Anul X V . A r a d , D u m i n e c ă , 11І24 D e c e m v r e 1Q11 N r . 271 ABONAMENTUL

COR. I M an ІШ jum Io Inni

2 8 1 4

2.40

ui de zi pentru Ro-I ci străinătate p e m 40 franci.

PENTRU ORAŞ ţi COMITAT 5 0 8 .

R E D A C Ţ I A ! ŢJL A D M I N I S T R A Ţ I A :

STRADA DEÁK PERENE Nr. 2 0 I N S E R Ţ I U N I L E

s e pr imesc la administraţie. Mulţumite publ ice şi Loc d e s c h i s costă f e c a r e şir

2 0 fileri. Manuscripte nu să înapo

iază.

Ciiza din Bucovina. D e Vasi le C. Osvada.

Hunedoara, 23 Decemvrie .

[btru satisfacerea încredinţări i primite ptru studiarea mişcării cooperative — icutreerat şi Bucovina unde m'ara ni

să înţeleg trecutul , fazele de desvol-i şi în sfârşit ac tua la si tuaţie eoono-pcă şi mişcare cooperat ivă a fraţilor no-

bucovineni. [Credeam de cuviinţă ca înainte de toa te [comunic impresiile şi informaţiile casate, celor ce m'ati onora t cu încredinţa, 0 impacienţă prea puţ in explicabilă

ï învinuire g ra tu i t ă m ă sileşte îrusă să Kp aceste şire, a lcătui te din ma te -

şi impresiile câştigate în Bucovina. Premiţând că n ' am nici în clin nici în nec nici cu corespondenţa din Buco-la publicată în Nrul 264 al „Tr ibunei" [atât mai puţin cu scrisoarea to t din p i n a publicată în Nr. 269 al „Româ-

— spun u rmă toa re l e : |Criza economică, a cărei v ic t imă era

„Centrala" şi întreaga mişcare coo-rativă din Bucovina — are la temelie •rin care t rece v ia ţa politică a fra-rbucovineni. joperaţia bucovineană, în t reaga mun-i toate nizuinţele, ce se fac pentru oroarea şi întărirea economică în Buia — sunt pe deantregul străine de deslănţuită asupra „Centra le i" şi

bra ţeranilor adăpost i ţ i în tovărăşii . Btreagă răspunderea grea pentru ne

noroci ta criză revine violentelor hărţuieli politice, în oare a fost posibil, ca vre-o câţiva O A I M E - n i să-şi ia curajul prea puţin onorabil să pescuiască în tulbure. Nici unul dintre partidele ori dintre grupările politicei româneşt i din Bucovina nu şi-a crezut de cuviinţă ca măcar munca economică şi în special mişcarea cooperativă să o ferească de turbatele hărţuieli politice, înjosite până în răfuieli şi răsbunăr i personale.

Nici în România, nici la noi nu sunt măcar în par te cunoscute patimele oarbe cu oare se poar tă lupta politică între românii bucovineni, b i vânarea după mandate, în ha r ţ a pentru acapararea de slujbe înalte şi întru ajungerea de favoruri t recă toare — nu contează nimic, nu se c ru ţă nimic. Reputa ţ ia , cinstea, familia, m u n c a nizuinţele — pare-că se suspendă în faţa fie-cărei campanii electorale. Toa te se terfelesc, ca apoi după alegeri învingătorii să muncească pentru răfuieli şi răsbunăr i . Delà moar tea regretatului Dr. George Po-povici, în în t reagă Bucovina nu s'a pu tu t găjsi un singur bărba t care prin munca , prin intelectual i ta tea şi prin faptele sale să se impună drept conducător respectat în toate acţiunile obşteşti ale Românilor bucovineni.

Ici colea s'a r idicat pentru momen t câte un bărba t vrednic, s 'au înfiripat grupări cu mul t dor şi poa te şi apti tudini do muncă — dar to t de a tâ tea ori au fost sugrumaţ i de puvoiul cârcotaşilor mărun ţ i — ori apoi au fost siliţi să se dea la o par te .

Cei mai mulţ i însă după ce a u foist ridicaţ i la un anume grad de consideraţie, şi-au pierdut echilibrul şi azi ră tăcesc din o grupare în alta, înghemmehindu-şi individualitatea unor efemere favoruri personale ori slăbiciunilor slugarnice.

In aceas ta atmosferă mocni tă , silita de glasul vremii şi de specialele împrejurări din Bucovina — se înfiinţează la 1903 „Centrala" însoţirilor române din Bucovina, chemată să reorganizeze micile tovărăşii săteşti . Dar mai ales să le înmulţească şi apoi pe toa te să le conducă şi Să le sprijinească.

Para le l cu desvoltarea „Centra le i" şi cu fireasca ei înrâurire asupra satelor s 'a desvoltat— spre nenorocirea mişcării cooperative — şi păcă toasa năzuin ţă de-a pune mâna pe „Centrală" , ca apoi să fie folosită par te ca armă politică în hăr ţu-iala dintre fraţi, par te ca ocrot i toare de mărun te afaceri personale.

După moar t ea regreta tului Fil imon, tinerii muncitori din birou, în cea ma i mare par te ardeleni, n 'au pu tu t să-şi impună marca muncii lor cooperative în act ivi tatea „Centra le i" care încetul cu încetul a ajuns să fio când teren do exper imentare dubioasă şi naivă, când sprijini toare a intereselor politicei de partid, ca în u rmă să facă loc şi manipulăr i lor de rea credinţă.

In u rmă cu trei ani directorul şi pre-eidentul ,Centralei" d. Dr. Flor ea Lupu a găsit de cuviinţă să experimenteze cu naţional izarea indus t r i e i de lemn. Şi fiindcă bogatul „Fond religionar gr. or.

O c t a v e M i r b c n u

C a l v a r u l -— F R A G M E N T . —

Trad. do A d r i a n C o r b u l .

feethorii „Tribunei" au af lat , d e s i g u r , d i n t r ' u n a d in | t e scrisori i n e d i t e a l e lui M a u p a s s a n t , p e car i Ipublicat în a c e s t z iar , c â t ă a d m i r a ţ i u n e p r o f e s a

Js prozator pentru r o m a n u l L e C a l v a i r e al lui O c -•llirbeau, celebrul său p r i e t e n şi c o n f r a t e . N u c r e d W să traduc în a c e l a ş l o c c â t e - v a p a g i n i car i plipă mine une le din c e l e m a i f r u m o a s e d i n l i ţ e -» franceză c o n t i p o r a n ă . E l e a r a t ă s u f l e t u l î n t r i s -It ororile răsboiului şi d o r n i c d e o u m a n i t a t e m a i M lui Octave M i r b e a u . Căici s e n t i m e n t e l e p e car i itoite romancierul în i n i m a u n e i s e n t i n e l e f r a n kul timpul invaz iune i g e r m a n e d e l à 1870, s u n t fără Ш propriile s e n t i m e n t e a l e s c r i i t o r u l u i f r a n c e z . IC,

1 se l u m i n a u ş o r , c o l o s u e , p e o r i z o n t , a l i contur se l ă m u r e a m a i h o t ă r î t , î . n t r ' o l u -Ï mai a lbas tru . T o t n o a p t e a s t ă p â n e a , C A M brau î n t u n e c o a s e , d a r s e s i m ţ e a a p r o p i e r e a ,

'. Gerul î n ţ e p a m a i a p r i g , p ă m â n t u l d u d u i a j li sonor sub 'paş i i m e i , u m e z e a l a s e c r i s t a l i z a branle c o p a c i l o r . Ş i , p u ţ i n c â t e p u ţ i n , c e r u l j pina de o l u c i r e d e a u r p a l i d , c e s c m a r c a . ! Wet, f o r m e l e e ş c a u d i n u m b r ă , n e l ă m u r i t e |ii încetate, n e g r u l o p a c a l c â m p i e i s e p r e - j itaîntrun v i o l e t s u r d , î n t r e t ă i a t d i n l o c î n j ilumina... D e o d a t ă , u n s g o m o t î m i s o s i l a s început s l a b , c a b ă t a i a f o a r t e î n d e p ă r t a t ă à tobe... A s c u l t a i , c u i n i m a s v ă c n i n d ă . . . O Ugomotul î n c e t ă ş i c o c o ş i i c â n t a r ă . . . . C a m

d u p ă vre-o zece minu te , e l se făcu mai t a re , mai desluşit , ma i apropiat . . . P a t á r a ! p a t a r a ! e ra galopul u n u i oal p e d r u m u l delà Char t res . . . Ins t inc tiv, s t r înse i c a t a r a m a ran i ţe i delà spate şi mă asig u r a i că puşca îmi e ra încărcată . . . E r a m foar te mişca t ; vinele t âmple lo r mi-ee umflau. . . P a t a r a ! p a t a r a ! T rebu i a să fie foar te aproape de mine , acel ga lop, căci avui impres ia că aud su f la rea calului şi c iocnirea l impede a oţelului . . . P a t a r a ! patara! . . . Ab ia avui t imp ea mă las pe yine în dosul s te jaru lu i , că la doăzeci de paşi de mine , pe d r u m u l mare , se înă l ţ ă o u m b r ă mare , r ă m â n â n d subi t nemişcată , ca o s t a t u e ecvestră de bronz . Şi u m b r a aceasta, c a r e se proec ta î n t r eagă , enormă, pe cerul luminos al r ă să r i tu lu i , e ra ter ib i lă . Omul îmi pă ru s u p r a u m a n , m ă r i t nemăsu ra t pe cal! . . . E l p u r t a şapca t u r t i t ă a prusieni lor , o m a n t a lungă , neagră , sub care se umf l a peptu- i l a rg . E r a el of i ţer sau u n s implu soldat ? N u p u t e a m şti, căci nu l ă m u r e a m ins ignele nici unu i g rad pe u n i f o r m a sumbră. . . T ră să tu r i l e , mai în t â i nedesluşi te se p r o n u n ţ a r ă .

Avea ochii de culoare deschisă , foar te l impezi , ba rba blondă, o a lu ră de t ine re ţe p u t e r n i c ă ; chi-

1pul lui resp i ra FORŢA, şi bună t a t ea , şi încă ceva nobil , îndrăsne ţ şi t r i s t care mă isbi. Ou m â n a odihni tă pe pulpă , el cerceta câmpia d i n fa ţa sa, şi din t imp în t imp , calul său răcăia p ă m â n t u l cu copi ta şi sufla în văzduh, p r i n nările-i în f iora te , coloane lung i de abur i . . . Ev iden t prus ianul acela e ra u n ECLEROT, el venise să 'ş i dea seama d e poziţi i le noas t re , de s ta rea t e r e n u l u i ; o a r m a t ă înt r eagă colcăia, f ă ră îndoială , în dosul acestui om, aş tep tând u n s i ngu r semnal din par te - i p e n t r u a se asvârl i pe pla i ! . . .

B ine ascuns în pădur ice , nemişcat , cu a r m a gata , îl cercetam.. . E r a f rumos , în adevă r ; v i a ţ a cu rgea p l ină în acel corp robust . Ce g r o z ă v i e ! P r ivea ne înce ta t câmpia şi mi-se p ă r e a că o pr i veşte ma i de g r a b ă cu ochi de poet decât de soldat . . . S u r p r i n d e a m în p r iv i r ea lui că e ra mişca t P o a t e că u i tase de ce.se află acolo, şi e ra cucer i t de f rumseţea acestei d imineţ i t inere , v i rg ina le şi t r iumfa lă . Ceru l se înroşise de t o t ; el a r d e a în f lăcări g lo r ioase ; câmpi i le desmor ţ i te , eşoau u n a după al ta din va lur i le lor roze şi a lbas t re de a b u r i car i p lu teau astfel binişor , ca niş te eşarpe, ag i t a t e de mân i nemişcate . Arbo r i noduroşi , bordeele se l ămureau d in mij locul acestui văzduh roz şi alb a s t r u ; coteţul de po rumbe i al une i f e rme m a r i , al cărei acoperiş nou de olane începea eă sclipească, p roec ta eonul său albicios pe a rdoarea î m p u r p u r a t ă a răsăr i tu lu i . . . Da , p rus i anu l acela, p leca t cu gândur i de masac ru se apropie , u lu i t şi p l in do p ie ta te , în faţa splendor i lor zilei c a r e începea, iar în su f le tu l lor, t imp de câteva m i n u t e , s t ă p â n i Iub i rea .

— E s t e poate , un poet, îmi ziceam, u n a r t i s t ;I pa re a fi bun , f i indcă se înduioşează.

