27 /Ci Ó /C

A > T l ' J L X X V I I . ARAD, 20 luliu (2 August) 1903 Nr. 29.

ISERICA si Foaie bisericească scolastică, literară şi economică.

Apare odată în săptămână : DUMINECA.

PREŢUL ABONAMENTULUI.

Pentru Austro-Ungar ia : Pe un an 10 cor. — pe V2 an 5 cor.

Pentru România şi străinătate : Pe un an 14 fr. : pe jumetate an 7 fr.

PREŢUL INSERŢIUNIL0R :

Pentru publicaţiurtile de trei ori ce conţin cam i50 cuvinte 6 cor.; până la 200 cuvinte

8 cor.; şi mai sus 10 cor. v. a.

Corespondenţele să se adreseze Redacţiunei

„BISERICA şi ŞCOALA" E a r b a n i i d e - p r e n u r a e r a ţ i u n e la

TIPOGRAFIA DIECESAiSĂ în ARAD.

Convorbiri între un cercător şi un încredinţat.

Asupra ortodoxiei bioericei orientale, De

FILARET Mitropolitul Moscvei. \

C o n v o r b i r e a VI. ' (Urmare şi fine).

încredinţatul - Sfântul Pavel nu mai puţin a is­prăvit tot la Roma cariera sa pământească, prin urmare, acolo a rămas principalul seu scaun epi- • scopal. Te întreb dar' câte scaune episcopale sunt la Roma ?

Ci?T€ătOTUl: Sfântul Pavel nu era primul funda­tor al bisericei Romei.

înc red in ţa tu l : Irineu spune, fără a face nici o distincţiune, că cei mai celebri apostoli, Petru şi Pavel, au fondat şi edificat biserica Bornei.

Cereătorul: Se zice că Petru guvernă biserica Romei timp de două-zeci-şi-cinci de ani.

încredinţatul: Se zice numai în actuala Bornă, dar' în Roma cea veche Lactantiu scria că pe când d°ja domnea Nerou, Petru a sosit la Borna. (De moarte persecutat c. 2). Deci este ştiut foarte bine, că abia în al doilea an al domniei lui Neron, Sfântul Petru a suferit moartea mar­tiri că.

Cerd to rn l : Spune-mi dar', cui crezi d-ta, că a succedat primul Episcop al Romei?

încredinţa tu l : Nimănui. Gercătornl: Cum? încredin ţa tu l : Foarte simplu, fiind-că era cel

dintâiu. Cercătorill: Dar' mai înaintea lui Petru, sau după

spusa lui Irineu, Petru şi Pavel împlinise func­

ţiunile Episcopale, pe care i-le încredinţară "mai târziu. Cum dar' să nu fle el succesorul lor?

Încredinţa tul : In acest sens, fiecare din Episco­pii bisericei primitive era succesorul oare-căruia clin Apostoli.

Tertulian zice: »Sâ ne arate ereticii începutul bisericilor lor;

sâ ne arate ordinul succesiv al Episcopilor lor cari, printr'o serie neîntreruptă, să se urce până la un Episcop, care a fost succesorul vre-unuia din Apostoli, sau a vre-unuia din bărbaţii apo­stolici, c e t e a u trăit cu A p o s t o l i i j ^ r e ş e u m , de esemplu, biserica Smirnei este represéntala de Policarp, hirotonit de loan, precum biserica Ro­mei este representată "de Climent, hirotonit de Petru, precum şi toate celelalte biserici citează Episcopi, cari, ridicaţi la episcopat de unii din Apostoli, au transmis succesorilor lor sămânţa apostolică* (Prescript. contra haer., c. 2 0 , 2 2 , 36).

In acest sens fiecare Episcop din limpul no­stru hirotonit legitim în oare-care biserică, este ereditarul semânţei apostolice.

CercătOi'lll: Te vei învoi cel puţin că biserica romană, şi Episcopul Romei a avut totdeauna întâietatea.

încredinţatul: Xu, nici aceasta opiniune nu o ved conformă cu adeveriţi. Mama. tuturor biseri­cilor după socotinţa Părinţilor Sinodului I. din Constantinopol (Ep. Sinod, ad Damas), Mama nu­melui creştin, după espresiunea'împăratului Iusti­ni an (Ep. ad. Hormisd), biserica care arc princi­palul loc şi întâietatea în biserica ecuménica, pre­cum spune Anit (Epist. 2 3 ) , este biserica ierusalimu­lui, fondată de însuşi Iisus Cristos, care era capul seu nevăzut şi văzut; consolidată prin pogorîrea Sfântului Spirit; mărită de toţi Apostoli, visitată mai mult decât toate celelalte sub direcţiunea Apostolilor; ilustrată mai înainte decât toate prin martiri şi servind de mare deposit de unde se-

238 BISERICA şi ŞCOALA Anul XXVII.

menţele evangeliei se răspândise peste tot pă­mântul.

Cercătorul: Ne greşit că aceste privilegii sunt foarte importante. Dar pentru ce Sfântul Petru, ca primul din Apostoli, n'a rămas la Ierusalim?

Încredinţatul: învaţă din aceasta că sfântul Pe­tru n'a cugetat să 'fundeze o capitală a creşti­nismului, precum au cugetat al ti i mai târziu ; ci voia să împlinească porunca stăpânului său, ca­rele a z i s : Mergeţi în toate lumea-'şi predicaţi Evangelia la toata creatura (Marc. 16, 15.) Acea­stă poruncă este care l'-a condus şi la Roma.

GftrCâtorill: Şi n'a adus cu el întâietatea în Bi­serica Romei?

lncredll jat l l l : Inchipueşte-ţi că vre-un suveran, visitând provinciile sale, vine în oare-care oraş depărtat de capitală, şi moare acolo ; acest oraş devine el pentru aceasta capitală?

Cercătorul: Nu, negreşit. Încredinţatul: Ei bine, cum crezi dar că Petru,

nu suveranul, ci servitorul Bisericei, străbătând toată lumea, vine şi la Roma şi moare acolo ; cum crezi că prin aceasta Biserica Romei ar fi devenit capitala Bisericei universale ! ?

Să ne transportăm pentru un moment cu cugetarea la Biserica primitivă; eată-ne în anul 64 după naşterea lui lisus Cristos, anul când sfântul Petru a sfîrşit la Roma cariera sa pă­mântească. Să facem din Episcopul Romei suc­cesorul lui Petru,, primul Episcop al lumei, şi dacă-ţi place, chiar capul văzut al Bisericei.

Să vedem acuma ce facem. Până 'a finele primului secol mai rămân în vieaţă : apostolul si evangelistul Io an cel mai iubit discipul al lui lisus Cristos şi în Biserica Ierusalimului, Epis­copul său Apostolul Simeon, ruda Domnului. Să acordăm oare Episcopului Romei întâietatea şi asupra acestora ? Tunt sigur că nu vei consimţi la aceasta ; aşa dar, dacă Fpiscopii Romei n'au avut întâietatea la finele întâiului secol, pe cât timp unii dintre apostoli rsmaseră în vieaţă în Biserica Orientului, de unde o vor lua ei în al doilea secol ?

Cercătorul: Ai zis şi dovedit că chiar Sinoadele acordase Episcopului Romei întâietatea rangului. Deci de unde vine ea.

"Încredinţatul: . Dela înseşi aceste Sinoade. Cercătorul: şi cum ? încredinţatul: Episcopii bisericei primitive având

în memoria lor cuvintele lui lisus Cristos: Ori­care dintre voi va voi să fie întâiu să fie servul tuturor, se considerau negreşit fiecare ca cel din urmă servitor. Trebuie sa admitem ca sigur că întrebarea: care dintre ei avea întâietatea, nu ve­nise în spiritul nici unuia dintre dînşii, pe cât timp trăia încă Apostolii şi până când nu înce­puse a se aduna în Sinoade. îndată însă ce aceste întruniri bisericeşti şi-au luat începutul lor, bise­

ricile din oraşele cele mai mari şi mai impor­tante, unde afluenţa era mai mare şi unde prin urmare, erau mai mulţi creştini, bisericile în care descendenţa episcopilor dela apostoli era mat cu siguranţă cunoscută, aceste biserici primiră întâ­ietatea asupra bisericilor mai puţin importante de prin prejur şi deveniră centrurile şi refugiile lor.

Astfel era biserica Antiohiei, ai căreia Epi-scopi se coborau dela Pavel şi Petru, cea a Ale­xandriei, ai căreia Episcopi purcedeau dela evan­gelistul Marcu, şi cea a Romei, ai căreia Epi­scopi trăgeau episcopatul lor dela Pelru şi Pavel. Acuma în interesul ordinei, era necesar ca. chiar printre Episcopii acestor trei mai ilustre biserici, unul să aibă întâietatea ; astfel, după un canon ecumenic deja citat, Părinţii au lucrat într'un chip cuviincios când au acordat întâietatea Episcopu­lui din oraşul Romei, ca cel ce era oraş de ca­pitală, a imperiului. Bagă bine de seamă espre-siunea : Părinţii au acordat întâietatea; prin ur­mare nu apostolii, nici lisus Cristos au acordat-o.

Nu, biserica lui lisus Cristos nu este nici cum Corpul Episcopului Romei; şi prin urmare Epi­scopul Romei nu este nici într'un chip capul bi­sericei. Chiar apostolii şi profeţii nu sunt decât servitorii bisericei.

Nimeni, afară de lisus Cristos nu se nu­meşte, în Sfânta Scriptură, cap al ei (Efes. 5, 28). El este care a dat pe unii de a fi apostoli, pe alţii profeţi pe alţii evangelişti şi pe alţikpăstori şi învăţători ; pentru a lucra spre perfecţionarea Sfinţilor, pentru lucrul servirei, pentru edificarea corpului lui lisus Cristos, până când vom ajunge cu toţii la unirea credinţei şi a cunoştinţei Fiiu-lui lui Dumnezeu, în starea unui om desăvârşit, şi la măsura staturei perfecte a lui Cristos, ca să nu mai fim ca nişte copii fluşturatici, purtaţi de vântul a tot felul de învăţături, de înşelăciunea oamenilor şi de dibăcia ce au ei de a amăgi cu măestrie; dar' în fine ca, urmând adevărul cu dragoste, să creştem în tot lucrul, în acela care este capul, adecă în Cristos. (Efes. 4, 11—15).

„Dascălii nostrii nu lucrează." Multe şi grele sunt pedecile, cari stau în

calea activităţii dascălului peste tot, dar în spe­cial a dascăiului românesc. Ear despre adeverul acesta ne potem convinge deplin, dacă vom stu­dia viaţa, traiul şi mezul, în care lucră el.

