A n u l V I .Sib i iu , Dumineci 15/27 Noemvrie 1898

. P re ţu l aboasw entalui.*« / j • • • • 3 A- (6 coroane),f s 9 jamSt&U) de an . , . 1 fl. 50 cr. (8 coroane).

Pentru România 15 Iei anual. A l im e n te le os fac Ia „Tipografia11, soc, pe acţiuni, Sibiiu.

Apare în fiecare Duminecă

Cum îţi vei săra, aşa vei manca.

( q ). De adâncă înţelepciune e grăi­toare vorba asta din betrâni şi cine îi înţelege rostul •— ferit e de multe şi mari nficazuri în vieaţă.

Arare-ori se va fi adeverit vorba ssta înţeleaptă aşa de bine, după-cum se adevereşte ea în lupta noastră naţională.

Aici, într’adevăr, după-cum ne sărăm aşa mâncăm. , , ♦

Cum avem sS ne tălmăcim înţelesul acestor cuvinte? -

Fost-am noi Românii aproape două mii de ani de-arîndul singuri în faţa duş­manilor noştri de moarte. N’avarăm de nicăiri nici sprigin, nici nădejdi mari. Toată nădejdea ne-a fost în noi înşine!,

; între asemenea împrejurări, din seamă afară vitrege, puterile noastre de luptă îrebuiră să fie înzecit mai mari decât la alte popoare, deci şi durerea şi neca­zurile mai mări fură.... , ;

•Astăzi lucrurile aici la noi sânt tot astfel. _ r -

Daca nu ne vom încrede îu noi înşine, dacă nu vom lupta \.noi: pentru drepturile noastre, atunci calea- noastră duce numai'’ăpre" pferzanie....;u ' •

Ăşa a fost/totdeauna rînduiaja lumei : oamenii s& stăruiască ei pentru ce-i al lor; cei subjugaţi să se lupte ei pentru ărepturile lor; s6 frângă" ei lanţurile robiei!

Dacă ne vine ajutor din vre-o parte, cu atât mai bine pentra noi. Dar’ nici­odată nu-’i iertat ca noi să ne punem nădejdile toate în ajutorul altora, fie eicât de aproape de noi, cât de iubiţi nouă.

Ci mai pe sns de toate, nădejdile să le avem în noi înşine. . ,

Zice o vorbă foarte înţeleaptă: Ajutd-te şi Domnul te va ajuta, —

adecă: s& muncim, s& luptăm noi noi, ear’ atunci şi Domnul e cu noi!

Veacuri multe şi grele luptarăm noi în trecut cu puterile noastre şi eată că duşmanii cei crunţi nu putură s6 ne trân­tească la pământ. Nu putură, pentru-că noi purtam o luptă de urieşi: luptă al cărei temeiu era încrederea în puterilenoastre. ' : '

în zilele de astăzi* prigonirile duşma­nilor împotriva uoastră ’şi-au ajuns culmea,

cu toate-că lanţurile robiei le-au rupt la 1848.... ,

Prin urmare, este o datorinţă elântă pentru noi ca şi astăzi sg luptăm noi de noi, având în c red ere ta re în noi înşine .

Cel-ce nu stărueşte el însuşi pentru drepturile sale, cel-ce sufere ca el sfi fie lipsit de libertate şi scliinjuit de duşmani, acela nici nu e vrednic de o soarte mai bună. Căci prin 'ticăloşia sa, el însuşi îşi sapă mormântul....

Vrednic de o soarte mai bună e numai cel-ce nu îngăduie ca drepturile sale sâ-’i fie răpite, ear’ dacă ’i-s’au răpit cu puterea — nu se lasă, ci luptă mereu pentru ele/

< i Adevărurile acestea , ar :trebul să ni-le punem la inimă cu toţii, săteni şi cărturari, căci urîte-’s vremile ce le trăim şi rele de mama focului.,..

De aceea, ,poi sâ fim frumoşi prin bărbăţia noastră faţă dftTduşmani şi buni sâ fim între noi ca pânea cea caldă!...

De duşmani sâ ne apărăm până la moarte; pe ai noştri să-’i spriginim cu ori-ce preţ.

Acum de curând au fost alegeri pentru congregaţiile (adunăriie) comita­telor. Foile noastre naţionale au îndemnat cu căldură pe alegâtorii noştri sâ na aleagă oameni de ai stăpânirei, ci numai Bomâni verzi, neatîrnători de nimeni, afară de Dumnezeu şi de neamul nostru!

— în unele locuri, ţăranii noştri s’au şi purtat vitejeşte, ascultând de glasul binecuvântat al capilor. .

în alte părţi însă, n’au ascultat şi s’au supus oamenilor stăpânirei, păcătoşii...

Ei bine, vor vedâ şi unii şi alţii ce va fi de ei. Vor vedfc că se va adeveri întru toate vorba înţeleaptă: Cum îţi vei săra, aşa vei mânca !

Aceia cari ’şi-au ales de oameni ai lor Români verzi, vor fi feriţi de multe lovituri ale duşmanilor, de multe aruncuri noue şi de multe fărădelegi.

Ceialalţi însâ vor fi lăsaţi pradă haitelor stăpânirei. ,

Şi pentru unii şi pentru alţii, sâ le fie acestea do învăţătură la cele viitoare: cei buni să rămână cu cele bune, cei răi să se lase de cele rele!

Şi cu toţii sd se încreadă numai în Bomâni verzi, ear’ de lăpădături sd se lapedel

INSKIUTKse primesc In b i r ou l a d m l n l s t r a t l u n l l (strada

Poplicii nr. IC.) — 'IVIcfun nr. 1-1.Un ţir g&rmond prima dati 7 cr., a duu& oară ti ci.

a trm uari :> cr.; timbru de 3o cr.

G e r m a n i i » i M a g h ia r i i U i J ’o jo n . Ziarele maghiare sunt necă­jite reu pe Nemţii din Pojon din causă, că aceştia la alegerile municipale au trântit pe c a n d id a ţii p a r t id e i m a ­g h ia ro şi au ales în representanţa oră- şeneaseă membri germani. La alegere au căzut aproape toţi candidaţii Ma­ghiarilor — aşa se tunguese ziarele. — chiar şi fruntaşii, cari de mulţi ani au fost membri a i representanţei, şi au fost aleşi Nemţi, cari n u ş t iu boa b ti u n ­g u r e ş te !. . Partida maghiară adecă voia ca

se facă te a tru s ta to rn ic m a g h ia r în Pojon, ca şi p rin accsla se propage m a­ghiarizarea. Germanii ’şi-au perdut răbdarea dc a suferi obrăzniciile unei mici m inorităţi cum simt M aghiarii din Pojon, şi le-au dat o trânleală.

în fine li-se deschid şi Nemţilor ochii.

A l i p i r e a JSoHniei ş i l l c r f c r g o v in e i . în mai multe rînduri s’au ivit svonuri despre alipirea Bosniei ş i Herţegovinei la imperiul habsburgic Acum mai nou Zastava din Neoplanta are ştire din Viena, că anectarea se va proclama în 2 Dec. ziua iubileului îm- perătesc. „Zastava" zice, că împerătul Wilhelm ’şi-a dat învoirea, dar’ nu se ştie nimic despre atitudinea Rusiei. în legă­tură cu chestia aceasta se zice, că stă şi călătoria lui Krieghammer şi Kdl- lay prin Dalmaţia, la Seraievo. »Za­stava* scrie apoi, că e designat guver­natorul nouei provinţe, anume Archidu- cele Leopold Salvator, care locueşte în Zagreb.

Ştirea despre anecsiune trebue se o primim cu.reservă.

P r o p a f /a n d a x fu r fe n f ilo r n a ­ţ i o n a l i ş t i ie ş e n i . Comitetul naţio­nal studenţesc din Iaşi va da un energie manifest prin care va arela firul ăctivităţei sale până acum, pre­cum activitatea energică şi hoturîtă pc care o va întreprinde de astăzi înainte în favorul causei naţionale.

Totodată va ţine, următoarele mee- linguri în singurele oraşe din ţeară, în care, n’au avut loc încă mcetinguri de ale comitetului naţional: la 'Jl No­emvrie în t to r o h o i . !a 22 Noemvrie în J to fo s a n i, la 28 Noemvrie, în T e ­r n e i şi !a 20 Noemvrie în i t v v la d , la care mcetinguri vor asista delegaţii IÂgci din Iaşi, precum şi aeci ai comi­tetului naţional studenţesc din Bu­cureşti. .

Se fac m ari pregătiri pentru suc­cesul meelingnrilor.

Pag. 554 FO A IA P O P O R U L U I Nr. 47

Totodată la 6 Decemvrie a. c. de Sfântul Nicolae va ave loc un mare meeting naţionalist în Iaşi, unde vor asista delegaţii din toate unghiurile ţerei, delegaţii studenţilor bucureşteni ‘în numer de o sută, precum şi breslele româneşti.

Un astfel de meeting se va ţine şi în Bucureşti.

Afacerea Hentzi şi scandatele in dietă,

îa dieta „părinţilor patriei" noastre se continuau atacurile împotriva guvernului la votarea budgetului provisor, când sa ivi afa­cerea monumentului Hentzi. Hentzi a foBt un general austriac, care la 1849 a apărat cetatea Buda împotriva răsculaţilor unguri şi a murit acolo moarte da erou. După revolu­ţie, împăratul îu semn de recunoştinţă a ridicat lai Hentzi şi soţilor Bei un frumos monument tn Buda, care stă acolo până azi. Monumentul Inse e urgisit tare din partea şovlniştilor şi de multe-ori au voit sS-’I delăture, dar’ n’au isbutit.

Acum, fiindcă pe acel loe se va ridica statua Împărâtesei-Regine, Împeratul-R?ge a dat poruncă să se strămute moaumeatul da acolo şi se se ridice înaintea şcoalei de cădeţi din Budapesta. Aeeasfa earăşi nue pe placul Ungurilor şovinişti, de oare-ce ei zic, că monu­mentul ee pune acolo ca pildă tinerimei, ear’ în ochii lor, Hentzi e un vânzător de patrie.

De aceea s’au legat de ministrul de răsboiu al împărăţiei, Krieghaumer, care a Însoţit porunca preaîcaltă cu îndrumări, apoi de Bâcffy şi ceialalţi miniştri. Afacerea aa adus-o în desbatere Vineri, dar’ cu deosebire Lvui şi Marţi, când au fost scene furtunoase. Luni a vorbit în dietă ministrul de honvezi bazonul Fejervăty, apărând pe Hentzi şi fiindcă a folosit cuvinte aspre faţă de oposiţie, depu­taţii oposiţionali au făcut o larmă şi un tăm- bălău înfricoşat şi n’au mai lăsat pe F6jeivâry se vorbească, deşi şedinţa a foat întreruptă (suspendată) de vre-o zece-ori şi a ţiaut până noaptea la 12 ore. Când B’a încheiat şedinţa fără nici o ispravă, publicul şi o parte din deputaţi au cântat Kossuth-nota.

Marţi a fost atacat ministrul Perczel în dietă, ear' pe strade s’au făcut turburări, bă- tându-se studenţii şi alt public ca poliţia.

Eată isprăvile stăpânitorilor noştri, vred­nice de ei....

FOITA.Peatra înţelepciuni sau vorbe adevărate,

Adunate de I. Daria.

Picătura îrgăureşte în sfîrşit şi peatra cea mai tare; prin sîrguinţă si răbdare şoa­recele poate roade fania corăbiei şi prin mici şi dese ciocârteli cade stejarul ce! mai mare.

Jean Paul.

Cerul este o carte mare despre [atot­puternicia şi bunătatea lui Dumnezeu şi co­prinde în ea multe mijloace probate in contra credinţei deşerte şi împotriva păcatului, şi stelele sânt literile de aur din acea carte.

Hebel.Bate vântul dimineţei,Colo sus din raza ceţei Se arată mândrul soareSi aurora dispare,Ear’ când să deschid florile,Să deschid şi inimile. Usteri.

Adunarea studenţilor din Turin.Tinerii cari învaţă la şcoli mai înalte,

odraslele pline de vieaţă a feluritelor neamari din Europa s’au sdunat în săptămâna trecută In oraşul Turin din Italia, ca în bună înţe­legere şi îu frăţie tă i hibzuiască cum ar lucra mai bine şi mai mult pentra înaintare, pentra pacea lumei şi pentru înfrăţirea fiilor diferi­telor popoare din Europa.

Din multe şi îndepărtate ţări aa sosit aleşii studenţilor la Turin, la adenare. Stu­denţii români încă au fost Ia adunare şi încă mulţi. Din Româeia au fost mai mulţi — toţi tineri învăţaţi şi iscusiţi şi cu mare iubire de neamul nostru românesc.

Dela noi din ţeară încă aa fost studenţi români la Turin, între ei şi vrednicul student Lucian Bolcaş dela Oradea-mare. (Ştiţi cu toţii ce s’a întâmplat la Oradea-mare. Când studenţii români au cerut cu putere să li-se cinstească limba dulce — Bolcaş era în frun­tea lo r!)

Ba au fost la Torin'chiar şi dintre acei studenţi români, cari învaţă Ia şcoli înalte in alte ţări. Aşa de pildă a fost Caius Bredi- ceasu, ficiorul bravului nostru advocat din Lugoj, care învaţă la şcoala în ţeara franţu­zească.

Toţi studenţii români au fost primiţi cu multă dragoste de cătră fiii fraţilor noştri de sânge, de cătră studenţii francezi şi ita­lieni, Aceştia toţi cunosc năcazurile noastre şi asupririle ce !e suferim dela Unguri. Toc­mai pentru aceea şi în adunarea cea mare a tuturor Btudenţilor s’a vorbit de noi şi de năcazurile noastre. Bravii aostri tineri ro­mâni au spus şi aici suferinţele noastre şi toţi studenţii francezi şi italieni mai ales aa aTetat multă dragoste faţă de noi şi ne-au încurajat ca să luptlm necontenit şi totdeauna bărbăteşte pentra drepturile noastre sfinte.

Ungarii — căci şi ei ’şi-au trimis la Turin cu bani scumpi câţi *a studenţi de ai lor,— s’aa svlrcolit mult ca eă ascundă înaintea lumei suferinţele ce ni-le fac nonă. Dar’ în- zădar le-a fost toată truda. Lumea ştie că coi suferim mult aici îu ţeara noastră şi pen­tra aceea ne are drsgi şi ne încurajează la luptă.

Că asta aşa este mai bine se vede de acolo, că adunarea, cea mare a studenţilor a primit ca bravul nostru tinăr Lucian Bolcaş— chiar el, cel asuprit şi prigonit la Oradea- mare — să fie vkfpreşedinte în sfatul cel

Poesii poporale.Din Câmpie.

