinierea strazilor,fara vre-un inconvenient.

In regulamentul orasului Bucurevi se interzicea se a§eza cladirea neparalela cu alinierea strazei,

www.dacoromanica.ro

1040

data retragerea este mai mica de cat 10 m. Aceastadistanta aleasa arbitrar, ar trebui insa sa fie intr'unraport oarecare cu inaltimea cladirei §1 cu lungimeafatadei ei, adica inteun raport cu elementele careevidentiaza neparalelismul §i ar putea strica aspec-tul general al strazei.

\-linia de refragere

- \A\ ST )RA DA

Lima de retragere

Fig. 624. Avantajele fronturilor oblice la cliicliri dupil Sierks.

In ce prive§te linia formata inteun plan verticalde acoperi§urile cladirilor (silueta coamelor), ob-servam ca, afara de conditiile de igiena, care impunun maximum de inaltime cladirilor pe o strada, maicunt 31 consideratiuni de estetica, §i acestea cer cavariatiunea inaltimilor cladirilor sa nu fie preamare. In genere sa existe o continuitate orecare inlinia acoperi§urilor gi mai ales in linia de separa-tiune a etajelor la cladirile dinspre strada. 0 linieorizontala continua pe lungimi prea mari la acope-ri§urile cladirilor, iara§ nu este de recomandat, cadface strada monotona; pe and intreruperile brugtegi dese a acestei linii, la niveluri prea diferite, faceca strada sa fie lipsita de orice unitate (fig. 625).Noul regulament al oragului Bucurevi, pentru mo-tive estetice gi economice generale, impune pe Tanga

.--.... -- -

--k\--1.-- -\

A41\\ _-4,_

-

www.dacoromanica.ro

1041

un maximum de inaltime la cladirile de la strada ,,iun minimum de inaltime, diferenta intre acestedoui limite fiind lasso adesea prea mare. Acea,stildispozitie este proprie pentru tranzitie in ormulBucure§ti. In State le Unite orarle stint cu totul lip-site de o unitate a cadrului strazilor. (fig. 430, U.G.).

Fig. 625. Ina ltimi dezordonate in imprejurimile Parisului.

0 alts chestiune, care trebuie cercetata odata custabilirea cadrului strazei, este §i aceia a arcadelor,care acoper trotoarele, a§a fel ea trotoarul strizeiface corp cu cladirea. Aceste trotoare sub arcadepot fi numai la parter sau chiar §i la etaj, trotoareleflint' legate intre ele cu scarf.

In trecut s'au intrebuintat mult asemenea arcade,ft 'Mind portici printre colonade. Am aratat ca a§aera la Ephesus, Palmyra (fig. 20, U. G.) §1 in fo-rurile romane. Apoi s'a continuat sistemul cu boltiprin jurul Primariilor din evul mediu, unde era oregiune comerciala, de ex. la Montpazier in Franta

www.dacoromanica.ro

1042

(fig. 37, U. G.). In Italia din epoca rena§terei, ga-sh-a excutate multe asemenea arcade, insa trotoare-le se afla in afara, iar cele de pe sub arcade au as-pectul unor tinde cu scarf, de ex. piata Anunziattadin Florenta, Piata Sf. Marcu din Venetia, etc. InFranta. mai in urma, s'au executat trotoare sub ar-cade pe strazi intregi comerciale (precum rue Rivo-li, place Royale, §i in place Vendome din Paris).

-fc%11,

tztat,

-44a

9tl.4.;.;

J 4 4 iar111 lit111

Fig. 626. Arcade pir Bona eaturi in Cln--ter (Anglia).

iar in unele ora§e din Anglia gasim trotoarele aco-perite chiar la doua etaje, de ex. in Chester, undepe o strada comerciala pravaliile sunt la garter §ietaj, iar trotoarele pentru pietoni sunt acoperite laambele etaje (fig. 626). Si in Italia, in epoca mo-derna, s'au preNazut trotoare acoperite §i ornate cuarcade, de ex. in jurul domului din Milan, sau laRoma pe unele mici portiuni din piata Colonna.multe la Turin, etc. In Germania sisteinul asemenea

111.. - -,

,, 'P.'

41!!' . . .I, p

I tb IP 0 W'II ,_

.

11)-iityk lilf.Ill

''''' 1 11 ..A.-- 1 r. ' 1'4--7 %

l ;lit 1 st

il 4!-- j . 4 I

"01, a. -----E., 'fir-? k.? :II!,

.44 . ,G1.-ji, ,I

77 ...1/1.6-Li-7-3 41;Akr. --=A......,...,

...ei,

i,4%r iiii.

r,..1- --u, , iot,ini,.ip "

..4._}..

:1,. x...... .._......

--ti--...41r..

. .. t.....,.

www.dacoromanica.ro

1043

a fost des intrebuintat (de ex. in Munchen, Braun-schweig, etc.) din vechi timpuri.

Asemenea trotoare acoperite sunt recomandabilemult pe strizile centrale §i mai ales pe cele corner-ciale, la parter, de oarece acolo fund pravalii, mar-furile din vitrine sunt ferite de actiunea distrugi-toare a razelor soarelui (cazul tarilor meridionale,la Cairo §i. Alexandria in Egipt); iar mai la nord,

Fig. 627. Priivi ilie cu arcade in str. Blinari din Bucuresti.

pietonii sunt feriti de internperii vara pe timp plo-ios, iar iarna, cand este ninsoare §i cand pe trotoa-re se forrneaza alunecu§uri sau cad glieturi de peacoperi§uri, arcadele iar sunt binevenite. In Bit-cure5ti in deosebi este recomandabil sistemul toc-mai din acest punct de vedere. Putem obtine o lir-gire a strazilor inguste actuale din ora§, data ampune trotoarele sub arcade pe terenul proprietaru-

--?' :--- -, ..' ' ,.

s _

www.dacoromanica.ro

1044

lui, atunci cand se construe§te din nou sau se re-para radical cladirile. Se ca§tiga astfel pentru vehi-cule actualele trotoare.

Pe strazile Lipscani, Smardan, Gabroveni, etc.trecerea judicioasa, dar nu u§oara din punct de ve-dere estetic, a trotoarelor sub arcade, ar fi §i econo-mics, §i practica, §i estetica. De altfel in trecut ar-

,cadele erau des intrebuintate la hanuri, la fel eala pravalia din Str. Blanari existents §i astazi (fig.627). in orarle din Transilvania gasim grupe in-tregi de ease avand trotoarele strazilor sub arcadele

Fig. 628. krcade in 13istrila (Transilvania)

for de la parter. In fig. 628 se vede o astfel de si-tuatie din ora§ul Bistrita.

Fig. 629 este un profil de strada cu trotoare subarcade la Cassablanca (Maroc) de o latime de 5,00in. Este de remarcat ca intre bordura trotoarului,care iimane exterioara arcadei, §i stalpul sau coloa-na ce sustine arcada, trebuie sa ramana un spatiu

www.dacoromanica.ro

1045

exterior lat de 0,80-1.20 m. care sa serveascarefugiu pietonilor, cum §1 la ap5rare1 stalpilor con,tra lovirei for de catre vehicule.

Incruci§erile strazilor constitue problema cea maiimportanta la strazi, atat din punctul de vedere alcirculatiei, cat §i din punctul de vedere estetic.

0.30

(1-1.2055,0 15,601.1, 1.20

590.1

Fig. 629. Arcade in Casablanca (Maroc).

Din punctul de vedere al circulatiei incrucirriletrebuesc studiate: a) ca distante intre ele; b) ca ve-dere libera; c) ca marime in raport cu traficul §ieventuala stationare a vehiculelor.

Din punct de vedere estetic trebuie studiate: d)ca forma a spatiilor libere la care dau na§tere; e) camod de constructie al colturilor ce se formeaza laaceste incrucipri.

Studiul din punct de vedere al circulatiei trebuiesa admita a priori cal in viola moderns nu se poateinfrana iuteala vehiculelor, §i prin urmare trebuieza cautam solutiuni care sa reduca cat mai mult ac-cidentele din cauza iutelei (pag. 233 U. G.). De alt-fel iuteala mare contribue la descongestionarea stra-zilor.

Automobilul este vehiculul care va elimina petoate celelalte, in ce prive§te transportul pe strazile

.ca

1'0.5-

1

-

II A

www.dacoromanica.ro

1046

.ora§elor sau pe §osele. Trebuie deci sit' le dku posi-bilitatea sa circule §1 sa stationeze on unde. Stra-zile, cum erau alckuite in oracle vechi §i cum dinnefericire aunt proectate §i acum in a§a zise planu-ri urbanistice, chiar premiate, refuz'a sa satisfaci

-art 2000

1750

tsis 1500O4, 12500.

1000

4414

750

t, 500,rt

250

0

"ON

16 25 50 100

iitiee le A' ?Z. ori

Fig. 630. Debitul eirculatiei pe strazi (Le Corbusier).

aceste necesitiiti ale circulatiei. Acum in/eala admi-si in uncle orate Este de 16 km. pe ora, pe and fa-bricile mari eforturi ca ma§inile for sa alergepima' la 200 km. pe ora §i chiar mai mult. Tata darla ce distanla suntem cu organizatia circulatiei. Ori,din fig. 630, indicatii de Le Corbusier, se vede

75

fac

.8

ca;

www.dacoromanica.ro

1047°

data cinem seams de principiul ca fiecare conduca-tor de trasura trebuie sa aiba vederea libera nece-sari ca sa aiba timpul suficient sa stopeze franandla orice iuteala, atunci in adevar debitul maximumpentru striizile actuale ar fi de 1750 vehicule peors, care corespunde la iuteala de 16 km. pe ors;iar curba A se coboara cand iuteala cre§te spre 100km. pe or pentru un rand de vehicule. Sa notamca in anul 1922 in Paris treceau la interseccia str.Drouot 65.107 vehicule, la Champs ElyseesCh.de Manly 104.862, la crucea rue Royalestr. Hono-re 88.351 vehicule pe zi. Bineinteles ca aceste stra-de an o largime pentru mai multe randuri de ve-hicule.

In aceia§ figura 630, curba B arata cum, crescandiuteala, poate cre§te foarte repede §i debitul pentruun fir de vehicule, daci strada nu ar avea rascrucicare sa intrerupii continuitatea circulatiei. Totu§isocotim curba B ca nereala, de oarece nu numairiscrucile mic§oreaza debitul, ci §i alte cauze carenu se pot evita, dupa cum am aratat.

De aici concluziunile, ce se pun in mod firescpentru oraele maxi: a) sa se separe circulatia incirculacie grea, cu vehicule de mica iuteala (pen-tru mici transporturi) §i cea cu vehicule rapide pen-tru distance maxi (de uncle nevoia de fa§ii specialein profilul transversal care sa nu fie intrerupte ladistance mai mici ca 500 rn. pentru ca separatiuneasa aiba valoare) ; b) a se specializa trei strade: lasubsol pentru circulatia grea, la parter pentru cir-culatia mica (de detaliu) artere principale pen-tru traversarea rapids in Ora§ spre punctele cardi-nals. ale ora§ului (deci autostrade).

Asemenea masuri se impun insa numai la orarlemondiale, cu milioane de locuitori §i cu un trafic

§i

www.dacoromanica.ro

formidabil. La oraele obi§nuite, cu o circulatie nor-mala, vom studia separat incruciprile; a) pentruarterele de circulatie; b) pentru strazile cu circula-tie §1 iuteala redusa.

Pentru prima categorie de strazi, am vazut §i inUrbanistica Genera la (pag. 390-394) ca trebuie sareducem cat mai mult incrucirrile strazilor princi-pale cu cele secundare sau cu altele principale. Vom'Astra incrucierile numai acolo unde ele sunt ne-cesare pentru o distributie rationale a traficuluidintr'un centru al unei aglomeratiuni spre alt cen-tru al aceleia§i aglomeratiuni, mai ales ca acolo tre-

2 A.04gafli MeV Lei /OW, .

4

-6 75 8 re .4-6- 3o.ee -- .4

Fig. 631. Propunerea lui liebrard pentru inrruci§eri suprapuuela Paris,

buie sa stationeze §i un numar important de vehi-cule pentru deservirea cartierelor sau anumitor edi-ficii publice (teatre, hoteluri, ministere, OH, etc.).La astfel de strazi se recomanda ca incrucirrile safie indepartate de la 800-1000 m. pe o aceia§ arte-ra principals. ceeace se poate face data luam

speciale pentru blocuri, sau intrebuintam stra-zile colectoare paralele (Abfangstrassen).

Suprapunerea tailor la incruci§eri se face numaiin oraele marl sau la autostrade. Am aratat in Ur-

locals

dispo-zitii

1049

www.dacoromanica.ro

1049

banistica Generals (pag. 392) cum a scos Sierks inrelief valoarea suprapunerei tailor pentru ugurareacirculatiei congestionate din cauza incrucigerilor,cum gi m'asurile luate de cele mai multe, orage dinState le Unite, in deosebi spre a inlocui passajele denivel cu passagii superioare sau inferioare la c5ileferate gi chiar la strazile principale in oragele marl(fig. 260 U. G.).

Fig. 632. Incruci§ere suprapusii americans tin trifoix..

De mult timp se propusesera diferite solutiunipentru -ugurarea circulatiei prin suprapunerea

chiar la Paris, de catre Hebrard, utilizand ram-pe gi pante de 2%, cum se vede in fig. 631. Aceasta-solutie este foarte costisitoare in oragele existente gide aceia e aplicafi numai in zonele de extensiune.

tai-lor

awww.dacoromanica.ro

1050

Renard in proectele sale pentru <<ora§ul viitorului»recurge la solutii analoage (fig. 153, U. G.), iarVentre, mai recent. propune, tot pentru «ora§ul vii-torulu>> o calk circulars suprapusS, cu un rol analogea «placa turnantir» (fig. 155 U. G.).

Americanii au executat incruc§area zisii «in tri-foi>> (de fapt en I buck, care este o eombinatie aideei lui Hebrard cu aceia a lui Ventre, fig. 632).§i urinate la New Jersey pe §oseaua Ne% YorkPhi-

Fig. 633. Intrarea in tuneful de incruci§are de la Porte Dauphine(Park)

ladelphia, uncle circula de la 20.000 la 60.000 au-tomobile in 24 ore, caci erifoiul» a sporit debitul§oselei in acest punct cu peste 300%. Fiecare dincele 2 artere ce se incrucirala este formats din 2

dupS axul longitudinal, una care se urea§i alta care se coboarS, separate cu un zid-parapet. Bran§ele de legaturii, cele drepte A, saucele curbe B, au.30 m. raza, admit lama sens unit§i au fiecare 10 m. latitne.

junaitriti

1

www.dacoromanica.ro

1051

La Paris s'a executat in 1929 un tunel de incru-eigare la Porte Dauphine (fig. 633 gi fig. 634) intreartera inelara gi cea radials. cu o largime de 12 m.(pentru patru giruri de automobile) gi cu dou'a tro-toare de cite 0,75 m. Tunelul are 3,50-5 m. inal-lime (ca s5 treacii gi pompierii), rampe de acces de61/4 gi o lungime totals, cu rampe cu tot, (le 410 m.

Fig. 634. Tunel de ineruci§are la Porte Dauphine (Paris)

E lumina cu electricitate ziva gi noaptea, aga ca saevite petele luminoase, ceeace se obtine prin utili-zarea «celulei fotografice>>, variabil impresionata destarea luminozitAtei cerului. Tot la Paris, la Portede la Villette, este in executie un alt tunel de incru-cigare, cu o constitutie mai complexa.

www.dacoromanica.ro

1052

La New York stint adevarate cai suprapuse pestecartiere intregi, cum se vede in fig. 485 la WardsIsland, sau la ladUCtill NewarkJersey City des-chis in Noemvrie 1932 (fig. 635).

Fig. 635. Viaducrul Newark-Jersey City.

In fig. 636 se vede o serie de suprapuneri de cal,necesare la traversarea for cu artera inelara care du-ce la marele pod Washington peste Hudson, in a-propierea caruia exists §i o suprapunere «schimbit-tor de cale» dupa principiile mai sus aratate.

Tn unele puncte se suprapun paserele numai pen-tru pietoni, ca cea din Chicago, de langa muzeulField, peste Lake Shore Drive (fig. 637). In Parisastfel de passagii-tunele sunt numeroase, desi putinstimate, mai ales unde stint si metropolitane; acolos'au propus chiar trotoare turnante on rulante.

In Bucure§ti, au propus, chiar in reviste cu ca-racter technic, si ca lucrare urgeneii, unii ineepatori.

www.dacoromanica.ro

1053

bupraptinerea in centrul ora§ului, a intersectiei CaeiVictoxiei cu B-d Elisabeta, fara sa examineze caimensul cost nu compenseaz5 folosul real. De aceiaatragem atentia ca astfel de solutiuni <<radicale» nu

)

1

Fig. 636. Suprapuneri de incrue4eri la artera din NewYork ce ducela podul Washington.

pot fi accesibile oricarui orag §i in.orice iniprejura-ri. In Bucure§ti ar fi suficient, §i este §i necesar, casi se transforme, cat mai curand, macar cateva din

(

www.dacoromanica.ro

1054

passagiile de nivel mai circulate de la intersectiile

Fig. 637. Paserelii de beton anent la Chicago (Lake Shore Drivel.,

arterelor radiale cu liniile ferate congestionate. DarDirectia CAilor Ferate nu a putut pada acum nici

Fig. 638. Tunelul Holland din New-York.

t

-S.

NOM__MIN -

,

g

1

www.dacoromanica.ro

1055

ea refaca, degi era datoare, pasagiul superior dindreptul B-dului Basarab pe care 1-a desfiintat deca/iva ani gi pentru care gasise la un moment datfondurile necesare.

Nu este lipsit de interes sa mentionam gi incru-cigerile arterelor de comunicatie cu apele, cele alt-fel de cat podurile sau transbordoarele etc. De ex.tunelul Holland pe sub Hudson de la New York(fig. 638) cu cele doua turnuri ale sale de ventila-

-.., -Fig. 639. Turnurile de ventilatie ale tunelului Holland

din New-York.

tie (fig. 639) gi cu rampele speciale de acces, star-nette curiozitate, mai molt de cat tunelul de laHamburg pe sub Elba, care are un debit redus, dincauza ascensoarelor greoaie gi de capacitate mica.

lark demn de semnalat este podul-viaduct-auto-strada Littorio ce deserve§te Venetia. de curandinaugurat (fig. 640).

1

www.dacoromanica.ro

1056

Te§ituri. Cand proectam o incruci§are trebuie siiNairn camp liber suficient vederei conductorului

Fig. 640. Podul Littorio din Venetia.

pentru ca el sa poata stopa la timp. Brix, in emigre-sill international de urbanism de la New York din1925. a aratat marea importanta a campului liberde la incruciseri. chiar mai mare de cat aceia a lir-gimei partei carutabile, si cu drept cuvant. El cerela strazile de egala importanta care se incruciraza,o distant libera de vedere de 46 m. inainte depunctul de colliziune. Pentru strazile secundare,Brix cere sii se is dispozitii politiene§ti, ca iutealape aceste strazi si fie micaorata mai inainte de in-cruci§area cu strada principals. G. B. Ford cere te-§ituri de 10 m. la colturile strazilor §i sa se interzicapasagiile de nivel la caile ferate, ca §i la orice ram-pe, unde sunt incrucirri.

In cartierele not construite din Barcelona intal-

www.dacoromanica.ro

1057

nim constant la colturile strazilor te§ituri uniformede 20 m. Raymond a calculat tabele care dau lun-gimea te§iturilor in raport cu largimea strazilor §imirimea unghiurilor formate de strizi gi conchidec5 la strazile mai largi ca 25 in., nu e nevoie de te-§ituri, sau dac5 numai una din strazi e mai largica 38 m. 1). Am aratat insa ca §i in aceste cazuristint recomandabile te§iturile 2 ) .

Fig. 641. Te§ituril in cochilie la Montpellier.

Se poate obtine, din punctul de vedere al circu-laliei, acela§ efect al vederei libere tegind numai

1) 1. Raymond: aGuide Pratique de 'Trimming., 1933.2) C. Sfintescu: .tTeaiturile la colturile strizilor. (Urbanismul,

1933, peg. 189).

www.dacoromanica.ro

1058

eladirea la parter, fie sustinand cu coloane restuletajelor suprapuse pe colt, cum s'a fault la Bucu-,re§ti, (fig. 283 U. G.), fie cu o taetura Inclinata saucurbs fate de planul vertical al te§iturei, «in cochi-'lie>>, ca in fig. 641, care reprezinta un caz de %echete§ituril la Montpellier.

La cladirile retrace, unde te§itura ar atingemai teren, vizibilitatea se poate obtine numai ell=minand imprejmuirea pe colt, sau netolerand oiniiltime a ei mai mare ca 1,00-1,20 m. afara deadaptarea unei forme a cladirei, care poate avanta-ja aceasta solutie (fig. 429 U. G.). Toate aceste ma-suri evita exproprieri costisitoare acumulate prinnumarul mare al acestor te§ituri inteun ora§.

Se reeomanda ca incrucirrile sa se faca in un-ghiu drept, care sunt mai putin periculoase de catcele sub unghiu ascutit. Unghiul ascutit este gi ne-estetic, dupa cum am aratat.

Gaud incrncigarea se face totugi sub un unghiuascutit, atunci se poate obtine vederea libera prinmai multe mijloace, gi anume: a) curband strada inunghiu drept gi introducand tegituri curbe (fig.642, a); b) facand o te§itura cu atilt mai mare cucat unghiul incruci§erei este mai mic (fig. 636, b) ;c) forrnand o piateta dreptunghiulara la intersectiastrazilor (fig. 642, c.).

Cand strazile se traverseaza oblic, se poate obtineo plata' prin introducerea de te§ituri mai mari saumai mici (fig. 642 d §i fig. 642 e).

La incrucigerile in unghiu drept, spre a nu obti-ne solutii monotone prin repetarea prea des a tegi-turilor, sau data voim a creia §1 piatete pentru sta-tionarea vehiculelor, putem proceda in diverse mo-,,

nu:

www.dacoromanica.ro

a

*VM \\AA \\\MM\NAV\\\A\MV X \\ \M7M\

Fig. 642. (ai). Mijloace de a °Nine vedere liberi la incruciterileetrizilor.

A\ \.k%Wk,Nai,\ A \

SaN

www.dacoromanica.ro

1060

uri, adica: fie prin taierea colturilor in unghiuri

//7

Fig. 643. Vedere liberi prin retrageri in unghiu drept concav la cot;

drepte concave (fig. 643), care sa formeze chiar opiateta patrata, dupa akele strazilor; fie taind nu-

Fig. 644. Incruci§ere directi §i pm stele de coliziune la care dinaftere.

mai un colt ca si formeze un unghiu drept concavcu laturea cea mai lunga paralela la strada princi-

f

www.dacoromanica.ro

1061

pa' §i unde vor putea stationa §i vehiculele (fig..642 f) ; fie deplasand axele strazilor paralele cu elein§ile, in care caz obtinem o piateta in turbina,re polite da naftere la perspective interesante (fig:642, g); fie formand, dupa cazuri, pialete circula-re, octogonale, etc. (fig. 642, h §i fig. 642, i) ceaceeste mai putin recomandabil la arterele de circula-tie daci acestea nu sunt adevarate

Sistemul de a deplasa numai axul unei strazi pa-ralel cu el insu§i, faro a forma vre-o pialeta, este de-

Fig. 645. Ineruei§ere in §icanit §i punctele ei de coliziune.

nerecomandat, fiindca in loc sa u§ureze, ingreuiaziicirculatia. Anume, pe cand la simpla traversare astrizei se nasc 16 puncte de collisiune (fig. 644),data deplasam axul unei strade, se inmultesc aces-tea cu Inca deua, detji mai putin periculoase (fig..

piete.

N

www.dacoromanica.ro

1062

MS). Unii urbanigti germani sustin totugi ca siste-mul deplasiirei unei axe are avantajul ca face pe contducitorul vehicului sit micgoreze iuteala, pe cand,din contra, traversarea cu tederea liber5 inainte, itface sit mareascil instinctiv iuteala gi deci probabi-litatea unui accident la incrucigare. Dar aceasti a-firmatie este valabili numai in cazul cand nici stri-zile nu au circulatie important; (adici dac5 suntstr5zi de locuit).

44. Plata

Piata ca spatiu liber poate avea simultan maimulte funetiuni, adici de ordin economic (circula-tie), de ordin estetic sau chiar de ordin igienic. Maitotdeauna insa, una din funetiuni este predominan-t;, gi de acolo provine gi obiceiul de a clasa pietelein: a) piece de circulatie (functie economic;) ; b)piece arhitecturale' (functie estetic5) ; c) piece de ex-ploatare; d) piece-scuaruri (functie mai ales igie-nic5).

Vom examina pe rand astfel de piete, dup5 func-tia for predominant;.

a) MO de circulatie are doui caracteristici esen-tiale care-i determine functia: incrucigarea a eel pu-tin stiazi gi frecventa circulatiei. Nu are im-portant; ca functiune dac5 spatiul inconjur5-tor este cradit sau nu; (de ex. Piata Concordiei dinParis, fig. 130 U. G.) ; nu are important; data spa. -tiul destinat circulatiei este mare sammic (deex. Piata Sf. Gheorghe din Bucure§ti); nu poate ficonsiderate ca piata de circulatie Ins o simply 15r-gire inteun punct al unei artere far; sire -o incrucige-re Cu alt; artery (aceia ar putea fi un scuar, o pia

doui

,

liber

www.dacoromanica.ro

t1063

arliteCturala sau o piati de stationare) ; dupa cumnu poate fi considerata o piata de circulatie o incru-there de ori, cate Strazi, dar toate faro circulatie(prin cartierele de locuit).

Cand se incrucirazi mai mult ca doua strazitic circulatie 'aproximativ in acela§ punct, apare a-tunci urmatoarea intrebare: este mai avantajoasa so-lutia de a converge inteun punct toate axele straw:-lor sau in mai multe puncte; sau, este de ales capunctele de converge* sa se afle in interiorul ace-luia§ spatiu liber, sau in spatii libere diferite, dargrupate intre ele?

Este Inca de examinat in prealabil data se reco-'manila a conduce circulatia prin artere principalespre noduri de circulatie sau, din contra, a resfiracal mai !unit circulatia? Parerile sunt impartite:unit' urbani§ti sustin ca aceste noduri de converge*ingreuiaza circulatia, §i de aceia, mai ales in orarlemarl, trebuie sa se evite aceste cons ergente; altii sus-tin contrariul, adica aceste noduri de circulatie suntabsolut necesare in orarle moderne, unde mijloa-cele de transport §i directiile de transport fiind foar-te variate, este nevoie de piece prin care sa se facilegatura intre acele transporturi pentru diferite di-rectii, caci astfel se eastiga timp. In arest caz suntemnevoiti sa creiam piete de degajare, §i desigur cu a-ceasta ocazie nu vom pierde din vedere nisi parteaestetica a spatiului liber.

Trebuie dar sa cautam a creia un cadru pietei (U.0.4ag. 5231:, adica sa" obtinem fatade cat mai fungi,plinuri cat mai lungi_ spre a putea dezvolta un an-samblu 'arhitectonic. Aceste consideratii, pe langa.acele de forma §i de proportie ale pietei, aceia dea§ezare a monumentelor, cum §i toate celelalte con-

www.dacoromanica.ro

1064

ditii ale tecnicei esteticei de care ne-am ocupatG. pag. 645-655), ne conduc de cele mai multe onsa descompunem un centru de convergenia a axelorin mai multe centre §i la distante variabile, dup5 ne-voile speciale locale. A§a dar asupra primei ches-tiuni ce ne-am propus, conchidem ca (le cele mai

Fig. 646. Plata Operei din Paris.

multe on este mai avantajos si descentrim conver.genta axelor in mai mule punete, §i numai in ca-zuri exceptionale axele strizilor sa concureze inteunsingur punt.

(U.

www.dacoromanica.ro

1065

Aplicarea practice a acestui principiu variaza delacaz la caz, iar talentul proectatorului are aici ceamai mare latitudine de a se manifesta, mai ales andse af1a in cazul creatiunei unei piete, iar nu la ame-liorarea unei piete existente.

De ex. Piaca Operei din Paris reprezinta descom-punerea convergentei axelor a §apte strade (din careuna in continuare) in doua puncte, astfel ca s'a cre-iat 6 perspective monumentalei cladiri a Operei(fig. 646) §i a oferit in acela§ timp posibilitateami§carei de giratie pentru circulatia s ehiculelor(fig. 133 U. G.).

1;2500oi 2r 0,0 be 915 tr

Fig. 647. Piga Domului din Regensburg

Un sistem mai complicit, deci mai putin clar, intre-buintat dese ori, mai ales in oraple vechi germane,consta in desfacerea convergentei axelor in o seriede puncte grupate doua ate doua, a§a a se creiazafortat inchideri de perspective strazilor. Acest pro-cedeu nu este recomandabil, mai ales la intersec-tiile de circulatie irnportante, ci este de ad-

3Mrauht.

ark

0 Fanhini

I"; at a Domuki

lel , 7 110 5,0

arterelorwww.dacoromanica.ro

1 066

finis cel mutt la, strazile de locuit §i pentru piece arhi-tecturale, de ex. Pinta Domului din Regensburg(:fig. 647).

Fig. 648. Piala Sf. Petru din Roma cu Piala Rusticucci.

Cand prevedem o circulatie foarte intense, sauvoim a valorifica estetic un monument., sae mai mul-te, este de peferit ca descentrarca punctelor de con-

al.ican

Piaafa CIE!p7

r---

www.dacoromanica.ro

1067

vergenc5 s5 o facem in dou5, trei §1 chiar patru spa-

ii libere (piece) iar nu inteo singurA pia(5. Avematunci o grupare de piece (U. G. pag. 655).

Francezii, dupe Italieni, an intrebuintat mutt sis-temul de grupare a doua piece, prin desfacerea con-vergentei in dou'i, formand ceeace se nume§te piata

antepiata. Italienii an fAcut aceasta mai ales andterenui era accidentat, de ex. la antepiata din PlataSpaniola din Roma formati din scarile spaniole, eeo leaga eu Piata Sf. Treime din Munte (fig. 99 U.G.); Piata Capidoglio din Roma este arzata sus,

8

sowFig. 649. Piata Domului din Salzburg.

§i este legate prin trepte cu o antepiat5, care condor ela biserica Santa Maria da Aracoeli (fig. 84 U. G.) ;

Biserica Sf. Petru en Piata Sf. Petru din Roma,gtisim ca antepiafa Piazza Rusticucci (fig. 648) ;chiar la piao Sf. Marcu din Venetia putuem distin-ge o separatiune in fata bisericei, procurata princampani15 §i de cei trei st'alpi purfatori de steaguri(fig. 86 U. G.). Piata Domului din Salzburg este ogrupare de 3 si chiar patru piete in jurul catedralci

1

gc

www.dacoromanica.ro

1068

(fig. 649). §i. a servit ca exemplu lui Camillo Sittespre a propune grupari piete linigtite, ca in fig.

Fig. 650. 'Piete grupate propuse de Sitte.

650. Chiar Mara Signoria din Florenta (fig. 651)este o grupare de 3 piete, numarand §i Galleria deiUffizi. ,

Fig. 651. Piata Signoria din Florenta.

Francezii au facut aceasta distinctiune, uneoripentru a indeparta aglomeratia circulatiei din pia-to cu caracter mai lini§tit (la fel ca la Sf. Petru dinRoma), de ex. la limy; Sf. Augustin din Paris (fig.652); sau la Pico" Lafayette din Paris, uncle piatapropriu zisa la un nivel mai ridicat, deserve§te bi-

.41,;JUOU

477177A 77/7//A

www.dacoromanica.ro

1069

'erica Sf. Vincent de Paul (fig. 653), iar antepiataeste rezervata circulatiei. La fel Piata Sf. Treime-

Fig. 652. Piaia Sf. Augustin din Paris.

din Paris. Si englezii au procedat mtleI cu unelepiete din Londra, de ex. fig. 654, care reprezintA

Fig. 653. Plata Lafayette din Paris.

K72

www.dacoromanica.ro

1070

Trafalgar Square (ca pia to arhitecturala pentruNational Gallery, iar antepiata de circulatie este'Charing Cross). Punctele de vedere examinate paniiaici la pietele de circulatie sunt de ordin mai mult

national Gallery

L014n,

s j.fna0o_

Trafal9ar Scivareier 14 awe oc

7 3° 1° 1°Iw

Fig. 654. Trafalgar Square din Londra.

arhitectural. Mai importante sunt insa chestiunile deteenicii a circulatiei, care se pun la astfel de piete,.si anume: 1) La ce fel de mi§care a vehiculelor tre-buie sa corespuna piata; 2) care s'a fie forma ti

J8

'; I;

105-

7 1

www.dacoromanica.ro

la!

rimea spatiului liber rezervat circulatiei; 3) cu ceaccesorii, pentru iniesnirea circulatiei, trebuie sa fieinzestrat5. piata.

1) Mi§carea vehiculelor in plata. Am vizut .c5vebiculele in circulatia for pe str5zi intalnesc dife-rite obstacole pe care trebuie sa le evite, §i care leproduc intarzieri §i uneori chiar accidents. In picteastfel de cauze sunt mai frecvente c5§unate de incru-ci§erile inevitabile (functiunea pietei). §i de aceiatrebuesc luate masuri pentru micorarea intarzie-rilor si evitarea accidentelor.

Este cazul de a examina aei. miscarea continua(fAra intrerupere) din care face parte mi§earea obi§-nuit5 giratorie, §i miFarea discontinua (cu intreru-peri), din care face parte mai des a§a zisa circulatieincrucisata, avand scopul de a micora intfirzierea,ceeace revive la rnajorarea debitului

Pentru a evita accidentele, este cazul a examinaunghiurile de incruCisa re §i masurile de organizarea circulatiei prin masuri permanente (urbanistite).

Liibke a exaniinat de aproape aceste chestiuni(U. G. pag. 425) §i a dovedit ca., in. cazul incruci-qerei a douii siruri de vehicule, debitul circulatoriueste cu at& mai mare, cu cat unghiul de incrucisereEste mai mu' §irurile sunt mai aproape de adeveni paralele, ceiace este aproape evident); ins5,cand stint mai multe iiruri de vehicule cu aceia di-rectie dar care incruciseaza, dcbitul eel mai mare se°Nine in cazul iticrucirrei perpendiculare a siruri-lor1). Considerfind numai aceste rezultate, lira" ainai stabili formulele doveditoare in toate' cazurilece se pot prezenta, tragern de indat5 concluzia c5,

1) H. Liibke: (Suussen u. Platte irn StadtkorperN vol. 1.

(adica

www.dacoromanica.ro

1072

rni5carea giratorie (continua) dei un debit mai mareacolo unde incrucivrea se face pe un singur rand' devehicule (caci la astfel de migcare incrucigerile sefac sub unghiuri foarte ascutite), pe cand mi5careaincruci5atei (discontinue) oferei un debit mai marecand in pi*" circulatia se face pe mai .multe 5iruride vehicule (pe langa faptul ca marele avantaj al

. circulatiei incrucisate este ca pot fi sporite ad libi-tum numarul girurilor de vehicule pe aceia§ direc-tie).

Mi§carea giratorie este inteleasa in diferite fe-luri; unii ca <<o mi5care icieala obligatorie pe un sin-«gur sir de vehicule si numai in sensul invers al mi5-<<ceirei acelor ceasornicului>>; altii, ca «miscarile ma-de ale vehiculelor intr'o piatil de giracie>>.

Cu alte cuvinte, mi§carea ideals de giratie nu seintampla.' totdeauna §i. in (nice piata proectata peutruo mi§care circulars, ci, in realitate, in o astfel depiata circulatia poate fi cum am mai aratat (U. G.pag. 425) adica: a) giratorie ideals (tangentiala) ;b) giratorie amestecatli; c) circulars incruci5atei(radial:a).

Pe cand in prima circulatia e continua, nu cereo politie specials a circulatiei vehiculelor gi e reco-mandabila la incrucigerea arterelor. cu slaba circu-latie, admicand dupe felul risipirei vehiculelor pe'strazile concurente, §i dupe numarul strazilor con-curente, intre 1720 vehicule gi 9200 vehicule pe ors;cea de a doua limiteaza debitul pietei gi ,cere oare-care politie regulatorie gi reprezinta cazul cand cir-culatia pe o dirctie de strada predomina, iar debitul-variaza in diferite ipoteze intre 1150 gi 7400 vehi-cule pe ors; in fine, cea de a treia e ;de fapt o cir-culatie radials, intermitenta (pe directii) .gi are ne-

www.dacoromanica.ro

1073

voie de o permanents ordonare poliTieneasca" la gu-rile stiazilor de mare circulat,ie ce intra in piaci'.

Fig. 655. Place de I'Etoile din Paris.

Aga dar, pentru pie fele destinate a deveni de foar-te mare circulacie pe una sau mai multe strazi dincele ce converg in piatsoi, nu trebuie cilutaai formacare sa permanentizeze mi§carea giratorie, propriela un trafic initial slab; ci din acele cari pot fi adap-tate, treciind de la faza giratorie la faza de incruci-rare. Numai pentru piefele arterelor care Si in viitorz: oz ramiine cu un tra f is mai slab, piata permanentgiratorie e recomandabirci.

www.dacoromanica.ro

1074

Cu toate acestea la Paris exists piete de maretrafic de forma circulars (piata stelata) precunrPlace de l'Etoile (fig. 655). In acest caz insa ame-liorarea circulatiei se poate face numai prin alege-rea unui diametru exceptional de mare pentru piata.§i atunci linia tramvaiului poate fi arazta mai binespre samburele central.

Prin urmare acolo undo terenul este stump, o bu-ns utilizare a lui cere intrebuintarea circulatiei in-erucipte.

Fig. 656. Piatii triunghiularii.

Principiile de circulatie aratate la pietele cu for-me de giratie pot fi aplicate la orice forme de piete.Pe exempiu foarte deseori suntem nevoiti a admite§i piete truinghiulare, la care aplicam fie circulatiagiratorie, fie cea incrucipti. U ameliorare a formeipietei pentru o circulatie giratorie este aratata infig. 656, modificand forma triunghiulara §i intro-ducand un trotoar-refugiu, mai- ales data suntlinii de tramvaie.

Piefele in care concurs multe strati (6-8) darwww.dacoromanica.ro

1075

sic un bulk mediu zilnic redus, se recomandi a fitratate ca piete cu circulatia incruci§ata, dar dacinumai unele str'a'zi au circulatie intens'A (fig. 657 §i.

fig. 658); sau dacii exist5 si deniveriiri on sunt mainuilte noduri de circulatie vecine, can complicii so-

atunci adesea se recurge 1a o combinatie intre-

gt

Fig. 658.

;7:::"-" vq11111(111N8

..;,; AI A 1000 12001 e : (// A 900 1100

f,::411,111(1111111111M11111,._g_i

. h9:: -----.7_---

oc, =- --IM..,

AO"-ANIIIIIIIIIMiliWiliP11111 W.4' -M-% I ;

S-1. 'e ; k,_ : ;

Fiy 657

www.dacoromanica.ro

1076,

circulatia giratorie §i cea incruci§ata §i se pastreazao grupare de piste (fig. 659).

Avantajele §1 dezavantajele dispozitiilor de circu-latie din fig. 657 §i fig. 658 deoparte §i fig. 659 dealta, sunt explicate mai jos.

Fig. 659.

In fig. 658 circulatie inteitsa. este tangentiala pie-pe care o presupnn em orizontala, intensitatile

pe directii fiind indicate prin cifrele din figura 657;fig. 658 arata ea trebuie introdusa o circulatie gi-ratorie in punctul A, in alte puncte ramane circu-latia incrucipta.

Fig. 659 considera Belle-Aliance Platz gi BlucherPlatz din Berlin despartite prin Landwehr Kanal,unde se propuri doua noduri imp ortante de circula-tie giratorie, legate prin podul peste canal, care or-ganizeaza o circulatie incrucipta a celor mai impor-tante artere de mare trafic.

www.dacoromanica.ro

LEGEND/A

112ili ?ere,/ de. ver-det9/j"--C/zilliri ,oroeciai.`e.Linil de frcwvaie.Curenle de cirea,:he

:=11(.57/ay/49 exisien/a.

STUD/UL. TRANSFORM( RE/P/ETE/ V/CTOR/47

1-

mmrt,14-

Scaftv :10 10 to 49 iv To 19 icvmehi

Fig. 660

ra

.f 26' go

www.dacoromanica.ro

1077

In Bucureoi exists Piata Victoriei ca piata de cir-culatie fara contradictie '), dar tratata actualmentepentru circulatia giratorie tangentiala, fara a se fireus,it a obtine o circulatie sigura, de§i suprafata estecu prisos satisfacatoare traficului actual. Circulatiase face acurn giratoriu ainestecat.

In aceasta piata debu§eaza opt strazi §i aproapetoate de trafic, din care cel putin patru vor fi deun intens trafic in viitor. Asa dar circulatia gira-torie tangentiala simply nu este recomandabila. Vomexamina mai de aproape aceasta piata, pentru a ye,des dificultatile, ce dezavantagii are concentra-rea prea multor artere inteun singur nod, cand tra-ficul devine intens.

Se pune dar chestiunea amenajerei acestei pieteastfel ea actualmente circulatia sa fie mai lipsita deaccidente (vehicule §1 pietoni), iar pentru viitorpiata sa poata satisface §i debitul circulatoriu ne-cesar.

Vom examina aici decomandata numai obiectivulcaci desigur, nu va putea fi neglijat nici

obiectivul esteticei.Din fig. 660 observam ca piata poate fi sporita cuz

uprinta la un diametru de circa 130 m. data i sepastreaza forma circulars, insa felul cum concursaci B-dul Lascar Catargi §i Bd. Bonaparte de o par-te, apoi Sos. Kiselef, Sos. Jianu §i Str. Paris de altsparte, impiedica o buns circulatie giratorie tangen-tiala pe un singur cerc, chiar pentru traficul slabactual, mai ales ca dificultatile se complica §i cu li-niile de tramvai ce traverseaza aceasta piata. De

1) C. Sfintescu: aEstetica Bncurestilon pag. uncle estestudiatil solutia pentru starea

eireulatiei,

11E--124,actgalg.

www.dacoromanica.ro

1078

:aceia o solutie pentru cireialatie ar fi formarea a.doui circuite giratorii tangentiale, unui mai marecentral in jurul unui sambure de circa 80 nt.,tul spre Sos. Kiselef, Sos. Jianu §i str. Paris, in ju-rul unui refugiu semiluna cu diametru de circa 55m. (o antepiata). Dificultatea din spre Bd. LascarCatargi poate fi evitata in oarecare masura, prin in-troducerea unui refugiu-membrana de separare adirectiilor de circulatie (fig. 660).

Din cele aratate ca teorie. §i tinand seama Si defaptul ca in viitor am apreciat ca numai in o direc-tie pe arterele de penetratie pe la nordul ora§uluiam putea avea un trafic la un moment dat de peste10.000 vehicule pe ora, rezulta ca pentru viitor Ma-p Victoriei nu trebuie amenajaai ca piagi giratorietangentialii, §i deci solutia de mai sus corespunde nu-mai nev,oilor actuale §i a celor unui viitor apropiat.

In ce prive§te partea estetica, se pune problemaaxarei fatadelor cladirilor vazute dinspre Sos. Jianusau Sos. Kiselef, ameliorarea cadrelor spre MuzeulZoo logic §i Ministerul de Externe, ameliorarea col-turilor prea ascutite, chestiuni pe care solutia dinfig. 660 le rezolva prin lucrari economice i provi-zorii, fiindca intreaga amenajare dupa principiulgiratoriu nu poate fi de cat tranzitorie.

Este cert insa ca, o solutie propusa, ca aceia cusporirea suprafetei pietei §i pastrarea mai departe aformei circulare, pe langa faptul ca da na§tere la da-ritmari foarte importante de cladiri publice, care,daca nu sent de valoare estetica, au totu§i o valoareintrinseca, nici nu rezolva cu nimic problema circu-latiei intense viitoare in aceasta piata.

Asa dar solutia viitorului este adoptarea miFeireiincruci5ate, eventual combinata cu mi§carea girato-

0.41-

gi

www.dacoromanica.ro

1079

tie tangenliala. Pentru stabilirea celei mai bune so-trebuie sa precizain debitele maxime ale

fiecarei strazi ce debu§aza in piaci', cum §i dacitramvaiele electrice raman mai departe sa traver-seze piata §i eventual in ce directii. Un studiu al Ca-.pacitalei circuilatorii maxime a arterelor ce debu-§eaza din spre centrul ora§ului in aceasta piata, pas-irandu-se largimile actuale intre fronturile cladiriTor, ne arata ca, spre a ajunge ca un debit de cate

Fig. 661.

10.000 vebicule pe ora sa iasa din ora§ pe fiecaredin arterele de nord, is trebui sa fie neaparat scoa-se tramvaiele de pe Strada Buze§ti §i Bd. Lascar. Ca-targi, pentru a putea spori capacitaIile acestor ar-tere. In aceasta ipoteza, admitem ca trafic pentrufaza cea mai congestionata, grosso-modo cirrele dinfig. 661. Deoarece Str. Buze§ti, Ca lea V ictoriei, Bd.

T.

Ili ill

lutii

www.dacoromanica.ro

1080

Catargi vor ramane Inca insuficinte; in schimb vatrebui sa joace un roll important, Jar accidental,.Sos. Bonaparte §1 chiar Bd. Basarab.

Observam ca directiile importante de circulatieaunt S N sau in alts faza, la intoarcere, N S §i apoiE V; celelalte directii suet mai slabe ca trafic. Ar fideci de examinat fiecare din solutiile A, A', B §i Cdin fig. 662.

ooluna ,24 Solutia A'

Solute

8610asa ab

&setae

"IC

Fig. 662.

4

44,7Borgavre

ss d

Solutia A, cu varianta A', cer creiarea unei not ar-tere, cel putin pentru arcul a b c, prin executareaunor exproprieri intre a §i b, caci b c, exista (Str.Gr. Alexandrescu). Solutia B poate fi realizata u§or

r

aA34serab

Bv. Rrh

tyC

4

www.dacoromanica.ro

1081

insa are inconvenientul Ca nu lasa fara coliziuni tre-.cerea de pe directiile principale pe cele secundare,deci o jena partials in circulatie; de untie nevoia dea cauta deplasarea la distante mai marl, pc cai late-Tale, a unor astfel de schimbari 'de directie. In fine,

Fig. 663. Detalifie variantei A.

solutia C introduce o artera inelara exterioara pie-§i aceasta da na§tere la exproprieri importante,

fara a reu.ji sa elimine coliziuni prin incrucirri in-ire directii cu trafic intens, astfel ca mita dificuI-tatile din piaci in exteriorul ei, cu toate ca in piataramane numai o incruci§ere importanta. Spre a seevita'intreruperile eel pulin in punctele imoortante

lei,

www.dacoromanica.ro

1082

a. b, c, d, de incruci§are, ar trebui introduse acolo,alte piete giratorii, can ar complica §i solutia §i arridica §i mai malt costul exproprierilor. D.q;i nuavem de ales de cat intre solutia B (cea mai econo-mica) §i solutia. A cu varianta A', dupa cum ne Norindica interesele estetice §i posibilitatile firanciare.

Fig. 664. Detaliile variantei B.

In fig. 663 §i 664 dam oarecare detalii de aplicarerespectiv la solutiile A §i B din fig. 662.

In ce prive§te organizarea politiei circulatici inpia am dat cateva indicatiuni in Urbanistica Gene-ran (pag. 404-407).

2) Forma si marimea spa ciului carosabil. Desigurca la mi§carea giratorie, forma circulara este cea maipotrivita, in care diametrul siimburelui central Oa-ca rol important, impreuna cu Mrgimea caei circu-lare carosabile (U. G. pag. 383).

www.dacoromanica.ro

I C83

Liibke arata ea la circula.tia giratorie tangenlialadiametrul d al samburelni central trebuie sa fie de80-100 m. insa da formula urmatoare pentru dia-metru:

d:1.

unde n e numarul strazilor concurente §i a distantaintre doua debueuri de strazi, care poate fi intre25-75 m. Strazile ce deburaza in o astfel de piatasa fie inguste, iar diametrul pietei circulare create

Fig. 665.

repede daca nuniarul strazilor concurente create,cl3iar daca se calculeaza acest diametru dupa for-inula lui Joyant, adica egal cu un sfert din summa lar-gimilor strazilor concurente acolo, care sa nu fiemai multe ca 5-6 (fig. 665). Intrarea vehiculelorse face incet in piata, dar e§irea repede.

La circulatia giratorie amestecata diametrul me-..

diu al samburelui central poate varia intre 25-50m.; in schimb strazile concurente sunt mai largi §ievazate la debu§area for in piata (fig.. 666), iarpiata adinite mai mult ca patru strazi concurente, ointrare repede a vehiculelor in ea, dar o iuteala maimica in interiorul ei.

= n..tr

www.dacoromanica.ro

1084

Acolo uncle circulatia este incrucipta, largimeapartei carutabile se calculeaza ca la strazi, far in .ce

Fig. 666.

prive§te forma pietei, aceasta uu este in stricta de-pendents de felul circulatiei, de cat data voim a e-conomisi mult terenul; altfel forma poate fi adap-tata cadrului ce voim a obtine pentru estetica

3. Accesoriile pentru circulatia pietei sunt trotoa-rele §i refugiile, tare trebuie sa organizeze cir-culatia in piete. Acestea trebuie astfel studiate, casa asigure un timp de vizibilitate cat mai lung §i tot-

IUD

Fig. 667.

.

www.dacoromanica.ro

1085

deodata sa nu conduca la coliziuni sub unghiurimarl (cele mai periculoase) ci numai tangentiale,Mara de cazul cand circulatia este dirijata perma-nent dupa principiul incruciprei.

Iata de ex. in fig. 667 cum trotoarele §1 forma uneipiatete fac ca portalul din punctul a sa nu fie peri-colos circulatiei, pe cand eel din punctul b sa fiefoarte pericolos; sau cum refugiile din fig. 668 or-ganizeaza circulasia, separand directiile de mare tra-fie, de cele de un trafic mai redus.

'/

Fig. 668.

Interesant sunt de studiat astfel de organizatii inpietele de circulatie din fata garilor, expozitiilor sauteatrelor on altor sali de spectacole §i adunare.

Fig. 669 arata o dispozitie in T sau cu varianta inredan, a trotoarului in fata garei, cand sosirea §i ple-carea sunt pe acela§ front, ca §i in fig. 671; darin fig. 670 se arata dispozitia cand sosirea estepe un front perpendicular pe cel de plecare, pe ca-tegorii de vehicule.

Fig. 671 arata o dispozitie in fata teatrelor §i al-

ni h

/

www.dacoromanica.ro

1086.,

for sail de adun'Ari (o dispozitie rea §i una bund invederea u§ura'rei pietonilor)..

Jl

Fig. 669. Organizarea eirculatiei -prin trotoare. in fata garilor.

In America s'a recurs in pietele de giratie chiar

Fig. 670.

la indicarea pe pavaj a drumurilor de parcurs de.diferite §iruri de vehicule, de ex. la Columbui Circle

-1

-1 I

AuFolo.. .1.

www.dacoromanica.ro

1087

din New -York (fig. 672) spre a asigura mai binemirarea giratorie combinata cu cea incrucipta.

PIETONI -4-1/\OCRE'riNg CD,

13U

'tb,PIET01-1 I4OE'r 44

Fig. 671. Dispozitic de refugii in fata cladirilor publice.

In fata ;Ardor de autobuze» care au luat o mare

Fig. 672. Playa Columbus Circle din NewYork.

desVolfare in urtiniul Limp, Raymond propune o dis-

1.. rl 17nriff

GRESIT

V1111:1 g

141---

10--

r e7-11-

www.dacoromanica.ro

1088

pozitie ca in fig. 673, in ipoteza ca acolo se face oracordare de cai suprapuse intre autostrada §i ve-(lea artera.

Fig. 673. Dispozitla eireulatiei la garde de autobuze.

b) Pietele arhitecturale desigur ca au functia pre-dominanta cea estetica. Acestea pot primi un cadruformat total sau partial din constructii, sau mini for-mat total sau partial din paysagiu (ca la piata Con-cordiei din Paris fig. 130, U, G.). In amid depiete. urmeaza sa aplicam cat mai atent principiilede estetica urbanistica, de care ne-am ocupat detai-lat in Urbanistica Generala intr'un intreg capitol,asupra carora nu mai rev enim.

Adevaratele pietd arhitecturale, formeazii insa a-nexa unnia sau mai multor monumente arhitectu-

AUTOSTRADA

.

www.dacoromanica.ro

1089

rale ce cata a fi, puse in valoare; deci pietele arhi-tecturale au totdeauna un cadru format macar in

Fig. 674. Pia la Sf. Anunziatta- din Floren/a.

parte din cradiri, ca in fig. 674, care reptezinta. in-cadrarea pietei S-ta Anunziatta din Florenta, on fig.

ii/I /11////////////AFig. 675. Pia/a Domului din Pistoja.

675 §i fig. 676 cu incadrarea Pietei Doxnului dinPistoja.

ims /

raga

www.dacoromanica.ro

1090

Asa dar forma dimensiunile pietei, cu respec-tarea privirei .de ansamblu, de relief. de perspecti-ve, de predominant5, de eurytmie, de coloare, etc.

Fig. 676. Vedere spre Piala Domulit4 din Pistoja.

cbestiuni pe care le-am explicat (U. G. pag. 523565; 645-655) trebuiesc examinate la cazul ce seprezinta, fie ca piata este izolata, fie c5 este grupata.

Mentionam insa c5, o serif de piete din oraelefranceze sunt astfel dimensionate, cand au monu-mente scuipturale centrale, ca sa existe, de jur im-prejurul acelor sculpturi, puncte de unde in acelagtimp sa poat5 fi v5zut .Cadrui arbitectural la 27°(priyire de ansamblu), iar statuia la 45° (privirede detaliu). Asa este cazul la Place des Victoires din

-§i

www.dacoromanica.ro

1091

Paris, in Place Stanislas din Nancy, sau in Place,Royale de Bordeaux1). ;

Raymond a propus o solutie pe care o nume§te«triunghiul de vedere>> pentru piete sau esplanade-in pante, spre un obiectiv estetic, care corespunde-

Fig. 677. Triunghiul de vedere

principiilor dezvoltate' de not in trrbanistica Gene-rals. Fig. 677 explica suficient digpozitia. '

Unwin, mai ales, a executat o serie de solutiuni ar-liitecturale pentru piete -sau piatete estetice, (tar e-conomice, in deosebi in otarle-gradini, patii libere

]) .The American Vitruviuo.

-

(phia).-

www.dacoromanica.ro

1092

ifascute la_inerucirri de strazi. Astfel and o stracladeburaza in alta, forma pietei poate apare retra-gand din aliniere mai mult ca de obicei cladirilc(fig. 678) in diferite moduri.

r :7 &l. nIMF. :NM'

MEM.

OF 19 N,

MMUt

4.7

Fig. 678.

In cazul incrueirrei a doui strazi de aceia§i im-portanta, in loc de a se face te§ituri pentru vederealibera, se poate obtine un rezultat avantajos tratandspatiul cu cladiri inchise formand piatete; sau cain fig. 679, cu cladiri speciale arzate oblic, adicape directia unor te§ituri mai importante.

Cand trei strazi se intersecteaza intr'un punet, opiateta economics §i estetica se poate obtine pringruparea cladirilor ca in fig. 680 (sus §1 jos). Chiarla curbelle strazilor, se pot propune dispozitii de cla-diri practice, care creiaza piatete, fie data curba estett§oara (cum am indicat in fig. 623) ; fie data estemai brusca, pana la 90°, ca in fig. 681. Piatetele-sunt toate °Minute prin retrageri variabile ale cla-dirilor aliniamente scurte, drepte, §i formand fi-guri geometrice regulate.

- -

X V X

111°FAid, N.- 4.,!::.r.

a

ID;

sib

pe

1 .4..p?-..o

www.dacoromanica.ro

1093

Procedeurile lui Unwire insa, foarte aantajoasela orarle-gradini, nu-§i pot gasi totdeauna aplieare,mai ales in orarle unde terenul este stump, caci a-colo proprietarii cu greu se hotarasc a lasa terenher necladit mai mult de cat strictul necesar impusde regulamente.

9OOO

Fig. 679.

0 chestiune principiala, care se pune la pietelearhitecturale atunci cand se intocme§-te un plan deamenajare local, este aceia a distribuciei Si a§eziireiunor astfel de piete pe suprafata oraului. Dupa cecriterii sa se faca aceasta amplasare? Desigur urma-rind cerintele estetice §i economice. Estetice, fiindcaeste vorba de piete arhitecturale; economice, fiindcapiata arhitecturara fiind realizata in primul randpentru a scoate in relief o valoare artistica, repeta-rea unor astfel de piete de-vine un lux costisitor pen-tru cetatenii ormului.

De aceia reamintim unele din reguiele, de ordinestetic, dar §i economic, ale lui Camillo Sitte rela-

O 6

li-

www.dacoromanica.ro

1094

live la piele, §1 anume: 1) pietele foarte mari suntTecomandabile numai in orarle foarte maH, ora§e-lor mai mici le sta bine cu piet,e mai mici; 2) chiar

t..10

..- '-...<---i

...- ...-- I - '

..,..,. 4114I

I

Cl* \\..,

...,

..." \

Fig. 680.

Intr'un oras mare numai cateva piete Ea fie mari,celelalte sa fie mai mici (U. G. pag. 654).

Mai reamintim pietele arhitectonice cauta

0"

iara§, ca

[ JAIN

vuouom

www.dacoromanica.ro

1095

sa puna in valoare estetica o cladire monumentala,un monument plastic sau chiar o vedere pitoreasca.

dar repartizarea unor astfel de piffle depindede pozicia acestor «cauze ale pietelor arhitecturale».

Ar7Pr Arr

LJ

1-17-i

EMII ,

ArA'17/

Al

Fig. 681.

Vederile pitore§ti sunt accidentale, deci pietele ar-litecturale anexe vor fi accidentale. Uncle din cla-dirile monumentale sunt iark accidentale, dar sunti cladiri importante publice care trebuie sa se ga-

seasca in toate orarle, deci permanente, precum:primaria, teatrul, tribunalul, biserica, §coala, §. a. Sicare pot fi grupate late° piata arhitecturala. Nu maivorbim de acele cladiri §i parcuri publice de impor-tanfa secundara, care trebuie repartizate aproapeuniform pe suprafata ora§ulu §1 carora le-ar prin-de bine sa fie a§ezate pe o piata secundara, piatace ar juca rolul §i de piata de exploatare §1 deci decirculatie secundara. A§a dar acestea nu ar fi piece

_Ma

''

.,;4112116 I51-

it

www.dacoromanica.ro

1096

pur arhitecturale. In pietele arhitecturale joaca unrol important §i decoratiunea, care poate fi floralasau arborescenta; decoratiune poate fi insa chiar pa-vajul §1 coloritul, pot fi aculpturile de pura at sm.de arts industrials De aceia trebuie data toata aten-tia esteticei acestor accesorii.

Concluziune: pietele arhitecturale au o diFtribu-tie pe suprafata ora§ului, iar numarulfor trebuie sa fie restrans §i in proportie cu irniior-tanta ora§ului.

c) Piefe le de exploatare au functia- predominantaeconomics, dar uneori an §i un caracter administra-tiV. de piete sunt cele de alimentare (cu halefire sau volante), cele de expozicii sau tfirguri,chiar, in epoca noastra automobilistica,-cele de par-caj, eu taxe pentru vehicule, piete care pot fi gru-pate uneori cu scuarurile, a error functie predomi-nanta este cea igienica.

Pietele de alimentare. Trebuie aici facute douafeluri de distinctiuni. Sunt piete de alimentare pen-tru en Bros, pentru tot ora§ul, sunt piete de ali-mentare de cartier; aceasta o prima clasare. Dar.sunt §i piete acoperite (in hale inchise sau sub mar-chize), §i altele piete descoperite (volante). Un plande amenajare trebuie sa niba in vedere utilizarea tu-turor acestor categorii de piete de alimentare.

Pietele iie alimentare pentru en Bros (en ridica-ta), pot fi concentrate intr'un singur punct sau indoua puncte la oraple cu o populatie pans la500.000 locuitori. La cele cu o populatie de mili-oane de locuitori se recomanda 'pate o plata de acestgen spre fiecare din cele patru puncte cardinale. Ast-fel la Paris, care are acum d]alele Centraloi s'a pro-

accidentals

Astfel

§i

gi

www.dacoromanica.ro

1097

pus' infiintarea a patru asemenea piete.de desfacerein cele patru punrte cardinale, dar prevazute cutoate instalatiile §i mijloacele de transport, legate enliniile 'crate spre exterior §i intre ele. Linia feratacomuna va servi sa inentina preturile alimenteloracelea§ la toate patru pietele, prin manevrarea tre-nurilor cu alimente, spre a echilibra Cererea eu o-ferta. Cu toate acestea, in ultimul timp au foss exe-cutate maxi luerari pentru sporirea Ha lelor Cen-trale la Paris, din cauza ca rnarea artera de alimen-tare a Parisului este tot Sena, care trece prin centrulorasului.

SiSternul adoptat in ultimul timp la Bucurevi dea se multiplica pietele de aprovizioriare prea mult,fara un program unitar, prezinta .inconvenienteleunei aprovizionari incomplete a acestor piete si alipsei de supraveghere, de unde specularea locuito-rilor unot cartiere cu alimente scumpe §1 de calitate

Controlul din punctul de vedere sanitareste §i acesta mat mai grew de facut in piete nume-roase. Ar fi deci, doua tipuri de piete: cele de ali-mentare de la centru spre periferie, ca la Paris, Bu-dapesta, etc. cand aprovizionarea se face pe cale na-vigabila'; §i inners, cele de alimentare dela periferiespre centru, and aceasta se face prin o cale feratainelara sau pe §osele. Astfel de consideratii ne-au ca-Muzit and am propus pentru regiunea Bucuretidoua piete de alimentare de en gros, una in locul ye-chilor ateliere ale Garei de Nord, Si alta in locultan-trepozitelor din Ca lea Rahovei, propuneri astazi ne-realizabile in urma lucra.rilor de transformari fa --cute pe acele terenuri 1).

1) C. Sfintescu: <<Ciiile de Comunicalie in Municipial Bueure§tb>,pag. 29.

inferioara.

www.dacoromanica.ro

1098

Piete le de alimentare pe cartiere, indiferent deforma lor, sunt cu atat mai necesare, cu cat ormaleste mai intins §i mai putin comercializat. In ade-ar, in oragele mici, o singura plata de alimentare

centrals este suficienta, jucand rolul dublu adicade aprovizionare cu ridicata Si cu deaminuntul. Ast-fel de piete, din cele mai vechi timpuri, erau orga-nizate in fata Primariei, pentru o mai buns supra-veghere §i pentru pozitia centrals a acestei cladiri,care totdeauna avea dinainte un spatiu liber cu fune-tiune multipla. Este recomandabil §1 astazi ca acea-sta buns traditie sa fie pastrata.

Fig. 682. Piga semi-acoperitil din Gelsenkirchen.

Atunci cand oragul este intins §i relativ rar con-struit, piefele de cartier in mod necesar cats a fi in-multite. Locul lor este in apropierea, dar lateral no-durilor importante de circulatie, pentru a asigura §iaccesul lor lesnicios §1 vizibilitatea lor. Cand ambelesau vreuna din aceste norme nu sunt indeplinite,

www.dacoromanica.ro

1099

plata nu prospereaza gi altele se formeaza singurela locul potrivit. In Bucurevi avem exemple con-crete cu Piata Floreasca gi Piata Amzei si chiar cuPiata Filantropiei.

Repartizarea pie/elor de cartier trebuie facutiearn uniform gi in centrele de gravitate a suprafe-lelor construite, aga ca distal* intre ele sa nu trea-ca de 2 km., insa pot fi gi mai dese la o populatiemai concentrata.

Fig. 683. Piata de legume Bibescu-Vodii din Bueuresti.

Piete le pentru desfacerea alimentelor pot fi des-coperite, deci volante, sau acoperite, cu simple mar-chize sau chiar in bale. In fig. 682 dam vedereaunor hale in forma de goproane (semi-acoperite) dinGelsenkirchen sau ca cele din piata de legume dinBucuregti (Bibescu Voda) deformate prin iniliati-vele negustorilor (fig. 683 gi fig. 684).

La Madison in State le Unite astfel de marchizesunt din beton armat (fig. 685), iar la St. Paul, ase-menea in State le Unite, acestea sunt ridicate deasu-pra nivelului strazei (fig. 6861, avand un trotoar

www.dacoromanica.ro

1100 .

interior de circa 6 m., iar intre oproanele deschisecale larga de circa 18 m., acoperi§ul fiind lat de15 m.

+.,,., ,_ , e_ , , '...";: -r ... -ftrt , t.

Mill ii I rf,)4 t tf 29 '' MAAt*t,--f:- ,

Fig. 684. Vederea generalii a pieta de alimentare Bibeseu-Vodiidin Bucure5ti.

In ora§ele mari uncle piece importante alimentarestint acoperite formand adeNarate hale. In Bucurevi

Fig. 685. Plata semi-aeoperitti in Madison (S. U.).

.1, I.rvoitt4,c' 51,i..it L 1,

-1

..=

11

; trt,-47,,,a442g;

,

iittr-7-4412)

F-

.52 1

jr; .

It;_.74.103§5111-r' .1:,fak4r..142.12:cut.

o

www.dacoromanica.ro

1101

exists o serie de astfel de hale, in deosebi pentrt

Fig. 686. Plata semiacoperitii la St. Paul (S. U.) deasupra nivelului

came pe§te, executate dupi acela§ tip, pe la anul1894, precum Hale le Centrale Ghica, (fig. 687),

Fig. 687. Vederea generali a Halelor Centrale Ghica din Bucureol.

°

-77111,1

otriizei.

gi

www.dacoromanica.ro

1102

hula Grivita, hala Amza, s. a. Halele moderne aco-

Fig. 688. Hala Neustiidter din Dresda.

perite iau acum aspecte monumentale, precut') Neu-stadter din Dresda (fig. 688) sau mai ales cele exe-

ill InI I ,

;7111111111U1

Fig. 689. Halele din Munchen.

IL'

c

;!'113- led

12; .

4

www.dacoromanica.ro

1103

cutate la Miinchen in 1912 (fig. 689) sau cele mairecente de la Reims (fig. 690) sau cele din Ploe§ti,executate in 1931, §i care au costat cam 80 milioanelei (fig. 691 §1 fig. 692).

Fir. 690. Ha lele din Rehm.

Uneori comerciantii au format cooperative care,pe compt propriu, au construit astfel de hale acope-rite, in care cooperatorii au standuri colective sauindividuale. Acesta e cazul arcadelor din ora§ul-gril-dina Letchworth (fig. 693) Si din Welwyn, executatin 1924 (fig. 694).

Piece le volante (descoperite) au fost §i sunt foarteintrebuintate, mai ales in fArile din apus §i in ora-

din Romania, pentru cazurile cand desfacereaproduselor se face numai in anumite zile (asa ziseletarguri s'iptamanale, etc.). Au avantajul de a fi foar-te economice, fiinda ocup5 spatiul numai cateva

§ele

www.dacoromanica.ro

1104

ore, gi deci pot fi distribuite oriunde in orag, chiarpe marile artere de circulatie; nu cer de cat un pa-vagin bun gi mijloace rapide de curatire a locului,

Fig. 692. Detaliul halei din Ploegti.

dupa ridicarea marfurilor. Pietele medievale de ali-mentare din fata Primariilor erau aproape toate vo-lante (sub cerul liber). In fig. 695 se vede o astfelde piata din Odessa (Ucraina), iar in fig. 696 una

.ch In 6 r

www.dacoromanica.ro

Fig. 691. Vederea interioarii a halei din P1oe.5ti.

, I,11,11'I

Il

4 L

www.dacoromanica.ro

1105

din Washington, unde fermierii isi desfac directprodusele lor. De altfel marele avantaj al acestor

Fig. 693. Arcade le cooperativelor din Letchworth (Anglia).

pie.te este desfacerea directs a produselor alinien-tare §i deci reducerea preturilor alimentelor.

Fig. 694. Hale le cooperatorilotr din Welwyn (Anglia).

www.dacoromanica.ro

1106

Riimane atom si stabilim suprafetele necesarc

Fig. 695. Pima deseoperita din Odessa (Ucraina).

nor astfel de piete §i sa dam cateva detalii aaupraaecesoriilor lor.

Suprafata certail de pietele de alimentare depin-

Fig. 696. Pia descoperitti din Washington.

0,?;:!,

;lime

u-

www.dacoromanica.ro

1107

de de xnarimea oragului. Trebuie sa existe loc pentruhalele de desfacere gi anexele for, pentru stationareavehiculelor de aprovizionare gi ale cumparatorilor,pentru eireulatia in jurul pietei. In Bueurevi supra-faita oeupata de Hale le Centrale acum este de circa8000 m. p., jar 'extensiunea for proeetata spre str.Carol, ar ocupa Inca pe atat.

Halele din Ploe§ti ocupa o suprafata zidita decirca 4500 m. p. plus Inca circa 2200 m. p. oeupalide alte cladiri inconjuratoare (fig. 697).

Pictele gi halele trebuiesc prevazute cu frigorifereunde sa fie antrepozitate alimentele, precum: car -nea, pegtele, vanaturile, zarzavaturile, fructele, lap-tariile, branzeturile, ouale, g. a. Asemenea instala-tiuni sunt necesare nu numai din punctul de vederesanitar, dar gi economic, cad uniformizeaza gi reducpretul mediu anual al alimentelor, pe langa faptulca ineurajeaza productia unor categorii de alimentece altfel nu pot fi conservate.

In toate tarile oragele marl sunt Inzestrate cu a-semenea depozite frigorifere. Mai ales in Statele U-nite frigoriferele sum dezvoltate; la New-York e-xista instalata o capacitate frigorifica de circa unmilion m. c.

Mentionam ca instalatiile frigorifere servesc inauelag limp gi pentru producerea ghetei artificiale,absolut necesara in toate oragele, cu atat mai niultin tarile unde vara persists o temperature foarteridicata.

Temperatura frigului, ca gi umiditatea necesaraaerului in frigorifere, este variabila dupa felul ali-mentului. Aga pentru pasari, oat, branzeturi, estenevoie de 1° pans la +10°, iar umiditatea de 75-85 gr. higr.; earnurile cer in genere de la +2° la

www.dacoromanica.ro

1108

Fig. 697. Planul halelor din Ploe§ti.

2

<1T. 241

114.;

-4

1 1-724-7

-6 II. 11711

n-71.

L

1i TT 6.1111-ir--

,

fr

www.dacoromanica.ro

1109

+4'; §i. 70-75 umiditate; cea de port. -1° la 0°§i. umiditatea 80; pe§tele de la 10° la 12° §i cam90 umiditate; laptele de la +2' la +10'; branza dela 3° la +4; legumele Intre 1° §i. +4° cu 80 gr.umiditate; fructele cam +1° la +4° dupa varietati,iar strugurii de la +5° la +6 °, bananele de la +10°la +12°.

0 serie de frigorifere pe categorii de alimentettehuie deci sa existe in toate halele de alimente saude antrepozitare ale orarlor. In orarle maxi esteneaparat necesar un mare antrepozit frigorifer.- InBucure§ti exists frigorifere numai la hala centralsUnica. Nu ne oprim asupra detaliilor pietelor, cacele de pavare, alimentare cu apa, canalizare, lu.-minat, dispozitii practice §1 constructive, acestea fiind chestiuni can privesc pe constructorul

T cirguriie §i expoziliiie le putem trece tot ca pietede exploatare, in genere deschise, fiindea acesteater §1 ele locuri deschise, special proectate §i ame-najate.

