CHESTIUNEA DUNARII(ISTORIE A EUROPEI RASARITENE IN

LEGATURA CU ACEASTA CHESTIE)

Lectii tinute la Scoala de RazboitiTiparite dupa notele stenografice ale d-lui

H. Stahl, pentru folosul elevilor sal

DE

N. IORGA

VALENII-DE-MUNTE

EDITURA SOCIETATII NEAMUL ROMANESC"1913

_

-

LECTIA I-a.

Scopul ce urnaresc lectiile. Definitia chestiei. Deosebireafatii, de chestia Rinului.

I.

Ce deosebeste chestia DunariT de chestia Rinulul ? Existen0,pe linia disputati1 a unuT popor mijlochl, poporul romanesc.

Innainte de a lamuri aceastA definitie, slut dator, de oare cestuderqiI, ascultatoril militarT, se schimb& In fiecare an, sa v&explic care este rostul unuT curs de istorie universal& Imp&rtitpe asemenea chestiuni. I s'ar p&rea cuiva, nefiind deprins cufelul acesta de a trata istoria, ca este o desfacere a cimpululvast al istoriel universals In probleme marunte, care O. cuprindaIn ele un element de specialitate, §i, natural, d-voastra nu venitTaicT ca sa vá faceti specialiqti istoricT, ci ca s& cap&tAT o mien-tare In legatura cu chemarea d-voastra specials. AceT dintred-voastrA cars, Innainte de a veni astazi sa ma asculte, at avutcuriositatea sa rasfoiasc& volumul care cuprinde lectiile din anultrecut : Chestia Rinului", vor fi vazut ca In aceasta expunerea istoriel universale nu vad Innainte de toate cuno§tinO, de careune on v& §i putetT dispens&, ci §tit. ca In rindul Intaiil avegnevoie de ceia ce se desface din aceste cuno§tinO, de elementulsufletesc, de elementul moral care iese din cunomterea istorieluniversale, ca avetI nevoie de anume adevarurT mart, esenVale, carerasar din cercetarea unor oarecare parg din istoria lumil, dinistoria deosebitelor popoare care au avut un rost pe lume.

Astfel, cind v'ar zice cineva ca dreptatea biruie§te In conflic-tele dintre State, dintre popoare, hg zimbi ironic, cum zImbeqteironic toata lumea, §i cu toate acestea n'ag avea dreptate sa ern-bit,I: In aparent& biruie§te une or nedreptatea, dar de fapt tot-deauna dreptatea ramIne. 4i de ce ? Fiindca dreptatea e alc&tuit&

1

2

din sIrguinta unui popor. din sta,ruinta lul Indaratnica, din do-rinta lul de a cunoaste, din Infrinarea pornirilor rele, din Infra-tirea pentru un stop Tuna lt a tuturor celor cari fac parte dintr'onatiune. Si ce alts dreptate si. maT innalta dreptate poate saaiba un popor decit aceasta ? Si aceasta Invinge. Si, din potriva,orIdta glorie ar fi in traditia unuT Stat ginditi-va la ace! cariastazi nu maT pot fugi decit in bratele molimeT sad in ale unuTarmistitiu mal rusinos decit dinsa orlcit de Intinse teritoriilepe care le-ar cuprinde, orlcit de mare ar fi numarul locuitorilordintr'insul, si, nu numaT atit, dar, orlcit de perfectionat ar fi ar-mamentul, orlcit de desavirsite ar fi planurile pe care le pot!cumpara, biruinta o veT dstiga nurnaT prin tine Insutl, cu for-tele tale propril, morale.

Norocul nu exists, norocul e un termin pe care lipsa noastrade intelegere deplina If aplica, lucrurilor : cerceteaza maT deaproape si gasestI hnediat dreptatea. Si ea nu e o dreptate pen-tru moment, cad Intr'o armata pot fi batut,1 soldatl excelentT,ofiterT InvatatT, avind tale ma! bune intentil, InsutletitT de celmaT frumos patriotism ; pot fi batutT, pentru ca dreptatea la unpopor nu se aplica, numaT generatiuniT care se gaseste Intr'unmoment dat In rindurT, ci se aplica silintilor continue ale unuTsir Intreg de generatiT. Se zice in popor : Dumnezed nu batecu ciomagul" ; noT am adaugi : nu bate cu ciomagul in fiecarezi. Infringerile shit maT totdeauna o pedeapsa, si sint chiar deparere ca acest maT" If putem parasi. Dar, data, Sint InfringerTcare nu Inseamna o pedeapsa, Infringerile acelea pregatesc biruintarasplatitoare din ziva urmatoare. Ginditi-va la lupta de la Iena:nu meritau PrusieniT sa fie batuti, si poate nicT Francesil sa, fiebiruitorl. Deosebirea sta Innainte de toate in aceia ca la uniT nuera un Napoleon si la cellalti era ; prin urmare nu e un meritpentru unil si un demerit pentru altiT. Ad fost biruitT PrusieniT, darinfringerea aceasta li-a Intregit fortele morale trebuitoare pentrubiruinta de a doua zi, si as biruit, Intemeind un Stat pe care11 invidiaza totT si de care nimeni nu cuteaza sa se atinga.

DecT, Inca odata, sa nu credeti ca, ascultind lectil de istorieuniversals, le ascultatI pentru ele, pentru datele pe care le cu-prind, pentru faptele strinse laolalta. V'o spun ed, vechid pro-fesor de istorie: nu platesc nimic prin ele insele toate numele,toate datele care se spun fate° lectie, cad toate se gasesc Inmanuale or! dictionare de istorie, si cel din urma, profesor faraexperienta, si fara stiinta poate pregati o lectie zdrobitoare deeruditie. Dar nu once profesor vs poate da ceia ce e maT esen-'Val In resultatele stiintel noastre : cugetarea morals. Pentruaceasta trebuie traiul sufletesc impreuna cu subiectul a caruTcercetare °cup& o viata Intreaga. Si, data as fi fost profesor ma!Una; nicT n'as fi venit sa in lectil aid, Innaintea d- voastra; nu-maT tine a zburat dintre filele cartiT, miscIndu-sT aripile In lumea

3

ideilor, poate fi de inv&tatura altora, prin esenta moray pe carei-o daft studiile sale.

Elementul moral o sl ne preocupe deal innainte de toate. SintIncredintat ca, in toate legaturile si desfacerile lumiT, elementulmoral este acela care creaza, si care distruge. Dac& el nu va pa-trunde In sufletul flecaruia dintre d-voastra, si nu numal In el,dar si In sufletul celul din urma, soldat de supt ordinele d-voastra,si, prin not toil, In sufletul intregil natiuni care inconjoar& ar-mata ce se lupta, timpul cheltuit pentru InvAatura a fost pierdut.

DecT nu o sa, v& fac lectiT de specialitate. Atund de ce Inanul acesta va fi vorba de chestiunea Dunaril ? Iata de ce : In isto-Ha universal& sint o sumedenie de lucruri care se pot spune, osumedenie de lucrurT care to pot ispiti s& le spill: frumoase. in-teresante pentru tine, Mai ales dac& shit fructul cercetarilor taleparticulare. Intre lucrurile acestea trebuie insa facuta, o alegere,si am cautat s& se unease, o oarecare noutate pentru minecu folosul pentru d-voastra. Prin urmare, imbratiqind cu privirea,In fiecare an, Intregul cimp al istoriel universale, 1ml aleg Infiecare an alt punct de vedere. In anul trecut, prin chestiuneaRinului am vlzut istoria universal, de acolo, anul acesta, princhestiunea DunariT, vom vedea iara§1 toata istoria universals, darde dincoace, de la noT de acasa. Natural cal schimbIndu-se punc-tul de vedere, o sa, vedet,1 unele lucruri care Innainte nu se ve-deaa, orT altele, care se vedeaa mai rad, a sä le vedetI mai bine,pe cInd cele care atund se vedeati mai bine, o sa le vedetimai putin clar acuma.

Alegind chestiunea DunariT, poate ca este o legatura trebui-toare §i cu anume evenimente care anul trecut nu se petrecuser&Inca dar anul acesta ne stapluesc si pe care fax& a le profetisa

alai istoricul n'are sarcina de profet le-am prevazut. Ea nuputeam prevedea anul trecut ca generaliT bulgarT vor avea maimulta minte decit generalil turd: acestea slut lucrurl indivi-duals, pe care nici cunoagterea personal& a omuluT nu to ajutas& in pot.T judeca, fiindca, adesea unul, care p&rea in imprejurarlobiqnuite un panic cetat,ean, incapabil de a Intocmi un stralucitplan de lupta, II scoate dinteodata din mintea lu! In vreme derazboiu, §i cutare altul, care parea cuirasat de planurT, in 1ncurc&la momeutul hotarttor. Dar, sprijinit pe cunoa§terea popoarelor,a traditiunilor lor, a necesitatilor geografice, am facut aprecierlcare s'au adeverit. *i adaug, In treacat, Ca, dam& ar fi numaT casulacesta, §i Inc& ar fi de ajuns ca sa se vad& Inca unul din fo-loasele pe care be poate aduce studiul istoriei : familiarisareacu cunoa§terea factorilor permanen11 din istoria popoarelor, princari poate iegi jumatate din prevederea Imprejurarilor ce vorveni.

4

Acum trebuie sa definim problema. De ce fel de chestiunea Dunk& este vorba ? Este o chestiune a Dunaril pe care per-soanele care fac parte din diplomatie cred ca, o cunosc malbine decit toata lumea. DiplomatiT, dud vorbesc de chestiuneaDunariT, spun: e o chestiune care s'a ivit dupa tratatul dinViena, in legatura cu chestiunea RinuluT, care a fost discutata,si ea la Viena ; e vorba do regimul politic si administrativ lacare trebuie sa, fie supus cursul inferior al Dunaril. Si cu pri-vire la dinsa s'au scris o sumo de cart!, s'aa facut colectiT de do-cumente : d. D. Sturdza a tipkit aco rn citiva anT intfun volumactele privitoare la aceasta chestiune a DunariT, In frantuzeste siIn nemteste. D-sa a facut-o cu grija sj iubire, ca unul care estedintre aceia ce au crescut sj traiesc Inca in traditiile marii di-plomatiT europene, care pe la 1850 lega sj deslega toate. Aceastdchestiune, cu protocoalele, tratatele, conventiile el, cu cercetereaimprejurarilor in care s'a intemeiat comisiunea dunareana, si aregimuluT special la care s'aa supus gurile DunariT, e interesantade sigur pentru elevil consul! sj pentru aspirantil la locurT Indiplomatie.

Chestiunea Dunaril, cum o Inteleg a 1, si cum poate sa, vu fiefolositoare d-voastra, are cu totul alt rost, de si ea cuprinde simomentul acela diplomatic intr'insa, 11 cuprinde, nu in totalitatealuT, ci numaT In partea Jul de realitate efectiva. De fapt ea este cumutt maT vasta: ea cuprinde toata istoria RasarituluT Europe!,

si a Apusulul Europe! In legatura cu Rasaritul. Prin urmare,pe de o parte, este aproape tot ce se petrece In Orientul euro-pean, adeca: viata popoarelor primitive din partite acestea, viatapopoarelor celor d'intaiu care all locuit pe malurile Dunaril, ex-pansiunea populatieT romane, Intinderea rnilitara a Romanilor suptTraian, colonisarea DacieT, consecintele acesteT colonisarT. Apo!Imperiul bizantin in toata lunga durata a acestuT Imperiu, cioc-nirile luT cu barbariT: cu GotiT, SlaviT, AvariT, Bulgaril, luptaIntre Bulgarl sj BizantinT pentru stapinirea ConstantinopoluluTsi dominatia asupra PeninsuleT Balcanice, expansiunea turceasca,ciocnirea Turcilor cu popoarele balcanice, luptele Indelungateale for pentru stapInirea linieT Dunaril pan& departe la Buda,ajungind sa ameninte sj Viena, la 1529 si pe urma la 1683.Si pe urma, luptele Austriacilor pentru recucerirea UngarieT sjtendinta for de a se intinde in regiunile noastre, lupte care audurat pana, la ocupatia BosnieT si HertegovineT In 1878; luptelePolonilor, jar dupa aceia luptele Rusilor pentru a face din Du-nare hotarul for de catre Peninsula Balcanica. In sfirsit, amesteculintereseler generale europene, cind Dunarea ajunge sa alba va-loare economica. Cad Dunarea a capatat valoare economicadoar chid s'a deschis exportul de grIne al teriT noastre, si, aldoilea, cind a Inceput navigatia cu abur.

Vom vedea apoT interesul Europe! pentru aceasta chestiune,

5

amestecul el necontenit, rgzboiul Crimeil, determinat tocmal deastfel de interese generale In regiunile Dunaril. Face parte dinchestiunea DungriT, mal simtul popoarelor de pe amIndougmalurile cg pot trai de sine, ca sint datoare fat& de ele, fatg,de trecutul qi de viitorul lor, sa, trgiascg o via deosebita, iarnu numai ridicind mere d la fiece prilej doua, degete catre mareapedagoaga, Europa; face parte nevoia §i a unora §i altora dintrepopoarele acestea de a avea o cit mai largg parte la Dungre.

Ded iata lucrurile pe care trebuie sg le cuprinda studiul ches-tiunii Dungril, in sensul nostru.

Dar Intelegem nol oare chestiunea Dungril Entregt? De sigurchid zic chestiunea Dunaril, nu pot sa Inteleg chestiunea Du-nariT superioare, chestiune care n'a existat niciodatg. Dungreala Inceput curge intro terT germane, §i nimenT nu s'a gindit sgridice pretentil asupra acestor regiunl unde fluviul strgbateteritoril perfect nationals. Si, pe urma, acest curs superior alDungril nu curge macar intro teritoril germane rivale. Pang laun anume punct ea trece pe un teritoriu bine definit, apol pealtul tot a§a de bine definit. Germanil tots considerg Dungreaca un fel de rill national, Donau, precum §i nol considergm Du-ngrea ca o apg, national& sint pline cintecele de dinsa, la nol§i la eel de peste Dungre, precum o considerg, de altfel, §i Un-guril In ceia ce prive§te partea apel ce cade de la Nord la Sud,aproape drept, pe teritoriul lor, brgzdind pusta, §i tot astfel Ru§iT,pang Ia Galitienil din Halicia, cari se numesc astazI RutenT, alcaror BirladnicT cari n'ati nimic a face cu Rirladul I se po-menesc §i eT In stravechi cintece. Germanil au tot dreptul saconsidere o mare parte a Dungril ca un rid national. ChestiaDungriT nu se poate intinde asupra acestel OAT, §i a fost o apa-rentg gre§alg a diplomatilor, clnd, la facerea protocoalelor, s'adgrabit a propune sa facg parte din Comisiunea Dungreang, undelegat al BavarieT, scopul cel adevgrat fiind acela de a ingustait se va putea maT mult rolul celor cari ail tot interesul pentrn

partea DungriT care margene§te teritoriul lor.Dar, in afarg de Dungrea germana, Dunarea ungureascg, partea

din Dungre care curge In regatul Ungariel face ea parte din ches-tiunea DungriI sail nu? La dreptul vorbind, nu. Anume Impre-jurarl ail Rica Ins& ca, In timpul cit aLl dginuit acele Impreju-rad, chestia DunariT sg, capete o largime maT mare catre Apus.Cad ea nu e margenitg totdeauna in acelea§I hotare, ci, avindca basg fireasca teritoriul tracic al DungriT, Traci! nu s'adintins niclodata In Panonia, in partite unde e acum Budapesta,

Povestea cu anco RotislaN ON icT e o inchipuire: ruciodatA Rued n'atifost Ia Birlad. Tot astfel Galata n'ad a face cu Haliciul. Sint lucrurl caretrebuiesc InlAturate cu totul din elementele istonel noastre.

tirzid,

*i

tii

1 IN

6

ea poate sa prirneasca une oil, prin expansiuni cum a fost ceaotomana, o intindere maT mare in regiunile de Vest si Nord-Vest. Inteadevar, Indata ce apar TurciY In Europa, Indata ceBelgradul, Severinul se gasesc In minile lor, Indata, ce se Intindin dauna UngarieT, pe care o darling In lupta de la Mohacs(1526) si creaza Pasa lieu' de Buda, iar, dup& trecere de cItevadecenil, si Pasalicul de Timisoara, stapinind Dunarea ungureascrla cele doua capete ale eT si avind si cursul TiseT vecine, Indatace Tamil at fost capabill de aceasta intindere a teritoriuluT forIn Europa centrals, nol trebuie sa, cuprindem In lectiile noastreprivitoare la chestia DunariT si Intreaga aceasta, problem& deexistents a Ungariel.

II.

Venim acum la deosebirea Intro chestia DunariT si chestiaRinulul. Deosebirea este, si este foarte important pentru noT sa,o fixam. Chestia RinuluT, asa cum reiese din lectiile anuluT trecut,este chestia stapiniril pe amindoua malurile acesteT marl apedin Vestul Europel a unuia sad altuia din cele doua puterniceState riverane, a celor doua marl natiunT care se creaza dupa,navalirea barbarilor, fie prin amestecul barbarilor cu poporatiaromanica, si celtica, precum a fost In Galia, fie prin predominareaaproape absolute, dace nu exclusive, a elementuluT german InStatele germane care se formeaza pe malul cellalt al Rinulul.Prin urmare e chestia luptel de stapinire teritoriala Intro unStat mare, care se pastreaza unitar aproape in tot cursulevulul mediu si at epoceT moderne, si Intro o aglomeratiede State care nu s'ad reunit, formind un puternic Imperiu, decitin timpurile noastre. Este rivalitatea Intre Statul franc, maT tarzidStatul frances, si Intro Statele germane, rivalitatea Intre Galiaromans si locuitoriT barbarT de dincolo de Rin, este, de la o bu-cata de vreme, de cind principiul national biruieste principiulde Stat, chestia rivalitatil intro natiunea, franeesa si intro na-tiunea germane.

Acum, indata ce lectiile as inceput sa se desfasure, din eles'a desfacut un lucru: anume necesitatea politica, si pan& Invremea noastra tine Inca aceasta necesitate, cu toata, rigiditateaprincipiulul national, In oarecare margenT, la Nord si la Sud ,necesitatea politica a existenteT unor State mijlocii. Istoria ches-tiuniT RinuluT este de la Inceput pant la sfirsit si istoria acestorState mijlocil care se sfarlma si se formeaza din noil, disparsupt o forma si reapar supt alta forma. Luptindu-se intro dinsele,don& popoare vor schimba, nu numal gloante si nu numal tra-tate iscalite de o parte si de alta, dar ele ajung sa schimbe siunitatl omenestl. Romanil ail atras pe GermanT in Galia, Celtil de

7

atitea on ad trecut de s'ail asezat pe malul c-llalt al ape' ; Fran-cesil cuceresc puncte asupra Statelor germane si Statele germaneintore navglirea, ocupind puncte pe teritoril socotite pang, atuncica francese. Asa 'limit din toate lucrurile acestea reiese ca, Incutare moment se infiinteaza pe teritoriul acela, putin cam mixt,o viata proprie : Lotaringia, Burgundia si cite altele represintaacest termin mediu, care a existat si a trebuit sa existe introcele dour, popoare care se luptad. Si pang in zilele noastredainuiesc la mijloc Alsacienit, vorbind un dialect german si avindreminiscence istorice francese! Situatie tragic,.. Si astazi con-stiinta bietilor oamenT nu 6 cu totul linistita: et doresc Frantafiindca e gloria trecutulul lor, dar vorbesc intre dinsiT numaTnemteste, de si se lupta, ell, GermaniT, impotriva sta.pinirii ger-mane.

Si astazi traiesc State mijlocil, mediT: Belgia si Olanda, sus, si,jos, Elvet,ia. Aceasta uneste anume elemente romanice cu altele ger-mane si italiene. Belgia e si flamanda si valona. Olanda n'areelemente romanice, dar pastreaza o constiinta, speciala, istoricg,si aceasta o face sa, nu doreasca de loc confundarea cu Ger-mania, cum ar fi natural sa, doreasca din punctul de vedere alrase si limbil. Si nu sint numal coloniile olandese care flail insemnatate teril si o impiedeca, prin interesele for economics, dea se contopi cu Germania, ci constiinta aceasta speciala, por-nita, din marea constiinta, lotaringiana de odinioara.

La Dunaro este ceva mai mult decit atita. In adevar, la Rinnu s'a creat o natiune, din conflictele necontenite, din lungile perioade de vecinatate pasnica. din schimbul firesc de locuintaintre malul drept si cel sting, in urma navglirilor, In urma pu-tintei de lucru mai usor si mai remunerator. Din toate acestean'ail resultat decit numat amintirT istorice si numal forme po-litice. Importanta, cea mare a chestiunil Dunarii este aceia cadin aceasta, chestiune istorica s'a creat o natiie noun.

Deci chestiunea Dunaril nu insemneaza numal vechea rivali-tate intro locuitorii barbart de pe malul drept si cell de pemalul sting, Intro semintiile tracice de pe un mal si de pe cel-lalt, nu Inseamna numai rivalitatea intre Romani' venit,i de laSud si Traci! in forma dacica can Nordse impotrivesc la siprada une ori, de atitea oil, pe cell de dincolo ; nu Inseamna,numal luptele de mai tarzill intro Turcil venitT din Sud si intronot, cari nu ne represintam numaT pe noT, ci si constiinta cres-ting in Balcani. Si nu inseamna, mai tarzitl, numat lupta Startulut turcesc cu Polonia si Rusia la Ras:grit, cu Ungaria siAustria la Apus, care yin sa si dispute aceasta linie a Dui-aril,conflict corespunzator cu cele de pe malurile RinuluT. Si nu In-seamna numal fasa aceasta noun, care se deschide acum, adeca,apgrarea Dungrii din partea popoarelor riverane Impotriva pretentiunil de dominatie a Europe'.

8

Mari si multe prefacerl Intro rosturile luptatorilor, cum nu soafla dincolo, la Rin ! i WA, de ce: Rinul a putut sg, fie cindvaun drum de comert, end s'a fgcut Liga RinuluT, care unia ora-sele italiene cu Liga Hanseatica, ce, de la Londra, trecea prinFlandra pang la Hamburg, Lubeck si Brema, cu ramificata pangla Novgorod. Dar un drum, In sensul In care all fost un drumterile noastre, n'a fost Rinul nicTodata. Fericirea §i nenorocireanoastra, avantagiile si primejdiile situatiunil noastre vin de acoloca aid este un drum. Intfun sons mat precis este un drum Do-brogea, dar In sons general sint un drum terile noastre IntregT.GInditi-va la toata seria nesffr§ita de razboaie purtate aid, In-cepind cu TraciT §i mIntuind cu razboiul din 1877, o nesfir§ita,serie de lupte pentru fecunditatea admirabilg a pamintulul aces-tuia, pentru destoinicia cumpatata §1 harnica a rasei care a lo-cuit aid.

Cind Nordul a vrut sa meargg spre Sud, clnd Apusul a vrutsa se atingg cu Rgsgritul, aid s'ai'l Intilnit. Cind popoarele si-auschimbat locuintele, toate ai't trecut pe la noT; popoare pe carele gasim apoT In locurl depgrtate, ad stat aid anT IntregT de zile:Insql marele Teodoric, regele Ostrogotilor, Dietrich von Bern"din Niebelungen-Lied, si-a avut resedinta lul de rege barbar cupretentiuni romane pe aid, si putin a lipsit sa nu rgmlie chiarla not pi cog maT vechi dintre cel vechT as fost In partile acestea,pgna la Celtl, Vindelici si altiT,pomenitT in izvoarele de la In-ceputul erel cre§tine, dindu-se astfel prilej unuT medic diletantIn istorie, dr. Obedenaru, sa fac o intreagg, teorie celtica, atir-mind ca, sintem Celt1 si, ca atare, putem merge la Paris cu simaT malt drept de a ni pierde baniT Intro fratl.

Dar, dm& luptatorif sint deosebiti, aceT cari sustin pe luptatorT,aceT cari fac posibila lupta prin hrgnirea lor, prin calauzirea lor,prin Imbogatirea lor, aceT cari o ajuta supt raportul militar se-cole IntregT Innainte de a ajunge la constiinta ca si 01 pot safats o tar& a lor, ca birul 11 pot pastra pentru dinsiT, el ostireaalcatuita dintre dinsii poate sa se lupte pentru din§iT, ca, stea-gul lor poate deveni un steag national, aceia sintem noT.

Se va zice: mare nenorocire pe un popor care de la Incepu-turile sale stravechT pang aproape de anul 1300 a fost silit ne-contenit sa sprijine pe altiT pe pamIntul sad. Adevarat ca e osoarta foarte trista, dar si o soarta foarte fericita pentru not.Dm/ urmgreste cineva pe oamenil cari au jucat un rol in viataunuT popor, nu cred ca va ggsi 20 macar la suta cari sall fitrait copilaria §i tinereta lor In ImprejurarT din tale afara, debune. PorfirogenitiT nu prea sint Imparatil biruitorl. i cu natiu-nile e IntocmaT ca si cu indivizil. Cum sä nu fim o natiune re-sistenta, cum sa n'avem Incredere in trainicia noastra, clndatltea veacurl a trebuit sa ne futarim Innainte de a Indrazni sa

9

fim noT In§ine ? E adevgrat ca se impune un corectiv la aceasta:anume, cind am ajuns sa fim noT In§ine, cind am atins vremeaIn care fiecine 1§1 da, seama de valoarea celuT din urma dintrelocuitoriT teril, se impune ca nicTunul sa, nu fie uitat In operade educatie §i de innaltare nationala. Un popor care a fost atiteavoacurT robul altuia nu trebuie lasat cu nicTun pret sa, ramliein vremo de libertate robul luT Insu§1.

Dar, pentru a reveni la ce spuneam de la Inceput, ceia cecreaza o unitate admirabila in regiunile acestea, cu toata deo-sebirea acelor cari lupta pe malul Dunarii, este acest fapt: exis-tonta unuT popor deosebit care el hrane§te, el apara eventual,el pastreaza continuitatea in aceste locurl.

i poporul acesta al nostru este treat parts anume pentruacest stop. In ciocnirile acelea distrugatoare, in care adese orT§i unul Si altul dintre luptatorY iese cu desavir§ire usatT, canoril de furtuna ce se ciocnesc In trasnoto §i se sparg risipin-du-se, de parts nu se maT alege nimic de din§iI decit putine pi-caturT de apa, razleat,a,, In ciocnirile acestea era nevoie de fac-torul permanent, care am fost noT. De factorul acesta permanentera nevoie §i din alt punct de vedere decit din punctul de ve-dere al hraniriT celorlalti, din acela al calauziriT §i al informariTacelora. $i iata anume din care: end doug popoare se lupta,§i lupta nu poate sa aiba capgt, cind ea nu se poate mintui custrivirea unuia de care cellalt, este foarte la Indemlna un poporcare nu e un popor mare, care nu 0, innainte de toate, un poporprovocant, care nu e un popor capabil de a crea necontenitedificultatT §i de a tulbura pacea lama, un popor de isprava, careocupg co are, care, printr'un instinct superior, nicIodata, nu sesimte bine dincolo de margenile dreptuluT sail , ca raze§ul carenu dg pe o mo§ie straina palmacul de terns mo§tenita la care§tie ca, are dreptul. §i aceasta e poate cea maT mare calitate anoastra. Daca am fi fost o natiune nebung care sa, se iea latrinta cu toata lumea pentru fel §i fel de inchipuirl, se ispraviacu noT de multa vreme: era aid o provincie austriaca sail ru-seasca.

Astfel, utilT prin calitatile noastre pretioase de munca, de cre-dintacine nu se lauda cu supu§iT saT romInT ? , de vitejie InorTce armata Rominil sint ceT d'intaT soldatT, avind innainte detoate simtul superior politic al masuril §i con§tiintel de dreptulnostru, noT eram necesarT aid. Am fost creatT ca natiune, prinimprejurarile politico din aceste OAT, din amestecul de TracTromanisag §i coloni§t1 roman! Imbogatig apol cu singele Slavi-lor §i altor poporat,iT care au venit in aceste partY, dar §i aidcu masurg, luind atita cit sa, nu se pericliteze caracterul grain-luT nostru, al con§tiintei populare, al culturil propriT , am fost k,isintem poporul de care Duna,rea avea nevoie. §i am rams aka

10

pan& a,stlzi, fiinda, nu putem fi inlocuiVi in nicTun fel de con-diOuni prin alVT.

Aceasta constitute originalitatea chestiuniT Durarii fa0, de ches-tiunea RinuluT, §i aceasta originalitate atinge cele maT legitimesentiments de mindrie ale poporulul nostru.

LECTIA a II-a.

Dunirea In vechea epee& barbara. Stapinirea trace pe amtn-doui malurile. Sarmati qi Bastarni la Dunare.

I.

Slntem noT Romani §i istoria cea mal veche a Dunaril, carenu e romans, ni e decT strains? ()data se credea ca da, §i seadaugia chiar ca, sintem o creAiune nationals romans autentica§i exclusiva, facuta prin ordin imperial.

Romani Insemna insa In zilele luT Traian: cetatenT romans, §i elerad de toate rasele. ItalienT chiar &A., ar fi fost totT Innaintmilnostri, §i Inca n'ar putea fi vorba de o rasa unica. Doar dintreItalienT faceall parte GaliT cari ocupail toata regiunea Padulul,pe un mal §i pe altul. LiguriT nord-vesticT pot foarte bine O. fifost Ce41 §i el. In Apus, acolo unde e Toscana, erail Etruscil,can nu samanall cu LatiniT. In Sud, Grecia Mare nu era niciea latina. La Rasarit avem Intaiu pe HeneOT sail Veneil ilirT,cum IT arata numele, §i, In jos, IapigiT, locuitoriT pintenuluT ita-lian de catre Marea Ionics, erall tot Bid, fiindca, Marea Adriaticl,innainte de a fi o mare romans, a fost o mare ilirica, stramo§ilAlbanesilor, stramo§iT, In parte, aT Arominilor de astazi, locuind,nu numal malul adriatic, dar §i malul italian.

Astfel vedeV ca ne jucam cu cuvintul de Roman, ca Eli cumam avea o naOune perfect unitara, cuprinzind In singele eTanume drepturl de noblatA, pe care, odata, ce le-am capatat, nule maT puteam pierde prin niclun fel de amestec. Si dupe ce s'adparasit ilusiuni ca ale luT August Treboniu Laurian, care Incepeacu fundarea Romel, cu lupoaica, §i, trectnd prin FanariotT, ajun-gea la Unirea Principatelor §i la Domnia luT Voda-Cuza, tot s'apastrat ceva din credinOle cele vechi. Multi dintre istoricil §ifilologiT de prin anil 1880 Inca staruiat, cu foarte multa cal-

12

dull, patriotic& §i iubire pentru nobleta neamuluT, in parerea ca,atund cind all venit Romani! supt Traian si n'avead voie savie innainte de Traian all gasit pe Dad, dar DaciT erad foarteputini: barbatif murisera cu totiT.

Acum, nu se putea sa-T omoare pe tot! in razboid, fiindcaRomanii erad un popor foarte civilisat §i care avea con§tiinta,de folosul adevarat ce poate decurge dintr'un ra,zboid: un raz-boid trebuie sä dea §i oamenT, iar nu numaT teritoriT pustiT, pecare n'aI cu tine sa le populezt Sisteme ca acela de a prindepe InvinsT, a-I wza intro pe§ter% si a-I afuma acolo innabu-§indu-1. cum au facut Francesil in Algeria, orT ca acela pus inpractice do fratiT no§tri italieni in razboiul din Africa de Nord,orI ca sistemul de desalbanisare" a unei anume regiunT din Pe-ninsula Balcanica, pe care-1 intrebuinteaza Sirbii astazi: impu§-carea in masa a prisonierilor, sistemele acestea apartin epocelmoderne. Pentru ace! istorici §i filologi Insa trebuia numai decitca Dacil sa fi disparut; cum insa erad cavalerT, all crutat fe-meile Dacilor §i maT ales fetele lor, si prin urmare noT avem voiesa pastram pan& astazt ceva singe dacic, dar numal prin fe-mei, in mice cas mai sigur decit altul.

Este o legatura intro teoriile istorice dominante intr'un timpqi Intro indrepthrile practice ale unut popor. Ipotesele istorice setransforms intro forma anumita a con§tiinteT nationale, careaduce anume orientarT in anume momente, ai multe gre§e1Ienorme §i crime neiertate ale uneT politico vin de pe urma unorteoriT istorice foarte bine intentionate, dar foarte false, in ne-concordant& absoluta cu ade,varul. Pe basa a treT rindurT ale unuTistoric al Cesarilor, Eutropius, se credo ca Traian a adus inDacia coloniatl din deosebitele TinuturT, dupa ce, natural; aales tot ce era maT pur in ceia ce prive§te rasa, maT onest Inceia ce prive§te moravurile §i i-a mezat aicl, qa ca putem aveatoata mindria do a ne cobori din Roman!. Nu e ma pentrumulte motive. Le-am spus §i alts data.. Un motiv este ca Italiaatunci n'avea elemente de rasa purl, de origine italics, disponi-bile pentru a fi mezate prin deosebitele TinuturT cucerite. Rasaput% nu se gaseqte pe toate cararile lute() imparatie imensa cumera cea romans. Abia ajungead Romani! purl ca sa alcatuiascaaristocratia de ban!, aristocratia administrative pentru toate pro-vinciile. Cind o tars micaqi Italia e relativ o tail, micaajunge sa stapineasca lumea Intreaga, ea trimete fortele sale na-tionale In atitea locuri, incit nu-I ramine un prisos neocupat casari poata stramuta dintr'o parte intr'alta. Ss fi stramutat terani?Teranul nu se muta din ordin, qi de aceia §i ideia parasiril Dacielde Roman!, de toti locuitorit roman!, e o parere cu totul neinte-meiata. Pofteasca sa 1ncerce acum cineva azi, §i o sa vada lace capat se poate ajunge ! Avem doar exemple In timpul nostru:astfel In Basarabia un ucaz oferia teritoril ieftine, pamint de

13

dar In regiunea AmuruluT, In -kerne de curInd castigate de catreImparatia Rusiel. CitT s'au lasat momit,1? Foarte putinl, chiardintre teraniT fara de pamint, chiar dintre eel mIncatl de admi-nistratia cea mai rea care exist& in Europa dupe cea turceasca§i de elementele strain() a§ezate in mijlocul lor. as Intreba:cftT as ramas, dintre BasarabeniT ace§tia, la Amur? NicTunul.Cit,,T murit cacT multi as murit din causa Imprejurarilorneprielnice, §i a§a se IntImpla totdeauna cind mug teranT IntroOra necunoscuta, din dulcea Italie, de pilda, In bunatatea noastrade clima temperate ", city n'ag murit, s'ad Intors Innapol.

A§a, !nett coloni§tiT ace§tia, in nicTun cas, nu puteai1 sa viede la tare: trebuiail sa vie de la orase. Dar ormele aveall opoporatie cu totul amestecata. Astfel, Innainte do a Intra IncercetIrT maT adincite, citeva arguments de bun simt, ajung safaca, a se raspinge aceasta parere.

AtuncT ran:ine sa ni cautam aiurea stramo§it Trebuie sa ad-mitem ca Dacil n'ad petit In totalitate nici elementul femeiesc,§i nicT cel barbatesc. Poporatia aceasta era prea numeroasa casa fie distrusa, §i RomaniT aveag prea multa nevoie de dinsa pen-tru ca sa ingaduie distrugerea eT. Mal avem Inca un argumenthotaritor, atit de hotaritor !net nicl nu e nevoie sa-1 desfa§ur,ci ajunge sa-1 semnalez pentru ca orIcine sa tan& conclusiaNo! avem In paqile acestea rasaritene don& culturl : o culturade sus §i una de jos ; cea de jos e de dorit sa inspire fiindcae original& pe cea de sus ; cea de sus a Inrturit pe cea dejos, nu totdeauna In bine, une or! Insa, §i In bine. Cultura cea desus In partile noastre rasaritene este Imprumutata, recent, de laGerman! sag de la Frances!; cultura cea de jos e ins& absdlutoriginal& Cum se Imbraca barbatul §i femeia, cum 1§1 potrivescparul, cum a§eaza casa, cum §i-o cladesc, cum 1§1 alcatuiesc mo-bilele, cum lucreaza pamintul, cum se Intati§eaza industria ele-mentara aceasta In ordine material& gi, ma! departe, Inordinea sufleteasca , cum I§T leaga oameniT ideile, cum 1§I mo-bileaza mintea, cum IsT Imbraca cugetarea, sintaxa decT, adu-nati toate acestea impreuna, ci yeti vedea ca este o unitate de-savirsita, la toate popoarele din acest unghid de lume, din fundulCarpatilor pana la ceT treT coltI de masea cu cari se mintuiePeninsula PeloponesuluT, Mor6a.

Nu trebuie sa ne Insele anume deosebirT aparente ; cautatI Infondul liniilor generale, §i yeti vedea acela§T lucru, afara de re-giunile atinse de eh ilisatia mediteraneana, care fabric& altfel decase, intrebuinteaza alts rosturT pentru cultura pamintulul, arealts Inceputurl de industrie popular& De unde vine aceasta ?Poate de la Roman!? PoftitT In satele ItalieT, §i vett vedea casestrinse Intro ele, formind ca un singur sir de o parte §i de alta astraziT; si asa e In toat& lumea mediterana, ci In Spania, §i InFranta de Sud; comparatI satele acestea cu satele noastre, unde

n'az'i

Si

14

fiecare casa e deosebita, a§ezata, trite() curte mare, avincl matmulte cercurl comune: cerc pentru locuinta, cerc pentru sama-natura, pentru Intrebuintarea paduril, cerc pustii1 pentru hotar.A§a cum e la noT era odinioara, §i la GermanT, ceia ce nu in-seamna ca e un obiceiu germanic, cad §i Germanil au primitobiceiul acesta de la altcineva, maT vechill In cultura. Compa-rag costumul pe care-1 poarta Italianul, Francesul, Spaniolul cucostumul pe care-1 poarta, poporatia aceasta din Carpat,1 gi Bal-caul, §i vetT vedea foarte rapede ca e o deosebire desavirsita.Comparatl o sintaxa, cu cealalta s'au facut studiT de sin-taxa comparata carpato-balcanica, foarte interesante, de un pro-fesor danes §i de altil , sintaxa e aceia§T: uniT at limbaaltiT limba albanesa, limba greceasca, altil iara§T o limba deorigine latina, In care cuvintele slave sint numal impestritaturasail lux mu Inlocuire provocata de mods, §i cu toate acesteasintaxa e aceia§T, felul de a lega ideile decl, acela§T.

Inca odata de uncle vine aceasta ? Vine de la o influent, maTveche declt cea romans §i care a cuprins tot acest Tinut. A Tracilor.

II.

Acum, Traci' ace§tia se presinta In istorie supt nume deose-bite. E gi una din causele nepopularitatif istoriel : schimbarilede infati§are, care ascund Insa un fond neschimbat. IstoricilvechT, greci gi latinT, dail o multime de nume 1n§elatoare, caretrebuie localisate, dupa triburl. Ginditi-va numal la numele tri-burilor albanese: cite clanurT albanese nu sint! §i trebuie safiT foarte bun cunoscator ca sa §til ce se ascunde supt toateaceste nume de astazT : Toscul, Ghegul, ortodoxul, catolicul, musul-manul ? A§a era §i cu, Traci!. ET formal un singur popor, in careintrad, desfacindu-se numaT pentru a conduce §i a domni, §iOdrisT, §i BesT, §i GetT, §i Dacl, cari nu se Inlocuiau uniT pe altilIn locuintA, ci In suprematie.

Numele dat de izvoarele antice este decl numele acelul trib,aceleT part' dintr'un popor, care domina, trite° anume clips; darmasa ramine tot aceia§1. §i la Germanl am vazut doar ca Ian-terna magic& a numelor 1nseamna doar attt: ca, se ridica o se-mintie care ciqtiga suprematia asupra celorlalte.

Prin urmare unitatea absoluta a neamuluT tracic nu se poatetagadui. Numele propriT, dad, Sint cercetate bine, dovedesc aceia§1radacina, qi s'ar putea face un dictionar al limbil trace, basatpe dinsele, cad In limba noastra avem foarte putine cuvintede-ale acestor stramoqI.

De undo pan& unde se intindeaa Traci' ? Evident ca nu sepoate face un atlas precis al extensiunil popoarelor intr'o vreme

altil

15

ca aceia. Dar, chiar &A, s'ar ii tras Intre barbarT liniT de gra-nit6, pastoril, vIn&toriT, n'ar ti respectat strasnic ho-tarul: data ar fi trecut oaia de alt& parte on ar fi zburat pa-sarea vInat& pe alt tarim, nu s'ar li grgbit nimenT s& se in-drepte la cel d'intaiu post \ amal ca sa faca o plingere. Ceiace slnt Statele In timpurile noastre, erall atunci vaile : locuintapopoarelor, miscarea popoarelor, cultura popoarelor, organisareapolitic& a popoarelor se fdcea tot pe v&I, nefiind alt drum decitacesta. Linia de deal, necesar& si pentru aparare, form& de lasine hotarul. Toata viata noastr& veche e orinduita pe val, Voe-vozif nostri de odinioartt fiind domni al vailor, de aceia sezice: Cara MoldoveT pe valea riulul Moldova, Tara Romlneascafind la Inceput Domnia de pe valea rIulul Arges. Traci' se poatezice c& stApIniaU, pe triburi, toate vaile din regiunea carpaticasi din regiunea balcanicl, lasind congenerilor lor, IliriT, pe alePinduluT.

Cum se vede, IliriT erad mult maT putinT. Si anume pentruscosT de Latin' de pe malul italic al AdriaticeI, desnationalisagde dinsiT, urmarig ca piratT, de aceiasT dusmanT, in insule si inDalmatia, unde au fost distruse regatele barbare ale unet Teutasi unul Gentius, fnlocuiti pe suvita de pgmInt de ling& mal prin

roman', cari au creat centre infloritoare, ca Salona Imp;ratuluT Diocletian, eT au fost Inchisl In saracia ci. IntunereculmunteluT lor, unde si azi li traiesc saracT si IntunecatT urmasil.Si muntele aid nu samana cu CarpatiT, cari ni Infatiseaza, orl-cit patrundem rturT largi si luncT racoritoare, padurT,poiene ; acolo vine muntele de-odata ca un parete de ardesieneagr5., stearpa, care nu ineduie nici macar [Astoria cum secade, cad in anume part.T numaT, VlahiT din evul mediu[utat' turmele.

CItl din IlirT au trecut dincolo de muntT, si au Tntrat in zonatracica. au Invatat limba traca. De aceia Albanesil slut de singeiliric. dar, In ceia ce priveste limba, apartin grupuluT tracic. Tra-ci' au ramas prin urmare deplinT stapinitorl peste toate regiu-nile balcanice [Ana la Mare. Si aid Marea e usoar& de trecut,si astfel se furisail teranT de pe malul Mani in Asia Mica, malprielnicti pentru pastorie: BitinT, Paflagoni si alte nume familiareistoriculul sint totT TracT, triburT deosebite ale unuT mare popor,larg raspfndit.

E vorba decT de una din cele maT puternice rase care asexistat vre-odata. Ea nu putea sa dispara usor ? Era si necesarlomeniriT ca o forma special& a culturil : provocind cultura ele-nica, dindu-1 elemente populare pretioase, ea transmitea, cum sevede din desemnele popoarelor din BalcanT si CarpatT, din co-lorile pe care le Intrebuinteaza, din forma vaselor Indatinate,civilisatia elenicl, simplifidnd-o, catre Nordul noilor venitl incultura.

Mora

ca,

colon'

InteinsiT,

lsi

16

Tracil .ineall amindoul malurile Dunaril. Ne gindim neapkatla Gefi. Despre el ni se spune a locuiatl pe malul drept ca si pecel sting, si aceasta constatare ne aduce O. stabilim un punctimportant pentru Imprejurarile de acum. Poate A, ni creeze oareaceasta vre-un drept orl sa stabileasca un precedent, sa afirmeo necesitate a lucrurilor ? E menita Dunarea sa, aiba aceiasTstapInT pe arnindoul malurile ? Am crede ca da. Mai ales caIn timpul de astazi mare parte din malul drept al Dunkil elocuit de RominT: eT se Intilnesc la Morava, la Timoc, si pans la Ne-gotin, In don& cercurl Intregl din Serbia, In partile Vidinului, Inmase Insemnate, si In partea rasariteana, In vecinatatea Dobrogil,aproape de Silistra. Aceasta nu o tagadueste nimenT; anume ne-voT de Stat pot falsifica cifrele, dar totdeauna sint mijloace ca sase ajunga la o statistic/ exacts, cel putin ca sa se dreaga Inparte cifrele falsificate de age41 oficialT interesat,T. i poporatiaaceasta IsT pastreaza cIntecele populare, datinile populare, yes-mIntul Indatinat, maT mult, cred, In Bulgaria decit In Serbia.Costumul acesta serveste ca sa arate provenien0 acestul element,si la eel maT mull el este de provenientd olteana; e neindoiosca n'az'i venit de prea multa vreme, ci In timpurile acelea grele,care ar fl fost bine sg, nu fie,. ale veaculul al XVIII-lea, cindaproape numaT noT trebuia sa hranim toata ImparAia turceasca sicind era maT bine sa traiestI supt un Pasa decit supt domina-Vunea fanariota, care ne sugea, pentru ca si pe dinsa sa o suga, alVi.

Din constatarea aceasta s'a ivit la anume persoane, Insufle-ite Mt, Indoiala de bune interrp, la unele persoane culte, de-

prinse chiar cu cercetarl stiintifice de precisiune, parerea ca,avem dreptul si datoria sa luam tot malul drept al DunariT. Seuita Insa, afar/ de faptul ca vointa n'ajunge 61 timp lipsestevointa sad zdrobirea altuia, ca nu se poste reface la 1912 si-.tu4unea de pe vremea G4lor cari erad si pe un mal si pe cel-lalt In zilele luT Alexandra -cel -Mare cind acesta ne-a onorat, prinparOle Ialomi0I, cu visits luT.

Lasam la o parte faptul a astazI politica e condusa de ideTce nu se pot inlatura si de sentimente ce nu se pot birui, si nunumal de pasiunea brutala a stapIniriT. i nu voim sa vorbimnicl de conclusiile pe care al OT, mai marl decit noT, le-ar puteatrage Impotriva noastra. Dar pe vremea Getilor linia DunS,riT peatund nu oferia deosebirile, care apar maT tirzitl, Intre un malbarbar si alt mal cucerit de civilisAie, stapInit, exploatat dedinsa si aparat de dinsa. Barbarl pe un mal, barbarT pe cel-lalt, aceiast poporaVe, acelasT fel de locuinO, aceleasT condiVunTde lupta pe un mal si pe cellalt. Linia cetaVlor de pe maluldrept, care schimba cu totul si supt toate rapoartele Imprejura-rile dunarene, linia aceasta de cetag dominatoare nu aparuseInca, si, In felul de razboid pe care-1 facead GetiT pe vremea aceia,chiar Innaltimile firestT, neInzestrate cu mijloace de aparare, pe

17

care nu se clgdise piatrg si nu se sgpase In adtnc vanfurT, nujucaa absolut nicTun. rot. Rgzboiul atunct consistas. In navala vi-jelloasg a celqr maT multi asupra color maT putini, vremeaclod acestia nu §tiaa ce so pregatia, §i luarea pentru jaf aunnT anume teritoriu.

cInd, I loco] Gefilor, au venit in parfile acestea, ca seminfiestapiiiitoare, ca nafiune juclnd rolul de capetenie fafa de cellaffT,_Davit, situatia la Dunare se schimbg intru citva, Getul e Innaintede ttiate dungrean, Dacul Innainte de toate Ardelean, am zice:Motean. Prin urrnare, pe cind Gefil represintaa dominafia acelulelement tracic, maT domol, care se gase§te ling& Dacul re-presinta trecerea supremafieT la alta parte din vasta lume tra-°lea, a ceia care se adaposte§te, Invierunata, Indgratnica, autentica,In vaile munfilor.

De ce s'a Mout aceasta schimbare? De ce aceasta parasire aDungriT de catre Tract ? Gael, de fapt, stapinirea dacica, fn lumeaTracilor Inseamna, Intaia acest lucru: retragerea de la Dunaze. Ras-punsul este: Fiindca dincolo de apa, incepuse sa Innainteze, nunumaT national, nil numal popular, dar §i politic, militar, elemen-tul roman. Si nu era nevoie ca pe malul sting al Dungril sa lievazut vre-un legionary do sj locuitoriT de pe main! sting aveaa pri-lejul sa -I vada, de alminterea, clad treceau, §i treceaa adese orT,dincolo de apg,

Cind, dupa moartea luT Alexandru-cel-Mare, dupg ce acel regatat mostenitorilor lul care se stabilise in parfile dunarene, a fastbiruit de RamanT. §i el,izbutira, pe la inceputul ere cre§tine, sa In-temeieze o provincie care patrundea tqt maT mutt In regiunilemoesice, oladind. aid orase, cetat,I, Getul de pe malul sting nus'a, maT sinifit la largo' sga. Nu era nevoie decT ca Romanul satreaeg dincoace pentru ca Getul sa, se simta, Impiedecat In ros-turile la; singura presenta elernentuluT roman pe malul opusat Dunaril era de natura sa sfarime suprematia getica., i anumefocmal pentru ca, rivemniT dungrenT eraa deprins1 sa sibs, amln-data malurile. A li lua unul, insemna a li strica toate deprinde-rile. Atunci eT retras de la aceasta apg, pe care nu o puteaaAprira deco; avind amIndoua, termurile. Malul dept, maT innalt,cazut supt un popor atit de innaintat, IT izgonia departe, tm qe.s,catre munte. TraciT s'ail Tetras atuncT In cetafile ardelene, undoDadiT as stat pang la posirea Jul Traian si pana la deshintareaStatuluT tor, ultima forma do existents liberg si mindra a rase!tracice.

Dona alto neamufl au mat avut un rost in partite acestea :Sarma(it §i BastarniT.

Rasa aceasta sarmatica ar Iii ea un fel de rasa doosebita9De2

fn

earl,

TH.

sat

18

o parte Tract, de alta Sarmatp Tracil cu o limba, Sarmatil cualta limb& ? Atitia istorici se Incurca In resolVirea acestel pro-bleme de etnografie, sedusi iarasi de cuprinderea Supt arelasT numea unor lucruri foarte deosebite.

Putem afirma a Sarmatil nu eran o natiune, ci o confede-ratio de deosebite semintii, cum an fost mat tarzin si HuniT,,Sarmatil" erail semintia dominants, fara indoiala in legaturacu Sett-it, si anume cu partea dintre Sciti de origine aria, pentrua eratl si ScitT uralo-altaici, de aceiasi rasa cu HuniT, TurciT siBulgari!. 0 semintie scitica aria, a stapinit neamurl de tot felulsi a dat acestel confederatit numele sail de SarmatI". Dar Intreneamurile acestea eran In partile Ardealulul nostru, far& Indoialn,unele mat bine represintate, atit de bine represintate, Incit adputut sa lase o urma In nomenclatura terit. Si, cind se gAsesclocalitatt care si-an primit numele de la un anume neam, desigur a neamul acela a locuit Indelung In cuprinsul provincietsi a jucat un rol foarte important. ET bine, trebuie sa admitem,cu toate ca si aid se lovesc unele parerT ale vechil ortodoxitistorice, care nu admitea mat niclo picatura de singe slav, tre-buie sa admitem ca acestl Sarmati din Ardeal eran In rindulIntain Slav!. Si trebuie sa parAsim cu total parerea absurda, denattira sa provoace numal Incurcaturi, ca, timp de un veac sat]doua, de la capatul Asiel pan& la Oceanul Atlantic se purtanneamurl asa cu sutele de mil de la un loc la altul. Cine se mut&prea des, prea rapede si prea departe, piere, si barbariT" acestianicl nu erad asa de multi. De cite orT gasim un popor Intr'unanume loc astazT, avem probabilitatea ca poporul acela a fostacolo din vremurile tole mat vechi. RAtA,cirile de popoare sintmaT mutt aparente : tine e bastinas, ramine. In special cu privire laeel ce ocup& In mase marl de terant un teritoriu in timpul nostru,trebuie sa admitem a 1-an ocupat din vremile tole mat depar-tate. Prin urmare, data, In Ardeal, constatam a cea mat mareparte din numele de localitAtT grit slave, apoT ca aceste numeslave nu sint venite de la cuvinte care s& aib& un Inteles Inlimbs, de toate zilele, cum e casul cu alto nume ', se poate pre-supune ca a fost acolo o poporatie compact& de Slav!, ca aceastapoporatie s'a gasit din vremurt foarte Tech! acolo. Ea a cohabitatcu Dacil, avind Ins& fat,A de Dad o situatie inferioara, de vremece Dacil an putut sa-s1 supuie aceste semintit, sa le conduca labiruinta si citava vreme In urma sa le cuprinda In ruina lor.Sarmatil acestia n'an jucat astfel un rol politic decIt In func-tiune de Dad.

Sarmatil nicT nu se coboara la Dunare. Daca Traci! s'au retras un

1 Natural cA, fiind undeva, de exemplu, dupA cuvintul groazd, care e slaty ,

un sat care s'ar chema Grozavesti, aceasta n'ar lnsemna cA Sim ii art ventacolo si ail numit satul, pentru cA grozaA " a pAtruns In limba noastrA $i noIam putut foarte bine sit dim Insine numirea cu un cuvint adoptat de noI.

19

moment de la aceasta, apa, acestialV ajuns nicTodata, suptniclo forma, pana la dinsa, ci ail dat poate o parte din poporulagatirs, cautatorul de our prin muntil ArdealuluT. Prin aceasta,oricit de numerosi ar fi fost orTeft de puternid prin confede-ratio, Sarmatii nu ajung sa fie un popor de istorie universall,cad, pentru ca un popor sa joace un astfel de rol, nu trebuiesa stea ascuns un colt de munte, ci trebuie sa stapfneascaun prin acest rlu sa, ajunga la o Mare, precum Tracilajung si la Marea de Apus, prin IliriT desnationalisatl ca limb&si la Marea de Rasarit, care era Marea Neagra, prin Dunare,ajung si la Marea Sudica, Egee, prin ultimele for ramurT, atitcele din Tracia. tit si cele care patrundeaft In Mort,a, In Pe lo-pones.

I.V.

La Dunare, Intr'un colt, ca stapfnitorl putin trainicl, ajung Insa,din vechl timpurl, Bastarnii. Acestia represinta avangarda ger-manic& patrunsa In regiunea Dunarit Cu toata exagerarea decare ad avut parte une on Bastarnil, exagerare In folosul lor,cautind sa li se creeze un rol cit se poate mai mare, se poatespune c& nicIodata ajuns sa aiba o situatie bine Intemeiata.

Prin sesul basarabean au ajuns la gurile DunariT, ocupind re-giunea Unghiulul", Ongl al Bulgarilor, mab tarzhi, pentru TatarTBugeacul, si se fixeaza si prin insule, care aveaA atuncl alt ca-racter decit astazT. Cad, cind spunem aceasta, nu trebuie sa niInchipuim insulele asa cum slut acum: nu eraii insule marunte,ci vaste teritoriT cuprinse Intre gurile DunariT.

Poate ca, data ar fi trecut In Moesia, viitorul for ar fi fostaltul, cad coborirea din Unghid" in Dobrogea a fost o conditiede desvoltare pentru toate natiunile ce au ajuns prin acestelocurT, celelalteca UnguriT, izgonig din Bugeac, dupa dtva timpde petrecere, de catre Pecenegt fiind silite clndva sa-sT schimbelocuintile, sad find menite peiril.

Prin urmare, in vreml departate, cind nu se putea prevedeaIntrarea lul Traian, se dadeau lupte pentru Dunare Intre trelputerT, Intro un Stat organisat doua natiunT care tindeau catreorganisare: de o parte cucerirea romans, care Innainta din adinculTraciel catre malul drept, de alts parte, sprijinindu-se Ins&pe continuitatea aceluias1 element national pan& in fundul Car-patilor, elementul barbar al Tracilor In sfirsit, venind dinacele regiuni care alcatuiesc astazi teritoriile polone, semintdagermana a Bastarnilor care incearca sä joace un rol aid, la Dunare.

n'ad si

si

rill si

$i

n'ad

si

si,

LECTIA a ITT a.

tnnaintarea italics spre Dunare. Lupta pentru linia riuluiintre Romani

N'am intentia sa enumer campaniile color patru generalY To-mar T sari at fort, supt Domitian.si Traian. prin partite noastre.Nu facem istorie politica, nici istorie militara, ci cautarn a flA,ih esenta explicatiile care se impun cu privird la anume pi rtldin istOria limit in lcgatura speciala cu Dunarea noastrh.

Astfel chestiunea aceasta a intinderil nationale, maT tarziti aintinderit politico romane In partite Dunarii nu se inati4eazil,ale( ca o serie de evenimente care trebuie expuse Trite° ma-sura mai larga sat maT restrinsa, ci c& p-roblemo care trebuieresolvite pentru a avea Intelegerea lucrurilor care urmeazgAupitdinsele. Intfun moment de la inneputul erel cre§tine problemaDunariT, care se pusese In forma barbara Innainte, se pune actimIn forma barbaro-romana, lupthtorif ne mai fiind acum barbarTde o parte si de alta a riuluT, ci, de o parte, barbarT, dtsparte, Romani. cautam ss Intelegem In ce tonditiT s'a, pusaceasta problema, pe ce caT a fost indrumata de imprejur5,ii, ceresultate at ie§it din ciocnirile care alcatuiesc acest capitol dinistoria DunariT §i be valoare etnica §i politic& at aceste resiiitato.

DecT iata ea Romanil, intrio anume fasa de desvoltare, aparIn regiunile acestea dunarene. Trebuie sa ne &dim inthill claca,aceasta aparitiune romans, In forma, politica, militara, In formaoficiala,imperiala, este un lucru not, nea§teptat, datorit actiuniTpersonale a unuT Imparat. Parerea curenta o §titT, e aceasta:DaciT slat Intarit of at ajuns sa aiba de la o bucat& de vremeun singur conducator de care ascultal. Supt unul din acestlconducatorT, Boirebista sat Burebista, cum vrea sa T spuna ci-neva cacl sintem prea puOn cunoscatorT In ceia ce prive§te

si Dad..

altai

21

dialectal dacic al limbil tracice ca sa fiam hotalit forma ceamai bung a acestuT nume et all ajuns si la mlul Marit, atapinind pang la Olbia si Apollonia. Astral Marea Neagrit a statsupt inriurirea Dacilor: eT atragead comertul, et luad vama, eT aveaftrolul de capetertie. Dupa aceasta Dacil urmind parerea obisnuita atl inceput sa aiba si alto ambitil. Intinzinclu-se papa,lar Dunare si termul Marit Negre de o parte, s'ad gindit del con'ar lua Dunarea Intreaga in stapIniroa lor. La. anume date elttecead riul, pradad Moesia, crescindu-s1 astfel veniturile, adau-gind pe linga Oistigul for din pastorit si agricultura si, venitulcard resulta din pradarea oraselor romane de pe malul dreptal Dunarit.

Intr'o bung, dimirieata, regale Dacilor, Decebal, se arata.ritor de cil ilisatie romance. do reinnoirea in forme superioarede civilisatie a regatului sat. Atunci, Intaid Domitian, iar dap&dinsul Traian, la inoeput represintind pe tatal sail adopti,v,batrin si incapabil de a conduce razboiul. pe urma, in nu-mele sad propriu, all luat ofensiva, din, dorinta de glorie, dinaceia de a stapini terenurt cit mat Intinse, de a marl Imperiulre&ian. Si, dupa aceia, fireste, se. insira tale doua campanit aleluT Traian impotriva Dacilon la 101, trecerea ostilor peaeesta sting at Dunarit intaid in partile Banatului, ca lupta ddla Tapae, cu supunerea lul Decebal, cind trupele romane se apro-piad do capitala luT, Sarmisegetuza, pe urma, cind Decebal ca-pa'tind un prielnio orutator tratat de pace, inteteste din nod peRomani asupra Int, Traian plin do o fireasca sets de rasbunare,pleaca in 105 din non Impotriva luT, apucind de asta data pealt drum, trecind pe valea Oltulul in Ardeal: el asediaza Sarmi-segetuza, o eucereste, iar Decebal fuge si e omorit in adapostu-I.

Pentru noT chestia se infatiseaza Ins& si altfel. Chiar in lee-title din anul trecut am Inlaturat ca o conceptie anacronicaexplicatia istoriel universale care atribuie unul Imparat, muggeneral; unut conducator de Stat, unuT personagid cu rolul ao-tiv, poruncitor In istoria universala, schimbarile tale mart. Dacao uriasa si extraordinara personalitate, de sigur fara parecho indest oltarea lumii, ca Napoleon I-in a mers, in cea maT mare partedin activitatea sa pe drumul tuturora, a fost silit sa mearga pedrumul tuturora, eacl altfel n'ar fi ispravit nimic, ne putem In-chipui cit de mica parte trebuie sa se faca la altil arnbitiunilpersonale si altor sentiments de care poate fi stapinit individual un suflet omeneso: sentimente de rasbunare, de trufie, inproducerea acelor lucrurl marl care alcatuiesc tstoria, universala,Prin urmare, nu pentru ca Traian ar fi fost ambitios, suparatsad jignit, pentru ca, ar fi avut tine stie ce nacaz personal peDecebal, nu din causa aceasta s'a intreprins campania do la Dungre. In timpul cind stapiuia Traian, atentia unul Imparat romanera solicitatA atitea lacurT, de atItea primejdiT, atitca ofense

malul

in

do-

22

erad primite, atitea granite Incalcate, Incit greti ar fi putut sase hotara,sca, a porni rasbunator intr'o parte sad In alta. §i, nunumaT ca, nu e o politics personals a lul Traian, dar nicivre-o continuare a uneT politice de Stat, de expansiune militara.Dorinl de continua expansiune military n'a avut Statul romanniciodata, cad n'a fost un organism politic provocator plinde neastimpar. 4i sa, nu uitam ca sintem in vremea cind Romaa fost vada hotarele firestT ale puteriT sale. La Ince-putul secolulul al II-lea sintem dupa, falimentul politiceT de con-tinua expansiune in centrul Europel, dupa Infringerea luT Varus,dupa, constatarea imposibilit tiT de a se suprima lumea barbara.

acest lucru e de cea mat mare insemnatate: dad, innaintese putea admite ca, Imparatia romana, intilnind in drumul saftun regat barbar, trebuie sa canto neaparat sä-1 initture, ca un ivoidcare se straduieste a rupe totul, In dreapta §i In stinga, acumsivoiul de odinioara taiat albia ataca, numai zagazul pusIn calea tut fireasca, de rill.

Decl pentru ce a venit Traian la Dunare ? Se ispravise cu lumeagermanica putea credo Roma ca TraciT ar fi de temut In par-tile Nu se ispravise cu lumea germana, si nu numaT cuaceia care nu pro voca Inca, dar nici cu aceia care provocase.Se formaa in vremea aceasta doua puternice fronturl noun ger-mane, si anume unui In muntiI Boemiel, cellalt la Rasarit, Inbitltile polone: de o parte QuaziT Marcomanit de alta. parte,GoVT; Imparatia va avea, dupa, Traian, multa vreme de lucru,doar toe& activitatea Jul Marcu Aureliu a fost ocupata cu astfelde lupte, avind primejdiT marl de inlaturat in paAile acestea boe-mice. Iar GoOT, pe cari Decius IT combatea in veacul al III-leadupa Hristos, veniaa el oare atunci Intaia oars ? Prin urmareiata ca problema germanica persista, ba chiar ea statea in fin-dul intaitt al preocupaOilor ImperiuluT: data din muntil Ardea-luluT putea sa plece o oaste care sa, patrunda, prin Moesia pansla Constantinopol, tot asa de usor din Boemia putea sa piece oalta oaste barbara care sa treaca prin regiunea Tirolulul, a Fri-ululuT pentru a patrunde de-a dreptul in Italia. Romanil stiaddestul de bine ce se petrecea pests hotarele for ca deaseam& de sili4le ce trebuie cheltuite pentru supune aceastaimensa spelunca, de hoV germanici. Asa Incit, nici in felul acestanu se pot explica razboaiele pe care Traian le face la Dun are.

DecT explicatia trebuie sa o gasim altfel: trebuie sit descope-rim un factor mutt mai vechid $i, fireste, mutt maT puternic decitpoate fi o licarire de ideie nouit In mintea unul Impitrat am-biOos".

SI ni punem Tntrebarea aceasta, din care o sit vie resolvireaproblemel ce ni stit Innainte: cum se desna0onaliseaza un po-por ? Avem pe Tract, i-am constatat puternicT, vitejT, Inzestragcu calitag politice, avind tot ce trebuie pentru ca sit intemeieze

§i

silica, sal!

$i

§i-a §i

§iacestea?

§i §i,

sal!Si

23

el o civilisatie a for proprie, din fundul Carpatilor pa.nn, la MareaEgee. Unde shit oare Traci!, cari .ni-ad dat noun, si, vecinilornostri singe si gindurl ? Azi nu traieste, cu caracter nationalpropriu, niclun Dac, niclun Get, niclun Trac. El all fost desna-tionalisatI, toil. De cine all fost desnationalisatl ? Pe malul Mari!stgtea Grecul, dar numal acolo, tivind pe margenT peninsula bal-canica. Desnationalisatorul e altul, elementul, romanic; nu Statulroman, ci poporul roman. El si-a impus limba, pe care Slavilall suprimat-o dincolo de Dunare, pe care Albanesil all luat-o pejumatate limba for cupriude o sumedenie de cuvinte de ori-gine latina, si no! In toga tesatura el: cu un bogat adausslay, dar care nu e esential.

Care a fost acest element roman ? Rnepunsul obisnuit e: co-lonistil. Nol am aratat lima cit de mult trebuie sn, se reducitrolul lor. Apol, daca all venit elemente pur romans din orase inpartile noastre, ele n'ai'l venit ca sa taca agriculture, nicT ca sa,fie locuitorl vesnicl In orasele de aid, nu, ci atm* de bogatiilemarl ale unel ter! vestite In aceasta privinta, care era un fel deTransvaal european: Dacia cu minele de aur. Cum s'ar'i dus dau-!lazy tot felul de Engles!, de OlandesT, de Rusl, de Evrel In SudulAfricel, tot asa all nava.lit tot felul de elemente aid la not pentruminele acestea. All fost si Romani curat! Intro dtnsii, dar e decrezut ca venian ea intentia sn, ramfie pentru totdeauna aid ? Cinecant& aur in TransvaalurT, nu vine cu intentia se fie Inmormintatacolo, ci cu &dui de a face avere §i de a se Intoarce apol acasa!Dee& urea sn, vadn, cineva sentimentele pe care le avea Romanulcurat din Roma, Romanul cult, Romanul suptire, deprins cu oanume societate eleganta, sn, asculte numal tinguirile WI Ovidiude la Tomis. El nu vede declt Sarmati salbated, car& cu boliernl grozave, graill neinteles, $i nu atla niclun singur cuvint depretaire pentru omul de aid on macar pentru natura In caretrnleste.