Adunate de Teodor Olteanu.Măi bădiţă bădişor,Zice lumea şi ţeara,Că săracă maică-ta Nice nu poate mânca,Să teme că mii laa.Spune bade maică-ta,Să mlnânce să-’i ticnească La mine să na gândească,Nici să na mă vorovească.

Cine-’şi laBă drăguţa,Fie-’i hrană grâuţa Şi hodină pătuţv.Cine-’şi lasă drăguţa,Fie-’i hrană râşniţa Şi hodină temniţa.

Du-te bădiţă fii bun,Că te-aşteaptă hîda ’n drum

mare aîadanărei şi aeolo să represente pe studenţii români din România.

Inima ni-se umple de bucurie când .ve­dem că între neamuri mari şi alese, tinerii noştri efint primiţi cu drag şi ca braţele des­chise. Şi bucuria ne stăpâneşte când tinerii neamurilor alese ne poartă dragostea şi cu­noscând suferinţele noastre ne îndeamnă la luptă.

Să luptăm, fraţilor, să fim vrednici în­totdeauna de dragostea neamurilor mari şi g§ ne nisuim ca drepturile noastre se le avem cât mai enrârd.

Dela fraţi la fraţi.Dl Eugen Charlat, studen t d in P a ­

ris, care petrece de mai m ult tim p în Sfilişte, spre a-’şi însuşi lim ba rom â­nească, a ad resa t congresului din T u­rin o frum oasă scrisoare, care dovedeşte» că dînsul a în v e ţa t a ne cunoaşte n u num ai limba, ci şi v ieaţa şi sentim en­tele. E a tă scrisoarea dlui C harlat, în traducere rom ânească făcută de în su şi dom nia sa :

S elişte (Transilvania), 7/19 Nov. 1898 Dle preşedinte şi scumpe coleg !

Am vezut p rea deaproape nedrep­tăţile guvernului maghiar, priv itoare la poporul român din Transilvania, ca se nu aplaud din toată in im a la moţiunea pe care a prim it-o congre­sul internaţional de studenţi.

Martor indignat al p rigon irilor zilnice ale M aghiarilor, viu spre a uni vocea mea cu a voastră ş i spre a îm bărbăta pe fra ţii noştri transilvăneni în lupta lor pentru drept şi libertate.

Prim iţi ve rog asigurarea sen ti­mentelor mele de vie simpatie.

TiJugeti C h a r la t ,s tu d e n t la şcoala lim belo r o rien ­

tale din P a r is .

Cine n u v a resim ţi g ingăşia senti­mentului, ce tran sp iră din această scri­soare. Şi cine n u v a rem arca im por­tan ţa faptului, că u n Francez in te rv in e la Italieni p en tru R om âni?

C’o cupşoară de vin bun,Şi ca ana de vinars Şă te duci la ea de mas.

Dar’ io na-’s aceia fată Să şed ca ficiori pe plata,Nici ai noştri na mă V08SC La ficiori să le plătesc.

Bade inimă de peatră Ce nu vii Ia noi vr’odată, Mândră inimă de lemn Aş veni, dar’ rău mă tem,Că maică-ta-’i tot pe-afară Are-o gură ca o pară,Şi ea strigă dapă mine Şi mă face de ruşine.

Bădiţă ca şapcă neagră Du-mă ’n lame de ’ţi-’s dragi, De ţi ruşine cu mine Fă-mă brâu pe lângă tine, Dacă brâul ’ţi-a fi grea Fă-mă lumina de seu

Nr. 47FOAIA POPORULUI Pag. 555

•IC. M . K . E .L a 20 1. c. ’şi-a ţinut în Cluj aduna­

re a generală anuală vestita societate zisă culturală >E. M. K. E.« Din raportu l anual al direcţiunei extragem urm ă­toarele d a te :

De un timp încoaci şi în sînul acestei societăţi sS alimentează certe continue şi desbinări înscenate pe motive poli­tice de partid. Urmarea acestora este, că activitatea societăţei »Emke« nu mai este aşa celebră ca în trecut. Membrii, pe lângă toate siluirile şi apucăturile necinstite ale şovinistilor, nu se mai sporesc. Ba nici membrii de până acum nu mai ara tă interesul de odinioară şi n u mai desvoaltă febrilă activitate. A verea soc. »Emke« încă nu s’a sporit m ult în anul trecut din causa că mem­brii, nu au solvit taxele anuale. Aceste nesuccese supără grozav pe şoviniştii noştri, cari a r dori ca >Emke« s6 facă minuni, se fîlfăie steagul m aghiarisărei p rin toate văile Ardealului. D orinţa Ungurilor, nu-’i vorbă este foarte fru ­moasă, — d a r’ sS nu uite d-lor, că prin văile A rdealului deja de sute de ani fîlfăie steaguri mândre care numai ma­ghiare nu sunt şi nici nu vor fi nici-odată.

Din rapo rtu l , soc. » Emke « relevăm ap o i: P en tru eternisarea memoriei împ.- R eg in e . >Emke« a. dăruit 50.000 fl., din cari se; se facă >fundaţiunea E lisabeta pen tru asile de copîi«. (Potrivită eter- n isare! Red;). ? , i ,

Averea soc. »Emke« în anul acesta a crescut cu 37.267 fl. 69 cr. în treag ă averea soc. »Emke« este d a r’ de 1 m i­lion 291.580 fii 28 cr. În decursul anului s ’au spesat 68.121 fl. 4 0 cr. parte pen tru adm inistrarea societăţei, parte ca ajutoare. ' * <

Pen tru scopul adevărat, adecă pen­tru edificare de şcoale s’a dat 33.643 fl. 60 cr. (Cu această posiţie nu sunt mulţumite ziarele maghiare, care a r dori câte o şcoală de stat doar’ lângă fie­care colibă a ţăranului rom ân. Red.) Nu- merul membrilor este 14.161. În anul acesta s ’au sporit numai cu 177. Au repă- ş itîn să în decursul anului 328 de membri.

R aportul nu spune causa repăşirei.Cei 9590 membri ordinari abia

âu solvit ca taxe suma de 7980 fl. 85’

Şi mă pune ’n sînul tej,Unde badeo-’i Insera Ea frumos ’ţi-oi lumina,Oamenii te-or întreba Ca luminiţă-’i asta, .Asta-’i lumină de seu Drăguţa din satul mea,Asta-’i lumină de ceară Drăguţa din a mea ţeară.

Norişor mândru de ploaie,Spune mândrei bună voe La inimă să n’o doaie,De-o vâ durea ca pe mine N’ajunge ziua de mâne,Da m’a durea tot aşa N’oi ajunge-a o vedea.

Cine n’are maică dragăN’-are nnde-amar să tragă,Cine n’are maica dulce N’are unde-amar Bă duce.

Spusu-’ţi-am măicuţă bine,Să ţii zile pentru mine

c r.; prin urm are nici jumătate din mem­bri nu ’şi-au solvit taxele.

Şcoalele şi asilele do copii sus­ţinute de »Emko« şi în anul acesta au fost ajutate cu sumo înseinnato. Trei­

zeci de învăţători şi învăţătoare au primit premii şi ajutoare. »Einko< sus­ţine 102 biblioteci poporale, dintre caro 34 le-a înfiinţat în anul acesta.

Precum apare din raportul acosta >Emke< nu so mai poate mândri cu o activi­tate »culturală < atât do maro ca în anii trecuţi. Ziarele maghiaro, caro iau notă do acest raport, mi so pot răbda s6 nu-’şi arete nemulţumirea lor. Apelează însS la patriotismul maghiar şi so roagă de coi puşi în fruntea societăţoi >Einkoc să părăsească certelo politico şi sC lucro din răsputori pentru lăţiroa »culturoi« maghiare.

Noi care cunoaştem atât do bino scopurile şi direcţia în caro lucră >Emke«, rugăm numai pe toţi Românii

:sŞ se ferească do mrejelo celor dola »Emke«, să nu se lase seduşi do ei.

~~ DIN L U M T T " "Împ6ratul Wilhelm spre casă.

După visitarea Damascului, păre- chea împărătească a : Germaniei a plecat pe marea Mediterană spre casă. Unde va debarca, nu Be ştia sigur şi lucrul se tăinuia poate de frica anarchişti- lor., în urmă însă s’a ştiut, că împă­ratul debarcă pe uscat la Pola, cel mai însemnat port de măre al Austriei, unde pe când scriem aceste, va fi şi sosit. De aici se face câlăîoria cu trenul, pe la Innsbruck, de-adreptul la Miinchen îa Germania. La dorîfiţa împăratului pri­miri nu se fac nicăiri.

Creta.Prinţul George al Greciei e în cale

,spre Creta. Admiralii sunt ocupaţi cu punerea în praxă a măsurilor în inte­resul pacificaţiei. De limbă oficială au decretat limba grecească. Trupele inter­naţionale au fost primite foarte bine de poporaţiune; în unele locuri creştinii le-au ridicat porţi de triumf.

în Sitia fruntaşii creştini şi moha- medani au ţinut o adunare, sub presi- diu francez şi resultatul a fost că s ’a făcut o deplină împăciuire.

Să mă dai In sat cu tioe, Se tii zilele ’nvrtstate Să nu mă străini departe, Să viu cu desagii ’n spate Şi cn cişmele stricate.

Maică nu m’ai asculîat, Destul de rău ai lucrat Că tare m’ai străinat.

Tu măicuţă te-ai temu , C’oi veni după ’mprumut • Şi nu ’ţi-’l-oi da mai mult, De torceam cu farci-’n sat împrumutul ’ţi-aş fi dat,Şi nu m’aş fi străinat,Nici n’aş trăi cu bănat.

Bade păunaş rotat Ş’aaeară te-am aşteptat,Tot cu foc şi cu lamlnă Pân’a trccut dela cină, Dac’am văzut că nu vii Pua-am doru ’n căpătâi

S C R ISORI.___D i n O i l io i* .

Taraetas prntrti mf tropotit tt! Mi roit Ituma- nul. — Cartea dlui Jtultu — I rnnra tu

Jlihor. — J/u/f urnită pabllcâ. —Vaţcân, In 18 Not. 189S.

Pentru răposatul mitropolit îi arthîe- piscop Miron Romanul, a'a ţinat fn Vaş'âu, Ia6 Noemvrio parastas, cu o festivitate mare, la care a luat parte tot poporul credincios, precum şi toate autorităţiie ad-ninistr^tive din loc.

Preotul local Ioan Coroiu, In o cuvăn- tare frumo^eă a cchiţăt biografi» Metropo- litului. Fie-’i ţărîna uşo;.ri !•

învăţatul profesor şi vicedireitor dela gimnaBiul român gr.-cat. din U‘iuf, Teodor /Meu, a bcos îu tipografia .Aurora" A. Todo- ran tn Gherla o carte tnttulatii t Sc/r(e din I t a l i a care o vrednic f5 fio colită de fiecare Rom&n adevărat.

Neobositul profesor a făcu'.-o după ia- Bemnări’e pale făcuta Io lungile sUo călătorii do prin Palia.

In carte aflăm deacriBa frumos Roma, cu minunile salo do pe timpul Romanilor, Noa- polea, Pompei, oraşul îngropat în cenuşa Vesuviuloi etc.

Acest op valoros coastă din 2G5 pag. octav pe hâr fini şi tipar]<*Iegant.— Cu un preţ mic do 2 coroane se poato comanda dela autorul în Beinş (Be!enye8), ori dela tipografia Todoran, Gherla.

Excelenţi Sa înalt Prea Sfinţitul archio- piscop Dr. Victor Mihalyi au trimi3 autorului o hârlfe oficioasă din şedinţa consistorului — lăudându-’l pentru lucrarea acestui valoros op.*

Avem o vreme frumoasă în Bihor, ca şi care spun bătrânii că de 50—60 do ani nu au mai pomenit. Femeile şi băieţii umblă desculţi ca şi primăvara. Bătrânul Bihor încă e lipsit de vestmântul seu alb do zăpadă. Po­porul a sămănat semănă'urile de toamnă.*

Domnului Dr. Gavriil Cosma, advocat în Beiuş, care a dat subrenniunei fnvăţătorejti rom. gr.-or. a tractolui Vaş âu 2 fl. la mâna subscrisului, asemenea dlor Iosif Drăgan, no­tar carcual în Lun *a de lângă Vaşcău şi ospă­tarului Alexandru Dancu, din Băaeşti cari au dat câta un florin pentru a Ee p'ovedă un şcolar orfan co recvisitela necesare de învăţământ — îi rog şi pe această cale săţ primească mulţu- mitele mele sincere. D a s c ă lu l V a s ile S a la .

Şi cu jelea mă ’nvelfi Şi bine mă hodinii.

De-ar fi urtt vânzător Facem’aş neguţător,M’aş pune cu şatra ’n prag Ş’aş vinde urtt pe drag, M’aş pnne cu şatra jos Aş da urît po frumos,M’aş pune cu şatra ’n rit Ş’sş tot vinde la urît,N’aş căta pe ce '/-aş da Numai cât ’l-aş făpeda.

Decât vii bado Ia noi M«i bine ’ţi-ai da la boi, Decât vii şi şezi po vatră Mai bine ai lucra ’n poiată.

Decât găzdac urîcios Mai bino slngă fruiros,C’oi sluji nn an şi doi Şi ’ml-oi face plug şi bo!,

Pag. 556 FO A IA P O P O R U L U I Nr. 47

Condacetori vrednici — lucruri frumoase.Pintic, în 20 Noemvrie 1898.

Onor. Dle Redactor! ’

Comasa noastră Pintic este cnrat ro­mânească, prin urmare şi conducătorii stlut tot Români, sub a căror conducere Pinticanii stau foarte bine. Mai ântâiu se cuvine laudă onoratului preot Teodor Domşâ\ sub a cărui stăruinţă de o vreme încoace s’as facul malte lucruri bune.în comuna. noastră.

Cam pria annl 1895 dl preot văzând că sfânta biserică. trebue reparată, la stărsinţa d-sale s’a tocmit măiestru, care varuiiidu-o totodată a şi pictorit-o fsarta fţamos pa din Iăuntrc. Tot eatn pe seea vreme a adunat tineretul la şcoală, dâsdn-’i învăţături bune.

între altele ’i-a învăţat şi cântările bi­sericeşti aranjându-se un cor frumos, care cântă In 3 voci. La sterainia dini învăţător George Chis-Micu acest cor merge foarte bine înainte şi prin cântările cele frumoase bisericeşti, face o mare plăcere publicului escoltător. Dapă aceea văzând că sfânta biserică e reparată frumos şi corni merge bine, s’aa hotărît a se zidi şi o şcoală nouă românească, sdecă fiica sfintei biserici. !