Acestea sunt inSa mai vaste, arzate la .margineaparcurilor, nu prea departe de centru, cu acceseplacute §i avand legaturi cu diversele mijloace detransport din ora§ §i din afara.Terenul sa fie legatcu linii de garaj pentru a se putea aduce pe caleaferata, Si data se poate chiar pe apa, obiectele de ex-pus. Imprejurimile terenului de expozitie sa fie catmai Ingrijite §i estetice, caci cu ele se ridica sau secoboara nivelul reu§itei expozitiilor. Evident ca ase-menea terenuri de expozitii, can trebuesc sa fie pro-prietatea comunei, nu se pot prevede in toate ora-rle, ci numai in cele mai importante, sau in cele cuun rol special in produqiune. Dar in Virile agricole,uncle se pastreaza Inca traditia si se simte nevoid bal-

.

www.dacoromanica.ro

1110

ciurilor, este de recomandat ca sa se amenajeze inCoate orarle terenuri pentru expozitii sau targuri,cari sa poata fi u§or utilizate la mai multe scopuri.In ora§ele mici in genere astfel de terenuri se ame-xtajeaza la marginea lor.

La Paris, terenul denumit Champ de Mars este §iacum foarte propriu pentru expozitii, impreuna cuesplanada palatului Trocadero; iar mai de curand s'agash §i mai potrivit terenul din jurul podului Ale-xandru III cu Esplanada Invalizilor pentru Expozi-tia de Arte Decorative din 1925, din cauza situatieicentrale §i existentei in vecinatate a marei cladirinutnita Grand Palais, adaptabila la tot genul de ex-pozitii. Ca lea ferata §i fluviul Sena deservesc foartenine aceste terenuri.

/17171,1111

.--par*.!,,AtilJ.14111111111131

Fig. 698. Expozilia din 1893 de la Chicago.

Suprafetele necesare pentru expozitii cresc nein-cetat. Astfel expozilia din Paris din 1855 a ocupat10 ha., cea din 1925 o suprafata de circa 40 ha. Te-

www.dacoromanica.ro

142

31

NORTH SOUTHL A GOoX LAGOON

I-1'4-

ottG

J'..*,',::::.- tertkii

_.----- ,4"---.--' \u \ 60 _,---- --(--1

___------

r

LAKE MICHIGAN

.LEGEND.

JL

rI 0.

Fig. 699. Planul expoziliei 4un secol de progreo din Chicago (1933)

---- ----------- ------ - --

.

\1

;

'SO 7011ricT

We.

't\

----". r _

=17.

7_7 ig,L217.ii,LiC_Ii1T-711--1 I 1[ o

www.dacoromanica.ro

1112

renul pentru «targul de mostre» de la «Porte deVersailles» din Paris, ocupa in 1928 o suprafata de35 hectare, ine5pand peste 7000 de expozanti. Ex-pozitia din Munchen din 1925 pentru«mijloacelede transport» a ocupat 30 ha.; aceea «a °melon> din1912 dela Dusseldorf a ocupat cam 7 ha.; iar cea«de igien5» din 1911 de la Dresda, o suprafata de10 hectare; in fine ,expozitia internationals de laChicago, din 1893, a ocupat 320 ha. (fig. 698), iarcea din 1933 o suprafata foarte mare dealungul la-cului Michigan (fig. 699). Fig. 700 este o vedere ge-

Fig. 700. Hale le de expozitie din Berlin de la Kaiserdainin.

nerala a halelor de expozilie din Berlin la Kaiser-damm, unde stint 3 hale care ocupa in total 30.000m. p.

Parcul Carol din Bucurevi a fost executat pentrua avea loc acolo expozitia nationals din 1906, care aocupat circa 25 ha. Targul Mo§ilor din Bueure§ti,

www.dacoromanica.ro

1113

poate fi adaptat pentru mici expozitii permanente §ioctwa cam 5 ha. dar nu este bine amenajat, din cau-za ca este traversat de artere importante de cireula-tie §i e lasat de pretutindeni liberului acces, ceeacenu este recomandabil, nici pentru expozitiile provi-zorii, nici pentru cele permanente. Expozitia dinCh4ina-u din 1925 a ocupat circa 4 hectare, insa nua fost aranjata pe un teren special, ci in doua micigradini cu caracter public, vecine.

Terenurile pentru teirguri trebuie sa indeplinea-sca cam acelea§ conditii ca §1 cele pentru expozitii.Targurile pot fi saptamanale (cum se ,obi§nue§temai ales la not in tara), sezonale on anuale. In uiti-mul caz suprafetele sunt mult mai magi. Pentru tar-gurile saptamanale suprafetele pot varia de la 2hectare la 5 hectare, dupa ora§. Pentru cele anuale(le la 5-20 hectare.

Pie fele pentru parcaj, in special pentru automo-bile, sunt iara§i piete de exploatare, intrucat s'a in-trodus de curand sisternul ca in astfel de piete sa seincaseze taxe de la vehiculele ce stationeaza acolo,in schimbul supravegherei. Orice piata, orice spatiuliber sau chiar o largire a strazei, poate fiutilizataca piete pentru parcaj. /

In orarle din Statele Unite, §i in special la New-ork §i Chicago, chiar terenurile particulare ra-

rnase Inca neconstruite sunt transforinate in astfelde piete de parcaj, bineinteles in profitul proprieta-rului. In Chicago, la unele ocazii, marele spatiu li-ber de pe Lake Front Drive, devine un imens parede automobile (U, G. fig. 139).

Astfel de piete Swat mai necesare in centrul ora-§ului, unde circulatia §i stationarea este mai inten-

.

www.dacoromanica.ro

1114

sa, de ex. in jurul teatrelor, bancilor, cladirilor pu-Llice, etc. Acolo unde spatiul necesar nu exists, serecurge la piete-garaje subterane (sub pietele pu-blice) sau chiar la garaje in cladiri particulare cumulte etaje, uneori fara rampe, ci numai cu ascen-soare pater-noster pentru automobile, ca cel din De-troit, care are 12 etaje pentru circa 1200 ma§ini (fig.701). In New-York City exista un astfel de garaj

;1 /II g

li gigii pgait stair11 Seg5li 161 gti :0;1:4

Fig. 701. Garaj pentru parcajul automobilelor, cu 12 ctaje, laDetroit.

cu 25 etaje capabil a adaposti automobilele din 10oblocuri>> ale centrului.

La St. Louis in Statele Unite s'a constatat ca spa-tiul pentru parcajul automobilelor in centrul afa-cerilor nu este suficient decat pentru 2500 vehicule,pe cand cele inregistrate sunt in numar de 120.000.

La Bucure§ti de mai multi ani not am propus incateva puncte, §i in special sub scuarul Sarindar, o

R.;0

tt1"lo . J.,

t -.. -

I I 0

.." OOP31 II it 0 1

1::.,ei ow ti 11.ji P; ii

5. ,,,4: lair. ti if 0 101- II; 11 q.1,,

2 i 11111 II 0 0.11 111i I

1111- 11.11 aura 11II

11:101.11I II II

-,*4t. 1 if if :410 il-11- 11 1

-,lasi

u4.1.4.; I -11 1 1 1 I

A V i a a al I I I 1..-iit

www.dacoromanica.ro

1115

piata subterana pentru parcajul automobilelor, in-vederea descongestionarei circulatiei pe bulevardulElisabeta §i Ca lea Victoriei, profitand de situatia a-vantajoasa a acestui teren §i de declivitatea naturalsdin acest punct, insa nu s'a xecutat. Actualmenteparcajul pentru un numar destul de redus de au-tomobile se face pe terenul sustras vercletei dedeasupra, cum §i pe largirea din apropiere a CaeiVictoriei.

La Paris s'a pus in executie cateva astfel de par-caje subterane. In acest ora§ s'a pretins ca supra-fata circulabila totals a strazilor metropolei estemai mica de cat suprafata tuturor vehiculelor inre-gistrate. Asa dar pielte noi pentru parcajul automo-bilelor in stationare sunt de o necesitate stringent.

La Buenos-Aires s'a Propus in 1932 construireaunei retele de 6 garaje sub pietele centrale pentrustationare in zona congestionata a ora§ului. In ora-.§ele mai putin importante, sau in cele prevazute cuscuaruri numeroase, acestea sunt cele mai potri-vite piete §i pentru parcajul automobilelor. De aceiain zonele de extensiune sau in proectele de orage noieste recomandabil a se prevede cat mai multescuaruri largi, mai ales in centrul ora§ului §i invecinatate directs cu arterele de mare circulatie, saumacar strazi suficient de largi, pentru ca dealungulaxului for sa poata stationa vehiculele in cele douasensuri ale circulatiei, cum se procedeaza astazi pemulte artere din Paris.

d) Piefele scuaruri an rolul mai mult pentru pas-trarea unor spatii libere publice in vederea creereiunor oaze de lini§te, aer mai curat gi soare, degi a-ceste scuaruri au §1 deseori un rol estetic §i char deexploatare. De aceia este potrivit a proecta scuaru-

www.dacoromanica.ro

1116

rile de intt--;res predominant igienic, mai ales in ora-rle in care se admite constructia inalta §i densa, catmai uniform distribuite pe suprafata ora§ului. Casituatiune, distingem mai multe categorii de aseme-ilea scuaruri, de§i forma for nu e nevoic sa fie obli-gator pastrati, §i adica: scuaruri interioare blocu-rilor (in impasuri), specifice cartierelor de locuin-te (fig. 133, 288 §i 295 U. G. §i 561, 562 U. G.) ;seuaruii intersectiile a doua artere sub un unghiuArea ascutit, ca in fig. 235, U. G.; scuaruri formand

Fig. 702. Scuar la Reims pentru educatie fizicii.

piete, de obicei la intersectia a patru strazi, fie decirculatie, fie unele secundare, precum scuarul A-teneului Roman din Bucurivi (fig. 329 §i 330 U.G.) §1 cel din str. Barbu Delavrancea (fig. 380U. G.)

Caracteristica scuarurilor este verdeata. De aceia

.1

www.dacoromanica.ro

1117

adesea acestea, daca 'mut mai marl, stint intrehuin-tate ca terenuri de jocuri pentru copii, cum stintmulte de acest gen la Paris, sau chiar pentru spor-turi §i educatie fizica, precumcIa Reims (fig. 702 Si,fig. 703).

Fig. 703. Scuar la Reims pentru edueatia fizicii a §colarilor.

Se recomanda ca la fiecare 20 hectare teren sa seproecteze cute un scuar pentru jocuri de copii, ensuprafata de 2000-20.000 m. p.

Uteori se transforms in scuaruri provizorii cuverdeata chiar terennri particulare, intre calcane,frumos decorate, ca la Pails (fig. 704).

In Oradia Mare exists o grupare de doua piece(Piata Unirei) in jurul bisericci §i in fata Primariei.din care uneia i s'a adaogat ni§te plathande cu Ner-deatia §i flori, dandu-i-se un caracter de scuar, faraIns a indeplini conditiile scuarului (fig. 705).

jr.

www.dacoromanica.ro

1118

45. Diverse spatii libere.

Am clasat ca parcul este o categoric de spatiu Ii-ber cu functie predaminanta igienica, de reconfor-tare a omului locuitor al ora§ului.

Fig. 704. Teren particular intre calcane amenajat ca scuar (Paris).

Parcurile, ca spatiu liher, pot fi insa publice sauparticulare, pot fi interioare sau exterioare ora§ului,pot fi de reconfortare (recreatie activa sau nu), pro-ductive (de ex. centura agricola), decorative (de ex_gradinile publice cu flori, etc.) sau organice (de ex.cimitirele, aeroporturile, hidroporturile, stranduri,etc.).

A. Parcurile publice. Intrebuintand clasificarealarga de mai sus, urmeazi sa ne ocupam de celede reconfortare (U. G. pag. 286-313), zise §1 spatiiverzi, care, am aratat, trebuie si fie pentru copii,

r,

.1

-J

www.dacoromanica.ro

1119

pentru sportivi, pentru persoane mature, pentrucamping. Am vazut c5 prima conditie a acestor spa -tii este sa satisfaca epura zonelor de influenti

Fig. 705. Scuar in Oradea Mare

podara sau planA (influenta ca distanta §i ca supra-fat5), potrivit cifrelor din tabloul lui Wagner sau allui Sfintescu, ce am dat clind ne-am ocupat cu teri-toriul in planul local (U. G. paragr. 42) sau din ta-bloul lui Miggel).

Felul constructiei

Nr.etajelor

Suprafata necla,ditA a. lotului

Pentruparcuri,jocuri,

sporturi(m. p.)

PentrugrAdinitede culturiin colonii

p.)

Pentrupadureperma.nenta(m. p.)

Suprafataliberatotals

13.)

2 0,2-0,33 0,3-0,44 0,4-0,55 0,5-0,6

4567

0369

13131313

17212529

1) Educalia Fizica (content*/ pag. 283, conferinta C. Sfintescu:,Urbanism §i educatie fizici".

verzi

.1.6:,. ,:

,,F.-7- -, 21----.7., _ , PL.

11, jr -- --- . , ..1,

- _ - ftita Um cu PrinariavaroshSviv,11

(m. (111.

vl -;'

www.dacoromanica.ro

1120

Forestier prescrie 50 m. p. de pare public pe capde locuitor, adica pentru un milion de locuitori 2000hectare spatii\libere suburbane §i 3000 ha. spatii ii-here urbane, total 5000 ha., repartizate astfel:

a.) rezerve rurale §i parcuri suburbane 2000 ha.b) parcuri mari urbane .(dela 100-1000 ha.)

1500 ha.c). gradini de cartier (dela 20-150 ha.) 1000 ha.d) terenuri pentru jocuri (dela 1-10 ha.) 300 ha.e) mici gradini pentru copii (dela 1000 mp. la

1 ha.) 200 ha,In fig. 529 §i 530 se poate distinge cum an lost

aplicate aceste metode pentru determinarea spatii -lor verzi in planul de amenajare local al Bucure§ti-lor, metoda ce poate fi aplicata la toate cazurile,spre a ne apropia fie de o schema a spatiilor verzipublice, ca in fig. 215 §i 219 U. G. in cazul unui oralnou, fie ca in fig. 220 U. B. (stanga pentru exten-siuni §i dreapta pentru interiorul ormului) in Ca-zul uiiei aglonaeratiuni existente, cum s'a procedatla Londra (fig. 501 §1 502, U. G.).

Terenurile pentru jocuri de copii sunt de douacategorii: pentru copii pang la 6 ani gi pentru cohpii intre 6 §i 14 ani.

Primele cer amenajeri speciale: o plaje de nisip,o zona de umbra §i cu banci pentru insotitorii co-piilor, basen de mica adancime, cam 0,25 m. si cudiametru de 4,50 m. pentru balaceala (ca cel delaViena, totul putand fi usor primenit) ; in fine, obuveta- fantana, ea in fig. 706, dar mai joasa, pentruca §i copiii sa poata bea api. Cele mai potrivitelocuri pentru astfel de terenuri sunt in interiorulblocurilor, cu suprafete in jurul a 4000 mp. dar numai mici ca 2500 mp.

www.dacoromanica.ro

1121

Pentru copii mtre 6-14 ani, care merg la §coala,terenul trebuie sa fie mai mare, cu peluza, sa nu

Fig. 706. Buveti-fantiinit

produca praf, §i sa alba instalatii de jocuri §1 gim-nastica, de ex. ca in fig. 707.

c 47-,4E-zrwpg.:nr--

www.dacoromanica.ro

1122

Uneori asemenea terenuri sunt adaptate in scua-ruri, cum s'a facut la Chicago, in Davis Square (fig.708) sau la Reims (fig. 702 §i 703).

Fig. 707. Instalatii de jocuri in parcuri.

Astfel de terenuri sa aiba 6000-8000 mp. caripot cuprinde 600-800 copii.

Terenurile de sporturi cer §i ele conditii de si-expunere la soare, suprafati, ameuajare. Si

nu fie, oricare va fi sportul, mai mic ca 110X140In. Dupri, W. C., cabine de imbracat, tribune, bu-fete §i alte accesorii sunt necesare.

Orientarea terenului are importanti, de ex. latu-rea lungi ar fi spre N. N. V. iar subsolul si fiedrenat.

Dimensiunile pentru terenurile proprii la dife-rite sporturi sunt indicate in fig. 709, iar in fig. 230si 231 U. G. se vede stadionul pentru sporturi alInstitutului National de Educatie Fizici din Bucu-re§ti. In fig. 710 dam o vedere a stadionului dinFrancfurt pe Main, construit in anii 1925-1927.La Berlin s'a inceput constructia noului atadion

nine .,1krelrtl.,,,071.,,,

.1

.4,,

14,,,,

11

,fes,

tuatie,

www.dacoromanica.ro

1123

dIitler>> pentru jocuri olimpice, in care va inc5pea100.000 persoane. La stadion suntianexate:

Un stadion nautic, terenul pentru serb5ri, teatruin aer liber, velodrom pentru 15000 persoane, pis-

Fig. 708. timenajarea unui teren de sport In Davis Square inChicago.

cina §. a. (fig. 711). In fig. 712 §1 713 se vede 3120-dul de construclie al stadionului din Turin, pentru80.000 persoane, (stadionul <<Mussolini>>).

Pentru tenis terenul s fie orizontal, cu dimensiivariind intre 16-21 m. lat §i 34-44 in. lung. Pen-tru croquet, asfizi un joc mai pulin uzitat, e sufi-

www.dacoromanica.ro

1124 .

cienta o suprafafa de 14-20 in. Pentru foot-ball saurugby dimensiile variaza intre 66-70 m. lat §1 125.130 m. lung, cu o inclina.tie de 1:100 §i gazonat;

Teren de RugbyLimits publiculub

ti:31

95 -jg42,,, /5,_ rn

Teren de foot-ball ass ociabe

fa,

Teren de football inconjuratde o pistj de alergari

LLrn

Teren de Hockey

Teren de tens'

.ammIrt.z=m veg.:

23 BO

Teren de croquet

k

Teren de 0 /na

4j

Fig. 709. Dimensionarea terenurilor de sport.

data adaogam suprafna neeesara, pentru spectatori§i anexe, ajungem la o suprafac5 de circa 2 ha.

LIST

df /00.._

_91n_ 4

.

.

www.dacoromanica.ro

1125

Piste le pentru alergiri cu piciorul au o lungime-de 400 m. §i acestea de obicei inconjoar5 terenulpentru foot-ball.

ig. 710. Stadionul din Franefurt pe Main

Pentru recordurile olimpice sunt necesare distan-tele: 45 m. pentru aruncarea cu discuI; 15.50 m. laaruncarea cu greutatea; 54.75 m. la aruncarea cuciocanul.

Pentru recreatia activa, care cere conditiile igie-nice generale aritate, se cauta terenuri in deosebisix parcuri, mai ales in cele exterioare oraselor saudela periferia oraplui. Acolo sunt instalatii de ten-nis, foot-ball, golf, polo, chiar hipodromuri, plaje §ibasine de innot, etc. §i dada exists lacuri naturale,rauri sau fluvii navigabile on farm de lac sau mare,.se fac §i organiza'ri de yachting-club, ca cel de laSnagov de langi Bucure§ti, construit in 1933 ;fig_714 §i 715).

www.dacoromanica.ro

1126

Examinam pe rand astfel de instalatii de recrea-tie activa.

Pig. 711. Stadionul <Mitten. din Berlin

Strandurile servesc nu numai pentru insolare, ci§i. pentru bai. Sunt de doua categorii: a) la ape pre-menite natural (mare, rauri, lacuri) §i. unde pot fiamenajate bai in aer liber deschise, bai inchise in-tr'un local §i bai plutitoare (pe un ponton) ; b)baile in apa premenita artificial (apa impinsa cupompe prin conducte) care pot fi sub cerul fi-ber sau in localuri inchise.

Astfel de bai, in care se face §i educatia fizicaa innotului, sunt foarte recomandate, cad dezvoltarespiratia §i anusculatura.

www.dacoromanica.ro

1127

0 masura de ordin igienic, ce trebue avuta in ye-dere in special la astfel de stranduri, este accia a

ICS17117,1,./.

Fig. 712. Stadionul <<NIussolinb din Turin.

examina calitatea bacteriologica a apei. Apa ea nufie suspectata, caci de ex. la Genova, s'a constatat ca

Fig. 713. Planul stadionului din Turin.

-

Mir= ::-Ir,T--.-= :.-:-.--7--------

--,,,-----------:---'"--L,....0.

Ak 111a .111 II1114I NW it

mi

--..k.: ,-, i

--:-.A.Li_Licli:L__;_..*-;---:i Tr-=7-7-tJ . .

www.dacoromanica.ro

1128

3,9% din cazurile de febra tifoida i§i au origina inbile de mare; alte infectii intestinale pot fi pro-duse tot prin imbaieri in ape ce curg natural (Jae-.ger- Vaugbau §. a.). In fig. 484 U. B. am dat o ear-tograma indicand situatia larmurilor fluviilor Hud-son Si East River §i apelor oceanului prea infectate,la New-York unde nu se admit° arzarea strandu-rilor de acest gen.

Fig. 714. lachting Clubul de la Snagov.

In Egipt §i extremul orient imbaerile in balti suetpericuloase din cauza unor larve ce patrund in piele§i provoaca afectiuni grave '). La Balcic am consta-tat ca plaja de imbaiere a publicului este alma..in vecinatatea unor scurgeri pare pot produce in-fectii (fig. 716).

1) Dr. Olinescu: tIgiena locurilor de innot) (Edueatia Fixicuconferinte 1933).--

www.dacoromanica.ro

1129

In basinele de innot pot fi cauzate infectii intesti-nale, ale conjuctivei, ale urechii medii §i sinusuluimaxilar, boli venerice (prin costume de baie saucearceafuri contaminate), boli de piele (scabie, fu-runculozi, pediculozA, tot prin rufiirie). De aceia

000000 000000 0000 O0 occonoo0007 7 7 1 f

EdELI

0

Fig. 715. Yachting club (plan) de la Snagov (Bucure2ti)

trebuie luate m'asuri. Americanii au propus clorulla Detroit, utilizat in zona de inotat in rill' (1925).

La basinele de innot (piscine) se propun ca ma-suri: constructia §i echiparea for igienic5, alegereasursei de api §i tratarea ei, miisuri administrative.

In ce prive§te constructia, basinul s5 fie neted §ideschis la coloare (u§or de cur5tat §i inspectat, cu

' 7

www.dacoromanica.ro

1130

pereti verticali, nu inclinati, ace§tia fiind pericu-la§i), dreptunghiular, mai adanc la un capat cu mi-nimum 20 m. lungime §i pentru largime un multi-plu de 1,6 ca sa se obtina u§or o lungime de 100 m.pentru concursuri.

Fig. 716. Plaja cu cabincle din Balcic.

Schultze recomanda 12-42 m. lungime §i 7-13m. largime din care 3/5 pentru inotatori §i 2/5 pen-tru neinotkori. In Germania sunt basine mari de5000-3500 m. p., mijlocii de 250-500 m. p., micisub 250 in. p. Americanii prescriu ca apa cu adan-cime sub 1,6 m. sa ocupe cam 750/o din suprafatabasinului. Inclinarea fundului cam 6 ° /o. Ln innota-tori se calculeaza suprafata libera a basinului 5/4din a corpului omenesc, iar in apa sunt socotiti 2/3din totalul inotatarilor (media va fi de 2,5 m. p.de inotator). La neinotkori se is 0,9 m. p. de per-soana. Se va adaoga un supliment de spatiu liber peo raze de 3,2 m. in jurul fiecarui trambuline. Su-prafata basinului de inotatori si fie de cel putin

www.dacoromanica.ro

1131

7X17 m. Intrarile §i e§irile din basine sa fie totdea-Ina la partea cu adancimea mai mica.

In jurtill basinului sa fie etecutat uri §ant cu con-ducts care sa colecteze apa murdara din jurul basi-nului, spre a nu se prelinge in basin.

Trambulinele sa nu fie mai inalte ca 3,2 m. dea-supra nivelului apei.. Corespund urmatoarele adan-cirni de apa la inaltimi de trambuline: 1,6 m. la,0,32; 2 m. apa la 1 m.; 2,25 m. la 1,5 in.; 2,50 m.la 2,75 m. §1 2-3 in. apa la 3,20 m. inaltitne a tram-bulinei.

Basinul trebuie sa aiba conducte care sa-1 go-leasca in cel mult 4 ore. Scarile sa fie de 1,30 m.largime §i cu o inclinare de eel putin 0,5 m. departede verticals.

Cabinele sa fie executate din material lavabil.Du§urile sa fie cu apa calda §i rece, un du§ pentru4(1 persoane §i cu un jet vertical de jos in sus. Clo-sete cite unul la 40 femei §i cite unul la 60 bar-bati, plus urinoare.

Galeriile pentru vizitatori sa fie separate de celea inotatorilor. Temperatura la basinele acoperite15,6° C. §i la du§uri 21-25° C. Dupa Gage §i Bid-well premenirea apei in 24 ore se face in functie deprocentul de murdarire a apei §i, notand cu T prime- ,

nirea totals in 24 ore au constatat ca la o primenireT ese 63°/o murdarie, la 2 T ese 86 ° /o, la 3 T ese 95%,la 4 T circa 98 °/o §1 tibia la 7 T ese 99,99%. Cum ba-sinul functioneaza continuu §1 alte murdarii se in-troduc §1 daca apa e filtrata, iar pompele dau T,ajungem la un echilibru de murdarie cand 58% dinmurdarie e eliminata in 9 zile; pe and cu 2 T echi-librul e la a 4-a zi, cu 16N; cu 3 T la a 3-a zi cu 5%;cu 4T la a 2-a zi cu 2%. hr daca se introduce in 24

.

-

www.dacoromanica.ro

1132

ore abia 0,5 T atunci tocmai in 10 zile ajungem la unechilibru de 1556/o de murdarie, deci basinul nu sepoate curati de loc.

Regula este dar ca apa din basin (piscina) sa fiereinoita cu 2T data functioneaza continuu, iar dacie foarte frecventat, cu 3T. Examenul bacteriologictrebuie goat zilnic. La strandurile naturale nisipulsa fie pe o adancime de cel putin 1 m.

In Romania exists basine de innot: 5 in Bucum,Iti:la 631.000 locuitori (la Lido. de 520 m. p.) §i alte 4in restul vechiului regat; pe cand in provinciile depeste Carpati, exists peste 25, din care 3 la Cluj, 2la Timio5ara, 2 la Tg.-Mures (aici e un basin de625 m. p.).

Fig. 717. Sciildatoarea din Fiala Maria din Bucure§ti

In fig. 717 se vede scaldatoarea (un fel de pis-cina) executata in Bd. Maria din Bucurqti.

www.dacoromanica.ro

Fig. 718. Strandul in aer liber din Leuna (Germania)

d

I

.1 .01...

V471477,,IF

1.:

--rjtAgry

.'1,

`11

www.dacoromanica.ro

1133

In fig. 718 dam vederea strandului din Leona(Germania), in aer liber; in fig. 719 dam N edere apiscinei din Hastings (Anglia) de 100X30 m., cucabine pentru 1000 persoane, cu 3 promenoare aco-perite §i luminata cu colori diferite.

Fig. 719. Piscina din Hastings (Anglia)

La Rappenwort langii Karlsruhe pe Rin e un ba-sin de 500X140 m., care a costat vre-o 35 milioanelei §i a avut 135.000 vizitatori.

Un basin la Arnhem (Olanda) poate fi deschis§i inchis prin nigte invelitori pe patine, cari au avutun mare succes. Basinul e impartit in trei parti:una pentru concursuri, de 50X17 m. gi adanea de].20 -3 m.; alta de 30X11 si adanca de 0,60-1.60m. pentru inotatori, §1 alta de 20X11 m. §i adancime de 0,50 m. Separatia e facuta cu cloazoane de

www.dacoromanica.ro

1131

fel galvanizat. In fig. 720 ai 721 darn vederea tilplanul instalatiei de bai in aer liber pe canalul Let-ten din Elvetia, langi Zurich.

, Fig. 720. Bill .pe canalul Letten (Elvetia).

Terenul pentru golf cere o suprafata importanta.De altfel acest joc reprezinta un sport de lux. Ungolf de 9 gauri, necesita cam 30 hectare, iar unul de18 gauri cam 60 hectare. In genere astfel de tere-nuri se gasesc amenajate numai in jurul orarlormari sau statiunilor climaterice. balneare. Terenulpriincios este cel ondulat, cu oarecare cursuri deap5, obstacole, dar mai ales unde verdeata se men-tine bine. De aceia terenul trebuie sa fie irigat saueel putin stropit des cu apa. Un golf este amenajat§i in Parcul National din Bucurevi.

La Aix-les-Bains exists un golf intr'o pozitiefoarte pitorease5, cu un parcurs de o lungime totalde circa 5200 m., cu 18 gauri, ocupand 55 hectare(fig. 722). Din cauza suprafetelor mari §i cheltue-

1.

Fw

Or.

h.

... .

I° puma pn

Vitt. ti

www.dacoromanica.ro

1135

lilor ce exige un teren de golf, s'a imaginat golf in

Fig. 721. Planul bailor pe canalul Letten (Eave lig).

miniature, dar acesta nu mai are aceia§ valoareigienicg.

ID SWIRLPLZCARZ

...11k*-.). -4...4

....4r-

Fig. 722. Terenul de golf din Aix-lea-Bains.

---......-Z , .. ...,' ." '.72*----,4-----!:--;.---, ---_-:-----

. -

- , .ti . '.. -._- -.. -7.- --'7 -71*T4. - ', x. -,--0 ... *. . -se'

.. :.-, 11. . :1' . .

"

44. . . RST fpricuPa

.

. _

.'

tiClVI .isa AI I.

,

www.dacoromanica.ro

1136

Hipodromul de origins greaca, §1 mult apreciutla bizantini, este destul de raspandit in centrele im-portante. Ca dimensiuni se cer: perimetrul pistei

Ca /ea rerata Bue.-Constanta

Fig. 723. Hipodromul Baneasa BucureoL

exterioare 1200-1500 m.; largirnea minima a pis-tei 12-15 m.; lungimea liniei drepte de sosire 300-400 m.; raza turnantului de sosire 100-125 m.;distanta minima intre doua obstcole 100-150 m.

Un hipodrom are nevoie de 50-100 hectare.

Fig. 724. Hipodromul Sailvagny (Lyon)

In fig. 723 dam schema hipodromului Baneasadela Bucurevi, iar in fig. 724 schema hipodromu-lui dela Salvagny de langa Lyon, cu diagonale decite 560 m. §1 largi de cite 26 in.

40000(-4ii

www.dacoromanica.ro

1137

Autodromurile au inceput sa chtige importantain farile industriale. De ex. autodromul din Linas-

Montlhery la 25 km. de Paris, ocUpa 240 hectare §iare configuratia aratata in fig. 725. Exists o pista deiuteala ovals §i de o lungime de 2500 m. formatsdin 2 linii drepte racordate prin arcuri de cerc cu

Fig. 725. Autodromul din Lin;s-MOriffiery

raze de 250 m., lungimea racordului fiind de 300m., iar latimea pistei de 18 m. La virajii profilultransversal al pistei este concav dupa o parabola cu-Lica cu axul vertical, racordurile urmand traseuri 11.1spired' logaritmica, totul calculat pentru iuteli de200 km. pe ors. Pista e executata in beton armat

e rompletata de o os1;a cu care formeaz'i un ci.cult de 12,5 km. cu 25 viragii in l' ton si rampe, un.tde 12''c.

Gradini si parcuri interioare orasului, afara de scua-rurile de ex. cele engleze§ti, de care ne-am ocu-pat, acestea sunt realizate mai molt pentru preum-blare, odihna, in genere reerenie, zisa pasiva. In

(PaTr' is )

3i

Jew,'Soo^

www.dacoromanica.ro

1138

interiorul oragului terenul fiind scump, rareori ast-fel de palcuri sau gradini sent aga de man Inca potfi amenajate acolo gi terenuri pentru recreatia ae-tiva.

De exemplu in gradina Cigmegiu (fig. 221, 222 gi223 U. G.) din Bucurevi nu pot avea loc gi tere-nuri pentru recreatie, pe 0 suprafata redusa la 15ha. in care o buns suprafata este ocupata de apalacului.

Fig. 726. Copaci bitrani in Hyde Park din Londra.

Tocmai fiindca terenul este redus, astfel de gra-dini se fac cu puIine alei, dar mult curbate, si-nuoase, pentru a da posibilitatea unei plimbari marilungi gi iluzia unui adevarat parc. Nu se recoman-d5 faramitarea unei astfel de gradini cu prea multegi variate podoabe, fie paysagiste, floriste sau arhi-tecturale. Mai ales pe marginea gradinei publice safie arbori stufogi, care sa opreasca praful gi fumularterelor din vecinatate. Uneori insa asemenea gra-

°

"

www.dacoromanica.ro

1139

dini sunt numai decorative, de ex. gradin Tuilcrii-lor din Paris (fig. 314 U. G.).

Parcul Monceau din Paris (fig. 217 U. G.) este,un model de amenajare a unei gradini mici interi-oare. In Pucure§ti exists parcul loanid (fig. 207208, U. G.), de§i foarte mic, dar amenajat analog cuparcul Monceau din Paris. Parcul Carol I din Bu-cureti, este o tranzipe intre parcul francei §i celenglez (fig. 186, 331 §i 332, U. G.

In Anglia, §i mai ales la Londra, exists chiar ininteriorul oraplui (Londra are o suprafata foartemare) aga zisele parcuri populare, adevarate p'aduriintrerupte eu marl luminiguri in care sunt risfira/icopaci batrani, de ex. Hyde-Park din Londra(fig. 726). Americanii se servesc de aceleag metode,ca in parcul Franklin din Boston (fig. 212, U. G.),

In fig. 727 dam planul parcului Jackson din. Chi.sago.

111..

JACKSON PARK- - -.

.

111, eLle% f

-.A,- 1' 1-1 .4 1-1Fig. 727. Planul parcului Jackson din Chicago.

gi

rna I

k IL

www.dacoromanica.ro

1140

Uneori parcurile intraurbane (mai rar cele ex-traurbane), cuprind §i gradini zoologice on gra-dini botanice. Exemple de gradini zoologice gasim laParis (Jardin des Plantes), la Berlin (ZoologischerGarten), la Budapesta (Varos Liget), la Roma, litAlexandria (Egipt) etc. Astfel de gradini insa cuntfoarte costisitoare ca intretinere §i de cele mai multeon cheltuelile nu pot fi acoperite cu taxele de in-trare.

Parcurile exterioare au suprafete mult mai maxiea cele interioare, iar amenajarea for in genere estealta, bazata pe maximum de economic §i pe pastra-rea cat mai mult a starei naturale a paysagiului.Este necesara o intretinere buns a acestora, precum§i executia unor anexe utile, precum: adaposturi,latrine, alimentare cu apa (fantani), eventual re-staurante, locuri pentru campament, §. a.

Fig. 728. Adipost din piidurea Snagov.

In fig. 728 se arata un tip de adapost facut inpadurea Snagov la 45 km. de Bucure§ti, iar in fig.

-17 "

it

K.gen"

T,

41 r

.

I I

www.dacoromanica.ro

1141

729 instalatii de incalzit in parcurile din America,

Fig. 729. Instalatii de incillzit alimente in parcuri dinState leUnite.

Fig. 730. Exercitii tcolare in aer Tiber inteun pare din New-York.

imitate §i in padurea Snagov, unde s'au executat §i

fo

,.

an--Tr "

..77n

4.41 Wrist*tot:0 . . Atilt E.,41$4,40

www.dacoromanica.ro

1142

bufete (fig. 508, U. G.), restaurante (fig. 510, U.G.), in armonie cu paysagiui natural.

In astfel de parcuri se aduce tineretul in anumitezile pentru a face exereitii i gimnastica in aer Ti-ber, cum se vede in fig. 730 intiun pare din New- IYork.

Amenajarea apelor superficiale. Intelegem prinaceasta utilizarea for ca spatii libere, suprafata ocu-pata de apa, gi in deosebi malurile Tor. Acestea potfi intrebuintate nu numai pentru scopuri eorner-ciale, dar Si pentru sporturi, canotaj, innot, hal pu-blice, etc. Malurile gi terenurile imediat vecine serecomanda a fi intrebuintate ca parcuri §i ca tare-nuri de sport sau de recreatii. In Timipara s'a apli-cat acest principiu. Cand apa este curgatoare jar ma-lurile prezinta taluze, Ca Dambovita la Bucurevi,trebuie ca acestea sa fie intrebuintate in condi/A catmai estetice.

Lacurile din jurul Berlinului sunt foarte intre-buintate pentru sporturi, iar pe maluri ,se Insitaparcuri. Am. aratat creiatoragul Chicago a agazisele <<parcuri lagunare» prin umplerea unei partidin lac. (fig. 216, U, G.).

Lacurile din nordul Bucuregtilor pot deveni ugoradevarate regiuni de sport gi recreatie la periferiaoragulni (fig. 225 qi 226, U. G.).

Cimitirele. Desi acestea au un alt rob, in multe taritari sunt in acelag timp adevarate parcuri.

Legea sanitara romans cere ca cimitirele sa fiestabilite afar din zona oragului Si la o distanta.decel putin 1 km. iar cele existente in interiorul uneiaglomeratiuni sa fie desfiintate: Cu toate acestea le;gea adesea nu s'a respectat, fiind-ca multe orage auInca cimitirele in interiorul Tor; de altfel uncle ci-

!

,

CO

www.dacoromanica.ro

1143

mitire bine intretinute nici nu e strict necsar a fideclasate. De aceia in New -York §i astiizi exists incentrul cel mai circulat, cimitirul istoric din jurulbisericei Sf. Paul (fig. 731).

Fig. 731. Vechiul cimitir dela Bis. Sf. Paul din New-York.

Ciinitirele cer suprafete importante §i bune cai deacces, cum §i mijloace suficiente pentru transport.Terenul ales trebuie sa aiba o umezeala potrisita.iar stratul iii care se face ingroparea sa se aflc dea-suspra nivelului apelor subterane §i sa poseada unoarecare grad de permeabilitate spre a nu 'Astra a-

www.dacoromanica.ro

1144

pele. Aceste conditii asigura o mai lesnicioasa mi-neralizare a cadavrelor.

Este recomandabil ca cimitirele sa fie izolate r inparcuri de regiunile cladite. Terenul se amenajazacu toate instalatiile necesare, ca apa, canal de scur-gere, pavagii, cladiri anexe, etc.

Alei, gi chiar strazi, divid fie in loturi regulatgeometrice, fie variate, terenul cimitirului. Neregu-laritatea este recamandata mai ales cand cituitiruljoacii gi rolul unui part, §i e aflat in o regiune cuarbori batrani, ca in ;rile anglo-saxone. Cimitirelefranceze, italiene §i cele romane§ti au distributiiregulate. Pe cand cele din Paris sunt utilizate foarteinghesuite, iar plantatiile arborescente aproape lip-sesc, cele romane§ti sunt bogate in plantatii. Chid-tirul din Milan este foarte vast §i are lucran artis-

Fig. 732. Ciinitirul de Nord din Munchen.

tice, de§i configuratia lui este regulata. In fig. 732dam vederea exterioara a Cimitirului de Nord din

444%6.0211111111111111111.r1

www.dacoromanica.ro

1145

Munchen, iar in fig. 733 o vedere interioara a cimi-tirului «Din Plidure>> din Munchen. Cimitirele eroi-lor adesea prezint'A o estetia impresionanta a spa-

Fig. 733. Vedere interioara in cimitirul Din Pidure din Winches.

tiului liber, ca cele de la Arlington, de langaWashington (fig. 734 §i 735).

zo-je--,At ".4,4"*.k;

. _

www.dacoromanica.ro

1146

Suprafata cimitirului se calculeazi in ipoteza capeutru un mormaot sunt necesari numai 6 nip. in-

Fig. 734. Cimitirul mortilor in rilzboiul mondial, din Arlington(Washington).

Fig. 735. Cimitirul national din Arlington.

clusiv aleele §i plantaliile. C2rcetand deci mortali-tatea medie a ormului si admiland o durata de 30

IVA Nb%175.1147.17/1 11-- ma

Awng ,-.

a;- I II

k I

www.dacoromanica.ro

1147

ani liana ce terenul si fie complectat. se poate de-termina suprafata totals a cimitirului. In ora§elemaxi terenurile pentru cimitire sunt din ce in cc maiscumpe, a§a ca se mai a se infiinta din ce in ce maimute crematoria umane. Chiar in Bacu-qti s'acon: fruit unul in apropiere de cimitirul tierbanVoda. La Mainz exists unul in function" din anul1903 (fig. 736).

Fig. 736. Crematoriul uman de la Mainz.

La Genova s'au executat ziduri vertieale in carese suprapun in etaje mortii, un fel de cavouri dea-supra solului. (fig. 737).

In fig. 738 dam dispozitia in plan a unui cimitirdin Colonia.

Ina;nte de a tcrmina cu spatiile verzi publice, ebine sa dam cateva cifre statistice interesantel).

1) Ciipitan I. Dimiincescu: tOrganizarea recreatith (EducatieFlake Conferinte, 1933).

www.dacoromanica.ro

1148

In Germania existau in 1932 cam 44.500 terenuride sport; in Anglia erau 1.600.000 pogoane de par-curi din care 26.750 numai pentru Londra; in Ce-hoslovacia in 1932 erau 1520 clunpuri de atletism;in State -Unite s'a cheltuit in 1930 peste 100 mi-lioane dolari pentru intretinerea parcurilor.

In Romdnia din 74 ora§e cercetate numai 4 orageau parcuri ce revin la peste 40 mp. de cap de locui-tor (Orhei cu 58 mp., Buziiu cu 54 mp., Turda cu

Fig. 737. Cimitirul din Genova.

51 mp., Reghin cu 41 mp.); numai trei tree pesteminimum de 20 mp. pe cap de locuitor, (Dever cu23 mp., Baia Mare cu 22 mp. gi Zalciu cu 20 mp.).

B. Spatiile libere particulare. Aceste spatii libereparticulare pot fi gi ele in interiorul zonelor cons-truite sau in exteriorul oragului. In ce prive§te celede prima categoric, studiul for este in stransatura §i cu arhitectura constructiunilor, cu grupareacladirilor, cu inriltimea lor, gi chiar cu distributia

lega%

www.dacoromanica.ro

1149

interioari a clidirilor. De aceia astfel de spatii arputea fi studiate odata cu elementul urbanisticdire.

Fig. 738. Chnitir din Colonia.

Din tabloul lui Migge, pe care 1-am reprodus, sevede cum pe misuri ce cre§te num5rul etajelorconstructiunilor, cre§te §i suprafata cladita, decidescre§te in fapt suprafata liberii particulars. Acea-sta trebuie compensate din punct de vedere igienic,cu cre§terea spatiului liber public, §i in special acelor pentru jocuri de copii, sporturi §i parcuri, &au

crd-

,,

leti e -,- 7,

i

Zrr.

itt;' A [ ,..;,....1.3....::.,,,:i.:---_-_,_;,-:,(i

.t i i - ,-, :LT i; ..; ,,:

iN. ,

\....

- t

. ,,:,, :1,----1:_a .-.."- .1.-'-'7,-.=4,40;,-4_ 1 i

'_, '11"; .: ..' ': .7.-. '-'' ''''

,

I ., :,

;. .".;

www.dacoromanica.ro

1150

cu a gradinitelor pentru culturi de flori Si zarzavat(Kleingarten).

A§a dar straduinta particularilor este a da uu ma-ximum de rentabilitate terenului, prin sporirea lamaximum a densitatei locuintelor pe hectar, ti deaceia tendinta urbanittilor este a impune pe hazaplanurilor de amenajare ti a regulamentelor, pedeoparte sporirea suprafetelor libere particulare,sau cel putin pastrarea celor existente, atunci windse sporette densitatea locuintelor pe hectar; sau, pede alts parte a impune o anumita arzare gi gruparea cladirilor pentru o unificare a spatiilor libere par-

Fig. 739. Locuintele din The Towers Apartments) din New-Yorkcu spatiile libere particulare unificate.

ticulare, ca astfel eficacitatea acestora sa fie maimare din punct de vedere igienic gi estetic, cum amaratat ti in Urbanistica Genera pag. 313-321. InState le-Unite a inceput sa se inteleaga acest lucru,ata ca la locuintele dese «The Towers Apartments>>

www.dacoromanica.ro

1151

din New-York s'au unificat curtile §i au fost lisatemult mai mari (fig. 739 §i fig. 740).

Se afirma ca in State le-Unite s'a stabilit cu preci-ziune ca, cu cat lotizarile costa mai mult spre a fiexecutate, cu cat se impure cumparatorilor maimulte servitudini urbanistice, cu atat mai profitabilse termini operatia comerciala a lotizarei, caci igie-

Fig. 740. Unificarea curtilor In The Towers Apartments,din NewYork.

na e un bun plasament, iar frumusetea se plate§te>>.In fig. 741 dam un abac intrebuintat de lotizatoriiamericani ca sa determine marirnea loturilor §i decia spatiilor libere pe hectar in vederea unei igienicerentabilitati.

De aceia Le Corbusier propune blocuri de 400X600 m. pe care sa se construiasca in redanuri numai0,15 din suprafata, restul de 0,85 lasandu-se pentrucurti grupate gi plantate, formand parcuri tot agade vaste ca §i cel dela Palais Royal din Paris, §i to-tugi se obtine astfel o densitate de 300 loc/hectar:El mai propune gi sistemul <<alveolar>> cu blocuriconstruite pe margine, unde terenul plantat ocupi0,48 din total (fig. 203, U. G.).

4J

1 .)- -,1 ..1 . 1-: 3 -4 a 1:

-.1.J

.J.

P

3I i 7'1 Tr 1 r---.1:71- ; ..

! :1 :. !.! ,"sii L

Li.1.1 ,

c?

.1

.....

,1

.

:

.--1

J

,

..&..).

l. 51 r

,:-L - -

.:0°1,-...)

, 3 3

--4- 2

_

.2,;:.

%

.).

2

) 4 - 4. ''a ... ' Ji

www.dacoromanica.ro

1152

Asemenea Descamp in «La cite moderne>>1) ins -pirandu-se dupe ideile lui Le Corbusier, mina saconcentreze populat,ia pe suprafete mici, dar cu

2

200

175

125

90

807570

50

A40.000

35,000

30.000

25,000

20,000

15,000M00013,000 -(2,000 -1 1,000 -

(0,000

9.000

coo()-7,500-7,000 -6,500 -6,0005.5005,0004.500

45 4.000-..""

325 S00035

2,500

2.000

25

0

0

.7

0

0(

L

ILL

E

-2

-25

-3 .ca

-35-4

1.5 ... .....A ....

a910

I/12

1314is16

200

175

150

150

145 p140 17,.

135 00-

45130

125 !,..! -43

120 t,115

4140

410" -39

105 g. :3;

100 c -36-3595

90

85

GO

Fig. 741. Abac american pentru dimensionarea loturilor.

densitali tot de 300 loc/hectar, suprapunand cgilede circulatie spre a pierde mai put,in teren cu ele,§i ajunge la o suprafaci plantata cu verdeata de56e/o, deci mai putin de jum'Atate suprafatg claditii(fig. 156 U. G.). Acesta pastreazg blocurile izolate§i la cladiri cu inaTtimi de circa 70 m. adica la fel cucatedrala Notre Dame din Paris. Fatadele cladirilorspre crtile de comunica0i publice in aceasti proptinere ar fi ocupate de etc. iar cele spre gra"-

1)) (L'Architecture,, Iulie 1928.

100

c

-

-

-15

0

to

t -31- 30

pravalii,

www.dacoromanica.ro

1153

dini (curtile comune) vor fi ocupate cu incaperilepentru serviciile generale precum: portari, saloanecomune, sali de lectura, farmacie, infirmerie, biu-rouri postale, nursery, unde sa fie lasati copiii miciai locatarilor, etc. Asemnea solutiuni conduc in modnecesar la municipalizarea solului urban, si deci laeliminarea spatiilor libere sau cladite, cu caracterparticular,

Pada la realizarea unor asemenea proecte, in Pa-ris de ex. s'au executat niste solutii intermediare,adica marl. ianobile de raport in care curtile suntunificate pe suprafete marl. §i bine aerisite §i lu-minate.

Pentru sporirea spatiilor libere particularecurtilor) se recurge uneori la o artificializare a lor,ceruta de conditia retragerei etajelor superioarespre a se respecta cerinta razei de lumina la 45°,cum a procedat Sauvage la o cladire ce a exeou-tat in Paris (fig. 192, U. G.), adica formand curti-balcoane pe apartamente si la diferitele etaje.

In congresul urbanistic international dela Roma,1929, Albertini 1) a propus ca la cladirile cu locu-inte §i etaje numeroase sa se amenajeze cam 7 m.p.Curti cu gradini, §i alti 3 m.p. teren pentru jocuride fiecare locuinta, ceeace gasim insa insuficient,oarece nu elimina situatiuni cu ve§nica umbra, cumse vad in fig 742 care reprezinta cartierul din a 33-astrada din New -York.

Chestiunea spatiilor libere particulare (curtilecladirilor) a fost foarte bine studiata de Rey §iBarde, can an scos in relief importanta formei §i

1) C. Sfinoscu: aCongresul international pentru loeuinte §i ame-najarea onaqelor2., Roma, 1929, pag. 28.

§i

(a

www.dacoromanica.ro

1154

m5rimei lotului in planul arhitectonic al cl'adirei,caci «cum e terenul, a§a gi arhitectura>>. Ei au aritatcu prisosinta influenta formidabila a curtilor miciasupra incuralarei suprapopulatiei gi deci a neigie-nei cridirilor, gi au dat dispozitii interesante pentru

forma, marimea gi gruparea acestor spatii libere.

Fig. 742. Cartier in umbra din a 33-a strada din New-York.

In fig. 743 se vede o perspective a grupArei unorasemenea spatii libere particulare cu cele publice,cu o anumita desla§urare gi orientare, spre a se ob-tine dela ele maximum de folos estetic gi igienic, gideci gi economic.

In locul unei curti inchise inguste gi lungi estetotdeauna de preferit constructia in redanuri scur-te care aa nagtere la curti (spatii libere particulare)

www.dacoromanica.ro

1155

ce se continua cu spatiul public liber al stradei, §1care poate procura aceia§ suprafata contruita pentru

Fi. 743. Gruparea spatiilor libere particulare cu cele publice.

bloc. Aoeste spatii libere particulare sunt mai avan-

Fig. 744. Dispozitie actinometrici a curtilor particulare peevezgarie-nori la New York, valabill §i la soletitiul de lung.

ii111011II 41;111111

11' ONE

www.dacoromanica.ro

1156

tajoase cand redanurile se desvolta pe o linie NSde cat EV. In fig. 744 se arata dispozilia cladirilorpentru a nu fi acoperite de umbra nici chiar lasolstitiul de iarna in New -York, §i astfel rezulta careeste cea mai avantajoasa marime §i forma a spa -tiilor particulare din punct de vedere igienic.Este un mod de a aplica cele aratate in UrbanisticaGenerals, pag. 332-339.

In Bueure§ti spatiile libere particulare au incon-venientul urbanistic ca sunt astfel dimensionate §isituate in raport cu cladirile §1 libere incon-juratoare, in cat folosul for este aproape anihilat.Observam urmatoarele defecte relative la dimen-ziuni:

a) Sunt inguste Si prea lungi: pe fatadele preainguste §i adancimile prea maxi ale loturilor s'a nas-cut sistemul de cladiri zis vagon, a§ezate fie spatein spate, fie pe doua §iruri fats in fats pe acela§lot. Acest inconvenient it intalnim din ce in ce mairar in zona centrals, dar mai des, prea des chiar, laperiferie. Art. 62 din regulamentul de constructiein vigoare al ora§ului Bucurevi nu rezolva che-stiunea, ci mai malt o complica, prin felul nepreciscum e redactat. Trebuie introdus principiul adinie-rei constructiilor Si pe linii interioare blocurilor,astfel ca miezul blocului sa ramani spatiu liber par-ticular comassat la un be (fig. 745). Acesta con-duce in adevar la o solutie urbanistica utila §i alost aplicat la planul de amenajare recent pentrucomma Biineasa, de langa Bucure§ti, (fig. 746).

b) Sunt prea mici in raport fie cu inaltimea ad-misa cladirilor inconjuratoare, fie cu destinatia lor.

libere

sPatiile

www.dacoromanica.ro

1157

Astfel in centrul ora§ului, unde se autoriza inaltimipada la 18 m. la cornir plus alti 10 in. inscri§i incerc, regulamentul admite curti de lumina §i de ser-viciu, numai de 5 m. dimensiune pe o lature §i re-tragerile in gabarit nu se impun macar §i spre curti.Cladirile cu multe apartamente, foarte adesea au

,

tAGIOURI 113060..

a

4:tt nigumsen, Oil NNW.

fturenstsawnsp

Fig. 745. Dispozitii de constructii care unifica spatiul fiber public-

curti de serviciu minuscule, care nu pot satisfacenici nevoile strict domestice. Mai spre periferie fa-§iile de curti nu pot servi decat ca trecere, de multeon numai cu piciorul, pentru numero§ii locatari in-ghesuiti in imobile primitive de exploatare.

c) Cand se lass gradini de fatade (rareori im-puse pe baza de plan) acestea au forme neregulate

.

www.dacoromanica.ro

1158

i dimensiuni foarte reduse, age ci aceste zise gra.-dini sunt inutilizabile scopului pentru care au fostlasate. In ce prive5te orientarea gradinilor, aceastanu este aproape niciodata cercetata in vederea unuifolos maxim. Regulamentul nu impune comassareaabligatorie a curtilor vecine, ci o lass facultative;nu exclude cur.tile in forma de puturi, deli acesteanu pot fi nici bine curalite §i nici bine aerisite; tole-reaza adesea calcanele spre curtea vecinului caretransforms oraul in un conglomerat de zidarie cuaer inchis, in loc sa lase larga circulatja aerului.

Chiar la construcliile facute pe lotizari aprobatede comuna, wide la in.ceput se impune aplicareaunor dispozitii la arzarea cladirilor in sensul res-pectarei unei bune distribuIii a spqiului liber par-ticullar, cu timpul, prin noi cladiri, tolerate de co-muna, se strica planul general, fie prin subdivizarealoturilor initiate, fie prin suprapuneri de etaje, fiemai ales prin noi cladiri care micpreazaastfel ca lotizarea initials devine de nerecunoscuti se mic5oreaza mult valoarea.

Regulamentul nu trebuie sa se ocupe numai dematerialul 51 marimea incaperei de locuit, dar 5i degruparea acelor incaperi in raport cu spatiile libere,fie pe proprietatea solicitantului, fie de pe cele ye-cal e.

Spatfile libere partieulare exterioare ora,ului hi ba-zeaza existenta for pe impunerea 5i respectareazonelor «non aedificandi>> exterioare. tim ca peaceste zone se sprijina intreaga amenajare regional:5.,adica delimitarea orarlor 5i suburhanelor, cu re-partiltia zonelor claaitc in o zone mare necladita.Am spus ca principiul este sa se pastreze ora5elor

curtile,§i

www.dacoromanica.ro

PRIMMIR MUNICIPILLUI BUCURES11

TIR GtNERRLR R CRDRSTPLILUI 51 SISTEMRTILRZEI

PLRNUL DE SISTEMATIZAREI/COMUNEi

,LfGENOR= STRAZI EXAVEIrTf

02,131R/C/7PPOZCTI/L Of

E.X/31"Ctqf= 419WPIRT/Z9Pe171 aeovadazZS Dk5POZip/9 INTERVI7L[10/2 CONS TRUCT/Z0/2

CM WEN NON-RZOIrICA/V0/- DZ/IIV,R/7/

S

BANERSRSCRRR 'U5000

www.dacoromanica.ro

1153

caracterul unor «insule de cladiri in marea de ver-deata.">>, iar nu insule de verde* intr'o mare de

Legea V iertei prevede zone «non aedificandi>>temporare, adica pot dispare (la o extensiune vii-toare, §i zone «non aedificandi>> permanente. Nusuntem totdeauna acord cu infiintarea in planulde amenajare a zonelor «non aedificandi>> tempo-rare, caci urr s'ar putea aluneca spre desfiintareatuturor zonelor non aedificandi. Este bine sa se pas-treze separate nutiunile de zona non aedificandi §ide zona de extensiune, caci functiunile ,acestor zonesunt diferite.

Pentru a se asigura deci respectarea zonelor nonaedificandi particulare exterioare, este de recoman-dat sa se incurajeze culturile agricole intensive, cum§i orice alte culturi cari produc o rendabilitate marea acestor terenuri periferice, ca astfel sa se inlaturetentatia de parcelare a lor. Fermele, de 1-5 hec-tare suprafata, constitue un mijloc preventiv, im-preuna cu nepermiterea ca industriile sau depozi-tele sä se arze in alte parti decat in cartierele ape -dale (in zonele industriale sau de depozite), caciacestea dau na§tere apoi la aglomerari de locuintein jurul lor, §i deci la distrugerea zonelor verzi.

Dupa cum ora§ul trebuie sa pluteasca in mareaverde, tot a§a casede trebuie sa fie pe cat posibilinconjurate de spatial liber particular sau0 servitute a arborilor, chiar aflati pe proprietatileparticulare, trebuie degiferata, iar regulamentele lo-tizarilor trebuie sa fie cat mai restrictive: sa nu seadmita spatii libere prea mici sau stricarea in viitora caracterului initial al lotizarilor.

cladiri.

ale

public.

www.dacoromanica.ro

1160

46. Cladirea.

J.i <<Urbanistica Generarii>>, pag. 459 506,ne-am ocupat de cladire, (loeuinta §i edificiile pu-blice) in deosebi din punct de vedere economic,dupa cum, tot in «Urbanistica Generala>>, pag. 316331, ne-am ocupat Si de dispozitia for in raportcu spatiile libere, deci din punct de vedere igienic.

In acest paragraf ne vom ocupa de sinteza spa -tiului ca functiune a elidirei, penstru a pu-tea corespunde tuturor nevoilor unei aglomera-

adica de: a) locuinta (casa); b) edificiul deinteres public (proprietate a autoritatei) ; c) era-dirile industriale (publice sau particulare).

Dupa ce vom examina cerintele diferitelor cla-diri, vom trece la cercetarea gruparei cladirilor, in-diferent de Cartier, dupa cerintele urbanistice, a-dica de ordin estetic, igienic sau economic; in ur-ma, nie vom ocupa cu lotizarile §i eu. studiul car-tierelor (subzoneloa in care cladirile avand func-tiuni specializate, pot .prospera mai bine.

Cu alte cuvinte vom examina histologia functio-nail a spatiului cladit, atat cat acest examen estenumai de interes urbanistic, separat de cel arhitec-tural.

Cladirea trebuie sa indeplineasca, de acord cunevoile urbanistice, §i conditii arhitecturale, de for-ma §i proportie, pentru armonia ansamblului; a-ceste conditii creiaza un styl. Un styl arhitectonicpoate urmari insa anumite tipuri, proprii anumitor

precum cele clasate de Simionescu-Retm-nicearuu: tipul celular (la locuinte, ca in fig. 747);tipul opac (la teatre, cinematografe, sali de intru-niai, de expozitie, etc. ca in fig. 748) ; tipul transpa-

cladit

tiuni,

www.dacoromanica.ro

1161

rent (pentru magazine, hinci, hale, uzine, ca infig. 749); tipul tune! (la girl, fig. 271, U. G. gi

Fig. 747. Tip celular de arhitecturii pentru locuin;e la NewYork(the Campanille)

fig. 790 cu fig. 741) ; tipul mistic (la biserici,- temple, etc. ca in fig. 752).

www.dacoromanica.ro

1162

Chiar data tipurile de cladiri sunt diferite, insuccesiunea for pe o strada sau in cadrul unei pie-te este recomandabil ca stylul for arhitectural sa nuvarieze prea mult, §1 mai ales sa nu creieze disso-name. Cu alte cuvinte tipurile sa faces parte dinstyluri macar inrudite.

Fig. 748. Tip opac de arhitectori, la cSala Croix Rousse2,

De exemplu o cladire conceputa intr'un, styl incare predomina liniile verticale, cu greu poste staalkuri de una executata inteun styl cu linii ac-centuat orizontale (fugatoare). Goticul nu se im-paca cu clasicul, §i stylul neo-romfinesc cu cel mo-dern actual.

Daces voim ca pietele sau strazile proectate sarealizeze aspecte estetice, trebuiesc trecute in intre-buintarea stylurilor arhitecturale, a formelor §i aproportiilor (inaltimi, fatade).

,1:

www.dacoromanica.ro

1163

a) Locuinta. Cladirea, avand ca fuoctie princi-para locuinta, poate fi de diferite tipuri, dupi gra-dul de dezvoltare a ora§ului §i starea socials a aglo-meratiei. Totdeauna itn(si locuinta trebuie sa asi-gure oanului lini§tea necesara odihnei in conditii catmai igienice §i economice, cum §i agrementul nece-sar.

Fig. 749. Tip transparent de arhiteeturil la garajul Marboeuf

(Paris)

Daca cerintele economice Si cele de agrement potvaria de la individ la individ, fara pericol, cele deigiena §i odilina stint egale pentru toti India izii §itrebuie deci sa fie indeplinire in egala masura pen-

www.dacoromanica.ro

1164

tru toti. Aceste eonditii au fort expuse in «Urbani-stica Genera la» §i nu mai revenim asupra for (pag.230-342).

In ce prive§te conditiile economice §i de grement,

Fig. 750. Sala pa§ilor pierduti a Gruel Centrale din New-York.

acestea fiind variabile, fare consecinte pernicioase,pot da na§tere la tipuri de locuince foarte deosebiteunele de altele, §i anume: locuinta populara pentrulucratori (familiale sau colective); locuinta burghe-

capitalista (familiala sau colectiva) §i locuintaseniorialci (palatul). Aceste tipuri depind de ca§ti-gill proprietarului si locatarului, de valorificareamuncei lui.

Locuinta popular& in special aceia creiata pentrumuncitori (lucratori) a preocupat mai ales in ulti-mele decenii in mod deosebit pe urbanist §i pe gu-ernanti, fie sub forma de locuinta individuala, fie-t

on,

www.dacoromanica.ro

1165

:sub forma de locuinta colectiva, ultima avand in ge-nere mai pucine avantagii ca prima. (UrbanisticaGenera la pag. 459-503). Am insistat deseori asu-pra constatirei ca, locuinfa populara, at carei loca-.tar sil fie pro prietar, formeaza baza structures so-,ciale a unui popor: Tarile care urmaresc o stabili-.tate sociala, incurajeaza aceasta forma a proprie-tatei; cele ce au neglijat-o,, se gasese intr'o continuainstabilitate, chiar data par a fi intr'un <<echilibruinstantaneu>>.

Locuin/a populara, proprietate a locatarului, serealizeaza mai u§or ca locuinta familial', §i ap aprocedat mai ales Anglia (fig. 291, 292, U. G.; fig.579, 581 U. S.) §i cjiiar Romania (fig. 306, U. G.).

Fig. 751. Sala de acres inferioarri, a Gruel Centrale din New-York.

Mai putin fericit, locuinta populara este realizataca locuinta in coproprietate neindiviza (pe aparta-nente), caci adeseori nu a dat rezultate, Jar se in-

www.dacoromanica.ro

1166

cearci §i la Bucure,ti, acum, pe o scars relativeau la Paris (fig. 299, si 300 U. G.), on la Berlin.

Fig. 752. Biserica din Pomade.

(fig. 191, 295 §i 296 U. G.) nau la Neapoli (fig.298, U. G.). In fig. 753 se vede un grup de locuinteeftine de la Colombes (Sena), iar in fig. 754 cel dinMalabry (Sena).

Locuinta f amiliala pentru chiria,i, §i Inca §i maicea colectivii pentru chiria,i, preferit'a de po-

mica

putin,

www.dacoromanica.ro

1167

liticianii sociali§ti (ca la V iena, fig. 287 §i 288 U.G.) sau de cei comuni§ti, §i chiar de catre intreprin-derile capitaliste gi uneori §1 de Stat (la Bucureoi,cele din fig. 302, 303, 304 U. G.) duce rapid la odezechilibrare socials daca se abuzeazi de ele.

Iata de ce not nu putem sa lasam a se prevede inplanurile urbanistice, Para un astfel de comentariu,fare discernamant, la intamplare, price tip de lo-cuinta populara. Criteria!, care sa conkluca la ale-gerea unui tip sau al altuia, trebuie sa fie cel social

Fig. 753. Grup de loeuinte eftine la Colombes (Sena).

gi cel national. Un astfel de criteriu este insa stabi-lit de regula de guvernele firei. De aceia urbani§tiipretind ca guvernele sa cunoasca bine gi sa judecedesinteresat aceasta importanta lature socials gi na-tionals in stransa legatura cu urbanismul. Dace sestabilegte a Incuraja tipul de locuinti populara fa-miliala, se va adopta atunci oragul-grading gi chiaroragul linear; daca se hotarkte tipul de locuintipopulara colectiv5, este necesara cu totul alti or-ganizatie juridica, administrative §i urbanistic5. Din

" rHJ

1 r-1_ -

www.dacoromanica.ro

1168

punct de vedere urbanistic, locuinta fiind combina-ta cu comertul gi chiar cu uzina, cu spatiile liberegi cu arterele de circulatie, vor prezenta cu totulalte structuri de ansamblu, in cele dada ipoteze.

Fig. 754. Locuinle in clidiri suprainaltate la Malabry (Sena).

Sub regimul preponderemei locuintei popularecolective, in care locatarul este permanent chiriag,vom gasi disparitia locuintei burgheze gi ca a limascel mult palatul seniorial (de obicei seniorul finan-lei, al comertului sau al industriei).

De aceia am dat exemple cum procentele supra-fetelor cartierelor ocupate de diferite tipuri de lo-cuinte variaza de la tars la tarn, de la orag la oral,

ry

';

-,"

www.dacoromanica.ro

1169

dupa structura politico-economico-socials (U. G.pag. 278-279).

Totugi Brandt socotegte ca 45.310 din intreaga su-prafata a oragului sa fie destinata zonei de locuinte.

Locuiartele fie ca sunt familiale (populare, bur-.gbeze sau senioriale), fie ca sunt colective, (iarag deaceste categorii diferite), cer indeplinirea anumitorconditii tecnice proprii fiecarei categorii, conditii cese refers la teren gi la modul de construetiune.

Condiciile terenului se refers la marimea gi si-tuatia cartierului specializat; la marimea, formablocului, cum gi a lotului de constructie.

Condiciile cladirei se refers la densitatea gi gru-parea locuintelor, la marimea gi compunerea inte-rioara i locuintelor, la modul de constructie (mate-rial gi manopera cladirei). Conditiile locuintelortrebuesc detailate in regulamente de qonstructii, ju-tlicios concepute gi precis redactate.

In fig. 755 reproducem modelul de locuinta izo-lata populara care a obtinut premiul I la <Congre-

Fig. 755. Locuinta izolata populara, preiniati la congresul interna-tional pentru combaterea tuberculozei

sul international pentru combaterea tuberculozei>>.Forma in plan a locuintei este un patrat cu laturea

..

. : T. la&ri'IN3, 7'041 Lrg

www.dacoromanica.ro

1170

de circa 8 in. deci o suprafata de aproape 64 mp..Afars de porticul de la iinItrare nu exists nici unspatiu perdut. Astfel s'a putut oktine 2 camere deculcare, o camera-salon (living room), o bucatarie,.o baie-closet §i 3 placarde (cite unul in fiecare ca-mera) pentru haine §i diverse obiecte. Se poate ob-serva ca modelul poate fi u§or adaptat §i pentruconstructia grupata (geamana sau inchisa).

<<Soc. comunal6 de iocuinte ettine>> din Bucu-re§ti a executat diferite tipuri de locuinite populare,§i chiar burgheze, familiale, precum cele din fig.756 cu 2 camere §i o sala de circa 48 m. p. sau dinfig. 757 cu 3 camere §i o sala, de circa 72 m. p.; sau

PARTER PAR TER

Fig. 756. Locuintil dubli en cite doui calnere.

4 62 4 2

www.dacoromanica.ro

1171

cu 4 camere §i o sala ca in fig. 758 ocupand 74 m..p. etc.

Ca locuinte burgheze, tot faniiliale, aceia§ socie-

Fig. 757. Locuinte duble de cate 2 camere gi o salii, sau 3 camere-gi o

tate a executat diferite tipuri precum cel din fig.759 §i fig 760 care au apartamentul la parter §i etaj..

Fig, 758. Locuinte duble cu cite 4 camere gi o salt.

In ornele din Statele Unite intalnim foarte des lo-cuinie populare in sir, de felul celor din fig. 761.

b) Edificiul (public sau cu caracter public) cere.in primul rand un spaIiu important intonjuratorpentru circulatie si agezare, §i o executie cat maiestetica.

soli.

www.dacoromanica.ro

1172

Din punct de vedere functional cladirile publice.proprietate publics, pot fi clasate:

a) Administrative. Unele exceptionale, precum:palatele capului statului, capului bisericei, parla-mentul, ministerele, pentru ora§ele capitale. La a-

t1 n L., I c ...

Fig. 759. Locuintil dubli cu incaperi la parser §i etaj.

cestea se mai adaoga §i alte edificii comune §i celor-lalte ora§e, adica: primarie, prefectura, servicii co-munale. In genere aceste edificii sunt inconjuratede gradini §i chiar de parcuri, cu suprafete foartevariabile. In fig. 161 U. G. se vede fostul Palat Re-gal din Budapesta, iar in fig. 436 Parlamentul din

www.dacoromanica.ro

1173

Bucure§ti, §i in fig. 175 U. G. Capitoliul din. Was-hington.

b) Instruccie §i culte: §coli maternele (copii mi-ci); gcoli primare secundare, profesionale, univer-sitati; apoi biblioteci, muzee, institute, §coli de artefrumoase; fine biserici, temple. *i aceste edificiisum recomandabile a avea gradini §i curti.

21.30

Fig. 760. Locuing, dubli burghezii cu apartamente separatela parter Qi etaj.

In Franta nu se admit §coli maternele sau prima-re cu suprafete construite mai mici de 500 mp. §icurti mai mici de 200 nip. 0 coal primara tip tre-buie sa aiba o suprafata de teren de circa 2000 mp.din care circa 800 mp. construiti.

0 biserica, cu terenul inconjurator. necesita iara5cel putin 1500 mp. Terenurile institutiilor impor-

iin;

ZIAN

www.dacoromanica.ro

1174

tante sunlit uneori foarte marl Si pot forma parcuriin care acele institutii si fie grupate. In fig. 762 se

Fig. 761. Tip de loeuime populare en regim inehis in oragele

din State le-Unite.

%ede exteriorul «Bibliotecei Congresului» din Was-hington; iar in fig. 763 interiorul rotondei silei de

Fig. 762. Bib howl' <<Congre.uliii din Wa.hington,

www.dacoromanica.ro

1173

lectura. Terenul ocupat este de circa 1,5 hectare, iarcostul eladirei a fost aproape un miliard lei. Raftu-rile cu carti insumeazi cam 75 km. lungime, cupeste 2 milioane volume, dar pot incapea acolo cam4,5 milioane volume.

Fig. 763. Rotunda salei de lecture a bibliotecei <<Congrequlubs.

din \\ ashington.