Lumea s'a îndatinat a judeca pe om după fapta sa, ori mai bine zis după rodul activităţii sale, fără a ţinea cont de împrejurările şi mij­loacele, de cari dispune respectivul individ. Nu ţine cont de înprej urarea, că cel mai slăbuţ de acum, trâind în alte inprejurări, înprej urări mai bune, ar face cu mult mai mult, decât a făcut

Amil XXVII BISERICA şi ŞCOALA 239.

cel ce se află acum în împrejurări mai favora­bile. Căci ce putem pretinde dela un bărbat, nu. putem pretinde dela un prunc; şi ce putem pretinde dela un bogat, nu tot aceeaş putem pre­tinde dela un sărac ; şi earăş: nu putem pre­tinde dela omul slab să face cea-ce o poate face un individ mai robust. Fie-care are să facă după puterile şi împrejurările, în care se află. Şi apoi dacă astfel judecăm lucrurile, ne vom convinge, ca în multe caşuri, — relativ luat — cei-ce se află In împrejurări mai nefavorabile, fac cu mult mai mult, ca cei-ce se află în con-diţiuni mai bune. Pentru aceea faptelor nu-i se dă nici o atenţiune, ne cum s'o pună în ase­mănare cu a celui-ce trăieşte în împrejurări mai favorabile. Nu se ţine seamă de zisa sfântei Scripturi, unde zice, că văduva care şi-a dat ul­timul dinar al seu, a contribuit mar mult ca bogatul, cel-ce a dat mai mult, dar a dat din îmbelşugare.

Dacă este vre un diregător pe lume, care trâeşte în condiţiuni foarte slabe, atunci acela e dascălul romanesc. Traiul, posiţia lui — în cele mai multe caşuri — e sub al unui servitor dela comitat. Şi ca atare uşor ne putem închipui şi disposiţia lui spirituală şi aplicarea lui spre mnn-că serioasă.

înţeleg idealul învăţătorului, respective, care ar trăbui să-1 aibă un învăţător. Inţăteg chiar şi însufleţirea pentru acest ieeal până la punctul, de a-se jertfi pe sine şi familia sa ; a muri chiar sub garduri, pentru idialul seu. Să nu se pear-dă însă din vedere împrejurarea, că şi- învăţă­torii sunt eşiţi din sinul acestei societăţi, care societate nu pre vrea să moară sub garduri pen­tru nici un fel de idealism. Ei bine, cum de se pretinde aceasta numai dela învăţători ?

Activitatea învăţătorului, în împregiurările în cari trăieşte, pusă în comparaţie cu a altora, cari trăiesc în condiţiuni mai favorabile, dacă nu e mai mare, mai mănoasă, dar' la tot caşul e ca acestora. Activitatea lui e o lucrare, ce se face mai mult în cerc restrîns, în comuna sa şi nu la văzul şi auzul lumii, ca să apară înaintea ei ca nu ştiu cine sau ce. E o lucrare modestă şi o lucrare grea, care n'are păreche E o muncă îndreptată spre binele şi înaintarea poporului. Ear' în astfel de împregiurâri, îmi pare cam ris­cată afirmarea din »Biserica şi Şcoala« N-rul 26, când zice: „dascălii noştri nu lucrează."

Pretindem mai mult dela învăţători ? Foarte bine? In acest cas să ne îngrijim a da învăţăto­rilor aceea ce li-se cuvine: cvalificaţiunea potri­vită şi mai presus de toate a-le asigura esistenţa lor, ca să-şi poată împlini liniştiţi chemarea, şi nu frâmându-şi capul cu cugetul, că cu ce îşi vor nutri şi îmbrăca mâne familia lor. In acest cas apoi, atât foile de specialitate, cât şi alte cărţi

pedagogiee vor lucra mai mult; vor lucra în pro­porţie cu puterile, de cari dispun, şi pe de-asu-pra, lucrările lor încă vor avea trecerea, de care azi nu se bucură de loc.

M'aş bucura foarte, când învăţătorii s'ar sa­crifica pentru causa cea sfântă a şcoalei. încât aceasta e numai o dorinţă, ce nu se poate rea-lisa, cred, că ar fi un lucru zadarnic, a stărui în direcţia aceasta. Mai corect e, a apuca pe calea cea adevărată şi a lucra pe aceasta cale la mic­şorarea, dacă nu la totala delâturare a răului, de care ne plângem. A lucra pe alta cale, însem­nează a striga în pustiu. Şi apoi şi mai puţin cu apostrofări de natura: »dascălii noştri nu lucrează.«

I. G.

Nota. Am dat loc acestui articol, venit dela un învăţător fruntaş, pentru-că conţine multe ade­văruri. Reflectăm însă, că articolul de care se ocupă autorul (»Biserica şi Şcoala« Nr. 26) n'a fost bine înţeles şi e falş comentat. S'a accentuat anume in acel articol al nostru, că dascălii nu lucrează ceea-ce ar trebui, ci lucrează altceva, ce Har trebui! şi am—aşteptat să fim înţeleşi atunci când am spus că nu căutăm să relevăm păcate, fapte, ci am adresat un »Memento« învăţătorilor noştri. Atâta avem noi de reflectat deo-camdatâ la expunerile d-lui I. G. — Redacţiunea.

Principiul etnic în religiune. Părintele Sinesie Bistrianu din Giurgiova a

ţinut în şedinţa comitetului ppresbiteral al Ora-vitei la 14 Martie a. c. una dintre cele mai im­portante conferinţe sub titlul: >Momentul naţio­nal în serviciul nostru divin.«

Această conferinţă am cetit-o . în foaia mirenească »Drapelul« din Lugoş, salutând într'însa presemnele unei ere nouă, ce trebue să se ivească în timpul cel mai apropiat şi de-asu-pra orizontului bisericei noastre române, »naţio­nale. «

Părintele Sinesie Bistreanu e preot în cea mai frumoasă etate virilă. N'a făcut multă şcoală; dar' se vede, că cu atâta mai mult a studiat, se interesează de chemarea sa cu adevărată con­ştiinţă de sacerdote român şi se interesează şi de scopul şi mijloacele religiunei.

Intru cât am înţeles subscrisul, scopul con­ferinţei părintelui Bistreanu este, ca Sinodul no­stru episcopesc să permită trecerea peste cântă­rile, în cari se preamăreşte poporul iudaic, even­tual suplinirea lor cu alte cânturi potrivite prin­cipiului propriu etnic, ca d. e. «Dumnezeul no­stru« de Lăpădat.

M'a surprins însă mult, când am cetit tot în »Drapelul« din 27 1. c. n., că părintele Bi-

strianu revoacă toate cele zise de sfinţia sa în conferinţa amintită, lâpădându-se de acelea, ca do nişte pécate imputate, cé Par fi pulut lipsi de mântuirea sunetului sau de oficiul seu preo­ţesc.*)

Nu voesc să cercetez, dacă din convingere ori de sîlă a făcut părintele Bistrian revocarea celor profesate în conferinţa sa; voesc inse să accentuez ceea-ce toţi cei interesaţi de biserică au putut observa, c i cele referitoare ia poporul jidovesc din scriptura noastră bisericească şi din ritualele ei nu sunt toate compatibile cu pro­gresul cultural al credincioşilor şi cu timpul a-celea pot deveni o mare primejdie pentru bise­rică, dacă cei chemaţi nu vor apuca calea indi­cată cu admirabil presimţemânt de părintele Si-nesie.

Principiul sobornicesc sau sinodal al bise-ricei noastre n'ar avea nici un înţeles, dacă n'ar învalva în sine germenele de desvoltare culturală etnică la credincioşii sei între marginile univer­salităţii dogmelor sale. Nici cuvintele Mântuito­rului către apostolul Petru: »Paşte oile mele, paşce mieluşeii mei!« nu cuprind în sine prin­cipiul stagnării, ci al desvoltării progresive con­form mersului timpurilor şi recerinţelor turmei.

Se. cuvine deci, ba se recere chiar, ca Si­nodul episcopesc al bisericei noastre să vină cu priceperea luminilor sale întru ajutor turmei cre­dincioşilor, conducend-o la păşunea prielnică, mai cu samă acuma, când biserica este serios ameninţată cu descompunerea provocată de po­căiţi, nazareni şi alţi antogonişti ai ei; dar mai vtrtos de indolenţa sfricâcioasă a celor mai mulţi dintre proprii sei fii. '

Tocmai spre a dovedi primejdia unor tex­turi jidoveşti din ritualele noastre bisericeşti, am sulevat in coloanele acestui preţuit organ de specialitate tema: » La rhil Vaviloaului« ; înse nime nu s'a interesat serios şi cu pricepere de aceasta afacere şi aşa am stat pe pace. să nu conturb liniştea atât de dulce, sau somnul pacî-nic, doară necesar pentru câştigarea puterilor de luptă, ce mai curând sau mai târziu trebue se iese pe plan pentru a clarifica şi a lega nouele speranţe de mântuire a viitorului de vechile cu­ceriri culturale, cărora religia le dă ocrotirea ne­cesară, conform înţelesului adeverat al cuvântu­lui »re-ligio.«

loan Shmi.

C R O N I C A . * Jertfe muriiiimouse. Pent ru p rocura rea unui

Baldachin pe seama sfintei biserici gr.-or. rom. din

*) Părintele Bistrean, căzînd în rătăciri in expunerile sale şi relevându-i-se greşelile prin «Foaia Diecesană« a procedat în modul arătat aci. — N. R.

Valea-Mare, au binevoit a jertfi următor i i marinimoşi donator i : Ilustrităţile lor Dr. ** A^eesandru Mocsonyi, Zeno Mocsonyi, gr. Hunyadi Ka ro ly&â te 20 cor. Intru memoria răposatului Samoilă Spineanţ 23 cor.; I lustr . Sa Theresia Mocsonyi, Alecsandru Barbón, Elena Bar­bón, Macsim Balan câte 10 cor.; Iulius Spinanţ, Dimi-trie Maniu, Pavel Sinaci. Veisz Márküs câte 5 cor.; Teiecean Hermina 4 cor.; Vusilie Niehici 3 cor., Mihai Cioban. N. Oncu, Burdea Dimitrie, N. .Negrea, N. Ba-descu. Pavel Cismas, Măria Oberknez, Iuliana Dogjan, Pavel Dobrou, Măria Oberknez, N. Mici, Gligor Pet r i -şor, Bernat Kornis , loan Todor, Iosif Hanoş câte 2 cor.; Terezia Cioban, Dr. Heitz Nandor, Livia Vuia, Zimmer Jozsef, luliu Dragoi, Alaria Lipovan, Dogari Iulia, A. Ilici, Barbara Antonescu, Eugenia C. Pacu, Amalia Bachmann. L. Oncu, N. Iancovici, Iosif Daliei, Iosif Dragoman, iosif Popovici . Emanuil Oltean, N. Sinder, Romul Guiu, Laurenţ iu Barzu, Ştefan Bordoş, George Tripa, Alecsandru Florea, Damaschin Farcaş , Iosif Tomşa, Iacobovics Lajos, Vadâsz Iozsef câte 1 cor.; Anton Sirca 40 til.; Toma J icarean, Víchente Iri-mie, Ambrosiu Lourinţ câte 20 fll.