Pentru aeest Bcop s’a ales un comitet firă de a pretinde vre-o pistă. Când s’a ho­tărît zidirea şcoalei, unul dintre membri din comitet a pîătit liturghii dlui preot ca să rosge. pe Dumnezeu fă la stee îotr’ajator. Ear’ dl primar Mihail Arcăleanu şi cassarul Alexa Toma s’au obligat a încassa dela poporeni suma de 3000 fl., cât a trebuit pentru şcoală. Landă li-se cuvine şi Ia ncesti do? * pentru-că 8’au străduit foarte mnit pentru acest scop. Li-s’au pus şi pedeci în cale, anume: s’an aflat 5 rătăciţi, care poate diu cuget rău saa la vre-o sfâtuire ce li-s’a dat poate din partea angureiEcă, ’şi-au lăsat legea pentru-ca se na plătească şi ei vre-o câţiva florini la edificarea şcoalei. Aceşti os meni răutăcioşi au cerut şcoală de stat, dimpreună ca notarul, care e Ungur. Stând lucrul aşa, a venit solgăbirăul din Teaca, amâgindu-’i pe oameni şi zicândn-le că va face statul şcoală în cheltuiala sa, şi vor avă s5 plătească la dascălul de ungur numai 5 cr. după 1 fiorin ş. a. Bl de vor trece la altă lege, atunci nici banii pe anul acela 1895, ceri aa fost aruncaţi dej», nu vor avă să-’i plătească.

Fisolgăbirănl a întrebat p8 primarul comunal Arcale^ng, că aplicat e a votisa pentra şcoala de stat? Ear’ acesta a răspuns că nr,

şi pentru aceea s’a şi lssat de slujba, ceea-ce-’i slujeşte spre laudă.. ; r

FisoJgâbirăul numi pe altul de primar, şi aşa când a fost comitetul comunal chemat în toamna anului 1895 ca se hotărască facerea şcoalei de stat, a venit fi solgăbirăul ca câţi şi mai câţi slujbaşi din cercul Teaei, şi anume: un Jidov, an Sas, un Ungur şi un Slovac, toţi au votisat dimpreună cu cei rătăciţi pe lângă şcosla de stat.

TrecâM toate ateste după Anul-Nou B’a făcut alegere de Blnjbaşi în comună; făcendu-se votisare au denumit de primar eară pe Arcă­leanu, care spoi diniprennă cu cassarul, dl preot şi dl învăţător, s’au străduit zi şi noapte lâ edificarea şcoalei, care în toamna anulai 1896 dopa multe pedeeiice li-s’au pus în cale, au dat-o gata. E ir’ cei 5 rătăciţi dapă-ce ’şi-aa lăsat legea şi tot ce au avut mai scump, şi după-ce au văzut că şcoală de stat na se face, au început a eutreera satele; în Bârla, în Ida-mare şi în Şieul-mare pe la preoţii gr.-or., ca să-’i primească de parochienii dîn- şilor. însă acei prea > on. preoţi văzând că din ce cauză ’şi-au lăsat ei legea le-au z:s : „Drum buopa unde nu-'i tiaă8, mergeţi acasă că aveţi preot bun“. Ear’ ei văzând că nu-’i primeşte nimeni, unul s’a întors ear’ la adevăr, eeialalţi 4 nu. Stând lucrul aşa, dl preot na mai vopşte a merge cu crucea, pe la ei la Bobotează, ceea-:e pe drept, şi nici fetele lor nu voeşte să le cunune tot di>a causa aceasta. Noi Românii din Pintic ne simţim veseli ca astfel de conducători. Călătorul care se abate prin comuna noastră să miră — stând uimit în loc — de frumseţa şcoalei ce există la noi.

Totodată pe frantarul şcoalei se poate ceti inscripţia: „Luminează-te şi veifi. Şcoala romană gr.-cat. edificată îh anul i 8p 6. Ni­mica fără Dumnezeu“. -

Dacă odată şaoala a fost gata făcută după planai Iegei a urmat sSnţirea ei, făcân- da-se mai multe rcgăciuni din partea preo­tului nostra, după aceea aa armat mai multe cântece naţionale, care le-a cântat corul ln frunte cu di învăţător. După aceea s’a scalat on. preot şi a ţinut o predică foarte potrivită, în nrnaă în strigăte „se trăească* a dat dlui învăţător în seamă cheia şi pruncii şcoalei, cari încă erau adunaţi acolo. Ear’ dl învă­ţător a primit ca plăceie ţinâad şi dumnealuio vorbire foarte potrivită.

Dapă aceea a urmat petrecere, la care a luat parte dimpreună cu poporul şi întreagă inteligenţa noastră română, care ’şi-a petrecut

în mijlocul nostra până seara târziii. Noi Românii din" Pintic mulţumim *lai]jj Dumnezaa şi conducătorilor noştri .pentra străduinţele ce ’şi-le-au dat cu edificarea şcoalei. Mul­ţumim după aceea şi dlui învăţător pentra purtarea şi învăţătura sa cea morală faţă da noi şi de pruncii sei. Că încă nu s’a pome­nit ca un învăţător sfi dee învăţături aşa bana la prunci ca dîasal,eăpe lângă ce-’i îndatorat, li mai învaţă şi alte lucruri frumoase.

Teodor Toma, econom român.

î n t o r s . ’r Berzova, în 15 Noemvtie 1898.

Onorate Dle Redactor/

învăţătorul nostru Vaselian Popovici, care era arma şi spriginul Ungurilor de pe aici şi care ori în ce alegere ungurească do­bândea, că ce e drept oameni de pe Mură? î! cunoşteau şi îl părtfniau, dar’ precum şl d-voastră veţi fi cetit declaraţiunea din „Tri­buna. Poporului®, văzând el singur ce făţarnici ftint Ungurii s’a lăpedat de ei, ceea-ce adevereşte următoarele:

In cercul nostra de când e lumea nu au mai fost aleşi membri la comitat numai Români, până-ee învăţătorul Vaselian Popovici acum decumentâ şi alese în 14 Nov. c. 4 Ro­mâni curaţi: pe Savu, Riieu comptabil Ia banca „Victoria" cu 82 voturi; pe Iosif Cloambeş, preot gr.-or. cu 135 v .; pe Traian Vaţianu, preot gr.-or. cu 96 v. ; Gaorgiu Te- lescu, protopop gr.-cat. cu 78 v. Eî singnr a luptat cu 54 slujitori ungureşti şi a arătat Ia preotul din Căpruţa Ioan Crişan, care ţinea ca notarăşii şi la notarii din Căpruţa şi din Berzova, că ce el o vrea, aceea va fi. Dia 9 sate numai el a luptat şi învăţătorul din Odvoş, Givuliscu. Preoţi n’au fost de Ioc s6 lupte.

La alegere aa prins pe birăul din Co- nop, băgâad 3 ţiedule şi pe Ioan Seiopul din Căpruţa, băgâad 2 ţfdule amândoi pe seama Ungurilor, dar’ spre ruşinea lor 'i-au prins Românii.

Alegerea a mers în rînd bun, namai gura învăţătorului Văţan se anzia prin popor, şi a şi biruit. E? s’a purtat foarte bine de astă-dată şi credem că întoarcerea lui va fi sinceră şi statornică.

„U nul d in cei de fa ţă u.

Din Mischiu.Adunate de M ichail I . Gazdac, învăţător.

Mândrulică de demult Uită-mă că eu te uit,Bade nu te pot aita Că ’ţi-o fost dulce gura.Şi ’i-o mâBdră-aşa’m ştiut Că ’mi-ai dat gară ’mprumut Ş’oi mere-asară la voi Să-’ţi dau guriţa 'napoi,De cumva o fi se mor Nu vreau să-’ţi rămân dator.Ştii tu mândro, ştii tu bine,Când veniam seara la tine Cit era atunci de bine.Da câid mândro m’ai lăsat E i pe masă n’am cinat,’Mi-am mutat cina la pat Ş’am cinat tot supărat.Cărăruşa printre fragi Făcută de oameni dragi,Pe când au fost la luat 'Părinţii nn ’i-o lăsat,

De tic dă şi de bănat în fântână b’o ţipat, în fântâna cea rotondă Unde-’i apa mai «fundă,Şi de-acolo ’i-o luat Şi ’n chemeteu ’i-o ’ngropat, Ba pe ea în cintirim Şi pe el dinjos de dram,Şi din ea a răsărit:O reguţă mândră plină Cire-o iau fetele ’n mână.Şi din el a răsărit Ruguţ mândru înflorit,Şi rugul atât s'a ’ntins Până ruga o cuprins.Du-te dor unde te mâiu,La mândra la căpătâiu Şi spune-i că şi eu viu,Să m’aştepte cu năframa Că eu viu de bună-seama,Să m’aştepte cn suman Ca io viu de-amu într’un an. Cine-a stricat dragostile Mânce-'i grâul pasările,

S5 n’aibă pita pe masă Nice sănătate ’n oasă,Şează ’n sânge până 'n brâu Şi-i mânce vermii de viu,. N’aibă bine pe sub soare Nici popă la comândare, N’aibă nici cuie ta cruce Nici la groapă cine-’l duce, N’aibă cuia tn copârşeu Nice loc în chemetea.

Pe drumul ca troscoţel Merge dorul mărunţel,— Unde mergi doraţule?— Da Ia voi puiuţule,— Da la noi de ce mai vii C’a venit urttu 'ntâi.La poticarăş m’am das, Poticarăşal ’mi-o spus Că leacuri de-acestea nu-’s, Că urîtu n’are leac Numai-o scândură de brad, Şi-’i leacul urîtalai în fandai pământalai.

Călindarul Poporului pe anul 1899,Voci de presă. ■—

Toate foile noastre laudă şi reco­mandă acest călindar, care e cel mai ieftin, cel mai frumos şi cel mai potrivit pentru trebuinţele peporului

Transilvania, foaia „ Asociaţiunei“ scrie următoarele despre e l ;

»Aventul luat de câtva timp de li­teratura noastră călindaristică se parea, fi în continuă desvoltare. Cel puţin călindarele pe 1899, ce le-am prim it pân ă astăzi, arată un nou şi extraordi­nar progres.

„ C ă l in i la r t i l P o p o r u lu i" ş i ă e a s tă - d a tă o c u p ă lo c u l c e l m a i

f r u n t e i n t r e c ă l in d a r e le r o ­m â n e ş t i i N ic i-c ă n d p a n ă astă& i n u s ’a o f e r i t la n o i p u b l i c u lu i c e t i t o r p e n t r u p r e ţ i i l h u g a te i d e 2 0 c r . o l e c tu r ă m a i b o g a tă , m a i f o lo s i t o a r e ş i m a i a d e q x ia tă t r e ­b u in ţe lo r p o p o r u lu i n o s tr u . E a tă c u p r i n s u l p ă r ţ e i l i te r a r e , c a r e ş i c u p r i v i r e la e x te n s iu n e e c u o în t r e a g a c o a la m a i v o lu m in o s ă e c â t în , a n u l ţ r e c u t “.

Aci publică apoi cuprinsul »Călin- darului« nostru care e urm ă torul:

D e la 1848, (din prilejul an iversaru lu i al 50-lea).

, Adunarea dela »Dumineca Tomei* în Blaj. Andreiu Mureşan, poetul anului 1848 (cu

2 ilustraţiuni). ■ * • ,Fabulă arabă. , ; :Eu mis, esc, şi sunt Român, p o es ie .d e

I . Dariu. '' " ‘ ’’Ţeară fără betrâni, poveste de V. A.

Urechiă. ţ.Anecdotă.D o in e ş i ic o a n e «lin I iin le a r o m â n e a s c ă .(»Limba, p o rtu l şi moşia«).Doine şi strigături poporale: De pe Mu­

r e ş ; De pe T ern av e ; De pe O lt; De pe Som eş; De pe C riş ; Din părţile N ăseudului; Din Munţii- A puseni; Din B ăn at; Din Ţeara-O aşului; Din B ih o r; Din Bucovina, România (Oltenia şi Mol­dova), Basarabia şi Macedonia. •• ;

K e v a ş u l N o s trn , : cronica r în tâm plărilo r d in Septem vrie 1897—Sept. 1898, se extinde pe 47 pagini, cu u rm ăto rii subtitlii:

Causa naţionala, afaceri culturale, afaceri bisericeşti, afaceri economice, fru n ta şi rom âni m orţi, dela fra ţi, s tă r i grele pretutindeni, etc.

E c o n o m ie : Cum s’ajungem la mai bine ?— Unele t regule - p e n tru g rijirea sănetăţei. — Poveţe.

D e rîs.T îrgu rile din U ngaria şi T ransilvania etc.

I l u s t r a ţ i u n i ., 1. A ndreiu M ureşianu, po rtre t. 2. Casa în care s ’a născu t A. M ureşianu. 3. Un băiaş rom ân, din Bucium-Şaşa. 4. Dela Stâna-de-Vale: R eşedinţa şi capela Episcopului Pavel. 5. Uri R om ân «mărginean* călare. 6. O Rom âncă din ju ru l Sibiiului. 7. O fetiţă (coristă) din Bistriţa.8 . O fam ilie din B ănat.'‘ â; 0 păreche tineră din Suciul-de-sus (în tre Lăpuş şi Gibleş). 10. Un ţe ran rom ân din Bănat. 11. Scenă din Sălişte (1. Sibiiu). 12. Dela S tâna:de-Vale: case de lo­cu it p en tru oaspeţi. 13. Rom âni din Şiria (1. Arad).14. Dela Stâna-de,-Vale; »Bisericuţa« (o stâncă).15. — »M oara dracului». 16. f W. E. Gladstone (p o rtre t) ." 17. f P r in ţu l 'd e Bismarck. 18. îm

perăteasa^Regină .Elisabeta. ) •: •;7în estan călindarul e cu o în­

treagă coală m ai voluminos decât anul trecut, estinzendu-se pe 143 pagini. Pre­ţu l înse e tot cel vechiu: 20 cr. plus porto postai 5 cr. A 'se adresa: »Tipo­grafia*; societate pe acţiuni în Sibiiu Strada Poplăcei 15. . : i :

Nr. 47

Prim-ministrul Dupuy.— V e z i I lu s t r a ţ ia . —

Am am intit cetitorilor noştri, că liniştea în Francia a fost turburată în vremea din urmă cu deosebire prin ne­norocita afacere a căpitanului D ny/us, care a fost osândit pentru-că ar fi vân­dut nişte acte militare secrete unui stat străin. Osânditul a fost dus în robie pe o insulă depărtată. Prietinii lui Dreyfus au făcut însS o mişcare pentru el, aretând că Dreyfus e nevinovat şi cerând pedepsirea judecătorilor lui. De aci s’au născut mari încurcări şi neli- nişţe, la care au luat parte şi mai mulţi generali, ca foşti miniştri de r£sboiu. A ceste încurcăli au adus căderea prim- ministrului Brisson şi a soţilor sei. Aceasta s’a întâm plat cu câteva sfiptfimâni înainte.