Şi pe f izionomia lui u r m ă r e a m toa te senza-ţ iuni le de om de t r e a b ă care ' l a n i m a u , toţ i f iori i , toa te ref lectele nobi le şi del icate ale in imei l u i mişcate şi f e rmen ta t e N u ' m i mai făcea t eamă. D i n pot r ivă , u n fel de ameţea lă mă a t r ă ge a врте dânsul , şi am fost silit s ă mă acăţ de capac ca să' n u mă îndrep t c ă t r ă acest om. Aş fi do r i t să-i vorbesc, să-i spun că b ine face de contemplează astfel ceru l , şi că ' l iubeam pen t ru aceste extazur i . . . D a r chipul i-se în tunecă , o melancol ie îi u m b r i ochii... A h ! zarea pe care o îmbră ţ i ş a cu p r iv i rea

http://ce.se

, , X 11 1 и ч i i i i

din Bucovina", încăput azi şi pe m â n a Rutenilor, ca faptici „conproprietar i" — avea de da t îu exploatare păduri de mar i Eutinederi —• d. Dr. Lupu şi de sigur cu tovarăşi i săi a găsit sosit momentul să încerce naţ ionalizarea industriei de lemn, m a i ales că temeiul îl servea fondul reli-gionar, care o greco-oriental. Cu lozinca: „nu m a i îngăduim să fie averile noas t re exploatate şi noi jefuiţi de s t răini şi de lif-tolo gali ţ ieno" —- a cucerit pe seama a-cestei încercări o bună par te din opinia publică românească.

Delà început însă în t reagă afacerea are puncte misterioase :

L a instenţa şi cu ajutorul dlui Dr. Lupu, licitează la pădurile fondului doi ţc-rani, anume : Florişteanu şi Pascovici, cari reuşesc să preia pădurile delà Sadova şi Dragoşeri .

Imedia t însă după licitaţie se constit u e firma ,,Bălan & Co.", din care fac part e : Bălan un fast sergent major, actual conducător do carte fonduară şi actualul director al tovărăşiei Sehultze-Delizsch din Cernăuţi , apoi Dr. Florca Lupu, Cric-lovici şi alţii. Aceas tă companie rcscum-pără pe cei doi ţerani licitatori cu suma de 100 mii coroane — şi preiau pădurile pent ru exploatare sub firma Bălan & Co.

L a a doua licitaţie pentru pădurile fondului religionar s i tuate în Falcău, Bru-dina, P u t n a şi St ra ja iau par te români i Dr. Aurel cav. de Onciul, Dr. Florea Lupu, Bălan, Dr. Blându, Const. Onciul şi alţii şi după ce şi aceste păduri le câştigă pent ru exploatare se constituie firma G. Bălan & Co. — identică cu cealal tă firmă Bălan & Co. având aceiaşi proprietari .

După aceste aranjamente se începe exploatarea şi tot odată preludiul desas-trului, ce-a u r m a t :

Firmele Bălan & Co. în ambele lor denumiri forţează să fie financializate de „Ins'oţirea SchultzcnDelizsch drin Cer-» n ă u ţ i " a cărei director e d. Bălan.

Însoţ i rea asta însă e mul t prea mică şi prea neînsemnată decât ca cineva să se fi pu tu t măca r gândi la o astfel de finan-cializare de milioane.

S'a recmis la sprijinul băncii cehe „Us-tredny" care are o filială şi în Cernăuţ i . Banca cehă însă n 'a fost dispusă să primească faptica financializare decât numai cu condiţia, ca toa te poliţele ce vor in t ra delà firmele Bălan pe lângă girul însoţirii Schultze-Delizsch din Cernăuţi , să poarte şi girul Centralei.

Acest gir îi era foarte acomodat băncii cehe, după ce în legăturile Centralei sunt peste 150 însoţiri, care după tot 2Л membrii sunt datoare să iscălească o păr-tăşie la Centrală de 100 coroane având responsabilitatea până la de SO — ori nominalul iscălit.

D. Dr. Lupu şi ca membru al firmelor Bălan şi ca director şi prezident al „Centralei" şi pe deasupra şi ca naţ ional izator al industriei de lemn — de sigur că a făcut tot posibilul ca acest gir al centralei să fie dat — după cum de fapt a şi fost dat.

In această muncă puţin edificatoare, a lă turea cu d. Dr. Lupu îşi au par tea lor toţi companionii donmiei-sale şi mulţ i alţi sinceri ori vremelnici „aderenţ i ."

Conducerea exploatării naţ ionale de păduri a fost încredinţa tă jidanului Mer-ckler, instalat ca director comercial, având alături ca director administrat iv pe Eduard Hruska, cumnatul dlui Dr. Lupu. Dint re cei peste 100 funcţionari, delà feres-trăul din Rădăuţ i şi celelalte lucrări -— abia 4—5 erau Români, restul în t reg jidani şi s trăini aduşi de protectorul lor, directorul comercial.

Această frustrare a naţionalizării industriei de lemn s'a răsbunat mai curând decât credeau cei „ interesaţ i ."

In luna Martie anul curent s 'a făcut un bilanţ de probă şi s'a cons ta ta t o pierdere de peste 1 şi jumătate milioane coroane.

e r a aşa de depa r t e , aşa de d e p a r t e ! Ş i dincolo de ea e r a a l tă z a r e ; şi d u p ă ea încă una şi încă una! . . . Ş i toa te t r ebu ian cucer i te! . . . Când va sfârşi e l oa r e de a'şi împinge mereu calul pe p ă m â n t u l ace la nostalgic , de a'şi croi ne înce ta t u n d r u m p r i n ru ine le luc ru r i lo r şi moa r t ea oameni lor , do a ucide fă ră înce ta re , de a fi mereu bles temat! . . . Ş i apoi, f ă ră îndoială că se gândea la ceeace pără-6ise, la casa p l ină de r îsetele copiilor eăi, la soţia Iui care ' l aş tepta rugându-se lui Dumnezeu. . . I i ya vedea el v reoda tă? . . . S u n t convine că în minute le acelea, evoca detal i i le cele mai fugi t ive, obice iur i le cele ma i copi lăreş t i a le ex is ten ţe i sa le de •acolo, depar te . . . u n t r anda f i r cules în t r ' o seară , după cină. şi pe care ' l pr insese în pă ru l soţiei îu i , rochia pe care o pu r t a se ea în momentu l ple-*?ărei lui : o pangl ică a lbas t ră la pă lă r i a fet i ţei lu i , u n cal de lemn, u n pom, u n colţ de r îu , un „coupe-papier : ' . . . T o a t e amint i r i le bucur i i lo r lui binecuv â n t a t e îi reveneau, şi, cu pu te rea de viziune pe care o au cei exi la ţ i , el îmbră ţ i şa , d i n t r ' o s ingură p r iv i r e descuraja tă , to t ce'l fericise până' atunci . . .

Şi soare le se înăl ţa l ă rg ind şi ma i mu l t câmpia , î ndepă r t ând şi mai mul t î ndepă r t a tu l ori-r.ont... Omul acela, îmi e ra mi lă de el . şi 'l i u b e a m ; da, vă as igur că'l iubeam!. . . A tunc i , cum a m p u t u t face eu ce-am făcu t? . . . 0 împuşcă tu ră răsună , şi în v reme ce am văzut , p r i n t r ' u n colac de •fum, o eis m ă în mijlocul văzduhului , pu lpana răsuc i tă a unei manta le , o coamă n e b u n ă de ca l ce ebura pe şosea... apoi nimic.. . A m auz i t şi un zăng ă n i t de teacă, căderea greoa ie a unu i corp, t rop ă i t u l furioas al unu i galop.. . apoi nimic. . . Puşca îmi era ca ldă şi din ţeava ei cşoa fum... am lăsat-o eă cadă la p ă m â n t , eu b ra ţe le în formă de cruce.. .

Mi-am adus 'aminte de p u i c u ţ a pe care o orno-r îse ta ta , în v reme ce ea u r m ă r e a cu ochii ci fermecaţ i , sboru l unu i f lu tu re în spaţiu. . . şi eu, î n mod stupid, inconş t ient ueisosem un om, un o m pe care ' l iubeam şi în al căru i suflet îl contopi sem pe al meu, un om oa/re, în u lu i r ea soarelui ce răsărea , u r m ă r e a visele cele ma i cu ra t e a le vieţi i lui! . . . L ' am ucis poate , tocmai în moment u l când îşi spunea : ,,Şi când m ă voi r e în toa rce acasă.. ." C u m ? pen t ru ce?. . . Deoarece îl i ubeam, deoarece , dacă soldaţi i l-ar fi amen in ţ a t , l-aş fi apă ra t , eu, eu care l-am 'asasinat!

I n două s ă r i t u r i am fost l â n g ă el... l-am s t r i c a t ; el nu se mişcă... Glontc le meu îi s t r ă b ă t u s e gâ tu l , mai jos de ureche şi sângele îi c u r g e a gâ l -găind d in t r 'o vână rup tă , se aş te rnea ca o ba l t a roşie, îi se înehega în barbă. . . C u man i l e me le t r e m u r ă t o a r e îl r idicai binişor , da r capiu i-se c lă L

t ină şi recăzu ine r t şi greu. . . II pr ivi i la p iep t , î n d rep tu l in imei : in ima nu-i mai bătoa . A t u n c i , îl r idicai şi mai sus, spr i j inindu-i capu l pe ge nunchi i mei , şi, deodată , îi văzui amândoi ochii , ochii lui l impezi ce mă pr iveau cu t r i s t e ţ i , f ă r ă ură , f ă r ă dojana, ochii lui pa r ' că t ră iau. ' . . . S imţeam că o să leşin, da r adunându 'mi pu te r i l e înt r ' un suprem efort . îmbră ţ i şa i cadavru l p rus i anului , îl aşezai în picioare, îl s t r însc i la pep tu l meu , apoi, l ip indu 'mi buzele pe acel obraz î n sânge ra t , j de u n d e a t â rnau firicele purpur i i , îl s ă ru ta i , fierbinte! . . .

Banca cehă judecând de sigur prenj nanciar, a cerut garanţ i i noui în lipsac rora a ahzis creditul întreg pentru ziuaj 15 Noemvrie 1911. Acest credit se ri case până la s u m a de 8 milioane dina) după constatări le din Iunie şi de mait ziu erau deja perdute aproape | тіЩ (3,900,000 coroane.)

Adminis t ra ţ ia r is ipi toare şi poatei loială, instalările somptuoase, alişrai riie personale — toa te , toate au conff huit la perderile grozave şi la compm terea întregei acţiuni şi a o mulţii oameni, în frunte cu d. Dr. Lupu şi si

Si aici apoi nenorocitele hărţuielii sonale şi politice îşi găsesc teren larjl operaţ ie .

Se a larmează ţ a r a întreagă. Pătn svonul până la sate unde ţăranii răşiile membre la „Centra lă" şi cu ga ţile de 30 — ori — încep să se nai tească şi pe u rmă să producă fiirtuntj indignaţie justă.

Răfuielile politice au scos la ivealij întreg potop de fapte necorecte şi

j frauduloase. D. Dr. Lupu a fost ri din postul de président şi director aljj t ralei" , înlocuit fiind prin deputaţi rial şi dietal d. George Sârbu, al, estru silvic. Tot asemenea au fostînloi şi par tea cea mai mare a m e m b r u l direcţiune, luând locul democraţilor, zişii apărărişt i ,

Hărţuiala porni tă a fost ţiiuităciiij sebi tă vehemenţă şi cu o patimă auzi tă — spre râsul duşmanilor şi si fricarea şi des nădejdea nenorociţilor rarii, încăpuţi pe mani le astorfel de ol d ui tori.

Unii cereau deschiderea, conca asupra „Centra le i" ca pe urmele fal tului frauduloţs să ajungă mai cu goarea legilor pe Dr. Lupu şi soţii.(i mestecaţ i , dnii Dr. Lupu, OnciuM s'au umili t şi au milogit întreagă' n e a cooperat ivă intervenţiei guvffl din Viena şi a presidentului Bieţii care de asemenea nu se găsea în situ favorabilă c a prezident al fondului i gionar, de sigur în drept şi cu datonij a-şi ingéra controlul necesar.

In isfârşit s'a găsi t o salvare rală. D . Dr . F lo rea Lupu cu jidanul lion a r Max Anhan şi alţi geseftariaa m a t societatea „Bukovina" care l sprijinul financiar a duor bănci mari Viena — au preluat exploatarea f lor cu pricina, după ce delà Foi gionar li-s'a prelungit timpul de esploi ou 10 ani.

Noua firmă va plăti fondului dej care met ru de lemn cu 1 cor. 751 mul t şi din acest plus e vorba să sej pere pagubele de 3 milioane cor. i pentru restul păgubii în sumă de! cor. a fost preluat ferestrăul dclaEÜj care a cos ta t peste 1,700,000 coroaf

î n t r eagă afacerea cu (iadurile áj fost în rău tă ţ i tă şi complicată cu ţări le şi nemulţumiri le ce şi-au găsi de P i u m p o r e pentru alte afaceri fi matiee, făcute de „Centrală" în era| erisă aci. Ami'me centrala a I două moşii mar i •—• pentru parcelar?,! în Pă t r ău ţ i i pe Şirete cumpărata, tocmai delà acelaşi jidan Anhand şi primul interesat acum la ţ

24 Decemvre n. 1911 „ T R I B U H Ш J 5 f c „Bukovina" cealaltă moşie e în Milişenţul de jos, cumpăra tă delà familiile Pruncul şiBotuşan.