Ear ' pen t ru p rocura rea unei cruci de argint de China pe seama sf. biserici au donat următori i : Corne-liu Barbón, Elena Barbón, Alecsandru Barbón, Macsim Balan câte 2 c o c ; Samoilă Spinanţ , Anastasia Spi­nanţ, Iosif Bocşeri, George Tripa, Arsen Muntean, Iu­l iana Balan, Nicolae Todor, Alecsandru Florea, Iulius Spinanţ, loan Todor, Pavel Sinaci, Cumbrica Avrame­scu, Iosif Tomşa, loan Florescu, Acsente Spinanţ , El. Spinanţ, Elena Fărcaş , Pavel Todor, Alecsandru Ioţcu, Samoilă Birla câte i cor.; Famil ia Spinanţ 70 fii.; Sa-muilă llie, loan Ignat câte 60 fii.; Măria Avramescu, Elena Avramescu, Elena Calean, loan Calean câte 50 fii., Anişca Tripa, Víchente Tripa, loan Popovici , loan Jurca . loan Todor, Macsin Florea , Paraschiva Sinaci câte 40 fii.; Măria Ioţcu 30 fii.; Famil ia Tripa, Robert v. Zigenhorn, F lore Todor, Damaschin Blaj u, Damas-schin Spinanţ . Pavel Sinaci, Paraschiva Păcurar , Pet ru Ignat, Alecsandru Ignuţa. Samoilă Florea. Damaschin Jurca . Pavel Avramescu câte 20 fii.; Ioachim Jurca şi soţia au donat 2 sfeşnice de argint- de China în p r e ţ de 22 cor.

Pentru cari jertfe dumnezee-^li prin aceas ta e s -prim in numele comitetului p i roch ' a l din Va lea -mare profundă muiţămitâ marinimoşilor donatori , poftindu-le ca preabunul Dumnezeu să le răsplătească jertfa pă ­mântească cu bogatele sale daruri cereşti .

Alecsandru Barbón, paroch şi presid. comit, paroch.

* A v i s . Suntem rugaţi să publ icăm următoare le : Concursul pent ru parochia T.-Hodoş este publicat în foaia oficioasă „Bis. şi Şcoala.- ' Atrag a tenţ iunea ce ­lor interesaţ i că este o comună cu un popor blând şi ferit până astăz de curente bolnăvicioase. Cel ce va avea fericirea să fie a les , va avea o vieaţâ liniştită şi nici în pr ivinţa mater ia lă nu va duce lipsă căci, p o -

porul este foarte aplecat de a ajuta preotului cu luc ­ru l aşa numit clacă, cei interesaţi şe pot adresa că t re subscrisul care cu tot dragul le dă eventualele des­luşiri . —- Filip Vuia, preot . adm. al Hodoşului.

C o n c u r s e . Conform ordinaţiunei Ven. Consistor din Oradea-

Mare dela 13/26 Maiu a. c. Nr. 821 , se publică con­cur s pentru u rmătoare le staţiuni înve ţă to reş t i :

1. Burda-Cresuia fii. termin de alegere pe 6/19 Aug.

2. Curăţele fii. Pociovelişte cu termin de a le­ge re pe 6/19 Aug. la 2 ore d. m.

• 3 Petreasa—Remetea cu termin de alegere pe 10/23 August.

4. D s . - G u r b e ş t i şi Câbeşti cu termin de a le­g e r e pe 15/28 August..

5. P o e o l a şi B.-Sămărt in 17/30 Aug. Fener i ş 17 /30 August d. m.

6. Rotâreş t i fii. Ojeşti şi Vârăşeni ii!. Copăceni 18/31 August.

7. D u s e ş t i şi, Ceica 20 Aug. [2 Sept.] şi l ăn -«ceşti, tot a tunci d. m.

8. Cărpeş t i -mie i şi Ceişoara pe 24 Aug. [6 Sep t . ]

' 9. Sp inuş , Popmezeu, Cămpani , Vălani pe 29 Aug. [11 Septemvre.]

10. Sitani termin de alegere pe 30 Aug. [12 S e p t ]

11. Se l i ş t e -B . , şi Saca pe 31 Aug .[13 Sept.] 12. Şeueani , termin de alegere pe 1/14 Sept. 13. Cărpeşti i-Mari şi Crănceşti pe 3/16 Sept. 14. Coşdeni , termin de alegere pe 7/20 Sept. 15. Hidiş cu filia Albeşti pe 7/20 Sept. d m. Emolumente le sau salarul pentru fiecare staţ iune

d in cele mai sus înşirate, sunt organisate încă din anii 1893 şi 1895 par te în bani numerar i 600 cor., par te acoper i t acest salar din bucate şi lemne, nu al tcum c a adaos şi venitele cantorale .

Alegendul înve ţă tor e îndatora t a conduce şi ţ m e şi cantoratul în biserică şi a p ropune şi în şcoala de repet i ţ iune fără a l t î r emunera ţ iune .

Doritorii de a ocupa v re -una din staţiunile a c e ­s tea sunt avisaţi ca recursele provezute eu toate do­cumente le prescrise a le adresa respectivului comitet parochial , t r imiţ indu-le subsemnatului ppresbi ter până l a ziua premergătoare a legere i ; notificându-se tot odată: c ă comunele sunt îndreptăţ i te a se în toarce pent ru a-j u l o r a r e a cvincvenalelor eventual şi la întregirea sa­larului la ajutorul de stat, pus în p rospec t ; având fie­ca re recurent în vre-o Duminecă sau se rbă toare a se presenta Ia sf. biserică din comunele la care va com-peta , pen t ru a-şi a re ta dester i tatea în cântăr i şi tipic.

R ă b ă g a n i , [Robogany] 13/^6 Iul. 1903.

Mila Moga, ppresbi terul Beinşului. — O — 1—3

Pentru întregirea staţiunilor vacante înveţătoreşt i din comunele subsemnate , tractul Vaşcoului, se escrie concur s cu termin de 30 de zile dela pr ima publ icare .

1. Bradet , 520 cor., cu toate emolumente le şi even tua l ajutor de slat.

2. Bunteş t i , 480 cor., cu emolumente le şi even­tual ajutor dela stat,

3. Carpenet , 600 cor., cu emolumente le .

4. D u m b r a v a n L Broaşte, Vaiea-neagră , 600 cor. 5. G u r a n i , G o c i a b a ; 600 cor. 6. H i n c h i r i ş : 8 0 0 cor, 7. P o e n i i - d e - j o s : 480 cor., şi eventual ajutor

de stat. 8. P o e n i i - d e - s u s ; 6 0 0 cor., cu eventual ajutor

de stat. 9 . R i e n i - S u d r i g i : 600 cor., cu emolumente .

10. S e d i ş t e - H e r s a ş i : 28S cor. în bani, 18 cub . buca te , 6 stângini lemae , - stole cantora le şi cortel cu grădină.

Recurse le ins t ru i te conform Regulamentului să se t r imi tă în t e rminu i ind ica t subsemnatului oficiu ppesc .

B e i u ş , 13/26 tutee 1903.

In eo»tefc,gere -eu comitetele parochia le :

1'as ¡lie Pupp, ppresbi terul Vaşcoului.

P e n t r u î i idepii i i . rea definitivă a staţ iunei înveţă­toreşti d in Tr-oas, pptera tu l Radnei prin aceas ta so e-scrie concu r s c u t e r m i n d e 3 0 de zile dela pr ima publ icare .

Emolumen te l e împreuna te cu acest post sun t : a) în ban i gata 5 0 0 cor.; b) •»/„ sesiune de pământ a-rător , c a r e a d u c e anua l un venit de 100 c o r , c] 10 orgii de lemne, din cari să se încălzească şi sala de înve ţămen t ; a] cvar t i r liber şi grădină de legume; e] pen t ru confer in ţe 20 cor.; f] pent ru scripturisiică 10 c o r ; g] veni te le can to ra le usitate.

Cei car i vor să reflecteze la acest post să-şi înainteze r ecu r se l e adjustate cu documente le receru te , în te rminui sus ind ica t M. On. domn Procopie Givule-scu ppbi tcr şi inspec tor şcolar în M.-Radna, iar până la ziua alegeri i să se pres inte în sf-ta biserică din Troaş spre a-şi a r é t a dester i ta tea în cantare şi t ipic.

T r o a ş , ia 8 /21 luliu 1903

Comitetul parochia l . In conţe legere c u JProeopie Giviilescu, ppresbi ler şi

inspec tor şcolar* 1—3

Pent ru îndepl in i rea definitivă a postului de înve­ţă tor la şcoa la rom gr.-or. confesională din Bulza, ppiatul Lipovei , se escr ie concurs cu termin de 3 0 de zile dela pr i raa publ icare in foaia „Biserica şi Şcoa la"

Emolumen te l e anua le sunt : 1), în bani gata 310 2. In n a t u r a l e : Hl» ineţi cucuruz sfărâmat á 4 cor 80 fii. 172 cor. 8 0 fii. 3 . 4 ju^ere de pământ fenaţ, cu un venit anua l de 8 0 c e r . ; i. Pent ru conferinţă, dacă va par t ic ipa 20 c o r . ; 5 . j umf t a t e jug. grădină estravihmă, cu un venit de 5 cor. 6 0 fii..; 6 7 stânjini de lemne pen­t ru înveţător ' -şi încă lz i rea salei de înveţăment , á 9 56 c o r . : 7. Pe«s r« scr ipturis i ică 6 cor . ; la olaltâ 650 cor . 40 fii.; 8. G 'rtet l iber îu edificiul şcoalei .

ReUectanţii s u a t asisaţ i , ca recursele lor adjustate cu documen te l e de cvalificaţiuiie, prescrise prin lege şi cu dec la ra ţ iuoe , c ă pe basa eventualului serviciu pres ta t în a l ta comuna , de când începând îşi formează p re t ens iune la cv iaevenal ? şi adresate comitetului pa ­rochial din fîiiiza, — să Ie subş tearnâ până la termi­nui mai sus iiîcîieat P . T. Dlui Voicu Hamsea p ro to ­pop în L i p j v a \Lappa), precum şi să se presenteze in v re -o Dumineca o r i serbă toare in sf-ta biserică din Bulza spre a- 'ş i a r ă t a dester i ta tea în cân ta re şi t ipic.

Buîza, î n 29 luwa (12 Iulie) 1903 Comitetul parochial .

In conţeie,gere c u miner. VOICU HAMSEA, pro topop .

In internatul de băeţi gr. or. rom., care este în­fiinţat de diecesa aradană, şi stă sub jurisdicţiunea veneratului Consistor din Arad, se primesc pe anul scol. 1903/1904 elevi, cari studiază la gimnaziul gr. cat. din Beiuş , pe lângă următoarele condiţiuni :

1. Pentru fie-care elev este de a se plăti o *axă de întreţinere de 280 cor. anual. Această taxă se plă­teşte în 4 rate anticipative, anume la 1 Septembrie, 15 Noembrie, 1 Februarie şi 15 Aprilie după st. n. Plătirea are să se facă cu toată punctualitatea, penţfa că nepunctualitatea^ în plătirea taxelor de întreţinerş, conturbă mersul regulat, al internatului şi este în cfe-trimentul elevilor resp. al părinţilor.