I Presidentul republicei Faure a încre­dinţat cu form area noului minister pe Dupuy care ’l-a şi format.

F O A I A P O P O R U L U I

Prim -m inistrul Dupuy.

Afacerea lui “Dreyfus stă acum aşa, că procesul s’a înoit la judecătoria înaltă â Franciei. D upuy va lăsa curs liber judecăţei, ca lumină se se facă şi va linişti spiritele, cari a u . fost atât de aţî- ţate, fâcend linişte, de care Francia are mare lipsă, pentru a se întări în lăuntru.

PARTEA ECO NO M ICA.Nutrementul oilor peste iarnă.

Nutremântul peste iarnă al oilor este : fân de livezi, fân de trifoiu, de luţernă, de exparsetă, de măzfiriche, paie, cartofi, sfecle, grăunţe de bucate, lături din be- rerli sau turte de oleu ş. a. In caşuri de mare lipsă oile se mai nutresc cu frunziş, ghindă şi castane. Fânul acru, plin de praf sau mucegdiu este nesănfitos pentru ei. -

Fânul de triloiu, fie el cât de bun, nu conţine atâtea părţi nutritoare ca cel de fânaţ. Paiele sânt potrivite ca nutre- mânt pentru oi, căci ele aleg părţile cele mai. bune; dar’ paiele n’au sfi fie nutre­mântul de căpetenie.

Nutremântul de cartofi (crumpene) cere multă băgare de seamă, cu deosebire

pentru oile de a f£t*, pentru-că aceBte uşor lapfidâ sau produc un lapte striclcios pentru miei. Cartofii, sfeclele, napii, mor­covii ş. a. rfi formeze numai jumttate din tot nutremântul cât se cere, pt-ntru-că dându-se în măsură mai mare pricinueşte urdinare şi îndeosebi la animalele tinere.

Grăunţele de bucate şi p&stăioasele, fiind prea nutritoare, pricinuesc oilor felu­rite boale grele. îndeobşte grăunţe se dau oilor numai 'A psrte din nutremântul zilnic; celor de Îngrăşat se pot da şi In mfisură mai mare, pentru-că ele produc multă carne şi sân.

Când oile se nutresc cu paie, atunci li-se pot da lătur), socotind pentru fiecare1 — 11lt chlgr. cartofi.

Nutremântul pentra iarnă sc poate tăia, se poate urlul, muia, săra ş. a. Pe timp umed Barea pricinueşte oilor urdi­nare. Un chlgr. de sare ajunge de oaie pe timp de 1 an.

_________________ Pag. 557

Lucrări la viie în timpul iernei.Yiia cere lucru aproape necurmat,

chiar şi iarna. între, aceste se numfiră:1. Săpatul printre rînduri, care e mai cu cale sfi se facă la începutul iernei, după-ce s’a stirşit cu alte lucruri. Să­pătura peste iarnă degeră şi se mfirun- ţeşte, pământul se Îmbunătăţeşte şi lu­crarea lui în anul viitor devine mult mai lesnicioasă. Pentru modul acesta de săpat sânt instrumente anume, un fel de sape puternice. 2. Gunoitul, care mai cu uşu­rătate se poate face earăşi In timpul iernei, când economul nu e îngrămădit cu alte lucruri. Acum gunoiul se poate şi e bine a se căra şi aşf z i printre rîuduri.

Unii pun gunoiul drept lângă butu­cul viţei; ceea-ce nu e metodă aşa bună de gunoire, din pricina că toată grăsimea se grămădeşte îa butuc, silindu-’l sfi dee înainte de vreme, vlăstarii sfi se îngroaşe îngrabă şi prea tare, cu deosebire mfiduva, şi stricându-le cu chipul acesta atât căl­dura, cât şi ploile şi gerul. Florile stru­gurilor de pe’ un astfel de lemn se scu­tură îndată după înflorire; dar’ mulţi şi din strugurii cari au rfimas cad, fiindcă nu se poate ţinfc cumpfină între desvol- tarea lor şi a lemnului.

Gunoirea cea mai potrivită a viiei se face săpând brtzde de-alongul printre viţe. în aceste de-arlndul se pune gu­noiu, îngropându-se cu pământul, ce s’a scos din brtzde. în modul acesta gu­noiul se vine la vlrful rădficinilor viţei, cari se vor desvolta în toată puterea, devenind lungi, rămuroase şi deplin sănfi- toase; ear’ cu râdficinile deodată şi bu­tucul, viţele şi strugurii se jvor desvolta mai potrivit.

Dacă gunoirea n’ar face primăvara sau toamna, gunoiul nu se pune printre rînduri, ci în groape făcute printre bu-

Pag. 558 FOAIA P O P O R U L U I Nr. 47

tuci, la y a metru depărtare. Nici bu­taşilor nu li-şe pune gunoiul lângă par, ci mai departe, dar’ tot în groapa menită pentru butaşi. t _

Viia, ca şi ţgrii se gunoeşte cu gu­noiu de animale, cu gunoiu măiestrit, var ş. a. Din toate soiurile de gunoiu îns6 cel mai 'priincios este cel de animale In amestecare cu paiele, ce au slujit de aşternut. Gunoiul de cal arde; de aceea nu e aşa bun. ca cel de vite. >

Dacă locul de viie este sărac de năsip, neavând s. p. 2 O la sută părţi din acesta, trebue sfi ’i-se adaugă "năşi pul tre­buincios, după-ce a fost bine cernut. Năsipul însă nu se pune de-adreptul pe loc, ci peste grămada de gunoiu, ame- stecându-’l bine prin întoarcere de repe- ţite-oii. ■

Se întâmplă, că une-ori pământului din viie îi lipseşte varul. îa acest cas trebue să ’i-se adaugă varul trebuincios, dacă e ca viţa şi roadele ei sfi nu sufere.

Scoaterea pădureţilor şi altoirea lor în casă.

Lucru foarte bun săvîrşesc toţi cei-ce pomişorii meniţi pentru altoit îi scot acum în ajunul iernei, îi curăţă, îi acoper cu pământ şi deasupra cu gunoiu, nu cumva

. pământul eS îngheţe. Acest lucru e bine sfi se facă acum, pentru-că primăvara adese-ori soseşte târziu şi atunci pomii dau în câteva zile, ear’ economii învăluiţi cu multe alte lucruri nu pot nmbla prin păduri după pociumbi de altoit şi chiar şi cei-ce îi au la îndemână de multe-ori n ’au timpul de lipsă ca Efi-’i altoiască. Dar’ bun lucru fac şi alţii s. p. învăţă­torii, dacă îşi văd încă de acum de pomi- şorj, pentru-că „ce po ţi 'face astăzi nu lăsa p e mâne“.

Surceii sau mlădiţele de altoit se taie în luna lui Ianuarie, păstrându-se în pământ până în Februarie, când se altoiesc pe răgaz şi bine în casă la masă. După altoire se aşează în pivniţă, cu rădăcinile în năsip. Aici le-ar strica atât căldura prea mare, care ’i-ar face să înverzească şi înmugurească, cât şi îngheţul; şi de una şi de alta să fie feriţi.

Altoirea^în casă isbuteşte bine la meri, vişini şi cireşi; perii cu chipul acesta de altoire se prind mai anevoe, ear’ prunii aproape de loc.

Ca moduri de altoire în casă se re­comandă altoirea prin copulare (împreu­nare), în crepătură şi alipire; altoirea sub coaje nu reuşeşte.

Primăvara îndată-ce a dat căldura altoii se scot din pivniţă sau bordeiul unde au fost ţinuţi şi se aşează în : şcoala de pomi.

Despre îngrijirea animalelor de casa peste tot.

(Urmare).

2. Lumina.Lumina ajută lucrarea' mai cu pu­

tere a nervilor, învioşeazî şi fac anima­lele mai sprintene. Pentru aceea îndeosebi grajdurile cailor să fie luminoase; dar’ trebue grijit ca caii să nu privească de-a­dreptul la lumină. Grajdurile animalelor tinere trebue să fie ‘ mai luminoase; ceva mai puţin luminoase să fie cele ale vi­telor cu lapte, şi ear’ mai întunecoase cele pentru vitele de îngrăşat. Odihna şi un temperament flegmatic fac ca ani­malele sfi pună carne din greu şi sfi se îngraşe; spre acest sfîrşit vitele să na fie năpăstuite de insecte în timpul verei.

3. Căldura.Căldura trupului totdeauna caută a

se potrivi cu ceai a aerului dimprejur. Fiind rece aerul dimprejur, trupul anima­lelor perde din sine mai multă căldură, pentru aceea trebue să primească mai mult nutremânt, sy^e-a-’şi jput& susţină căldura de lipsă. în astfel ide caşuri fri­gul strînge părţile din afară ale anima­lului, în lo_cul prim porii pielei, astfel că asudatul devine împedecat. Chiar pentru aceea în grajduri friguroase animalele an părul .înţepoşat şi fără lustru. Dacă aerul împrejmuitor este prea cald, radiarea (eşireaj căldarei din trapul animalului ieste împedecată; prin aceasta căldura trupului se prea ridică, ceea-ce este spre stricarea sănătăţei. Pentru-ca această ridicare a căldurei în trupul animalului sfi nu se întâmple, vasele sângelui din piele sfi extind (se măresc) şi prin sudori aduc mai multă apă la suprafaţa pielei, unde aceea aboreşte, adecă animalele asudă. Prin aborire totdeauna sfi consumă san sfi perde multă căldură. Ridicându-se căl­dura aerului dimprejur pe3te 25°, lucrarea inimei se slăbeşte, se grămădeşte sângele în plumâni şi în creeri, care poate pri- cinul lovirea de gută, ş. a.

Căldura cea mai potrivită pentra grajdurile cailor este de 12.5— 17.5°, gradul mai de jos pentru caii de rînd, cel mai de sus pentru cei nobili; pentra vite 15— 20° şi anume cel dintâiu pentru vite de îngrăşat, cel de al doilea pentru cele cu lapte, pentru-că un grad mai înalt de căldură este favorabil (bun) pentru secre- tarea (formarea) laptelui. Oile cu lână fină au lipsă de căldură de 12.5°, cele cu lână mai de rînd de 10°, porcii de 12.5— 16°.

4. Umiditatea aerului.Un grad mai înalt de umiditate a

aerului este stricăcios pentru sănătatea" animalelor de casă şi ca deosebire vite­lor tinere; pentru-că capătă felurite boale de piele şi reumatism din pricina, că prin răsuflare şi aborirea pielei nu se poate

face deopotrivă umiditatea din lăuntru a trupuiui ca cea din afară.

Aerul dat afară din gură este încăr­cat de acid carbonic şi de abori; prin urmare aerisarea neîndestulitoare a grajdu­lui are ca nrmare un grad înalt de ume­zeală. Mult mai stricăcioasă este umezirea păreţilor şi a plafonului (podului) sau a amânduror. Porii (găurelele) păreţilor umezi stint plini de apă şi nu lasă de loc ca aerul să pStrundă; din podul umed sfi desprinde aer stricat, umed şi nu arare­ori amestecat eu mucezeli primejdioase.

Mare grije trebue sfi se aibă şi faţă de Împrejurarea, ca umezirea păreţilor sfi nu fie pricinuită de locul umed, pe care ar fi zidit grajdul, sau că măcar un părete ar fi lipit de rîpa unui deal, sau că ar fi făcut din petri cari trag apă din aer ş. a. în aceste caşuri se recomandă baterea păreţilor cu un strat de ciment sau ca S c â n d u r i. (Va urma.)

Regale pentra gunoirea ca var.Varul este temelia ori-cărei gunoiri.

Fără var nu este nici o vegetaţiune (creştere); unde este var, este vieaţă, creştere şi prosperare. , Peste tot, unde se folosesc pentru îngrăşarea pământului gunoiri măiestrite, trebue cercetat mai ântâiu în (ce măsură se află varul în acel pământ, pentru-că şi în cele mai rodi­toare soiuri de pământ, unde se folosesc gunoiri măiestrite, întrebuinţarea varului are cele mai bune urmări.

La gunoirea cu Tcaliu varul trebue sfi fie nedespărţit, pentru-că în pământ kaliu l' sbea var şi varul kaliu. Varul ajută în pământ ântâiu ca materie nutri­toare a plantelor şi a doua ca mijloc pentru ^îmbunătăţirea pământului. Varul încălzeşte şi face puhav pământul, în­mulţind puterea lui de a sbea umezeala şi gazările stricăcioase. Varul lucrează în mod binefăcător asupra gazărilor şi silicatelor (petricelelor de cremene). Varul este cel mai mare duşman al plantelor rele (acre) şi le isgoneşte.

Sânt însfi şi soiuri rele de var, cari nu e cu cale să se întrebuinţeze ca ma­terial de gunoire. Intre aceste se numără varul care dă o făină tare, cristalină şi care ars fiind, conţine în grad mare accid siliciu (de cremene).

Varul nestins se poate da pămân­tului ca făină saa pulvere. Aceasta se poate obţină în două feluri, şi adecă:1. Punând peste olaltă câte 4— 6 bolo­vani de var nestins şi acoperindu-’i cu pământ în grosime de 2 - - 4 cm. Dacă în 8— 10 zile yarul stă bine acoperit, fără să aibă răsuflătoare, se preface în ţărînă şi se poate Împrăştia numai decât peste loc, făcând o arătură puţin afundă2. Unde se află la îndemână apă, acolo se pun câteve bucăţi mai mari într’o corfă de nuiele, se cufundă cu grabă î a -

Nr. 47

t r ’un vas cu apă şi numai decât se scoate,pentru-că şi nnmai dinţr’atâtâ varul Îşiia apă de ajuns spre a se put6 mărunţi fără zăbavă, ca apoi; s6 fie împrăştiat peste loc. Atât modul ântâiu de mfirun- ţire a varului, cât şi al doilea, s6 se facă la faţa locului de gunoit.

.Pe pământul, lutos se pun la hectar 3— 4000 chlgr., pe cel uşor 2— 4000 chlgr., ear’; pe cel argilos 5— 8000 chlgr. La 15r—20 ani ajunge dacă dăm câte o gunoire cu var. Făcându-o mai des, în loc s6 ajute, ea strică; pentru-că stoarce

:"şi sărăceşţe pământul.

Gunoirea cu var nestins ajută mai cu seamă spicoaselor, legumelor, luţernei, esparsetei şi plantelor păstăioase; pentru

napi, sfecle, cartofi ş. a., adecă pentru plantele rădăcinoase, adausul de var are urmări mai puţin simţite.

în părţile ţgrei, unde se află var la îndemâna, la tot caşul e bine să se facă încercări. Lucru firesc, că încercările se vor face mâi ântâiu pe câte un petec mai mic de loc. Fără încercări vom rămână de pururea în starea de înapoiere, în care ne aflăm.