Nu trebuie sa, exageram nicI rolul batrinulul legionar. Desigur ca, adesea i se dadea, odatn, cu hanesta dimissio, cu certi-ficatul de serviciu cu laudA, voia de a se aSeza In anume part!,ca, el se Insura cu vre-o localnica $i raminea In vre unul dincentrele care Incepeau a se Intemeia. In psihologia acestul ve-teran era Ins& ceva din sentimentele soldatulul colonial de asazI,al carul ideal este sa ispraveascn, mai raped° slujba $i sn, se In-toarca, acasa, la dinsul, Insurat orl ba.

Rdmin functionaril. Socoteala for trebuie sa, fi fost aceiasi caci a ostasilor. Nu Intelegem de ce ar fi fost alto, '.

1 In cartea de curind publicatA, a regretatulul mien prieten AugustinBunea, ineereare de Maria Rorninilor pane% la 1382 (ed. Academiel Romlne,Bucurestl, 1912) se semnaleaza pasagil din Seneca In care se vorbeste de

decolon" care, la.sindull vatra", trees peste Mare. lia e vorba InsAde tIrgove0 cli de ftinccionari.

24

NoT cunoastem insa atitea casurT de desnationalisare in timpulostru. SO, luam exemple. In Bucovina si In Maramnras mareparte dintre RominT s'ad desnationalisat in folosul Rutentior.Desnationalisarea aceasta o sum cind s'a savirsit. La 1830 eaabia incepuse. La 1890 era savirsita, cam city este si astazide. atuncT not am cistigat putin teren IAA, de ceia ce pierdusern.Si cum s'a putut face? Cum se poate ca un popor vestit pentruresistenta luT, cum sintem noT. Rominil, sa ni pierdern graiul, Sinu in Jupta cu vre-o rasa superioara, sustinut4 energic de Go-vernul teriT, ci in atingerea cu un popor despretuit de toatalumea, cel maT sarac si eel maT prost din tarn.

Iata cum s'a facut aceasta: Intaid ad fost maT multi deolt,s'ad infatisat de-odata in numar covirsitor de mare, revar-

sindu-se din Galitia si, at doilea, eT samanau cu nol in ceia cepriveste ocupatia. Nu e de ajuns sa locuiesti cu omul pe acelasIteritoriu, ci trebuie sa, fiT alaturl cu el intr'o ocupatie care 'sato confunde cu dinsUI. Invatatorul german dintr'un sat de Pe-Ion! nu o sa so faca, Polon niciodata, fiindca, fac agricul-ture, iar el sta la scoala; directorul de fabrica rus dintr'un Tinutpolon n'o sa se faca Polon niciodata. pentru ca, el sta in fabflcaimpreuna cu muncitoril lul, pe cind ceilalti au ocupatiT pur agri-cole. Aid insa Rominul si Ruteanul sint tovarasT de plugarie.

Dar sa dam si un cas de neefectuare a desnationalisariT. InMoldova -de -sus, se stie In ce numar covirsitor se Oa elementalevreiesc. S'a desnationalisat oaro vre unul dintre teranii TO-mini afara de uncle slugT luate de-acasa din copilarie ? Sipentru ce? Pentru ca, de si numarul, in socoteala generala, emaT mare, cu toate acestea ocupatiunea razleteste pe uniT dealtiT. Se pot inmulti exemplele cu RominiT can desiiationanseaza.In Banat pe top colonistiT pe cari-I trimit Unguril, pe cind Ro-mini! de la Rodna, de exemplu, n'ari desnationalisat pe lucrato-rul de mine de acolo. Prin urmare, ar trebui pentru aesnatio-nalisare un numar maT mare si ocupatiune asananatoare.

Putead sä faca, desnationalisarea colonistiT, oamenT din toatalumea, cari n'avead eT intro dinsiT nicTo coesiune, de niclo nature,cari nu alcatuiad tovarasiT sufletestI. ci erad impartitT intro ati-tea ocupatiI care sint toate necesare inteun oral? Ce legaturaputea sa fie Intre colonistul venit din Asia Mica si cel de bedin Bretania sad din Spania, intre veteran, judecator, prootulzeilor, vinzatorul de grid si alto marfurT, micul meserias Si asama! departe? Pe ling& aceasta, oameniT aceia nu raiad insate, orTcit s'ar admite ca satele au ajuns de la o bucata devreme sa, formeze orase, dar cu aceleasT elemente care fusesera insate, fara amestecul elementulul desnationalisator. Prin urmare,afara de un numar foarte restrins de DacT cari se putead des-nationalisa, elementul indigen era 4bsolut refractar unel desna-tionalisarl. Apo! ne putem Intreba un lucru: Daca In Bucovina,

noT,

ceIlaltY

25

in imprejurkile actuate, undo mal raped° se schimh& lucruriledecit odinioara, pe vremurI oamenil Brad mutt mal consetvativi , all trebuit vre-o 60 de an pentru ca RominiT din Burn`vina, putint, parasiti, neavind adesear nicinn simt at trecutuluT

pe cind Dacil avea ainintirea DacieT Tor, a luptelor a§a deglorioase, el avead religia tor, chre-I isola, awl cre§tinismul a ve-nit maI tarzi& peste paginismul trade cu radacinT milenagreca §i pegte paginismul olicial al zdilor roman/ cu Imparatul Infrunte s& fi ajuns vre o seta de anI pentru cb, toata lumea tracica sit fie desnationalisata Si aceasta data ne gindim numalla desnationaligarea pana la Dunare, dar, dab& ne gindim la tot(Traci!, atuncf desnationalisarea celorlalt1 nu o putem bxplicagrin actiunea colonistilor. Acolo doar nu ge scrie ca s'a adtislocuitorl din toata lumea roman& cazd desnationaliseze peTraciTcari se intincleatt de pe malul drept al Dunkil pan& In fundulMicT

Trebuie sa admiteni ultceva. Acest lucru 1-am afirmat §i incursul anulul trecuf, votbind despre desnationalisarea CeltilorGalia. A venit anume un timp cind teranil din Italia n'az'i malavut do be sta acold, on li-a mai lost plabuta gederea acasii.Oragele se inmultiserh, ele so hraniatt in cea maT mare partecu pretisii venite din alte part!: en cit curgea remea, eu ittltItalia cle'N enia o tar& de lu\, cithpiile so urnplead de vile, cugradini §i parcurl, cum e la hot in unele part!. Si apOI lucrulsclavilor pe proprietatea mare inlocuia din ce In ce mat muttlucrul oamenilor liberI pe micul ogor. Deci, Viata teranuluT InItalia incepind it fie §i inutila altora si luT nesuferita, el, careera foarte conservativ, care avea nevoie de spatiu gi de aier, airecut, Pe do o parte, in Galia, pe de alt& parte, In PeninsulaBalcanica. incetul cu incetul, si, far& mentiune in cronicT, fax&insemnare prin inscriptil, a desnaf,ionalisat pe nesimtite popdratia autolitona. A ajuns pant la Dunaro. el, teranul, §i. cindajuns el la Dunare, atuncI s'au trezit gi tmparatif c& trebuie samearga, dupa SupusiT for gi sa iea in stapinire politic& tara pe careceTlalti b luaserd in stapinire nationala. Aceasta o fac doat toateImpazatiile marl: Rusil all cucerit Siberia pe urmele Cazacilorratacitorl gi, desaprobind pe generalul Cernaiev, care ludrage decapul luT, Alexandrn at II-lea i-a primit cucerirea in Turchestan.

Ginditi-\ & numal la Tachestanul in timpul nostiu, cucerit pritiinitiativa personal& a urtul general, Cernaiev, acela§ Cernaievcare la 1876 s'a dus In fruntea vdluntarilor Sirbl gi a jucat unrot In razboiul impotriva Turcilot. Tot Cernaiev gi panslavi§tilad inceput actiunea In Bosnia §i Hertegovina, pe win& id Serbia,§i Statul rusesc a trebuit s& consacre lucrul faptuit de irtitiativa,privatl.

Acelasi lucru la Dunare cu el'ementele romanicei. Nu se potaduce nicI mentiunT de cronicT, rilcI ihscriptiT, ba,c1 ala °Ova nu

Midi.

din

26

se. Inseamna, in inscriptiT, nu se comemoreaza, prin cronicT. Sintsi fapte marl in istoria neamurilor care nu ajung nicfodata laouoarea scrisuluT. Ba chiar si astazi, in timpurl deosebit de har-nice la scris, se intimpla ca lucrurT foarte importante sa, nutreats in scris, ba chiar toate transformarile adinci dintr'o so-cietate.

DecT numal pe urma pecetluirea oficiala a venit asunra unelstaff de lucrurT de mult timp Inca existente. Vor veni ImparatiTcari as Intemeiat in Peninsula Balcanica orase ce traiesc panaacuma, purtind numele fundatorilor, Adrianopolis, Traianopolis,Plotinopolis, etc. In acelas timp s'ail ingrijit RomaniT sa inta-reasc& malul cellalt al DunariT, malul drept, malul cel innalt, ca-pabil totdeauna do a fi intarit si aparat... Cetatile acelea existspana astazi, ceia ce dovedeste cit de bine as fost alese la vadurlacesto mijloace de aparare romane. In acelasT timp s'a stabilitsi o flota pe Dunare, o flot5 de corabiT maT usoare, cum asavut-o si TurciT in toate timpurile: aceasta classis a Dunaril seintilneste pomenita in izvoarele din timpul razboaielor dacice.

Astfel Dunarea capata o noun infatisare: cetatI care-T strajuiescmalurile, corabiT care tree necontenit, supraveghind, si, in acelasTtimp, pentru ca si colonisti1 venisera do bung vole, trecind sipe malul sting, s'ail ingrijit Romani! sa intiinteze, innainte deTraian chiar, capete de podurT pe malul nostru. Un astfel.de capde pod cunoastem la Drubetae, si pe aid colonistif venitY dininitiativa, for particular& as gasit legaturl cu lumea de pe malulcare azT e al nostru.

N'ar fi de mirare data numaT Drubetae, clar si o sumedeniede alte puncte ar fi fost ocupate de Roman! innainte de Traian.Din punct de vedere militar, era de sigur necesar aceasta, sivom vedea ca asa a facut Constantin-cel-Mare, asa a facut maTtarzill lustinian. Prin urmare, apararea deplina insemna stapi-nirea cetatilor de pe malul drept, plus capetele de podurl de pemalul eel sting.

Si atunci, cind lucrurile eras asa, de ce Domitian, prin gene-ralil luT, Cornelius Fuscus si Tettius Iulianus, a simtit nevoia unelcampanil impotriva Dacilor ?

Iata de ce: Cea maT mare parte din Traci eras supt domi-natia romana; provincia Tracia avea fiinta, Traci! de pe malulDunariT de sigur ca, filcusera act de supunere fa,ta de Romani',ca unil cari star in raza de atac a cetatilor puternice de pemalul drept. In mintea Romanilor a trebuit sa se iveasca si fatade Tracia aceiasT intrebare care s'a fost pus si fate de German!:odata ce s'a supus o parte a uneT natiunT, de ce nu s'ar realisaunitatea aceasta national& supt forma romana? Oricine are o bu-cata dintr'un popor tinde sa intruneasca, si restul, precum si cindo parte dintr'un popor ajunge independenta, ea cauta sa alipeascaelementele de supt stapinire strains. Intrebarea s'a pus in ceia

27

ce prive§te pe German! in vremea Jul Cesar qi a lul August maTales, §i Intrebarea se pune acum, pe vremea Jul Traian, In ceiace priveqte pe Traci. i Intrebarea aid era maT simpla: Germa-nilor nu li se stia de capat, dar despre Traci se §tia foarte binepana unde se Intind. Cu toate biruintile luT Boirebista §i cu that&istetimea luT Decebal, era clar un lucru: ca TraciT sint o na4iunecare se ispraveqte, o naVune pe stir§ite; tot ce era dincolo deDunare se pierduse, §i raminea doar elementul de dincoace.

$i maT era un motiv: se cautase un drum catre inima Ger-manieT pe la Rin §i se ajunsese In Padurea Teutoburgica; nuera natural atunci sa, se incerce un drum catre inima Germa-niel pe dincoace, pe la Dunare ? Pe aid se putea ajunge InBoemia: teritoriile Dacilor se atingeau spre Nord cu ale Quazilor§i Marcomanilor, §i Boemia era tocmaT, dupa moartea lul Varus,dup., ajungerea la unitate a neamurilor din paqile acestea, cen-trul Impotrivirii germane. Prin Boemia doar rAsarise vestitulrege Marbod, unul din eroiT aparariT germanice Impotriva cotro-piriT germanice.

Iata atitea motive care trebuiaa sa, indemne pe Traian a faceexped4ia aceasta. Adeca: 1) recunoa§terea supt forma oficiala ainfiltratieT populare romane care desfintase jumatate din rasatracica §i atacase §i malul eel sting, mergind catre munte; 2) ten-dinta fireasca de a cuprinde in Intregime un popor din care celemaT munte elemente se gasiaa supt stapInirea romana; 3) gh-sirea unul drum catre regiunile germane undo se concentraseapararea naionalitAiT germane Impotriva cotropiriT romane.

Decebal, de altminterT, prin Ins6,§1 politica luT, ajuta o astfelde opera. i iata de ce: In lupta cu Romani!, once Incercare dea li fi asemenea nu lnsemna un pas Innainte, ci un pas Inurma. Nu se poate lupta nicTodata cu o putere ixnprumutindu -Telementele care formeaza o fora, numaT pentru acela de la cares'a imprumutat, dar nu gi pentru Imprumutator. Sa ne gindimla Turd: au vazut ca In veacul al XVIII-lea ail fost batuV deRu§I §i de AustriacT §i §i-ad zis atuncT ca, ajunge pentru a numaT fi Invin§I sa, se faca asemenea cu InvingatoriT: at omoritIeniceril §i ail facut Wire regulata. N'all ajuns decit la ceia cevedem. NicTodata un popor In lupta cu altul nu trebuie sä pa-raseasca, ()data cu elemente materiale invechite, §i traditia sanationala. Schimbarile podoabelor sint posibile, dar nu §i sub-stituirile de temelie.

Politica luT Decebal era: sa, faca un fel de Stat pe jumatatedacic, pe jumatate roman, cu inginerl, cu arhitecV, cu sfetniclmilitary roman!, etc. Politica aceasta, apropiind pe Dad de Ro-mani, IT slabia qi, In acela§T timp, in chip firesc, poftele Roma-nilor fats de Dacia creqteati: odata ce all lnceput DaciT sa voiascaa fi pe jumatate Romani, de ce nu i-am face Romani cu totul?

28

Aceasta este, prin urmare, explica0a care trebuie data Impre-jurarilor care se savir4esc la Dunare, prefacind-o in rill roman,curgind intro cetaV romane §i purtind corabil romane.

Peste putin aceasta lini§te romanA, acest echilibru roman,era') sa fte deranjate de un noti flux barbar.

LECTIA a N -a.

Nivalirea gotta, si lupta Romanilor de Ritsfiritpentru pastrarea hatarului.

Dona lectil dor fi cOnsacrate Gotilor, si se poate pane intro-barea: care e causa pentru care Indreptam atit de malt aten-tiunea noastr& asupra acestor barbarT" ?

Causa e Indoitg,: Intaid fiindc& GotiT ail cAutat fara indoiallas interneiete In Iccul stgpinirit romane In partile aCeOteit o eta-pinire goticg, §1, al doilea, pentru c& StapInirea aceasta gotica pemaid! DunilriT, dad, n'a itbutit s& ramtie, cel -putin a adas otran'sforMare total& a Imprejurarilor de hicT.

Din punctul de vedere al istorief 'universals, se poate 6a pa-trunderea gdticg Ong la linia Dunaril §i asezarea for pe u n final sicellalt at apel s& alba o Insemnatate relativ maT mica decit omultArne de lacrurT contimporane did istoria ApusulfiTe pentrunoT ins& ca natie, Si pentru subiectul acesta special: cerdetareadd -a fungal veacurilor i1 situatieT linieT Dtinaril, GdtiT, prin felulcum se Infat*aza, prin tendinta po cafe o ail, prin resultatelepo care le atirig, joaca far& Indoiala un rol de capetenie.

A fost o clip& in care regiuned, aceasta dungrean& si teal Vecina cu dinsa; prin urmare Intreaga Peninsula Balcanica, caredin punctul de Vedere istoric formeaza uh Intreg, putea sa fie

gotica.Dm& am face o legAturh, am trage un paralelism Intro Im-

prejurarile din Occidental Europel si cele din Oriental 0T, amputea asamana forma de stapinire liberg, neturburata de RomanT, a Tracilor din paxtile dunarene cu forma de stapinire li-herA, netarbultta de vre-un dusman, a1 Celtilor Iii p&rtile caresail chemat mfl taMt Franta. Am putea asamana timpul cindRomanil pgtrund In togiunile acestea ale Dungril §i le stApTnescVreme Indelungata cu epoca In care Galia e stapInit& de Cesar

§i sa rArntie

30

§i urma§ii In cirmuirea acestor teritoril aT lul Cesar. Si, iara§T,am putea sa, punem In alaturare vremea and Gotil patrund Inpartile acestea cu tendinta de a ramInea Intre alte tendintecu vremea cind in regiunile acelea ale GalieT se apaza Francil§i transforms Intreaga viat.a', a Galiet romanisate In viata cu ca-racter politic germanic, intemeind un Stat nod.

Daca pAralelismul este desavir§it, este §i o deosebire: anumeaceia ca in regiunile apusene Franc', venind In Galia, s'ad a§e-zat, ad ramas, slad amestecat cu poporatia ba§tinala, ad lasatun numar destul de Insemnat de cuvinte In limba francesg pangIn timpul nostru, ad lasat o sumedenie de nume personale, adlgsat atitea amintirl de fapte in istoria teriT, prin urmare unnod regim, supt raportul national ca §i supt eel politic, s'a In-temeiat prin venires Francilor, pe cind GotiT din pgrtile de RA-sgrit n'ad avut norocul sa dea o creatiune statornicg. De peurma lor, cum se va vedea, a Minas prea putin. Si, dupg ce sevor aminti Imprejurarile In care Gotil ad venit In acesto re-giuni, trebuie sa cautAm motivul pentru care de pe urma acestulpopor destul de numeros, cel putin tot atit de numeros caFrancil zic cel putin", §tiind ca ad fost mult mat numero§1declt FranciT, FranciT hind o Ingramadire de barbarY de la guraRinuluT, pe cind dincoace avem a face cu o ramura Intreaga apoporulul german, cu Intreaga ramura lul rasariteang, §i totatit de viteaz ca FranciT, Francil n'ad fost ceT mar vitejt din-tre popoarele germane, pe cind un ciclu intreg de cintece po-pulare cinta isprgvile Gotilor, a ramas In Ostul roman a§a. deputin. Pe de alts parte, regiunea ma! Intinsg ca hotar §i de si-gur mar tare supt raportul militar din Imparatia romana, ceadin Apus, cu cele trot grupurT deosebite: Italia, Galia, Spania,cu partea din Insulele Britanice care era cuceritg §i colonisatade Romani, oferia mult mat multe greutag navalitoruluT decitPeninsula Balcanilor, care de fapt era aparatg, numal prin liniaDunariT gi pasurile muntilor, care, pe vremea aceia, cind forti-ficatiile avead de multe orT un rol foarte slab, nu 1nsemnadmare inert'. De ce, dee!, In Imprejurgrile acestea, Gotil fiindmat numero§T, fiind tot atit de vitejl ca §i FranciT, atacind oparte a Imparg.tdei romane mar slabg, In ceia ce prive§te apara-rea, mat uoara de cucerit, de colonisat §i pastrat, de ce, cutoate acestea, n'ati lAsat aproape nimic? De ce am fi continuatsg, formgm o singurg Romania" de la capul Matapan pang Infundul Carpatilor data nu s'ar fi interpus, intr'un moment martarzid de desvoltare, SlaviT?

De ce, prin urmare, trebuie sa a§teptam in partile acestea peSlav! pentru a ajunge la barbarisarea, relativa pentru nor qi ab-soluta pentru elementul traco-iliric romanisat din Peninsula Bal-canicg? De sigur este o Intrebare foarte interesanta aceasta.Puteam sa fim altfel: s'ar li putut ca noile cucerirT germanise

31

sa produca resultatele politice si etnice din Apusul european, siaid ele nu s'aa produs.

Cum am spus, dupa expunerea tmprejurarilor '-om ajunge laexplicatiunea care se impune.

Venirea Goti lor In partite noastre se pune In legatura totdeaunacu navalirea Hunilor, pare& s'ar fi uitat tot ce facusera, Gotil peaid cu un veac Innainte de venirea dusmanilor. Hunil patrund Injumatatea a doua a veaculul al IV-a prin partile romane: cu toateacestea noT Intilnim ImparatT romanl luptindu-se cu Gotil, omorIndu-1cu mfile, Intfinim pe unit sari pier pe dimpul de hipta Impotrivafor ; gasim o serie de sfortarT supt Decius, supt Aurelian, suptProbus, In veacul al III-lea, Impotriva Gotilor. Avem si un Cesar,Claudiu (268-70), care In titlurile sale poarta si pe acela al biru-inteT luT Inchipuite asupra Gotilor, numindu-se Geticus", In lega-tura cu Gotil acestea furisag pe malul Dunaril. Innainte de nava-Urea Hunilor a fost decT un veac Intreg de navalirI ale GotilorIn partite noastre.

Ni e cu desavirsire imposibil, In starea de azT a izvoarelor, careshit doar cIteva rIndurl fn asa-numitele vietT ale Cesarilor, VitaeCaesarum", sa, vedem bine lucrurile. N'avem mentiunT In vre-unistoric de dimensiunile si bogatia de amanunte precise a lotTacit In carticica aceia despre Germania, vestita lul Germanie",fiindca, atunci am fi cu totul altfel lamuritT asupra lu,crurilor,cum sIntem cu privire la Germanil cellaltY, din Apus, Germanil luTArminiu, cart aa biruit pe Varus facut salT piarda legiu-nile. Numal ceia ce stim despre navalirile Gotilor In veacul atIV-lea vine de la un izvor minunat, atit de interesant si de fo-lositor, fnelt ar merita sa, fie asezat Intre cele d'intaitt cart! ee artrebui traduse pentru lectura ofiterilor : e vorba de AmmianusMarcellinus, un ofiter In retragere, care povesteste campaniile saledin Asia si Europa. Ammianus Marcellinus cuprinde, din nenorocirecu lipsurT, istoria campanilor acute pe vremea luT si In Persia,si la Dunarea noastra, si Ia Dunarea panonica. E Ins& Ia mijlocmarea lacuna dintre Tacit si Ammianus Marcellinus t.

In orTce cas, e sigur ca GotiT as Inceput sa se miste Inca dinveacul al II-lea. In ce legatura, sta aceasta navalire a Gotilor cuatacul Germanilor din vremea luT Arminiu si cu luptele lulMarbod nu se poate l tmuri. Frontul ataculuT germanic se schim-base, treclnd de la Apus maT la Rasarit, de la Rin In Germaniade mijloc, In Padurea Teutoburgica; dupa aceasta el a aping InBoemia Quazilor si a Marcomanilor prin veacul al II-lea si, Insfirsit, dupa luptele luY Marcu Aureliu cu QuaziT si Marcomanil,N ine atacul cestalalt din partite rasaritene : o continua stramu

' Expunerea critics a navAlirilor Gotilor, InKonstantin,

Rappaport, Die Einfdlle derGoten in dos rthnische Reich bis awl Leipzig, 1899.

si l-ail

J0

tare a punctuluT de greutate al rilzboiuluT, a locurilor de prideataca GermaniT si dare care se indreapta expeditdunile apara-toare ale Romani lor.

Intru cit luptele Quazilor si Marcomanilor aa putut st clatinemultimea aceasta gotica, nu putem liotari. Nu putem spline niiaceia : care e legatura intro Goti1 din partile Nistrulul .si NipruluT,eari, acestia, slut navalitoriT din Dacia in veacul al 11 lea si al111-lea §i ramura gotica ce a ramas si maT depart& pe, malurileMari! Baltiee, locuind peninsula care e astazi Suedia si Norvegiasi care a fost adapostul de capetenie at ramuriT gotice.

Se stie ca navalirilor acestora ale Gotilor li, se atribuie si pa-rasirea DacieT de Aurelian, retragerea legiunilor si provineialilorsi asezarea for in noua provincie de pe malul cellalt at ape!(ed. 270). Dupa citeva argumente de bun simt, aplicabile si pentrusituatia de atuncT §i pentru cea urmatoare, nu maT e nevoiesa arat ca nu trebuie sa, se puie mare temeia pe asertiunea uneTDaciT parasite. Nu se poate parasi un teritoriu de oampra cariart stat acolo doua, trei generatil, cari-§T au parintil §i buniciTingropatl in pamintul acela. Tar, data lucrurile 5e infatiseaza asacum le-am infatisat aid, daca, adeca, nu maT e vorba numaT decoloni§tI cari au stat 150 de anT in pttrtile noastre, ci p vorba,pe de o parte, de urmasiT color maT vechi lo^uitorT al pamintultiT,ale urma§iT Tracilor, si, pe de alta parte, de elementele romaniceitalice furisate In Peninsula Balcanica pe Incetul, element° teianest!, care daca si-aa parasit odata casa, nu eraa sa treaca, in-napoT la un simplu ordin din partea GuvernuluT impe-1 ial, parasirea apare si maT imposibila.

Pentru ca sa intelegem cum au putut sa, se petreaca faptelein adovar, am putea sa facem o asamanare, pe care am facut-osi nu stia data as facut-o §i altil : asamanarea Intro parasireaoficiala a acestel provincil si intro parasirea oficiala, a uneT pro-vineiT din Imperiul roman de Apus. A fost un timp cind Britaniafost parasita de Roman!, ba cbiar un timp cind, fara ca izvoarelesa o spuie explicit, si Galia, afara de mica provincie uncle era Sya-grins, pe la SOi$SODS, a fost cu tot parasita in minile Francilor. ETbine, a cutezat vre-un istoric al poporulul engles sail Trances saspuie ca, odata ce legiunile as plecat de acolo, a plecat in acelasTtimp §i intreaga poporatie ? Nu, nu o spune nitneni, si vedem foartebine ca n'ail plecat locuitorii dirt faptul ca Anglia pastreaza atiteaa mintirT romane, cu toate repetitele invasiunT do maT tarzitil, sidin faptul ca Francia este, in ceia ce prive§te limba eT si atiteaalto raporturT, o Cara romanica. Legiunile dus, day lequitoriTat ramas. SA, ne gindim ca. TariT veaculuT al XVII-lea si atXVIII-lea la o mare nevoie §i-ar fi retras trupele regulate dinSiberia: resultatul ar fi fost el acela ca expansiunea ruseasca fnacele regiunT, manifestata intaia prin CazacT, pe urma prin ele-mentul rural rusesc strainu tat pe urma in aceste locurl, ar fi

Dunarea

s'at

33

Incetat, si ca s'ar fi Intors oamenii Indata, ce autoritatea TaruluTinceta ?

Pe ling& aceasta maT este un lucru: Provincialil ace§tia aveaaeT interes sa, se duel el cu trupele, cu functiona,riT, sail nu? Aceastae intrebarea cea mare. Daca astazI s'ar mute arendagiT de pemo§iile noastre In patria for de origin°, ar resulta ca i-ar urmateraniT ? Ba din potriva, ar ramInea unde shit, multamind lulDumnezea ca, s'aa dus ceIlaltt i nu eraa administratoriT si con-ducatoriT romanT altceva pentru poporatie; ajunsesera, sa nu maTfie altceva In veacul al III-lea dectt o grea pa,coste. Imperiulapara din ce In ce maT putin §i cerea din ce In ce maT mult,ca toate Statole In decadentt. Doar end se Intimpla ca opoporatie pleaca Impreuna cu. Statul cind Intro dinsa §1 IntroStat exists legaturl do nationalitate, §i Inca aceasta nua junge: se poate ca natiunea sa ramlie dup., ce a plecat Statulnational pentru ca, natiunea, din punct de vedere economic, ga-sqte ca e bine sa ramfie unde este. Doar end este o stens&Iegatura religioasa, de nebiruit fanatism, retragerea generalsse petrece : cind se duce de undeva Statul turcesc, Impre-ung cu dinsul se duc locuitorii turd. S'atl dus din Dobrogea,

dus din Bulgaria, se vor duce din ce In co maT mult depe teritoriile rams° In mInile aliatilor cre§tinT. De ce? Fiindcanu pleaca Turcul ca natiune, ci pleaca Musulmanul, retragindu-sesupt alts stapinire musulmana. Daca, In local. Sirbilor, Bulgarilor§i Grecilor, alt popor, tot musulman, ar fi luat pamintul, fare In-doiala ca Turcil ramineaa §i maT departe pa acel pamtnt, §i, dear fi stapInul maT drept, el ar multami luT Allah ca, s'a Inttmplataceasta Inlocuire de dominatie. Prin urmare, §i paralelismul is-toric pledeaza pentru faptul ca decretul de trecere dincolo doDunare n'a avut decit o valoare platonica, find o simply salvarea aparentelor.

4i sa, nu se treads ca Aurelian el frisu§I, end a orinduit acestlucru, §i-a putut face ilusiT ca locuitorii vor urma tndemnulFiindca avea nevoie de °amen' can ss plateasca impositele§i sa-I serveasca In legiunT, pentru dinsul era un profit ca, °datacu retragerea peste Dunare, ss alba, dincolo, o regiune maT binelocuita decit innainte. i era §i un titlu de onoare pentru dinsulca, data a parasit pamintul, n'a parasit pe locuitorT, ba n'a parasitnicT numele de Dacia, dat Moesiei do pant atuncT. §i nu numaTatit, dar el trebuia st face a so scrie neaparat In biografia luTimperials, alipita pe ling& celelalte, acest lucru: ca a cerut pro-vincialilor, locuitorilor din provincie sa treats Dunarea, ea nui-a parasit in mInile barbarilor. Dovada ca sentimentul acestaexista, este reprobatia care intovara§e§te pretinsul plan at luTAdrian de a sfaxIma pentru o nevoie militant momentana, po-dul luT Traian.

Cu Gotil, cari veniaa pe urma, ca sa inlocuiasca, stapinirea aceasta

s'aa

sat.

8

34

Imparateascg, sa umple golul politic care se crease in regiunileacestea, sa nu Credem ca provincialiT all trait In cele mar rolerelatiT. E absolut fakti, pgrerea cum ca, provincialiT ar fi avut re-pulsiune fat& de barbarT; li-o fi fost une on frica, dar desgustde dInsiT n'aveat. Doar orasele se sfgrimaserg pe Incetul, si esteiargs1 una din Intrebgrile cele marl privitoare la aceste regiuni:de ce s'au sfarimat orasele, dintre care unele aveati o Intinderefoarte mare si bogatil deosebite? Co se scoate sapind fara multgtragere de inimg In Ungaria e do uimit. Nu e tine stie ce pro-vincie cu biete orase injghebate in pripg, ci a fost timp de citevadeceniT o foarte insemnata viata oraseneasca. E si explicabil,cind se exploateazg mine de aur, cind se scot bogatiT marl din-tr'o zi intr'alta ; nu e de miraro sg, rasarg ea din parnint tea-tre, bgl, locuinte bogate: sa, ne gindim la orasele din California,care all Inceput prin a fi cIteva maghernite de lemn si dupa,trecere zece anT se gasia cineva innaintea until mare orasavInd tot ceia ce trebuie pentru confortul material si moral,pentru nevoile religioase si culturale ale timpulul. Cum oare s'atrecut de-odata de la viata curata oraseneasca, la viata umilgde sat? Oare ajunge trecerea provincialilor pe malul cellalt alDunarii, masura lul Aurelian, ca sg explice aceastg barbarisare,aceastg desfiintare a culturiT urbane In regiunile noastre, culturgurban& care s'a mutat intro masura maT mica, pe malul cellaltat DungriT ? Orasele de pe malul drept al Dunaril trgiesc pang.In zilele noastre fara Intrerupere: Vidinul, Nicopolea, Silistra du-reazg, din vremea Traian pang In vremea noastrg, pe cind lanol pang si numele oraselor de odinioara alt disparut: si undoa fost Sarmiseghetusa e numaT Gradistea, ceia ce arata ca,atuncT cind SlaviT s'ati asezat acolo, trgia doar constiinta caacele pietre stilt ramasite de cetate'.

In celelalte partl, unde era Napoca, nude era Apulum, orastntloritor, Porolissum, nu se maT pomeneste nimic. Franta e piingpang, astazI de nume care amintesc vremile vechT romane : Lu-tetia Parisiorum, e Parisul, Aurelianum e OrlOans, Turones e Tours,Burdigala e Bordeaux, Tolosa e Toulouse: nu e un oral maT mareal FrancieT vechT care sa, o origine lating, romang. Totasa pe linia RinuluT In Germania : Mainz e Moguntiacum, Coloniae Colonia Agrippina., Trier, Tr6ves, e Augusta Trevirorum, si numalIn centrul GermanieT, unde asezarea Romanilor a fost foarteputin importantg, numal acolo nu ni s'a pastrat nimic do ladinsa. Nu maT vorbim de Italia, de coasta Spaniel, unde toatolocurile amintesc zilele romane. In Peninsula Balcanica, Filipopo-pole, Adrianopole, Durazzo, Trait, ca asezarT si ca nume, In deosebite forme, traiesc pang In zilele noastre : In toatg, Peninsula

1 Gradiste"=loc in care a fost cetate, precuni porumbiste" Ineamnit locIn care a fost porumb.

dEt

lut

n'aiba

35

Balcanica. de la Marea Adriatic& pan& la Marea Neagra, orasele stallpOstrat. In Elada si cite chinurl trecut In partite acesteaasupra oamenilor ! pastrat numele tale vechT, In formapoetilor si filosofilor anticT : Teba se numeste de popor Stives,AteneT IT spun Stines si Turcil. Mid, mai pretutindenT, numelevechl s'ai'l pOstrat macar In parte, de ce numal la noT at dis-pArut ?

Explicatia e aceasta : orasele Intemeiate In Dacia n'ad fosterase locuite in legatur& cu nevoile permanente ale teriT, ci ora§ede exploatare, In legatura en anume interese militare said po-litice said, supt raportul economic, In legatura cu anumite pro-ductiuni extraordinare, menite curind sa fie epuisate, ale t eriT.Orasele care se intemeiaza pentru exploatari de aur, In Califor-nia, in Sudul AfriceT, In Dacia, orasele acestea nu pot s& aibazile lungi; rOsar odata, ca din pdmint si, dupa ce productiuneascade, dupa ce aurul se gaseste aiurea In cantitate mai mare saildup& ce nu mai exista siguranta exploatatiei, se sfArIma de lasine. orasele determinate de capriciu pier cu cal care le-a voit.Sa ne amintim de acele erase din California sail si de acel curiosorOsel Richelieu, croit de marele cardinal, care se n&scuse acolo,pentru 50.000 de oarnenl, si In care traiesc azi doar vre-o 2.000 desaract Cardinalul a avut ambitia sa fac& din orasul sail natal covastrasnic si a intrebuintat toate mijloacele StatuluT ca s& croiascastrade marl, pieta Intinse, sa ridice bisericT vrednice de un centrumare : lumea a venit In tale timpurT, dar pe urma avazut ca nu se oferA, niclun cistig, si a inceput sa piece, iarorasul a scazut din ce In ce, ajungind a fi un biet tirg mort Introregiune On& de viata.

Si mai era ceva : orasele acestea erail In functiune de drum.RomaniT creaser& drumurT, pe drumurile acestea facusera erase,si nu aiurea. Prin urmare, a Inchide drumurile, Insemna a °moilorasele. In orasele acestea se asfixia viata, end mijloacele decomunicatie nu se mai puteai1 mentinea. De sigur c& ()data custramutarea necontenita a populatiunii barbare, care a inceput, far&indoiala, In veacul al III-lea, drumul a fost Inchis. La dreptulvorbind, drumul acesta n'a dus niciodat& la capatul pe care1-ar fi dorit aceia cari-1 taiasera. Erati drumurT care plecail de laDuntire, strabOtead Ardealul si pe urma so Inchideail; nu sama-naiY drumul cellalt, care pleca din Apus ca sa ajunga la

strabotind Europa central& si pOtrunzind In Panonia. Orlcu vestita Via Egnatia, care pleca de la Durazzo si mergea pan&la Constantinopol, taind toata Peninsula Balcanica.

DispOrind orasele si poporatia raminind, eel cari se filcuser&cindva orasenT preflcut In satenT, trecind prin stadiul de mijloccare e mahalagiul", omul care locuieste In oras, dar n'are vist&oraseneasca, e orasean, dar n'are nicTun rapurt esential cu viataoraseneasch". Dupil ce se facusera orgsenT din stiteni ca in ora

n'ads'ad

d'intaiil

cu MI-sArit,

s'ai'l

sele noastre, care slut un numar oarecare de sate unite In jurulunuT tirg central, acurn, cind muria centrul, raminea o viata in-ferioare a membrelor In partile desfacute, si din ce In ce mat multpustiul dintre ele ajungea, sa le prefaca intr'o serie de sate.

Atita, era decT in Dacia veaculuT al III-lea: viata de sat. Si, dm&era atita, atuncT de ce s'ar fi temut asa de strasnic de GeV ?GotiT nu cunosteail si eT viata de sat ? DinsiT aveaft earl, dindosul cirora se luptaa, asa-numitele carragines care samana cutaberele de mat tarzia ale Taboritilor, ale Cehilor cari ail patrunssi la noT in lupta de la Baia, cu Matias Corvinul, dar de aid nuurtnei?iza ca traiaa totdeauna si numal. In cara. Viata germanicaIti veacul al III-lea, care era adesea asa de innaintata in ApusulEuropeT, nu putea fi asa de innapoiata in Rasarit. Sate goticoexistaa fare Indoiala, si dovada ca ail existat o avem In faptulca ramasitele lasate in Rasarit de GotT s'aa pastrat In sate panafoarte tarzia, pana ce Intreaga natie s'a stins, si satele acesteanu puteaa sa le deprmda de la altiT, iiindca in regiunile undose pastraa Gotii ritsaritenT, nu °rail decit GrecT, EvreT si altT lo-cuitorT de orase.

Intro Gotii ajunsT a trai in sate si colonistiT redusl a trai insate, unit ridicindu-se pana la viata de sat, ceIlalti scazind pang,la viata de sat, era o potrivire desavirsita.

Si nu era la Got,I regimul acela apasator de stapinire ca lapopoarele uralo-altaice care cer dijma, bir, vama ; nu era la Gottsistemul do persecutie administrative care se Intilneste la Ro-mani si la toate Statole care au lust obiceiurile Romanilor. Si,astfel, traiaa bine colonistiT si GotiT.

in cartea, citata, a canoniculul Augustin Bunea 3, se aduceInnainto un fragment dintr'un scriitor roman (Salvian) carellarata, indignarea pentru faptul ca supusiT ImperiuluT fug de din-sul si alearga In bratele barbarilor. Marturia este a unuT contimporan, a until Roman caruia-T singera inima de lucrurileacestea.

II.

Astfel statusera, GotiT in Dacia deceniT IntregT, ca aliatT pas-nieT at Imparatiei foederati sari ca pradatorT at partilor depeste Dunare latrunculi. Constantin-cel-Mare avu de lucru cuun rege al lor, si legionarT se ivira din noa pe malul sting, farta so fi facut Insa, supt el ca si supt flit luT, In lupta la Dunarecu GotT si cu SarmatT, o opera deplina si durabila.

incereare tie istoria Rontinitor, p. 11. Ne mirAm cA nu se in\ ing de atnuetri Golil, cind poporul de jos roman vrea mat bine sl fie In et decit lanot. Deci no numal c3 fratit nostri nu 'V reau SA fugA de la et la not, ci nelast pe not ca sA fuggy, la et."

I

37

Cind at navalit Gotil In veacul al IV-lea, nu trebuie sa. In-telegem aceasta altfel dectt ca o afirmare de staptnire politics,de afirmare mai aproape, maT exclusive, ca o luare In pose-siune. Natural a luarea In posesiune a trebuit sa, se fats §iprintr'o stramutare de poporatie : chid ie! In posesiune, trebuiesa fiT de fata, gi, cindvreI sa mentil posesiunea, trebuie- 0, ram!!de fats. Se maT adaugia Inca un lucru: HuniT, cari, Inteadevar,de 'Dula vreme eras In stepa rasariteana, HuniT, din causa unormotive interne, iar nu numal din lacomia de a se Infrupta dinbogatiile BizantuluT, s'atl dat putin catre Apus, gi atunc! Gotilcari locuiat dincolo de Nipru, ail trecut dincoace. HuniT continulndmi§carea lor, Gotil ad trebuit se treaca dincolo de Nistru §i dePrut. Ad stat o bucata de vreme In regiunea aceasta a Bugea-culul, sat In regiunea de dincoace do Prut care corespunde cuBugeacul Bugeacul e In Basarabia, §i-T corespund dincolo dePrut judetele Covurluit, Rimnicu-Sarat §i Braila, un fel de Bu-geac de la noT, cu acelasT caracter do step& une or!, de balta,alts or!, care se Intllneqte §i dincolo. Pupa aceia Innaintarea qimaT departs a Hunilor a adus o dislocare §i ma! tnsemnata Inlumea barbara. Atuncl s'a infatisat §i ispita BizantuluT, atuncis'a nascut In sufletul Gotilor tendinta de a parasi tegiunile noas-tre de mlastini pentru a trece Dunarea §i a se aseza In regiu-nile moesice. Si a trecut de fapt cea maT mare parte dintre GotT.

Dintre Ostrogoti, ramura Tasariteana a Gotilor, aft ramas humaleel din Crimeia. Dintre Visigoti, -n'a ramas 'nimeni. Cu totil allfost stramutatT pe teritoriul nostru, §i Impreuna cu din§iT eel maTapusenT dintre dinqii, GepiziY, cari vor fi venit In partile de spreBanat.

A fost decT un moment, pe la 370, end In lumea aceasta Ta-sariteana s'a facut o prefacers totals, si resultatul acesteT pre-facer!, un fel de Drang ?melt Westen, a fost luarea in stapinire aterilor noastre, care n'aveau staptnitori roman!, de catre GotT,luare In stapinire cu privire la care nu trebuie sal! fats cinevao ideie din cale afar& de exagerata. Nu trebuie sä se treads cade atuncl porne§te un regim not, ci numal ca, stramutindu-secentrul de greutate al natiuniT gotice din partile de dincolo deNipru In partile de dincoace de Prut, s'a Intarit numal o situatiecare exista §i maT tnnainte. bac& ar fi altfel, In locul Romanilorcan se dusesera pe la at treilea qfert al veaculuT at III-loa, tinear fi ramas In terile noastre ca element politic stapinitor, Introcirca 270 si circa 370 ? Terile acestea all ramas ele fara niclun felde dominatie? Daca ar fi fost fara nicTun fel do dominatic,nu s'ar fi gasit, In tot lungul sir de ImparatT roman! al acestuTsecol, unul care sa, Incerce a recapata Tinuturile parasite? Da95,n'ar fi fost o Gotie dincoace de Dunare, ce-T Impiecleca do aIntari macar capetele de podur!, punctele de pe mnlul sting carecorespundeau cu punctele do pe malul drept, undo so aliau ce-

38

tatile ? Avem a face deci numal cu o concentrare gotica pe te-ritoriul nostru.

Avind in fruntea for pe Atanaric si a1tl sefi, Visigotil trebuiadsimta ispita de a merge catre Constantinopol. Causa acestel

ispite e multipla. Unul din motivele care trebuiad sa-I indemneera de sigur si lacomia. In ochil tuturor barbarilor se oglindiaun departat Constantinopol fabulos, cu zidurl de our batute cupietra scumpe. Si astazi cind spune Slavul in fundul Rusiei: Ta-rigrad", parts -I lasa gura apa inchipuie ca pe lume nu poateexista ceva, asa' manator cu cetatea stint& imparateasca. Sa seadauge cunoasterea lucrurilor Rornanilor de Rasarit, pe careo avead foarte multi Gott pentru ca servisera, ca auxiliarl inarmata romans. i, In sfirsit, sa nu credem ca, Gatti se Infati-sad fat& de Imperiu ca dusmanl din principiu, ca unit cari arti cautat sa inlocuiasca Imperiul roman printr'o formatie de Statdeosebita, barbara. °data, numai, in Apus, cel mai ambitios din-tre regii visigotT, Alaric, a avut gindul acesta: sa inlocuiascaRomania" printr'o Gotie. Pe urma, succesorul lul, Ataulf, arevenit la ideia normal& a tuturor barbarilor, cari nu se consi-derail oamenil altei case, ci judecad ca o singura casa

poate exista pentru toate popoarele si ca aceasta singura, casapolitica era Imperiul. Tendinta fireasca do a merge catre Con-stantinopol nu insemna ca doriad darime ar fi Inge-nunchiat innaintea lul, cacl si in forma cea mar decazuta Im-periul li inspira un respect imens ci numal c& gindul for erasa-s1 ridice seful pe tronul Imparatilor caci si asa fuseseradoar Imparati din mar multe natii, Maxitnin era chiar din rindu-rile gotice , incunjurindu-1 de soldati devotatl. Acesta a fostgindul tuturora: sl gindul lui Teodoric, si al lui Alaric si al tu-turor conducatorilor goticl.

Pe linga acestea toate, mar trehuie tinut in seam& un fapt:in veacul al IV-lea atentia Imperiului roman de Rasarit o soli-citata in Orient: se dad acolo lupte marl pentru granita Eufra-tului. Imparatul Valens merge chiar In Asia si intrebuinteazasfortari marl, care dureaza anT de zile, impotriva Persilor. Atunc!Gotii, gasindu-se la Dunare, stind In regiunile parasite pe malulcellalt, stiind ca, apa e libea, o ocupa natural, cu luntrile lor,care mergead si do o parte si de alta a malunilor pentru pes-cuit si pentru prada Intimplatoare, pentru hotta MOO sad as-cunsa. ET I l dad seama ca, malul cellalt nu e de fapt al ni-manui, Inteleg, cu mentalitatea for simpla de barbarT, acest lucru: ca Imperiul so ingramadeste din ce In ce mar Inuit catreOrientul acela de la care era sail ieie si limba si traditiile; elsimt ca e un gol. nu numal in Dacia, pe care au ocupai-o, dar siIn Moesia si in Tracia. A fost inteadevar o vreme, atunci, inapropierea anulul 400, cind se parea ca Imparatia roman& are

§i-§1

ca

sä-I

§i,

39

imminte de toate scopur! asiatice. In Europa GotiT all volt sy ise substituie. N'au fost in stare tnsa. Si oare do ce?

Vedem astazi cum Tamil, cari se socotiati distrusT, praptidit,T,neexistent,i, aruncat,1 in Asia, se concentreaza din nod In dosullinieT forturilor de la Ceatalgea, izbutesc ss obVe un

favorabil, dupd, care poate sa vie concentrarea a tot malmulte trupe si, la pace, conditil maT favorabile. Sint multe mo-tivele acestei resistente in extremis : una s'ar putea numi Ins&miraculoasa vitalitate politic& a orashlui Constantinopol. Unofiter bizantin de provincie din veacul al XI-lea, Kekaumenos,spune c& in lupta pentru tronul Imparatesc biruiesc ace! carise gasesc In Constantinopol. MaT viteaz, maT putin viteaz, maipopular, maT putin popular, cel care e In Constantinopol, prinacest fapt biruieste. Si, in luptele din veacul al IV-lea dupaHristos, se pomeneste de un izvor al timpulul o visiune pe carear fi avut-o Impitratul: i s'ar fi ivit In mijlocul drumuluT un capdesfacut care traia Ina., care se uita la dinsul cu ()chi Ingrozi-tort Si s'a oprit Imparatul si tog eel din jurul luT innainteateribileT vedenil. Vedenia aceia cuprindea intriinsa parc& InsasTputerea de viat,a a ConstantinopoluluT. Poate sd, ramfie Constan-tinopolul un singur cap desfacut,el vede, aude, si, maT mult, elcreaza din nod viata din care fusese deslipit.

Intro Constantinopol si Roma e astfel o deosebire colosald. Romaa putut fi totdeauna atacat& si luatd cu toate tale septa dea-lurI ale sale, cu toate amintirile stravechT, de la lupoaic& si dela Intdile gloril ale RepubliceT. In Constantinopol ins& pare c&se adunll puterT de viata din cloud, continente. Prin urmare,cum de atitea or! Imperiul de Orient, stens la marginea MAT,in Constantinopol, a putut sa crease& din nod, acelasT lucru s'aIntimplat si in vremea Gotilor. GotiT, biruitori la Adrianopol,asupra Imparatulu! Valens, ars In coliba undo se adapostise, allluat totul in jurul CapitaleT, eT ad apdrat innaintea zidurilor

Stiinta for military nu-T ajutd, insa a cuceri orasul, care seputea aprovisiona admirabil, si atuncT cind era desfacut de res-tul posesiunilor europene. Si, fiindca erati cloud Rome, pe incetulGotil de Apus, aT lnT Alaric, as cautat in locul Rome! acasteia,pe cealalta. Si Incetul cu incetul s'ad scurs catre Italia, undoera iarlsT un nume mare. amintirT glorioase, prada cu grd,madasi uncle apararea era ma! slab&

Mal adaugiV c& de la Diocletian, de la Constantin-cel-Mare,partea ma! vie In Imperiu a fost nu Apusul, ci Rasaritul, siprin urmare Roma era intru citva ca un oras do provincie,si astral tnijloacele de ap&rare, atenOunea politicd, a StatuluT,toate erad mult ma! slabs acolo decit dincoace. In sfirsit Con-stantinopolul deschide doar calea catre Asia, unde GotiT nu ma!erad dispusl ss meargl ca str&mosiT lor, pe cind Roma cuceritd,

si armis-titiu

ce-td.VT.

40

doschidea drumul catre provinciile de Apus care oferiad pamin-turT imense pentru asezare si stapinire.

Aceasta e causa pentru care in Rasarit nu s'a putut intemeiao GoAie §i Visigo0 ca qi maX apol OstrogoVi au trecut pepamintul ApusuluT.

LECTIA a V-a.

Goth pe amIndoui malurile Dunirii: Teodoric la Novae.

I.

Visigotit decT ag trecut In Peninsula Balcanica, aft stab unlimp acolo, au strabatut-o pana In adincul el, ag vazuti Termo-pilele, au ajuns pana unde se cnIntuie la Sud peninsula Moreilsi numaT dupa aceasta Indelungata ratacire In Peninsula, §efullor, Alaric, a fost adus sa caute drum catre Apus ca sa introin cellalt Imperiu: aid regele visigot a luat Roma, a murit ifiItalia, a fost inmormintat in Sudul el, schimbindu-se cursul unlitrig ca sa I se sape mormintul si lasindu-se apol sa curga dinnog apa poste ramasitele Jut. Urmasul lui, Ataulf, a parasit §iItalia. Al doilea faliment politic visigot. Resultatul a fost aseza-rea durabila a Visigotilor in regiunea unde ag Intemeiat un re-gat care dispare numat In 'veacul al VI-lea supt loviturile Fran-cilor et au ocupat regiunea Frauciel undo e Tulusa, §i de aceiase $i zice regatul tolosan",, apol, trednd dincolo de muntf, introparte a Peninsula! Iberice, ag format un Stat visigot care atrait multa vreme dupa, ce Statul cellalt, din Galia, fuseseclistrus de Fraud. i a,stfel acest popor plecat din stepa dintreNipru si Nistru, intinzindu-se la Nord pang la Vistula §i MareaBaltica, ajunge dincolo do Pirind, unde sta pana ce vin In Eu-ropa Arabi! si distrug Statul acesta visigot.

Ramasesera Ins& $i alt! Gott. Am pomenit de la inceput im-partirea Gotalor In trel, pe care aft cunoscut-o Romani! : Os-trogotT, Visigott si Gepizt, Intro Bari eel d'intaid sint numitt deunit GreutungT, iar cel de-at doilea TervingT (ceia ce ar fi, trod,In legatura cu dry, copac", padure"; cf. dirvart, cal de dirvala,etc.).

GepiziT ad stat cItava vreme prin partile Panoniel $i ag avutcunoscutul for conflict cu Longobarzit, supt Alboin, care a fost apol

:

$i

42

omorit do sotia sa Rosamunda, fiica regelul Gepizilor, Cunirnund,pentru ca o silise sa hea din tidva tataluT eT prefacuta in cupsdupa, obiceiul popoarelor salbatece. OstrogotiT,lasind ramura Te-traxitilor, ramasa in Crimeia pana foarte tarzia si vorbind nem-teste Inca pe la 1600 in auzul calatorilor trebuie sa piecesi eT In Apus.

De ce era determinate aceasta trecere, natural ca, nu putemCunoastem faptele mat mult din Amian Marcelin si din le-

gendele si cintecele populare gotice pastrate intr'o prelucrarede mat tarzia, supt forma de cronies Latina, a luT Iordanes. Altoizvoare n'avem. lzvoarele grecestI sint tarziT, si cele maT vechTasupra PeninsuleT Balcanice nicT nu s'aa pastrat In intregime,ci numat In prescurtarea facuta do Imparatul Constantin Porfi-rogenetul si care a facut tocmal sä piara ca inutil" originalul.Urmind In chip firesc pe fratif lor, el au trecut Dunarea, dar,credinciosT sefilor lor, ascultat decit numal de acestia.

Cea maT mare parte din OstrogotT fusese cuprinsa in soartade care Visigoth scapasera, ca uniT cari as fugit Intahl : Inmarea Imparatie a luT Attila, despre care vine vorba acum.

ET nu urmasera pe VisigotT, popor de ape, cautind in ele casi SlaviT frumuseta si o religie misterioasa. Hunit, ca si, mat ta,rzia,TatariT nicTun fel de intelegere pentru frumuseta apelor,nicTun fel de simt pentru utilitatea apelor; lor li trebuie loc larg.Un calator frances de la Inceputul secoluluT al XVIII-lea, carea fost prin Bugeac, In partile de-asupra gurilor DunariT, si avorbit cu TatariT de acolo, a capatat din partea lor marturisireaca nu exists pe fata pamintuluT ceva mat frumos decit Bugeaculacesta. i e numaT un colt al celel mat unite stepe, pentru castepa are si ea o frumuseta cind e nemasurat de larga, pe cindaceasta e intretaiata de mlastinT si lacurT. Dar Tatarul nostrudeclara ca n'ar schirnba -o cu nicTun pamint din lume.

Tot asa Hunil au ocolit paminturile cu padurT, cu lacurl simlastinT, care toate ()rail piedecT pentru dinsil si, revarsindu-sepe la Nord, cum ail facut TatariT la vre-o mie de anT dupa,aceasta not am ajuns pe la 370, si TatariT au venit pe la1250 , peste toata cetatuia muntilor, s'aa scoborit In Panonia,in Pusta ungureasca, si acolo ail intemeiat Statul care era säfie indata at luT Attila.

Statul acesta sa, nu inchipuio cineva ca un Stat nationalhunic; sa nu creada ca toata lumea de acolo erati Jinni. E indrept sa, se Intrebe un spirit critic: de uncle ar fi venit atitamultime de Hunt?, undo Incapusera 'Ana atuncl ?, cum de s'astramutat de odata un potop de popoare ca acesta ? De fapt,acel cari ail trecut din stepa rashriteana, a EuropeT In pusta,nuoral asa de multi la numar: doar citeva miT de oament cariconstituiau o class dominants, o frintura din marea masa tu-ranica, pornita, in invasiune pe urma unut conducktor cu in-

,fixa.

n'ail

nail

si-1

43

susirt excepOonale si stability acorn inteo regiuue mat apro-piata de Roma rtisariteana si do cea apuseana, in aceasta Pa-nonie admirabil potrivita, ca sa se poata, fury si In dreapta siIn stinga: prin Serbia doar merge cineva la Constantinopol, prinFriul si Aquileia ajunge la Roma. Asa a si facut Attila; un anIn dreapta, un an in stinga. Ilunil ail trecut pang, in locurileacestea ins& fara, ca atitea regiunt intinse sa fi fast colonisatecu elementul hunic. Ati venit doar, dup., trecere de 5-600 deant Ungurit, apartanind cam aceleiast rase, si intro. Ungurl siHunt ate fost Avant, la trecere numat de citeva decenil de. laincetarea stapinirit hunice, si cu toate acestea nici unit, nici altiInu si-ati gasit innaintasit: Avant n'aA Intilnit Hunt, a caror istoriesa o continue, iar, end ati venit Unguni, erati SlavI In partilePanoniel, si nicio rAmAsita nu mat dainuia din stApinirea avarasate hunica. Daca Hunit ar 4 fostt un popor, macar ca Unguril,evident a ar fi ramas, dad am zi,s-9 nu eras decIt o Blassdominant&

Asa !net se poate vice a elemente germanic din regiuneaDunaril, stramutat de la gurile fluviulul pan& In partile undeastazt e Buda, elementul acesta germanic a avut o epoca hunicA.Aceasta e formula la care trebuie ss net oprbn. Prin urmare po-porul care statea aict, acet cari pasteau turmele, facead agricul-tura, can so luptati si ajutatl cultura In 1.mperiul acesta hunicnu era') Uralo- Altaicit navalitort, ci Germanit gone, supusiT. Sepoate vorbi dee, ca In titlul acestet le4T, do present Gotilorpe amindoua malurile Dunaril, fiind VisigoOT in Peninsula Bal-canica, iar OstrogoOt dincoace, supt stapigirea Hunilor. to nicluncas HuniT nu s'ail intins dincoace de Tisa, ci ati ramas numalin partile panonico, potrivit si obiceiurilor for de via §i sim-pane for pentru anume infAisarl ale naturir.

Dar -erile noastre n'au ramas goale de stapint. Acuff', e ado-varat ca in limba noastra, ca si in rasa noastra, nu se simtenimic din aceast presents gotica. Si s'ar putea pune intrebarea;de ce nu sint urme? 0 suta de ant e o epoca prea micapentru ca o asemenea influents sA, ramile. Si, cum IT cunoastem,pe VisigoV ca si pe Ostrogot,T, cunoastem bine, din atiteaizvoare , de si deprinst cu satele, et preferad viata isolata delagar. Niel nu erail asa de mult ,,T ca sa, nu poata Incapea intimlagar, nict nu eratt deprinst inteatita cu ocupatale pa,cil, incitsa fie silig a parasi lagarul. Aveau viata aproape exclusiv mili-tary, ca GermaniT Jut Tacit, femeile, copiil mergind cu oastea,asezindu-se in mijlocul caralor si luind parte la lupta prin aceiaca zvirliail cu pietre, blastamind pe dump si Indemnind prinstrigatele for desperate pe luptatort, cari erau parintit si soiltor, la resistenta sail In avint, dupa Improjurarl. Si, natural, endtraieste o na0e cantonata In card, In lagke, ce legatura poatesa aiba cu peporatia din regiunile mat departate?

ni-I

gi

44

Cel putin in ceia ce priveste pe OstrogotiT din veacul atV-lea, avem aceasta dovada : pe la 450, asa trgiag OstrogotiT.DecT, dm& traiag asa cu un veac maT pe urma, cu atit mal multacesta trebuia sg fi fost atuncT felul lor de viata. De aceian'avem nimic de la dinsiT, nicT macar ciudgenia de interpretarefilologica hot." din... Gott", singularul din pluralul... romgnesc !

Dar In Imperiul hunic nu era numaT clasa dominants care adat pe Mungiuc, pe Bleda si pe Attila, nu erall, pe de altg parte,numaT elementele germanice strinse In anume laggre si datoarea pleca orTend la ordinul capeteniilor hunice. Mal era ceva. Nue nicTunul din regiT acestia barbarl, nicT Alaric, nici Ataulf, nicTTeodoric, prin urmare nicl Attila, pe care viata romang sa nu-Ifi cistigat prin anume partT. Influenta rornang a fost covirsitoareasupra tuturor popoarelor barbare care s'atl atins, fie si trecg-tor numat, de hotarul ImperiuluT pentru care aveag un nemar-ginit respect, chiar cind atacad si pradatl provinciile si smulgeagtribut. Limba germang, de altminteri, ea insgsT. prin destul de boga-tul numar de cuvinte culturale de origine roman& ni arata aceasta.Chiar Kaiser" nu e altceva decit Caesar, cetit ca pe vremea aceia.Si in col d'intghl moment de limbg goticg, scris aicT la not deepiscopul crestin arian Wulfilas, in celebra luT Biblie pentru fo-losul barbarilor si decT pe limba lor, pastrata in cunoscutulcodice aurit" de la Upsala, scris cu stove de our sere maT mareacinste a luT Dumnezet, sint iarasi cuvinte de origine lating si,Intro altele, pentru once plata: anno, care nu e decit annona.provisiunile care trebuiesc date armateT de auxiliarl din parteaImperiulul. Totl barbariT, cum dovedesc si asemenea influenteasupra limbiT lor si institutiilor lor, cgutag s& imprumute de laRoma cit puteaft.

Si Attila a avut astfel, de si simplu sef uralo- altaic peste GotT,visul de a face ceva statornic. Pentru aceasta, vgzind el Tinu-turT IntregT stilt nelocuite si simtind nevoia si supt alt raport, atvistieriel sale, cgcl puteau sa lie veniturile maT bogate, a intre-buintat prgdaciunT dincolo de Dungre ca sa atragg locuitorT pemalul sting.

Astfel el, Hunul sglbatec, biciul luT Dumnezeg, pe urma caluluTcaruia nu maT crestea iarba, a stramutat, departo de-a omori dinsistem pe locuitorii provinciilor strgbatute do dinsul, un numgrenorm do oamenT de pe malul drept pe malul col sting al Du-nareT. Se poate zits cg, data n'ar fi fost opera aceasta a luTAttila, acum s'ar v5rbi romane§te pe malul drept at Dun'ariT,si nu de RominT trecuti de aicl, de la not, ci do locuitorTaborigenT, de strgvechiT locuitori at acelor partI. Si, cum s'aspus, poporatia era foarte bucuroasg, cg, trecea supt un regecare cerea putin si dgdea mult, care, in schimbul dijmeT si unorserviciT usoare, a sigura, nu numat pacea, dar, In unele impreju-rarT, si partea la biruinta, partea la pradg. Asa, inch malul acesta

45

al Duraril a primit in mare parte elemente care trecusera petirppul Jul Aurelian dincolo: a fost o reimpoporare a regiunilornoastre de pe urma prddaciunilor facute de regele hunic carese Intorcea Intovara§it do miT §i zecT de miT de prin§T, ce se co-lonisau la noT. Do% ada q avem §i Intr'un fragment, pdstrat pdnala noT, al unuT demnitar al ImperiuluT roman de Rasarit, al callanume a latin, dar care a scris In grece§te: Priscus. Din cdlatoriileacestuia aildm, pe lingd o multime do alto lucrurl: cd, pe Attila IIprimiad cintind imnutT fete din mijlocul popoarelor supuse, case bea la curtea luT miedul, care nu e decit hidromelul, bauturacea maT placutd tuturor barharilor §i pe care GermaniT as dus osi In Walhala, In Paradisul lor, spre desfatareazeilor §i a color cd-zutT In luptd, maT atlam, lucru foarte interesant, ca el facuso unInceput de ora§, cu cladirT de piatra, cu baT, chemind pentruaceasta si me§terT de dincolo de Duran),

Cineva care vrea sa Intemeieze ora§o ca sa rivaliseze cu toleromane in cladirT de piatra nu poste fi un prigonitor al elemen-tuluT romanic, asa de folositor pentru dinsul supt toate rapor-turile. Se §tie apoT cd. Attila a Incercat In doud, rInduri sa-§Tsupuie si Apusul. A fost o expeditie In Galia care s'a incheiatprin Impotrivirea tuturor elementelor germanice a§ezate acolo,reunindu-se Franc!, VisigotT, Burgunzl cu ramd§itele romane caremaT erail linga eT. In Cimpiile Catalaunice, la 146ry-Sur -Seine, din-colo de care Impotrivire Attila n'a putut merge, do §i IIuniTajuns sa, fie zdrobitl de aceasta coalitie a locuitorilor Galiel. Se§tie iara§T ca, Attila s'a Infdti§at In Italia: legenda PapeT ie§indu-IInnainte si ImpiedecIndu-I de a pada Roma. ApoT, dupd expeditiaaceasta. Attila s'a inters In Panonia §i a murit misterios la sfir-situl unuT ospM do nunta, iar Statul hunic s'a sfarimat dupamoartea luT.

Acum, sfdrimarea aceasta se datore§te unuT obiceid Indltinatla totT barbariT. Notiunea do Stat, cum o Intelegead Romani!, deres publica, de civitas, de interes cu mult superior, incomparabilsuperior interesuluT particular, notiunea aceasta nu a existat labarbarT. Totul era lucru privat, proprietate particulard,. Prin ur-mare regele care cuceria o provincie, era ca §i regele care, la ovinatoare, ar fi vinat un cerb frumos: at luT era cerbul, a luTera provincia. Cerbul II putea tdia in cite bucd,t1 void, ca sa -1impart& acelora pe cari-I poftise la mask, §i liber era 0, facd,acela§1 lucru cu provincia pe care o cucerise. Prin urmare, dacitavea maT multi fiT, fiecare avea drept la mostenire §i lua partea luT.Si, do oare ce popoarele se impartiau cam grey si nu s'a gasitnicT panA acum mijlocul de a da echivalen0, absoluta a untilpamint pentru alt pamint, dusmanil ivit, §i cu aceste dug-manil tovarasia frAeascg, Intro fiiT lui Attila s'a rupt, §i atuncTfiecare a pornit In directia undo a volt. Astfel, In be de o sin-gura oaste, as fost bande risipite, dintre care fiestecare a cautat

n'afi

s'ad

46

clstigul uncle a vrut, nicTunul nefiind destul de puternic pentrua Linea supt jug toate elementele germanice supuso. Atunci,aceste elemente germanice supuse s'au trezit la o viata noul,si WA, ca, pe urma sfartmaril StatuluT hunic, apare, nu Statul os-trogot, ci masa ostrogota in miscare de cucerire si de ocupatie.

Intaiti OstrogotiT iead salasele Hunilor si coboara, In sens po-litic, pana la Dunarea-de-jos, undo fusesera si innainte. IT vedemla Singidunum, care stapineste regiunea p &n& astazT,si Incep sa factdeci, precuni era si natural, politica pe care Innainte de dinsil oMouser& .EIuniT. DecT eT navalesc In Serbia si manifests pre-tentia, fata de Imperiul bizantin, de a li se plati o anume sum&de ban! In aur, sum& care se daduse luT Attila pana la protes-tarea viteaza a luT Marcian, care spusese ca pentru dusmanare tier, iar aur numaT pentru prietenT, de si chiar dupa Marcians'a platit tributul si mal departe barbarilor.

Astfel OstrogotiT, cari si Innainte sustinusera Statul hunic, asIntrat In rosturile politico ale acestuT Stat disparut. Avead Infruntea for trel fratT din familia Amalilor, dintre cari unul a fosttatal luT Teodoric. In acelasT timp, In Peninsula Balcanica. des-facindu-se din masa ostrogotica, oferindu-s1 serviciile Impara-tutu! sf primind plata pentru aceste servici!, se Infatiseaza altscapOtenie, care umple cu faima numeluT sad toate provinciileeuropene ale Imperiulul roman de Rasarit timp de maT multedeceniT. §i antagonismul Intro Teodoric regele si cellalt, care sechema tot Teodoric, fiul lui Trarius, Teodoric Strabo, Incruci-satul, antagonismul Intro acestI doT TeodoricT umple desvoltaTeaistorica a PeninsuluT Balcanice timp do mal multe decenit panala, moartea unuia si strAmutarea celuflalt. Parca fusesera sortitisa apart aproape In acelasT timp si s& dispara in acelasT stadiudin viata ImperiuluT.