2. Prin primirea unui elev în internat, părinţii acestuia sunt deobligaţi a solvi taxa pe anul întreg. Dela acest obligament abateri se fac numai în câsuj?i escepţionale, când elevul din curs, pentru motive la cari el nu poartă vina, este silit a părisi şcoala şi prin urmare internatul.

3. Fie-care elev are să aducă cu sine la înce­putul anului şi să presinte inventar în 2 exemplare despre : a) cel puţin 4 rînduri de albituri (cămăşi de zi şi de noapte, ismene, ciorapi, obie le] ; b] 6 batiste, 4 ştergare ; c] încălţămintea trebuincioasă [2 perechi]; d] veşminte de pat, anume o plapomă sau alt acope-rement, 2 lepedee de plapomă şi -l de pat, 2 perini cu patru feţe de per ină] ; e] 2 pepteni şi 3 perii pen­tru curăţitul incălţămintelor şi o perie pentru ha ine; f] îmbrăcămintea necesară [2 rînduri de haine].

4. Toate albiturile să fie însemnate cu numele întreg al elevului scris cu cerneală ce nu se şterge, sau cusut cu fir.

Aceasta este neapărat de lipsă, ca să nu se piardă sau să nu se schimbe albiturile.

5. Trimiterea de bani şi de pachete de-adreptul pe adresa elevilor este oprită. Aceste să se adreseze rectorului internatului care este dator a supraveghia şi a se îngriji de toate trebuinţele economice ale e le­vilor.

6. Elevilor în internat li se va da: a] locuinţă sănătoasă, provăzută cu masă deosebită de studiat şi cu dulap deosebit pentru fie-care elev ; b] încălzit şi luminat; c] spălatul albiturilor; d] vipt sănătos şi anume,, la dejun lapte cald cu pâne, la prânz 3 feluri [Dumineca şi in sărbători şi al 4-lea fel], la cină 2 feluri de mânrare, la ojină o bucată de pâine; e] în­grijirea medicală prin medicul internatului, medicina o plătesc elevii internatului; fj gimnastică, grădină de joc şi promenadă în curtea internatului; h] pat de fier, străjac şi acoperământ pe pat ; i] linguri, cuţit, fur­culiţă, tacâm şi serviete, cu un cuvânt întreg serviciul de masă.

7. Pentru pagubele pricinuite internatului de elevi sunt respunzători părinţii lor.

8. Elevii, cari pentru prima oară voiesc a intra în internat, vor avea să arate în ce clasă gimnasială se înscriu, şi vor avea să producă atestat medical, că sunt deplin sănătoşi.

9. Cererile pentru primirea în internat au să se înainteze senatului acestui internat până în 7 / 2 0 A u g u s t a. c.

Elevii cei vechi vor avea să-şi insinue din nou venirea lor în internat.

Beiuş, la 15 Iulie 1903.

Senatul internatului gr. or. rom. diecesan din Beiuş-Belenyes.

- • — 2 — 3

In scopul îndepl in im staţiunilor vacante inveţă-"toreşti-cantorale djn inspectoratul Beliu se publică concurus:

1. A g r i ş - B o t f e i u - C o m ă n e ş t i , dotaţiunea e : 4 0 0 cor. în bani 7. • . lemne ; alegerea va fi în 10/23. August a. c.

2. Arehiş , alegerea se va efeptui în 10/23 Au­gust a. c , salariul în bani e 48 cor., 4 jugere pămînt arător 40 cor., 10 şinice bucate 100 cor., 6n lemne 60 cor. 80 porţii fân 32 cor.

3. B o c h i a - B e n e ş t i , emalumintele sunt : 290 cor. în bani : 5 cubule bucate 50 cor., 5 • lemne 50 cor., 50 porţii fân 10 cor., alegerea se va ţine în 11/24 August a. c.

4. Câlacea , terminul de alegere 15/28 August a. c , salarul e 600 cor. în bani.

5. T. Cărând, cu salariul în bani 232 cor. dela episcopul latin 54 cor., 5 jugere pământ arător 120 cor., 12 şinice bucate 124 cor., 8 • lemne 80 cor., alegerea va fi în 12/25 August a. c.

6. Ciuntf thaz-Sto ineşt i -Hodişe l , dotaţia e 2 2 0 cor., 25 cubule bucate 250 cor., 8 • lemne 90 cor., 7 jugere pascalău 20 cor., 90 porţii fân 18 cor., a l e ­gerea se va ţine în 12/26 August a. c.

7. Crajova, salarul în bani 300 cor., 4 jugere pământ 64 cor., 12 cubule cereale 120 cor., 8 • lemne p4 cor., alegerea se va săvârşi în 15/28 August a. c.

8. Dumbrăv i ţa de c o d r u , salariul e 500 cor. în bani, alegerea va fi în 23 August v. a. c.

9. Groş i -Bârzese i , salarul în bani e 88 cor. dela episcopul latin 72 cor., 15V2 cubule bucate 155 cor., 8 • lemne 40 cor,, alegerea va fi în 11/24 A u ­gust a. c.

10. Mărăuş -Secac i , termenul alegerei în 13/26 August a. c , salarul e 222 cor., 8 • lemne 64 cor., 16 cubule bucate 160 cor., 1. fasole 40 cor., câte 100 porţiuni fân şi pae 40 cor., dela episcopul latin 6 0 coroane.

11 . Mocirla, alegerea va fi în 9/22 August a. c , dotaţiunea e 416 cor., 4 jugere pământ arător 4 6 cor. 8 • lemne 80 cor.

12. Nemiş salarul e 200 cor. ziua alegerei 12/25 August a. c.

13. Pet id terminul alegerei în 24 August, v. a. c. emolumentele 225 bor. 24 cubule cereale 250 cor.

14. Sîc, terminul alegerei în 9/22 August, a. c. salarul e 32 cor., 12 cubule bucate 120 cor., alege­rea în 24 August y. a. c.

15. Suplac , salarul e 300 cor. ; 6 • lemne 60 cor., 12 cubule bucate 120 cor., alegerea in 24 August v .a. c

16. B. Urviş , salariul 500 cor. în bani, alegerea va fi în 23 August v. a. c.

Salariile din toate aceste staţiuni învăţătoreşti se vor întregi la minimul legal din ajutorul speraţiv dela stat. La dotaţiunile din toate acestea posturi învăţăto­reşti sunt a se socoti stolele cantorale îndatinate, cu locuinţe acomodate şi gradine de legume.

Recurenţii, suplicele lor cu declaraţiunile că de când îşi formează pretensiuni la cuincuenalii, până în patru zile nainte de alegerile din comunele pentru a căror posturi învăţătorii recurg să le înainteze la subscrisul în F. Gyoros, p. Tenke; având totodată a se presenta la of. biserici pentru a-şi arăta priceperea în tipic şi cântare.

Pentru comitetele parochiale :

Petru SSrb, protopop, inspector şcolar. 2 — 3

Pentru întregirea definitivă a vacantului post de învăţă tor dela şcoala confesională gr.-or. rom. din Gru-in i , protopopiatul Belinţului, se escrie concurs cu t e r ­min de 3 0 de z i le dela pr ima publ icare în organul d ie-cesan „Biserica şi Şcoala" .

Emolumentele împreuna te cu acest post s u n t : 1. în bani gata 600 cor . ; 2. 3 jugere pământ ară tor , socoti t cu 160 cor . ; 3 . pen t ru lemne, din cari a t reia par te se foloseşte la încălzirea salei de învăţământ 100 c o r . : 4. Dela înmormântăr i ' ţi alte eventuale funcţii, câ t e una cor., dacă este poftit.

Pe lângă aceste are locuinţă liberă cu grajd şi fântână în curte şi la caz că sunt îndreptăţi ţ i li-se pune In vedere şi cvincvenal .

Reflectanţii la acest post se recere să aibă a tes ­ta t de cvalificaţie. şi Ia caz că au funcţionat până acum ca învăţători , atestat de funcţie din par tea r e s p ' c t i v u -lui inspector de scoale şi atestat de condui tă din pa r ­t ea concernentu lu i oficiu parochial .

Reflectanţii au să-'şi adreseze petiţ ia concursua lă comitetului parochial , pe calea oficiului protopresbi te-ral , ins t ruată după lege, in terminul indicat şi pen t ru a- 'şi a ră ta dester i tatea în cântare şi tipic, să se p r e -senteze într 'o Duminecă ori sărbătoare în sf-ta b ise­r i că din Gruini.

Comitetul parochial . Belinţ, în 2/15 Iulie 1903.

î i i înţelegere cu m i n e : Gheraslm Serbii, ppresbiter . _ • - 2 - 3

Pen t ru întregirea definitivă a staţiunei învă ţă to-reşti dela şcoala rom. gr.-or. confesională din comuna D r ă g o e ş t i , protopresbi tera tul Belinţului prin aceas ta se •escrie concurs cu termin de 3 0 de zi le dela pr ima publ icare în organul oficios „Biserica şi Şcoala."

Emolumente le împreuna te cu acest post sunt ur ­mă toa re l e : 1. In bani gata 345 cor. 2. Pent ru scr iptu-rist ică 10 cor . ; 3. Pent ru conferinţă 10 cor . ; 4. P e n ­t ru adunarea generală 10 cor . ; 5. 15 meţi grâu, 12 meţi «ucu ruz . ; 6. 32 m. cubici lemne pentru foc din care a r e a se încălzi şi sala de învăţământ . 7. 2 şi jug. pă ­mânt ară tor pen t ru care alesui învăţător va avea a solvi anua lmin te toate dările a tât darea directă cât şi darea de regularea a p e i ; 8. cvartir liber cu grădină de legume.

Pen t ru ocuparea acestui post de învăţr tor dela «ompeten ţ i se p r e t i n d e : 1. Test imoniu despre absolva-rea preparandiei cu succes bun. 2. Test imoniu de cva-îificaţiune. 3. Test imoniu din limba maghiară. 4. Ates­ta t dela oficiul parochia l despre pur ta rea morală .

Recursul cu astfel de documente adjustat apoi şi adresa t comitetului parochia l să se tr imită până la te r ­minul sus indicat P. On. domn Gherasim Sârbu, p ro to-pr-esbiter în Belinţ corn. Timiş.

In fine dela competenţ i se mai pret inde să se p r e -sinte în vre-o Duminecă ori să rbă toare în sf. biserică d in loc, dar ' nici decât în ziua de alegere, pentru a-'şi a r ă t a dester i ta tea în cant şi tipic.

Comitetul parochial . Belinţ. în 2/15 Iu l i e ' 1903 .

ixherasim Serbii, protopresbi ter şi insp. scol. confes — • — 2 — 3 '

Pen t ru întregirea definitivă a postului de învă ţă ­tor dela şcoala confesională gr.-or. rom. din P a n i o v a , t rac tu l Belinţului , se escrie concurs cu termin de 3 0 d e zi le dela pr ima publ icare în organul d iecesan „Bi­se r i ca şi Şcoala ."