Cele mai bune maşini9ce trebue sătenilor.

Sab acest titlu revista Amicul Popo­rului din T. Jiu serie «rmătoartle:

Frate ţărane! — Ved că munceşti în greu, şi tot aşa au muncit şi părinţii tăi. Nu cunoşti în munca pământului decât tot felul de meşteşug ce avea cei bătrâni, coasa, sapa, secătura de plug cea veche, care te-a desbinat pe tine şi vitele de muncă. Nu socoteşti şi tu în cap, că cei bătrâni trăiau altfe3, erau pu­ţini, pământul era nou şi prin urmare bogat, dela ţărani eu se cerea atâtea şi atâtea da­torii cătră ţeară, dar’ nici ţeara nu era pro­copsită ca şi ei. Nici na se ştia în alte ţe 'i de ţeara noastră. Prin urmare n’avea nici o -vgză. Acum lucrurile s’au schimbat. S’a întemeiat ţeara, şi muncitorul s’a întemeiat şi trebue să se întemeieze; căci locuitorii mun­citori din alte ţări ca: eeîgia, Olanda şi EU veţia, de sute de ani s’au deşteptat la muncă şi la învăţătură. Acolo muncesc pământul cu plugurile cele mai bune trase numai de doi boi,, care când îi vezi din depărtare îţi Inchi- pueşti că &dnl coşeri ,pu glumă. Pământul lor produce de zece-ori mai mult ca al no3tru, dar’ şi muncă primeşte de trei-ori mai multă) dar’ mai uşoară. ,(fu toate acestea, muncitorii sfiat bogaţi, sănătoşi, prea voinici şi se hră­nesc bine de tot. Plătesc datorii mai multe decât al/n03tri, dar’ nu se plâng.

Ascultă să-’ţi spun de ce stau aceşti oaflieni m»i bine decât noi ? Mai ântâiu toţi ştiu carte bună nu fleac. Păstorii merg după

/vite, cetind cărţi şi reviste, unde află cum să-’ai facă brânz*, untu! şi felul cum trebue să îngrijească de vite. Acolo, când un om ştie carte este cel mai muncitor şi bogat, el este pildă vie pentru toţi eeialalţi.

< La noi, cei care învaţă ceva carte (spo­ială) urăsc munca; ear’ cei care muncesc fac tot ca în vremea veche. N’au nici un ispor ln muncă, curăţenie şi hrană. La noi prin «ate, bălegarul şi murdăriile din oboare se scot de silă cu gendarmii, ear’ în alte ţări îl în- '

grijesc şi II cară cu mare îngrijire. Ba, ca e mai mult. acolo bălegarul se vinde cu chilo- gramul ca fasolea la noi. Dar' şi pămâatul Ie dă 3 şi 4 chile la pogon, cu un preţ do 80 şi 100 lei chila. Acolo munca dă câştig nu glumă.

GrâuJ, săcara, orzul, hrişcă, meiul, ra- piţa sânt aşa de vânturate încât nu vezi decât bob şi bub. Ar fi cel mai mare pă^at pe muncitorul de acolo, când ar vedă o neghină sau un bob de tăciune !n grâu.

Acolo oamenii muncesc ca tragere de inimă, au maşini de vânturat, de treerat, de curăţit grâul (cilindru ori trior) de toc»t paie şi sfecle pentru vite. Toate aceste maşini ’şi-Ie procură ei prin tovărăşenie. Acolo nu mai sânt oameni cari să se uite după nor, soare şi vânt. Ei seamănă cu credinţa că va scoate şi In adever că şi scot cu vlrf şi îndesat. Nu ca la noi, când muncitorul bagă grâul în arie şi când vine ploaia, trebue să-’l acopere, şi fă stee două sau patru zile până trece. La vânturat asemenea Ii roşesc ochii In cap, uitându-so după vâatul mare. Aşa j>erd muncitorii vremea la noi.

| Frate ţărane 1 Să nu-’ţi pismueşti me­seria, căci nimic nu-’i mai frumo3, mai plăcut şi mai cu linişte sufletească şi mulţumitoare decât „munca pămâatului". Chiar D-zeu, [a dat o omului dela început, ca cel mai mare dar. Munca e cea mai liberală meserie din lume, care face pe om adevăratul stăpân al visteriilor de pe pământ, dar’ şi munca este un meşteşug ca cismăria, cojocăria, ciasorni- căria ş. a.

Mancitorul de pământ, ca ori-ca re altul, îi trebue următoarele instrumente: 1. Minte ageră luminată prin tnvăţîtură. 2. Maşini ca: un car şinuit, o săeure bună, o bardă, foarfeci de tăiat viia, o roabă pentru cărat bălegar, un pfuguşor aniversai, o grapă de fer pentru a mărunţi pământul, 2 boi graşi bine, una sau două vaci da lapte, o vântu- rătoare (cel puţin pentru 5 oameni), o maşină de treerat cu caii (la 10 oameni întovărăşiţi),5 rîmători, doi pentru toamnă şi iarna şi trei de vânzare, ş. a. pe care le ştiţi şi d-v.; a 3-a maşinărie penţru muncă e Bcapitalul“. — Fiecare ban mancitor să aibă tn chimirul seu 100—200 Iei cel puţin pentru muncă; căci fără bani nici In pământ na poţi să tatri. Fără aceste dichise nu poţi fi un bun muncitor.

Frate ţărane! — Trezeşte-te odată şi tu, în lupta pentru vieaţă, agereşte-’ţi mintea, ceteşte şi tu, ori ascultă dela alţii şi pe urmă fă şi tu. Fii cu chibzuială în glavă, din toată munca ce o înduri tn cursul unui an, regu-

Jează-’ţi aşa de bine treburile, ca să-’ţi rămână ceva la finele fiecărui an ca profit, pe care să-’l pai Ia păstrare pentru „zile negre". Ur­mând tot aşa cu timpul ai să devii şi capi­talist, nu ca azi, un adevărat rob al muncei.

Cu sfîrşitul toamnei se sflrşeşte şi munca câmpului. Să nu te dai lenei, tn timp de 6 luni re stai tolenit de surda. Nai... că cine şede piere. — îngrijeşte-’ţi vitele pentra ttrg, hrăneşte-Ie bine şi curăţă-le. Scoate-’ţi plu­gul şi fâ-’ţi arătura de toamnă, ca să fie bun pentru primăvară. Seamănă grâu. Pune pomi tif ograda ta, pune gunoiul strtns la car şi du-’l la câmp. — îograşe-’ţi uu porc doi pen­tru Crăciun, ca să te hrăneşti bine, fiindcă corpul fără hrană bună, e un corp pe jumă­tate mort. Fă-’ţi din timpul care vine, un timp de câştig pentru tine. Să nai alt gând decât să te întăreşti tu maşinile do muncă.

Să ne vedem tn dragoste la muncă cucâBtitr. C alotencu.

F O A I A P O P O R U L U I

Despre cultura smeurei.Smeura este o plantă ce face part®

din familia Rosaceelor. Ea creşte mai bine la umbră Intr’un pământ desfundat şi îngrăşat cu gunoiu.

înmulţirea se face prin bataji pro­veniţi diu lăstare de un an, care se taie toamna şi să păstrează In pivaiţă îa nfsip şi apoi primăvara se răsădesc în tr’un pământ bine preparat la o distanţă de1.30 metr. Se mai poate înmulţi şi prin despărţirea tulpinelor.

Smeura propuce în fiecare an lăstari ce rodesc în anul viitor, apoi se usucă. De aceea trebuiesc curăţite astfel de lăs­tari, mai ales atunci când sânt prea deşi. De regulă se lasă 3— 4 lăstari, cari ln primăvară se scurtează puţin.

Smeura se poate cultiva şi pe araci, unde fructele se fac mai frumoase. Cul­tura acestei tufe (plante) aduce un venit Însemnat mai cu seamă cu roadele roşii, cari sânt tare căutate de cofetari, pentra facerea dulceţei sau a unor siropuri râ- coritoare; ear’ fructele albe şi galbine care se coc mai iute se pot mânca proaspete.

1\ Fopc«cur

___________ Pag. 559

Din vieaţa animalelor.— M usica şi animalele. —

Despre cămilă se ştie, că iubeşte foarte mult musica. Arabii cântă din fluiere şi din cimpoaie, cât ţine drumul cel nespus de grea prin pustia arsă dd soare, ear* cămilele merg mai cu inimă ascultând cântecul. Şi acesta e on Iacru curios, că multe animale iubesc musica. Şi s’a băgat pe seamă că dintre ani­malele cele mari, acele cari iubesc mai mult musica, eftnt cele mai blânde şi cari sa Iasă conduse şi de un copil mic. Ete «lat: cămila, elefantul şi calul. Elefantul se întoarce tot­deauna spre partea nnde aude sonete musi- cale, se apropie şi ascultă. Prin grădinile zoologice poate face probă cine vrea. Elefantul vine Ia gardul care II desparte de public şi e vădit mulţumit când li cânţi, dar’ săjtnfioară când ti dai tonuri nearmonioise. la Lindra, In grădina animalelor, s’a petrecut odată o scenă nostimă. Un copil cânta dintr’un fliuer la grilaj. C)nta frumos şi elefantul asculta. Un domn din public scoase atunci o sirenă şi fliueră urtt odată. Elefantul dete din cap, supărat, dar’ ascultă mai departe cântecul co­pilului. Domnul fluieră din nou; elefantul se scutura deodată mişcând din picioare. Domnul cu sirenă earăşi tot u?pi des. Elefantul furios, că II supără tntr’una, tşi întinse deodată trompa, apucă fără veste pe domnul cu sirena de nn braţ şl tl asvîrll dincolo de gard, la spatele seu, apoi liniştit tncepîi s'ascdte din nou cân­tecul copilului,

Calului ti place cântecul din gură. E o experienţă veche, că noaptea calul duce po călăreţ mai tn linişte, când călăreţul cântă; calul nu-’şi face spaime, nu se nelinişteşte şi ascultă de frâa mai bino. S’a observat, c i mai totdeauna caii nărăvaşi şi răi cari n’ascultl nici do frâu nici de biciu, s’astlmpără deodată când călăreţul tncepe Bă cânte din gară, ca voce tare şi frumos. Irlandezii au cai foarto blânzi do munte, şi se credo, că asta e nrmaroa cântecelor, căci Irlandezii ori-când ti tntâlneţti în cale ti auzi cântând.

Galul, de altfel iubeşte sunetele sonore şi energice, cântecele vitejeşti, marşurile, vocea trlmbiţei şi bătaia tobelor. Na e nevoe să fie calul de rassă nobilă, ca să se .schimbe deodată cu firea când aude cântece energice. O mârţoagă de cal — dacă nu e de tot obosit— când va auzi dintr’odată un cântec frumos de trompete, va ridica urechile şi par'că în­tinereşte. Dar’ caii dresaţi milităreşte! ; Gând aud tompeta, ciulesc urechile, frământă pă­mântul, s’aprind şi sânt în stare se s'arunce prin gloanţe şi prin fam.

Na e adevărat, că de aceea iubesc caii militarilor trompeta şi cnitoic s;gnafeîe, fiindcă soldaţii îi dresează aşa. Nu, dimpotrivă. îi dre­sează aşa, fiindcă pot să-’i dreBeze, fiindcă ei din capul locului iubesc trompetetele şi ăa inteligenţa de a deosebi signalele. Toate ani­malele fag când văd primejdia, se aruncă în primejdie dacă sânt înfuriate. Calul, e poate singurul animal, care ştie, cunoaşte primejdia, na e în furie, şi totuşi întră în primejdie; când începe lupta, caii tremură auzind împuş­căturile, ştiu că acolo e ră i de ei. Dar’ atauci Începe trompeta se sune, acum caii s’aprind, sar, abia aşteaptă se plece, rup frânele; şi eând e voe, s’asvîti în luptă vitejeşte, duşi de puterea trompetei. . Furioşi ei na sâat, friccşi sânt ca ori-ce animal, frica de stăpâni na ’i-ar împedecă de loc să na fugă îndărăt — şi nu fug, ci merg înainte. Emai puternică musică decât frica şi fuga, Ia cal mai ales. Vezi, că înşişi oamenii, ostaşii, sânt ajunşi de oboseală, de frică; încep ma­gicele regimenteJor să cânte, Bunetul acela li îmbată, îi orbeşte, îi duce înainte, şi oBtaşii întră în foc fărăvoaa lor.

Unele animale sânt foarte iubitoare de muBică precum am spus, altele însă n’au nici un simţ pentra ea, aşatân t boii, oile, pisicile, porcii, iepurii. Altele însfi o urăsc şi le face rfia când o aud, şi e lucru trist, că unul dintre cei . mai caraghioşi duşmani ai musicei e animalul cel mai inteligent al nostru: cânele. Când aude cântec de vioară, cânele devine furios şi s’aruncă la cel-ce cântă. Sunetele mai ascuţite îl înfarie pe câne, cele mai joase îl posomoresc şi îi fac inimă ren, pe care ’ai-o manifestează în urlete şi chelâlăitari. Cânele bu sîfere nici un fjl de suaeto armonioase.

(Va urma).

Pag. 560

, Sfaturi economice,Păstrarea on6lor în China.Chintzii păstrează ouăle galiţelor,, îa-

deostbi ale raţelor, cari: le plac mai mult, în modul următor: tot pentru 10 ouă se ia o Va litră de apă,!' cenuşă de cipres (chiparos) ori şi potaşe, cam 100 grami pulvere de cretă JU ^ .0 până în 65 grami sare. Aceste toate se amestecă. împreună, mai turnându-se peste ele şi o tee tare, în care chip se capătă un cir, cu care se acoper ouăle, ce trebue aşezate < în­tr ’un vas de pământ şi închise bine pen­tru a nu veni în atingeri cu aerul. Ast­fel se pot ţină ouăle şi doi ani.

Pentru a apSra obiectele de fer în contra ruginei. 7

Se recomandă o amestecătură de un­soare dintr’un chilo slănină; în care se

.pun 30 gr. camfor şi ceva grafit. Cu acea­sta se ung obiectele şi după o zi şi o

noapte se freacă bine cu un petec de po­stav, rămânând lucii şi pentru- timp în­delungat scutite de rugină.