Cit priveste pe Teodoric Strabo, de o asezare a luT In Penin-sula Balcanica, de stapinirea de catra el a partilor DunariT, nupoate fi vorba. E un mercenar cum se gasesc atitia, thind oparte desfacuta dintr'un popor. Ca totT ceIlalti comandang deastfel de bande, el TO schimba orientarea politica: odata e cuBizantul, In ziva urmatoare contra BizantuluT; ca s& capete con-ditii maT bune, e odata in pace cu Teodoric regele, pentru Ca,dupa schimbarea Imprejurarilor, sa se ridice Impotriva luT. Dofapt, el are importanta politica numaT prin aceia ca, anuleazamaT multa vreme activitatea luT Teodoric col care va raminea,daea nu aicT, In Peninsula Balcanica, col putin in Italia.

Cit priveste pe Teodoric Amalul, regele, dupa ce cuceresteSingidunum, In timpul tataluT sat!, se intinde maT tarzit,cu voia ImparatuluT bizantin, 'Atria la Novae, la Sistov, unde-sTare lagarul timp de maT multi anT de zile.

vietiT

IL

47

Nu s'a dat destula atentie in Infatisarea istoriel nomfnilorfaptulul ca nol am avut, In hotarele .romanesti de astad, In mij-locul vietii romanice de odinioara, am avut timp destul de In-delungat pe omul care a fost eel mal stralucit represintant alregalitatii germane, al regalitatil barbare In genere, in Apus,acela care a stapinit In Italia si caruia i-a lipsit numaT titlulImparatesc ca sa poata fi pus alaturt de eel mal Insemnatel sta.-pinitorT romanT In Occident, ca prin urmare aceia ce el a de-savirsit In Italia se putea desalirsi In partile noastre s trebuianumaT ca acolo sit se gaseasca un stapinitor mai puternicdecit acela pe care 1-a Inlocuit Teodoric, decit Odoacru, si tre-buia ca In Bizant sit fie un Imparat mat putinr siret decitacela Zenon care a aratati luT Teodoric drumul cat's o praditmaT bogatA, unde sit nu fie tulburat maT departs si sa poataramtnea singur stapIn, recunoscut si de Imperiul roman de RA,-sarit. De fapt asezarea luT Teodoric In partile noastre s'a dovedittrecatoare, de sr la inceput ea n'avea de fel acest caracter tre-cator.

Cind zicem Singidunum si Novae, tntelegem doua puncte ocu-pate de dinsul pe malul DunariT, nevazInd un lucruz ca peatuncT nu era sistemul napoleonian din timpul nostru, cit domi-natia insemna ceva mutt maT rvag decit astAzT; odatit ce seocupau don& puncte Intarite, tot ceia ce se gAsia Intre acestedour., puncte apartinea acelul domn WA. sit fie Intre ele o con-tinua .a.dministratie directs, care nu era nicl necesarit, nicT po-sibilit In vremea aceasta '.

Dec! trebuie sa.-1 admitem pe Teodoric ca stapinitor at In-tregiT linii de la Singidunum, de la Dunitrea sirbeascA, pb.nit laSistov. Dad, admitem aceasta, dm& ne aducem aminte de ma-rele rol gotio pe care Intr'un moment 1-a jucat Wulfilas la Si-listra, la Durostor, daca ni aducem aminte cit un; elev al luT, Au-xentius, care i-a scris viata In latineste, a fost episcop de Silis-tra, prin urmare avem dovez'i anterioare luT Teodoric de In-semnatatea elementuluT gotic aid, '- trebuie sa admitem pa totmalul drept al DunariT IT apartinea luT. Dar, daca-T apartinea maluldrept al cul putea sit fie malul sting ? Evident cit tot al luT.

Daca tine cineva malul drept, cu cetatile Insirate pe dinsul,tine era sa fie aid ? Eram numai no!, lucratorT at pam1ntulul,pastor! cari nu represintam nicTo organisare militant, nicTo formapolitica. Prin urmare aceT can stapiniaa malul drept al DunariTera firesc sa stApineasca, si malul cellalt.

I Greseala o facem si in eels ce priveste stApinirea noastra 'n Dobrogeala sfIrsitul veaculuI al XIV-lea: daca aveam Giulia f}i Silistra, ce voitl malmilt? SA se gAseascA numele sub-prefectilor $i JudecAtonlor de pace (linDobrogea pe la sfirsitul veacului al XIV-lea ? OdatA ce al singurele douA puncteIntitrite dintr'o taril, evident cd esti liber sit mere Intre din ele, prin urmareiel din ceia ce se gaseste In drumul tAA, ce vreal

48

Si sa nu uitam un lucru : ca acest sef barbar de la Novae eomul care avea In el InsusT nevoia de organisare si tendinta dedorninatie In sens roman, acelasT, care, and a Intrat in Italia,an de an a cautat sa consolidezo pe base romane situatia Os-trogotilor sal acolo. Prin urmare nu e vorba do un sef do hordacare a gasit un popas fart sa so gindeasca co Inseamna Impa-rdtia, ci avem a face cu un cap organisator, cu un om do spetaunuT Cesar sad unul Napoleon, om care vede altfel decIt cellalt1sefl de razboid germanT ridicatI pe scut do oameniT cari-I Into-varasesc. Asa theft nu se cuprinde niclun fel de exagerare inceia ce spuneam: ca el a domnit peste amindoua malurile Du-n'xiT, nu numal In sons german, dar In sensul superior, roman.Teodoric doar fuseso crescut In Bizant, tatal sad trobuind sa deieun ostatic din singele sad ImparatuluT, si izvoarele romano po-menesc de faptul ca era copil dragut", si ca a gasit la Constan-tinopol multe simpati!.

Tar, dupa aceia, cind s'a Inters la lagar, nu maT era fiulde rege got, ci era tinarul cu ideile din Bizant pe care le pri-mise in sufletul sad. Si maT tarziti Teodoric de nimic n'a festmaT bucuros decit de recunoasterea lumiT romane, de titlurileromane care i s'ad acordat: ca sa piece In Italia a cerut sa albabrevetul imperial de la Constantinopol, spro a suprima pe usur-patorul Odoacru, care trimisese In exit pe vecie pe copilul cea fost ultimul Imparat roman de Apus, pe Romulus Augustulus.

Numal luptele cu cellalt Teodoric, nesiguranta ImparatuluTbizantin, politica de siretenie cu care BizantiniT au stiut sa-sTtnlature dusmanil, numal acestea all Impedecat consolidarea Go-tiler la Dunare. Daca n'ar fi fost trimes la 487 In Italia ca satnlocuiasca stapinirea nerecunoscuta de Constantinopol a luTOdoacru cu o situatio noun In legatura cu regimul traditionalsi legal al ImperiuluT roman, de sigur ca In regiunile acestea arfi astazT o Gotie, si de sigur ca Italia n'ar fi decit prelungireaFrancieT, cacT Francit, cari au trecut de maT multe on in Italia,cari pindiad totdeauna posibilitatea treceriT spre Roma pe careo Incunjura prestigiul imperial si catre care-T atragead bogatiilepastrate Inca acolo, FranciT, data n'ar fi Intilnit In tale pe Os-trogotT, ar ti patruns In Italia si ar fi ramas pand, astazT. Inschimb, aicT la Dunare, ba chiar do la Marea Egee pd,n5, In fundulCarpatilor, ar dainui un Stat germanic, format din concentrareaIn jurul Ostrogotilor a semintiilor germane din vecinatate

De la o intriga bizantina a venit schimbarea soartel lumiT.Teodoric a plecat, si Dunarea a trebuit sa Intro In alta stapi-nine: Peninsula Balcanilor si regiunea carpatica all capatat ros-turT care nicT nu se putead banui innainte de retragerea luT Teo-doric.

LECTIA. a VT -a.

Parisirea Dunaril-de-jos In st&pinirea Slavilor i stramutarealuptel, condusi de Huth. qi Avert la Dunetrea sirbeasett

(Sirmium si Singidunum).

I. Am vAzut pe Got,I stapinind in psrtile noastre §i trecind din-colo, In celelalte parV, prinde peste Dun Are. Nu se pomeniaregiunile acestea locitite astAzi de RominT, precum nu so po-menia nicl peste Dunare, de presents until element slay. Daraid e un argument care pate fi Intrebuintat §i In favoareanoastrA, cari nu sintem pomenit,1 In tot decursul evuluT mediapAna la stircitul secolulul al X-lea. Lipsa de pomenire a SlavilorIn paqile Dun Aril nu dovedecte ca SlaviT nu existaU aid.

Acum, se aduce de obiceit ca argument acesta: SlaviT nu slatpomeniV pentru ca venirea for nu s'a facut in felul tumultuosin care s'a flout navalirea altor barbarT. Slavil afl fost un po-por linistit, ocupindu-se cu agricultura, cu 'Astoria turmelor, unpopor blind, tare nu supara pe nimenT. Din causa aceasta izvoa-rele nu aminteesc intrarea for in pArtile noastre.

E cam adevArat cA, un popor blind, care-§I cats de treaba, nuprea are trecere mare la eel cari alcatuiesc In deosebite epoceistoria universals. Copiii cuming aT omeniril tree fAra biografie.Totu§1 aceasta nu e suficient ca sa se explige aceastA tacere.N'ar fi suficient nicl alt argument, mult mai puternic, care poateti adus, anume iata care. Ace§ti SlavI, in yia0 for prin TO-giunilft aoestea ale Dunaril, ale CarpAilor, se Intl Inesc pomeniVsupt numele de Sarmat,,T i innainte de epoca de care ne ocupAmacuma, prin urmare innainte de veacul al VI-lea §i al VII-lea.DecT el ar fi existat in aceste Tegiuni $i n'ar mai fi nevoie s6se pomeneascA, venirea lor. Intrebarea e de ce nu s'a Vorbit de

4

si-

§i

50

eT in legatura cu GotiT, de ce nu so spune ca alaturT de Gottse Intilniad si elemente slave ? IarasT s'ar putea cauta explicatiaih saracia izvoarelor care urmeaza navalirilor gotico In provin-ciile Imperiulul roman de Rasarit. Stim ca Amian Marcelin esteacela care ni ingaduie sa cunoastem ceia ce s'a petrecut laDunare. Dace, in lot sa avem pe Amian Marcelin, am avea nu-ma! tine stie ce pagina razleata, smulsa dintr'un cronicar bizantinpierdut, evident ca, am intelege maT putin decit putem Intelegeacuma, pe basa unuT izvor asa do bogat. Sa ne gindim la ceam putea noT sa spunem cu privire la intrarea Bulgarilor InMoesia data o Intimplare, care putea sa so produca, ar fi smulsdin compilatia bizantina a Jul Teofane cele doua sad tretpaginT de tipar care cuprind povestea Jut Asparuch si a colord'intii lucrurl savirsite de poporul lut aici, In Moesia.

Ins& fragmentele do scriitorT bizantini care ni s'ad pastrat Incompilatia Jut Teofane si a celor enitl dupe, dinsul, sad inscrierea luT Teofilact, care e contemporan cu Teofane, fragmenteleacestea sint destul de numeroase ca sa, ni Ingaduie sa imin rosturile Slavilor. Izvoarele vechT nu sint nicT ele cu desavir-sire stirace: sint astral numaT prima in veacul at V-lea, dar, In-data ce Intram in epoca Jut Justinian, avem destule. ETbine, Intro aceste still nu se coprinde nimic cu privire la stra.-mutarea pe aid a Slavilor. AtuncT, no ramine alta Were decitprimal pareroa aceasta : ca SlaviT existad innaintea Gotilor inpartile noastre, mai ales In cetatea de munte a ArdealuluT. §ipe acolo as fost deer SarmatiT cu caracter slay In vremurilecele vechT, si SlaviT acestia ad fost data la o parte de miscarealumiT germane.

Prin urmare, in cola ce priveste pe Slav!, ar fi fost o miscaredo innaintare sJ o miscare do raspingere. Cita vreme as statGotil in partite acestea, de Slav! nu se poate vorbi, colaborareafor la opera gotica fiind din cale afara de mica. Dup. aceia, dupti,plecarea Gotilor, iarasT nu se poate vorbi de Slav!, Iiindca, Inrindul Intaid, juctnd rolul de capetenie, erad ilunil, In par-tile PanonieT, gi autoritatea llunilor se va fi Intins si asupramaT multor semintiT germanice si asupra acestor semintil slaveasezato in regiunile maT adinel ale Carpatilor.

Dar nici dupa plecarea lIunilor SlaviT no ajung sa, joace unrol politic. Pentru ca sa intelegem do ea, atuncT cind toate

supuse ImparatieT ifunilor ad ajuns sa, insemne si elepagina for In istoria universals, numaT SlaviT nu o fat aceasta,trebuie sa recurgem la o explicatie foarte defavorabila pentru

dar pe care ni-o impun si alto Imprejurarl.De cite orT intilnim pe SlavT, trebuie ss recunoastem incapa-

citatea for politics, neputinta for do a se organisa en fortele forpropril si dupa idea care sa li apart:in& lor, si nu altora. De laun capat la altul at istorieT Slavilor in BalcanT intilnim numat

tart

altil,

na-tiunile

dined,

51

idel qi impulsurl straine; tot ceia ce an lntemeiat Slava In par-tile e datorit altora decit clingil. ET dad puterea, Irmaideia, tints, drumul, trebuie sa fie fixate de altul. Avem casurlmal caracteristice decit acesta: casul Rp§ilor. Numazul elemen-telor slave din stepa rasariteana a Europel e foarte mare, faraindoiala, si era In numar destul de mare §i prin veacul alIX-lea §i al X-lea; el bine, in acest timp de alcatuire a Sta-tutu! chievian, initiativa nu pleats de la dinqil: regiunT In-treg!, bine locuite de Simi, sint incapabile de o viata poli-tica. Dacia, Intr'un anume punct porne§te o actiune, aceastase datore§te InriuririT straine. Vin fratiT aceid, scandinavt, Runic§i eel dor tovara41 al sal §i se alcatuieqte do fratiT ace§tia nort-manl Rusia. Toate sfortarile stiintel ruse§t1 din timpul nostru dea slavisa pe Intemeietorl sint zadarnice. Interesul se vode, inte-resul de a-T face SlavT, dar convingerea nu so formeaza.din partea ler, Polonil an trait atita vreme In ducate risipitesi fost in stare sa stabileasca o unitate nationall bineIntemeiata decit doar pe la 1340, dupa ce dusesora mal bine detrel veacurl viata for In ducatele acelea risipite.

Un istoric bizantin din veacul al VII-lea, asupra caruia vomreveni, spune lamurit: Slava duc viata. patriarhall, trades° a§e-zatI ling, ape. Fiecare nu cunoaste decit satul luI §i valeaAfars de aceasta nu pot sall creeze o con§tiinta national, co-man& Nu pot da o organisaro in legatura cu aceasta con§tiintana0onala. Asa Inca., scapag de shpt Hun!, Slavil au trebuit satreats de-a dreptul In atimarea altora, can §i Infiintat dupe,plecarea elementelor germanice de la Dunare, §i aceqtia an fostAvariT.

II. Baca se iea eine\ a dup . istoric obi§nuita, ar credo ca HuniIrepresinta un popor, AvariT al doilea, ca., maT amid, cind vinTataril, sad, intro ace§tia, PecenegiT §i CumaniT, cind yin toateneamurile acestea, avem a face in fiecare cas cu un popor deo-sebit. Nu so poate o maT mare greseala. Din masa uralo-altaica,masa amorfa, In care se amesteca multe seminVI,luind parte perind Ia cutare sail cutare expeditiei asezlndu-se In cutare sailcutare parte de fume, din masa aceasta amorfa uralo-altaica, sedesfac In anume timpurl setninVT mai bine inzestrate, mai viteze.AtuncT ele Intreprind o opera de cuceriro, §i mindria for nu esa sT zits precum §i-ail zis altiX Innainte, ci iea fiecare unnume deosobit. Astfel ziceam, cu privire Ia German!, In lectiiledin anul trecut, Cl nu trebuie sa ne lasam inselAT do numele fo-lurite ale lor,ca nu trebuie sa credem ca, de cite orT e un numenod, este sl un popor nod, sail de cite orT este acela4 nume,este si acelasi popor pe care 1 -am intilnit Innainte, ci trebuieadmitem o necontenitl inlocuire, asupra maselor supuse, a unelclase dominants, et; un mime, prin alts, clash, dominants, care iea

Si,

nail

acestea

tut.

gall

se,

52

alt nume. Tot ma trebuie sa facem si In ceia ce priveqte ele-mentele turanice care se Inlocuiesc unele pe altele in regiuniledin Orientul §i centrul Europe!. *i aid yin citeva sute de oamenT,care, In legatur& cu cutare Imprejurare, poarta cutare nume derazboia: §i ele supun elemente care innainte fusesera supusealtel semintiT si daa ilusia aparitieT unuT popor not.

Daca am avea o istorie mat amanuntita a rosturilor Avarilor,de sigur ca ni s'ar Infati§a o genealogie foarte bogata, din caream vedea cum de la Intaiul stramos a plecat un al doilea sta-pinitor, de la dinsul altul §i a§a mat departe pan& s'ar ajungela acela care a Intemeiat contederatia noua, a Avarilor.

Chid se zice: dupa sfarimarea Statulul hunic, panonic, elemen-tele luT s'aa risipit, nu trebuie sa luam aceasta In sons literal. Desigur ca o bun& parte din elementele hunice au ramas, §i ele-mentele acestea, capatind o forma particular& In decursul yea-culuT al VI-lea, data ca avem pe AvarT. Organisatia avara nu sedeosebe§te intru nimic de organisatia Hunilor. Ca i se zicea luTAttila, in izvoare, rege, §i ca se zice celorlaltI stapinitor!, pesteAvarT : HaganI, aceasta nu dovede§te nimic. Titlul de rege al lu!Attila e fail Indoiala numaT o traducere dupa titlul barbar doHagan, cacl Hagan! se chemaa toate capeteniile turanice. Siacel stapinitor at Bulgarilor care In veacul al IX-lea a trecut lacre§tinism, Boris, care §i-a zis apoT Mihail, §i el e numit In iz-voarele latine contimporane din Apusul Europe!, Hagan. Prin ur-mare la toil §efiT ace§tia de confederatiT, dominate de elemen-tele uralo-altaice, lIaganul e ma! mare. El e acela care conducepe Avar!, precum altdI cu acelasT titlu condusesera Innainte dedin§iT pe Hun!.

Acum, In activitatea Avarilor, Intilnim iara*T aceia§I linie con-ducatoare pe care o Intilnim In activitatea Hunilor. Hunil cau-tasera sa so foloseasca de situatia for In Panonia, de uncle li sodeschideaa maT multe drumurT, ca sa atace in acelasT timp Im-periul roman de Rasarit, §i Imperiul roman de Apus. Cutreiera-sera In Serbia de o multime de or!, lliasera mase intregi de po-poratie §i le stramutasera dincolo de Dunare §i,pe de alta parte,facusera tale doua expeditil pe care le cunoa§tein : in Galia§i In Italia. Evident ca. AvariT ar fi fost dispusi sa faca acelasTlucru. Tendinta for de a merge catre Apusul Europe! nu lipsia,numa! ell Apusul, pe vremea lor, Incepuse a se organisa. /ntaidAvariT n'aa avut a face In partile apusene decit numaT cu se-mintil slave razlete §i slabe. Daca iea cineva analele regatuluTfranc dupa Clovis, Intilne§te nume do sta'pinitori slavI cari traiaitin ascultarea Avarilor. E cutare vestit negustor-rege slavo-germanpe care-1 pomenesc analele france din veacul al VII-lea, Samon,care arata ca In margine cu regatul acesta al Francilor, care vadeveni o Imparatie, exista o fort& slava care insa nu se manifestaln

53

chip independent, ci In atirnare do AvarT. Dar, dircolo de masaaceasta slava, se Intindea formatiunea StatuluT franc, care inchi-dea pentru totdeauna once putinta de Intindere In Apusul Eu-rope!. Pe linga aceasta, situatia spre acest Apus era mutt ma! readecit innainte §i din causa presentel pe ling& Franc! a altul ele-ment, anume a elementuluT saxon, cu care Carol-eel-Mare va avealupte Indelungate, In care el I§T va sacrifica mil de osta§T, ceip,ce arata ca., dad cineva a putut sa resiste fortelor lul Carol-eel-Mare, cu atit maT mult ar fi putut resista incursiunilor avare.

Astfel prin existenta in Apusul dept.rtat european a unulregat franc, care va ajunge Imperiu, prin existent°, elemen-tuluT saxon, destul do numeros qi de puternic ca sa poatd, tin-piedeca stapinirea franca timp de decenil, Avarilor li se Inchisesecalea Europe! apusene, si Europa apuseand, nu va maT vedea nä-valitorT de rasa turanica decit tarzid de tot, la sfir§itul veacululat IX-lea, cind Ungurii vor ocupa Panonia §i timp do aproapeun veac vor prada necontenit In Tinuturile din centrul Europe!.Dar, Intro HunT §i UngurT, regiunile acestea centrale ale Conti-nentuluT sint scutite de alergarea salbateca a elementelor turanice.

DecT Statul avar nu are altceva de facut decit sad sa 1neereedin nod legatura cu stepa, sad sa, se coboare In Peninsula Bal-canica.

Sa incerce legatura din nod cu stepa, era foarte gred pentruAvarT. Odata ce pleca o semintie turanica din Cara de origine,locul gol era ocupat imediat de alta. E foarte interes.ant In felulacesta sd, so cercetezo istoria Tinuturilor, sa se vada cum, Indata,dupd, descalecarea unut element razboinic, alt element razboinicvine §i i se substituie. Do exemplu, dupa Avarl vor veni But-gariT; Bulgaril vor ajunge la gura DonuluT, vor trece In Moesia;Indata vor veni CazariT; dar se vor distrugo poste putin gi vorveni PecenegiT; vor fi distrusl si ace§tia de Bizantini la Lebunion,§i vor veni CumaniT; abia se va odihni lumea de CumanT, iiivor veni TatariT. i [Ana tarzid vom vedea ca se substituie totfelul de semintiT turco- tataro in stepa de Rasarit & Europe!. Prinurmare tine a trecut pana in Panonia, gred se poate IntoarceInnapol spre a juca un rol de oarecaro insemnatate.

S'ar putea ca Avarii sa se intinda in tulle noastre, §i sd, ieaIn stapinire regiunile pe care le locuim noT acupt, dar aceastaocupatie militara a Avarilor era §i ea imposibila.

Nu supt raportul militar: AvariT erad fara indoiall In staresa biruiasca bietele organisatiT rudimentare ale Slavilor din par-tite noastre. $e6T acestor Slav! se numiad une orT, din amabi-Rate, am zice, din partea scriitorilor bizantinT , regT; insd, regi deace§lia de balta, stapinind citeva trestiT, aceasta nu Inseamnamare lucru. Pentru AvarT, o astfel do stapinire in terile noastrear fi fost foarte upara, insa Avaril ,n'avead interes BS stapi-

64

neasc& In aceste partI. Si un Stat qin timpurile indepartate,un Stat barbar nu poate fi asamanat cu unul din timpurile noastre,care se Ingrijqte de toate hotarele sale *i care apara pretutindenTpatrimoniul national. State le acestea n'avead hotar, n'aveat gra-nicer!, n'avead hartI facute pentru fixarea frontierelor in cutareparte sail In cutare alta. Prin urmaro ele se. alcatuiesc totdeaunadintr'un vast teritoriu de care n'avead nevoie, un teritoriu in carenu so coborail, §i dintr'un teritoriu maT Ingust asupra caruia seIndrepta toata luarea amiute.

Avarul se Intilne§te uncle are de cules un profit, o vama;unde are un vad: acolo venia fara, Indoiala. Se Injilnia undomal era un ora§ care dainuia, unde se tinea un Mehl. Acolose Infiinta Haganul ca sa culeaga ceia ce i so cuvenia. Semai Intilne§te Avarul iar4T Intr'un punct maT important supt ra-portul militar §i unde se mezat osta§iT in ceata, cum maT tirziaUnguril a§ezaa un nemar dintre RominiT no§tri, pe cari-T numiaeiobbagiones castrorum", iobagii cetatiT", cuvintul iobag el insu§fiind un cuvint turanic.

Avaril se margeniad sa visiteze celelalte locurT, s& trimeata, laanume timpurT, stringatori innarmati de dijme, cum se trimetIn timp de campanie anume soldati cari sa string& din pArtilevecine ceia ce trebuie pentru hrana o§tirit

Aide], gal& de elementele care se trimeteaa In felul acestadin cind in cind pentru a hrani tabara §i a aduce banT, Avarilse Ingratnadiatt In partea de unde puteau sa atace lmperiul bi-zantin. Ins& Imperiul bizantin se putea ataca, ar zice cineva,pe toata linia DunariT, §i, de oare ce nimenT nu maT era panala gurile fluviuluT, ar fi putut sa se realiseze un Imperiu do laCetatea-Alba, de la gura NistruluT, pana la Sava §i Drava §ila termul MariT vecine. ET bine. n'o faceati §i, ca sa Inteleagacineva de ce n'o faceau, trebuie sa se gindeasca la infati§3reaacestor locurT prin veacurile al VI-lea §i al VII-lea.

In acest timp cetatile de pe malul cellalt at DunariT. de pemalul drept, existaU. Un scriitor bizantin spune chiar ca drurnulcare duce do la cetatile acestea dare Constantinopol se pastra Inca, drum care pe urma a fost pierdut cu totul i n';tmaT fost innoit. Insa cotatile awl intro totala stare de saritcie,de umilinta, folos mare de la dinsele nu putea sa aibaiar Avaril nu erail destul de numero§I ca sa se gindeasca laa§ezarea for in ele. De altfel o asamanare intro viata §i mi§carile Avarilor §i ale Tatarilor din Crimeia' poate ft do eel ma;Insemnat folos.

AvariT decl sail asezat la Dunarea sirbeasca. Nu §tia dac& Si-listra este ceadevar cheia DobrogiT", dar e sigur ca Singidu-num a cheia PanonieT, §i tine stapInia odinioara Sirmium gi Sin-gidunum avea Intrarea libera in Peninsula Balcanica.

V. studiul recent despre Tatari publicat in Zeitschrift Ph. osiatiropaiseheGesehichte.

Minuet,

55

Nu pot fi aratate aid sfortarile pe care le-ad facut Avari! lulBaian si altor Hagani pentru a ajunge la stapitirea acestororase. Locurile privitoare la ele ad fost Hoar strinse in colectialul Stritter, Memoriae populorum". Impotriva Avarilor, Imperiulbizantin n'avea necontenit la Indantina o armata regulata. E deajuns sä spun ca sistemul de aparare bizantin, derivind din sis-temul roman, era mult inferior acestuia. Intaid ca, Bizantinii dinveacul al VI-lea si al VII-lea nu mat putead conta pe asa-numitilfedera1I, can &Wean o parte asa de Insemnata de cavalerie ar-matelor romane si cari luptail dupa datinile lor, formInd anumearipi ale legiunilor In lupta. §i se trite lege bine de ce Imperiulroman de Rasarit nu mat putea sa aiba pe acesti federat! :fiindca barbarii se ispravisera. Ce ramInea atunct? SI se Intro-buinteze elemente asa de slabe cum erad IsaurieniT, ArmeniT, s.a., can nu putead tinea piept unor dusmanT asa de fermi, caAvariT. Se va vedea ca supt Iustinian se Intrebuinteaza pentrua salvd, Imperiul lipsit de armata un sistem nod, acela de a seda in arenda alcatuirea unel armate, cum s'ar fi dat facereaunuT pod sag aducerea de muncitorT la cimp. Ni putem inchi-pui de ce calitate era o armata de felul acesta. Prin urmare,astfel drumul era deschis catre Constantinopol si acest drum eracu ant mat mult deschis, cu cit drumul pe la Singidunum edrumul cel mare catre Capitala lumeT bizantina, drumul caremat tarzift se va chema calea Belgrad-Nis-Adrianopol-Constan-tinopole. Acest drum de capetenie si pentru negotal de astazi,trecea prin Sirmium si Singidunum 1n vremurile de odinioara.

§i In privinta aceasta, Avant jucat aid rolul pe care 1 -au jucatTurd' la alt drum, si in Asia Mica si In Europa. Acestia nu umblailnebunT dupa glorie, care, ca si acuma, la et era un lucru ab-solut indiferent, ci. cind an venit In Europa, se gindiau la alt-ceva: sa, stapineasca drumurile de comert. In dank trot direcOTIn care se deschidea un drum de comert, s'a intins ofensivaturceasca, pentru ca niciun negustor sa nu scape. Tot asemeneasi Avarul: el era paianjenul asezat In centru, tesindu-st reteaua.

A fost un timp, innainte de Iustinian, cind Imperiul bizantinavea o situatie din cale afara, de grea In apararea hotarelorsale, iar dupa Iustinian, dupa, ce aparenta de glorie razboinicti,de putero militara s'a Imprastiat, alit se poato zice ca anfost mita vreme stapinil Peninsulel Balcanice. Dacii ar fi fostmat multi, data ar fi avut mat multe aptitudint cultural°, ar fifost liberT sa si ramiia3. S'ar fi Intemeiat atuncl o Avarie si matdeparte In Bateau', fiindca de fapt o Avarieu peste Dunare a siexistat si, cind horda hulgareasca a venit de si-a stabilit hotarulIn legatura cu Bizantul, se spune ca granitele noulut Stat shit:pasurile Balcanilor, Marea Neagra, Dunarea si Avaria.

Aceasta Insemna ca Avaria era la Apus, ca decT o parte ateritoriilor do dincolo de Dunare, pe la Sirmium si Singidunum,

56

apartinea Avarilor. Prin urmare, dad, Avarii ar fi fost mat sta.-ruitorl, data, ar fi avut gindurl de organisare, poate ca altfels'ar fi desvoltat lucrurile in Peninsula Balcanica. Si fata de dinsii,ca si fata de BulgarT, s'ar fi facut Incercari de increstinare, siAvaril crestinl, primind obiceiurile romane prin Bizantinl, ar fiimpiedecat revarsarea ulterioara a popoarelor de aceiasi rasadin stepa rasariteana a Europe!.

Dar in luptele acestea ale Avarilor la Dunare, jucaa elun rol, sail nu ? Slavil ail jucat de sigur un rol, si iata de unclevedem rolul Slavilor in aceste p6xt,,i. In anume navalirl aleAvarilor, nu numal a el innainteaza pe uscat, pe calea aceastaa Singidunulu!, dar yin si pe Mare. Nu odata ate fost navalir!ale Avarilor impotriva Constantinopolulul pe calea Mari!. ET bine,nicTunul din popoarele acestea turanice nu se arata ca destoinicIn conducerea corabiilor: slut popoare de calareti lull, cari stra-bat stepa de la an capat la, altul, dar conducatorl de corabii nuslut. Insa erau, si Slavil au ramas pan& tarzit. N'avem(theft sa no &dim la Cazacil Niprulul, cari scobiau un trunchiade copac, faceaa o seich si pe aceste bard primitive cu o In-drazneala extraordinara, treceail cataractele si coboraa pe MareaNeagra, pana la Tarigrad. De cite or! Sultanil n'aa vazut arzin-du-li-se casele de placere de pe Bosfor de pe urma acestor bri-ganzi, cari ispraviail rapede, In citeva ceasurI, si incarcad cojilelor de nuca, cu ce era mal stump in palate, de se intorceaaInnapoT drept la Nipru! ET bine, tot in feint acesta trebuie sa. niInchipuim si luntrile pomenite cind se vorbeste de incursiu-nile pe Mare ale Avarilor. Luntrile nu li apartineail lor, eraaIn sorviciul lor, in sell icial ambitiel lor politice, ca sa zicemasa, dar apartineail Slavilor. Si apol pe Slav! IT intilnim pome-nitT in izvoarele bizantine, nu numat supt raportul de locuitorTling& riurl si pastor!, plugarl, dar IT intilnim si supt raportuldo paznicT a! vadurilor Dunaril, decT cunoscatorT aI mestesuguluiplutiril.

prin urmare, unind atitudinea razboinica, a Avarilor cu aju-tornl pe care 1 vor lua de la Slav!, trebuie sa ni Infatisa,m lu-crurilo a;a: Nu un popor crud peste masura, care, din dorintade a varsa singe si de a samana pretutindeni mina, a turburato multime de vreme Peninsula Balcanica, silind-o sa se inchidaIn zidurile Constantinopolulul. nu, ci trebuie sy ni infatisam ocontinuare a Statulul Jul Attila, al cariT drum spre Apus e In-chis si care nu se maI poate indrepta aiurea pentru bran& decitIn Peninsula Balcanica, care, decT, cauta sa potriveasca avantagiilestepel pentru cal si avantagiile drumulul ce se deschide de la,Sirmium si Singidunum catre Constantinopol, care, in acelasltimp, lasind Dunarea toata In stapinirea Slavilor, tl Intrebuin-teaza pe acestia In domeniul special in care el puteaa fi folo-

Slavil

Sim 11

Si,

57

sitorT, adeca In domeniul plutii ii, ]wind luntrile for ca sa MearesatacurT Impotriva innaltelor ziduri ale TarigraduluT. Lucru lacare n'atl izbutit nicTodata. cad ImperialiT as raspins aceste atacurTaruncind cu foc grecesc" asupra luntrilor tor, cu focul acela careardea si pe apa, pirlind cu miile po AvarT si Slavi supt ochiT sa-tisfa,cutt at Bizantinilor. Scopul navalitorilor avarT n'a fost atinsdecit Intru cit el se hraniatl de .pe urma acestor navalirT.

Trebuie sa inaT credem un lucru: ca, supt ocrotirea Avarilorelementul slay din partite noastre s'a putut Intinde Inca matmult in Peninsula Balcanica. Avaria" aceia pe care o Intllnimlinga Bulgaria, era locuita de sigur si de SlavT, si acesti Slav!cuteaza a trace si mar adinc si gratie sprijinulul pe care li1-ail dat AvariT. Tot multamita acestui ajutor avar si turbu-rarilor provocate de Avarl, SlaviT aft putut sa so reverse asupraIntregit peninsula, si mar ales asupra WO apusene a eT, desna-tionalisind o sumedenie de orase cu cultura Latina,, romanica pemalul Mari! Adriatice. In orasele acelea se vorbia greccste si la-lineste la sfirsitul veaculut al VI-lea si inceputut voaculut alVII-lea: paste citva vreme nu s'a vorbit decit limba slava. Pu-hoiul acesta slay, care nu era a4a de benign, cu pastorT cintinddin fluier innaintea oitelor, a patruns pana si In peninsula Pe-loponesnluT. CacT pana astazT, data ne uitam pe o harts a Gre-clef, se vede ca tale mat multe locurl n'az'i numirT grecestT, cinumirl slave. S'a pastrat doar Teba si Atena, dar Sparta si atiteaalto localitag si-ail pierdut numele tole vechT.

Astfel un alt efect al presentei Avarilor In aceste regiunT sial tulburarilor provocate de dInsiT a fost slavisarea regiuniT deApus a Peninsulei Balcanice, si aceasta a fost In dauna elemen-tuluT romanic, din care, (WO navalirea Slavilor, a ramas preaputin.A ramas elementul albanes, refugiat In muntii sat, element cusinge latin si cuvinte latine In limba ; elementul aromanesc,refugiat In alto vat, ducind viata de pastorie pang tarzia, ele-ment asupra caruia o sa revenim, si, In sftrsit, id si colo cite o in-sula din alt! Romani, din eel cari as disparut cu totul. Pe la1860 Inca se mar vorbia limba tor, limba pe care astaz1 nu omat vorbeste nimenT pe toata fata pamintuluT, se mat vorbiamisterios de cal din urma represintant al acestuT popor, in insulaVeglia, ling& coasta dalmatina,. Deci aproape supt ochiT nostria murit un popor, si un Inva,tat italian, Bartoli, a cules de pebuzele batrinuluT elementele aceluT grain romanic Inlaturat marcu totul de pe urma navalirilor Slavilor.

Acum, AvariT, la rindul tor, vor fi distru§T mar tarzit, prin na-valirea franca a StatuluT but Carol -cal -Mare. Dupa ce SaxoniT vorfi supusi, SlaviT se vor Inchina ImparatuluT celul nod de Apus,si trupele luT Carol-cel-Mare vor izbuti, pentru scums vreme, saImprastie ultimele trupe ale llaganulul. AtuncT, cum se va arata,

58

in locul Avarilor va incepe competitiunea intro Franci §i Slavti mai ales Bulgarii slavisat,,I, care represinta de sigur unul

din momentele cele mat interesante ale desvoltdrit lucrurilor laDun ire.

Deocamdata expunorea se opre§te in clipa chid Avarit sintstdpinT in Panonia, cind Dundrea atirnd in cea mai mare partede SIavT §i Rominil se gasesc ascunqt Intro aceste cloud popoareconducatoare care dad adese oft actiunilor romdtieqa numele lor.

LECTIA a VII a.

Iustinian si intarirea linieI Dunarri.

Opera 1ndeplinita, In viAa lumii rasaritene de Imparatul Iustinian(327-565) este o opera care atinge fara indoiala si malul nostrudunarean. Pe malul Dunaril s'ati Intemeiat In vremea lui Iusti-tian, dupa, porunca lui, castele care in parte traiesc si astazi,deli nu s'a facut cercetarea deplina a tuturor castelelor si, cudorii4a noastra de a vedea numal pa Traian In toate, nu ne-amgrabit sa constatam caracterul vadit bizantin, foarte usor dorecunoscut, dupa obiceiul de cladire special timpului aceluia, alunora din ruinele care se intilnesc pe malul Dunaril, de la Do-brogea si pana la Severin, undo chiar si asa-numitul Turn at luiSever nu stia dad, la o cercetare mai atenta, n'ar descoperi zi-dire bizantina. Astfel Imparatul Iustinian este in legatura strinsti,cu rosturile acestea dunarene. Dupa ce trecuse atita vremedo end nicio oaste bizantina nu se maT ivise In regiunile de laSirmium si Siugidunum In jos, a de sigur un eveniment foarteimportant apari0a, nu numal a unor ostirT, dar a unor mesterican yin sa indeplineasca, nu lucrari spqradice, ci statornice, siaceste lucrarT statornice, Indeplinite de mesteril bizantini, alcatuiesc impreuna, o intreaga cingatoare de cetati, asamanatoareCu cetAile care se ridica in acelusi timp si in aceiasi propoqiecu acelasi stop pe malul cellalt al maril ape de hotar, pe malurile Eufratului. Si, °data ce aceste castele sint stabilite, si nunumal In locul castelelor celor vechi, unde fusesera casteleleconstantiniene sal ale lui Traian, trebuie sa presupunem In chipfiresc o ingrijire military speciala pentru aceste castele, caddoar neaa fost puss acolo ca sa ramiie singure spre spaima Sla-vilor, ci in castelele acelea sint ostasi, avind in fruntea lot, nunumal comandanti pentru fiecare caste', dar de sigur coman-

60

danti cari reuniag supt ordinele for mai multe din aceste cas-tele si trebuie sa fi fost un comandant general pe malul stingal Dunaril Intrat din not in veacul al VI-lea in stapinirea bi-zantina. Apo!, odata. ce a existat aceasia orinduire military Inlegatura cu castelelo din nog Intemeiate, trebuie sä admiteminfluents acestor castele asupra regiunilor din vecinatate.

Si co ar fi putut sa opreasca influenta military si politica bi-zantina In regiunile de la Nord, in acele regiunT de la Nord undoIn veacul al VI-lea nu exista nicTo alts putere decit putereaAvarilor, cari stapiniag direct Wind bir si chemind anume ostasidintre Slav! In serviciul tor? Dar influenta aceasta exista maiales In partite de catre Tisa, Intro Tisa si muntii Ardealulu!. Preadeparto Dunare cu luntrile eT, AvariT nu puteati stapini sta-tornic. N'avem decit sa, ne gindim cu city greutate ari intratUngnriT In partite acestea mai tarzit, pornind din aceleasT locurlde undo ati pornit si Avarii, si cit de incet ati putut ss puiestapinire pe cetatile din Ardeal si pe ce atirna de dinsele. Asain cit, odata ce cetatile intemeiate de Iustinian le gasim pe ma-lul sting al Dunari! si In Intregithea acestul mal sting,precumarata scriitorul de capetenie pentru epoca lul Iustinian, Procopiudin Cesarea, autorul uneT statistice generale a ImperiuluT, si suptraportul cetatilor,odata ce influenta care se desface din aceastalinie nu poate fi oprita de o alts asezare military represintataprin vecinil de Nord sail de Apus, cari sint Avarii, trebuie sapresupunem un fel do nelainurita, influent& generala exercitata deBizantini, din paxtile acestea Intarite si garnisonate de dinsii laDunare, asupra triburilor din vaile slave, care ascultatl, prin ur-mare, de ordinele Imparatului bizantin.

Am putea sa ni infatisam In chip mai clan aceasta situatie,recurgind la sistemul paralelelor istorice. N'avem decit sa negindim la situatia pe care o aveag TurciT aid, la Dunarea-de-jos, dupa ce as izbutit sa cucereasca cetatile de pe malul drept,luind si capetele de poduri care li corespund. Cind Turcil ail fostin Severin, in Turnu sag Nicopolea-Mica, apol cind ail fost InGiurgiu, mal tarziil In Braila, prin toate aceste cetat,1 ei avutsi malul sting. Toata, lumea tie ca presenta for In cetatile acesteaa adus dominatia for In asa-numitele raiale, aproape cit un ju-det intreg, care serviati pentru hrana acelor cetati. Stim iarasTca din raialele acestea, la cea d'intaig miscare, la cea d'intaidtremurare de revolts din partea Domnilor nostri, porniail ostipradalnice.

Si nicT nu era nevoie caBizantiniT sit innainteze mai mult. Sarevenim la exemplul Osmanilor. Oare data ar fi fost o necesi-tate absoluta pentru Imperiul otoman stapinirea do a dreptul.asupra Carpatilor si deshintarea principatelor TeriT-Romanesti siMoldove, SultaniT din veacul al XV-lea si XVI-lea n'ar fi fost eTIn stare sa Indeplineasca acest lucruy De sigur ca, ar fi fost In

do

ail

61

stare sa-1 indeplineasca, chiar impotriva unul $tefan-cel-Mare.N'all facut-o insa pentru ca, grija for era si aiurea. Ca un Im-periu mondial ce era Impbriul Osmanilor din acel timp si ca untilcare avea necontenit ispita de a cuceri Ungaria, Austria, Italia,insulele, natural ca se indrepta spre pa rVle care raportail maimutt decit terile noastre. Dar, pe ling aceasta, odata ce aveadmalul romanesc, iar, in principatul Moldovel, stapIniaa China,Cetatea-Alba, mai tarzill Benderul, care formatt un triunghh1foarte usor de aparat, si la intimplare puteau sa se razime sipe Ismail si pe RenT, care se numia de el Tomarovai n'aveaunevoie sa mearga maT departs, cad regiunea d'innauntru erasilita sa, dea tribut, care, de altfel, era mai sigur printr'un Domnautohton decit dr fi fost prin organele directe ale cirmuiriT tur-cesti, cad de tot raul Turcil nu Brad responsabill, ci era Domnul,iar tot binele 11 avead el, prin Damn.

Tot asa, deci, trebuie sa, ni Inchipuim si situaVa Bizantinilorin partile acestea. Era nevoie pentru Bizantini sa aiba Dunarea.All avut-o. Era nevoie sail asigure Tinuturile de pests Dunk%Au indeplinit si aceasta trebuinO, militara-politica. *i. sa ni maTamintim un lucru: Teri le noastre nu slut inutile pentru un atacimpotriva cuiva care se gaseste in Ardeal sail In partile de din-colo de Ardeal. In luptele lui Manuil Comnenul in veacul alXII-lea Impotriva Ungurilor s'a fa cut cum vom vedea si oexped4ie prin partile noastre: ea a plecat prin Dobrogea. atrecut pe la Isaccea in partite noastre si, prin pa,surile Carpa--Olor, a atacat pe Ungurl, al caror front de, atac contra Bizan-tutu! se intindea cam de la Belgrad pang in regiunea Orsovei,cuprinzind Banatul si partea de dincolo de Tisa care -1 cores-punde. Aceasta exped4ie, foarte indrazneata, e un fapt noll inistoria luptelnr dintre Bizantini si Unguri. Dal' asa ceva se puteaface si in contra Avarilor in veacul al VI-lea, si nimenl nu poatespune cat nu s'a si 1ntimplat asa ceva WV() vreme in care avemdoar zece fol pentru o intreaga domnie bizantina.

Dar spuneam ca stapinirea lul Iustinian in partite acestea aleDunarib nu putea sa aiba un caracter mai deplin si din altpunct de vedere. Asupra acestui punct o sa, se vorbeasca maipe larg in a doua parte a acestel lecp, si din motivul a.,precum se vede, in desfasurarea :lectiilor acestora este si ten-dinta de a presents, alaturi de chestiunea Dunarit si in leg:tura cu dinsa. desvoltarea intreaga a Imperiulul bizantin si alumil rasaritene supt raportul politic. Tratam chestiunea Dunari!,dar ling& dinsa so grupeaza, o mulVme de alte chestil politico careajuta sat vedem destul de ]impede intreaga via0 orientala, precum,in cursul din anul trecut, s'a vazut Intreaga viata. occidentaia.

Cu privire la Iustinian sint doul parer' gresite, pareri carese intilnesc si in ultima opera, foarte Intinsa, foarte frumoasa,

G2

si ea podoabe, ca material de ilustratie, care a aparut, acumcitTva anT de zile, la Paris, opera datorita creatorulul §colil bi-zantiniste francese, Charles Diehl '.

E aceia§T teorie care se mentine de Ia Gibbon, scriitorul en-gles de la sfirqitul veaculuT al XVIII-lea care a dat istoria de-caderil §i caderiI ImperiuluT Bizantin" anume: ca Iustinian a festun Imparat Insulletit de ideate marl, ca el a vrut sa restabi-leasca Imperiul roman unitar. Ca nu suferia sa, fie numal Imparatbizantin, ci ca, avea dorinta cea mat calda sa staptneascadoua Romele: §i decazuta Roma veche gi intloritoarea Romanoun, ca pentru aceasta a Intrebuintat toate fortele Imperiulul.Ca, adeca, In aceasta lupta pentru recIltigarea provinciilor pier-dute ale Imperiulul roman de Anus, ar sta oarecum tragediadomniel, ca gi a personalitatIT sale, hind foarte grey lucrul pecare s'a simtit dator sa-1 indeplineasca si cheltuindu-se pentruIndeplinirea lul toata energia sa si toate fortele vi! ale Imperiulul sa a.

Constatind astfel personalitatea In! Iustinian §i domnia pecet-lulta cu caracterul acestel personalitatT, de sigur ca este unuldin cele ma! Insemnate casurT care Wad infiintat %re-odata inordinea politics, §i unul din cele maI iriteresante supt raportulsentimental. E a§a de mare lucru sa se gindeasca. un Irnparat,dupa atitea decenil de decadenta, dupd, atit,ia stdpinitorI fricogl,ascun§I dupa Zidurile Bizantine, ma! putin Intinse gi mai slabedecit cele chinezqtT, dupa un Zenon, dupa un Anastasios, preo-eupatT maT mult do certurl religioase, de hotarirea faptulul dadaFiul, 'fatal gi Duhul Sfint sint exact de aceiagl fiinta sad numaTde o fiinta asamanatoare : homusios sad homoiusios, la unitateafundamentals, esentiala §1 necesara a ideiT romane, dupa toateaceste semne de mare gi adinca decadenta a simtalul politic §ia valoriT militare! E a§a de Indraznet ca, nu numal sa, vada Im-periul bizantin in Intregimea luT: adeca de la Dunare la Eufrat, dela Mama, Adriatic& §i pant', In pustiile Asiel Centrale, dar In ace-la§T timp ss i se par& ca acest Imperiu de Orient e prea mic sisa. incerce el MORI ceia ce nu s'a maT fort Incercat din timpulluT Teodosiu-cel-Mare, de la 395, de cind cele doua Imparatil sta-tead statornic deosebite, formInd in teorie acela§! Imperiu, darIn practice, §i trite° practica durabila, maT mult decit seculars,cloud, Imperil. Si in stirgit a doua teorie, far& de care ceataid nu s'ar putea sustinea : pentru ca sit Indeplineasca acestBind mare, lupta Impotrix a Ostrogotilor in Italia, impotriva Visi-gotilor in Spania, a Vandalilor In Africa, In acelagT timp cindse purtad lupte continue, foarte grele, cu multe pierderl §i umi-linte une orT, Impotriva Persilor, la Eufrat, si, Ia Dunare, Impo-triva Slavilor pentru granita nordica, Imperiul ar Ii organisato admirabila armatd, un fel de vechT bande" (le veteran!, cevaasamanator cu soldatiT Ga'rzil luT Napoleon I-id In ultimiT an! de

Justunen et la cis ilisation to5zauttne "

din-

=in-

63

dollar°, In care eT erad amestecati cu copiiT ce so ridicad abiala putinta de a purta arme, orT cu admirabiliT ostasT, religioslca niste calugarl, virtuosT ca Anti!, cu cari marele rege at Sue-dieT Gustav-Adolf si-a cistigat luptele luT cele mar!. Ar fi Inadevar ceva de minune sa stringT SaracinT, Slav! si Negri dinpustiti, din Sudul SirieT, sa adunT rasele isaurice de pe malulAsiel Mid, ArmeniT molatecT, deprinsi mal mutt cu parada inConstantinopol, si pe strabuniT Curzilor salbatecT din timpulnostru, descendentI aT Partilor de pe vremurt, pe Grecil demoralisatidin orasele Traciel,pe insularil denrinsT maT mult cu comertul decitcu serviciul in flota military a Impgratulul si din toate acestetrupe disparate sa facT o armata, si aceasta armata sa slujeascafoarte credincios zecT de an!, pe eimpl de lupta feluri1T, supt con-ducerea aceluias1 sef, si armata, aceasta sa fie o unealta atitde sigura In mina aceluia care o comanda, Melt, chip& ce Beli-sariu, care era un om, a fort inlocuit cu Narses eunucul, armataaceasta sa fie capabild, a Indeplini aceleasl lucrurT pe care to in-deplinise supt comanda unuT adevarat general... LucrurT marl §ifrumoase: un asa de innalt ideal pe de o parte, o virtute mili-tard, asa de rara pe de alta parte. Dar to Intrebi: Bizantulundo este, acela pe care, In veacul at XVJI -lea §i at XVIII-lea,Franta obisnuia sa-1 numeasca Le Bas Empire, oprindu-se malmult asupra istorieT scandalurilor criminale ale istorieT sale anec-dotice ? rnde e atunel Teodora, fata ImblinzItorului de ursT, Im-parliteasa asezata de Iustinian pe tronul sacru" al Bizantulul ?Uncle shit cele cloud, partide care lupta pe strazile Constantino-pole! pentru erot si seff de circ ? VerziT" si VinetiT", cari sebatead Intro din§iT pentru cutare jockey", pentru cutare mi-nator de cal din arenele ConstantinopoleT, atunc! dud Persilpradad Mesopotamia si cind la toate granitele so Ingramad'adbarbariT ?

In Mara do faptul ca, In unele domenil, criteriul moralitatiTse schimbd, putem concilia lucrurile prin aceia ca renuntam laun mare ideal imperial al luT Iustinian si tot asa la teoria uneTputernice armate pe care ar fi avut-o In sprijinul idealulu! sad.Na trebuie sa credem ca cel ma! Insemnat din imparatiT Orion-tutu! a vrut sa domino lumea roman& de pe vromurT, toata Ira-paratia unitara a glcriosilor CesarT de pe vremur!, sa o alba suptsceptrul sad de stapinitor pe jumatate groc, pe jumatate orien-tal, cu elemente latine pdstrate, de sigur, in legislatie §i admi-nistratio, dar din ce in ce maT ratite.

Idealele yin dq obiceid po doll& caT : o tale e prisosul de pu-terT, la oamen!, ca gi la ter1 ; ambitia fiecaruia e in legatur& qien vigoarea care clocoteste sad scade din el. E un fel de cafemecanica, inconstientg, am zice, prin care idealul Se innalt,a, Inmintea unuT om sad In spirant unel societati. *i, at doilea, unideal poate sa apara §i fard, puterea trebuitoare, far& pri.csul

64

de vigoare fisica ce Indeamna pe om sa traiasca dincolo de mar-genile'vietil obipuite; el se poate produce grin coborirea in eel nol asufletulul altor vreml, suflet cuprins In amintirile scrise sat zugra-vite, sapate, pe care acele timpurl lasat. Astfel poate saapara un mare visator care si-a capatat idealul sat, nu din pri-sosul 'de forte ale presentulul, ci din Inclemnul staruitor al unultrecut mai mare. Dar asa ceva nu era In Bizantul lui Iustinian.

acest Bizant era slab, si nu putea sa nu fie slab. Sa negindim la Indelungatele pradaciuni barbare In Peninsula Balca-nica, la lialul In care Imperiul a fost lasat dupa aceste prada-ciunT, sa ne &dim, pe do alts parte, la invasiunea slava, Inceata,nu totdeauna violenta, care !Lisa, a avut ca efect de capeteniescaderea vitalitatiI oraselor. Orasele de la Marea Adriatica, asade Infloritoare odinioara, orasele interioruluT, primind Inriurireaslava, a potopuluT acestuia slay, poate ca n'ail disparut ime-diat unele disparut nicT pe urma, dar valoarea for eco-nomics n'a maT existat : ele at devenit un fel de tirgurT marlpentru sO.teniT slavl din Imprejurimi. Spalato, care fusese SalonaluT Diocletian, ce a maT pastrat oars din caracterul sail de rese,din Imparateasca do pe vremurT ? Dupa o bucata de dmp dal-matin, un haos de pietre; iata ce a ramas din mindrul oralroman de pe vremurl! Compara1Y aceste orase dalmatine cu ora-sele de pe coasta italiana din fatil,, comparati Salona cu Ravena,care traieste astazI cum traia pe vremea cind Honoriu se refugiaIntr'Insa, cu Ancona, care cuprinde In mijlocul orasulul actualun splendid arc de triumf, perfect conservat, al luT Traian, Inlegatura tocmaT cu expeditifie lul In Dacia, cad de acolo aplecat el In expeditia cea mare, si yeti vedea deosebirea. Sti,nu uitam nicT pradaciunile Avarilor, cu totul recente, si care con-

pe vremea lul Iustinian, strabaterea de ei in diago-nala a Intregil Peninsule Balcanice, In avintul furios catre Ca-pitala ImperiuluT, nesiguranta posesiunilor asiatice, cind Persiiputeau sa provoace Incurcaturi, si atunci se va Intelege caprisos de puterl In Imperiul bizantin nu exista, a doua zi dupdce abia iesise fricos de dupa zidurile de aparare ale luT Anastase.

Dar atunci poate Ca idealul cellalt, iscQdit din cartl, a facuttaria luT Iustinian ? Nu. Fiindca e tocmaT vremea dud, pe de oparte, so da lupta Intro traditia literara romana, In care se cu-prindea toata gloria, si traditia literarit denied, ce se furiseazape Incetul cu ajutorul limbil vulgar° atuncT cind maI multI lo-cuitorT aT oraselor vorbesc greceste, luind In stapinire, pe lingaBiserica, pe care o avea do atita vremo, si Curte2, si admi-nistratia, si In curind toata scoala. Deocamdata caracterul do-minant In viata cultural& nu e nicT al Rornanulul, care se stinge,nicT al ElinuluT, cad vor trebui veacurl IntregT ca sa se cu-rate de banuiala ca Impreun& cu dinsul pot veni eresiile pagI-nismuluT, ElinT si paglni insemnind acelasl lucru ; e momentul

le -au

n'aa

tinuaa

Intht,

-

pi

65

cind viata culturall In Bizant e represintata aproape In Intre-,gime de ortodoxie, iar ortodoxia nu O. traditia romans, ci po-ve§tile asiatice despre regele Saul, despre David care-I -tints cuharfa, despre luptele lui cu Goliat, despre nerecuno§tinta popo-rula ales, despre Nabucodonosor gi apa Vavilonulul ".

Prin urmare, nici pe o cale, nicl pe alta idealul cel mare nupoate sa, vie. Totu§1 Iustinian a ordonat o expeditie in Italia 4ia sfarimat Statul ostrogot. Murind Teodoric, fata luT, Amalasunta,maritata, cu Enteric, guverneaza, in timpul minoritAtil fiulu! lor,Atalaric, §i, murind §i acesta, ea domne§te Impreuna, cu noulsot Teodat, care-o omoar' ceia ce aduce venirea luT Belisariein Italia (535). AA urma,c apoi luptele pentru tronul ostrogotsupt cei trel regT can as mintuit stapinirea barbara asupra pe-ninsula: Vitige, Totila §i Teias. Astfel, printr'un concurs fatal deImprejurarl Iustinian a fost adus sa, atace §i sa sfarme domi-natia ostrogotA In Italia. Apol a cautat s atace dominatia vi-sigoia pe couta de Rasarit a Spaniel. §i, In sfirqit, sa puie uncapat regatulti Vandalilor In Africa, undo regale Gelimer incheietragic povestea stapiniril vandalice, care se strecurase dinSpania'. Ar fi ramas doar sa atace pe Franc! avea motivsa, nu atace pe Franca cre§tini catolia al urma§ilor lui Clovis;insa. in afar& de din OT §i de depArtati! Breton!, din mijloculOceanulul necunoscut, el a reluat cele trel provincil care formatImperiul roman de Apus, supunind cu totul doul din ele,Africa §i Italia.

Dar numal un concurs fatal de imprejurarl a adus aceasta, iarnu idealul cel not imperial. Ostrogotil eraA In ma stare, !nettvecinil de dincolo, din Peninsula Balcanica trebuiad sA intervinA.

anume din doul motive, absolut decisive : intais, granita po-litica, a Peninsula Italics §i a PeninsuleT Balcanice nu eras atunciacelea care sint astAzT, cele geografice; pe atunc! Italia impietaasupra Balcanilor. Pana foarte tarziul Dalmatia §i regiunile ve-eine nu se tinead de Imperiul roman de Rasarit, ci de cel deApus, fiindel ImpArtirea se Meuse mai mutt pe basa limbiT vor-bite in cea mal mare parte de locuitoril regiuniT, §i Dalmatia eraun Tinut cu desavir§ire latin. §i, al doilea, Teodoric fusese inItalia rege cu delegatie de la Imparat, de la singurul Imparatcare exista, prin urmare de la Imparatul din Bizant. El nu avuse,cu toata taria §i stralucirea stapiniril sale, caracter indepen-dent, nu indraznise a care macar acest caracter independent.Ramasese un fel de exarh, precum ma! tarzid Patriarhul din Con-stantinopol, cind nu putea sA intervie direct Trite° provincie,numia un exarh 9. §i, cum Patriarhul putea acorda qi retrage de-

Vandalil fuseseri IntAili prin partite noastre.2 Mitropolitul Terii-RominestI era Intaili numal episcop de Vicina, In Do-

brogea, cu delegatie patriarhalL5

§i

i

66

legatia, tot a§a a fost §i cu stapinitorul ItalieT. Supt IustiniandecT, Imparatul intervine din note pentru a face valabila autori-tatea sa, pe care o atestall bizantii" de aur, In toate dupanorma bizantina, aT regelu! Totila t.

E natural deal ca Iustinian sa fi atacat Italia. Dar intro Italia§i. Africa a fost totdeauna un element de discordie: insula, Sicilia.A cuI e Sicilia ? E o prelungire a Africa sail a ItalieT? 0 pre-lungire spre Nord a AfriceT sari o Incheiere spre Sud a penin-sulel italice ? Se tie ea, tot Sicilia a provocat razboiul IntroRoman! gi CartaginesT; acuma tot pentru dinsa trebuia s Inceaparazboiut Intro stapinitoriT eel no! a! ItalieT, BizantiniT, §i stapi-nitoriT eel no! a! AfriceT, Vandalil, succesoriT germanicT a! Catar-ginesilor. Odata insa ce are coasta de Nord a AfriceT, amindoulcoastele ItalieT, cu tot Rasaritul Man! Mediterane, cu coasta Si-riel, ArabieT, Egiptulu!, care ar fi stapinitorul care sa nu Incercea desavir§i aceasta stapinire prin luarea In posesiune a coaste! deOst, spaniole, pentru a ajunge §i pana la strimtoarea de Gibral-tar ? §i lupta nu s'a dus decit pentru coasta de Ost a Spaniel,interiorul teriT, coasta de catre Oceanul necunoscut, salbatec,acestea nu intereseaza pe Iustinian. §i astfel din noll tot cu-prinsul Man! Mediterane devine un lac roman, al singuruluT sta-pinitor legitim, eel din Constantinopol.

E o opera foarte frumoasa, una din cele mai frumoase cu-cerirl care se cunosc. A fost dusa la capat cu mult talent simulta staruinta de un general foarte bine Inzestrat, Belisariu, cuo caste intr'adevar foarte rabdatoare §i foarte supusa. Dar nutrece multa vreme §i vedem ca toata aceasta stapinire dispare.NicIodata dominatia bizantina pe coasta rasariteana a Spanieln'a fost bine intemeiata, cu atit mai mult, cu cit legatura peuscat Intro o coasta §i alta, intro Italia §i Spania, era Impie-decata din ea:Elsa regatulul franc, care tinea o bucata din lito-ralul' Mediteranel. Jar In Italia ate trecut numaT citeva decenil§i au venit (in 568) LongobarziT, luind In stapinire peninsula. §iastfel stapinirea bizantina a ramas margenita la acele puncteuncle flota putea sa intervie, adeca ducatul de Venetia, Genova,iar maI ales partile de Sud, undo s'a fost refugiat exarhul, cuNeapole §i Sicilia, care pana astazT un caracter oriental fatilde celelalte regiunT italice, caracter determinat, ce e dreptul, §ide o stapinire araba trecatoare, ca §i de amintirile §i ramaqitileGrecieT MarT, absolut elenice.

In ceia ce prive§te Africa, nu era, intro barbarT, tines o ieadeocamdata, dar a fost intro continua slabire economics §i po-

Astfel la not Dommi Terii R manesti intrebuintau armele Ungariei alatuft de armele lor, aratind dependenti for de acel regat, si ma! WahlDespot-Voda a 1 itut hleft tiindca era in legaturl cu suveranulgerman.

si

ati

imperilll,

67

Utica, ago, !nett, cind Arabil ail venit asupra-1, li-a fost wiorintinda stapinirea, din Egiptul tor, asupra acestor locurl.

Dar, multi, vreme Innainte de a veni Arabi!, posesiunile africane,.de §i atit de folositoare pentru aprovisionarea Capitalel, eraaintru citva pe al doilea plan In Ingrijirea cirmuitorilor Bizan.

ulu1.

Ne tntrebam: de ce all fost acesfe lucrurT aka de trecatoare?Slabiciunea Bizantului a stat, atit in lipsa de ideal, eft gi Inneexisten0, acelul prisos de puterl care 1-ar putea inlocui, dara stat ci In caracterul special al armatel bizantine qi In felulde conducere a acestel armate.

Cind Iustinian ajunse pe ,tronul din Bizant in locul unchiuluTsad, care avuse o stapinire scurta gi nu putuse s&-g1 desfIgure ne-tagaduita energie, el n'a gasit armata. Vechea armata roman°,tncetase: de la sistemul legiunilor se trecuse la sistemul apa-raril locale, In care poporatia alaturl de soldatI acopere zidu-rile, la sistemul mercenarilor, cari se recruteaza dintre bar -barT sail locuitoriT romanT §i grecT al ImperiuluT la ne-voie, §i finantele eraa a§a de slabe, aqa de nesigure, meat nuputeaa sa plateasca In continua o armata permanent& Introdu-cindu-se Rasarit anume obiceiurl sociale, ca acelea care,In Apus, ail dat feudalitatea, ridicInd valoarea omulul in daunavaloril alcatuirilor determinate de tradiOune sail de lege, s'augasit de aceia cari puteall eT s& stringa, cu banil tor, pe raspun-derea tor, In folosul tor, o armata. ivit antreprenoril de.osta§1 de cari vorbiam In alts leciie. Cel mai stralucit cas afost, de sigur, al luT Belisariu, sail Velisarie in promn4area ra-sariteana. El avea toate gi toate mijloacele care tre-buie pentru a juca un astfel de rol. Intaid a intrebuintatturile sale pentru crea o armata politica In interior, pe carearmata politica, a prefacut-o apol In armata imperials, destinata.a purta razboaie In afara. Sint forte electorate" cu dependen0personale, care, In lipsa altora, devin o armata. Belisariu eradeplin proprietar asupra citorva mil de oamen!; cu din§il a por-nit, §i, alte elemente adaugindu-se cu vremea, s'a format o ade-varata Wire. Ea nu etia de nimenT dectt de Belisariu; Impl-ratul nu s'a dus nici macar odata, In mijlocul armatel sale; Ius-tinian n'a comandat in nicTo lupta; poate chiar el ideie n'aveade ceia ce poate Insemna o ciocnire Intro oamen! !Immo*.

Cunogtea numaT rascoalele din Constantinopol, ci Inca acesteaII ingroziad a§a de mult, Melt a fost nevoie de interven0a Teo-dorei, care nu se temea Mei de altfel de barbatl, ca sa-1 impiedecede a fugi. E curios, fail, ca un Imparat cuceritor, un Res-iaurator Imperii, care da Imparatie1 vechile sale limite, s& n'aibamacar, nu vitejia, dar curiositatea, de a vedea cum se !opt,oamenil Belisariu, gi poate cs Belisariu Insuql statea In

sail

dintre

ci In

S'ag

calitatilelege,

a-0

Indeed.,

lul

68

fruntea armatelor sale, nu atit in calitate de general, cit In aceiade proprietar care nu vrea sa i se risipeascg, averea, In acesteImprejuraxi purtat rAzboaiele din Italia §i din Africa. Singurrazboiul Impotriva Per§ilor, adecA resistenta fata de atacurilenecontenite ale granicerilor regelul vecin, s'a purtat cu adevarat militaxe§te, dar aid era vorba mai mult de apararea princetati, ca §i pe linia Dunarii, impotriva unui du§man care niciel n'avea, afar& de ace grAniceri, decit un numar de nobill cariIncunjuraq pe rege §i cari, dispuind de clientela lor, o aruncadasupra castelelor bizantine de la hotar.

Astfel am capa.tat acuma explicatia deplin& a situatiei Dun&rii.Iustinian a, avut destultt Intelepciune ca s ating6, de fapt do-minatia la Dun Irea-de-jos prin castele, cu toate consecintele exi-stentel acestor castele. Mai departe Msii nici n'avea nevoie

mearga, §i nici nu putea sg, mearga, din causa conditiunilorspeciale In care se 1nfati§a armata lui §i so purtall luptele Inacest timp.

s&

eat

LECTIA a VIII-a.

fncercari de recucerire bizautintt In veacul al VU -lea.