Emolumente le împreuna te cu acest post s u n t : 1. In ban i gata 320 cor. 2. Pen t ru conferenţe şi scr ip-

turist ică 3.4 cor. 3. In na tu ra l i i : 20 meţi grâu â 6 cor. , meţul 120 cor. 4. 4 jugére de pământ , p a r t e a ră tor , par te fânaţe, a 20 cor. j ugerul 80 cor. 5. 24 metr i lemne, aduse în cur tea şcoalei, din cari este a se în­călzi şi sala de învăţământ . 6. locuinţă l iberà cu 2 chi­lii, bucă tăr ie şi cămară şi cu grădină in t ra şi e s ' r av i -lană de 12003. 7. Dela fie-oare înmormânta re , unde este poftit, 40 fi Ieri. 8. Dela maslu şi dela sfinţirea caselor, unde este dator a însoţi pe preot , câ te 40 fii.

Se obsarvă că pământu l este exa renda t pe anii 1903 şi 1904, dar ' pe aceşti ani va căpăta în l»ani câ te 80 cor. De asemenea că da rea şi sarcinile publice după acest pămân t cad în sarc ina^înveţă torului .

La botez învăţătorul este dator să ajute preotu lu i gratuit.

Reflectanţii la acest posf, petiţii lor lor, i n s t rua t e cu absolutor pedagogic şi cu atestat de cvalificaţie în regulă, adecă şi din limba maghiară, au să le a ş t e a r n ă comitetului parochial , pe calea oficiului p ro topresb i t e -ral gr.-or. rom. al Belinţului ('Belinţ, Temes-megye) , în terminul fixat şi într 'o Dumineca sau într 'o să rbă toare , să se présent -ze în sf biser ică din Paniova, spre a-'şi a ră ta dester i ta tea în tipic şi cântare .

Cei apţi a conduce corul se vor preferi. Comitetul parochial .

Gherasim, Sêrbu, protopresbi ter . — p — 2—3.

Pent ru întregirea definitivă a vacantului post de învăţă tor dela şcoala confesională gr.-or. rom. T . - H o -d o ş , se escrie concurs cu termin, de 3 0 d e z i le dela pr ima publ icare în organul diecesan „Biserica şi Şcoala ."

Emolumente le împreunate cu acest post sunt : 1. In bani gata 280 cor. 2. 24 hectoli t re şi 80 litre bu ­cate, j umă ta t e grâu, jumăta te cucuruz, computa te cu 240 cor. 3. 4 jugăre de pământ , socoti te cu 80 cor. 4. 12 metri l emne pen t ru învăţător, socotiţi cu 40 cor. 5. Pen t ru par t ic ipare la adunăr i le Reuniunii învă ţă to-reşt i 6 cor. 6. Pen t ru scr ipturis t ică 4 cor.

Pe lângă aces te a re locuinţă liberă, grajd şi gră­dină de jumă ta t e de jugăr.

Reflectanţii au să- 'şi aş tearnă petiţii le lor ins t ruate după lege, în terminul fixat, comitetulu parochia l pe calea oficiului protopresbj teral din Belinţ (Tielinţ, T e -mes-megye) şi să se /presenteze într 'o Dumineca sau într 'o sărbătoare în sf. biserică din T.-Hodoş, spre a- 'şi a ră ta dester i ta tea în cân ta re şi tipic.

Comitetul parochia l . Belinţ, în 2/15 Iulie 1903.

Ghrasim Serbii, protopresbi ter . - • — 2—3

Se escrie concurs pentru postul învăţă toresc dela şcoala gr.-or. rom. din comuna B o g e i inspectoratul Orăzii-mari , cu termin de alegere pe 16/29 Aug. 1903.

Emolumente le dela comuna bis. în bani şi na tu ­rale 300 cor., ea ră restul de 300 eventual 500 cor., se va câştiga deta stat, — cortei cu grădină de le­gume şi stolele cantora le dela funcţiunile obveniende.

Recursele adjustate conform prescriselor Stat. Org., şi §-ului 6 art. XVIII din 1879, adresa te comi­tetului par., din Bogei şi provăzute cu dec la ra ţ iune : c ă pe basa serviciului neînt rerupt ca învăţător , de când îşi formează pre tens iune la cvincvenal , să se trimită subscrisului în Oradea-mare , până în 14/27 Aug. a. c , având recurenţ i i , până la alegere, în vre-o Duminecă ori să rbă toare a se presenta în biserica din loc, pen t ru a-şi a ră ta dester i tatea în cântare şi tipic.

Comitetul parochial. In conţelegere cu Toma Pacala, ppresb. insp. şcol.

— • — 2 - 3

Se escrie concurs pentru postul î nve ţâ to re sc dela şcoala gr.-or. rom. din comuna F a n e i c a i respect. O r ă -zii-mari , cu termin de a legere pe 16 /29 Aug. 1903.

Emolumentele s u n t : 1, î n han i n u m e r a r i 96 cor., 2, bucate 12 c u b u l e = 9 6 cor. , 3 . păn ien t a re to r şi fenaţ 10 j u g e r e = 1 0 0 cor., 4, d rep tu l d e păş tma t p e n ­tru 4 vite preţui t in 8 cor., ăe tot 3 0 0 cor . Restul de 300 eventual 500 cor. se câştiga de la s t a t ; afară de acestea stolele cantora le dela funcţ iunile obveniende şi cortel cu grădină de legume.

Recursele adjustate conform, p rescr i se lo r Stat . Org. şi §-lui 6 art. de lege XVIII (Tm 1879, adresa te comit. par. din Fanc ica şi p r o v e z u t e cu dec l a r a ţ i unea : că pe basa serviciului ne în t re rup t c a învă ţă tor , de când îşi formează p re tens iune la cvincvenal . să se t r imită subscrisului in Oradea-mare , p â n ă în 14/27 Aug. a. c. având recurenţ i , până la a t ege re r în v re -o Duminecă ori sărbătoare a se presenta în b i se r ica din loc, spre a-şi ară ta dester i ta tea în c â n t a r e şt t ip ic .

Comitetul parochial. In conţelegere cu Toma Pacala, p p . r e s b . i n s p . şcol.

- • — ' 2 — 3

Se escrie concurs pen t ru s ta ţ iunea înve ţă to reascâ de la şcoala gr.-or. rom. din c o m u n a ŞuştuFOgiu, insp. Orăzii-mari , cu termin d e a legere p e 17 / 30 Aug. 1903.

Emolumente le sun t : 1, in bani n u m e r a r i şi c laca 108 cor., 2. dela 80 n-ri de- casă câte una măsu ră b u ­ca te â 2 c o r . , = 1 6 0 cor., 3, p ă m â n t aretor şi fenaţ 7 jug., şi compet in ţa de p ă ş u n a t = 4 8 cor., 4 , 2 orgii de lemne aduse a c a s ă = 2 0 cor., 5 , pentru fiecare p runc deobligat la şcoală câte 1 c o r . , = 4 0 cor. De to t : 376 cor. Restul de . 2 4 cor., even tua l 4 2 4 cor., se va câştiga dela stat, — afară de acestea cortel cu grăd ină de legume şi stolele cantora le dela funcţ iunile obve­niende.

Recursele adjustate conform prescr i se lor Stat . -Org., şi §-lui 6 art . XVIII din 1 8 7 9 , ad re sa t e comi te ­tului par . din Şuşturogiu şi pirovez-ute cu dec la ra ţ iunea că pe basa serviciului ne în t r e rup t c a învăţă tor , de când îşi formează p re t ens iune ia cv incvenal , să se trimită subscrisului în Qradea-Mare , p â n ă în 14/27 a. c , având recurenţ i i în vre-o Duminecă ori să rbă­toare a se presenta la biser ica din loc , p e n t r u a-şi a-re t a dester i ta tea in c â n t a r e şi t ip i c .

Comitetul parochial. In conţelegere cu Toma Pacala, ppresb. insp. şcol.

- r j — 2—3

Se escrie concurs p e n t r u s t a ţ iunea înve ţă to reascâ de la şcoala gr.-or. rom. , din c o m u n a D â r n i ş o a r a , ins ­pectora tu l Orăzii-Mari, cu t e r m i n d e a l e g e r e ^ e 17/30 August 1903.

Emolumente le s u n t : 1, în Bani numera r i 80 cor.; 2, dela 90 numere de case c â t e una mesură buca t e â 2 c o r . = 1 8 0 cor.; 3, 8 Jug. p ă m â n t aretor şi pă şune = 6 0 cor.; 4, 2 orgii de l e m n e aduse a e a « â = 3 2 cor.; 5, pent ru fiecare p runc deobligat Ia şcoa lă câte 1 cor.

* = 5 0 cor.; de tot 412 1 eo r^ iară restul de 188 cor.; eventual 388 cor., se va câşt iga dela stat, afară de a-cestea cortel cu grădină d e legume şi stolele can tora le dela funcţiunile obven iende .

Recursele adjustate conform prescriselor Stat. Org. şi §-lui 6 a r t . XVIII din 1879, adresate comite­tului par. , din Dârnişoara şt provezute cu dec la ra ţ iu ­nea : că pe basa serviciului neîntrerupt ca învă ţă tor de c â n d îşi formează p re t ens iunea l a cvincvenal, să se

tr imită subscrisului în Oradea-Mare, până în 14/27 Aug. a. c . având recurenţ i i în vre-o Duminecă o r i sărbă toare a sc presanta la biserica din loc, pen t ru a-şi a ră ta dester i ta tea în cân ta re şi tipic.

Comitetul parochial. In conţelegere cu Toma Pacata, ppresb. insp. şco l .

— • — 2 — 3 Pen t ru îndepl ini rea slaţiunei dela şcoala de f e t e

gr.-or. r o m â n ă din Cur t i e i , (com. Arad, pp re sb i t e r a tu l Chişineului) se escrie concurs cu termin de alegere p e 10/23 Aug., 1903 pe lângă u rmătoare le emolumen te :

1, salar în bani gata 600 cor.; 2, lemne de î n ­călzit 1V 2 vagon pentru şcoală şi pentru î n v ă ţ ă t o a r e ; 3, pen t ru focmulaţiă 32 cor.; 4, pentru scr ip tur i s t ică 12 cor.; 5, pentru conferinţe 20 cor.; 6, locuinţă c o ­respunză toare în edificiul şcoalei .

Recurente le îşi vor t-imite recurse le ad jus ta te conform legii şcolare şi cu declara ţ iunea, că de d u p ă eventualul serviciu de până aci — de- când îşi for ­mează pre tens iune la cvincvenal, . până la 6 /19 Aug. 1903 la subscrisul ppresbiter . Până la acest t e r ­min vor ave să se presenteze in vre-o Duminecă ori să rbă toare şi în sf. biserică din Curticî.

C u r t i c î , din şedinţa comit. par. ţ inută la 27 Maiu st. v. 1903.