F O A I A P O P O R U L U I

, Ş t i r i eeonomiee,»Consum , societate com ercială pe

acţii în Blaj« — scrie »Unirea« —e titlul oficios, în care s ’a străformat vechea reuniune de consum din Blaj. Duminecă, în 6 1. c. a fost adunarea constituantă, la care au fost de faţă 41 acţionari, cari representau 615 acţii şi 324 voturi. în adunarea aceasta s ’a publicat luarea spre ştire a nouelor statue din par­tea tribunalului şi s’a ales direcţiunea în persoanele membrilor Dr. Augustin Bunea, A. O. Domşa, Iuniu Br. Hodoş, Dr. Vas. Hossu, Sim. Muntean, Gavriil Pop, Nicolae Pop, Ioan F. Negruţ şi Dr. V. Szmigelski şi în comitetul de supra­veghere Aron Deae, Dr. Isid. : Marcu, Iac. Mureşan, Gavriil Precup, şi Sofr. Stan. Membi’ii din direcţiune întrunin- du-se ’şi-au ales p r e ş e d i n t e pe Gavriil Pop, director executiv pe I. Br.; Hodoş şi notar pe A; O. Domşa. Dorim prosperare societăţei, a cărui capital so­cial s ’a stabilit în 40 mii fl. .. -■ - ;

C ălindarul lu i Falb. Renumitul proroc de vremuri ţine pas cu lumea. Deodată cu apariţia călindarelor pentru anul 1899 ’şi-a scos şi el călindarul seu.

în anul 1899 vor fi 23 de zile cri­tice şi încă: foarte critice vor fi 8 zile critice 10 şi mai puţin critice 5.

, Zile foarte critice vor fi: 12 Ianua­rie, 10 Februarie, 11 Martie, 10 Aprilie, 22 Iulie, 21 ' August, 19 Septemvrie şi .18 Octomvrie. , . . , . ,-

Zile critice: 25 Februarie, 27 Martie, 25 Aprilie, 9 şi 25 Maiu, 23 Iunie, 5 Sep­temvrie, 3 şi 17 Noemvrie şi 3 De­cemvrie. :- Zile mai puţin critice: 26 Ianuarie,

8 Iunie, 7 Iulie, 6 August şi 17 De­cemvrie. ■

Timpul va fi:în Ianuarie în primele 10 zile va

fi multă neauă şi frig mare, dela 10—20 frigul va creşte, dela 20—31 neauă pu­ţină şi vreme moale.

, , în Februarie va fi vremea — ca de obiceiu. •

a La finea lui M artie vor fi viscole mari şi diluvii groaznice.

. în . A prilie neauă multă, viscole şi ploi multe. : : : ; :

* In Maiu multă . neauă (se vor bu­cura fetele urîte). ■: ■

în Iunie ploi şi viscole mari even­tual şi neauă. - ' ■■■■_ ' ■ ■ •'7 Puţină mângâiere îri prima jumă­

tate a anului! Nu mai continuăm, căci Vbni deveni prea mari pesimişti dintr’o­dată. Prorociile‘pentru ceealâită jumă­tate de an le retacem până la vremuri inai buno. J ; 5

P reţu l bucatelor în Arad ‘ a fost săptămâna trecută armatorul: 1

Grâu, în ziua jtîrgului din săptămâna trecută s’au dat 12-—1400 măji metrice ca9 fl. 30 cr.—9 fl. 60 cr. '

Cucuruz nou, 15—1600 măji metrice3 fl. 30 cr.—3 fl. 40 cr.

Nr. 47

Cucuruz vechiu,, 150—200 măji metrice-5 fl—5 fl. 10 cr. :

Orz (notare) 7 fl. 60 cr.—7 fl. 80 cr. Ovis (not.) 5 fl. 20 cr.—5 fl. 30 cr. Stcară 5 fl. 50—: 5 fl. 60 cr.Spirtuoase: silvdriu 56 fl., rachiu 24-fii.

< Rachiu de pere 55 fl; hectolitru.

Starea a g r ic o lă în M om ânia. Despre starea agricolă în România „Amicul agricultorului" scrie următoarele:

Ne apropiam de vremea liniştei; adecă o numim aşa într’un înţeles greşit, căci deşi lucrările dela câmp se curmă, totuşi agricul­torul are destul de lucra. Sâat vitele cari trebuesc îngrijite bine, uneltele, maşinile cari trebuesc păstrate in bună regală, adecă repa­rate şi anse, apoi vin socotelile şi facerea proiectelor pentra campania agricolă viitoare. Deocamdată putem spune că, de bine — de rări, am sfîrşit cu semănăturile de toamnă: cele puse mai de timpuria au cam suferit de secetă, dar’ cele târzii apucând ploaie, s’aa desvoltat în stare destul de mulţumitoare. Cât despre producţiunea cucuruzului, al cărui cules s’a sfîrşit, putem spune că este mulţumitoare.

Trebuinţa de ploaie sa simte mult, mai cu seamă îu judeţele da câmp.

Canal în tre B u dapesta ş t Se- ghedin. între Budapesta şi Seghedin sa pro­pune a se face un nure canal, probabil de Eog’ezi. Aceasta în profitul navigaţi unei şr irrigaţiunei luncei ungare.

E x p o siţiu n ea de vite d in Ia ş i. Acum de curând a fost în Iaşi o exposiţie de vite. Exposiţia a avut loc Ia abatorul de acolo şi în acelaşi timp s'a ţi «ut şi un tîrg de vite. Au fost expuse vite mari de Mpldova, cai, porci şi oi.

Din acest prilej se scrie, că de când s’a fondat tîrgul de vite din Iaşi exportul vitelor în Rusia a luat avânt mare. Se zice că până astăzi s’a exportat 25.000 capete.

Printre animalele cari au atras mult mirarea visitatorilor au fost doaă iepe (Adina şi Bucuria) dela moşia statuiui ,L*z î“ de lângă Vaslui. , Dn mare proprietar, doritor de a le cumpăra, a dat pe dînsele 6000 de Jei. :; u Un pore îngrăşat, din prăsilă dluiJuster,

înivîrstă de 2 ani, avea o greutate de 342 chilograme, care se poate considera într’adever de foarte mare. ţ i ;

Li, această fcx^osiţiune dl V. Parchiris, din Iaşi, a expus zece feluri de porumbei,, cari au plăcut foarte mult visitatorilor '

Insecte păgubitoare. în Ungaria pe şesul cel mare roditor (Alfold) de. vre o trei ani a făcut mari pagube în eemănăturise spi- coase musca de Hessa, ear’ acum e ameninţat şi cucuruzul de aşa numitele molii de cucu­ruz. Economii au stirpit în mare parte masca de Hessa şi ; acum să încearcă a nimici şi moliile păgubitoare.

Cai de rem ontă p en tr u R o m â n ia . Din Timişoara se Bcrie, că acolo a Bosit un major din armata României, precam şi mai malţi specialişti, pentru-ca se cumpere pe seama cavaleriei române 2000 de cai. Pân» acuma au cumpărat câteva sute.

Nr. 47f o a i a p o p o r u l u i Puţ 5G1

CRONICĂ.V iriliş ti ro m â n i în O răştie. în

lista membrilor virilişti ai representan- ţei orăşeneşti pen tru anul 1899 sunt u r­m ătorii R om âni: »Ardeleana* (cu darea an u ală ' de 3756 fl. 15 Cr.), Nic. Vlad (479 fl. 80 cr.), Dr. Ioan Mihu (473 fl 28 cr.), »Miner va«, inst. tip. (300 fl. 20 cr.) şi Simeon Corvin sen. (235 fl. 37 Cr).

*

Cuin. sg îm bog ă ţeş te a r is to c ra ţia m a g h ia ra ? De când s ’a început obstruc­ţia în parlam ent Maghiarii îşi cam de- stăinuesc unele păcate. Astfel când a vorb it zilele trecute contele Tisza Istvân a în trebuin ţat şi frasa >pescuirea în tulbure*, la ce unul din deputaţi, ’i-a' s tr ig a t: mocirla dela Ecsed! E ată iioim a acestei »mocirle«: Contele Tisza are averi extinse în com. Sătmarului, în apropierea mocirlei Ecsed. De câţiva an i contele cum peră mereu păm ent mo­cirlos dela locuitorii din jurul mocirlei Ecsed, cu preţul bagatel de 5—10 fl. p e r juger catr. Când a avut cumpărate mai multe mii de jugăre a pornit miş­carea, ca mocirla Ecsed se fie canalisată. P rin influenţa şi puterea Tiszaiştilor în curend mocirla a şi fost canalisată şi în chipul acesta jugerele cu 5—10 fl. ale contelui au ajuns la valoare de 300—400 fl. pe r juger.

Acest enorm câştig îns8 ’l-a realisat Tisza pe contul proprietarilor »intere­saţi*, cari trebue s8 solvească în un lung şir de ani arunc ca spese de ca- nalisare în sumă de câteva-ori m ai mare, ca întreaga lor dare directă. Ba

-ce e mai mult, acest arunc îl solvesc ş i acei proprietari cari n’au parte în mo­cirla dela Ecsed, ba şi aceia, cari au averile lor în depărtări de câteva mile d e mocirla lui Tisza. Locuitorii comi­tatului d a r’ plătesc spesele de canalisare

;şi Tisza ’şi-a m ărit averea cu zeci de mii florini.

Pe lângă aceea prin canalisare a m ai expus pericolului de exundare mai multe mii de jugfire de ale locuitorilor, b a chiar şi oraşul Sătm ar e am eninţat <le acest pericol. Ori-ce protestări ar fi xădarnice căci Tiszaiştii sunt la putere.

D ar’ câte îm bogăţiri de aceste se fac pe socoteala ţăranilor. Cine le mai poate barem înregistra?!.....

lui* acestuia modern al Ungariei, a fost de oO.OOO fl. Tribunalul din Szabadka portractează acum procesul în causa ace­stei »bănci< sub conduceroa preşedinte­lui Mihail Ci’ăinicoanu.

♦ ■

C om une surpate . Ni-se scrie din Lunca: în luna August a. tr. s’a anun­ţat în »Tribunat, că comunolo Lunca şi Lodroman din comit. Târnavei-mici, în urma ploilor dese şi mari s’au surpat cu desăvîrşire, încât şi comunicaţiunoa s’a sistat. Tot atunci s’a fost anunţat, că s’a făcut arătare la comitat şi do acolo s’a exmis o comisiune corcetătoare, caro în vara anului trecut a eşit la faţa lo­cului şi la propuneroa protoprotorului dlui Gyârfâs Kăroly s’a rolatat la comi­tat, că pentru regularoa păraolor din numitele comune s8 se ceară un ajutor dela s ta t Asemenea au cerut şi ropro- sentanţole comunelor un ajutor p rin tr’o rugare îndreptată cătră comitolo-suprom. Corniţele Sândor Jânos a primit ruga­rea cu bunăvoinţă şi spriginindu-o cu căldură a înaintat-o înaltului guvern pentru aplacidarea unui ajutor do bani nefericitelor comune, pentru caro ’i-so exprimă sinceră mulţumită şi pe acoaj stă cale din partea numitelor comune, înaltul guvern cu ordinaţiunoa do sub nr. 16.264—97 a notificat comunelor, că a votat câte un ajutor de 3000 fl. pen­tru fiecare comună.

în toamna anului curent era s8 se înceapă lucrarea, însă corniţele a voit mai nainte s8 ese la faţa locului în per­soană. S’a şi presentat în Lunca, în 101. c. şi văzând înfricoşata surpătură a dat sfat fruntaşilor comunei, ca să se mute de acolo şi dînsul va exopera dela guvern, ca cu ajutorul de 3000 fl. să se oumpere teritorul pentru noua comună şi totodată va dispune, ca comunele în­vecinate să dee ajutor la mutare.

Despre ce va urma în viitor vă voiu raporta.

*D ar p e n tru şcoală. Fostul Metro-

polit-Primat al României Ohenadie a donat pentru şcoala Reuniunei femeilor române din Sibiiu suma de 4 0 0 fl. Cum vedem din ziarele bucureştene, Reu­niunea femeilor a adresat generosului donator o scrisoare de mulţumită.

D irec to r de b a n c ă — a rs pe rug .X a 1888 s ’a întem eiat în Zenta o bancă gungurească) cu capital de 40.000 fl. şi Ia 1893 a şi bancrotat. Directorul băn­cei, patriotul Kozek Agoston a dus-o la -aceasta. Cavalerul dela Zenta cheltuia p e an câte 10.000 f l cu femei frumoase jji cu fel şi fel de plăceri. Banii ’şi-’i -câştiga prin defraudare. Cassarul Bu- râ n y i Jeno îi dădea cât cerea. Aşa în 1893 banca a ajuns la bancrot. »Di- rectorul« Kozek văzând că nu-’i scăpare, îna in te de o rd inarea judecătorească a ban­crutei a adunat în odaia direcţiei toate ■cărţile şi hârtiile băncei, le-a udat cu pe­tro leu apoi le-a d a t foc şi a sărit în mij­loc deasupra lor, unde a m urit în scurtă v rem e în tre chinuri cumplite.

Cărţile n ’au p u tu t arde de tot, căci p rin tre foi foeul s trăbate greu şi aşa s ’a p u tu t dovedi, că defraudarea »martiru­

D in B is tr i ţa ni-se scrie, că mini­strul de interne a aprobat cercetarea disciplinară ce a fost făcută în contra fiscalului orăşenesc Dr. Carol Lang pen­tru »crima«, că astă-vară cu ocasia unei festivităţi a arborat pe casă un steag naţional săsesc albastru-roşu.

Totodată ministrul a şi suspendat pe fiscalul Lang pentru motivul, că în apelaţia sa ce a înaintat contra cerce- tărei disciplinare ce ’i-s’a ridicat — ar fi întrebuinţat expresiuni vătSmătoaro pentru autorităţile superioare.

Adecă un fiscal oste suspendat din oficiu pentru faptul, că a pretins ener­gic dreptul co era convins, că-’l are. Şi această suspendare s ’a făcut în primul rînd numai po basa raportului >intim< ce ’l-a trimis fişpanul Bothlen Păi, caro se vede că e domn urmaş al lui Bânffy- paşa. Se poate că şi Bothlen b8 ajungă cu vreme prim-ministru.

P roo t ro m â n deţinu t. Din Arat! avem ştiroa că preotul roman din Ociu. dl Giurgiu a fost deţinut do gendarmi în urma donunţăroi prim-prctorului Lcn- gycl Sândor din Hălniagiu. Deţi­nerea dlui Giurgiu o în legătură cu alogerilo municipale. Amănuntele până acum no lipsesc, dar’ siintorn siguri, că ţinuta românească a dlui Giurgiu a fost motorul deţincroi salo.

•

N o ta ri rom ân i. în l i şi 12 Noorn- vrio v. s ’a ţinut censură do notari în Făgăraş, la caro dintre Români s’au pro- sontat dl Alexandru Morariu, Aurel Făgurăşan şi Filip Suciu. Unul a reuşit cu unanimitate, ear’ ceialalţi doi cu majoritate do voturi.