In fig. 593, U. G. se viid muzeele din Viena cuparcurile vecine; in fig. 764 se N e de planul <<cetateiunhersitare Virginia» din Charlottesville (S. U.),iar in fig. 765 o fotografie a cetAtei universitare dinToronto; in fig. 766 planul cetatei universitare dinMadrid.

k...?---.4.37.707;.;;Rz. .r.---n----po, ........,

T--.,-....---,......,..

/-..---!.."-7 ;2 1

-)1 h -- .. 1,4 j le'

,---,.r.:: xs-7' -7; :

agm:: i___

lilR, wind rl .,...i.arri.

ail

L.mr,

f....n e.rf,ii If i T. iii , i i ,

ill T

s

..-:-.z---

167, -....7111 .'rA

r_.5-.....-, .....1....0..:...L.a.... ..

www.dacoromanica.ro

1176

c) Seiniitate public5 Si asistenta, precum: spitale,maternitati, orfelinate, azile, bas gi piscine publice,morga, dispensarii diferite, staIiuni de dezinfectiegi izolare, g. a.

r33 OLD BUILDINGS 0, CeMBJEITMICst

Rurcovam NMAJY AZAD 4V.WFLc 3 min AVILD.0.1 BY

MpICSDJXVIL:MOLOIT lV VIL.O.11*

4

kOTUNDA ON, LIBMAYD IC ,OkV.M MEC NAN ICAL LABOILATIkrA ACADEMIC BUILDINGP 11. I C L. LABORATOILVX 31713 TOR PILOPOSID DOWNES

F.Ct. 'VP

UNNEDSIT, 0, IfIRGINI1 CNARLOTTESVILLE.tne

Fig. 764. Plano] cetafei universitare Virginia din Charlottesville.S. U.

0'

YA

www.dacoromanica.ro

1177

Se considers pentru un spital ca necesara o su-prafafa minimala de 100-130 m. p. de fiecare pat.

Raymond calculeaza la 5000-7000 m. p. supra-fata nec,esara pentru un spital intr'un ora§ de 15.000locuitori. Suprafata totals depinde insa de sistemuladoptat: sistemul pavilionar, sistemul concentratsau cel mixt 1). Cateva exemple: spitalul universitar

Fig. 765. Vederea cetitei nniversitare din Toronto.

St. Pierre din Bruxel cu 408 paturi, ocupa cam 3 h.a. teren, este de tipul mixt; spitalul Pitie din Pariscu 994 paturi, ocupa cam 6 hectare §i e de tip pa-vilionar, ca §i Spitalul Militar din Bucurevi, carepentru circa 300 paturi, ocupa paste 8 hectare; spi-talul Passavant din Chicago este situat in CampusMc. Kin lock §i este concentrat (fig. 767) ca §i

«Centrul Clinic» din New -York (fig. 768).d) Economise: casa de economie, bursa, camera

de comer §i industrie, hale de expozitii, gari, po§ta-

1) C. Sfinfrecu: din spital municipal, (Edilitatea, 1929).www.dacoromanica.ro

1178

telegraf-telefon. In fig. 769 §i fig. 770 se vede orga-nizarea terenului de expozitie din Berlin §1 cu halele permanente.

Fig. 766. Aranjamentul unei coati universitare din Madrid.

e) Justicie: tribunal, judecatorie, inchisoare, Unpalat de justitie pentru un ora§ de 20.000 locuitoricere circa 1000 m. p.

f) Sigurangi: politic, post de pompieri cumi. Un post mic de pompieri ocupa cel putin 500m. p.

g) Armata: caz'armi, arsenal, depozite de munitii.campuri de exercitii cu baracamente. Suprafetelenecesare variaza in lignite foarte largi. Astfel un ba-talion de infanterie ocupa un teren de 2, 5-3, 5 h.a.; un regiment de infanterie 5-7 h. a.; un escadron

cazir

www.dacoromanica.ro

1179

de cavalerie 1, 5-2, 5 ha. iar un regiment de cava-lerie 5-7, 5 h. a. un divizion de artilerie 2-4 hec-tare. In fig. 771 dam planul dispozitiei terenuluipentru o cazarma de artilerie, iar in fig. 772 dispo-zitia unei tabere cu baracamente.

h) Recreatie: teatre, cinematografe, sali de ser-bari. Cand teatrul este liber, cu piete de jur impre-

I;

;t4114 Id it

:7111

rt

I I 11 rtcY:

F lk I :I I

Fig. 767. Spitalul Passavant din Chicago.

jur, suprafata necesara (de ex. un teatru de opera)trece de un hectar, ca in fig 646 cu opera din Paris.

Afars de aceste cdificii publice, proprietate pu-blica, mai trebuie ingrijit §i de suprafete pentru edi-ficii publice, proprietate particulara, precum:

i) Culturale: localuri pentru diferite societati per-soane juridice, ziare, cluburi.

j) Economise: banci, localuri de constun, maricase de come*

Am dat unele relatii asupra repartizarei acestor

a a1

S.

111-1:1

I r

www.dacoromanica.ro

1180

edificii (Urbanistica Genera la, pag. 503-506), cum.§i asupra organizarei circulatiei in jurul §i mai alesla intrarile §i e§irile for (fig. 671 U. G.). Mai po-

Fig. 768. Centrul clinic din New-York.

tri\ it este sa rezervam piatete, pentru stationarecirculatie, speciale fiecarui edificiu public sau cucaracter public, cu suprafete in raport cu numaru§i felul vehiculelor, atrase de edificiu.

Edificiile publice se recomanda a fi izolate. Celecu caracter public, care sum de interes aproape ex-clusiv comercial, pot fi §i grupate (in genre sub re-gim inchis), §i atunci sistemul de constructie, zis <<inredanuri> (fig. 619 U. S.) ar fi adequat din cauzacurtilor de stationare din fatada, pe care acele re-danuri be procura.

Am dat (U. G. pag. 452-453) un tablou dupaGoodrich, indicand congestiunea cu vehicule, inJeosebi la cladirile publice, tablou de care ne pu-

r

ii

www.dacoromanica.ro

1181

-tem servi in/ anumita masura, la stabilirea supra-fetelor de acces pentru edificiile ce concentreazii,populatie la un moment dat.

c) nadir& industriale (publice sau particulare)cer, ca §i locuintele, anumite conditii tecnice de in-deplinit, atat din cele relative la teren (Ca situatie§i marime), cat §i din cele relative la modul de con-structie (a§ezare, dispozitie generala, compozitie).

Fig. 769. Organizarea terenului de expozitie Berlin cu garaEichkamp in fund.

Cat prive§te suprafata de destinat zonelor indu-striale, Rappaport corstata ca 18 -34° o din popu-latia ora§ului este formata din lucratori industriali,

www.dacoromanica.ro

1182

procentul cel mai mare fiind in oraple cu cladirileindustriale inalte 1).

Fig. 770. Expozitia permanents din Berlin, vedere dinspre stadion.

Cladirile industriale publice sunt limitate, de§i potfi cu caracter foarte diferit. Acestea sunt in genere

II MOur$

Str

Fig. 771. Organizarea unei caziirmi de artileriein Strasburg

de camp

instalatiuni deservind fie alimentarea (cu apa, car-ne, legume, frigoriferele); fie aprovizionarea (cu

1) C. Sfinefscu: lAl XIII-lea congres urbanistic din Berlin, 19311.

.,v1111111i17.

:-,r_,...,7-0.--4-_-,:----......

,...11 - .*.". _, ....

_.....,

YarnmergeoAud

www.dacoromanica.ro

1 183

combustibil, furaje); fie evacuarea (canalizarile,crematoriile); fie iluminatul (uzipe de gaz, de elec-tricitate).

Instalatiile pentru depozitarea §i manutentiuneaalimentelor ocupa deseori suprafete iinense. Cfitevacifre edificatoare. In portul New-York au intrat in1923 cam 4 milioane tone numai alimente. In Phi-ladelphia') la 1929 se produceau in industriile ali-mentare de acolo, marfuri de peste 80 milioane do-lari (peste zece miliarde lei).

. v.

I

-11%47-4'

Fig. 772. Tabiira military din Miinsingen (Germania)

Numai unele din cladirile publice en caracter in-dustrial sunt de recoinandat a fi aezate in cartiereindustriale, §i anume cele insalubre sau incomode(abatoriile, crematoriile, targurile de furaje, statiu-nile de epurare a apelor uzate, uzinele de gaz §i

1) C. Stinfescu: eOra§e americanexo (Urbanismul, 1933).

. .

I.tva .40

W4,//r.1

- /,Z . --,0:"F;;;;-.7,7\f.

www.dacoromanica.ro

1184

chiar de electricitate, unori §i cele de apa). Cate-vadin astfel de instalatii se arazi cartiere corner-ciale, precum pietele §i halele alimentare, frigorife-rele, laptariile comunale, depozitele de combustibil,§. a. Intiun plan de amenajare trebuie pfevazutapozitia ce va ocupa fiecare din aceste instalatii, pen-tru a se achizitiona §i amenaja din timp terenul 2).

Min numai cateva indicatiuni asupra tecnicei a-provizionarei, adica pentru abatorii cu accesoriilelor, pentru laptarii §i pentru antrepozitele comu-nale.

Abatoriile (cu oboarele de vite §i targurile de fu-raje) sunt de prevazut in fiecare aglomeratie de oa-recare importanta (data are de la 10.000 locuitoriin sus). Abatoriul este in strdnsa legatura cu tiirgulde vite (oboarele) §i cu teirgul de furaje, cum §i cuunele industrii,. derivate ale abatorului (matarii,mezelarii, fabrici de cleiuri, negru animal, sapunu-ri, industrializarea sangelui, etc.).

Abatorul se araza in zona industrials unde seafla apa in abundenta §i canal de scurgere. Lega-tura cu lipisa ferata este strict necesara. Se recoman-da ca pans la 1 km. in jurul abatorului sa nu seconstruiasca locuinte.

Abatoriul din Bucurevi, fondat pe la 1870, §isporit la 1914 §i de atunci sporit continuu pans asta-zi, ocupa cu toate anexele §i cu zona lui de exten-siune paste 70.000 m. p. Are instalatii mecanice pen-tru frigorifere, topitorie de grasimi, matarie, §. a.cum se observa in vederea generals din fig. 773 §1in fig. 774 ce reprezinta sala de taiere a vitelor mari.

2), Pentru instalatiile a§a zise edilitare, a se vedea: C. Sfinyescu,Edilitate.

in

www.dacoromanica.ro

1185

Fig. 775 reprezinta grajdurile §i oboarele abatoruluidin Bucure§ti.

In acest abator s'a taiat in 1929 cam 180.000 vitebovine, cam 110.000 porci §i peste 200.000 ovine,din care an rezultat: circa 21,5 milioane came debovine; 10.5 milioane kgr. carne de pore §i 2,06 mi-

Fig. 773. Vederea general& a abatoriului din Bucure§ti.

lioane came ()Nina, ceeace reN ine pe cap de locuitor§1 any 26 kgr. came vacs, 13 kgr. came pore §i 2,5kgr. came oaie. S'a extras in acela§ an 300.000 kgr.untura de pore, 200.000 kgr. sett, adica reN line pe 2.I§i cap de locuitor abia 12 gr. untura §i 6 gr. seu. Pieis'a extras cam 3, milioane kgr. in acela§ an. §i untotal de circa 1,7 milioane kgr. singe.

Marimea terenului destinat numai pentru abatordepinde de marimea ora§ului. Se recomanda ca su-prafete:

www.dacoromanica.ro

1186

Yana la 10.000 locuitori de locuitor 0,6 m. p.Dela 10.000-20.000 locuitori de locuitor 0,55

m. p.

'1,114'74115,jamediCryz 1:7&te

Fig. 774. Sala de tiere a vitelor marl din abatorul Bucuretti.

Dela 50.000-100.000 locuitori de locuitor 0,32m. p.

Dela 30.000-50.000 locuitori de locuitor 0,31m. p.

Dela 20.000-30.000 locuitori de locuitor 0,42m. p.

Peste 100.000 locuitori cate 0,19 m. p.Forma cea mai potrivit5 a terenului este cea 0-

trata" sau dreptunghiularA.Pentru extensiunea abatoriului se mai rezervi

cam 1,00-2,20 m. p. de cap de locuitor, dup'a in'Arimea oraplui.

In fig. 776 dam vederea halei mari de circulatie

www.dacoromanica.ro

1187

a abatorului din Gelsenkirchen, iar in fig. 777 corn-partimentele frigoriferului abatorului din Bide.

Oboarele trebuesc prevazute eu crematorii pentruanimale bolnave gi pentru baligar. Uneori acesteoboare sunt acoperite, ca la targul de vite din Lyon(fig. 778). In targurile de furaje sa existe pressemecanice pentru impachetarea furajelor gi cantari-rea lor, pentru a se transporta mai ugor, §i ca oragula fie pastrat mai curat. Strazile inconjuratoare ab?

torului gi acestor oboare gi targuri de furaje tre-

Fig. 775. Grajdurile pi oboarele abatoriului din Bueurepti.

buiesc sa fie destul de largi (eel putin 18 m. latime)§i bine pavate.

Alimentarea cu lapte are o mare importanta inaprovizionarea orarlor. In Germania productia lap-telui proaspat atinge o valoare de 4 miliarde marciaur, pe cand totalitatea industriei nu atinge de cat

www.dacoromanica.ro

1188

una de 1,8 miliarde marci, iar drumurile de fergermane abia produc ca 2 miliarde marci aur. Bu-curevii sta foarte rau cu aceasta aprovizionare, caciin 1916 in jurul ora§ului, pe o raza de 10-15 kin.existau numai 5890 vite de lapte pentru circa400.000 locuitori consumatori, iar in 1922, abia8660 vite pentru circa 700.000 locuitori, deci era oproductie de abia circa 30.000 litri lapte zilnic,ceeace revine cam 45 gr. lapte de cap de locuitor §ipe zi, adica extrem de putin. In 1930 numarul vite-

Fig. 776. Ha la mare a abatorului din Gelsenkirchen.

for de lapte s'a urcat la 26.130, care furnizau circa170.000 litri lapte pe zi, adica la circa 260 gr. pecap de locuitor.

Majoritatea laptelui provine din comunele sub-urbane vecine. De aceia acest ora§ a infiinIat o lap-airie comunalii §i centre de colectare a laptelui indiferite puncte ale farei, la distanle pans la 300 km.de uncle sa se aprovizioneze ora§ul.

www.dacoromanica.ro

1189

Constructia laptariei ocupa cam 2500 m. p. teren§i are toate instalaIiile de analiza, pasteurizare, fri-gorifere, fabrics de gliina (30.000 kgr. pe zi). Ca-pacitatea laptariei este de 40.000 krg. zilnic.

In fig. 779 dam o vedere interioara a stauolelor-

Fig. 777. Frigoriferele abatorului din Bale.

comunale pentru vacile cu lapte ale oragului Gel-senkirchen.

La Paris au fost infiintate gari speciale pentrulapte §i cistern isotherme, manevrate la cheuri spe-ciale de manutantiune. Ca ldarile de distributie alaptelui sunt spalate de 6 on succesiv: cu spa rece,cu soda, cu apa calda, cu vapori la diferite tempe-raturi §i cu aer cald.

www.dacoromanica.ro

1190

Aprovizionarea cu combustibil. Combustibilulpentru incalzit §i cel industrial necesar unui ora§poate fi: gazos (de ex. gaz de iluminat, gaz metan,

Fig. 778. Oboare acoperite la Virgil' de vite din Lyon.

etc.); lichid (petrol, titei) ; solid (lemne, carbunide diferite calitati).

Gaze le pot fi aduse prin conducte dela locul deproductiune, naturals sau de la fabric5; gaz metansubteran, gaze de la exploatarile petrolifere sau gazde iluminat de la o mina de gaz din carbuni de di-ferite categorii. In aceste cazuri depozitele aproapenu exists in ora§e, c5ci gazul vine sub presiune. Al-teori gazul comprimat (de ex. propan) este furni-zat in obuze speciale, la domiciliu, uncle serve§te laincalzit, utilizand un regulator de presiune (fig.780), ca in comunele din Danemarca.

In cazul comhustibilului lichid, acesta poate fiadus asemenca sub presiune de la sonde sau de la

www.dacoromanica.ro

1191

rafinarii, totu§i sunt necesare unele rezervoare dedistributie chiar in ora§. De cele mai multe on insaun astfel de combustibil lichid se aduce cu Nagoanecisterne pe calea ferata §i se depoziteaza in rezer-voarele societatilor de distributie sau ale particula-rilor.

Combustibilul solid este cel mai uzitat, dar §i a-cesta cere o depozitare specials. Lemnele §i carbu-

Fig. 779. Stauleje liiptiiriei comunale din Gelsenkirchen.

nil ocupa suprafete intinse §i aprovizionarea, ca §idistributia, se face mai grew §i in timp mai indelun-gat. De aceia trebuiesc amenajate depozite mari lan-ga linia ferata sau HMO un canal de naN igatie, cum§i depozite de N an zare in detaliu in diferite puncte.,lo ora§ului.

0 buni organizare a depozitului trebuie sa pre-vada o ramps de descarcare §i incarcare, cu insta-

A

www.dacoromanica.ro

1192

mecanice, iar la cele pentru lemne si existe §iferAstrae mecanice pentru faiat, dar numai la de-pozitele mari, cu ridicata, nu §i la cele de desfacerein detaliu, uncle leinnele vor fi aduse Bata triate §itriate pe esente §i mirime. Nu ar trebui permisiscoaterea acestui combustibil nefaiat §i netriat, dinmarile depozite.

Fig. 780. Tub cu gaz coinprimat pentru

Asemenea depozite cerand spatii mari care s5 aib5acces iinediat la linia ferati, se vor prevede din timplinia ferata (tiara de marfuri) §i in zonele anumerezervate pentru depozitele mari. In Bucure§ti de-pozitul cel mai mare de combustibil se afla lang5statia B. M. (Gara de Nord) §i e legat cu ora§ul prinartere importante, pavate. Comunele au obligatiaprin lege a ingriji §i de aprovizionarea populatiei intimpul ernei cu combustibil §i de aceia terenurileocupate de astfel de depozite se recomand5 a fi pro-prietate comunali, ca §i instalatiile Tor. Exploata-

latii

incillzit.

www.dacoromanica.ro

1193

rea se face on in regie, on se da in concesiune. Ora-§ul Bucurevi de ex. are mai multe depozite pentrulemne (ar trebui sa aiba §i pentru carbunii) §i anu-me: langa Gara Obor, langa antrepozite (cu liniede garaj de la Gara Filaret) §i langa Grozave§ti(legatura cu Gara de Nord).

Cand exists o cale navigabila este preferabil cadepozitul de combustibil sa fie limitrof cu acea calesau cu portul, care §i acesta sa fie comunal. In fig.268 §1 269, U. G. am dat planul de situatie al por-

Fig. 781. Depozitul de eiirbuni din Mariendorf (Berlin).

tului comunal din Gelsenkirchen, unde se vede cumspatiul cel mai mare din port este lasat pentru in-stalarea industriilor §1 depozitelor unde ajung linii-le ferate §i arterele importante (strazi) de legaturacu ormul.

In fig. 781 se Nede depozitul de carbuni al uzineide gaz din Berlin, limitrof cu portul, iar in fig. 782se vad instalatiile de incarcat §i descarcat al mate-rialului in on ce punct al depozitului.

Suprafata necesara a unui depozit centralizat de-pinde de marimea ormului. In Bucurevi, unde lem-nele se consuma in cantitatea cea mai mare, nu nu-

t47.T1 krIii2=0

-/

-www.dacoromanica.ro

1194

mai pentru incalzit sau gatit, dar chiar §i pentruars caramida (in special la cuptoarele de camp)consumatia lemnelor este foarte mare §1 o apreciemcam la 2 milioane de steri anual. Cum transportu-rile trebuiesc asigurate complet vara §1 toamna, caastfel popula.tia sa fie aprovizionata inainte de aintra in iarna, desigur ca un depozit central de apro-vizionare ar trebui sa cu.prinda cel putin 1/4 din con-sumul anual, ceeace pentru Bucure§ti ar fi cam de500.000 m. c. Suprafata minima necesara pentru unasemenea depozit, Tinan.d seama de spniul cerut de

16thienspvcher Nr f

a AuslegerBeladelreiche

c d HangebahmingeRanglerwelehe

Fig. 782. Portal depositulni de cirbuni al nzinei de gas din Ma.riendorf (Berlin)

liniile de garaj, rampe, drumurile de circulalie, etc.ar fi dar de 30 hectare. Cum insa in Bucure§ti suntmai //mite depozite (unele comunale) aceasta su-

1,,\\\ I\4:1

6

tt,

www.dacoromanica.ro

1195

prafaci urmeaza a se repartiza in jurul garilor, pecartiere.

Aprovizionarea industriilor Si comercului. Impor-tanta acestor aprovizionari depinde de viata indus-trials §1 eomerciala a oragului. Industria cladiriloreste una permanents §i existents in mai toate cen-de: nisip, Laramida, var, ciment, cherestea,piatra §i alte materiale voluminoase gi grele. De o-bicei insa nisipul, pietrigul, caramida se producela marginea oragului. In alte tari se aduce §1 dinalts parte astfel de materiale gi de aceia exists acolodepozite mari de materiale de constructie (de ex.cele de pe cheiurile Senei, la Paris) gi atunci ra-mane sa prevedem locul numai pentru dei_de var, de ciment §1 de cherestea, ultimele de obice:vecine cu depozitele de combustibil, de care heocupat mai sus.

Cat privegte aprovizionarea celorlalte industrii cumaterii prime, trebuie gtiut ca de cele mai multeon indusriile particulare i§i aduc materiile primegi le inmagazineaza direct in depozitele for proprii.Prin urmare in cartierul industrial, fiecare indus-trie i§i va avea depozitul sau. In schimb camertul seinlesne§te prin antrepozite de milrfuri, care sm.,preferinta ale statului, caci acolo se face gi vamui-rea, sau ale comunei, cand aceasta incurajeaza intre-prinderile. In Bucure§ti exists antrepozitele particu-

§i ale Statului (calea Rahovei). Isemenea antrepozite aduc multe .avantaje in deose-bi carnertului mic, care nu dispune de spatiu incentrul oragului pentru depozitarea marfei. Apoipe marfurile antrepozitate comerciantul poate mai-u§or obtine credit. In fine, circulatia gi aprovizio-narea marfurilor pentru detaliu se poate face mai

c_

.rg

www.dacoromanica.ro

1196

uniform gi mai ordonat in oral la ore comvenabile,lira a incurca cealalta circulalie pe strazi, caci s'arputea stabili, prin ordonante politienegti, itinerariipentru aceste transporturi in cartierele comercialeale oragului.

Cladirile industriale particulare sunt foarte variateca suprafafa ocupata, ca numar de etaje, ca dispo-zitii, fiindca acestea depind de doua variabile in li-mite largi: felul industriei (grea sau ugoara), capi-talul laves& (capacitatea de productie). Sunt in-dustrii care cer, chiar la o mica productie, o maresuprafata de teren (ca cele extractive, siderurgice,industria lemnului, unele chimice on alimentare, ingenere cele de prelucrare bruta a materiilor prime;.acestea intrebuinteaza in genere cladiri joase, in O-mni acoperite cu ferme uniforme, zise sheds, cacicele mai multe din aceste industrii evita transpor-turile grel,e pe verticals. In fig. 783 se vede la ex-

Fig,. 783. Cladirile fabr'icei de locomotive Borsig din Berlin.

www.dacoromanica.ro

1197

terior cladirile industriale ale fabricei de locomo-tive Borsig din Berlin, iar in fig. 784 o balk inte-rioara de montare, toate and acoperi§urile cusheds, spre a fi bine luminate. Sunt insa §i indus-trii care au nevoie de suprafete mici de teren pen-tru productii importante (precum cele de tesa-torie, de mecanica fins, unele chimice §i alimen-

Fig. 784. Bala pentru montagiul locomotivelor la fabrica Borsigdin Berlin.

tare) ba Inca mai admit ca economics §i mi§carcape verticals, a§a ca se instaleaza in cladiri inaltecu Hittite etaje, aNand o arhitcctura putin diferitade actualele blocuri de locuinte.

Desigur, numai din aceste ultime industrii, rand:.0 sunt nici insalubre, nici incomode, pot rati` hein ora§ fara mari inconveniente economice. estetice

www.dacoromanica.ro

1198

Eau igienice (fig. 201, U. G.); celelalte sunt repay-fixate in cartierele industriale adequate. Planul deamenajare al cartierelor industriale trebuie sa aibaanexat §i un regulament de clasare §i organizare pen-tru industriile admise in acele cartiere.

In fig 785 dam vederea unei cladiri industriale

Fig. 785. Clildire pentru o industrie manufacturiera din Montrouge(Paris)

de manufactura u§oara la Montrouge (Paris), iarin fig. 786 o vedere de cladire pentru industria chi-mica (superfosfati) in cartier industrial.

Gruparea elaidirilor inseamna raporturile de reci-procitate a constructiilor in spatiul cladit §i mai cudeosebire fats de strada. Modul de grupare, zis §ii egimul de constructie, are importanta din punct devedere igienic, economic §i estetic. De felul cum sestabile§te gruparea depinde marimea loturilor de

www.dacoromanica.ro

1199

constructie §i apoi a blocurilor, §i chiar largimeastrazilor.

<<Glosarul international pentru termeni urbanisti-ci> (1934) stabile§te urmatoarele tipuri de grupari:a) izolate (o casa avand curte de jurimprejur, ca infig. 787, a) ; b) dubla (doua gemene, ca in fig. 787,b §i c, adica semi deta§ate) ; c) grupatci (un sir de

Fig. 786. Clidire pentra o industrie de euperfoefati (chimicii)

3-8 case lipite unele de allele, ca in fig. 787, d, e,f, g §i h; d) in sir, sau constructie inchisa, casele li-pite unele de altele, pe mica adancime, pe intregulfront al blocului, ca in fig. 787, i.

Mai intalnim tipul zis viVii mica (cottage), o casaizolata pentru o singura familie, cu unul sau douicaturi §i cel mult 6 camere; Si tipul zis vita mare,

FIE

rrfl

www.dacoromanica.ro

1200

care poate avea gi mai mult de doua caturi, mai mareca un cottage. Toate aceste tipuri de grup5ri de c15-diri pot fi agezate pe alinierea strazei (afari devile ,gi cottage) sau retrase din alinierea strazei.

Constructia izolat5 se recomand5 numai in cartie-rele de lux, ins5 unde terenul .nu este prea scampgi pot fi lasate gi parcuri interioare blocului. Pre-zint5 valoare igienic numai data loturile sunt ma-ri, pentru ca vilele s5 nu fie prea inghesuite, cgciatunci toate avantagiile dispar (fig. 208, U. G.).

Fig. 787. Diferite grupari de case.

Constructia semidetalatii (dubla) devine ceva maieconomics, la costul ca gi la faiada terenului. Dac5 prospectul dintre doua grupuri semideta-gate (Bauwich) este suficient, sistemul prezint5 gireale avantagii de ordin igienic, prin o buni inso-lare §i ventilatie, ca in fig. 297 U. S.

Constructia grupat5 are avantagii economice, c5cimicgoreaz5 fatadele gi deci costul strazei gi al cla-clirei, dar pentru buns for igiena, cladirile interme-diare din grup5 trebuiesc s5 nu prezinte prea multeincAperi, iar orientarea strazei sa fie bine aleasa.Sistemul este recomandabil la loet-iintele eftine, mai

cladirei,

_JA Mov. ,

mi.*.

a ,

.11111f11.# \ sv,VW

'et,

www.dacoromanica.ro

1201

.ales data loturile se lass destul de adanci pentru aprevede gradini pe ambele fatade (spre strada gi,spre curte), ca in fig. 233 U. G. §i in fig. 561 U. S.

Copstructia in§irata (sub regim inchis) se uzitea-za in ultimul timp mai ales la constructiile eftineexecutate in' masa (fig. 552) §i atunci lasam liberapentru gradini o mare suprafafa in miezulcum s'au realizat foarte reunite exemple la Berlin(fig. 295 U. G.), sau cand se construe§te de o sin-gura parte a strazei, ca la Colonia (fig. 549), on laDamhussoen (Danemarca), cum se vede in fig. 543U. S.

Constrttctia inchisa forrneaza insa regula pe stra-zile comerciale, din cauza ca fatada cladirei aremare valoare pentru comer.% §i se evita atunci chiargangurile pntru accesul apartamentolor do la ctaj,deservite adesea prin o strada laterals sau prin unpasaj, realizat tocmai spre a spori fatada comer-ciala.

Afars de grupare, mai are importanta la lotizari§i inalitimea constructiilor, adica etajarea lor. Pot fi,dupa cum am vazut, constructii joase, inalte §i su-prainaltate (zgarie nori).

Lotizgriile se proecteaza in raport cu funetiunea§i gruparea construetiilor (fig. 787), dar §1 cu felul(specialitatea) cartierului in care se afla terenul delotizat.. Lotizarile se executa fie in interiorul unuiora§, fie la periferia lui, in zona de extensiune.Astfel constructiile de locuinte populare sent gru-pate pe' loturi mai inguste, dar mai adanci de catvilele; loturile industriale cer adancimi si fatademult mai marl decat cele pentru locuinte sau pen-tru cladiri comerciale. In fine, loturile perifericepentru locuinte se fac mai marl de cat cele din cen-

blocului,

www.dacoromanica.ro

1202

trul ora§ului, pe cand lotizarile din centrul unuiora§ mare se fac in genere pentru cladiri de raportsi in acest caz suprafetele parcelelor vor fi mai mari.

De o buns lotizare depinde foarte mult modul dedezvoltare a ora§ului. Lotizarile rele au compromismulte Orme §i an ca§unat cheltueli enorme ulteriorpentru corectarea numai a unora din defectele lacare au dat na§tere (circulatie on insalubritate).Dace o construire gre§ita pe unele loturi poate ficorijata ulterior fare cheltueli publice, o lotizaregre§ita ramane mai totdeauna permanents in viataora§ului §1 corectarea ei aduce mari pagube publice§i particulare. De aceia lotizarile trebuie sa fie la-cute numai cle urbani§ti calificati §i in perfecta cu-no§tinfa de planul de amenajare al ora§ului respec-tiv.

In ultimul timp mai toate fa'rile au prev'azut inlegile for rnasuri pentru controlul lotizarilor §i ora-§ele au intocmit regulamente speciale carorarile sa se conformeze spre a fi aprobate de autori-tatea comunala 1).

Lotizarile pot fi simple impartiri de terenuri cariau deja faitade la strazi existente, deci parcelari de.ilocuri existente; dar mai deseori pot da na§tere lablocuri noi, prin deschideri de strazi sau alei deacces la voile parcele,

Planurile unor astfel de lotizari se numesc §i pla-nuri de parcelare (de lotizare). Acestea trebuie sacorespunda regulamentelor de parcelare.

amok.1) Oragul Bucuregti nu are pang acum un regulament legal pen-

tru lotizari, degi am intocmit unul din 1919, de oarece ConsiliulComunal a amanat rezolvirea acestei chestiuni, devenitrt din ce ince mai acute in acest orag.

lonal.

www.dacoromanica.ro

1203

Cand se intocme§te un plan de parcelare, trebuieavut in vedere in primul rand zona din care faceparte terenul, pentru ca blocurile, ca gi sifie conforme cerincelor acelei zone, cerince de carene-am ocupat la zonificare. In al doilea rand trebuiesa ne ocupam de legaturile strazilor ce voim a creia,cu cele existnte. In fine, sa cautam a da orientareafavorabila strazilor din punct de vedere igienic, darastfel ca sa putem obcine §i blocuri avantajos par-celabile, adica cu loturi coustruibile potrivit cerin-celor regulabmentelor, funcciunei gi gruparei cladi-rilor ce se vor edifica pe loturi. In genere strazilecats a se taia in unghiu drept gi sa mearga cat naiparalel unele cu altele, caci furnizeaza loturi re-gulate. Totugi, in cartierele de vile, se eviia mono-tonia gi prin variacia orientarilor gi traseelor stra-zilor. Nu trebuie cautate desenuri geometric:-., cuforme simetrice gi cu tot felul de poligoane, cacidin punct de vedere estetic astfel de simetrii la lo-tizari sunt miragii. Mai bine sa nu risipim terenulcu strazi inutile §i foarte costisitoare, caci acesteascumpesc mult lotul gi deci construccia, ba chiarfac terenul necomerciabil. Terentrile destinate a ra-mane libere sa fie mai bine concentrate in sciiaruri,acolo uncle este nevoie.

Sa preferim totdeauna strazi pucine gi bine orien-tate, in schimb sa lasam distance mari intre fron-turile caselor, sa asiguram insorarea gi ventilacia lo-cuincelor. Mai ales la parcelarile din zona de !xt i-siune trebuie sa apliclm aceste masuri, fiindca acolo-cheltuelile cu lucrarile edilitare sunt mult mai re-simcite in raport cu valoarea terenului neparcelat.

Vom arata ca in diferitele zone gi cartiere pro.centul terenului pierdut cu strazile gi piecele nece

Ioturile,

www.dacoromanica.ro

1204

-care variaza de la 12% la 550/0; a§a dar econ,,:niaterenului are importanfa, deci lotizarea trebuie-rezolve nu numai problemele pur urbanistice, dar§i pe cele economice. Un plan de parcelare inteoanumita zona sa caute a realiza procentul minimalla zona respective pentru terenul pierdut ca spatiupublic.

Dace p este pretul terenului inainte de parcelare,§i a procentul ocupat de strazi, scuaruri, etc. atiincipretul metrului patrat de lot revine la pi, adica.

. aP = (1±a+d2±a3±...ar)-P-Dar se mai poate adaoga la pret §i un spor pro-

-venit din costul lucrarilor edilitare (ape, canal, pa--vaj, luminat, plantatii, etc.) ce trebuie executate pestrazi, piece, scuaruri. Fate de preturile actuale, re-vine pentru metrul linear de strada, avand 10-12m. latime, circa 8000 lei, adica 4000 lei pe m. 1. defatada de lot. Scumpirea metrului patrat de lot vafi din cauza lucrarilor edilitare cut atat mai mica,cu cat adancimea parcelei va fi mai mare, Astfel,data parcela va avea adjncimea de 20 m. scumpireava reveni in conditiile aratate de circa 200 lei lam. p.; data lotul va avea 40 m. adancime, va fi de100 lei la m. p.

Terenurile mari din zonele de extensiune, decide la periferia ormului sau din suburbane, pot fi,cumparate de ex. la Bucureti uneori chiar sub 100lei m. p. Prin parcelare pretul de cost al loturilorse dubleaza Si chiar se tripleaza. Dace prin planuride parcelare bine studiate se reduce mult procentulde scumpire, atat prin scurtarea lungimei totale astrazilor cat Si prin reducerea suprafetei pavate, decia largimei strazilor, economia realizata pentru par-

www.dacoromanica.ro

AR FA IN ACRES

SINGLE FAMILYARIA IN ACRES

TWO FAMILYARIA IN ACRES

MULTIPLE DWELLINGAREA 111 ACRES

COMMERCE

1

.

ilr1111111M11IMMEL111 MMMMM MI

MU aMEW/MIWAININIIIM11111EIP/1111.

N MI I1117/E U MMMMMM

. 1111,' MMMMMMM

ARIA 711"ACIII7 "HEAVY INDUSTRY"

An" 1111

RAILROAD PROPERTY"

.AR LA IN ACRES AREA IN ACRES ARIA IN ACRESSTREETS PARKS PUBLIC U SEMI-PUBLIC

AREA IN ACRES

VACANT

Fig. 788. Varigii lineare a diferitelor zone §i spatii libere fn report Cu populatia orarlui,

www.dacoromanica.ro

1206

relator, prin urmare §i pentru cumparator, poateatinge chiar costul total al terenului neparcelat. In-cartierele mai centrale scumpirea provenita din lu-crari edilitare este mai putin sensibila fats de pre -tul m. p. al terenului brut, prin urmare Si pro-portia de scumpire a terenului lotizat in raport cupretul terenului brut este mai putin sensibila. Deunde tragem concluzia ca, lotizarea unui teren pe-riferic este rentabila numai cand terenul brut estefoarte eftin in raport cu preturile de vanzare al-parcelelor in acea regiune. Mai rentabile suet tere-nurile importante centrale cand se parceleaza.

Am aratat ca se pot face imp ortante economii lalotizarile pentru locuinte eftine, mic§orand fatadeleloturilor dar sporind adancimile lor, pentru a eco-nomisi strazile (U. G. pag. 478).

Se va cauta ca limitele loturilor sa cada perpen-dicular pe fronturile strazilor la cari au fatade. Nu-mai cand se urmare§te anumite dispoziliuni la gru-pArile de cladiri se face exceptie de la aceasta regula, dar trebuie justificata solutia aleasa.

Cartierele i lotizarille. Am arkat in UrbanisticaGenera la (pag. 263-284) conditiile ce trebuie saindeplineasca diferitele zone de munca sau de odih-na dintr'un ora§, §i ne-am ocupat §i de stabilireacartierelor speciale de locuinte. Bartholomew, cares'a ocupat detailat cu studiul acestor zone aplicatela ora§ele americane, a scos concluziuni interesan-te, in ce prive§te pe deoparte variatia suprafetelordiferitelor zone in raport cu populatia ormului,

lineare (fig. 788), pe de alts parte in ceprive§te variatia suprafetelor diferitelor cartiere in-tre ele in acela§ ora§. Astfel, in cele 22 °I-me cer-cetate, avand mai putin de 300.000 locuitori, a con-

pe

va-Tiatiuni

www.dacoromanica.ro

LEGENDASITUATIA EXISTENTA (Sfrizt)CAI FERATE EXISTENTESTRAZI PI LINII DE GARAJLINII DE GARAJ(racorduri)-ALINIERI

PANTE L I 0 ri

Fig. 789. Indicatie pentru organizarea unui Cartier industrial din Buouresti.

--..7"=.----

www.dacoromanica.ro

1207

statat ca suprafata cartierului ocupat cu iocuintelede o singura familie este de 20,6 on mai mare cacea ocupata cu cladiri avand doua locuinte §i de38,7 on mai mare ca cea pentru cladiri multifa-miliale. A mai constatat ca suprafata ocupata deindustrii §i cai ferate e mai mare de cat cea ocu-pata de cartierele cu locuinte de doua sau mai multo familii gi cele comerciale la un loc, dar conside-rabil mai mica de cat suprafata cartierelor cu cla-diri avand cate o singura locuinta.

Am vazut ca exists legaturi matematice intre ma-rimea blocurilor, largimea strazilor unei lotizari siinaltimea cladirilor admise. Trebue dar sa gisim re-latiunea justa intre economia gi igiena gi chiar este-tica lotizarei (U. G. pag. 472-473). Cateva regulipractice merits a fi cunoscute spre a fi aplicate lalotizarile curente.

Sierks1), pentru a arata risipa ce se face cu straziinutile la parcelari, a expus amanuntit din punctde vedere economic chestiunea dimensionarei blocu-rilor. El a denumit <<Schliisselwert>>(tipul economical unei lotizari, solutia care produce cea mai marerentabilitate la parcelarea unui teren; iarkerswert» (gradul circulatoriu) al unei strazi, va-loarea ei ca circulatie pentru vehicule gi pentru pie-toni. 0 strada din o lotizare poate avea ambele a-ceste valori foarte avantajoase sau numai una, gichiar nici una din ele.

Bazat pe aceste consideratii, Sierks constata caadancimea economics a unui bloc se afla intre 60-70 m. iar lungimea lui in jurul cifrei de 600 m. datastrada e inelara, sau a 1000 m. data este radials, caci

1) Sierks: eWirtschaftlicher Stadtebau).

«Ver-

www.dacoromanica.ro

1208

circula/ia radials am vazut Ca e mai mare ca ceainelara. Pe aceste luaagimi pot fi introduse unul saucel mult doua pasagii de pietoni, caci vehiculele potface la nevoie un mic ocol. Largimea tip a strazeipublice pentru care a facut calculele este de 8 m.

Numai comparand cele doua elemente, Schliissel-wert §i Verkerswert, se poate da avizul data o loti-zare este buna sau rea.

Stiibben Si Goecke, avand in vedere conditiile dinGermania, an recomandat urmatoarele dimensiunipentru parcelele din cartierele comerciale:

a) Pentru loturile destinate cladirilor cu 4-5etaje can au ti corpuri de cladiri in curte (Hin-tergerbaude) adancimea lotului va fi de 40-60 m.

b) Pentru loturile destinate cladirilor cu 3-4etaje, asemenea avand corpnri de cladiri in curte,o adancime de 25-35 m.

Rezulta deci ca adancimea blocului in cazul a) vafi de 80-120 m. iar in cazul b) de 50-70 m. Sepoate comassa doua parcele spate in spate pentruo cladire mare comerciala, deci sa ocupe intreagaadancime a blocului. Se poate executa §i un pasajpe adancimea unui asemenea bloc.

In ce prive§te lungimea blocului comercial, prac-Lica arata ca este avantajos sa o facem egala cu dedoua on adancimea lui. Cerintele circulatiei con-yin la alegerea acestei dimensiuni, caci dupa datelede mai sus lungimea ar varia de la 100-240 m. Dealts parte insa, arterele de mare iuteala cata sa fietraversate de alte strazi cat mai rar. Vom tine deciseams, dupa caz, §i de aceasta cerinfa, adica blocu-rile comerciale de pe arterele de penetratie vor fitnult mai lungs (400-800 m.).

La Berlin ca §i la Bucurevi, se obsen a foarte bi-www.dacoromanica.ro

1209

ne cum blocurile devin mai maxi cu cat ne depar-tam de centru.

La orientarea strazilor, deci a blocurilor din car-tierul comercial, vom cauta ca soarele sa bate catmai putin fatadele privaliilor, pentru ca obiecteleexpuse in vitrine sa sufere mai putin de razele soa-relui. Dad' inaltimea cladirilor e mai mare cu multde cat largimea stradei, se olitine o astfel de condi-tie totdeauna la strada orientate de la rasarit laapus.

Este interesant sa cunoa§tem procentul suprafeteiterenului cartierului comercial ocupat de strazi.Daca admitem blocuri de 50X100 §i strazi de 18 m.idaltime, gasim un procent de circa 45°A. Daca ad-mitem blocuri mai mari, cum se.intampla in orarlemari moderne, adica de 120X200 m. §i strazi de22 m. latime, spre a primi §1 tramvaie, atunci gasimun procent de aproape 250/o.

Daci in fiecare din aceste doda cazuri mic§oramlungimea blocului §i introducem o strada de 18 m.latime, atunci procentele se ridica la respectiv 55°/o§i 33%.

Putem dar considera ca limite 25°/0--55°/0 terenpierdut pentru strazi. De aceia administratiile co-munale au mari cheltueli de suportat cu pavarea §1intretinerea strazilor centrale.

In cartierul cicidirilor colective (cazifrmi de lo-cuit), terenul de constructie, forma §1 dimensiunileblocului §i parcelei sunt cam acelea§ ale celor dincartierul comercial. Conditiile sanitare ce se vor im-pune vor fi mai severe, fiindca aici este nevoie demai multa lini§te, mai mult soare, mai mult spatiuliber.

www.dacoromanica.ro

1210

Forma blocurilor va fi cat mai dreptunghiulara,fiind cea mai economics §i practica.

Lungimea blocurilor totu§i poate fi de 300 m. §ichiar de 400 m. de oarece circulatia este mai putinimportanta in asemenea cartier §i blocul devine maieconomic. Pe arterele de mare circulatie aceastalungime poate ajunge panit la 800 m. §1 chiar 100in. mai spre periferia ora§ului.

La dimensionarea blocurilor §i parcelelor se vatine seams daci constructiile vor avea numai uncorp principal la strada, sau §i corpuri de a doualinie (Hintergebaude, Gartenhaus).

In genere se admit urmatoarele adfincirni de par-cele:

Pentru cladiri cu 3-4 etaje, fara corp secundar,25-35 m.

Pentru cladiri cu 4-5 etaje, cu corp secundar,40-60 m.

Iar data adaogam §i eventuale gradini de fatadade cel putin 6 m. latime, atunci dimensiile devinrespectiv 31-41 m. §1 46 66 m. Frontul parcele-lor la strada se poate considera ca suficient de 15 m.pada la 30 m. data o scars comma deserve§te lafiecare etaj eke 2-3 apartamente la fats §i tot ata-tea in curte (cladirea din rfindul al II-lea).

Calculfind procentul ocupat de strazi in acest car-tier it gasim de 18-24, deci in mediu 23 ° /o. Vtebui insa in acest cartier sa prevedem scuaruri §ipiete pentru diferite scopuri, astfel ca terenul pier-dut cu spatiile publice se poate ridica pans la 40 ° /a.

In cartierul locuincelor fcnniliale forma bloculuipoate fi foarte variata, ca §i dimensiile lui, caci pu-tem aici distinge locuinte eftine pentru lucratori fieizolate, fie grupate on in §iruri.

www.dacoromanica.ro

1211

Stiibben §i Goecke considers 17-18 m. frontulnecesar unei locuinte in vila on la cele grupate, pen-tru o singura familie §i 35-50 m. adancimea par-celei, ceace gasim cam mare pentru ora§ele din Ro-mania. La Bucurevi doming tipul 12-14 m. fatada§1 de 20-25 m. adancime.

Blocul poate avea o adancime de 70-100 m. pecand 1u4rimea lui depinde de orientarea strazilorcartierului. Totu§i, unii urbani§ti recomanda ca lun-gimea blocului sa nu treaca de 200-250 m., pecand altii, cu dreptate, cer circa 400 m. Strazile inacest cartier au obi§nuit 12 m. latime. Terenul pier-dut cu strazile se ridica la 12- 20 ° /o.

Cand insa cartierul va fi destinat pentru locuinteeftine grupate in §iruri, dar cu fronturi reduce, a-tunci blocul va avea adancimi de 80-100 m. §i culungimi de circa 250 m. cuprinse intre nilte aleipentru pietoni, on lungimi de 500 m. intre strazile:',.uEversale.

In cartierele de locuinte din ce in ce se recurgemai mult la lotizari utilizand alei infundate. Amaratat ca uneori astfel de lotizari sun! recomanda-bile (U. G. pag. 454 §i 455, fig. 282), §i Ca in ora-§ele-gradini engleze aleile terminate in largi sena-ruri prezinta toate avantagiile (fig. 144 U. G.) saucombinate cu passagii (fig. 561 §i 562, U. S.). Con-ditiile sunt ca distantele intre cladiri pe cele (lonalaturi ale aleei sa fie destul de mari (cel putin 14

apoi inaltimea cladirilor sa fie cel mult % dindistanta intre fronturile cladirilor; rotonda de in-toarcere sa fie un adevarat scuar, in care distan-tele intre fronturile cladirilor sa fie sporite la celputin 1,5 on distanta intre fronturile cladirilor pe

m.),

www.dacoromanica.ro

1212

alee; in fine, loturile sa fie destul de man pentruputea fi rezervate curti §1 prospecte suficiente.

In Bucure§ti, in ultimii ani, sa gent un adevaratabuz de astfel de alei pentru locuinte familiale, ince priv§te modul meschin cum an fost proectate §iexecutate: distantele intre fronturile cladirilor une-ori reduse pans la 6 m.; prospectele intre cladirilevecine abia de 4 m.; curtile aproape inexistente; asaca dispar §1 avantagiile estetice §i cele igienice §icele economice ale locuintei familiale, fats de lo-cuinta colectiva and aceasta are mult aer de jur-imprejur.

Chiar in cartierele de vile aceasta faramitare con-tinua a loturilor a condus la o inghesuire trista §iabsurda a cladirilor §1 apartamentelor. Citam Par-cul Bonaparte, Parcul Principesa Elena; chiar-Parcul Filipescu a intrat in aceasta nefericita evo-lutie.

In cartierul industrial cerinIele lotului sunt a-proape contrarii fats de cele din cartierul corner-cial. Totu§i dimensiunile depind mai ales de felulindustriei, eaci am vazut, sunt industrii la care con-strucIiile se desvolta in inaltime, allele in suprafata.Este nevoc ca la un asemenea cartier sa se prevadide la ineeput arterele de eomunicatie de prima ne-cPsitate, adica linii ferate, canale de navigatie, stra-zi de acces, dupa care se vor face lotizarile indus-striale de care se Nra sinii mai tarziu nevoie, dar cutraseuri cat mai reetilinii.

In fig. 789 dam o indicatie ce am propus pentruamenajarea unui cartier industrial in Bucure§ti intrelocul Fundeni §i linia ferata Obor-Oltenita, cartiercare insa in ultimii ani aproape s'a acoperit cu lo-cuinte fara un plan unitar.

www.dacoromanica.ro

1213

Aplicatie. Constructiiie in Bucuresti1), Am aratatla zonificare ca trebuiesc indeplinite anumite con-ditiuni pentru aplicarea ei, §i cea mai importantaeste s5 stabilim in prealabil densitatea populatieideci a locuintelor, respectiv a cladirilor pe hectar'in fiecare zona sau cartier (subzona). Aceste den-sifati odati stabilite, vor fi respectate atat in planulzonifiarei, cat in cele de detalii §i in regula-mentele de aplicare a planurilor.

Hubbard cere ca odat5 cu zonificarea sa se stibileasca §i in5ltimea cladirilor in raport cu rargi-mile strazilor §i cu prospectele cladirilor, spre aevita ceeace nume§te <<pirate skyscraper>>; sa se pre-crie cum *i uncle sunt admise case familiale, celepentru 2 familii, etc. (clasele de constructie).

Basset cere sa se stabileasc5 impreuna cu zonifi-carea §1 alinierea cladirilor in raport cu gradinilede fatad5 (front yard) cum §i te§iturile de la col-turile strazilor (vision clearance).

In zonele industriale, de depozite §i cele militare,vom 15sa mai multa libertate la limitele <<densitkteifonduare>> a locuintelor. Aceasta densitate trebuiefixafa in fiecare cartier avand in vedere repartitiaviitoare a numarului total al populatiei pe supra-fata ora§ului. In zona zifacerilor vom stabili numaiinaltimi ale cladirilor in raport cu 15rgimile str5zi-lor, cum §i procentele maxime de construit din lot,admitand in aceasta zona un num5r global de lo-cuitori.

Populatia oraDlui Bucuregi a fost in 1930 decirca 560.000 locuitori, deci densitatea medic a o-ra§ului a fost de circa 110 loc. pe ha. Daca in viitor

1) C. Sfin ;escu: d'entru Bueure5ti, Noi Studii Urbanibtice>>, 1932.

§i

gi

www.dacoromanica.ro

1214

admitem 850000-900.000 locuitori, rezulta ca ar fisa se dubleze aproape populatia ora§ului (afara deaceia a suburbanelor), pe suprafata actuala.

Cum repartizam acest supliment de populatie inraport cu situatia actuala? Revine sa rezolvam pro-blema distributiei viitoare a diferitelor constructiipe diferitele zone ale ora§ului.

Vom cauta desigur sa eliminam cat mai mult lo-cuintele din zonele de afaceri §i din cele industrialeon de depozite. Asa dar acele zone, care ar ocupacam 8860 h. a. nu vor cuprinde un numar impor-tant de locuitori permanenti. Vom scadea din tota-lul de 900.000 locuitori cam 150.000, ca locuindpermanent in viitoarele cartiere de afaceri, in celeindustriale sau de depozite. Zona militara nu intrain calculul populatiei, dupa recensamant, caci s'asocotit aceasta populatie ca flotanta. Deci cea maimare parte din cei circa 900.000 locuitori in vii-tor, adica de fapt circa 750.000, ii vom repartiza capermanenti pe restul de circa 4700 hectare ale ora-sului, in cartierele cu locuinte colective, de vile §i delocuinte populare.

Statistica ora§ului ne arata ca in genere in cartie-rele cu locuinte colective densitatea locuitorilor estemai mare de cat cea din cartierele cu locuinte ef-tine, iar la aceastea ultime, mai mare de cat cea dincartierele de vile. Recensamantul din 1930 ne arataca in Bucurqd densitatile acestea variaza intre 120§i 190 locuitori pe h. a. in cartierul locuintelor co-lective; intre 50 locuitori pe h. a. §i 200 locuitoripe h. a. in cartierele populare; §i intre 40 §1 80 loc.ha. in cartierele de vile. Vom admire cu oarecareelasticitate, tinand seams ca largimile strazilor sunsvariabile, cum §i de suprafetele curtilor necesare.

www.dacoromanica.ro

1215

o densitate medic d in cartierele de vile, alta 2d incele cu locuinte populare §i de 3d in cartierele cu lo-cuinte colective. Facand apoi calculul pe suprafe-tele repartizate acestor cartiere, gasim ca densita-tile medii rotunjite vor fi in viitor 220 loc./hect. incartierul locuintelor colective; 140 loc./hect. in car-tierele populare gi 80 loc./ha. in cartierele de vile,astfel ca pe suprafetele de respectiv 1500 ha. §i 650ha. vor locui respctiv 330.000 locuitori, 370000 lo-cuitori, §1 50.000 locuitori. Acelea§i zone actualmen-te, dupa recensimantul din 1930 sunt ocupate derespectiv circa 150.000 locuitori, 280.000 §i 24.000locuitori, fats de 750.000 in viitor, deci cu circa330.000 locuitori mai putin. Rezulta ca in cartierulde locuinte de raport se va spori densitatea locui-torilor in general; in unele cartiere populare s'a Intrecut chiar de acum media, ca §i in unele cartierede vile (cartierul Bonaparte). Mai departe, consi-derand familia de 5 membri in mediu in cartierulde cladiri de raport, de 6 membri in cartierelepopulare §i de 4 membri in cele de vile, densitatealocuintelor pe hectar va fi de respectiv 44,24 §1 20.Cum in cartierul locuintelor colective terenul esteaproape complect lotizat, §i cum observam ca inacest cartier terenul particular ocupa acum cam75e/0 din total, rezulta ca densitatea fonduara a lo-cuintelor va trebui sa fie de fapt in acest cartier decirca 59, fie 60 locuinte pe hectar. In cartierele delocuinte populare gasim ca lotizarile nu sunt Incacomplectate, dar nici aici nu vom admite ca terenulparticular sa intreaca 700/0 din total, in aceste car-tiere fiMd nevoie de gradini §i terenuri pentrujocuri de copii, deci densitatea fonduara a locuinte-lor in acest cartier revine la circa 35 locuinte pe hec-

www.dacoromanica.ro

1216

tar. In fine, in cartierele de vile vont admite ca spa-tiul particular sa cuprinda cel mult 65°/o din totalulsuprafetei, a§a dar densitatea fonduara va fi aici decirca 30 locuinte/hectar.

Acum putem trece la determinarea procentelormaxime de admis a fi construite pe un lot.

In cartierul locuintelor colective, cu 75.3/0 terenparticular, unde media fonduara va fi de 60 lo-cuinte pe hectar, §i unde am constatat ca sunt ac-tualmente cam 15 proprietati pe hectar avand fie-care proprietate o medie de circa 500 m. p. teren,rezulta Ca pe fiecare lot vor putea intra cam 4 lo-cuinte. Pe de alta parte o locuinta cu anexele eiocupand cam 150 m. p., iar strazile avAnd in mediuin acest cartier 12 m. largime, urmeaza ca inaltimeade admis a cladirilor va fi 3-4 caturi. A§a dar aciconvenim sa se construiasca 3 10-4 10 din supra-fata lotului.

Pentru cartierele de locuinte eftine cu 700/o terenparticular, cum gasiin ca acele cartiere sunt acumaproape complectate cu case §1 se afla acum cam 14proprietatilhectar, deducem ca proprietatea are osuprafata medie cam de 500 mp. Cum in asemeneacartiere densitatea fonduara va trebui sa fie de 35locuinte/hectar, iar locuintele sa fie familiale, re-zulta ca loturile vor ramane nu de 500 m. p. ci de200 m. p.; aceste suprafete sunt potrivite pentruasemenea locuinte, de§i putin cam mici. Daca pre-vedem locuinte cu parter de 104 m. p. atunci tre-buie sa admitem sa se construiasca 5 10 din supra.fetele loturilor. La casele cu etaj, dar tot familiale,suprafata constructiei scade Si deci am putea admitea se construi cel mult 4 10 din suprafata lotului. Lomince cu mai mult de 2 caturi nu se N or autoriza

www.dacoromanica.ro

1217

in acest cartier §i nici mai multe locuinte pe un lot.In cartierele de vile gasim acum cam 10 cladirit

pe hectar, deci la proportia de 65)/o suprafata parti-culars revin loturi de circa 650 m. p. Dar cum §iin aceste cartiere locuintele ar trebui sa aiba carat;terul de locuinte pentru o singura familie, §i cumdensitatea fonduara este de 30 locuinte pe hectar.rezulta ca marimea loturilor va fi numai de circa220 m. p. ceace este prea putin pentru vile, caci a-cestea trebuie sa fie retrase de la strada, izolatecu gradini particulare. Asa dar intelegem ca vila sacuprinda in medie 2 locuinte §i deci in genere saaiba doua caturi, eventual la fiecare cat sate o lo-cuinta. In acest caz suprafata lotului ar fi de circa430 in. p. iar fiecare apartament ar ocupa cam ]80-200 m. p. Asa dar propunem pentru acest cartier casuprafata maxima construita sa fie 5/10 din suprafaTa lotului.

Cu aceste inaltimi insolarea locuintelor spre stra-a este asigurata in toate cartierele §1 aproape intot timpul anului pentru strazile de 12 in. largime.Pentru strazile mai inguste va trebui neaparat saimpunem grildinile de fatada (retrageri). In sprevecin insolarea se asigura, macar partial, prin re-trageri de la hotar cu eel putin jumatate din in'al-timea casei, de ambele parti.

In principiu, pe acela§ lot nu se vor admite maimulte corpuri de cladiri, cifrele de mai sus fiinddate pentru loturi cu o singura,cladire.

Daca o proprietate din un cartier de locuit cu-prinde mai multe loturi, vona admite a se construiun maximum de numar de locuinte corespunzatoracelui numar de loturi. Proprietktile mai mici (subunitatea de lot) ar fi comassat.

si

www.dacoromanica.ro

1218

Chestiunile de grupare a cladirilor sau a curtilor,mai ales spre miezul blocurilor, §. a. asemenea, vorforma obiectele studiilor de detaliu, caci solutiile vorvaria cu forma fiecarui bloc, dupe strade §i cartier.

Exceptional in cartierul de afaceri vom putea ad-mite o suprafata mai mare construita din lot, adicain loc de 3/10-4/10 din lot, se va putea merge pansla 5/10, iar inaltimile cladirilor sa nu treaci largi-mea stradei. Prospectele vor fi tot de 1/2 din inal-timea cladirei §i de fiecare parte a hotarului, iarcurdle se vor grupa tot pe blocuri. In cazuri cutotul speciale am putea admite §1 cladiri pada la 60m. inaltime dace acea cladire va fi §i va ramaneizolata de jur imprejur §i respects un prospect petoate partile cel putin egal cu inaltimea cea maimare a cladirei.

In zonele industriale nu se vor admite loturi maimici ca 3000 in. p.

Pentru comunele suburbane nu vom admite odensitate mai mare de 20 locuinte pe hectar, iarprocentul proprietatei particulare nu va fi adonismai mare ca 700/o din total. A§a dar densitatea fon-duara va fi de circa 28 locuinte pe hectar. Locuin-tele vor fi familiale, cu parter sau cel mull cu douitcaturi. Loturile vor avea deci cam 250 m. p. Re-zulta ca vom admite un maximum de constructie de4/10 din suprafata lotului la casele numai cu uncat, §i de 3 10 la cele cu doua caturi.

Recensamantul din 1930 ne arata ca in suburbanedensitatea actuala medie a locuintelor pe hectar va-riaza intre patru §i zece, suburbanele erban Voda

1) C. Sfincescu: <Transformarea constructive a Capitalei» (1921,pag. 22).

www.dacoromanica.ro

pe

Pro

spec

t...

..,

1219

§i Lupeasca fiind cele mai dense. Cu 20 locuinte pehectar §i admitand 6 membri inteo locuinta fami-liala, vom avea in suburbane o densitate medie de120 locuitori pe hectar, fats de 20-53 cum se aflaacum. Astfel ca populatia totals in suburbane, careacum este de circa 67.000 locuitori se va putea urcape aceia§i suprafata ocupata astazi la 220.000 lo-

cuitori.Cum dupa programul de extensiune am admis in

suburbane o populatie viitoare de maximum 450mii locuitori, rezultil ca zona de extensiune a fiecii-rei suburbane va fi cel putin egala cu cea actualia vetrei comunei respective, la care se va adaoga §)eventuala suprafata destinata zonei industriale.

Ca rezumat, intocmim urmatorul tablou:

Zona sau carticrul

Industrials sau de varia.depozite . . . 3000 bi 5/10 1/2 h.

Afaceri . . . 5/10 1/2 h.Locuinte colective 60 4 500 4 3/10Locuinte populare 35 1 200 1 4/10 /2 h.Vile . . . . . 30 2 430 2 5/10 1/2 h.In suburbane . . 28 1 250 1 3/10 1/2 h.

4/10

Comassarile de facut vor rezulta din aplicarea a-cestui tablou.

Pentru Berlin, regulamentul din 3 Noemvrie1925 stabile§te proportiile urmatoare ale suprafe-telor ce se admit a fi construite cu locuinte pe unlot: 1 /101a cladirile izolate Era anexe Si 1/5 la celecu anexe; 3/10 la cladirile constructiei inchise cu

7a 72:5: i;I, N

CI ,g _`',

www.dacoromanica.ro

1220

doua caturi 3/10-4/10 la cladirile inchise cu treicaturi; 4/10-5/10 la cladirile inchise cu 4 caturi§1 5/10-6/10 la cladirile inchise cu 5 caturi. Latoate cladirile se admit anexe sau industrii in curte(din cele ce se admit de cat acolo unde se fixeazacladiri cu 4 Si 5 caturi.

47. Transporturile.

Am examinat cauzele §i evolutia transporturilor.directia §i felul for (U. G. pag. 389-459). In Ur-banistica Specials am aratat pana aici cum se tra-teaza strada Si piata pentru a satisface nevoile aces-tor transporturi interioare (pag. 960-1096).

Independent de obiectul traficului §i de calea dediferite mijloace de transport caracterizate mai alesdupa felul tractiunei: cu aburi, electrica sau cu ex-plozie (benzins), tractiunea animals, transportul cupiciorul on pe trotuare rulante; transporturi sus-pendate, de ex. cu monocablul; apoi cu avionul sauaeronava §i alte feluri ce mai pot fi inventate in. itor. Mijloacele de transport cer a fi indeplinite 0serie de alte conditii pentru buns for functionareurbana, atilt in utilajul lor, cat §i la caile de co-municatie §i la statiunile pe care le intrebuinteaza.

Aceste conditii tecnice se refers la traseu, la a-menajeri urbane, la legaturile reciproce intre linii,etc.

a) Transporturile pe apa. Vom examina acum mij-loacele de transport in comun pe apa, pe uscat §iin aer, uzitate mai des in ora§e.

Ora§ele pot fi porturi la mare sau porturi de -vigatie interioar'ii. Nu ne vom ocupa detailat de o-

www.dacoromanica.ro

1221

rarle porturi la mare, fiindca acestea suntdar mai ales pentru ca alegerea pozi/iei portului siamenajarea lui formeaza o lucrare cu totul specia-

§i nu urbanistul va hotari nici arzarea portului,,nici desvoltarea lui. Urbanistul va trebui sa-§i adap-teze planul sau cerintelor speciale ale portului, du-pa proiectul inginerului hidraulician.

Sunt porturi arzate dealungul coastelor, §i apa-rate cu diguri (Marsala), ca in fig. 790, fie ca acelecoaste sunt putin variabile, fie ca sunt din cele cese innisipeza (Seebrugge); §i porturi la mare ar-zate la gura fluviilor (New-York, Liverpool, Ham-burg).

In orice caz se recomandii ca ora§ul, and e portde mare, sa caute a specializa §i portul, cel putin indoua: un port comercialo-industrial §i altul pentrutraficul de calatori §i agrement. Ora§ul New-York,de exemplu, are concentrate cheurile industriale indeosebi in Manhattan dealungul malurilor lui EastRiver, pe cand portul pentru ' traficul de calatori seface mai mult dealungul fluviului Hudson. In fig,479 U. G. se vede distributia viitoarelor cheuri aleporturilor industriale din marele New-York.

In fig. 791 se vede dispozitia portului Constancade la Marea Neagra, unde alaturi, dar separat deportul comercial, se gase§te centrul de agrement incare promenada dealungul coastei marei, cu cazi-noul §i parcul formeaza atractia.

Suprafata apei portului adapostit e de 64 h. a..iar adancimea apei e de circa 9 Tn. in port. Lungi-mea totals a cheului e de 4700 m. cu 39 linii de-garaj in port.

exceptii,.

ls,

www.dacoromanica.ro

1222

In fig. 792 se arati cum trebuie amenajat cheulcomercial la un port de mare.

Port la canal sau rau navigabil poate si fie saus5 devin5 orice oral, §i este de dorit chiar, din punct

Fig. 790. Ora§ul Marsilia cu portul indiguit §1 cu reteaua liniilorferate.

de vedere economic, ca fiecare oral sa fie deservit§i cu transporturi pe ap5. In acest caz trebuie silaib5 §i un port pentru navigatie interioar5. Trans-

www.dacoromanica.ro

W., s 14"PORTLIL CONSTANT

40.aC.I. 11 CO

ao,

-1,14OX MOM 1 &CO

e

SCAFIA

Fig. 791. Perini Constants, vecin cu eentrul de agremamt,

Canlal LRCM EN31717 CEREAL( ii VIII

f

:I m.o. so

T..".. 3 MA7I 7431

4r

www.dacoromanica.ro

1223

porturile pe apa sunt in genere recomandabile pen-tru marfurile eftine §i mai ales pentru distante maH,caci transportul pe apa costa mult mai putin de catcel pe calea ferata, de§i iuteala comerciala este de

Fig. 792. Cheu comerciana un port de mare.

6-8 on mai mica. Pe langi avantajul economic altransportului pe apA, orarle mai pot obtine uneori§i avantajii estetice, prin pitoresc §i perspective fe-ricit alese §1 amenajate dealungul apei.

Romania are actualmente 1100 km. cale naviga-pe Dunare, 700 km. pe Prut, 700 km. pe Ni-

stru §i alte 100 km. pe celelalte rauri, in total cca.2600 km. §i se mai pot obtine alti 400 km. naviga-bili pe rauri §1 500 flotabili, in total s'ar putea ajun-ge la 3500 km. Alti 3500 km. s'ar obtine prin cana-le de navigatie. Prin urmare o viitoare retea de na-vigatie interioara va putea deservi orarle Rom:.niei.

In fig. 793 dam un profil transversal mai uzitatpentru canalele de navigatie tinand seama de di-mensiunile vaselor plutitoare. In orar cheurile la-terale ale canalelor navigabile pot fi mai largi §iutilizate §i pentru traficul urban: tramvaie, vehi-

bill

www.dacoromanica.ro

1224

cule, pe langa spatii pentru debarcare, imbarcare,drum de halaj, §. a. In fig. 794 dam dispozitia unuicheu la un canal navigabil.

Cu cat un ora§ este mai mare §i mai industrial,cu atat transporturile pe apa sunt mai necesare. Ast-fel Parisul este legat cu porturile maritime, Rouen

28°2' ')-13,5276

1116iiimorw.

Fig. 793. Profil transversal uzitat pentru ulnae navigabile.

§i Havre, prin intermediul fluviului Sena §i princanalele ce ileaga raurile Saone §1 Rhone. Apoi prinraid. Oise este legat spre nord cu Belgia5 iar prinMarna cu regiunea industrials din estul Frantei. Peaceasta retea circula §lepuri de 300 tone cu un ca-laj de 1,80 m. Pe unele din aceste cai circula vase

Fig. 794. Cheu la un canal navigabil.

cu tonaje §i calaje mult mai mari. Canalul Ourcqtraverseaza Parisul §i este utilizat in special pentrutraficul cu materiale de constructiuni. In fig. 795

- -k- 8c2 ap..0

.E

- - -20 a

www.dacoromanica.ro

1225

se ede canalul St. Martin din Paris, sub forma detunel. In 1913 traficul portului Parisului era decirca 16 milioane de tone, pe cand Marsilia nu aveade cat 7,5 milioane tone, gra/ie enormei dezvoltaria cheiurilor. Inca din 1886 exists un proiect maidetailat, dupi ideile lui Belgrand, spre a face dinParis port de mare. Actualmente se cere o adan-cime de navigatie de 8,00 m. ceeace ar evita descar-carile gi reincarcarile la Rouen pentru egirea lamare. Ar fi de executat 4 ecluze..

Fig. 795. Canalul de navigalie St. Martin din Paris.

In fig. 796 dam schematic reteaua de navigatiegi porturile locale ce deservesc astazi Parisul, iar infig. 797 legaturile pe apa ale Berlinului cugi o vedere din portul Berlinului in fig. 798, iar Infig. 799 vederea uzinei electrice din Berlin pe uncanal navigabil. In fig. 268 gi 269, U. G. am dat ve-derea generals a portului comunal Gelsenkirchen,iar in fig. 800 prezentam o vedere a portului indus-

6wswar-sr_iiin

j0+, d -MIL 0° em

rfft

5.4-Ztr,041;k7:775 :4_ee

m6rile,

www.dacoromanica.ro

1226

trial din Chicago pe raul Chicago, pe cand in fig.801 portul pentni calatori tot in Chicago pe laculMichigan.

In ce m5sura Bucure§tii va putea deveni un portde navigatie interioara §1 in ce parte a ora§ului e-ventual ar putea fi a§ezat acel port §i canal de na-vigatie?

--..6 --- -4,

C.d k

MolerlitzA6enevil4rs

\ Si.vres

P /my

.N.

. Pore fier

!Fig. 796. Calle navigabile §i porturile locale ale Parisului.

Cu aceasta chestiune ne-am ocupat in legatura cuindustrializarea acestui ora§1) cu care ocazie ara-tam ca in ce prive§te activarea industrializarei ora-§ului §i a suburbanelor lui, este necesara executareaunuia sau mai multor canale de navigatie, care sa-iprocure §i un port legat cu Dunarea; am aratat ca

1) C. Sfingescu: dndustrializarea intensivi gi eatensiva a Capitaleb' (Intlependenta Economics, 1921).

,fairovviffe-

,?.00

La Villeste.,..

www.dacoromanica.ro

1227

un asemenea port ar fi de ales in partea sudica aormului pentru o serie de motive, port ce ar puteafi legat pe deoparte prin Arge§ cu Dunarea §i pede alts parte prin Ialomita cu Dunarea (fig. 273,U. G.).

Bcilbc,17

19,7,71/9

en%

H. m6urg370 Km/

OderaefinAgo gm)

.earl et,c BrombergMao Km

Kona/

Otn.sbors(610 Aemi

/greJ47C/(425 Rm./

Ore..rad14304...1

Fig. 797. Legiturile pe [Tile ale Berlinului cu mrtrile.lease/

Fig. 798 Vedere din portul Berlinului.

IfV.....---\.\j /,

1

VC

1

www.dacoromanica.ro

1228

b) Transporturile pe Guile ferate pot fi pentru tra-ficul de distante mari sau pentru cel interurban.Conditiile de proectare a acestor cai ferate §i a ac-cesoriilor din orag gi din jurul oragului sunt nece-sare a fi cunoscute urbanistului.

Ca lea ferati pentru traficul departat cere o con-structie gi o exploatare deosebiti foci de cea pentru

Fig. 799. Uzina eleetrica la Berlin pe apa eurgatoare navigabila.

traficul apropiat (cu satelitele), mai ales in oragelemari; gi de aceia, in astfel de orage, cu milioane lo-cuitori, reTeaua liniilor, ca gi administratia, sunt se-parate pentru cele dou5 traficuri degi au, gi trebuiesa aiba, puncte de contact bine organizate. Am datuncle indicatiuni asupra celor dou5 traficuri in Ur-banistica Genera15, pag. 411-420 gi 429.