Greutăţile ce să în tâmpină la parcelare dovedesc că întreg târgul a fost făcut pe apucate şi de sigur cu o greşită supra-plătire.

Alăturea acestor moşii se înşiruie o moară artificială, cumpăra tă în Cernăuţ i delà o familie s trăină — după rentabilitate cu preţ mul t prea urcat .

Toate aceste afaceri au rec lamat capitale de peste 2 milioane cor. pentru a-eoperirea cărora însoţirile să teş t i au pus la îndemâna Centralei poliţi în bianco,

[care azi formează îngrijorarea de căpetenie a ţăranilor înspăimântaţ i de cele ce R întâmplă.

Şi temerile se par justificate, că din aceste afaceri centrala va eşi cu perderi simţitoare.

Iată în note generale impresiile şi informările, pe care îmi clădesc eu cunoaş

terea .şi apreciarea crizei din Bucovina. Voiu mai avea prilej să re viu asupra

acestei chestiuni, când voiu insista m a i I mult şi asupra diferiţilor factori ce au rol hotărâtor a tâ t în criza economică cât şi

lin criza politică, întru cât aceasta a dat panere desastrului economic — singura!,

ce intră în preocupările noastre de acum.

„Foc concentric" împotriva dlui O. Goga. îlaun prieten al z i a ru lu i nos t ru (preot la sate)

[tihnim următoarele r î u d u r i : „Aflu "din parte demnă de credinţă că cercurile

Vjáorizate" au hotărît să pornească împotriva lai Octavian Goga un „foc concentric", profilai de toate mijloacele iertate şi neiertate şi căl-wukrşi în picioare ciliar propriile lor convingeri, Intru a-l teroriza pe d. Goga şi a-l sili să se re-Ifrjjij din luptă. Armele principale de terorizare ш fi batjocura, minciuna şi calomnia. In nu-jsfip meu şi al numeroşilor săi admiratori, îl bj pe d. Goga să nu-şi piarză credinţa în izbânda Xenăndui pentru care luptă, şi să fie sigur că noi •iciodafă nu-l vom părăsi. Atacurile urîte de care lire ui parte vor mări numai dragostea şi admi-|e|io noastră pentru el..."

Toate semnele dovedesc că in formaţ i i l e aceste | ш exacte: Aluzii le m u r d a r e d i n „ P o p o r u l Ro

iau"; manifestul celor câţiva t ine r i d in Buda-«sta; publicarea apelului ungure sc ( redac ta t de K şi articolul de azi d in „Românul" . . .

De câtă enorgie şi de câte mijloace ma i d i spun pendle noastre autor iza te când e vorba să re

ia tăcere glasul cr i t icei î nd rep t ă ţ i t e şi al şirarii legitime.

Pentru nevoile cu l tu ra l e şi economice ale potoliri nici un b a n ; p e n t r u organizarea luptelor plitice nici o energie.. .

* Respectul pentru adevăr . N u ne ames tecăm

jiniine-am amestecat n ic iodată în lup te le violente i partidelor fraţilor noş t r i d in Regat . S u n t e m HBşi că toate par t ide le române , cu d i fe r i te jloaee, slujesc u n ideal s fânt nouă t u t u r o r a : Udarea României independente . L u p t e î n t r e tue au mai fost şi vor mai f i . şi a iu rea şi în inia, de aceea noi n u desperăm nici a tunci ls'ar părea că fraţ i i noş t r i m e r g p r ea depar te violenţa lor. Tot ce detes tăm însă în aceste йраліі" sunt încercăr i le de a deplasa discu

ţ i i le p r i n c i p i a r e p r i n i n j u r i i şi calomnii împot r iva reprezentanţ i lor d i fer i te lor p a r t i d e poli t ice. Aceasta n u mai e o a r m ă poli t ică.

I n „Evenimentul" delà I a ş i , n u m ă r u l pe care-1 p r i m i m astăzi , cet im un art icol p r i m , t i p ă r i t cu l i t e re grase , în care d. C. Stere, savantu l profesor un ive r s i t a r , es te terfeli t î n t r ' u n mod ne înch ipu i t . F i i n d c ă e şeful l iberali lor d in Iaş i e făcut „lichea", „om necinstit", ,,şarlatan ştienţific" etc. etc.

î n c ă oda tă accentuăm: noi n u n e amestecăm în lup te le f ra ţ i lor noştr i d in Rega t , dar n u putem să t recem cu vederea această desăvârş i tă l ipsă de respect p e n t r u munca şi ta lentul u n u i bă rba t ca d. S tere , întocanai cum n u p u t e m a d m i t e ca u n m i n i s t r u ca d. Margh i loman să fie t r a t a t veşnic cu epi te te ca „banditul delà interne". A î n j u r a şi ca lomnia astfel de oameni, însemnează a nesocoti adevăru l ca re nu se poate ascunde.

S u b r a p o r t u l acesta noi am făcut î n vremea din u r m ă dureroase exper ienţe , am văzut cum discuţ i i f rumoase şi p l ine de roade au fost t â r î t e d e oameni nesocotiţi în noroiul personal i tă ţ i lor , al ca lomni i lor şi in jur i i lo r . Ce s'a ales de aceste d i scu ţ i i p r i n c i p i a r e poate să vadă ori ce om care u r m ă r e ş t e presa delà noi.

* Slovacii. Miercur i s'a ţ inu t congrega ţ ia comi

ta tu lu i Po jon . L a ordinea zilei e r a şi o ho tă r î r e a comunei slovăeoşti Kislevard, care p re t indea ca protocoalele comunale să fie făcute to tdeauna în l imba slovăceaseă. Această ho t ă r î r e a b ie tu lu i sa t slovăcesc a ajuns îna in tea congregaţ ie i p r i n recurs . Depu ta tu l slovac Iuriga şi fostul deputa t Ivanca, î m p r e u n ă cu toţi membr i i slovaci a i cong rega ţ i e i , au ce ru t respectarea î nd rep t ă ţ i t e ! ho-t ă r î r i a sa tului slovăcesc, ho t ă r î r e în congruenţă cu legi le ţ ă r i i , da r u n g u r i i cu corniţele suprem în f r u n t e au nesocotit or i ce respect faţă de lege, votând n imic i r ea ho tă r î re i slovacilor.

F a p t u l acesta dovedeşte n u n u m a i răscunoscu ta in t e rvor t i r e şi încălcare a legilor d in p a r t e a admin i s t r a ţ i e i ungureş t i , dar şi t rez i rea d in ce în ce mai m a r e a fraţ i lor noşt r i slovaci deopotr ivă de asupr i ţ i ca şi noi.

Circulara contelui Khuen-Héderváry în chestia votului universal. Profesor i i delà academia de d r e p t u r i d in Eper jes , d iscutând c i rcu la ra contelui K h u e n - I í é d e r v á r y au convenit asupra u rmătoarei ho tă râ r i : „ D r e p t de alegător să aibă f iacre cetăţean unga r de 24 ani care şt ie scrie şi ceti. ( S u n t excluşi m i l i t a r i i , că lugăr i i şi cei sub epi-t rop ie ) . Votarea să fie după comune şi anume in oraşe secretă, iar î n provinc ie orală. Cercur i le e-lectorale d in provinc ie să se arondeze, î n t r u cât se poate, în favorul supremaţiei elementului maghiar".

Profesor i i delà academia de ' d r e p t u r i d in Cinci-Biser ic i (Pees) p ropun un vot un iversa l ,

egal şi secret, cu votare obligatoare, secretă şi după comune — p e n t r u toţi cei ce ş t iu scr ie şi cet i . I n acelaş t imp cer ca şi d rep tu l electoral pent r u a leger i le comunale şi comitatense să se modifice pe baza acestui p r i n c i p i u .

„ fdeunhmea regnico la ră a miei lor propr ie t a r i " , în congresul său ţ i nu t la Hódmezővásárhely, a ho tă r î t să p rez in te Camerei deputa ţ i lo r o adresă p r i n ca r e se cere in t roducerea ne în tâ r ziată a votului un iversa l , egal şi secret, cu votare după comune.

* C o n s t i t u i r e a de legaţ ie i u n g a r e

Eri a avut loc în Budapesta adunarea const i tuantă a delegaţilor ungari, alegân-du-se sub oomijsiunile de externe, militară, financiară, să relèvent că între membrii delegaţiei ungare n 'a încăput nici de data as ta nici un membru român, dar nici slovac ori sârb. Delogaţile sunt meni te doar a se îngriji decele mai superioare interese

ale Ungariei, iar românii , sârbii şi slovacii, după concepţia seculară a politicei şovine, nu locuiesc în această ţ a r ă a constituţionalismului clasic, ci — în lună.

Şedinţele publice ale delegaţiunei ungare se vor ţinea de altfel începând de Joi , 28 Decemvrie, având de desbătut un singur obiect : budgetul provizoriu pentru miniştri comuni.

Situaţia în Croaţia. D i n A g r a m se a n u n ţ a : Banu l Croaţ ie i va începe în c u r î n d t r a ta t ive noui pen t ru în jghebarea une i major i t ă ţ i guvernamentale. Dacă n u va reuşi nici de da ta asta, va a ju rna dieta ea să o disolve din nou( ?)

D e p u t a ţ i i aleşi vor fi convocaţi la şedinţa în jumă ta t ea a doua a lune i I a n u a r i e .

* Şedinţa Camerei. Camera deputa ţ i lo r a luat

cunoş t in ţă despre votarea indemni tă ţ i i p r i n Camera magna ţ i lo r , apoi a lua t vacanţe .

Şedinţa u rmă toa re va avea loc la 12 Ianuarie n.

D e p e C u l m e .

De I. U. Sor i cu . „Intr 'a s tă s e n i n a r e s i c u l m e m i n u n a t , „ A m s c o s i n e l u l , c a r e i u b i t a ші-1'a dat . L ' a m p a s l a och i î n d a t ă , m ă uit c a p r i n ochian , „ P r i n D a c i a c e a l a t ă , la fii lui T r a i a n . "

( C â n t e c bătr înesc .»

E r a m singur acolo, pe piscul pleşuv de munte . Deasupra cerul de un albastru închis, cerul tr ist şi pustiu de stele, dedesubt norii se alungau în valuri tumul tuoase . Şi ochii mei cău tau zadarnic să pă t rundă prin faldurile lor dese, să vadă ceeace doreau, să cuprindă dintr 'o rotire câmpii mănoase, oraşe cu strălucitoare cupole, sate răsleţi te la poale de dealuri.

Şi nu pu team vedea nimica. Mă înfiorai. E r a m despărţ i t de lumea, în care visasem, suferisem şi în care o m â n ă albă, adorată , aruncase în pământul bun din sufletul meu sămânţa b inecuvânta tă a nădej-dei. Pen t ru prima oară s imţeam sufletul grozav al s ingurătă ţ i i în t o a t ă vijelioasa lui pornire. Şi, ca în zilele copilăriei, am început să m ă închin. A fost poate cea mai caldă rugăciune, care se înăl ţa la cer însoţi tă de tunetul norilor, de freamătul brazilor ce'şi înălţau, ca şi mine braţele rugătoare. Mă închinam.

Şi m 'aş fi închinat mul tă vreme, dacă delà um t imp n 'aş fi simţit o mână atin-gându-mă uşor pe u m ă r : — Ridică-te! Nu mal eşti singur.

Privii uluit la bătrînul. ce stetea lângă mine. Şi de frica să nu dispară, par 'că nici nu îndrăsneam să'l întreb cine e. Avea în ochi ceva din tr is teţa amurguri lor de toamnă, pe buzele întredeschise un zâmbet amar. Faţa-i era brăzdată de încreţi-I uri dese. 0 barbă maiestoasă îi bă tea pieptul . Ori cât de blazat, era însă, simpatic. Ochii lui trişti vorbeau. Şi'mi dedeam curai.

f i v u m p ă r a r e o c a z i o n a l ă d e p u ş t i d e v â n a t ! -щв& Lancaster, cu cheie 16 fi., G^ener-lacat englezesc, cocoş automat 22 fi, Puşti americane, ţeava cu a-uncarea pateoanelor folosite 12 fl., Hemmeries, 2 ţevi, modernă 35 fi, Drilling-, Browning de 16 calib., Krupp ej*ctor, cu ţevi de oţel, etc. precum şi garnituri complete Hamerles-Drilling, Springer şi Klemer, revolvere, pistoale

«ве află în preţ ieftin la Prăvălia de puşti de vâna t ! R A D O , Budapest, ívjr., E g y e t e m - t é r 5. Articole de sport, binocle, Zeiss-, Oörz- aparate fotografice. Face schimb de diferite părţi de puşti şi aparate de fotografiat.