•

Isp răv ilo lu i Pulszky. Colobrul cumpărător milionar do tablouri Pulszky Kăroly, precum so ştie a fost declarat do nebun, după-co a păgubit statid cu câtova zeci do mii fl. Pulszky cu acea­sta ’şi-a încheiat cariora, da r’ statul ma­ghiar nu a rogulat încă afacerile încâl­cite do Pulszky. Antiqttarul Olschi din Milano a împroccsuat statul m aghiar pentru protonsiuno do 100.000 liro (80.000 fl.). Guvernul maghiar cu toato-că a fost condamnat s8 plătească, n ’a p lă­tit nici până azi. Olschi a tot a ş tep ta t Acum ’i-s’a dat bună ocasie.

Ministrul maghiar do agricultură a trimis cantităţi mari de mătasă, ca s8 fie expuse la exposiţia din Milano. Olschi a cuprins acum toate metăsurile aceste şi voeşte se le liciteze, ca se-’şi scoată pretensiunea de 80 .000 fl.

Ministrul de externe Goluchowski umblă acum în ruptul capului să îinpe- dece această licitaţie atât de ruşinoasă pentru Ungaria.

D ar’ Pulszky mai are încă astfel de »afaceri c şi cu alte firme italiene. în curend se va întâmpla, ca şi aceia sS liciteze în public statul maghiar.

Mai nostim însă decât toate aceste este faptul, că Pulszky, absolvat fiind n ’a fost lipsit de oficiu şi acum îşi p re­tinde binem eritata leafă restantă de15.000 fl. Dacă statul nu-’i va p lă ti Pulszky spune că-’l va împrocesua.

Judece acum lumea: cine e nebu­nul?

*11 m ilio an e de J id a n i S’au sp o rit

ca năsipul măroi. în lumea întreagă se află azi 11 milioane do Jidani. Aceasta o constată tocmai un Englez, caro an de an tipăreşte un »Jewisch yoar book«. După cartea aceasta dintre colo 11 mi­lioane de Jidani, 8 milioane trăesc în Europa, şi adecă; 4,500.000 în Rusia,1.860.000 în Austro-Ungaria, 367.000 în Germania, 300.000 în România, 120.000 în Turcia, 101.000 în Anglia. Rouniu- nilo do binefacere înfiinţato do Jidani sânt foarto număroaso. Singur în Londra ee colectoază nn do an 500.000 fl. pontra scopuri do binofacoro ovreeşti, oar’ şcoa- lolo înfiinţato sflnt corcotato do 11.000 olovi jidani po fiocaro an.

•M ag h iarisă ri do num e. T urbata

goană co au pornit şoviniştii noştri ca să înmulţoască numărul Maghiarilor — barem după numo — nu mai vroa s5 înceto.Cu doosobiro »opora< şoviniştilor

Pag. 562 F OA IA P O P O R U L U I Nr. 47

dela căile ferate ungare nu se mai is­prăveşte. în reg is trăm numele celor mai proaspete jertfe de tristă pom en ire : lu­crătoru l dela căile ferate ungare Vasile Chirilă Ciocan dela g a ra Teiuş ’şi-a ma- ghiarisat numele în C săkăny; Simion Chiorean, lucrător la g ara Ghiriş, în T akăcs; Ioan Popovici dela gara Cu- bin în Pap. — R uşine sS le fie!

*E n u n d a ţie de v in u r i falsificate. Po-

iţia din Cluj ab ia mai răsbeşte se exe­cute formele oficioase ce se cer la con­fiscări de vinuri falsificate. Până acum a confiscat în mai multe cârcîme vagoane în treg i şi a încuiat p ivniţe pline cu vi­n u ri falsificate — din Alba-Regală. în B udapesta deasem enea s ’a confiscat în zilele trecute o mulţime de vin falsifi­cat to t din A lba-Regală. Cea mai în­sem nată firmă, care liferează astfel de v inuri falsificate este mjirea casă Kann A rm in ş i f ii din Alba-Regală.

Resultatele cercetărilor din partea poliţiei arată, că aproape toate oraşele d in Ardeal şi o m are p arte a celor din U ngaria sunt inundate de vinuri falsi­ficate.

De altfel chestia, vinurilor falsifi­cate a fost adusă şi în parlam ent prino interpelaţie, la bare a răspuns mini­s tru l de agricultură prom iţend, că va lua cele mai severe m asuri în priv in ţa aceasta. — P ână atunci răm âne îns§ faptul, că U ngurii au a juns se le fie fal­sificat şi ultimul titlu de m ândrie naţio­nală ce ’şi-’l făceau cu «renumitele vi­n u ri maghiare«.

*în t r e c e r ş i p ă m e n t. Un îng ri­

ji to r de case din Viena, Rudolf P anzer a căzut din o fereastră a etajului al treilea şi s ’a acăţat în tr ’un cuiu ţîn tu it la înălţimea etajului al doilea. N eferi­citul a început se strige după aju tor. Locuitorii casei s’au adu n a t în curte şi pe la ferestri, d a r’ a ju to r nici unul nu ’i-a putut da, neavend la îndem ână scară mai lungă. Im ediat înse au avişat pompierii, cari ’l-au scăpat pe bietul în ­grijitor, care a stat acă ţa t 25 minute, îng rozit de frica morţei. ,

_ C alnl »Petofi«. Un aristocrat m a­g h ia r a pus numele de » Peto fi« unui cal al seu. La alergările din zilele acestea P eto fi cel cu p a tru picioare a avut un suc­ces mare. Cineva — de sigur un patrio t de 5 piţule — să indignează grozav, în t r ’o foiţă a lui »Pesti Hirlap«, de cu­tezanţa aristocratului m aghiar, că a pus numele lui Petofi unui cal. — Vorba ceea ungu rească : I6vă tettek.

. . . - *Chestiunea lim b e i diplom atice.

Dm Roma se vesteşte, că e probabil ca în preajma-celor două congrese inter­naţionale ce se vor ţine în Roma (contra anarehismului) şi în Petersburg (congresul de pace) se se reguieze ofi­cios chestia limbei diplomatice. De un lung şir de secoli limba franceză a fost singura limbă diplomatică. în secolul acesta ’i-a succes şi Angliei ca în afa­cerile diplomatice sS se poată folosi şi limba engleză. Bismarck fără multe parade folosia îri diplomăţenie şi limba germană. Anglia propune acum ca se se recunoască şi se se enunţe ca pe viitor s8 fie recunoscute ca limbi diplo­

matice : limba franceză, engleză şi ger­m ană. G uvernul italian, căruia ’i-s’a comunicat p ropunerea aceasta, pretinde ca şi limba italiană s§ fie recunoscută ca limbă diplomatică.

Azi-mâne vor cere şi Ungurii ca şi arm onioasa lor limbă sSfie recunoscută ca limbă diplomatică !

*Cununie. Duminecă a fost serbarea

cununiei îa (ifâ&ta biserică gr.-or. română dm Ciecova, a vrednicului tinăr dl Simeon Curuţa, comerciant îa Şipet, ca d-şoara Maria Momir, una d ntre cele mai excelente coriste din veBtitul cor bisericesc din Ciacova.

, *Constituirea societ âţei aIoan JPo-

pasu* a tinerimei dela institutul teologic- pedsgogic din Caransebeş, s’a făcut în 6 Ostom- vrie c. st. v. astfeî: preşedinte: dl profesor Iosif Bălan; vicepreşedinte: Aurel Magheţiu, teolog c. III.; Becretir: Vasile Blaşiu, teolog c. III.; notar I.: Felician Nemoian, teolog c.I I I . , notar: II. Alexandru Onaie, ped. c. IV. ; bibliotecar: Damaschin Marian, teolog c. I I . ; vicebibliotecar: Ioan Borlovau, pedagog c. III .; cassar: Victor Trailovicia, teolog cl. I I . ; con­trolor: Dimitrie Neagoe, pedagog c. IV. Îd comitet: Preşedinte: Aurel Magheţiu, teolog c. III. Membri: Vasile Blaşiu şi Aurel Io?of, teologi c. II; Marian Groza şi Vasile Uzonescu, teologi c. I.; Alimpie Ridulea, pedagog c. IV.; Iosif Jian, pedagog c. III .; George Uzoneseu, pedagog e. II. şi Ioan Eva, ped. c. I.

*

P r in ţu l f l p r in cesa de Orleans— îm brăca ţi rom âneşte. De vre-o câ­teva zile se află în Chişiceu prinţul Filip de Orleans dimpreună cu soţia sa, fiica Archidu- celai Iosif.

Li VâiiăioHfe (îs s’aa făeut în jurai Chiş- j ineuiui, prinţul de Orleans, văzând portul fru' mos al ţăranilor româai, atât de tare ’i-a plă­cut, fneât s’a dus însuşi la cojocarul Ioan Cosma dia Chişineu şi ’şi-a cumpărat un cojoc fru­mos, precum şi o căciulă, ca cea mai mare măiestrie cusute. Soţiei deasemenea ’i-a co­mandat, numai cât acelea menite pentru prin- ceea de Orleaus au fost şi mai artistic lucrate.L i vânătoarea făcută ieri ambii s’au preaentat în frumosul port naţional românesc, ceea-ce a tăcut pe cei-ce i-au vezat, se raite de bucurie.

Joia trecută das de dimineaţă prinţul de Orieans dimpreună cu socrul seu, Ar< hi- dueeîe Iosif, şi cu fiică-sa, s’au pregătit de vânătoare. Când s’au suit îu trăsuri, prinţu! de Orleans ’şi-a cerut cojocekS şi ’l-a îmbum­bat bine, apoi, h dat se mi vizitiului ca să pornească. îi ' tot parcursul strade’or — apuse „Trib. Pop.“ — cei-je ’l-au văzut îşi desco­pereau capetele şi îi trimeteau în taină o mulţumită sinceră pentru cinstea ce a dat-o frumosului şi d* cătră Maghiari atât de ur­gisit aFal port naţional românesc.

Arestarea p reo tu lu i G iurgiu . 0 scrisoare din Arad ne vesteşte, că. preotul român din O jiu, dl Ioan Giurgiu, — a fost deţinut pentru ţinuta sa bărbătească Ia ale­gerile municipale.

Tribunalul din Arad a aprobat deţinerea bravului preot, deşi e atât de evident, că în­treg lucrul e o josnică persecuţie înscenată din motive politice.

Din faptul acesta se vede că stăm în preajma unor noue persecuţii, care cu cât vor fi mai turbate, cu atât credem că ne vor găsi mai energici.

*

D in B la j primim cu datul 21 Noem­vrie următoarele: Ieri au fost chirotoniţi trei a oi preoţi: loachim lotoiam , dispus admini­strator paroch:al în Miceşti (1. Alba-Iulia), Ioan Handrea, dispus cooperator lângă paro- chul din Lăscad şi N. Gruia, dispus admi­nistrator în istorica comună Mirăalăa___Ex<;.Sa Meiropolitul a pontificat cu mare asistenţă, între cari şi Boii canonici. Corul 'l-au ţinut clericii sub conducerea dîor Ionaş şi Papiu.— Stars a fost o producţiune teatrală urmată de petrecere cu joc, In sala hoteîulai „Univers". S’au jucat piesele „Idil Ia ţeară*, comedie localisată de Maria Baiulescu şi „MilJo dire v torul“, comedie de Alexandri. Diletanţii au fost meseriaşii noştri, cari dau din ce în ce tot mai frumoase dovezi. Eţtă aci numele Jor:

Aug. Colior, Sie/. Dragoş, Aurel Maniu, Aug. Gruiţa, Zaharie Grigoriu, Iosif Gruiţa. Dintre dame: doamnele Elena Trifan, Emilia Dragoş şi domnişoara Aurelia Gruiţa.

Produeţiunea a fost bine cercetată; pu­blicul a primit cu multă complacere prestaţiu- nile diletanţilor. Venitul curat, care a trebuit se fie considerabil, revine Reuniunei pompie­rilor voluntari din Blaj.' — Petrecerea ce a urmat â fost deasemenea viaîă şi a durat; până târzii.

l ) e ven&are. Na-aa întrebat unii, că unde se afli de vâ zare Foaia Poporului din anii treceţi? Un vechia aboaent al nostru,, vrednieal econom Petru Ghejiu ne vesteşte, că are de vândut „Foaia Poporului" din ur­mătorii ani: 1893 din jumătatea a doua a anulai, 17 nri; 1894, 47 nri; 1895, 51 nri;.1896, 51 nri şi 1897, 52 nri. Fiecare an costă 1 fl. 50 cr., ear* pentru nrii cari lipsesc lasă seăzămâat. Doritorii să se adreseze Ia mai sus numitul, în Tgmova (posta Resicza, comitatul Caraş-Severin).

B 'ÎS .0 nenoroeire.

L a un negustor de cai:— Un ţăran. — M a i înşelat cu

neruşinare, dle.Negustorul. —- Eu?; Ferească Dum­

nezeu! ■— ’Mi-ai spus că n’are calul n ic i

o scădere (hibă),— N ici n’are.— Cum n a r e ? — E orb de un

ochiu. ;—• Apoi asta nu e scădere, e, ne­

norocire. -■' Din „ Călindarul Poporului“ pe 1899.

POSTA REDACŢIEI.192 L. Acţia cumpărată trebue să ’ţi-o predee

vânzătorul; subscrisă de-el, pentru-că numai aşa poate banca sfi o transcrie apoi pe numele d-tale. Trecerea, acţiei dela el la d-ta trebue să o înştiinţaţi la bancă. Dacă vânzătorul nu vrea să o subscrie pîreşte-’l pen­tru banii ce ’i-ai dat. '

Abonent în SSlişte. Darea de miliţie se plă­teşte în decurs de 12 ani. Anul acesta e cel din urmă la d-ta.

Abonent nr. 8156. Aşa numita „tusă măgă* rească“ nnmai de sine se vindecă, când se coace. L a: băieţi mici e primejdioasă. Ce ai trimis se vor publica.

Abonent în Abrud. Scrie lui Dr. Hanenheim la spitalul Franz-Ioseph în Sibiiu.

Pentru redacţia fi editură responsabil: Andreiu Balteş. Proprietar: Pentru „Tipografia14; societate pe

acţiuni: V. H. Dressnandt.

Nr. 47 FOA IA P O P O R U L U I Pag. 563

Călindarul s6pt§mânei.Zilele Călindarul vechiu j| Călind, nou Soarele

Dum. a 25-a d. Ros., gl. 8, sft. 3. râs. ap.