Dupg, perioada universals, centralisatoare a lui Iustinian, dupg,Ntemea aceia in care Intreaga lume, ei apuseang, ei rgskriteang,,p fAcutg, ss graviteze in jurul Scaunulul impaxatesc din Bizant,pentru Imperiul bizantin trebuia sa se puie neaparat o mare in-trebare, care s'ar fi pus ei atunci cind resultatul campaniilorpurtate in numele luT Iustinian ar fi fost un resultat natural aluneT evolutiunT logice, pe chid nor am vazut el n'a fost un re-sultat natural al uneT evolutiunT logice, ci resultatul neaeteptatal unor irePrjnrarT cu totul personale. i felul cum §e resolvsaceasta intrebare are cel mar mare interes pentru viata noastrg.Ins el. Anume: dupg, momentele acestea extraordinare, care nuputeall sg, dureze mulM vreme dupg aceasta, Imperiul bizantinIncotro trebuie' sg, se indrepte ? Pentru cg el era Indreptat de-°data In mar multe directiT: era Indreptat spre granita EufratuluTprin biruintile relative asupra luT Cosroe, regele Pereilor, eraIndreptat spte Nordul AfriceT prin biruinta asupra Vandalilorei reunirea cu Egiptul a teritoriilor cartaginese pe care le ocu-paserg, era indreptat, in acelaei timp, spre Apus, prin stgpi-nirea asupra Italiel ei asupra coaster rgsgritene a PeninsuleT Ibe-rice ei toate apetiturile de cucerire care se puteail deetepta prinaceasta, ei Imperiul era Indreptat ei spre granita duntireana,prin innaintarea lui in aceasta, directie ei luarea In stApinire acetatilor de pe Malt)! sting. Imperiul roman in timpurile celebune ale lul War fi fost in stare sa pastreze o asemenea situatie,atunci end avea la dispositie o armata pe care o putea intre-buinta dupg, plat ei nu Infltiga numai cea mat Innalta formg,de orga.niat(e militara, dar Insemna ei spiritul militar ridicat pantila cea mare innaltime. War fi fost in stare Imperiul roman eelvechiti sa, pastreze o astfel de situatie, cu toate ca, principiile

70

de activitate ale vechiuluT Imperiu roman erad nesfir§it supe-rioare principiilor de activitate ale Imperiulul bizantin. Un Statvaloreazd, §i dupa izvorul moral §i ideal al puteril sale. In ma-rirea Rome! tale! vechl era la origine ideia de cetate ocrotitade zeil special!; cari ace§tia n'o lasau sA fie biruila niciodatayci o ajutad necontenit catre biruinte no!, era traditia specials,latina, italic& a cetatil, era amintirea proaspata a unor lucrmlmarl, era o relativa unitate in ceia ce prive§te locuitoril, togde rasa mediterana, italo-greaca, a! Imperiulul, pe cind aicl, InBizant, ce putea exista din toate lucrurile acestea ? Cu toata nu-mirea de Roma, Nona" atribuita Constantinopolulul, §i cu totnumele lul Constantin dat acestul ora§ care fusese cindva Bigzantul grecesc cu origine fabuloasa, cu toate acestea Bizantulraminea ora§ grec, In mijlocul uneT poporatii grece§t1; iar ceia cenu era grec in Constantinopol era oriental. Latin! nu &ad decitrdoar citeva familil strarnutate din Roma apuseand, §i de la obucatg, de vreme, de cind Apusul se deprinsese a trai o viatadeosebita, fluxul acesta de elements apusene nu se maT pro-,ducea, a§a ca, Bizantul se grecisa vazind cu ochiT, se orientalisatot mai mult sad se reelenisa §i capata pe lingo aceasta Uncaracter tot mai pronuntat oriental. Ne intrebam: in caracterniacesta oriental §i grecesc al Bizantului, ce ma! putea fi roman,ce maT putea cuprinde ambitia romans,, idealul roman de odi-nioara ? Ce putea, cuprinde macar universalitatea tendintelor ro-mane din vremurile Imparatilor ?

Multi dintre eel interesati null dad totdeauna seama de schim-barile care se produc in fiinta for morals,, precum eine e bolnavde o anume boala, care-1 consuma, da, seama de schim-baffle care se petrec in figura §i atitudinea luT §i, numaT cind11 vede cineva care nu I-a vazut de mult, i§! da seama, prin mi-rarea celuT ce-I vorbe§te, a nu ma! e ceia ce fusese odinioara.Intocmal ca bolnavul care nu se observa, n'are tragere de inimasg, se observe el insu§I pe sine §i fuge de consta,tari dureroase, akaate patit Bizantini! chid ai1 venit in atingere cu Italia, in timpulcampaniel care a distrus in peninsula italic& Statul ostrogot.Au ramas uimit! Italienil ace§tia cind ad vazut pe ace! cari con-tinual sa-§1 ma! zica Roman! in Constantinopole. Ce Roman!,dud unul era Grec curat, care nu §tia macar latine§te, cind altulera Armean. altul Sirian, al patrulea Arab, cind era o aduna-tura de toate rasele din lume §i cind in zvonul laggrului auzialinnainte de toate silabele grece§t1 de decadent& ? Se pfingeaProcopiu, povestitor §1 al acestor razboaie ca §i al celorlalte alelui Iustinian, se plingea ca, Italienil nu voiesc sa recunoucaromanitatea" Rasaritenilor ca li zicea1 GrecI" in batjocura,§i adaugind calificative de puting, consideratie pentru vitejia forrazboinica.

Astfel principiul care alcatuise Imperiul roman nu ma! &did

§1

nu-si

71

in Bizant. t§T mat dadead osteneala sa.-1 invie, insa e foartegred sd incercl a to Impotrivi mersulul firesc at Imprejurdrilor,de care §i cea mal indaratnica vointd genial& se sfarmd. Admiramcum Bizantul acesta Linea statornic la numele de Roma;cad doar pang, la cdderea Imperiulul, pad la caderea Constan-tinopolulul, Bizantini! tot Roman! §i-at zis: Basileia ton Rho-maion`4, nictodatg. impardtia Grecilor", ceia ce n'ar fi avut sens.Numal usurpatoril slay! at Imperiulut, bulgare§t1 §i sirbe§ti,ist zicead Tar Grcomti i Bilgaromd", numat ace§tia traduceag,prin urmare, pe Rhomaios" prin Grec, incolo GreciT Bizantulutad pastrat pAnd la sfir§it titlul de Roman!, cu care se onorad§i pe care ar fi vrut cit mat mult sa-1 prefaca in realitate.

E foarte interesant in privinta aceasta a se observa numeleImpdratilor bizantint din veacul at VI-lea §i al VII -lea. Se observg, oafectiune deosebitd pentru numele curat romane: Iustinus, Ius-tinianus §i iar Iustinus, apol Tiberiuscare nume avea un sensgeografic ce n'avea niclun rost la Constantinopole: de la Tibru"--.Mauritius, nume care pe vremea aceia era absolut roman, cadvenia din Maurus. Interesant este ca, atunci cind Mauriciu a fost des-ti tui t, cum vet! vedea putem Intrebuinta acest cuvint pentru

e acela dintre Imparatit roman! de Orient care a fost scos dinDomnie In chip mat brutal, pi rind Intr'adevar ca e o destitutiunepronuntata de popor el bine cind Mauriciu a fost inlaturat qia aparut in locul tut acel aspru ofiter grec, de origine pronuntatgreceascd, §i caracter grecesc, pe dinsul 11 chema Phocas, Foca.Un nume absolut grecesc, care nare nimic a face cu vremu-rile romane. Legile s'ad scris pang, foarte tarzid in latine§te,§i, dm . s'ati tradus in grece§te, din motivele pe care le-amarata,t frith) lectie precedents, e cg, s'a simtit totu§T nevoia caele sg, fie intelese §i de aceia cari le explicat, functionardca Si supu§ii Imperiului ajunseserg, sä nu mat §tie bine latine§te§i Dumnezed §tie cit de grey se pot aplica legile romane, atitde subtile in distinctiile lor, chiar de tine cunoa§te perfect limbain care slut scrise, cu atit mat mult de cineva care o gice§tenumat, neputind sd ajungd pang, la subtilitatile superioare demetafisicd, juridic. Pecetile functionarilor ad continuat a fi scrisein latine§te, precum §i la not, dupg, ce inceteazd de mult era slavonaIn viata Statulu!, In cancelaria oficiald, cu toate acestea in pe-cett limba slavong, s'a mat pastrat qi, In veacul al XVIII-lea, Fa-nariotil Intrebuintad Inca limba slava numai in sigilit. De §i In-tregt provincit ad pastrat, prin originea locuitorilor lor, matmult vesticg, decit ostica, caracterul acesta latin, toate in Imperiumergead necontenit cdtre grecisare §i orientalisare prin ur-mare aceasta trebuie sg, Insemne in acela§I Limp §i localisareadin ce in ce mai pronunfatit in Orient.

DecT cea mat Tnteleaptd, masurd pe care putea sg, o iea ur-

Twit

si

ca

si

si

72

masul lui Iustinian, chiar data ar fi avut InsusirI exceptional°i chiar data norocul i-ar fi dat o sfatuitoare atit de isteata, cum

fusese Teodora pentru Iustinian si un proprietar de armata asade bine Inzestrat, supt raportul banilor, ca si supt raportul ins -tinctulul de stapinire, cum fusese Belisariu, ar fi fost sa lichideze-boat& succcsiunea marelul Tmparat.

Natural c), luI Iustin al II-lea i-a venit cam grew sa o faca.Chiar lrt terile cu o opinie publica foarte putin pronuntatA, to-tusl sint anume sentiments care cu greti se pot jigni si un omtrebuie sa tie Intr'adevar foarte puternic si foorte hotarit ca sa,Indrazneasca a faptui ceia ce crede folositor jignind sentimentulpublic. Iustin nu era din stofa aceasta. Se gasia In situatia greaa rnostenitoruluI unel averT pe care nu o poate 'Astra, dar nu-Ie Ingaduit nici sa o instraineze. Dec1 pentru a pastra situatiacapatata de Belisariu, Narses si totI ajutatoril luI Iustinian laApus. la Nord, la Rasarit si la Sud, pentru a pastra ImperiulIn Intiegimea sa, si Impotriva, unor dusmanI asa de statornicicum erau Slavil si asa de numerosT, asa de pornitI spre emi-grat e la Sud. impotriva unor dusmanl asa de Indrazneti cumeran AvariT, cari Inca in vremea lul Iustinian facusera prada-ciuni strasnice, ajungind pana, la Constantinopol si batjucorindgloria unel intregi DomniT marl si stralucite, pentru a face toateaceste lucrurl, Iustin at II-lea a treat, so poate zits, orlcum aintrebuintat exclusiv diplorna(ia bizantina.

Diplomatia aceasta bizantina, care era menita sa pastreze Im-periulul toata, stralucirea lul, se alcatuia dintr'un numar de ce-remoniI si artificil razimate pe o innalta cultura, pe o tehnica,perfectionata. pe un siretlic Innascut si pe o experienta deatitea secole in vista lumil rasaritene. Prin urmare: barbariI nuputeau fi irgonitT, dis`rusl In salasele lor; erail prea multi, preahotaritT. prea, deprinsT cu slabiciunea bizantina, de care ajunse-sera sa nu so mat teams de loc. AvariI navaliaa in Imparatiabizantina locmaI asa de fara frica si cu siguranta de pradacum nal aliau Tataril in provinciile rusesti si romanesti dinpreajma lor. Prin urmare, pentru a-I stapini pe acestia trebuiagasit un mijloc notl, si acest mijloc not1 era intimidarea forprin fostul Curtif bizantine, prin formele mestesugite in caretot! so Infatisail si vorbiat, prin cuvintele scurte, pline de un.Inteles tainic, rostite de persoana imperials, prin bogatia ras-pindita pretutindeni, prin tot ce putea sa nascoceasca minteaunul om destul do inteligent pentru a putea zdrobi pe barharT,dar dostul de slab pentru a nu gasi alt mijloc de zdrobiresi bhuinta decit numaI acesta. Atuncl cind venia un trimesavar, slay In Constantinopol, atunci trebuia sa colinde o multimede curtI, sa patrunda printr'o multime de port1 de asteptare, osuma de ceasurl apol sa, treaca, printr'o serie de pregatirl, pana cela urma urmel II era iertat sa Intro In camera imparateasca,

73

undo vedea un om care prin teat& atitudinea luT, prin teat& In-cunjurimea lu!, Linea maT mult de regiunile ceresti decit de biatanoastra lume pamintease&: jet de our batut cu pietre scumpe, plu-tind pare ca, In aburul mirositor pe care -1 rIspindiat aromatelescumpe, asa !nett picioarele suveranulu! 'Area ci se sprijinkca pe zugravelile vechi care infatiseaza pe Dumnezed Tat&I, nupe mosaicul de jos, ci pe insu4T acest nor mirositor, left sculp-tall aT jetulul infatistnd capetele for pentru ca minile !mpg-ratest! 0, se sprijine pe dinsiT, let mecanicl cari, chid apgreadrepresintanta popoarelor barbare, incepeau sa dea cel mal in-fiorltor concert si audienta se taia dui:4 doua-trel cuvinte cl-zute prea-indurator cad e ceva din Bizant In formuleleaustriace si germane din timpul nostru de pe buzele sfinte. Si,dup& aceia, In acelasT nor de tamiie, se pierdea fiinta impar&-teasca, leil scoteat ultimul raget si usile cadead ca do la sineIn incheietorl. Iar, In ceia ce priveste subtilitatea diplomatic&ce se adaugia la artificiile ceremonie!, n'are cineva dectt s& segindeasca la Turcia din timpul nostru, care pan& in momentulde fata recurge la vechile traditi1 Incepute In veacul al VI-leade Iustin al II-lea spre a taragani lucrurile care nu se pot in-piedeca, o diplomatie rabdatoare care tese In jurul picioareloradversaruluT biruitor nesftrsite legg,turT si pe Incetul ele formeazao putere din care omul null mal poate despletici piciorul pentrua merge innainte.

Toate aceste artificiT ale luT Iustin al II-lea si consilierilor luTn'ajungeat ins5, pentru ca sa impiedece sfarimarea Imperiulul.Cred c& oamenii cumintl din azant vor fi fost recunoscatot!acelor barbarT cari li-au Nat grija Apusulu!, cari, prin aparitiafor In regiunile acestea vestice, prin rapedea for nav&lire, biru-inta for desavirsitil, prin colonisarea care facoa cu neputinta onceintoarcere innapoT, aratind ca intemeiaza un Stat ce va dura,ajutat ImperiuluT, supt ochil uneT opini! publice Ingrijoratede viitor, sa scape de greutatea mare cuprinsa in rnostenirealuT Iustinian. Ace! barbed ail fost Longobarzil. Avind a facecu Gepizil, pe cari i-at biruit, dar avind a face si cu AvariT,a earor vecinatate nu era plaquta pentru nimenT, eT at luat drumulItalie!. cu atit ma! mult, cu cit stiat foarte bine, cel putin dincintecele popular° pe care le ascultat, ca acest drum fuseseb&tut cu succes mare si rapede de Teodoric, do regele Dietrich"care traieste In traditia poetica german& ca un viteaz tipic cu mis-terioase si nestirsite puter!, si care servia pentru barbarT ca iu-demn vesnic. precum ca indemn vesnic pentru mice stapinitorla Roma servia figura linistit&, stapinitoare In pace, a Int August.

Isongobarzil as intrat decT In Italia suet conducerea lui Alboin,bine primitl de o parte din poporatie. de ram&sitele Ostrogotilor,cite se mat gasiat in Italia si Inc& si acuma in Nordul penin-

74

sulel se pastreaza citIva satenl cari vorbesc o limbs germa-nica, ramagI find din navalirile veaculul al V-lea gi al VI-lea.Ail fost toleratl de Apusenil roman!, earl putem zice ca-I salutallmal bucuros de cum salutasera pe rAzboinicil, armenT, sirienl i grecl,a! lul Iustinian. Cel putin de acegtia erail sigurl slut vitejl,c gtiail sa apere Cara din care se hranesc. Prin urmare, venittin astfel de Imprejurarl, el ail ramas, iar Imperiul a pastrat dinstapinirea de odinioara, ceia ce-I trebuia ca sa se Twat& consi-ders gi mat departs ca dominator al Mari!. Partile acestea adramas gi mal departe Marl romane, bizantine. Corabiile romane,galerele bizantine, conduse de un amiral al Basileus"-ulul dinConstantinopol, ail mers pana In adincul evulu! mediu In toateaceste regiuni gi n'ail Intilnit dugman1 decit mal atunclcind Arabi!, pe corabiile lor, ugoare la inceput gi din ce In cemal puternice, avind ca echipagiu tot Greet din Siria gi altepart! gi, In orlce cas, tot fostl supugI al Imperiulul roman, allajuns sa, fact, o concurenta biruitoare flotel bizantine,

In doua rindui Arabil pornesc opera for de luare In stapinire aMari! Mediterane, crutind In felul acesta Inca o greutate Bizan-tuluI. Bizantul pierduse Italia, pierduse coasta spaniola; el pierdeaacum gi Marea Mediterana. Arabil all luat Creta, care era pentru&riga Chirid, cum o numesc Tamil pana astazT, pe urma ail ne-linigtit insulele din Arhipelag si, ceia ce e gi mal impor-tant, putin timp dupa luarea in stapinire a Siriel gi, pe de alth,parte, dupa, infringerea regilor pergl al IranuluT, mogtenitorilacestor doua vech! State din partite siro-iranice, intins do-minatia,, gi asupra Egiptulu!, a 1ntregiI coaste de Nord a Africelgi dupa aceia, la Inlocuirea unel dinastil arabe prin alta, alltrecut gi in Spania. Aga Incit BizantiniI ail ramas numat cupartea de coasts care cuprinde astazI Asia Mica, Turcia gi restulPeninsulel Balcanice. tine are In stapinire toata Siria, toatti.Arabia, coasta de Nord a Africel, coasta Spaniel, e de sigur unmal puternic dominator In cuprinsul aceste! Marl decIt acel caretine numal coasta Ingusta pe care am aratat-o. i situatia Ara-nilor la Marea Mediterana li ingaduia, Intre altele, prade sicoasta Italie! gi coasta Franciel. Italia gi Franta atl fost de acuminnainte cercetate sistematic de Arabi! acegtia, can agezatgi In Sicilia, unde gi astazi In tipul poporatiel se simte singelearab, precum se simte gi singele grecese mal vechit, iar Fran-cesil, supt numele de Saracinl cunosc pe acegti navalitorI pan3foarte tarzit, ca,c1 pe la Marsilia nu odata all patruns cetele ,sa-sacine, b&gind groaza in locuitorl.

Admitind dec! ca Imperiul s'ar fi putut concentra In partilede Rasarif., gi Inca el trebuia sa aleaga Intre doua politice: unadin aceste politice era asigurarea granifer Eitfratului impotriva

ca

ttrzid,

gi-ad

i

se

eau

toate

Per lor, cealalta politics era pastrarea grani(el Dunarit impotrivaAvarilor 0 Slavi lor.

Acum, pentru a alege Intro aceste doul politico, Imperial bi-zantin trebuia sa se Intrebe: maT urea sa pastreze legatura CuApusul, sari paraselte aceasta legatura cu Apusul pentru ca sase concentreze din ce In ce mat mutt In Rasarit? De la solu-tiunea care so dadea, resulta, sad neglijarea granitel Eufratululsad parasirea total, a graniteT Dunaril. Granita Eufratulul eramutt maI necesara pentru Imperiu, considertndu -1 In partea tutrasariteana, decit granita Dunaril. Daca granita Eufratulul eraparasita, dad, putinele cetatl de la granita, cadead In mtnilePer§ilor, resultatul ni-1 Inchipuim. Indata apar cote persane,care slut maT mobile decit ale Romani lor, care shit ma! siguredecit ale lor, fiindca Intro conducatoril do o §tl persane §i Intrerege e o legatura de credinta, cu neputinta de destacut, fiind osocietate organisata pe base feudale, care permite concentrareauneT armate marl prin §efiT sal §1 punerea acestel armate orl-dad la indamIna suveranuluT. In privinta aceasta nu trebuie sane In§ele de toe schimbarile de regT, acele acts de cruzime §ineomenie Impotriva regilor de care e plina istoria persana depe vremea lul Hormisdas al III-lea, a lul Cosroe al II-lea, a halSiroe, contimporani! Imparatilor bizantini din veacul al VII-lea.Poate se, fie un suveran foarte ascuttat In calitatea lul de su-veran §i tocmal faptul ca, tendintele luT nu pot fi Ingustateprin nimic, tocmal aceasta Indeamna la suprimarea suveranuluT.;suyeraniT neascultatT, despretuiti, n'ad fost Inlaturatl nicTodatape calea comploturilor de palat §i crimelor resultate din acestecomploturT, ci s'a gasit totdeauna un mijloc de trait Biala?!do un roi faineant" oarecare. Dar ca, Persia Intreaga forma unsingur organism moral, din care resulte, o singura ordine poli-tica §i o singura organisare militara, in privinta aceasta nupoate exista Indoiala. Era o dinastie straveche, foarte respectata.,ca divinitatea. Nimic asamanator nu se putea IntlIni la Bizan-tin!, undo cutare °titer cu noroc, cutare curtean intrigant potsa ajunga Imparati; caracterul de divinitate e ma! mutt In ce-remonialul artificial care Incunjura porsoana ImparatuluT decitSn caracterul sacra al descendentel sale.

Prin urmare; aceasta fiind Persia, dace, granita Eufratulul eatinsa, dad, vadurile se gasesc In mtnile Per§ilor, nimic matu§or pentru el decit sa patrundit prin Siria §i Asia Mica pedrumul de uscat la Constantinopol, orl cu corabil pe care le aveadla IndemIna prin stapinirea coastal Siriel. Totdeauna Intre re-giunile interne ale Asia! §i ConstantinopoluluY a fost o Indoitategatura: pe mare §i pe uscat, urmtnd un anume drum, foartebine cunoscut din cele ma! vechT timpurl, drum de caravane,care pleaca de la Ispahan, Tebriz §i alte puncte §i duce panala strlmtoarea undo e agezat Constantinopolul, §i provinciile cele

75

76

mai folositoare pentru Imp Argtia bizantin eratl tocrnai aceleape care le puteail cutreiera, pada §i eventual stapini dtavavreme Perqii. In provinciile acestea du§manii nu ap&rusert. InaltA forma decit In cea persan& : de secole Intregi barbaril nutrecusera pe acolo. Nu ni putem Inchipui astAzi, In disparitia,total& aproape, a arhivelor bizantine qi in pastrarea a§a de slab&a inscriptiflor bizantine dupt, trecerea Turcilor selgiucizT, a Turfcilor osmanlil prin partite acestea, nu- ni putem inchipui prospe-ritatea stalucit& a ormelor din Siria, din regiunile armene§ti,din Asia Mica. Prosperitatea acestor caw, InsemnAtatea lor, sta-tornica for desvoltare, aceasta mai explica, pe ling& motiveleaduse p&n& acum, rapedea bizantinisare §i orientalisare a Im-periului. Odata ce aid era viata de capetenie, bogAtia cea mare,§colife cele tnfloritoare, represintantii de frunte aT literelor bi-zantine,un Procopiu, un Agathias si atitia ce aiderat manastirile cele mai populate §i mai harnice, cele mai bo-gate In resultate culturale, era natural ca biata Tracie §i biataPeninsula Balcanica, undo an de an se strecurati barbaril, adu-cind cu saracia, intunerecul, tulburarea statornica a lega-turilor dintre oamenT, sa fie cu totul cople§ite, cu city latinftatese mai 'Astra in ale. de influentele care veniati de dincolo. Lindeera Imparatul bizantin care putea s& hotarasc& p&rasirea SirieT,Asiei Mid §i a Tinuturilor In legatura cu dinsele pentru aceastaEuropa saraca §1 periclitata ?

Dar In acela.§1 timp I§I pune cineva 1ntrebarea, tocmaT In le-gatura cu ceia ce s'a spus pAnt. acuma: do ce n'a fost parasit&mai curind aceasta Europa in folosul Asiei ? De ce aceasta sta-ruinta de a se pastra in Europa, care e pentru dinsii o primej-die ? Evident ca, avind Adrianopolul, Turcia va fi mai slab& :Adrianopolul va insemna totdeauna un indemn de recuce-rire, pe cind far& Adrianopol Imperiul otoman se va a§ezaacasa, In vechea casa gospodareasca, asiatica, §i va putea satraiasca mai asigurat, mai unitar dedt altfel. Cuvintul cu carefncheiam Istoria Imperiulul otoman vad et, gase§te acum in lumeaapuseana o aprobare unanima: concentrarea asiatica §i spriji-nirea Innainte do toate pe elementul acesta musulman §i tur-cesc In sensul national. Et bine, do ce nu se hotaresc s& o fadi ?Pentru ca un popor nu se indreapt& numal dupa interesele sale,ci totdeauna §i dupa traditiile sale. Intr'o societate care traie§teIntr'un moment dat, o mare parte, une orb cea mai mare parte,are, nu vointa celor vii, ci vointa celor mortl; ei poruncesc §itrebuie sa-I ascultam fiinflca el sint de fapt in eel cari se bu-cur& de lumina soarelui. Traditia roman, a Imperiulul era atitde puternica, Melt se 'Area ceva monstruos s& o paraseasca ci-neva. Un Imperiu roman, o Basileia ton Rhomaion", care se maizicea pe latine§te imperium Romanum", margenita la WeAsieb Mid, la platourile Armeniel §i Persiel, la §esurile intinse

dinsit

77

ale Mesopotamiel si la pustiurile Intretaiate de oaze tnfloritoareale Sirief, se 'Area ceva imposibil. Dar, pentru a avea o legatur&cu Apusul, pentru a crest° dndva exarhatul, pentru a izgoni peLongobarzi din teritoriul usurpat In Italia cad Alboin nu acerut, ca Teodoric, voia si binecuvfntarea Imparatuluf pentru ase aseza fn Italia, ci a savfrsit un act de ocupare In calitate deset ascultat al uneT poporatif germanice numeroase si viteze,pentru aceasta trebuia neaparat Dunarea noastra.

Asa !nett, In decursul veaculu! al VII-lea a fost o serie In-treag& de lupte lmpotriva Avarilor si Slavilor pentru pastrareaacestef ape. Pe aid putea sa, fie o legatur& cu Apusul. Alta,legatur& era pe Mare, dar legAtura pe Mare nu ajungea si,pe de alt& parte, de oare ce regiunile acestea de la Dunkre erailregiunile cele mai latine din posesiunile Imparatulu! din Con-stantinopol, aceste regiunt nu trebuiad poate parasite tocmaipentru a se 'Astra caracterul roman" §i In ceia ce priveste po-poratia.

DecT si fiinda pe aid se deschidea drumul cltre Italia sifiindca prin stapInirea acestef regiunt, la care trebuie s& sdadauge Dalmatia, ramas& roman& pan& la na,valirea Slavilor,pan& la ocuparea de Slav! a acestui Moral at MAT Adriatice,Imperiul putea 'Astra mat bine caracterul latin, avInd Inc& onumeroasa popora1ie ce vorbia graiul Romanilor de odinioara,si nu al Romanilor" greet sad asiaticT din timpurile mat no!, unsir Intreg de expeditiunf ati fost Intreprinse In aceste part!. 0lucrare cu caracter precis si cu atft mat putin o lucrare cucaracter nailitar despre aceste campanif nu exist& In toat&literatura privitoare la istoria Imperiuluf bizantin, dar ea ar fide sigur una din cele mai atrag&toare pentru un ofiter.

In luptele acestea pe care le-a purtat un Commentiolus, unPriscus mal ales, pe vremea lui Mauriciu Mauriciu e marelerestaurator, dupa Iustinian, at ()Mina romane la Dunare , seIntllnesc pomenite Durostorul, Silistra, Tomi-Constanta; In lup-tele acestea e vorba de riul Ilivachia", In care unit all voit sa,van, Ialomita; e vorba de o sumedenie de reef slav!, de Pas-pirios si Inc& vre-o trei, dintre can Piragast, Ardagast ad numeslave. i ar fi foarte interesant a se caute, Intro atttea numeslave pe care le cunoa,stem, calif semintii slave i-ar corespundenumele acestea, fixind astfel $i care era situatia elementulul slavpe vremea aceia la Dunare, ce semintil se strecuraser& sill fa.-cuser& salas In regiunile pe care mat ttrzid le Intflnina locuitede RomInT.

Se poate spune a Bizantinit, In aceste expeditii n'au avut tot-deauna ncroc. Adese orf generalif for ad trebuit s& se deie In-napot, In retragerf pripite care pot fi caracterisate ca o fugl.Commentiolus a savtrsit In special adese orf astfel de p&catefat& de ceia ce am numi no! onoare", deka nu exists, notiunea

76

de onoare In sensul special german si maT ttrzig frances pentruRomanil de odinioarg, oamenT practici, deprinsl a Inv Irti once$ocotealg, In chip cu totul real.

Dar causa adevaratg, pentru care a Lest parasita granita Du-naril e alta: caracterul particular al armatel bizantine. Armataaceasta bizantina ajunsese acum sg, aparting trnparatului, dupgce apartinuse unuT anume sef care consimtia, in schimbulunor anume avantagil si situatii, sg. Inchirieze oarecum !mpg;ratulul, scopurilor 1ml:dratid armata lu!. Fiind proprietatea Im-periuluT, cu ostasi foarte bine platit,T, foarte regulat platiti, de siune orl In natura, aceasta armatg putea sä aducg servicil la gra-nita Eufratului, unde era Vorba sa garnisoneze puma' cetatile, saImpiedece Inchiderea unor anumite drumurT, cad nu era vorba laacea granita de a face un ztigaz puternic si permanent prin care sase opreasca revarsarea uneT intregT poporatiT. i aceasta deosebiagranita Eufratulul do granita Dun riT. CAcT granita dungreang in-semna altceva: aid e nevoie de o armatg care sa stea necontenitsupt arme, de multe on cetate, cad cetatile luT Iustinian separe cg se ggsiad in secolul al VII-lea intr'o stare destul deproastg si pgrasitg, find clgdite de altminterT din material slabsi In cea maY mare pripa. Era vorba decT ca pe linga aceste ce-tatT sa se formeze un stgvilar permanent impotriva multimiTaceleia slave care cauta cu orTce prat sä se reverse In Penin-sula Balcanica, si, de oare ce masa aceasta slava avea, In veaculal VII-lea, un caracter particular, neastimpgrat, provocgtor,pentru BizantinT, aid, la Dunare, si nu la Eufrat, era nevoieca revarsarea sg, se impiedece printr'o raspingere a .Slavilor Ininterior. Ofensiva aceasta, preventive am zice, era o necesitatemilitary In partile acestea, si de aceia campaniile luT Commen-tiolus si Priscus.

MO era Inca un lucru: Persil represintg o civilisatie iranianafoarte innaintata, cu anume ragazuri, capabilg de acte cavale-restI, dar cerInd neapgrat se i se respecte obiceiurfie de linisteintr'o anume parte a anulul, de ocupatie cu mestesugurile plciiIn acest timp. Iranianul nu 0 un ostas totdeauna gata de raz-bohl, pe cind cu totul alta era situatia Slavilor ca si a Avarilor(de alminterT, nu se slie cind e vorba de Avail amestecag cuSlavI si cind de Slav' amestecatI cu AvarT supt firma slava). Cutotul altfel sint barbaliT in aceste pal tT. ET au mostenit traditiileDacilor de odinioarg. Dacil faceag Insa navalirl iarna si DomniTnostri, la rindul lor, vor mosteni traditiile de luptg din veaculal VII-lea, facInd. do la Mircea-cel-BatrIn la Mibal Viteazul sipang la Incetarea vieti1 noastre militare propriu-zise, o serie In-treaga de navalirl de iarna. Prin urmare, aid trebuia ca ostasiTpusi sa, Impiedece navalirile slave sa rgmlie si In adincul iernilprin aceste ',mull. Dar nu e numal atita greutatea: In Persia,

fare

79

cu caxavanele, e foarte war& aprovisionarea castelelor de peEufrat, §i aceasta de sigur ca se facea In mare parte cum se facea cetatilor, a burgurilor acelora pe care stkpInitoril din Americade Nord le in de catre IndienT, In Vestul departat", ou o or-dine perfecta. Dincolo era o stkpinire neIntrerupta a Bizanti-nilor, dar la Dunare nu era a§a. multamita until §ir Intregde Imprejurarl, §i anume cu mult Innainte de navalirea

stapInirea romana nu ajungea direct, sigura §i lini§titk,pan& la Dunare, ci cete slave rataciad In Peninsula Balcanica,taind comunicatifie. Astfel trebuia ca armata sa stea iarna lahotar gi, stind iarna acolo, sa se hraneasca din productia re-giunilor pe care le ocupa. Dar nicl armata turceasca cea mare§i vestita din veacul al XV-lea §i al XVI-lea no s'ar fi acomodatcu acest regim; cad ea adoptase in aceasta privinta traditiabizantina a serviciulul In campanie de la Sf. Gheorghe pans laSf. Dumitru, restul anulut petrecindu-se In garnisoana. Acesta,era principiul, pe care armata bizantina, nu 1-ar fi parasit pentrunimic In lume. De aceia, cu toata izblnda, cu toate ca, un mo-ment, §i fratele Imparatulut, Petru, se aflase In fruntea trupelorde la Dunare se vede importanta acestel comande armataso rascula. Se ive§te un §ef de rkscoala, din mijlocul eT, acelcenturion Phokas de care am vorbit, ci pornesc spre Constan-finopol. Mauriciu n'a putut resista si a fost omorit, cu toata fa-milia luT, trupul lul aruncat In Mare, §i Incepe (602) domnia acestuTPhokas, care, Intre altele, lnsemna un lucru: cd Dunarea, cfstigatade ci(lva anT printr'un tratat formal, e parasite' pentru totdeauna,ca Imperiul bizantin va Indrepta atentia In altk, directie.anume, de oare ce Arabit pornesc, supt conducerea relul d'intaidcalif, locotenent al luT Mohammed, asupra SirieT, primejdia eacolo.

Dect, nu numal nemultamirea armateT cu o campanie dusk InImprejurari particular de antipatice, In regiunile DunariT, nemulta-mire aca de mare, !licit aduce Inlocuirea ImparatuluI cu altul, nunumal a ceasta face a se fi parasit granita DunariT, ci supturma§ul luT Phokas, chinuit §i °morn pentru cruzimile luT, suptHeraclius, incep o serie de campaniT bizantine pentru aparareaprovinciilor asiatice, nu numal Impotriva Percilor, cari acumdispar in valul navalirit arabe, ci §i Impotriva Inlocuitorilor, cumult mat puternicT, cu mutt mat mobill §i mat lacomt decttPersil, Impotriva Arabilor.

Se cunosc campaniile lut Heraclius, care pe not nu ne inte-reseaza: Intaik campaniile Impotriva Percilor, care 1 -aft dus pansIn mijlocul regatuluT persan §i facut sa iea In stapaniresa distruga Capitala lor, pentru ca, pe urma, In zilele lul de ba-trinete, sa vada ca, toata osteneala cheltuita luptind cu din§iI,slabind regatul lor, ImpiedecIndu-1 sa mai trimeata cete de na-valitorT In Siria, slut zadarnice, de oare ce s'a ajutat flume la

Aid,Bulge-

rilor,

,

I§T *i

1-au gi

80

fnlocuirea PersieT fmbatrinite prin califatul MAI- al Arabilor.Niel aid Imperiul bizantin n'a avut noroc. In momentul cindse serba biruinta asupra duqmanuluT secular, In momentul cindpatriarhul proclama o serbare national& in Bizant, serbareaCrucil, care nu facea altceva cleat sa comemoreze biruinta lulficraclius Impotriva Per§ilor si remezarea lemnulul SfinteT Crudla locul cuvenit dupa vechile traditii, in Ierusalim, In mo-mentul acesta yin Arabil li In curs de un deceniu distrug re-gatul Persiel §i alcatuiese din Siria, pe care all cucerit-o, ceamaT mare primejdie pentru Asia Mica §i pentru Tracia veeina,si fire§te §i pentru Constantinopolul cuprins intre aceste dou&marl provincil.

Prin urmare de la navalirea aceasta araba, de la moartea luT He-raclius (641), de la teribila anarhie care fncepe in Bizant prin lup-tele Intro urma§iT sal, care slabesc Biz antul In insaiii inima sa,de aid fncepe o noua era pentru toate regiunile de Rasarit §ipentru partile noastre de la Dunare. A§ezarea Bulgarilor in acestepartl chiama Ins& din no& atentia cercurilor militare §i politicoconstantinopolitane asupra acesteT granitl.

LECTJA a DC-a.

Asezarea Bulgarilor de la Volga In Peninsula Balcanicii, ;iIntemeierea prin el a unui Stat slay In Moesia.

Titlul spune : Bulgaril de la Volga. El aminteqte origineaacestul popor. Bulgaril de peste Dunare nu slut urma§ii veohilorBulgarl, ci ati doar numele for §i atIt : elementele antropologiceslut atlt de pAine, hien ar fi zadarnic 0, le cautam, iar, Inceia ce prive§te limba, limba Bulgarilor de la Volga n'a Pasat Inlimba Bulgarilor slavi §i vom vedea In ce masura slavl ab-solut niclun element. Prin urmare e un popor care a disparutprin totals contopire fait, sa lase absolut niclo urma nid Ingraiul, nici In aspectul fisic al acelora can poarta numele lor.Un astfel de popor s'a a§ezat In Moesia §i a fost supus stapl-niriT bizantine In al treilea qfert al veaculul al VII-lea, prinanil 670.

E putin cam curios fenomenul pastraril numeluT unul poporaplicat unul element ell totul strain de poporul acela. Ni s'ar fiputut intImpla §i noua, can am trecut de atttea orl, In decursolevulul mediu, supt fel de fel de numiri de neammi straine, ceni-ar fi putut laza §i pang azi numele, cad Francesil §i astadpoarta numele Francilor, cu toate ca, partea franca, partea ger-mana In alcatuirea Francesilor e mica, el find In cea mai mareparte Galo-Romani, CeltT, asupra carora, s'a Intins infiuent.a ro-man/.

Ogee credin0§i ea se gase§te Inca In publicul eel 'mareca,vecinil de dincolo de Dunare ar fi represintanV autentici al rasahunice, rude de aproape cu Attila, e cu totul neadevarata, Astaziputini dintre cunoscatorl mai cred a§a ceva, dar a fost un.timp,cind parerea era destul de raspindita, chiar In cercurile arturatirilor, §i unul din eel mai isteg cercetatorT al istoriel Bulgarier,Marin Drinov, a publicat Intro revista bulgareascg, din Braila un

6

82

studiu cu titlul: Sintem ba Hunl ?". Faptul ca, era ne-voie sa se puie Intrebarea, sa se discute problema In articolede eruditie arat parerea originel hunice a Bulgarilor a sta-pipit foarte multa vreme.

S. zicem mal mult decit atita: Bulgaril nu sint nici numal SlavIin partea hotarttoare a alcatuirii for etnice §i, dad, sint Slavl inceia ce prive§te limba, In aceasta limb/ a for ca sintaxa qi chiarca flexiune se amesteca §i elemente care nu sint slave §i care-Idad tocmal originalitatea; astfel articolul, care se pune la sfir§itnumal la el, cad Sirbil §i celelalte popoare slave de Sud nu-1 ad.Si In ceia ce priveste alcatuirea for etnica, el sint In mare parteacela§1 element tracic pe care-1 Intilnim §i pe malul nostru du-narean, asupra caruia s'a exercitat aceiaql influents roman& ca§i In partite noastre, numal eft ma! tirziA un teren, al nostru, a fostnumal strabatut de apele slavice, care s'ail oprit dincolo, unde,inundind permanent, s'a treat o formatie slava, statornica. Adecanot sintem ace! Romano-Traci cari au ie§it de-asupra valulul,iar el sint aceia cari au rams innecatl In valul slay. Si de aidvine ci asamanarea, asupra careia am insistat alts data, a obi-ceiurilor populare, a industriel populare, a artel populare, peling& asamanarea tipulu! intro locuitoril unul mal qi locuitoriTcelullalt mal dunarean. i, In ceia ce prive§te pe Sirbi, sepoate adaugi ca SIrbiI din anumite Tinuturi slut mult mat Ro-mani decit atitia Romtni: capete rotunde, fete brune mate caale Italienilor, alcatuirea patrata a trupului, toate trimet la ra-sele italics.

Dec!, inlaturInd astfel anume prejudecati cu privire la origineaBulgarilor, venim la fenomenul acesta al alcatuiril unui Statbarbar bulgaresc dincolo de Dunare.

Cu privire la dinsa, avem citeva pagini ale unuI scriitor bi-zantin, ale unul compilator bizantin, care reproduce §i izvoarecontimporane, calugarul Teofan. Teofan ni istorisecte, reproducindchiar cuvintele izvoruluI s,u contemporan, ceia ce e un marenoroc pentru no!, cad mergem pe basa unor informatiI din celemat sigure, cum, In regiunea Volgel, un anume Krobatos, nu-mele e Curt, obicnuit §i astazY, aca de Inuit, la Turcil anatolitl,de veche rasa, curate , a lasat mat multl qi cd s'a Impartit Introel, dupa, obiceiurile semintiilor hunice, pamint ci popoare, In-treaga mo§tenire a tata,lui.

Dintre hordele acestea, unele au ajuns pang la margenea Ava-rid ci contopit in mijlocul Avarilor, altele all pradat ma!departe. Iar unul dintre conducatori, Asparuh, a tnnaintat In re-giunile vestice, aparind in Tinutul BugeaculuI de astazi, !litregurile Dunaril, Prut, Nistru §i stepa care se intinde de-asupralacurilor bugecene. Bulgaril sal luat astfel locuintl statorniceIn Ongl, care nu e decit angulus". AA stat o bucata de vreme

sat

ca

sa,

fiT

sail

si-ad

in acest Bugeac Qi de aid all Mout ceia ce Mouser& predeca,soil! for in acesta part!. Bugeacul e un cuib de prada minunat:nu i se poate gasi parechea decit in ostroavele uncle allstat mat tarziu Cazacii si uncle nu-1 putea urmari nimenT pentrutoate hotfile ce le faceall in terile vecine, din acel loc fiindu-lifoarte upr sa prade pe PolonT, pe MoscovitT, pe Tatar! qi saajunga pan& In preajma ConstantinopoluluT. Tot aQa din regiuneaBugeaculuT puteall sa prade dup& voie Scitia Minor& sail Po-brogea din timpul nostru, sall, dincolo, In stepa, alto pernintiIbarbare, ramase acasa, sall puteail sa se ridice la Nord, CUM s'ailridicat Unguri! sl TatariT, incunjurtnd cununa munt,ilor pentru Q.se cohort In Panonia, orY puteail sa tread, In Moldova, O. strabataArdealul prin pasurile Carpatflor, sa o iea prin stepa mupteanksi prin pasurile a pusene, sa patrunda In Banat Qi in Europaapuseana. Ffindca Bugeacul era aQa, de potrivit pentru barbarl, deaceia a fost ocupat pe rind In tot decursul evulul mediu pansin veacul al XIII-lea.

Natural ca, Intro toate prazile, cea real ispititoare si maI u§nara,era aceia care se facea prin Scitia Minors. Prin ea §i nu fn ea,cad Scitia Minor& In sine nu form& un teritoriu potrivit pentruprada. Am spus de maT multe or! el Dobrogea e un drum, pecare no!, mat tarzit, 1-am Inchis si 1-am transformat In provinciede locuinta statornica.

Pe aid Bulgaril puteall sa prade Moesiaintreaga, iar prin asa-numitele clisurT, defileurl ale Balcanilor, puteall merge la Fflipopol,Adrianopol, Constantinopol, pe care le-ail si pradat pe urma.Imparatul BizantuluT a trebuit sa intervina §i a organisat a pu-ternica expeditie, cu cartierul-general In partite Varnel; o partedin trupele bizantine all fost incurcate In smircurfle Dunaril, iarBulgari!, can se credeail pierdut!, all pries curaj, si all trecutapa dupa fugarl. Imparatul insusT, vazindu-QT avangarda Intoarsa,a luat-o la fuga; o panic& a cuprins Intreaga armata bizantinasi aceasta a Insemnat prin fuga et si momentul decisiv al nouluTconflict : BulgariT nu vor fi InlaturatT, ci vor raminea .

AQa cum era alcatuita armata bizantina, de atuncT, nu se puteaIntImpla ceia ce se poate Intimpla unel armate moderns, care,deQi cuprins de panica, se reface Qi e In stare sa recapete te-renul pierdut, ci o armata batuta Inseamna. acolo si atund oarmata, 1mprastiata si pana la primavara alto, Incercare de re-stabilire a autoritatil bizantine nu era posibila.

Bulgaril aQezat deci In Imparatie. Bizantinit, Insa, ca SiRomanil de decadere din veacul al IV-lea Qi al V-lea, avead felde fel de formule pentru deosebitele Imprejurari. Dec! Indata,

' V. pentru aceasta lectie cele urmitoare expunerea stiintificA din .No-tele unlit istoric cu privire la evenimentele din Balcani, extras din ,AnaleleAcademiel Romtne", XXXV.

88

NipruluT,

sail

Si

ci

84

in chip mArinimos,Sultanii otomani In tot decursul veaculul atXVIII-lea numal marinimoqi all fostImparatul consimti sa pri-measca pe ace§ti barbari, pe acest neam infect", sordid" alizvoarelor, in regiunile pe care le ocupasera, insa natural nu Incalitate de dominatorl, ci numal in aceia de federati al Impe-riulul. Exact aceia§1 fictiune care se Intrebuintase cu citavavreme innainte fop, de proselyte, Grotilor In regiunile noastre. Gotilstrivisera pe Romani, omorisera un Imparat In lupta, luasera InstapInire tot teritoriul, dar, clnd s'ar'i retras functionarif §i osta§iipests Dunare, a trebuit o formula, care s'a pastrat apol multa vreme,supt Constantin-cel-Mare si fiii sal si pana §i la noua primejdiegota, a Vizigotilor §i s'a ales aceia ca Imperiul, avind nevoie defederatl, tolereaza" oastea gotica, care e gata sa-I aduca servicii.Ea n'a adus niclun serviciu, In schimb Insa a luat tribut, stipendiuIn limbagiul crutator al Romei diplomatice. Tot a§a, Bulgaril sechemat. a fi acuma mercenaril Basileus-ului din Constantinopol,§i prin urmare in aceste conditiI tributul nu era de loc rueinos,ci doar o renumeratie slab& pentru slujbe mart

multamita faptulul ca in compilatia lul Teofan sepastreaza izvoarele contemporane, care era hotarul Bulgarilor dinveacul al VII-lea si al VIII-lea: Marea Neagra, clisurile Balcani-lor, Intro care se Inseamna, una: Beregava, poate un Bregovo, iarla Apus o Avarie" sirbeasca, mult anterioara color d'intait in-cercari de Stat sirbesc la Marea Adriatica.

Aqezarea Bulgarilor de la Inceput trebui sa fie astfel foarterestrinsa. Nu putem admite ca In aceste doua d'intait secolestapfnirea bulgareasca, s'ar fi intins de fapt asupra regiunil deNord, §i let& de ce : aceasta n'avea niclun interes pentruera un drum pe care-1 facusera, pe care-1 ispravisera. Atentiafor era indreptata, aiurea: catre Sud. Toate silintile for all tinscatre o concentrare puternica in. regiunea clisurilor.

Dad, ne Intrebam cit1 eras . la inceput Bulgaril, trebuie sa, ras-pundem : foarte putin1. SI fi fost mai multi, ar fi jucat un altfelde rol In alcatuirea poporulul celul not: ar fi lasat cuvinte, ele-mente de rasa; ar fi avut mai multa ambitie. Sa ne gindim, chidas trecut VisigotiI, ce ispravi mar' atl facut. Cind all venit Unguril,a trebuit ca un veac Intreg sa, se apere Europa centralaimpotrivalor, ceia ce dovede§te cu cit erat mai multi Unguril decit Bul-garii. Prin urmare, fiind popor putin, cu ochil atintiti cakeprada, cheltuind toata atentia pentru a gasi un drum, nu rapede,ci u§or, catre Constantinopol, Bulgaril s'atl tot stens catre Sud,end libere regiunile nordice. Aceasta e natural. Trebuie sa ne pa-trundem de ideia ca n'avem a face cu un element de Stat caacelea din timpul nostru, cu cuceriri de provincii analoage cu celede astaz1,sä zicem: cu luarea In stapinire a Bosniel §i Herp-govinel de catre Austro-Ungaria. Mem a face cu o armata incontinua migratiune, cu continua dorinta de prada, o armata, ce

tim,

din§il,

la-

85

n'are macar administrage. In margenea de cItre Constantinopolsi Ceatalgea. pot incapea 400.000 de oamenl de o parte 0 dealta: cit de putin spagu era decT necesar pentru oamenT cari,tog laolalta, puteail face 5-10.000 de °amen! ! Mal poate fi vorbade luarea unul vast teritoriu In stapInire, de acoperirea lulsistematica ?

Pentru a Intelege legaturile Bulgarilor cu poporatia supusa,n'avem decit sa, ne &dim la leaaturile care all durat timp dedoua veacurl Intro Ru§l 0 Tatar!. Tataril nu erail pretutindenTIn Rusia, eratl Intr'un loc care se §tia bine, Intfun be care dupaanotimpurl se schimba. Vara stiaT ca vel Intlini corturile Hanulul0 ale Intregil horde In cutare regiune, iarna §tial ca toate cor-turile vor fi stramutate In alta regiune, 0 astfel Rusil traiad suptbiciul nevazut al Tatarilor, supt amenbAarea pe care o simgaA Insufletul lor, dar traiall In a§a fel, Indt, data i-ar fi cercetat cineva,nicI prin minte nu i-ar fl trecut ca oamenil acestia ail un stapIn.StapInul nu exista pentru privirile trecatorulul, dar putea sa,intervie atunci dud supusul 0-ar fi neglijat 1ndatoririle la careera silit potrivit legaturilor si logicel lucrurilor fa0 de dominator.

Prin urmare, cantonag tntfun punct, catre clisurile Balcanilor,ceata aceia de citeva mil de Bulgarl al lul Asparuh stapfnianuma.T In sensul aratat mai sus. Dar In afara de dtn01 tine eraIn aceste regiunl ? Exista odinioara, aceiasl poporage care exista§i la nol, ba cu deosebirea, mai favorabila pentru regiunea depe malul drept, ca acolo colonisaVa romans fusese si mal vechesi mal intensive decit dincoace. Nol, tntr'un amid, am cazutdincolo de cercul de atenge al Rome!, pe chid asupra regiunilmoesice s'a Indreptat, pang tarzit. luarea a minte a stapInitorilor.Pe urma all venit Slavil, in Imprejurarile pe care le aratam malsus, lunecind asupra noastra, pentru a se opri In zidurile Balca-nilor, trimegnd numal mid pfraime de fnfiltrage In voile Tra-cieT 0 pastrInd supt undele lor cotropitoare pe locuitoril col vechT.

Slavil acestia, cari-el supusesera, TO asimilasera poporatia traco-romana, de la Inceput, eraal Impartig In seminiil dupe datinglor nagonala. Cum gtim acuma, aceste semingl se Impargatidnpa, ape, TimocianT, dupe apa Timoculul c. a. Una dintre dIncilma! purtail §i nume dupa, punctele cardinale: astfel eel d'intaitpomenig, Sevedl, col de la Miazanoapte". Aceste §epte seminglGrail dintre supu0I eel mai devotat,,I 0 mai pa§nicl al Bizantulul.Prin urmare, Intro Slavil ace§tia, can se bucurat de o autonomielocal& de sigur foarte Intinsa, si Intro BizaiA domniat relagl ideale,de dominage, de o parte, 0 de supunere, de cealalta. Natural,din momentul a§eza-il lor, Bulgaril at primit 0 aceasta, turmade oamen! a BizanOlul can erat Slavil. Altfel In locul preten-gosului pastor civilisat din Constantinopol a venit asupra turmelaceleia un pastor cu ma! pugne nevol, de 0 mal aspru la %fg-

86

§are, pastorul bulgaresc. §i din legaturile acestea de la pastor laturma, de la exploatator la exploatat, de la stapfnitorul razboinicla Tnuncitorul pa§nic, a resultat un schimb de relatii, tot mardese §i mar folositoare, tinzInd catre o contopire absolute,, catreformatia unul no popor in care fiecare trebuia sa deie, cumse Intimpla, in astfel de contopiri, cit !I Ingaduia numarul §icultura.

Dar §i numarul §i cultura erati de partea Slavilor, §i nu aBulgarilor. Prin urmare, atuncl cind contopirea a fost indepli-nita, Bulgaril ca natdune n'aa mar existat. Lucrul se observe,§i dupe, numele stapinitorilor si ale boierilor cari-I Incunjura.Obsery ca boier" e cuvint bulgaresc, uralo-altaic, un pluratformat cu ar" de la bul", precum in turce§te §i astazi de laboiar" d. ex. pluralul e boiarlar" 1.

Momentul cind avem a face cu o noun formatie politica slavadatorita, presentel §i influentel bulgare§ti am putea zice ca, ea doua jumatate a secolulul al VIII -lea. 'Pe la 800 cu sigurantaca ramasesera, de la Bulgarl numal ceia ce intflnim §i mar tarzit,prin anil 850, adeca, unele familil nobile, unele traditil turanice,unele obiceiurl populare, unele particularitatl de imbracaminte.Prin jumatatea veaculul al IX-lea, Papa, negociind cu stapini-torul bulgar, care purta Inca numele de hagan, acela§T ca al sta-pinitorilor peste Avail, trimete ni§te soli ca se negocieze cuprivire la trecerea la cretinism a acestuia, si solil fac un ra-port, aratind Intro altele §i ce port, ce datine curioase allBulgarii,§i sint aid o multime de elemente foarte interesante,care amintesc pe Turcil din timpul nostru. De fapt, lupta deastazi, dace, Bulgaril n'ar fi fost total slavisati, n'ar fi declt luptaIntro Turcil venig pe la 670 qi Turcil venitI in Europa pe la 1350,caci la Inceput Bulgarii nu sInt cleat o semintie turceasca, hunica,precum Turcil de astazl, cu tot singele venit prin amestecul cualto popoare, datorit poligamiel §i prazif de razboni, shit tot osemintie uralo-altica, hunica. Intilnim, Intro altele, In raportulsolilor Papal Nicolae pomenite tuiurile", cozi de cal purtindde-asupra un glob §i semiluna de metal care pane, astazi servesco§tilor turce§ti in locul steagulul cu truce al cre§tinilor.

WI decl ca de la Inceput putem face o mare impartire Indesvoltarea Bulgarilor : intaiu fasa turanice cu lagare isolate,fare, alta ocupatie decit continua activitate pradalnica, prin cli-surile muntilor Impotriva regiunil mar infloritoare asezate din-colo de muntil Balcanl. A doua fasa, Intru cItva deosebita, decea d'intahl, fasa cu caracter pradalnic mar putin pronuntat, cuaptitudinl de cultura mar bine definite, care derive, din savir-

1 Poate ei In Bulgur e un plural asem,enea, de la aceiasi raMIcinit, bul.

87

sirea procesulul acestuia de contopire intro cele septa semintilslave si Intro ceata domnitoare a Bulgarilor.

S'ar putea zice ins, din momentul ce contopirea aceasta s'afacut, avem pe Bulgaril din timpul nostru, atuncl Bulgaril pot

aib& dreptulacesta e un punct foarte interesantde al!innoda traditia for national& cu ceia ce s'a savirsit dincolo deDanare in veacul al IX-lea si al X-lea. i no!, Rominii, sari nilegarn traditia cu trocutul abia In veacul al XIV-lea, abia la In-temeiarea terilor noastre, in casul cel mai bun in veacul atXTTI-lea, dud constatam Voevodate, cnezate ale noastre, am fiintro patent& inferioritate fat& de vecinil nostri, can !Deep cuAsparuh de la 670 si cari, oricum, dac& inlaturam chiar pe Asparuhpentru c& nu stia slavoneste, pot sä citeze ca pe nista innain-tasi for indubitabili pe stapinitoril asupra Bulgarilor slavisatTdin veacul al IX-lea si al X-lea,o imensa superioritate lap, deno!! El all avut un sir de Imparati, not nu ne-am putut ndica,Ind macar pan& la Graf, ci am avut doar Voevozi Marl - Voevozl.Dac& ar fi asa, el bine, ar fi asa. La urma urmelor, sintem liberTsa ni asigurAm un viitor care s& ne despagubeasca pentru ceam avut mai putin in trecut: un popor ca i un om e ceia ce s'antiscut, plus ceia ce a vrut sa fie prin teribilul factor care e voints,omeneasca. Dar nu e asa: vecinil nostri n'all traditil asa, de In-delungate precum cred unit. Dreptul de a lega o traditie e de-terminat de anume motive, care in casul acesta lipsesc. Bulgarifnu aveall un Stat slav in ceia ce priveste limba de cancelariesi de Bisericl, nu aveall un Stat slay in ceia ce privesteconstiints, i aspiratiile lor. Nu. All 1nceput prin a fi o carica-tura provincial& a Imperiului bizantin terminat prin a IIo usurpatie ambitioasa a aceluiasi Imperiu.

N'avem a face cu nimic care sa aminteasca, fie si in formacea mai mijinda, am spune, un Stat national capabil de a fiinceputul unel traditil nationale. LIM chiar cuvintul Stat",dup& epoca de contopire cu Slavil, poate fi Intrebuintat numalIn chipul cel ma! abusiv Statele existat abia In veacul alXIV-lea ca ideal si abia In veacul al XV-lea ca realitate,ltisindla o parte Bizantul, care represint& un adevarat Stat, dar numalImperiul roman de odinioara, absolut international.

In timpul din urma societatea de arheologie ruseasca dinConstantinopol a intreprins sapIturi In Bulgaria. Resultatele s'atlpublicat in lucrarea periodic& a aceste! comisiunT, Izveastia, involumul al X-lea. Stip&turile all dat la lumin& multe lucrurifoarte interesante. Ele nu s'ail facut la Preslav, undo se credeac& fusese Capitala cea mai veche a Bulgariel pagine undoa fost citava vreme, mai tarzit, aceasta Capitala, ci de-a lun-gul riuluT Turgea, la Pliscov, cunoscuta prin scriitoarea bi-zantina Ana Comnena. Intre alto lucruri foarte interesante s'atigasit aid inscriptil facute pe un fel de cilindri de pia,tra

sisa

al

si

si

si an

si

: ad

si

si

88

aspradupa obiceiul turanic, cum sint stilpil de drum, dar multmg liana lti §i mai grosolani decit stilpil de drum din timpulnostru. Ele dad tratate, InsemnIrl despre moartea vre unel ca-petenil In lupt& cu tine §tie ce vecinl, numele unul stapinitordin cutare ora§. Se pare ca e §i un stApInitor al Silistrel de pevremurl, c&cl cuvintul Drstor s'ar recunoa§te pe unul din acestecilindri.

In ce limb& sint toate insemnarile acestea ? In limba slavona ?Nicio singura slova chirilica, fire§te, fiindca era s& vie doar maitTrzitt alfabetul chirilic ; ar fi putut sä fie caracterele grece§tI §iinscriptia In limba slavona. Toate aceste inscriptil sint scrise Ins&Intr'o caligrafie gi cu o gramatica detestabil6, dar grece§te.

Prin urmare Statul" acesta nu era bulglresc in ceia ce pri-ve§te poporul, fiindc& acesta era slay, §i nu era slay In ceia ceprive§te cultura, fiindca era grec §i, odat& ce inscriptiile se f6.-ceat In grece§te, aceasta hotara§te c& toat& cancelaria lucra totin grece§te §i In Biserica Incep&toare, neoficiala, limba cese Intrebuinta, era limba greceasc&. Mai tirzitl numal. abia pela Inceputul veacului al IX-lea, va incepe preg&tirea unel epoceslave.

Innainte Ins& de aceasta, se Intilne§te In desvoltarea Statuluibulgaresc un moment foarte interesant, care, chiar dac& nu cu-prinde fapte marl, ne intereseaza Ins altfel. S'ar fi parutBulgaril, la Inceputul veaculul al IX-lea, isl vor schimba directiade activitate, §i, daca ar fi fost a§a, de sigur c& tot Orientul Eu-rope ar fi capatat o alts infati§are, ar fi avut un alt viitor.Anume Avaria, care se afla la Apusul Bulgariel, se sfarima. Statulfranc, intemeiat In dep&rtatul Apus european, navaleste asupraSaxonilor pgginl §i-I distruge sat it aduce la crestinism stri-dud organisatia for politic& ; el patrund apol In regiunile Ava-rilor §i Slavilor, In regiunile Dunarii §i TiseI, unde se &Al luptefoarte aprige pe vremea lul Carol-cel-Mare. In luptele acestea, careau durat supt Carol §i urma§ul sat imediat, Ludovic, mg multvreme, Avaril sint cu totul sfarimatt Statul avar dispare, ele-mentul dominant se desface In cete pradalnice, care se pierd Indepartare, §i iatt, c& Franta ajunge pant, In apropierea noastra;la Sava §i Drava erat comit,1 §i duel al Francilor. Regiuneaaceasta a Strbilor s'a numit Frankochorion, si noua etimologie ad-lul Jiretek nu ma convinge ca nu trebuie sä pastram pe ceaveche de: Provincia franca". Asemenea e si cu Croatia, care panstfrzit a ptstrat In institutil, In obiceiurl de cancelarie influentafranca de la Inceputul veaculuI al IX-lea. Francil patrund pant, laVenetia §i tot atuncl oauta sa iea §i Dalmatia: flota for str&batevalurile Marii Adriatice. Ce colosal proces de transformare

e acel care se savir§e§te In vecinttatea teritoriulul nostruApusul 1nnainteaz& biruitor se pare ca, voieqte . s& mearga

cg, §i

ca,

poli-tic&

§i

89

la Constantinopol pentru a desAvirci In folosul lul Carol-eel-Mare,Incuscrit cu impar&teasa Ir Ma, Imperiul luT Iustinian. Dee& In loculluT Ludovic-cel-Pios, sot si tat& ridicol, ar fi stet un al doileaCarol-eel-Mare. n'ar fi fost de loc exclusg putint,a, unel innaintarla Francilor Om& la Bizant, realisindu-se din nou In form& la-tint Imperiul roman de odinioarg, Cind Insg, dup& Carol-cel-Mare, vine acest Ludovic, om total lipsit de virtutl rlzboinice,Bulgari!, prev&end sfartmarea st&piniril france In aceste regiunl,se gindesc (lac& nu s'ar putea substitui el aceste cirmuir!, dacenu ar putea sa, iea dincil Panonia, Croatia, regiunile sirbectl, poateci Dalmatia. Are loc atuncl Intfadevgx o Innaintare foarte energicaa Bulgarilor. Corabiile lor merg pe Sava ci. Drava, avangardacea ma! Indrazneata a lor patrunde pan& in Friul, In partea dela Nordul Venetiel.

Dar Indata dupg, aceasta se Intimpla un eveniment care schimba.totul cu desavircire, nu numal soarta Bulgarilor. Anume Unguril,Maghiaril, cari veniser& ci el In regiunea ce mal innainte sechema Ongl, se unesc cu Bizantini! Impotriva Bulgarilor. El ins&Isl yg.d lagarele atacate In lips& si distruse de Wile bulgarectl,ci atunc!, nemal avind de. ce se 1ntoarce In regiunl care li amin-tiafi lucrurl aca de urtte : macelarirea batrinilor, a femeilor qicopiilor lor, suie pe eel cari ma! ramaseserg, In via* In cgruteci pornesc, Incunjurtila muntii, desnationaliseaza, pe Slava dinpustg, sfarmg, regatul moray, care se acezase Intre lumea ger-manic& ci lumea rasariteank ci inchid pentru totdeauna drumulBulgarilor cake Apus. Atunci acectia shit aruncag din not catreConstantinopol,

Ca sg, se Inteleaga, Ins& de ce ad fost arunca1l din noii In spryConstantinopol, In ce imprejurarl non& se presintg, el fat& deBizant cautind acolo compensatil pentru tot ce pierdusera inApus si pentru calea taiata In regiunea vestick trebuie sa vedemIn ce Imprejurarl ci In ce form& Bulgaril acectia slavisag attrecut la crectinism ci intim cat forma aceasta erecting, a vie01lor de actin) innainte Ii Wee neap&rat tendinta de a substituipe Bizantin! In Capitala, lor.

LECTIA a X-a.

Lupte bulgaro-bizantine pentru Constantinopol.

Vechiul Stat bulggresc nici nu pout& macar un nume In iz-voarele bizantine ; Bizantinil ail lost jenaV sa Ii dea un nume§i at preferat sa, se abting. eful for e intitulat de Bizantinikyros, archon, ceia ce inseam& : Domn, stapinitor. Niciodatacronicaril bizantini nu dal aceluia care stapIne§te teritoriul dela Nordul Balcanilor un titlu bine definit, care sa Insemne orecunoaqtere definitive de catre Bizarq a presente In peninsulaa elementulul acestuia, not'i.

Astfel qtirile cronicelor bizantine, §tiri vgdit cu caracter nelg-murit, nu fac decit sa oglindeasca nelgmmirea voita, a cercuriloroficiale din Constantinopol fatg, de lumea bulgareasca, noun, lumefoarte primejdioasa fara indoiala, dar care chiar In felul sat dea se manifesta n'are ceva definitiv.

Sint expeditil teribile, ca acelea pe care le face Crum, acumo mie de ant, expeditil care ajung pgna la portile Cons-tantinopolului ; Imparatul se tame de primejdia caderil CapitaleImperiulul In mina, navalitorilor. Se ocupg toate ormele de cl-petenie ale Traciel, pentru ca pe nun& valul acesta navglitor sase retragg, ins& fgrg a lasa nimic In urma.

Ceva definitiv nu se arata nie In caracterul intervenOei bul-ggre§ti dincolo de Balcanl. E grandios ceia ce face un Crum, unOmortag sat altil dintre haganil bulgare§ti d'innaintea anulul 900,dar din punctul de vedere al intemeieril §i mentineril unul Statar fi mult mal important ca, In loc see se strabata ca fulgerultoate teritoriile care despart Balcanil de Strimtori, sa. se fi ocupattreptat, colonisindu -le, teritoriile de la gran4g. A§a, face un Statcare va trai.

Intro navalirile Bulgarilor de-a lungul §i curmezi§uI Traciel §iintro navalirile Ungurilor In regiunile din centrul §1 Apusul Eu-rope, e o foarte mare asamanare. Unguril au ajuns pang tine

91

tie uncle In inima Germaniel §i cu toate acestea n'ad putut saramiie, §i astazI nimanul nu-I trece prin minte sa vorbeasca dedreptul de stapinire al Ungurilor asupra Bavariel din faptul cacete maghiare, la Inceputul veaculul al X-lea, au pgtruns pangIn locurile acelea. Cercul de prada al unul popor barbar nu poatesa, insemne niclodata, cercul lul de stapinire. Un popor barbar,intro anume epocg a desvoltgril luT, are o putinta de expansiunevremelnica, foarte jute, ca putinta In retragere, dar care efara consecinte politice.