Pag. 4 „TRIBUNA** 24 Decern vre rt 19II — Ori cine-ai fi tu, înger sau deavol, om

sau nălucire, credincios sau ateu, fie binecuvânta tă clipa, în care ai porni t spre mine. Rămâi , te rog. Spune 'mi cum să te numesc.

— Eu ßunt alfa şi omega. Sunt începutul şi sfârşitul. Sunt glasul care porunceşte, sunt tunetul, care tună, fulgerul care loveşte, cel ce am dat viaţa dintr 'un început acestui neam, din care faci şi tu par te . Eu dintr 'o ceată de pribegi am zămislit pe cuceritorii lumei, eu voi face acum ca singură ta tea din jurul tău să dispară. Şi pe dinaintea ochilor tăi vor defila legioanele. Tu vei asista la drame şi tragedii şi pe urm ă vom vedea ce vei m a i zice.

— Pen t ru Hercule, părinte Anchises, tu eşti. l a r tă -mă. Odată te-am blestemat. Mia-i slăbit ochii şi nu văd slova scrisă a vorbelor ce le-ai spus lui Aeneas. Şi as ta m ' a costat scump.

— Hei, dragau meu, а fost şi acolo un tâlc şi t rebuia să'l pricepi. Vremurile tale nu 's priincioase dulcelui Vergilju. Pen t ru orice sfat, trebuie să te adresezi lui Iuve-nal . Poves tea lui cu peştele. N'o ştii? Dar înţelepţii voştri pentru ce se sfărîmă? Dar să lăsăm vorba prea mul tă . î n d a t ă o să răsară soarele şi eu trebuie să m ă întorc în locul ce mi-l'a orînduit părintele zeilor .şi al oamenilor. I a scoate inelul.

Inelul meu de logodnă. — Păr in te , îndură-te. Dar nu' l scot din

deget. Simt că to t norocul meu s'ar duce. T o a t ă viaţa mea. Nu. A m jura t că'l voi păstra acolo şi'l voi duce cu mine şi'n infern. Să se sperie spiritele rele de lumina lui...

— I ţ i poruncesc ! Am lăcr imat ca Pe t ru când s'a lăpădat

de Crist. A m scos inelul scump din deget şi, după porunca părintelui Anchise, l-am aşezat în formă de ochian la ochi.

Ca prin farmec norii dispărură. începui a distinge întâi brazii, apoi ulmii trişti , a-poi tuf arii înverziţi, apoi florile în mii de feţe. Câmpul părea un mozaic lucrat de un poet nebun.

Vedeam drumuri albind pe sub coline, saturi ghemuite pe la coturi de deal, oraşe şi cetăţi , figuri de oameni, cari se mişcau, cari vorbeau o l imbă ciudată, un amestec barbar de accente asiatice. O lume întreagă, de care nu 'mi dedeam seama.

Păr intele Anchise m ă bă tu uşor pe umăr :

— Ce vezi? — Arbori şi flori. Sate şi oraşe şi oa

meni. Disting glasul lor, dar nu le pricep graiul. Nu cumva m ă faci să t răesc în primele veacuri dela dăr îmarea turnului Babei? Spune'mi, rogu-te!

Păr intele Anchise zâmbi cu amar . — Nu te duce aşa de departe cu gân-

idul, t răeşt i în zilele tale. Eu îţi voi a r ă t a ceeace tu nu înţelegi, te voi face să auzi cele negrăi te , să pricepi cele ascunse. Nu cunoşti ţ a r a ? E ţa ra ta . Aceia sunt urmaşi i

legionarilor, cari au adus pe vremuri lumina şi demnitatea. Nu-i mai recunoşti . Şi ei, ca şi orice lucru din fire, au fost nevoiţi să se supună eternei legi a evoluţiei. Dar îi vei cunoaşte îndată .

Şi părintele Anchise oftă din adâncul sufletului. In ochii lui se adunase to t în-tunerecul norilor. Ce tr işt i erau ochii bă-trînului. Şi t is te ţa ochilor lui se răsfrîngea asupra brazilor, şi, dacă vedeam roua pe flori, s imţeam bine că florile plângeau de durere. Florile plâng to tdeauna când văd jalea în suflete curate . Două lacrimi mar i picară din ochii trişti ai bătrînului . Apoi îl auzii esc lamând:

— Ce s'a ales din cuvintele mele, ce s'a ales din visul meu, din idealul pe care l-am desvălit bietului Aeneas !

Luai inelul dela ochi. Norii negri se lăsară iarăş peste icoanele ce le văzusem cu o clipă mai înainte. Şi în s ingurătatea aceia răsuna aşa de dureros suspinul bătrînului. L-aş fi în t rebat de ce plânge, dar nu îndrăsneam să-i tu rbur durerea. Sunt clipe, în cari cuvântul de încurajare al celui mai bun prieten te rănesc. Şi n 'aş fi voit să adaog nimica la durerea lui.

Ceeace eu nu înţeleg, el înţelege. El ştie ceeace eu nu ştiu. El vede ceeace noi, muritorii de rînd nu putem şti. El înţelege sufletele, el tă lmăceşte gândurile. Ştie el de ce plângem...

Pr ivi trist la mine. Apoi, ca speriat de o fantomă, rosti :

— Pune la ochi inelul ! 11 ascultai . — Ce vezi? — Văd oameni, oameni mulţ i . Unii cu

feţele mohorî te plâng, lucrează cât nu-i iar tă puterile. Văd femei cu ochii stinşi de durere. Văd schingiuire, acolo în lumea celor fără de nume. Stau to ţ i acolo de o parte, iar de al ta văd câţiva târgoveţi în straie nemţeşt i , pomădaţ i şi spilcuiţi, într 'o atitudine ridicolă. Privesc peste u m ă r la cei mul ţ i şi obidiţi. Şi n ' au un cuvânt pentru ei.

— E poporul tău . P e oei cari plâng îi cunoşti . Ai văzut sângele lor curgând fără de nici o vină. Vremuri grele

au venit peste dânşii. Duşmani i le-au pângări t altarele. Mâni spurcate s'au atins de ce-au avut mai sfânt. Vezi cum le-au plecat durerile fruntea? Ei, urmaşi i celor meniţ i să s tăpânească o lume, au fost umiliţi, au fost îngenunchiaţi .

— Şi cine's aceia în straie nemţeş t i? — Aceia 's de profesie fruntaşi dintâi,

iar în orele libere eroi... Păr intele Anchise se opri o clipă, îşi

şterse ochii şi apoi continuă. — Spre a ajunge fruntaş dintâi se cere

ca la un banchet s ă fi cântat , cu uşile închise _deşteaptă-te Române, să fi str igat la o masă verde jos Ungurii . Acest fapt dă dreptul a dispreţui poporul, a răspândi o-t rava în sufletele nevinovate. Vezi colo

grupul cela? E o adunare poporală. Crezi că simandicosul care'şi bate pieptul voi boşte de nevoile neamului ? Nu. Prieten à cruce al fişpanului ungur, el singur aşteap t ă o recomandaţ ie dela acesta pentru ш post gras. Nu'l ard pe el nevoile poporu lui. II doare altceva. In t impul din ural câţiva tineri s 'au revoltat în contra laza ronismului naţ ional . Şi acum fruntaşul di tâi, disperat, vorbeşte poprului de trădară acelor tineri. Fruntaşul dintâi nu ara tes te nimica de faptul că cutare deputi cere veşnic amânarea discursului, că ma ge nepregăt i t în par lament . In schimb în proaşcă noroi asupra tu turor acelora, a cer jertfe pentru neam, cari caută să ridici să mângăie, să încurajeze acest popor făi de noroc. Fruntaş i i dintâi au întemeiaţi ziar, care va rămânea o pa tă veşnică i istoria publicisticei mondiale. Pus în ii tregime în serviciul calomniei, acest zar,fl se numeşte „Românul" e o publicaţie, i de spre a scrie se cere individului o sing ca l i ta te : perversi tatea. To t ce are bunj cest popor este terfelit. Pa r ' că a sunaţi sul de apoi. Muncă şi jertfă de bani şii sânge în lumea celor buni şi harnici şic dincioşi, trîndăvie, calomnie, clevetire 1 babă, prezentare de conturi şi perversiti în lumea fruntaşilor dintâi...

— Păr in te Anchise, fac aceştia din poporul m e u ? încetează, te rog.I dor cele ce 'mi spui. Mi-e ruşine. Fiecij vorbă a ta cade ca o lovitură de sabie,í oare gest al t ău îmi întunecă o icoană,

— Şi să nu uiţi că to t ce'ţi spuil purul adevăr. Cei cari calomniază şi] jură şi asvârl cu noroi, o fac aceasta! mai ştiind că acei t ineri sunt prea şi prea iubitori de neamul lor, ca să le ara vinovaţilor toa te păcatele. Mă gândesc! să la ce s'ar în tâmpla în oazul când fl rea ar avea un sfârşit. Vrei să mai vezi? '

— Nu părinte, dar poporul? — Poporul tace . Poporul n'are cuvâî

L a ospeţe şi banchete el se uită prin | păturile paviloanelor cum fruntaşii t şi toastează, cum se admiră unul pe a

In clipa aceea Răsăr i tul începu a si mina. Din adâncuri apăru aurora în ca de trandafiri .

— De acuma m ă duc, zise parim Anchise. Răsare soarele. Şi Charon pierdut răbdarea aşteptându-mă. Uni însă : Coboară-te de aici. Düte acolo sili tă în contra minciunei şi a cultului i petenţei . Spune cinstei cinste şi тіпсіш minciună. Căci mul t pot face puţini 1 împreună. . .

Când soarele se ridicase de-o urmăij asupra culmilor, bătrînul dispăruse..

Post scriptum. — 0 întâmplare la ! a avut răposatul Teliman, talentaţi tor bucovinean. Dacă am mai scris-o j pe asta, e că am convingerea că dini multe cazuri se poate trage o învăţăts

d

MANN M. CROITOR PENTRU DOM HI.

Farn i soml cârtii ces regale şi camerîale

ga I J c s p u r ţ ă m â n t s e p a r a t j » e r x t t * i * c o m a n d e clvtpa m ă s u r ă ,

Magazin de haine p e n t r u b ă r b a ţ i , c o p i i ş i f e l i )

ARAD

V; U

cl îl îl

24 Decemvre n. 1911 „ T R I B U N A * * Pae. 5

Scrisoare din Budapesta — „Manifestul". —

Scriu aceste şire nu pen t ru acei pu ţ in i necunoscuţi domni colegi, ear i au 'publicat în numărul din 21 1. c. al o rganu lu i oficios „ R o m â n u l " manifesul pen t ru dl Mihal i , Lucaci şi cont ra iubitului nostru Goga, ci p e n t r u a or ien ta mul ţ i mea cetitorilor z ia ru lu i „ T r i b u n a " asupra ro lu lu i cel joacă inconşt ient , la comandă , în h a r ţ a condamnabilă de u n an, o ne însemna tă p a r t e a ti-aerimei noas t re un ive r s i t a re .

Şi le scriu voios şi m u l ţ u m i t po deplin f i indcă vid în acel manifes t u n nou „f iasco" ruşinos al oficialităţii n o a s t r e !

Şi iată de ce: După datele s tat is t ice oficioase ale universi-

ţii din. Budapes t a , n u m ă r u l as l tă tor i lor români îscrişi la deosebitele facul tă ţ i ar a t inge cif ra de MO. Se în ţe lege că această sumă nu cupr inde rigorosanţi în medicină, candidaţ i de advocat, îoctorii, în d rep t veni ţ i la censura , absolvenţi i Je tehnică, de filosofic şi teologie filosofică.

Numărul acestora în to t cazul se apropie de o sută. Adecă! n u m ă r u l t iner i lo r români — în-jeleg ascultători şi absolvenţ i ai un ivcrs i tă ţe i — tr fi cam 400.

De sine înţeles că d in t r e aceşti 400 de t iner i români 100—150 nu sun t p e r m a n e n ţ i în Pes t a .

Şi acum să cetim mani fes tu l şi eă n u m ă r ă m ramele t ipăr i te . S u n t 62. Adecă cam a pa t r a parte din număru l to ta l al un ivers i ta r i lo r români aflători în P e s t e . Mul ţ i se vor mi ra şi se vor în-

, cum de au ajuns şeasezeci şi doi de t iner i ! subscrie manifes tul ? Sau doară cei subscrişi mit floarea t ine r imei? E lemnte l e cele mai cin-flite şi mai dornice de muncă ? N u iubi ţ i cet i tor i !

Nu-i aşa! Nic i una, nici a l t a ! D i n acele 62 de ae tipărite sub t rage ţ i cel pu ţ in 25, numele

iţelor colegi t iner i — baliei — cari au subscris mifestul d in pr ie t in ie , s t imă, respect fa ţă de

mai bătrâni , ba chiar te ror iza ţ i de aceştia -«J dlui F i l ipc iuc în cafeneaua „Bodo" . Sterin apoi garda de onoare a. dlui B i rău ţ , pe d. 'forge Gorma, B iberea G., I oan F i ra , A lexand ru bjînc-a etc. etc., cari ia ră sunt vre-o 10 inşi vred-litide patronul lor şi nu u i t a ţ i că sunt t ipăr i te І numele unor t iner i car i poate nici n ' au ş t iut imanifest fiind de o lună două depar te de Pesti Beex. Clement P e t r o v a n care e de două luni iiVicna. Şi s igur vor mai fi şi al ţ i i .