0 chestiune de ordin tecnic este ecartementul li-niei, care poate fi normal, larg sau ing-ust. In Ru-mania este adoptat cel normal, adic5 de 1453 nun.

www.dacoromanica.ro

1229

Intre axele §inelor §i rar cel ingust. In Rusia §i Spa-nia existi cel larg.

La liniile ferate in terufbane se admite §i calea

Fig. 800. Portul indmtrial §i comercial din Chicago pe rani Chicago

ingusfa, de exemplu de un metru ecartement. Rfl-zele de curburii §i declivitatile sunt alte detalii tee-

Fig. 801. Port de citlatori la Chicago pe 13cul Michigan..

.1.:Nii-,1.0.».,,-.4- t4.:6. ,_ -' -AO I ''' ek.11476 ' , ' _ M.,___rmasel.13P-4 .7 '...1 k..._

...-,-...,--_

.4..c. I.- .. . 1.1 c.71-

tip°,131 -, r-. 0 r;?1.-- ."Via .6. . :=-0,--17.- "

irat&Aele.1 , , -..--- "".....,1

?! -... lilt ....-:',.

,0-'." " -.:

_-_, .--, -- - .4z .idttes

www.dacoromanica.ro

1230

nice. La liniile inguste se admit raze de curbura de100 m. in loc de 250 m. §1 declivitati pada la 20mm. pe m. in loc de eel molt 10 mm. ca la cele nor-male. Acum exists linii de foarte mare iuteali, carecer raze mari de curbura (de 1000 in.) caci s'a pusin circulatie automotoare, ca de ex. automotoarele

Fig. 802. Automotor Bugatti pe linia Paris-Deauville.

Bugatti (fig. 802) care lucreaza cu benzol sau al-cool §1 merg cu 200 km. pe ors, ducand 52-118calatori. (linia Paris-Deauville).

Garile pentru liniile interurbane cats a fi in ye-cinatatea, §i chiar o anexa a garilor principale pen-tru liniile ferate de distantA, §i uneori pot fi utili-zate Si pentru marfuri, ceeace nu se admite acumla garile importante pentru traficul indepartat. InBerlin unele gari servesc §i traficul local §i pe eelindep5rtat, dupa schema din fig. 803. In fig. 804 se

www.dacoromanica.ro

1231

vede gara Friedschstrasse din Berlin pentru ambeletraficuri.,

La liniiile ferate pentru depirtare, cand ne ocu-

Trenuri

,Wro /ndefie,//*tenon/ locale

Tienuri locale

teenA-enori locale

Reran11111

Fig. 803. Girl tetra trafic local gi Indepirtat

Om de sistematizarea oraylor, o chestiune foarteimportant este aceia a ayz'arei Orei sau garilor, §ialta este aceia a incrucirrei liniilor cu chile de co-

Fig. 804. Gera Friedrichstrasse pentru trafic local §i indepartat.din Berlin.

munica;ie orkene§ti (prin pasagii superioare, infe-rioare sau de nivel). Numai la orayle mare §i inten-se se pure §i problema separarei traficului de car&tori de acela de mirfuri, avandu-se in vedere in-

.

Peron entry

71

www.dacoromanica.ro

1232

tensitatea acestor doua feluri de traficuri i specia-lizarea cartierelor in ora§ (zonificarea). Cu acesteane-am ocupat in Urbanistica Genera la.

Liniile ferate de mare trafic nu trebuie sa aibacurbe, mai mici de 500 m. raze §i declivitati maimarl de 5-6 mm. pe metru. Girlie trebuie sa fieinzestrate cu fascicole de linii arzate toate in palier(orizontale) §i de lungimi cari ating un kilometru§i chiar mai multi kilometri.

Rezulta de aci ca stabilirea garilor pe planul ora-§ului este o chestiune dificila, fiindca nu pot figasite u§or locuri cari sa satisfaca toate conditiunile.tecnice §i cele de interes orarnesc, precum: gara sa

Fig. 805. Linii in cartiere industriale cu bransamente pentruindustrii.

fie cat mai aproape de centru, cu acces cat mai les-nicios in toate directiile ora§ului, sa intercepteze catmai putine artere in ora§.

Une le inconveniente ale intreruperii strazilor prinlinii ferate amelioreaza prin construiri de strazide degajare itn lungul acelora§ linii ferate, ceeace,permite §i o infrumusetare a ,aspectului intrarei cutrenul in ora§, caci atunci se expun fatadele cla-dirilor spre linia ferata, iar nu accesoriile curitilor§i ealcane neglijate, ce dau un aspect adesea des -gustator.

Regulamentele de constructiuni trebuie sa previeasemenea inconveniente.

be

www.dacoromanica.ro

1233

La garile de marfuri se racordeaza liniile feratece deservesc porturile §i cartierele industriale for-mand o retea specials de linii pentru racordareabraripmentelor (liniile de garaj) pentru exploatiriparticulare (fig. 805).

Revenind la chestiunea arzarei giirilor, dam in-dicatiile

In ormele de mica importanta se recomanda caliniile ferate §1 gara sa fie la marginea ora§ului( marginea cradita) §1 sa, cads -tangential la aceamargine (fig. 806). Aceasta idispozitie are avanta-jul ca suprima curbele importante de intrare a h-

i

Fig. 806. Ipoteze la agezarea unei girl in raport en enprafataoragulni.

niei in ora§, nu intretaie strazile ora§ului, u§ureazadezvoltarea traficului de marfuri in cartierul indus-trial al ora§ului, aflat de regula la periferie §i deaceia chiar acolo se a§eaza §i gara. Artere radiale§i altele diagonale pot duce repede in ora§ cala-torii §i marfurile. 0 dispozitie a compunerei gareise vede pentru acest caz, in fig. 807.

urmatoare.

www.dacoromanica.ro

1234

La orarle mari, unde traficul de calatori trebuieseparat de cel de marfuri, apar mai multe ipotezela arzarea garilor, Gaud traficurile acestea nu sesepaya, se cauta ca lima ferata sa parcurga circular

Grade wcirkriC

1223 tiara depersoaoeFig. 807. Gin de eillitori, de miirfuri §i de formatie a trenurilor,

la margins ora§ului

periferia ekecutand mai multe gari pentru' ambeletraficuri care vor'servi i satelitele. Cant insa celedoua traficuri sunt separate, gara de calatori va fide trecere. Tot in fig. 807 sunt date patru ipoteze

Fig. 808. Gara terminus din Washington.

la arzarea garei unite inteun ora§ mare. In primulcaz se executa o gara de caiat, terminus (gars derebroussement) ca in fig. 808 care reprezinta gara

4ggr jp.

\

www.dacoromanica.ro

1235

din Washington §i fig. 809 cu persoanele aceleia§gari. Aceasta dispozitie s'a intrebuintat mult in tre-cut §i in Romania, dar prezinta multe inconvenientein exploatare §i se cats a se evita. Astfel de gari sunt§i in Bucure§ti (gara de Nord §i gara Filaret). Sin-gurul avantaj al for este ca liniile intra radial inora§ §1 nu taie multe artere importante de comu-nicatie ale ormului. Totu§ liniile separa cartiere in-

Fig. 809. Hallul cu peroanele gird din Washington.

tregi intre ele, §i trebuesc executate atunci passagiicostisitoare (superioare sau hiferioare) pe undestrazile sa poata traversa liniile.

In fig. 810 dam diferitele linii de mare trafic de-partat ce deservesc Parisul §i garile respective, iarin fig. 811 se vede Statiunea Centrals suprapusa dinNew-York.

Garile de trecere pot fi arzate chiar in centruloraplui, linia ferata taind atunci diametral ormul.In acest caz, liniile sunt arzate ca §i garile pe ade-

[; ii111111

4410171*

i*Kilir tie Au* !"-

.7,,4.STIVAfr

www.dacoromanica.ro

1236

varate viaducturi sau in tuneluri §i au avantajul capot fi amenajate §i traficului local. Acesta e cazulora§ului Berlin, care are un trafic central ca cel dinfig. 812. In fig. 813 aratam o propunere din proiec-tul intocmit de Sfincescu pentru utilizarea taluze-

lor raului Dambovita din Bucure§ti, pe cand se in-

Fig. 810. Liniile de mare trafic departat §i girlie respectivedin Paris.

ten'tiona a se face o gara centrals de trecere in loculactualelor gari pe cartiere din acest ora§ (propu-nerea reprezinta la gara Justitiei). Totu§i este di-ficil a gasi spatiul suficient necesar unei gari in-tr'un ora§ mare in centrul

delui. 0 variants a acestei

dispozitii este gara trecere cu linia ferata tan-gents la samburele central al ora§ului (la centrulcomercial) care ar fi mai eftin de realizat caci pu-tern gasi mai u§or terenul necesar, iar pentru cart-tori distanta de parcurs nu este prea mare.

Pentru a nu veni in conflict cu cerintele tailor

Alfore \\..

www.dacoromanica.ro

1237

ferate, urbanistul trebuie sa §tie uncle detalii esen-tiale. De exemplu sa §tie ca este de evitat curba §i-

itut t 11. v. iliu

11 1 I 'I I I

.10

Fig. 811. Statiunea Centrals din New-York.

EISENBAHN-LO K. AL- Bun VORORTSVERKEHR

VON BERLIN.5.0.401 1.90b

,,,,, .,11.0 the Imp..., 1.en

dm, MOH

0. Vv. er,Ln40

II Isreartet

e

itFig. 812. Cartograma traficului central pe ciiile ferate ale oratului

Berlin.

111,. iP.. 11

0°'4

D.I. m.

..11

A

.."--Artt:

www.dacoromanica.ro

1238

contracurba consecutive, dace legatura intre ele nueste facuta cu un alidiament drept de eel putin 1km. mai ales la liniile pe care se circula repede;apoi ca distanta minima intre axele a doua liniinormale paralele este de 4,50 m.; ca urighiul de ra-cordare la schimbatorii de cale (macazuri) variazain raport cu iuteala de circulatie, de obicei intre1:7 gi 1:12, ramificatiile putand fi simple sau du-.

-SECVICitsiE I= IQ $r.too.,

stassa. smarms

Fig. 813. Proect de garg subteranli dealungul Damboviteik Bucure§ti.

ble (fig. 814) ; la Odle de marfa este nevoie de osuprafata de .10-20 mp. pentru magazii §i accesoriipentru fiecare tona manipulate pe zi in acea gara.

Fig. 814. Diferili schitnbatori de rale la baffle ferate.

3,070:./14.lerITIE1--13c..n.s.

11100116_ 2

es%

www.dacoromanica.ro

1239

In fig. 815 se vede compunerea unei gari micipentru triajul vagoanelor de marfuri, iar in fig. 816gara de marfuri vecina cu portul, la Station Islandin New-York. In fig. 817, se vede o dispozitie de ga-ra de formatie a trenurilor de persoane, care ocupicam 5 h. a. dar care pentru un trafic mai importantpoate ocupa suprafete mult mai mari.

-------- >

Fig. 715. Dispozitia unei gari mici de triaj pentru marfuri.

In fig. 818 darn planul unei statiuni ( Bueureoi-Grivica) cu ateliere pentru locomotive.

Incheiem cu observatia ca nu trebuie studiata re-teaua liniilor ferate intrun ora§ de cat concomitent

Fig. 816. Garil de marfuri terminalii 9i portul la Station IslandIn New-York.

www.dacoromanica.ro

1240

cu reteaua arterelor de circulatie, inteun ora§ nouultima retea fiind cu totul subordonati primei.

c) Metropolitanele stint linii ferate interioare ora-§elor, sau uneori interurbane, dar care au o taleproprie subteran'i sau aeriana (pe deasupra stra'zi-lor). Intervin ca mijloe de transport in ormele mon-diale, intinse pe suprafete cu diametral de 10-20

7/%5012,250120"IlaalaralailadaardP

IBOWAPAIMPIPAIIMI

MadadrillaPIPMa.larareaP21241:

NM%MIKOWIPSIP2/2/21,211,or 40#,aidpkrawarawar.1111/21WMad, ar,a"MIPWAIrermo

11.111WAPIP20%IMP1120051/0.10/1/42/4/441211,oursotanaMenour

Fig. 817. Giiri de formatie a trenurilor de persoane.

km. in scopul de a scurta timpul de transport, de adescongestiona circulatia vehiculara. pe str5zile dincentral oraplui, de a mic§ora numArul accidentelor§i de a spori capacitatea de transport (U. G. pag.435).

Chiar la Bucurevi, c5nd s'a discutat chestiuneascoaterei liniilor de traml, aie din centru ormului in-chis de un anumit perimetru (fig. 281, U. G.) s'a

IOWOrd1P21/211.1.411211,11,21APWW4511.

L.% 4,../prArallar

Nuararsararand.

www.dacoromanica.ro

1241

propus de Soc. Comunala de Tramvaie inlocuireafor cu uu fel de metropolitan subteran, ceeace arfi antrenat cheltuieli foarte man §i ar fi facut ne

PL AN DE SItUATE.ATELIERELE CFR. BUC-thIV Ir A-

LOCOMOT

Fig. 818. Statiunea BucuregtiGrivita cu ateliere pentru locomotive

rentabila intreprinderea. In alte tali a fost introdustrolley-busul, un autobuz alimentat cu energia elec-

Fig. 819. Viaduct pentru metropolitan pe AlleeBerlin.

C.

Slainhauser

www.dacoromanica.ro

1141

trick necesark, din firul aerian, dar dublat, al fostu-lui tramvai electric. In Bucure§ti s'a constatat, prino statistics a accidentelor de tramvaie, de automo-bile §i de alte vehicule cu trtactiune animals, pearnii 1929-1931, intocmita de Sfiricescu, ca: 1) ac-cidentele de circulatie sunt in continua cre§tere, a-tat cele cu raniri. cat §1 cele simple; 2) proportia

Fig. 820. Dimensinnik cid la an viaduct metalic pentrn metro-politanul din Berlin.

cea mai mare de accidente in raport cu numarulvehiculelor in circulatie o da tramvaiele (0,7 acci-dente pe an §1 de vehicul) §i cea mai mica vehicu-leel cu tractiune animals (0,013 accidente pe an O.pe vehicul) ; 3) cele mai multe accidente se intam-plk in centrul ora§ului. Concluziune: mijloacele detransport in comun rapide, nu mai pot fi toleratetotdeauna in traficul amestecat chiar in Bucure§ti.

www.dacoromanica.ro

1243

Importanta cea mai mare o au metropolitanele §iprovine din capacitatea for de transport. La Paris olinie metropolitans transports 14.000 ealatori peors. Dar rentabilitatea este cea care decide la adop-tarea sistemului. Dirt ca4uza iutelei cu care acestetrenuri trebuie sa circule in ora§, calea for trebuiesi fie cu totul independents de aceia a altor mij-loace de transport, de unde nevoia de a intra sub

11

Ir._ 2 440 _Lt. f.440_,.1

/3.50

/6.50

Fig. 821. Seetiune prin o statie de micA adineime sub striiziL metropolitaind din Pais.

nivelul strazilor sau de a trece deasupra for (fig.819 reprezintA viaduct metalic la Berlin, iar fig. 820indicatii asupra dimensiilor lui). In genere linia in-tra sub nivelul strazilor, caei zgomotul trenurilor,in cazul liniei aeriene, deranjeaza prea mult pe lo-catarii eladirilor invecinate §i ar trebui atunci preamulta departata linia de loeuinte; apoi §1 din punetde vedere estetic oragul pierde de cele mai multe onprin intrebuinlarea caei suprapuse. La Paris costultraseului subteran este mai redus ca al celui aerian

Hai/- _ LTL_ I _ 1

r

p.019 _ _ 4./P_ _.

La-

fl-ediJ J1.21

/0

www.dacoromanica.ro

1244

(aproape pe jumitate). In sc-himb pentru calitorieste mai agreabila calatoria in aer liber de cat intunel, cu toata ventilapa, desinfectarea §1 desodo-rizarea aerului.

Metropolitadul din Paris, unul din cele mai reu-gite din lume ca dispozitie de retea §i exploatare,are 2,40 in. largime de vagon §i 1,44 de cale (fig.821 reprezinta o seclie prm o statiune), curbe decel putin 75 m. raza, §i declivitati de cel molt 40inm. Cheurile statiunilor au 4 in. latime §i 75 m.lungime. Statiunile sunt distantate cam de 500 in500 m. Un tren poate transporta 500 calatori §i serepeta cam la fiecare 2 minute, cu o iuteala maxi-ma de 50 km/ora, cea comerciala fiind de 25 km/ora.Reteaua are peste 170 kin. lungime din care in 1922erau construiti 116 kin. (fig. 822).

Fig. 822. Reteaua metropolitanului din Paris.

. LEsNIETROkitlVri1Prir 7,-,E7:74-15ROWD-7'- _ _

?%..,=f

",t

AHO cCr

www.dacoromanica.ro

1245

La Berlin capacitatea metropolitanului e multmai mica, de oarece reteaua este mult mai scurta(circa 50 km.) iar cheurile sunt mai scurte (60 m )§i statiile mai departate (900 m.). In mediu resinintre 3,8 §i 4,10 milioane calatori pe an §i km. Infig. 823 se Nede o statie pe viaduct de metropolitan

Fig. 823. Statiune de metropolitan pe viaduct la Berlin.

la Berlin, iar in fig. 824 dimensionarea transversaliia unei astfel de statiuni.

In fig. 825 si 826 dam tipuri de sectiuni tranver-sale ale metropolitanelor subterane din Paris giBerlin. Pe cand in Paris tunelurile sunt boltite 3i seafla la adancime mai mare sub pamant, la Berlinsunt cu plantee caci se afla la mica adancime. ingenere in axul strazilor §i au fost executate in tran-§ee deschisa care apoi s'a acoperit. In fig. 827 se

www.dacoromanica.ro

1246

vede organizarea interioara a unei statiuni de me-troplitan pe viaduct in Berlin, iar in fig. 828' or-ganizarea uneia subterane tot la Berlin. cu dimen-simile transversale din fig. 829. In fig. 830 se vededispozi.tia de trecere a metropolitanului pe sub cla-

KuNICCRATZERSTR.

477-4-n' LANDWEHRKANAL

Fig. 824. Dimensiunea transversalii a unei statiuni de metropolitanpe viaduct la Berlin.

diri importante la Berlin (pe sub bazarul Wer-theim), iar in fig. 831 §1 832 dispoziTia in acela§

www.dacoromanica.ro

1247

ora§ spre a incrucip viaducturae la nivele diferite(Dreieck).

Mai sunt metropolitane cu retea iaitinsa aparti-nand la mai multe coinpanii, ca in Londra (fig.614), New-York (fig. 615), Chicago etc. Metropo-

7/0

710 s

Fig. 825. Tunel de metropolitan la Paris.

litanul din New-York are iuteli comerciale pada la40 kin. pe ora. Apoi sunt alte lucrari mai mici la

.Hamburg, Madrid, V iena (electrificat din 1925),Barcelona, Neapole §1 chiar Budapesta.

In unele din aceste oratle, precum Madrid, Bar-

Po

3:L2 J. J /2, .?*

Fig. 826. Tunel de metropolitan la Berlin.

t....

.

A_,.-

Y.

t Rd,

-r

www.dacoromanica.ro

1248

celona §i Budapesta metropolitanul nu era o stric-ta fiindca aceste orar nu indeplinesc

Fig. 827. Organizarea interioara a unei Bari de metropolitan dea-supra strizilor in Berlin (Danziger Strasse).

conditiile generale economice pentru desvoltareametropolitanului. Numai imposibilitatea de a arza

Fig. 828. Organizarea interioara a unei staliuni subterane la Berlin.

tramvaiele electrice in ora§, la nivelul stradei, dincauza unor strati prea strampte §i prea incurcatear fi impus aceasta solutie, ceeace nu este cazul

necesitate,

www.dacoromanica.ro

1249

la nici urrul din aceste ora§e. La Napoli declivifa-tile au impus o linie scurta de metropolitan, ca §ila Constantinopole.

Rad

_3.0 0 1

1

-r 3.4,0 1

1

-r- ...,...._ ASe _ _.:.:

12 00_ l.Fig. 829. Secjiune prin o static de metropolitan subterang la Berlin.

Pentru ca o linie de metropolitan sa se poata sus-tine economic trebue sa aiba un trafic de eateva mi-lioane de calatori pe an §i pe km.

Fig. 830. Trecerea merropolitanului pe sub hazard Wertheim laBerlin.

Am vazut ca la Berlin revine o medic pe unelelinii de 3-4 milioane calatori, pe cand la Paris omedie generals de peste 6 milioane de calatori pe

r

_3.50

-,_ _..i

'

_:,

-

L ontwolni._0111011.11_

l =mull I

Tt--T1- I III

so

dim

www.dacoromanica.ro

1250

an §i km. La Berlin pretul mediu pe km. de linieantebelum era de circa 3.750.000 lei aur, pe candla Paris in 1922 la noile linii (de ex. o linie dinplata Trocadero la Avenue Kleber), pretul a reve-nit la circa 2 milioane lei aur. De aceia metropoli-tanul este mai ren. tabil la Paris de cat la Berlin.

Fig. 831. Digpozitia incruci§erei la nivele diferite a viaductuluiin punctul Dreieck la Berlin.

Petersen arata ca pretul de cost in marci aur tre-buie sa fie cel mutt egal cu nurnarul de calatoripe an, pentru ca sa poata fi gasit tin avantaj in con-structia unei linii de metropolitan.

La Budapesta, Barcelona,' etc. uncle circulatiaeste departe de a avea intentsitatea aceleia a Parisu-lui sau Berlinului, jar strazile aunt destul de largi §1bine deservite de tramvaie, metropolitanul nu s'aputut desvolta §i a limas cu o singura linie cu pu-

www.dacoromanica.ro

1251 I

tini calatori, iar exploatarea abia se 1poate suscinc-

cu marl. sacrificii.Pentru Bucurevi, singurul ora§ din Romania,

peva mai populat §1 intins, unde s'a luat in discuitie

Fig. 832. Sectiune transveraali intr'un punt fa Dreieck (Berlin),1

executarea unior linii de metropolitan, simplele con-sideratii mai sus expuse duc a priori la concluzia

SIVAWAIM, '4,111

4-

www.dacoromanica.ro

1252

ca o astfel de Intreprindere ar fi aici cu total neren-tabila. Ar costa sa zicem cel putin 200 milioane leiactuali un km. de linie (5000 lei our pe m. 1.), §inu ar avea mai mult de 2 milioane calatori pe an§i km. chiar pe portiunea mai congestionata. De a-ceia am aratat ca este de preferit in acest ora§ des-chiderea de artere not pentru circulatie, caci aceleaar revenei relativ mai eftin, (avand mai multe avan-taje) in care ar intra §i o artera centrals quasi ine-lara (U. G. pag. 445).

Iata.' dar de ce in Bucure§ti Inca cateva decenii nuse poate pune, din punct de vedere economic, pro-blema unui metropolitan, dupa cum am mai afir-mat Si in 1914 cu ocazia alcatuirei planului de siste-matizare astazi in vigoare.

Ne marginim la aceste indicatii asupra metropo-litanelor, de oarece proectarea Si constructia forformeaza o specialitate a ingineriei §1 chiar maimulte specialitkti in inginerie.

d) Tranavaiele electrice se mai construiesc Inca inmulte orate Si de aceia acest mijloc de transport neintereseaza mai mult. Nu vom intra insa in detaliicari privesc numai pe inginerul specialist. Ne voinocupa in trecere de dezvoltarea retelei la tramvaie,de traseul unei linii de tramvai, de a§ezarea linieipe strazi, de incrucieri de linii, de statiuni §i ter-minusuri de linii, de costuri §i rentabilitate. Acestechestiuni intereseaza §1 pe urbanist, cu toata ten-denta de Inlocuire in ora§ele man a acestui mijlocde transport cu autobuzul sau trolley-buzul, mai a-vantajoase numai in unele cazuri.

Reteaua liniilor de tramvaie va avea de fapt aaceia caracteristica a retelei arterelor principale aormului. Deci daca sistemul acestor artere va fi

www.dacoromanica.ro

1253

inelar-radial, la fel se va prezenta §1 reteaua 1iniilorde tramvaie. In sistemul dreptunghiular exploatarearetelei de tramvaie va fi mai dificila cand ora§ul emare.

Liniile radiale sunt cele mai importante, caci aucei mai multi calatori. Aceste linii adesea sunt pre-lungite pang in comunele suburbane sau in satelite.Astfel in Bucurevi, unde multe linii sunt radiale,.revenea in 1927 folosinta cea mai mare pentru li-nia radials Vacare§ti (Lemaitre-Bariera Mo§ilor) cu.6,01 calatori vagon kilometru, pe cand linia16, in buns parte inelara, in acela§ an nu a avutfolosinta de cat de 3,89 calatori vagon kilo-metru.

In Berlin- aerasta eifra e e medie de 4,7, in Viena-1,6, in Hamburg 2,2. teci vagoanele bucuretenesunit prea incarcate.

Liniile inelare sunt mai putin rentabile de§i fo-losesc Si descongestion'arei circulatiei in ora§, darnele inconjoara un sambure comercial central, cu undiametru de circa 2 km. La acest inel s'ar opri li-niile radiale §1 1-ar urmari apoi spre oricare altsdirectie radials. Acest sistem da bune rezultate laViena. In Bucurqti nu avem un asemenea inel, nicica artera, nici ca lithe de tramvai, §1 de aceia aproa-pe toate liniile sunt radiale, vagoanele congestio-nand prea mult circulatia mai ales in centru.

Schmipff recomanda ca in orarle pant la 200.000locuitori, fiecare linie de tramvai sa aiba traseulindependent de celelalte linii, afara de cazuri spe-ciale (fig. 833). In orarle cu peste 200.000 locui-tori liniile vor converge in anumite puncte (noduride circulatie) unde caTatorii sa poata schimba li-niile pentru mice destinatie. In Bucure§ti avem pu-

www.dacoromanica.ro

1254

-tine asemenea noduri de linii (la Nap Btize§ti, Bd.Academiei-Bd. Elisabeta, Plata Bratiantu, str. D.SturzaBcI.Bratianu §. a. mai putin importante).

Orme le americane cauta a forma o retea in felulschemei din fig. 834 adica un patrat cu axele saudiagonaliele lui. Intr'un ora§ mare, cu suburbaneimportante, se recomanda §i schema din fig. 835,

Fig. 833. Liniile radiale de tramvaie in ora§ cu mai puffin de200.000 locuitori.

Distantele intre diferitele ramuri ale retelei sunt cuatat mai mici, cu cat ()rapt e mai dens §i reteauamai completa. In Berlin media distantei este de 0,9km., in Viena 1,6 km., in Hamburg 2,0 kni.

La periferia orarlor mari se recomanda linii ra-diale formand circuite inelare inchise cu linii du-ble pentru ca tramvaele sa circule in ambele di-rectii. Regiunea astfel va fi bine legate cu central§i linia va fi folosita.

In ce prive§te executia liniilor se va considera

www.dacoromanica.ro

1255

nia normala cu ecartementul de 1,435 m. (distantaintre §ine) cum exista §i la Bucurevi. Ecartementemai mici nu se recomanda pentru motive multiple.Vagoanele au 2,10 m. latirne §i o lungirne de 10,60m. intre tampoane. Surat vagoane-remorca §1 maiscurte. Curbe nu se admit mai mici ca 25 m. dia-metru §i in mod exceptional 15 m. Cu dispozitive

,

1

+++4 Lin ie ce pgate fiisaprimai-a.

Fig. 824. Resets de trait:mak In orate imxericane.

speciale, adica Baca toate vagoanele au suspensiepe pivoturi, se poate reduce diametrul curbei chiarla 12 m. dar nu este recomandabil.

In Bucurecti se cauta a nu se reduce diametrulsub 36 m. deci raza minima e de 18 m. La colturide strade, cand strada e prea ingusta se procedeazaca in fig. 836.

La liniile duble distanta intre axele liniilor inBuctu-e§ti este de 3,70 m. dar mai poate fi redusaceva. De la bordura trotuarului trebue sa fie linia

www.dacoromanica.ro

1256

departata cu cel putin 1,25 m., mai bine cel putin2,50 m. pentru un §ir de vehicule.

Declivitatile maxime admisibile sent 1:25; totu§ise admit §i 1:20 §i chiar 1:15, fara a se lua masurispeciale de siguranta. Exists Ins linii §i cu decli-vitati de 1:10, dar atunci trebuiesc luate diferitemasuri speciale de siguranta.

Fig. 835. Retea de tramvaie electrice in orate maxi cu satelitP.

Cand se stabile§te traseul liniei pe strazi trebuiesocotita o latime minima de 2,50 m. cale pentrugabaritul tramvaiului §i chiar 3,00 m. lime maispre periferie.

Pe strazile inguste doua linii de tramvai incurcacirculatia mai putin de cat una, in cazul ca pe aceianu circula tramvaiul in ambele sensuri. Daca parteacarutabila e mai ingusta ca 5 In. nu se poate pune&cat o linie, cealalta urmand a fi arzata pe o stra-da paralela, gi in acest caz linia se araza pe parteadreapta a stradei (in sensul circulatiei). Daca par-

i

iswww.dacoromanica.ro

1257

tea carutabila are 7.50 m. latime, atunci cele 2 li-nii se pun a§a ca sa rimana loc pentru vehicule nu-mai pe o parte a stradei, §i anume pe partea cea maicirculate de vehicule; iar dace e o singura linie, a-tunci la o latime de 7,50 m. se pune linia la mij-loc. De fapt insa o buni circulatie cere ca strazile

Fig. 836. Dispozitia liniei la colturile strazilor inguste.

cu tramvaie sa aiba o parte carutabila de cel pu-tin 10 m. latime, §i atunci liniile se a§eaza la mij-loc simetric LP de ax. Dace strazile au o circulatiemare, atunci partea carutabila trebuie sa aiba celputim 15 m. (mai bine 17 m.) spre a fi loc, atatpentru circulatia veliiculelor pe laturi, cat §i o ban-ds de stationare a vehiculelor (in cazul latimei de17 m. se pun §i refugii pentru a§teptarea calatori-lor la statiuni de cate 1 m. latime). Cand partea

*

R,,

J

www.dacoromanica.ro

1258

eiruIabili e §i mai largi, atunci se Iasi' bande spe-ciale numai pentru tramvaie, §i acestea se arazifie la margine, ceeace are inconveniente pentru cir-culatia vehiculelor, de§i sunit comode pentru cili-torii cu tramvaiele; fie, mai bine, la mijloc, candse recomandi refugii speciale pentru cilitori.

La 22 m. licime a pirtei ciruIabile se poate exe-cuta la mijloc o bandi numai pentru tramvae, ceea-ce eviti accidentele §i fac posibili sporirea iuteleicomerciale a tramvaielor.

DerivaIiile de linii ocupi peste 14 m. lungime §iele se fac cu schimbitori (ace, macazuri) la un-ghiuri de 1:3 pada la 1:6 §i cu raze de curburi de18-25 m.; iar incrucigerie se recomandi a se facemai bine sub unghiu ascutit ca rotile si calce suc-cesiv pe liniile transversale.

Liniiile se termini fie cu bucli, fie cu triunghiuamerican, fie cu saltar simplu (fig. 837) sau dublu(fig. 838). In cazul triunghiului sau saltarului, ra-murile dincolo de ace trebuie si fie de eel pulin25 m. lungime, ca si intre cel pulin un vagon cuo remorci. Raze le pot fi de 18 m. (Bucure§ti), maibine de eel putin 30 m. §i chiar de 50 m. pentru olesnicioasi exploatare.

Uneori buclele se fac in jurul unui bloc (fig.839). Sunt §i puncte terminus intermediare ( incursul unei linii), spre exemplu pe langi teatre,gridini, girl, etc. unde se aduni lume multi la a-numite ore.

Statiunile se fac de obicei la incruci§erile strizi-lor, §i anume inainte de a incruci§a (fig. 840, Pen-tru qezarea refugiilor e uneori nevoie a ingusta a-colo putith trotuarele (cum s'a ficut §i fla &mu-re§ti).

www.dacoromanica.ro

1259

In fala unei gari stalionarea se recomandi a seface ca in fig. 841, adica cu o deviere a liniilor casa nu incurce circulalia pe strada. Intr'o pima se

l

45^ .16"...1.

Fig. 837. Diferite terminusuri de linii de tramvaie.

a§eaza staIiile ca in fig. 842, iar intr'una triunghiu-lara cu trei linii, ca in fig. 843.

inele se araza in pavajul strazei legate intre elecu antretoaze, adica cu dispozilii speciale pentru

www.dacoromanica.ro

1260

pastrarea ecartementnlui, cum se vede in fig. 844§1 fig. 845.

47/7/71///////// /71/71/1//////// /////// .Fig. 838. Terminus cu dublu saltar pentru o linie de tramvai dupi

un colt de stradi.

Costul pe kilometru de linie simpla cu toate ac-cesoriile revine la Bucurevi la circa 3.000.000 lei.iar al liniei duble la circa 5.000.000 lei, lira vagoane. Un vagon motor costa 1.500.000 lei, iar pe

4 kzzzzaziAJ Izz(z_

1 rffFig. 839. Buclit de travai in jurul unui bloc.

[ ///,2

go

www.dacoromanica.ro

a)

1261

km. de cale trebuie eel pulin 4 vagoane. Dacii seadaogii §1 costul remizelor §i vagoanelor §i ateliere-

6) a)

/1/7/1//

I

4 -

Fig. 840. Liniile de tramvaie cu atatiune in fata unei

lor, costul pe kin. de cale la tramvai electric in exploatare, revine ca instalatie totals cam la 20 mi-lioane lei.

Fig. 841. Pozilia stgimillor de tramvaie la inerneigerea strEdler.

In Germania rentabilitatea tramvaielor in 1913era de 4- 9,5 °/o din capitalul investit.

In Bucure§ti, unde in 1927 erau circa 500 km. li.nie dublii de tramvai electric, au fost 178 vagoane

-44

gad.

0

www.dacoromanica.ro

1262

motor §i 164 remorci, fiecare vagon circulanil cam150 km. pe zi §i transportand in total 105 milioane

/ n /

/

//

Fig. 842. Statiunile intr o piatii eireularii.

L.

Fig. 843. Statiunile inteo piatii triun

/

7

Y /8p

4.4

aAwww.dacoromanica.ro

1263

c515tori in acel an. In; fig. 264, U. G. am dat repar-titia liniilor gi a caTatorilor la tramvai in Bucureati.Atat metropolitanele, cat ai tramvaiele gi alte mij-loace de transport in comun, trebuie sa colaboreze

at Gaffe

4:)Standard Tie R. t eo.mom -4ason ,

Steel T.!Y long t. per Ft 14 5 Lb1mq

i

4>.

810'

Fig. 844. Agezarea liniilor in orate americane cu dispozitii pentruecartement.

cu liniile ferate cum am aratat in fig. 279 gi 280,U. G.

Am mentionat ca autobuzele, gi mai de curandtrolleybuzele, inlocuesc din ce in ce mai'mult tram-vaiul. E bine a ne opri putin gi asupra acestora.

14-10 Track Centes48...

laudard Paves '1 Bull Now Block BA& Block or Brick

. . Slops

"--ixFig. 845. Agezarea liniilor pe traverse de lemn in orate americane.

e) Autobuzele, gi anume cele cu motoare cu ben-sunt cele ce intervin acum mai mult, ca'ci om-

nibuzele cu cai an disparut pretutindeni, iar trolley-buzele sunt in curs de dezvoltare. Numarul for create

9

H1'6"117('tqf

,83.

.11

www.dacoromanica.ro

1264

neincetat. In Berlin in 1912 erau 9 trasee de auto-buze cu 207 linii de autobuze, cu 207 trasuri §ilungime de 81,8 km.; in Paris erau.48 linii, cu 1000de trasuri §i traseuri de 280 km. in total.

Avantajele autobuzelor fats de tramvaie constauin faptul ca acestea pot urma trasee mult mai difi-cile ca cele cerute de tramvaie, pot urma §1 strazimai Inguste §i cu curburi mai multe §i mai pronun-tate, §i cu rampe §i pante mai maxi.

Traseele liniilor de autobuze pot fi schimbate oncand, dupii nevoile

In ce prive§te pavajul strazilor pentru astfel devehicule, cel mai potrivit este cel neted, precum as-faltul, betonul sau lemnul.

In Bucure§ti actualmente nu este Inca organizatareteaua de transporturi cu autobuzele.

Amintim ca la stabilirea reteiclor pentru diferi-tele mijloace de transport in comun in iriteriorulora§ului trebuie facut studiul liniilor de influen0in felul cum am aratat in Urbanistica Genera la(pag. 439) ca recomanda Sierks.

In fig. 846 dam vederea unui tip nou de autobuz<<Greyhound» care a avut succes la expozitia dinChicago din 1933, fiindca se poate u§or evacua §iincarca voiajorii, §i cuprinde mai multe locuri.

Autobuzele luand o mare desvoltare pentrutransporturi la distante pe §osele, in multe °rap,mai ales in cele turistice sau in cele foarte mari. auinceput sa is fiinta adevarate gari pentru autobuze(autogari). Cladsrile avand astfel de destinatii autoate serviciile speciale ale companiilor de trans-porturi (ghire de bilete, biurouri de informatii,telefoanie, librarie, etc.). La Antibes (Franca) s'acreiat special o pinta in fata Ord de autobuze, care

circulatiei.

gi

www.dacoromanica.ro

1265

are §i un hall cu galerie inchisa, pentru calitori(fig. 847). La Londra s'a impus chiar societatilorsa Lei astfel de gari. In fig. 848 se vede o autogarain imobilul Victoria, din care pot pleca zilnic 1500autocare cu 30.000 calatori.

f) Trolleybusul este un autobuz care intrebuin-!nazi energie electrica alimentary prin doi trolley

Fig. 846. Autobuzul the Greyhounds

parcurgand cabluri electrice, din care unul inlocu-e§te §inele. In fig. 849 se vede tipul de trolleybuscu imperials introdus in 1928 la Maidstone, iar infig. 850 dispozilia interiors a vagonului. Inventa-

Fig. 847. Gara de autobuze din Antibes (Frania)

,L-17-77:.:_,.. 7.E.:_-17,!_411ts_itilff,.,4...

,,..r.,,,......,..,.,...

1-si.ri.E....4.1-'

.I

,I.

.47,', ?IP I At t. ----,.....__-. :t maamiWara,aimaa. Itr

__

t142.

www.dacoromanica.ro

1266

rea trolleybusului este cauzata de mai multe nevoi:a) utilizarea cat mai mult a energiei electrice obli-nuta prin caderile de apa (in Spania s'a propustrolleybusul pentru jcest motiv); 2) inlocuireatramvaielor, care sunt vehicule cu traseu fix, prinvehicule cu traseu elastic, in oragele prea conges-tionate; 3) avantagiul acestui vehicul la circula-

Fig. 848. Gara de antobuze Victoria din Londra.

Iia pe caile de comunicatie, unde pantele cer fra-nari atente.

Un vagon trolleybus se poate deplasa spre dreap-ta sau stamp cablului cu cite 4 m., deci deplasa-rea totals laterals e de 8 m. Trolleybuzul nu de-gaje gaze ca autobuzul, §i nici nu produce smuci-turi in mers ca acesta.

Costul autobuzului pe trasura-kilometru revine

rye

litI l ?,!51

I IIIin I III

- 5$;

4.411

www.dacoromanica.ro

1267

circa 13.000, pe cand la trollebuz la circa 10.000 lei.

Fig. 849. Interiorul trollcybuzului

Fig. 850. Tileybuz cu imperiala din Maidt.tone

ro

1,4

N 111111111111111111=1. v

vro . 111.T.Ith1DSIretIlt

- -

www.dacoromanica.ro

1268

Trolleybuzele sunt introduce in Anglia, in Fran-0, in Germania, Italia, §i alte sari.

Jarrige a stabilit cu tablouri ca, in genere cheltue-lile de instalatie la trolleybus sunt mai mici ca latramvai, insa ca exploatare este mai economic tram-vaiul. In schimb reinoirile sunt mai eftine is trol-leybus. Cand traficul este cu o frecvenci sub 10

!Fig. 851. Trolleybuzuri cireulind pe strizi sinuoase qi impute.

minute, trolleybusul e mai eftin ca tramvaiul; andeste cu o frecventa foarte slabs, autobusul e maieftin; la trafic mare, avantajul este pentru tramvai.

La tritsee sinuoase §i inguste, sau la pante peste100/o, trolleybusul e mai avantajos. In fig. 851 sevede cum vehicule trolleybuse circula pe strazi si-nuoase §i inguste.

g) Aeroporturile, Cand am studiat technica spa-1iilor libere am aratat unele condilii de amenajare

r

,

www.dacoromanica.ro

1269

a aeroporturilor, astfel ca nu avem deck sa corn-plectim cu cateva cifre §i cateva exemple.

Din ancheta facuta de Hubbard la 85 aeroportutitipice din State le-Unite, tragem concluzia ca aero-porturile servesc pentru: a) po§ta; b) transporturide persoane; c) §coala; d) serviciu aerian cu taxe;e) turism §i agrement; f) scopuri particulare; g) de-monstralii.

Fig. 852. Aeroportul Bourget (Paris).

Pupine din aeroporturi au piste speciale pentrudecodat sau aterisat (cam 500/0), restul nu au nici opistil. Nici un aeroport in State le-Unite nu are maimult ca 4 asemenea piste (de lungimi variind in-tre 150 m. la 2200 m.).

Costul aeroportului se repartizeazi: la curatireaterenului (cam 70.000 lei pe hectar); pentru apla-nare (cam 85.000 lei pe beam.); pentru amenaja-rea pistelor (cam 75.000 lei pe h.a.); pentru dre-naj cam 75.000 pe hectar); pentru luminat, lucraride arhitectura, etc.

www.dacoromanica.ro

1270

Costal de exploatare si intretinere al unui aero-port este in State le-Lnite cam de 4 milioane lei a-nual.

Un aeroport poste avea zeci de mii si chiar sutede mii de vizitatori inteo zi (eel dela Cleveland aavut 140.000); de aceia calk de acces trebue si fienumeroase si largi.

Distanta unui aeroport de calea fermi sa fie in-tre 1 km. si 8 km. si timpul de parcurs in central

17111111111111111

.-&.rurzat:E1=1:1:111!amulrgeim

IMAIRPXINIFKIPUal 67.

naimmagillw

Fig. 853. Aerogara din Lyon.

de afaceri al orasului, in mediu cam 10-20 minu-te cu mijloace rapide de transport.

In fig. 852 dam o vedere a aeroportului Bourgetdela Paris, iar in fig. 853 N ederea aerogarei delaLyon. In fig. 854 aeroportul din TV ichita din StateleUnite.

In ultimul timp s'a utilizat liniile ferate pentrasemnalizarea rutelor avioanelor, in felul aratat infig. 855.

www.dacoromanica.ro

1271

Mari de avioane transporturile aeriane pot fi a-cute gi cu aeronavele. State le-Unite, Anglia, Fran-la §i mai ales Germania au staruit gi in acest mij-loc de transport, dar foarte costisitor din cauza aero-navei. Pentru distanIe foarte mari, caci instalatiilede aterisat gi hangarele sunt scumpe; sau pentru dis-tante mici, ca agrement, sistemul este intrebuintatde aeronave germane, cu sediul Friedrichshafen,

Fig. 854. Aeroportul Wichita (S. U.)

sau de uncle americane, cu sediul la New-York. Infig. 856 se vede hangarul pentru aeronave de laOrly (Franta).

Diverse tipuri de aeroporturi se vad in fig. 276U. G.

Sa examinant acum gi nevoile celor doua aeropor-turi din Bucursti, adica cel dela &ineasa (civil sidela Pipera (militar).

Accesul aeroportului Bineasa este foarte bud,.Totugi o tale paralela cu primal acces (gos. Bucu-

www.dacoromanica.ro

1272

re§tiPloe§ti), dar care sa-1 deserveasca §1 pe la-tura de rasarit, ar fi necesara mai ales pentru circulatie in caz de meetinguri de avialie. AeroportulPipera are un acces mai putin convenabil, care a

trebui imbunatitit, prin o artera ce s'ar ramific.idin cea noua aratata mai sus, anume din satul Herastrau spre Pipera.

Fig. 855. Utilizarea liniilor ferate pentru senmalizare in aviatie.

Suprafata actuala a aeroportului Baneasa este decirca 126 hectare, iar a celui dela Pipera de 130 ha.Aeroportul Baneasa poate §i trebuie a fi extins lanord §i la est, din cauza vanturilor predominante,adica la o suprafata totals de 250 ha., in care cazar trebui procedat la o nivelare a terenului, careprezinta spre nord §1 rasarit o diferenta de circa 4m. §i pante mai mari ca Totu§i cheltuelile cunivelarea nu ar fi prea mari fats de importantacrarei. S'a facut gre§ala ca s'au imparlit cladirile §1

4

lu-2°A.

www.dacoromanica.ro

1273

hangarele pe diverse aliniamente in interiorul aero-portului ceeace a micgorat mutt suprafata active aaeroportului, iar in jurul lui s'au facia cladiri cuturnuri gi piloane (centrala de radio-difuziune cu

Fig. 856. Hangarul pentru aeronave de la Orly (Franta)

antenele ei). Trebuie dar luate masuri cu privirela cladirile ce se ridica continuu in acea parte. MaiInainte acest aeroport se prezenta ca in fig. 857.

Aeroportul militar Pipera este agezat pe un terencare apartine Inca comunei Bucuregti.

Sporirea aeroportului Baneasa este in functie deprogr esul international al aviatiei, dar gi de spori-rea numarului de aeroporturi civile in diferitele o-rage ale Romaniei pentru traficul intern. In Bucu-regti mai e necesar gi un aeroport pentru gcoala deaviatori civili (diletanti), cum exista gi la Berlin.Pentru un, astfel de aeroport ar fi de cautat un t.:-.:-ren la sudul municipiului, pentru motive de izolarede celelalte aeroporturi ale oragului.

/

rJ.

www.dacoromanica.ro

1274

49. Costal unui oral.La expozitia internationals urbanistica din 1931

dela Berlin se putea vedea o plange de propaganda«Ccit costa oravil Berlin>>, in care urbanigtii oragu-lui cautau sa arate ce valori an de transformat a-colo. Ca gtiri senzationale se dau uneori prin ziareevaluari, mai mult sau mai putin sentimentale pen-tru oragele mondiale.

Costul de instalatie al orasului, De fapt sunt doua

Fig. 857. Aeroportul Barman (Bucuresti) in vechea stare.

probleme de studiat relativ la costul unui orag: a)costul de instalatie §i b) costul de intrefinere. Vomcauta a arata o metoda de evaluare a costului erea-tiunei unui orag non, deci in care elemental <<sen-timent>> de ordin istoric sau artistic, care nu are eta-Ion, s5 fie eliminat. A incerca o evaluare strict aunui orag vechi este o eroare profunda gi lira in-teres practic.

www.dacoromanica.ro

1275

Interesul unei astfel de evaluari la un ora§ nou,pentru urbanist §i chiar pentru profan, este evi-dent, caci aprecierea justei valori §i deci a posibi-litatilor, nu se poate obtine fara evaluare, deci faradeviz.

Prima chestiune ce punlem este: costul unui ora.2in condicii egale igienice, este in fun* de inOci-mea constructiilor sau este independent de aceastiivariabila?

Si apoi: costul de instalare a unui ora§ intregeste o functie linear'ii a costului pe hectar, sau estein simply proporcie cu suprafaca lui?

Costul oravilui §i inacimea clildirilor. Am vazutca satisfacerea cooditiilor ideale igienice ale unuiora§ in zonele construite cer ca acolo cladirile safie astfel distantate ca in orice epoca a anului 1),fatadele for §i toate incaperge sa fie cat mai bineinsorate Si ventilate. La o anumita latitudine, am a-ratat, aceasta conditie se satisface printr'un raportminimal intre distanta d §i inriltimea h (corespunza-tare pentru solstitiul de iarna in hemisferul nordic)§i pentru anumite orientari ale planului de umbra,care corespund la o inclinare certa a razelor soare-lui pe linia orizontului. Aceste inclinari ale razelorsolare impun in centrele europene in genere ca inal-timea constructiei (a planului de umbra) sa fie maimica decat distanta intre cladiri.

Se observa ca in aceste conditii, la o cre§tere hi ainaltimei trebuie sa corespunda o cre§tere di a dis-tantei, mai mare de cat h, spre a se pAstra acelea§i

1) La expozilia din Berlin (1931) se preconiza ca distanlele in-tre cladiri sa fie de 11/2 inaltimea for spre fatadele la sud, si de2 on Zniiltimea spre fatadele rasarit sau apus. C. Sfintescu: (Al13-lea Congres international de Urbanism.

www.dacoromanica.ro

1276

conditii de insolare; §1 ca data h1 va fi nd §i d1 tre-buie sa fie nd. Acest adevar poate fi observat dinfig. 858.

De aid o prima concluzie: pentru ormul aflat ino regiune temperata, distantele intre cladiri trebuiesa creasca cu mai mult de cat sporul inaltimei. 0simpla figura geometric. ne arata ca aceasta se tra-duce cu un spor mai mare de suprafata libera injurul cladirei, (chiar cand se admite h=d) de cat seca§tiga in suprafete de planre la cladirea cu inal-time sporita. Cu alte cuvinte, sporind inaltimea cla-

dirilor, nu economisim din suprafata ormului, datavoim sa pastam conditii egale igienice naturale.

Daca totu§i in multe orar cu constructii inaltes'a economisit terenul, cauza este a aceasta s'a fa-cut in detrirnentul igienei (nu mai e soare, nu eventilatie) .

Si atunci, revenind la chestiunea puss, rezultaimediat ca, data suprafata ora§ului spore§te mai re-pede cand crest inaltimile caselor, atunci §i costulde instalatie al ora§ului pentru aceia§ populatie vafi mai mare cand oravd este suprainqtat de cat incel cu cladiri joase. cat prive§te costul cladirei in-

statisticele au dovedit, chiar in Statele-Uni-

Fig. 858

/*the,

www.dacoromanica.ro

1277

to 1), ca costul pe m. p. locuibil in o constructie re-vine mai scump dela un numar de etaje anumit insus (uneori dela 3 caturi in sus).

Sa vedem acum variatia costului de instalare aunui ora§ in functie de suprafata ce ocupa.

Sunt la un teren dat pentru unl ora§, cheltuelistrict promionale cu suprafata ora§ului §i anume:

1) costul terenului,2) » terasamentului,3) » cladirilor de interes particular.Sunt insa §i cheltueli cari cresc, de cele mai mul-

te ori, proportional mai repede de cat suprafata,precum:

4) costul terenului §i pavajului strazilor (cacianumite artere cresc ca largime) ;

5) costul lucrarilor de alimentare cu apa, fiind-ca trebuiesc sporite mult diametrele unor coniducte-artere §i deseori trebuie adusa apa dela distantemari Si prin captari mai costisitoare cand popula-tia ormului este mai mare;

6) costul lucrarilor de canalizare (scurgerea a-pelor), din cauza unor colectoare mari §i a masu-rilor pentru epurarea unor ape uzate produse incantitati mai mari;

7) costul unor cladiri publice specifice unor a-glomeratiuni mari;

8) costul de instalare a mijloacelor de transportin comun, ce sunt necesare neaparat la ora§e caretree de anumite limite ale populatiei lor. (U. G.,pag. 435).

De aici deducem ca in majoritatea cazurilor cos-tul de instalatie pe hectar al unui ora§ va cre§te

1) G. Ford: auilding Height, Bulk and Form>.

www.dacoromanica.ro

1278

cand populatia oragului cre§te peste anumite limitecari au caracter general, sau sunt specifice Jocali-fatei.

Variabilele filnd prea numeroase, nu am puteada o formula valabil5 tuturor cazurilor ce se potivi.

De aceia ne vom Margini sä stabilim un cost me-diu pe hectarul de ora§ mic, ora§ care nu are ne-voie de traiAporturi in comun, dar s5 fie construitcu case §1 prev5zut cu toate lucrarile edilitare ne-cesare, in ipoteza unor strati de 12 m. fatime, su-ficienta in genere pentru un astfel de ora§ (o stra-da de 12 m. poate avea 2 trotoare de cat 2,25 m. §1o parte c5rutabil5 de 7,50 m. adic5 pentru 3 ran-duri de vehicule).

Daca admitem o schema dreptunghiularA, cublocuri adanci de 80 m. §i lungi de 250 m., deci cuo suprafat5 de 2 ha. un bloc, atunci circa 4000 mp.sunt pierduti cu strazile, adica 200/0 dirt teren.

Aceste strazi standard ar costa grosso-modo cu pa-vaj, ap5, canal, luminat, cam 2,5 milioane lei pebloc sau 1.250.000 lei pe hectarul de ora§.

Admitand blocuri acoperite cu cradiri economice,deci constructie inchisa §1 cu 3 caturi (parter gi 2etaje), dar distantate in conditiile ideale de insolare§i ventilatie, apoi o suprafafa cl5dit5 de circa 80 m.pentru fiecare locuinti §i o densitate de 30 locuintepe hectar, rezult5 ca nuinai la parter vom avea pehectar 10 locuinte, sau in total o suprafat5 claditade 800 mp. din cei 8000 mp. teren disponibil lahectar. Deci va fi cl5dit5 1/10 din suprafaca, restul9/10 va ramane pentru gr5dini de fatada §i curti(gr5dini) in interiorul blocului, gi astfel revine lacei circa 150 locuitori ai hectarului de ora§, cam 48

www.dacoromanica.ro

1279

mp. sputiu liber pe cap de locuitor, cots ce nu armai cere alte spatii libere publice de amenajat inacel ora§, deci alte cheltueli suplimentare. Construe-pile pe hectar ar costa in acasta ipoteza cel putin7.200.000 lei.

Costul terenului it putem socoti la circa 20.000lei hectarul, ceeace in proporpe cu celelalte costurieste neglijabil.

Mai stint de adaogat costurile unor lucrari §i in-stalatii, care sent concentrate in afara hectaruluicladit, §i care pot fi evaluate pe cap de locuitor,spre a le calcula apoi pe hectar.

Acestea ar fi acele pentru captarile de apa, uzini,colectoare Si epurarea apelor, diferite edificii pu-blice cu scopuri determinate. etc. pe care le evaluamla un total de minimum 1,5 milion lei la fiecarehectar.

Am putea considera ca preturi unitare in largilimite, urmatoarele: cam 2000 lei pe cap de locui-tor lucrarile pentru apa, §i cam tot atAt cele pentrucanalizare; apoi cam 1500 lei pe cap cele pentruiluminat, cam 200 lei pe cap pentru plantatii, cam3000 lei pe cap pentru §coli, biserici.

A§a dar costul modest al hectarului de ora§ nou,Ins rar construit, ar fi de 10 milioane lei.

Nu am Pnut seams de costul studiilor §i proecte-lor fiindca acesta nu conteazi fats de valorile injoc.

J. Raymond') face calculul ca la un ora§ nou 'de12.000 locuitori costul pe m. p. de teren lotizat arreveni la circa 300 lei, (bine inteles fara cladiri),insa la un ora§ organizat cu strazi prevazute cu apa,

1) J. Raymond: (Guide pratique de rUrbanistea.

www.dacoromanica.ro

1280

canal, luminat, plantain, apoi cu gradini publice,cu plaje, cu garaj, cu W. C. publice, etc.

Daca consideram ca la un hectar de teren, nu-mai 8000 mp. este teren in loturi, rezulta ca la unhectar teren, valoarea loturilor este circa 2,5 mili-oane lei, nascuti prin valoarea terenului dar mai a-les a lucrarilor efectuate, iar din cele 10 milioanecost total mai sus calculat, ramane cam 7,5 mili-oane lei numai pentru cladiri.

De aceia, §1 pe aceasta cale, confirmam cele spuseca, in genere, valoarea normala a constructiei de peun lot, trebuie sa fie de 2-3 on valoarea lotului(U. G., pag. 470).

Bineinteles ca data inteun ora§ se executa cla-diri mult mai luxoase §i mai dense, atunci pretulhectarului va fi sporit considerabil. A§a se explicIde ce s'a ajuns la evaluari totale pentru unele orateexistente, ca cele de mai jos §i dupa care revine pehectar cifrele calculate pe baza suprafetelor din ta-bloul dat la pag. 297 U. G.:

New-York o valoare de 30 miliarde dolari, fie4500 miliarde lei, adica pe hectar 53,5 milioane lei.

Londra cu o valoare de 26 miliarde dolari, fie3900 miliarde lei, adica 108 milioane lei pe hectar.

Paris cu o valoare de 11 miliarde dolari, fie 1650miliarde lei, adica 211 milioane lei pe hectar.

Berlin cu o valoare de 10 miliarde dolari, fie1500 miliarde lei, adica 230 milioane lei pe hectar.

Viena cu o valoare de 6,5 miliarde dolari, fie 975miliarde lei, adica 93 milioane lei pe hectar.

Roma, cu o valoare de 3,5 miliarde dolari, fie 525miliarde lei, adica circa 109 milioane lei pe hectar.

La expozitia din Berlin din 1931 evaluarile erau20 miliarde R. M. cllidirile, 7 miliarde R. M. tere-

1

www.dacoromanica.ro

1281

nul, 3 miliarde R. M. marfurile, total aa miliarde.R. M. (1320 miliarde lei). Repartizand valoare.i,fare marfuri, adica 1200 miliarde lei la supraiataBerlinului (mu Gross-Berlin adica 6300 ha. gasiwun cost al hectarului cladit cam de 190 milioane(se vede ca cifrele in dolari nrr corespund cu acesteultime evaluari).

Astfel de preturi provin gi din costul mare al instalatiilor pentru transporturi. Dace socotim inteunora' mondial macar 25 km. metropolitan la milio-nul de locuitori, numai acesta revine la 5000 lei pecap de locuitor; gi daci populatia e ins mediu de 300loc. pe hectar, atunci costul hectarului de orag seurea cu Inca 1,5 milioane lei. Tramvaiul electricrevine iaragi cam 5000-6000 lei p cap d locuitor.deci alti 1,5 milioane lei supliment la hectarul deorag. Daci punem gi autobuzele cu Inca circa 1 mi-lion la hectarul de orag, observam ca intr'un astfelde orag numai transporturile in comun scumpegte cuun total de circa 4 milioane lei, deci cu 40°/o costulhectarului de orag raportat la costul din oragul mic(pans la 50.000 locuitori), fira a socoti suplimen-tele pentru largirea tailor de comunicatie, sporuride pavagii g. a.

Mai mult, pentru satisfacerea curiozitatei, voteface mai jos gi evaluarea hectarului in cartierelemai caracteristice ale oragului Bucurwi, utilisandunele din rezultatele recensamantului din 1930completate cu lucrarile noastre 1).

In circurnscripcia polifieneascii 11 (Banta Natio-nala) gasim 13,5 cladiri pe hectar, 21 °/o teren ocu.-

1) C. Sfinfescu: KZonificarea urbanistica a municipiului Bucu-reatia..

aro

lei.

www.dacoromanica.ro

1282

pat de strazi, 790/o proprietati, din care cam 26°/oteren cladit, insa din care 630/0 cu cladiri cu 2'ca-turi, 20/0 cu 3 caturi, 7% du 4 caturi, restul cu 5caturi on mai mult de 5 caturi.

Daca socotim cu 12.000 lei m. p. teren de con-struit §i cu 4000 lei fiecare m.p.- §1 cat de construe-tie, rezulta ca hectarul de teren in acea-sfi 'circum-scriptie ar costa 120 milioane lei (caci nu punem inpret gi terenul strazei, iar constructiile o medie cam-de 25 milioane, ceeace revive la o medie de circa'1,5 milioane de cladire. Daca adaogam §i lucrarileedilitare Si edificiile publice cel mult 5 milioane lahectar, rezulta ca in aceasta circumscriptie valoareahectarului de ora§ este de circa 150 milioane lei.Observam ca valoarea constriictiilor este prea joasiifats de aceia a terenului, ceeace ne face sa conchi-dem ca pretul terenului este actualmente dispropor-tionat fats de folosinta lui. Tata dar cat de mult sescumpe§te hectarul de ora§ grin plusvaluta teremt-Ini §i prin o 'exploatare in densitate a constructiilnrin centru; in detrimentul igienei §1 a ratiunei.

In circurscripcia politieneascit 35 (Calea Grivita-Ed. Basarab) uni carder de locninte thine, gasim21 cladiri pe hectar cu 17 °/o strazi, cu 83% proprie-tali, din care cam 22°/if suprafaca cladita, lima dincare 680/o cu un cat, 210/0 en 2 caturi, 6% cu 3turi §i restul cu mai mult 'de 3 caturi.

Daca socotim cu 1000 lei pretul mediu pede teren, un hectar teren de constructie va costa 10milioane lei,, iar constructiile existente, socotite cu3000 lei m.p. de fiecare cat, valoreaza o- medie pehectar cam de 8 milioane. Daca adaogam aci cam 2milioane pentru lucrarile edilitare pe strazi §i pen-ult edificiile publice, etc. gasim un cost total pe

,

m.p.

0'

eh,

www.dacoromanica.ro

1283

hectar de 200 milioane lei, adica dublul costuluiteoretie pentru um ora§ nou,_ de§i conditiile urba-nistice in acest. cartier sunt mult inferioare color.dintr'un brag nou. teoretic. Aceasta din cauza plus-valutei terenului, care este aproape de 10 milioanelei la hectar,, creiata de conditii independente deproprietarul terenului.

Ficand verificarea la cat revine itt mediu o eon-structie pe acest hectar, gasim cam 380.000 lei.

Acum_am putea merge mai departe cu investiga-Oa. Cat ar Costa intregul oral?

Data socotirn in ora§ rotund 6000 ha. cu lotizari.blocuri de constructie (in limitele metropolei, §1 uncost mediu de 20 milioane hectarul de ora§ cladit(la centru am vazut ca e Inuit mai scump, dar sereperiferie sunt in multe circumscriptii costuri mediimai reduce) gasim ca acest ora§ are o, valoare de celputin 120 miliarde lei.

b) Costal intretinerei unui ora§ nu este formatnumai de cheltueli de pure intrecinere a lucrarilor,dar §1 de acelea de administrare a orasjului. Daciprimele cheltueli sunt intr'o proportie ce s'ar puteacalcula, cele de al doilea sunt in functiune de sis-temul de organizare politico - socials §i o diagrams afluctuatiilor acesteia nu o putem stabili.

Putem insa afirma ca, in totalul lor, cheltuedilede intretinere §i administrare pe hectarul de ora§revine cu atat mai ridicat, cu cat °rapt are o popu-latie mai mare §i mai densa.

Am aratat (U. G. pag. 364) ca. in 250 ora§e dinStatele-Unite, can aveau peste 30.000 locuitri, died-tuelile, pe cap de locuitor §i an, erau de circa 19dolari in 1917, ceeace ar reveni la circa 450.000 leipe hectar. Sunt insa §i ora§e mari in care aceste chel-

www.dacoromanica.ro

1284

tueli tree de 2 milioane de lei pe hectar. Costaleste foare mare, si creste sand populatia erelte. LaBucuretti consideram o medic de circa 2000 lei pecap de locuitor si an, adica circa 200.004 lei pe Nec-tar anual.

Dacii costul teoretie al hectarului de oral este 10milioane lei, rezulta ca intretinerea. (deci si admi,nistrarea) revine la 2%-5010 si ehiar mai mult inorasele maxi.

Asa dar si ea instalatie si ea intretinere si admi-nistrare, orasele prea man suet un lux peutru otarn. De aceia, in criza mare, mai ales finaneiaraaetuala, in. mai toate tarile scum: nu se incurajeaziafluxul populatiei rurale in orase, ci se dirijeaza un<<emod cam fortat spre vechiul pamint>>.

www.dacoromanica.ro

CAP. XI

URBANOTHERAPIA

50. Evo lutia, si sfera de aplieatiune.

In sinteza urbanistica lucrarile de therapeuticsurban ai an jucat un rol prominent cu deosebire inultimul secol, chiar mai important de cat acelea dehistologic urbana. De altfel lucrarile de therapeu-tica an fost cele care an atras mai inult atentia so-ciala asupra importantei urbanistice §i an condusla creiarea §tiintei, care astazi procura soh4iunicliminand empirismul, tatonarea. Adaptarea aces-tui organism viu, care este ora§ul, pentru 0 normalafunctionare in raport cu continua evolutie a vieteisociale §i individuale, adaptare uneori mai lenta,alteori mai brusca, s'a facut in orasele existente subvazul §1 atingand o diversitate de iuterese a tuturorlocuitorilor. Era deci natural ca mijloacele thera-peutice intrebuintate sa fie mai bine cunoscute, maiamanuntit cercetate, §i in mice caz mai pasionatdiscutate §i de profesioni§ti §i de profani, de cat altelucrari urbanistice.

Aceste adaptari evolutive le-au suferit unele ormecu multa putere §i vitalitate pentru diferite nevoia) fie pentru nevoi militare (d,!: aparare) ; b) fiepentru nevoi politico-sociale, inclusiv cele estetice;

:

www.dacoromanica.ro

1286

c) fie pentru cele economice sau de circulatie; d)fie, in fine, pentru cele igienice. Le in§iram in acea-sta ordine, fiindca in decursul istoriei astfel de the-rapii s'au accentuat cam in aceasta succesiune.

Fiecare din astfel de nevoi an avut evolutia lor §isolutiile timpurillor lor, deci o therapeutics urbanaproprie. In Urbanistica Genera la, la capitolul Evo-lutiei, am dat uncle rapide indicatiuni. In acest ca-pitol special se cuvine insa sa intram in unele de-talii ale evolutiei metodelor, spre a intelege mai bineurbanotherapia speciala de recomandat §1 de adop-tat in epoca noastra moderns §i rezultatele ce amputea obtine in viitor.

a) Evolutia urbanotherapiei militare. Am v'azutciun arta militara, pentru atac §i pentru aparareaorarlor, a impus secole intregi multor centre ca sase adapteze la astfel de cerinte, fie ca arzare (po-zitie dominants), fie ca delimitare (zona de apa-rare cu diferite trasee, mod de constructie), fie Caretea de strazi (de rocada), fie ca piete (pietele deadunare, de arme), fie chiar ca mod de constructiea locuintelor (cu turnuri §1 donjonuri de suprave-ghere §1 e§induri la etaje pentru aparare la luptaapropiata de atac a locuintei (ca in fig. 859). Primurmare in evolutia therapeurticei urbane gasim fazemilitare, adica o urbanotherapie

Athena i§i are primele inchegari §1 adaptari inepoca synaecism, de concentrare a micilor state dinAttica, atunci and stanca Cecropea, pe la 1200 i.Cr. deN eni capitals sub numele ce-1 poarta §i astazi.Pe acropole era pe atunci numai un fel de locuintaregala (anact) in jurul careia se in§irau acelea alerfilor familiilor de seams (eupatrizii).

Zidurile pelasgice (de fapt cycplopeiane), execu-tate din moaloane de piatra, formau o cingatoare

militara.

www.dacoromanica.ro

1287

primitiva, sinuoasa, de aparare, ca gi acelea mega-ronice (ale palatului regal) de 4-6 in. grosime gipans la 10 m. inaltime; iar la poalele fortaretei seinseila targul (asty sau polis). Aces'te ziduri ale ci-tadelei aveau mai multe porti de wire, unele chiar

Fig. 859. Locuinta uiedievalii cu e§induri de aparare.

ascunse prin grote, care conduceau la puturile dinapropiere, de ex. fantana Clepsidra. Erau poate vre-o9 porti, de unde gi denumirea zidurilor pelasgice deenneapylon. Cu timpul oragul s'a dezvoltat la poa-lele citadelei, in deosebi in cartierul zis Ceramic,care in sec. VI avea o agora, aga ca pe acea vreinePisistrate a trebuit sa execute o rampa carosabila delegatura cu citadela de pe acropole, luand astfelnagtere gi propyleele; iar Hipparc, fiul sau, a exe-cutat prima century de fortificatii a oragului dejos 1), dar care totugi nu a putut apara oragul dupalupta de la Thermopyle, in cat populatia s'a refu-giat la Salamina. Oragul de jos, gi chiar acropole au

1) Gustave Fougeres: lAthenes).

www.dacoromanica.ro

1288

fost incendiate, cu toata rezistenta unui pumn deeroi, baricadati acolo; pietele au fost daramate, chiacentura desfiintata. Si astazi se mai Arad urmele dearsura flacarilor pe pietrele fundatiei Parthenonu-lui, abia inceput. Totu§i ulterior Themistocle, pe la478 i. Cr., a eonstruit o noua centura mai larva, cuziduri de piatra, groase de 4 m. §i inalte de 5 m. pen-tru o mai buns aparare (fig. 860) cu diametre pe

Fig. 860. Zidurile de aparare ale Akropolei ridicate deThemistocle

o elipsa de circa 1500 m. §1 cu perimetrul de circa.6 km. precum §1 un port de razboi la Pireu, cu ni§teziduri de pietre de talie, legate cu crampoane, pe o.lunginte de 10 km. (fig. 861). Opera de fortificarea fost condusa mai departe de Cimon, executanddupa zidurile rectificate ale acropolei §i zidurile delegatura inure Athena §i Pireu, obtinand un sistemcomplet inchis. Siguranta in ziduri a pregatit seco-

*

6

Z MI MA .1 La IA a

www.dacoromanica.ro

1289

lul V, de aur, al Athenei,.care a culminat In epocalui Pericle. Dar chiar atunci sand adaptarea ora§u-lui se facea pentru o noua viata de opulenta §i de:arta, Pericle nu a neglijat §i therapeutica urbana deinteres inilitar, caci el, pe la 457 i. Cr. se ocupa de7zidurile de la Pireu, prin arbitectul Callicrates, care

ATHENES ET LE PIREEFORTIFICATIONSET LONGS MURS

Metrestow 2002 3000

Stades15 20

0; 2- 9

By

Fig. 861. Fortificatiile Athenei

.a executat al treilea zid, intermediar celor doua an-teritoare ale lui Cimon (<<cele doua picioare>>). Pe la450 au Post trasate arsenalul, docurile, portul §i.chiar planul ora§ului maritim, de catre Hippoda-mos. Dar Pericle nu a putut sa aplice therapeuticalui Hippotlamos §i cartierului, de Jos din Atena, insaa executat accesul monumental pe acropole, prinpiste-propylee, largi de 18 m. §i adanci de 25 m.ormand o intrare olympiana (primi'toare §Si fara as-

pect militar), in locul celei vechi, militare, ce in-fkli§a neincrederea.

In secolul al treilea cartierele joase ale Athenei

ti'

pif ,

as aJa7

q.1 I.

0.

I a'Ath

"moo..ims

AT HE NESI Paris do able4.17Fylen,

aranienne.7 DtocAdares

4Acharnae.

LE PIREEI eutela

11721.,r1-Ast_f nN.va.

, ars Cane t wamch

f

www.dacoromanica.ro

1290

luasera mare dezvoltare. 0 mare artera (Dromos),intreaga avand portici pe ambele parti, conducea lapoarta dubla numita Dipylon §i lega agora cartieru-lui Ceramic cu raspantia tailor ce ducea la Pireu,

Comer, ur7Murvs SerV,dnUSScoperie preistonche

Cd-Mpus.Aid rtlq.5 raC

0

cl f-CapitalluV o

VeldbrymIA

QIN" .47own ,11 n cr.Caelius

.:."...ekv."';-7

Arid'tAventin 4.