Grigorie Mlădiu, Mihaiu Dragos, preşedinte. notar.

In conte.egere, cu: JTh\ loan Trailescii, ppresbi ter , insp. şcolar. 2 — ¿

Pen t ru întregirea definitivă a postului de învă­ţă tor la şcoala a 1 1 1 - a gr. or. rom. din S â m b ă t e n i î n protopresbi teratul Arad, în u rma ordinului Ven. Con-sistor diecesan de sub Nr. 3032/903 se escrie concura cu termin d e 3 0 zi le dela pr ima publ icare în o r g a ­nul oficios „Biserica şi Şcoala ."

Dotaţ iunea anua lă împreuna tă cu acest post este : 1. V 2 sessiune de pământ estravilan şi compet inţa d e păşune apar ténă toare , de tot 20 jugere 293D e a t a s -trale. 2. 6 stângeni de lemne, din cari a re a S'î încălzi şi sala de învăţământ . 3. Pauşal de scripturist ică 20-cor. 4. Pent ru cvartir, până la edificarea unei locu in ţe 60 cor. şi grădină respect ive intravilanul şcolar.

Dela competenţ i se pofteşte să producă a) es t ras de botez că este român gr. o r . ; b) Test imoniu des ­pre absolvarea p reparand ie i ; c) Test imoniu de c v a l i -ficaţiune înve ţ ă to reascâ ; d) a testat despre condui tă mora lă precum şi dqspre servicul ne în t rerupt pres ta t ca învăţă tor până acum. Contribuţiunea după p ă m â n t o supoar tă învăţătorul .

Alegândul este îndatora t a conduce s t rana regu­lat şi a instrui elevii şcolari în cântăr i le liturgice b i ­sericeşti .

Comuna biser icească nu se deobligă la solvirea cvincvenalului nici pen t ru trecut, nici pent ru viitor.

Recursele adjustate cu documente le espuse a d ­resa te comitetului parochial din Sâmbăteni au. a se tr imite P . 0 . Oficiu p ro topopesc în Arad, în te rminul indicat avend recurenţ i i , tot sub acest rest imp a s e presen ta în s. biserică în vre-o Duminecă ori s ă r b ă ­toare spre a-şi a ră ta dester i ta tea în cân ta re şi t ipic.

Dintre recuren ţ i aceia, cari afară de cursur i le p reparandia le posed şi a l ta cval ficaţiune p r egă t i t oa r e şi cari vor documenta desteri tatea a înfiinţa şi c o n ­duce cor vocal, vor fi preferiţi .

U r m e a z ă în S u p l e m e n t a l X - r u l u i 2 9 .

S u p l e m e n t N r . 2 9 .

Dat din şedinţa es t râord inarâ a comitetului pa -rochia l gr. or. rom. ţ inută în Sâmbăteni la 29 Iunie (12 Iulie; 1903. Fabriţiu Mânuită, Mucius Popescu

preş. com. par. not. com. par. In conţelegere cu miue : Vasilie Seles, p ro topop .

j — • — 2—3 Pentru îndepl inirea definitivă a postului» înveţă-

toresc 'dela şcoaia confesionale ' gr. or. rom. din co ­m u n a P e r n e ş t i , protopopiatului Radna, se escrie con­curs cu termin de 3 0 d e zi le dela pr ima p u b l i c a r e ; pe lângă următoare le emolumente :

1. Salar în bani gata 200 cor. 2. In natura le 5 măji-metr ice de grâu, 5 de cucuruz, 20 de fân şi 48 ca re de lemne. 3 . 1 / 2 sesiune de păment la deal, pen ­tru sărnenatură. 4. Pent ru famulatie 10 cor. ; 5. Con­ferinţa înve ţâ torească 20 cor. 6. Unei < va fi chemat dela înmormântăr i le mari 80 fii., dela cele mici 40 fii. 7. Cvartir liber şi grădină pentru legume.

Doritorii de a ocupa acest post sâ- 'ş i , adjusteze r ecur se le cu documente le prescrise în Stat. Organic şi adresa te comitetului parochia l din Perneşt i să le suş terna Preaonora tu lu i Domn protopresbi ter şi In­spector şcolar în Radna, în terminul sus indicat, ear p â n ă la alegere să se presen teze în biserica din Per ­neşt i în vre-o Dumineca, ori serbă toare pent ru a-şi a r ă t a dester i ta tea în tipic şi cântare , având densul a fi şi cantor .

Perneşt i , 24. Iunie 1903. Comitetul parochial .

In conţelegere cu Procopie Givulesca, ppresbiter . = • — . ' ; 2 — 3

Pent ru întregirea definitivă a postului înveţă to-resc dela şcoala confesionala gr. or. rom. din comuna L u p e ş t i , protopopiatul Radna se escrie cu termin de 3 0 d e z i le dela publ icare , pe lângă următoare le emo-luminte :

1. Salar în bani gata 200 cor. ?. Pent ru de­putatul înveţâtoresc relutat în bani 388 cor., din su­ma aceas ta se va încălzi şi sala de învăţământ . 3. 1 / 2

sesiune de păment la deal. 4. Lemne din pădurea u r -bar ia lă cam 25 de care . 5. Pen t ru famulatie 16 cor. 6. Pen t ru conferinţa înveţâ torească 20 cor. 7. Dela înmormântăr i unde va fi chemat , dela cele mari 80 fii., dela cele mici 40 fii. 8. Cvartir liber şi grădină de 3 / i de juger.

Doritorii da a ocupa acest post să-şi adjusteze recurse le cu documentele receru te prescrise în Statu­tul Organic şi adresate comitetului parochia l din Lu­peşt i să le suş tea rnă Preaonora tu lu i Domn pro lopres -viter şi Inspector şcolar în Radna in terminul susin-d i c a t ; ear până la alegere să se presenteze în vre-o Dumineca ori serbătoare în s-ta biserică din Lupeşti spre aşi a ré ta dester i tatea în tipic şi cântare , având dânsul a fi şi cantor.

Lupeşti , 24 Iunie 1903. Comtetul parochial .

In conţelegere c u : Procopie Givulescu, ppresbiter . — • — 2—3

Nr. 2 4 / S . f. Zs. 1909. In a lumneul „ Z s i g a i a n i din Oradea-mare ,

afară de cei primiţi se mai pr imesc pe anul scolastic 1903/1904, ca alumnişti-stipendişti , încă doi t ineri r o ­mâni gr. or. cari vor studia la gimnasiu şi şcoalele r ea l e sau la academia de drepturi din" loc, cari gra­tuit vor căpă ta provis iunea în t reagă în institut.

Recurse le adjustate c u : a) Estras de botez ; c) Testimoniu scolastic ; d) Atestat de pauper ta te şi e) Certificat despre vacc ina re , adresa te Sena ­

tului fundaţiunei sunt a se tr imite până la 1/14 Au­gust, a. c , la protopopul Orazii-mari Toma Pacala , în Oradea -mare (Nagyvârad).

Tot-odată se avisează onoratul public interesat , că în institutul acesta vor putea fi primiţi tineri gr. or. români , cari vor studia la şcoalele din loc, unde vor căpă ta provis iune întreagă pe plata de câte 36 cor . la lună, respect ive de 360 coroane la an ; solvindâ ant icipat iv în 4 rate anuale .

In in terna t elevii vor fi supuşi disciplinei inst i­tutului.

Oradea-mare , 25 Iunie (8 Iulie) 1903. Senatul fundaţiunei Zsigaiane din Oradea-mare. Toma Păcală. Gheorghie Papp.

Protopopul Oradii-mari Preot actuar consistorial ca preşedintele Senatului. ca notarul Senatului.

— n — 3—3 Pent ru postul înveţâ toresc din M i c h e r e c h i u ,

cottul Bihor, ppresb . Tinca cu termin de alegere pe 5/17 August a. c. pe lângă salar în bani gata de 600 cor. solvit ant icipat ive regulat la 1-a lunei şi cvart ir foarte a c o m o d a t ; dacă alesul va conduce corul vocal va ave remunera ţ iune separa tă ; e îndatorat să conducă o s t rană şi să înveţe şcolarii la cântăr i . .

Reflectanţii sunt avisaţi a se presenta în vre-o Duminecă ori serbă toare în biser ica din loc spre a-'şi a ră ta dester i ta tea în cele r i tuale , ear ' recursele lor ad­jus ta te conform regulamentului să le presenteze sub­scrisului ppresbi ter , adresa te comitetului parochial .

M i c h e r e c h i u , 29 Iunie (12 Iulie) 1903. Comitetul parochial.

In conţelegere cu mine : Nicolae Rocsin ppresbit . - • — 3 - 3

Pen t ru postul de învăţă toare dela a Itl-a şcoală de fete din T u l e a , cottul Bihor, ppiatul Tinca cu termin de alegere pe 6/18 August a. c. pe lângă sa­larul de 600 cor. şi 40 cor. pent ru lemne, cvartir şi edificii la terale acomodate , ear ' dacă va şti conduce corul vocal va fi r emunera tă separat , dar fetele este da toare a le instrua în cântăr i .

Reflectantele, recurse le lor adjustate conform r e ­gulamentului şi adresate comitetului parochial au să le presenteze subscrisului ppres'iit . cel mult până în 5/17 Aug. a. c , ear în vre-o Duminecă ori serbă toare să se presenteze în biserică pentru a-şi are ta dester i ­t a tea în cele ri tuale.

M i c h e r e c h i u , 29 Iunie v. 1903. In conţelegere cu rame: Xicolae Rocsin, ppresbit .

— • — 3 3 Pen t ru postul înveţâ toresc din C o a ş d cottul

Bihor, ppiatul Tinca, cu termin de alegere pe 6/18 August a. c , pe lângă salarul de 600 cor. şi 30 cor. pent ru încălzitul salei de înve ţăment ; cvartir liber şi grădină, alesul va fi to todată şi cantor pent ru-ce va beneficia de stolele îndat inate

Reflectanţii au să se presenteze în sf. biserică din loc spre a-şi a re ta dester i tatea in cele ri tuale, ear ' r e ­cursele lor adresate comitetului parochial şi adjustate conform regulamentului , cel mult până la 5/17 Aug. au să le presenteze subscrisului protopop.

C o a ş d , 18/30 Iuniu 1903. Comitetul parochial.

In conţelegere cu m i n e : Nicolae Rocsin, ppresbi t .

— • — 3 - 3

Pent ru postul înveţă toresc din G u r b e d i u , cottul Bihor, ppiatul Tinca, cu termin de alegere 6/18 Aug. a. c. pe lângă u rmătoru l s a ' a r : 1) în bani gata 240 cor., 2) în na tura le 24 cubule cereale , jumăta te grâu, jumăta te cucuruz, 3) 6 stângini de lemne, 4) pa t ru jugere de pământ , 5) pent ru cantora t 10 cor. şi stolele dela mort mare 80 fii. dela mic 40 fii., 6) cvart i r liber cu grădină de 1170a.