Şi acum îmi permi t o mică în t r eba re . Oare ie când nu s'au mai a r ă t a t deputa ţ i i dietal i şi or-inizatorii delà A r a d în mijlocul t ine r imei? Dacă ni aduc bine amin te — şi cred că n u mă înşel -de astă p r imăvară de când îşi făceau tu rneu l rin Cluj, Pesta , Vie na p e n t r u a somâna u r ă şi irigi în sânul acelei t ine r imi care ţ ine mai mul t

,Tribuna" şi Goga , decât la to ţ i favorizaţ i i toartă cari să cred încă şi astăzi — în urma iritaţii lor nu l i la te ra le — vrednici să s tea la ucerea neamului .

Ce a urmat acelei convenir i ? Mani fes te peste mifeete! Dezminţir i ! Şi în u r m ă ruş ine pe ca-

acelor băieţi sfătoşi car i s 'au g i r a t de apără-i a unei cauze p e r d u t e .

)e vre-o două s ăp t ămân i au apă ru t iar în mijiţi tinerimei. Şi de ce ? Ca s'o învrăjbească din

! Dar nu le-a eucees ! Căci pe când as tă pr i-Ivară au fost în s ta re să a d u n e vre-o 100 de fecrieri, acum spre marea lor mâhn i re , n u s'au Bit numai 62 de inşi să le sară în apă ra re . Vai do acea cauză, şi ruş ine acelor oameni

ii apelează pentru a sus ţ ine o l up t ă nedreap tă tinerimea inconştientă dc men i rea ei şi la gar-lui Birăuţi. Apoi manifestele după cât ş t iu eu nu se cer

nu se impun co l indânckrând pe rând toate inelele Budapestei — după cum au făcut câţi-

lîântoori de graţi i şi p rop te le — ci se aduc în na unei consfătuiri p r in t r ' o h o t ă r â r e unan imă

omare majoritate de votur i . A ş a ceva nu s'a ttt nici astă pr imăvară nici acum. Cei vre-o 10 •15 viitori nyilvani ai poporulu i românesc au tótat іч manda delà şef că t r ebu ie un manifes t după cât le-au s ta t în p u t i n ţ ă şi-au împl in i t linnea cu sfinţenie. Se bucurăm că s'au t ipă r i t numele , cel puţ in Bem siguri că lumea va râde numai de cei

tişi nu şi de major i ta tea t ine r imei univer-cari şi în aceste momente de i sp i ta a ş t iu t

să-şi păs t reze n imbul şi demni ta tea fiind „ s t â lp i " bibl ioteci lor , muzeelor şi cursur i lo r iar n u ai cafenelelor.

P e s t a , 21 Decemvr ie 1911. Xeni .

Populaţia româneasca a Ardealului.

In unul dintre numerele noas t re din u rmă am publicat câteva date sumare privi toare la populaţ ia Ungariei la 31 Deoem-vre 1910.

Publ icăm acum câteva, date ma i amănunţ i te despre populaţia din Ardeal. Observăm că cifrele însemnate în parenteze reprezintă datele statistice din 1910.

Numărul total al locuitorilor Ardealului este azi de 2,664.012 (la 1910 — 2.476.998). Dintre aceşt ia sunt Români: 1,498.558 (1,397.282); Unguri 811.861 (761.929); Germani: 256.834 (233.019); Ei'rei: 58.945 (53.065); alte naţionalităţi 37.814.

Românii reprezintă 56.3% ale populaţiei întregi ; Ungurii 30.48%; Germanii 9 .8%; Evreii 2 .21.

In comita te raporturi le sunt astfel : 1. Alba-inferioară: Români 172.038:

Unguri 36.960; Gerai 'ani 7.873. Românii reprezintă 78.7% ale populaţiei întregi.

2. Bistriţa-N ăsăud : Români 87.066 ; Un-quri 8.946; Germani 27.742. Români 69.1%.

3. Braşov : Rofffani 34.843 ; Unguri 31.134; Germani 30.663. Români 35.7%.

4. Civc: Români 18.125; Unguri 123.975; Germani 2.900. Români 12.5%.

5. Făgăraş: Români 85.599; Unguri 5.035; Germani 3.701. Români 90.2%.

6. Treiscaune : Români 20.874; Unguri 116.130; Germani 8.604. Români 1^.2%.

7. Hunedoara: Români 287.980; Unguri 36.040; Germani 10.204. Români 4-7%.

8. Târnava-mică: Români 58.305; Unguri 34.452; Germani 20.439. Români 50.7%.

9. Cluj: Români 161.095; Unguri 105.894; Germani ; 10.231. Români 59.8% I n comitatul Cluj, afară de oraşul Cluj, Români 68.6%).

10. Mureş-Turda: Români 73.608; Unguri 133.885; Germani 8.250. Români 29.9%. (In comitat , afară de oraşul Târ-gul-Mureşului, Români 36.8%).

11. Târnava-mare : Români 63.366 ; Unguri 17.214; Germani 63.474. Români 42.7%.

12. Sibiiu: Români 115.170; Unguri 7.154; Germani 50.256. Români 66%. '

13. Solnoc-Dobâca: Români 191.391: Unguri 49..797; Germani 7.799. Români 76.1%.

14. Turda-Arieş: Români 126.526; Unguri 44.143 ; Germani 2.086. Români 72.8%.

15. Odorheiu: Români 2.522; Unguri 120.047; Germani 2.612. Români 2%.

In aceşti 10 ani din urmă, delà 1900-1910 Românii s'au sporit cu 101.276 s a u j 6.76%; Ungurii cu 49.932 sau 6.47%. Germanii cu 23,815 sau 10.22%; Evreii cu 5.880 sau 11.09%.

Comitate cu major i ta te românească

avem 9 şi a n u m e : Făgăraş (90.2%); Hunedoara (84.7%); Alba-inferioară (78.7%); Solnoc-Dobâca (76.1%); Turda-Arieş (72.8%); Bistriţa-N ăsăud (69.1%); Cluj (68.6%); Sibiiu, (66%); Târnava-mică (50.. 7%).

Comi ta te cu major i ta te ungurească avem 3 şi a n u m e : Ciuc (85.5%); Odorheiu (95.2%); Mureş-Turda (57.9%).

Comita te cu major i ta te germană nu sunt. Comitatele cele mai germane sunt Braşov (31.4%); Târnava-mare (42.7%); şi Sibiiul (28.8%).

Mai bine de a t re ia par te din populaţie e românească în 3 comitate : Târnava-mare (42.7%); Mureş-Turda (36.8%) şi Braşov (35.7%).

Scrisoare ü t i Roma. închiderea unei expoziţii. — Din răsboi. — Ple

carea ministrului României .

Roma, 19 Decemvrie . (Delà coresp. nostru). — Dumineca t recută ,

cu concursul unu i n u m ă r ex t r ao rd ina r de mare de viz i ta tor i , s'a închis u n a d in cele p a t r u expoziţi i ca r i au fost la R o m a în anu l acesta: Expoziţia regio aulă.

S e isprăveşte anul ; se isprăvesc sărbă tor i le ca r i s'au făcut la Roma p e n t r u comemorarea jubi leului de 50 de ani de u n i r e şi r î n d pe r î nd , una după alta, se vor închide şi celelalte t re i expoziţ i i , se va sfârşi să rbă tor i rea şi gându l t u tu ro r I ta l ien i lor n u va mai fi ocupat decât de răsboiu! care se u rmează în Afr ica .

I n D u m i n e c a aceea, pa r ' că î n t r ' a d i n s ca să a jute la reuş i ta serbărei , vremea a fost de o frumuseţe de p r i m ă v a r ă : o Duminecă l impede, sen ină , caldă, cum dese ori toamna şi chiar i a rna se vede la Roma, ia r lumea s'a g r ă m ă d i t enormă în vasta zonă a expoziţiei , a jungând la cifra de 60.000 de persoane, car i s'au revărsa t ca o mare p r i n aleele l a rg i , p r i n pavi l ioanele m in u n a t e .

D i n punc tu l de vedere al i ta l ieni tă ţe i , expoziţ ia a fost cea mai impor tan tă , pen t ru că, f iecare r eg iune d in I t a l i a şi-a cons t ru i t un pavil ion, imitând u n u l sau ma i mul te d in palatele şi castelele istorice ca r i se găsesc în acea reg iune , le-a contop i t ; iar în in te r ior , au reprodus atât camere cari au u n in teres a r t i s t i c sau is toric, cât şi opere de ar tă .

Toate acele eons t ruc ţ iun i au fost făcute de gh ips şi de t res t ie , dar aşa de b ine reproduse , aşa de b ine imi ta t e culorile şi marmor i l e , încât , vizita torul r ămânea u i m i t în faţa unei aşa de minuna tă reproducere , şi doar u r m a şi in temper i i l e car i au t r ecu t peste aceste pavi l ioane, au muia t vopselile şi gh ipsu l şi au lăsat, acum în u r m ă , să se vadă pe ici pe oolo, adevărul ce se ascundea sub a r t a imi ta ţ ie i .

Cine a văzut pavi l ionul Veneţ ie i din expoziţ ia d i n Roma, şi c ine a văzut Veneţ ia , nu va putea niciodată să u i t e perfecţ ia cu care a fost imi ta t ă m a r m u r a pa la tu lu i , m a r m u r ă înegr i t ă de secolile cari au t recut peste dânsa ; iar canalul săpat în t r ' a d ins l ângă acest pa la t , cu casele veneţ iene, eu podul, cu gondola, mărea i luzia şi mai mul t .

Asemenea pen t ru fiecare d in celelalte r eg iun i ale I t a l i e i .

Şi totuş, cu toate că această expoziţ ie a fost foarte f rumoasă şi foarte impor tan tă , foarte puţ ină lurme a veni t anul acesta să o viziteze, astfel că, b i l an ţu l genera l iese cu un mare deficit .

Cauza p r inc ipa l ă a acestui fiasco, a fost s tarea san i t a ră d in acest an a I ta l ie i , şi exageră r i l e ce s'au făcut în s t r ă i n ă t a t e a supra mersu lu i holerei .

* D u p ă cum vedeţi d in te legrame, la T r ipo l i

acum este l in iş te complectă şi aceasta d in cauză că în u r m a ul t imelor lupte , arabo-turci i au fost scoşi din poziţ i i le lor şi si l i ţ i să se r e t r agă la o d i s tan ţă de 25 k i lometr i de T r i p o l i s : u l t imu l atac d in j u r u l oraşului Tr ipo l i s a fost când I t a l i en i i au lua t cu asalt Ain-Zara , ca r t ie ru l genera l al turco-arabi lor , ear i , în g raba ce au pus în a părăs i

Pag à

poziţia aceasta, au lăsat îfl mani le I t a l i en i lo r şi 11 t u n u r i .

Această r eg iune este p i e rdu t ă eu desăvârş i re şi p e n t r u to tdeauna de Arab i , ş i ca probă că nu se ma i gândesc s'o ma i cucerească este pe de o pa r t e faptul că n u mai dau nici un asalt, nici n u mai încearcă să se apropie d e l in i i l e i ta l iene , iar p e d e al ta au început o serie de mici a tacur i î n j u r u l oraşului Beughas i , i*oziţiune foarte depărt a t ă de Tr ipo l i s , pe ma lu l m ă r e i .

I n să , de da ta asta, luc rur i l e vor merge mai repede ca în trecut , I t a l i en i i acum cunosc perfect de b ine c u cine au de a face şi modul de a combate al inamicu lu i , astfel că n u este nici u n pericol.

Vremea rea, vântul ţ i ploile, s tânjenesc î n p a r t e ac ţ iunea I t a l i en i lo r , dar cu veni rea p r imă-verei luc rur i l e se vor a ran ja .

I e r i a plecat din Roma, Excelenţa Sa d. D imi -t r i e N a n u , min i s t ru plenipotenţiaa' al Românie i , care a fost t r ans fe ra t la P e t e r s b u r g . L a g a r ă a fost sa lu ta t de î n t r e g personalu l Legaţ ie i Rom â n e d in Roma, în f run t e cu E x . Sa d. D i a m a n d y , noul min i s t ru , de în t r eaga colonie româă, de consulul Mauzi -Fé , de u n m a r e n u m ă r d i n corpul d ip lbmat ic d i n Roma, de ataşatul m i l i t a r al Românie i , de z iar iş t i i d in R o m a şi de corespondenţ i de z iare române .