,'S.M" Test,. ezio

Fig. 862. Fortificaliile Romei.

la Eleusis §i la Academie, dupa ce separa cedle douacartiere de lucratori (Athena avea ateliere pentrulucrat fierul Inca din sec. VIII i. Cr.), adica Kolo-nos Agoraios §1 Ceramic. Celelalte strazi in majori-tatea for erau Intortochiate §1 Inguste.

Romanii, sub Adrian, au aerat patin Athena, darmai curand au extins'o in not cartiere de lux, prino noua centura (160 d. Cr.).

Roma a trecut prin aceia evolutie militara ca §1Athena, §i de aceia gasim acolo masuri analoage de

44+44-4-44,

corkshortorum

.er*ji

.,,fl'51furrinahs . .....

A

,.,

burakvn

m,ear3,4,

7,4,7

www.dacoromanica.ro

1291

aparare. De la Roma preistorica, de pe cele doua co-line (Capitoliul lui Saturn §i Palatimul arcadian),ora§ul a evoluat spre Roma etruscd a Tarquinilor,care a inglobat §i alta colonie, de la Aventin papala Quirinal; iar regele Servius a inchis cele §aptecoline cu o centura fortificata care avea capetele re-zemate pe Tibru (fig. 862). Pe acolo accesul se fa-cea pe podul de lemn Sublicius, cel aparat de Hora-tius Codes, pod ce a subsistat pans in timpul impe-riului 1). Campul lui Martie ramanea in afara. Zi-dul era facut din pietre dreptunghiulare de tuf gal-ben, cu turnuri patrate. 0 urma din acel zid se maivede §i azi in Piata Magnanapoli §i chiar in alteOrli ale ora§ului, unde zidul continua prin gradini,§1 arata ca nu era peste tot la fel de puternic con-struit; dar in unele parti avea in fats §anturi pansla 10 m. adancime. Acesta a aparat Roma chiar intimpul lui Anibal. Zidul se afla dincolo de RomaQuadrata. Insa exista in interiorul Romei §1 o ceta-tuie, §i anume pe colina de langa Capitoliu undeastazi duce scara de la Arracoeli. Galii lui Brennusau dat foc Romei, pe la 390 i. Cr. dupa care cetateas'a reconstruit, dar fara plan, adica dezordonat.

Dupa razboaiele punice, Roma a neglijat, consi-derandu-le inutile, sa mai intretina zidurile cetktei.Cartiere not s'au dezvoltat §i dincolo de ziduri, iarlocuitorii chiar incepusera in timpul lui Iuliu Ce-sar sa piveleze unele ziduri. Roma a ramas totu§iimpartita in 4 sectoare: Palatin, Esquilin, SuburraQuirinal. Abia in timpul lui Augustus ora§ul a fostimpartit in 14 regiuni, care apoi au fost subdivizatein cartiere (vici). In timpul republicei, cu toataaceasta extindere, ora§ul era inghesuit in case inalte

1) E. Berthaux: gRomez (L'Antiquite).www.dacoromanica.ro

1292

(chiar cu 7 etaje zise inquilini), ca acele ale bogatu-lui Crasus, care era proprietarul unor blocuri intregi(insulae), cu strazi inguste §i intortochiate, pe care

Fig. 863. Strada in vechea Roma.

balcoanele (moeniana) le intunecau §i mai mult §iaproape puneau in atingere casele vecine, luck in-cendiile se propagau foarte u§or. Fig. 863 reprezintrto imagine de strada, care este o fresca din «casa Li-viei>> de pe Palatin.

www.dacoromanica.ro

1293

Aceasta dezordine facea ca ora§ul sa nu aiba aceagrandoare monumentala ca a Alexandriei (Egipt)sau a Palmyrei. Iuliu Cesar observase cauzele §i in-tocmise un program de transformari, pe care nu aavut timpul sa-1 realizeze.

Fig. 864. Zidul lui Aurelian la Roma.

Dar epoca barbarilor sose§te §i Roma e amenin-lata. Aurelian pornind intr'un razboi contra Zeno-biei, regina Palmyrei, a vrut sa lase in sig-uranfaRoma §i de aceia a executat prin Probus o /Jodi cen-tura, inceputa la 271 d. Chr. §i lungs de 12 km. (fig.864). Aceasta a servit, pana la 1870 d. Cr., §i de cen-tura ora§ul Papilor. El incbidea §i cartierull Trans-tevere, pana la Janiculum. Barbarii sosira insa laRoma abia peste un secol §i jumkate, §i, cu toatezidurile ei, Roma a cazut sub barbari, a fost jefuita,mai ales de tot ce era metal. In evul mediu toatemonumentele au devenit adevarate cariere de extras

www.dacoromanica.ro

1294

material de zidit sau de pavat, iar statuele au servitchiar pentru fabricat varul. Insi§i locuitorii Romei,ca nite necrofori, au distrus cadavrul Romei, maimult deck vandalii §i gotii.

Din cele doua exemple istorice dezvoltate, tra-gem concluzia cä, in antichitate urbanotherapia mi.litara consta numai din executarea unor ziduri doaparare in jurul orarlor, mai groase sau mai slabe,mai inalte sau mai joase, cu mai mult sau mai putineporti de acres, dar zidurile erau construite eu grijade a inchide intreg ora§ul construit, chiar data tra-seul for ar fi fost foarte sinuos. Mijloacele §i tacticarazboiului nu cerea alte dispozitii speciale. In inte-riorul ora§ului nu se intervenea cu alte lucrari detransformare. Principiul castrelor romane nu eraaplicat de cat la noile creatiuni de ora§e, cele veelliramaneau ca structure a§a eum s'au desvdltat, la in-tamplare. Poate ca ora§ul Rhodes sa fi facut o ex-ceptie, cad se spune ca ar fi fost reconstruit dupiiun plan al lui Hippodamos, cu dispozitie in evantai(prima de acest gen) strazile fiind inchise cu pers-pective monumentale (arcuri), aceasta pe la 408i. Cr. In evul mediu, dupa distrugerea imperiuluiroman, nu mai exists o for importanta dominantscare sa pastreze o ordine, §i fiecare ora§, chiar fie-care cladire ceva mai importanta, trebuia sa is ma-suri proprii de aparare.

Deja pe la 1025 apar primele orar in Germaniain jurul castelelor de aparare, precum: Nurnberg,aliinster.

Ora§ele italiene evoluau insa mai rapid, §i de a-eeia au fost imitate §i de cele din alte tari. De exem-plu la Marsilia, pe la 1100, cetatenii au format u-niuni (universitas) pentru aliante cu unele ora§eale Ita liei (Genova, Pisa) ; pe cand in regiunile de

www.dacoromanica.ro

1295

nord se institue acele turnuri (beffroi) cu tocsinuri(clopote) de alarms, sa serveasca in caz de atac alora§ului, ca la Beauvais on Saint Quentin. La aces-te luciari au contribuit corporatiile (guildes), §iastazi avand localurile for vechi in multe °rale, maiales in cele belgiene.

Pe la 1110 apar in Italia a§a zisele republici ur-bane, ca la Genova, republici cu o mare putere deexpansiune colonials. Acestea au intarit cu ziduride cetati §i au construit multe castele (burguri) pa-da in orieutul Europei gi in Romania.

Totugi s'au inmultit gi castelele sau burgurile(cetatuile) autonome, pe pozitii cat mai greu ac-cesibile, cu dispozitii cat mai complicate gi mai con-centrate, formatiuni locale, din care am indicat nu-meroase exemple in Urbanistica Genera la, capito-lul Evolutiei (fig. 48, 50, 51, 55, 63 U. G.) de tipoccidental, executate gi in farile romane.

0 mica descriptie dupa N. Iorga a constitutiei Ce-tatei Albe (turce§te Akerman), fosta cetate genove-za Mohcastro, (castelul negru) este interesanta,pentru a vedea cum in sec. IV, in aceasta epoca denesigurLdta viata se concentra, gi firesc gi oragul.Pe la 1410 aceasta cetatuie intrase in stapanireaDomnilor Moldoveni gi se compunea din mai multecurti marl interioare (fig. 61 U. G.) inehise cu zi-duri foarte inalte de piatra, spre deosebire de zidu-rile altor cetati moldovenegti, care au fost executa-te din caramida, dar in care se inecau gi pietre inciment. Cele doda curti maxi, ce an mai ramas laCetatea Alba, sunt flancate cu turnuri de observa-tie.

Dar adevaratul castel moldovenesc este consideratSuceava din sec. IV, cu decoratii originale gi cu zi-duri acoperite de faianta.www.dacoromanica.ro

1226

Astfel de cetati §i cet5.tui erau continuu sporite,modificate, spre a fi adaptate, fie nevoilor not ceap5reau cu timpul, fie dupa perfectionarile adusein arta de atac §1 ap5rare a cetktilor, astfel Ca cutimpul ajungeau adev5rate conglomerate de ziduri,labirinturi de coridoare, curti §1 inc5peri, a c5rorutilizare devine din ce in ce mai greu de explicat(fig. 51 U. G.).

De cele mti multe on astfel de cefatui seniorialesau princiare au format nucleul unui ora§ incinsulterior cu alte ziduri de forme planimetrice, u-neori dreptunghiulare, dar mai des neregulate; padain epoca rena§terei $i chiar epoca moderns, candarta military a impus o alt5 evolutie §1 o adev5rat5therapeutic5 urban5.

In epoca renasterei, odata cu desvoltarea armelorde foc, a trebuit s5 se perfectioneze §i traseul §i exe--cutia zidurilor de ap5rare, §1 chiar sa se executeunele luciari de adaptare interioara chiar la ora-§ele existente ce trebuiau s5 fie aparate.

Cu toate c5 un Machiavelli nu prevedea mareatransformare pe care o va aduce apar5rei ora§elorarmele de foc, in Italia au ap5rut primele ora§e cufortificatii bastionate executate din zidarie, cu §an-turi uneori pline cu apa, avand trasee stelate pen-tru tir de amfilada, cu drumuri de acces interioaredealungul zidurilor §i altele radiale, de Ila piatade arme, dup5 tipuri teoretice (ca cele indicate infig. 71, 72, 90 U. G.).

Dar Vauban este acel care, in sec. XVII, a apli-cat aceast5 therapeutics la numeroase ora§e aleFrantei pan5 in T5rile de Jos, vre-o 300 la num5r,cu o perseverent5 Si o intelegere care -1 claseaz5 cacel mai important inginer-urbanist millitar al epo-cei (fig. 865).

www.dacoromanica.ro

1297

Acest mare asediator, dar §i mai mare constructorde cetati, era §i un mare iubitor de adevar §i de sin-ceritate. Dar oamenii cu care a lucrat, §i mai alesLudovic al XIV, 1-au inteles §i au apreciat pe acestom al adevarului, i-au dat concursul, §i de aceiaFranca poate serba acum al treilea centenar al aces-tui mare creator de cetati si restaurator de ora§e.

Fig. 865. Vauban.

Vauban intelesese ca cine tine orasele, stapane§te-§i itara. El a stabilit, la cele peste 50 de asedii de-cetati ce a condus, ca totdeauna reu§e§te sistemulde atac al cetatilor, aplicat pada dupes 1870, §i con-cretizat in imagina din fig. 866, daci se des ataculunei cetati prin o alts cetate mobiles.

Dar tot el a trebuit sa se apere contra proprieisale metode de atac. El nu a mai ridicat ziduri inaa-

t"

-3s, .

www.dacoromanica.ro

1298

te, crenelate, ci a construit ziduri ingropate, bastio-nate (glacisul), transformand oragul cu drumurimulte de acres §i cu piete numeroase de adunare.Apa a intrebuimat-o nu numai la aparare, ci dinun triplu punct de vedere: aparare, transport §i

Apararea lui de la Tournai, din 1674, contralui Wilhelm d'Orange, a ramas celebra. Apa Esco-tului, ce traverseaza pe la mijloc crawl, cu ecluze-le lui, i-a servit sa inunde trangeele de atac ale ase-diatorilor.

Fig. 866. Atacul unei cetiiti dupa principiul lui Vauban.

Sistemul lui Vauban, adoptat de intreaga Euro-pa, a schimbat faciesul urbanistic al multor ora§e,

a durat pans in sec. XIX, rand, aparand sistemulpoligonal al lui Brialmont, contra tunurilor cu ba-taia departe §i cu mare putere bizanta, aceasta i-aluat local, ca dupa cateva decenii sa fie revizuit §iacesta. Centura din continua a devenit intrerupta,

gi

iri-gatie.

www.dacoromanica.ro

1299

din stransa, foarte larga. S'a ajuns la forturile izo-late. Aceasta noua eita.0." a artei militare a u§urat ur-banotherapia estetica, igienica §i economics a ora-ylor cu putere de expasiune, caci vechile fortifi-catii stranse au servit, cum am vazut, la amenaja-rea de spatii libere pentru aerisire §i circulatie (fig.43-47 U. G.).

Armele de foc au impus astfel oraylor o evolutiespre o a§ezare «in cerc>>, sa formeze a§a zisele «ca-pete de pod», cu drumuri ce diverg dela centrul o-ra§ului in exteriorul lui. La portile ormului e§irilese faceau cu drumuri formand doua cottui, contraatacurilor de front Si de flanc. Cand aceste drumurierau drepte, se realizau stramtori intermediare, a-devarate baraje la inaintare.

Tunul a adus luptele dela distanta, §i Vauban aimpus ° therapeutic-a specials oragelor existente, sprea putea fi aparate de efectele acestei not acme. Gla-cisul lui Vauban a fast raspandit ca o retea de a-parare pe intregul cuprins al farilor.

Aceasta a fost evolutia urbanotherapiei militarepada la 1914. De atunci o noua arms s'a desvoliat

perfectionat formidabil pentru atac. Este avionul.Avionul rastoarna complet §i modul de aparare, §imodul de constitutie §i constructie ale aglomerati-u-nilor, astfel ca o noua urbanotherapie se impune,§i care este in curs de formatiune. De altfel lipsescInca experientele reale §i definitive care sa demons-treze eficacitatea unei metode.

Ne vom ocupa inteun paragraf special de aceastaultima faza a urbanotherapiei militare.

d) Evolutia urbanotherapiei politico-sociale. Intele-gem prin aceasta lucrarille efeettuate asupra oray-lor in decursul timpurilor, in scopul de a satisface

§1

www.dacoromanica.ro

1300

variatele nevoi ale organizatiei politice, ale celei re-ligioase, ale unei diferentieri din ce in ce mai pro-nuntate a claselor sociale. 0 caracteristia a acesteiurbanotherapii de ordin politico-social este aceiac5, in manifestarile ei se gise§te in mod constant §ipreocuparea estetiea.

Dela palatele conexe templelor despotilor antichi-t5tei, care intruneau puterea politic5 §1 religioas5,pans la teatrele §1 stadionurile democratiei, intal-nim cum am aratat (U. G. pag. 507-508) interesulestetic.

In aceasta clash de therapeutics a§ez5m de pild5avenue-urile monumentale flancate cu sculpturi deberbeci, executate pe la 1500 i. Cr., in timpul apo-geului Thebei, sau cea cu sfinxi, largi de 40 m. delaKhoutcitu, pe la 1400 i. Cr., cum §1 gradinele sus-pendate din Babylon (fig. 13 U. G.). Herodot po-veste§te despre iluminarea pietelor publice in ora-§ele egiptene la serb5rile fecundit5tei (Isis).

Athena a inceput sa se transforme cu o deosebit5grila de infrumusetare in timpul lui Pisistrate §iurma§ilor sai, tirani can locuiau in citadela de pcacropole. Sculptorii Si decoratorii ionieni refugiatiin Athena au dat tot concursul for la lucr5rile Athe-nei Si in special la templul Hekatompedon (al celor100 de picioare) inconjurat cu o multime de statuide marmora policromi. Acestui templu au urmat al-tele in ora§ul de jos executate in tuf Si care au ser-vit impreun5 cu o orchestr5 la institutia serbarilordyonisiace, cu reprezentari muzicale, dansuri §i re-citari din poemele homerice. A infrumusetat totPisistrate parcul Akademos §i aceia Lycee, umbroa-se la gynmaziu. Aceste lucrari ridica Athena tira-nilor Pisistratizi la un nivel chiar mai stralucitor

www.dacoromanica.ro

1301

de cat alte cetati, precum Coryntul, care in sec. VIIIera infloritor, cu §antiere navale §i ateliere produ-cand renumite teracote, sau Megara, guvernate dealti tirani.

Dupes rasturnarea tiraniei §i intronarea democra-tiei (510 i. Cr.) un nou spirit civic s'a nascut la A-thena, care a dat un mare impuls cetatei. Aceastalua not forme urbane, mai ales ca din razboaielemedice a e§it aproape complect arses sau daramata.

Pericles a transformat Athena, ajutat fiind depe care 1-a inteles §i sprijinit cu fanatism,

dar urmand §i o doctrines esteticci inspirata din i-dealismul dui Anaxagoras, prin care el a sirutit cuclaritate viitorul.

Inteadevar el avea credinta in progres, era opti-mist §i mai ales era om de stat patriot. El era con-virts ca echilibrul social este prima conditie a feri-cirei; el combate anarhia, mizeria, lenea §i ignoran-ta §i se tradue§te sa inalte persoana morals a ceta-teanului, sa garanteze demnitatea institutiilor, intimp ce asigura §i prosperitatea generals, prin in-fiintarea de colonii la adapostul armatei §i marinei.

A inceput lucrari somptuoase pe acropole, dinacele care au fixat pentru totdeauna idealul colec-tiv cel mai sublim. Dela 446 la 438 i. Cr., a con-struit Parthenonul; de la 437 la 432 i. Cr. Propy-leele, §i numai aceste ultime, au costat 2000 de ta-lanti (peste 12.000.000 fr. fr.) §i aheseionul»; a-poi a complectat gymnaziul.

In toate aceste lucrari a§a de unitare in factures,s'a simtit conducerea de stapan a lui Phidias, careimpunea o discipline severs tuturor arti§tilor pu§isub directiva sa §i carora le distribuia o educatie co-mtma, conditii atat de neintelese §i detestate astazi.

Plvidias,

www.dacoromanica.ro

1302

Cu toate ,acestea executia aoestui program de ur-banotherapie estetica era subordonata unor conside-ratiuni foarte diferite, uncle tecnice, altele politicesau religioase, care ingradeau mult libertatea in a-legerea solOunilor. Cu oat autoritatea lui, Peri-cles Inca nu era stapan ca sa aleaga, dupa voia lui,

PLAN DE L'ERECHTHEIONMetres

I Eta astuel COMpieL64PORTIQUE

- IFCLLLA DE CEIL,A....

Pos:e. :ont,ch:thee:

Fig. 867 Planul Erechteionului.

amplasamentele lucrarilor, caci fiecare zaplaz aveaclericii lui, fidelu lui, protectori foarte puternici §1foarte conservatori '). Cate bisericute, tot atatea co-terii aristocratice §i sacedotale, ostile unui §ef de-mocratic §1 gata sa se apere contra incakarilor §iprofanarilor urbanistice. Cea mai mica deplasare aunui idol ridica vuete de dlamori, framanta con§ti-intele superstitioase §i intimida pe autorii progra-mului de lucru. Trebuiau targueli, acomodari, re-

1) Gustave Fougere: citheneo.

,

POSEIDON- °ATHENA

ERECHTHEE. POLI;AS

Substructions byzaritines__

t

111

www.dacoromanica.ro

1303

tugeri §1 chiar amanari. Unele lucrari trunchiate §iasimetrice, ce constatam Inca la Propylee sau la E-rechteion, dovedesc aceasta (fig. 867, 868). «Nash-nul sacru>> sau urmele «tridentului>> se opuneau lavre-o atingere. La Parthenon calea era mai liberi,§1 de aceia Pericles a inceput cu aceasta opera. Inschimb dificultatile de la Erechteion au realizat ocapodoper5 de ingeniozitate gi combinatie.

Fig. 868. Vederea Erechteionului.

Ce mangaiere este istoria gi pentru urbanigtii deastazi, care suet obligati tot de o diversitate de con-sideratii, sa adopte gi execute solutii in afar degandul lor, dar a caror talmacire putini o inteleg,caci putini Bunt din cei despre care Virgiliu a zis :«felix qui potuit rerum cognoscere causas>>.

Dar gi dezvoltarea claselor sociale a schimbatcultura unui orag. Pe la 430 se gNseau la Athenacam 300.000 lucratori streini (meteci). Oragul erainternational. Astfel la Athena de jos, in cartierul

. .

rF EI

ri,-erteniet9?

-c.1-

° . . ,

www.dacoromanica.ro

1304

Ceramic, in jurul agorei vechi de aci, care era drep-tunghiulara gi de cateva sute de metri lungime, seaflau porticuri, temple, edificii administrative; jaralaturi era agora comerciala, dar cu hemicicluri pespecialitati negustoregti. Aceasta agora era inconju-rata de strazi Inghesuite cu pravalioare, dupa carese desvolta cartierul popular Melites, pans in car-tierul de mizerie numit Koiles (scobitura). Aci sa-racimea igi facuse nigte locuinte, adevarate alveole,cand scobite in inel, ca acele de troglodyti, cand a-dosate la rapa stancoasa sau implantate pe mici te-rase taiate in calcar, ansamblul dand un aspect descobituri ca de vietuitoare subterane.

Mai era gi un alt targ sub cerul liber, langa carese gasea biuroul agoranomilor (inspectorii targu-lui), apoi porticul cu 100 coloane al bibliotecei, da-ruit de imparatul Adrian oragului, care avea douaetaje.

In partea nordica a centurei de fortificatii se in-tindea cartierul burghez Sconbonidai. Cartierularistocratic era Kydatheraion spre Lyceu, dincolode care s'a dezvoltat Noua Athena in timpul impa-ratului roman Adrian. Totugi degi Inca de pe la345 I. Cr. existau cladiri de raport gi plusvalutafonciara, casele erau mici, strazile Intortochiate,aga ca efectul de ansamblu al oragului nu preaimpunea vizitatorilor streini, care prin sec. III d.Cr. considerau acest orag inferior Thebei, un altorag grecesc. Ordinea nu era de cat pe acropole.unde Pergii facusera tabula rasa. Cu toate ca depe la 466, in timpul lui Pericles, exista deja politicconstructiilor la Athena, oragul nu s'a putut dez-volta sau tit ansforma ordonat.

Inscriptiille ipotecare se faceau aci pe soclurile

www.dacoromanica.ro

1303

ccaselor grevate. Designer ca plusvaluta a impiedicat4> transformare ordonata a Athenei.

Dar la Pireu se nascuse un centru comercial mon-dial, Inca din sec. IV, i. Cr. un port franc cu antre-pozite, cu <deigma>> (targ de mostre), tribunal de,comert, banci, biurouri de schimb (trapezitii). To-ti:streinii, inclusiv divinitatile for erau atra§i aci.

Athena dar a avut §1 o evolutie in urbanothera-pia economics.

La Roma ne-a limas insa vestigii de urbanothe-rapie politico- socials cu preocupari estetice §i mainumeroase.

luliu Cesar a fost primul care a imaginat pla--.nun pentru infrumusetarea Romei, dar adevarataera de infrumusetare a fost sub Octavian August.Pacea de care s'a bucurat, i-a permis ca inteunsingur an (28 i. Cr.) sa reconstruiasca 82 de tem-ple. De aceia nu avem intentia sa in§irarn aci toatelucrarile de amenajare a Romei in timpul lui Au-gust, ci numai sa arAtim metoda lui, care constain congtructii §i in organizarea administratiei ur-lane.

Augustus a vrut sa transforme o parte din Roma,care era inghesuita §i incalcita, strapungand strazinoi §i ridicand constructii noi in cartierele vechi.Pe de alts parte, pe malul Tibrului, a cautat saexecute un cartier nou cu monumente marete 1).Dupa cum vom vedea, astfel de proecte au inspi--rat, dupa 1800 ani, §1 pe Napoleom III, la Paris,caci pentru ambii imparati «arhitectura este un-«instrument de domnie, placerea luxului este maiputernic5 de cat iubirea de libertate>>.

1) Emile Berthaux: (Rome).

www.dacoromanica.ro

1306

Octavian August a cheltuit cu transforma'rile deinfrumusetare a Romei un miliard §L jumatate desestertii (cam 400 millioane franci) in ultimii lui20 ani de domnie.

Deja Tuliu Cesar incepuse intinderea forului ro-man cu un nou forum, dirimind blocuri intregide case, niveland apoi terenul Si executand ziduri

Fig 869. Zidurile la noul for inceput de Iuliu Cezar.

care inchideau o suprafata dreptunghiulari (fig.869). Augustus a terminal aceasta lucrare. Spre aputea deschide spatii libere in cartierul popularSuburra, Augustus a cumparat §iruri intregi decase cu cite 5 etaje. Dar pe campul lui Marte,unde terenul era liber, familia lui August §i-a ri-dicat palate, porticuri, §i teatrul Marcel has. Nepo-

www.dacoromanica.ro

1307

tul imparatului, celebrul Agrippa, care s'a inru-dit prin alianta cu Octavian August, casatorin-du-se cu sora lui Marcellus, a devenit marele edilal Romei, §i a construit terme §i bai publice demare lux §i. apoi Pantheanul, consacrat zeilor pro-tectori ai casei lui Augustus. Acest monument aveao §arpanta in bronz, dar materialul a fost ridicatla 1625 de papa Urban VIII, din familia Barberi-ni, care a facut din bronz tunuri pentru CastelulIngerului. Aceasta a facut ca populatia sa spuie ca«ceeace nu au facut barbarii, a facut Barberini>>.

Dar Augustus a infrumusetat §i malurile Tibru-lui §1 insula. In timpul lui majoritatea edificiilors'au executat in marmora greaca §i italics. sau dinporfir sau granit din Numidia §i Egipt, in loc decaramida ca mai inainte, a§a ea nu este metaforicapretentia ca acest irnparat a primit Roma de cara-micla si a lasat-o de marmora.

Sub Nero s'au realizat not transformari. 2n urmaincendiului din anul 64 d. Cr .din cartierul mare-lui tire, in mijlocul magazinelor pline cu corabus-

Sase zile §i base nopti, §1 apoi dupa o intre-rupere, alte trei zile, focul a mistuit doua treirnidin Boma. Din cele 14 arondismente ale Romei luiAugustus, numai 4 au scapat. Pierderile istorice Side bogatii de art an fost considerabile. Neron aprofitat de aceasta ca sa reconstruiasca un ora§nou, cu strazi mai largi §i mai drepte §i cu uiete.Am putea spune ca primul plan de therapeuticsurbanistica a fost conceput de Nero, urmarind Inprimul rand problemele de estetica. A§a afirru5Tacit. De pe Palatin, Nero a intins o cale suspen-data peste acoperi§urile caselor, ca el sa paatImerge de la palatul sau sa faca vizite frateilui sau,

ail.

www.dacoromanica.ro

1308

Jupiter Capitolmul. In jurul Palatinului el i§i spo-rea necontenit gradinile sale, fie prin mo§teuire,fie prin simple confiscari; §i apoi, ingloband 5i uncartier ars, a rotunjit un intreg domeniu, unde §i-aconstruit <<casa de aur>>, inalta de 35 metri. In fatapond era statuia lui, tot atat de colosala ca §1«Colossul din Rhodes>> una din minunile antichi-tatei, Descriptiile ce au limas asupra palatului §igradinilor si a ingtalatiilor minunate de aci, aratade ce visuri monstruoase si fara masura era ani-mat Neron.

Imparatii ce urmara an intrebuintat vastul te-ren pentru alte lucrari de utilitate publics, pre-cum therme, temple, colosseum. Traian a dat ordo-nante care limitau inaltimea constructiilor laRoma la 60 §i 70 picioare.

Tot ca lucrari de urbanotherapie socials putemconsidera programul intocmit sub Imparatul Con-stantin (306 d. Cr.) prin care impartea oragul in5 zone de constructie, adica cea centrals cu foru-rile, apoi centrul civic unde nu se circula decat cupiciorul ,alta a suburbiilor gi transtibru cu locuin-te Campul lui Martie cu monumentele,gi, in fine, cartierul de vile pe Viminal gi Esquilin(U. G. pag. 252), de oarece Roma imperials aveapeste 40.000 case.

Dupa distrugerea Imperiului. Roman, in evulmediu, nu numai &A nu se mai fac inbunatatiri laRoma, dar acest oral devine o imensa cariera, ceea-ce a durat pans in sec. XIV. Pe la 1337 Petrarcavizitand Roma a constatat ca nicaeri nu se gase§teatata ignoranta asupra trecutului acestui orag decat chiar la Roma, unde poporul nici macar gnu cu-noagte semnificatia magnificelor ruine in jurul ca-rora trae§te, §1 pe care le distruge in mod barbar.

populare,

www.dacoromanica.ro

1309

Toomai in sec. XV gi XVI au fost Intreprinse laRoma not lucrari de urbanotherapie, jar planulrigid de sistematizare al lui Domenico Fontana, intimpul papei Sixt V, constitue primul exemplu deeonceptie unitara gi de ansamblu in transforma-rea unui orag existent, potrivit spiritului unei epo-ce de putere religioasa. Acel plan prevedea deschi-deri de strazi diagonale, de ex. Via Sixtina, cum§i pastrarea de man spatii libere (fig. 82, U. G.),dar in primul rand pentru a aega intre ele diferi-tele monumente, sanctuare, obeliscuri sau colum-ne, care formau in totul un schelet stelat triun-ghiular de artere, in care acele objective sa fiepuncte de perspectiva. Trei secole au avut de au-cru, pe baza acestei scheme de plan cu obiectivestetic, in care timp s'au creiat in ochiurile dintreacele artere man spatii libere, in care lucrarile dearhitectura au incadrat piete celebre, ca Piata Sf.Petru, Piata di Spagna, Piata Navona g. a. 11.

Tot ca lucrari de urbanotherapie cu caracterpolitico-social gi cu o pronuntata grije de estetica,consideritn gj lucrarile lui Napoleon III, executa-te in Paris, intrebuintand in acest stop energiaunui Haussmann. Am aratat ca Napoleon III a avutaceiag conceptie despre tutilitatea politica a infru-mugetarei oragrului-capitals, ca gi Octavian August;gi ca, Inca astazi opera haussmanniana este consi-derate mai mutt ca o lucrare de politie de cat deurbanism (U. G. pag. 145-146). Cu toate aces-tea, pans acum lucrarile lui Napoleon III ramancele mai marj lucrari de urbantherapie ce au fostexecutate vreodata.

1) G. Giovannoni: (Lo sviluppo storieo dei Piano Reg. diRoma).

www.dacoromanica.ro

1310

Fiindca acele lucrari an servit cu mult succestocmai lute() epoca de expansiune a circulatiei, giin special a circulaitei automobile, cu toate ca cir-culatia ca intensitate §i mod de transport nu a fostobiectul principal de studiu la acele lucrari, notne vom ocupa de urbantherapia haussmanniana lagrupa lucrarilor in care interesul circullatiei pre-domina.

Concluziunea ce o putem trage, privitoare la e-volutia urbanotherapiei cu caracter politico-social,din exemplele clasice examinate aci gi ne margi-nim la acestea este aceia ca, niciodata nu s'a a-juns sa se realizeze un plan de ansamblu care a ur-marit numai interese politice sau numai aspectulestetic urban, din cauza ca, astfel de interese suntesentialmente variabille, iar operile de urbanothe-rapie cer timp indelungat gi mijloace financiareformidabile, mai ales in oragele marl. Rezultate a-preciabile estetice nu au fost obtinute de cat atuncicand lucrarile au fost concentrate pe o suprafata mairestransa (Athena-Acropole; Roma-Forurile; Pa-ris-Tuileriile). In orice caz, istoria urbanisticei neInv* Inca odata ca estetica procura in majorita-tea cazurilor mai mult probleme de therapeuticslocals, de cat generals gi ca, acei mecenati care seingrijeau de opere estetice urbane gi le foloseau,le pl'iiteau din fondurile lor.

In epoca corutemporana, sa zicem de adevaratademocratie, insa, politica urbanistica a statelor adevenit o politica economico-sociala gi una

cea estetica ramanand pe planul al doi-lea.

Ne vom ocupa dar separat de acest aspect al ur-bantherapiei sociale gi vom vedea astfel marea dis-

s¢

igieni-co-socia15,

www.dacoromanica.ro

1311

tanta parcursa in urbanotherapie, inteun timp re-lativ scurt, de guvernele §i urbaini§tii occidentali, §ivom aprecia §i eforturile ce trebuie sa facem §i notin Romania spre a ajunge la o anume intelegere,spre a trece apoi la o astfel de actiune real folosi-toare poporului.

c) Evolutia urbanotherapiei de interes economic sipentru circulatie. Cand ne-am ocupat de evolutia ur-banotherapiei pentru motive sociale, am aratat ca,mai ales in timpul lui Pericles (sec. V i. Cr.) in A-thena de jos a trebuit sa se faca lucrari de transfor-mare, ca un intreg cartier sa se adapteze nevoilorcomerciale Si chiar industriale, caci in acest ora§ a-fluiau toti negustorii, meseria§ii -§i arti§tii lumeivechi, §1 cu ei Si bogatiile. Marea importanta a aces-tui fel de urbanotherapii ne impune sa facem o cla-sare separata.

Adaptarea economics a Athenei consta pe deo-parte in creiarea de porturi (Pireu) §i de docuri,in dezvoltarea agorei comerciale, pe de alts parte inexecutia a oarecare drumuri de legatura. In aricecaz lucrarile de asesnenea natura au limas in anti-chitate mult mai in umbra fats de cele de aparare§i fafa de cele cu caracter estetic (politic sau reli-gios).

La fel s'a intamplat §1 cu ora§ul Roma, unde, sprefinele republicei §i in timpul imperiului, toate bo-gatiile au afluiat §i odata cu acestea toti. me§te§ugarii§i arti§tii orientului. Daci in Roma, pans in zidu-rile aureliane, nu gasim lucrari importante cu ca-racter pronuntat economic, sau speciale pentru cir-culatie afara de acele de pe malurile Tibrului; darintalnism in timpul imparatului Octavian Augustmarl lucrari pentru portul Romei, la Ostia, la gu-rile Tibrului (Ostia Tiberiana), ora§ de pur comer!.

www.dacoromanica.ro

1312

-§i de muna Cor5biile mai putin inc5rcate inrtraupe gura Tibrului. Pe la 110 d. Cr. Ostia avea 3 km.de basinuri §i de canaluri (basinul lui Claudia. §ibasinul lui Traictn), apoi sporite de Adrian. Aici eramarele antrepozit al orientului, granele §i lichidelese pastrau in mari vase de p5mant, numite dolia.Toate natiunile mediteraniene, §i chiar mai dep5r-tate, se amestecau aici. Negustorii §i industria§ii a-veau o «piaci a corporatiilor>>. Casele erau inghe-

uite §i inalte (chiar cu 5 etaje). .

Circulatia vehiculelor incepuse sa fie importan-fa la Roma, de vreme ce pe la anul 15 i. Cr. intimpul lui Octavian August, existau trasuri publice-cu taximetre, cunoscute de Vitruvius.

Nu cunoa§tem ins5 a fi fost la acea dat5 o metoda-de amenajare a orarlor existente §i nici a se fi fa-cut lucr5ri de oarecare importanta numai pentrucirculatie. Abia in epoca rena§terei, pe la 1485, a-pare la Florenta lucrarea teoretic5 a lui BattistaAlberti, care distinge str5zile de locuit de cede decirculatie; tot acesta public §i lucrarile lui Vitru--vius. In acela§ time genialul Leonardo Da Vinci dez-volt5 tecnica tailor de comunicatie prin lucr5ri decanale de navigatie §i poduri.

Dar orarle cari au crescut mai repede §i maimult ca populatie au simtit primele nevoia unei the-rapeutici pentru adaptarea la noile nevoi ale circu-latiei. Parisul avea pe la 1643 peste 530.0000 locui-tori, dupa care venea Londra, cu ceva mai putin ca500.000 Rocuitori, ultimul fiind Irma' mult mai in-dustrial §i mai comercial, a§a ca pe la 1649 breslele.din Londra au cucerit puterea politics din manainonarhiei aristocratice.

Incediul de la 1666 din Londra, a pus acolo pro.-

www.dacoromanica.ro

1313

blema transformarei ora§ului spre a primi mai binecirculatia mereu crescanda. Cam in acela timp, pela 1670, la Paris se pusesera in circulatie trasuripublice. A§a dar unii urbani§ti aveau semne vizi-bile care sa-i indemne a propune proecte §i lucraripentru o adaptare a ora§ului la noua circulatie.

Fig. 870. Sir Cristopher Wren

Cel mai important §i mai de valoare proect de a-semenea natura a fost acela al lui Sir CristopherWren (fig. 870) pentru reconstructia centrului Lon-drei, ars la 1666, proect (fig. 95 U. G.) despre carene-am mai ocupat (U. G. pag. 115-117). Foculde la Londra a izbucnit la 1666, dupa ravagiile ciu-mei de la 1663, adusa de parecii corabiilor olan-deze §i cuibariti in vechile case de lemn din port.

Londra era a§a de inghesuita Si rau construitaca vantului i-a bast u§or sa propage incendiul prin

,

www.dacoromanica.ro

1314

depozi'tdle de materiale de uleiuri §i alte substanteinflamabile, eaci la inceput primarul oragului s'aopus sa fie dkimate uncle imobile pentru a se pu-tea izola focul. Au ars 460 de str'Azi, 13200 case, intotal cinci §esimi din Londra de pe acea vreme.

Caracteristica planului lui Wren §i care-1 punein fruntea urbani§tilor moderni, am vazut c5 eraideia de clasare a arterelor de circulatie §i a piete-lor, preeum ti stabilirea mezarei cladirilor publiceodat5 cu aplicarea comassarilor. Wren avea «logica«unui matematician, precizia unui astronom, gustul«unui adellarat artist §1 simtul modern al urbanis-«tului». Nu este mai putin adev5rat c5 Wren vizi-tase Parisul §i alte ora§e din Franta, conversase cuColbert, avea ochii plini de Luvru, de Place Royale§i de alte marl lucrari franceze.

Din nenorocire pentru Londra, planul lui nu afost inteiles §i deci nici realizat de cat foarte par-tial, de§i a fost proectat din ordin regal, de§i Wrena fost conduckorul general al lucr5rilor de reformea Londrei. S'a adzes ca motiv lipsa de bani; realita-tea a fost c5, °data cu casele «nu arseser5 nici li-«mitele de proprietate, nici drepturile de proprie-tate» §i deci comassari nu se puteau face.

Epoca Haussmanniata.Parisul este ora§ul pe care it putem lua ca exam-

pin de evolutie al urbanotherapiei in interesul cir-culatiei, insa dup5 1852, de§i Inca dinainte de Lu-dovic XIV se executau acolo lucr5ri de transforma-re, dar in conceptia «infrumuset5rei oragului», con-ceptie rAmas5 la not papa astazi, neevoluati chiarla «speciali§ti». Caci in adev5r, se lucra sistematicnumai pentru interesul politic §i estetic, cu crea-tiuni sporadice §i fragmentare: ici un palat, dincolo

www.dacoromanica.ro

1315

o statuie. Pentru prima oars s'a conceput la Pariso lucrare de urbanotherapie economics §1 de mareimportanfa dar nu de ansamblu, sub Ludovic XIV§1 succesorii lui, Si anume, daramarea zidurilor for -

tificatiilor vechi §i inlocuirea for cu bulevarde plan-tate. Era inceputul planurilor de extensiu.ne. Cutoate acestea. arhitecti ca Soufflot §i Gabriel, auurmat practica rituals §i nu au realizat de cat mo-numente. Chiar pia.ta Concordiei nu a fost conce-puta decat ca o lucrare izolata (U. G. pag. 143-144).

Pane, arhitectul unui print german, scria pe la1765 despre Paris ca are o infinitate de monu-mente admirabile, dar in ansamblul for nu ofera unaspect satisfacator : «ca este o ingramadeala de«case... ca circulatia pone in pericol viata cetatea-«nului la fiecare moment>>...

Voltaire, saturat de inertia compatriotilor lui,scria: «faca cerul ca sa se gaseasca un om destul de«zelos, care sa imbrati§eze astfel de proecte, cu urk«suflet destul de ferm ca sa le urmeze, cu un spi-«rit destul de luminat ca s'a le redijeze, §i care sadie destul de acreditat ca sa le faca sa reu§easca».

Verniquet, pe la 1787, a procurat Parisului, mo-namentala lucrare a planului topografic, pe carerevolutia franceza a §tiut sa-I utilizeze prin <<Conti-siunea Art 4tilor>> (adica a oamenilor de arta, pro-fesioni§ti: ingineri, arhitecti, etc.) care a intocmitprimul plan de urbanotherapie. Planul ComisiuneiArti§tilor a constituit baza tuturor lucrarilor ul-terioare. (fig. 871). Programul acestei comisiuniavea trei obiective: a) punerea in valoare a dome-niilor nationale; b) asanarea §i facilitatea

Si c) infrumusetarea (care se va putea facecircule.

www.dacoromanica.ro

1316

treptat §i cad mijloacele vor permite). Nu s'a pusde loc problema pregatirei unei zone de extensiunepentru viitor. Era §i greu de pus o astfel de proble-mi, cand populatia Parisului, dupa 1789, scazusecu 100.000 suflete, &and pe la 1800 strazile formauo cloac5, iar lampagii se puneau in grevi pentru ne-plata. Dupa revolutie imobilele nu se mai reparau§i cadeau in ruins, iar valoarea impozabila de la 75milioane sub Ludovic XVI, cazuse 4a 38 milioane 1).Meritosul Frochot, prefect al Parisului in timpullui Napoleon I, a depus, de la 1800 la 1812, un e-fort considerabil ca sa amelioreze situatia financiaraa ora§ului. A avut §i pline puteri, c5ci Napoleonaplica principiul: «actiunea o face unul, dedibera-rea mai multi>>, adica tocmai contrariul ce se in-tampa deseori in alte parti, unde toti se agita, darnimeni nu gande§te. Din nenorocire §i aceasta pe-rioada a fast caracterizata prin «lucrari de infru-musetare>> fara legatura cu celelalte probleme, cacele executate dealungul Senei, Si prin o dezordinefinanciara «din ordin>>, cu toate straduintele de or-dine ale lui Frochot, acel mare organizator, unuldin multii oameni devotati §i muncitori, cari au in-conjurat pe Napoleon I, dar care, spre finele impe-riului lui Napoleon a cunoscut disgratia, efect alintrigilor misterioase. Regretul ulterior la S-ta E-lena, al imp5ratului, ca a comis acest act nedrept,nu a mai putut servi la nimic. Organizatia legala aParisului era o fictiune. Toata puterea era in ma-na lui Frochot, iar Frochot executa ordinele impa-ratului.

In timpul primului imperiu insa au existat §i u-nele preocupari Si realizari practice: aducerea apei..

1) Morizet: «Du vieux Paris au Paris moderne).

www.dacoromanica.ro

v 1.7V;

s tuiliondir s

Fig. 871. Planul Comisiunei Arti§tilor pentru infrumusetarea §i asanarea Parisului.

st,17-6e;...7-W-

_,. t7..'' I

; V.

It./ L'i- .. ( 3. 4..... .1.....-,..

''Y A. ,

:....1.il!2-+,-- .:4:j.mir ..(: 1 s it."'- 41 .....7. "'sr.-.

---r -17 !

,..:.7. . , -t ., to-r,- 1 : t:r ..--,'1,. ....

,..;.-J i ,,,, (6,e.:.:- .L'4 ."-

A,

'''-..7,rt '''' V. "..1 ---'-i

_

., ..4".'",... e'

_,_,e ;',4t,,j.'.,:.-' i.--

, , -....-... ,;a. .

li/ i

s .

.

s

s)'s,-

&Its

q

:.

www.dacoromanica.ro

1317

de care se simtea mare nevoie (de§i apa la un mo-ment dat se pompa din Sena tocmai de langa guraunui egou) ; cimitire noi, abatoare, mai ales canalede navigatie §i poduri peste Sena, caci Napoleonspunea: «inainte de a face cheltueli inutile, sa le«facem pe cele utile>>; §i: «sa ne gandim intai la oa-«meni, §i apoi la arhitecti>>.

Totusi Napoleon a regretat in memoriile sale canu a putut sati realizeze intentiile unor lucrarigrandioase de extensiune a Parisului pans la St.Cloud.

Inginerul Chabrol, devenind in timpul restaura-tiei prefectul Parisului, a aN ut marele merit de atermina lucrarile ramase in suspensie de la Napo-leon I, de a pune ordine, de a organiza transportu-rile cu omnibuzele (erau pe atunci in Paris 15.000de vehicule diferite), de a se ocupa de extensiu-ilea orasului; §i Inca meritul de a pregki, pe la 1824formarea unei societkti care sa transforme centrulParisului, dar care din nenorocire n'a luat fiinta,de§i planurile §1 chiar devizele erau complete. Cha-brol a fost cel care pentru prima oars a lucrat dupeun plan de ansamblu, metodic, §i cel ce a pregatitcalea lui Haussmann, cu patruzeci de ani mai de-vreme.

Ludovic Napoleon, viitorul imparat Napoleon III,traise mai mult in Anglia, la Londra, §i admira lu-crarile mari §i parcurile engleze. El a conceput,inainte de 1852, ideia transformarilor pe scare marea Parisului, §1 a cautat omul, care, cu sprijiuul per-manent al Capului Statului, sa realizeze acele pla-nuri. A gasit pe Haussmann care avea indrazneala§1 incapktinarea necesara spre a reu§i.

Haussmann la randul lui a avut excelenti cola-

www.dacoromanica.ro

1318

boratori in inginerii Alphand §i Belgrand, apoi inDeschamps, Gabriel, Hittorf. Haussmann lucra me-reu cu imp5ratul, ceeace ii da o mare autoritate, iarel i§i cuno§tea colaboratorii §i §tia s5 le dea de lu-cru.

Profetia lui Voltaire se realiza.Importanta lucr5rilor lui Napoleon III, lucrari

de adev5rat5 therapeutic5 urban5, sunt r5mase §1astAzi cu atat mai importante, cu cat Parisul a pas-trat in genere aspectul lui interior ca eel de la fi-nele epocei lui Haussmann. Parizienii singuri de-fineau §i unii mai privesc inc aglomeratia pari-zian5: «Un splendid juvaer intr'un scrin s5r5c5cios«§i p5r5sit>>. A trebuit sa treae5 peste o jrunkatede secol ca lumea intreag5 s'a." fac5 dreptate memo-riei lui Haussmann, s5 nu mai pun5 in paralela«les contes fantastiques d'Hoffmann. cu «les corn-«ptes fantastiques d'Haussmann>>.

Planul lui Napoleon III §i realiz5rile lui Haus-mann an cuprins: creiarea de noi artere de comu-nicatie cat mai largi, pentru legarea ga.rilor; asa-narea unor cartiere §i crearea unor perspective; ca-teva spatii libere, piste Si parcuri (ca Monceau §1cel de la Vincennes); o extensiune spre Bois deBoulogne de care s'a interesat in deosebi Napo-leon i), cu cateva incomunari, (adic5 a celor 400.000locuitori din afara Parisului de pe la 1859, caci nuera admisibil ca Parisul sa* aiba o parte central5 ad-ministrat5 unitar §i ferrn, §i alta exterioar5, Ora-sit5. nesupraveghiata); infine, amenajarea halelor

aste umbrele, cum cerea Napoleon III) §1 noi a-limentari cu ap5 suficient5 suhteran5, nu de Sena(lucrarile lui Belgrand). Toate aceste lucr5ri se

1) egUrbanismul, pe Mairunie 1934, pag. 232.

www.dacoromanica.ro

1319

bazau pe operatiuni financiare, zise <<cheltueli pro-iluctive>>. «Sa imprumutam, sa cheltuim, ca sa fa-«cem din Paris un ora§ de marmora, strainul va-«veni §i va plati>> zicea Haussmann. Socotelile aufost gre§ite pentru epoca operatiei, dar nu §i pentruun viitor mai departat; insa desigur ca nu se potri-ve§te, nici chiar pentru viitor, la toate ora§ele glo-bului. Cateva cuvinte acum, numai asupra tailor decomunicatie si asupra metodelor de actiune finan-ciara.

Rea Uzi-wile pentru circulacie. Para a repeta cla-sarea si enumerarea noilor artere de comunicatie e-xtcutate de Haussmann (U. G. pag. 146-147)de altfel aceste artere se pot examina Si din fig. 872,trebuie arkat ca Napoleon III punea mult mai marepret pe lucrarile necesare circulatiei deck pe celede estetica, dar §i acele lucrari de circulatie se con-cepeau intelm spirit prea geometric, de simetriein sclavia iiniei drepte, <<pentru estetica simplistaa perspectivei ineluctabile>>. Multe dintre aceste nottai sere ;au pentru <<combaterea mizeriei §i revolu-tiei>>; ele erau <<cai strategice, strapungand focarele<<de epidemie, centrele de rascoale, caci ele pe langa«aer, puteau aduce §i armata, §i legau. §i guvernul«cu cazarmile>>.

Luerarile Te executau repede, §i de aceia mai alesriclicau §1 protestari puternice, an adus marl du§-Tnanii lui Haussmann, in cat mereu se anunrapublic (lisp aria lui. Imparatul a trebuit sa inainte-ze pe Haussmann ca Ministru al Parisului, spre a-i4a mai multa libertate de actiune. Totu§i, 'Ana' la

Haussmann a fost revocat, dupa 17 ani de.conducere, din cauza atacurilor politice pe motivefinanciare §i din cauza conjuncturilor politice. Dar

urma,

www.dacoromanica.ro

1320

mai ales a fost urat tocmai din cauza indrasneleisale, care de fapt a format marea lui calitate de rea-lizator.

Am mai mentionat ca §i din punct de vedere pururbanistic lucrarile dui Haussmann sunt Inca asprucriticate de unii, care le gasesc marl defeete, prin.predominarea in conceptie a interesului politie-nese, sau prin lipsa de estetica (Souza), sau prinabuzul liniei drepte (Morizet). Se da ca exemplachiar cuvintele lui Haussmann, relative la actualutbulevard Voltaire (fost Bd. Prince Eugene) «..ras-«punde evident la nevoia militara. El taie cu o tale«dreapta de vedere libera, proprie tirului artileriei.«cel mai periculos focar de insurectie>>.

Chiar bulevardul Sebastopol a fost urmarit maimutt pentru asanarea de politie, de cat de igiena c-dilitara, sau de acces la gars.

Cu tot imensul serviciu pe care arterele lui Haus-smann it fac astazi Parisului, trebue sa recunoa§tem

deseori sistemul sau, cu noduri numeroase decirculatie, aduce in schimb multe greutati §i mic§o-reaza enorm capacitatea circulatorie a acelor artereEtta de largimea lor.

Mara de aceasta extensiunea data Parisului deHaussmann nu a dat rezultatele cautate, din cauzaca numai anexaride, fara alte masuri urbanistice,din cele care au fost aplicate aiurea abia dupa 40-50 ani §i chiar mai tarziu, nu puteau da rezultate.De if s'a adus chiar in acele timpuri o criticsjustificata in aceasta privinta: «anexarea suburba-«nelor va face necesara creatia altora. dincolo de«noua delimitare»,... caci «nevoia va impinge pe«sarac, iar caile ferate vor muta industriile mai de-«parte>>.

c5,

i

www.dacoromanica.ro

....

1

<ft....7'

,,,,,t7A.---,---/,.- ! ----z,,--.

,.....):\,

l1

--........,'

,-.?:,.-4-,-.

116,

X..,.....

i"S. t: -

N

,,,._....''..3 '

0 ,

,

v.

-----c: /-', \ /

rif

__:.......,,

\.

, ,,-- 1/41

..".oe \ ,k

.4-' .......,..-4'/

.

iv --.L...../ \-,...

;....,.......... ..-..A..,--;

* . I .,,,, /y., e .

..Z.;'7....,

, / ....,..:.:

sr : \ i ..,

-,.. ...

1,

..,A;.,./.

',.,,..::. , 4.,

...,,

'. ;

i.......

V

,,, A, ,

... ....-.,.

_..,,eit't '`-.r- 1 ;

1 i

..4..,..

..........1,...-.--,

,

. ..,

, .

.

,..

i

.I

0

.....

--".......

/,,

.

...

`,.

Fig. 872. Chile de comunicatie deschise de Haussmann in Paris.

r .

; ";7"---:...,..

'.."---..-1/

.'-',

1

/7

, .....-r---_- .......

% .

/.- \

_.,

/

.., ...,..., ' ` . -

...

:.

_,,

.

. .

/..,..

\---....

. ...\. \

''N

,

/-5'., '.7.-----.h%-,i, \,...,/. ,,, 4 , r- /

V 4.

.., ..7 :WO 'k

1 7/

-'''''k''`,..--

*...

'''.--..7..-'''''

-1 '

.

'N.'

..'

,,./.r .

i-4".

%

.

_,

11

7..-- .

\4

.,,,,t? 3 4. t .,..

.. ..: /...,..t3...A4i.\'' `1.- ',,

\ ''''R' ''7.

' ''',*

www.dacoromanica.ro

132!

Toate aceste scaderi in conceptia urbanistica a e-pocei sent iertate, din cauza amplitudinei lucrari-lor efectuate §i din cauza noutktei lor, din cauzaserviciilor ce acele lucrari aduc astazi, indiferentdata cu cheltuelile facute se putea realiza cevamult mai bun (ceeace este sigur), de ex. prin unChabrol. care a trait o epoca prea defavorabila spi-ritului §i pregatirei lui. In urbanism, cum pe dreptspume Morizet, numai realizarile conteaza.

Operaciunile financiare. Lucrarile, comandate deNapoleon §i executate de Haussmann, cereau fon-duri imense, pe care Ministrul Parisului le-a gasitIn buns parte, dar nu §i predecesorul sau Bergercare din aceasta cauza fusese revocat.

Calle de comunicatie deschise au fost clasate intrei retele, dupa cum erau sau nu subventionatede stat. subventii care intre 1852 §1 1860 abia au to-talizat 93.000.000. Cheltuelile insa la fiecare dincele trei retele au depkit prevederile, cu un total-de aproape o jumatate de miliard. Haussmann a ex-plicat deficitul din cauza e§alonarei lucrarilor iwun timp prea lung (reteaua Il -a in 10 ani); ;Totdin cauza obligatiei de a plati imediat exproprierileSi despagubirile; in fine, din cauza Unposibilitatei{le a face exproprieri totale. De fapt a contribuit 13sporul clieltuelilor §i scumpirea vietei in Paris, an-trenata tie aceste mari lucrari, caci in primul rand,scumpirea a provenit din cauza speculatiei asuprachiriilor la multele imobile de expropriat §i de da-raniat (au fost daramate 27000 case din 60.000proectate a fi daramate), apoi din cauza sumelorexagerat'e pe care juriile de expropriere le fixau.Cele 3 retele s'au urcat astfel la un cost de400.000.000. Apoi lucrarile edilitare in noile car-

www.dacoromanica.ro

1322

tiere. (caci au fost mutate in case noi cam 350.000persoane din o populatie dubla a Parisului), §i di-feritele .instalatii, au facut ca deficitul sa se urcela 700 milioane; §i data adaogam §i costul cu u-nele ethficii publice, deficitul mai spore§te iariqdeu peste 150 milioane. A§a dar cheltuelile totale in-tre 1852 Si 1869, s'au urcat la peste 2,5 miliarde,ume astronomice pentru acele timpuri, cand la ye-

nirea lui Haussmann bugetul Parisului nu ofereacle cat un excedent de 13 milioane.

Totu§i Haussmann a reu§it sa scoata multe mune,caci plusvaluta a crescut, populatia ormului a cres-cut §i ea dela 1.053.000 locuitori la 1852, la aproape1.700.000 locuitori la 1861, dupa anexiunea comu-nelor N ecine mai ales prin afluxul populatiei, a§aea in 17 ani ora§ul a putut aduce, Fara impozite noi,170 milioane franci anual, peste cheltuelile traiuluizilnic al ormului.

Dar Haussmann a scomptat §i mai multEl a jucat pe viitorul imperiului, pe continua cre:::-tere a Parisului, §i a facut uz mare de credite nele-gale, spre a evita formalititile plicticoase ale im-prurnutului.In acest stop a lucrat cu a§a zisa «Cassela lucriirilor>>, pe care a infiintat-o la 1858 pentruacordarea cle aN ansuri, si cu sistemul «Bonin-dor de(lelegatie>>, care constituia o a doua cas'a, distinctde prima, servind special ca sa aehite indemniza'rilepentru exproprieri '), sistem bazat insa pe venituriprea mici, ca cele de la vanzarea materialelor imo-

1) Acest sistem a fost imitat 5i in legislatia romans, in 1894ulterior, la Cassa Lucria-ilor Oravtlui Bucurestb, dar nu a datrezultate apreciabile fiindert administratia comunala nu s'a preo-cupat prea mult de aceastii cassis, pe care este cazul sa martu-risim nini nu a inteleso.

www.dacoromanica.ro

1323

bilelor daramate si de la terenurile reN andute. S'aabuzat de creditul Cassei, prin adevarate emisiunipeste acoperire, care s'au reNarsat apoi asupra dato-riei coinunale, deci de fapt deN enite imprumuturinelegale.

Lucrarile de descbideri de artere au fost date laCompanii, care faceau exproprierile, daramau cla-dirile, executau lucrarile edilitare §i dadeau uneoriaproape gratuit artere .ora§ului, in schinibul tere-nului camas peste largimea stradei, spre a-1 specula.Compania 'Ana o garantie, plus costul exproprie-rilor, iar «Cassa de bonuri>> ii dadea companiei inschimb bonuri negociabile; in realitate «Cassa>> de-venea debitoare companiei pe un timp de 6--8 anicu plati in anuitati cu dobanzi numai de 3%. Darcostul exproprierilor erau de fapt mai maxi (le cat

aluarile facute, §i deci de cat larsamintele in nu-merar efectuate de companii a priori; §i atunci,pentru a nu inceta lucrarile, «Cassa de bonuri>> e-mitea bonuri negociabile suplimentare fara acope-rire, adevarate polite, imprumuturi neautorizate delege.

De aci atacuri publice §i politice, care au condusla revocarea lui Haussmann.

Am dat aceste relatii spre a arata ca realizarea u-nei therapeutici urbane de mare suprafata este foar-te delicata, §i deci, cei ce proecteaza planuri waste,fara sa tie cum §i cu ce le vor executa, nu fac thera-peutica urbana, ci poate mai curand, mutilare ur-bana; in mice caz, se incarca de o raspundere carepoate fi cand-va sanctionata.

Asa dar concluzia noastra este: lucrarile haus-smanniene nu reprezinta tot ce se putea face maibun, nu stint nici lucrari a caror repetare mai poate

e.

www.dacoromanica.ro

1324

fi recomandata de urbanismul de astazi; dar suntlucrari cari, de sigur, data nu s'ar fi facut atunci.poate Parisul nu mai putea trai astazi; dar tot a§ade sigur este ca acele lucrari nu s'ar fi putut realizafara o anumita dictatura. Ace le lucrari au avut pro-fund rasunet in intreaga Juane §i fascineaza Si astazipe toti cari i§i dau seama de dificultatile invinse,pans in State le Unite, uncle autori ca Moody') (ca-re desigur se gande§te numai la partea de realizarea unei lucrari urbanistice) nume§te pe Haussmann«eel mai mare urbanist al tuturor itimpurilor>>G. pag. 145).

Epoca acanthi insa a schimbat, prin noile inx entiisi prin noile cercetari urbanistice, mult metodeletherapeuticei urbane pentru circulatie fats de celedin timpul lui Haussmann, cu toate ca, pe ici pecob). cei care nu pot de cat imita lucrarile vechi.continua a urina tale quale driunurile batute.

Rapiditatea tailor ferate, automobilul, §1 chiaravionul §i radio, ca mijloace de comunicatie, apoifelul executiei tailor de comunicatie, ca progresetecnice, iar scum in urma evolutia re\ olutionara e-conomica §i poate §1 cea politics, cer metode not intherapeutics de interes economic §i de circulatie inora§. Von] examina mai departe §i aceste metode.

d) Evolutia urbanotherapiei de interes igienic.Interesul igienic social abia a fost cautat, §i poate

nici conceput, in lucrarile de urhanotherapieteres politico-social ale epocei antichitatei, cu toateca Aristot, pe la 334 i. Cr. la Athena, in culegerealui, care cuprindea 158 de coduri municipale, a a-ratat importanta igienei (soare, anturi, apa) pen-

11 Ir. Moody: What of the City?>.

(I.

(1 in-

.

www.dacoromanica.ro

1325

tru aglomeratiuni, ca §i Vitruvius pe la 15 i. Cr.,care repeta acele idei. Pe la 1663 se lupta contraciurnei la Londra dandu-se foc cladirilor contami-nate. Tarziu, in sec. XIX, s'a pus temelia admaratei§ti'inte a igienei, §i tot in a doua iumatate a sec. XIX§i in sec. XX s'au intreprins adevaratele lucrari ur-banistice de interes igienic §1 s'au pus bazele uneiIegislatii de igiemi urbanisticii.

Specializarea cartierelor, operatie propusa si inantichitate (la cirnitire, industrii) §1 chiar lucrarilemoderne din timpul Iui Haussmann, nu se pot classcategoric ca o therapeutics de interes igienic.

Urbanotherapia de interes igienic este opera cucare se poate mandri democratia sec. XX. Aceastaurbanotherapie insa trebue inteleasa numai ca in-teres de igienii sociaUi, adica numai ca lucrari caresa foloseasca masselor populare. Nu trehuesc lute-lese ca atare numai lucrarile zise edilitare, precumaducerea apei, executarea de canalizari pentru scur-gere, pavaje, etc. Trebuesc considerate ca lucraride urbanotherapie igienica lucrarile de asanare acartierelor prin asanarea locuintelor in massa; a-cele de organizarea extinderei ora§ului dupa cerin-tele igienei urbanistice; acele de asigurarea locuin-teh)r igienice pentru clasele muncitoare: acele pen-tru educatia fizica si morals a poporului orksenesc;t--ele pentru alimentarea trupului in mod igienic;intr'un euv5nt lucrarile care transformau o aglo-meratiune existents dupa principiile desvoltate denot in Urbanistica Genera la la capitolul igienei ur-I)anistice.

Toti urbanistii moderni pun acest fel de thera-peutica urbana in fruntea oricaror alte preocupari-urbanistice. Este adevarat ca astfel de lucrari sent

www.dacoromanica.ro

1326

§1 cele mai aride, uneori poate §i cele mai putin stra-lucitoare, cele mai putin zgomotoase, dar sunt §icele mai nobile, fiind cele mai umanitare; sunt §icele care clau efectele cele mai rodnice, de§i adeseanu imediat. Acolo unde poporul este con§tient .§iunde conducatorii asemenea, unde exista dragoste§i pricepere, urbanistica moderns se manifests incea mai larga masura prin lucrarile de therapeuticaurbana §i rurala de ordin igienic.

Therapeutica de ordin igienic fiind de data re-centa, evolutia ei este redusa. De la lucrari cu totullocale, precum o casa insalubra daramata, un blocde cladiri sau o alts locuinta, zisa «populara» cla-dite ici §i colo pe suprafata ora§ului cu oarecaresprijin al statului, on al comunitatei in general, (lu-crari care nu influenteaza mai de iu.e faciesul ora-§ului §i nici starea populatiei), s'a trecut la trans-formari §i reconstructii de cartiere intregi pentrusalubrizarea Tor. Iar in Anglia s'a 'trecut la concep-tia extinderei ora§elor prin orase-gradini dupa prin-cipiile lui Ebenezer Howard (U. G. pag. 755).

S'a ajuns la corn ingerea ca sa nu se mai executelucrari de therapeutica a circulatiei fara a fi in a-cela§ timp lucrari de therapeutica higienica. Nu semai lava libera exploatarea terenului urban, faraasigurarea spatiului Tiber necesar, nra ameliorareaigienica a locuintei §i a blocului. S'a recurs la legipentru crearea unor cartiere populare cu locuintein massa, §i pentru introdueerea zonelor non aedi-ficandi, s'a regulamentat §i aplicat sever chiar ma-suri pentru compunerea locuintei.

Vom examina separat metoda ce propunem pen-tru therapeutica de interes igienico-social in timpu-rile noastre, dand §i cateva exemple.

www.dacoromanica.ro

1327

Clasificarea aplicatiundor urbantherapiei modernecuprinde cazuri destul de numeroase. Legiuirileurbanistice din unele state chiar precizeaza par-te din aceste cazuri, precum: oraple importante §iN echi (adaptarea la noua viata) ; orarle istorice saude interes arheologiC; orarle care crest repede capopulatie (de ex. orarle de tranzit, ca cele a§ezatepe drumuri mari de circulatie, ca porturile, on no-durile de tale ferata; unele ora§e industriale mi-niere etc,); ora§ele a caror populatie cre§te mult,dar periodic (statiunile climaterice, balneare, esti-vale, etc.) ; oraele dezvoltate dezordonat §i insalu-bru, etc.

Therapeutica fiecaruia din aceste cazuri este di-ferita §i variaza chiar la tipurile analoage, caci tra-tamentul se schimba dupa conditiile indiNidualizatereferitoare la populatie ca stare socials (obiceiuri)

istorie; ca stare economics §i financiara,§i ca stare fizica a teritoriului, ca situatie construc-tive

De aceia problemele de therapeutics urbanisticasunt mai grele, ele reclama urbankti versati §i maiales buni cunoscatori ai istoriei urbanisticei §i con-ditiilor locale. In legatura cu aceasta chestiune re-comandam reN ederea capitolului relativ la techno-logic din Urbanistica Specials.

Cu toata aceasta varietate de cazuri exists proce-dee de urmat pentru a gasi tratamentul propriu fie-earui caz, procedee ce au mare analogie cu cele ara-tate ht tochnologie, caci se rezuma in studiul preala-bil al nevoilor prezente §i viitoare, dupa care ur-meaza fixarea, enuntarea problemelor (diagnosti-cul) Si numai in urma se ajunge la solutiuni (trata-mentul). dar studiind concomitent mijloacele de ac-

legislatie,

www.dacoromanica.ro

1328

'thine existente sau posibile de creiat. In toate acesteaplicatiuni trebue insa a avea in vedere §i cerinteleurbanismului militar actual.

51. Urbanotherapia aetuala de interes mill-tar (urbanism militar).

Desigur orarle nu sunt creiate pentru razboaie,ci razboaiele se fac de cele mai multe on pentru o-rase. Cu toate acestea am vazut ca acele orar careau prezentat vre-un interes deosebit pentru atacatorsau pentru atacat (aparare) s'au adaptat cerintelormilitare ale epocei. Am mentionat in acela§ timpca avionul in primul rand, §i apoi tunurile cu foartelungs bataie an schimbat cu totul aceste cerinte inultimul timp §i ca, cel putin aglomeratiunile de in-teres militar trebue sa suporte o urbanotherapiespecials.

chestiune prelabila ce se pune este: toate ora-§ele trebuie supuse acestei operatiuni sau numai u-nele din ele, §i care anume? Dupa aceia von exa-mina care sunt cerintele pentru o astfel de adap-tare §i la urma in cc mod §i in ce miisura s'ar putearealiza acea adaptare?

Experienta recenta ne-a aratat ca razboaiele sedue intre natiuni tot a§a de intens ca §i intre anna-te. Prin unnare va fi supus atacului intregul teri-toriu national, nu numai cel ocupat la un momentflat de o armata in pozitie de lupta. Pe de alts par.te din ce in ce mobilitatea armatelor este mai mare.grin multiplicarea §i perfectionarea atat a mijloa-celor de transport, cat §i a tailor de transport, cat§i a posibilitatilor de creiare de adaposturi, depo-zite, etc. De asemenea nu trebue sa admitem a priori.Nalabilitatea unor conventii de nonagresiune sat].

0

www.dacoromanica.ro

1329

sa ne arzam in ipoteza unei not evolutii a artei mi-litare care ar face inutile atacnrile sau apararile a-rum cunoscute.

In consecinta nu am putea afirma ca anuinitecentre de popnlatie nu ar avea nevoie de o urbano-therapie militara. Este o chestiune numai de pro-portie, proportie care este functiune de densitatea§i numarul populatiei, §i mai ales de importantacentrului urban din punet de vedere strategic §i tac-tic. Aceasta observatie decurge de acolo ca, on reatac costa foarte mult, atat ca material, cat §i ca vietiomene§ti, chiar din partea atacatorului, §i ca atareasemenea sacrificii nu se fac fara siguranta unuianumit coeficient de folosinfi.

Pe de alts parte eficacitatea apararei grin arme(avioane Si cele terestre) este variabila dupa locali-tate §1 de aceia trehuie tinut seama la stabilirea pro-portiei de therapeutics §1 de aceasta variabila.

Cateva date. 1).Sunt dirijabile (Makon) care pot face 20.000 km.

Cu o iuteala de 74 km. pe ora, sau 9000 km. cu 125-

km. pe ora §1 cu o incarcatura de 82.000 kgr.Sunt avioane care fac fara aterisare peste 10.000

km., altele care pot zbura pada la 600 km. pe ora;allele care pot transporta pana la 10.000 kgr. saupot zbura la o inahime de 13.000 m. Numarulvioanelor a fost sporit foarte mult pretutindeni.State le Unite an 2800, Franta 2500, Rusia 1950,Anglia 1850, Italia 1500; Polonia 1300, Jugoslavia940, Cehoslovacia 670.

Experienta a aratat ca cu mijloacele actuale avia-tice, apararea punctelor sensibile situate la mai pu-

1) Lt. Col. V. Roma: <<Pericolul acrian).

a-

-www.dacoromanica.ro

1330

tin dP 120 km. de front (§i deci §i de frontiers) esteo imposihilitate pentru aviatia atacatii. Prin urmares'ar putea trasa pe harta tarei o astfel de linie de in-fluents, care sa ne deinonstreze ca cea mai mareparte din ora§ele Romfiniei se gasesc in zona ceamai \ ul nerabira din acest punct de . edere. Asa darapararea acestor zone trehuie facuta de pe pamant.Am spus insa ca §i pierderile atacatorului sunt mari.In timpul razboiului mondial francezii an doborit817 aparate (ei pretind insa ca au doborit aproape4000 aparate), englezii 1629, italienii 193, america-nii 121, belgienii 77, rusii 28, germanii 2198 (de§i

Fig. 873. Aerodroniul din Ferrara (Italia) aroperit de 600 avioane.

germanii pretind ca au doborat cam 6800). Se pre-tinde ca francezii ar fi fabricat in timpul razboiuluipeste 67.000 avioane, englezii cam 50.000, germaniicam 47.600 §1 Statele Unite peste 11.000. In fig. 873se vede aerodromul de la Ferrara (Italia) acoperitde peste 600 avioane gata sa se ina4e.

Unele avioane costa milioane §i zeci de milioanewww.dacoromanica.ro

1331

de lei; dirijabilele pot costa de sute de on mai mult.Apoi §i bombele §i diversele proectile sunt foartescumpe, a§a Ca un atacator con§tient §i priceput nurisipe§te materialul a§a de stump fara reala uti-litate. Caci trebue tinut seams ca §i apararea aremijloace active §i pasive contra atacurilor aeriene.kctive, precuin artileria antiaeriana, care s'a per-feetionat pans acolo incat un avion poate fi doboritdin 10 loN ituri, iar unele tunuri automate ameIi-cane trap pans la 25 los ituri pe minut; sau mitra-lierele antiaeriene cu 450 trageri pe minut §i bataieerticala pans la 1500 in. Alte mijloace sunt pasive,

prccum baloanele de protectie, care sustin un felde plasa de paiajen in care sa se incurce ioanele.pans la o inaltime de 3500 M. sau camuflajul prinnori de fum (de ex. cloruri, care formeaza nori o-paci nevatamatori) la inaltime de 25-200 m.In cateva minute se poate acoperi tin ora§ mareprin ajutorul avioanelor generatoare de fum. Cos-tul unui camuflaj pe 1 km. p. timp de 15 minuteeste de 16.000 lei, dar sistemul e foarte eficace.