Dom. 15M. Gurie P. N. Chr. 27 Virgiliu 7 42 4 18Luni 16 f S. Ap. Ev. Mateiu 28 Sostem 7 43 417Marţ» 17 Pr. Grigorie Ep. N. 29 Saturnin 7 44 4 16Mere. 18 Muc. Platon 80 Andr. Ap. 7 4 ' 415

.Joi 19 Pror. Avdiu 1 Dec. Eligiu 7 46 4 14Vineri 20 Cuv. Grigorie Dec. 2 Bibiana 7 47 413Bâmb. 21 f înt r . în biserică 3 Franc.Xav. 7 48 4 12

Tîrgnrile din septemâua viitoare după căi. vechin.Duminecă, 15 Noemvrie: Cason.Duminecă, 15 şi Luni, 16 Noemvrie: Beclean. Marţi, 17 Noemvrie : OlafalSul-mare.Mercuri, 18 Noemvrie: Mediaş, SSc.Joi, 19 Noemvrie: Supuml-dc-jos.Tineri, 20 Noemvrie: Chibet, Zabola.Vineri, 20 şi Sâmbătă, 21 Noemvrie: Zglau.

Sâmbătă, 21 Noemvrie: Agârbiciu, (comit. T6r- ?nava-m»re).

La librăria „Tipografiei", soc. pe acţiuni In Sibiiu se vând:

Operele preotului Kneipp:S f a t u r i

asu p ra

sănătăţii copiilor sau îngrijirilece trebnesc date copiilor bolnavi şl sănetoşl.

Preţul 1 f l . v. a,Precum şi

C U E t A I > E V I ’ A .Cum trebue s8 trăiţi.

Testamentul meu şi Conferenţe publice.Preţul 1 fl. 50 cr.

Fabrică de săpunuri tine in Orlat.N u e încă d e s tu l d e cun o scu t, că în ţeara noastră este o

fab rică , fab ric a chcin ică a domnului [C24] 33—42

Dr, H. Schielbach în Orlat,ca re se ocupă cu fa b r ic a re a s ă p u n u lu i d e to a le tă şi d e p a r - fu m e rii şi produce n u m a i m a rfă c u ra tă , care se poate c o m p ara cu o ri-ce a ltă co n cu ren ţă . De aceea

PIT* e <1© m a r e p r e ţ **^3dacă p. t. publicul face o încercare şi se convinge de bunătatea acestor fabricate. Săpunurile de toaletă stint, în urma composiţiei lor, fo a r te fine şi b in e făcă to a re p e n t r u piele . Se pot cumpăra din cele mai multe localuri de boltă ale Sibiinlni.

Pentru cei-ce se interesează e de însemnat, că la librăria „ T r ib u n e i0 este expusă pentru comercianţii din afară o colecţiune de mustre de s ă p u n u r i de la O rla t.

M.__ s-s- | & !o: > < > 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

000

|l$l0

1Oi

!ooooo

„Tipografia", soc, pe acţiuni, Sibiiu.

Poesiilem u lt iu b i tu lu i şi o r ig in a lu lu i p o e t

G e o rg e C o şb u c,se află de vânzare la „Tipografia", pe lângă

preţurile originale şi anume:eBalade şi Idile" (editura Librăriei Socec

& Comp., 1893) . . . • . . . fl. 1.60. „Fire de tort8, versuri (ea continuare la „Ba­

lade şi Idile “), editura Librăriei C. Sfetea, 1896 . . . . . . . . . fl. 1.25.

La comande, care stlnt-a se adresa „ Ti­pografiei", soc. pe acţiuni în Sibiiu, este de a se adăuga pe lângă preţul voi. şi 5 cr. porto pentru 1 volum.

La „Tipografia", societate pe acţiuni în Sibiiu, se află de vânzare următoarele:

Scrierilemult r egr e ta tu lu i p oet-p rosato r

T r a i a n M e t r e s e i„Intim", poeme în prosă, nuvele, 1894 fl. — .50„Sensitive", poesii, 1894 . . . . „ —.50„Iubita", nuvele, 1895. . . . . „ 1.— „Privelişte din vieaţă“, (cu portretul

autorului), nuvele, 1896 . . . „ 1.25„Aquarels", poesii, ed. Şaraga, 1896 „ —.50

La comande, care sânt de ă se adresa Ia „Tipografia", societate pe acţiuni, Sibiiu (Nagy-Szeben) se se adaugă încă câte 5 cr. porto de 1 volum.

întemeiat la 1857. întemeiat la 1857.

ac»

’E0

£0U-+Ja

©

S3

03'CJ

05-«e

A n d r e i u T o r o k ,fabrică de maşini agricole în ^it>iin5 Jungenwaldstrasse nr. 1,

(P o a rta C isnădlei),recomandă p. t. publicului marele seu magazin de tot felul de maşini agricole, anumit:

Prese si teascuri pentru oleiu, mori pentru poame şi prese (teascuri) pentru poame şi vin, tăietoare de napi şi cartofi, mori de zdrobit si de măcinat patentate din cele mai bune, „Simplex" şi „Original", maşini de tăiat nutreţ şi sfărmitoare de norumb (cucuruz} de diferite mărimi şi preţuri, triere de diverse sisteme, fireze circulătoare. Resultatul este, ca un copil e^te tn stare se învîrte maşina (rîşniţa, trier) în decurs de o zi, fără a se osteni. Ruperea sau stricarea maşmei este total exchisa. Prestatiunea maşinei atât calitativ cât şi cantitativ este mult superioară tuturor sistemelor de până acum pentru a fi puse înmişcare cu mâna, piciorul şi prin motor etc. etc. . .. , . > , , , . . [707]

Totodată îmi permit a atrage atenţiunea p. t. publicului asupra morilor (rişniţe) pentru bucate şi napi, acum de curend na tn n ta tfl în - si afară de teară. La aceste maşini părţile ce se pot rupo curând, flind din fer, ca d. e. rolurile cu dinţi şi sulurilemişcătoare sOnt îniocuite cu roluri de curele şi cu simple curele. .

De încheiere amintesc, că în fabrica mea de nou asortată şi îmbogăţita se află mori de măcinat cu I, 2 sau mal multe petri după sistemul cel mai bun. Apoi recuisite pentru transmisiunile necesare la lucrătoare, fabrici şi mori, pe lângă preţuri moderate.

T o a te lu c r ă r i l e le e f e c tu e s c f o a r t e s o l id , - p ® IW * C a ta lo a g e f r a n c o ş i g r a t i s .

n8»BPM'Bse

cr?to>1pts*r+-Ct>

CCar+>-i

B95*05aM"Ct>

BSL

Reparaturi de maşini se primeso şi se exeoută prompt şi ieftin anb garanţie.

Psg. 564 F O AIA P O P O R U L U I Nr. 4 7

Un econom practicaflă îndată aplicare Ia o moşie de 500 jug. Cunoştinţe în creşterea vitelor neapSrat de lipsă. [2104] s-6

Onor iu Tilea, Sibiiu.

O copilăde 13 până la 19 ani se caută pentru slujbă casnică la o fami'ie. O copilă csre este fără de părinţi, care ştie măcar ceva lncrn de casă, are simţ carat românesc şi ştie cânta cântece naţionale româneşsi mai nşor se primeşte (se preferează).

Acei părinţi, supraveghetori asupra copileler, ori copile care vreau să între în slujbă, sfi se adreseze medicului cercual Dr. Gramatovici în Jajce, Bosnia.

[2062] 4—5

„Tipografia^, soc, pe acţiuni, Sibiin.

„Istoria Transilvaniei"de

€ l e « r g e ® a r i |in .Monumentalul op al regretatului nostru isto­ric: „P ărţi alese din istoria Transilvaniei pe 200 ani din armă8, se poate procura do acum

IKK* cu p r e ţ red u s t *SS '. ’ v Volumul I.

broj. In loc de fl. 4.20 numai ca fl. 2.50, Isg. fS. 3.30.• Volumul IL

Iroş. Jn loc de fl. 4.— numai cu fl. 2.—, leg. fl. 2.80.Volumul III.

broş.In loc de fl. 2.80 numai cu fl. 2.—, leg, fi, 2.80.Opul întreg:

bnş. In 3 voi. fn loc de fl. 11.— numai cu fl. 6.59 == sese fiorini Ji cincizeci cr. y. a., leg. fl. 8.60.

arte n’ar fi iertat să lipsească din casa nici unui ban Român

„ A R I E . Ş A iSTA",INSTITUT DE CREDIT ŞI ECONOMII, SOCIETATE P E ACŢII,

g U8» înfiinţată de -11 ani **1jP8 , . ,! în Turda (Torda), comitatul Turda-Arieş (Aranyostorda)-

1. Primeşte depuneri spre fructificare, atât dela particulari, cât şi dela corporaţiuni cu 6%, dacă banii depuşi nu se scot în timp de un an, sau în timp şi mai îndelungat solvind în caşul acesta institutul şi darea erarială după depuneri. Pentru depunerile făcute pe timp mai scurt sau nedeterminat încă se dau 6 °/0, dar’ darea erarială are să o solveascâ deponentul.

Depuneri până la suma de 100 fl. se pot ridica ori-când; Sume mai mari sânt de a se însinua spre abzicere prealabil şi anumit, sume : dela. 100 până la 500 fl. cu 15 zile, dela 500 până la 1000 fl. eu 30 zile, şi dela 1000 până la 2000 fi. cu 45 zile înainte. Permiţând starea cassei, depunerile se resplătesc îndată şi fără abzicere. Depuneri şi ridicări se pot faee şi prin postă şi se resoalvă cu reîntoarcerea ei.

2. Acoardă credit pe lângă cambii şi obligaţiuni cu cavenţi.3. Dă împrumuturi pe lângă siguranţă hipotecară şi pe efecte.4. Acoardă credite fixe pe lângă întabulare pe realităţi şi oase.5. Şi cumpSră spre scopul plasărei efecte publice, pe cari în cas de lipsă

le poate lombarda.T u rd a , în 21 Aprilie 1898.

în n u m e le d i r e c ţ i u n e i :Iuliu Bardosy, preşedinte.

[1019] 5 9 -6 0

Ioan Mesaroş, vicepreşedinte.

„Tipografia8, societate pe acţiuni în Sibiiu.

Luptele Jemâniior,Artieoli istoriei-politiei

Doctorde

Romanus.

Broşură de 120 pşg, cuprinzând 16 excelenţi artieoli asupra mersului istoric al luptelor noastre politiee. O lectură foarte de actualitate.

Preţul 3 0 cr.

Doi mari Metropoiiţi ai RomânilorAndreiu bar. de Şaguna

...fiĂiexandrn Sterca Şuluţiu.

— P ortrete frum oase. —Lucrate la Viena, în fototipie, fiecare separat, pe hârtie fină de carton; sânt foarte potrivite-

tablouri în casa fiecărui Româu.P re ţu l u n u i e x e m p la r 2 5 er.

Librăria „Tipografiei",soc. pe acţiuni, Sibiiu.

m

Aceasta carte n’ar

:oir|i;lles!îoi0 :,j pentru ţeranui român

aa apărut tocmai şi se află de vânzare în librăria „T ip o g ra fia" , societate p» acţiuni

Sibiiu, strada Popiăoll ,15:

: ÎNDREPTAU. PRACTIC1 .1 = ÎN

ECOHOMIA RURlT.'ă| . compas da ■ ' ’

eei 12 preoţi întemniţaţi îa GIhJ.I P r e ţ u l 1 II. v . S&.

i v:o @ » Ja s A a i i s E ‘ '' ' ! ;de ;-

K lia D o p p .

P**eţnl 4© ev, v . ■ a . ■'Pentra porto pdKtaJ câte 6 or„ mai mult

La „Tipografia", societate pe acţiuni în Sibiiu se află de vânzare opul premiat şi publicat de „Asociaţiunea transilvană pentru literatura ro­mână şi cultura poporului român8

P O V E Ş T I DIN POPOR:; adunate da ' • ' >

î ; J[°a n Pop-Retegeânuî. ' vIcest op, care se extinde pe 216 pagine, cu­prinzând cele mai frumoase poveşti şi Ia urmă a însemnare a provincialismelor, costă numai _________50 or. plus 10 or. porto.

— ix nu au cruţat nic! continentul european şi o mare fabrică deargintării s a simţit îndemnată a desface provisiunea sa mare numai pe lângă o mică remu- neraţiune a puterilor, de luerji, Cu executarea acestui mandat stint eu împuternicit Expedez deci ori-şi-cui obiectele următoare pe lângă simpla remunerare'de fl. 6.60 şi anume :

| 6 cuţite fine cu tăiş veritabil englez, .6 furculiţe de argint patent american dintr’o bucafâ, ..... ... .■

■ 6 linguri de argint patent american,i -\12 linguriţe de argint patent american,/ 1 >ing«ră pentru supă, de argint patent arceriean,

. 1 . lingură pentru Japte, de argint patent tatferican, ', 2 pahare pentru oue, de argint patent american, ;

6 tave Victoria englezeşti,2 feşnice frumoase de masă, ' ’ <

* 1 sîtiţă pentru ceaiu,■< llo p ă ţică pentru zăhar pisat. ‘

44 de bucăţi la o la ltâ num ai fl. 6.60.

- V , , T?a-te f c?st®,4f „d® au costat mai nainte fl. 40 şi se pot căpeta acum pentru r ,s i rL IT lni de flv 6.60. Argintul patent american este un metal cu totul alb, care îşi pastreaza coloarea timp de 25 am pe garanţa. Ca dovada cea mai bună, că inseratul acesta nu e

v - n i c i o în şelăciun eme oblig prin aceasta în public, a retrimite banii fără nici o împedecare tuturora cărora

a sS nu lase deci prilejul acesta admirabil şi se-’şi procuresplendida g a rn itu ră , care e cu deosebire acomodată ca

cedau de CrăGfon şi Anu!-Nouprecum şi p en tru toate gospodăriile m ai bune

So capetă numai la .

Hirsclifeergi,agentură principală a fabricelor americane unite tje a r g i n t ă r i e p a t e n t

V i e n a , I I . , R e m l D r a n d s t r a s s e 1 9 / 7 . — T e l e f o n n r . 7 1 1 4 , îExpediţia, în provin ţă se face cu rambursă sau pe lângă anticipaţia sumei.

& afu l-'n ecesar 'de■ cUrăftt 10 .er. . uV eritab il num ai cu marca: în re g is tra tă de-alături (metal higienic)/ ^ E / ? /

[1964] 4—8

. Extras din scrisorile de: recunoştinţă:dl®! S<ini foarte mulţumit.cu garnitura. Vă rog s8 ma; trimiteţi irei garni

de aceste la adresa cumnatei mele br. Nyâry născ. Somogyi lă Szântd.- ■ : ' ■ './ ■ ......' ....... -----. .......... Br. Iu liu N yâry . „ ............

?•; r ' Primind expediţia sftnt mulţumit. V6 rog încă de o splendidă garnitură de fl. 6,60... . v ---- : ; Baronesa Bânfîy.

P entra „Tij»8grafi*“, socsetata p s *cţîuaS: V . H . D r e s sn a n d t__ . ■ 1m m IH IP S IP P II?

Pentru tipar responsabil Iosif Marschall.