S a l u t ă r i l e cordiale cu car i a fost în tovărăş i t d. N a n u d e conaţionali i şi de p r i e t en i i săi la plecare , este u n semn de marea s impat ie de care s'a bucu ra t la Roma, precum şi de p ă r e r e a de r ă u ce lasă cu p lecarea sa.

P e s t e t r e i -pa t ru l u n i însă va t rebu i să se întoarcă, döoareoe, în ca l i ta te de p reşed in te al Sec-ţ iunei R o m â n e de Arheologie a Expozi ţ ie i d in Roma va t rebu i să fie prezent la solemni ta tea în-chiderei secţiamei.

/. T.Alian,

C r o n i c ă ş c o l a r ă .

Pentru înfăptuirea c ; .urilor de analfabeţi,

j De Traian Mager, înv.

I .

In s t rua rea anal fabeţ i lor este o chestie, care t rebuie eă intereseze deopotr ivă pe to t R o m â n u l de bine. Sun tem şi în anot impul cel mai po t r iv i t . „Neplă t i ţ i i ostaşi ai munce i " au ma i rupt-o cu greul t rude i . Deoda tă cu p r inde rea postului de Crăc iun şi ivirea pr imi lor f l u tu r i de zăpadă, v ia ţa sătească şi-a schimbat cursul de p â n ă aci. To t mai mu l t se concent rează î n j u r u l sobei. Seara , după a l ina tu l vi telor , se adună mereu , azi ici, m â n e colo, şi în ju ru l focului , la lumina mocni tă a une i l ămpi s t inghere , a t â r n a t ă în m e ş t e r g r i n d ă — sfatul se înc inge până t â rz iu în noap te . Se vorbeş te despre : mersu l vremei , s ămănă tu r i , nut r e ţu r i , vi te , nevoi z i ln ice ; se spun poveşt i , snoav e ; se colindă şi horeş te , ori îşi pun la n robă isteţ imea p r i n jocur i sociale.

N o t a ţ i b ine : acesta este punc tu l de p lecare pen t ru î n t r eaga ac ţ iune ce voim a î n t r ep r inde şi conform acestor „şeză tor i" , să ne în tocmim cursur i le . Să nu-i facem ţ ă r a n u l u i adul t şcoala de toa te z i le le ; a l ta e psihologia copi lului şi a l ta a omului în vr î s tă . Gă şcoala, a r e a se în temeia pe psihologia individului , e luc ru l cel m a i n a t u r a l . Să ne scobor îm în mijocul lor spre a ne convinge, ce-1 in teresează şi astfel, p r in ce l 'am a t r age l a şcoală. Câşt igându-i odată in teresul , a m făcut u n b u n început , având deja rezu l ta tu l de j u m ă t a t e . Ne în ţe l ege rea aces tu i p r inc ip iu pedagogic , a fost în m a r e p a r t e cauza nereuş i te lor de p â n ă acum.

E foar te f rumoasă v ia ţa noastră, pa t r ia rha lă ; delà sa te în poezie ; însă noi to tuş a m dori-o altcum. Idea lu l nos t ru n u e m a i mul t o ţ ă r ă n i m e b lândă , domoală, cucernică, cap p leca t t u t r o r lov i tu r i lo r ; ne t rebuie una deş teaptă , conşt ie de meni rea ei , b ine p r egă t i t ă în lup ta p e n r u exist en ţă , spre a n u fi su rgh iun i t ă pe t e r e n u r i to t m a i p u ţ i n f ruct i fere şi astfel menită 1 p ie rzăre i .

„ T R I B U N A"

Şi toate aces te n u m a i p r in pu te rea slovei se pot a junge. Pirin î n t run i r i l e lor, să-i vedem cetind gazete şi c ă r ţ i ; d u p ă cari chibzuind a exp loa ta in mod mai ra ţ iona l toate comori le firei şi astfel cumpănidu-ş i u n t r a i mai as igura t , po t r iv i t t r e bu in ţe lo r de azi, să propăşească în avutul lor şi î m p r e u n ă cu ei î n t r e g neamul . I n chipul acesta în ţe legem cauza lor, cauza comună a neamulu i şi ; i n s t rua rea analfabeţ i lor cea mai s f ân tă da to r ie І a noas t ră , a t u tu ro ra .

A v â n d în vedere modul cum îşi pe t rece ţăranu l seri le de ia rnă , după calapodul acelora, să în tocmim anumi te şezători p e n t r u învă ţa rea seri- j su lu i şi ce t i tu lu i . P e n t r u desvol tarea in te resu lu i | f a ţ ă de şcoală vom ţinea conferenţe d in cercul j p reocupa ţ iun i lo r lui în ordinea cum am văzut-o ' ma i sus. Despre mersu l vremei , s ă m ă n ă t u r i , nut re ţu r i , vi te şi nevoi zilnice, — aci să se facă şi socoata (opera ţ iun i pr inc ipale , ca lcularea in tereselor etc.) D i n gazete se vor cet i : noută ţ i , poveşt i , poezii şi snoave, făcându-i a ten ţ i că după ce vor ş t i ceti, pen t ru câţ iva gologani , câte l uc ru r i bune şi de folos nu vor af la înşişi p r in foi — oxploa-tându-se toa tă oeaizitinea de a-i însufleţ i n e n t r u ca r te . In t e re su l acosta f rumos l 'am văzut la u n ţ ă r an din I l ă l m a g i u , care deşi n u ş t ie ceti, de ani de zile ţ ine mai mul te foi, r u g â n d pe cine apucă să i-le cetească. Cân ta rea unde n u m a i se e, nu t r ebu ie negl i ja tă . To toda tă p reo ţ imea e la largul ei, spre a-şi desfăşura mate r i a lu l biblic, a tâ t de ins t ruc t iv .

I n ce pr iveş te forma ex t e rnă a conferenţolor — nu t r ebu ie ţ inu tă p r e a sus, ci p r i n t r ' o expun e r e cât de l iberă , să ne cobor îm la pr iceperea ascul tă tor i lor şi de aci î m p r e u n ă cu el să ne ridicăm ou încetul . Apoi încă u n momen t pedagogic de m a r e î n semnă ta t e : să încercăm a in t roduce metodul acromat ic (pe î n t r ebă r i şi r ă spunsu r i ) , ori col pu ţ in să-1 îmbinăm ou cel nara t iv . P e n t r u a ne feri de pl ic t iseală şi discipolii vor vorbi . L e d ă m d r u m l iber spre a-şi expr ima pă re r i l e şi spune păţeni i le , ori chiar să-şi a f i rme părer i le — neîncercând de a Ie octroa cu de-a sila pe ale noas t re .

La început se va l u a numa i pu ţ in d in scris şi ceti t şi din oră în oră tot mai mul t . Să nu înce rcăm în ora p r imă a-1 da învă ţa t de tot — r>rin ceea ce îi insp i răm groază de g reu t a t ea ta inei noui , ci să îna in t ăm după un p lan îna in te stabilit . Avem lipsă de un p lan genera l pen t ru toţi p re l egă to r i i şi în u rmă de unul special al fiecărei scoale. Calculăm, cam câte şezători a m putea ţ inea şi conform n u m ă r u l u i de ore, vom împăr ţ i mate r ia lu l .

A r fi un mijloc pu te rn i c de a t rac ţ ie şi ar da mul tă viaţă pre legă tor i lo r : o maş ină de proiec-ţ iuni , sehiopt iconul şi maşina de vorbi t , g ramofonul . P r i n apl icarea acestor invenţ i i , n u numa i că li-s 'ar p rocura cele mai p lăcute şi nobile dist rac ţ i i , dar i-am face să se uimească de pu te rea minţei omeneşt i şi a învă ţă tu re i din car te . I a r rezul ta tu l şi 'pentru noi nu poa te fi decât cel mai favorabil .

P e n t r u ţ inerea cursur i lor e po t r iv i tă sala de î n v ă ţ ă m â n t ; numai cât ne li]>seşte încălz i tul şi lumina tu l . Apoi căr ţ i , reviste , gazete şi în u r m ă pu te r i de muncă . Astfel deosebim p a t r u factor i de o egală însemnăa te p e n t r u o rgan iza rea cu succes a pre leger i lo r : Asocia ţ iunea , consis toarele , m a s a anal fabetă şi pu te r i l e de muncă — car i to ţ i t rebuie să fie pă t runş i de m a r e a însemnăt a t e a cauzei. I n t r e aceşti fac tor i , în ori ce per-mua ţ iune , să domnească cea mai depl ină înţeleg e r e ; căci ne în ţe legerea ori neînsufleţ irea. une i a sau alteia a fost cauza nereuş i te i de până acum. Asoc ia ţ iunea elaborează p lanul genera l de muncă , cu mul t ă chibzuinţă , având în vedere şi precepte le pedagogice. N u m a i după aces tea pot veni consistoare le cu ce reu la re decizând în ches t iuni de d r e p t şi obl igând comitetele pa roh i a l e la procura rea mij loacelor de lipsă. Masa anal fabetă va da ascul ta re conducător i lor spre ma i bine. Muncito r i i vor l up t a fă ră de preget . Repe t : motoru l î n t regei mişcăr i , să fie însuf le ţ i rea pe pe î n t r eagă l inia, a l tcum va r ă m â n e numa i o încercare frumoasă — pe hâ r t i e .

(Sfârş i tu l va u r m a ) .

2 4 Decemvre n. 1911

0 r ă f u i a l ă . D. Vasilo Goldiş, în n u m ă r u l d e azi al „Ѣ

m â n u l u i " răspunzând unu i articol al d lu i Gogi scrie î n t r e a l te le :

...„Dacă d. O. Goga n u vrea să fie diutr'ia aluat eu noi, ci preferă să fie d i n t r ' u n aluat I d n i i Sever Bocii şi Iosif Selioopul, dacă. n u vra să fie a lă tu r i do Dr . V. Lueaciu, Dr . T . Mihali D r . A. Vlad, Alex. Vaida , l u l i u Man iu ci рк fera să fie a lă tu r i d e mangr i ş t i i Miron Greoii Gheorgbe T u r i c u şi P o m p o m Dorea, amicii I aderenţ i i ,^de p r i n c i p i i " ai că lugă ru lu i Ciorogi r iu , închinânlu-se î n „b iser icu ţa" lui losif Seh« pul , e treaba dsale. De gus t ibus , non est disputa d u m .

Dacă însă d. O. Goga, în această societate cri do că ar avea î nd rep t ă ţ i r ea să moralizeze Iura« să facă selecţionarea valorilor, să in t e l ec tua l i i (grozavă vorbă) poli t ica românească, atunci dt este j e r t f a unei t rag ice s i namăg i r i or i voieşte s t r agă toată „ lumea românească pe sfoară."

E u nu ştiu, nici n u v r e a u să caut d in ce alin «unt acei noi, cu care-i p lace d lu i Goldiş să sei semene, — eu nu- i voi asemăna în nici un caze d. Goldiş! — dar când îmi aruncă, şi nu penti în tâ ia oară , acest atac pieziş , care p e lângă i f a m i e mai uneş te şi laşi tatea, sun t în drept < caut d in ce aluat este fo rmat d. Goldiş , ca ei lK)t explica d i spre ţu l ce se ascunde în chipul cesta laş în cuvinte le sale.

Să-1 suupnam deci pe d.Goldiş aşa măcar : fugă unei scurte anal isc, ca să vedem din ce ac, niularo do energ i i morale , scoate d-sa acest à preţ m â n d r u care-1 face să^şi dea mereu preţwa sa persoană d r e p t t e rmen de comparaţ ie a vai r i lor morale şi in te lec tuale în via ţa noastră j blică.

Să-1 p r iv im în tâ i sub r apo r tu l poli t ic . Ca« polit ic e p ro to t ipu l in teg r i t ă ţ i i do caracter j omului de convinger i . P e a l t a ru l acestor convi ger i a adus cele mai/ mar i sacrif ici i . A sufi t emni ţ i , l un i , ani de zile, a fost om bogat şi ai răci t , că lăuzi t de s u p r e m u l p r inc ip iu căruia i-a mas credincios o via ţă î n t r e a g ă : „Totul paj n a ţ i u n e ! " Ar fi pu tu t să fie profesor la stat,: pu tea însă p r i m i slujbe delà du jmani i noaimili f şi n'a p r imi t . Contele Appony i , l 'a îmbiat postul de secretar d e stat. P u t e a el să ртішѳав aceasta d i n m â n a u n u i conte Apponyi? X i f l n ' a p r imi t . Min i s t ru n u şt iu dacă i-s'a îrabiale fie. Refuza însă la s igur . M i n c i u n a ? CalomiiB N u le cunoaşte, cel mu l t poate d iu expeienţaB al ţ i i . N ' a min ţ i t , n 'a calomniat , n ic i atunci Л acestea îi pu teau аніпсс vre-un folos. Un am care te poţi provoca în toate împrejurările, Щ vântu l lui e sfânt . Aceaeta p a r e de altfel a fi m a t e r i a p r imă , vorba lu i Car ly le , a fiinţei ІЩ sinceritatea, O îna l tă însuş i re , care la d. îţi înlesneşte imedia t sarc ina do a-i deosebiK loarea reală, de valoarea aparentă, InsfârşitB om ipe care ţi-1 poţi dori totdeauna, nu шішѴ p r i e t i n ci şi ca adversar . Cald, devotat, şi S ca p r i e t i n , loial , onest şi d rep t ca adversar. Щ, e o o p i u i u n e cu ren tă despre d. Goldiş. E d r e » r ând pe r ând şi-a caim t r ă d a t toţi prietinii,™ i-a avut î n viaţă, ceeace e o indicaţ ie d e s t u l e g u r ă că-i va t ra la şi pe cei car i îi va m a i e n u cumva să vă p r i p i ţ i însă judecata: ii jerB -pentru binele publ ic . Căci binele public maifl sus de toate. Mai presus şi de prietenii.