Prin urmare atacatul avand §i el destule re-surse nu va fi lovit de cat in adevar la objectiveunde pagubele cauzate pot fi foarte mari, caci §iriscurile §1 costul atacului sunt destul de mari.

0 consecinta logics la cele mai sus ar5tate, ca§1 din experienta istorica a trecutului, este aceia catransformarile din punctul de vedere al noilor nuj-loace de lupta nu sunt necesare a se face la toateaglomeratiile. Masuri cu caracter mai urgent, chiarin centrele vechi ale ora§elor stint necesare numai inorasele mari Si mai ales foarte mari Si dense, Si inacele care senese ea c'en'tre indttstriale, sau de co-manchunent militar §i de politie.

at

www.dacoromanica.ro

1332

In acela§ limp insa desigur ea este bine, este re-eomandabil ca tot ceeace se spore§te sau se realizeazIdin nou, sa corespunda noilor cerinte militareoricare centru de populatie. Vom vedea cum se poa-te obtine astfel de rezultate, adica prin ce tilerpeutica urbanistica.

In acest stop trebuie sa trecem la a doua chestiu-ne, adica sa examinam cerintele pentru o astfel de-adaptare §i ca urmare se impune sa eunoa§tem efec-tele noilor mijloace de atac.

Noile mijloace de atac, §i care mint conjugate, au di-ferite aspecte pentru studiu: tunul, aviatia, chimia-bombele, bacteriologia, care toate concurs sa pro-due.1 diferite feluri de efecte distrugkoare: sfara-

ii.eendii, otraviri, epidemii.Vom examina aceste efecte numai din punct de

vedere urbanistic, adica in deosebi efectele asupra o-ra§ului in general §i asupra cladirei in special.

Bombe le pot produce on care din efectele sus a-ratate, dar bineinteles acestea sunt specializate pen-tru fiecare efect deosebit. Tunul §i aviatia sunt apa-ratele de lansare a bombelor asupra ormelor.

Bombe le brizante produc efecte contra carora a-proape nu este de luptat. 0 bombs de 50 kgr. rui-neaza o case cu 4 etaje, una de 300 kgr. distruge maimulte case deodata ( o bomba de 50 kgr. cazuta inapa Tamisei, a infundat doua constructii vecine). 0bombs de 1000 kgr. cazuta pe un vas de razboi de20.000 tone 1-a scufundat inteo jumatate de minut.0 cladire parter slab conditionata poate fi distrusaen o bombs de 10 kgr.

Vauthieri.) a propus totu§i pentru apararea con-

1) 4Urbanismub> pe 1933 pag. 96-97.

in

www.dacoromanica.ro

1333

tra bombelor explozibile (brizante) adaposturi sub-terane §i adaposturi aeriene, bazandu-se ca un stratde 4 in. beton rezista 14 efectele bombelor de o to-ilia', care distrug pe o rdzii de 3 m. Adapostul sub-teran nu ar apara cladirea, ci numai persoanele cese refugiaza la timp acolo. Adapostul aerian prote-jeaza §i cladirea §i economise§te §i din stratul de

Fig. 874. Dispozi ii contra bombelor la

3'"_11mA

3^o.2ct

beton, data se iau masuri Si se evita «burajul» (in-caperi puternic inchise, unde ar patrunde bomba ex-plosibila). Conditiile de constructie ale acestuia sevede schematic in fig. 874. Ventilatia sa fie asi-gurata; accesul sa nu se surpe; se va ajuta rico-§eul; stalpii cladirilor sa fie de otel (osatura pu-ternica, iar cloazonarea orizontala upara mai alesin etajele superioare). Insa zidurile exterioare safie puternice, mai ales la partile joase ale eladirei(contra suflului bombelor). Se pot face protectiiale zidurilor §i ferestrelor prin un fel de scuturi

4'

c/;/.;%

I B 1=

--T

;-

- o.o8

uucliidiri.

--4.

. 0.08

www.dacoromanica.ro

1334

(percii de funii sau de saci), sau en ferestre dindiscuri de sticla montate in plumb (fig. 875).

J LFig. 875. la rliIdi i

Planurile cradirilor pot contribui la localizareapagiibelor de ex. planul in truce ar putea (la nar

Fig. 876. Di.pozit.ii in plan la adiri

tere la semihuraj, pe cand eel in Y la 120° este maibun (fig. 876).

Bombele incendiare contin materiale pirogene-tice. De ex. bombele germane zise electron de 1 kgr.din magneziu, aluminize §i zinc §i incarcate eu oxidde fer and 15 minute si dezvolta o temperatura depc. to 2000 grade; iar apa in loc sa le stinga pro-duce amestecuri explozibile cu efect §i mai distru-gator. Americanii au construit bombe incendiare cufosfor alb, §i acest material strope§te mari supra-fete producand arderi si distrugand tot ce ating, to-pind cbiar inetalele. Un kilometru patrat de ora§

Divozilii <anti-unit>

<ainiga/..>

www.dacoromanica.ro

13.35

poate fi incendiat en 2000 kgr. bombe electron. Unavion poate transporta 5000 bombe de cate 400 gr.In epoca recoltelor pot fi nor ineendiate supra-fete imense cultivate.

/4;- rtnau CQNTRAGAZELQa-mte r_

I

\ I /NAVEL L SJI ILI

Yentiiator

\.SC,

Fig. 877.

ICraTercle nvel:

sew

511

Ca mijloace de aparare nu pot fi recomandate decat a se intrebuinta in orar materiale neinflama-bile, de ex. beton armat, §i o constructie cat mai raraca sa se propage greu incendiul Si a se reduce pro-

//,'M' o// /// ///7/' AI ".1(4.1fr/ z /"/ "/7// / 1 1-1-rV2-1-..2-

-./. 7 / ow, pAMANT-VECET.IL- 4,

i.5,..:..s1:.;C-7::---11-!:!i-f-1.I'.,- ...-.ALL-...,

LAE

/ Olerto de 25c m--.//,/

%iv de omvif--1

www.dacoromanica.ro

1336

babilitatea lovirei tintei. Bombe le incendiare f-ind upare, un acoperi§ mull inclinat §i din betonarmat sau din grinzi de fier invelite in beton, esteo aparare eficace.

Bombe le toxice servesc la ceeace se nume§te ga-zarea oraplor, pentru a distruge vietuitoarele, darspre a menaja valorile materiale inanimate. Aces-tea pot fi de diferite tipuri: iritante, adica lacrimo-gene sau stranutkoare, (spre a goni vietuitoarele§i mai ales oamenii) ; sufocante (pentru atacul fa-bricilor) sau vezicante, ca yperita (cand se cauta aa nu se lasa ca fabricile atacate sa se refaca Ivor).Mai sunt §i gaze toxice generale, care in amunitadozy provoaca moartea imediata. Astfel de gaze suntoxidul de carbon, clorul, fosgenul (clor cu acid car-bonic), cloracetofenone, bromul, §. a.

Contra acestor gazari nu exists alte mijloace deaparare de cat tot adaposturi si ventilari puternicecu aer curat. In fig. 877 este indicata clar o dispo-zitie de filtru contra gazelor toxice la o cladire.

Metoda urbanotherapiei militare. S'au propus di-ferite metode, din care unele par exagerate §i impo-cibil de realizat, mai ales in centrele existente dense,cu atat mai putin realizabile in centrele unde popu-latia e mai rara §i deci mai putin sub influenta eco-nomica a marelui capital.

Unele metode pot fi aplicate numai la ora§ele noicomandate, cum s'a intamplat in Biusia Sovietica sauin Turcia (Ankara) sau chiar la extinderilc reali-zate prin executarea unor cartiere noi.

In orice caz apararea contra gazelor impune cape viitor sa se evite dezvoltarea orarlor pe fundulvailor (contrar ceeace se facea pada acum), ci sa sealeaga pantele dulci, spre o vale catre care gazele

www.dacoromanica.ro

1337

s5 se scurga usor spre terenuri nelocuite, tar stra-zile sa fie dirijate spre acea direccie.

.cite metode pot fi aplicate deseori nu numaicontra gazelor, dar si contra distrugerilor, de exem-pin masurile pentru asigurarea subterana a canali-zarilor (apa, canal, electricitate, comunicacii) prinpavaje de ex. de beton armat (nu de lemn, caci a-cesta se imbiba cu substance toxice) ; prin fractio-narea conductelor (sau asezarea for in canale inta-rite) ; prin strazi largi si mai ales introducand gra-dini de facada, pentru inlesnirea circulaciei si venti-latiei on pentru evitarea intreruperei co-municaciei prin efectul distrugerilor bombelor. sase evite strazile infundate.

Unii cer cladiri inalte (un fel de zgarie nori),altii pretind casele cu 2-4 etaje, profetizand sfar-situl zgarie norilor. Nu se vor admite construccii curegim inchis pe facade lungi, ci numai izolate si dis-tancate de cele vecine cu eel pulin inaltimea celeimai mari.

0 bombs cazuta pe un plan cu un unghi pansla 40° ricoseaza (cele aruncate de la distance marisi inaltimi mari), pe cand cele aruncate de la dis-tanca mica (inallime mica) din direccia atacului,patrund. Acesta este cazul acoperisurilor in formazise «bonnet de pretre>> (forma de ceapa). La aco-perisurile in terasa ricoseul apare la bombele lan-sate de la inalcime mica, apoi aceste forme sent mairentabile.

Dupa cate N edem. pe deoparte apararea cere caorasul sa ocupe suprafece cat mai mici (obiectivredus si aparare lesnicioasa) pe de alta parte cereo rareficare cat mai multa a cladirilor. Nu se voradmite curticele de lumina. Usile si ferestrele sa aiba

gazelor,

www.dacoromanica.ro

1338

o inchidere ermeticA, ceeace se poate ()Nine prino suprapresiune interioara cu ventilatoare.

FLANUL SI SfCTILINEA MCI ADAPCtT CONTRA GAZEL012

S1,CTIE

$1'

-__,

jS'S Ti 4,14.1_171.

POST II CUPVICE

SUGLA

Fig. 878. Adiipost subteran contra bombardamentelor, pentru 200persoane.

Autoritktile vor fi risipite in orag, nu concen-trate. Din acestea vor amine in oral numai cele

FTEL1171. '

IM

/111.1171r,

14..ac

nOt,12

.0fiLori

115

5

,

www.dacoromanica.ro

1339

comunale, uncle de judet §i cateva de stat.rile pericoloase vor fi scoase din ora§ la distantemai mari sau mai midi, dupa caz, precum fabricile,uzinele de alimentare cu apa, cazarmile, depozitele(mai bine ascunse in paduri sau executate subte-ran), aeroporturile §1 hangarele de mioane (uncletari au ascuns subteran hangarele).

Cladirile cu caracter public, care atrag aglome-ratiuni (biserici, teatre, §coli, etc.) nu Nor fi admisede cat in parcuri sau in mari piete, de uncle publi-cul sa se risipeasca repede in caz de atac. Deci ce-tatile unn ersitare concentrate, nu stint recomaada-bile.

Plantatiile sa fie 'unite, crwi ascund bater;ile deaparare, si dada se polite sa fie una circulara in ju-rul caci ingreuiaza orientarea atacatorului.

Mai sunt necesare §i alteUzinele de for §1 apa sa fie descentralizate, da-

cri se poate cladirile mari sa aiba uzini proprii. Gu-rile de apii contra incendiilor sa fie cat mai dese.Dispozitii de curatire a canalelor de vapori grei, ccar patrunde in ele pe strazile oraului de jos, sa fieluate prin \ en til a to are. Multe adaposturi §i posturede ajutor sa fie executate pe strazi. in piete §i gra-dini.

In fig. 878 (plan §i sectie) se ede dispozitiannui adapost pentru 200 persoane de construit insubsolul tmei elacliri publice. Zidurile sunt de be-ton armat §1 exteriorul protejat cu saci de nisip, earin afara alt zid mai satire. Adapostul e comparti-mentat. Aerul este aspirat dela o inaltime mare, cam1,5 milioane m. c. pe ors §i filtrat prin 25 elementecoloidale §i alte 25 elemente de carbune achy §i,in fine, alte elemente contra acidelor. Exists §i o

Clidi-

ora.:ului,dispozitii.

www.dacoromanica.ro

1340

rezerva de tuburi de oxigen, scule de sapat etc, In-trarile trebuie sa fie etanr §i se acopera cu panza,formand gas (ea la jaluzele). 0 alts perdea-cortinaeste arzata in interior, impiedicand e§irea aeruluide acolo.

tfasrazie IS/RI

//,4

Dins

r 4,

0O

4

IMPASO r "mom- #

ezermi

VR CU.912f

Tratans.

IX

LI9.steptarep

Des beacat r

dr I WV ./A7.42Ca/,rUentil.etieZilyarywrosis..

V C. -

Tratans.

ep r e

Ivbricat

iiiDe.shriiar

'Vedic110774/7122.

SCAR A:"-"I I I

3 4 sFig. 879. Post de ajutor medical.

Un post de ajutor se vede in fig. 879 §i-trebuiearzat in centrul sectorului pe care it deserve§te. Saexiste cel putiu un astfel de post pentru fiecare5000 locuitori. Postul trebue sa cuprinda: o anti-

4 Arr4

.' I' M.

4 Rir W. C.

eAr/Ar A1

..4/rya br4 c at

Asiam

ErCr

I

410

VgAA ZA4Fi

cralle

. A

gr,

i/

ri

r, .

, ,,

1 ,OeeeZ01

+

t

.0 1

Oct

www.dacoromanica.ro

Fig. 880. Centrul actual (Universitatea) al Bucuregtilor vault din avion.

.

Sy.t/J.)

./

t

°

.. pr Irt.V.P

f Ift

Ain

r..frc

41. 4') r

;.Let.

°

e e 4

t

%As°

:gi 7I AO.;

r.

'1

O

2

www.dacoromanica.ro

1342

camera de triaj, doua sali de a§teptare (una pentrualta pentru sufocati) ; doua sali de trata-

ment, doua pentru vezicati (una barbati, alta pen-tru femei), doua sali de du§uri, doua sali de imbra-care, o sala de evacuare.

In fig. 880 dam o vedere din avion a centrului o-ra§ului Bucure,ti, din care se N ede cat de putin co-respunde cerintelor urbanistice militare actuale; iarin fig. 881 o transfortuare propusa in acest stop decatre Lt. Colonel Roatii, care face tabula rasa cuproprietatile §i cladirile existente, dar ne surprindefaptul ca. daca s'a conceput ca posibila o astfel deoperatie pastrat totu§i nerationala dispozitie astrazilor existente (eel putin a celor secundare) ca-re in urbanotberapia radicala propusa nu mai re-prezintau nici tin impediment.

\Afel tie solutii nu stint realizabile oraselor e-xist .nte, ci numai unor cartiere noi, §i Inca §i a-colo in anumite conditii prielnice, economicelegislathe. In cazul acesta. o urbanotberapie ade-quata ar fi cea numitia prin duminare marginal4>>.combinata en asanarea, §i de care ne N om ocupamai jos. Urbani§tii. ingineri si arhitecti, sunt prega-titi pentru astfel de solutiuni. (idea li se pun la dis-pozitie asa dar, instrumentele necesare de ordin fi-nanciar §i legislativ.

Urbunotherapia socialaCaracterizari si grupari. Epoca in care traim are

nn pronuntat caracter de democratofilie, chiar a-tunci and forma de gm ernamant este denumitadictatura sau ascunde procedee dictatoriale, fiind-ea nici o actiune cu caracter social nu poate da re-zultate durabile daca nu este motivata de interesele

s'a

ti

52. avtualii.

www.dacoromanica.ro

Fig. 881. Transformarea rentrului (Universitatea) Bum retilor sere a core -punde cerintelor urbanismuluimilitar (dupil Lt. Col Ronal).www.dacoromanica.ro

1344

poporului. A§a dar §i manifestarile urbanotherapieivor fi in cele mai multe tari, desigur in grade di-ferite, influentate puternic de nevoile generale alepopulatiei, adica in timpul de fata, cele economice§i igienice in primul rand, §1 apoi §i cele estetice,dar in vederea educatiei corpului §i sufletului mas-selor.

Duca uneori aceste caractere ale urbanotherapieiactuale nu sunt evidentiate, aceasta nu inseamnade cat ca, acolo uncle aceasta se intampla. eN olutiaurbanotherapiei nu a ajuns Inca in faza mai inain-tata care formeaza actualmente obiectivul urbanis-ticei.

De oarece problemele economice nu variaza nu-mai de la tars la tars, sau de la regiune la regiune,ci chiar de la ora§ la ora§, Si urbanotherapia eco-nomics actuala va fi foarte diferita Si ca objective§i ca solutiuni, mai ales ca mijloacele de realizaresunt extrem de diferite, aproape ca dela individ laindivid.

In ce prive§te Ins igiena, aceasta se impuneprin un standard social minimal corespunzator pre-tentiilor de civilizatie ale unei tari in acest secol,§i anume in raport cut acelea ale celorlalte natiunicu care voe§te a pastra relatiuni §i a se compara,standard care de fapt indica gradul adevarat dedemocratie. Aceste consideratii contribuesc ca lu-crarile de urbanotherapie sa caute in epoca actualain mod constant progesul igienic al ora§ului §i saImbrace totdeauna, macar partial, aspectul igienic,

Marele respect pentru igiena in Statele Unite §1aplicatiunile practice de tot momentul ale igieneiintalnite in massele cele mai profunde ale popula-tiei, pe care oricine le poate observa in aceasta la--Fa, ne conving aceste fapte ca democratofilia este

www.dacoromanica.ro

1345

reala acolo, mai mult de cat orice alte caracterizariale unei guvernari democratice de aiurea.

De aceia urbanotherapia moderns cere ca, ince-pand cu lucrarile in interesul igienei generale, sase ajunga la progresul social economic; sa se subor-doneze acestor objective orice preocupare urbanis-tica, fie cu caracter politic, fie cu caracter estetic.Orice lucrare urbanistica data nu reliefeaza aceastagradatiune, reprezinta un abuz, fie prin mistifica-re, fie prin ignoranta. Pentru a ilustra in mod plas-tic sensul acestei idei, reproducem exemplul luiBarthelemy, membru al Institutului Frantei, carepovestes,te un dialog 1), nu prea vechi, intre un de-legat al Ministerului de Interne §i un primar al u-nei suburbane a Parisului, caruia delegatul ii cereao contributie pentru construirea unui local impor-tant de posts in acea comuna:

«Consimtiti a plati o cots parte? Bucu-«ros, raspunse primarul, cat doriti. Cei ce ma aleg,«nu sunt cei ce platesc>>. (Cei ce platesc erau co-merciantii din suburbane, singurii contribuabili im-portanti).

Urbanotherapia actuala se aplica, pe baza uneiastfel de conceptii adanc socials, dupe metode carepot fi grupate in cate-N a clase de ora§e: a) marl gifoarte marl; b) industriale, mijlocii §i mici; c) vechi§i istorice; d) statiuni balneo-climaterice on turis-tice; e) colonii agricole.

Astfel de centre au neN oie de urbanotherapii di-ferite, caci uncle din aceste crest, gi foarte repede,ca circulatie, ori ca populatie, §i suprafata ocupata(precum uncle din cele foarte man sau mari, on

1) J. Barthelemy': <<Ratachisme, divisionisme, eoordinationnis-me»? (La Vie Urbaine>>, Iulie 1934).

www.dacoromanica.ro

1346

din cele industriale) ; altele se transforms, urmando specializare (ca cele industriale, balneare, clima-terice, turistice, on colonii agricole) ; altele remise(ca cele istorice sau chiar arheologice).

Aceste grupari caracterizeaza metoda de urmat.care de fapt se distinge de cea tipica ariitata in Ur-banistica Genera la, (§i care rezulta din technologia§i histologia urbanistica) numai prin aceia ca, se dilo importanta mai mare unora din prohlemele ur-banistice. De exemplu la ora§cle maxi §i foarte mariproblemele circulatiei §i ale locuintei primeaza :la cele industriale stint cele pur economice §i de cir-culatie; la cele mijlocii §i mici cele de igiena; la ce-le balneare sau climaterice predomina problemelede igiena §i cele de estetica; la cele istorice deseoricele de circulatie, dar §1 cele artistice, etc. Vont cer-ceta separat cazurile acestor grope, cu problemelemai importante ce li se pot aplica si modal de soltt-tionare recomanclabil.

Technologia therapeuticei urbanistice. Pentru a pu-tea insa stabili gradul de importanta §i modal de so-lutionare a problemelor ce se pun, repetam ca tre-huesc studiate la inceput nevoile reale ale orasuluiconsiderat, §i numai apoi se trece la fixarea yi e-nuntarea chestiunilor de rezolvat. Iar dupa ce sestabilesc tnifloacele posibile, atilt existente cat §i decreiat, se cauta §i se determine solutiunile spre a ficoncretizate in proectul urhanistic.

Nevoile reale, de pilda pot fi stabilite dupa nor-mele generale ale technologiei urbanistice, cu careocazie recomandam din non sistemul cu <dinagittianalitice>> al lui Danger, fie pentru planul istoric,fie pentru cel sanitar, fie pentru cel economic 1).

1) R. Danger: (KCours d'Urbanisme).www.dacoromanica.ro

1347

Reproducem in fig. 882 planul sanitar pentru ora-tail Angers (Frantal la care s'a avut in edere cadate constante cre§terea populatiei. mortalitatea.

.DtlinKT10f11.$

rdkAli141AROTA 71i K....;01,1!

aCC64117144OK.WrAti fi,1.

re4riia

Fig. 882' Planul similar (dupii Danger)

nataliatea, tuberculoza, febra tifoida, starea gene-rals sanitary §i cauzele acelei stari. toate acestea incomparatie cu media pe tars on pe regiune; dinacele constante ale localitatei se trag deducciunilecu pruneri asupra utilizarei terenului, apelor,constructiilor, tailor de comunicatie §i arzarilor,S. a.

In lucrarea ce am pregatit pentru planul de a-

www.dacoromanica.ro

1348

menajare al regiunei Bueurqti1) pot fi gAsite pro-cedeuri pentru stabilirea nevoilor unei regiuni, cucare ocazie am fixat problemele principale urba-nistice, care trebuie s5 stea §i vor sta in once caz_la baza unui astfel de plan. Tot acolo and aratat §iin ce sens pot fi eisite solutiunile realizabile prinmijloacele de care se poate dispune in epoca noastr5aici.

Mijloacele de actiune urbaRotherapeutice. In-oricare din grupele sus aratate ar c5dea un ora§,stint de aplicat dou5 categorii de mijloace de actin-:ne: unele de concepcie proectivii §1 altele de reali-zare. . .

Mijloacele proective sunt : alinierile, striipun-gerile, comassiirile, politia circulatieiDe aceia vom cerceta in prealabil aceste mijloacede therapeutics urbanistic5.

Alinierile reprezint5 ameliqrarile ce se aplica laistrazile on la pietele existente care nu mai satisfaelcerintele actuale. Acest mijloc este cunoscut din'cele mai vechi tirnpuri §i eunoscut §i de on ce pro-fan. Ceeace Ins trebuie s5 cunoasc5 urbanistul es-.te ciind sa-1 aplice §i cum sa-1 aplice, tocmai ce dinnefericire prea multi cred ca. §tin, 15r5 s5 §tie.

De la inceput atragem atentia ca la o alinieretrebuie c5utat sa se rezolve cat mai bine toate pro-blemele §i anexele lor, indicate in Urbanistica Ge-nera15, gradand desigur importanita acelor proble-me dup5 caz; §i c5, o aliniere nu este necesarmenteo rectificare, ci numai o tendent5 spre rectificare,tendent5 mai mult sau mai putin accentuate, dupicaz.

1) C. Si intescu: aPentru Bucuregi. Noi studii urbanisticeo,.1932.

yi asarthrile.i

www.dacoromanica.ro

1349

Astfel, la profilul in lung ameliorarile pot preve-de ridicarea sau coborirea nivelului axului exis-tent al partei carutabile a strazei sau pietei pe u-nele portiuni, sau numai a nivelului trotoarelor.Sa se evite insa trutoarele cu trepte in sus sau injos fats de partea carutabia, caci e nepractic, nees-tetic uneori denuta §i lipsa de pricepere sau ne-glijenta in executarea lucrarilor. Pe Bd. Brkianu,din Bucure§ti, care nu e nici macar devenit istoric,se observa astfel de solutii nerecomandabile.

In ce prive§te profilul transversal, ameliorarilepot prevede largiri sau stramptari ale strazilor sauale unor portiuni din ele, sau chiar -creeri de spatiilibere, laterale sau cuprinse in traseu, precum pie-te, gradini, §. a. cum s'a procedat cu terenurile u-nor foste fortificatii.

Cand se proecteaza asemenea lucrari de amelio-rare, trebuie sa se alba in vedere mai ales situatiafinanciara a ora§ului, precum §i legile speciale aletarei, adica in Romania legea de expropriere, legeaadministratiei locale §. a. cum am aratat. Caci in o-ra§ele existente lucrarile acestea de ameliorare nuse put face fara a introduce modificari proprieta-tilor_ particulare on fara restrictii la cladirile e-xistente. Prin urmare dau namere la cheltueli mari,in deosebi la cheltueli pentru depagubirea pro-prietarilor chiar a chiria§ilor atin§i de asemenealucrari. Uneori lucrarile ;pot aduce §i venituri co-munei, prin ridicarea valorilor proprietatilor. Aces-tea in anumite conditii put fi in Romania obligate aplati comunei o parte din plusvaluta, dar numaidaca se face o expropriere partials sau se executao lucrare de imbunatatire edilitara, care folose§tein deosebi proprietkei (apa, canal, pavaj, lumina)ca o aplicare a legei finantelor locale din 1933.

Si

§i

www.dacoromanica.ro

1350

De aci rezulta ca practica ameliorarilor prin a-liniere la strazile existente din oral, adeseori nupoate corespunde decat partial principiilor teo-retice indicate in Urbanistica Genera la, a§a ca vafi rezultanta unei intregi serii de conditiuni spe-ciale locale.

Este de observat ca ameliorari importante la tra-seurile §i mai ales la profilele in lung ale strazilorsa nu se aduca de cat in caz de necesitate §i dacise poate, numai la arterele importante de circula-tie §i numai in zonele dificile pentru circulatie.Planurile prea vaste raman totdeauna neaplicate,mai ales daca orasul nu are suficiente resurse. Mo-dificarile profilului transversal, care sunt mai a-desea largiri de strazi, sunt §1 mai costisitoare, iarrealizarea for cere im timp foarte indelungat, dacanu se recurge la exproprieri deodata pe intreagastrada cum s'a procedat la Chicago (fig. 252, U. G.)Se recomanda de aceia astfel de lucrari numai incpzurile de stricta necesitate, §1 numai pentru arte-rele de circulatie importanta, adica daca pe acestestrazi trebuie sa circule si tramvaiele, sau daca lu-crarea se executa deodata. Este uneori o mare e-roare a proceda prin planuri la largirea tuturorstrazilor, cu atat mai mult la acelea din centru unuiora§ vecbi. Pe langa ca acolo largirea nu se va rea-liza poate niciodata, dar si acolo unde aceasta se vaface, cbeltuelile vor fi inteo proportie nemasuratde mare fats de avantajul practic obtinut. Totusiacestea s'au facut in Bucuresti, dar numai la stra-zile mai inguste de 12 m. fiindca, pe deoparteaegulamentul Organic» din 1832 cerea pentru a-cest ora§ strada tip de 12 m., pe de alts parte siConstitutia Ord da dreptul la exproprieri, fara Pla-ta pe aceste strazi, a unei fasii de 1,20 m. 15time,

www.dacoromanica.ro

1351

iar jurisprudenla Inaltei Curti de Casacie statuaserestriecia aceasta §i la proprietacile cladite.

Guerard nu.me§te totu§i sistemul largirilor vanda-lism: «Intre cele doua metode posibile, sa large§ti«strada sau sa mic§orezi inalcimea caselor, prima ar«conduce la vandalism, §i nici n'ar fi cea mai eco-«nomica>>. Deci dupa Guerard este mai bine sa riuse admita pe strazile inguste case inalte.

Experience suficiente in acest sens s'au fault inmulte orar §i chiar in Bucure§ti. Cu toate acesteain acest ora§ organele conducatoare nu s'au convinsInca de adevar §i cer mereu proiecte pentru not lar-giri, care dau na§tere la exproprieri pe toate strazilecentrale, unele construite cu cladiri importante §irecente.

Sunt exemple de strazi in Bucure§ti, care in tre-cut (inainte de 1914) au suferit inteun intervalscurt pans la 10 schimbari de alinieri, o calamitatemai mare de cat cel mai periculos regim seismic. Infig. 883 se vede situacia aspectului legal, dar in fondfoarte nelegala a unui plan de aliniere de pe la aceadata in Bucure§ti, sistem intrerupt cu multe eforturipe timpul 1914-1927, dar uneori reluat. De altfelde aceasta continua schimbare de alinieri sufera §1celelalte orar ale Romaniei, caci, se pare, ravna nes-tinsa de a schimba, exists aici in toate domeniile deactivitate. Rezistencele legale suet infrante §i chiarrazbunate ca ura incon§tiencei si aviditacei intere-

Dar prima condicie a eficacitacei unei therapeu-tice urbane prin mijlocul alinierei este tocmai sta-bilitatea ei. Nu se poate ameliora ceva care in esen--la are ca atribut imobilitatea, prin o continua oscila-tie; calificacia de vandalism, Guerard ar schimba-oin canibalism.

sului.

www.dacoromanica.ro

Fig, 803. Exemph; de ptodificriri continui in plauuri do aliniere din Bucure§ti, instate de 19141

tt _

. I Yri.ki ,Vonh,S. (.

ti /Y"":44.'/Zr

1).44pri :1)';')'"?1 .1' 44:..,.

. , 416'A r.D

o V. 4; .1 I,

r n _,-,----*"..-''- ,

I'n .

.:I I ' . If .. '4..,..riell" $., - I

\ \

.1.2 ....i ...,......., CX.1 ,h.., . ""

U

F O\ k 'T`.-. "*"..

4.-1 -.14. ,4J C -

z

L

www.dacoromanica.ro

1353

De aceia metoda alinierilor se intrebuintaza cucea mai mare prudenta astazi in oraele importante,uncle constructiile executate au valqri §i inaltimimad, durata de secole. Se recurge la ameliorari prinalinieri mai ales pentru unele sporiri cu totul locale,

Fig. 884. Planul de aliniere pentru Via Fontane din Genova

ca acelea ale pietelor, sau pentru obtinerea unei ve-Jeri libere necesare circulatiei la colturile strazilor.Cu totul exceptional se face apel la procedeul ali-nierei pentru largirea sau rectificarea unei strazilungi, §i aceasta numai daca nu exists resurse finan-ciare suficiente sau cand blocurile (insulele) stintArea inguste, iar 'evolutia oraelor prea ineeata.

www.dacoromanica.ro

1354

De cele mai multe on alinierea se aplica mai desla solutii locale pentru motive estetice sau de circu-la.tie, ca in fig. 884 reprezen'tand largirea de la 6 m.la 20 m. a Via Fontane din Genova pentru a trace8000 vechicule pe zi §i conserva cladiri istorice ;sau la in.dulcirea unui unghiu brusc de strada, lao serpentine incomoda, la o gatuitura §i alte cazuri

g0 to 0

Fig. 885. Combinarea lirgirilor prin alinieri cu striipungeri inLondra.

toe

asemenea. In unele cazuri, §1 destul de des, se prefe-rs combinarea alinierei pe o porciune de strada cuatrapungerea unui traseu nou, ca in fig. 885, care re-prezinta o aplicare in Londra la Holborn viaduct,sau ca in fig. 886 indicand o parte din proectul re-cent al lui Greber pentru amenajarea centrului

* I t. top n

www.dacoromanica.ro

1355

Marsiliei (aci alinierile devin uneori tot strapun-geri).

Chiar pentru artere de comunicatie adesea este depreferit a strapunge not cai largi, urm'arind directianecesarg, prin blocurile existente (de obicei pringradinile din fundurile proprietatilor) de cat a chel-tui timp gi bath mult mai multi cu largirea unor

Fig. 886. Transformarea cartierului Primiiiiei din Manilla(proect Greber)

strazi existente. Nu avem de cat sa dam ca exempleB-dele Catargi §i. Bratianu din Bucure§ti, deschiseprin blocurile de proprietkti, sau B-dele Pake Pro-topopescu, Carol, etc. care s'au deschis mult mai re-pede gi au costat relativ mult mai putin, in compa-ratie cu largirea altor artere, precum. Ca lea Victo-riei, Ca lea Mogilor, Ca lea Calara§i, etc. care nu §tiznand vor fi realizate, degi Ca lea Victoriei a avut §io lege specials de incurajare financiark, pe rang'nenumkrate planuri de aliniere-reclamk".

www.dacoromanica.ro

1356

Evident insa ca strapungerile pot fi combinate culargirile, mai ales in oraple desvoltate fara un plananterior.

Sunt necesare uneori §1 alinierile pentru stramp-tarea unor strazi exitsente, adica acolo unde acesteaau un profil neregulat §i nedefinit, sau acolo uncleele aunt excesiv de largi in raport cu traficul local,astfel ca sunt numai cauze de cheltueli prea marl cuimtretinerea lor. Atunci terenul va fi cedat pentrugradini de fatada permanente, la riverani. In fine,data proprietatile riverane sunt putin adanci, stradaeste prea larga §1 necirculata, astfel ca s'ar cogstruiin conditiuni rele loturile de pe acea strada, se poateiara§i recurge la a aliniere pentru stramptareastrazei.

Foarte adesea intervine §i desfiintarea unor straziinutile, care nu prezinta interes nici pentru circula

nici pentru utilizarea terenului, dar care s'audeschis fie din Intamplare eau arbitrar, fie grin orea inIelegere a felului cum trebuie facuta o lotiza-re. Oraele Romaniei §i chiar §i rotate streine, darBucure§tii in special, sufera de existenta a numeroa-se strazi care in'esenfa prezinta o risipa de teren dar§i o risipa de cheltueli cu execuTia §1 intrqinerea lor,§1 care ingreuiaza excesiv bugetul Comunei, contri-buind ea acest ora§ s'a nu poata progresa suficient.In fig. 887 'dam un exempla din Bazargic, unde s'auexecutat printr'o parcelare o serie de strazicam 42°/o din totalul strazilor acelui cartier; iar inintregul ora§ se gase§te ma ibine de 15°/o strazi carenu ar fi irebuit 65. is

Terenul ca*tigart pentru inchiderea acelor strazi sepoate vinde riveranilor (cum pervede legea adminis-trative) sau mai bine s'ar transforma tmeori, pe Ca-

fiinca.

inutile,

www.dacoromanica.ro

1357

lea comassarilor, in tereamri de sport, piece pentrustat,luni de trasuri, garaje publice sau chiar utilizapentru constructii publice de care °rap,' ar aveaneVoie. In practica, administratille Icomunale nu stintfavorabile unor astfel de idei din cauza dificultaTi-lor ce intalnesc cu proprietarii riverani.

PLL1111.1 MAMMAL CARTIERULUI FUNC11011ARLORAPROBAT DE CON5 TECPIlt SUPERIOR I7I 1923

Sr c.611ff7. a I.: a, 12C lbS -00.

R

Leven( fa

Fig. 887. Striizi inutile (cele haqurate) intr'un Cartier dinBazagic (Romania)

Cand intervin largirile, fie pentru mini rectifi-cari, fie pentru inlesnirea in o masura oarecare acirculgiei, se pune int 'data largirea sa sefaca numai pe o parte a strazei, §i pe care parte a-_flume, sau data e bine a se face pe ambele part,i alestrazei.

az.A 3

cc--)c-3:=E300,30c3p

gala r-c=3::3E:=1:3dF3P:3C331=I:1_3'==

,:611

www.dacoromanica.ro

1358

Unii pretind ca asemenea largiri sa se faca deambele parti ale stradei, fiindca este just ca totiproprietarii locali sa fie supu§i unor acelora§i res-trictii §i sa contribuie cu totii la largirea stradei,mai ales in cazul and sunt obligati prin lege a cedagratuit terenul (legiuita retragere de 1,20 m.) pen-tru largire. Asa ar fi data strada ar fi neconstruitape ambele parti. De fapt insa in orase largirile fa-candu-se tocmai acolo uncle strazile sunt mai circu-late, deci uncle sunt construite cu cladiri, rezulta ca.pe deoparte fixandu-se retrageri pe ambele laturiale strazei, costul se a ridica aproape la dublu prindespagubirile ce vor fi platite si pentru cladiri; pede alts parte se va intarzia mult realizarea largireifiind-ca va fi §i mai mare numarul de case ce ur-meaza a fi daramate, iar rezistenta celor interesatiin a pastra statu-quo-ante va fi mai mare, ace§tia de-.venind mai numero§i. De aceia se recurge mai desla largiri practicate pe cat se poate pe o singura par-te a strazei, Si anume pe partea unde proprietatilesunt mai putin construite, au o valoare mai micasau sunt mai adanci in raport cu fatada, prin ur-mare pe partea unde costul exproprierilor este maieftin. Asemenea este bine Ca, in conditiuni egalede cost, largirile sa se aplice pe laturea unde era.-

cats sa se alinieze prin retrageri spre a fi bintexpuse soarelui. Se mai practica largirile pe o sin-gura parte, atunci cand pe cea opusa se gasesc eta-diri istorice sau de valoare artistica (fig. 884).

Cand insa proprietatile pe ambele laturi ale stra-zei sunt mai putin adanci, atunci largirea se aplicain mod exceptional pe ambele laturi, pentru ca in-convenientul rezultat &a fie cat mai putin sensibil a-dancimei loturilor. La fel se procedeaza §i cand,

Airile

www.dacoromanica.ro

1359

pe langa largire, se urrn5re§te, la o artery impor-tant5 de circulatie, realizarea unei perspective a-numite, sau oarecare modific5ri in directiunea axu-lui str5zei. Atunci suntem fortati a impune uneoriFirgiri pe ambele laturi ale str5zei §i cu cantit5tichiar inegale §i variabile pe diversele portiuni.

Cand urm5rim sa deschidem piece sau spatii li-bere, adesea trebuie s5 recurgem la exproprieri to-tale, chiar pe «zone» adic5 pe suprafete mari din-colo de aliniamentele noi proectate. Alteori se pro-cedeaz5 concomitent la comass5ri, despre care nevom ocupa mai jos.

Odat5 cu alinierile, uneori mai trebuie s5 preve-dem, de obicei la nodurile de circulatie sau in ime-diata for apropiere, spatii libere suficiente, nece-sare pentru statiuni de tr5suri, diferite accesorii e-dilitare, etc.

In urbanohistologie am ar5tat c5 alinierile pot fiale stradei, ale cladirilor sau ale ambelor confun-date sau independente (pag. 984). Utilizarea flea-reia din aceste alinieri sau combinate intre ele, seface dupi cele sus aritate.

Alinierea numai a cl5dirilor se poate face mai cuu§urinti in cartierele noi, este de o aplicare econo-rnie5, dar nu poate fi realizate lari lege precise §if5ra planuri de detaliu.

Uneori alinierea cla'dirilor a fost consideratA ca o<<expropriere deghizat5>> §i atunci intreg-ul avantajfinanciar dispare.

Strapungerile am v5zut a an fost intrebuintatepe o scars mare la Paris de titre Haussrnann. LaChicago au fost asemenea intrebuintate str5punge-rile dela 1916 incoace (fig. 213, U. G.), iar la Mi-lano pentru artera ce duce la Gara Central5 (fig.

www.dacoromanica.ro

1360

272 U. G.). Sunt cele mai practice, dar nu pot fi in-trehniniate cu suoces de cat data exists mijloacefinanciare suficiente, spre a le executa repede. Stra-pungerile executate partial §i la intervale de timpprea indepartate, au acelea§ inconveniente, ha chiarmai marl, ca alinierile ai§nuite.

Se recurge la strapungeri in genere numai in o-ra§ele mai importante §i mai ales pentru obtinerearepede a unor artere de mare circulatie. Strapun-

Fig. 888. Proectul Humie §i Erith pentru amenajarea prin strapun-geri a cartierului Norrmalm din Stockholm.

genie pentru motive estetice reprezinta un lux cos-tisitor, spre deosebire de cele pentru circulatie, care,In anumite conditii, pot fi frumos ,Si inteligent lux.Am propus mai recent unele artere de obtinut prinstrapungeri §i la Bucurevi, de ex. artera inelara, fig.281 U. G. Proectul premiat in 1933 al lui Humie giErith pentru amenajarea cartierului Norrmalm dinStokhohn, propane asemenea mai multe strapun-

110!"7filia.""viriii aim"111! Ma 1111,11tp \

NM Wag 11111.12.,..

NEIN& Mali11111n,1111 P.110k 1111irz- pr w

fit;ai Jrwfaimin awl

NM MN I I etaNM ea

../ a;

411111

Pi !.,11W1f..

www.dacoromanica.ro

1361'

geri (fig. 888; comparata cu fig 889)'. La Kama, fu-erari multe pe scare mare, an fort realizate aseme-nea pe calea strapungeribar, ca de 'ex.. cele pentrir,calea «Imperia» (fig.. 355, U.. G.)...

Aceste exemple nu ieamna.ca sl se abuzeze de-strapungeri. De oarece eel sum recomandabile nu-mai in interesul cireulatiei, proectul for trebuie

\ v770 L_DLDris \//%';

LI;I \ moms@

Is

40E7,mixft-,4s.:, ASV

E)2."M ,8DIEffritE9OCSZ5 N/7

OltiLAR.F-65

EIV4-11r°°0 eiT51.40,

!ICfl Ct,*

Ot CI=1

*:"%

Fig. 8893. Cartierul 'Norrmalm, dim Stockholm. Wares- actual-1)i

st4.1k7th

NORA470.014.

I

se bizue pe aratirile de ra capitolut circulaPei: diinUrbanistica Generale g paragrafele relatiir.e la_ spa,-tiul fiber- stradei gi la tra-nsporturi crin.Urbanisti-ca Speciala. (par. 43 gi.47), tinand'acama dereteaumde circulatie existents,. care trebuie numalcompfec-tati §i ameNorata,, nu_ elate pnie necesar, este chiardatmator Ea tocamm suprafata unui: oral cu. tot 'fet'ullde strapungeri; in toate directii14 fans, a. ne. prect,-eupa de scopull noiro crearjuni: §i: rimcgas stra--zilor existente. propuse as inteo; retea: de. camassan. de, confluetea.

sal; IL;

41Jr-71Q

mi

ts te4lIkt'ks

at

ci

degi

www.dacoromanica.ro

1362

Deseori se recurge la strcipungeri pentru creareade .strgzi paralele descarciitoare sau uneori colec-

.A.

Fig. 890. Transformarea cartierului Sf. Gheorghe din Bucuresti, arsla 1847 (proect istoric)

ware, adic, unele iau o parte din traficul unei ar-tere importante (ca unele stfazi din fig. 281 U. G.)altele care evitii desele incruci§eri, spre a nu intre-ta'ia o artery important i de eireulalie, cci i-ar mic-§nra enorm debitul (fig. 262 §i 263 U. G. ) .

1,4+e e"..; i 441, .P:";.,:;.

'-

www.dacoromanica.ro

1363

StiAzile paralele desc'arckoare sunt Ins eficacenumai dac'a prezinta o continuitate pe lungime im-

Fig. 891. Comassitri dupii planul dela 1847 executat in cartierulSf. Gheorghe din Bucuretti.

portanti, altfel circulaIia in loc sa fie tnlesnita, de-vine §i mai incurcatg, §i mai expusi accidentelor.

A ciuta creiarea de sisteme de retele de &a de

t

411APIygrags avjgr4

(ArpsonfInNse -"'"

`1C f

r

1 L. I_ IL \

www.dacoromanica.ro

1364

comunicatie artificiale pentru a rezolvi, pe cale destrapungeri de strazi, pentru totdeauna nevoile

pentru orice sistem de transport, este celputin prezumtios §1 Iii gase§te geneza in o insufi-eienta eunoa§tere a problemelor dinamicei.

Comassarile de§i au fost propuse, dupa eate amvazut, ca mijloc necesar in urbanotherapie, Inca de-la 1667 de catre Wren, aplicarea for legala §1 meto-dica este Irma de data mult mai recenta.

In Romania gash-xi inrebuintate comassarile pen-tru prima oars in proetcele din 1847 pentru re-constructia cartierului Sf. Gheorglie din Bucure.gi,ars in acel an (fig. 173 U. G.). Proectul, indieand§i situatia.anterioara, se vede in fig. 890; iar in fig.891 se pot observa noile loturi creiate, care suntprea mid, de aceia astazi prezinta multe dezavan-tajii inteun ora§ impotrant.

Comassarea este o masura necesara §i 'din punctde vedere economic §i din cel estetic Si uneori chiarigienic, spre a se putea utiliza rational terenurilede constructie §1 strazile. Comassarile se refine u-neori la simple rectificari de limite (Grenzbereini-gung) sau ladevarate relotiz5ri care fac tabularasa cu situatia anterioara (remembratuent, Um le-gung).

Din nenorocire, principiul camassarei nu estedezvoltat prin legiuiri urbanistice in toatte§i de aceia nu poate fi aplicat in mod curent pretu-tinderi, ci numai foarte rar, pe cale de buns invo-iala.

Am aratat totu§i ca, in proecte de urbantherapiespecialistul trebuie sa gaseasca solutiuni care sa e-vile cat mai mult comassarile chiar §i reetifiearilede limite, dasa este posibil. In fig 565. U. G. amindicat un exemplu practie.

cir-culatiei ,Si

tarile,

www.dacoromanica.ro

1365

Uneori insa comasarile proprietktilor suet abso-lut necesare §i in cazul cand blocurile (insulele)cer o ameliorare a formelor on 'dimensiilor for (ale sport sau mic§ora adancimea on lungimea, asuchiar a le da forme regulate). Recurgem in acestscop fie la alinieri importante cu rectificari destrazi, fie la strapungeri de not strazi sau chiar lainchiderea unora existente. Numeroase astfe,1 de ca-zuri prevedeau planul Londrei proectat de Wren.De aceia cel plan necesita, pentru realiaarea lui,aplicarea comassarilor.

, N, % ......

Fig. 892. Cartier periferic in Bueure§ti care necesita comassari.

In fig. 892 dam o situatie nu prea veche a uneiportiumi de bloc periferic dintre str. Sebastian §1str. Broscariei din Bucure§ti, foarte potrivit spre afi pus in valoare prim o lenicioasa comassare.

Aletoda rectificarilor de halite (Grenzbereini-gungsverfahren) se intrebuinteaza mai des and,la aplicarea unor alinieri 'sau strapungeri, se nasea§a zisele «ma§ti» in felul cum se vede in fig. 893.

.1.

-4- -VNs-Ws

\\\

www.dacoromanica.ro

1366

Modificarea limitelor de proprietate §i comassi-rile prin buns invoiala sunt foarte dificil de rea-lizat in practica, de§i teoretic par foarte lesnicioase.J. Stiibben in «Durchfiihrung von Stadteerweite-«rung mit besonderer Beriicksichtigung der Eigen-«tumverhilltnissen>> explica astfel greutktile: «Une-«ori nu se gase§te nici un inputernicit pentru a trata«asupra proprietatii; altadata sunt mai multi pro-cprietari din cari unii se afla in Australia sau in«Jamaica, sau sunt mai multi mo§tenitori can se«cearta, §i altele ca acestea. Mai trebuie Inca sa se«cerceteze registrele de mutatii de proprietki, spre

Fig. 893

ca se lua §1 consimtamantul celor ce au drepturi de«hypoteca asupra proprietkilor §i cu aceasta se pot«na§te not greutati neprevazute §i. rezistente>>. Tot«Stiibben mai adaoga: «mie Imi sunt cunoscute ca-«zuri and tratativele au ducat mai mult de 10 ani,«ca la urma sa se obtina o comassare pe jumatate«multumitoare>>. De aceia Camillo Sitte a fost un i-namic declarat al acestor comassari gi cerea ca sa sestudieze pans la epuizare mijloacele de a le evita§i deci de a gasi o alts solutie avantajoasa ce ar ducela acelag rezultat urbanistic. In genere recomandasa nu se Intrebuinteze sistemul cu strazi diagonale

www.dacoromanica.ro

1367

(fig. 565, U. G.), caci ar da na§tere la soligii decomassari ca in fig. 894.

Pentru ca procedeul de comassari prin bunk in-voiala are un coeficient de folosinta a§a de mic, s'arecurs atunci la ameliorarile §i comassarile foliate,adica legiferate.

I;

1vnbehnntgo.

AMINO4.11111

8 Y

Sr

1 ,

&wal14114,4'W

cr a

nr-

.7/

11_

_turab.841/842as-

ft

A IM:1:121

'ye it ye as

If

Kauer -Aug

No

Fig. 894.

Exists doua astfel de procedee legale: a) prinlegea comassarilor §1 b) prin exproprierile pe zone.

a) Legea comassiirilor o gasim pentru prima oarsin Ziirich, la 1893, prin a§a zisele metode <<Grenz-hereinigungsverfahren>> §i «Quariierplanverfah-

AA=I

1.1 11111

-77411;;CM1), cf#VI

ail

m

3'

mowSRL

obi

ef

www.dacoromanica.ro

136S

Ten»; asemenea in Baden,, dela 1896, prinche Ortstrassen Gesetz>>, Si mai ales la Franc furt peMain, de la 1902, prin legea Adickes, numiti <<Ge-setz der Umlegung von. Grundstiicken>>.

Am aratat in. Urbanistica Genera la, la capitolallegislapei, care cari in ultimul timp au mai adoptatasemenea principii in legislatia for §i am. dart chiardetali dezvoltatoare asupra legei Vienei..

Metoda rectifica'rei limitelor se intrebuinteaza imElveTia (Zurich) cand loturile se afli pe strazi e-xistente, in cartiere construite aproape complectconsta din regulele urmaoare..

Cand loturile cad oblic L' de alinierea stradeiexistente (fig. 546, U. G.) se cauta a se corecta ho-tarele a§a ca ele sa cada perpendicular pe strada,iar daca prin aceasta modificare o parcels obtine co,fatada prea ingusta, in cat nu se mai poate construipe ea in bune conditii, atunci se ia fa§ia necesar':de la loturile vecine din dreapta sau stanga, san dimambele dar munai atat cat este necesar, farceinsa a deprecia valoarea loturilor vecine, §i se pla-te§te 'de proprietarul favorizat valoarea acelor

La fel se proeedeaza §i cu loturile c ar o adan-cime prea mica masurata de la strada, dar atuucise is facia necesara de la proprietatea din fund, a-fara de cazul ca vecinul din fund nu este dispusplati el facia de la fats, dinspre strada, pentru: a ccomassa cu proprietatea lui.

Neintelegerile se rezolva fie pe cafe administra-tiv5, fie pe tale judiciara, ca in cazurile obi§nuitede exproprier.

Metoda judiciara, adica comas'eirile pe cartiere,se aplica la terenurile rau constructibile, in scoputde a obtine loturi regulate pentru constructie. Pta-

ditadis-

Si

parti,

fa§ii..

www.dacoromanica.ro

1369

urile nde comassare pot fi propuse §i de particulari,dar autoritatea comunala poate introduce in elemodificarile ce gase§te necesare. In caz de neinte-legere, chiar un singur proprietar poate cere inter-ventia autoritktei comunale spre a intoomi planul-de comassare. Daca autoritatea a inceput proiectulde aliniere si comasare al ,cartierului, atunci poaterefuza orice autorizatie de constructie pans ce existsun astfel de plan aprobat. Prin asemenea planuripe cartiere se pot modifica limitele proprietatilor§i chiar reface cu totul lotizarea unui bloc. Gaudnoun parcelare nu restitue proprietarilor echiva-lentul vechilor proprietati, diferentele se complec-teaza in bani. Parcelele neconstructibile, adica celecu facade mici sau cele cu adancimi prea mici, potfi expropriate cu bani, plata Vtdindu-se posteriorluilrei in posesie a terenului, dadi terenul nu e par-celabil. "Executarea planului nou de comassare peteren incumba proprietarilor interesati, §1 se poateface §i de comuna data costul lucrarei a font varsatde cei ce a cerut intocmirea planului de comasarc.

In sistentul Adickes procedura este bazata tot peprincipiul juridic al utilitatei publice, dar gradinilepentru scoli de pomicultura, parcurile, pot f scoa-se din planul de comassare. Comassarea poate fi ce-ruts sau de autoritatea comunala, sau de cel putinjumatate din nurnarul proprietarilor, .data ace§tiaposeda mai mutt de jumatate din terenul de co-massat.

Strazile gi terenul pentru piece se vor lua gratuit§i anticipat din intreaga suprafata gi vor trece inposesia oraplui, dar numai partea care nu intrece300/0 din suprafata totals, plusul eventual urm'and afi plata proprietarilor. Restul terenului se divizeazi

www.dacoromanica.ro

1370

in loturi constructibile, care se impart proprietarilorin proponia suprafetelor ce au posedat anterior. Va-loarea terenului ce se cuvine proprietarului dupanoul plan trebuie sa fie cel putin egala cu cea pecare o avea anterior comassarei, caci in caz contrar,diferenta in minus se va plati in bani. In calcul vorintra en valorile for cladirile, gradinile, etc.

Sistemele acestea au urmatoarele avantaje:

impiedica construirea neeconomica, a§a ca vii-torii locuitori ai caselor vor fi feriti de locuinte im-proprii §i scumpe;

se inbunatate§te posesia fiecarui proprietar;stradele ran configurate se inlatura, obtinan-

du-se strade continue;circulatia este inlesnita inteun scurt timp, iar

construirea ora§ului progreseaza;se inmulte§te numarul parcelelor gata a pri-

mi constructii §i terenul este astfel mai putin spe-culat, deci se eftine§te locuinta.

De§i astfel de commassari sau rectificari panialede hotare sunt foarte necesare §i in orarle Roma-niei, totu§i «Legea Administratiei Locale>> §i a-ceia a Municipiului Bucure§ti din 1929, abia men-tioneaza dreptul de comassare prin planul de siste-matizare, §i nu da nici un detaliu, ceeace face co-massarea inoperanta.

In Bucure0 administratia comunala a incercatunele comassari sau rectificari la proprietatile par-ticulare §i chiar la terenuri de ale autoritatilor, prinbuns invoiala, insa aproape totdeauna fara succes.

Numai la fa§iile midi de teren din fata proprie-tatilor, pe can comuna le cedeaza pentru aplica-rea planului de aliniere ale strazilor, gasim uncle

www.dacoromanica.ro

1371

realizari de mini rectificiiri de 'Unite, dar §i in a-ceste cazuri foarte adesea nesatisfacatoare.

De aceia in starea actuala a legislatiei, suntem deparere ca este de preferit a se alege acele traseuride strazi care taie in modul cel mai avantajos limi-tele existente ale proprietaltilor, fare a fi nevoie dea se recurge la schimbari de teren intre proprieffiti.

Fig. 895. Expropriere pe zone la Bruxelles.

In Franta, din punt de vedere legislativ, comas-sarea nu se afla la un stadiu prea inaintat. Este le-giferata numai pentru comunele rurale. Pentru o-ra§e s'a legiferat numai in colonii (de ex. Maroc),unde s'a aplicat cu bune rezultate.

b) Prin exprorierile pe zone se pot realiza iara§iameliorari de loturi sau comassari avantajoase. Pro-cedeul este insa costisitor, caci comma trebuie saachiziTioneze, platind in numerar, proprietatilespre a le comassa ca sa le revinda apoi in loturiconstruibile. De aceia procedeul acesta nu se uti-lizeaza de cat la deschiderea unor artere importante

41"1, SO

offs4.4,,41

40-44//49Pi*

www.dacoromanica.ro

1372

in zonele construite, unde o4cornassare nu ear puteaface de cat prin daramarea aproape complecta aconstructiilor, cu care ocazie s'ar realiza §i o operade asanare i infnimusetare, iar din revinderea lo-turilor s'ar putea scoate eel putin cheltuelile.

ler t, reR d la

0773: "/0 71 Jr LP fp to /./ e7 93 71,

Fig. 896. Aplicarea comasalirilor prin expropriere pe zone la&usenet%

Acest sistent a fost intrebuintat in Belgia, de ex.la Bruxelles in cartierul Port de Flctndre (fig. 895§i. fig. 896 reprezinta situatia exproprierilor pe zone§i aceia dupa lotizarea prin eomassare).

La Budapesta (fig, 897), la Nertpoli (fig. 898),exproprierea pe zone a fost de asemeneain ultim-ul oral pentru. eombaterea holerei, care in1884, in cartierele insalubre a facut snarl ravagii.

In Italia, Olanda, Anglia, Japonia, asemenea estelegiferata exproprierea pe zone (paragraf. 34 U.G.). In Londra s'au asanat multe cartiere prim co-massari, dupa exproprierea pe zone, ca la HolbornViaduct (fig. 885).

utilizatii,

www.dacoromanica.ro

1373

La Bucure§ti s'a propus, printr'un plan foarteTecent, dar insuficient studiat, pentru prelungirea

Fig. 897. Exproprieri pe zone la Buclapesta.

B-dului Bratianu prin centrul comercial al ora§u-lui, ca doua fa§ii de latime constants de ea-Le 30 in.

Gtj003

uU 7 ,Vgi

9 \ go 0,44 watritkqsit,*eof,99.:9 ,-;0

,,..Aiwrigt11111**4ifit446r07:4741° V;Pc

kcyt-d rn-

,3Nbe ? jn sIT q\

C, e,

. dw.f... .............. ......a.......so

Fig. 898. Exproprieri pe zone la Napoli.

pe cele (buil laturi ale blvardului, si fie expro-priate ita plus, peste o de.. 50 In. circulabil,

0

0.

.Truelloalluirr

.1,--- ."1-e4"-telill i.01111r."....1.......'

Areiiimi 11;74311*:4716, retitza_ L fatostk,..e,--,

IMIE,e,r, roitem*,t. mil. 1$0,4.1earn Tivici0 Nig_iiie als la IAhalqpw

1 r "/PO JO 6 0 20 0 /06 ZOO in

-I

,

1.

www.dacoromanica.ro

1374

spre a se aplica exproprierea pe zone, lira a se ob-serva ea proprietatile nu urincaresc acele linii idealeschematice trasate pe plan §i ignorand c5, in acestcaz, odat5 cu exproprierea pe zone, cum am aratat,trebuie studiat §i planul comass5rei §1 relotiz5rei. A-ceasta este Inca o dovada c5 lucr5rile urbanisticesunt delicate, §i nu pot fi proectate §i nici executatede diletanti. Multi nu au alte studii urbanistice decat acele pe care singuri §i le acorda prin gazete, §icred ei ca astfel pot deveni «mari urbani§ti». Siste-mul este. desigur, comercial, Jar aluta, de§i comer-ciabil5, are «curs fortat», alabil numai «in inte-rior».

Pe scurt, in directia comassarilor §i amelior5rilorloturilor este un camp larg de activitate pentru pro-gresul urbanistic al unei tari, Si e regretabil ca a-cestor chestiuni nu li se da in Romania nici pe de-parte atentia ce merits.

Asandrile intervin in principal mai totdeauna inurbantherapie, dar mai ales in ora§ele vechi, undeterenul a fost exploatat pada la refuz, unde curtileau fost desfiintate prin construirea lor, unde caselenu au mai fost intretinute, ci s'a cautat numai s5produci venituri, indiferent cum.

Prin urmare nu vom intelege prin aceste asanarilucrarile dilitare ce se execut5 in mice aglome-ratie, ci numai acele de ordin constructiv, spre a sepune locuinta in conditii igiehsee, adica sa aib5 soa-re, sa fie ventilate, s5 Vastreze un spatiu liber mi-nimal in jurul ei. Aceste conditii de asanare cores-pund, dup5 cum am vazut, §i celor de urbanothera-pie militar5.

In evolutia urbanotherapiei am mentionat incer-eari de astfel de asanari ine5 din timpul Imperiului

r

www.dacoromanica.ro

Fig. 899. Asanare in jurul catedralei Notre Dame (Paris).

re&

Fq ""\.77N Wi \Ts.`o

www.dacoromanica.ro

1376

Roman, pada la lucriirile lui Napoleon III la Paris.Una din cea mai important s'a fAcut la Paris injury catedralei Notre Dame, care era inAbu§ifa decele mai mizerabile aaposturi §i s'au creiat douipiece: o grading gi Place du Purvis (fig. 899).

Fig. 900. Mai multe familii au bug.itarule ingramadite in ace:a§,condor din Konigsberg.

De .41-linei iicoace e .aerie de Iegi in Coate tar&Au dart ,dreytuj autorifiTiloy sanitare ea, pe bazaminor .ca,xigre de ,insqlubritate sa is masuri de am-,Ware iluIPYivii Amoy astfej ,de imobile. In Ger-

e,

."t..

a.

www.dacoromanica.ro

1377

mania se duce o mare lupta contra expIoata-rei neomenoase a populniei indesate in locuinlede mizerie. In fig. 900 se vede cum intr'un coridordin Konigsberg suet amestecate bueafariiIe a 4 fa-milii ; iar in fig. 901 dormitorul unei intregi familii

Fig. 901. Doini torul tngi familii in o mansardadin Senttenberg.

din Senftenberg. De§i constitutia celor mai multecari da dreptul cbiar la expropriere pentru motivede salubritate, totu§i nu se face prea des uz de acestdrept. Inconvenicntele intalnite in practica au floutca la congresul urbanistic de la Berlin 1) din 1931

1) C. Sfintescu: Al XIII conores international de u banitnn §i a V.Iexpozitie international.] urbanistica (Berlin. 1931.).

unei i

www.dacoromanica.ro

1378

sa se ceara in mod unanim o legislatie specials pen-

Fig 902. Locum le in ,alubre in cartier relativ central din Bucureoi.

tru asanarea locuintelor, combinata cu comassarileSi cu exproprierile pe zone.

Fig. 901. Lecuinle intalare irrptoNi7ate din magazil in Bucure§ti.www.dacoromanica.ro

1379

Astfel de masuri legislative insa, nu au dat na§-tere la realizari prea importante, ci, numai in cazde ealamitati, ca la Napoli dupa 1884, ele au con-tribuit la exproprierea pe zone a unui intreg car-tier; in genere insa, mai pretutindeni actiunea s'amarginit la daramarea sporadica a unui numar

Fig. 904. Starca unui bloc din Braunschm eig, inainte de asanare: Ifoarte restrans de locuinte insalubre, cu toate eadiagramele, de ex. cea a repartitiei mortilor de tu-berculoza la Bucurepi (fig. 285 §i fig. 286 U. G.)aratau ca Intregi cartiere trebuiau asanate pe caleareconstructiei. In acest ora§ mai exists Inca foarte

www.dacoromanica.ro

1380

multe locuinte insalubre de felul celor din fig. 902sau fig. 903, chiar in centrul ora§ului. Ce opera deasanare ar fi de realizat in Bucure§ti!

Tin sistem mai economic §i mai practic de asana-re, constituind un mare progres fati de invechitele

1 ig. 905. Blocul din Bratin:chutig asonet in interior.

metode, este eel care s'a aplicat in oragul Braunsch-weig. In acest oral, cu aspect' tipic medieval, undein centru constructiile stint foarte inghesuite, Inca-perile au fost subdivizate, iar suprapopularea gipromiscuitatea fara aeratie gi lumina, a devenit ini-maginabila (fig. 904). Procedeul de asanare, numit

C

www.dacoromanica.ro

1381

§i al luminiirei marginate, are is haza rilrirea lo-euintelor pe blocuri, §i anume pastrand cladirilemunai cele din spre stracla §i daramand pe cele dininterior, spre a spori curtile §i a le aerisi (fig. 905).

Fig. 906. Strada ingusta intr'un canner insalubru din NeisseNG ci mania

Este insa foarte adevarat ca uneori nu se poate faceasanare fora largirea strazei. Fig. 906 este edifica-toare, reprezinta o stradil din Neisse.

Sistmul de asanare din Braunschweig a fostdoptat liotarat din 1926 de ormul Kassel, uncle mu-ricipalitatea a proectat asanarea cartierului central,ca in fig. 907, transformand starea actuala ce sevette in fig. 908. chilli- artere not de cireulatie se des-

:1-

§i

www.dacoromanica.ro

1382

chid prin aceasta metoda, precum cea indicata culiterile DE in fig. 968. Daca interiorului blocurilorii s'ar fi dat §i ventilatii laterale, prin uncle sparturiin fronturile strazilor, aceasta metoda de asanare arfi ki cea mai economics therapeutics de urbanismmilitar, spre deosebire de cea propusa de Lt. Colo-nel Roaa la Bucurevi (fig. 881) care esteNa§a decostisitoare ca poate fi considerata utopia. AceastaMetoda a Aluminarei marginale>> cere ca regulamen-

;1:4141:1

Fig. 907. Cartier central insalubru din Kassel (Germania)starea actualg.

till de constructie sa prevada ss nu se construiasca cuinaltimea admisa spre strada, de cat pe 13 m. adan-cime a blocului, iai-de la o adaneime de 13 m. la-25m. sa fie admise numai constructiicu.parter; dincolode 25 m. nu se mai admite nici-o constructie. La Bu,etwe,ti regulamentul prescrie tocmai pe dos: maiinalt data se retrage cladirea din strada §i se Inca-rajeaza prin avantagii constructive cladirile ce- fugdincolo de 15 m. de la stracla Aceasta metoda de, a-oanare, o adevara:a therapeutics generalas ,este4i

rttp.lam' II13:Va -

OPie Jar' It:444Piettg titioAiq Pib.,

'?"4v4, 4448 ,i4:014.414.1.

cr.z.,61-1/..,,, %

1v,,...,i

,, 11; Zan stx..V PiummL 41.2.7 pu 4pieIt.mso

.-.2-4fi 110'°Iii: 111110....'la, rvik...7141,m,

A.A.Ap

(,)111rin

7.15,7 IZ7rtiti7:410'

www.dacoromanica.ro

1383

foarte economics, de oarece cladirile din interiorulblocurilor stint de o valoare cu totul redusa. La Kas-sel cladirile frontale (de la strada) ale unui bloccostae cam 22 inilioane lei, pe and cele de dari-

Fig. 908. Proectul asanarei prin metoda lumingrei marginate"a until earlier din Kassel (cel din fig. 907).

mat prin o astfel de asanare, numai 2 --;1;oane lei.Deci metoda este de 10 on mai eftina §i nu mutileazaora§ul.

Se cere pentru aplicarea acestei metode, o legespecials care sa-i asigure rapiditatea §i economia.

In Germania s'a propus o astfel de lege, care pre-vede tot felul de cazuri de asanari, §i dreptul ladespagubire numai pe baza aloarei reale locative§i a unei exploatari timane. Dupa ce comuna. asa-neaza imobilul, inscrie plusvaluta creiata,. prin o i-poteca ce nu intrece 15% din plusvaluta §i pe careproprietarul o plategte in 25 ani cu Binein %elescomma face toate cheltuelile cu restaurarea cladiriipre a siiporta dgrama'ri

4°/o.

partiale.

=31i N"-e ?5,z'<0, IkvIN-te9i,1.4

www.dacoromanica.ro

1384

Po li(ja circulatiei. Cand ne-am ocupat de pro-blemele circulatiei in Urbanfstica Genera la, am sea;ruit la paragr. 24 §i asupra politiei circulatiei; ca la

problems generals urbanistica. Am aratat cu aceaocazie campul de actiune a politiei circulatiei, indeosebi atunci cand apare congestiunea tailor de co-municatie, §1 deci and apare necesar un control alcirculatiei. De asta data vom da cateva relatiuni asu-pra utilizarei politiei circulatiei ca mijloc therapeu-Tic de ameliorare §i de adaptare a unui ora§ la a.ioua situatie.

0 politic a circulatiei trebuie sa studieze in prealabil din punctul de vedere al functioniirei: inten-sitatea circulatiei, ansamblul felul circu-

situatia liberei circulatii sau a circulatiei or-donate, directiile de circulatie. posibilitatile de ve-dere libera in circulatie, iuteala de circulatie; iardin punctul de vedere al construcciei: orizontul devedere, pareursul vehiculelor, adaptarea instalatieila nevoi, capacitatea circulatorie a strazei.

Factorii can determina masurile politiene§ti suet,dupa Haussmann, in deosebi: unghiul de incruci-,ere, felul circulatiei (coeficientul de circulatie),coeficientul spatial de frtazare.

Studii amanuntite au aratat ca influenta cea maimare asupra solutiei de ales o are coeficientul decirculatie, pe cand ceilalti doi factori au o influentamai molt de apreciere pentru cazuri speciale defunctionare a solutiei date.

Aici se mai cuvine a ne ocupa de organizareacirculatiei prin semnalizari, §i anume mai intai deinfluenta.semnalizarilor asupra debitului circulato-sitk al strazi. Reamintim ea la histologia stra-zei (pag. 991, U. G.) am .dat formulele indicand

unei

o

www.dacoromanica.ro

1385

influenta procentuala a intreruperei circulatiei asu-pra debitului Si atragem atentia ca formula datapentru acea influenta la incetiniri din cauza obsta-Lolelor, adica:

3600n. T.X°Io 3600

v

X 100

este valabila §i pentru a arata influenta unei semna-optice sau acustice, dar sufera modificari,

dupa cum semnalizarea este dupa sistemul progre-siv sau dupa eel sincronic sau eel combinat (L.G. pag. 407).

In sistemul progresiv (coordonat) semnalele op-tice schhnba luminile (oprire, atentie, liber) la in-tervale potrivite dupa iuteala medie a vehiculelor,spre a se elimina turburarile §i deci intarzierile pro-venite la trecerea vehiculelor pe la punctul semna-lizat, ramanand astfel acestea limitate numai la celeale vehiculelor in momentul cand afluiaza la acelpunct, astfel ca debitul incrucirrei este atunci 'in-dependent de nunthrul strazilor ce se intalnescacolo. Sistemul are inconvenientul ca aceasta pro-prietate e valabila numai pentru curgeri pe un sin-gur §ir de vehicule, astfel ca sistemul nu este apli-cabil de cat in cazuri speciale. Trebuie sa se inclicepe tabele in apropierea semnalelor, care este iu_tea-la medic cu care sa se circule spre a corespundeschimbarei colorilor.

Sist.mul sincronic face ca sa se uniformizeze cir-culatia pe toate strazile, adica la un moment dat,toate semnalizatoarele indica aceia§ coloare. Amaratat ca acest sistem este mult practicat in orarlemari din Statele Unite, dar in altele s'a parasit, deex. Washington (U. G. pag. 407).

V

lizari

=

www.dacoromanica.ro

i

1386

Scopul urmarit cu acest sistein era ca sa imprimeo mi§care repede curentului de circulatie cum §1 osiguranta corespunzatoare, ceeace nu'e cazul la sis-temul progresiv (coordonat). Sistemul cere insa in-tervale mai maxi de timp intre schimbarile lumi-nilor si atunci avantajul ca debit scade. Dar data pedirectia principala circulatia c molt mai mare ca pecea transversals, atunci pentru strada principala sis-temul e avantajos, caci se reduce pentru ea la mini-mum timpul de intrerupere. De aceia mai des esteintrebuintat sistemul progresiv, care avantajeaza pepietoni.