Reflectanţii sunt avisaţi să se presenteze în vre-o Duminecă ori să rbă toare în biserica din loc spre a-şi ară ta dester i tatea în cele r i tuale, ear ' recurse le lor adjustate conform regulamentului şi adresate comite­tului paroohial , să le subş tearnă cel mult până în 5/17 Aug. a. c. subscrisului ppresbi ter .

M i c h e r e c h i u , 29 Iunie 1903.

In conţelegere cu m i n e : Nieolae Rocsin, ppresbi ter . — 3 3

Pen t ru postul învăţă toresc-cantora l din T i n c a , cottul Bihor, cu termin de alegere 7/19 Aug. a. c , pe lângă salarul : 1) dela parochie 300 cor., 2) cvartir l i­ber, 3) Pent ru învăţă tor cvalificat se va cere ajutor de stat 500 cor.

La acest post înveţă toresc se recomandă a r e ­curge atari învăţători cvalificaţi. cari pot fi şi preoţi , în care cas preotul- înveţător ar beneficia şi întregirea dotaţ iunei preoţeşti , care la preoţii cei fără 8 clase este statori tă la suma de 521 cor. 16 fii.

Reflectanţii au să se presenteze în vre-o Dumi­necă ori sărbă toare în sf. biser ică spre a-şi a ră ta de­steri tatea în cele r i tuale, ear ' recurse le adjustate con­form regulamentului şi adresa te corn. par. , cel mult p â n ă în 5/17 Aug., să le presenteze subscrisului p r o ­topop.

T i n c a , 16/29 Mai 1903. . * Eutim Blaga, Dr. A. Iile preş. com. par. not. com. par.

In conţelegere cu m i n e : Nieolae Rocsin, ppresbiter . — • - 3—3

Pentru postul înveţătoresc-eantorel din F o n e n cottul Bihor ppiatul Tinca cu termin de alegere pe 7/19 Aug. a. c , pe lângă salar de 400 cor., şi folosi­r ea a 8 jugere de pământ din care va ave a se în­griji de cvar t i r ; se observă, că salarul se va întregi la 800 cor., prin ajulor de slat.

Reflectanţii au a-şi înainta recursele lor adjustate conform regulamentului şi adresa te comit. par. cel mult până l a .5 /17 Aug. a. c , să le presenteze ppopu-lui subscris, ear ' pentru a-şi a ră ta dester i ta tea în cele r i tuale să se presenteze în sf. biserică.

M i c h e r e c h i u , ' 2 9 Iunie n. 1903. Nieolae Rocsin, ppresbiter .

— • — • 3—3

Pentru postul învăţă toresc-cantoral din O . - G e -p i s şi filia C a r a n d i e l u , cottul Bihor ppiatul Tinca, cu termin de alegere 7/19 August a. c , pe lângă ur ­mătorul sa lar : 1) in numera r 310 cor., 2) în na tură ce rea le 19 cubule par te grâu, par te cucuruz, 3) folosi­r e a a 8 jug. pământ , 4) pen ru scripturist ică 20 cor., 5) venite cantorale 20 cor., 6) pa t ru singuri de lemne, 7) pent ru curăţ irea şcoalei 20 cor., toate ace- tea dau u n venit de 658 cor., la care sumă se va cere în t re­gire dela stat.

Reflectanţii au a-şi înainta recurse le lor adjustate conform regulamentului adresate comit, paroc . să le subş tearnă cel mult până la 5/17 Aug. a. c , subscri

sului ppiter, spre a-şi ară ta dester i ta tea în cele r i tua le să se presenteze în sf. biserică.

M i c h e r e c h i u , 29 Iunie v. 1903. Nieolae Rocsin, ppresbiter .

— • — . 3—3 Pent ru postul învăţă toresc-cantora l din S i t i t e l e c ,

cottul Bihor ppiatul Tinca, cu termin de alegere pe 7/19 August a. c , pe lângă cvartir liber şi salar de 600 cor., ca re se va întregi dela stat la 800 cor.

Reflectanţii au a-şi înainta recursele lor adjustate conform regulamentului adresate com. par. să le sub­ş t ea rnă , protopopului subscris cel mult până în 5/17 Aug. a. c , şi să se presenteze în sf. biserică spre a-şi ară ta dester i ta tea în cele r i tuale.

M i c h e r e c h i u , : 9 Iunie v. 1903. Nieolae Rocsin, ppresbit . —71— 3—3

Pent ru îndeplinirea postului învăţă toresc-cantora l din B i cac iu protopopiatul Tinca (cottul Bihor) se pu­blică concurs cu termin de alegere pe 8 / 2 0 Aug 1 , a. c. pe lângă sa l a ru l : 1. pământ a ră tor 13 holde 135a; 556o cânepiş te şi 5 lanţuri de imaş comunal ; 2. Bani gata 108 cor . ; 3 . Şapte cubule- de grâu, trei cubule cucu­ruz în n a t u r ă ; 4. Cinci metri de lemne gombilena din care a re să încălzească şi ş c o a l a ; 5. Stolele can to ­rale 84 cor . ; 6. Cvartir liber şi grădină, toate la olaltă dau un venit de 632 cor . ; şi care sumă se va întregi dela stat la 800 cor.

Reflectanţii recurse le lor adjustate conform Regu­lamentului adresate com. par. cel mult până la 5/15 Aug. a. .c. să le subştearnă subscrisului protopop şi să se presenteze în biserică spre a-'şi a ră ta dester i ta tea în cele r i tuale.

Micherechiu, 29 Iunie v. 1903. Nieolae Rocsin, p ro topop. — • — 3—3

Pent ru îndeplinirea postului învăţă toresc-cantorol din Foposig ' -Hodoş (cottul Bihor) protopopiatul Tinca, se publică concurs cu termin de alegere pe 9 / 2 1 A u ­g u s t a. c. pe lângă salarul de 400 cor., bani gata şi cvart ir liber.

Se r ecomandă a recurge la acest post atari în­văţători cvalificaţi cari pot fi şi preoţ i în care cas vor beneficia pe lângă dotaţ iune preoţească şi întregirea do ­taţiunei preoţeşti care pentru preoţi fără 8 clase e s ta­torită la 729 cor. 70 fii., ba e speran ţă să pr imească în adminis traţ ie şi parochia Hodiş.

Reflectanţii recursele lor adjustate conform Re ­gulamentului adresate comitetului parochia l cel mult până la 5/17 Aug. a. c. să le subş tearnă subscrisului protopop, -ş i să se presenteze în sf. biserică spre a-şi ară ta dester i ta tea în cele ri tuale.

Micherechiu, 29 Iunie v. 1903. Nieolae Rocsin, protopop. - • 3 - 3

Pent ru îndeplinirea posturi lor înveţătoreşti c an to ­rale se publică concurs cu termin de alegere 9 / 2 1 A u g u s t a. c. din (cottul Bihor) protopopiatul T inca :

1. Meheleu, pe lângă cvartir liber şi 360 cor. ; care se va întregi cu ajutor dela stat la 800 coroane .

2. Valea-Mare , cu salarul de 140 cor., care se va întregi dela stat la 800 cor. Se recomandă ca la acest post să recurgă învăţători cvalificaţi cari pot fi şi preoţi , în care cas vor beneficia şi dotaţ iunea p r e o ­ţească şi întregire dela stat, s tatori tă până la 800 cor. în suma de 774 cor.

Reflectanţii recurse le lor adjustate conform R e ­gulamentului subscrisului protopop să le subştearnă cel

mult până la 5/17 Aug. a. c. şi să se presinte în sf. biser ică spre a-'şi a rë ta dester i ta tea în cele r i tuale.

Mecherechiu, 29 Iunie v. 1903.

Nicolae Rocsin, protopop.

— • — 3 - 3

Pen t ru îndeplinirea postului înveţă toresc din Mier -s î g , se publică concurs cu termin de alegere pe 8 / 2 0 A u g u s t 1903 pe lângă următoru l s a l a r : 1. Locuinţă c u 2 chilii, culină şi cămară , şi grădină de legume. 2. Salar îu bani 256 cor. solviţi ant icipat ive. 3 . 12 cubu le a 120 litre cubului — grâu de pâne . 4. 8 j u ­g e r e catăstrale pământ arător , la un loc. 5. 8/458 com-pet inţa de păşune . 6. 24 metri cubici lemne, clin cari s e va încălzi şi sala. 7. O căpiţă de fên din livada comunei .

Competenţi i au să-'şi suş tearnă recurse le cu do ­cumen te l e necesare cel mult până la 5/17 Aug. a. c. oficiului protopresbi tera l al t ractului Tinca îa Méhke-rék , (comit. Bihor) ; ear ' până la alegere au a se p r é ­sen ta în vre-o Dumineca ori serbătoare în biserica din Miersîg, fiind îndatora t alegêndul, pentru salarul amin­tit a ţ inea şi cantoratul .

Comitetul parochial .

In conţelegere cu m i n e : Nicolae Hocsin, ppresbi ter .

— • — ' 3—3

Pent ru întregirea vacantului post de pa roch gr.-or. r om. din T . - H o c l o ş , se publ ică concurs cu termin d e 3 0 d e z i l e delà pr ima publ icare în organul die--cesan „Biserica şi Şcoa la" .

Emolumènte le împreunate cu acest post sunt : 1. 0 sesiune de pămen t cons ta ta toare din 30 jugëre , dintre cari un juger intravi lan. 2. Locuinţă l iberă cu -doue chilii şi un supraedifieat ; 3 . Bir preoţesc câte una mesura (30 litre) de bucate , par te grâu par te cu­curuz , delà 87 familii şi 4 Stolele obicinuite.

întregirea delà stat actualminte face 455 cor. 12 fii. pen t ru preoţi cu cvalificaţie sub 8 clase.

Doritorii de a ocupa acest post au sâ-'şi îna in­teze concursele lor, ins t ruate amăsura t disposiţiunilor din Regulamentul pent ru întregirea parochiilor, comite­tului parochial , pe calea oficiului protopresbiteral gr.-or. rom. din Belinţ (Bélincz, Temes-megye) şi a se p ré ­s e n t a într 'o Duminecă ori serbătoare în sf-ta biserică d in F.-Hodoş, spre a-'şi a ră ta desteri tatea în cele r i ­tua le şi în oratorie

Comitetul parochia l .

In conţelegere cu m i n e : Gherasim Sêrbu, ppresbiter .

_ n 3 — 3

Pentru îndeplinirea definitivă a ş tat iunei învăţă-xeşti delà şcoala noastră confesională din I S a t t a p ro-topresbi tera tul Lipovei, se escrie conenrs cu termin d e 3 0 z i l e delà pr ima publ icare în foaia „Biserica ^i Şcoala"

Emolumènte le anuale împreunate cu acest post s u n t : 1) In bani gata 700 cor . ; 2) Scripturist ica 30 cor, ; 3) Conferenţă 30 cor. ; 4) Lemne 40 meteri , din care se va încălzi şi sala de înveţăment ; 5) P ă m e n t 5 jugere, din care 2 fên aţe şi 3 arători , cari dau u n venit de cel puţin 100 cor. ; 6) Cortel cu 2 chili e tc . ;şi grădina de 1 juger.