Ca in te l igenţă , foar te complicat. 0 intelfiB vie, scăpără toare , l a rgă , spontană, ştiinţifici,™ o o intel igenţă a potriveli i , a tertipurilor, i f l puri lor . Om cu o vastă suprafaţă, este l i t l d e adânc. Ora to r , — dis t ins . Scriior, — ш dist ins . Discursur i l e sale din Camera s u n t w p ă t r u n s e de acea notă a intransigenţei vigiiiB care es te ca rac te r i s t i ca f ir i lor alese. De citeB şi-a r id icat cuvân tu l , to tdeauna a stârnit farfl e r a omul cel mai du jmăn i t în Cameră, Щ mai pot r iveau împre jură r i lo r , câte-o adula|B l a adresa lui Appony i , doamnei АрротуіЯ p r ivea de pe galer ie , câte un cuvânt despreЩ t a t ea na ţ iune i magh ia re" , câte un discurs deflj

Fotografii şi portrete, reproducţii ш tografii vechi şi noui in mărime nalra expuneri de obiective speciale pentru intój acatice. şi lucrăriîn aquarel şi olei artistic

24 Decemvre n. IQî 1 „ T R I B U N A Pag. 7

alcoolism, despre c reş te rea gândaci lor de mătase , la dânsul nimic, numaij i n t r ans igen t* de idei, forţă, vervă şi ne îndup leea re . Mai aies în raporturile cu renegaţ i i neamulu i a fost de o exemplară străşnicie. Când unchiu l său losif Goldiş , trădase ca M a n g r a azi pa r t idu l naţionau, ol fu cel dintâi, care rupse ori ce l egă tu r i cu dânsul şi ca un BOU Brutus, l'a executat . Co-i drept mai târziu a rotat cu dânsul la a legerea de episcop în Arad , dar numai după ce a p r imi t a s igu ra rea că va lucra pentru pa r t idu l na ţ ional . Cu B u r d e a n 'a roit să stea niciodată de vorbă, alţi i , au bău t „pertu" cu Şoghoscu, l 'au numi t „ r e g e n e r a t o r u l nea-milui", dânsul i-a s t r ăpuns to tdeauna cu pr iv i rea ia fu.Jgerătoare de dispreţ şi osândă. Cu M a n g r a , K să mai spunem. O ştiu toţ i . ; Ca scriitor, e de o absolută va loare . E is tor ic , de specialitate. Un scaun în Academia R o m â n ă îl aşteaptă cu s iguran ţă . Deschiză tor de căi noui în cercetările is torice, a creia t metode nouă şi ваі ales or ig inale de inves t igaţ ie ş t i in ţ i f ica . Chiar şi pe u r m a aectetei ac t iv i tă ţ i ş t i inţ i f ice le-am putut alege cu o m â n d r i e specifică: u n renumit istoric ungur , Mangold , a fost clovedit cu « neonestitate l i t e ra ră , plagiându-1 pe d. Goldiş. Câtă autor i ta te ş t i inţ i f ică şi mora lă nu ducea un astei de om în pa r l amen tu l unguresc . — O extraordinar d e bogată ac t iv i ta te mai a re r i s ip i t ă prin publicaţ i i le per iodice. V r e m e de m a i b ine (o un deceniu câte art icole cu răsunet vedeau lumina în „ T r i b u n a P o p o r u l u i " şi în , ,T r ibuna" ţinu erau iscălite, toate e r au ale d lui Goldiş. D a r priviţi-i act ivi tatea prodig ioasă ce o desfăşoră de un an de zile, decând e director la „ R o m â n u l " . .Fiecare zi cu ar t icolul său luminos , elocuent, a-Ijne şi ş t i in ţ i f ic .

Viaţa sa p r iva t ă , — la el s'ar pot r iv i mai b ine vorba, că e de cr is ta l . Se poa te s p u n e că aceasta este partea lui cea mai tare . Es te cu ră ţ en ia Inns. In Braşov, cât a s ta t profesor , a t r ă i t ca o călugăriţă, în Lipova ca o muceni ţă . N ' a fost Itâlp d e cafenele, n 'a pe t recut nopţ i le la căr ţ i , n 'a rămas dator nici-odată n i m ă n u i , n ' a nenoroci t femei, riu-1 a jung blestemele mamelor nenoroci te , vi în fine a căru i viaţă e o adevăra tă simfonie intimă, care r ă sună pe toate s t runele , când încerci să le încordezi . U n astfel de om împrăş t i e in jurul s ă u o a tmosferă do ne înch ipu i t ă austeritate morală şi a re neapă ra t toate a t r ibu te le po-aibile d e a face p e moralizatorul societăţi i .

Din orice perspec t ivă l 'ai p r iv i , îi găseşti de-nvUTşrea. l a de p i ldă sen t imen tu l des in te resăr i i , până la c e l im i t ă îl ştie împ inge . A sluj i t 15 or i 16 ani ca profesor în Braşov. Chemat l a A rad , de interese super ioare de a organiza A r a d u l şi a determina aici u n curen t de muncă cu l tu ra lă , e l nu p r e g e t ă să - ş i l a s e postul şi pe când al tul , a r . f i cerşit atestate m e d i c a l e că c bolnav, nepuincios , el renunţă la o pensie, pe care ar putea-o câşt iga pe aceasta cale ş i c a r e ar însemna a f r u s t r a . m o destele venite a l e şcoalelor d in Braşov şi v ine la Arad, unde unch iu l său, episcopul Goldiş, îi face numai decât a d a o s p e r s o n a l , ceeace n ' a r e nici unul din asesorii mai vechi în ani ele slujbă, renunţă fireşte şi la acesta, căci nu-1 poate 'primi fără a a d u c e o j i gn i r e a l tora şi ma i ales o ştirbire reputaţiei sale de om p u r i t a n şi imacula t .

Un capitol i-s'ar cuveni act ivi tă ţ i i sale neobosite şi rodnice în f r u n t e a Asociaţ ie i cu l tu ra l e din Arad şi pe cele la l te t e r ene biser iceşt i , şcolare şi fondaţionaie d a r mai ales pe t e r enu l stăruinţelor t i tanice ce a depus p e n t r u închegarea lecietaţii şi pen t ru pacea şi iub i rea f ră ţească între oameni, de ca re e n e a p ă r a t ă nevoie ca să poţi munci în tăcere şi să creezi şi să adânceşt i simţămintele şi aşezăminte le na ţ ionale . D a r astea mi pot in t ra în cadru l modest al unu i ar t icol .

Gbria cea mai m a r e apoi, pe c a r e i s to r ia o va lega de-a dreptu l de nume le lui , este, cea pe care şi-a câştigat-o anul t r ecu t la „ V a s " , d a t a istorică, delà care începe n o u a v ia ţă -a pa r t idu lu i naţional. Acest fapt ch ia r s ingur îl învredniceş te la recunoştinţa pos te r i tă ţ i i .

Plămădit d in t r ' un asfel de a lua t c a r e p o a r t ă in sine întreg t i t lu l de noble ţă , a lua t ex t ra f in , subtil şi rafinat, îmi zic şi eu că d. Goga face înr'adevăr rău, că nu v rea să fie d i n t r ' u n a lua t cu domnul Ooldiş şi p re fe ră să fie d i n t r ' u n a lua t cu — mine. I i mai spusese c a m acest luc ru dlui Goga şi d. Vaida că nu-şi ştie ,alege pr ie t in i i d-sa şi-a ştiut alege unu l , care i-a şi da t manda t .

•h politică nu te su ie nici t a l en tu l , nici vredni ciile, nici de cele mai mu l t e ord mer i t u l . I n po

li t ică te suie o fayoiare a m o m e n t u l u i , de mu l t e ori iscusinţa în a legerea pr ie t in i lor , însfârş i t o mul ţ ime de al te c i r cums tan ţe .

E u d in toate aceste g lor i i n ' am nici una . Om cu greşel i , cu păcate, care am făcut în t inereţe lo mele şi, câte-odată, nu mă sfiesc a o m ă r t u r i s i , îmi place să fac şi azi, chefur i , ca re am juca t , azi nu mai joc, şi că r ţ i , care am făcut, şi asta singu r o regre t , şi dator i i , căci a t r e b u i t mu l t să gem până ce am putut să le p lă tesc ,— eu invoc toa tă bunăvoin ţa semenului meu pe seama bietelor mele t inere ţe . Căci ele îmi sun t scormoni te acum de judecă tor i i mei ne îndura ţ i şi f ă r ă p r i h a n ă , ca d. Gohlis şi consfoţii. Şi dacă mai pot avea şi u n alt regret., e că observ în cl ipele astea că vorbesc şi eu de t inereţe lo mele ca despre ceva ce a fost. De asta îmi piare mai rău. Căci mi-le iubesc cu toate nea junsur i le şi s m i n t e l e l e lor. N u e nici memb r u în comite t , nici deputa t , nici f run taş , d in t r e cei d in tâ i . P e u r m a muneei mele g re le şi ingra te , ce săvârşesc cu tot ideal ismul ce mi-a mai r ămas , nu pot răsă r i asemenea g lor i i . Şi dacă n 'aş fi a tâ t de ca lomnia t şi d e poneg r i t de d. Goldiş şi consoţ i i , cum sun t , mi-aş închipui că n ' am nici u n a . As t a u n a însă o ani . Şi bănuiesc că asta-1 va fi î ndemna t şi pe d. Goga să mă p re fere pe mine .

Arad, 23 Decemvr ie 1911. Sever Bocu.

I N F O R M A Ţ I I . A R A D, 23 Decemvre n. 101).

Fondul universitar Carol. D i n Iaş i ni-se scr ie : Sena tu l un ivers i t a r din Iaş i în t run indu-se , a discu ta t chest ia p r iv i toare la î n t r e b u i n ţ a r e a veni tului din fondul de 300 mii lei, donat un ivers i t ă ţ i i din Iaş i de M. S. Regele .

I n cele din u r m ă s'a ho t ă r î t u r m ă t o a r e l e : S 'au creat 35 burse de câte 50 lei l una r . Bur

sele vor fi r epa r t i za t e astfel : câte 10 la facul tăţi le de medicină, ş t i inţe şi l i t e r e ; 5 bu r se la facu l t a tea de drept .

Burse le se vor plăt i 9 lun i pe an, delà 1 Oct . până la 1 Iun ie .

— Spargere la .,Patria". A m în reg i s t r a t zilele t recu te , pe baza in formaţ i i lo r foilor ungureş t i , încercarea de fu r t delà banca „ P a t r i a " din B la j . „ U n i r e a " publ ică azi u rmă toa re l e a m ă n u n t e :

„ S p ă r g ă t o r i s t ră in i au i n t r a t S â m b ă t ă noaptea în localul ins t i tu tu lu i „ P a t r i a " din Bla j , au descuiat cu cheie falşă uşa delà i n t r a r e , au spar t uşa de f ier şi casa şi au cercat să ieio ban i i şi hâr t i i l e de valoare . E i ind surpr inş i au fugi t lăsând to tu l pe masă : bani , hâ r t i i şi i n s t rumen te . D i m i n e a ţ a au fost pr inş i î n t r ' o cr işmă din Ciste iu. D u p ă mul t e codiri au recunoscut faptu l . A m â n doi aveau paşapoar te greceş t i în regulă . U n al t re i lea , care i-a adus la Blaj a plecat deja noap tea cu t renu l , — zice-se — spre Budapes ta . Aces ta ar fi să fie R o m â n şi consoţii lu i spun, că-1 cunosc sub numele de domnul D u m i t r u . L u n i la amiazi spă rgă to r i i au fost şi ei t r a n s p o r t a ţ i la P e s t a " .

— Frac şi redingotă. D i n Casse! se a n u n ţ ă : I n C a m e r a depu ta ţ i lo r din marele^ducat Hessen , zilele t r ecu te a avut loc o discuţ ie in te resan tă . S 'a găs'it anume un depu ta t care să p r o p u n ă democra t izarea acestei ins t i tu ţ i i p r i n casarea ho-t ă r î r i i care îi obligă pe depu ta ţ i şi s t enograf i să se p rez in te la şedinţele Camere i — în frac .