Sistemul combinat, adica la o incruci§ere se apli-ca sistemul progresiv, dar sincronic cu acel semnalse schimba §i cateva din vecinatatea lui, adica in fe-lul cum am propus pentru semnalul din Ca lea Vic-toriei colt cu B-dul Elisabeta din Bucurevi, §i une-le vecine tot de pe bulevard. 0 conditie de aplicareinsa este ca distanta intre incruci§erile \ ecine 3i1 fiecat mai egalizata. Sistemul e des intrebuintat la Ber-lin, uncle aproape 85% din N ell i cu I e i§i adapteazamersul en durata sincronica a grupului de semna-lizare.

Sistemul, unul sau altul, nu se adopts de catdupri incereari, fiindca . ariaza foarte mull condi-tiile de hi strada la strada.'

Din cele aratate pada aci rezulta ca, in urbano-therapia relatiN a circulatiei sunt de preferit solu-tiunile simple §i regulate in raport cu readapta. reaiutelei de circulatie, dar aceasta nu inseanma sa re-curgem la tipizari.

Metodele de inbunatatire a circulatiei constau Incanalizarea circulatiei pe altii directie (U. G. pag.395-399), stabilirea striizilor pentru tramvaie sat,

www.dacoromanica.ro

1387

trimsporturi lit coinun, masuri de interdictie,fine,. strapungeri de not strazi, en care ne-am ocu-pat.

Este de observat aci ca, atunci cand se facsau strapungeri de strazi, trebue ()data cu acesteastudiate amanuntit inbunatatirile de adus la incru-ci§eri.

Mijioacele de realizare care trebuesc examinatein urbanotherapie sunt acele juridice, financiare.administrative §i chiar politice, atat cele existents,cat si cele ce pot fi creiate, de acelea§i categorii. Esterceomandabil ea asupra celor ce pot fi creiate sa s-statueze eu anbicipacie, §i sa se ofere macar unelemasuri de realizare, pentru ea urbanistul sa nu fiepus in situatia analoaga arhitectului crania i se co-manda de iluzioni§ti planuri de castele pentru a cii-ror realizare §tiu prea bine ca nici pe departe nu anmij13acele necesare, sau care procedeaza ca cu clien-tal de o sgarcenie cu faima, pentru ca apoi sa regreteamandoi de a nu fi realizat o opera mai coreqmn-zatoare §i tie\ oilor sl mijloacelor. Caci desigur,foarte rar in Niala oraselor §i chiar a popoareloragar situniuni fa\ orabile ca acelea ale Parisulni in1852, care an ajutat opera lui Haussinann. Stintextrem de numeroase proectele urbanistice care nisimacar nu an fost puse in aplica1e, si prea ntuneroa-se cele ce au fost incepute in cliferite ora§c ale In-mei, §i apoi parasite, nu atat din cauza insufieienteilor, ci mai ales din cauza lipsei mijloacelor de infap-tuire fie juridce, fie finaneiare, fie administrative. Anesocot aceste realitati in mod con§tient desigur caeste condamnabil; a le ignora este tot atat de trixtpentru soarta unni ora§.

Am aratat, la capitolul legislatiei in Urbanistica

,i ;fl

largiti

www.dacoromanica.ro

1388

Genera hi, in ce consul mijloacele juridice §i care eb-te stadiul acelor mijloace in diferite tari civilizate;§1 ca, la baza acelor mijloace sta ideia dreptului deproprietate ca functie socials. Nu trebuie insa con-fundata ideia de functie socials cu ideia de elimi-nare a despagubirilcr, caci atunci ar trebui sa ras-turniim toata educatia civica a societatei gen euro-pean acrual, care intelege Ca colectivitatea pentru atrai trebuie sa ajute individul, iar nu sa-1 distruga;care ini.elege ca un sacrificiu mai u§or poate fiportat 1e o colectivitate, prin repartizarea lui. declit dacA este restrans pe seama catorva indivizi. Pede alts parte colerthitatea are toate mijloacele saopreasca pe indh id a se pune in calea intereselorcolecthe sau sa profite in mod nejustificat de ur-genta acelor interese. De aceia in fiirile chilizatebine organizate se pune multi cumpiitare in aplica-ra principiului de recuperare a plusralutei de r'iitrecolectivitate, sau a principiului de restrietie la drep-tul de proprietate. Caci acolo unde se aplica plus-valuta. aceasta nu se va percepe de cat in parte §i inmonientul cand se rea:izeazi de proprietar; dar maiales este foarte detailat regulamentata procedua,care nu lass campul liher arbitrariului. Iar in tardeunde s'a introdus restrictia pliitei indemnizatiei ex-proprierei. all fel (le cat prealabilli, cazurile sunt clarprecizate in lege §1 in nici un caz posesia nu este

inainte de plata integral(7 §i justa a dauneistabilite RI fie efectuatil, restrictia existand numaipe un anumit termen, pentru anumite folosinte, dar§i cu. anumite sanctiuni pentru autoritatea care nurespectii termenul fixat de lege.

Dupa ate vedem conceptia juridica a urbano-tlierapiei actuale este reciprocitatea, singurul ra-

id-

ridicatii

www.dacoromanica.ro

1389

port care respect dreptatea, deei armonia ci progresul.

Mijloacele financiare trebuesc stahilite prin pro-SCHIELE CNELTLIITE IDErTML1 EXPQOPPEP1

FATE DC CHELTLIELILE Tlfl L.E ALE 01:1111WUJI QEPAPTTLCVIE scan

riscurfrt DC ritazeot

zz,Will 4895 SOO 1905

Weal

120.,

5- 21: I= 5. IQ I45 ZS 112 612

4910 1913 1915

otPA a4zsct4

14CEZDGpl .,1 oVa Cx,o,

0,...17,00r try

R.R44^.Mg:an 1 z-,21 z .4112. 045, au 22::

anft sio 1920 1921 1922 923 1921* 1925 1926 1927

Fig. 909.

Brame care sa fie respectate prin bugetele ordinaresau macar cele extraordinare. Aceste programe fi-nanciare sa fie proportionate cu lucrarile de preva-

.

r- 11112-

5,;33:

124. IR

,

,

2 '351171077- r

5 .46

r)

I'

I.

1111151,.

77.5

MN

err, wane

67.5

.517: 341f.

o

www.dacoromanica.ro

1390

zut in planul urbanistic §i cu timpul lui de reali-zare. Am Nana ce efort a facut Parisul §i Frantaspre a realiza proectul lui Napoleon III. Este inad-misibil, de exemplu, ca un ora§ Ca fitecurqti, enatiltea probleme urbanistice nesolutionate sa sacri-fice in time def?-ani, adica intre 1910 §i 1927 numnio medie de 3010 din 1 eniturile sale bugetare, §i cain anul de maximum de sacrificiu, acel procent sanu intreaca 5%; pe cand in anul 1895, cand Taraavea mull riiai putine pretentii §i acest ora§ aveamult mai putine nevoi urbanistice, acest procent alsacrificiilor s'a in 33°/o din venituri (a se ve-dea diagramele din fig. 909). In astfel de cazuri iitrebuie desigur mult curaj cuiva ca sa condamnechiar proiectul eel mai timid, eel mai economic, eelmai ponderat de therapeutics urbana, data cei themati a-1 infaptui nu se gandesc serios, sau nu giisesemijloacele serioase de realizare. Urbanistul nu cu-noa§te magii ca sa puna in actiune oamenii! Un anu-mit plan cere un anumit fel de aplicare, §i dataaceasta conditie nu e indeplinita, nu este de vinaproectatorul. De aceia in tecnica este o regula preacunoscuta, aceia ca proectantul sa fie §i exeeutoruldeilor lui. Dar din nenorocire aceasta regula nu es-te destul de cunoscuta, §i mai ales nu este aplicatacbiar cand se cunoa§te. Si tocmai aici sta cheia mij-]oacelor administrative, caci acestea sunt cele de e-Necutie, uncle conditiile de unitate, competenta, e-nergie, continuitate, con§tiinciozitate sunt esentiale.Nu cu oricine §i oriemu se pot indeplini aceste con-

dupa cum mierea nu poate fi facuta de miceinsecta. Dar eati nu se in§eala bland viespea dreptalbina §1 parafina drept tears? In urbanism insa,din nenorocire, nu eel ce se inseala §i plate§te.

ridicit

i-

ditii,

www.dacoromanica.ro

1391

Mijloacele politice stint acele ce asigura continui-tatea lucrarilor prin sprijinul guvernelor care sesuccedeaza h operile de interes social §1De aceia credem ca oamenii politici sunt datori satiinsu§easca cuno§tintele urbanistice spre a putea, cacunoscatori, sa cada de acord asupra unui programurbanistic de valoare reala, adica in adevar de utili-tate sociala §i executabil.

53. Aplieatiuni freevente ale urbanotherapiei.

Ca aplicatiuni frecvente ale urbanotherapiei vomexamina cazurile ce se prezinta adesea in Romania§i chiar in alte tars, precum: a) amenajarea

balneare, climaterice sau sportive si chiarheologice; b) planurile de amenajare a ora§clormij/ocii ..Si c) planurile de amenajare a ona§e-lor vechi §i istorice, in deosebi pentru cartierele is-torice; d) amenajarea satelor sau coloniiilor agri-cole suburbane, in fine e) planurile de amenajareale oraFlor magi yi locale marl.

Desigur ne vom margini nurnai la indicaliuni ge-nerale asupra inetodei care caracterizeaza aceste ca-zuri speciale.

a) .Amenajarea localitAtilar balneare, climaterice,sportive, etc. Astfel de localitati pot prezenta o marevariatiune. Unele pot fi pur balneare, altele hidro-minerale; pot fi climaterice numai de agrement saupot fi climaterice estivale, allele hivernale; altelepot fi de agrement pentru pitorescul for §i altele potprezenta interes din pullet de N e dere arheologic sauartistic.

(aracteristica comuna a acestor localitaIi este caan o mare Nariatie in nuinarul populatiei la un mo-

national.

ar-

inici;

locali-

www.dacoromanica.ro

1392

merit dat, si anume variatii periodice; apoi, popu-latia flotanta este in genere bine situate, deci en pre-tentiuni mai accentuate din punt de vedere estetie§i igienic.

Legca franceza pentru amenajarea ora§elor, din1-1 Martie 1919, impune alcatuirea planurilor de a-menajare pentru toate astfel de aglomeratiuni.

In Romania, prevederile legate de ordin «balneo-elimateric» extrase din legea de organizare a Minis-terului Siin'dtiltei Pub lice din 23 Martie 1926, §1 dinregulamentul institutiilor bidro-minerale §1 clima-terice, ca aplicare la legea minelor, cuprind catevaprescriptii relative la planurile de sistematizare aunor asemenea statiuni.

Astfel art. 27 alias. 3 din prima lege mentionata,gaoim ca prevede un birou tecnic care sa se ocupe

en cadastrul, en planurile de situatie §1 cu cele de«sistematizare ale statiunilor statulni §i ale statiuni-«lor particulare, en terenurile balneo-climaterice ale«statului §i en cele declarate de utilitate publica, ca<iind de interes deosebit pentru sanatatea publica,«en amenajerile §i lucrarile in statiuni>>. Apoi la art.100 (76) ultimul aliniat: ...«sunt de asemeneato .7zate a lotiza §i Ninde in aceleasi conditiuni te-

«renurile for din statiuni duple un plan aprobat de«Wnistertil Sanatatei Si Ocrotirilor Sociale, in ra,«port cu planul general de sistematizare al sta-qiunei»...

«Terenurile necesare pentru parcuri §i instalatii«de utilitate publica, balneara on elimaterica vor«putea ji expropriate in folosul comunelor en sta-

Iar in regulamentul sus znentionat se prescrie laart. 9:

an-

etitmi%..

www.dacoromanica.ro

1393

aentru ca o instituOune sa poata fi declarata cagiiciind parte din clasa statiunilor balneare on cli-materice solicitatorii vor prezenta urmatoarele«acte:

a) Numele, domiciliul, profesia §i nationalitateacsolicitatorilor cari vor prezenta actele de pro-«prietate;

«b) Un plan de situatie a statinnei proectate, en«cote de nivel;

«c) Un plan de sistematizare, cu aplicarea pro-ogramului de organizare asupra planului de situa-«tie, cuprinzand infrumusetarea staliunei §i edilita-«tea (drumuri, trotoare, canaluri, apa potabil5,<cmina, etc.; iar la art. 12 alin. b gasim ca se cere:

«Un plan de protectie a padurilor, necesar pentru«punerea in valoare a statiunei, pentru care, dupa«aprobarea lui de Ministerul Sanatalei, se va inter-«veni la Ministerul Domeniilor ca aiba in ve«dere la decizia sa asupra amenajerei acelor paduri,«conform art. 69 din legea sanitary (art. 92 din le-«gea de la 23 Martie 1926).

Din cele de mai sus rezulta, din punct de vedereurbanistic, ca pentru statiunile balneo-climatericese prescriu: 1) planuri de sistematizare; 2) dreptulde expropriere pentru parcuri, etc. 3) o servituteasupra padurilor §i plantatiilor.

Am aratat insa dela inceput, ca nu numai statiu-nile balneo-climaterice intra in aceasta clasa §i deciau nevoie de planuri urbanistice, dar §i cele pitore§-ti ,arheologice, sportive, etc. §i deci legea romaneas-ci trebuia sa fie complectata. In adevar in art. 115din legea organizArei administratiei locale din 1929se introduc §i areste cazuri in eel general, prin.tre care se cere obligatoriu intocmirea planului desistematizare in 10 ani.

lu-

sa-1

www.dacoromanica.ro

1394

Aceasta lege da §1 mai putine indicatiuni urlia-nistice decat cele ce erau indicate asupra planurilorde amenajare pentru astfel de localitati, s'ar puteachiar crede ca anuleaza unele din dispozitiile ante-rioare stabilite prin legile sus aratate.

Toate aceste statiuni au urmatoarele puncte co-mune, in ce prive§te conditiile pe care recomandamsa le indeplinineasca planui for de amenajare:

a) Sa caute a inmulti cat mai mutt plantatiunile(arbori) atat in interiorul statiunei, cat §i pe o zonecat mai intense (cel putin cat se vede cu °chin') injurul statiunei. Prin urmare sa se aplice larg semi-tutea plantatiunilor, mai ales pe ni§te zone de pro-tectie a izvoarelor (la statiunile hidrominerale).

In parcuri se vor prevede terenuri pentru golf,tenis, rugby §1 foot -gal, calarie, tir de porumbei,pescuit, stranduri §i basine de innot, etc.

b) Sa exclude aproape complect industriile dinlocalitate pastrand numai pe cele strict necesarefunctionarei statiunei.

c) Sa dea cea mai mare atentiune obiectiN elorestetice §i sa indite solutiuni.

d) Sa dea o deosebita importanta lucrarilor edi-litare (sanitare) chiar data ar trebui facute sacri-ficii importante.

e) Planul sa prevada formarea unui «centru deexploatare» prin analogie cu «central civic>> dinplanurile altor feluri de aglomeratiuni.

f) sa evite a dezvolta statiunea in rnijlocul sauin directa continuitate a aglomeratiunilor vechi exis-tents, caci aceasta de obicei strica sdlutiunea §i im-piedica o rationale dezvoltare a statiunei. Este depreterit limitarea statiunei printr'un .spatiu liter,

preferinta plantat, de eel putin. 500 m. largime,de

www.dacoromanica.ro

1395

care in special sa protejeze regiunea de lini§te siodihna, separand-o de aglomeratiunea veche §i de11 Until.

g) Constructille se xor admite in forma de vile,rasfirate prin parcuri sau gradini, iar nu construc-tii regim inchis. Uneori se va admite, ca excep-

pentru locuinte, sistemul grnpat.vor avea cel mult parter si un etaj,

exceptie facand marile hoteluri, care N or fi corn-plect izolate in parcuri mari, O. la cari numarul eta-jelor admisibile poate fi merit, insa se va impuneprin reg,ulament prezenta aseensoarelor.

i) Centrul comercial va fi restrans numai in ju-rul imediat al unei piece de aprovizionare Si numaiin acea zone se vor admite Si cladiri inchise cu par-ter §i 2 etaje eel mult. Este de preterit ca acest cen-tru, ca terenuri sa fie proprietatea intre-prinderei statiunei, iar constructiile sa prezinte unansamblu arhitectonic armonios, pentru a le eliminaspecula §i asigura abondenta.

i) Caile de comunicatie secundare se recomandaa fi proectate cu cea mai mare econornie in ce pri-ve§te suprafata strazilor; in schimb pavajele tre-buesc foarte bine executate §1 intretinute, caci altfelstatiunea ar fi compromise. In acest stop este sufi-cient sa se prevada:

. 1) C) artera large transversals de penetratie de18 on 20 m. latime §i care a porni la gars

2) Una sau doua esplanade cat mai largi, fie intruce, in T, sau dublu t etc. ornate cu bogate plan-tatiuni pitice §i cu flori, dar cu arbori numai pem.crgine, esplanade care sa se limiteze §1 cu parcul.Pe laturile esplanadelor Nor fi proectate im-

tie,

§i cladiri,

cladiri

11) Cladirile

locali-646.

www.dacoromanica.ro

1396

portante §i acolo va fi lasat un acces carutabil de10-12 in. largime. Restul aleei va fi pavat urr.Aici i§i va gasi locul cazinoul cu centrul de agre-ment.

3) Drumurile on aleele de acces la vile vor fiproprii pentru autoturisme §i nu vor avea mai multde 5-7 m. largime pavati, ele servind numai pen-tru accel local. Distantele intre N ilele aezate fatsin fats N or fi de 18 on 20 m., iar spatiul nepavat vafi intrebuintat ca graclini in fats vilelor.

4) Vor fi prevazute §i artere de legatura turisticaen localitatile interesante vecine, care vor fi binepavate si intretinute.

In Romania exists la Sinaia o statiune climate-rica §i sportiva, relativ reu§ita, de§i rau dezvoltatain unele puncte. Alta ar fi cea de la Bulteni, darstriizile laterale stmt prea largi §i nu cunt ingrijite,iar altele prea neregulate §i excesiv de strampte.

Statiunea balneara Govora, Inca este bine dezvol-tata, dar trebuie pazita a nu fi stricata prin o gre§i-

dezvoltare in viitor. Calinaine§ti este prea in con-tact direct en satul, care trebuie ameliorat. Tekir-ghiolul, (Carmen Sylva) ca statiune balneo-climate-rica maritima are multe lipsuri din pullet de vedereurbanistic, iar planul rezultat prin un concurs ur-banistic din initiative privata nu se urmare§te.

In genere astfel de statiuni din Romania mai aumult de realizat pentru a fi cercetate eu fdlos decatre persoanele cari dispun de mijloace §i deci potface sa prospereze asemenea statiuni. (Mai ales cai-le de comunicatie §i curatirea for lass mult dedorit).

Planurile trebuiesc insa Intocmite de veritabilispeciali§ti, altfel pagubele N or fi marl, din toatepunctele de vedere.

ta

www.dacoromanica.ro

1397

Curatenia, simplitatea, confotul, spatiul liber §iplantatiile sunt elementele ce trebuie sa caracteri-zeze dezvoltarea §i buna gospodarie a unor astfel destatiuni. Localnicii vor trebui sa-§i transforme dupaacelea§ principii locuintele lor, tinuta §i manierele,iar administratia sa reprime sever ahaterile pentrubuna reputatie a statiunei.

Pentru statiunile climaterice sau pitore§ti, N ilel esunt mai prielnice; pentru cele balneare marile ho-teluri izolate in parcuri, langa bai sau langa surseleminerale sunt recomandabile. La fel §i pentru sta-tiunile sportive.

Statiunile maritime pot utiliza ambele feluri deconstructii combinate.

In rezumat, aceste statiuni N or trebui sa-§i intoc-meascii planuri de urbanizare care sa trateze dis-tinct Si detailat urmatoarele functiuni, spre deose-hire de planurile de urbanizare pentru celelalte lo-calitati: a) regiunea de curd; b) regiunea de °dill-na §i liniste; c) regiunea distractiilor artistice §i desocietate; d) regiunea zonelor de protectie a planta-tiilor §i a instalatiilor; e) regiunea de sport §i plajipentru helioterapie; f) studiul instalatiilor de igie-na §i confort; g) amenajeri estetice; 11) imprejmui-rile pitore§ti; i) transporturile §i aprovizionarea.

Planurile de urbanizare ale acestor statiuni, in-tocmite dupa cerintele moderne, nu au numai avan-tagii sanitare, dar §i economice, caci statiunile bine§1 ingrijit desvoltate, totdeauna au adus N enituri fru-moase locatarilor §i tarei. De aceia statele ajuta cufonduri planurile lor de amenajare §i realizarea lor.Ungaria a cheltuit 120 milioane lei cu o expozitiebalneo-climaterica, iar Cehoslovacia a incasat de lastatiunile acestea aproape 3 miliarde lei anual, pe

www.dacoromanica.ro

1358

cand Austria in 1928 aproape 4 miliarde lei. Ger-mania inainte de razboi avea un venit din asemeneastatiuni de peste un miliard marci aur, pe candFranta unul de circa 200 milioane franci aur in1928. Italia a suhventionat ora§ul San Remo cu 180milioane lei anual pentru infrumusetari, amenin-;and situatia ora§ului Monte Carlo; la fel s'a proce-dat cu localitatea Montecatini. . .

In Romania gasim: a) statiuni balneare sau hidro-minerale cu izvoare termale on cu lacuri cloro-so-dice concentrate; allele cu ape sarate slabe, cu iod,brom §i sulf; apoi ape alcaline cloro-sodice; ape al-caline cu acid carbonic, feruginoase §1 cu acid car-bonic, on sulfuroase reci; b) statiuni balneo-clima-terice maritime; c) statiuni climaterice §i balneo-climaterice sau simple localitati chiar <<uvale» saude vilegiatura sau de unde se clebiteaza ape in sti-cle. Toate acestea insumeaza pada acum in Roma-nia 106 localitati. Asa dar urbanistul poate gasi ovasta §i variata aplicatiune a unor principii ca celede mai sus.

b) Planurile de amenajare a oraelor mijloeii Gimidi. Prin °rase mijlocii om intelege pe cele cenu Nor intrece 100.000 locuitori, iar mici pe cele cenu vor intrece 30.000 locuitori.

La intocmirea planurilor unor asemenea ora§evom intrebuinta metodele §i principiile expuse pansacum. dar vom avea cea mai mare grije de situatiafinanciara, caci posibilitatile unor asemenea ora§ene recomanda mai totdeauna prudenta, adica mo-des tie.

De aceia sa ne conducem la asemenea orase de in-structiile date prin circulars Ministerului de Inter-

www.dacoromanica.ro

1399

ne francez, de la 5 Martie 1920, pe care am repro -dus-o partial in Urbanistica Genera la pag. 698.

Majoritatea oraplor din Romania fac parte dinaceasta grupa.

Dam ca exemplu de procedure pentru planurilede amenajare a unor astfel de ora§e, lucrarea «Pla-nul de sistematizare al ora§ului Bazargic» de C.Sfintescu.

Din nenorocire astfel de ora§e nu poseda Inc a nici-macar planurile lor topografice, §i Inca mai putinpe cele cadastrale tinute la zi, a§a ca nu se poate in-Ireprinde intocmirea planurilor de amenajare urba-nistica din lipsa unor astfel de planuri de baza,care sunt destul de costisitoare §i de aceia oprescin loc planurile de sistematizare. Unele orar mij-locii §i mici din Rominia au crezut ca au un bene.ficiu dare procedeaza la intocmirea planului desistematizare fare planuri topografice serioase §i auprocedat la improvizaciuni, care le-a epuizat fondu-rile bugetare fare a avea in schimb ceva utilizabil.Trebuie ca Ministerul de resort sa is masmi ca a-semenea abuzuri sa nu se mai intample, caci ora§e-le, §i a§a destul de sarace, sunt prin acest sistemsleite §1 descurajate de urbanismul «practic» al abu-zivilor (U. G. pag. 841).

Caracteristica acesor ora§e mijlocii sit mici estecre§terea destul de inceata a lor, uneori chiar de loc.Asa dar se va examina cu Ingrilire ca extensiunilesa fie concentrate, ceeace ar da na§tere §i la chel-tueli mai mici cu lucrarile edilitare §i intretinere alor; apoi ca aceste transformari §i adaptari lente sase face in masura stricta a utilitatei §i prin o metodacat mai elastics. Procedeul alinierilor strazilor exis-tente este adesea cel mai comod in astfel de orar.

www.dacoromanica.ro

1400

Comass5rile ar putea da uneori rezultate fericitecu sacrificii foarte reduse, dac5 ar fi legiferat su-ficient.

In acela§ timp trebuie cautat ca cel putin cartie-rul industrial s5 fie separat de celelalte.

Formarea unui centru civic in fiecare ora§ mij-lociu sau mic este mijlocul §1 util §i sib it de a ob-tine §i efecte estetice.

Plantatiunile s5 fie prevazute din abondenta inplanurile unor astfel de aglomeratii, cel putin la pe-riferia de unde yin vanturile sup5r5toare.

Adaptarea la noile cerinte militare poate fi f5cut5relativ u§or, acolo unde propriet5tile au suprafetemari. Bineinteles ca edificiile cu un etaj, cel multdou5, vor predomina, ins atacurile aeriene in cazde r5zboi vor fi problematice asupra acestor ora§e,dac5 ele nu vor fi centre de interes militar, §i aceas-ta se poate deseori evita.

c) Amenajarea oraselor sau cartierelor vechiistorice. Cu toate ca exists prirerea c5 «ora§ul este«a§a de steins legit cu via%a incat nu are posibili-«tate a mai p5stra ceia ce nu mai corespunde func-tional cerintelor actualitktei», Si deci urbanismul

urmeaz5 «s5 jertfeasca continuu trecutul, ca sa libe-«reze prezentul» Si c5 «nu poate sa existe monu-«ment al trecutului a§a de important, luck conser-«N area lui sa indrept5teascii estropierea dem olt5rei«normale a cei mai multi urbani§ti cuntde parere ca totdeauna exists mijloace de a conser-N a printr'un plan urbanistic rational monumentek-istorice, si c5 anumite monumente trebuie totdeau-na conservate §i nu numai conservate, dar chiarscoase in relief pentru a fi prise in adev5rata for

§i

§i

orasnlui»...

www.dacoromanica.ro

1401

valoare urbanistic5, §i totu§i ora§ul s5 r5man5 unulviu (ex. Chester).

Exists anumite norme urbanistice de urmarit laintormirea planurilor de amenajare a oraelor isto-rice sau uneori numai a cartierelor istorice.

Chestiunea a format object important de discutiein congresul international urbanistic de la Romadin 1929, Si cu acea ocazie s'a ajuns la oarecare con-vluzii.

In principiu urbanistul nu trebuie s5 se limitezenumai la ap5rarea monumentelor de o valoare ar-tistic5 recunoscuta, dar mai ales s5 caute a protejacaracterul unui ansamblu format chiar de construe-Iii de mai mica imp ortant5, ins care imprima un ca-racter epocal mediului inconjurator. Trebuie gisitun echilibru, cum se exprim5 Piacentini, intre in-transigenta respectului pentru trecut Si necesit5tilecele mai urgente ale vietei moderne.

In acest stop se recomand5 pentru orarle saucartierele istorice s5 se determine de la inceput pe-rimetrul cartierului istoric de pastrat, §i apoi, in ca-zul congestiodarei traficului, sa se caute a se depla-sa comertul §i deci circulatia in afara acelui peri-metru, prin organizarea unor zone speciale alatu-rate, ca astfel centrul istoric s5 fie descongestionat.redandu-i-sc cadrul lini§tit de alt5 data.

Acest sistem este upr adaptabil la ora§ele caremarcheazi deja o astfel de tend445, §1 atunci rama-ne numai ca prin mici lucrsari s5 punem in valoareestetic5 §i igienic5 vechiul Cartier. In orarle cen-tralizate §i cu artere radiale, va trebui s5 realizamdac5 putem, un inel de izolare, pe unde sa condu-vem circulatia. In zona interioar5 vom exclude fireletelefonice aeriene, tramvaiele §. a. ca acolo sa r5-

www.dacoromanica.ro

1402

mina institutiile de traditie, de studii, muzeele §1altele asemenea.

Daca insa nu traficul impune luarea de masuri,ci motiNele de ordin igienic, atunci trebuie cercetatdata acel cartier are o valoare artistic in ansamblullui, sau numai din cauza prezentei catorva cladiriistorice. In acest ultim caz, urmeaza a se apnea sis-temul denumit de Piccinato «prin debleiare>> §1 careconsta in degajarea monumentelor de constructiilece i s'au suprapus sau juxtapus §i care aunt fara va-loare. Sfintescu a aratat la Roma insa ca din punctde vedere urbanistic ansamblurile istorice au chiarmai mare valoare de cat monumentele izolate.

Mari le constructii noi, ce ar fi de ridicat printrecele vechi, vor cauta sa imite caracterul, coloarea §iliniile for, spre a forma noi tablouri pline de farmec§i interes. Cladirile in stylurile altor epoci sunt decon.damnat inteun astfel de mediu.

Cand insa cerintele traficului aunt a§a de mariincat noi artere ar fi de taiat in cartiere de valoareistorica sau artistic §1 care nu pot fi evitate, atunci,trebuie cercetat cari aunt monumentele de cea maimare valoare care trebuie si rimana neatinse pen-tru a strecura printre ele o noua artera. Aceastatotu§i adesea prezinta multe inconveniente de ordinestetic, fie uneori pentruca apaza pe noua comuni-catie edificii de diferite styluri sau epoci ce nu maise armonizeaza, fie, alteori, pentruca lass edificiimonumentale in raporturi de pozitie dezavantajoasefati de noua strada. Pentru a evita cat mai multasemenea eventualitati, adesea suntem obligati aadopta traseuri frante §i sa renuntam In rigiditatealiniei drepte. Totu§i sunt cazuri cand se propuneca noua artera sa fie subterank munai pentru a nu

www.dacoromanica.ro

1403

distruge lucrari vechi de mare valoare. La Genovas'au piopus asemenea artere prin noel plan de sis-tematizare.

Data in unele cazuri, pentru a pune in valoareun monument istoric, recurgem la lucriiri de izola-re, se reermianda amenajarea de spatii libere impre-jurul jui, ca locuri de reculegere pentru treater,cum s'au facut in jurul catedralei Notre Dame dinParis. In vecinatatea acestor monumente astfel izo-late nu se va construi de cat cu o arhitectura caresa se armonizeze cu a celor existente, ca proper-

coloare, linii, etc. Un mijloc de a preveni spori-rea dificultatilor viitoare in orasele istorice este anu se admite cre§terea inaltimei constructiilor, deoarece strazile echi, inguste §i neregulate, cu greumai pot fi aclaptate nouei situatii. Alt mijloc pen -

tru acela§ stop este §i creatiunea de orarle satelite,mai ales industriale, care obviaza la mirarea dedute-vino in ora§ul vechi.

In Romania am ara"tat ea exista Coinisiunea Mo-numentelor Istorice (U. G. pag. 615) §1 ca legea re-feritoare va trebui completati, de oarece se impuneacum a lua urgente m'Asuri ca s'a se evite grave erori.

Mention'Am ca in Franta la 14 Aprilie 1933 s'a§i prezentat Prerdintelui Republicei un proect delege pentru perfectionarea comisiunei monumente-lor istorice, multiplicand num'arul sectillor §i mem-brilor comisiunei.

In trecut de ex. in BucureA sub aparenta uneisistematizari, au fest dAramate unele monumenteinteresante, ca turnul Coltei, biserica Sarindar, §. a.Gh. Bals a ramurit1) ca un monument istoric nu

1) G. Ba1$ : ,Urbanistica monumentele istorice (Urbanismul,1933).

tie,

6

www.dacoromanica.ro

1404

este aeela§ lucre cu un monument artistic: alonu-«mentul istoric constitue o marturie, un document«pretios, ca surse de informatii in cercetarile viitoa-«re si de aceia trebuiesc conservate fara alterare».Dar ele au importanta §i din punct de vedere turis-tic §i ca urmare, §i din punct de vedere economic.Ele pot creia uneori o personalitate ormului. Caci«ramura artei bizantine ce o reprezinta bisericile«muntene si moldovene se deosebe§te de tot ce se«poate vedea in celelalte regiuui ale acestei arte».

Sunt orar in Rom5nia, ca Suceava si T iirgov4te§i char Iasi, care ar putea deveni a§a zise orar dearts, care sa atraga turi§ti, cum se intampla in altetali. Dar pentru aceasta este nevoie de masuri urgente.

«Comisiunea de arte frumoase>>, infiintata laLondra in 1924, atrage atentia c5 nu trebuie lasatca in jurul monumentelor nationale §i istorice sase construiasc5 edificii prea inalte, care astup5 ye-derea §i perspectivele. Aceasta masur5 este deveni-Ca de o necesitate urgenta in Bucurwi, unde multedin monumentele istorice dispar in spatele sau a15-turi de blokhausurile ce se ridia In acest ora§ oastfel de m5sur5 este §i mai necesar5 de oarece mo-numentele istorice sunt de dimensiuni a§a de reduse,ea nisi nu sufer5 comparatie cu acele din Londra,

In Italia «Consiliul superior pentru antichieati §iarte frumoase» a stabilit norme pentru restaurareamonumentelor, pentru consolidarea for §i pentru in-tretinerea lor. Printre acele norme este §i aceia canu trebuiesc izolate acele. monumente prin distru.-geri neoportune §i nici distruse prin constructii notin vecin5tatea monumentului. Prin urmare pretu-tindtrki intAlnim idei ealauzitoare analoage. .

www.dacoromanica.ro

Fig. 910. Sat in Franta, care trebuie amenajal grin afanarc.www.dacoromanica.ro

1406

d) Amenatjarea satelor si coloniiior agricole pe-riferice.

Romania. tare importanta agricola, trebuie sa seingrijeasca atent ti de planurile de amenajare a sa-teflon De altfel grija de sate s'a pronuntat §i in Fran-ta, unde fenomenul despopurarei rurale s'a accen-tuat, iar actin in urine, acolo unde crica economicsa impus o «reintoareere la sate>> precum in Germa-nia ti State le Unite. Este explicabila aeeasta initcaresi prin lipsa de confort la sate in raport cu oratele,missare ce s'ar putea muni 5i «ruralism», dar un ru-ralist-it care adopts principii urbanistice adequate.pentru ridicarea nivelului de viata la sate. La con-gre6u1 urbanistic de la Bordeaux din 1934 s'a discu-tat ti chestiunea de «urbanism rural» in conceptia cati la sate urbanismul trebuie sa conserve ti sa diri-jeze. Multe sate ale Frantei stint prea concentrate §itrebuiesc acolo luate inasuri de afanare, de ap.arare apitorescului. Un exemplu de ingliesuire rurala sevede in fig. 910.

Vom distinge cinci tipuri de planuri de amena-jeri urbanistice rurale: ferma, satul agricol, satulindustrial, colonia industrials (a unei intreprindericapitaliste) §1 colonia agricoli

In privinta planurilor de amenajare pentru sate,legea romans pentru administracia locale (art. 115§i urmatoarele), prevede ca serviciile tecnice ale ju-dctului sa intocmeasca acele planuri in marginilenevoilor locale ,pe baza unui program intocmit decornisia judeteana §i subcomisiuni formate din pre-tor, medicul plasei, inginerul sau conductorul, sub-revizond §colar, un agronom §1 un silvicultor, dad*exists.

Prin urmare legile actuale nu fac distinctie intre

periferica.

www.dacoromanica.ro

1407

regiunile de ferme, satul agricol, satul industrial Sicolonia industrials. Este totui necesar sa ne oprimputin asupra fiecarni din aceste tipuri de amenajerirurale, spre a le determina caracterele.

a) Ferma este o organizare agricola de culturaintensive, dar cu caracter capitalist. Dezvoltarea forse face pe suprafete de la cateva hectare pans lamaximum 50 hetare, in deosebi in aproprierea cen-trelor importante de consumatiune, deci a ora§elormari, unde se pot desface variatele produse ale uneiferme, iar valoarea ridicata a terenului agricol im-pure, pentru rentabilitate, o cultura intensive.

Am vazut ca.' in genere centurile agricole, reco-mandabile in jurul ora§elor mari §i mici, spre a fistudiate in planurile for de amenajare, sunt propriiunor astfel de ferme (U. G. pag. 246-24 §i 265366).

Experienta a dovedit aceasta necesitate prin ten-dinta de creare a multor ferme in jurul imediat alBucure§tilor, dar trebuiesc luate masuri mai sigurelegale, ca acestea sa nu devini cu timpul in fapt onou'a extensiune constructive, dar neeeconomica, ametropolei.

Legea actuala de organizare administrative, cumulta dreptate, nu mai permite constructii in afarade vetrele satelor (partea destinata constructiilor delocuinte §i gospodarii), insa nu poate interzice §i

nici nu e bine sa interzica constructiile pentru or-ganizarea unor ferme. Ace le ferme trebuiesc insasa fie instalate dupe anumite norme, care sa satis-faca nu numai cerintele pur agricole, igienice saueconomice, dar §i sa pastreze frumusetea naturalsa peisajului.

De pilda in exteriorul zonei ors ului Bueure.5ti §1

--

www.dacoromanica.ro

1408

a eirelor suburbanelor lui, sunt interzise parcela-rile si constructiile de locuinte. Permite insa, in-uncle conditii, organizarea fermelor, adica numaipe suprafete de cateva hectare, apoi data planurilede instalare respects unele conditii minimale urba-nistice: a) de suprafata; b) de acces; c) de planta--tiuni; d) de utilizare; e) de indivizibilitate (pas-trare a situatiei initiale aprobate); f) de distributiea constructiilor. Un proect de regulament sperrunsa fie eandva aprobat cu toate formele legale.

Pastrarea peisajului si conditiile economiceigienice cer ca astfel de ferme sa aiba o suprafataregulat dreptunghiulara de minimum 2 hectare, adi-ca de circa 100X200 m. Cu cat mai maxi fermele.cu atat mai bine corespunde scopului planului deurbanizare regional.

Calea de acces poate fi cat de stramta, chiar de 5in. in schimb sa fie cat mai rectilinie si mai ales catmai bine pavata §i intretinuta, pentru a nu producenoroi §1 praf. Drumurile impietruite cu macadamgudronat sunt foarte potrivite pentru circulatia re-dusa dintre ferme. La aceste drumuri tie acces, fer-mele sa alba ca fatade laturile for cele mai scurte,de ex. 100 m. cand adancimea lotului de ferma va fitie la 200 m. in sus.

Este dar bine sa se studieze prin planuri de an-samblu si comassare utilizarea unor zone in juruloraselor, pentru organizarea fermelor, odata cu in-tocmirea planului de urbanizare regionals.

Peisajul castiga data plantatiunile arborescentesunt asezate de obicei pe hotarele fermei, si cats aelimina cat mai mult uratele imprejmuiri de scan-duri, din nuele, unele din impletituri en sarmaghimpata. Gardurile vii au aspect foarte placut si a-

si

www.dacoromanica.ro

1409

tunci, ascunse in ele pot fi trase §i imprejmuiri deplasa de sarma. Grupari de arbori decorativi §i ma-jesto§i pot spori aspectul estetic, chiar atunci andferma este de fapt o livada de pomi fructiferi, cacipot fi gasite colturi sau locuri disponibile pentruastfel de grupari care pot fi formate §i din arborip r oductivi.

Utilizarea terenului fermelor nu ar trebui lasatala arbitrariul proprietarilor, mai ales din punctulde vedere igienic. Nu trebuie permise lucrari neestetice si neigienice, on tolerate depozite de gunoa-ie, de resturi de produse, de materiale, etc. on intre-prinderi cu caracter pronuntat industrial. Agricul-tura, pomicultura, apicultura Si avicultura, horticul-tura, viticultura si chiar cultura Nitelor sunt reco-mandabile. Nu insa industriile de fermentare, deconserve alimentare, tabacarii, de cresterea porcilori alte intreprinderi, can produc inconveniente ve-

cinatatilor Si cer o izolare §i departare mai mare deoral.

Fiindca terenul in jurul oraselor se scumpestetreptat exists un pericol permanent ca astfel de fer-me cu titnpul sa se diNida, sa fie lotizate construi-te, voluntar sau prin esire din indiviziune in flaw-

atunci acestea se transforms in mici loturi decase, in adeNarate sate de locuinte. ceeace ar fi con-tra principiilor urbanistice cari ne calauzesc. Deaceia recomandam ca odata cu acordarea de autori-zatii pentru asemenea ferme sa se stabileasca si ga-rantii legale de pastrarea unui minimum de supra-fata eum gi principiul indivizibilitatei fermei. Esi-rile din indiN iziune pentru loturile minime sa sefat :a totdeauna pe cale de vanzare la licitatie sauprin buns ins oiala, deci en compensatii in nume-rar. iar nu in nature.

si

re, i

www.dacoromanica.ro

1410

In ce prive§te distributia constructiilor neproduc-tive gi felul for pe o fermi, aceasta depinde de fon-durile disponibile, de scopul fermei, de marimea

Fig. 911. Proect de fermi.

ei si de regiunea tarei in care ferma se afla. Este re-comandabil ca sa se ceara de la inceput planul deansamblu al cladirilor ce vor fi edificate §i ordineade succesiune in executarea lor. Consideram gresita

Mr..-i sAill 1 lta .

R

v,/:i I. q 1_ ---11-43 .

- -.1-t,,;41 3 4141 ..L

.11.:11-17

I11:.3

L....aux

tris r

J.

www.dacoromanica.ro

1411

ideia de a resfira diferitele constructii pe toati su-prafata fermei. 0 concentratie pe cat posibil maimare, gra' a deveni inghesuire, trebuie c5utat5, cacieste economics, estetic5, practici. Numaice produc anumite inonveniente s5 fie indep5rtate§i de ecini la minimum de distant admisibil.

Arh. Seiinculescu a publicat cateva crochiuri pen-tru ferme mijlocii §1 mari, care ins5 nu satisfac toa-te principiile mai sus ar5tate. caci s'a itrtnarit altescopuri. cele agricole (fig. 911).

Simplitatea. eftinatatea §i adaptarea la scop, suetgarantiile reu§itei unor astfel de lucr5ri, atilt dinpullet de vedere economic, ea §i estetic. La o fermadistingem: terenul de cultur5, distribuit pe speciali-t5ti de cultur5; terenul pentru instalatiile de ex-ploatare agricol5 (grajduri, rernize, ateliere, cotete,magazii, §. a.) ; in fine, terenul pentru conducere §iagrement. cu locuinte, gr5dinii §i plantatii decorati-'ve t. a. Dezvoltarea ce se va da fiec5reia din celetrei depinde de scopul urrn5rit. felul culturei§i fondurile de care se dispune.

b) Satul agricol, Tara noastr5, Inca considerat5eminamente agrico15, trebuie sa (lea atentia cuveni-t5 unei organiz5ri §tiintifice a satelor. in care tr5e§tecirca 800/o din populatie. Am arkat in principiilece am dezvoltat pentru un <<Superurbartism>> nor-mele dupa care ne putem conduce in general, pen-tru o desvoltare a vietei in centre mici de popula-tie, centre ce le-ann numit primare (U. G. pag. 354382). Al. Nasta a intreprins unele studii pentrucunoa§terea gospod5riei skeimului roman ') pentru

1) Al. Nasla : Contributiuni la cunoa0erea gospochiriei siteanuluiroman" (Arhiva pentru Stiinta Rtforma Sociahi, 1919).

instalatiile

parti,

gi

www.dacoromanica.ro

1412

a putea mai tarziu sa sintetizeze <<satul model>>2).Ne vom folosi de concluziile acelor lucrari pentrua trasa principiile de baza ale planului de urbani-zare rurala pentru satele agricole satesti. cladirilepublice si arzamintele de interes obstesc la sate.ansamblul unui sat, in fine colonic sateasca.

Suprafata unei gospodarii satesti variaza duparegiune. In Transilvania de ex. au suprafete cantde 112 pogon, adica o fats cam de 30 m. la strada§i adancimea de la 80 la 1000 m. Pe teren se aflacurtea cu constructiile gospodariei (batatura).curtea cu surele si uneltele agricole, .curtea sau co-tetul porcilor, apoi gradina de zarzavat.

In ce priveste cladirile de interes public stmt.primaria, judecatoria, jandarmeria, administratiade plasa, roala, biserica, dispensarul medical cufarmacia, casa de lectura, cooperativa si banca, baiacu instalatia de deparazitare, Wein' (targul). A-eestea pot fi concentrate inteun centru civic.

Ansamblul satului poate fi massat (la ses) sauresfirat (mai ales in BlIC01 ina), dupa regiune. Su-prafata satului \ a tine seams de numarul total algospodariilor, de ocupatia 3e capetenie a satenilor.de repartitia proprietatilor, de comassari, de valoa-rea terenului, de dimensionarea strazilor si pietelor,de natalitate.

Natalitatea in Romania era in 1924 de 36,00, adoua din Europa, dupa Jugoslavia cu 38,60/a; iardensitatea inedie de 57 loc. pe kmp. fats de 245loc./kmp. in Belgia si de 127 in Germania. In sa-tele noastre boalele infectioase sunt mai frecven-tate decat la orase. Astfel in 1921 in Transilvania

1) idem ; Satul model" (Arhiva, 1927).

www.dacoromanica.ro

1413

la ora§e, cuprinzand 14,12% din populatiafrecventa acestor boale a fost de 27,80/o, pe cand insatele cu 85,88 ° /o locuitori, frecventa a fost de72,2%. Prin urmare trebuie sa dam din ce in cemai multa atentie lucrarilor sanitare cu caracterpreventiv: scurgerea apelor, apa buna de baut, cu-ratenia.

Planurile de amenajare a satelor trebuie sa fiefoarte economice. Nu se va admite nici o prevederefara fobs. Soselele de mare circulatie trebuiesc a-batute de prin sate §1 data acestea exista, e reco-mandabil a se executa variante cu acest stop..

Colonia sateasca trebuie ca sa indeplineasca a-ceste cerinte. S'au facut multe proecte de astfel Jecolonii, mai ales la directia improprietaririlor a-grare, dar pe conceptii gre§ite, in deosebi din punctde vedere economic §1 chiar estetic, caci nu trebuieconfundat satul cu ora§ul.

c) Satul industrial. Exista §i la not in .tara, maiales in zonele muntoase, acolo uncle agricultura nuse poate dezvolta.

Asifel intalnim sate specializate in industria cob-zelor (Nadip din Jud. Bacau) ; pentru mobile §i la-curi (Izvorul Cri§ului); tinichigerii (Solnoc-Do-baca), sticlarie (Crasna Ilki-Bucovina); a vaselorde lemn (Ponorel, Neagra, Scaripara, etc. in re-giunea motilor) ; cojocarii (Boteni, jud. Muscel);tesiitorie (Cetatenii din Vale jud. Mused etc.1).

In astfel de cazuri trebuie avut in vedere la pla-riul de amenajare o mai mare concentrare a satului,cum si suprafete mai mici pentru gospodariile sa-testi, adica fronturi mai mici la strada §1 o adanci-

1) Oreste A. Atanasiu : Industriilc sate0".

totalN.

www.dacoromanica.ro

1414

me suficienta pentru gradinite pentru cultura legu-naelor necesare traiului.In Germania se propaga §i acum ideia de a metaindustriile la sate spre a combate §omajul §i primeleindustrii de mutat ar fi cele alimentare. Desconges-tionarea ora§elor nu se poate face de cat prin indus-trializarea satelor. Dezvoltarea liniara a satului in-dustrial este de preferat.

d) Colonia industrials este anal putin raspanditala not in tars, totu§i uncle intreprinderi marl §i-aueonstruit cite -va colonii pentru localnicii din in-dustriile lor. Direc/ia Cailor Ferate a executat u-nele de mica capacitate §1 intentioneaza sa mai e-xecute Si altele mai maH. Anglia §1 actual §1 Germa-nia au astfel de colonii industriale foarte reunite,care sunt de tipul coloniei ora§-grading. Colonia in-dustrala Port-Sunlight este celebra in hamea intrea-ga (U. G. fig. 145).

e) Colonia agicola periferica este o amenajarecu caracter semirural §i agricol, insa la margineaora§elor, in special acolo unde sunt multi §omeri.Eiperiente de acest gen s'au facia in Germania.combinate cu asanarea cartierelor vechi §1 insalu-bre, de unde trebuiesc §co§i in Germania locatariipentru coloniile periferice.

La Stuttgart s'a executat o astfel de colonie cu1000 de locuinte Si se prevede pentru anii urmatorialte 3000. Terenurile trebuie sa indeplineasca ur-matoarele conditii: eftinatate; calitate buns; cai decomunicatie. Loturile sunt de 800-1000 m. p. Co-lonia e prevazuta cu lucrarile edilitare. Se predacoloni§tilor cuno§tinle de gospodarie, de agriculture§i gradinarie. Se evalueaza acolo cam 6000 lei ye-

www.dacoromanica.ro

1415

nitul unui astfel de lot de gradinarie (800-1000

Finantarea se face prin contributia colonigtilorgi caselor de economii, iar oamenii colonizati suntselectionati gi materialele de constructie le sunt pro-curate pe pret eftin.

In State le Unite in acelag stop s'a votat o lege deincurajare a reintoarcerei la inunca campului, o-data cu tut fond de 26 milioane dolari pentru a-ceasta actiune gi un serviciu al colonizarilor agri-cole. Dintre colonizari se considers a fi cele mai a-vantajoase acele de pe langa micile centre indus-triale. Lotul este insa mai mare Ca la Stuttgart (de0,4-1,6' li. a.) iar locuintele de 4-5 camere, cuprispa, grajd, etc. Pretul 200-300 dolari. Colonulva trebui sa-gi cagtige existenta muncind gi in altedirectii, pe lfinga cregterea pasarilor, porcilor gi chiara unei vaci cu lapte. Imprumuturile acordate suntpe termene lungi (15-25 ani) platibile in ratemici lunare. Se cere o selectionare a colonigtilor.

Urbanotherapia centrelor marl si foarte marl.Din cele aratate in Urbanistica Genera la gi in

cea specials la technologie gi urbanohistologie, sepoate deduce ca exists date suficiente referitoare lao metoda moderns pentru amenajarea oragelormagi gi foarte marl, adica a celor cu sute de mil gicu milioane de locuitori.

Am vazut insa ca multi continua sa se preocupemai mult gi aproape exclusiv de lucrari de interesestetic sau de largiri on strapungeri de artere notnumai in interesul circulatiei, cu toate ca urbano-tlierapia moderna a oragului mare este acum multmai complexa, -de cat in secolele tremte.

nip.).

www.dacoromanica.ro

1416

molt, din cauza enormelor dificultkti in a-plicarea unei urbanotherapeutici la ora§ele marivechi sau r5u dezvoltate, s'a evoluat aciun chiar lap5r5sirea unei astfel de concemii Invechite de a-daptare, §1 anume s'a trecut la masuri de pro fil axie.

Greber, sustine in 1933, nu f5r5 temei, ca dadase amenajeaz5 rational cartierele periferice, ins5n5-togirea color centrale se face dela sine. Deci &era-peutica sii se inceapil de la periferie spre centru, iarnu de la centru spre periferie ca plin4 acum. Este gimai rapid, gi mai eficace, gi mai ales Inuit mai eco-nomic. Este docul sa ne exprim5in profundul regretc5 nu ni s'a dat sprijinul necesar s5 ducem la bunsfar§it programul ce intocmisem dup5 un astfel deprincipiu, Inca din 1929 pentru Bucure§ti, de a ac-tiva planuri de amenajare ale suburbanelor, carenu au Inca nimic prev5zut, precum gi a periferieinon intrata in raza oragului. Dar aceasta lipsa nu oede nimeni. nu o strig5 niineni, degi en mijloaee

minime se pot produce acolo efecte mari. Nici ma-car suburbana Bilneasa nu are planul aprobat cuCoate formele legale de§i a fost intocmit1). Inschimb se fr5manta mereu planuri pentru centrucare nu se pot realiza, dar care produe faiin5.

S5 se prevad5 deci cartiere not periferice de tipulora§elor-gradini gi o zonificare mai categoric5 laperiferie c5ci acolo este viitorul.

Oragele uneori cer autostrade, gi acestea pot fiamenajate iarki la periferie, nu in centrul coiner -cia1, cum se inceara inns, pe hartie, in Bucure§ti,de aga maniera in cat s'ar epuiza toata -dap finan-ciar5 a oragului Intr'o singura bucat5 de artera care

1) .IIrbanismul" 1933

Mai:

§i

www.dacoromanica.ro

1417

nu s'ar termina niciodata. sau polite atunci cand pro-prietatea particulara ar dispare din constitutia tarei.Greber a aratat clan aceste conceptii moderne in pla-nul sau recent de amenajare a Marsiliei, care ca ideigenerale are o valoare recunoscuta, de§i multi se in-doesc data va fi aplicat, proectul rasturnand o in-treaga situatie prea adanc incastrata.

Urbanotherapia sanitary se aplica in deosebi incentrul blocurilor, prin gruparea curtilor §i respec-tarea prospectelor.

Pe de alts parte la ora§ele marl. Si foarte magi, nuse mai intocmesc planuri urbanistice fara o concep-tie regionals. in care sa primeze chestiunea locuin-telor.

La Paris proletna locuintelor este una din celemai greu de rezoll at, caci trebuie in regiunea aces-tui ora§ stability repartitia a milioane de locuitoriconcentrati aci. Acolo lipsesc 250.000 locuinte e f -tine §i mai ales in jurul zonelor industriale, spreeconomisi lucratorului a parcurge zilnic distante,uneori pada la 30 km., dela uzina la locuinta.

0 alts concluzie pentru oraele foarte maxi esteaceia ca din punct de vedere administrativ anexiu-nea vecinatatilor nu mai este o solutie §i ca un or-ganism superior de directive §i control trebuie in-fiintat. Iar o alts concluzie este ca, de oarece unplan de amenajare pentru o mare aglomeratie costasome astronomice in realizarile lui, este sortit cu an-ticipatie a ramane in cartoane, data nu se prevadde la inceput, prin lege, mijloacele financiare, adicatocmai ceeace nu se face de obicei (§i nu s'a facutnici pentru Paris). Dar ormele foarte marl aproapepretutindeni intretin bugetul statului (cum s'acut dovada §i la atettre§ti).

a

fa-

www.dacoromanica.ro

1418

Ora§ul Paris plate§te o treime din veniturile sta-tului pe cifra de afaceri. In schimb statul nu achitadrept ceace i se da. De aceia diferitele comisiunisau subcamisiuni care eau ocupat de arida chestiu-ne a mijloacelor financiare pentru realizarea pre-vederilor unui plan de amenajare al unui ora§ foar-te mare (Chicago, Paris) an ajuns la concluzia caun astfel de fond nu poate fi format de cat pe Ca-lea unei taxe de ex. 1960) asupra valoarei venale aproprietiitei cladite §i nechidite cuprinse in planulregional. 0 astfel de taxa ar produce 100 milioanefr. pe an, ceeace ar asigura anuitatea unui imprumutde 2 miliarde. Lacroix, care s'a ocupat de aceastachestiune, conchide: «sunt 120 de consilieri generali«ai Parisului. Ei au un mandat sa exercite. Pans nu«vor avea aceasta lege votata, eu ii desfid sa. poata«face altceva de cat sa dehiteze palavre».

Morizet, referindu-se la Paris, adaoga: «Se aude«adesea, ne trebuie un nou Haussmann! Este a ye-«dea Area simplist lucrurile. Haussmann ar e§ua as-«tazi, tot cum ar fi quat §1 Napoleon in razhoinl<de tranre. Istoria nu reincepe pe un plan identic.«Dictatura unui functionar sprijinit pe iui guvern';i-«mant necontrolat, obtinand chtig de cauza contra

§i Consiliilor de Stat, varand in buzu-«nar legile, aceasta corespunde timpurilor trecute>>.

9) Urbanotherapeutica Bucurestilor. Evolutia aces-tui ora din punct de vedere urhanistic este aratatilpe Emit in «Urbanistica Generala>> pag. 194-208,iar cea mai recenta descrisa de C. Sfintescu pentru«Planul regional Bucure§ti» este redata sumar §i in«Urbanistica Speciala>> (pag. 884-909). Mai detai-lat se gasesc multiple propuneri in lucrarea «Pen-tru Bucure§ti>>, publicata de acela§ autor in 1932

«ministrilor

www.dacoromanica.ro

1419

lucrare care serve§te acum tacit multora ca izvor deinspiratie pentru diferite propuneri ce fac §1 cu Carecapteaza prin planairi colorate, pe intelesul tuturo-ra, sursele ce due la variate §i utile realizari, unelefoarte imediate §i apropriate.

Trebuie sit recunoa§tem insa ca, din propunerilefacute in lucrarea ce am intocanit in 1916, ca ane-xa la planul de sistematizare intocmit intre 1914 §i1916, plan aprobat de Consiliul de Mini§tri §i

semnat de ministru Argetoianu, apoi decretat in1921, lucrare publicata in 1919 sub titlul <<Bucit-regii in viitor>> o buns parte din ele s'au infiltrai,cu timpul, devenind anonime, la conducatorii ora-sului Bucure§ti; §i, dacit nu s'au realizat in totulsau exact, ideile difuzate au format totu§i o con-

urbanistica publicit. care din ce in ce vaactions mai viu.

Mentionam in ordinea pe care o gasim in aceapuhlicatie, ideile cari au prins o parte macar derealizare: plantatiile de delimitare a suhurbanelor§i a 2unelor non aedificandi; masuri de speciali-zare a cartierelor §i in deosebi a color industriale:completarea planului topografic, studiul pasaiii-lor. in raport cu calea ferata §i strazile in lungulacestor linii; scoaterea tenor linii de tramvai dincentrul ormului; not prevederi legislative referi-toare la sistematizare §i la restrictif asupra cons-tructiilor pe proprietati; contributii la lucrarileedilitare pe strazile deschise prin contraventie; le-giferarea exproprierilor pe zone; regulamentareaa§ezarei §i dimensionarei constructiilor; introduce-rea in lege a ideei de comassare a proprietatilor ur-bane; programe de exproprieri §i de lucrari; pla-nul regional de sistematizare al Bucure§tilor; ma-

§tiinta

www.dacoromanica.ro

1420

surf financiare, taxe pe metri lineari de fatad5 pen-tru consultarea planurilor; strazi punctate de in-teres local si de valorificare a propriefatilor, s. a.Nu s'a putut insa obtine pan5 actin o lege specialapentru amenajarea oraselor, cum am propus unanteproect la finele acelei lucrari §1 care cuprindea34 articole. Multe din principiile trecute in proec-tui de lege ce am propus in 1916 §i publicat in 1919stint cuprinse acorn in legi mai recente streine, sauau fost adoptate §1 in regulamentul de constructiiai ormului Bucuresti, precum principiul loturilorconstructibile sau schimbul cle imobile intre coin uniisi expropriapi, utilizat astazi la Roma pentru asa-narea ei, etc.

In ce prive§te insa prevederile din planul de sis-teniatizare decretat in 1921, plan care nu cuprin-dea conform legei de atunci de cat vechea raz5 aorasului, multe din acestea s'au executat pe teren.Mention 5m cateva artere noi: completarea B-dulniBrAtianu (intre C. A. Rosetti §i Str. Sfintilor) ; ter-minarea Bd. Dinicu Golescu ('intre Str. G-ral An-ghelescu si Str. G-rail Berthelot) si a Bd. Ferdinand(intre Str. Ziduri si Gara Obor) ; Bd. din fata Ga-ren de Nord din (Ca lea Grivitei in Bd. Cuza)completarea Bd. Dacia (intre str. Polon5 §i CaleaDorobanti) s. a. Apoi largiri de artere prectun: .Sos.Colentina (dincolo de linia ferat5), Calea Rahovei(spre miaz5-noapte), Calea Grivitei (dela cimitirulSf. Vineri spre periferie), Serban Voda (de la Sa-natoriul Gr. Alexandrescu spre periferie), str. dr.Lister (Cotroceni), .Sos. Mihai Bravit, Calea Du-desti, si multe altele.

Parcuri noi: Parcul Sf. Maria (fost Gropile Oua-tu) ; eel de la Arhivele Statului; executia partial5 a

www.dacoromanica.ro

1421

Parcului National (lucarea importanta a fost dinnenorocire rnereu amanata, iar alte parcuri trecutein plan desconsiderate la acordarea autorizatiilor).

Dintre propunerile noastre ulterioare legei de ex-tensiune a Bucurestilor, si-au gasit aplicarea: zo-nele de largire a marilor artere de penetratie, ame-najarea lantului de lacuri ale raului Colentina s. a.

Toata aceasta insirare dovedeste ca soarele urba-nistic nu a aparut pe bolta cereasca a Bucurestilorabia in anul 1934, si ca, daca nu s'a facut mai moltsau ceeace saa facut prezinta si discordante, cauzelesunt mijloacele de realizare, de care ne-am ocupatla pag. 1386.

incheiem si de asta data cu recomandatia ca nuse poate face opera urbanistica in Bucuresti dacanu se combate serios mizeria, incepand cu ceala periferie, adica daca nu se asaneaza cartieroleinsalubre, daca nu se propaga constant si staruitorcuratenia, nu numai cu vorba, dar mai ales prinlucrari adequate, singurele mijloace cu rezultateeficace si rapide. In tot acest timp preventiuneara insalubritatea se nu se refacii, trebuie sii fie in-flexibira. Para indeplinirea acestor doua conditii,adica asaruire §i preventie, nu se va obtine in Bucu-resti niciodata adevaratul urbanism politico-social,ci vom ramane numai cu eel politic, ca in secolelerecute.

FINE

cl,

www.dacoromanica.ro

A

TABLA MATERIEI

(Cifte le din paranteza indica pagina)

Prefata la vol. at doilea .

CAPITOLUL IX

'Fi.elinologia . . . , . pp. 759-84137. Introducere Si terminologie (759).38. Organizarea, intocmirea si validarea planului

urbanistic (767).(Initjativa proiectarii ; proiecte de sisternati-zari, proiecte de detalii si proiecte de parce-lari ; lucrari partiale ; lucrarile pregatitoareproiectului ; documentarea ; programul ; do-sa'rul urbarustic ; nedactarea planselor).

39. Planul topografic (806).(Clasificare ; pianuri cadastrale, parcelare,fotografice ; fotogrametria ; stereofotogra-metria ; costuri).

CAPITOLLIL X

Urbanohistologia . . . pp.843-128440. Constitutie si functiuni (843).41. Organizarea teritoriului (846).

(Planul superurbanistic, planul regional).42 Planul regional Bucuresti (884).43. Teritoriul in planul local (909).

(Delirnitarea teritoriului ; aglomeratiunea*

. .

www.dacoromanica.ro

1424

noua ; cazul extensiunii aglomeratiunilor ; zo-nificarea teritoriului ; circulatia ; folosireasitului natural).

44. Spatiul liber (949).(Strada in organism& orasului. in aparatulcirculatoriu; structura strazii).

45. Plata (1062).(Plata de circulatie).

46. Diverse spatii libere (1118).(Parcurile publice ; hipodromul ; autodro-murile gradini si parcuri interioare orasului;ainienajarea apelor superficiale ; spatiile libe-re particulare exterioare orasului).

47. Cladirea ( 1160 ) .(Locuinta: locuinta popul&ra; locuinta fami_liala; cazarmi pentru chiriasi; edificiul: admi-nistrativ, instructie si culte, economice, justi-tie, siguranta, armata, edificii de recreatie,culturale; industriale; gruparea

Cartierele si lotizarile).48. Transporturile (1220).

(Pe ape.; pe caile ferate ; metropolitanele ;tramvaele electrice ; autobuzele ; trolleybu-zele ; aeroporturile).

49. Costul unui oras (1274).(Costul de instalatie ; costul de intretinere).

CAPTTOLUL XI

Urbanotherapia . . . . pp. 1285-140950. Evolutia sfera de aplicati.ine (1285).

(Evolutia urbanotherapiei militard, politico-sociala, de interes economic si pentru circula-tie ; epoca Haussmanniana : realizarile pen-tru .circulatie, operatiunile financiare ; evolu-tia urbano-therapiei de interes

51, Urbanotherapia actuala de interes militar (ur-banism militar ). (1328).(Metoda urbanotherapiei militate).

;

clacli-rilor.

§i

cladirile

igienic).

www.dacoromanica.ro

1425

52. Urbanotherapia socials actuala (1342).(Caracterizari si grupdri ; technologia thera-peuticei urbanistice ; comasdrile ; exproprie-rile pe zone ; politia circulatiei ; mijloace derealizare ; juridice, financiare, administrativesi politice).

53. Aplicatiuni freevente ale urbanotherapiei (1390 ).(Amenajarea localitdtilor balneare, climateri-ce, sportive ; planurile de amenajare a ora-riot mijlocii si mici ; amenajarea oraselor saucartierelor vechi si istorice ; amenajarea sa-te/or : coloniile agricole periferice, ferma, sa-tul industrial, colonia agricola periferica ; ur-banotherapia centrelor marl si foarte marl, ur-banotherapia Bucurestilor).

www.dacoromanica.ro

B

TABLA FIGURILORPag.

Portiune din planul cadastral belgian (fig. 453) . 811Portiunea dela bis. Stelea-Bucuresti in planul par-

celar Maior Borroczyn ridicat in 1847 (fig. 454). 813Planul parcelar zis cadastral, ridicat de Institutul

Geografic al Armatei la 1890-1894 pentru BID-curesti (fig. 455) . . . . . . . . 814

Orasul Isphahan, cu caseinghesuite (fig. 456) . 816Fototeodolit Wild (fig. 457) . . . . . . 819Determinarea unui punct pe teren cu ajutorul altor

dou'a puncte cunoscute (fig. 458) . . . . 829Camera fotografica aerial-1S Wild cu dispozitiv pen-

tru suspendare de avion (fig. 459) . . . . 823Aparatul aerofotogrametric al lui Scheimpflug

(fig. 460) . . . . . . . . . . 824Campul de actittne al unui aparat Scheimpflug

(fig. 461) . . . . . . . . . . 825Un grup de fotografii Scheimflug, faza I-a (fig.

462) . . . . . . . . . . . 826Un grup de fotografii Scheimpflug, faza II-a (fig.

463) . . . . . . . . . . . 827Un grup de fotografii Scheimpflug redresate si

transformate in plan grafic (fig. 464). . . . 828Fotoperspectograf (fig. 465). . . . . . 829Aparat redresor Zeiss (fig. 466) . . . . . 830Aparat redresor Aerotopograph G. M. B. H.

(fig. 467) . . . . . . . . 831Intrebuintarea telemetrelor pe teren (fig. 468) . 832Autograful Wild (fig. 469) . . . . 834Autocartograf Prof. Hugershoff, model 1923 (fig.

. .

.

www.dacoromanica.ro

1427

470) . . . . . . .

Relieful regiunei Jena (fig. 471) . . . .

Desvoltarea centrelor satelite in planul regional,dupa LInwin (fig. 473). . . . . .

Schema unei desvoltari regionale dupa R. Whitten(1923). Metropola inconjurata de satelite si spa-tii libere ( fig. 474) . . . . . . . .

Schena desvoltarii planului regional Los Angelescu satelitele sale la 10-16 Km. distanta (fig.475) . . . . .

Repartizarea populatiei in1965 ( fig 476) . . . . .

Soselele de mare circulatie in regiunea(fig. 477) . . . . . . .

Situatia marilor aeroporturi in regiunea(fig. 478) . . . . .

Desfasurarea cheiurilor porturilorNew-York (fig. 479) . . .

Schema traficului rapid in centrulYork (fig. 480) . . . . . . . .

Traficul central in New-York, descompus pe mij-loace de transporturi ( fig. 481) . . . . .

Liniile pozitiilor cu acelas pret de transport la cen-trul orasului New-York ( fig. 482) . . . .

Liniile de transport isocrone la centrul orasuluiNew-York ( fig. 483) . .

.Cartograma starii, de infectarenea New-York (fig. 484) .

instalatii de epurare a apelorYork (fig. 485) . . .

Schema repartizaxii populatieiRuhr-Essen (fig. 486) . . . . . . .

Propunerea numita Sammeltangente" pentru pla-nul regional al orasului Colonia (fig. 487) . .

Regiunea Marelui Berlin in 1911 si cea din 1920hasurata." ( fig. 488) . . . . . . .

Calle principale indicand deservirea viitoare a popu-latiei in regiunea Berlinul Mare (fig. 489) . .

Distributia prezenta si probabila in viitor a popula-

regiunea New-York la. . .

New-York. . .

New-York.

din. . .

regiunea. . . .

orasului New-

a apelor din

din regiunea

. .

regiu-.

New-

in planul regional

Pag.835836

850

851

852

854

855

856

857

858

85(1

860

861

862

863

863

864

865

866

,

www.dacoromanica.ro

1428

Pag.tiei in regiunea Berlinul Mare (fig. 490) . . 867

Alimptarea cu ape in regiunea Berlinul Mare ( fig.491) . . . . . . . . . . . 868

Arterele de penetratie si inelare existente in Berli-nul Mare (fig. 492) . . . . . . . 868

Garile de marfuri, porturile si liniile de comunicatierespective in Berlinul Mare (fig. 493) . . . 869

Aeroporturile din regiunea Marele Berlin (fig. 494) 869Zonele specializate in viitorul Plus Grand Paris"

plan regional, dupa Guerard ( fig. 495) . . . 870Arterele de mare circulatie in regiunea Romei (fig.

496) . . . . . . . . . . . 871Raymond Unwin fost Presedinte al Uniunei Inter-

nationale pentru Unbanism si Lacuinte din Lon-dra si proiectatorul primului oras-grading Letch-worth (fig. 497) . . . . . . . . 873

Evitarea constructiilor dealungul marilor artere decomunicatie, prin accese laterale unite (fig. 498) 875

Densitatea populatiei pe zone concentrice in MareaLondra, in 1928 ( fig. 499) . . . .

Variatia populatiei intre 1921 si 1928 in regiuneau 877Marei Londre (fig. 500) . . . . . . 878

Diagramele spatiilor libere propuse pentru MareaLondra (fig. 501) . . . . . . . 879

Dispozitia spatiilor libere in Marea Londra in ra-port cu terenurile de construit ( fig. 502) . . 881

Regiunea Mamaia-Tusla-Marea Neagra (fig. 504) 881Valea Crevediei din regiunea Bucurestilor ( fig.

506) . . . . . . . . . . . 885Padurea Baneasa din marginea Bucurestilor (fig.

507) . . . . . . . . . . 886Padurea Snagov cu bufetul (fig. 508) . . 887Planul regiunei lacului Snagov ( fig. 509) . . . 888Accesul din soseaua Nationale Bucuresti-Snagov

la restaurant (fig. 510) . . . . . 880Vederea Iacului Snagov spre Dobresti si Gherma-

nesti (fig. 511) . . . . . 890Insula cu M-rea Snagov, vazuta din avion (fig.

512) . . . . . . 891

.

,

, . .

.

.