Dela recurenţ i se recere ca recurse le lor a d r e ­sate corn. parochia l şi adjustate cu documente le : a) Estras de botez, b) test imoniu de cvalificaţiune şi din l imba magiară , c) deelara ţ iune că de când începând îşi formează p re tens iunea la cvincvena), să le subştear-n ă subscrisului pro topop in=p. şcolar în Lipova (Lip-pa) până la te rminul sus indicat ; precum şi a se p r e -senta în vre -o Duminecă ori serbătoare în sfta bise­r ică din Batta, spre a-şi a ră ta dester i tatea în cant şi tipic.

Recurenţ i i cu classe, şi cei ce vor putea docu­men ta des ter i ta tea în înfiinţarea corului vocal, cvar te t , vor fi preferiţi.

Batta, în 1/14 Iulie 1903. Com. parochial .

In conţelegere cu m i n e : Voicu Hamsea, m. p. p r o -topresbi ter ,

— • — 3—3

Pentru îndeplinire* postului de Învăţător la şcoala de băieţi din comuna S a r c i a - r o â i â n ă în rest imp de 3 0 d e z i l e de ' a pr ima publ icare a acestui con­curs. Compet inţa învăţătorului e în bani gata 536 co ­roane , 2 stengeni de lemne, scr ipturis t ica 8 cor., conferinţa 15 coroane , 4 jugere păment a ră tor o gră­dină de 468:3 fânaţe, paie de încălzement după t r e ­bu in ţă şi cvartir l iber.

Darea di rectă e deobligat a o solvi alesul. Afară de Test imoniu de cvalificaţiune înve ţă to-

reascâ se mai cere să a ibă a tare clasă medie. La înmormântă r i se deobligă pe lângă o remunera ţ i e de 1 cor. ear la cei sermani gratis. Reflectanţii au a se presen ta în vre -o Duminecă ori serbă toare în sf. b i ­ser ică spre a-şi a ră ta dester i ta tea în cant şi tipic.

Documentele a lă tura te pe lângă recurs au a-se ina in ta Rev. Domn Dlui Paul Miulescu protopop în N.-Comloş.

Comitetul parochial . Sa rc i a - românâ la 5/7 st. no. 1903.

Ioan Condan, ' George Ol la preşedinte. notar.

In conţelegere cu m i n e : Paul Miulescu, protopop*. — • - 3 3

Com'tetul parochial or t . - rom. din.comun IJ iec i , în ppiatul Buteni, publ ica concurs cu termin de a le ­gere, 30 de zile dela prima publ icare în foaia „Bise­r ica şi Şcoa la" pentru s ta ţ iunea înveţătorească de acolo.

Emolumente ie sun t : 1) in bani gata 400 cor., 2) scr ipturis t ica 10 cor., 3) conferinţă 24 cor., 4) grâu 960 l i<re=96 cor., 5) cucuruz 720 l i t r e = 6 0 cor., 6) fîn 12 in. ,111.-= 44 cor. 92 fii., 7) lemne 26 m e t r i = 8 0 cor., 8) dela liturgii pr ivate 40 fii., 9) cvart ir cu două

j chilii, culină, eămară , celar jumătate , din podul şcoalei şi grajd pentru vite. Dna grădină întreagă, dela în­mormântă r i şi alte funcţiuni venitul usuat .

Învăţătorul e deobfga t a funcţiona ca can tor atât în biserică cat şi afară de biserică

In privinţa cvincvenalului învăţătorul nu poa te reflecta I.umai după ce va presta un serviciu de 5 ani în loc.

Reflectanţii t rebuie să se presinte în sf-ta b ise­rică înainte de alegere, spre a-se face cunoscuţ i p o ­porului , ca r dacă au mai funcţionat undeva, t febue se p r o d u c ă şi a tes ta t de conduită .

Reflectanţii, conform „Regulamentului de învăţ ." îşi vor adjusta recurse le adresa te că t re comitetul parochia l mai sus indicat şi le vor trimite la P . On.

248

Domn protopresbi ter Ioan Georgia în N.-Buttyin corn. Aradului .

Din şedinţa corn. par. din Dieei, ţ inu tă în 25 Iunie .

Georye Lup şa,

paroch-pres .

In conţelegere cu Ioan Giorgia, ppresb i te r .

— O — 3 - 3 Pent ru s ta ţ iunea înve ţă toreascâ de la şcoa la gr.

or. rom. din A p a t e u l - r o r n â i i , inspectora tul Oradii-Mari, se escrie concurs cu termin de a legere pe 10/23 August 1903.

Emolumente le s u n t : In bani numera r i 6 0 0 cor., afară de aceas ta cortel cu grădină de legume, p recum şi stolele cantora le dela funcţiunile obven inde .

Recursele adjustate conform prescr i se lor S ta tu­tului Organic şi §-lui 6, art. XVIII din 1879, ad resa te comitetului parochia l din Apa teu l - român şi p rovăzu te cu declaraţ iune, că pe basa serviciului ne în t r e rup t ca învăţător , de când îşi formează p re t ens iunea la cu in-cuenal , să se tr imită subscrisului în Oradea-Mare p â n ă la 8/21 August a. c. 1903, având recurenţ i i în vre -o Duminecă ori să rbă toare a se presen ta în b iser ica din loc, spre a-şi a ră ta dester i ta tea în cân ta re şi t ipicul bisericesc.

Comitetul parochial. In conţelegere c u : Tonia Păcală, ppresbi te r

inspector şcolar.

— • — 3 - 3

Pent ru s ta ţ iunea înve ţă toreascâ dela şcoala gr. or. rom. din P a u ş i a , inspectoratul Oradi i -mari , se escrie concurs cu termin de a legere pe 10/23 August a. c. 1903.

Emolumente le s u n t : In bani gata numera r i 600 coroane , afară de aceas ta cortel cu grădină de legume, p recum şi stolele cantora le dela funcţiunile obveninde .

Recursele adjustate conform prescr ise lor Statutului Organic şi §-lui 6, art. XVIII din 1879 şi p rovăzu te cu declara ţ iune, că pe basa serviciului ne în t r e rup t ca învăţător , de când îşi formează p re tens iune la cu in-cuenal , adresa te comitetului parochia l din Pauşia , să se tr imită subscrisului în Oradea -mare p â n ă la 8/21 August a. c. 1903, având recurenţ i i în v re -o Duminecă ori sărbă toare a se p re sen t a în biser ica din loc, spre a-şi a ră ta dester i ta tea în cân ta re şi t ipicul biser icesc .

Comitetul parochial.

In conţelegere cu : Toma Păcală, pprosbi ter inspector şcolar.

— D - 3—3

Pent ru s ta ţ iunea învă ţă torească dela şcoala gr. or. rom. din C h i v a l e u , inspectoratul Oradi i -mari se escrie concurs , cu t e rmen de a legere p e 6/19 Au­gus t , a. c. 1903.

Emolumente le s u n t : In bani numera r i 600 cor. afară de aceasta cortel cu grădină de legume, p r e c u m şi stolele cantora le dela funcţiunile obveninde .

Recursele adjustate conform prescr i se lor Sta tutului Organic şi §-lui 6, art. XVIII din 1879 şi p rovezu te

Anul XXVII.

cu declaraţ iune, că pe baza serviciului ne în t re rup t c a învăţător , de când îşi formează pre ten ţ iune la c u i n -cuenal , adresate comitetului parochial din Chivaleu, să se tr imită subscrisului în Oradea-mare până l a 3/16 August a. c. 1903, având recurenţ i i în vre-o Du­minecă ori să rbă toare a se presenta la biserica d in loc, spre aşi a ră ta dester i ta tea în cân ta re şi t ip icul biser icesc.

Comitetul parochial.

In conţelegere cu : Toma Păcală, ppresb i te r , inspector şcolar .

- • — 3 — 3

Pent ru s taţ iunea învăţâ torească dela şcoala gr. or . rom. din V a r v i z , inspectora tul Oradi i -mari se esc r ie concurs cu te rmen de alegere pe 7/20 August a. c . 1903.

Emolumente le s u n t : 1) In bani numerar i 160 cor . , 2) Dela 70 numer i de case câ te una "măsură b u c a t e în sumă de 140 cor. 3) 3 jugăre pămân t preţui t cu 40 cor. de t o t : 340 coroane ; eară restul de 260 cor. eventual 460 cor. se va câştiga dela stat, afară d e aces tea cortel cu grădină, p recum şi stolele c a n t o r a l e dela funcţiunile obveninde.

Recurse le adjustate conform prescr iselor Statutului Organic şi §-lui 6, art . XVIII din 1879, şi p r o v ă z u t e cu declaraţ iune, că pe baza serviciului ne în t re rupt ca învăţă tor de când îşi formează pre ten ţ iune la c u i n -euenal , adresate comitetului parochia l din Varviz, sa­se tr imită subscrisului în Oradea -mare până la 5/18-August a. c. 1903, având recurenţ i i în vre -o Dumi­necă ori sărbă toare a se presenta la biser ica din loc,, spre aşi a ră ta dester i ta tea în cân ta re şi t ipicul b i s e ­r icesc .

Comitetul parochial. In conţelegere c u : Toma Păcală, pp rosb i t e r

inspector şcolar. —=j— 3 - 3

Pen t ru s ta ţ iunea învă ţâ torească dela şcoala gr . or. rom. din V o i v o z i , inspectoratul Oradi-mari , s e escrie concurs cu termin de alegere pe 7/20 August, a. c. 1903.

Emolumente le s u n t : 1) In bani numerar i 132 cor . 80 fii. 2) Dela 83 numer i de case, una vicâ b u c a t e preţuind în 166 cor. 3) 2 holde pământ şi 186 • ca-testrale preţuind în 40 cor. eară restul de 261 cor-şi 20 fileri, eventual 461 cor. 20 fileri, se va câşt iga ciela stat, afară de acestea, cortel cu grădină, p r e c u m şi stolele cantora le dela funcţiunile obveninde.

Recursele adjustate conform prescriselor Sta tu tu lu i Organic şi §-lui 6, art . XVIII din 1879, şi p r o v e z u t e cu declara ţ iune , că pe baza serviciului neîntrerupt, , ca învăţător , de când îşi formează p re tens iune l a cuincuenal , adresa te comitetului parochial din Voivozi, să se trimită subscrisului în Oradea-mare până la 5/18, August a. c. 1903, având recurenţ i i în vre-o Dumi­necă ori sărbă toare a se presenta la biserica din loc , spre a-şi a ră t a dester i ta tea în cân ta re şi tipicul b i s e ­r icesc.

Comitetul parochial.

In conţe legere c u : Toma Păcală, ppresbiter, . inspector şcolar.

— • — 3 - 3

BISERICA şi ŞCOALA

Tiparul şi editura tipografiei diecesane din Arad — Redactor responsabil : R o m a n R.. Ciorogariu.