S'a încins o discuţie ag i t a t ă oare s'a s fârş i t cu izbânda pa r ţ i a lă a p r o p u n ă t o r u l u i : s'a admis p e n t r u şedinţe pe l ângă frac şi r ed ingota .

— Ştire literară. N u m ă r u l de Crăc iun al „Co-sinzenii", revis tă l i t e r a ră i lus t ra tă , ce apare în Orăş t ie (Szászváros) , se t r imi t e ca n u m ă r de probă , g r a t u i t t u t u r o r , ca r i îl cer p â n ă în 30 Decemvr ie n.

— Cum îşi bat joc de sărbătorile noastre. Cet im în „E . P o p . " din Sibi iu : I n ziua sf inţ i lor a rhanghe l i Miha i l şi Gavr i i l , n o t a r u l cercual din Boţeş t i (Băna t ) a chemat peste o su tă de credincioşi r omân i la pe r t r ac t ă r i , aşa că aceştia nu s 'au p u t u t duce nici să asculte s fân ta l iu rghie , nici să serbeze prazn icu l . Un i i mai bă rba ţ i au protesta t , dar no t a ru l le-a răspuns cu obrăznicie , că n ' au decât să l ipsească, că judeca ta se va aduce şi în l ipsa lui .

Legea cere, ca; să rbă tor i le confesionale să fie

respecta te . Se în ţe lege , că negăs ind împot r iv i r e , ori ce venet ic leşinat , care a pus s lăn ină de pe sp ina rea R o m â n u l u i , îşi ba te joc de noi. DaT lucrul nu t rebu ie lăsat bal tă , ci în con t ra n o t a r u l u i t r ebu ie făcu tă a r ă t a r e la au tor i t ă ţ i l e mai îna l t e .

Şi în cazul aceste se dovedeşte de nou p ă c a t u l de moar te , pe care-1 fac R o m â n i i când su fe re cuiul s t ră in în casa lor.

— împotriva băncilor româneşti. D i n Cluj ni-se scr ie : Consil iul comunal al oraşulu i nos t ru discutând chestia i m p o r t a n t ă la car i bănci să se depună bani i oraşului , — a exclus din şirul acestor bănci banca românească „Economul" . . . N u pen t ru că n ' a r fi un ins t i tu t f inanciar solid, — ci f i indcă e bancă românească .

— Anarhismul bulgar în Macedonia. Ambasadoru l t u r c din Sofia a comunicat în mod confiden ţ i a l că s'au fo rmat noui bande bu lga re anarhiste, car i a.u t r ecu t f ron t ie ra Macedonie i spre a săvârş i a t en ta t e cu d inami tă .

Va l iu l din Salonic a comunica t aceasta au tor i tă ţ i lor din in te r io ru l provinciei , a t răgându- lo aj-ten ţ ia să vegheze asupra s iguran ţe i publ ice .

P r i n t r e mohamedán ii din v i lae tu l Ooesovo, car i până acum se î n a r m a u în secret , se d i s t r ibue în publ ic a rme şi muni ţ i i .

S 'au d is t r ibu i t a rme şi p r i n t r e mohamedan i i din împre ju r imi le Salonicului .

— Răsboiul italo-turc. — Spre pace! Ag i t a ţ ia popoare lor din Ba lcan i , t eama pute r i lo r învecinate , cu pr iv i re la i sbucni rea unu i conflict î n Balcan i au de te rmina t guverne le Aus t ro -Unga -r ie i şi Rusie i , să ia o a t i tud ine ma i energ ică la R o m a şi Cons tan t inopol , pen t ru încheierea u n u i a rmis t i ţ iu , care ar aduce începutu l negocier i lor

^de pace. Cu toate că in t e rven ţ i a de până a c u m n 'a adus nici un rezu l ta t pozitiv, se crede to tuş i , că ac ţ iunea începu tă de monarh i a noas t ră şi R u sia, şi împă r t ă ş i t ă şi de G e r m a n i a va ho tă r î guverne le ţă r i lo r be l igeran te la înoheiarea păci i . I t a l i a a şi dat dovadă despre in tenţ i i le sale paşnice, r e n u n ţ â n d la ac ţ iunea m a r i t i m ă con t r a Tu r ciei europene .

— Ce face speculaţia. I n vederea r id icăre i une i un ivers i t ă ţ i la Dobr i ţ in , j idan i i veşnicii specu lan ţ i , au început să facă „gheşe f tu r i " cumpă-r înd te rene , pe cari apoi să le vândă cu preţ, îndoit , un ivers i tă ţ i i , p e n t r u clădire. A fost a t r a s de aceste specula ţ iuni şi d i rec toru l şcoalei prim a r e j idoveşt i , u n Adolf Abelcs , care a c u m p ă r a t o casă, cu gând la vânzare cu câşt ig. N ' a avut însă noroc. C u m p ă r a t ă odată n ' a mai pu tu t -o v inde . A t r ebu i t dar ca să se scape de ea, să o vândă sub p re ţu l cumpără r i i , cu mare p ierdere . N o u l p ro p r i e t a r însă, to t speculant şi el , a avu t noroc . A vândut-o la a l tu l cu un câşt ig m a r e de 20 mi i coroane. A l t re i lea p rop r i e t a r iar a vândut-o t o t cu câşt ig. Chiar şi al pa t ru l ea p rop r i e t a r a încasat o sumă de vre-o 5000 cor. câşt ig cura t . Norocu l acestor noui speculanţ i Ia m â h n i t m u l t pe Abeles . La în tâ ia v indere s'a îmbolnăv i t g r eu . Cum toţ i să câş t ige n u m a i el să p ia rdă . G â n d u l acesta îl u r m ă r e a zi de zi, eauzându- i accese de nervi . Ajunsese r ă u de to t . I n t r ' u n acces a alerga t la o cafenea, a scris câteva r î ndu r i p e n t r u familie, apoi şi-a t r a s u n g lon ţ de revolver î n tâmplă . A m u r i t înda tă . N u mai pu tea supo r t a dure rea , ce-1 u r m ă r e a p e n t r u norocul a l tora .

— La fondul Dr. D . P. Barcianu pen t ru ajut o r a r e a sodali lor (calfelor) f ă r ă de luc ru a l Reu niuni i meser iaş i lor s ibieni au ma i dă ru i t : I o a n Contşa, î nvă ţ ă to r (Bru iu ) 20 ban i , I oan P o p a , paroh (Vidacutu l - rom.) , soţia sa I u l i a n a n. L u p e a şi c o p i r j o r : Anas tas ia , Vi rg i l , Mărioa.ra şi Lefi-ţia, cor. 1.20; Visa r ion Iacob , maes t ru f ranzelar , 20 b a n i ; Ioan Suciu, înv. pens . (Măgă re i ) , în a-min t i r ea , ' g ine re ]u i său f pa rohu l Ioach im T r i f u (Veretű), 1 cor. ; I ' lo r ian Bologa, pa roh (Marpo ld ) , 32 b a n i ; N . Grecu , p rez identu l „Socie tă ţ i i picla-r i lor din Po rceş t i " , 80 b a n i ; Va le r iu F l r i a n , p r e o t (Racovi ţa ) , 20 b a n i ; R o m u l Todea, d in pr i l e ju l căsătoriei D r . R. P ă ş e a (Câmpeni ) cu d-şoara A r -mida Popescu (Sibi iu) 10 cor. şi Vie, Tordăş ianu , prezid., 10 bani .

— Un remediu contra tifosului. I n şed in ţa Academie i de medic ină din P a r i s a p rovoca t

mare sensa ţ iune comunicarea profesoru lu i Chan-temesse despre vaccinarea p reven t ivă con t ra tifosului abdominal , p r i n t r ' o t r i p l ă injecţie do baccil i ai lu i E b e r t h , î n doze din ce în ce mai mar i .

I n u l t imele 18 lun i p rofesoru l Chantemesse

http://ar.fi

Pag. 8 „ T R I B Ü N A" 24 Deceravre n 1911

şi colaboratorii săi au vaccinat după metoda de mai sus 23.000 persoane la cari s'au constatat do atunci numai 11 cazuri de tifos, oari au putut fi vindecate

Statolo-Unke au mobilizat 15.000 oameni din Btatul Texas, împotriva Mexico-uului.

Timp de 5 luni, trupele vaccinate în mod preventiv după metoda profesorului Chanteme-sse, au stat pe câmp, şi în tot acest interval s'au ivit numai 2 cazuri de tifos abdominal, cari au fost vindecate.

Profesorul (Chantemesse declară vaccinarea aceasta ca o foarte importantă măsură preventivă, care mai ales la trupe e indispensabilă atât în timp de răsboi cât şi în timp de pace.

— „Români, apăraţi-vă frumseţea patriei voastre". Sub titlul de mai sus ziarul ,,Bukarester Tagblatt", publică un articol, pe care 1-a primit delà judecătorul Dr. fjchütze din Rostock (Germania), un bun amic al României, pe care a vizitat-o în anul 1908.

Dr. Schütze povesteşte că cu prilejul unei vizi te pe care a făcut-o în localitatea Sehlukenau din nordul Boemiei aproape de graniţa Saxoniei, a văzut pe un cârciumar care era şi bărbier, ocu-ţpându-se în timpul liber cu împăiarea paserilor, al căror număr era enorm. Din pricina acestei industrii, ţinuturi întregi din Germania au fost pustiite do paseri, astfel încât guvernul german s'a văzut silit să alcătuiască legi severe pentru ocrotirea pasărilor.

Iată ce zice între altele Dr. Schütze: „Ce vă priveşte pe voi, românii, toate aceste? întocmai ca şi pe noi. Ţara voastră este fru

moasă şi atât de bogatîWn comori naturale, după cum a fost odinioară ţara noastră. Păziţi-vă ca să nu vă meargă ca şi nouă! Ce credeţi, de unde'şi furnizează cârcimarul Sehlukenau marfă? Din Germania nu, căci ca este pustiită, asemenea nici din Austria. El lo primeşte din Ungaria şi mai înainte de toate din România.

Aşadar frumoasa voastră ţară este pustiită, pentru ea să servească lăcomiei.

Omul acesta din Schluckenau are sute de tovarăşi. Vom încerca pe omul acesta să'l convingem prin acordare de premii, ca să renunţe, la acest comerţ de pasări, cel puţin cu cele mari şi superbe. El a făgăduit. Ajutaţi-ne şi voi, alăturîn-du-vă la societatea noastră „Bund Zur Erhaltung der Naturdenkmaelcr aus dem Tier und Pflanzenreich, Walter Bencke, Berlin S. W. 29. Gnei-senaufitrassc 102.

Voi însă să cereţi, Corpurilor Legiuitoare ca să interzică exportul animalelor şi mai cu seamă a l pasărilor, a căror existenţă este periclitată, ca să pună biruri pe vânătoare fără sens, căci fiecare „fiară" este şi folositoare; cele mai multe aduc mai mult folos decât pagubă. Faceţi societăţi pentru ocrotirea ţărei voastre şi bazaţi-vă mai cu seamă pe ziarele voastre, ca să răspândească aceste mari idei. Adreeaţi-vă societăţii noastre din Berlin; sub adresa de mai sus".

— Monumente romane în Tripolitania. P e câmpul de luptă delà Ainzara, la marginea desertului armata a descoperit rămăşiţa unei biserici romane care prin forma şi vechimea ei constitue un monument de mare importanţă pentru Studiul arheologiei. In zidul clădirei s'au descoperit o mulţime de monete тотпапе cu efigia lui Septimiu Sever.

— La fondul Episcopul Nicolae Popea pentru masa învăţăceilor meseriaşi, al „Reuniunii nodalilor români din Sibiiu", la stăruinţa dlui Lauren-ţiu Nemeş, pantofar, găsindu-sc în Rok Falls II (Nordamerica) au dăruit: Iosif Unchiu (originar din Orlat), Augustin Iosivaş şi L. Nemeş (orig. din Sibiiu), câte 2 cor.; Nie. Vermeşan (orig. din Mag), Achim Bogorim şi Nie. Adam (orig. din Ocna Sibiiului), câte cor. 1.23 şi Vasile Tarcea (orig. din Mag), 1 cor. La acelaş fond au mai

dăruit: Dr. Aurel Crăeiunoscu, prof, sem., 5 0 bani; Trandafir Dragomir, paroh (Arpaşu l inf.) 1 cor.; dna Maria Penciu n. Popea ( H a ţ e g ) , în amintirea zik'i onomastice a preaiubiţilor săi soţ şi frate Nicolae Penciu, fost jude r. şi Nicolae Popea, fost episcop în Caransebeş, 1 0 cor. şi Vie. Tordăşianu, prezident 1 0 bani, iar din lădiţa învă--tăeeilor s'a ridicat cor. 9 . 0 1 . La legatul Vic tor Petrişor al acestui fond pentru a ju to ra rea copiilor din Veştem, aplicaţi la meserie, m a m a decedatului, dna Petrişor, a pl