.

www.dacoromanica.ro

1429

Pag.Ma.'nastirea Snagov (fig. 513) . . . . . 892Situatia mondiala a orasului Timisoara (fig. 515). 910Situatia regionala a orasului Bazargic (fig. 514) . 911Situatia regionala a orasului Timisoara (fig. 516) 912Situatia vecinatatilor orasului Timisoara (fig. 517) 913Planul orasului Timisoara (fig. 518) . . . . 914D!iagramele cresterii populatiei in cateva orase mari

(fig. 519) . . . . . . . . . 921&Thrall cu comunele vecine (fig. 520) . . . 926Berlinul construit, in faza initials (fig. 521) . . 927Berlinul construit, in faza intermediary (fig. 522) . 927Berlinul construit, in faza actuala (fig. 523) . . 928Cresterea suprafetei Bucurestilor (fig. 524) . . 929Plan d'ensoleillement de Menton fig. 525). . . 931Determinarea pozitiei si a duratei umbrei muntilor

(fig. 526) . . . . . . . . . . 932Abacele Danger pentru determinarea pozitiei si a

duratei umbrei (fig. 527) . . . . . . 933Planul insorarii dupa curbele de nivel ale solului

(fig. 528) . . . . . . . . . . 934Zonele de influents a spatiilor verzi publice din in-

teriorul Bucurestilor (fig. 529) . . . . 938Zonele de influents ale spatiilor verzi publice exis-

tente si viitoare propuse in Bucuresti (fig. 530). 939Artera Hudson Drive din New-York, dealungul

apei (fig. 531) . . . . . . . . . 948Dispozitiile de plan si silueta de Gras, propuse de

J. Raymond (fig. 532) . . . . . . 941Coronament cu vedere spre apus sau rasarit dupa

Bruno Taut (fig. 533) . . . . . . . 945Maiorul L'Enfant (1754-1825) planuitorul orasu-

lui Washington (fig. 534) . . . . . . 945Vedere panoramica dela Capitoliul din Washing-

ton spre fluviul Potomac (fig. 535) . . . 946Principiul servitudinei non altius tollendi" (fig.

Planul sitului" orasului Angers (dupa Danger)(fig. 536) . . . .

947

948

536) . . . . . . . . . . .

. . . . . .

.

www.dacoromanica.ro

1430

Pag.Sistemul triunghiular pentru reteaua strazilor (fig.

538) . . . . . . . . . 950Scheme dreptunghiulare in orasele din State le Uni-

te (fig. 540) . . . . . . 953Sistem in romburi" (fig. 541) . . . . . 954Sistemul in romburi propus pentru orasul Detroit

(S. U.), (fig. 542) . . . . . . . 954Sistemul exagomal propus de Cauchon (fig, 543) 955Sistem circulatoriu radio-concentric la Berlin (fig.

544) . . . . . . . . . 956Sistem dreptunghiular-diagonal pentru un inel cen-

tral (fig. 545) . . . . . . . 957Strazi de locuit intro lotizare la Liege (fig. 546). 958Strazi de locuit din lotizarea olandeza de la Nieu-

wendam (fig. 547). . . . . . . . 959Schema heliotropica la lotizarea Damhussoen din

Danemarca (fig. 548) . . . . . . . 960Schema actinometrica la lotizarea germana din Bad

Dussenburg- Colonia (fig. 549) . . . . . 961Propunerea Rygner .pentru strazile secundare (fig.

550) . . . . . . . . . . 962Pasagiile Villacros siMaca din Bucuresti (fig. 551) 963Alee de serviciu (pasaj) tip englez (fig. 552) . 964Traseu frant neestetic (fig. 553) . . . 965Traseu sinuos. neestetic ( fig. 554) . . . 966Semnalizare la curbe (fig. 555) . . . . . 967Perspectiva arcului de triumf pe Avenue des

Champs Elysees din Paris (fig. 556) . . . 968Esplanade Invalizilor din Paris (fig. 557) . . 968Esplanade Patriarhiei din Bucuresti (fig. 558) . 969Strada curba in Liege (fig. 559) . . . . . 970Diferite tratari ale latuirei convexe a unei strazi

(fig. 560) . . . . . . . . . . 970Pseudo_impasuri cu diferite forme (fig. 561) . . 972Impasuri-sguaruri din Zurich (fig. 562) . . . 972Strada oblica fats de limitele proprietatilor (fig.

563) . . . . . . . . . . 973Constructii in dinti pe str. Tudor Vladimirescu din

Bucuresti (fig. 564) . . . . . . . 974

. .

.

I

.

.

www.dacoromanica.ro

14 31

Pan.Strazi not trasate normal pe limitele proprietatilor

(fig. 565) . . . . . . . . . 975Cliseu actinometric in Statele Unite (fig. 566). 977Profil in lung concav (fig. 567). . . . 980Dispozitii spre a evita inesteticul profilului convex

(fig. 568) . . . . . . . . 981Sos. Jianu din Bucuresti vedere spre Piata Vic-

toriei (fig. 569) . . . . . . . . 982Sos. Jianu din Bucuresti vedere spre monumen-

tul aviatiei (fig. 570) . . . . . . . 983Palierul necesar unei strazi in ramps to debuseaza

intro alta (fig. 571) . . . . . . 984Diferite profile transversale din Bucuresti (fig.

572) . . . . . 98iProfil elastic (fig. 573) . . . . 986Profile elastice pentru strazi industrials si corner-

dale (fig. 574) . . . . . . 987Diagrama distantelor intre automobile la diferite

iuteli (fig. 575) . . . . . . 990Debitul unei strazi la diferite iuteli ale vehiculelor

(fig. 577) . . . . . . . . 99?Chile necesare unei strazi de circulatie importanta

(fig. 578) . . . . . . . . 990Pix Road din Letchworth (fig. 579) . . . . 100()Strazi economice in orase-gradini (fig. 580) . . 100iStrada economics in Earswick, Anglia (fig. 581). 1002Latimea minima a unei strazi (fig. 582) . . 1003Profile transversale ale Sos. Kiselef intre Piata Vic_

tariei si Str. Ghica (fig. 583) . . . . 1004Profilul transversal al Bd. Coltei (Lascar Catar-

giu), (fig. 584) . . . . . . . . 1005Profilul transversal al Bd. Bratianu intre Str. Wil-

son si str. D. A. Sturza (fig. 585) . . . . 1005Profilul transversal al B-dului Haussmann si St.

Michel din Paris (fig. 580) . 100nProfilul transversal al sos. iianu si al Splaiurilor

Dambovitei (fig. 587) . . . . . . 1006Profilul transversal la Avenue du Bois de Boulog-

ne din Paris (fig. 588). . . . . . . 1007

. .

.

. .

.

. .

.

.

.

.

. .

.

www.dacoromanica.ro

1432

Pag.

Profilul unei strazi in care vehiculele cu viteza maresunt separate de cele cu viteza mica (fig. 589) . 1007

Profilul transversal la Avenue des Champs Elyseesdin Paris (fig. 590) . . . . . . . 1008

Profil transversal asimetric (fig. 591) . . . 1008Profil transversal asimetric la Promenade des An

glais din Nisa ( fig. 592) . . . . . . 1008Profile asimetrice cu gradini in Viena (fig. 593) . 1009Inelul plantat din Reims (fig. 594) . . . . 1010Pavaj de piatra lata, formand fagase incadrate cu

pavaj de bolovani la Aqui- Italia ( fig. 595) . 1011Strada cu pavaj vechiu in Peking ( fig. 596) . 1012Pavaj din beton (fig. 597) . . . . . 1013Strada pavata cu cauciuc in pavele ( fig. 598) . 1014Fundatie din piatra sparta ( fig. 599) . . . 1015Borduri late la colturile strazilor, intrebuintate in

Statele Unite (fig. 600) . . . . . . 1017Alei de calareti pe stanga (fig. 601). . . . . 1018Suportii lampilor in mijlocul B-dului Bratianu din

Bucuresti ( fig. 602) . . . . . . . 1021

Refugii pentru'tramvaie la Bucuresti in Piata Bra-tianu ( fig. 603) . . . . . . . . 1022

Indicatii pe pavajele strazilor (fig. 604) . . . 1023Edicul (W. C. si sala de asteptare) la New-York

pe Hudson Drive (fig. 605) . . . . . 1024Tip de felinar intrebuintat in Statele Unite (fig.

606) . . . . . . . . . 1025Indicatoare gravate pe globurile felinarelor (fig.607) 1026

Indicatoare de strazi imprimate in pavaj (fig. 608). 1026Spalatoare .publice la Genova (fig. 609) . . . 1027Fantana luminoasa la Expozitia Colonials din Paris

(fig. 610) . . . . . . . . . . 1028Monumentul Apararii" de la Suez (fig. 611) . . 1029Infrastructura unei strazi cu colector (fig. 612) . 1031Infrastructura unei strazi in ora§ important ( fig.

613) . . . . . . . . . . . 1031

.

.

www.dacoromanica.ro

1433

Pag.Metropolitanul din Londra in infrastructure (fig.

614) . . . . . . . . . . . 1032Infrastructura la New-York, cu cai subterane ( fig.

615) . . 1033Strada cu traseul alinierii neparalel cu axul ei (fig.

616) . . . . . . . . . . 1034Strada pitoreasca (fig. 617) . . . . . . 1035Retrageri in dinti triunghiulari, dupa Henard (fig.

618) . . . . . . . . . . . 1036Retrageri in redane dreptunghiulare, dupa Henard

(fig. 619) . . . . . . . . 1036Retrageri in dinti pe strazi taind oblic ,proprietatile

(fig. 620) . . . . . . . . 1037Aliniere in dinti la cladiri din not cartiere din Berlin

(fig. 621) . . . . . . . . . . 1037Fronturi neparalele cu strada, cu privire libera spre

o directie (fig. 622) . . . . . . . 1038Aliniamente la cladiri pe strazile in curbs, dupa

Unwin (fig. 623) . . . . . . 1039Avantajele fronturilor oblice la cladiri, dupa Sierks

(fig. 624) . . . . . . . . . . 1040Inaltimi dezordonate in imprejurimile Parisului (fig.

625) . . . . . . . . . . . 1041Arcade pe doua caturi in Chester, Anglia ( fig. 626) 1042Pravalie cu arcade in str. Blanari din Bucuresti

(fig. 627) . . . . . . . . . . 1043Arcade in Bistrita Transilvania (fig. 628) . . 1044Arcade in Cassablanca Maroc ( fig. 629). . 1045Debitul circulatiei pe strazi, dupa Le Corbusier

(fig. 630) . . . . . . . . . . 1046Propunerea lui Hebrard pentru incrucisari suprapu_

se la Paris ( fig. 631) . . . . . . . 1048Incrucisare suprapusa americana in trifoi" (fig.

632) . . . . . . . . . . . 1049Intrare in tunelul de incrucisare de la Porte-Dau-

phine, Paris (fig. 633) . . . . . . . 1050.Tunel de incrucisare la Porte-Dauphine, Paris ( fig.

634) . . . . . . . . . . . 1051Viaductul Newark-Jersey-City (fig. 635) . . . 1052

.

. .

. .

. . .

. .

_

www.dacoromanica.ro

1434

Pag.

Suprapuneri de incrucisdri la New-York, langdpodul Washington (fig. 636) . . . . 1053

Pasereld de beton armat la Chicago-Lake.ShoreDrive ( fig. 637) . . . . . . . . 1054

Tunelul Holland din New-York (fig. 638) . . 1054Turnurile de ventilatie ale tunelului Holland din

New-York ( fig. 639) . . . . . 1055Podul Littorio din Venetia (fig. 640). . . . 1056Tesitura in cochilie la Montpellier (fig. 641) . . 1057Mijloace de a Obtine vedere liberd la incrucisarile

strazilor (fig. 642). 1059Vedere liberd prin retrageri in unghiu drept concav

la colt ( fig. 643) . . . 1060Incrucisare directs si punctele de coliziune la can

cid nastere ( fig. 644) . . . . . , . 1060Incrucisare in sicand ,si punctele ei de colisiune

(fig. 645) . . . . . 1061Piata Operei din Paris (fig. 646) . . . . 1064Piata Domului din Regensburg ( fig. 647). . . 1065Plata Sf. Petru din Roma cu Piata Rusticucci ( fig.

648) . . . . . . . . . . . 1066Piata Domului din Salzburg (fig. 649) . 1067Piece grupate propuse de Sitte (fig. 650) . 106SPiata Signoria din Florenta (fig. 651). . 1068Piata Sf. Augustin din Paris ( fig. 652) . 1069Plata Lafayette din Paris (fig. 653) . . 1069Trafalgar Square din Londra (fig. 654) . 1070Place de I'Etoile din Paris (fig. 655) . . 1073Piata triunghiulara (fig. 656). . . . 1075Studiul circulatiei in °plata' (fig. 657). . 1075Studiul circulatiei in o plata (fig. 658). . 1075Combinarea a cloud piece de giratie (fig. 659). .1076Circulatia maxima in Piata Victoriei din Bucuresti

(fig. 661) . . . . . . . . . . 1079Diferite ipoteze de organizare a circulatiei in Piata

Victoriei din Bucuresti ( fig. 662) . . . . 1080Detaliile variantei A (fig. 663) . . . . 1081Detaliile variantei B ( fig..664) . . . . 1082

.

.

. . .

.

.

.

.

.

.

www.dacoromanica.ro

1435

Pag.Samburele central in plata de giratie (fig. 665) . 1083Samburele central in piata cu circulatie giratorie

amestecata (fig. 666) . . . . . 1084Dispozitie de o incrucisare formand piaceta cu por-

taluri (fig. 667) . . . . . . 1084Dispozitia refugiilor intro pima de circulatie (fig.

668) . . . . . . . . . . 1085Organizarea circulatiei prin trotuare in fata garilor

(fig. 669) . . . . . . 1086Idem, alta' variants (fig. 670). . . . . 1086Dispozitie de refugiu in fata cladirilor publici (fig.

671) . . . . . . . . . . . 1087Piata Columbus Circle din New-York (fig 672) . 1087Dispozitia circulatiei la garile de autobuze (fig.

673) 1088Piata Sf. Anunziatta din Florenta (fig. 674) . . 1089Plata Domului din Pistoja (fig. 675) . . . . 1089Vedere spre Piata Domului din Pistoja (fig. 676) . 1090

,Triunghiul de vedere ca plata (fig. 677) . . . 1091,Asezarea cladirilor la o ramificatie de strada (fig.

678) . . . . . . . . . . . 1092Asezarea cladirilor la o incrucisare de strazi (fig.

679) . . . . . . . . . . . 1093Asezarea cladirilor la o intalnire de trei strazi (fig.

680) 1094Asezarea cladirilor la un cot pronuntat ( fig. 681) . 1095Plata semiacoperita din Gelsenkirchen (fig. 682) . 1098Plata de legume Bibescu Vocla din Bucuresti (fig.

683) . . . . . . . . . . . 1099Vedere generala a pietei de alimentare Bibescu-

Vocla din Bucuresti (fig. 684) . . . . . 1100Rata semi acoperita in Madison (S. U.), (fig. 685) 1100Plata semi-acoperita la St. Paul (S. U.) deasupra

nivelarlui strazii (fig. 686) . . . . . . 1101Vederea generals a Halelor Centrale Ghica din

Bucuresti (fig. 687) . . , . . 1101Hala Neustadter din Dresda (fig. 688) . . 1102Halele din Munchen (fig. '689) . . 1102Halele din Reims (fig. 690) . . . 1103

.

,

.

. . .

. . .... . . .

.

.

www.dacoromanica.ro

1436

Pag.

Detaliul halei.din Ploesti (fig. 692) . . . . 1104Arcade le cooperativelor din Letchworth (Anglia),

(fig. 693) . . . . . . . . 1105Hale le cooperativelor din Welwyn (Anglia). (fig.

694) . . . . . . . . . . . 1105Plata descoperita din Odessa (fig. 695) . . 1106Piata descoperita din Washington (fig. 696) . 1106Planul halelor din Ploesti (fig. 697) . . . 1108Expozitia din 1893 de la Chicago (fig. 698) . 1110Planul expozitiei un secol de .progres" din Chicago

(fig. 699) . . . . . . . . . . 1111Halele de expozitie din Berlin dela Kaiserdamm

(fig. 700) . . . . . . . . . . 1112Garaj pentru parcajul automobilelor cu 12 etaje la

Detroit (fig. 701) . . . . . . 1114Square la Reims pentru educatie fizica (fig. 702) . 1116Square la Reims ,pentru educatia fizica a scolarilor

(fig. 703) . . . . . . . . . . 1117Teren particular intre calcane amenajat ca square la

Paris (fig. 704) . . . . . 1118Square in Oradea Mare (fig. 705) . . 1119Buyeta-fantana (fig. 706) . . . . 1120Instalatii de jocuri in parcuri (fig. 707) . . . 1122Amenajarea unui teren de sport la Davis Square in

Chicago (fig. 708). . . . . . . . 1123Dimensianarea terenurilor de sport (fig. 709) . . 1124Stadionul din Francfurt pe Main ( fig. 710) . . 1125Stadionul Hitler" din Berlin (fig. 711) . . . 1126Stadionul Mussolini" din Turin (fig. 712) . . 1127Planul stadionului din Turin (fig. 713) . . . 1127Yachting Clubul de la Snagov (fig. 714) . . . 1128Yachting Club (plan) dela Snagov, Bucuresti (fig.

715) . . . . . . . . . . . 1129Plaja cu cabinele din Balcic (fig. 716)1 . . . 1130Scaldatoare in Piata Maria din Bucuresti (fig. 717) 1131Piscina din Hastings, Anglia (fig. 719) . . . 1133Bai pe canaluil Letten, Elvetia (fig. 720) . . . 1134Planul bailor .pe .canalul Letten, Elvetia (fig. 721). 1135Terenul de golf din Aix- ies -Bains ( fig. 722) . . 1135

.

.

. . .

. .

.

www.dacoromanica.ro

1437

Pag.Hipodromul Baneasa-Bucurwi (fig. 723) . . . 1136Hipodromul Salvagny, Lyon (fig. 724) . . . 1136Autodromul din Linas-Montlhery, Paris (fig. 725) 1137Copaci batrini din Hyde Park din Londra (fig. 726) 1138Planul parcului Jackson din Chicago (fig. 727) . 1139Adapost din padurea Snagov (fig. 728) . . . 1140I/1sta latii de incalzit alimente in parcuri din St.

Unite (fig. 729) . . . . . . . 1141Exercitii ,colare in aer liber intr'un pare din New-

York (fig. 730) . . . . . . . 1141Vr.chiul cimitir de la Bis. Sf. Paul din New-York

(fig. 731) , . . . . . . . . . 1143Cimitirul de Nord din Miinchen ( fig. 732) . . 1144Vedere interioara in cimitirul din Padure din Man_

chen ( fig. 733) . . . . . . . . 1145Cimitirul mortiloi in rasboiul mondial din Arlington

la Washington (fig 734) . . . . . . 1146Cimitirul national din Arlington ( fig. 735) . . 1146Creanatoriul uman de la Mainz (fig. 736) . . . 1147Cimitirul din Genova (fig. 737) . . . . . 1148Cimitirul din Colonia ( fig. 738) . . . . . 1149Locuintele din The Towers Apartements" din

New-York cu spatiile libere particulare unificate(fig. 739) . . . . . . . . . . 1150

Unificarea curtilor la The Towers Apartements"din New-York ( fig. 740) . . . . . . 1151

Abac american pentru dimensionarea loturilor (fig.741) . . . . . . . . . . . 1152

Cartier in umbra din a 33-a strada din New-York(fig. 742) . . . . . . . . . . 1154

Gruparea spatiilor libere particulare cu cele publice(fig. 743) . . . . . . . . . . 1155

Dispozitia actinometrica a curtiloriparticulare pen-tru zgarie-nari la New-York, valabil5 si la sol_stitiul de iarna ( fig. 744) . . . . . 1155

Dispozitii la constructii care unifica spatiul liber pu-blic (fig. 745) . . . . . . . . . 1157

Tip cetular de arhitectura pentru locuinpe la New-York (the Campanille), ( fig. 747) . . . . 1161

.

.

www.dacoromanica.ro

1438

Pag.

Tip opac de arhitectura, la Sala Croix Rousse"(fig. 748) . . . . . . . 1162

Tip transparent de arhitectula la garajul Marbeufdin Paris (fig. 749) . . . . . , 1163

Sala pa.s,ilor perduti a Garii Centrale din New-York( fig. 750) . . . . . . . . . . 1164

Sala de acces inferioara, a Garii Centrale din New-York (fig. 751) . . . . . . . . 1165

Biserica din Pomade, Franta ( fig. 752) . . . 1166Grup de locuinte eftine la Colombes, Sena (fig.

753) . . . . . . . . . 1167Locuinte in cladiri suprainaltate la Malabri, Sena

( fig. 754) . . . . . . . . . . 1166Locuinta izolata populara, premiata la congresul

international pentru combaterea tuberculozei(fig. 755) . . . . . . . . . . 1169

Locuinta dubla cu date cloud camere ( fig. 756) 1170Locuinte duble de ate 2 camere si o sald sau 3 ca-

mere si o sala (fig. 757) . . . . . . 1171Locuinte duble cu gate 4 camere si o said ( fig. 758) 1171Locuinta dubla cu incaperi la parter si etaj (fig.

Locuinta dubla burgheza cu apartamente separatela parter si etaj (fig. 760) . . . . . . 1173

Tip de locuinte populare cu regim inchis in oraseledin Statele_Unite (fig. 761) . . . . . 1174

Biblioteca Congresului- din Washington (fig.672) . . . . . . . . . . . 1174

Rotonda salii de lectura a bibliotecii Congresuliti-din Washington (fig. 763) . . . . . 1175

Planul cetatii universitare Virginia din Charlottes-ville S. U. (fig. 764) . . . . 1176

Vederea cetatii universitare din Toronto (fig. 765). 1177Aranjamentul unei cetati universitare din Madrid

(fig. 766) . . . . . . . . 1178Spitalul Passavant din Chicago (fig. 767) . . 1179Centrul clinic din New-York (fig. 768) . 1180Organizarea terenului de eXpozitie Berlin ' cu

gara Eichkamp in fund (fig. 769) . . . . 1181Expozitia permanents din Berlin, vedere dinspre

117'2

. . .

. .

_

.

759) . . . ...... .

. .

.

. .

www.dacoromanica.ro

1439

Pag.

Stadion (fig. 770) 1182Organizarea unei cazarmi de artilerie de camp la

Strasburg (fig. 771) . . . . . . . 1182Tabara militara din Mansingen, Germania (fig.

772) . . . . . . . . . . . 1183Vederea generala a abatoriului din Bucuresti (fig.

773) . . . . . . . . . . . 1185Sala de tdere a vitelor mari din abatorul Bucuresti

(fig. 774) . 118oGrajdurile si oboarele abatoriului din Bucuresti

(fig. 775) . . . . . . . . . . 1187Ha la mare a abatoriului din Gelsenkirchen (fig.

776) . . . . . . . . . . . 1188Frigoriferele abatorului din Bale (fig. 777) . . 1189Oboare accperite la targul de vite din Lyon (fig.

778) . . . . . . . . . . . 1190Staulele laptdriei comunale din Gelsenkirchen (fig.

779) . . . . . . . . . . . 1191Tub cu gaz comprimat pentru incalzit (fig. 780) . 1192Depozitul de carbuni din Mariendorf, Berlin (fig.

781) . . . . . . . . . . . 1193Portul depozitului de carbuni at uzinei de gaz din

Mariendorf, Berlin (fig. 782) . . . . . 1194Cladirile fabricei de locomotive Borsig din Berlin

(fig. 783) . . . . . . . . . . 1196Hala pentru montagiul locomotivelor la fabrica

Borsig din Berlin (fig. 784). . . . . . 1197Cladirile pentru o industrie manufacturiera din

Montrouge, Paris (fig. 785) . . . . 1198Cladirile pentru o industrie de superfosfati (fig.

786) . . . . . . . . . . . 1199Diferite grupari de case (fig. 787) . . . . 1200Variatii lineare a diferitelor zone si spatii libere in

raport cu populatia orasului (fig. 788) . . . 1205Orasul Marsilia cu portul indiguit si cu reteatta li-

niilor ferate (fig. 790) . . . . . . . 1222Cheu comercial la un port de mare (fig. 792) . . 1223P.rofil transversal utilizat pentru canale navigabile

(fig. 793) . . . . . . . . . . 1224

www.dacoromanica.ro

1440

erg.Cheu la uncanal navigabil (fig. 794) . . . . 1224Canalul de navigatie St. Martin din Paris (fig.

795) . . . . . . . . . . . 1225Caile navigabile si porturile locale ale Parisului

(fig. 796) . . . . . . . . . . 1226Legaturile pe apa ale Berlinului cu marile (fig. 797) 1227Vedere din portul Berlinului (fig. 798) . . . 1227Uzina electrica la Berlin pe apa curgatoare naviga-

bila (fig. 799) . . . . . . . . . 1228Portul industrial si comercial la Chicago pe raul

Chicago (fig. 800). . . . . . . . 1229Port de calatori la Chicago pe lacul Michigan (fig.

801) . . . . . . . . . . . 1229Automotor Bugatti pe linia ParisDeauville (fig.

802) . . . . . . . . . . . 1230Gari pentru trafic local si indepartat ( fig. 803). . 1231Gara Friedrichstrasse pentru trafic local si inde.

partat din Berlin (fig. 804). . . . . . 1231Linii in cartiere industriale cu bransamente pentruindustrii (fig. 805) . . . . . . . . 1232

Ipoteze la asezarea unei gari in raport cu suprafataorasului (fig. 806) . . . . . . . . 1233

Gari de calatori, de marfuri si de formatie a trenu-rilor la marginea orasului (fig. 807). . . . 1234

Gara terminus din Washington (fig. 808). . . 1234Hallul cu peroanele garii din Washington ( fig.

809) . . . . . . . . . . . 1235Liniile de mare trafic departat si garile respective

din Paris (fig. 810) . . . . . . . 1236Statiunea Centrals din New-York (fig. 811) . . 1237Cartograma traficului central pe caile ferate ale o-

rasului Berlin (fig. 812) . . . . . . 1237Proect de gara subterana dealungul Dambovitei la

Bucuresti (fig. 813) . . . . . . . 1238Diferiti schimbatori de cale la liniile ferate ( fig.

814) . . . . . . . . . . . 1238Dispozitia unei gdri mici de triaj pentru marfuri

(fig. 815) . . . . . . . . . . 1239Gara de marfuri terminals si portul la Station Is-

www.dacoromanica.ro

J441

Pad.

land in New-York (fig. 816) . . . . . 1239Can de formatie a trenurilor de persoane ( fig. 817) 1240Statiunea Bucure§ti-Grivita cu atelierele pentru lo-

comotive (fig. 818) . . . . . . . 1241Viaduct pentru metropolitan pe Shonhauser Allee,

Berlin (fig. 819) . . . . . . . . 1241Dimensiunile caei la un viaduct metalic pentru me-

tropolitanul din Berlin (fig. 820) . . . . 1242Sectiune prin o statie de mica adancime sub strazi

la metropolitanul din Paris (fig. 821) . . . 1243Reeaua metropolitanului din Paris (fig. 822) . . 1244Statiune de metropolitan pe viaduct la Berlin (fig.

823) . . . . . . . . . . . 1245Dimensiunea transversals a unei statiuni de metro-

politan pe viaduct la Berlin (fig. 824) . . . 1246Tunel de metropolitan la Paris (fig. 825) . . . 1247Tunel de metropolitan la Berlin (fig. 826) . .1247Organizarea interioara a unei gari de metropolitan

deasupra strazilor la Berlin (Danziger Strasse),(fig. 827) . . . . . . . . . . 1248

Organizarea interioara a unei statiuni subterane laBerlin (fig. 828) . . . . . . . . 1248

Sectiunea prin o statie de metropolitan subterana laBerlin (fig. 829) . . . . . . . . 1249

Trecerea metropolitanului pe sub bazarul Wet._theim la Berlin (fig. 830) . . . . . . 1249

Dispozitia incruci§arei la nivele diferite a viaduc-tului in punctul Dreieck la Berlin (fig. 831) . . 1250

Sectiune transversals printr'un punct la Dreieck,Berlin (fig. 832) . . . . . . . . 1251

Liniile radiale de tramvae in oral cu mai putin de200.000 locuitori ( fig. 833) . . . . . . 1254

Retea de tramvae in orase americane (fig. 834) . 1255Retea de tramvae electrice in orase maxi cu satelite

(fig. 835) . . . . . . . . . . 1256Dispozitia liniei la colturile strazilor inguste (fig.

836) . . . . . . . . . . . 1257Diferite terminusuri de linii de tramvae (fig. 837). 1259Terminus cu dublu saltar pentru o linie de tramvai

www.dacoromanica.ro

1442

Pag .

dupa un colt de strada (fig. 838) . . . . 1260Bucla de tramvai in jurul unui bloc (fig. 839) . . 1260Liniile de tramvai cu statiune in fata unei Bari ( fig.

840) . . . . . . . . . . . 1261Pozitia statiunilor de tranivae la incruc*rea stra-

zilor (fig. 841). . . . . . . . . 1261Statiunile intro plata circulars (fig. 842) . . . 1262Statiune intro piata triunghiulara (fig. 843) . . 1262Asezarea liniilor in orasele americane, cu dispozitii

pentru ecartement (fig. 844) . . . . . 1263Asezarea liniilor pe traverse de lemn in orase ame-

ricane (fig. 845) . . . . . . . . 1263Autobuzul the Greyhound" (fig. 846) . . . 1265Gara de autobuze din Antibes, Franca ( fig. 847). 1265Gara de autobuze Victoria din Londra ( fig. 848). 1260Interiorul trolleybusului (fig. 849) . . . . 1267Trolleybus cu imperials din Maidstone (fig. 850). 1267Trolleybusuri circuland pe strazi sinuoase si inguste

(fig. 851) . . . . . 1268Aeroportul Bourget, Paris ( fig. 852) . 1269Aerogara din Lyon ( fig. 853). . . 1270Aeroportul Wichita, S. U. (fig. 854) . . . . 1271Utilizarea liniilor ferate pentru semnalizarea in a-

viatie (fig. 855) . . . . . . . 1272Hangarul pentru aeronave dela Orly, Franca ( fig.

856) . . . . . . . . . . . 1273Aeroportul Baneasa (Bucuresti) in vechea stare

(fig. 857) . . . . . . . . . . 1274Inaltimea cladirilor si distanta intre ele (fig. 858) . 1276Locuinta medievala cu esinduri de aparare (fig.

859) . . . . . . . . . . . 1287Zidurile de aparare ale Akropolei ridicate de The.

mistocle (fig. 860). . . . . . . 1288Fortificatiile Athenei (fig. 861) . . 1289Fortificatiile Romei (fig. 862) . . 1290Strada in vechea Roma (fig. 863) . . . 1292Zidul lui Aurelian la Roma (fig. 864) . 1293Vauban ( fig. 865) . . 1297

...... . .

.

...www.dacoromanica.ro

1443

Pag.Atacul unei cetati dupa principiul lui Vauban (fig.

866) . . . . . . . . . . . 1298Planul Erechteionului (fig. 867) . . . . . 1302Vederea Erechteionului (fig. 868) . . . . 1303Zidurile la noul for inceput de Iuliu Cezar ( fig.

869) . . . . . . . . . . . 1306Sir Cristopher Wren (fig. 870) . . . . . 1313Aerodromul de Ferrara-Italia acoperit de 600

avioane (fig. 871) . . . . . . . . 1330Dispozitii contra bombelor la cladiri (fig. 874) . 1333Dispozitii la cladiri antisuflu- ( fig. 875) . . . 1334Dispozitii in plan la cladiri .,antigaz" (fig. 876) . 1334Filtru contra gazelor toxice (fig. 877). . . . 1335Adapost subteran contra bombardamentelor, pen-

tru 200 persoane ( fig. 878). . . . . . 1338Post de ajutor medical (fig. 879) . . . . . 1340Planul sanitar, du,pa Danger (fig. 882) . . . 1347Modificari continui in planuri de aliniere din Bucu-

resti inainte de 1914 (fig. 883) . . . . . 1352Planuri de aliniere pentru Via Fontane din Genova

(fig. 884) . . . . . . . . . . 1353Combinarea largirilor prin alinieri cu strapungeri

in Londra (fig. 885) . . . . . . . 1354Transformarea cartierului Primariei din Marsilia,

dupa Greber (fig. 886). . . . . . . 1355Strazi inutile (cele hasurate) intr'un cartier din

Bazargic, Romania (fig. 887) . . . . . 1357Proiectul Humie si Erith pentru amenajarea prin

strapungeri a cartierului Norrmalm din Stock-holm (fig. 886) . . . . . . . . 1360

Cartierul Normalm din Stockholm, starea actuala(fig. 889) . . . . . . . . . . 1361

Transformarea cartierului Sf. Gheorghe din Bucu-resti, ars la 1847, proiect istoric (fig. 890) . 1362

Comassari dupa planul dela 1847 executat in car-tierul Sf. Gheorghe din Bucuresti ( fig. 891). . 1363

Cartier periferic in Bucuresti care necesita comasari(fig. 892) . . . . . . . . . . 1365

Masca ( fig. 893). . . . . . . . . 1366

www.dacoromanica.ro

1499

Pag

Tipuri de comassari rezultate din intrebuintareasistemului cu strazi diagonale (fig. 894) . . 367

Exproprieri pe zone la Bruxelles (fig. 895) . . 1370Aplicarea comassarilor prin exproprieri pe zone la

Bruxelles (fig. 899) . . . . . . . 1370Exproprieri pe zone la Budapesta (fig. 897) . . 1372Exproprieri pe zone la Napoli (fig. 898) . . . 1373Asanare in jurul catedralei Notre Dame din Paris

(fig. 899) . . . . . . . . . . 1375Mai multe familii au bucatariile ingramadite in ace.

las coridor din Konigsberg (fig. 900) . . . 1376Dormitorul unei intregi familii in o mansards din

Senftenberg (fig. 901) . . . . . . . 1377Locuinte insalubre in cartier relativ central din Bu-

curesti (fig. 902) . . . . . . . . 1378Locuinte insalubre improvizate din magazii in Bu-

curesti (fig. 903) . . . . . . . . 1378Starea unui bloc din Braunschweig, inainte de asa-

nare (fig. 904). . . . . . . . . 1379.Blocul din Braunschweig, asanat in interior (fig.

905) . . . . . . . . . . . 1380Strada ingusta intr'un cartier insalubru din Neisse

(Germania), (fig. 906). . . . . . . 1381Cartier central insalubru din Kassel (Germania) in

starea actuala (fig. 907) . . . . . . 1382Proectul asanarii prin metoda luminarii marginale"

a unui cartier din Kassel cel din fig 907 (fig.908) . . . . . . . . . . 1383

Sumele cheltuite ipentru exproprieri in Bucurestifata de cheltuelile totale ale orasului, repartizatepe ani (fig. 909) . . . . . . . 1389

Sat in Franta, care trebuie amenajat prin afjnare(fig. 910) . . . . . . . . . . 1405

Proiect de ferma (fig. 911) . . . . . . 1409

.

www.dacoromanica.ro

1445

C.

TABLA PLAN F.LORPag.

32) Schita-program intocmita pentru planul deamenajare al orasului Lyon (fig. 451) . . . 804

33) Semne conventionale urbanistice adoptate deFederatia Internationalaipentru Urbanism si Lo-cuinte din Londra (fig. 452) . . . . . 805

34) Plan fotografic executat de catre CompagnieAerienne Francaise din Paris, in 1928, pentruBu-curesti. 0 portiune din comuna suburbans Gri-vita (fig. 472) . . . . . . . . . 836

35) Regiunea Campina-Predeal (fig. 503) . . 88336) Zone le pitoresti din Regiunea Bucuresti (fig.

505) . . . . . . . . . . . 88537) Planul orasului Turnu Severin in 1931, schema

dre,ptunghiulara (fig. 539) . . . . . . 95338) Studiul transformarei Pietei Victoriei din Bu-

curesti (fig. 660) . . . . . . . . 107739) Vederea interioara a halei din Ploesti (fig.

691) . . . . . . . . . 110540) Strandul in aer Tiber din Leuna, Germania

(fig. 718) . . . . . . . . 113341) Planul sistematizarei comunei Baneasa-Bucu-

resti (fig. 746) . . . . . . . 115942) Organizarea unui cartier industrial in Bucu-

resti (fig. 789). . . . . . . 120743) Planul partului Constanta (fig. 791) 122344) Planul Comisiunei Artistilor pentru infrumuse-

tarea asanarea Parisului (fig. 871) . . . 133045) Caile de comunicatie deschise de Haussmann

in Paris (fig. 872) . . . . . . . . 133046) Centrul actual (Universitatea) al Bucumtilor

vazut din avion (fig. 880) . . . . . 134147) Transformarea centrului (Universitatea) Bu-

curestilor spre a corespunde cerintelor urbanis-mului militar, clupa Lt. Col. Roata (fig. 881) . 1343

.

.

5i

www.dacoromanica.ro

1446

D.

TABLOURI NUMERICEPag.

15. Onorariul urbanistului in functie de numarul lo-cuitorilor, pentru zonele construite ale orasului. 781

16. Onorariul urbanistrului pentru zonele de exten-siune planurile regionale . . . . . . 782

17. Onorariul urbanistrului pentru proiectele dedetalii . . . . . . . . . . . 783

18. Onorariul urbanistului pentru proiecte de par-celari . . . . . . . . . . . 783

19. Procentul din ororariul total cuvenit pentru lu-crari . . . . . . . . . . . 784

20. Tabloul numeric al suprafetelor ce pot fi foto-grafiate de la diverse inaltimi cu aparatul Scheim-pflug . . . . . . . . . . . 825

21. Tabloul diferentelor admisibile dintre masura-tarile de pe planul grafic cele de pe teren . . 838

22. Echidistanta curbelor de nivel in functie de pan-ta terenului . . . . . . . . . 839

23. Suprafetele si numarul populatiei prezente si vii-toare a Bucurestilor si a comunelor suburbane . 905

24. Densitatea locuintelor in orasele-gradini engleze. 91725. Marimea spatiilor libere verzi publice, dupa

Wagner . . . . . . . . . . 93526. Fe lul si marimea suprafetelor libere in raport cu

densitatea locuintelor pe hectar . . . . . 93(27. Frecventa cauzelor cari scad capacitatea de tra-

fic a strazii pentru vehicule farce traseu fix (laPhiladelphia) . . . . . . . . . 994

28. Suprafetele difesitelor spatii libere. publice $iparticulare in raport cu numarul etajelor cladirilor(dupa Migge). . . . . . . . . 1119

29. Suprafetele terenurilor pentru un abator in ra-port cu populatia orasului . . . . . . 1186

30. Modul de constructie in diferite zone ale orasu-lui Bucuresti, ca densitati, prospecte si suprafetelibere (propunerea Sfintescu) . . 1219

31. Ev2luarea oraselor mondiale, in miliarde dolari 1280

si

si

www.dacoromanica.ro

E

INDEX

A

Abercrombie, 792, 849Abfangstrassen, 1048Academe, 1290Adamachi (revista stiintifica),

1284Adams Th., 786, 92, 849Adickes, 1367, 69Adrian (imparatul), 1290, 1304,

12

Adrianopol, 945Aerotopograpf, 818, 29Agache, 792, 96, 99, 802Agrippa, 1307Agricultura (Koala) 903Aix-les-Bains, 1134Akademos, 1300Akerman, 1295Akropole, 1310Albertini, 1153Alexandria (Egipt), 1043. 1140,

1293Alphand, 1318

Angers, 947, 48Anghelescu (str.), 1420Anglia, 768, 76, 85, 800, 03, OS.

48, 49, 53, 917, 19, 1013, 42,1133, 39, 65, 1268, 71

Anibal, 1291Ankara, 1336Antiquite, 1291Antibes, 1264Antoine A., 1014Annunziata (,piata). 1028, 42Anvers, 773Apia (Via), 1012Arcades, les (Paris), 973Architecture (1'), 781, 1283Argetoianu C., 1419Arhiva (pentru reforma sociala).

1411

Aristot, 1324

Arlington, 1145

Arnhem, 1133Arracoelli, 1291Aspern, 925Atanasiu Oreste. 1413

America, 785, 1086, 1141 Athena, 945, 1286, 87, 88, 39

Americanii, 1129, 30, 39Amsterdam, 792, 849, 1895

1300, 01, 02, 03, 04,11, 24

05, 10.-

Anaxagoras, 1301 Attica, 1286Angelo (Michel). 771 Auburtin. 792, 96, 802

www.dacoromanica.ro

1448

Augsburg, 945Augustus, 1291, 1305, 06, 07, 09,

11, 12Australia, 768, 808, 09Austria, 769, 808, 12, 1398Aurelian, 1293Aventin, 1291

B

Babylon, 1300Bacau, 1413Baden, 1367Badische Ortstrassen Gesetz, 1367Baia Mare, 1148Balcic, 1128Bale, 1187Bals Gh., 1403Banca Nationala, 1281Baneasa (hipodrom), 1136, 1416Baneasa, 903, 1156, 1271, 72, 73Bangert, 861Barbara (Santa), 857Berberini, 1307Barcelona, 970, 1056, 1247, 50Barde, 1053Barthelemy J., 1345Bartholamey, 918, 19, 1206Barzesti, 905Basarab, 901, 1055, 80, 1282Basarabia, 812, 41Battista (Alberti), 1312Bauflucht, 1030Baukunst and Stadtebau, 900Baumeister, 926, 30Bauwich, 1200Bazargic, 795, 910, 12, 1356, 99Beauvais, 1295Belgia, 808, 10, 11, 1224, 1372,

1412

Belgrad, 899, 1225Belgrand, 1318Bellagio, 942, 1020Belle-Alliance (Platz), 1076Berlin, 769, 804, 47, 62, 99, 918

19, 20, 26, 56, 71, 1004, 24, 3538, 1377, 86

Berlin (Gross), 919Berlin (Noul), 926Bernini, 1016Bernoulli (Hans), 792Berthaux E., 1291, 1305Berthelot (Str.), 1420Beziers, 945Bibescu Voda (piata), 1099Bismarckstrasse (Berlin), 1018Bistrita, 1044Biuroul meteorologic (al St. Uni-

te), 976Blanari (Str.), 1044Blucher (Platz), 1076Bobo li (gradina), 1020Bois de Boulogne (Avenue), 1007,

1318

Bonaparte (Bd.)-Bucuresti, 909,1077. 80

Bonaparte (pare)-Bucuresti, 1212.15

Bordeaux, 866, 1046, 91Borgheze (parcul), 1020.Bornheim, 925Borroczyn, 813Borsig (Berlin), 1197Boston, 856, 979, 1139Boteni (Romania), 1413Bourget (Paris), 1270Bournville, 919Brandenburgerthor (Berlin), 1024Brandt, 1169Brasov (Romania), 882

_ .5 c

www.dacoromanica.ro

1449

Bratianu C. (G-ral), 812Bratianu (Bd.)-Bucuresti, 971,

1006, 21,. 1254, 1349, 55, 71,1420.

Bratianu (Piata), 1022, 1254Braunschweig, 1380, 81Brennus, 1291Brialmont, 1298Brix-Genzmer, 919, 1056Broscaria (Str.), 1365Bruxelles, 945, 1372Bucovina, 1412, 13Bucuresti, 771, 76, 85, 90, 95, 801,

12 14, 17, 25, 30, 35, 40, 53,76, 81, 84, 85, 86, 91, 94, 95,96, 98, 99, 903, 07, 09, 20, 24,28, 29, 42, 46, 56, 62, 63, 68,69, 71, 72, 74, 75, 80, 83. 84,87, 89, 95, 99, 1000, 03, 05, 14,20, 21, 22, 30, 35, 36, 39, 40,41, 43, 52, 53, 58, 62, 1342, 48,49, 50, 51, 55, 59, 60, 64, 65,70, 73, 78, 79, 82, 86, 90, 1403,GI, 07, 16, 17, 18, 19, 20, 21.

Bucurestii in viitor, 801, 94.Bucurestii Noi, 891Bucuresti (Pentru Bucuresti-Noi

studii urbanistice), 891, 95, 989,961

Buda, 881Budapesa, 812, 81, 99, 922, 1097,

1140, 72, 1247, 48, 50, 1372Buenos Aires, 1115Bugatti, 1230Building of satellite towns, 853Buletinul Asociatiei Generale a

Inginerilor din Romania, 907Busteni, 1396Buzesti (piata)-Bucuresti, 1254

Buzesti (Str.), 1079Buzau, 1148

C

Cairo, 945, 1043C.alarasi (Calea)-Bucuresti, 1350'Caldarusani (Romania), 887Calimanesti, 1396 ,

Callicrates, 1289Camillo Sitte, 1068, 93, 1366Cam,pidoglio (piata), 1067Campina (Romania), 882Campul lui Marte, 1291, 1308Canberra, 768, 913Capitoliul, 946, 1030, 1291Capucines (Bd.)-Paris, 971Carmen Sylva (Romania), 882,

1396

Carriere (Place de la) Nancy,1019

Carol (Pare)- Bucuresti,- 971, 980,1112, 39

Carol (Str.), 1035Carol Bd., 1355Carpati, 808, 945Cartier, 764Casablanca, 817, 1044.Casa Lucrarilor (Paris), 1322Casa Lucrarilor Orasului Bucu-

esti, 894, 1322Castelul Ingerului, 1307Catalunya Municipal, 1283Catargi Lascar (Bd.)-Bucuresti,

971, 1035, 77, 78, 79, 80, 1355Catelu (Romania), 905Cauchon, 953Cecropia, 1286Cehoslovacia, 1329, 97Centru (civic), 764, 964

i

www.dacoromanica.ro

1450

'Ceramic, 1287, 90, 1304Cetatea Universitara, 908-C,etatenii din vale (Romania),

1413.Chabrol, 1317, 21Chalumeau, 798Champs Elysees (Avenue) 848,

968, 72, 80, 07, 23, 47Chiajna, 905Charlotta (Villa), 1020Charlottenburg, 1004, 1118, 19Charing Cross, 1070Cheshire, 854Chester, 1042, 1401Chicago, 767, 68, 856, 942, 1052,

1112, 13, 22, 39, 42, 77, 1226,47, 64, 1350, 59, 1418

Chinezii, 1012Chiodi C., 768, 990Chiti la, 908, 30Cimon, 1288, 89Cdoplea, 908Cismigiu, 971, 1020City Planning, 1283Clasa de constructii, 76SClaudio, 1311Clepsidra, 1287Cloud (St), 1317Clubul Comercial (Ch:cago), 76SCluj, 817, 18Coasta de Azur, 866Colentina (ran) Romania, 907, 42,

46, 1420, 21Colbert, 1314Co lona (plata), 1042Co lonia, 861, 125, 45, 59Calasul din Rhodes, 1308Columbus Circle, 1086Comana (Romania), 887, 906Comassare, 765

1

Comisiunea artistilor (Paris), 1315Comisia generala de impuneri, 810Comisiunea Marei Londre, 786Comisiunea monumentelor istorice,

1403Comisiunea planului regional

(New-York), 786, 988Companies Aeriana Franceza, 817,

25, 28. 38, 40Concordia (piata) Paris, 1026, 88,

1315

Congresul internatkonal de higiengt.,853

Congresul international de urba-nism, 918, 1377, 1401

COnstant-a (Romania), 882, 84,909, 74

Constantinopol, 922, 1308Copenhaga, 899Corbusier, Le 915, 22, 1046Corynt, 1301Cotroasni (paint) Bucuresti, 987,

1420Cotroceni (sosea), 901, 87Cours d Urbanisme, 781, 98, 930,

1346Crangasi (Bucuresti), 909Crasna llki (Romania) , 1413

Crasus, 1292Cuza (Bd.) Bucuresti, 1420

D.

Dada (Bd.) Bucuresti, 1420Dahlem (Berlin), 926Darnbovita (rau), 903, OS. 46,

1007

Dambovita (splaiul) Bucuresti,1007

Dambussoen. 959

www.dacoromanica.ro

1451

Danger R, 781, 94, 98, 99, 803,930, 31, 44, 47, 1346

Dauphine (porte) Paris, 1051Dealul Spired (Bucuresti, 908Densitate fonduara, 765Densitatea loctintelor, 766Densitate teritoriala, 765Deschamps, 1318Deuz, 925Departamentul comertului din

Washington, 768Derbyshire, 854Desnai (V), 910Detroit, 952, 96Deutscher Normenausschuss, 804Deauville, 819Dinokrates, 771Dipylon, 1290Dock H., 818Documentare urbanistica, 766Dolezal, 816Domenico Fontana, 1309Domul din Regensburg (piata),

1066

Dorobanti (calea) Bucuresti, 1420Drezda, 1004Drexler, 988Drive River (New-York) 942Dramas, 1290Dudesti (Ca lea) 1420

Ditnarea, 925, 41Durham, 945Diisenberg Bad, 959

E.

Earswick, 1002East River, 1128. 1221Ebenezer Howard, 1325Ecaterina II (a Rusiei), 771

Edil.taiea oraselor si satelor in R.3-mania. 841, 970, 80

Educatia fizica, 1119Eforie, 942Egipt, 1043, 1128, 40, 1293, 1307Elba, 1055Electricitate (Societatea) Bucu-

resti, 1000Elisabeta (Bd.) Bucuresti, 1115,

1254

Elefterie Sf. (Str.), 90SEleusis, 1290Elisabeta (Bd.) Bucuresti, 980,Elvetia, 769, 76, 92, 1134, 1368Enciclopedie urbana, 910Enfant (1'), 946Enric IV, 892Ephesus, 1041Erechteian, 1303Erith, 1360Escaut, 773, 1298Esquilin, 1291, 1300Estetica Bucurestilar, 882, 946Etienne Saint, 866Etoile (arcul) Paris, 1030Etaile (place), 1074Etrusc (inuzeul), 1020Europa, 899, 1291, 98, 1412Expert, 867Expozitia din Chisinau, 1113Expozitia colonials (Paris), 1029Expozitia internationala urbanisti-

ca (Berlin), 847, 919, 1377.

F.

Fay B., 848Federatia internationals din Lon-

dra pentru locuinte si arnenaYa-rea araselor, 761, 804, 1283,

www.dacoromanica.ro

1452

1312, 13, 14, 17, 24, 54, 64, 72Ferdinand (Bd.) Bucuresti, 1420Ferrara, 1330Field, 1052Filantropiei (piata) Bucuresti,Filaret (gara) , 908, 9, 30, 1193,1

1235Flandre (porte de) Bruxelles, 1372Floreasca (piata), Bucuresti, 1099Flores-4a, 815, 1020, 28, 42, 68,

89, 1312Fluchtlinienplane, 806Fontane (via), 1354Ford G. B., 962, 66, 79, 1001, 56,

1277Forester, 1120Fougere (Gustave), 1287, 1302Franklin (part), 1139Franta, 776, 87, 808, 09, 38, 6i,

915, 20, 47, 52, 61, 1001, 12, 38,41, 42, 1173, 1224, 64, 68, 71, 96,97, 1314, 29, 45, 47, 71, 90, 98,1403, 04

Frankfurt pe Main, 925, 1008,

1122, 1367Friedman, 926Friederichstrasse (Berlin) , 971,

1231

Frochot, 1316Fundeni (lac) Bucuresti 907

G.

Gabriel, 1315, 18Gabroveni, 1044Gattemalata, 1029Geneva, 942Genova, 778, 872, 968, 1026, 1294,

95, 1354, 1403

Germania, 769, 76, 81, 95, 804,08, 09, 16, 27, 46, 49, 61, 915,19, 42, 1038, 42, 1294, 1377, 83,98, 1406, 12, 14

Gesundheies ingenieur, 976Gheorghe Sf. (plata) Bucuresh,

956, 1062, 1364Ghica Voda, 812Giovannoth G., 11309Golescu Dinscu (Bd.) Bucuresti,

1420Goodrich, 988Govora (Romania), 1396Greber, 1354, 1416, 17Grenzbereinigung, 1364, 65, 67Grifith, 768Grimita, 840, 24, 1282, 1420Grundbuchamt, 810Guerard, 870, 1026, 1351Guide practigue de l'urbaniste,

1057Guillaume (rue), 848Guisti, 915

H.

Naga, 899Hamburg, 1055, 1221, 47, 53, 54Hampstead, 1038Harvard University, 1283Haussmann (Bd.) ,1006, 1309, 14,

17, 18, 19, 20, 21, 22, 23, 24,25, 84, 87, 1417

Havre, 1224Hebrard, 1049, 50Hekatompedon, 1300Henard, 1037, 1050Here, 771Herodot, 1300Hintergebaude, 1210

7

www.dacoromanica.ro

1453

Hipparc, 1287Hippodamos, 771, 952, 1289, 94Hittorf, 1318Hoffmann, 1318Holborn, 1354, 73Holland (tunel), 1055Honore (str.), 1047Horatius (Codes), 1291Howard (Ebenezer), 1325Hubbard, 1213, 69Hudson, 1052, 55Hugershoff, 818, 24, 34Humie, 1360

784Hyde Park, 1139

Iasi, 853, 1404Ibsen, 774Ierusalim, 945Imperiul roman, 1308, 74Independenta Economics, 907India, 1019Institutul (Frantei), 1345Institutul geografic al armatei,

813, 34, 40Institutul international de urbanis-

tica, 915Institutul national italian de urba-

nistica, 1283Institutul urbanistic, 873Institutul urbanistic universitar,

779International Housing and Town

Planning Bulletin, 1283lorga N., 1295Ispahan, 816!mond Crisului. 1413

Italia, 770, 76, 78, 804, 08, 72,

915, 1026, 42, 1294, 1329, 30,

73, 98, 1405Ito liens (Bd des)-Paris, 971Iu liu Cesar, 1291, 93, 1305, 06Iuliu (villa papei), 1020

Janiculum, 1293Japonia, 769, 1372Jaussely, 867Jena, 835Jersey City, 1012Jianu (soseaua)-Bucuresti, 971,

83, 1006Joyant, 791, 800, 03, 919Joint conunettees, 855Juan les Pins, 942Jugoslavia, 1329, 1412Jupiter Capitolintd. 1308

K

Kammerer, 827Karlsruhe, 795Kartographischer Reliefgesell-

schaft, 835Khoutatu, 1300Kiselef (sosea)-liticuresti. 1005

30, 36Koiles, 1304Kolonos agoraios, 1290Konigsberg, 1347Kydatheraion. 1304

L

Lacroix, 1418Lafayette (rue). 971

Hate,

1

www.dacoromanica.ro

j454

Lake Shore Drive (Chicago), 942,1052

Lalanne, 952Lancashire, 854Latour F., 853Laussedat (Colonel), 815Lazare Saint (gara)-Paris, 1022Leberecht Migge, 900Leblond, 771Legea franoeza, 669Legea Institutului Urbanistic al

Uniunei Oraselor, 770Legea infrumusetarii imprejurimi-

lor Capita lei, 855Letchworth, 880, 916, 99, 1038Leonardo da Vinci, 1312Letonia, 1034Lewis, 988, 91Lichterfelde West (Gross), 926Liege, 958, 69Lille, 866Lincoln Memorial, 946Lipscani (Bucuresti), 1044Lisabona, 1016Lister (str.)-Bucuresti, 1420Livia, 1292Littorio, 1055Lycee, 1300, 04Loire (fluviu), 948Londra, 768, 804, 49, 75,:76, 77,

78, 80 97, 99, 923, 25, 45, 1032,1404

Londra( Mare), 872, 74, 80Ltiercher K., 846Los Angeles, 852, 56Lubke, 965, 71, 88, 91, 93Ludovic XIV, 895Lugano, 942Luisiana, 848Luvru, 1314

Lupeasca (Bucuresti), 909Lyon, 798

M

Macca .(pasegiu)-Bucuresti, 963.,72

Machiavelli, 1296Madeleine, (Bd)-Paris, 97.1Madera, 975Madrid, 770, 853Magnanapoli (piaca), 1291Main (rau), 925, 41, 48Makon, 1329Mamaia (Romania), 884Mangalia (Romania), 823, 84Manhattan, 859, 60Marcellus, 1306, 07Maria Sf. (parc)-Bucuresti, 1420Marco (Piata San), 1016, 42Marian, 920Manly (Ch. de), 1047Maroc, 817, 1044, 137'1Marsilia, 840, 66, 1294, 1355, 1417_Martin Camille, 792Maryland, 857Massaux, 798Mediterana, 931Megara, 1301Meliles, 1304Menabrea M., 787Menton, 931, 934Michel St., 945Migge, 900Mihai (regele), 909Mihai Bravu, 901, 1420Milano, 815, 72, 1030, 42, 1355Militari (Bucuresti), 909Milwaukee, 856Minou Ion (Str.)-Bucuresti, 983

.

,r,

www.dacoromanica.ro

1455

Ministerul Apararei Nationale,829, 84

Ministerul Domeniilor, 1393Ministerul Lucrarilor Pub lice, 884Ministerul de Finante, 810, 11Ministerul de Interne, 765, 1345Ministerul de Interne francez, 776,

81, 1398Ministerul Sanatatii Pub lice, 768,

872, 1392Model Clauses, 768Mogasoaia (gara)-Bucuresti, 908Moldova, 1295Moncastro, 1295

1020,Monceau (Parc), 1318Monitorul Uniunei Orase lor din

Romania, 804, 40, 942Montagu Harris, 872Monte Carlo, 1398Montecatini, 1398Montpazier, 1041Montpellier, 1058Montreux, 942Monumentul Apararei, 1030Monumentul Aviatiei, 983Moody W., 132 4Morizet, 1316, 20, 21, 1418

Mosilor (calea) , 1355

Mouvement Communal Francais,1014

Muenchen, 835Munster, 1294Municipal Engineering Practice,

988Muscel, 1413

N

Nadisa, 1413Nancy ,1015, 1030

Napoleon I, 809, 48, 1316, 17Napoleon III, 1305, 09, 17, 18,

19, 21, 74, 90, 1417Napoli 872, 1372, 79Nash, 771Nasta AL, 1411National (parcul), 1421Natoli, 853

(piata), 1309NavonaNeagra (marea), 882, 974, 975Neisse, 1381Nero, 1307, 08Neuman, 976New-Jersey, 1050New York, 767, 68, 86, 92, 95,

839, 48, 51, 57, 942, 69, 79, 88,89, 1003, 24, 25, 30, 32, 50, 52,55

Niagara, 856Nice, 866, 941, 1007Nicola-See (Berlin), 926Niederrad, 975Nieuwendam, 958Nistrl, 834Non altius tollendi, 947Norrmalm, 1360Notre Dame (Paris), 1376, 1403Nord (gara)-Bucuresti, 908, 24,

1420Noul Anvers, 773Numidia, 1307Nutzungsplan, 763 ,806, 50, 93,

909Nurnberg, 1294

0

Oberrad, 925Obor (gara)-Bucuresti, 908, 1420Oficiul Cadastral, 810

.i

gR

g

0

4140'

-All °Q°2

1§T,

m

.l'g-5z

..

1

;

zz.4°,'_ .

www.dacoromanica.ro

1456

Olanda, 881, 1372Olanescu Gr., 812Opera (Avenue de 1'), 1007

Opera din Paris, 1065Orase americane, 857, 976, 88Orasul papilor, 1293Organizatiuni metropolitane, 856Ostia, 1311Ostia Tiberiana, 1311Ouatu (gropile)-Bucuresti, 1420

P

Padua, 1029Paganini, 815Palais (Grand)-Paris, 1110Palais Royal, 1151Palatin, 1020 ,1291, 92, 1307, 08Palatul Regal din Budapesta, 1172Palmyra, 1293Pante linnon, 908, 30Parcelare, 765

Pasarea (Romania), 887Pascani, 853Passavant, 1177Patriarhiei (esplanada)-Bucuresti,

968Passy (Paris), 924Patte, 1315Paul Sf., 1099, 1143Pedro Don (piata), 1016Peking, 1012Pentru Bucuresti, 13*Peppier, 855Pericles, 1289, 1301, 02, 03, 04,

11

Pericolul aerian, 1329Persia, 1304Pesta, 881Petersburg, 771Petersen, 926Petrarca, 1308Petru Sf. (biserica), 1067, 1309Petru Sf. (piata), 1016, 27, 67, 63,

Parcul National, 902, 30Paris (Mare le), 853, 67Paris (str.) Bucuresti, 1077, 78

1177Philadelphia, 767, 68, 856, 97'4

94, 96, 1050, 1183Paris, 769, 809, 40, 48, 66, 70, 71, Phidins, 1301

95, 99, 915, 19, 23, 24, 41, 45, Piaui regulatori regionali, 85361, 68, 71, 72, 77, 80, 1006, 07, Piazza del popolo, 1020, 3020, 21, 22, 23, 27, 29, 30, 37, 42, Piccinato, 140247, 49, 51, 52, 62, 65, 68, 69, 'Pincio, 102074, 88, 91, 96, 97, 1110, 12, 15, Pipera, 90517, 37, 39, 40, 44, 51, 52, 53, 66, Pireu, 1288, 89, 1305, 1177, 89, 95, 98, 1224, 25, 30, 35, Pisa, 1294

43, 44, 46, 50, 64, 70, 80, 1305, Piscului (sosea)-Bucuresti, 92409, 10, 12, 13, 14, 15, 16, 17, IS, Pisistrate, 1287, 130019,

87,20,90,

21, 22,1403,

22, 24, 45, 59, 79,17, 18

Pitie, 1177Pittsburgh, 979

Parro, 815Parthenonul, 1288, 1301, 03, 07Parvis (place du) Paris, 1376

Fix Road, 999Planul general de sistematizare,

893

www.dacoromanica.ro

1457

Plan de amenajare urbanistica, 761Plan de amenajare locals, 761Plan de amenajare regionala, 761Plan director, 762Plan de utilizare, 763Plana] regional al comitetului

(Londra), 872Plan regional Bucuresti, 1418Plan regional Manchester, 854Planul regional al 1?arisului, 870Plan superurbanistic (national),

761, 846Planul Romei, 770Plan topografic, 762Plessis-Robinson, 919Ploeti, 1103, 07Poete M., 796Polonia, 1329Po lona (Str.) Bucuresti, 1420Pompei, c98Ponorul (Romania), 1413Port Sunlight, 1414Portigues (les) - Paris, 973Ponta Central,a, 1035Potomac, 946Potsdam, 926Praga, 980Prahova (valea), 882Predeal (Romania), 882P: edhumeau, 834Prescott-Fcdwell A., 988Prince Eugene (Bd.)-Paris, 1320Probus, 1293Program urbanistic, 766Promenade des Anglais (Nice),

924, 1007

Pulfrich 819, 20Purdom C. B., 853

Q

Quai d'Orsay ,941Quartierplanverfahren, 1367Quirinal, 1291

R

Rahovei (calea)-Bucuresti, 1097,

1195, 1421Report of international town plan-

ning conference, 792Rappaport, 1181Rappenwort, 1133Raugun, 9045Raymond J., 915, 44, 1057Redont 746, 902, 802Regensburg, 1065Regia Autonomy a Cailor Ferate,

898Reghin, 1148Regulamentul organic, 1350Regulament pentru concursurile

urbanistice in Italia, 778Reichsplanung, 846, 47Reims, 1003, 08, 1117, 22Rey A., 1153Rhodes, 1294, 98Rhone, 1224Rin, 925, 1133l'ivoli (rue), 1042Roata Lt. Col., 1329, 42, 82Roma, 770, 872, 99, 1012, 16, 20,

Propyleele 1301, 03 27, 30, 42, 67, 68, 1140, 53,

Protopopescu Pakere.5ti., 1355

(Bd.)-Bitcu- 1280, 90, 91, 93,07, 08, 09, 11, 11,

94,12,

1304, 05,60, 1401,

P,rusian (Statul), 864 02, 19

www.dacoromanica.ro

1/.58

Roma Quadrata, 1291Roman, 153Roman' (Ateneul) -Bucuresti, 1116Roman (forul), 1012, 20, 30Romania, 770, 76, 79, 93, 95, 98,

801, 04, 06, 08, 12, 17, 46, 53,72, 81, 82, 87, 98, 907, 13, 15,

52, 77, 890, 1013, 1103, 32, 48,65, 1211, 23, 28, 35, 51, 73, 90,96, 1311, 30, 49, 56, 64, 91,

96, 98, 99, 1403, 04, 12Romani, 998, 1012Roosewelt et son Amerigue, 848Roubaix, 866Rosettl C. A. (Str.)-Bucuresti,

1420Rouen, 1224, 25Roussilhe, 818, 24, 20, 39Royale (place)-Paris, 1042, 91,

1314Royale (rue), 1047Ruhr, 861Rusia, 771, 1229, 1329, 36Rusia Sovietica, 846, 914Russell Sage Foundation 768, 92,

95 851Rusticucci (Piazza), 1067Rygner, 960

S.

Sabaudia, 915Saint Quentin, 1295Salamanca, 945Salamina, 1287Salzburg, 945, 1067San Remo, 1398Santo (Piazza del)-Padua, 1029,

Saone, 1224Sarindar (squar)-13ucuresti, 1114

Sarindar (biseriica), 1403Satul model, 1412Scarisoara (Romania), 1413Scheimpflug, 824, 25, 26, 27Schlachtensee (Berlin), 926Schlussell Wert, 1207, 08Schimpff, 1253Schonberg (Berlin), 926SchOnbrunn (Mena) , 1019Sebastopol (Bd.) Paris, 871, 1320Seckbach, 925Seebrugge, 1221Sempione (arcul)-Milano, 1030Sena (fluviu), 899, 941, 1110, 67,

915, 1224, 1316, 17, 18Sena (departament) 867, 923Senftenberg, 1377Septimiu Sever, 1030Servicitd aerofabografic, 818, 20,

34, 35Serviciul cadastral, 812Servisus, 1291SEintescu. C., 768, 69, 71, 81, d5,

90, 92, 915, 97, 800, 01, 04, 32,41, 47, 57, 85, 91, 95, 991, 907,10, 18, 46, 70, 76, 80, 88, 89, 96,1057, 1348, 76, 98, 1401, 18

Sfintilor (str.)-Bucuresti, 1420Siedlungsverband Ruhrkolenbe-

zirk, 861&arks H., 964, 1038, 1207, 64Signoria (pia ta ) -Florenta, 1028,

68Silvestre, 771Simionescu-Ramniceanu, 1160Sinaia, 884, 1396Sindicatul national fascist al ingi-

nerilor 778, 804Sistematizarea oraselor in cadrul

organizatiei actuale, 804

www.dacoromanica.ro

1459

Swot V. (papa), 1309Sixtina (Via), 1309%Edina (Romania) 818

Smardan, 1044Snagov, 817, 40, 86, 87, 906, 1125,

40, 41Societatea comunala de locuinte

eftine, 1170Sollier, 867Szolnoc Dobaca, 1412Soseaua Nr. 1 (S. U.), 848Soufflot, 1315Souza (R), 1320Spagna (Piazza di), 1067, 1309Spania, 770, 76, 816, 1229Sipitaluil Militar, 1177Stanslas (pieta) Nancy, 1030, 91Stefan tied Mare, 901Stadtebau in der Schweiz (Grund-

lagen), 792, 846, 900Stanculescu F., 1411State le Americei de Sad 776Statele Unite, 768, 76, 808, 39, 47,

48, 49, 52, 56, 919, 20, 52, 76,88, 1013, 41, 49, 99, 1107, 13,14, 48, 50, 51, 71, 1269, 70, 71,83, 1324, 29, 30, 44, 1406, 14

Statiunea Ceirtrala, 1235Stegfitz, 926Stockholm 773, 74, 1360Strassburg, 866Strassen and Platze im Stadtkor-

per, 991, 1071Stubben, 922, 1208, 11, 1365Sturdza D. (str.) Bucuresti, 1254Stuttgart, 1414Sty} (urbanistic), 766Sublicius, 1291Suburra, 1291, 1306Subsecretariertul aerului, 818

Suceava (Romania), 1295, 1404Suez, 1030Sulze, -130Superurbanismul, 793, 910, 13,

1411

Suwey, 880

S.

$erban Voda (Romania), 13th,

1420Stirbei Voda (Bd.), 987

T.

Tacit, 1307Tamisa, 1332Targoviste, 1404Tarile de Jos, 1296Targuiniu, 1291Tg. Ocna (Romania), 818Tanger, 840Taut (Bruno), 944, 45Telegrafia fait fir, 903Temple, 924Templul lui Esculap, 1020Telcirghiol, 942, 1396Teritoriul tu-banistic, 844Termindlogie, 761Terrero, 816Tesituri, 1057Theba, 1300, 04Themistocles, 1288Thermopyle, 1287Theseion, 1301Testa V., 872Tibru 1291, 1305, 07, 11, 12Tilmisoara 910, 1119Tivoli (villa d'Este), 1020Toleoo, 857, 945

www.dacoromanica.ro

1460

Topo-Serge, 822Torrens Act, 809Torrens Robert, 809Tourcoing, 866Tournai, 1298Traian, 1308, 12Transformarea constructive a Ca-

pitalei 899Transilvania, 841, 1044, 1412Transtevere, 1293Travaux publics et les batiments

aux Etats-Unis, 1014Trolleybus, 979Tuileries, 310Turcia, 1336Turin, 1042Tamil Coltei (Bucuresti), 1403Turnul Severin (Romania), 952Tusla, &22

U.

Unwin R., 768, 849, 50, 73, 74,76, 80, 916, 18

Umlegung, 1366, 67Ungaria, 808, 12, 1397Union Internationale des Villes et

Pouvoirs Locaux, 1283Urban VIII (papa), 1307Urban land uses, 918Urbanisme, 787, 1283Urbanisme en pratique 966Urbanism 41 invatamant superior

in America, 768, 946Urbanismul (revista) 768, 70, 76,

57, 72, 910, 15, 18, 46, 65, 67,88, 1057, 1318, 32, 1403, 16

Llrbanist,766Urbanistica, 768, 853, 72, 1283

Urbanistica generala, 767, 68, 69,71, 85, 90, 92, 95, 96, 800, 32,45, 912, 30, 59, 84, 88, 91, 93,1048, 49, 1283, 84, 86. 95, 1325,46, 48, 50, 60, 67, 84, 87, 98,1415, 18

Urbanistica practice, 1283Urbanistica speciala, 760, 1203,

1327, 60, 1418Urbanistica 41 monumen.t?.le isto-

rice, 1403Urbanografia, 910Urbanotherapia, 846, 1325, 45,

1417, 18Urbanotherapeutica Bucure4tilor

1418

Utrecht, 945Uzdnele Comunale (Bucure46),

1000

V.

Vacaresti, 908, 24Vaclayska Namesti( Braga), 980Vauban, 771, 87, 1296, 97, 98,

99Vauthier, 1322Vendome (piata)-Paris, 1027, 42Venetia, 872, 1016, 42, 55Ventre, 1050Verdun, 948Verniguet, 1315Versailles, 1020Viena, 769, 812, 16, 922, 25, 44,

1003, 08Vie Urbaine (La), 1345Victoriei (arcd)-Bucure4ti, 1030Victoriei (Ca lea), 969, 1053,

1355, 86Victorilei (plata), 983

www.dacoromanica.ro

Vichascu 1., 818Villacros, 963, 72Villette (porte de la) -*Pans,Viminal, 1308Visrgiliu, 1303Vitruvisus, 1312, 25Vladimirescu Tudor (str.)-Bucu-

resti 974Vogel, 816Voltaire, 789, 1315, 18, 20

1461

Wood John, 771Wild, 818, 23, 24, 34

1051 Wren (Sir Cristopher), 1313, 14,63, 64

W.

Wagner, 935Wansee (Berlin), 926Wards Island, 1052Washington, 848, 57, 946, 1052,

1385Weltstadt-Griin, ein Aufruf 7, ur

rentabel Parkpolitik, 900What of the City? 1324Wilhelm d'Orange, 1298Wirtschaftlicher StAdtebau, 964

York, 1002Yorkshire, 854

Y.

Z.

Zeiss, 818, 29, 32, 34Zehllendorf (Berlin), 926Zenobia, 1293Zeppelin, 836Zona non altius tollendi", 764Zona' non aedificandi", 763Zona de expropriere, 764Zonificarea urbanistica a munici-

piului Bucuresti, 1281Zurich, 971, 1367, 68Zweckverband Gross Berlin, 862

www.dacoromanica.ro

-Tipografia Bucovina- I, E. Toroutiu, Bucuresti

www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro