7/24/2019 Ciclul ontogenetic al viei de vie.

1/4

MINISTERUL EDUCAIEI AL REPUBLICII MOLDOVA

UNIVERSITATEA TEHNIC A MOLDOVEI

Facultatea Tehnologe ! Manage"ent #n In$u%t&a Al"enta&'

Cate$&a Tehnologe Vnulu a P&o$u%elo& o( nute )&n *e&"enta&e

LUCRARE $e VERIFICARE

La $%c)lna+Viticultur

Te"a+ Ciclul ontogenetic al vi ei de vie

Con$uc'to&ul ,$n ca$&ul cate$&e-+ A&h) Va%le

E.ecutant+ Bo o&oga I&ena

Ch!n'u/ 0123

7/24/2019 Ciclul ontogenetic al viei de vie.

2/4

Vita de vie, ca toate plantele perene, prezinta un ciclu ontogenetic si un ciclu

anual. Ciclul ontogenetic (de via) al viei-de-vie cuprinde totalitatea ciclurilor

biologice anuale. In cadrul ciclului ontogenetic (de viata), vita de vie parcurge

multiple schimbari care evidentiaza evolutia ei de la tinerete catre maturitate si apoi

catre batranete.

Acesta se compune din totalitatea ciclurilor anuale de aceea se numeste si

ciclu biologic multianual. !l cuprinde totalitatea mani"estarilor si perioadelor de

varsta pe care le parcurge vita de vie intr-o anumita succesiune de la aparitie,

obtinere, pana la pieire naturala sau de"risare.

La vitele obtinute din samantase disting patru perioade de viata (varsta)#

embrionara, $uvenila, matura si de batranete.

Perioada embrionaraincepe cu primele diviziuni ale zigotului, se continua cu

"ormarea embrionului, a semintei, maturarea "iziologica a acesteia, incheindu-se cu

aparitia primelor "runze adevarate.

Perioada juvenila (de tinerete)continua perioada embrionara si dureaza pana

in primii ani de rodire. Cresterea vitelor se mani"esta intens. %iologic, ele se

considera pregatite pentru rodire inca din primul an, dar in conditii agro"itotehnice

normale, rodirea este mai tardiva (& - ' ani, uneori ' - ) si "oarte neuni"orma. a

inceputul acestei perioade, vitele obtinute din seminte au caracterele si insusirile

insu"icient consolidate, cu mare plasticitate si posibilitati de a se adapta la conditii

noi (mai ales hibrizii), caracteristici pe care se spri$ina imbunatatirea insusirilor

plantelor obtinute si crearea de soiuri noi.

Perioada de maturitate (de rodire)dureaza pana la intrarea vitelor in declin

biologic si coincide cu scaderea sistematica a productiei pentru acelasi nivel de

conditii. *urata acestei perioade este variabila in "unctie de specie, soi, "avorabilitate

ecologica si tehnologica.

Perioada de batranete(de declin)se caracterizeaza prin reducerea treptata a

proceselor de crestere si rodire, incheindu-se cu pieirea plantei.

La vitele obtinute pe cale vegetativase disting urmatoarele perioade de viata

(varsta)# de tinerete (conventionala), de maturitate si de batranete (de declin).

7/24/2019 Ciclul ontogenetic al viei de vie.

3/4

Perioada de tinerete (conventionala). Vitele obtinute pe cale vegetativa in

perioada de tinerete sunt conventional tinere, varsta lor "iind calculata de la data

obtinerii lor, deoarece, butucului din care s-au prelevat butasii nu i se poate cunoaste

varsta reala, ci numai varsta coardei din care provine butasul. +erioada de tinerete

incepe din momentul aparitiei lastarului cu primele "runze si se incheie la intrarea pe

rod. !a dureaza & - ' ani. In aceasta perioada de pregatire a rodirii, prin procesele

metabolice se "avorizeaza cresterea. +rin diri$area cresterilor si pregatirea rodirii se

urmareste realizarea de plantatii viticole "ara goluri, cu butuci uni"ormi si vigurosi.

Perioada de maturitate (de rodire)poate dura &' - ani, cand se realizeaza

cresterea treptata a productiei pana la nivelurile maime, cu o pla"onare relativa si,

apoi, cu o usoara diminuare a rodirii. *e aceea, perioada se divide in subperioadele

de# ascensiune,rodire maxima si diminuarea rodirii.

Perioada de batranete (de declin)se caracterizeaza prin reducerea treptata a

proceselor de crestere si scadere sistematica a productiei (in aceleasi conditii de

mediu si nivel tehnologic). In plantatii apar goluri, de aceea, eploatarea plantatiei

devine neeconomica. Viticultorul, prin interventiile sale urmareste, "ie regenerarea

butucilor, "ie obtinerea de productii ridicate, intrucat plantatia urmeaza a "i de"risata.

*urata ciclului ontogenetic eprimata in ani, ca rezultat al insumarii ciclurilor

biologice anuale, poarta numele de longevitate(potenta a vitei de vie de a avea o

durata lunga de viata). In conditii de cultivare, durata vietii,datorita nivelurilor de

"avorabilitate ecologica si tehnologica se modi"ica si este de"inita ca durata de

exploatare biologico-economica.

*urata de timp de la aparitie sau obtinere, pana la un anumit moment, poarta

numele de varstasi ea reprezinta o parte din longevitate. +e masura ce vita de vie

eista pana aproape de pieire, varsta devine egala cu longevitatea.

a vitele inmultite prin seminte, varsta se determina cu precizie si poarta

numele de varsta individuala, reala. !a reprezinta varsta ontogenetica. Aceasta se

calculeaza de la aparitia plantei (in cazul vitelor salbatice) sau de la obtinere (in cazul

vitelor cultivate), pana la momentul considerat.

7/24/2019 Ciclul ontogenetic al viei de vie.

4/4

a vitele obtinute vegetativ se determina conventional varsta individuala, care

nu este egala cu varsta ontogenetica. !a se calculeaza de la data obtinerii prin

butasire sau altoire pana la momentul considerat.

Facto& "o$*cato& a longe4tat5ongevitatea vitei de vie este datorata

particularitatilor genetice si in"luentata de modul de inmultire, "avorabilitatea

ecologica si tehnologica.

Particularitatile genetice ale speciei si soiuluidetermina durata potentiala de

eistenta a vitei de vie vitele salbatice au o durata de viata de / - /' ani, iar

vitele cultivate de & - ' ani.

Modalitati de inmultire. Vitele obtinute din seminte au o longevitate mai mare

(de circa doua ori) decat cele inmultite pe cale vegetativa. In cazul vitelor inmultite

pe cale vegetativa, cele provenite din butasi nealtoiti au longevitate mai mare decat

cele obtinute prin butasi altoiti. ongevitatea mai mica a vitelor altoite este

determinata de o incompleta concrestere a altoiului cu portaltoiul.

Favorabilitatea ecologicaprin resursele heliotermice, hidrice si nutritionale

asigura o longevitate ridicata. 0miditatea relativa a aerului redusa (sub 1 2),

regimul hidric scazut al solului, cu secete ecesive si indelungate (peste - ' zile),

"ertilitatea scazuta (humus sub / 2) s.a., determina o longevitate redusa.

Nivelul tehnologicare in"luenta pozitiva asupra longevitatii plantatiei. Alocarea

la taierea de incarcare a unor incarcaturi de rod in concordanta cu "avorabilitatea

ecologica si oferta tehnologica determina o longevitate mai mare. In arealele cu

temperaturi scazute (sub nivelul de rezistenta biologica) vitele neprote$ate peste iarna

(conduse semiinalt si inalt) au o durata de viata mai scurta decat a celor prote$ate

(conduse in "orme $oase).

B(log&a*e+

/. 3herasim Constantinescu , 4lga Aleei , 3h.Anghel , Camelia %oureanu ,

A5+!436A7IA 6.8.6. , !ditura Academiei 6.8.6., %ucuresti , /92. Viticultura, !ditura %ucuresti ://, ;e" lucr. dr. %0C06 3!463!