De la fasa aceasta a trebuit Statul bulgaresc tread, la oalta, care §5 insemne pgrasirea datinelor acestora pradalnice,contopirea desavIr§ita, cu elementul care locuise innainte de Bul-garT dintre Dunare §i Balcanl §i care sa insemne Inacela§1 timp adoptarea altor ideale politice decit idealul po-litic al gloriel care se capata, In ngvalirile acestea stra§nice, darfarg urmare. Pentru aceasta, Bulgaril, Innainte de toate, trebuiatisa primeased cregtinismul,

Dacg astazi avem un Stat bulgaresc, care, dupa, o Intreruperea§a de Indelungata, de la 1400 'Ana la 1878, de 400 de an!,pretiude a se Indrepta dupa, vechea traditie a lul Crum, Omortag§i Simion, a Jul Ionit §i loan Asen, marele Asanid din veaculal XIII-lea, data exist& acest Stat bulgaresc care a realisat suptochil no§tri lucrurl foarte importante ce trebuie sa ne Invete

ne i4jte, data aceasta s'a Intimplat, este innainte de toateo causa,: ca Bulgaril, In veacul al IX-a, dup, jumatatea veaculul,pe la 867, all primit cre§tinismul. In alte lectil am spus ca aceastaconditie sine qua non hotara§te sail presenta sail disparitda unulpopor barbar, adeca: acel popor barbar uralo-altaic, venit dinAsia, a§ezat triteun punct al Europel rasaritene sail al Europelcentrale, care prime§te cre§tinismul, ramIne ; acela Ins& care, dindeosebite motive, sail n'a gasit vreme s'o faca, sail a simtit re-pulsiune, sail n'a avut de uncle primi noua religie, acela dispare.Din causa aceasta ail disparut Avaril, PecenegiT ci Cumanil. Seva zice : nu erail tocmal multi. Dar tot din causa aceasta alldisparut Tataril, cari erail foarte multi. cari all ocupat un teri-toriu imens §i din cari acum atl rgmas citeva bieg teranI §i ne-gustorl prin oracele din Crimeia, citeva calauze pentru persoa-nele din Petersburg ci Moscova care In vacant& simt dorinta dea vedea cerurl frumoase §i oamenl ciudag.

Daca toll ace§tia au disparut, se datore§te faptulul c n'ailprimit crectinismul. Cre§tinismul era ca un fel de carts de legi-timare pentru tine voia, sä ramIna, In Europa. Bulgaril cam za-bovisera sa, se increctineze i -atl trebuit cicala secole daze sta.-pinitoare ca sa, se hotarasca a primi crectinismul. In Rasgritcrectinismul ramasese supt singura forma, a ortodoxiel biruitoareasupra eresiel ariene. Primirea crectinismulul supt aceasta forma

si

sa,

regiunea

fara sa,

92

echivala pentru viitorul politic al unul neam cu primirea formaicatolice a cre§tinisnaului in Apus. Daca, In Apus Francil lul Clovis,can erat ma! slab! decit Ostrogotil §i insu§1 regale lor, ca om,era inferior marelui rege ostrogot Teodoric, dace, Francil lulClovis at jucat rolul Intait In lumea germang, aceasta se da-torecte faptulul ca prin Clovis Francii at primit cre§tinis-mul in forma, catolicg, iar peirea regatuluf ostrogot al lui Teo-doric din Italia se datorecte faptulul ca s'at indaratnicit Ostro-gotil sa rAmiie arienT, erotic!. Prin urmare, precum catolicismulhotara soarta unul popor germanic In Apus, tot asa, crectinismulIn forma lul bizantina hotara soarta unul popor barbar in RA,-sgritul Europe!.

Bulgaril, am spus, zabovisera cam 200 de anT pg,na sa se cre§-tineze, qi s'ar Intreba cineva dacg zabava aceasta de 200 deanT n'a fg.cut rat Bulgarilor. Fara indoialg, ca bine n'a facut,dar a fost ceva care a impiedecat ca toate consecintele acestulrat sä iasg. la iveala. Bulgaril era pagIni, Ins& ace§ti Bulgaripagini se gasiail In fruntea um! poporatil care nu era pagina.Clasa aceasta staptnitoare a pastrat ca un fel de dint& mo§te-nire, ca un fel de tradige eminamente respectabila qi ca un felde farmec totdeauna biruitor, legea paging.. Ni aducem aminteconditiile in care Clovis a primit catolicismul, religia sotiel saleClotilda: lute() luptg, cu Alamanil rindurile Francilor Incep sa seturbure ; Clovis se roaga zeilor german! sä-1 ajute, dar zeil ger-man! slut abseng orl nu gasesc cu cale sa intervie. Atunci Clovispune la Incercare §i pe zeul nevestel: zeul cre§tinilor II dat bi-ruinta, ci Clovis trace la cretinism cu tog supuqil sal. Prinurmare, religia la tog barbaril ace§tia dadea ci ilusia de farmecbiruitor, credinta ca, fara cutare religie, fail intervenga mira-culoasa . putarul zet, ma! tare ci ma! grabnic spre ajutor decitzeul poporulul vecin, biruinta nu se poate capata. In telulacesta prin urmare, iar nu din cine §tie ce convingere or! cu-setare filosoficg, din causa aceasta in clasa dominants ci In di-pasta Bulgarilor se pastra iubirea pentru paginismul vechit,pentru riturl strabune, peutru cine §tie ce gicire vrajitoreasca a§oartel razboiului. In ceia co priveste ins, poporatia supusa, eaera In cea ma! mare parte crectina. Crestin era de sigur acelelement latin vorbind Inca un dialect roman, acea poporatie ro-rnana care se mentine pans foarte tarzit alaturi de Slav!, ci cuatit ma! mult alaturi de Bulgarl, can nu Inseamna decit un laggrde citeva famili! ce Incunjura o dinastie, ci dinastia insa§T. In-tilnim, pa vremea cind Incep a se discuta vederile religioase, pevremea cind revolutil pe care nu ni le putem explica altfel,turburg, aceasta nage, cind vedem vechea dinastie =mita ci In-locuita cu altil cars, la rIndul lor, cad ci rasar noT usurpatorl,chid dinastia Dulo e Inlocuita cu dinastia Ugain c1 cind Toleapare ca sa Inlocuia,scg, pe coboritorif vechii dinastii, vedem nume

93

care ne pun pe &duff, nume de origine vadit lating oi care parIn legatura cu problema religioasa. In memoriul mien recent de laAcademie am atras atentia asupra unuT paralelism care s'arputea trage cu Ungurit. La UngurT, In cea d'intaig sutt de antdupe, aoezarea for in Panonia, s'au dat lupte pentru religie Intreaderentit vechit raga, can erati oi represintantil de capetenieat aristocratiet, oi intre cet ce sprijiniaal religia cresting. Haosul eelmare din istoria Ungariel In veacul al XI-lea se datoreote proble-Mei creotine. Conservatorit, am zice oi in casul acesta conser-vatoril fan aristocratia sint pentru paginism ; democratil sintpentru legea cea non& creotina, care atuncl apare la orizont. bredca, trebuie sa admitem acelaol lucru la Bulgarl, daca, voim sa, aveminterpretarea acestor turburart pe care le Intilnim In veacul alVIII -lea. Intilnim am zis nume vadit de origine latina, : peunul II chiama Sabinus, pe altul Paganus. In dorinta lor de a In-latura tot ce e latin, tot ce ar creote rolul celut mat vechill ele-ment aflator pe pamintul Moesiei, a fost natural ca unit Invatattbulgart sa caute a Inlatura pe aceott Sabinus si Paganus. iDrinov a izbutit sa.-I gaseasca unuia rostul, dace nu slay, celputin vechit turanic : Baian.

Ma Intreb cum Bizantinil ail putut sa, prefaca pe Baian InPaganus, et cafi, data ar fi fost sa dea o forma, mat frumoasanumelui de Pagan us, ar fi gasit una greaca, nu latina. Uncalugar scriind greceote, in veacul al VIII-lea, data s'ar lovidisgratios de un nume turanic cum e Baian, 1-ar fi prefacutIntr'un nume grecesc convenabil, iar nu In unul latin. Pe urma,dace, pentru Paganus, cu oarecare bunavointa, s'a ajuns la un re-sultat, s'a gasit oare vre unul asamanator cu Sabinus ? Odata cedee' a existat un Paganus oi un Sabinus, domnitort asupra Bul-garilor In veacul al VIII-lea, odata ce acesti staptnitort sint inleg ,turn cu revolutia pe care sintem In drept sa, o admitem,tocmal din causa violentelor , tact, ca sä se savIroeasca acte deviolenta, de oament atit de credinciooi, Impotriva stapinitorilorlor, trebuie motivele religioase, care aprind salbgtacia mat straanicin suflete, trebuie sa admitem o poporatie mat veche In aeostoregiunt, poporatie care nu era paging, ci cresting, oi care se fa-cuse cretin In aceleaot conditit, In acelaol timp oi din -aceleaolmotive ca oi poporatia de origine roman& de pe malul sting alDunariT.

Alaturt de aceasta poporatie, pe care nu o putem urmariIn toata, desvoltarea el, avem peporatia slava, care traieote demulta vreme ataturt de cea romans, care Impartaoise veacurtIntregi aceiaol soarta, care fusese In legaturi Indelungate cn Bi-zantul. Poporatia aceasta nu putea sa, fie paging. Cum ni putemInchipui cg oament aoezatt in provinciile Imperiulut Roman deRasarit, care era Innainte de toate un Imperiu creotin, o reali-sare a vointel Dumnezeulul unit pe parnint acesta era sensul

94

Imperiulul Bizantin, Imperiu bine-cuvintat", pgzit de Dumne-zeti", cum ni putem inchipui ca acestl supusi, cari nu alca-tuiat o tab&ra totdeauna gata de pornire si prad& ca Bulgaril,o armatg totdeauna dusmana fat& de stapthitoril Constantino-polulul, ci erall bieti birniel blinzi, blind in semintil far& con-solidare politica, deschise In toate privintile tuturor influebtelor,ea acestia s& fi ramas secole Intregi pagini?Religia cresting, aretendinta spre proselitism; crestinismul nu e o religie care s&zicg.: jai& forma mal bung de a crede In Dumnezed, pe ling&care pot exista si alte forme mal putin bune de a erode InDumnezet; religia cresting, zice: acesta e adevarul, aici e min-tuirea sufleteasea, in afarg, de mine nu mal exist& nimic. Prinurmare nu se poate admite c& Slavil acestia sa, nu fi fost crestinl.Asa In eft Bulgaril, strinsi de toate pgrtile de poporatiile supuseler. ail simtit nevoia de a se confunda el in credinta cresting,.

Incercarea se Intflneste mai de demult. Un frate at lui Crume omorlt tocmal pentru ca p&rgsise religia stramosilor sai, cu-tare calugar prins face propaganda in mijlocul biruitorilor. Fe-meile din clasa stapfnitoare, pe care religia cea noun Is farmec&prin misterele el, o propagg, fanatic. Sora chiar a lui Boris sauBogoris, care s'a prefacut mai tarzit, prin botez, In Mihail. dui:4nurnele nasului constantinopolitan, impgratul, a primit Intaill re-ligia cresting, si a influentat far& Indoial& asupra fratelui el In-demnindu-1 s& lase legea osIndita, de timp si care nu mai eraIn legg.tur& cu noile conditil de viata ale poporului bulgaresc.

Era o mare Intrebare In ceia ce priveste crestinismul, Intre-bare decisiva pe care nol o putem fotelege in toata importanta el:a forme! crestine pe care era s'o primeasca Bulgaril. Se hotgriaBoris pentru crestinismul roman sail pentru crestinismul bizantin ?Indemnuri veniat Ili de o parte si de cealalta, IncepInd cu In-demnurile din Apus. SI nu uitam ca prin sfarfmarea Statululavar atentiunea Bulgarilor se Indreptase cure regiunile de laSava si Drava, ca provincia franca de la Sudul Panoniei nu vafl Inlaturata decit numal prin navalirea Ungurilor; sä nu uitamc& Slava din Boemia si Moravia, cari formeaz& regatul cel mareat lui Sviatopluc, regat care a tinut In tot veacul at IX-lea, cao concentrare a Slavilor In Europa centrals, e supt influentapropagandel religioase germane, plecate din arhiepiscopatul deSalzburg, care represinta pentru crestinismul latin predicat deGerman! un fel de cetatuie Innaintata., de bulevard, de mama".Prin urmare din Apus, prin Slavi! din Moravia, vine o puternic&influent& de propaganda. Ni mal aducem aminte de un lucru:ca e tocmal vremea cind Papa Nicolae invie traditiile marl aleSeaunului roman, cind Scaunul acesta, cu toata decgderea po-litic& a Apusului, cu toate c& Statul lui Carol-cel-Mare nu s'aputut mentinea si s'a startmat In mai multe provincil nationale,are visul urias de a substitui Imperiulul unit exercitat de un

95

rege franc Imperiul unit exercitat de Papa de la Roma. Posteregatele barbare sa, fie puterea Papel! Prin urmare Papa Indraz-neste sa creada c poate reuni toata lumea cresting suptautoritatea sa. Dact, el n'ar avea In Apus gindul de a Inlocniautoritatea laic, cu autoritatea eclesiastica, de a fi Papa si Im-parat In acelasi timp, de sigur tendintele de dominaVe In Ra-sarit ar fi fost mai slabe. Nu era tocma! "usor sa se Impotri-veasca la aceasta, propaganda, cu attt mai mult cu cit BulgarilIn vremea aceasta nu parasisert, Inca gindul de a se Intinde InPanonia, de a se uni cu Slava din Moravia, de a avea prin &-mare o tendint occidentals. Cad sintem acum de abia la ju-matatea vea.cului al IX-lea ,si Unguril vor veni tOcmal la sfirsitulacestul veac. II Indemna insg spre Bizant altceva : faptul ca,Slavil acestia, pe cari-I stapiniat, dar cari Inrluriat supt atitearaporturi asupra clasel dominante, ca acestl Slav! erati crestinlbizantini, rasaritenT. Ti Indemna iarasi faptul ca numarul emisa-rilo; religiosi cari venial din Bizant era mult mai mare ca 'al colordin Apus. Si motivul politic care Indemna catre Rasarit nu eramai slab: anume Bulgaril rIvniat si acuma la stapinirea Cons-tantinopolel si, dupa doug secole de Incercarl infructuoase, a fl-ea:lit in mintea noulul Mihail. a acestui om far& nicilm fel depregatire, ideia ca s'ar putea Intrebuinta ortodoxismul primit deBulgarl pentru all crea un titlu la stapfnirea Constatinopolulu!.A pgrut ca, Intelege lucrul acesta ca, data Bulgaril nu antra, InConstantinopol, e pentru ca un Oen nu poate O., stapineascapeste cetatea pazita. de Dumnezet", cum era calificativul ofi-cial al Capitalel. Botezul s'a facut. Din fericire penttu Bulgarla intervenit si navalirea Ungurilor. In imprejurarile pe care becunoastem. Si astfel poarta catre Apus li s'a Inchis pentru tot-deauna si a ramas ca el sall Indrepte privirile catre Rasarit.

Si acum se punea pentru dinsil marea inttebare : Intrebuin-tRaza el calitatea for de crestinl pentru ca era de ajuns castapfnitorul sa treaca, la crestinism pentru ca prin hcest fapttog supusil sa fie datorl a trece la crestinism numal spre ase consolida si a se organisa mai bine sat rivnesc sa Inlocuiasca,In Constantinopol pe Imparatul bizantin printr'un stapinitor alfor ? Ar zice cineva : dar gindul acesta de a voi sa, aseze unstapinitor bulgaresc In Constantinopol nu era un gInd absurd,profan, pingaritor pentru splendoarea, sfintenia si cultura, Cons-tantinopolulul ? Doar Bizantinil numisera cu clteva veacuri Inurma pe acest neam: venetic si spurcat". si el sa &king& acuma da urmasl lul Constantin-cel-Mare. luI t' eotlosiu si Iustinian ?Succesori! lui Crum si Omortag aceia sa fie Imparag legitiml laConstantinopol ? Daca ne gindim la originea multor ImparAlconstantinopolitani, nu o 0, ne miram prea mult, Foca evidentclt nu era de singe mai nobil decIt Crum. si aparatorn1 Constanti-nopolului Impotriva luT Crum insusi era doar Leon Armeanul. Dupg

96

ee s'a mtntuit, la 711, dinastia lul Heraclin si pans ttrzit (867),chid s'a putut stabili o dinastie noun, cea Macedoneana, se stre-coara tot felul de oamenT cari, In copilaria lor, de sigur ca doarla ocuparea tronulul constantinopolitan nu s'or fi gindit: soldatlfericitl, curtenT intrigang de toate natiile jean. in stapinire Scaunulimparatesc. Dec! ce trebuia ca sa.se impuie cineva in Bizantulacesta unde Imparatilor li se taia nastil orT li se lua luminaochilor ?

Trebuia talent, si mai ales talentul de a exploata imprejura-rile favorabile. i mai trebuia o ortodoxie perfecta. Nationalita-tea nu se cauta, ci, odata, ce nationalitatea nu se cauta, ce tm-piedeca pe stapInitorul din Preslav de a lua In stapinire Con-stantinopolul ? Ca ar veni cu dinsul Bulgaril luT ? De cite or! Im-paratul, chiar In timpurile cele bune, nu fusese el Incunjuratinnainte de toate de o garda strains! Ba ma! totdeauna gardaconstantinopolitana a fost alcatuita din strain!, din veneticl. Intimpurile cele maT vechl erati Armen!, cei maT chiposi soldatl, sima! tarzili Intlinim pan& si Scandinavl, Varegi (Varang1"), cariuimiail lumea prin Infatisarea lor, intocmaI cum era uimit Apu-sul modern de soldatil din garda lul Frederic Wilhelm, tats! lulFrederic-eel-mare. Ba, pe linga crestini, se tocmiatt si paginl,saracinT, In garda imparateasca. Asa ca, nu era niclun motiv caBulgaril sn, nu evneasca stapinirea in Constantinopol pentru ca-petenia lor.

Daca totusi ar fi avut ma! mult simt politic, et n'ar fi intre-prins asa, ceva. Toate puterile lor s'ar'i usat in aceasta, lupta.Clasa cea veche domnitoare se poate zice el a perit In acestsir de Incercart Constatinopolul era totusT, chiar raminind sin-gur, ca o cetate, ceva puternic si mare.

Daca In timpul nostru vedem o armata, Intreaga imobili-sIndu-se dour lunT de zile innaintea santurilor de la Ceatalgea,si Adrianopol, ni putem Inchipui ce putea fi atuncl cind tunu-rile de asediti nu existat, ce putea insemna atuncl Constanti-nopolul, Incunjurat cu zidurT uriase, refacute de atitia Imparati!§i cetatea se putea aprovisiona admirabil, iar Bulgaril in nicluncos nu puteati s'o loveasca si de aiurea, nicl de pe Mare, nicldin Asia. Pe linga aceasta el nu erall in stare sn, pastrezepermanent oracele pe care le ocupad: conditiile vigil lor erailasa, !nett puteati In revarsarea lor furioasa, sa, acopere cu cuce-ririle lor Tracia intreaga, pentru ca pe urma apa sa se retragaci orasele a revie supt staptnirea Bizantinilor. OrTcum ar luacineva lucrurile, &dui staptnitor al Bulgarilor de a lua Bizantulramtnea fend Innalt, dar zadarnic.

Acela care a lncercat 0, se substituie Basileus-ulul din Roma,Noun, a fost fiul crestinatorului neamuluT bulgaresc, fiul in! Mi-hail,Simion (893-927). L-am asamanat pe Simion, cea ma! curata

97

glorie a Bulprilor celor -vechl, cu Teodoric. Ca §i Teodoric, fill derege barbar, el a fost tinut la Constantinopol, probabil ca ostatec,§i a InvItat tot ce Invata un tInar de familie bung In vremea aceiaAvem scrisorT de-ale lul Simion in grece§te, cam sctirte, darcorecte. Avea notiunile de literaturg filosofie, pe care lumea bungdin Bizant le poseda, §i era pg,truns de ideia de Stat bizantina.Parea, fat& de Bulgaril, luT de acasg, cum pareall tineril no§tristudenti de la 1848 cind se Intorceall de la Paris In mijloculpgrintilor §i rudelor for mar bgtrine care purtall Mcg, i§licul, bi-ni§ul §i papucil traditionalT.

Nu e de mirare cg un astfel de om, ajuns Imparat, pgrase§tetoate celelalte directil §i porne§te asupra Constantinopolulul. Ela 1§i ajuns la Constantinopol, a Incunjurat cetatea, dar, neputtnd-ocuceri, a avut o 1ntrevedere cu Imparatul, ceia ce insemna unfel de recunoatere de paritate. Nu orlcare Imparat bizantin §ifatg de orIcare stapInitor bulggresc ar fi consimtit sa primeascg,Intrevederea. cind Simion e primit astfel de Imparat, soldatiTstriga In grece§te: Trgiasca Simion Basileus,prin urmare Imparatal Romanilor. Amintirea acestul fapt e pgstratg In citeva rin-dull ale cronicarulul bizantin Cedren §i trebuie sa se puieturf, ca Insemngtate, acest fapt cu faptul petrecut In Apus cuun veac In urma, cind In basilica Sfintulul Petru din RomaCarol-cel-Mare, regale Francilor, venit ca sa potoleasca rgscoalaImpotriva Paper, e salutat de multimea pregatitg mar d'innaintecu aclamatia : Trgiasca Carol Imparatul Romanilor totdeaunaAugust". Imparatul bizantin se va fi Meat ca n'aude, dar faptulramtnea: ca, stapinitorul bulggresc din acel moment nu se marrecunoa§te ca un archon oarecare, ci ca Imparat, §i Imparat In-semna, nu unul care trebuie sa stea totdeauna la Preslav, ciacela care-§1 reserve dreptul de a se mut& cu Scaunul de stdpfnire In Constantinopol.

Bizantul se ggsia acum trite° situatie foarte grea. Se puteargspinge odata asaltul, dar la cea d'intaid Imprejurare era sigurca se va face o Incercare noun. Atund s'a gasit expedientul dea se recunoa§te urma§ul lul Simion ca un fel de Imparat demina a doua. grgbit Bizantinil se Incheie legaturi de aliantg§i chiar legaturl de familie cu acest stapinitor cu caracter im-perial, dar cu o situatie ceva mar mica. Maria, fatg de Cesar bi-zantin, a fost mgritatg, cu Petru, fiul lul Simion (927-69), §i §i-acrescut copiiT dupg, datinele bizantine, residind de tale mai multeoil la Constantinopol.

Dupg moartea lul Petru rgmln doT fir : Boris §i Roman, §i peace§tia cautg, acum Imperial se -T atragg la Constantinopol. Statulbulggresc ramasese slabit prin abdicarea caracterulul sari propriu§i prin Imprumutarea unul caracter strain, care nu putea sg, secohoare In con§tiinta altul popor. Pentru a isprgvi mar rIpede,far a lovi direct, Bizantul atrage po Ru§il din Chiev, can §i

Si,

Sari

98

Innainte se coboraa pe Nipru, ajungind pan. la Varna qi Cons-tantinopol. El sint adu§I sa, joace rolul pe care cu putin Innainte.II jucasert. Unguril: pe luntrile lor caracteristice vin. §i ocUria,Sviatoslav, cneazul lor, Silistra. Dun Area Tatra astifel In ttapt-'nirea Ru§ilor cari strabatusera de atitea orl gurile ell e, cuntvom vedea, scurta perioada ruseasca a Duneiri1.

Sviatoslav a cucerit toata Bulgaria. dar Indata i-a venit Ingind sa cucereasca, §i Tracia. Atuncl Imparatil bizantinl Ni OttifbrFoca §i. Ioan Tzimiskes, Tea dol restaurauratorl al Imperiuhil dela sfirgitul veacului al .X -lea, pornesc Impotriva lor, si se dallupte marl §i la Silistra. In izvoarele bizantine ele stilt InfaV§atecu toate amanuntele, ca si In cronicarul rus Nistor. Se vede cumSviatoslav, Infa§urat In platosa. aurita, merge cu luntrea pe Du-nare, cum apara zidurile cetat,,iI, cum, In sfir§it, ispravind toateprovisiilp, tool:lei° pace cu Bizantinil (971), cari se Ingrijesc caPecenegil a§tepte la Intoarcere §i sa-1 omoare spre a numal ffi o primejdie ruseasca pentru din§iI. Pe urma, /mparatillLoan, fiindu-1 mils de Tarul bulgaresc Boris al II-lea, tinar §i pri-mejduit de toate partite, II iea si.-1 duce la Constantinopol.

In fella acesta Bizantinil devin stapini iara.§I pang, la, Dunare,care ajunge din not. o apa romana. Statul bulgaresc cel d'intaill seisprave§te, nu prin puterea, altora, ci prin ambitia sa greOta qineIr4clegerea misiunil sale.

sa-1

LECTIA a XI-a.

Ruciii Chievulul la Duniire.

Bizantinil, ca sa fnlature pe Bulgarl, recursesera la o for0.noun, §i ea apare la Dunare In acelea§T Imprejurarl In care Inna-into de acea epoca aparuse o for barbara noun Impotriva altulelement Indu§manit mult timp cu Imperiul. Rolul pe care-1 ju-casera UnguriI Impotriva Bulgarilor, rolul acesta Il jowl acumaRuss!.

Ss caracterisam rostul ce-1 ail aid Ru§il de la Chiev, prin ur-mare rostul noil tendin0 cuceritoare care vine de la Nord catreDunare, al noil invasiunl slave, care, plecind §i ea din regiuneaseptentrionala, se Indreapta catre rIul de graniO nordica al Im-para0eI bizantine.

Supt numele de Ru§I s'ai'l tnfAi§at In deosebite timpurl po-poare foarte deosebite. Rusia pe care o IntIlnim In izvoare prinveacul al XV-lea, al XVI-lea §i al XVII-lea e cu totul altcevadeclt Rusia din timpul nostru, care, pe vremea lui Dimitrie Can-temir, a luptel de la Stanile§t1, se numia la noI Moscul, §i Ru§ileraq una, iar Muscali! alta. Rusia a fost o provincie polona din.epoca lul Casimir-cel-Mare Si pans In epoca lul Petru-cel-Mare,pe dud Moscovia se Intindea In interior, §i a trebuit sa se Im-part& Polonia pentru ca Moscovia, cuprinzind acum §i Rusia, sd,ajunga a fi In hotar cu no!, pastrind numele provincial pe careo desfiirOse In forma eI specials, de atfrnare fats de Polonia.

Dar numele acesta de Rusia al provinciel polone de dincolode Nistru e In legatura §i cu vechea via0 slava In aceste re-giunt

Ace! can au Iocuit In jurul ChievuluI, pe amIndoua malurile

100

Niprulul §i rlurilor vecine, cari Intins puterea pana la Ma-ma Neagra, pe cari-T Int finial In izvoarele bizantine, IncepInd cuveacul al IX-lea, aceia shit adevaratil Rust, cari Imprumutatapol nurnele §i at cedat misiunea for istorica, pe drumul batutde dIn§ii, Ru§ilor celorlaltT, rasaritenT.

S'ar putea zice ca. Intre Ru§il din Moscova §i Ru§il propriu-zi§l, de cari se deosebesc supt multe raporturT, e tot atita deo-sebire, city, era Intro Franc! §i Saxonl, clta era, In lumea ger-manica, Intro elementele germane de la Apus de Rin §i oele dela Rasaritul acesteT ape. Deosebirea aceasta e tot a§a, de neteda.In casul Ru§ilor §i Moscovitilor ca §i In casul Francilor §i Saxo-nilor, §i asamanarea Intro un grup german occidental §i un.grup slav de la Rasaritul Europe!, perfecta. Problema ne intere-seaza foarte mult chiar din punctul special al problemeT Du-narii, pentru ca viteazul luptator barbar de la Silistra n'a fostfart, Indoiala un aventurier care 0, fi cautat ceva In afara dedrumurile fire§t1 de desvoltare ale poporulul sat, ci Sviatoslav a.represintat Intfun moment dat nevoia de viata §i aspiratiile na-tiunil sale. Visa un mare Imperiu, care sa, se fi Intins din adIncuImla§tinelor de undo izvore§te Niprul, pana, la Constantinopol. Eo Intaie forma ruseasca a idealulul moscovit de mai tirziil. §iceia ce Taril cu puterea for n'au putut Implini, pe jumatate aImplinit-o Sviatoslay.

Clnd ne gindim la deosebirile dintre Franc! §i Saxonl, unelement din aceste deosebirt sare de la Inceput In ochT: Saxonil_skit maT German! declt Francil, §i de aceia, mai tarzin, dupe, Intemeierea ImperiuluT roman de natiune germanica, acesta, stramu-tIndu-se la Saxonl, ajunge din ce In ce mai german, menitse prefaca Intr'o formatie de Stat national german, represin-tind ea, §i nu Austria, necesitatea de viata a poporulul german.Lumea franca s'a format din amestecul cu Galo-RomaniT, care e-evident, §i nu numal atlt, dar In regiunile Pirineilor a fostun amestec cu poporatia iberic, din cele mal vechi ale Europe!.

felul acesta §i aspectul e transformat §i limba se pierde, pechid, dincolo de Rin, elementul romanic se afla numai In Sud-Vest, ling, linia limes -uluI, §i un element slay se Intilne§te numalIn regiunea rasariteana a Elbe, care n'a fost regiune pur saxo-nick, ci regiune de colonisare (trel Germanii: Germania franca,Germania saxona §i Slavia elbica, colonisata. de Saxon!).

La SlaviT din Rasarit e acela§T lucru. Daca urea cineva saaiba pe Slavul cel adevarat, MIA un amestec vechiti §i adlnc,trebuie s caute pe Muscal. S'a amestecat, se zice, rasa slavacu rasa tatareasca: amestecul era foarte cad Intahl nutraiat laolalta, ci horda era a§ezata undo era, In fund, In steps,pe clad In regiunile celelalte satele Ru§ilor, platinddijma §i luInd numal arare onT drumul primejdios care ducea la.

si

In

grail,

dainuiad

si-at

si-at

101

culcusul temut al staptnilor. Dad, e vorba de amestec, clutlmair In partite nordice, care corespund celor de dincolo de Elbapentru germanism: acolo a fost o foarte bogata poporatia finica,din care at rgmas namal Finil, Finlandesil, ling& Letitil,Litvanii de pe malul Mgril Baltice, iar mai departe, In peninsulascandinavg, Laponil. Un popor destul de numeros s'a contopitcu Rusii, dind exemplarele omenestl mid de talie, cu ochil cir-pitY, care vadesc, nu strd,mosl tatari, ci finici.

In ceia ce priveste pe Rusil apusenl, e cu total altceva. Rusilcan se numesc Ruteni in Austria, Rusil-Micl, din Rusia Rosie,nu din Rusia Alba, Rusnecil, cum li zicem no!, sail, cum ii ziceIn batjocurg poporul rusesc, catapil", nu slut de rasp purgslava. De sigur cl all fost amestecag si cu singe german sd,ne gindim la rolul mare al Gotilor In partile acestea, dar Inmd,surd mult mai mare cu singe tracic si traco-roman. Unul dintre

profesor la Universitatea din Lemberg, care este in ace-timp un propagandist rutean contra Rusiel, d. Hrusevschi,

afirmg in volumul dintr'o Intinsg sf stufoasd istorie a Ru-tenilor cg tot Qs a fost in Carpag si la Dungre pang la Decebalbd,trinul e prefata istoriel poporului sail sf cg tot ce se poatespune despre lumea carpatico-dunareang Intrd, In viata poporuluirusesc. E de sigur o exagerare, explicabila pentru o nationali-tate care null are Inc. Statul si care-1 asteapta de la Austria,-de sigur cloritoare de Inca un tampon fat/ de Rusia, dar si dela o constainta national& exasperat. i trebuie numal patinaistetime ca sg-T scot! pe Rusil eel marT din toate cetatile vechT,politice si culturale, si sg dovedestl ca RuteniT all fd,cut totul,

fiind numal ucenici! lor. Cei% ce e adevarat In teoriaaceasta este cl in vinele Rutenilor de astitzT, In afar& dedesnationalisarea a mil de Ronalni In timpul nostru, desnationa-lisare facutg supt scutul Austrief si care Innainteaza, In afar&de aceasta, zic, este singele traco-roman de odinioarg. In Bu-covina une orl recunosti pe Rutean dupg Infatisarea luT fisica,blond, cu ochil albastri, pgrul moale, maT mare si maI puhavdecit Rominul, dar foarte adese orl nu -1 recunosti, chiar chide Rutean curat, pentru ca In fgptura acestor RutenT este o partefoarte mare de imprumut de la poporatia aborigeng din acesteregiunT. Intocmai decT ca la Franc!.

§i, cum la Franc! s'a format o limb& noun, In care el, Ger-dat doar citeva cuvinte, iar restal 1-a dat poporatia

supusa, dincoace, numarul navglitorilor find maT mic, poate sfcalitatea for mal slabg, a resultat, nu o limb& traco-romang cuelemente rusestl, ci un dialect rusesc In care se simte, si prinanume cuvinte, dar Inna,inte de toate prin anumite sunete, in-fluenta altul grail Exists deci un dialect rutean, malo-rus, de-osebit de dialectul rusesc-mare, velico-rus. Dialectal malo-rusinteligibil pentru Rusul muscal, dar deosebirile slut totuqi attt

LetiT,

-dIn§il,la§1

I-id

si

mani!, a 1

e

cellalti

102

de marl, Melt se poate scrie In malo-rusk, de §i multl privesclimba numal ca o caricature de jargon. TotuO, daca RuteanulGogol a scris despre Cazacil rutenl, In Taras Bulba, tot In limbaruseascg literara, s'at ivit In Austria scriitorl can at IntrebuinOtmalo-rusa, cautInd sg fact, din ea o lirdbg literara, §i at1 izbutit.

Comparind pe Fraud cu Saxonil, se mal constata o deosebire;Saxonil at fost cuceritT la cretinism cu sila, mInatI cu sabia.In cristelnit, pe chad b'rancif s'at supus numal unul semn venitdin partea regelul lor, care, In urma unul calcul In cursul luptel,a hotarlt sa primeasca creqtinismul, §i scaunul crestinismuluiapusean a ajuns o bticata de vreme mal putin In Roma decItla Galo-Frand; aparatoriT eel mal calduro§1, represintanVI ceimal credincio§1 al cre§tinismului catolic, at1 fost regil fraud, alcaror urmasT at1 cgpatat pentru aceasta dreptul §i titlul de reglArea-creqtinT. El bine, aceea§T deosebire o Intllnim si In lumearuseasca. Rusif de Rasarit s'at cre§tinat Dumnezetl tie cum,In Imprejurarl pe care nu le-a Insemnat niclo cronica, dar desigur In Imprejurarl asamangtoare cu acelea In care multi Sa-xonl at fost siliV de Carol-cel-Mare sa se boteze, pe Incetul,supt influents Vledicilor, marchisilor, ostaqilor dela granitg. Dar,precum qtim Irnprejurarile In care s'ar'i cre§tinat Francil din Apus,tot a§a §tim exact fmprejurgrile, foarte importante, dramatice,In care s'ar'i cre§tinat RuOT din Chiev. Dupg, botezu], clandestinla Constantinopol, al Olgai, mama lul Sviatoslav, Vladimir, fiulacestuia (972-1015), se va face cretin dupa Iuarea Chersonuluipentru a fi sup principesel bizantine Ana.

Nu ni se spune In Grigorie de Tours, care povesteqte cele d'in-tgiu timpurl ale regalitatil merovingiene, care va fi fost legg,tura comercialg, Intro Galia d'innaintea botezulul Jul Clovis §ititre Italia vecing, qi Intru eft legaturile acestea comerciale, pre-sen0 negustorilor strain! at putut se, Inrlureasca asupra schim-baril religioase. Prea adese orT se uita lucrurile acestea, acestfactor important pentru transmiterea de idel religioase care anegustorul: cre§tinismul s'a raspindit doar In mare parte In felulacesta, de la sinagogg la sinagogg, care, tot odata fiind club na-tional §i bursa a negustorilor, de la o colonie de acestea la altarsane, schateia religiel noun §i aprindea sufletele. De sigur co-, multlse vor fi creqtinat pe aceastg, cale In Galia gi de sigur,ca rolul de capetenie In cre§tinarea Ruqilor de la Chievjucat legatmile de comer §i de prada, care merg alaturi, Intro-Constantinopol §i regiunile acestea ale Niprulul.

Si alt data s'a vorbit despre ratacirile pe Mare ale Ru§ilorIn veacul al X-lea. Ratacirile acestea se faceau In niqte con-di.OT de regularitate perfecta, care ni aratg, ca trebuie sa admitemastfel de regularitate §i In ceia ce prive§te ratacirile pradalnicaale altor popoare, In alto lucrurl gi ImprejurarT. In cartea despre

iara§1,1-at

103

administratia ImparaVet a lul Constantin Porfirogenitul, care acules In deosebit", scriitorl bizantini tot ce era necesar pentrtiorientarea, clrmuirea provinciilor ci In care diferiteld §tirI slotImpartite pe materit, se arata cum veniad Rucil acectia ci carderad popasurile tor. Intro ele era ci Selina, care e Sulina de azt.De acolo mergeat de-a lungul coaster Dobrogil ci a Bulgarielde astazt pana, la Constantinopol (v. cartea mea Chi lia 0 Cetatea-Alba, cap. I).

Bizantina avusera totdeauna leg ,turf cu Nordul, uncle ail pa.s-trat cetatile pentru ca de acolo s. spioneze, sa ante th uneldimprejurarT, sa conrupa pe popoarele septentrionale. ET pastrargspans la Vladimir, In Crimeia Chersonul, prin care statea,d Yu le-gaturl strinse cu Cazaril din veacul al VII-lea ci at part°paginf, parte de lege evreiasca, ce stapIniad toata Rusia panicIn regiunea Niprulut, cum at facut mat tirziu Tatarit In veaculal XIII-lea In regiunile muscalecti. 4i, precum Imperiul avSa aidposturl departate, pe care nu le parasia In niclun chip, tot acatrebuie sa admitem ca un cir Intreg de cetaV pe malul Nistrululci al Dunaril erail Inca ocupate de soldatit lore multa vremodupg ce s'ad. acezat Bulgarit In Moesia cu Asparuh, cetdtile depe malul Dunaril ad avut garnisoana bizantina. Deci la mijlocmad Bulgarit, cetatile se putead aprovisiona foarte bine pe Du-ogre, cad i Turcil, In veacul al XVI-lea ci at XVII-lea, trimeteadflotele lor, nu numat pe Dunare, dar i pe Morava, ci toata Du-narea, pawl la Pesta In sus, In luptele dintre Turd ci Impe-rial' era cutreierata de mid flote de ceicl, facute dupg mods Ca-zacilor (se chemad. de UngurT Nasadicti" cot cari formad echi-pagiul acestor mid corabil).

Chersonul se Intretinuse prin faptul ca flotele bizantine sta-piniad Marea Neap* cetatile din Dobrogea de sigur ca foarte=it& vreme ad fost alimentate pe Mare, prin urmare, n'auIntrat In stapinirea bulgareasca. i tot aca Dunarea YosactIci putea pastra o dependent& de Bizant, din causa acestet pu-tinte de aprovisionare. In luptele Turcilor cu erection de dincoacede Dungre, de cite art n'au fost cot d'intaid aprovisionatt peaceasta, tale, fara sa fie comunicatie directs cu ConstantinopolullN'ad mars la 1445 cruciatil apusenl pans la Nicopole, cu galerede Mare, pe Dunare ?

Prin urmare Bizantina avead legaturile for cu Nordul, pede and., parte, doritorT de a scapa de pradaciunile rusectI facutepe Mare, s'ad gindit ca mijlocul cel mat potrivit este sa atraga,

pe acectI barbart In sfera influentsl bizantine, sa Intrebuin-teze Yap, de Ruct acelact sistem care se Intrebuintase fats deBulgarl, adeca, dace, nu Inrudirea cu familia Imparateascg, macaracoperirea cu onorurT cu titlurl Innalte. AA facut-o cu Olga,

vor merge 'Ana la onoarea aliantet de familie cu Vladimir. Dar

VIII-lea?

i

In

gi,gi

gi,

gi

gi

gi gigi

104

greutatea cea mare era aceia ca, dac& la BulgarY astfel de re-latluni puteat fi continuo Intretinute, dad, sotia Tarului bulgl,Test putea fi chematg cit de des la Constantinoppi, residind acolaaproape permanent §i crescindult copiii In da,tinele bizantipe,pgrtile acestelalte nu era1 tot a§a: prea se gasial depute! Idonce cas, pentru ca barbaril sä se piece la oarecare crutare fat&do Bizant, trebuia o consolidare a hotarulul.

Ru§il 1114 cu cit ajungeal may mult In contact cu Imparatia,cu atita trebuiat sg se prinda may mult de patima de a o in-locui, Precum in Apus n'a fost un singur barbar care s& fi venitin leggturg cu Roma veche far& ca in sufletul sat s& se trezeascgambitia do a se apropia cit, may mult cu putinta macar de po-sesiunea materiala, dacg nu qi de autoritatea ideal& care de-curgea din posesiunea, material& a Romel, acelaqi lucru trebtiiasä se IntImple qi in pgrtile rasgritene. Primirea cre§tinismuluidin partea barbarilor era pentru Bizant o arms, dar putea cOns-titui si o primejdie. Bizantul judeca a§a: dm& du§manul' de-vine de aceimi esenta ideal& cu not, dac& se inching la acela0Dumnezell in acelea§1 forme §i cu acelea§i serbatori, dacg ob-serva acelea0 rituri,. el nu se may poate privi ca may Innainte:se va infrati cu noi? §i infTatirea cu unul mai mare inseam&totdeauna subordonare; barbaril vor antra In ordinea politic& aImperiului. Nu se gindiat insa, cu toata experienta repetat& A,-cuta In acela§i sens, la un lucru: ca, de indat& ce barbaric pri-MOSC creqtinismul ortodox, §i Sviatoslav, ca fit al Olgai, erapoate un cre§tin In ascuns, de indatA ce principii for avean §isinge Irnpar&tesc in vinele tor, de indata ce-§I dadeat seam&do faptul c& at intrat in. aceasta ordine politica bizantina, tre-buie s& aibg ispita de a juca rolul prim in aceasta lume care-Iadopta.

Un singur lucru ar fi scapat Bizantul de aceasta primejdie:data ar fi fost, ca In unele monarhil asiatice sat ca In unelexega,litati germane, caracterul stint al dinastiel, o dinastie care0, se theme ca se coboarg din zei; dinastia lu! Clovis se coboradin cutare zeil germanic; dinastiile iaponese, chinese tot a§a. InImprejurarl ca acestea, nimeni care nu presinta un certificat degenealogic diving, nu poate avea pretentia de a inlocui pe su-veran. Dar aid, cind Rusul se putea uita la mgretia Imparatuluipentru a recunoaqte toarte bine supt coroana aceia cu vechipietre stumps, supt hlamida mo§tenita de la Constantin -eel -Mareqi Teodosiu qi cu eft vermintul era mai vechill, cu atit sfinteniaera mai desavir§ita putea recunoaqte, zic, In mijlocul aceleiotrglucirl a aparatului Imparltesc, pe tine ?, pe un vechit tova-r6.§ al lui, pe cutare Armean cu care ar fi servit Improung Ingard& sad in alte party, natural ca nu putea fi Impiedecat Rusulde a rivni catre coroana pe ,care, In imprejurari may mult satmay putin imorale, may curind cu hapca, o prinsese tine §tie

105

tine. Sviatoslav, de si fara vre-o 1nrudire cu BizantiniI nunumal ca se visa Imparat, dar se ImbrAca impgrgteste, cum ni-1descrie cronicarul grec, Cu platosa, de aur, cu coif stralucitor pecap; el data s& treaca, drept un fel de basileus. §i el lupta, laDungre, la Silistra Impotriva WI Than Tzimiskes, care era, Ar-mean curat (In cronica-I zice: Tanis).

Asa fiind, Sviatoslav poate crede cg el, care aduce puterl nouno Intreaga oaste pgns atuncl neprimejduitg st neduci-

mata, de lupte, cg el ar fi mal vrednic sä coupe Scaunul imperialdecit dibaciul om de Curte si istetul om de partid care izbutise

pung mina pe putere. i aceasta farg, a mal vorbi de Imparg-tese ca Irina a can' viata putea fi adese onT pe dreptate criti-catg. Astfel e foarte natural ca stapInitorul Rusilor din Chiev sgviseze de Impgratia cea mare. Chemat ImpOtriva Bulgarilor, 01Intelege, nu numal sa Inlocuiasca pe acestia Inlocuieste,facInd, va sg zits, o noun stapInire slava, In care era sa.amestece dreptul Bulgarilor de pang atuncT cu energia ruseascgde acum, ci, trecind cu totul peste Bulgarl, Inlaturindu-1, pa.-trunde In Tracia, sa, atace cetatile si sg, ajunga o primejdie pentruConstgntinopol.

Dacg Silistra a jucat un rol attt de important in luptele lulSviatoslav cu Bizantul, explicatia trebuie cgutata in altceva decitIn latia unel cet641 care-sT datoreste reputatia exagerata. le astazIIntgriturilor acute dupg planurl prusiene In tirapul raZboieluTCrimeiT : se pare ca el a voit o Capital& mijlodie pentru stgpi-nirile sale. El, care era Domn la Chiev, care cucerise Preslavulde ling& Marea Neagra, Capitala Statulul bulgaresc, el avea ne-voie de un punt mediu de unde sg se poatg trece foarte usor,si In regiunea bulggreasca supusg, si In regiunea ruseascg deunde plecase. Ce be maT potrivit putea ggsi pentru aceasta decitSilistra?

In privinta aceasta, metoda pe care o Intrebuintam Si inacest curs si In altele : metoda paralelismulaT istoric, ni da, olgmurire foarte pretioasg. In afar& de faptul cg, la Silistraputea sa ajunga cineva prin gurile DungriT, in afarg de faptulcs gurile Dunaril erail perfect cunoscute Rusilor, cg de secoleIntregT mergead pe aceste gurT, mostenind traditiile Ostrogotilor,cari si eT all locuit In regiunile NipruluT si obisnuiag a face acelasldrum, In afara de faptul acesta, ne ajuta, esential un paralel dinveacul al XVII-lea pentru a face ca lucrurile sg se Inteleagg simaT bine.

La sfirsitul veaculul al XVI-lea, contimporan cu Mihal Viteazul,domnia, In Moldova Aron-Voda. Arabi! Domnl all atacat de atlteaon cetatile turcestl de pe malul sting al Dunaril. Din partea lor,Polonil urmariall un vis mare, pe care-1 vom cunoaste din ur-marea acestor lectil : Stefan Bathory si, dupg, el, Ioan Zamoyski

Imperiulul,

sa

sesi-1

106

811. cautat 0, puie sthpinire asupra Moldovel si ail asezat decipe leremia Movila In Scaunul din Suceava. Pentru ca sa se apereTamil, atit Impotriva ofensivel Domnilor nostri, cit si, mal ales,Impotriva tendintel de dominaffie polone, all IntrebuinOt acestmijlo° : ail asezat pa Tatar' In Bugeac. Dar, pentru ca sa nu semai teams nicIodata de un atac din partea Poloniel si sa tunaIn flit pe Domnil nostri, el ail Intemeiat un beglerbegat, caruia-Iera supusa si Dobrogea, In sensul intreg al cuvintulul, Ora laVarna, si Bugeacul si regiunea de la Nistru cu Benderul si re-giunile dintre Nistru si Nipru, unde era o cetate foarte Insem-nata, pentru stapinirea careia Rusil ail pierdut atIta lume :. Ocea-eovul. ResedinO, acestul beglerbeg, care trebuia sa aiba pazaasupra Moesiel Intregi, aparInd-o intImplator Impotriva ataca-rilor Domnilor Moldovel si Teril-Romanesti si care trebuia InacelasI timp sa impiedece once atac venit din Rasarit, sä sta-pineascg, fled, toata regiunea care se intinde de ling, Vidinpan/ la Nipru, era Silistra, care, atuncl, ajunge un centru firescde supraveghere si stapinire.

El bine, acest lucru trebuie sa.-1 admitem si In casul lul Svia-toslay. El e la Chiev, e la Preslav, tinde catre pasurile Balca-nilor, si de aceia alege Silistra.

Planul lui Sviatoslav era fara Indoiall acesta, si importan0cea mare a episodulul rusesc la Dunare sta. aid : ea pentru In-taia oars, In forma chieviana, poporul rusesc, care Incepuse alocui In 'Mile superioare ale Author Moldovel, ca dovada. slutlocalitatlile cu nume terminate In gag", care corespund WI ovce"si germaniculul owitz",a Nistrulul si a Prutului si chiar a Sire -tiulul, coborIndu-se spre Dunare, arata dorin0 de a se asezalinga aceasta apa, pe care a introdus-o si In cintecele lul. Cad eplina poesia epics ruseasca de cintece Inchinate Dunaril, si chiarcintecul, veStit, al lul Igor II cuprinde lauda.

AjungInd la Dunare si dorind sa o stapIneasca, a trebuit 0,se iveasca In mintea lul Sviatoslav idealurl imperiale, si luptaaceasta a lul Tzimiskes, terminate cu moartea lul Sviatoslav,°morn de Pecenegl, Inseamna cea d'intahl ivire a elementululSlav din vecinatatea noastra rasariteang, In concurerqa pentrustapInirea lumii orientale, pentru mostenirea Imperiulul romande Rasarit.

LECTIA a XII-a.

Bulgaria macedoneanta, incercarea el de a reconstituiTaratul distrus.

Incepem din capul loculul cu o afirmaiune, care va fi dove-dita In cursul expuneril, anume aceia ca a§a-zisul Imperiubulgaresc al doilea are prea putin a face cu cel d'intaia. lei, chidzicem: al doilea Imperiu bulgaresc, nu e acela despre care sevorbeqte de obiceia: Imperiul Intemeiat de Petra §i Asan sadAsan. Intro Imperiul Intaia §i Imperiul al doilea" se meazaun altul, facind ca acela sa, devie al treilea. Acestalalt Im-periu, caruia i s'a atribuit o mare Insemnatate de acel cerce-tator bulgar care a preg,tit calea pentru Jiredek §i al OT,Drinov, despre care s'a vorbit §i mal sus, este Imperiul deOhrida.

Intaiul Imperiu bulgar nu fusese un Imperiu dunarean, dobro-gean, un Imperiu de linga, malul Mara Negro, ci, precum amaratat, un Imperiu de concentrare catre pasurile Balcanilor, Invederea ataculuT permanent Impotriva provinciilor Imperiululbizantin, mai fecunde. Capitala lul am vazut ca a variat §i, Inultima parte de desvoltare a acestuT Imperiu, se gasia la Preslay.Imperiul acesta a disparut In haosul intervenOunil rusegt1: luptaRu§ilor pentru Tracia a chemat ofensiva bizantina Impotrivaacestor navalitorT qi a adus exilarea ultimilor represintang aTdinastieT din Preslav In anume adaposturl ale Imperiulul,

Acum Bizantinil se tutor° In posesiunea de fapt a provinciilorocupate pang, atund de BulgarT, provincil carora In ultimul tjmpfusesera silig sa li acorde, nu numaT recunomterea independen-OT, dar §i admiterea unel situAiuni de paritate, numind pet unstapinitor bulgaresc Basileus" §1 recunoscInd arhiepiscopuluTcalitatea de Patriarh.

ei

sad

108

Bizantinil, pe vremea Imparatulul Vasile (976-1025), ail In sta-pinire Intreaga regiune ocupata de BulgarT.

Ar fi gresit dm& s'ar Inchipui a a fost o ura nationals, o ri-valitate Intro un popor si altul.

Multi dintre istoricil bulgarT o cred, dar e felul cel mar falsde a !ate lege istoria, acela de a introduce motive nationale Intr'ovreme cind, nicl In Apus, nicl In Rasarit, nu poate fi vorba macarde un instinct national bine pronuntat. Prin urmare n'avem aface cu o lupta Intro Grecl, de o parte, cari se simt Greci siIntro Bulgari, pe de alts parte, cari se simt Bulgarl. Imparatulcare a cucerit pe Bulgarl era Armean, si decd Grecul In calitatealul de Grec II era ArmeanuluT absolut indiferent; demnitaril lulIoan Tzimiskes, Curtea Imparatulul, n'aveau niclun fel de cons-tint& nationala specials: era o Curte alcatuita din elemente ye-nite din toate partile, stiind grecoste pentru ca era limba Bise-ricil si a Statulul, dar sa, se simta eT ca represintang al poporululgrecesc ?, ce ilusie! Armata chiar care lupta In partile acestea nuera o armata greceasca, ci se compunea si dintr'o sumedenie deelemente asiatice, proprietarT de pamint cari datoriat serviciul mi-litar ImparatuluT, intocmai cum spahiil vor datori Sultanulul ser-viciul militar, orl cum, in Ungaria, domnil de pa mint trebuialsa se presinte supt steagul regal. Veniat deci si contingents deSirieni, de Anatolitl. Astazi este cu adevarat o ura nationals, sise lupta, constiinta nationala a doul popoare In aceleasi regiunl,comitind crimele, mutilarile si atitea lucrurl ticaloase care seexplica atuncI cind neamurl Inca barbare sint asezate unul Infata celullalt de atita vreme si ajung In stirsit a se socoti cuarmele, dar o armata bizantina strabatuta, de simt national gre-cesc, plina de ura Imp° triva dusmanuluT secular bulgaresc, nuse poate admite pentru acea epoca.. §i, iarasl, de partea Bulga-rilor, undo ar fi fost mar natural se se admits o astfel de ura,se poate credo oars ca era In ultimul luptator bulgar constiinta cese prabuseste o organisatie nationals, ca, atuncl cind plecat.fiil Tarulul Petru si aI Tarinel Maria, Boris, care purta coroana,i Roman, se vor fi umezit de lacramr ochil color cari vedeat.

In felul acesta Incetarea dinastiel bulgarestI pe pamtntul stapinitde rasa bulgara, pana. atuncl ? Nu, acestea sint sentiments dintimpul nostru, pe care le atribuim gratuit oamenilor din altoveacurT.

Acolo nu era vorba dedt de lupta Intre original si contra-facere, Intro adevar si copie, originalul find Imperiul bizantin, iarcontrafacerea Taratul bulgaresc. Originalul suferise contrafacereaeita, vreme nu-I statuse In putinta s'o Inlature. and a putut, aInlattrat-o. §i astfel s'a restituit forma originall bizantina, Indauna forme imitate bulgaresc Cad nu e vorba decIt tot de e-

109

senta Imperiului roman, care se infatiseaza In forma autentica.la Constantinopol si in cea neautentica, la Pres lay.

Cind Imperiul se restabileste In dreptarile WI de odinioara, nu.se produce prin aceasta vre-o prigonire a elementulul bulgaresc.Era imposibil ca Imperiul bizantin sa incerce o desnationalisarea noilor elements supuse bulgarestl. Doar In ceia ce privestereligia, ortodoxia, Imperiul era mal Min tolerant: nu-I cadea binecind In cutare provincie se stabiliaa anume forme divergentecrestine si prin mijloacele ce-I stateat la indemina cauta sa le!nature: asemenea deosebirT all fost Intro ArmenT si Grecl, introSirienil monoflsiti, cari credeaa ca Isus e de o singura fiinta, siGrecil cari primiat doctrina cea veche a soboarelor ortodoxe.

Astfel nu trebuie sa socotim ca o robie egipteana timpul pe-trecut de Bulgarl supt Bizantinl pan& sa, apara un not Moise carersa scape din robia EgiptuluT poporul satin stapinirea bizantina,.Bulgaril s'at gasit de multe on foarte bine.

Si, farasi, ar fi foarte gresit cineva daca ar credo ca, In tot Im-periul bulgaresc, cuprinzind si orasele si satele, era aceiasT po-poratie, cu acelas1 fel de cugetare si de simtire. Statul bulgarescera alcatuit din elements foarte razlete: In partea apuseana eras.Sirbi, SlavI amestecatl cu anume poporatie traco-romana faraniclun fel de influent& bulgara; pe malul Marii, fara, Indoiala caera o sumedenie de Groci: in veacul al ICILI-lea si dupa aceasta,,all vent ItalienT, GenovesT, in special, cari all exercitat o influ-ent& foarte mare asupra desvoltaril comerciale a acestor locurT,dar pans atuncl termul Maril a fost grecesc. Daca ar credo cinevaca malul Dunaril, undo erat puncte de mare importanta, undose tineau bilciurl la care veniat si ciobanl din Odle noastre,daca ar credo cineva ca acest mal drept al Dunaril avea numaicaracterul bulgaresc, s'ar Insela art*. De sigur ca si aid ele-mentul grecesc juca rolul international supt raportul economicpe care I-a jucat si supt Turd. Nicl Slava asupra carora se as-ternusera BulgariT, si cari erat terani, si nicl Bulgaril insiX, carierat °stall, nu putusera scoate elementul grecesc din tot rostul luL

Se va zice insa: totusl supt stapinirea aceasta bizantina, care,dureaza in unele partX aproape 200 de art, pans In apropiereaanulul 1200, s'a inceput robia sufleteasca, a Bulgarilor prin Bi-serica bizantina. Da, Imparatul bizantin a trimes o sumedeniede episcopT si arhiepiscopl cari erat Grecl, de si nu din elemen-tele cele mai role ale Grecilor,oamenT culti,foarte devotatl Bi-sericii, capabill de a aduce marl servicii pastoritflor lor; Introasemenea episcopT, dar dintr'o alta, epoca de Inriurire bizan-tina, se numara, doar un Dimitrie Chomatianos, cel maT stra-lucit represintant al culturiT eline in Bulgaria EvuluT Mediu. Seva zice deci: in locul Vladicilor bulgarT avem Vladicl greet.Dar ce dovada avem ca Vadicii din vremea Bulgarilor oral

110

Bulgarl ? Date fiind cunostintile care se cereal neapgrat, foartemulti puteat fi din lumea greceasca sat greco-bulgara, purtatape la Constantinopol. E adevarat ca, se spune, si nu fara, care-care dreptate, de si n'as sti sa spun cu ea dreptate, se spuneca liturghia greaca a Inlocuit atunci pe cea slava. Da, aceastas'a Intimplat, dar cit de puternica era aceasta, liturghie slava ?In privinta aceasta poate fi cineva sceptic, gIndindu-se la scurtultimp strecurat !titre crestinare si zilele Tarului Simion.

Prin urmare, schimbarile marl, care se admit de obiceit deoricine nit cunoaste In de ajuns lucrurile, sat le judeca pasio-nat, schimbarile acestea nu se prea vad. i de sigur ca, Insusielementul bulgaresc care facea negot si industrie, care, din punctulacesta de vedere, era Indemnat la o viata pasnica, elementulacesta a trebuit sa, salute cu bucurie stapinirea bizantina. Stapl-nirea bulgareasca, In afar& de casuri ca al lul Petru, care a sifost numit Petru-cel-Sfint, un fel de DeSbonnaire, de Pius, caal flului sat Boris, un copil condus de maica-sa greaca, Insemnarazboiul perpetuti, si, chiar In vremurl ca acelea, cind muncaomeneasca era mat redusa, dud se economisia si se capitalisamat putin, cind viata avea o valoare mal slabs, chiar In vre-murile acelea, razboiul continuo nu putea fi o situatie placuta.Bulgaril nu erat doara hoarde ratacitoare, care sa, fie silite a sehrani numal din prada asupra dusmanulul!

Se spun toate acestea ca sa, dispara temeiul asertiunii, inte-resate, ca al doilea Imperiu a iesit din revolta generala ImpotrivaImparatiel bizantine, care ar fi atins Insusi sufletul bulgaresc.

Explicatia Intemeieril acestut Imperiu e cu totul alta, si WIcare : Nu se poate ca Intr'un Stat cum era cel bizantin sa seiveasca rascoale din motive de nemultamire nationala. In toataistoria lul de la un capat la altul, nu se gaseste asa cevaa,. Prinurmare nict acum nu era o natiune, constant& de unitatea el,care, supt imboldul conducatorilor el sufletesti, sa se ridice pentruo viata proprie. Se putea insa, ca prisosul energiel umane Intr'oprovincie sa, provoace o rascoala. Cum se poate produce acestprisos de energie umana ? Prin Inmultirea poporatiei, fireste. icu atit mai usor, cu cit ajuta si caracterul national omogen a1locuitorilor. DecI, In partea apuseana a Peninsulei Baleanice seproduce, la sfirsitul veaculut al XI-lea, deci Indata, dupa, cadereaImperiulul de la Marea Neagra o crestere nationala, la dolt& po-poare care pan& atunci nu jucasera niclun rol istoric. Cind, Inveacul al VII-lea si al VIII-lea, Peninsula Balcanica a fost napa-dila, de Slavi, el ad determinat si In Apus schimbart de ceamat mare importanta, In dauna vechiului element roman si grec.Atlta vreme cit schimbarile acestea n'at produs ultimele for con-secinte, cit nu s'a hotarft ce va ramlnea latin si grec si ce vafi slay, regiunile apusene vor trai o viata nelamurita. N'are cineva

111

decit sa iea manualul de administratie al Imperiuluf alcatuit deImparatul Constantin Pogfrogenitul, pentgu ca, In manualul acestadin veacul al X-lea, s vadl nelamurirea lucrurilar din apra-pierea MariT Adriatice, uncle se mal mentinea poporatia greceascli,si mai ales una ramana,

Slavil aft nu, inceput de orgauisare, care deocamdata nu cu.prinde decit five si ivani, co oorespund en juzil" si judetele",cu cnezil si chenezatele de la nof. City vreme dureaz. asemeneaImprejurari, popoarele care se gases° ma! Oka mu its nu se potmanifesta. Pentru ca se manifeste si ele, trebuie un Indemn.El vane de pe coasta Mari' Adriatice, care se deschide de la obucata de vreme din npa pentru comert.

Venetia, fi rindul dar si alts orase italiene fs1 IntindInriurifea, tor, trezitoare de viata, si asupra maluluf ostic al acestelMart Toate tfrgurile care tivesc malul balcanic al Mari! Adriatice,ca si toate nsulele care margenesc. aceiasl coasta, capata, o non&viata_ De,,la, I'iume, Flamen Sancti Viti, care pe, vremea aceian'avea niclun fel de importanta, pan& jos la portile Albaniel, laAntivari, Durazzo, etc., se simte Inrfurirea, din ce In ce mal puter-nica, a comertulul venetian, si comert Inseamna cultura si basapentru of activitate politics. Atund rasar In lumina limpede sibogata, a izvoarelor ciobanil de la munte, pe earl Slavil 11 numiatrVIalti, cari aduceail link, si cas si earl nu faceail numalci mat vat., 1n acelasl timp, si carausi sall chervanagii: dintrea cesti chervanagif (68Esca) au fost ace! ce all omorit tocmaf pe unuldin fratif.cari ail Intemeiat cel de-al doilea Imperiu bulgaresc,§i anima 1 -ail °morn Intro Castoria si Prespa.

Astfel Vlahif de la munte vin In contact cu coasta.Si alaturf de Viali! traiall Albanesik, cari nu Sint decit cobo-

ritorif, cum am spus, a! Ilirilor si cari vorbiail o limbs tracic5,.Coborftoril Ilirilor, vorbind o limb& tracica, Albanesil, nu joaca

multi vreme nictun fel de rol sa11 joaca un rol cu totul local.Cad un popor poate sa traiasca veacur! Intregi de activitate lo-cala care sa, nu lase niclo urma In istorie; istoria nu Inseamnaviata unul popor, ci prisosul unul popor, incalcarea unui poporasupra celullalt. Cfnd aceasta nu .exists, si end avem a face cuo regiune Inchisa, cum e regiunea, aceasta, e natural sa nu sepomeneasca de cel ce o locuiesc. Dar laseinnatatea Albanesilorse ridica din ce In ce si-I vom Intilni pomenig In curfnd Inveacul al XI-lea ,pentru a juca. Indata un rol destul de impor-tant In Peninsula Balcanica,

Iata, prin urmare, doua elemente nationale non & care sInt Instare sa sustie o formatiune de Stat, si sfnt. Cu. atit mult instare sa sustie o formatiune de Stat, cu eft acesta elementeshit indemnate la lupta Impotriva Bizan,tulul, nu de o constiintanationals, pe care o tagaduim In forma in care ea se fntelegeastazi, ci pe basa deosebirilor religioase, care pe vrerneaaceastaaveal o important hotaritoare.

atita,

sa

intaid,

mal

112

Nu e vorba de antagonismul Intro catolicismul care era ids-Audit pe coabta si va fi din ce In ce mat mutt si va capata oIntreaga organisaVe episcopala, ci e vorba, de o forma stricat&a ortodoxiel, e vorba de acel maniheism sad bogomilism, cares'a lutins si In Apusul Europe' si a jucat un rol revoluVonarpentru ca avea un caracter social, de egalitate desavirsita, dedistrugere a rangurilor, de Inlaturare a episcopilor, ca si a no-ble0I, a staginirit regale si imperiale. Bogomilismul se Incercasesi in alto OM din Peninsula Balcanica, dar nu putuse sa prinda.Maniheismul e o doctrina asiatica, lima din tale eresilcrestine. Centrul maniheismulul ail fost regiunile din Asia Mica,si de acolo a patruns In Balcant. Nu Ins& In urma unet propa-ganda, cad maniheil nu erall propagandist' fanatic!, cum arcredo cineva. Unul din mijloacele obisnuite de asigurare a Im-perialut bizantin era acela de a se mut& anume populAil din-tfun Tinut Intr'altul: Vlaht de a! nostri, prin veacul al XIII-leasi al XIV-lea, ail fost mutat,' cu mule In Asia Mica, undo d.Teodor Burada a IntIlnit pan& In Olimpul de acolo ciobanI canIntrebuinOu pentru Imbracamintea si mestesugul lot cuvinte ro-manestl. Slav! all fost muted iarasl cu gramada In Asia Mica.Si In schimb s'all adus elemente asiatice, socotite ca ma! supuse,pe de o parte, si, pe de alts parte, ca ma! folositoare, find al-catuite din esatort, etc. Ele s'ad asezat prin orasele din Traciasi au, contribuit la Inflorirea lor. Cu aceste elemente asiatice s'aintrodus maniheismul In aceste region'. Astfel Filipopolul a ajunsun centru manihean, si pana, si astazt este acolo o colonie latinafoarte importanta, at cad! credinciosI slut urmasit Pavlichienilorerotic!, a! bogomililor de pe vremurl, cistigati de Biserica romansIn cautare de proselig.

In orasele Rumeliel de astazt, bogomilil n'ad putut Infiori, cutoate ca miscarea lor avea un caracter social-democrat", dar,chid et se mutt In mijlocul t,eranilor vlaht bulgarl, can nuvoiail sä tie de stapin!, can &at obisnuiti sa traiasca doar suptcelnicil lor celnic" vine de la ceata, si Inseamna conducator deceata,miscarea poate lua In stapinire Intreg! Tinutuff. PoporAiaBosniet pang trzid a fost Impartita, in doua: In ortodocsi si pa-tarent, iar Intro unit si cetlalti manevrad clericil catolicl. Supt die-dul", seful, patriarhul lor, supt gost", eel de-al doilea cleric, suptbatrInt Indeplinind funcOunile de preot, oresia a persistat panaIn veacul al XV-lea. Ba pana la not, In &lite Muscelulul, Faga-rasulut, Secuimit, a patruns doctrina care unia schingiuirea tru-pulul cu excesele tale ma! marl, secta, orgiastic& legInd tale doultendinke antagoniste care totusi traiesc In sufletul omulut, ten-dinta catre durerea far& de margent si tendin0 catre placereanemargenita.

El avead, se pare, o iubire deosebita pentru Vechiul Testament,iar din eel Not numat pentru unele part', cum sint Epistolele

d'intaid

gi

113

Sfintulul Pavel. OrTunde s'a furisat bogomilismul, Intilnim iubirea.pentru Testamentul Vechit. In veacul al XII-lea un calator evretl,un rabin, Veniamin din Tudela, mergind In partile Pelopone-sulul, Albanief, TesalieT, spune ca Vlahil slat un popor foarte cu-rios, avInd o deosebita tragere de inima pentru EvreT, si din causaaceasta se si numesc cu nume din Biblie. De fapt, acel cari atIntemeiat al doilea Stat bulgaresc se chemaa Moise, Aron, David,Samuil, Imparatul din Ohrida.

Tata decl cele don& base ale acesteT formatiunT politico bulga-Testi". Ele slut, de o parte, prisosul puterilor Vlabilor Albane-silor, natiunT not* care pana, atuncT nu apar In viata politicaa PeninsuleT Balcanice, si, al doilea, tendinta de dusmanie fat&de Bizant, dusmanie sociall si politica, determinate de religianoun, de anarhism crestin separatist a bogomilismulnl. In felulacesta ni explicam pe deplin miscarea lul Samuil. Statul al doilea,zis bulgaresc, dar care nu era bulgaresc, prin aceia cari 1-ad trezitsi 1-a sustinut pan& la sill-sit, Statul acesta nicl n'a cuprins te-ritoriul ocupat de col d'intait Imperiu bulgaresc. Cel d'intahl

e balcanic, col de-al doilea, numit asi fiindca doar nu erasa-1 numeasct, vlah sati albanes, a fost sprijinit de Tinuturile Pin-dulul, si el e un Stat macedonean. i toata lupta care se cla Im-potriva Imparatulul Vasile, lupta crunta, In care Bizantinil prindpe BulgarT si li scot ocha, astfel Innapol la stapina lor,fapte de cruzime de care se putea Ingrozi cineva Innainte deOeia ce stim ca s'a Intimplat supt ochil nostri, eT bine, toataaceasta lupta crunta se poarta in vane MacedonieT. Avem doarun istoric contimporan bizantin care ne poarta, de la un capatla altul In peripetiile acestor lupte. Nu-1 vedem pe Samuil nicTdestul de ambitios, nice destul de puternic pentru a Incercasa fad, ceia ce facusera Innaintasii sal din Intaiul Imperiubulgaresc, sa ocupe regiunile dintre Dunare si Balcanl, sa treacleIn partea dintre BalcanT si Mare, pradInd, cum facusera Si-mion si Innaintasil Int Nimic din aceste lucrurl nu se Intim-ping. Prin urmare nici vorba nu poate fi de continuarea unelforme de Stat care disp.ruse cu atitia anT Innainte. Nu numalatit, dar avem intro numele de luptatorT si nume romanestl, sifaptul acesta, ca tp regiunile pomenite se IntIlnesc macar pe alo-curea nume romanestl, este Inca in sprijinul caracterului pe care-1atribuim rascoalel luk Samuil.

De astfel Samuil nici n'a fost recunoscut de BizantinT ca Im-parat. IT zicpaq archon" si numal tarzid, la un singur

stim de ea: pentru ca o ruda a lul Samuil luase pe un stapl-nitor biza,ntin, numaT acolo i se zits basileus", si anumemulta vreme duple moartea

Duple ce s'a ispravit pu Samuil, care a lasat un flu din florTcu o Tesaliota si In Tesalia era Vlahia Mare, temeiul aseza-rilor permanents ale Vlahilor, cari se Intorc la un anume timp al

Im-periu,

trimitIndu-1

Bizantin,§i

lul.

114

anulul la salasele lor statornice, qi mama acestuT Gavril Romanputea fi §i Vlaha,apar, pentru a reclama mostenirea luT Samuil,si alti pretendeng in decursul veacului al XI-lea. Ptetendentilacestia poart& nume care numal cu foarte milli& greutate potIntra In tiparul formelor bulgare§ti: unul e Delian, altul Alusian,§i numirile sint vadite de caracter latin.

De altminterea un scriitor bizantin, Kekamenos, din veacul alXI-lea, care avea cele mai strInse legaturi cu Vlahii, care traiseIn mijlocul lor, care era cunoscut cu neamul vestitulul Nicolitanume romanesc, fl prive§te tocmal de aceia cu deosebit&simpatie pe Alusian, In care vedea chiar un mare general.

Statul acesta zis bulgaresc a fost sfartmat Inca de pe vremealul Samuil. Cu toate acestea In Apusul peninsulei nemultAmiriles'at pastrat necontenit. In regiunea macedoneana stapinirea bi-zantina n'a putut sa devina, populara, ci at considerat-o ca unjug muntenil albanesi si vlahl. Causa pentru care se intilnesteaceasta stare de spirit, se intelege usor daca se urmareste des-voltarea acestor Tinuturi In decursul veacului al XI-lea. Se faceatunci cruciata intait, si nu numal din dorinta de a scapa Lo-curile Stinte do supt stapinirea paginilor, ci innainte de toatedin alts motive: din marele prisos de forte In Apus, din ten-dints, Apusenilor de a-0 gasi un loc mai larg pentru ma-nifests puterea si vrednicia.

Dar §i innainte de organisarea cruciatel aceasta tendinta,se manifests, citva timp dupa asezarea Normanzilor in SudulItaliei : un Duralr de sefi normanzi se aseaz& In regiunile Nea-polulul supt cnvint de a ajuta pe unit impotriva altora, In luptadintre Bizantini §i Papa, dar pe urma ei ramie si impotrivaBizantinilor si impotriva Papel si Intemeiaza, Regatul celor douaSicilii, care ajunge una din cele mai respectabile forte politics InEuropa. Asezati Intr'o situatie admirabila, putind sa, atace dupavdie si Apusul si Rasaritul, ba Inca si coastele de Nord aleAfricei, acesti NormanzT apar si in basinul ostic al Maril Me-diterane, represintind, nu numal' una din ostile cele mai puter-nice ale veacului, dar si cea mai neastfinparata forts politic&din cite le avea Europa In momentul acela.

Si revarsarea Normanzilor catre Imperiul bizantin merge ala,-turi cu revarsarea economics a Venetiei pe coastele Mani Adria-tice : Zara ajunge oras venetian Inca innainte de acest timp,iar Durazzo e in cea mai mare parte latin. Din partea lor, de-prin§i a sta In serviciul bizantin, a avea, feude prin Asia Mica,Normanzii se fac de la o bucata de vrem'e permanent) alImperiulul bizantin, pe care se incearca §i spera a-1 trece la catoli-cism si a-1 domina dupa formele feudale din Apus. All fost,-am zis,expeditiuni normande §i innainte de cruciata intalt, care patrundIn Peninsula Baicanica, tree in Tesalia, cucerese Salonicul cu

ail

'thr§rnahif

115

-tendinta de a merge catre Constantinopolul lnsusi. Numal cumulti greutate Alexe Comnenul, intemeietorul noil dinastil dinConstantinopol, a putut sa scape de Normanzi, Incheind un tratatprin care se umileste Innaintea for pentru a scapa Imparatia.

Trecind prin Vlahia tesaliota Normanzil fost, de sigur, Inlegaturi strinse cu Rominii, aU Intrebuintat pe Romini, cari do-minail clisurile, cari stiat toate pasurile. Tot a§a si Albanesil sedeprinsera, a sta totdeauna in umbra Apusenilor acestora, tot-asa de vitejl ca si dlnsii, si pana In veacul al XV-lea. Normanzil

Albanesil merg Impreuna, facind adese on o legatura stator-mica, intemeind chiar State pe basa influentei apusene repro-sintate prin Normanzl si a elementelor indigene orientale repro-sintate prin Albanesi.

Asa incit se poate zice a de la rascoala lul Samuil pana, lastirsitul veaculul al Xl-lea n'a fost niclodata liniste In acesteparti. Dar, In veacul al X.11-lea, linistea s'a restabilit. Manuil-Comnenul a facut minunea cea mare de a invia Imparatia bi-zantina, care era acuma In stare sa, resiste oricul. S'a ajunschiar la un fel de contopire a provinciilor, opera, pe care n'a fostIndraznit s, o faca nimeni pan& atuncl. Cel mai stralucit membrual dinastiel Comnenilor nu numal ca n'avea teams de nimic in.ceia ce priveste poporatia crestina, si In special slava, din Pe-ninsula Balcanica, dar el a urmarit planul cel mare de a dominapana la Dunare si dincolo de Dunare pang, la Marea Adriatica.Ba Manuil Comnenul a atacat Italia, si a ocupat Ancona, casextraordinar si foarte caracteristic, ca un Imparat bizantineuteze iarasi trece trupele grecesti si orientale In Imperiulde Apus.

Personalitate cu totul exceptionala, Manuil nu era Ra sariteanca infatisare, ca apucaturi, ca simpatil. Avind inteligentg vioi-ciune, elasticitate de spirit, el si-a pus In minte sa unease& infiinta lui spiritul grec cu cel latin, elementele traditionale bi-zantina cu avintul not al Occidentului. Nu st,tea ascuns priniatacurl, aparind doar la solemnitati extraordinare, Imbracat In-hainele de our batute cu pietre scumpe care datat. dese on desute de ani, ci era visibil pentru oricine. A fost un admirabil ca-Wet, deprins cu jocurile militare ale cavalerilor apusen1 (joutes),In stare sa biruiasca pe cel mal sprinten la intrecerile cu armele.

In acelasi timp, era un om politic care concepea lucruriledin punct de vedere occidental: nu-I trebuia flume declt cuce-rirea unel regiuni, ajungea juramintul de credinta. Cu dus-manii din Europa sat. din Asia trata ca un feudal din Frantasat din Anglia, totdeauna gata a li arunca un c14 fi, a se lag,-tisa la o lupta, singulars ". Se poate inchipui ce figura trebuiatsa, faca batrinil din Bizant vazind cum Imparatul for uita toata-tinuta si toate regulele de Curte ale trecutulut si cuteza a fi

au

a-s1

yi

sa

Si,

116

om. Familia lul era, de astfel, alcatuita din fosti Latini" si eretici, mama ]uI era o principesa unguroaidt,--si va fi stint si elungureste, cum qua de sigur, §i bine, frantuzeste. S'a insurat ciedon& on si a tinut tot principese apusene. In Apus is1 cautaginerii.

In ceia ce privete politica din Balcani, Manuil Comenul vreq.Dundrea. De aceia a pornit la razboit cu Sirbil cari-I stateattin cale si-1 impiedecat sa ajunga la Belgrad, la chiar el a tre-zit, prin necontenite invasil, o constiinta de Impotrivire In Sirbildin interior, cad atacurile violente Impotriva unul popor pot sa-1trezeasca dintr'o letargie seculark din indiferenta fats de soarta sa.4i prin agresiunile lui Manuil Comnenul, Serbia interioara, orto-doxa, grecisanta, s'a organisat.

In acela§1 timp, i tocmai din acest motiv, marele ComnenTatra In conflict cu Ungaria. Cea ciocnire Intro Ungaria

Bizant se produce prin partile noastre, banatene, muntene,moldovenesti de mal tarzit, atuncl inviem nol supt raportulpolitic, In atingere cu Imperiul, din care °data facusem nolparte. Atuncl se trimete un general imperial, Leon Batatzes,prin Moldova, ca sa treaca In Ardeal i sa loveasca pe Unguddin partea cealaltai.

Deci, de vreme ce Bizantinil se lupta acum cu Unguril In Ti-nutul Sirmiului, la Semlin, In partile de la Haram", In Banatulunguresc de azl, cautind sa intareasca noul ducat de hotarBelgrad, Branicevo si Nis" (1151 urm.), de vreme ce Manuilcreste, in pretendentul Bela, un viitor rege al Ungarid, pe care-1face Cesar" §i -1 ajuta, a lua, ca vasal Imparatesc, coroana Orasale (1172), de vreme ce face, pe de alts parte, ca trupele luIsa, tread, prin Dobrogea, pe la Isaccea, spre a lovi Ardealul, In-telegem bine ca el se putea considera ca stapinitor al Intregululmal sting dunarean, ca un not Iustinian, mai tare In acesteparg decit cel vechit. Si trebuie s& fi facut intariturl in partilenoastre, Intaritud pe care Ins& nu le putem fixa din lips& deizvoare.

1 E adevArat cA de cunind d. Litzica, a ridicat, In Convorblrl Literare",chests, data VlabiI pomenitl de Cinnamus pe vremea lul Mihail ComnenulsInt cel din Nordul sati eel din Sudul DunAril, numitl de obiceid astfel. In-terpretlnd un pasagiu din acelael scriitor bizantin privitor la pretendentulAndronic Comnenul, gonit pans cAtre prins de Vlahl, d-ea credecA era aid pan& acum o greealA de interpretare cA locul unde a fost prinsAndronic se afla pe la Marea Neagra. In Bulgaria de azl Nu ImpArtAeesc

.aceastA parere: de vi Vlalti" se zic de obiceid RomInii de dincolo de Du-flare. dar ,,Vlahia" se Intllneete In veacul al XIV-lea, In acte bizantine,pentru terile de dincoace de rift Admit ca d. Litzica ironia de stil din Cin-namus cu privire la apropierea de Halicift cu care se mAgulia Androniafugarul, dar ¢i ironia are margenile el ei ca inchipuie el CA a ajuns la

trebuia ea fie mAcar dincoace de DunAre.

Si

d'intaia

si

si

Halicia ei

sa-SIHalicia,

gigi gi

M

117

Pecenegil; nu ma' iesira, In fa48. lul Manuil chid el se In-fatisa la Dunare. Cazarilor In stepa ruseasca, birui-toril lul Sviatoslav, pradatorii Chievultl, nu fuSesera, de altfel,nicIodata, o horda, asezata pe pamintul nostru. ET se margeniall,ca toate popoarele de rasa lor si de felul lor de via0, cu dijma-si daruri din partea supusilor.

Totusi de la o vreme barbaril ajung la o concentrare supt unHan, Tirah, Impotriva caruia se ridica usurpatorul Cheghen, si eT seframinta In Ongl, de-asupra gurilor Dunaril, asa, cum se vor fra-anInta ma' tarzhl, In veacul al XVII-lea, Bugeceanul Cantemit,Pasa. de Silistra, si Hanul tataresc legitim din vremea sa. PrecumCantemir Invins fuge la Constantinopol, astfel cele doua triburl(din treTsprezece) care ascultail de Invins, cautara, supt condu-6erea luT, adapost la Romani, Inehizindu-se deocamdata, In baltileBorcil (ostrov In nu", zice izvorul), gata sa iea, ca si Cheghen

legea Imparatulul slujba luT.Imperiul avea acum cetelfile de la Dunare, si un comandant, Mi-

hail, statea In fruntea lor, dispunlnd si de o flota. and ostileHanulul navalira, el putu sa le distruga In vreme de iarna, sifoamete, si Intregl Tinuturl, undo emu numal Bulgarl nesupusl,ba chiar vaT anatolice, fury colonisate, In Vest, cu dinsil, pan&ce perira mai tog In necurmatele lor rascoale.

TotusT, la Dunare, unde &au orase multe si mar', Cu locui-tori de multe limb' si cu oasts destula" ', nu se putu 'Astra ho-tarul militar. In Silistra si spre Mare se gasesc sett neatTrnag,can poarta nume poate slave (Satza, Sestlav), dar si, probabil,romanestl (Tatos, Tatul), nume bogomilice (Solomon), cite unnume peceneg (Chalis). Ba chiar Ilirianul" Nestor trimes asupralor un Albanes se rascula. Unguril tntetfatl pe acesti reboil.Nicl atacul a do' Impasati din neamul Comnenilor nu izbuti.Isaac (1057-9) se retrase descurajat, iar Alexie (1081-1118) fugi.

De la o vreme Pecenegil se amesteca tot mai mult cu fratiilor de singe si tovarasil lor de prada, Uzi' sail Cumanii. AcestiacIstiga tot mar mult teren pe malul sting al DunariT, undell atlla gull sf o cetate: Demnitzikos, fiind, fa0 de Innaintasil lor, ceafi fost Avaril fats de Hunt Atuncl neamurile stapInitoare alePecenegilor In decadere cant& tot ma' mult alt mijloc de hranapradind In Moesia si Tracia.

Impotriva acestor dusmani, Imperiul se vazu silit la o noun,ofensiva, dunareana, sf bunicul lul Manuil, Alexie, Intemeietoruldinastiel Comnenilor, aparu la Dunare, tntr'una din acele cam-panil zadarnice, ispravite printr'o retragere rusinoasa, care sa-mama cu infringerea Imparateasca prin care, cu citeva veacull

Mihail Attaliates, ed. din Bonn, p. 204.

Inlocuitoril

Insu§T, §i

118

Innainte, Bulgaril fsI capatasera dreptul de a ramInea pe pi mIntroman. 0 mare navalire pecenega noun se ispravi Insa prinzdrobirea totals, prin uriasul macel de la Lebunion, in April1091.

Manuil &Au atacul sat contra Cumanilor prin partile Dobrogil,.treclnd Dunarea pe la Isaccea, ca vechiul Darlil si ca atltia sta-pinitorl turd de mai tarzit, pe §eici. Dona rlurT furs atinse-apoi, Prutul deci si Siretiul, si el se opri In codriT Carpatilor, pe-can izvorul fI numeste Tenuarman" (compara Teleorman) dupanumirea cumanica. Cete de barbarl furl fnvinse si legaturl cu,cnejil rust din Rusia haliciana, cu can negociase chid era laDunare cu oastea, si Roman Diogenes (Imparat de la 1067 la1071), se facura asa ca qi cum ei ar fi fost vecinl nemylociliImperiulul. Numele de Lazar al unul §ef cuman pare sa amtso crestinare a natiel.

StapInirea lul Manuil Comnenul a fost pe atlt de stralucita pecit de efemera. 0 natiune sufere de pe urma a dour, feluri destapinitori, cel mai slabl decit dInsa §i cel mai tarT declt dInsa:un stapinitor inferior natiunii sale o umileste, dar stapinitorulmult superior unel natiuni, o distruge.

La moartea lul Manuil (1180), Amine clrmuitoare vaduva luiro Apuseana ; fiul, un copil frumos, fiind incapabil de a conduceo tarn. Se deschide atuncl cimpul tuturor ambitiilor. Un var allul Andronic vine din Asia Mica, unelteste Impotriva Imparatuluicopil, care dispare, omorIt de ruda sa si Andronic Comnenul, sipan& atuncT regent, iea In stapInire Constantinopolul. LatiniT fuseseramacelariti, din ura fata de negustoril foarte bogati al orasului, cart-tineat In atIrnarea for si pe nobilii grecl, si atuncl o noun inter-ventie, a Normanzilor, se produce. Aceasta noun interventie, careiea In stapInire Salonicul, era cit pe aci sa, ajunga la Constan-tinopol, pedepsind pe Andronic pentru crima sa. Scapind Impe-riul printr'o lupta fericitabiruinta lul Branas la Mosynopolis,-Andronic e Inlaturat totusi (1185) printr'o rascoala In Constan-tinopol, pus pe fuga, prins, adus In ora§ si chinuit: purtat pestrazile Constantinopolulul plin de rani, el se rug°, lui Dumnezeupentru iertarea crimelor sale.

Dupa sfirsitul singeros al acestel slngeroase stapfniri vine di-nastia Angelos, a lul Isaac si a fratelul sat Alexie. Fratil nu se-Inteleg, Isaac e Inlocuit de Alexie, si fiul lui Isaac merge In Apus,la Filip de Suabia, stapinitorul german, ca sa organiseze o cru-ciada care era menita de soarta sa dea Constantinopolul In sta-pInirea Latinilor. Cruciata se conduce de Venetieni, de un numarde nobill italieni §i, pe ling& aceasta, de aceT FrancesT sail feu -datarl vecinl al Franciel In fruntea carora se gasia BalduinFlandra.

a!

da

119

Niclo vreme n'a fost maT nenorocita, pentru Imperiul bizantindecit aceasta. De o parte, atacul Normanzilor, cu toate tulbura-rile interioare, apol Frederic Barba-Ro§ie §i ceIlalg cari merg InLocurile Mate §i strabat Intreaga Peninsula Balcanica; Imparatulbizantin se plead, adinc Innaintea for (1189). Moare Frederic,scaldIndull trupul batrIn In izvorul rece al unul riff din AsiaMica, dar urma§ul sail e maT rail pentru Bizarq decit dinsul.Henric al VI-lea e In acelml timp §i mogtenitorul regilor nor-manzI din Italia §i, prin urmare, ca Imparat apusean §i ca mo§-tenitor al Normanzilor, ca razbunator al Latinilor omorig In Con-stantinopol §i ca viitor §ef de cruciata, cant& el sa stapineascalumea bizantina. Bizan01 e silit sa plateasca, bir, birul nemOsc,alamanikon". Din fericire Henric al VI-lea moare aproape subit,foarte Una; §i fiul lul viitorul Frederic al II-lea era un copil.

Primejdia Inceteaza, de partea aceasta. Dar se trezeqte aita,primejdie : a cruciatel veneto-flamande. ET bine, in imprejurarileacestea puteaii sd se manifeste din nod fortele dufmane Imperiulutdin _Peninsula Balcanied. FoAele acestea eraa In rindul Intahl ele-

%mentele neastimparate ale Vlahilor. Vlahil se rdscoald atuncl.

De ce se rascoala VlahiI lul Petru §i Asan ? IstoriciT slay' zica§a: fiindca, Petru qi Asan erau din neam de boierl bulgarl, In-rudig cu Taril de odinioara §i plingea patria bulgara In inimalox. Si, a§a find, all facut apel, la natia bulgara, la nobilimearazboinica a BulgarieT" 1, care s'a ridicat Intreaga §i a strigat:sä ne despaAim de Bizant!

Ilusie L. Petru §i Asan eraa ciobani rominI, credem noT, nu!ma oamenT de rind, nu ca Mocanil bogag din Romania de azT,oamenT cari facusera cindva avere din turme. Celnicil ace§tiaaveati §i rosturile for politice; el Kali obi§nuAl a li se da feudede Imperiul bizantin, ca spahiilor, maX tarzit, de SultanT. Si Aro-minil ace§tia cerusera feude §i li se refusasera, ba chiar s'ar fidat o palma, unuia dintre ei, qi din aceasta palm& s'ar fi pornitrascoala.

De fapt, lasInd anecdota la o parts, toate causele care pro-vocasera rascoala lul Samuil, eraa §i acuma. Ce pomene§tecronica bizantina despre adunarea fanatics, furioasa, din cutarebiserica, pentru proclamarea rascoaleT, se potrive§te maX binedecit cu biserica ortodoxa, cu cea bogomilica, ce era qi un felde club politic2. Apol mal era ceva: VlahiT iiineatl la privilegiilelor. Ace§tI Nicoli0 Rita, Nestor4a, §i cIil altil pe cari-T po-menesc izvoarele, nu se suparatl cind li se cerea cit era InscrisIn privilegil, cit era vechea Invoiala, dar ei eraa In stare sa ras-

I Jireeek, Geschichte der Serben, I, p. 269.2 Taus' Indatii se pare ca sfatul clericilor ortodoxi Inlocui Intetirea con-

duatorilor bogomili.

120

ping& o propunere non& chiar de ar fi fost mai buns, ca sl setie tot de datinile vechT, fie si mai rele. E psihologia popoarelorIn fasa patriarhal&: si Englesil din epoca normand& cereal doarlegile bunuluT rege Eduard, chiar far& s& stie bine ce se cuprindeaIn ale !

Tot astfel ciobanil nostri se tineaa. strict de privilegiile lor.Dar iat& ca Bizantul e silit sä plateasc& alamaniconul",iata c&Isaac se Insoara din notl cu o fata a regelul Ungariel, care nud& zestre, si atitea si atitea greutati se ivesc care fac ca dijmasä fie crescuta. Si atund tot muntele se ridica In rascoal& siIncepe r&zboiul Impotriva BizantuluT.

Va s& zits : a treia Bulaarie? Nu a treia Bulgarie. Niel vorba,nu poate fi de asa ceva. e o rascoal& din. munte, ocoals din Pind cu continuare In Balcani, unde vine ajutorul cu-man pe care-1 cerusera apeteniile, fugite o clip& peste Dunare.neumanii" romini tact cellalci Cumani craw de mult storsi depe malul sting aduserti aceasta schimbare de direccie, hotaritoare sipermanenta, atacul in iurusuri salbatece cu putint'a numai pentrucalare(i in Mesia si Tracia. Cind rascoala aceasta se fixeazaundeva si se cauta o Capitala, se las& Preslavul, atacat la In-ceput, si Capitala e des! Tirnova. Ce Inseamna Ins& Tirnova intraditia bulgareasca? Nimic. Dac& ar fi fost mai ales Bulgarl lalupta, el ar fi lucrat si mal departs, potrivit cu traditia bulga-reasca, si far/ Indoiala ca ar fi ales Capitala In legatur& cu acesttrecut. Pe de alt.& parte, end rascoala trace dincolo, In partilebalcanice, end se prada continual Tracia, cind asezarea LatinilorcruciateT In Constantinopol, unde fiul luT Isaac nu era In stares&-I plateasc& si, decl, e Inlocuit cu Imparatul frances, catolicBalduin de Flandra, end des! Taxi! eel noT pot rivni, pe temeiulortodoxieT lor, Tarigradul, Macedonia TO face o viata politic&deosebita suet acel Chryses, care e Hrs pentru Slav!, si de cen'am credo ca poate fi un Hirsu pentru no!, asa de timizi cindeste vorba de drepturile noastre? El are cetatea lul sus pe ostints si mult& vreme a fost el domnitor exclusiv In Macedonia.Dar In regiunile macedonene stim ca era& Albanesl si VlahT.NoT avem izvoare bogate din vremea aceasta, si Apuseanul Vil-lehardouin, care a luat parte la cruciata a patra vorbeste In-tr'une, de Vlahl alaturl de Bulgarl, ca de dou& natiunl deosebite;izvorul bizantin vorbeste chiar de limbs vlah&". Netlgaduit caVlahil era& un element de capetenie In aceste lupte. pe cindel lupta pe toate cimpurile de razboill, IsT fac la el acasa acesttrecator Stat macedonean (Inc& de pe la 1198), pe care-I Intl.-reste alianta lu! Hirsu cu fata until nobil constantinopolitan.Petru si Asan nu tr&ira mult, eel din urma find omorit de ne-potul sati Ivancu. Al treilea frate, Ionita, nume vlahic ieaDuterea. El va fi un Imparat.

ras-Intain

121

SI cercetam acum rosturile sale Imparate§ti pentru a !nig-tura ilusia unul Imperiu romino-bulgar", care n'a existat niclo-data, nu ca Stat creat pentru Bulgarl de energia vlahica, cica Stat rommno- bulgar in Balcani, Intinzindu-se §i pe malu]acesta al DunariP.

1 Expunerea amlnuntita, dupe izvoarele bizantina narative numaldupA ele a vicisitudinilor acestul Imperiu se aflA In vol. I din Fragmen.tele privitoare la istoria Romlnilor" ale lul Eudoxiu de Hurmuzaki.

si

LECTIA a XIII-a.

Imperiul romino-bulgar."

Trebuie sa se arate acum care a fost restul adevarat al Im-periulul bulgaresc al doilea sat, dupa socoteala noastrA, al treilea,sa se fixeze asupra caror Tinuturi din Peninsula Balcanica s'aintins de fapt stapinirea tut, care a fost caracterul lilt natio-nal" adevarat, care a lost causa pentru care acest ultim Imperiubulgaresc pentru ca dupe, dinsul nu a mat fost niclo for-matiune politica s'a sfarimat a§a de u§or, nu de loviturileTurcilor, dar Innainte chiar de a primi loviturl din partea tor.

Daca se uita cineva la harta istorica a Peninsulet, o sä ob-serve ca, In legatura cu o dominatie sat. alta care s'ail succedatIn regiunile acestea, partt Intregl sint acoperite cu o anume co-loare. Daca att lua cele mat recente MAI de felul acesta, cume harta adausa la studiul mien recent aparut In PetermannsMitteilungen", revista de geografie din Gotha, o sa vedeg petemart care se intind asupra cutaril sail cutaril OM din Balcanl§i Pind §i care pete ar represinta stapinirea cutaruia sat cu-taruia dintre Statele, dintre Taratele care ail avut pe rind loculde capetenie In desfa§urarea politica a acestel peninsule. Pentruochiu sint foarte frumoase aceste pete verzl, albastre oil ro§ilcuprinzInd anume Tinuturt balcanice, §i nevoia de margeniredefinita, de lamurire clara a mintil noastre e pe deplin mul-tamita. Numal cit realitatea lucrulul n'a fost a§a. Exists §i oilusie geografica, cum exist& §i o ilusie istorica; prin ur-mare pentru ca sä dal contururl, forme netede, intinzt deo potriva coloarea pe un anume spatiu §i zicl: atita a sta-pinit Joan Asen, atita Stefan Dusan §i a§a mat departe, darIntro stapinirile de astazi, care se pot acoperi cu o coloare uni-forma, §i stapinirile de odinioara, care nu se pot acoperi cu ocoloare uniforms, este o foarte mare deosebire. Stapinirea de

123

astazi Insemneaza organisare unitara, administratie centralisatkinsearana, durata; ceia ce al cucerit astazi, tine citeva decenilmacar, de obiceit, oamenil fiind prudeng In timpul nostru gicucerind numal minag de cea maT mare nevoie, aga tacit teri-toriile ramIn multa, vreme, data nu totdeauna, in mina celul cele-a ocupat. Odinioara nu era aga. Ca umbrele pe cimpurl tre-ceat formapni politico pe care le proiecta soarele, In mers ne-contenit spre Apus, al biruinVT.

Pe eel de-al treilea Imperiu bulgaresc 1-am vazut cum s'aprodus. Am lnsemnat rascoala de Vlahl, intinderea nemulOmirilorgi a conflictelor armate asupra Tinuturilor vecine; am recunos-cut cum doT celnici, capetenil de pastor! sat proprietarT de turme,at alcatuit pe urma dot stapinitorl de Cara, i-am urmarit ale-gindu-gi re§edinta la Tirnova gi am 1ncheiat cu constatarea caStatul acesta a capatat un caracter not supt Ionita. Caracterulacesta not, pe care 1-a capatat Statul 1ntemeiat de Petru §iAsan supt fratele for Ionita, e dublu. Intaid supt 4a se pro-nunta, caracterul bulgaresc al acestu! Stat In ceia ce privegte, nuluptatoril, can ramIn pang, catre sfirgit VlahiT din Peninsula Bal-canica gi aga-numilif CumanT de dincoace de Dunare, can eralladesea numal supugii cregtinT aT Cumanilor gi prin urmare in-naintagii nostri din aceasta tart, dar se pronunta caracterul bul-garesc din alt _punct de vedere: al popora4iei sprijinitoare gi su-puse, din punctul de vedere al multimiT, care nu iese la raz.bolt. Erat foarte bucuro§1 megteril gi negustoril bulgarl sa ga-seasca Vlahi gi CumanT can sa stea necontenit la dispositia ca.-peteniel Statulul pentru a li apara munca §i averea. Prin ur-mare, In ceia ce privegte poporaVa aceasta orageneasca, In ceiace privegte, mai departs, normele de Stlt, ale limbi! de Stat, aleBisericiT, gi form ele de cirmuire, caracterul bulgaresc al Statulultreat de rascoala vlahica se preciseaza pe vremea lulTirgovetil bulgarl n'aa produs rascoala, cacT el erat bucurogl deregimul de pace gi de privilegiT asigurate de supt Imperiul bi-zantin, lupta purtata pentru Intemeierea teril purtat-o Ur-gove#I bulgarT, can nu fiscat ugor toate lucrurile pe care leaveat, pentru un viitor foarte nesigur, care atirna de resultatutciocnirilor cu ostile organisate ale Imparatului, ci eT, gasindu-seIn orage, pastrInd gi supt stapinirea greceasca, civilisaVa for cucaracter slay bine definit sat greco-slav, folosit de aceastarascoala vlabica. De aid deriva, de altminterT, §i pornegte gimare invatatura, anume: ca numal In cultura e puterea unulpopor, chiar data se intImpla ca elements de altg, na0e creazafort& politica In cuprinsul culturil lul; cad ceia ce a resultat dinlupta de intemeiere, se Intoarce, nu In folosul intemeietoru nici In folosul acelora can aveau cultura. Prin urmare, In calitateazantina locuitorl aT oragelor, strabatut1 maT adinc de culturale-truth de for ducind vista bogata In roadele paciT, avind ce

IonitA.

n'aa

eelo.

mai

124

de poporatie mai dese §i mai luminata In care tradat traditiunImult mai prielnice decit In bietif pastorl de la munte, In aceasta-balitate elementul bulgaresc ajunge sa imprime caracterul sat..StatuluI pe care -1 intemeiaza, pastorii Pindulul si Balcanulul.

Dar de aid nu trebuie sa credem ca Imparatia lul Ionita, pecare at recunoscut-o foarte multi, am putea spune chiar toatalumea, pe care a recunoscut-o Papa, cind a trimis sh-1 Incoro-maze §i a privit pe arhiepiscopul noulul Stat mai mult sat maiputin ca Patriarh din Trnovo dupa, Patriarhul din Ohrida i cel'vechit din Pres lav; pe care 1-at radunoscut Grecil, cind adlamatpe Ionita ca Imparat impotriva Latinilor, ca represintant al or--todoxiel luptatoare impotriva profanatorilor §i ereticilor benigla Constantinopol; pe care 1-au recunoscut chiar §i alto State or-ganisate din Rasarit: formatdunile greceqti din Asia Mica, ca,decl, caracterul imperial al lul Ionita s'ar cuveni sa fie pus inleg0,tura, cu viata nationals, cu desvoltarea de idei a poporulul"bulgaresc. S'ar face o gre§eala tot a§a de mare ca §i gre§ealacare, din interes, se !face gi aceia , de a se spune ca Petru §iAsan erat descendeng al boierilor" bulgaresti de pe vremurl4i ca amintirea ispraviI lui Samuil §1 a celorlalg a hotarit ras-coala noun impotriva Grecilor odio§1. Nu, precum n'a fost bul-gareasca rascoala aceasta In originile sale, tot a§a n'a fost bul-gareasca nici opera aceluI urma4 mai stralucit al intemeietorilorde tars, creatiunea unul Imperiu pentru dinastia lul

NoT zicem: Imperiul a fost romino-bulgar", nu putem zicebulgaro-romin §i de aid se trag fel de fel de conclusiunl privi-toare la necesitatea actual& de trait. impreuna. Si de aceia sintpersoane care regret& astazi c5, regale Carol n'a primit coroanabulgareasca, atuncI cind Romania e un Stat national, resultatdintr'o lungs desvoltare nationala §i tinzind fire§te catre o Imi-tate nationals.

Cum n'a existat Imperiul bulgar, tot a§a nu putea sa, existeprotinsul Imperiu romino-bulgar. Imperiu" are astazi un alt sensdecit sensul pe care-1 avea odinioara; astazi Imperiu e ceva maimult cleat regat. Ieri putea generalul Bonaparte sail zits Im-psratul Napoleon I-la si apol sä fie un Napoleon al II1-lea fiindcafusese Napoleon I-it. Cind s'a Intemeiat unitatea germana, afost un Deutscher Kaiser", qi exista un al doilea Imparat, totgerman de -natie §i traditie, dar, dupa prescriptdile tratatelor dela inceputul veaculul al XIX-lea, Imparat al Austriet. Mal de-parte, e8tO un Imparat al Rusiel, §i vecinil noOri de la Dunareate treat deunazi, evident cu ambitiT imperiale ,§i evident exa-gerate un Tarat al tuturor Bulgarilor. Vedetl cite Imparatii,Incepind cu cea mare, a RusieT, Oa. la cea mica, a Bulgariel!E plina lumea de Imparatii, cad unde mai punem cs ad mailost Imparatil §i In America de Sud, Innainte de a fi fost Inlo-euite prin republicele din timpul nostru, undo mai punem c6,

Ionita.

125

Negusul abisinian este In traducere europeana Imparat, §i a§a,mal departe? Prin urmare astad Imparat represinta un titlu deonoare superior celul de rege. El pine, In evul mediu nu eraa§a: Imparat Insemna un lucru anumit, §i nu se putea trece-dined° de margenile, stabilite °data pentru totdeauna, ale no-tiunil de Imparat. Imparat" Insemna Imparat roman, §i atit.Era o institqie romans, care se putea aplica numaX In sons ro-man §i potrivit tradiVilor Roma de odinioara.

DecT nu puteal fi mal multi Imparag. Astad Imparatil Incheie§1 aliarqe Intro §i nu-1 supara titlul de Imparat pe care-1poarta ceIlalt,,l, pe dud In vremurile acelea nu puteail existdecit dot Imparati, cari §i el tind sa se contopeasca Intr'o singurafiin0 Imparatul de Apus §i Imparatul de Rasarit, Impsratul de Apus, care era Imperator Romanorum, fie §i de natiegermanica", §i Imparatul de Rasarit, care era Basileus t8n Ro-maiOn", Imparat al Romanilor.

Astfel, dud Ionita cerea la Roma titlul de Imparat §i, divaoare-care tergiversari, dupa ce se Incearca a i se da titlul dedominus" sal rex", pe care Roma 1-ar fi acordat mat bu-curos, dupa ce capata, acest titlu §i e recunoscut de poporaVagreceasca §i de Statele vecine, noT n'avem a face cu un Imparatbulgaresc, cad nu se putea Imparat bulgaresc In rindul§i cu atlt mal putin avem a face cu un Imparat al RomIno-Bul-garilor sal al Vlaho-Bulgarilor, cad aceasta ar fi Insemnat, nunumal o imposibilitate diplomatica §i politics, dar §i o °lewdpentru dinsul, pentru Ionita. CredeV ca, Ioni0. era mindru ca, se nas-cuse Vlah ? De loc. Vlah" Insemna cioban". N'avea el con§tiinO, §imindrie nAionala, ci, din potriva, daca, ar fi gasit mijlocul de aface sa, se uite trecutul lul de Vlah, sa nu mal §tie nimenTa fost din neamul unor simpli stapinitorl de turme, ar fi fost.incintat. Doar numal In timpul nostru exist& acea admirabilacon§tiin0 national, care face ca un om, apaiinind unel natiImai sarace, mai nenorocite, sa se mIndreasca, totql ca faceparte din acea natie. Ad, de la o bucata de vreme, Armenii ntise mal ascund, ci este o Intreaga mi§care de viaka politica ar-meana, §i chiar la Eyre zionismul insufia sentimente de min-drie na4ionala. Nu era Ins& tot asa atund. OrIcine ar fi fost bu-curos sa treaca drept Roman, a§a Incit ss se intituleze Ioni0Imparat al Vlabilor §i Bulgarilor", In felul In care-1 IntIlnim po-menit In anume acte din corespondenta lul cu Papa, aceasta nuse poate InOlege.

Dar, se va zice, actele nu exists ? Nu se scrie a§a Inteinsele ?Ba se scrie, numal trebuie sa ne &dim de ce natura erail acesteacte. Evident cã, Ioni0 auto, sa treaca innainte de toate dreptImparat roman,In privin0 aceasta nu Incape nicTope de alts parte, stapinind Ora bulgareasca, fixIndu-§T re§edinO,lul §i rosturile lul do capetenie In partite de Rasarit, unde erail

dinsi1

ideala:

c.

indoialkdar,

126

orase locuite de Bulgari si departindu-se tot mar mult de regiu-nile lul de munte, de uncle plecase rascoala, cad regiunile acelea§i-a4 gasit un fel de autonomie locala, el trebuia sa, aiba tendintade a alipi pe lInga mentiunea Grecilor si pe a Bulgarilor. De ce ?Pentru ca si natia germanica, era pomenita, In titlul Apusenilor,lti pentru un al doilea motiv: ca, existasera ODA atuncI douaImparatil stapInite de Bulgari si decT se uniail. In titlul eel notamindoua aceste traditiuni : traditiunea roman& si cca bulgara.Neaparat ca Ionita se intitula In acte interne, ca si urmasul sa.dcel mar stralucit, Joan Asan : Tzar Grcom i Blgarom", sat.Blgarom i Grcom". Dar Roma era datoare sa nu primeascaacest titlu, si aceasta din foarte multe motive. Inca din lectiaprecedenta, am spus ca, In anul 1204 s'a Intemeiat prin cruciati,venetienl, italienl, prin feudall, seniorl do limba trances& din re-giunile flamande, ca s'a Intemeiat printio expeditiune cruciataun Imperiu latin la Constantinopol,intervenind cruciatil in cer-turile pentru coroana dintre Imparatul din Constantinopol si ne-potul sad Alexie, refugiat In Apus. De aid a resultat, nepla-tind Bizantinil banil pentru serviciile militare pe care cruciatil

le adusera, Inlaturarea tuturor Imparatilor: eel actual, fostilviitoril, si stabilirea pe ruinele acestel dominatiuni bizantine inConstantinopol a unul Imperiu latin cu un Imparat frances, alesde luptatorl, Balduin de Flandra, ca si ]uarea In stapinire a In-tregului comert bizantin de negustoril venetient Prin urmare otranstormare In sens latin a Intregil regiuni orientale pana, laanul 1261. Astfel aproape de seized de ant s'a gasit Orientul instapinirea Latinilor, supt raportul religios si politic.

Papa nu Indemnase In rindul Intaill la schimbarea de directiea cruciatilor. 0 cruciata trebuia sa ajunga neaparat la Ierusalim,iar nu sa se opreasca, la Constantinopol, dar cruciatil aveat Areamult de lucru si de cIstig aid si prea patina evlavie ca sa, semiste de undo eral Din acest punct de vedere, se impunea unconflict Intro dinsiI si Papa. Apol mar era ceva: Papa aveaanume drepturl asupra Bisericilor supuse Scaunulul roman sipentru drepturile acestea fusesera atitea conflicte Intro Imparatildin .Apus si Papa, iar acum acelasi conflict Incepea Intro Impa-ratil latini de Constantinopol si Papa. Cu atlt mar mult cu cItimparatil eel not erail saraci ca val de el: el cereat Papel ajutor,iar Papa, la rindul say., cerea de la dInsii drepturile sale banestlasupra Bisericilor rasaritene. Dar aceasta nu impiedeca pe Papade a avea anume simpatil pentru Imperiul latin de Constanti-nopol. Era si natural. 0 mar stralucita biruinta, nu mar clstigasepang, atunci Scaunul roman deelt aceaSta, care-I punea tot' Ra-saritul bizantin 'la dispositie, care facea posibila catolicisarea unelregiuni de grecism Indaratnic. Asa find, se poate Inchipui caPapa nu era dispus sa, 'recunoaSca, pe ling Imparatul latin de

li §i

127

Constantinopol, care se considera continuator al lul Constantin-cel-Mare, pe cellalt Imparat, de Tirnova.

Dar se va spune ca. negocierile Intro Ion 4& si Sfintul Scaunsint cu clteva luni mal vechl decit stabilirea Imperiului latin deConstantinopol. Aceasta e cu adevarat o greutate, dar nu unacare sä nu se poata Ina-tura. Lai 11, nol avem actele In cOpiT,In registre. Este intrebarea dac& ordinea pieselor a fost bineurmat& la copiarea de atuncI fixatasi la publicarea moderns, dac&ele sint Inteadevar din anul carora se atribuie. §i actele nu stiltdatate toate. Mal e ceva, In s& nu uitam ca Grecil, de laManuil Comnenul Innainte, eras In legaturl bune cu Papa, eraildispusi sa fats oarecare concesil religioase, ca, orlcum, Papa maTbucuros recuno§tea calitatea de Imparag roman! numal Bizan-tinilor decit sa aib& a face cu ni§te intrusl, favorisag de noroc,cum erail Bulgaril acestia, de la cari nu stial la ce se pot a§-tepta. §i Papa, puterea legitim& a timpulul, natural ca nu puteas& fie pentru tog aventurieril si Impotriva unor mcstenitorl dedrept. Sa unim toate lucrurile acestea si ne vom convinge c&Scaunul roman trebuia s& recurg& la subterfugiT. Dec! Papa s'afacut a vedea In Romanil" de cari se vorbia In titlul lulVlahl. Avea informaW ca Vlahil se numesc Roman! le gasimsi In Kekaumenos, ca avusera stramosil for roman!, si, Indat &ce se ajungea la titulatura, cancelaria pontifical& Inlocuia pe Ro-manorum" cu Blachorum". E un artificiu diplomatic admisibil.Aceasta este interpretarea pe care am dat-o Inc& In Geschichtedes rumanischen Volkes" far& s& fi Lost raspinsa.

Aceasta este Imparatia, remand de nacie bulgard, pe care o In-temeiaz&

Odata ce lua cineva titlul de Imparat, acest titlu Insemna unprogram Intreg. Sint In adevar titlurl care obliga.

Ca Imparat, Ionita trebuia neaparat s& iea toata PeninsulaBalcanica, trebuia s& se aseze In Constantinopol, trebuia, dactse putea si lucrul acesta, care ar fi fost indeplinirea datoriel salesi a urma§ilor sal, trebuia macar sa iea §i acele insule din sureAsia, care, impreuna cu Constantinopolul, Elada, Tracia, linia Du-nariI, format l patrimoniul legitim al Imperiulul bizantin.

Daca ar fi fost vorba de un Stat bulgaresc, acest Stat ar ficautat mal curled s& realiseze unitatea In margenile de la In-ceput ale extensiunil rascoalel: el n'ar fi Ingaduit existei4aunel formaVuni particulars In regiunile Macedoniel, ar fi cautatca din tole dou& care coexistati, ImparAia din Tirnova siforma#unea particulars din Macedonia, s& alcatuiasc& un Intreg.Or!, dac& ar fi fost sa se Intinda, ar fi tintit sa se Intindaasupra regiunilor sirbeV, de la Apus, In care, pe vremea aceia,nu, Se crease on adevarai o ordine politic& definitive, cad .0Serbie megals, cu un rege Itrcoronat, recunoscut de Papa, din

sfirOt:

Ionita,

Ion41.

tell

128

vita acelul Nemania, care uneste Rascia bizantina, cu Tinuturilelatinisante de la Adriatica, incepea sa se alcatuiasca, numal dalse alcatuieste si a treia Bulgarie §i, dace, s'ar fi concentrat toatesilintile Statulul lui Ionita pentru a distruge aceasta, Sirbie, arfi ajuns far.a niclo indoiala la un resultat, s'ar fi intemeiatdeci de la Marea Adriatica pana, la Mare°, Neagra si de laDunare pana aproape de Tesalia un singur Stat slay. Aceastase putea !rasa numal daca, precum am zis, Imparatia luiar fi avut un caracter bulgaresc si,In linia a doua, un caracterslay, daca, ar fi trait in Imparatia aceasta ceva macar din as-piratiile firesti ale unel natiunl, fie si in forma cea mai ins-tinctiva.

El bine, n'a fost asa. Ce a facut Ionita ? A cautat 1nnaintede toate sfarme posesiunile latine prinzind si ucizind pe Bal-duin, caruia-I urmeaza ins& energicul frate, Henric. Apol vreasa distruga formatiunile grecesti separatiste din Peninsula Bal-canica. De ce ? Pentru ca aceste formatiuni grecesti separatisteII stateat ele in cale cind era vorba de Indeplinirea visulul sailde Imparat roman", de Imparat bizantin.

Care erail aceste formatiuni ? Cind s'a sfarimat Imperiul gre-cesc din Constantinopol, cu toate ca s'a fa,cut o mare consu-matie de Imparati pretendenti, totusi at mai ramas. Acelcan ail ramas s'at refugiat In Asia in rindul lntaitl. Astfel acolo,in Asia, se intemeiaza, chiar de la inceput, pe ling& State careail trait numal citiva anT i n'at nicio important, In istoriauniversals, s'at Intemeiat doua State durabile, dintre care unula trait pana la 1462, iar cellalt numal pang la 1261, dar nupentru a disparea atuncl, ci pentru ca in acest an sareiea Cons-tantinopolul sa restituie bizantinismulul ortodoxiel Capi-tala for fireasca, alcatuind din not o Imparatie greaca, pe ma-lurile Bosforulul. Cea d'intait a fost Imparatia de Trapezunt,care cuprindea malul sudic al Morel Negro si era in legaturlclientelare cu poporatiile din Caucas, care dadea1 principalaputere a Imperiulul supt raportul militar, pe cind bogatia odadea frumosul port trapezuntin. Pe de alts, parte, In interior,luptind cu Turcil, pindind ins& tot ce se petrece in Europa siasteptind ceasul, era Imparatia cealalta, de Niceia.

Va sa, zica pe de o parte, sus, area dinastie a Comnenilor, aMaribor Carmen?, cum IsT ziceau, stapinitorT al Asiel si RasaritulurIntreg", iar in interiorul Asiel Midi, indeplinind functiunea de apa-rare a crestinilor, era Statul nicean al dinastiei Lascaris, Inlegatura cu dinsa, ca a continuatoare a acestel dinastil, dinastiaPaleologilor, gi aceste doll& dinastiT. rivniail de o potriva laConstantinopol. Cad nu li trecea in mints nici color de la Nord,nicr color de la Sud, sa ra,miie totdeauna acoloi nu, era un ada-post, un popas, un lagar de pregatire pentru viitor. Dar si inEuropa, pe ling& deosebitele formatiunl ale Lombarzilor, ale cru-

§i

Ionita

sa

§i

§i

§i §i

§i,

29

ciat,ilor francesi, formAiuni care se inttlnesc mai mult In penin-sula si In insule, In Arhipelag, in Morea, dar si In Ahaia, In Salonic,unde era Bonifaciu de Monferrat, marchis acasa, iar aid rege alSalonicului, neprittnd fi Imparat de Constantinopol unde biruiseBalduin de Flandra,va sa zica, pe ling& toate acestea, era Inpartea apuseana. a Peninsuld Balcanice despotatul Epirului. Acolose refugiase un Duca, Mihail, care-sl zicea Angelos, si, dupa el,despotul Teodor a jucat uu mare rol.

S'ar putea Intreba pe ce se razima despotatul Epirului? Pece se razima Trapezuntul, am spus: pe negustoril din orase, petriburile mai mult sad mai putin influenOte de cultura bizan-tina din Caucas. Pe ce se razima Imperiul de Niceia? Pe o po-poratie uniform greceasca, prospera, numeroasa, mindra, Insufle-tita de sentimente naVonale grecestl. Cad acolo s'a format simtulnaVonalita0i grecesti, In Asia Mica, dincolo find numal simtulcomunitaVi imperials romane.

In Epir Ins& nu existal °rase vechi infloritoare, cu poporAieesclusiv greceasca sail predomnitor greceasca. In vile Epiruluinu existad terani grad. Chiar acum slut doar Grecii, mai multsari mai putin pripasig, din orris renegati, iar, in afar& deastfel de exemplars, locuitoril Epirului sint Albanesi, Vlahiamestecul dintre Prin urmare i aid este pentru notimportanta lucrului aceleasi naOuni care pregatisera Imperiullui Samuil din Ohrida, aceleasi natiunl care facusera, cu pastorilvlahi in frunte, Imperiul al treilea bulgaresc, de la Tirnova, ace -leasi natiuni ajuta la intemeierea despotatului de Epir.

Problema viitorului politic, si poate national al PeninsuleiBalcanice se presinta imperios la jumatatea veacului al XLII-lea.Acum Ionita era mort; el perise supt zidurile Salonicului, In Im-prejurari obscure, lovit poate de un atac de apoplexie sail omorit(1207). §i, dupa succesiunea tulbure a 1u1 IoniA dupa nepotullui, Borila ( 1218), alt nepot, Ion Asan, stapinia in Balcani, Siel era si el domn de Tirnova Imparat rivnitor spre Constan-tinopol. Astfel !nett, acuma, problema stapiniril In aceasta penin-sula se puns Intro trel concureng: de o parte loan Asan, Taral Grecilor Bulgarilor", pe de alta, parte Imparatul de Niceia.

in sfirsit, despotul din Epir. Tot ceia ce se va petrece In Pe-ninsula Balcanica, timp de doul decenil va fi determinat deaceasta rivalitate intro cei trel represintang ai aspir4unilor im-perials al necesitAil de viata unitara, in Balcani supt forma.romans.

In lupta aceasta s'a parut une on ca o s& biruiasca, Teodor,foarte istq si viteaz. La 1222 Patriarhul Dimitrie Chomatianos,din Ohrida. it Incorona Imparat, In Salonicul atund cucerit. Invinsins& la 1230, In lupta de la Clocotnita, toate provinciile lui cad

§i

sisi

din§iI.

si

§i

si

si

ei,

130

In mina Tarn luI de Ilrnova. Urma§ii lui pastrara ceva numal inatimare de loan Asan, ca ruda §i Imparat.

Dad, Imprejurarile ar fi rams cum erall atuncl, de sigur castapinitorul acesta bulgaresc ar fi reu§it sa realiseze unitateaimperial, In folosul sail, si am fi vazut, la o data oarecare aveaculul al XIII-lea, instalindu-se la Constantinopol un urmaqal ciobanilor vlahT, incunjurat de capeteniile sale de aceia§1 natio,Incunjurat de boieril §i sfetnicil sal bulgarl. Pare curios, fiindcan'a fost, dar nu era nimic mal firesc decit ca lucrurile sa se pe-tread, ma. tin simplu accident a impiedecat insa indeplinireaacestul gind.

Dad, luarea Constantinopolulul de Bulgarl nu s'a intimplat,aceasta se datore§te unul aparent capriciu al soartel. Niceienilnu erau peste masura, de puternici la 1261. Nu trebuie sa uitamun lucru : ca, data, pe de o parte, ace§t1 GrecT din Niceia erauIntariti prin contactul cu poporatia curata, viteaza, virtuoasa,greceasca din Asia, data prinsesera contact acolo cu un mediurural sanatos, care a epurat putin mediul putred §i venal dinBizant, (lac& prin urmare acesta era folosul §ederil la Niceia, seIntimpinase, pe de alta parte, §i nu desavantagiu : lupta con-tinua cu Turd! selgiucizi, cari, Inca din veacul al XI -lea, lute -meiaza marea for Imparatie §i cari, §i dupa navalirea Mongolilor,ramin destul de puternici pentru a usa, fortele grece§t1 din Asia.

i Niceienil all avut un mare noroc de navalirea Mongolilor, cad,dad, nu se petrecea, fail, indoiala ca el n'ar fi putut sa treacaBosforul §i 0, ocupe Constantinopolul, cum ei erail .doritT safad,. Ii ajuta, Inca o lung, regent& la Constantinopol, unde seafla pe tron un Imparat minor, §i mu1t,1 voiad sa iea coroanapentru din§iI.

Intre altil, §i regale JJngariel, Andreill al ll-lea, care, la citivaand dupa Incoronarea Jul Ionita, avuse §i el ambitia de a se faceImparat §i daduse vestita, Bull de Aur", prin care consimtia safie numal pregedintele, totdeauna supraveghiat §i banuit, al uneloligarhil de nobill, numal ca sa, fie liber all face cruciata laIerusalim, unde a pierdut multi banT, §i a urmari mo§tenirea lulBalduin. E doar vremea dind Unguril patrund din Ardeal in terilenoastre, e vremea chid aduc pe Cavaleril Teutonl In Tara Birsel,Biserica Neagra din Brasov aminte§te de acele timpurT, dud,Ia inceputul veaculul al X1H-lea, ce moment interesant pentruviata noastra e timpul de la 1200-1250 ! , el patrund la no! §iInnalta eel d'intahl burg teutonic la Cimpulung, intemeiat de el,ca §i tirgul intreg de Sa§1 §i Ungurl catolicT, can se afia& aidpana daunazi1. Teutonil voiall sa se Intareasca la Sudul Ar-

I Cea ma! veche piatrA cu inscriptie Ia nol e a grafului" sasesc Laurentiu,In bisericw din Cimpulung a catolicilor.

131

.dealuluf ca §i la nos, dar regele Ungariel i-a izgonit §i a createi episcopatul Cumanilor, intemeind In felul acesta §i o provincieungureascg In pgrtile noastre.

Punind In leggturg acest lucru cu cruciata lul Andreit. alII-lea, cu aspiraWle WI de a fi Impgrat la Constantinopol, ontitlul de rege al Cumanilor pe care-1 poartg, cu pgtrunderea lufIn .erile noastre §i ocuparea Cimpulungului, on hegemonia asu-pra regiunilor de munte ale Teril-Romane§tl, se va vedea caImpotriva unei Impart,til se ridica, acum o alta. i nos am fidispgrut In amindoug casurile: §i dad, Bulgarif a§ezat pe Im-pgratul for In Constantinopol §i. dm& Unguril, lucru mal gret, arfi izbutit sa, facg din regele for un Imparat constantinopolitan.

EI bine,. nicl regele Andreit al II-lea nu s'a a§ezat In Orient,erica Impgratul bulgar n'a luat re§edintg In Constantinopol, ci,slgbindu-se dominAia lating In Capita la de odinioara a Impe-

bizantin, ajutorul Apusuluf lipsind cad el avea in vre-mea aceia cu totul alte grijl, §i, dacg fgcea cruciate, mergea Inaltg irecOe: cruciatele lul Ludovic al IX-lea, regele Franciei,care a luptat pe coastele nordice ale Africei, in Egipt §i Tunis,s'a intimplat ca BizatAul, intfun moment, ss fie lipsit de apgrare.Imparatul cu nobilil lul ffind du§I la o vingtoare, Niceienif, carspgtrunsesert, Incetul cu incetul pang la malul Mara, de unde seuitat In Constantinopol ca In casa lor, furg in§tiintag departidul grecesc ortodox din cetate: es trimet deci trupe din Asia,care Intl.& in Constantinopolul uimit, intra on Meg In acest imensora§, pe care-1 ggsesc fgra apargtorT, §i proclamg din not stgpf-nirea ortodoxiel §i legitimitatea bizantina in fundAia lui Con-stantin-cel-Mare.

Din acest moment, soarta Statulul bulgaresc era pecetluitg.Nu voise sg fie bulgaresc, slay, ci rivnise st, fie un Imperiu, §i,dacg Imp eriul se putea lua de la Latini, nu se putea lua de laBizantinif intor§1 din Asia Mica, gata de a da un necontenitsprijin nouluf Imperiu bizantin.

Decgderea Statulul bulggresc e de atuncI foarte rapede. El de-cade fiindcg nu poate indeplini misiunea sa fireasca. Este §i ltr-crul acesta mare, ca In istoria popoarelor vezi State care pierfiindcg nu §i-at. putut Indeplini misiunea for logicg.

Astfel, an de an, Implacia bulggreasct, a decgzut. In preajma els'a ridicat puterea ConstantinopoluluI celul not, cu caracter nationalgrecesc. Cronicarif II spun acuma §i ,,ImparMia greceasca", Rho-mats. In materie de ortodoxie, Impgratil nu mat sint ma de stricgca odinioara : temindu-se de o Intoarcere a ofensivei apusene,de un atac al regilor Neapolului, unde era dinastia angeving alug Carol I-it fratele Stintuluf Ludovic ci. Carol al II-lea, elnegociaztt cu Papa, sat delega soil bizantini pentru a primiunitatea cu Biserica romans, la Lyon, In 1274, unde se abjurit

riulur

132

shisma, §i pan& tarzid In veacul al XIV-lea ad fost foarte lazeIn chestia bisericeasca Bizantinil ad nol. i, atuncT, dm& el vor-besc acum de Rhomais", dad, nu mai slut strictl apar&torl atortodoxieT, daca nu mal avem a face cu Statul vechid, absolutimperial, ci cu un inceput de viat& national& greceasca In Imperiulbizantin, nu de cultura greceasca numal, ci national grecesc,atuncl Statul bulgaresc la rindul luT e silit sä slime din ce Ince mal mult cellalt caracter national, decl caracterul slay.

Lupta de principil Intro un Stat qi cellalt IncetInd, razboaiele-ce se mal poarta shit fax& Insemnatate : ele se dad pentru st&-pinirea cetatilor de linga Mare, Anhial, Mesembria, §i a punctelorde hotare, ca Filipopolul. §i ele se continua Indelung, neoferindalt interes decit al jafuluX.

Ceia ce este important pentru nol In aceasta decadere a Sta-tulul bulgaresc e deocamdata un mare semn clar de decadere :parasirea simtulul dinastic. Fusese Intemeiat Statul acesta dedinastia Asane§tilor. Dinastia aceasta, dupa Ioan Asan (t 1241) gldupa fiul sail Caliman numit dupa sfintul unguresc Coloman,cad mama tinarului rege era fata regelul Ungariel clispare §iIncepe, ruinatoare, lupta pentru tron.

i straini se vor amesteca In ea, §i nu numal, cum vom ve-dea, Unguril vecinl. Pe la jumatatea veaculul al XIII-lea, nava-lesc aid Tataril mongolicl, a caror invasiune are o important&enorma pentru Ungaria. Tot rostul regatulul e stricat de aceastaopera. de distrugere ; toat& ofensiva Ungariel In Rasarit e Impie-decata de consecintele navaliril tatare§ti. Provincia ungureasc&din partile noastre a fost total nimicit& de Tatar!, §i el tree InArdeal, ajung pan& In mijlocul Ungariel, pustiesc cele maT Info-ritoare provinciX; regele fugar se adaposte§te In Apusul teril. CindUnguril s'ad ridicat dupl aceasta grea lovitura, erad late° starede nerecunoscut, incapabin de a indeplini misiunea for istorica.

Atuncl, cu greutate mare, Ungaria Intrebuinteaz& puterl stra--ine la care nu alergase pan& atuncl, Incercind sl recapete ho-tarele §i prestigiul d'innaintea navaliril Tatarilor: ea chiam& peCavaleril Ioanitl, pe OspitalierX, care plecasera din Ierusalim dupldesastrul stapiniril cregtine de acolo, gi, Innainte de a se a§ezala Rodos, unde au ramas p&na tarzid, cant& un rost In Europa.Cum Teutonil gi-au gasit la urma un rost In Prusia, tot astfelCavaleril Ioanitl erad s& &ease& unul In Cara regelul Ungariel,care li darui solemn drepturile sale In Tinuturile romane§t1: peMg& Tara Severinulul, unde se Intemeiase cetatea de catreMiguel, turnul care se vede §i astazi la Severin, apartine aceleltetag, se cedeaza drepturile asupra chenezatelor gi Voevoda-telor rom&negt1 ce apucasera a se 1ntemeia In partite noastre :chenezatele lul loan qi Farca§ §i chenezatul voevodal al lul Li-tovoid, iar, dincolo de Olt, Voevodatul lul Seneslay.

133

Cavaleril acestia Insa nu s'all asezat niciodata la no! or! allstat foarte putina vreme aid. Totusl regele Ungariel, amintin-dull ce Mouse pe vremurl, Incearca sa profite de slabiciuneaStatului bulgaresc pentru a-I distruge. Nelinistit la Sud de Bi-zantini, el e atacat ded si la Nord de Ungurl. Anume: regeleBela al IV-lea (t 1270) are un fill neastimparat, care s'a ridicatImpotriva tatalul sail si a stat o bucata de vreme, pretendent cutitlu regal, in Ardeal, Intarind hotarul; de aid din Ardeal i-a datIn minte ca, sprijinindu-se pe puterea chenezilor si Voevozilornostri, sä atace pe Bulgar!. Atunci, prin anul 1270, trupe ungu-resti si romanestl, conduse de regele tInar" Stefan, patrund sipans la Plevna. Intaia oars cind am venit la Plevna decl, amvenit supt steagurile Ungariel, prin 1270, cu 600 de an! innerinto de biruinta noastra de ieri pe aceleasi dmpuri de lupta.Pe de alts parte, ca sa loveasca si pe dincolo pe Bulgarl, Inafara de atacul Vidinulul, undo s'ail dat lupte Impotriva lor, s'aIntemeiat, alaturT de Banatul sfrbesc, atIrnator de Ungaria, alBosniei, si Banatul MacIvei, erbo-bolgaresc In acelasI timp, cutendinte contra Bulgaria Atuncl regil ungurf all cautat rude deale for slave prin Galitia, rude prin casatoria for cu principeseungurestl, ca Rostislav, de i-all asezat aid, Incerdnd a-I face apolsi stapInitorl In Balcanl. Dupa pomenitul Rostislav, ocrotit un-guresc, Iacov Sventislav (1263-1271), patrunde chiar cu ajutorregal si se instaleaza acolo.

Insa aceasta ofensiva, ungureasca, facuta prin partite Vidinu-in! si Macivol, nu izbuteste. Dinastia ungureasca Insasl era railsprijinita, de nobill, si de aceia era silita sg, Intrebuinteze Inofensiva forte straine, din causa BuleI de aur, care prevedea cadreptul de chemare la caste al regeld nu se exercita decIt Incuprinsul regatulu!. Iar, pe de alts parte, dinastia e atuncl im-populara: unuia i se zice LadislaU Cumanul pentru ca, era Cuman-dupa mama luI si traia Intro Cuman!, pe cari UngariT II soco-ball ca barbarl si pagini.

Astfel, catre sfirsitul veaculd al XIII-lea un noll dusman seridica Impotriva Bulgarilor, IncercInd, din partile noastre, sa-I des-fiinteze. Si de sigur ca si el a Intrebuintat forte romanestI. EHanul tatArasc ramas In partite noastre. La stirsitul veaculd alXIII-lea, cu toata intentia de asezare a Ioanitilor la Dunare pen-tru regele Ungariel, aid stapfnia puternicul Nogal, care aveaapucaturl imperiale. El causa sä se aseze pe tronul din Tirnovape fiul sail propriu, pe Tatarul pagIn Clochi, care luase pe o fatsde Tar. S'a Intimplat Ins& o rascoala, all fost varsarI de singeIn orasul de Scaun, asa melt nicl tentativa tatareasca de a re-solvi problema viitorulul bulgaresc nu reuseste.

Impotriva luI Nogal se ridica, de altminterl, Indata, biruitorulrival Toctal, si, acesta avInd alte legaturl si alto ambitiunl, Ta--tan! se ridica pentru a se concentra din ce In ce catre Rasarit

134

unde-I vor strivi ma! tirzia Ru§il, In rascoala for contra dominaVetstrine.

i atunc!, In , apropierea anulu! 1300, aid, la Dun ,re, se faceliui§te. Ungaria nu poate pastra linia rIulul ; ea se retrage 1rbArdeal. Bulgaria se sfarma, In bucaI1 care duo o existen.O. mise-rabila, unindu-se numal trecator supt Tarul Alexandru, qi Incanumal pans la navalirea Turcilor. Tataril se indeparteaza In.Step ,. Astfel se face loe la Dunare, fn sfirfit, in apropierea anului.1300, pentru not.

LECTIA a XIV-a.

Dinastiile din Vidin ei sfirgitul Bulgariei. Imperiul Sirbiior

Dinastil din Vidin stapInesc In cele din urma decenil de viaale -Statulut bulgaresc. Pentru not In special, din punct de vedereromanesc, ca §i din punctul de vedere special al leqiilor dinanul acesta, faptul ca o dinastie noun. bulgareasca vine de laVidin e foarte interesant. E dinastia Terterizilor, al caril Into-meietor poarta ca nume cretin pe acel de Gheorghe. El e celcare biruie§te Incercarea Tatarilor de all anexa stapinirea bul-gareasca la Imperiul for cel mare §i, InlaturInd once alta, corn-petiVe, izbute§te sa ramlie singur staptnitor In Bulgaria la stir-§itul secoluluT al XILI-lea. Dinastia aceasta continua pang la sfa-rtmarea ImparMiel, timp de aproape un veac, prin urmare pan&la 1393, sail, dad. se tine seama de ultimele rama,§4e ale Sta-tulul bulgaresc ceva mat tirziii, pang dupe, 1396.

Fars a se cunoa§te lucrurile spuse la stir§itul lectieI prece-dente, ni-ar veni grell sa, explicam presents pe Scaunul din Tlr-nova a stapInitorulul de la Vidin. Am vazut Ins a. o serie intreaga.de Incercarl In legatura tocmal cu pornirea aceasta, am vazut

regil UngarieT de dour, orl Tncearca, strecoare rude qi ocro-tig de-al lor, Rostislav, Sventislav, Ru§1 amIndol, In regiunile sir-be§t1 de ling& Bosnia §i cauta pe aceasta cale dea staptnitorlBulgarilor. Ce lucru mat firesc poate fi, dupa. neizbinda acestefIncercarl strdine din Vest, declt sa vie tentativa noun, biruitoare, amezaril luT TerteriT, din ace14 Vest ?

Nu sintem bine lumina asupra Tmprejurarilor care all adusschimbarea dinastiel bulgare. Avem doar o merqiune care figu-

sa,

ca. sa

136

reazo, In cronicile bizantine. Bulgaril n'au fost In stare niciodata§i aceasta e foarte important pentru gradul lor de cultura §i

Innaltimea lor de con§tiinta, n'au fost In stare, In cele trefImpgratif ale lor, sa aiba, nu o cronica, dar macar anale. Ana-lele slave, bulgare apar tirzitl, In veacul al XIV-lea, prin anil1340, §i sint o slab, contrafacere a color bizantine, cu mult in-ferioara. Bizantinil a o admirabila succesiune de cronicf, ple-cind din timpurile cele mai departate si pan& la caderea Con-stantinopoluluf : ba chiar dupa aceasta se gase§te un Grec dinImbros, Critobul, care scrie despre ispravile lul Mohammed alII-lea Cuceritorul, considerat ca un continuator al Imparatief bi-zantine, pe cInd BulgariT nu sint in stare sa dea macar zecepaginl privitoare la ispravile lor. Faptul n'a fost pus In valoareIn de ajuns, §i mi se pare foarte interesant pentru civilisatiape care o represintat. uniX §i cellaltf.

Afars de, colo, un pomelnic tirzitl prin manastiri, ca izvorbulgaresc, trebuie sa, ne multumim decl a utilisa pe cele grece§tf,care, evident, nu pot da o atentie deosebita unef schimbarl dedinastie In Bulgaria decadentei. Dar, dace, am sti ImprejurarileIn care s'ai'l flout aceste schimbarf, de sigur ca multe lucrurlde cel mai mare interes pentru nol In legatura cu chestia Du-narif ar ie§i la iveala.

Despre Terteril, se spune ca, era Cuman. Numele nu e nicl bul-garesc, nicI romanesc, e un nume barbar, uralo-altaic, Insa sepoate IntImpla sg, poarte cineva un nume, cum am spus §i altadata, care sa, nu fie In legatura cu nationalitatea luf, cu limbape care o vorbe§te de obiceit. Decd singur numele luf Terterilnu dovede§te nimic, iar terminul de Cuman" e ambiguu. Cu-man", §i pe vremea aceasta, ca §i innainte, putea Insemna §iun membru al clasef stapinitoare cumane §i un membru al po-poruluX supus de Cuman!, adeca Rominif. In orbce cas, domni-torul acesta de Vidin trebuie sa fi avut rosturl Innainte de aajunge stapinitor deTirnova, se poate foarte bine chiar ca boierulacesta de la Dunarea vecina cu panaintul nostru, coborindu-sedin tine §tie ce stramoa cuman, sa, fi avut singe romanesc. Numi se pare ca lumea din regiunea Banatulub, din teritoriul acestaromtno- serbo ungaro cuman, are un caracter national prea binepronuntat In apropierea anulul 1300: de o parte slit Unguril,de alta Cumanif, In disparitie treptata; dincolo de Dunare esteelementul sirbesc, §i sint Rominf cari se amesteca In toate ros-turile din partite acestea. Nu e un triplex confinium", un In-troit hotar, ci un Impatrit hotar, quadruplex confinium".

Dar stabilirea In Tirnova a unel dinastil din Vidin are o In-semnatate mare §i din alt punct de vedere, In legatura §i el cuproblema Dunarif §i cu partea istoriel Rasarituluf care ne pri-ve§te.

MI,

137

S'a aratat In istoria Sirbilor atinsa On& acum c& an fostdou& State slrbesti: unul la Marea Adriatic& si cellalt In interior,

regiunea Novibazarului, Cel de la Marea Adriatic este ne-contenit fu leg&turi cu Latinii, prin urmare cu Apusenii, cuvintulde Latin Bind Intrebuintat in sans religios, nu national ; arhie-piscopii, episcopil erat catolici. De multe on s'a Incercat a seface un Stat durabil cu Sirbil de la Adriatica, amestecati maimult sat mai putin cu Albanesi si cu Vlahl, pe cind &tit dininterior an avut de luptat cu Manuil Comnenul i at fost In pri-mejdie s& dispar& In lupta dintre cel doi vecini puternici : Un-garia la Nord si Imperiul bizaiatin la Sud. Dar el at Mout camaceiasi politic& pe care o faceat Domnil nostri stilt* Intre Un-gml i Poldni i dindu -se cind cu unil cind cu altil pentruconserva, macar In formele tale mai simple, existents,. Apol unnobil din pArtile Maril Adriatice, Nemania, izbuteste sa cfstigeaderenti In regiunile sirbesti centrale, In regiunile bonito de opoporatie ortodoxa, traind, ca Imprejurari culturale, supt influ-enta culturii bizantine. astfel, prin Nemania, se stabilesc, pe la1170, legatur! Intro tale don& Serbil. 0 bucata de vreme se urmeaz&ma conflict Intre tendintele Serbia de la Marea Adriatic& si ten-dintele Serbiei din interior, care am vazut cit erail de deose-bite din punct de vedere religios, cultural si politic. Dula& ceconflictul acesta se ispraveste, Sirbil de la Adriatic& sint totalInvinsi. El an dat energia, initiativa, el all contribuit sa se In-temeieze 4inastia sIrbeasca, dar, In ceia ce privesteSirbil de la Adriatic& sint inlocuiti cu des&vIrsire. Serbia noun,care se Intemeiaza supt dinastia lui Nemania, este ortodox& si cutendinte politics bizantine, In be Una. catre Marea Adria-

tinde catre Constantinopol. Ea se desface din ce In ce maimult de Marea Apusului, undo se vor form& alts State : vor venialter influents normande, se vor crea State hibride subrede, incare poporatia, slrbeasc&, greceasca i albanesa e condus& decomandanti In numele regilor din Neapole : SIrbil so vor con-centra in, regiunile din interior. Prin urmare acolo, la Novibazar,In Rascia, va fi de acum Innainte centrul, temeiul Statulul sir-besc.

Ins& Statul acesta sirbesc, ca cel bulgaresc, nu poate s& aib&am spus- o decit o singura tendinta, aceia de a merge la Constan-tinopol. Avind acea tendint6 de la Inceput va fi un conflict IntroSirbi Bulgarl. Lucrurile care se petrec azi supt ochilsi care vor da tine stie ce consecinte, all existat din tale maidepArta,te timpuri. In Balcani an fost necontenit dou& marl pu-tell In lupta: o putere centripetal& amintirea unitatii romane

bizantine i necesitatea de aparare comuna Impotriva unuivecin ambitios ci aplicat spre cuceriri, puterea centrifugal& fiinddeterminatl de interesele divergente ale nationalitatilor. Printaxmare, ca mostenitorl al Bizantulul, tots tind s& stea laolaltg,

in

sufletul,

satic,

i

Si nostri,

a-el

ei,

gi

ei

138

aparindu-se Impotriva acelor cari n'ad dreptul sd, fie mo§tenitoriaT Bizantului, dar, ca popor, vorbind limbi deosebite §i cu amin-tirT istorice deosebite, tinde fiecars din ele s& stea de o parte§i sä-§1 alcatuiasca hotare care nu convin, natural, vecinilor.

Astfel, Inc& din timpul cind noul Tarat se intemeiaza, de Pe-tru §i Asan, de cind s'a incununat cu coroand, imperial& Ionitd.,Inca de cind asa-numitul Imperiu romina-bulgar" se organi-seazI, StrbiT, din partea lor, cer de la ApusenI, pentru acelea§1motive, §i capOtO, In acelea§I conditii, o recunoa§tere a situatiellor politico. ca atuncl apare un rege al Serbiel care se In-tituleaza, cel d'intaid Incoronat", §i de la acest Stefan cel

incoronat (1196-1228), avem un sir de regi sirbe§ti.Natural c& §i acest not Craid ar fi voit sd. fie Imparat, dar

Papa, distributorul de coroane, i-a dat numal titlul de rege, careangaja la mai putin. Regatul sirbesc bine In conflict, de la In-ceput, ca §i Ungaria, cu Statul nod bulgaresc, pentru acelea,s1regiuni care se disputa astOzi intro modernil SirbI §i Bulgarb. §iamestecul UngarieT in chestia episcopatelor de la Morava" nu ede mirare: regil arpadienT privesc Serbia ca o mo§tenire politic&a lor, §i numaT cind ei slut ocupati In Orient, atuncl, In 1217,Papa I§T putea ingadui curagiul politic de a recunoa§te prin in-coronare, ca o formatie politic& independentO, Statul sirbesc, ceiace jignia firepturile traditionale ale regeluT Ungariel.

Statul acesta sirbesc, spre deosebire de Statul bulgAresc, areo desvoltare mai mult normala, §i el iese la iveala chiar cucaracterul acesta.

Cu atit mai mult, cu eft in casul a§a-numitului Imperiu ro-mino-bulgar se luptd, un element in chip firesc aventuros, carenu poate fi altfel, care se manifest 1, se desvolta §i dispare inchip extraordinar: elementul vlah §i cel cuman. Cu totul altfelse poate desvolta un Stat ca acel sirbesc, razimindu -se pe osingurd, poporatie, perfect omogenO, §i cu totul altfel Statul Asa-nizilor, care porne§te dintr'o rdscoala vial* care se sprijine pevitejia vlaho-cumana, §i care 1ntrebuinteaza numaT o bucata devreme elementul bulgaresc de la ora§e pentru ca, pe urma, cindacest element ajunge s& conduc& Statul Insu§1, sa nu mai alb&caracterul militar §i agresiv, ci sa se restringa sfios §i sst cautenumaT o slab& defensivd, in granitile sale militare. Se vede basacu totul deosebit& la uniT §i la altii. Nu slut doud, tell slave, deo potrivd, de tarf amindoul, avind §i una §i alta acela§1 ideal,Intrebuintind acelea§1 puterl, ci avem un Stat pur slay, col sir-besc, caruia i se adauga doar in regiunile Adriaticel un sprijinvlah sad albanes, far, pe de altd, parte, un Stat bulgaresc, alAsanizilor, din veacul al XIII-lea ci al XIV-lea, formatiune in-tImplatoare, in crearea §i apararea caruia particip& o multimede elemente deosebite.

De altfel mai shut dou& cause care fac ca fn momentul de

Si WAdin-

taid

139

mare slIbire a StatuluT bulgaresc Sirbil s& alba tocmai eel maistr&lucit moment al Innaintaril for istorice. Cind consider& cinevadesvoltarea StatuluT sirbesc in veacurile aratate, n'o s& observe,p&n& la §tef an Dusan acela In care Sirbil vgd pe represintantulde capetenie al nationalitatil for , deci pantt la realisarea ne-a§teptata a color mal indraznete sperante sirbe01, o tendint&vatlita catre stapinirea Constantinopolulul; ci Sfrbil at rabdareade a a0epta momentul cind o astfel de pretentiune se puteamanifesta cu oarecare succes.

De altminteri ar fi fost greu s& tinda spre Imp&ratie In timpulend nu era hotarlta chestia Constantinopolului Intro candidatTmai puternicb §i mai indreptatiti decit din0T, Statul bulgaresc,Despotatul Epirulul, Impgratul de Niceia. Prin urmare, On& nu semintuie lupta intro Bulgari, Epiroti, Niceienl, Serbia e 1mpiedecatade a se amesteca in aceste competitii pentru Constantinopol. Peurma, cind vin Paleologii In Capitala for fireasc&, el se bucuraa§a de mult de miscarea mindr& pe care au trezit-o intre Greclprin acest succes nea0eptat, Melt, un timp, Imperiul constanti-nopolitan al for pare puternic, capabil de a trai in viitor, de aavea o existent& onorabila. AA trebuit, pentru ca acest Imperiugrecesc de Constantinopole sl, se zguduie §i s& trezeasca prinaceasta ambitii din toate pal-tile, au trebuit ticalo01 dinasticecare mai totdeauna aA deosebit istoria Bizantului §i care 1-allfacut s& fie numit de istoricil secolulul al XVIII-lea, aplecatispre critici morale, be Bas Empire", Imperiul decadentei".

Ceia ce a slabit esential Imperiul constantinopolitan §i a pre-g&tit venirea Turcilor in Europa, a fost lupta Intro eel dol An-dronicl: bunicul §i nepotul, §i mal tarziu lupta Intre cei dol Ioani,loan Paleologul, fiul lul Andronic cel tinar, §i Cantacuzinul, luptecare all tinut multi anl. Ni putem inchipui ce Insemneaza pentruo biata tar& b&tuta de nevol, ca acest Imperiu restabilit prinnoroc, lupte pentru tron care in o jum&tate de veac, imobili-sind toate puterile nationals ! Aceast& lupt& a permis Sirbilor s&Infati§eze lumil priveli0ea nea0eptat6, §i pentru altil §i pentrudin01, a biruintilor, a cuceririlor §i a consolidaril imperiale a lulStefan Dusan (1331-1355). Pan& atuncl Ins& Sirbil ramaseserl cutoate puterile Tor, in acela0 timp cind Bulgaril 10 distrugeaA pu-terile for propril §i ale aliatilor for In razboaie zadarnice pentruluarea Constantinopolului. Pe de o parte era o ceat& furioas1care se istovia in lupte ce nu eraA cu desavir0re necesare §i pede alt& parte un lagar de pregatire, gata, in momentul hotlritor,s&-0 arunce puterile innainte §i s& biruiasc1. Aceasta este deo-sebirea intro SirbI 0 Bulgari in vremurile acelea departate.

Incetul pe Incetul, decT-0 aid voiam O. venim , centrul degreutate In partile acestea se stramuta In Apus. Cad dinastia

140

de Vidin, pe care o precede Tarul Constantin (j- 1257), Inrudit cuet si pus de el, insemneaza innainte de toate acest lucru: ct. de laApus vine acum that& puterea, toata iniVativa, toata important a

si nu din Apusul vlah sat albanes, el dintr'un Apusmat departat dealt acesta. Asistam si fn viAa bulgareasca la oDoul, ofensiva apuseana, care da Bulgaria alts, dinastie si altaorientare

Cind Terterizii se ispravesc in framintart singeroass cu Ta-taril, and Incercarea Ungurilor de a-0 pune vasall In TIrnova.nu izbuteste, SismaniziT, tot din Vidin, din Impatritul hotar",si tot de rasa amestecata, continua, grin Taril Mihail (fit. al lul§isman) si Alexandru, nepotul sat, lupta pentru neatirnareaInsa nict dinastia a doua de Vidin nu poate s salveze Bul-garia de soarta care o asteapta.

Intait un lucru era sigur: ca in tot veacul al XIV-lea aceastaBulgaria se va framinta necontenit cu Sirbil. Una din cele d'in-tail men#unt privitoare la principatul muntean, al Rominilorclip munte, care, cu Scaunul voevodal in Arges, unia partite dedincoace de Olt cu cele oltene, e aceia din 1330. Un Tihomirsat Ivancu, Tugomir, zic unit, Tihomir, ziceam odinioara; Ti-homir e un nume foarte obisnuit In Peninsula Balcanica inveacul al intaiul Mare-Voevod argesen (pe la 1330) etatal lul Basarab sag Basarab., care e pomenit acum, In lupteleacestea dintre Bulgart si Sirbi. In ciocnirea dintre eel doi seri slavi,.care se da la Velbujd pentru a se sti data Tarul bulgaresc vamat avea puterea cea mare In Balcant si data regale sirb vacuteza sa intinda si el mina catre coroana imperials, iea partesi contingentul lul Basarab, dupt, ce si mat innainte pe la nottrecusera cete de Bulgarl Impotriva Sirbilor 2.

Lupta aceasta se mintuie cu o infringere mare de partea Bul-garilor. Dar Statul invinsilor continua a trai si mat departe. LaVelbujd se hotareste Insa ceva: in competipnea catre Cons-tantinopol, care se va ivi neaparat pentru ca Imperiul bizantin

shibit din causa Indelungatel lupte intre bunic si nepot, intreImparatul legitim si cel nelegitim, nu vor mat merge Bulgaritcatre cetatea Imparateasca,ci Sirbil. Prin urmare ea serveste saconstate si acesta e rostul razboiulut la urma urmet sa con -state Intro cele doua popoare care simt nevoia de a revisui situaVa

..Tiredek, Geschichte der Serben, I, p. 316. Constantin Tih e Tar bulgAresc,.cum am vAzut, In acelasI veac.

2 Ideia CA din Io", care aminteste pe Ionita", cum Cesar a ajuns sa fiela Roma titlul ce se alipia la numele fiecarui ImpArat, s'ar fi fAcut Ivanco,nu se poate admite. $i nu pot fi doua nume pentru aceias1 persoanA: Ba-sarab Ivanco INicolae Alexandru, pentru Domnul Ingropat la CimpulungIn 1364, amine IncA neexplicabil pe deplin).

ca

twit.

XIII-lea "

141

for reciproca, de care parte e puterea maT mare. i, In foarte.scurf/ vreme, strecurindu-se cu mutt& dibacie Intro cele don/pa,rtide din Bizant, IntrebuintInd si pe unit si pe altiT, StefanDusan, marele rege al Sirbilor, izbuteste sa se puie in stapinireaIntregil Maced mil.

Izbinda aceasta e Intriadevar mare, dar personalitatea lul Dusannu e vrednica de o prea mare admiratie. N'a fost nicT un mareconducator de WI, nicT un caracter deosebit de viteaz, nicT uncirmuitor cu masurl Intelepte, deli a dat leg' teril sale. Dar afost o personalitate norocoasa, care a avut bun simt si dibacieIn momentul chid poporul sad IT Linea forte disponibile la 1nde-mina.

Se mill, cineva Ins/. clnd vede cum Imparatia s'a sfarlmatdupa moartea lul Dusan (1356). A avut un fit, Uros, caren'a fost extraordinar de bine Inzestrat, dar, ()Acura, nu meritasoarta lul. El a fost raped° Inlatura,t, de fapt, pentru a face locCraiului" Vucasin si fratelul acesta, Ugliesa. ET conduceat Ser-bia, jar Tarul, care era ruda cu stapInitoril de la noT, tinInd ofata, a lul Alexandru fiul luT Basarab, fusese dat la o parte.StInd la Serrhai, Ugliesa hotaria ma' mult: el 1st zicea bulga-reste loan Ugliesa si Linea pe fata CesaruluT" Voichnas (Volhna).asezat In Vestul macedonic si supt Dusan. Dar nicl In minilehi si ale luT Vucasin nu era Serbia In Intregime, cat' In toatepartile se ridicafi stapinitorT independent', Intro cari si Simion,fratele lul Dusan si dusmanul nepotuluT sad, care-0 lua partilemacedonice din Sud, Impartindu-le si cu altil.

De undo vine acest fapt? Statul lul Dusan, mort undeva pelinga Beroe, Ingropat la Prizren L, se razima In rindul Intahl pe Mace-donenT, dar Macedonenil nu represintat nicT atuncl o unitate etnica,cum nu represinta nicTo unitate geografica bine delimitata si nicToo unitate de traditil istorice. §i, prin urmare, tot ceia ce seIntemeiaza pe MacedonenT trebuie sa se sfarme, potrivit cu di-vergentele national°, potrivit cu deosebirile teritoriale si cu urilemostenite resultlnd din altA, desvoltare istorica a fiecaruia. Asatacit Serbia n'a fost merita si Intarita prin Macedonia, ci Serbia,merita aparent prin aceasta Macedonie, a fost slabita prin toatecausele de discordie care result/ din caracterul particular alacestul teritoriu. §i, pe de alts parte, Stripa erat prea slab' pentrua se putea reface dupa silintile extraordinare ale Imperiulul laDusan spre Constantinopol.

§i, totusi, Statul acesta n'a avut niclodata Tracia, el a rgmastotdeauna departe de Constantinopol, mult,amindu-se cu Patriar-hatul din Ipec si cu titlul de Imparat al Romeilor si Strbilor"pe care 1-a luat Intemeietorul sat,

1 Jiredek, Geeehichte der Serben, I, p. 412.

142

Line, Statul sirbesc, raped° si total descompus, vedem slabinddin ce In ce si IndreptIndu-se spre disparitiune Statul bulga-resc. 0 ilusie de pace, de liniste, de solidaritate politic, o dadoar lunga stapInire a Tarulul Alexandru. Observam, In treacat,asamanarea de nume dintre Alexandru din Tirnova si Alexandrudin Arges: numirile acestea nu sint niciodata IntImplatoare, citotdeauna arata, o Inrudire si, precum numele lui Vlaicu, urma-sul lui Alexandru al nostru, nu aminteste In zadar pe Slava dinBosnia: Vladislav-Vlaicu, tot asa al lul Alexandru Insusl, alMachedonului, Inseamna o legatura dinastica necunoscuta non/.

Supt Tarul Alexandru, Bulgarii at liniste, o multdme devreme, dar aceasta nu e altceva decit linistea abdicaril. El

par sit once plan asupra Constantinopolulul, orice &dullde expansiune dincolo de Balcani si Rodope: Bulgaria e strinsa,In margenile cele vechi ale el, din timpul cel d'intaia al asezariIelementului bulgaresc.

Dar nu era numal atit. Dupa, exemplul Serbiei, dupa dating,ce exista si ]a unit stapinitori din Balcani, de a Imparti mos-tenirea de pamInt Intro copil la moartea parinteluI, se creiaza,la moartea lul Alexandru &ma State legitime, unul de Tirnova,ramas In stapInirea lul Sisman, fiul lui Alexandru cu frumoasaTarita Evreica, botezata, de dinsul pentru a fi ridicata pe Scau-nul stapiniril, iar altul la Vidin, undo resida alt Strasimirsat Sracimir. Astfel avem la 1365 aparenta a cloud Bulgarii.

Existenta acestor formatiuni politico s'ar putea explica Inca,Intr'un fel: dinastia de Vidin se unise cu stapinirea de Tirnova,dar unificarea nu se putuse face complect. Vidinul era un che-nezat, si n'am gresi puindu-1 In legatura. si national& cupropriile noastre chenezate oltene, cad, la Bulgari, cnezT nu stilt.

i dupe unirea cu Taratul decl, el mai pasta, amintirile lul destaptnire separati . i atunci, fiind dol fii de Tar, acestl dotmostenitori avind mame deosebite si urindu-se unul pe altul,era natural sa intervie o Impartire de venituri ca aceia carea intervenit Intro Ilia si Stefan, Bit lul Alexandru -col -Bun al Mol-dove, Domnl amIndoi si In acelasI grad, dar cu alto resedintisi mijloace de intretinere. Taratul acesta de Vidin, care a traitIn coasta noastra peste treizecl ani, ni-a dat noun cancelariamunteana, cad cele d'intaia acte muntene stilt redactate suptinfluenta cancelariel lui Strasimir. De alminterea, el Linea Incasatorie pe sora Imparatesei Serbiei, pe alta fat& a lui Ale-xandru, alta Domnita de la noi, din Arges, care a Impartasitpa,na, la sfirsit soarta, foarte schimbatoare, a sotulul ei.

Natural ca Tarul din Vidin, putin cam In aier, si Tarul dinTirnova, amenintat din toate partile de dusmani, internl si ex-terni, nu eraa In stare sa, se Impotriveasca Turcilor. ImpartireaIn dolt& a Bulgarilor era sentint,,a de moarte a acestel

Nici Bulgaria asa cum se gasia la secolul al XIV-lea, n'ar fi

at

fill:

tert

143

fost In stare sa se Impotriveasca avintulul otoman din cele d'in,twill deceniY, an atit mal putin cind o dusmanie nestinsa, domniaIntre fiul Evreicel din Tirnova si fiul crestinel, Romincel, de laVidin.

Se zice Ins a all fost, nu cloud Bulgaril, ci treT. Cea de-atreia ar fi fost Bulgaria lul Dobrotici, de la care vine numele deDobrogea, dat el de Turd (Dobrugl-iii, tara lul Dobroticl").

In privinta lul Dobrotici, parerile care s'all manifestat pans Intimpul din urma, trebuiesc schimbate putin, cu atIt mal multca Dobrotici a devenit foarte interesant in discutiile diplomaticedin ultimul timp, si care nu se tie ce consecinte vor avea. MaIndoiesc de caracterul lul national bulgaresc, intaid, §i, al doilea,de existents, In hotare bine definite si recunoscute de toata lumeaa acestel BulgariT a Mare! Negre, care ar fi la originea Dobrogilturcestl.

In tulburarile din Balcani determinate de luptele pentru tronale Bizantinilor, de ofensiva Sirbilor si de creatiunea Imperiulullul Stefan Dusan, In luptele acelea, un mare numar de aventu-rierl si-all gasit norocul, IntocmaI cum, In Apus, pe vremea raz-boiulul de o suta de anl, s'all ridicat personalitatl cu totul indi-ferente altfel, vestitul John Hawkwood, de pilda, care, stringIndun numar de mercenarl englesi, a fost mult pretuit si bine platitIn razboiul cel lung pentru osebirea Franciel de Anglia.

Si In acest razbohl din BalcanI s'all ridicat personalitati mi-litare interesante. Unpl dinteinsiI e acel Momcilo care a ajunssa aiba o armata de mil de oamenT si hotara soarta razboiulul.Un altul a fost Dobrotici, al carui nume lnseamna: fiul lul Do-brota". Dobrota Ins& nu e un nume bulgaresc numal decit, cinol avem un sir de nume curat romanestI cu aceasta termina-tie: Laiota, Ca, luta, Basot5 Cocoa, Gerota, Ba, iota, COsota (cf.Kossuth); formatia aceasta nu e nicI macar slava, pentru ca, su-fixul ota" nu e slav, iar ca dobr" e o radacina slava, careInseamna, bun", nici aceasta nu fndreptateste vre-un fel de con-jecturl nationals, cad sInt atItea radacinl latine In nume ger-mane $i rada.cinI germane In nume romanice.

Supus poruncilor unul Balica din Karbona (psi Balica e numeromanesc), tovaras al unul Teodor, de nationalitate neclara, acestDobrotici, care putea foarte bine sa fie Vlah, Macedonean, seamesteca mult In luptele acestea. El strings In jurul lul unnumar de trupe, si resultatul este ca i se cedeaza, anume cetatI,Midia, apol Kozeakon, Emona, lInga Mesembria, cu acel titlu deDespot, pe care Bizantul it dadea cum s'ar da astazI un marecordon al until Ordin, §i In acelasi timp i se face onoarea unelInrudiff ImparatestI.

Prin urmare, Inrudit an Imparatil, Impodobit cu titlul deDespot, avInd castele la Indemlna, el poate sa joace un rol

144

mare, care se tntinde pan& la Trapezunt. La Inceput are acelecastele de ling& Mesembria, oraq grecesc, reclamat continua deImperiul bizantin §i cucerit de cruciatil lul Amedeti de Savoia, In1366, pentru Ioan al V-lea, §i numal tirzit, st&pinirea lui, merginddin castel In castel, ajunge s& se Intinda pan& in regiunea Varna,s& aiba, o reqedin0 In castelul Kalliakra, considerat ca un felde Capital& a la Dar de la Kalliakra pan& la gurile Dunariimat e loc! Suatem mult mar IndreptAit,1 a fix& st&pinirea luTDobrotici ca pornind de la Mesembria qi Midia §i ajungind, caextrem punct nordic, la regiunea aceasta de ling& Varna.

Un aventurier, cum erail NormanziT in Orient, cu citevaveacurl innainte, cum era un Catalan ca Roger de Flor, un vi-teaz", care, Impodobit cu un titlu de Curte §i cu o alian0 im-perial&, TO cant& norocul cind intiun loc, cind intealtul. StApt-nirea IntImplatoare a until aventurier de origine dubioasa nupoate constitui Ins& o tar& qi 'Asa, la o distant de citevaveacurl, o moqtenire de drept unul anume popor.

LECTIA a XV-a.

Turcii la Dunk're. Lupta pentru cetfitile amindurormalurilor cu Rom full.

De obiceill, multamita retoricel dip cartile de istorie, care estebung, numal In anume margenT, Intru cit face expunerea malplacutg,, dar nu falsifica adevarul, se Tnfatipaz6. navalirea Tur-cilor ca un fel de §ivoill salbatec, care cu o furie nebuna treespeste p&m1nturl §i oamenl gi de la o bucata de vreme unifica,In aceia§1 parasire, miserie §i saracie material& §i morals, toateruinele pe care le-a facut. Or! ar fi opera unul cutremur, carear fi sfarimat totul §i pe urma ar fi a§ternut peste ruine pamintsalbatec, acoperind locul uncle ail fost temple, palate §i gradinl.

Cum §i 1nnainte am avut ocasia 0, mat, aceasta conceptieeste absolut neadevaratl. Turcil osmanlil no! li zicem Turd,el !ma 41 zie Osmanli', cad Turc" la el Inseamnl cioban, bar-bar ratanitor , Turcil ace§tia osman1I1 n'au fost nicl destul deputernicI §i nicl destul de con§tieng de menirea for politic& pentrua da ce credem nol. De aid nu urmeaza ca trebuie s&-1 con-sideram ca pe un fel de aposton a! pacil, ca pe raspinditorilbinefacerilor civilisatiel asupra terenurilor pe care le cuceriati. Nu,nicl 'fail avut pretentie la a.,a, ceva, dar Intro vintul acela n&-piasnic, care rastoarn& totul, §i purtatoril de civilisatie mu& §itrezitoril de energil proaspete, este o distant& mare, In care potsh-§1 &ease& locul alltea rostur1 de popoare. Unul din a,cesterosturl 1-ail avut Mr& Indoiall Turcil.

Turd! n'ali vent In Europa din dorinta de a cuceri. Dorintade a cuceri este qi ea determinate, de anume motive de psiho-logip general& a unul popor. Un popor cucere§te, sali dud nu, sepate *ant pe pamIntul luI, eeia ce se Int1mpll foarte adeseor!, sats ffindc&I indeamn& din urm& alt popor, prin urma,re e

I0

146

silit sa caute o locuin0 In alta parte sat., In sfIrsit, un poporcucere§te atuncT cind este condus de un ideal de glorie sat deo conceMie politica.

Im! Inchipuit et, In afar& de aceste trot casurl nu mal poateexista nicTunul. La Turd nu e nicT casul Intaid, nicl casul aldoilea, nicl al treilea. Turcil puteat. foarte bine, cIt,1 erat, O., sehraneasca In Asia Mica. Turci osmanlIT erati pastor!: Asia Micae un admirabil toren pentru viata pastoreasca, samantnd cu re-giunile mrpatice §i balcanice: val, mung nu tocmaI InnaltT, ver-deAa trebuitoare turmelor, putinta, schimbaril dupt, anotimp apasunilor dintr'o regiune intr'alta. Prin urmare, din punctul devedere al vicAil economics, acest popor nu avea niclo nevoie säparaseasca un teritoriu pentru a lua In stapinire alt teritoriuvecin. Un popor care sa, raspingt, pe Turd din Asia Mica si sa-IIndrepte asupra Europe!, n'a intervenit. Ad navalit Mongolil, laInceputul veaculul at XIII-lea, in drum catre Europa, si at cuceritAsia Mica, Mongolil, cari, cum spuneam §i anti data, sint totTurd, cad nu e niclo deosebire, In ceia ce priveste rasa, In ceiace priveste telul de viata, Intro luptatoriT lul Ginghishan si Turcilosman111 de la Inceputul veaculul al XIV-lea, nu e niclo deose-bire Intro ostasiT luT Timurlenc sat. Tamerlan si a! lu! Baiezid,prins In lupta de la Angora de acest Timur. Deosebirea e doardi ace§tia venial din Rasarit si eratl ma% multi, maT tar!, maldisciplina4 ma! Inzestrag cu virtut,T eroice decit Turci! cellalti.Mongolif at stapInit Asia Mica, care a attrnat ma! multe decenilde dingil, dar, cu toate acestea, nu s'at dislocat Turcil de aid,pentru ca stapInirea mongola era de un caracter general: nava-Mori! stateat In taberele for departate si puteati sä ramlie astfelvechil proprietarl de pamint exact In acelasT fel ca ma! Innainte.

Cu MongoliT !ma, de la un timp, s'a ispravit, si astfel In AsiaMica ramIneau numa! Turcil osmantil, linga TurciT Caramanulul §ial celorlalt,I vecint Traiatl foarte bine Intro dinsiT, cad erat preapu-kinl pentru atita pamInt. N'a fost Inca odata niclun motivcare sa -! Indemne pe unil Impotriva celorlalg. CerturT de dinasti!,planurT de unitate In Asia Mica, supt o sitigua familie, n'az'iaparut nidodata. Dinastiile coexistat unele ling. altele In lee;turile cele mal buns, fart., nicTun fel de motiv pentru izgonireaunora prin 41.

4i, iarasi, o tendinO, de cucerire, determinate de motive ideale,fata de starea culturala a poporulul turcesc si a ramuril os-manlil a acestul popor, nici nu se putea admits. Niel macar nuera la dInsiT o poesie populart,,sa zicem, cu caracter eroic tra-ditional, de vitejie comuna, nationala, pe care o Ittilnim la SirbIcind se rascoala Impotriva Turcilor, la Inceputul veaculul alXIX -Iea. De §i n'a existat la acestia o clasa de carturarl, caresa-I Indemne la rascoala, contribuind la Intemeierea Statului,rascoala totu§! porne§te §i se desvolta, multathita faptulu! ca

147

lucrarile tiparite erail Inlocuite Indestul prin cfntecul totdeaunavi t, care merge din gur& In gura. Cad se poate IntImpla ca obalada cunoscuta de toata lumea, miqcbad sufletele tuturor, s&exercite asupra celul din urma dintre necarturaril unelterl o influent, mal adinca §i declt cea mai genial& poesie aunul poet cult sail decIt opera unul filosof de catedra care nu.afl& rasunet In societate. Dar SIrbil a1 avut un Intreg trecutrazboinic medieval, pe care Turcil nu 1-ail avut, ace§tia fiind unpopor not, .supt raportul politic, ca §i supt cel cultural.

Atuncl de ce au venit Turcil din Asia In Europa ? AI venitpentru c& -Grecif Bizantulul se bateau fntre dfn§il, §i n'avea1 banlqi nicI curaj, asa !nett trebuiail sa, recurg& la curajul altora, pecari sa-I pia-tease& ieften. Li trebuiat nu mercenaril, din Apus,cari erat foarte bunl, dar §i costail mult, puteml aduc&elementele care nu mai Oat ocupatie In veacul al XIV-lea, In-trebuintate find In razboiul de o sut& de alai, Francesf, Englesl,

; puteat s& recurg& la vecinil din Peninsula Balcanict,dar §i ace§tia costae scump, de §i altfel decit bane§te: prin con-secintele interventiel lor. Din Intrebuintarea In certurile bizan-tine a elementelor bulg&re§t1 qi strbe§t1 result& fntemeiarea unelputerl ca lul Momcilo, ca a SIrbului Voihnas, caruia Bizantinil IIdad titlul de Cesar ci care, Intre Dusan, Cantacuzin §i Paleolog,face politica lul proprie, de jaf §i cl§tig, sat. crearea puterillul Dobroticl, care, la Midia §i In alto castele vecine, pin& la Kal-liakra, amestecindu -se §i In afacerile Trapezuntulul, are pretentiatle asemenea afacerile Imparate§tI de o parte qi de alta a M&rilNegro. Astfel de example erail suficiente ca s& Invete pe Bizan-tinI c& astfel de ajutoare se pl&tesc scump la sfircit. Politica bi-zantint dupa cum o cunoaqtem, se razima lust, Intreaga pe In--trebuintarea unul vecin barbar care poate servi In conditiunl fa--vorabile pentru Imperiu, far& primejdie imediat& pentru acesta:aka Intrebuintasera pe Bulgarl, pe Ungurf, pe Pecenegf, pe Cu-man! §i pe Tatar!. Tot In felul acesta vor cata sa fntrebuinteze§i pe Turcil din Asia Mica.

Intr'un studiu al mi&1 tip&rit In revista de filologie bizantinaByzantinische Zeitschrift", Latins et Grecs d'Orient et l'aa,blissement des Tures en Europe", In care se cerceteaza tocmaiproblema stabiliril Turcilor In Europa, am aratat cum Turcil dinSmirna §i alte regiunl a fost adu§I s& se amestece In marile lupteinterne din provinciile Imperiulul grecesc. De o parte, lupta IntroAndronic-cel-BtArfn §i Andronic-cel-Tinar, nepotul lui de fill, luptadin Intlia jumatate a veaculul al XIV-lea, pan& la 1328, ci,dupa aceasta, lupta dintre Joan Paleologul, Imparatul legitim, citutorul sat Cantacuzino, care -c! zice Ioan al VI-lea, lupta carea tinut multa vreme, de prin anil 1341, de la moartea Paleo-

Jogulul Andronic, tattl luI Ioan al V-lea, pgnt, la 1354. Dec!, timp

saracil sl

s111

148

clo dou6,zeci de anl, Bizantinil atl avut rivalitatea aceasta pentrucuroana, Intre represintan#I dinastiel Paleologilor si Intro usurpa-torn.' acesta din neamul Cantacuzinilor si flif sal. El bine, Inace.* lupte s'ad oflus Turcil din Smirna, el alt stat obucata do vreme, au savIrsit anume ispravl razboinice, atl jaluitputin pe alaturi, nu mult, In once cas nu mai mult dealt eel-la10 apol Intors In Asia Mica. Turcil osmanl Insa, venigceva mai tarzit, ad ramas in Peninsula Balcanica.

Pe atuncl, asupra Osmanliilor avea putere Urkhan, fiul lufOsman Intemeietorul si tatal Jul Soliman, prin01 de coroana carea adus Banda sa si a asezat-o In Europa, si, In acelasI timp, §itatal lul Murad, care a fost, Intro altele, cuceritorul Adrianopolel.

De ce atl ramas Turcil osmanlif si cellalg nu? Explicatia etocmal In faptul ca Osmanliil erad eel mai rail organisaV, eelmaf saraci, eel mai putin cull si avead o viata mat pAin asi-gurata In Asia Mica. Cind e vorba de Turcil din Smirna, acestiarepresintad un respectabil Emirat, supt conducerea lul Umdr,acelasf nume ca si Omar, dar pronurqat mai gutural, care s'aluptat si eu flota Crucia4ilor si a avut Infringer!, dar si succese;Turcil din Emiratul lul malul care putea sari imbogMeasca.Alto marl Emirate oral al Caramanulul, al Chermianuluf, tolemal tali din Emiratele turcesti continentale. Turcif osmanlif, casa. aduca sfarimarea Statuluf Caramanilor, ad trebuit sa luptepans In veacul al XV-lea, aproape un secol , care Ins . nu s'adamestocat In lupta pentru ca, sta,ptniad tale mai multe pamin-turl, avead tole mal frumoase perspective de vlitor §i intretineadmai pAine legaturl cu Marea.

Osmanllif avead Ins& o situa#e geografica foarte nenorocita :plecasera din niste satule0 fara Insemnatate, care ad ramasfara Insemnatate si pang, in zilele noastre, In regiunile de catreNiceia, Nicomedia si Brusa, prin urmare In coltul de cake MareaNeagra. Asa fiind, el nu puteall sä realiseze aceleasl cI§tigurl casi cella41. Pe de alts, parte, intinderea for teritoriala In altodirectil i -ar fi pus In conflict la Rasarit cu Imperiul de Trape-zuut la Sud cu formatiunile marilor Emirate centrale din AsiaMica, iar la A,pus cu ace! Emirl cari detinead coasta Mediteranelpan& la, Marea de Marmara. Erad decl aruncaif fatal, In expan-siunea lor naturals, asupra

Dar, pentru a se sala§lui statomic in Europa, a trebuit sa in-ter* Inca, o mare gresea,la, politica bizantina, ca din Constan--tinoppl, Wind co.lcule proaste de oamenl saracf, ate ajuns la Or.rerea, pa, decit sa aduca necontenit bande, o mal bine sa, le tie-totdeauna la dispositia lor, Intoomal procum, dupa tratatul dinMrianppol, care Ingaduia expcortn1 de gene din .erile noastre,

sail

Furopet

IMAM:

tinead

149

proprietari! muntenT §i-ail adus plugarl no! din Bulgaria, iar Mol-dovenil, plugarl dintre Rutenil Bucovina

Prin urmare Imperiul turcesc, care a djung apol pans laBuda, care era sa patrunda gi pang la Viena, bare a times soldatilsal pang, la Toulon, pe vremea luptelor dintre Francis° I-id §i.

Carol Quintul, acest mare Imperiu, mal mare debit cel bizantin dintimpurile cele mai fericite, a pornit de la un simplu laggs per-manent, de la Tzympe, azl Cemenlic. Acolo ad stat pang la 1354,cind a fost un mare cutremur cutremurele par a fi jucat tn.rol Insemnat In vicisitudinile Imperiulul turcesc: doar Innaintede razboiul cu Italia a fost un teribil cutremur In partile Mkrilde Marmaraa§a, de puternic, IncIt a trIntit la pumint zidurilecolor mal multe ora§e din partile Bizantulul. Si atuncT, In 1354,Turcil n'ad Intrat In Galipoli In calitate de cuceritorl, ci numalfiindcg, stall deschise portile, §i prin urmare nu-1 ma! ImpiedecanimenT sail stramute taberele In pieta §i locuinta In caseleormuluI lasat farg, apgrare.

Bizantinil, pe vremea aceia, erad Inca In toiul luptei dintreCantacuzinl §i PaleologI, pang, ce, prin tradare, izbuti Ioanal V-lea Paleologul sg, Intro In Constantinopol §i loan al VI-leafu silit sa se retragg la mangstire, sotia sa la an& mangstire,iar fiul for avu o existents zbuciumatg farg sa fie In starea sustinea aspiratdile Impargtesti ale parintelui sail. Cttg, vremedura Inca aceasta lupta, fireste ea, nu se putead lua masurlpentru a Impiedeca asezarea In Galipoli a unor auxiliarT atit defolositor!. Dar, §i cind se ispravi cearta pentru tronul constanti-nopolitan, Turci! Tnnaintara, ocup1nd alto patru orase: Burgas,Tzurulon (Ciorld), Mesene (Caristiran), Demotica (apol qi Rodosto).Si de ce tocmai aceste patru °rap ? Erat ale vestite ? Nu. Le ocupallfiindcg, el ramasesera, bind nu eras! mercenaril Impgratulul, hogde drumul mare, hog de caravane, cum all fost si Arabi! pangierl : sail calluze sail hot!. Dec!, In aceasta calitate, de hog decaravane, cu care TO tinuserg, viata In Asia Mica, atacind penegustoril cari mergead spre Trapezunt §i Tebriz, cu bogatiilePersie! qi Asie! Centrale, el cautail sa ajunga In stapinirea dru-mulu! de Nord, catre Adrianopol si drumulul de Vest, catre Sa-Ionic. Drumul de Nord ducea de la Adrianopol la Ni .I si laBelgrad sail, prin anumite ramurl laterale, la Dunarea noastrg,iar prin drumul cellalt, de spre Salonic, puteat sa se coboare Inpeninsula Moreil sail sg, apuce, la Apus, catre Via Ignatia, bareduce la Durazzo gi la Marea Adriaticg. Anexind cetatile aratate§i Bulgarophygon (Eschibaba), ma! Drzifi numal, 'mail sa ajungg,la Adrianopol, la Filipopol, la Zagora, iar. de cealaltg, parte, laIpsala, Makri §i Cumurgina, Osmanli[ deveniat staptnitorl altuturot drumurilor.

Imperiul bizantin, zicem, n'a luat nicIun fel de mIstitlimpotriva

150

intinderif rapezi a acestor asezArl turcesti. Explicatia trebuie eau-tata si In dificultatile extraordinare in care se zbatea acest ne-norocit Imperiu si dupa restabilirea unitatii imperiale, dar de sigurtrebuie cautatl Inca intfun lucru: in convingerea pe care o aveariBizantinil c& va trece si aceasta. Apa trece, pietrele ramin" erasi un principiu de diplomatic bizantina. Cite nu vazuse Imperiulacesta de Constantinopol, de cite on nu fusese Inchis In zidurileBizantuluf, de cite on nu inviase iarasf pentru a avea perioadede glorie! Cind o Imp&ratie dureaz& de sute de ani, se poatemira cineva de ind&ratnicia credintel c& prin intoarcerea vremu-rilor bune va mai trai Statul acela alte sute de alai ? Si cu atitmai mult, cu cit Imperiul biza,ntin represinta ordinea romans,necesitatea imperials, si Bizantinil aveall dreptul s& cread& c&lumea nu poate trai fAra aceasta, ordine moral& intrupat&

Imprejurarile exacta care ail adus, In 1361, cucerirea Adria-nopolef de Turd nu se cunosc. Cronicile turcestf sint foarterace, cronici bizantine n'avem. tacut cele dolt& glasuri carevorbisera pan& acuma: glasul ambitios al Cantacuzinului, carei -a scris memoriile, i glasul sententios al teologuluf Nichifor

Gregoras, care void s& dea istoria discutiilor luf, fiindca el re-presinta o form& divergent& a interpretatiel ortodoxe, o conceptiereligioas& proprie si, ca s& se aseze cearta luf in mediul tim-pului, a trebuit sä scrie o foarte important& cronic& Dup5., aceastanu mai avem cronici bizantine; anale bulgArestf nu Sint decitnumal acelea, noun, care s'all tradus In romaneste, la inceputulveacului al XVII-lea, de calugarul Mihail Moxalie, pastrindu-se astfelsi in form& romaneasca stirile privitoare la ultimele timpurf aleStatuluf bulg&reSc.

Adrianopolul find si el ocupat, in conditil pe care le expunelegendar cronica turceasca mai tank), si, pe de ann. parte, Evrenos,cellalt representant al Emiruluf, apucind drumul cltre Apus, pesteputin noel Sultan Murad, dup5, moartea frateluf sari Soliman sia tatIlui s5.11 Urkhan, se aseza in Europa, aratind astfel c& punetemeid mai ales pe rosturile europene ale creatiunit sale politice.

Natural c5, prin aceasta chestiunea turceasca dobindeste omare important& de istorie universal& Intreaga lume crestina semisca. Atuncl se formeaza, proiectul unel nou5, expeditif cruciate,care, pornita din Apus, s& cuprinda elemente catolice, francese,germane, italiene, ungurestf, cu scopul declarat de a scapa peImpgratul din Constantinopol din primejdia cea mare care-I ye-nia din partea fostilor sal mercenarT, Turcif, favorisatf de un asade extraordinar norm Cruciata aceasta putea sa produc& efectecare ar fi fost de sigur fericite, cad Turcif erall foarte slab! invremea aceasta, §i ar fi fost usor s& fie chiar izgonitl. Pentruaceasta ar fi trebuit Ins& ca si In Bulgaria, in Serbia, in Ungariasa domino o stare sufleteasca favorabila und asemenea actiuni.

inteinsit.

sa-Ail

151

Spre marele noroc al Turcilor, In toate aceste trot teff situatia eIns& total defavorabil& cruciatel.

§i anume iata de ce: in Serbia, se 1ntemeiase cum s'a spuspe vremea luptel dintre Paleolog si Cantacuzin, Imparatia lulStefan Dusan. Craiul sirb, ajutind in aparenta pe Paleolog, apt)!pe Ioan al VI-lea, ocupa toate Macedonia si se presinta si inna-intea Salonicului : cu multa greutate e Impiedecat s& iea in sta-pinire si aceast& cetate. Pe urna, vazindu-se in st&pinirea unul te-ritoriu asa de mare si de insemnat, se proclama Tar, eel

stapinitor al Sirbilor care indr&zneste s& treac& de la titlulmal modest de Cralil la acest mare titlu imparatesc. E deci Taral Sirbilor si Romeilor, ceia ce inseamn&: al Grecilor, al Bizan-tinilor, al Romanilor.

Avem anume acts privitoare la negocierile lui cu Venetia, dincare se vede c& Dusan credea s& poat& ajunge la Constantinopol,uncle fag&duia Venetienilor s& li dea Pera, luind-o de la Genovesl,cari-% tnlocuise In coloniile latine din Orient, dup& c&dgrea Im-periului lul Balduin si Henric. Tarul Stefan stapfneste toate re-giunile cucerite de dinsul pan& la moarte. Dupa aceiaSerbia se cufund& in haos. Fiul mortului, Uros, casatorit cu fatalui Alexandru-Vod& din Argos, on Anca, care a trait probabil sidup& moartea sotulul el, face oarecare incerc&r% de a p&stratronul tatalul seti, dar e Inlaturat, raminind un fel de Tar onorific,cu Domnita lui de la nol. Abia dace se gaseste data mortil lui;faptele lui nu exists. Atuncl, In locul lul Stefan Uros, se stabi-leste un fel de dualism usurp&tor; se ridica un Vucasin, care ieatitlul de Craill, si pe ling& el intilnim pe fratele sall, loan Ugliesa,care capata titlul de Despot, neaparat de la Bizant, pentru ser-vicil politico: titlul se dadea totdeauna In leg&tura cu o aliantade famine; trebuia ca un stapinitor sa iea In casatorie o princes&bizantina ca s& i se acorde aceasta dOnumire de onoare, careInseamna: Doran. Ugliesa va fi f&cut asa si, pentru a-s% rasplatiprietenil greci, el sacrifice Patriarhia slrbeasca, semnul bisericescal neatirn&ril, pe care o intemeiase Stefan Dusan la Ipec: Bisericasirbeasca e supus& din noil, In numele s&f si al fratelulPatriarhiel din Constantinopol.

Evident ca, atuncl cind In Serbia intilnim un Imparat pribeagsi dol usurpatorl, dintre cari unul, intors in ordinea de Stat bi-zantina, parAseste tot idealul si toata mostenirea lul Stefan Dusan,In scrisoarea lul catre Patriarh vorbeste de regele §tefan", cudespret si mine parc&, pentru ca ar fi ocupat un teritoriu carenu-% apartinea si ar fi calcat drepturile Bisericil cele% Marl dinConstantinopol , Serbia nu era cu totul gatita pentru a cola-bora la o mare opera de ap&rare comuna.

Nu numal atita, dar la Marea Adriatic& $i In voile Macedoniel,ca si la Dunare, se ridicad pretutindeni familil de nobill, luind,far& vre-un drept, In partile for puterea. §tefan Dusan avuse

insd.,

sad,

d'in-tant

152

Tesalia si tinuse stapinitori special! In fiecare oras ma! bine In-tarit din regiunea macedonean.. Acum, In toate orasele de petfermul Mani Adriatice, la Berat, la Ohrida, la Velbujd, la Mare,se asezase cite un mic domnitor, cu teritoriu mai mult sail maiputin intins, cu cetati capabile de aparare. In sfirsit regiuneade la Dunarea sirbeasca capata atunci pentru Intaia oara o in-dividualitate politica, ajungind In stapinirea familie! lu! Lazar,care se intitula cneaz, Apusenil traduceall prin comes",decT: conte si care avuse si innainte, de sigur, Inriurire inregiunea de la Sudul ape!, de care Stefan Dusan, de frica Un-gurilor lu! Ludovic-cel-Mare, se ocupa prea putin.

Cu mult mai rail se presintat, fat& de ideia unei ofensivecrestine, Bulgaril. WI ce se Intimplase la dinsil: Tarul Alexandru,care tinuse Tuthill pe Domnita munteana, sotia WI pan& In anilde batrinetg chid el iea In casatorie pe o Evreica din Tirnova,pe care a botezat-o si a asezat-o lInga dinsul, timetind la ma-nastire pe fata WI Basarab, Tarul Alexandru, zicem, moareIn 13642, ctteva lunT dupg, moartea cumnatulaT sail din Arges, alu! Alexandru, fiul luT Basarab, inmormintat supt jetul episcopalal manastirii din ampulung. Dintre Ril 14 do! mor In lupta cuTurci!, In Imprejurarl cu totul necunoscute, cu prilejul vre unelciocnirl neinsemnate la granita, si ramin alt! do! fii. Unul, Sisman,era fiul Tarulu! cu Evreica, si, Rindca ea fusese sotia tinarg, abatrinetelor sale, lui i-a fost lasat Scaunul de la Tirnova. Iarfiulul nascut din casatoria cu Domnita romtnca i se dadu apa-nagiul Vidinului, si atit. Faptul e destul de important pentruno!, Rind In legatura si cu istoria noastra, cacl, daca Strasimirn'ar fi fost ajutat de Munteni, cu cari era legat si prin mamasi prin sotie, cealaltg, fatg, a lu! Alexandru-Voda,nicT Intr'unchip nu s'ar fi putut mentinea In aceasta stapinire a lu!.. Astfelerati, cum s'a aratat si mai sus, do! Tar! a! Bulgarilor, can puteallajunge dot rival!, do! dusmani pentru aceiasT mostenire.

Ce a insemnat, In sfirsit, stapinirea la Mare, de la Midia laChilia, a lu! Dobrotici, s'a aratat aiurea: acest Despot nu faceadecit sa represinte pe aceasta linie orientall supravietuirea or-dinil bizantine, religioase si politice, Intr'un timp clod Ugliesa si,mat la Nord, Ioan si Constantin de Velbujd si Stip, cu toata, In-rudirea dintre el si Casa Tarulul Alexandru, arata prin titlul lorde Despoti aceiasi influenta. Aceasta Rind starea de lucruri laDunare, si dincoace de Dunare, la suirea In Scaun a lu! Vlaicu-Voda fiul lu! Alexandru, In mintea lul Ludovic-cel-Mare, regeleUngariel, care urroaria coroana Imperiulul latin de Constant -nopol, s'a ivit o ideie: aceia de a se uni cu cruciata din 1365,condusa de Petru, regale CipruluT, cu aceia din 1366, condusa

I Data e contestata de Jireeek, dar documentul unguresc pe care se ra-zimil e rad datat.

153

de Amedet, contele de Savoia, varul Imparatulul din Constanti-nopol,cad mama lul Ioan al V-lea era Ana, urincipesa de Sa-voia,s'a ivit, zic, ideia de a se uni cu trupele cruciatilor §i dea cuceri pentru sine coroana Constantinopolulut, xeIntemeindImporiul acesta, de scurta durata §i trista, amintire. Daca aceastas'ar fi Intimplat, atunci de sigur ca, neamul nostru n'ar mat fiavut niclodata, viata lul politica.

Pentru a antra in Peninsula Balcanica, Ludovic se folose§tede moartea Tarulul Alexandra §i ocupa, Vidinul, intemeind In par-tile vecine Banatul vidinean, care cuprindea Vidinul Insu§I §i omare parte din pamtntul banatean: Or§ova §i alte cetatl la Du-nare. Banatul Vidinulai se sprijinia pe Banatul Severinulul, Inpartile noastre, pierdut pentru moment In folosul Domnilor no§tri,dar care se putea recuceri, §i decI o alt cale era deschisa. Un-guril mat aveaul atunci §i Bosnia, de care se desfacu mal tarzitnumal Hertegovina §i care era un Banat al regelul din Buda.

Erat ma, de tart Unguril In vremea aceasta, limit Imparatulbizantin, in ajunul cruciatel, se Infati§eaza rugator Innaintea re-gelul de alts confesiune cre§tina, regelul despretuit pana, atundde al lul, regelul al carul Innainta§I fusesera batutY de atitea offde Manuil Comnenul, se Infati§eaza Innaintea regelul maghiar.and e sa se Intoarca Innapol Insa, Si§man Ii opre§te. Atuncis'a format planul ca luptatoril cruciatd, can cucerisera Galipoli,cari luasera Mesembria, Pravadia §i Anchial, supt conducerea hitAmedet, sä trimeata corabil pe Dunare pentru a lua la Vidinpe Imparatul Ioan spre a-1 aduce la Constantinopol. Dar planula fost parasit, Paleologul capatindull altfel libertatea, §i Vidinulera sa inciuce politica lul Ludovic-cel-Mare, §i Inca, a§a de rail,tacit, dupa ce, la Inceputul lul 1369, in Vidin Intra Romtnil lu!Vlaicu-Voda not aril avut Vidinul, §i Mitropolia de Vidin, Inlegatura cu Constantinopolul, care s'a intemeiat atunci, n'afost opera lul Stra§imir, ci a lul Vlaicu -VodA, aceasta Mitropoliefiind legate, de Mitropolia Teri!-Romane01 , dupa ce ded al lu!Vlaicu Intl.& In Vidin, unde ad stat cltava vreme, el trebuie sa,plece In adevar, dar nu In folosul regelut unguresc, ci al cumnatulu!domnesc Stra§imir, Intors §i a§ezat din not In cetate, unde aramas §i 'Ana la 1396, pans la expeditia din Nicopol a crucia-WOT din Apus.

Prin urmare cruciata n'a izbutit, §i nicl calatoria lul Ioan Pa-leologul in Apus pentru a propune Unirea cu Biserica romans,nu dadu niclun resultat. La 1371 Inca, In Septembre, Strbil erallla rIndul for strivitl de Wile turce§tY, In lupta de linga. rlul Ma-nta, la Cirmen, locul acela care poarta In analele turce§t1 numelede Strivirea Sirbilor" (Sirf-Sindughl). In lupta aceasta at peritqi Vucaqin §i Uglie§a, ba at fost nimicite §i ajutoarele trimesede Domnul muntean Vlaicu-Voda. §i Turcil, peste trecere de

154

clt,Iva ani de zile, ati mal cf§tigat doll& biruinte marl asupraSirbilor: una ling& apa Voiusel, la 1385, asupra principatulul dincare o ss se desvolte ma! tarzit Muntenegrul, al dinastiel Bal,§izilor, din Zeta, regiunea de la Mare, cuprinzind Dulcigno, An-tivari, Budua, vechea Serbie maritima, iar a doua lupta,dupt,succesul cretin din 1387,1a Ploenik,e cea de la Cosovo, din 1389,In care §i Serbia de la Dunare, Serbia cneazuluf Lazar, e invinsa:linga Lazar piers §i Sultanul Murad, asasinat, §i din acel teasSerbia independents nu ma! traiegte.

Atuncl venim noi Innaintea Turcilor, not cari ocupasem Vidinul,nof cari, prin anil 1370 Inca, fusesem stapInitori In Nicopolintfun act unguresc, gasit in timpul din urma, se spune ca Vlaicu-Voda a capatat cu ajutorul Turcilor" prin 1371, Nicopolul, §isupt nepotul lul Vlaicu-Voda, supt Mircea, despartit de acestunchiti prin singura Domnie treca.toare a lul Radu, tatal sat, §iprin momentele de stapinire citeva luni ale fratelul sat Dan,dad, supt Mircea, nof am ocupat Silistra. In acela§f timp se infati-§eaza Mircea §i ca Despot al paminturilor lul Dobroticf" (ter-rarum Dobrodicii Despotus").

Cum s'a ispravit cu Dobrotici, ar fi foarte gretl s'o spunem.In lupta pentru Vidin se amesteca, §i joaca un rol mare, ca §iin legaturile cu Imparatul loan Paleologul; dupt, aceasta hist, else Incurca intfun razboit. cu Genova, care avea Lykostomo-Chilia, indemnat fiind si platit de Venetienl. In razboiul acestai se ispraveste si stapinirea. Fiul sail, Ivanco, stapineste, in re-giunile Mari! Negre, poate un castel sat. doua. Avem tratatul lulcu Genovesil, care-1 Infati§eaza foarte modest: se vede bine cape teritoriul lul eras si Gred, in rindul intait Bulgarl desigur §i 41; se vede cs avea oarecarf legaturi cu Marea, siatita tot. Ivanco departindu-se sat perind, teritoriile de pe malulMari! slut capatate de Mircea, dar tot in legaturd cu Bizanful.Bizantul a trimis la nof cindva o principesa cu numele de Ca-linichia, poate mama, poate sotia lul Mircea, Dan al II-lea, fiullul Dan §i nepotul luf Mircea, II zice: lele" §i astfel, In-rudit find cu Bizantinif, Mircea avea dreptul sa ceara ceia ceceruse §i dobindise, in timpurf mai noun, pe ling. un Gattilusiodin Lesbos, §i Stefan al Serbiei, adeca titlul onorific de Despot.Prin urmare el n'a fost §i mo§tenitorul titluluf despotal, cadtitlul acesta nu se mo§tenia, ci se capata pentru fiecare In deo-sebf. Pe de o parte el a ocupat, din Braila, Vicina, Chilia, Ti-nuturile lul Dobrotici, cu care n'avea niclo legatura de singe§i anume toate, cu Kavarna §i celelalte, cad, data ar fi fost otart, n'ar fi dat numele et §i, pe de alta, a capatat titlul deDespot, direct din Bizant 1. Vulturi! §i purpura de pe chipul de

Intre ele nu era Silistra; in titlul saa ea apare deosebit: Tristri do-minus" in forma latinA. Orasul apar%inea poate lul Sieman, poate InsA traiaaproape autonom.

ma

155

la Cozia al luT Mircea Sint in legatura cu aceasta calitate deDespot.

Prin urmare aproape de anul 1400 gAsim Duneirea in steipt-nirea Rominilor. CM nu §tim chid am plecat din Nicopol, qi nuputem s& spunem c plecarea a fost definitive, cad o rai§careofensiva, dup& biruinta creqtina de la Ploenic, o dadu iar Ro-minilor. In Vidin fusese, gi erail multi cari-1 chemai'i din nod peacest Craig" roman. Si, In siir§it, cetatile de pe malul sting alDunariT se Intaxiail,Incepind cu Giurgiul, fortificat de Mircea-cel-Batrin, dupe marturia cronicarulul burgund Wavrin, pentru cagranita aceasta s& fie asigurata principatuluT Terii-Ronalne§ti.

Situatia capatata de noT la Dunare, situatia pe care o arat&pan& gi presenta 1111 Mircea de mal multe orl In cetatea Giur-giulul, a fost pierduta curind In folosul Turcilor. Astfel, prea de vreme,Incercaril de a Inlocui ordinea precedent& la Dunare printr'oordine romaneasca, IT urma permanenta unel ordine osmane laacest rid de granite.

LECTIA a XVI-a.

Stiipinirea otomana pe malul drept si pe cel sting al Dunitrii.Ioan Hunyadi si opera lul.

incepind cu al doilea deceniu al veaculul al XV-lea, cu anti1410-20, Dunarea a devenit otomana, aea cum fusese, pe vremurlde atitea on bizantina §i cum fusese, in timpuri si mal depar-tate, si din aceleael motive de ordine military §i politica, romans.

Si aceasta Dunare otomana va raminea pang, aproape de ju-matatea veaculul al XIX-lea. Se poate zits deci ca de la epocalul Mircea-cel-Batrin ', socotind dupa tine stapinia la noi, in prin-cipatul Teril- Romanecti, in vremea aceasta, si pans la tratatuldin Adrianopol, la 1829, a fost o Dunare otomana,

Nu in margenile unel lecOuni se poate trata acest camp imensde istorie. Deocamdata va fi vorba de cel d'intaill capitol alacestel Dunari otomane, anume de acela in care se stabileete,se afirma organisaVa acestel stapiniri turceeti la Dunare, rami-nind ca mai tarzifi sa, se vada stapinirea Sultanulul pe amindoulmalurile Dunaril apucind In sus, catre Ungaria, ocupind Buda,intinzindu-se spre Viena, pentru ca apol sä o vedem atacata, eprimejduita de rascoale pe malul sting al apel.

Prin urmare, cum s'all aeezat Turcif pe malul drept al Du-naril, cum ail ajuns sa rivneasca la stapinirea cetAilor de pemalul sting, cum, fiind Turcii si pe malul drept ei pe cel sting,avind ceta,We de o parte qi de cealalta a fluviulul, all facutdinteinsul un rid otoman, de aceasta e vorba aici: de riul oto-man, nu de hotarul otoman, cad acesta trecea, prin suzerani-tatea asupra principatulul muntean, stability pe deplin in cead'intaiti jumatate a veaculul al XV-lea, ei dincolo de Dunare.

1 BAtrin", ca si Mare", inseamnA Ancien", nu Vieux". Prin acest ca.lfficativ se arata numal di nu e vorba de Mircea-cel-Noii, cel TInAr, cel Mic,sCiabanul, din veacul al XVI-lea.

157

Dug, tinem seam& de stapinirea lul Mircea In toatIl moste-nirea Jul Dobroticl, de posesiunea de dinsul a Chi liel insulare, aVicinel, de unde s'a adus Mitropolitul muntean cel d'intaill, Iachint,de insemnatatea comerciala, marturisita de prinsul bavares Schilt-berger, a Braild, de stapinirea trecatoare a Vidinulul, de comita-tul", recunoscut noun,, al Severinulul, cucerit de la UngurI,cons-tatam intinderea domina#ei muntene de la acest Severin, undoMircea primi la 1406 pe regele Sigismund, si pans la gurile Dunaril,si de la Chilia, pe o insula dunareana, pA,na la Varna. SA adau-gim truda ce si-a dat-o Mircea ca sa intareasca si malul sting, alnostru: Giurgiu, ajuns o puternica cetate cu pr01 saril din ocnele14 §i Nicopolul Mic, adeca Turnul din timpurile noastre, opusNicopolulul turcesc, Nicopoia" noastra. Daca tinem seam& detoate lucrurile acestea, inOlegem puterea pos4id romanestl laDunare In apropierea anulul 1400. Cu dreptatell putea zice ener-gicul Domn, la 1406, autocrat al aminduror malurilor pe toatA,Dunarea pans la Ocihean (la Mare), si al orasulul Silistrei" 1.

Faptul acesta, de altminterl, era in legatura cu ceva Inca malmare. Precum la sfirsitul veaculul al XIII-lea se deschisese bepentru viats, noastra politica, unitary si independents, tot asa,la sftrsitul veaculul al XIV-lea se deschidea loc pentru aspira-tiile noastre imperialiste. A fost In adevar un timp cind nol amfi putut mosteni in regiunile acestea ale Peninsulel BalcaniceStatele slave in decadere si Bizan01 putred.

Da, atuncl se deschidea si pentru nol, Rominil, la dreapta Du-naril, putinka de a innainta in calitate de unificatorl supt formaimperial, al viElil popoarelor din regiunile acestea sudostice.Nenorocirea noastra a fost aceia ca Turcil ad aparut prea ra-pede si all intimpinat prea pAina, impotrivire din partea Sirbilor,Bulgarilor si celorlalg, asa !nett el all ajuns la Dunare innainteca nol sa ne fi putut organisa in vederea unul scop asa de 1nnaltsi a unel muncl militare si politico asa de grele.

Ca sa ni dam seams eft de slabl erall la inceput Turcil Inaceste regiunl, n'avem decit sa ne gindim la caracterul nesta-tunic al imprejurarilor de pe malul drept al Dunaril incepindcu =Ill 1387, al probabild suirl In Scaun a lul Mircea. La 1387sint Turcil aid: se dA, lupta de la P1o6nic, el sint invinsI, si Inziva urmatoare vedem pe Mircea trecind rill' si ocupind cellaltmal; apol vine, indata dupa aceia, Cosovo si biruin0 otomana..a Jipsa noulul Sultan Baiezid, Mirceall adauge iar maluldropt pans pe la 1391-2. Noua ofensiva xornaneascit la 1393, 44)a. 1394 un etlipinitor turcesc spare intelie41 data pe maul ding,prim perfile de linget Olt, thud lupta fara noroe de la Rovine, dar

Diploma, In Venelin, Acts vlaho-bulgare (ruseete) vtraducere romit-neasol, In Arhivo 1.9toria a Jul Haadeti, I.

'

158

izgonind pe Mircea, §i puind Domn muntean pe Vlad. Avem, caraspuns, trecerea la no' a regelul Ungariel Sigismund, care aducecu el pe Mircea §i, pe aceia§I linie a Oltulul, ataca Turnul (1395)§i.-1 iea. Din nog, dupa retragerea Ungurilor, Turcil se instaleaza,dar cruciatil din 1396 cuceresc Vidinul, Rahova §i ajung panala Nicopol, ling& care-I strive§te Baiezid. Inca din 1393 Tirnovafusese luata, §i In 1395 Si§man moare In temnita:pentru cine al-tul decit pentru Mircea se recuceria de crestini malul drept ?

Era firesc ca el sä fie pedepsit pentru cruciata, §i de aceia ise iea, Silistra, i se ataca partile ialomitene, In a doua nelvalire aSultanulul. La 1399 Mircea era totusi din nou domn al Dunaril,§i la 1400 el lovia IAA pe Turcil can se Intorceail de la o piaci&In Ungaria. Era timpul cind crucia,VI lul Boucicaut venial sädespresure Constantinopolul, §i. Timur Tatarul antra amenint,atorIn Siria.

Trebuie o Intreaga, munca pentru ca sa fixeze cineva aproxi-mativ cronologia acestor lucrurl. Chid are un Stat o stapInirebine Intemeiata, lucrurile nu se petrec a§a, nu sint schimbarl deacestea care Incurca, nu numal pe istoricul de ad, dar §i pecontimporanl, cad e de ajuns ca o ceata turceasca sa strabatatoata Bulgaria ca o tarn fara stap1n §i sg ajunga, la Dunare,pentru ca sa ocupe, de §i numal trecator, ce-I place.

Cu atit mal mult IsI poate Inchipui cineva Mt de ilusorie eraIn multe privinta dominaVa bulgcireasca pe malul drept alDunaril In aceasta epoca. De altminterl chiar soarta Capitalellul Si§man ni arata ce fel de Stat poate fi Statul acesta bul-garesc dupa moartea Tarulul Alexandru. Tirnova a fost ocupatade doug orl, In 1388 §i In 1393 (ca §i Silistra, In 1391-2, dud ise da ca Pasa Timurta§oglu, §i In 1397), §i, dupg cucerirea d'in-

Si§man s'a Intors, in Imprejurarl cu totul umile, ca vasalascultgtor al Turcilor. Se poate zice ca a doua §i definitiva, cu-cerire, cu pradarea §i distrugerea Capitalel, dupg care n'a malfost viat& politica bulgareasca, pana In timpurile moderne, nuInseamna decit Inlaturarea unul vasal tradator §i pedepsirea ora-§uluI In care el avuse Scaunul sal de stapthire. In casul acesta,adevarata Bulgaria, Bulgaria cu adevgrat imperiala, libera, ca-pabila de a avea o politica proprie, nu Inceteaza la 1393, ci cuzece and Innainte, cind Si§man nu mal e mo§tenitorul politicallibere, imperiale, a tatalul

§i ne putem Intreba dacg dupg aceasta restaurare cu caracterde vasalitate Tarul din Tirnova a mat avut malul drept al Dunaril,,unde cronica tnrceasca vorbeste numai de lupte cu perestinii". In 1388ni se spune, de izvorul turcesc, c& §i§man a Inchinat lul Murad, laIamboli, prin tratatul de supunere, Silistra, cea mal Insemnatadin cetAile §i .ora§ele sale, §1 ca marime §i ca alte Insu§irl, pre-cum stralucirea cladirilor, mu4imea locuitorilor §i chiar Intari-

sail.

159

turile el" 1. Nesupunerea lul Siqman determine atacul Nicopolel,undo el s'ar fi Inchis. Vedem ca tot atuncl se supune Giurgiul,se ieaa unele turnurl" §i se cucere§te Siqtovul. Avem In cro-nica, mal tarzie, a lul Seadeddin marturia express, ca, unele dinaceste locurr fura luate de la Munteni.

Pe de alts parte, §i In regiunile de catre Apus, In regiunilesirbeqti, nu poate fi vorba de o dominat,,ie efectiva slave. CfndTurci! apar, In regiunea Vidinulul, la 1391, §i la Apus de aceastacetate, Serbia. se concentrase asupra Macedonid. Cad Serbia In-vinsa, la 1371 fusese acea Serbie creata de Dugan §i moqtenitade Uro§, pe care 1 -ail Inlocuit Vuca§in §i Uglie§a. Cea de-a doualupta, de la 1385, se da Intro Turd §i Slrbii de la Marea Adria-vica, amestecati cu Albanesl qi Grecl §i influentag de Latin!.Serbia de la Dunare se formeaza, foarte Incet, din nevoia deaparare, tirzia, catre stIrqitul veaculul al XV-lea: acea Podunavie,cum IT ziceail, titlu pe care 1-a purtat cu mIndrie, ca sot almo§tenitoareT DespoWor strbe§tI, §i Neagoe al nostru, cum sevede §i pe piatra luT de mormlnt, la Argeg. Serbia aceasta e unfenomen politic defensiv, care se IntIlne§te numal supt fiul lulLazar, Stefan, care §i-a luat titlul bizantin de Despot. Noi nu-Ivedem dect pe Slav! formind un nail front de aparare impotriva Tur-cilor, ci ne vedem in acest rol pe no!, in tot cursul stapinirit lu!Mircea. El a avut astfel de sigur un mare rost de politica gene-ral,, a Intre#nut legaturl, nu numal cu tog ce! cari InBalcanl, dar cu stapinitoril §i protivnicil Turcilor din Asia Mica,cu puterile separatists care se aflaU In aceste regiunl. Am tiparit,in Acte gi fragmente, III, acte venet,,iene din care se vede lucrulacesta foarte bine.

In mend chiar, Mircea se simte destul de puternic pentru aIncerca sa reglementeze el via0, ImparMiel turce§tI Incepatoare:voie§te sa impuie el un anume Sultan, §i nu altul, In lupta dintreflu lul Baiezid, biruit la Angora, In 1402, de Timurlenc, apol prinsqi pus In vestita cura, care era doar o haraba, de nomad, asi-gurata prin gratil. Dupe prinderea lul Baiezid, care nu iese niclo-data din Inchisoare, Incepe lupta pentru stapinire dintre sal, gidin aceasta lupta Mircea poate profita. Si, nu numal pentruslnt mal muAl fit, dar §i din causa caracterulul politic al crea-tiunii facute de Osmanli! In ultimele decenil.

Zicem: Imperiu osman pentru sfirqitul veaculul al XIV-leafiindca e un titlu comod, care se poate Intrebuinta de la uncapat la altul al stapiniril Sultanilor, Ins& ar fi o foarte maregre§eall sa, se creada ca o astfel de Imparatie qi exista, la sfIrqitulveaculul al XIV-lea. NoI am vazut pe Turd venind ca bande,

1 Iorga, Chilia fi Catatea-Albil, p. 64.

luptad§i

fillea,

160

care n'az'i interese politice, ci numal economice, de hrana. 0astfel de bands, orlclt de norocoasa, nu putea da de la dlnsanimio. Prin urmare, bandele turcesti, cucerind Peninsula Balm-nica, primesc regimul pe care 1-all gasit fundat de malt& vremede crestinii din aceste regiuni ; se foloseso de alcatuirile ante-rioare, pe care le conserve nestirbite, fiindca le simt si foartecomode. Gasind o organisatie feudal& sirbeasca, influentatg. deApus, gasind o viata locala bulgareasca, resultatg, din sfarimareaTaratulul de pe vremuri, gasind organisatiuni pe val in regiu-nile albanese si vlahice,pe toate acestea le vor 'Astra. Turcilnu inoveaza, nimic fiindca slut cu mult prea slab', prea Ulna-poiati pentru a Incerca macar asa ceva. Afar& de legaturl pa-triarhale Intre luptatori si dinastie, de legaturl necesare intro bi-ruitori si biruitT, de amintiri imperiale mongolice, el se adap-teaza noulul mediu. Asa incit ceia ce numim dominatia tur-cease& in Europa la sfirsitul veaculul al XIV-lea nu e decit oserie de cucerirl intimplatoare, de resultate ale cuceririlor legatedupa oportunitate, pe basa situatiel pe care o gasisera atuncicind all venit In Europa. intr'un loc, gasind o feud& sirbeasca,pun in local guvernatorulul sIrb un chefalia, un beg turc; intim-pina in alt loc o viata autonomy de munte, se inteleg cu condu-catoriT si pun In apropiere un represintant al Sultanulul; intil-nese o via* locala, de oral, In cutare parte bulgareasca, viataaceasta locala, oraseneasca, va continua si mai departe.

Dec', Infatisindu-se mai multi fi' la moartea lul Baiezid, sepane intrebarea hranita si de provisoratul captivitatil salecum trebuie impartita mostenirea (comparati soarta Imperiuluicarolingian dupa moartea Jul Carol-cel-Mare), cad de o unitatede stapinire otomana, si mai ales de acea vestita imitate carear fi cuprins si teritoriile bizantine cucerite mai din vreme InAsia Mica, si Rumelia, adaus& de mai patina vreme, in Europa,nicl nu poate fi vorba. S'a ajuns la aceasta conceptie, dar maTttrziO numal, supt influenta ideilor bizantine. Cacl Bizantul

Bizantul unitar a influentat asupra Tardier, si, dap& oucenicie de maT matte decenii. el i-a deprins intemeieze osingura tar* Cu un singur stapinitor, avind calitatea de Imparat,cu a Carte In jurul lui, cu o armata permanents, cad vestitilIenicerl nu stilt In rindul tntaid o institutie otomana, eu tog&povestea veche a seicului care bineouvinteaza pe noir soldatiosmani Intinzind mineca giubelel de dervis asupra lor, ceia cear fi produs Infatisarea particular& a soul:lei Ienicerilar, povestedin domenial legendel.

institutia permanent& a Ienicerilor face ea parte Tatra eitvadin mostenirea de orinduiell bizantine; In faptul ca erall mpgerestini, creseuti anume ea sa apartie numal Sultanulul, pArinr-telul lor, se poate vedea, nu atlt o conceptie noua, pe ett o ne-cesitate de viata turceasca, de °axe ce to aoesta se lirapieclecuil

im-perial,

sail

s&

fetal

161

supuqii de a avea o mare armata de revolts luindu-li tineretul,pe de alts parte, se capata pentru stapini o armata, pe care,

din fortele nationa1e, prea mult ocupate, in prea multe locurl,n'ar fi putut-o forma niciodata.

A§a, mild% la prinderea si nimicirea politica a lui Baiezid, Mirceapoate sa creada ca vechea viata crestina, sfarimata momentanIn Peninsula. Balcanica, va putea Incepe din non, cg, Turcil nuvor fi Inca decit un element local, feudal, amestecat cu ele-mentele locale feudale care mai ramasesera. Sultanul cel nou,Soliman, nu i se paru un vecin bun. Atunci el incepe sa favo-riseze pe altul din fiii lui Baiezid In dauna fratilor. Sustine peMusa, care vine din Asia Mica, de la Isfendiar, Emirul de Caste-muni, prin Sinope, pe Marea Neagra, pe Dunare, dee' pe laChilia, la Braila , in Tara-Romaneasca. Mircea i-ar fi oferit ju-matate din tara sa", ceia ce tnseamna orasele dunarene, pecare, si chid le tine, el le recunoaste ca turcesti si ar fi eau-tat sa-1 lege dindu-I pe fiica-sa (Thamar, fiica Tarului Alexandrasi a Domnitei muntene, ajunsese sotia lui Murad §i Urkhan tinusepe o fat6., a lul Ioan al V-lea Paleologul; Soliman luase pe fatalul Giannino Doria, rucla a Imparatului bizantin).

In jurul lui Musa se stringe toata, Dunarea crestina: Constan-tin, fiul lui Strasimir, si Frujin, fiul lui Sisman, mostenitoril Vidi-nului si Tirnovel, apol Stefan al Serbiei, pagubit de Turd In Ma-cedonia. Dupa Infringere, Musa vine pe corabil grece§ti la Mircea,§i apoi la Vidin, la Golubaci, cetate sfrbeasca de la Dunare,unde-1 tine Stefan. De aid se intoarce pentru a birui.

Astfel ajunse Musa, In 1411, sä aiba stapinirea asupra Tinu-turilor europene §i el a ramas In aceste Tinuturi timp de citivaani de zile, biruind pe fratele sail Soliman, care moare dupalupta, si resistind citva timp qi fratelui din Asia Mica, Mohammed.Asa fiind, Mircea s'a putut maguli cu &dul ca el va ramtnea ne-atins In stapinirea Dunaril. In ultimul timp, titlul sail sufere, caIn scrisoarea din Giurgiu, databila 1411-3, o usoara, schimbare: Inloc de mentiunea Silistra si terile Jul Dobroticl" se zice downa mai multe orase turcesti". Izvoarele stilt foarte putine pentruvremea lui Mircea: cronici n'avem, Insemnarile de anale s'ailpierdut pentru Tara-Romaneasca, pe chid cele din Moldova attrait pans In timpul nostru. Neavind lamuriri indigene, lamuri-rile strain lipsesc si ele: In lips& de astfel de lamuriri, din titlullui Mircea chiar vedem ceva. In cuvintele down al mai multororase turcesti" se oglindeste o noun conceptie politics, mai sea-zuta, cuprinzind Ins& IntrInsa o situatie foarte princioasa pentruinteresele noastre, foarte derana fata de rosturile noastre istorice.Innainte era vorba ca not sa avem Dunarea intreaga pentru no!,capabili de a urmari apol, pe basa stapiniril Dunaril, marl visuri im-perials In Peninsula Balcanica. El bine, acum at1 aparut Turcii,

it

162

afi luat In stapinire, biruind, apol, un moment, s'au retras: nu maie nicT Murad, nicT Baiezid Fulgerul, ci slut acuma tinerl ce luptapentru stapInire. Pe unul Mircea 1-a facut Sultan, fiind el cel maiIn vIrsta si eel mai tare din uniunea cresting, poate ruds cuvecinil de peste Dungre, cad o cronica strbeasca vorbestede casatoria dintre o fat& a lul Lazar si Radu-Voda, pe cindcealalta fats fu sotia lul Sisman. Atunci Mircea se multgmestecu situatia de represiutant al WI Musa In regiunile dunarene pecare Turcif apucasera a le lua In stapInire. Vasal al Sultanululpe malul drept al Dui:Aril, el recunoaste ca orasele ocupate deel slut turcestI, ca prin urmare suveranitatea asupra for apar-tine Osmanliilor, dar el are titlul de domn asupra for si Intelegesa ramiie domn.

La urma urmel, aceastg calitate de vasal nu cuprinde o Injosire.Regale Anglia era vasal al regeluT FrancieT, si se putea Intimplaca acest vasal al regelui frances sa-1 biruiascg, sa-I iea pamint,s& fie supt toate raporturile mai mare si maT tare decit dinsul.Vasalitatea era una din formele aliantelor de odinioara. Si nupot sa, vad Intru cit dependenta uneT terT de alta, maT puter-nicg, decit dInsa, maT mare, e maT umilitoare In forma de oma-giu, care adese orl nu se face nici macar personal, declt depen-denta uneT terT de alta tarn prin legaturT economice, care o fa csa, fie supt toate raporturile la discretia unuT singur patron. AsaIncit Mircea, In calitate de domn al oraselor turcestI, de stg.p1-nitor In aceste regiunT dunarene, far& lndoiala nu decade preamult In ceia ce priveste puterea. Realitatea e Inca a luT.

De ce nu s'a putut continua cu acest regim favorabil noun ?Din doug cause: una care apartine Turcilor, cealaltg, care vinedin istoria noastra nationals, din istoria particular& a Statululmuntean. Causa care priveste pe Turd, e refacerea unitgtilotomane supt Mohammed I-ig. El vine din Asia si biruieste,la 1413, Pe Musa, care e ucis In lupta de la Ciamur11 ling& Sofia,apol pe falsul fig. al luT Baiazid, Mustafa (1415), care trece dinVenetia la Mircea si stg la el, nelinistind Bulgaria pang In 1417,tot prin silintile luT Mircea, Inca plin de sperantesi, In sfirsit, pepredicatorul Bedreddin, care lucreaza In Zagora" bulgareasca,treclnd Dungrea la Silistra si Infundindu-se prin Dell-Ormanul"de padurT de acolo. Si astfel la Apus Rumul si la Rasarit Ana-dolul, cele doua jumatatl ale Imparatiel, se unesc iarasl suptnoul stapInitor venit din Asia, care izbuteste a stabili acest prin-cipiu, imutabil de acum Innainte, al unitgtil politico resultatedin cucerire, unita,te necesara si indestructibilg : de la Moham-med I-ig nimeni nu s'a mai putut gindi la farImitarea dupg, ha-sardul mostenirilor a succesiunil ImperiuluT. Si natural ca, atuncTcind cineva poate sa Indrepte Impotriva stapinitorilor dintre

163

Carpati si Dunare, nu numal toate puterile Peninsulel Balca-nice, dar si pe locuitoril 1ndrazneg si viteji al valor Asiel Mid,unde era toata vigoarea rasel turcestl, stapInitorul dunarean nue In stare sä i. se impotriveasca. Si nici nu s'a mal Incercat oastfel de Impotrivire.

Mohammed ocupa, nu numal toate cetatile de pe malul cellaltal Dunaril, inlaturind (nice pretendent rgsarit In regiunile noastre,dar el pune stapinire si pe cele mal folositoare pentru dinsul din.cetatile de pe malul nostru sting. Capata prin expeditia din1416 poate In vara Giurgiul, Isaccea, Ieni-Sale, pe care leintareste, si e sigur c& s'a infatisat, el sail represintantil lul, siinnaintea Severinulul, undo i se inchinara fruntasiI.

Prin urmare, Inca Innainte de 1420, In Giurgiu, In NicopoleaMica, ocupata de Turd si Innainte de aceasta, cind Mircea afost Inlocuit trecator de Turd prin Vlad, intilnim puncte de pazaale Turcilor. Domnul muntean dupa aceasta e absolut legat, in-capabil de a intreprinde o actiune politica proprie si s& serveascascopurilor sale. Strins, pe de o parte, Intro regele Ungariel,aminteste de vechea stapinire efectiva pe teritoriul romanescpe de alts parte, Intro linia cetatilor turcesti de pe malul stingal Dunaril, el ramine nedestoinic de a se misca. Pe dud la Du-flare se asezad Turacan-beg, in Vidin si, la Rgsarit de fostaresedinta a lul Strasimir, fill lul Evrenos, Isa, Bairam si 41,pe cind flota turceasca Linea Dunarea, Mircea, slit trimeteharaciul, prin Izzet-beg, fost ajutator al lul Musa, Inchidea ochil,Inca de la Inceputul anulul 1418.

Nol nu trebuie sa judecam pe Domnil munteni din tot veaculal XV-lea cu prea multa severitate si s& punem in fata for oa-meni ca Alexandru-cel-Bun si Stefan-cel-Mare, cari el dol stapi-nese aproape tot veacul acesta asupra Moldovel,Alexandru-cel-Bun pang, la 1432, Stefan de la 145'7, cu 20 de and Intrerupereanarhica Intre el; nu trebuie sg, fim prea cruzl cu stapinitorilTerii-Romanesti, puindu-li In fat& aceste marl personalitatT dinistoria Moldovel. De sigur ca unit ail putut face cu totul altolucrurl decit ceilalt,I. De ce insa? Findca ail fost numal dol si

impartit veacul intreg Intro &ill, st, al doilea, fiindca elaveail din toate partile hotare libere. Un atac unguresc prinArdeal asupra Teril-Romanestl e mult mai usor dedt un atac dinArdeal asupra Moldovel prin pasurile Carpatilor, trecute numalodata de Sigismund si odata de Matias Corvinul, fara folos real Inamindoua casurile. Aceasta este, de sigur, hotaritor pentru soartaunul principat si a celullalt. Al doilea: Moldova e deschisa la Nordsi putea sa caute In expansiunea el inceputul izvoarele riurilor ceo strabateall si, ca sa zicem asa, o creail. De aceia Domnil moldo-yen! Intins In pamintul Sepeniculul, luind Tetina de lingaCernauti, si tinzind apol catre Pocutia, pe care, la sfirsitul Dom-

care -ti§i,

all

§i-ad

s'ad

164

niel lor, 4i Alexandru-cel-Bun 41 Stefan -cel-Mare ail avut-o defapt, folosindu-se de rivalitatile dintre Litvanl 4i Poloni pentrustapinirea RusieT 4i Podolia. Chiar dui:4 ce aceast& rivalitates'a resolvit, stapinirea de dincolo de Nistru a fost ma de slaba,,!net Domnil moldovenl, cari aveati cetAile de pe malul apa:Hotinul, Orheiul, Soroca, Tighinea, Ciub&rciul, Cetatea-Alba, cuce-rita poate Inc& supt Roman, tatal In! Alexandru, Para ca, departea cealalta, s& li se poat& opune altceva decit Camenita,cam in fAa Hotinului,aveatt toata putin0 de a face o politic&ofensivg.

Calatorind pe Nistru cu vaporul, infaV4area amindoul malu-rilor vadeqte tot ma de clar ca 4i aceia a malurilor dunareneIn cursul unel c&l&toril asemenea de unde se poate porni atacul,Dar Domnul muntean, prin insa41 aceast& tarie a Moldova, instare s&-4T trimeata cetele din par Ile Vrancil, ocupate de A-lexandru, 4i spre Braila 4i, prin Rimnic 4i Buzall, spre Tirgovi4te$i Bucure4ti, era stens, era impiedecat de a se manifesta cums'ar fi manitestat de sigur fara rivalitatea biruitoare a acestelMoldove mai libere, innaintInd necontenit catre Sud.

Pe de alt& parte, Domnil Moldova, tinend, cum am spus, spre.Sud, vor s& aib& gurile Dun&ril 4i malul Mari! legat de Cetatea-Alba; a izbutesc s& capete Chilia pe vremea WI Alexandru-cel-Bun 4i. Irina* in fAa vechilor intarituri, din insula Eschi-Chiliade ad, cetatea cea puternic& de pe malul sting : In 1429 sedeschide lupta dintre Alexandru-cel-Bun gi Dan Munteanul, ajutatde dinsul sa iea stapinirea, in 1419,4i care, Mend opera In folosulregelu! Ungariel, 4i nu al lul, era incapabil de ali ap&ra binestapinirea din aceast& Basarabie dunareang. §i atunci, dupaaceast& lupta Invierqunata pentru stapinirea ChilieT, In care in-tervin diplomatic §i Unguri!, -inind partea Muntenilor, la urmatot Moldovenil Amain in cetate. Astfel, dac& Unguri! in In as-cultare principatul muntean, gata a trimete pretendentl din Brapvsal Sibiiti, in jurul carora se strings 'Igor o boierime maruntai. neastimparata, setoasa de intrig! 4i de lupte, daca Vrancea mol-

doveneasc& e un loc de strap, ale card porg se deschid pentrua permite din clnd in chid navalirl in folosul Moldovenilor, dacatot malul sting al Dunaril e ocupat de Turd, carT ieall 4i va-durile 4i vamile qi prin urmare venitul in banT eel mar pretiosal principatulu!, saracindu-1 prin aceasta, se va inOlege dece stapinirea turceasc& a trebuit sä fie atit de puternic& aid 4ide ce Tara-Rom&neasc& a incetat de a mai Run factor politic inde-pendent, la discrtAia Ungurilor une or!, a Turcilor alt& data, aMoldova chiar, in toata Domnia luT Stefan -cel-Mare. Era preaslab& ca s& ramlie ceia ce fusese 4i, din nenorocire pentruneamul nostru, era totuqi prea tare pentru ca s& se poata con-

165

funda In vista politica moldoveneasca, restabilindu-se unitateade la Inceputul veaculul al XIV-lea.

Astfel Turcil Amain la Dunare, qi, daca maT slat atacAlatacul nu se face pentru principatul muntean Insu.71, al carufviitor s'a Inchis pentru toate timpurile, ci, Intimplator, for Olemuntene lupta In serviciul altuia, al regeluf Ungariel.

Sigismund de Luxemburg, rege unguresc prin casatoria sa cufiica mal mare a lu! Ludovic-cel-Mare, Sigismund Imparatul, afost farg, Indoiala una din cele mal neastImparate personalitATcuceritoare qi mai ales ambitiioase din vremea MI. A stapfnitmult, patruzeci de ani, Ungaria, gi a ruinat-o. Dace, ar fi cinevacare sg, indite pe distrugatorul regatuluT, n'ar trebui sa arate pebietul -Maar Ludovic al II-lea, pe care al tradat §i carea fost gasit mort Intr'o mlagting, la Mohacs, ci pe acest al doilearege mare, care a stors Zara ca sa joace rolul ail de ImparatIn Apus §i sa pretinda ca o amintire din Imperiul latin, In Ra-sarit. In lunga sa stapfnire, Sigismund a intervenit de atftea onIn regiunile rasaritene. La 1397 intervenise dincoace de mun11ca sa restabileasca pe Mircea, intervenise apol la 1396, In frunteaarmatelor cruciate, pe care prestigiul izbutise sa le adune,§i ocupase pang, la Nicopol toate ora.lele de pe malul drept alDunarif, tinzInd catre Varna, pentru ca de aid sa se fmbarcecruciAil pentru Constantinopol, dar In desvoltarea planuluf afost Impiedecat de sosirea Sultanulul Baiezid, care 1-a zdrobit; aintervenit In 1420, prin Voevodul Ardealuluf, pentru ca sa aperetrenul lu! Mihail fiul lul Mircea, care atrase In peirea sa peacel Voevod; a intervenit In 1427 pentru ca sa aeze din nob.pe Dan, omul sail, In locul lu! Radu, fill al lu! Mircea, zis Ple-quvul (Prasnaglava). Mal departe deoft hegemonia In Tara-Roma-neasca el avea gIndul de a crea o Dunare ungureasca. AceastaDunare ungureasca ar fi fost pentru nof mult mai periculoasa,decIt Dunarea turceasca: atuncl, Intro Carps if munteni, stapfnigprin Turnuogu, prin cetatea Branulul, care fusese a lul Mircea§i a fiuluf sail Mihail §i care era acum ardeleana, §i Intro Du-narea dominata de osta§if Imparatuld-rege, ce s'ar fi ales deno! ! De sigur ca qi regiunile interioare ar fi fost cutreierate decalugaril catolicl aducfnd cu dfn§if anume influents politico, §icu vremea am fi ajuns In atirnare deplina de regatul un-guresc.

Dan al Intarit §i Vnut In Scaun de Ungur!, a servit ne-contenit scopurilor ungure§t1. Cel ma! Insemnat dintre urma§illu! Mircea, acest nepot al mareluf Domn, a fost Innainte detoate Indeplinitorul planurilor Imparate§tf la Dunare. Si sg, ne&dim §i la ce se petrece In acelaqf timp In Banat. Imparatul,personalitate eminamente internAionalg, conducator de cruciata,rivnitor la stapfnirea ImparAilor latin! din Constantinopol, atrage

aid,

lul 1-ad

sad

si

II-lea,

166

aid fel de fel de aventurier! din Apus. Sa numim pe doi dintredIngil, can? prin originea gi numele lor, arata mai bine diversi-tatea acestei organisatil militare. Unul era un Florentin, FilippoScolari, cgruia Lingua zicea0. Pipo Spano, ganul, §i cellalt, unRagusan, Franko de Thalovacz, pe care Maghiaril it numesc Thal-lOczy. Cu aceqtia, cu Dan In Tara- Romaneasca, Sigismund intelege sg-§I the/ Dun/rea a lul. trimite, simultan, §1 pe unli§i pe altil, la atac contra Turcilor. La 1419, biruing ale lui Pippo;la 1423, dui)/ o victorie asupra Turcilor navalitori, se refaceSeverinul §i alto coati dun rune. La 1427 se drege Giurgiul §iDan patrunde pe malul cellalt, lovind Silistra. 0 intreag/ viatade zbucium pentru o causa care, din nenorocire, nu ma! eracausa romaneasca.

Lupta de la Golubaci, a doua zi dui:4 moartea lui Stefanocuparea Belgradului de Unguri, lupta la care au luat parte §iMuntenii, cu Domnul lor, In 1427, arata ca Sigismund nu semultamia cu stapinirea asupra Banatului, cu drepturile saleasupra Semendriel gi Belgradului, teritoriile Despotului Stefan,care atirnase mal mult de dinsul decit de Sultan, ci sta gatas/ intervie, ca §ef al defensive! cre§tine, pentru a Impiedeca a§e-zarea Turcilor §i In castelele Dunarii sirbe§ti, clutind astfel, ca §iLudovic-cel-Mare, un drum pentru a patrunde In Peninsula Bal-canic.

Aceasta Incercare Ins/ n'a izbutit: Dan, istovit cu desAvirqire,ca §i aventurieril a§ezati In Banat, n'a avut trainicie. Dar Si-gismund avea §1 alt plan, care §i el putea in credinta lui sti-Yasigure stapinirea in regiunile acestea. Anume el se gindi aaduce pe Cava lerif Teuton! spre a da in mina lor toga Dun! rea.Se Intelesese cu vecinil sal Litvanil, In 1429, ca sa iea Chilia,undo cavalerii erad sä fie mezati, §i ilia, din 1412 era vorba sg.se Impart/ Moldova, prin tratatul din Lublau, Incheiat Intro Ungur! §iPolon!, anume pentru ca Sigismund sä poata avea Chilia. Atunci,avindu-se Severinul de o parte, Chilia de aft/ parte, pentru Intretinerea acestel armate permanents care era-a sa fie CavalerilTeuton! se dadea venitul ocnelor §i minelor Ardealulul. Klaus deRedwitz §i pout/ titlul de Ban al Severinului. Dar In ultima ins-tanta, nic! Incercarea aceasta a Ungurilor nu izbute§te. Dup/trecerea rapede a lui Basarab, fiul lu! Dan-Voda (1431),urma§uladevarat al lul Dan, Alexandru Aldea (1431-5), introduce pe Turdin Ardeal, de qi, pe alaturi, se sena, fata, de vecini ca n'a fostdestul de tare pentru a se impotrivi. Si In zadar a§ez/ Sigis-mund In Scaunul muntean pe Vlad Dracul, fiul lul Mircea, cadacesta se indreapta dui)/ nevoile und situatil ce nu se puteasä fie mai grea. In ace§ti din uring, an! din stapinirea ambitio-sului rege qi In primavara de dui)/ moartea Turd! intrarade doug, on In Ardeal, asediara Bra§ovul, pradar/ Media ul qidusera multime de rob! peste Dun/re, ale car"! cetat,1 pazltoare

II

h

si

lul,

167

fuseserg fatal-He, In dorinta de a supune cu totul principatulmuntean.

**

Cu sfir§itul Domniel Jul Sigismund, s'ar 'Area cg trebuie sg seispraseascl §i acest plan de stapInire ungurea,sca la Dunare. Elbine nu, planul acesta apare In form& noun dupg moartea Im-pgratului. La Domnie veni ginerele lul, Albert de Austria (1437-9),care, Imbolngvindu-se In lupta contra Turcilor, moare tingr §i lgsgnumal un fib, Ladislaa, zis Postumul, fiindcg s'a na,scut dupgmoartea pgrintelui sga. Dar, pa,ng a crescut regele- priinc , pecare-1 Inlocui citva timp regele polon Vladislav (t 1444) , pangatunci a trebuit sa, aibg cineva puterea la amaze ca sa salvezeUngaria. Cel care a primit aceasta misiune a fost vestitul JoanCorvin, Hunyadi, care nu era Ungur de loc, dar, iarki, n'aveaniclun fel de leggturg cu Corvinii din Roma; cum s'ar vedea Innumele adaus de fiul sail Matia§ supt influea0, ideilor Rena§terilapusene. Era Rommn curat, §i prin tatal sail, ci prin mama -sa.Avem genealogia lor: tatal sail se chema Voicu. Ardelenil i -auzis: Iancu-Vodg, pentru cg era Voevod In Ardeal, §i tot ma §i.Slavil din Peninsula Balcanicg, cari ail cintat mult timp peIencea Sibiencea", trecut §i In baladele noastre, deci pe Iancu-Vocla din Sibiia.

Crescut In mediu curat romanesc, loan se fgcu intgia gef demercenarl In serviciul unor nobill maghiari §i al episcopului deA gram ; a fost In Italia, a ct§tigat In serviciul Milanulul, dar s'aIntors In Ungaria. Aid regele avea nevoie de bani, §i a lmpru-mutat deci de la acest §ef fericit de ostacl cu leafg, apoi, apre-ciind talentul lul militar, II dadu Indata apgrarea Vestulul ardelean§i a regiunii ban gene vecine, unind In minile sale moctenirealul Pipo din Banat cu hegemonia asupra acelor districte de ling&Murat chemate sa. apere Ardealul Impotriva unel navalirl turce§ti,districte care se Intimplaa a fi tocmai vecine cu locul nacterilsale, HAegul Om& la Inidoara. E numit Ban al Severinulul,Voevod al Ardealului, conte al Timi§oarel. Raspinge pe Turcii na-valitorl la 1440, bate la SIntimre, In 1442, pe Mezed-beg 0-1 aruncgIn. Tara-RomaneascA, pentru ca Vlad Dracul sa mintuie Infrin-gerea Jul; In toamng, la izvoarele Ialom4ei Infringe ci pe begler-begul Rumeliel. In 1443, cucerind pentru Despotul GheorgheBrancovici, urmacul Jul Stefan, that& Serbia, el ajunge pang Inadincul Balcanilor. In 1444, reiea campania din 1396 a crucia-tilor ci e Infrint numal la Varna, In ajunul Imbarcgril pentruConstantinopol, pe care voig sa -1 scape de presiunea turceasca.Atuncl, acest om care se ridicase mai presus de tog ci se dovedisemai potrivit pentru apgrarea Ungariel de pericolul turcesc, de carefusese continua amenintatg pang In momentele acelea, e ales gu-vernator pe vremea minoritMil regelul Ladislaa, ci, On& tarzia,

168

el Amine conducg.torul de fapt al osta§flor de cruciatg §i al po-liticei ungure§tI.

In 1455, cruciap ven4enT §i burgunzl, supt steagurile for §iale Papel, cautg, leggtura cu Hunyadi §i, intend pe Dungre, nuse atacg, Silistra, ruinatg, cu clIva ani Innainte, de Dan, dar re-facutg de Turd, se cucere§te ins& Turtucaia, se iea §i Giurgiul, seizgonesc pagnil din Rusciuc, fgra a se ajunge mgcar la distru-gerea cuibulul du§man din Turnu, necum a Nicopolel. Si, cu totajutorul lul Hunyadi, venit In fruntea unel campania se°presto la ruinele din 1396 ale Rahovel.

In 1448 Inca, guvernatorul incerca., o expedit,de de rgzbunare,pe care o intrerupe Ins, Infringerea de la Cosovo (Cimpul Mierlel)§i trg,darea lul Gheorghe Brancovici, care-I impiedeca Intoarcerea.Totu§1 energia nebiruitg a eroulul se menVne §i mal departe.Era sa moarg, numal a doua zi dupg despresurarea Belgradulul(1456). Cad Sultanul Mohammed al II-lea, cuceritorul Constan-tinopolulul, rlvnia la stapthirea Dunaril strbe§tI. Dupg, ce a cu-cent cetatea imparateascg el asediazg Belgradul, clutind un drumcatre Ungaria. E silit sg se retragg. Dungrea sirbeasca va atirnaded de Ungurl, cum atirna §i Dungrea romaneasca a Muntenilor.

prin urmare, a treia stdpinire a Duneirii de ciltre Unguri.

Circe e !mg Hunyadi? Capitanul regelul Ungariel, guverna-torul regatulul Ungariel pang la majoritatea lul Ladislad Postu-mul, un catolic, care vorbe§te ungure§te. Prin urmare, Inca odatg

§i aceasta ar fi In sensul aspirAiilor imperialiste ungure§t1din timpul nostru Inca ()data Dungrea se gase§te apgratg, §istgpinitg, de Ungurl. Nu e a§a, Insg. Supt aparen0 aceasta seascunde altceva : cine urmgre§te pe Ioan Hunyadi In legaturilelul cu terile noastre, ca §i in politica interns pe care o face InUngaria, acela se va convinge cg, nu e vorba de Ungaria

manifestlndu -se In regiunile dungrene, ci de altceva.In Tara-Romg.neasca loan se ocupg totdeauna sg aibg Domni carisg atlrne de dinsul: e unul care it supgra, Vlad Dracul, inter-vine, 11 prinde, §i pe el §i pe fiul lul, II ucide, Intr'o zi de iarng,,din Decembre 1446, §i, dupg strecurarea unul Danciul, fill al lulDan al II-lea, pune un alt Domn, care represintd politica lul:"peVladislav, §i el fill al lul Dan. Acesta fug se aratg, §ovaitor Inclipa critic, din 1448: Hunyadi va rabda citNa timp, dar, cindproblema BelgraduluI se impune, va trimete pe Vlad Tepe§, fiulin! Vlad Dracul, §i-1 va a§eza In nrgovi§te ca sa fad, politicahit In Moldova, In luptele dintre fill §i nepoVI lnI Alexandru-cel-Bun, guvernatorul intervine In fiecare moment ; o clipg nupierde din ochl prefacerile de acolo : lui Roman, uciga§ul lulStefan, care orbise pe tatal sal Ilie, el II opune pe alt fit dinflora al lul Alexandru, pe Petru-Vodg (1448). Bogdan, fratele siurma§ul lul Petru, se face vasalul Corvinulat Si Alexandru fra-

Wirt

Etta,

na-tionals

169

tele lul Roman se Inching acestuia, §i numal supt noel DomnPetru Aron, omorttorul lul Bogdan, Moldova-I scapa din mini.Petru cel d'intait luase pe batrina sora a ocrotitorulul sat, §iel cedase Ungurilor, cari o pastrat In seama Domnuluf Terif-Romanesti, Chi lia.

Politica lul Hunyadi era ea care politics personals, orl se purta,In vederea intemeieril unel dinastil ? Dar putea el sa creada ca, mu-rind de oboseal& supt zidurile Belgraduluf despresurat de dinsul,fiul sat Matia§ va fi rege al Ungariel, calcind pests dreptu-rile altora ? De sigur ca. nu. Ce Impiedeca pe Ladislat Postumuls& Intemeieze o familie §i astfel prin el dinastia lul Sigismundsa, continue ? Nu era prin urmare o politica personals, ci alt-ceva: o politic& In care se oglinde§te firea de la 1nceput a lul,originea lul romaneasca, instinctul romanesc ramas In sufletullul. Gindul lul cel mare a fost, visibil, acesta: s& se sprijine pefortele unel natiuni viguroase gi noua pentru ca prin aceastanatiune s& resiste Turcilor, sy pastreze Dunarea, schimbind numalcentrul de greutate din principate In Ardeal, ceia ce era o ne-cesitate military de prima ordine qi o necesitate politica, de peurma careia, nof fiind la o parte de centrul firesc al actiuniinoastre, 'suferim §i acuma. El intrebuinteaza prin urmare pate-rea sa In Ungaria pentru a savirgi aceasta opera en noI §i, putemadaugi, spre cinstea noastra. Elemental pe care 1-a dus In luptan'a fost in rindul Intait cel unguresc: nu. cu nobilil maghiarf afacut el campaniile sale, ci mai ales cu trupe auxiliare din partilenoastre, pe de o parte, §i cu teranif din Ardeal, pe cari Inca, Si-gismund i-a fost ridicat din not la demnitatea de oamenf, din-du-li o situatie military privilegiata, In a§a-numitele Scaune ro-mane§ti" de catre muntif Bihorulul.

In 1456 se sfir§e§te opera lul Hunyadi. E reluata Insa, %datade cineva care a fost intfun sans continuatorul lul Hunyadi, darcu deosebirea, Insemnata, a el n'a plecat de undo plecase acela,ca, n'a putut sa alb& acela0 centru de gravitate. E vorba deStefan -cel -Mare, de la 1457 Domnul Moldovei, care intrebuinteazaputerf muntene, e sprijinit pe Ardeleni,cari, in Secuime §i in par-tile Bistritei si ale Tirnavelor, atirn& mai malt de dinsul,-0 callaIn felul acesta sa asigure impotriva Turcilor Dunarea, pentrucre§tini In genere, qi pentru neamul sat In parte.

LECTIA a XVII-a.

Stefan-eel-Mare si lupta cu Turcii la Dunfixe. Supunerea Mol-dovei, anexarea Basarabiei si urmarile acestor evenimente.

N'am intenZia de a exagera rolul lul Stefan-eel-Mare In chesti-unea Dunaril, de a-I face un loc mal mare decit col istoric, real,pe care 1-a avut. 0 ofensiva romaneasca la Dunare pe vremeaaceia nu era nici necesara, nicl cuminte, cu atit mai mult cucit Moldova era supusa atunci competiliunflor ungure§tI qi po-lone, late() era cind qi una §i alta din Zerile acestea Grafi con-duse numal In parte, potrivit cu interesele adevarate. Dar, chiardata Ungaria gi Polonia ar fi fost conduse dupa interesele for celeadevarate, Moldova Inca ar fi fost in primejdie de a se sfartmaIn veacul al XVI-lea. Si iata de ce.

Se zice de obiceid: Ungaria §i Polonia, §i ni Inchipuim, pre-cum a fost mai tarzit, o Ungarie cu totul deosebita de Polonia.Pe vremurl Ins& n'a fost a§a: Ungaria §i Polonia represintallformele latine occidentale In viaZa regiunilor acestora maT ra-saritene ale Europe. Prin urmare ele Impreuna stall In oposilieIAA de formaZiunile ortodoxe, ruse§ti, §i pagIne, litvane, dinparZile acestea, pe la anul 1400.

.A§ezarea geografica, comunitatea religioasa, catolica; influenzaapuseana, mai tarzid nevoia de aparare Impotriva Turcilor all tinssa formeze din cele doul ZerI una singura. Si at §i ajuns sa for-meze, un timp, o singura Zara. Cu atit maT mult, cu cit Introdinsele exista un Tinut mijlocit, care nu putea sa, fie hotarit niclunguresc, nicl polon, §i astfel strIngea viaZa Ungariel de viaZa Po-loniel, punea In contact adesea viaZa Ungariel cu a Poloniel. ETinutul halicean, a carul soarta nu s'a hotarit definitiv nici Intimpul nostru, pentru ca Galilia, smulsa de Casa de Habsburg pevremea Mariel- Teresel, la ImparZirea Poloniel, dore§te, §i In formapolona, §i In forma ruteana, salt anexeze elemente care fac partedin ImparaZia ruseasca §i sa creeze decl State de viitor. Supt

171

Ludovic-cel-Mare, cele doua regate all fost In adevar reunite suptstapInirea aceluimi suveran, §i numa! faptulul ca Ludovic n'atrait mal multa vreme gi a lasat doug, fete, care s'ail maritatfiecare In alto una cu Sigismund de Luxemburg, alta cuducele Iagello al Lituaniel, numal acestul fapt i se datoregte calegatura s'a rupt.

Dar In veacul al XV-lea ea se restabile§te de dolt& orT: re-gale unguresc ucis In lupta de la Varna, Vladislav, nu era decitun rege al PolonieT chemat de Ungurl In Cara for ca sail con-due& In timpul minoritatil regeluT legitim, §i el moare In luptacu TurciT, aparind interesele ungaro-polone In acela§T timp. Maltarzid, chid Ladislatl Postumul se stinge fara urma§, dud Ma-tia§ Corvinul, fiul luT Ioan Hunyadi, se impune ca rege ungu-resc, dar nu lass decit un singur fit nelegitim, pe care regatulnu-1 prime§te, §i trebuie decT sa, se maze o noun dinastie, In 1490,catre sfir§itul Domniel Jul Stefan-cel-Mare,un fill al regelul Ca-simir al Poloniel, alt Vladislav, e ales In Ungaria, §i cal dofultimi me al Ungariel unitare §i. libere, Vladislav §i Ludovic alII-lea, all fost Iagelonl, all fost Polonl.

Ne putem Inchipui atuncl care trebuia sa fie soarta Moldovelstrinsa la mijloc. Si nu numal fiindcg, Ungaria ajunsese suptconducerea ambitiosulul Matia§, care tindea sa Indeplineasca,lucrur! marl §i In Apus qi In Ra,sarit, nu numaT pentru c Polonia,supt trufa§ul fill al luT Casimir, Ioan-Albert, Arca sa, sfarImeScaunul de stapinire al Jul Stefan-cel-Mare prin asediul Sucevil,

Incercare sfir§ita cu Infringerea din Codril CozminuluT, nunumal din causele acestea Moldova era amenintata §i, prin ur-mare, de o ofensiva romaneasca Impotriva Turcilor nu puteasa, fie vorba, dar §i pentru ca Intro Ungaria §i Polonia se con-tinua necontenitul schimb de influence politico, necontenita, ten-dint& de apropiere care ar fi facut imposibila viata osebita aMoldovel, strinsa ca Intro dol pared de fier cari adesea pareaticg, se vor lipi unul de altul.

Aceasta fiind situatia sa, Stefan-cel-Mare a cautat un singurlucru: pe de o parte, sal! asigure stapinirea asupra Cetatil-Albede la limanul Nistrulul, cetate pe care Roman-Vocla o stapinisepe la 1390, pe care Genovesil o ocupaserg. putin In urma §icare cu Alexandru -col -Bun se alipise statornic la Moldova §i, pede alta parte, sa pule stapinire asupra ChilieT 1. in timpul dudTurciT Intrasera In Tara-Romaneasca, la 1462, Impotriva Jul VladTepe§, Stefan ataca cetatea de la garb() DunariT. Intelegem pecleplin necesitatea acestul atac §i putem Inlatura argumentelesentimentale Impotriva aceluia care, sprijinit de Domnul munteanca iea Scaunul In stapinire, se lupta, acum sa smulga Chiliadin teritoriile luT Vlad. Daca Moldoveanul nu lua el Chilia, o

1 Lamurid de fapte izvoare, in a mea Istorie a armatel romine§t1".

lanai&

sa-§1

ci

172

luau 'Luca, can. o blocat cu corabiile for §i astfel acel care sepresinta In calitate de colaborator pe uscat al Turcilor, nu eradecit dusmanul for real. Sa biruiasca el, aceasta insemnasa se cucereasca, qi sa se pastreze de Stefan Chilia, nu pentrusine, personal, din ambitie, ci pentru natia lul, pentru nece-sitatea de aparare dunareana a intregil natiuni romanegti. Atunci,la 1462, Domnul Moldovel s'a ales numal cu o rang la picior, decare a suferit toata viata si care i-a determinat In parte moartea,dar dupa, citiva anl, In 1465, s'a Infatisat din not Innainteacetatii, pe o vreme cind nu era pregatita de atac, qi, in impre-jurari care, ma! mult sat mai putin, se pot fixO, Stefan ajunseIn stapInirea Chiliel, care e garnisonata apol de dinsul §i adusaIn a§a stare, incit se putea credo ca, nimenl nu e In stare a i-o

Cad putine fortificatil at fost .tinute mal bine In curentdecit fortificatiile lul Stefan-cel-Mare de la Chilia §i de la Ce-tatea-Alba.

Pe Cetatea-Alba Chilia se razima de acum Innainte liniadefensive a Moldovel catre Sud. Si adaug ca Stefan-cel-Mare nuputea sa alba, un stop mai mare decit acesta.

Nu numal ca n'avea, ca Hunyadi, Intreaga §i sigura base aArdealului, dar chiar Intro principate era sa, ramile, cu toatacovirsitoarea superioritate a Moldovel, o constiinta geloasa deparitate i urme de vechi dusmanii, care nu puteat. sa, Ingaduieo colaboratie statornica. Ideia ca Stefan ar fi putut sa guver-neze direct Tara-Roragneasca, sa Intrebuinteze at-La vadurl mumtone folositoare pentru apararea Moldovel, puindull ostasiI salIn cetatile din aceste vadurl, aceasta, ideie, foarte frumoasa, era,de sigur, prea indrazneata pentru vremea lul. Principatul muntean,cladit pe datini, nu putea trai decit In datinile intemeietorilorsal, care cuprindeat o viata deosebita si stapinirea altel dinastii.Asa inert singurul lucru pe care putea sa-1 faca, Stefan In prin-cipatul muntean, era sa Inlocuiasca pe un aliat permanent alTurcilor printr'un sprijinitor sat datator de vestl folositoare InScaunul din Tirgovi§te §i Bucuresti. Atita.

De altminterea Stefan-cel-Mare, In interventiile sale dincolo deMilcov, Impotriva lul Radu-cel-Frumos (1462-1474), lul Basarab-cel-BatrIn sat cel Mare (Laiota; 1473-7), a lul Basarab-cel-Tinysat cel Mic (Tepelus; 1477-82), n'a cautat niciodata sa iea In sta-pinire cetatile care apartineat Turcilor pe malul sting al Du-narii ; atacuri de ale lul impotriva GiurgiuluT, Nicopolel Mid (Turnu)

Severinului, de unde Incepusera a roi Turcii, atacuri de acesteanu le intilnim. Pentru ca. Stefan n'a avut niciodata gindul de

trezi Impotriva vijelia turceasca, de a provoca un atac fu-rios al Sultanului Mohammed al II-lea, cad stia bine ca oncelupta in aceasta, regiune ar provoca aceasta furtuna.

El avea Inca de la Inceputul Domniel lul o trista Invatatura,

lua.

§i

si

a-tt

173

bogatg !rasa in urmati. De ce trecuse Sultanul In Tara-Ro-maneascg, de ce izgonise pe Vlad Tepeq si asezase pe ne-trebnicul Radu-cel-Frumos, care nu Insemna decIt administraVecresting, Intr'o tarn a cgrii actliune initiative. politics IncetasePentru ca Vlad Tepes, cedind Indemnulul regelul Ungariel Ma-tas, atacase cetAile de pe malul cellalt. Avem o scrisoare foarteinteresantg, pgstrata, din fericire Intr'o culegere de cepa dinMunchen, pe care a tipgrit-o d. I. Bogdan In cartea sa VladTepes", scrisoare in care Vlad arata, isprgvile pe care le-a facutpe malul cellalt, ispravi ce se Intind pe toatg linia DunariT, de.la Rahova pgng la guff., cuprinzInd Marotinul, Turtucaia, Hir-sova, Mg,cinul, Cartalul, Rasova, 0bluci1a (Isaccea), Novoselo (Ieni-Sale), ispravi mg marl declt acelea pe care le putusera Inde-plini crucial iI, cad Topes, nu numai cg, a ars cetAile turcestirdar In ce-a ramas asezat capitanii. La Rahova a pus astfel pe-un Neagoe, pomenit In scrisoarea aceasta cgtre Matias Corvinul,Neagoe de Rahova.

Stefan avuse Innaintea ochilor o astfel de cucerire trecatoarestia cg omul care a Indeplinit-o nu era un om obisnuit i ca

foAele pe care le-a intrebuil4at erall din cele mai buns aleepocel eroice a boierilor munteni. Si mai stia un lucru: ca !mpg-ratia turceascg, la 1462 nu era aceiasI ca acea de la 1470, cg,In acel zece and se consolidase cu desavirsire prin stapinitorul Con-stantinopolel, Mohammed al II-lea.

Deci nu-I era permis unul om de Intelepciunea poltica si deiscush4a military a Jul Stefan-cel-Mare sa Incerce imposibilul.Astfel politica Jul la Dungre a fost cea bung.

Din nenorocire ea a permis Turcilor sa se Intareascg pe maluldrept. Cad se poate zice ca adevgrata organisatie turceasca pemalul drept s'a facut tocmal In epoca Jul Stefan, si el a plgtit-oaceasta, cacl se plgtesc de multe orl, nu numal pg,catele pe careoral liber sä nu le fad, dar §i acelea pe care fatal trebuia sale fad. Marele Domn moldovean a vgzut cum linia Dunaril tun-.cesti a devenit inexpugnabila, si iata cum: impgraVa turceasca..n'a fost niclodata centralisatoare, aka !nett supt raportul politici militar viata liberg a provinciilor sa fie desfiii4ata. Centrali-

sarea exista supt raportul militar numal, prin instituVa Ienice-rilor, cari, afar& de cel cari se ggsiall asezAl in unele cetatl,ertu strinsl cu to1iI la Constantinopol, In jurul persoanel Sulta-nulul, ca fiT §i paznicl al Imparatulul, pe care-1 Incunjuralcind iesia cu lagarul. In afar& de Ienicerl Ins& era vi .alts insti--tuVe military, a Spahiilor Wart cari aveau pamint de la Sultancu Indatorirea de a servi, el, cu calul lor, cu armatura lor si aju-tgtoril lor, Intr'o proporVe daterminatg, de insemnatatea pamin-tulul care li se daruise, imitaffie a institAiel bizantine ante-rioare. Spahiil se adunad admirabil: mosie de mosie, pang aid.-

§i

vi

ai

174

tuiat oastea unul Tinut, apol Tinut de Tinut pana alcatuiall oprovincie, si astfel pleca Intreaga Masa de cavalerie, In celed'intaift timpurl foarte bine echipgia si deprinsa prin exercitilcontinue cu razboiul, care In figdare an Incepea la Sfintul Gheor-ghe si se mIntuia la Sfintul numitru. In felul acesta, se puteaIntrebuinta, pe linga cohesittnea military a aceleiasl provincil, le-gatura traditionall dintre elemente care apartineail aceleiasi na-tiunl si avusera, acelagi trecut. Asa Inc It armata calare a Sul-tanului represinta of fel de conspect al tuturor teritoriilor sinatiunilor supuse autoritatil sale.

Cucerindu-se linia DunariI, si la Dunare s'all asezat famililmarl. Caracterigfic e faptul c Turcil all ales pentru aceasta dinputinele lor &mini marl, cad eI aveati elementele Incepatoareale unel arfgtocratil, avea5 unele neamurl Incunjurate de o ye-

eratie spdciala. Din aceste putine elementearistocratice, s'at des -f .cut numal pentru Sudul extrem Moreia si pentru Nordulextern Dunarea elementele de comanda. Astfel, aid la nol,se intfinesc, cum am vazut, Intaitl urmasil lul Evrenos, iar apol,Iii epoca noastra, al lul Mihalogli, cari-I inlocuiesc cu totul pe

Acestea awl neamurl curat turcestl, nu de renegati,tocmal pentru ca nu erat de renegati, nimenl nu se putea Indoide loialitatea lor, de puritatea credintel lor cavalerestl, de vitejialor. Este o onoare pentru nol c, ni s'all opus astfel de dusmanY.Mihalogli) slnt asa de cunoscut,l, theft li se poate stabili usorgenealogia; din tats In fit el ail stapinit totdeauna aceste re-giunl, adaugindu-li-se mal tlrzitl alte elemente, cu frumos viitor,dintre Turcil autenticl: familia Malcoclogli. All si Ischender Miha-logli all fost contimporanl cu §tefan-cel-Mare, luptatorl In sesulmuntean, in lunca Birladulul si a SiretialuI, In Ardeal. Mal tfrzitlrasare acel Mohammed Mihalogli, care, zicea istoria traditionala,luind In casatorie pe o mostenitoare a Basarabilor, capatase sta-pinirl In Tara-Romaneasca pe vremea lul Neagoe si care a in-tervenit de afitea on In luptele pentru tron dupa moartea aces-tuia, Inlaturind pe Domnul-copil Teodosie si trimetindu-1 la Con-stantinopol, unde a murit, ba chiar substituind citava vreme o stapl-pinire turceasca cold Indatinate In orasele din Tara-Romaneasca.§i, dace, Tara-Romaneasca a scapat de stapinirea direct& prinTurd, aceasta se datoreste numal interventid, neobosite In vi-tejie, a luT Rada de la Afumatl, care a luat In a doua casatoriepe fata lul Neagoe,acel mtndru Domn, care a fost inmormIntatla Arges, fiind apol pomenit prin chipul, sapat In piatra, al unulrazboinic Incoronat, cu coroana pe cap si buzduganul porun-citor In mini.

Dad, Insa §tefan nu voia atIte Impotriva lul, pe Mihaloglildin Vidin, Nicopol si Silistra, cele trel resedinti de Pasl pe la1500, Mihaloglil puteail loveasca usor. In Moldova se patrundeape la Danare treclnd prin Dobrogea spre Isaccea ; se trecea Prutul pe

sä

sä-1

cella41. si,

175

la vadul Falciiului, de unde se putea prIda partea rasAriteana a.erii, pe la Blrlad, Vasluiil §i 'a*, sail se putea apuca pe la munte,spre Suceava. Turcil Insa, stapinind Dunk-ea muntean&, aveallo cale mult mai lesnicioasa pentru a Intra in Moldova, §i aceastaexplica qi mal bine defensiva prudent& a lug Stefan -Mare.-cal Pela Giurgiu, care ramasese al lor, ei ajungeall la BucurestI, treceallpe supt dealuri, pe un drum pe care 1-all facut de atitea on dudaveat de purtat lupte cu Stefan-cel-Mare In regiunea sudica aMoldovei, ajungeall la Siretiul inferior, apol se suiad pe undoapucase §i Stefan la 1457, chid dou& lupte mid Il dusesera laSuceava. De aceia se §i Intarisera, din toate tirgurile Moldovei,acelea ce veniall pe dou& Rua: linia Nistrulul Hotinul, Soroca,Tighinea, Cetatea-Alba linia de supt munte Craciuna, laMilcov, Trotupl, Romanul, Neam01, Baia, Suceava. La IntAriturileacestea raspundeall Muntenil cu un alt sir de Int&rituri, careduceat pe la Cetatea Teleajenulul, foarte probabil Valenil-de-Munte,la Ghergh4a, Finta §i celelalte puncte menite s& apere Tirgo-vi§tea §i Bucure§tiI.

Si, pe de alta parte, Turcil se gindiad sA-§T asigure pentrutotdeauna putinO, de a nlvali In Moldova pe o alts cale. Cad niciDunarea-de-jos nu o aveall deplin: de la Braila Innainte ea nuli apa4inea. Stefan-cel-Mare vine Inpotriva lui Radu-cal -Frumosla 1470 §i arde Braila. Dar Turcil voiall s& alba In acela§1 timpsi gurile DunArii: pentru aceasta Ii trebuia Chilia §i Cetatea-Alba.

Se poate spune ca, pe cit e de gre§it& parerea care ar vedeaIn Stefan -cel-Mare un atlet al lul Hristos" In stil apusean, carear sacrifica interesele politico §i naVonale grupate In jurul Tro-fluid sail pentru a face pe cavalerul, putin cam nebun, al Cre§-tinata-p, tot atit de gre§ita e parerea care ar vedea In Mo-hammed al II-lea o furie salbatecA aruncata spre orice fel decuceriri. Mohammed a fost unul din cele mai cumint1 capete careall avut vre-odata raspunderea unel ImparWl. Prin urmare, dac&Intilnim, in luptele cu Turcil ale lul Stefan, ofensiva turceasca fin-potriva lug la 1475 si 1476, prad&ciunile de pe valea Siretiului In1481 §i, In sfirsit, lovitura cea mare din 1484, motivul nu e altulcleat acela al nevoil de-a avea Chilia qi Cetatea-Alba. prin ur-mare Dunarea-de-jos, cu acea complectare -de term de Marep6n5. la Nistru care asigura staptnirea asupra gurilor. De aceias'ail pornit Ieniceril gi Spahiii, iar nu pentru a supune Moldova.In materie politicA, cea mal mare virtute este s& refusl ispita,frumoas& ca InfAV§are, dar Brea prin urm&rile el, §i Mohammedca §i Stefan §tia s& se Inpotriveasc& momelilor momentului. Insagurile DunArii II trebuiaA: §i dup5, InfrIngerea de la Vasluiil,all fost atacate cetat,ile, §i In var&; §i In 1476, chid Stefan afost invinsul, loviturl s'all Indreptat asupra Chiliel §i CetAil-Alba.Ele all fost vizate In toate incursiunile Turcilor, pan& °Ind Stefan,

§i

176

crezlndu-se asigurat prin tratatul Turcilor cu Matias Corvinul,nu s'a mai gindit asa de mult la apgrarea for avind si §tireaasiguratoare, din Constantinopol, ca se dore§te pacea. Dupgmoartea lul Mohammed, fiul sail, Baiezid al II-lea, mar slab defire, mai pAin potrivit pentru a conduce personal o intreprin-dere military,, parea cg nu se gindeste a se amesteca Intr'unrazboid: Inca o causa ded, pentru care nu s'at luat masurile cu-venite.

Un incident a determinat totu§i expeditia din 1484, §i, dacg,nu o fgcea Baiezid, ea ar fi revenit luf Se lim I-id, fiul sat. Darsupt Sultanul cel pasnic IeniceriT se piing ca Sint trel anT de lamoartea lul Mohammed al II-lea si eT n'ai'l mat fost scos1 la raz-boil. In War se invocg In raspuns casul Muntenilor, aratindu-seca, Vlad al Terii-Romane§t1 e un om foarte respectabil, de si nuface razboit, fiind paralitic, dar ca, judecind bine, -k,ara-1 iubeste. Parrerea Ienicerilor a fost Insa ca nu prin judecMile bune ale unuTstapInitor dus In carAa se stabile§te demnitatea unel .erl, si eTsilira pe Sultan sa facg, expediOa Impotriva Moldovel. CetAileall fost cucerite una dupa alta, In Iulie si August, In Impreju-rarile pe care le cunoastem din cronicl italiene, si Stefan fuatacat apol, In 1485, de trupele turceqtT ale beglerbegulu! All, al Ru-mend, care Incerca sg, puie In Suceava un nott stapInitor.AtuncT s'a fgcut Inchinarea Moldovel fa0, de Poloni, chemindu -seIn ajutor Ioan-Albert, fiul cel mar mare al regelul polon, carese §i coboara, cu cavalerT chiurasaV, Impotriva Turcilor cariroiall la Dunarea-de-jos. Se cistiga lupta de la Catlabuga, asu-pra luT Balibeg Malcocia-ogli.

Dar politica aceasta bung a Poloniel a fost Intreruptg. MurindCasimir, II urmeaza, acest Ioan-Albert, care s'a gindit, In 1497,sa puie pe fratele sail Sigismund ca Dorian al Moldovel. Resul-tatul a fost despresurarea cetat,,i1 In urma interven'cieT ungureOTqi atacarea Polonilor, cari se retrageall pe all& cale se parededt cea indicata lor si nu se puteall retrage pe cea d'intaidcad ar fi perit de foame pe acel drum pustiit. Lovig In caleImpreung, cu vest4iT CavalerT TeutonT Marele Maestru al Or-dinulul murise venind spre Moldova, 01 all fost Infrint,1 cu to-tul In pgdurea Cozminulul.

Prin urmare Turcil I§I pot Indeplini opera for aid. Nu numalatft, dar Stefan, doritor de rgsbunare, face apel la Turd pentruca el sa-1 ajute a pedepsi pe regele Polonie!, si ded cete tur-cestl si tatareqtl merg, conduse de calguze moldovene, In Po-Ionia si o pradg Ingrozitor, silind pe Ioan-Albert sa Incheie celd'Intaiil tratat prin care Polonia recunoaste, nu numal neatIr-narea, dar oarecum egalitatea politica a Moldovel,cel mg maresucces diplomatic repurtat de §tefan-cel-Mare.

Turd!, cari eraa preocupag Innainte de toate de linia Dungril

177

aceasta find problema cea mare pentru dinsif Turcil cautas& iea acum si partea de Apus a Dunarii, regiunile din preajmaBelgradulul. Cel care a indeplinit aceasta opera a fost SolimanMaretul, care pentru Turcf a fost innainte de toate Canun-Name",organisatorul, legiuitorul, represintind pentru el ceia ce a repro-esintat Mircea pentru Munteni si Alexandru-cel-Bun pentru Mol-doven.T. Soliman a avut o stapinire care ocup& mai bine de jum1-tate din veacul al XVI-lea; a fost unul din cei mai fericitl sta-pinitorl de popoare, Incepind ca tinar de douazeci de aaaT si is-pramindu-si cariera la Indepartate batrinete. aceasta, caries alui Soliman se aseaz& intro cele d'intait atacurl biruitoare asupraUngariel si Intro cel din urma, In cursul caruia fu ridicat mortde supt zidurile cetatil Sziget, pe care void, s'o cucereasca. Tre-cuse mai bine de patruzecl de alai de la cea expeditieImpotriva Ludovic al If-lea. La 1521, Vizirul Ahmed ocup&Rabat, Cosrev-beg din Semendria cucereste Semlinul Belgradule atacat de Pirl-Pasa, de Behram-beg de Nicopol si de MohamedMihalogli, acum In Silistra: Sultanul Yntra in cetate biruitor. In1524 se iea, de Ball-beg din Belgrad Severinul, garnisonat deUngurl, cad Domnil muntenl 11 pierdusera in a doua jumatatea secolulul al XV-lea si se cfstiga Orsova. Aproape ()data cu Bel-grad, cheia Dunarii", cazusera deci toate cetatile de aparare.Astfel, prin Belgrad, drumul era deschis spre provinciile interi-oare ale regatulu! unguresc.

Unguril, increzatori in puterile lor, amintindu-s1 de ispravilede odinioara, in constiinta Imbatatoare a caracteruluT lor de clas&dominant& si rivnind la cine stie ce ajutor din partea Europe! cares'ar misca intfo pornire de cruciata, as indraznit s& Incredin-teze norocului unel singure lupte soarta teril si poporului lor, siat. stat hannaintea Sultanulul la Mohacs. Una din cele mai inte-resante paginl din intinsa carte a cuceriril otomane in Europa:neglijind pe regele lor, nobilil ungurl pornir& sa atace tabara luiSoliman. Turcil asteptau cu traditionala prudenta a barbarilor,oamenT deprinsi cu pradaciunea in pustie, undo viclesugul, carese poate asamana numal cu al Pieilor Rost, hotaxeste daca vacadea sail nu caravana pindita, In suferinta de sate a nisipu-rilor, sapta.mini intregi, si, pe de alt& parte, cu ordinea, cu dis-cipline de fier a vechilor armate bizantine. Asteptat.atacul zgomotos al armatel unguresti, care n'avea nici infanterie,nicl tunurl, o cavalerie de tinerl nebunl, aruncindu-se, increza-toff in biruinta, drept calm portile mortiT. De-odata de dupedealurf, se desfacur& Ienicerii, aparati de Dunare, si se aruncar&intfun singur asalt metodic, care a distrus, nu numal armataungureasct, si pe regele eT, dar si regatul unguresc si viitorulUngariel pentru secole.

In Impresurarea de fier a ienicerimil, peri astfel, la 29August 1526, Ungaria lui Matias Corvinul, din vina lui Matias

12

,

Si

d'intaitlhit

linistitT

178

el insu§1, care* cheltuise toate puterile pentru prada ispititoare,dar fart folos §i dainuire, a Vienel, In vremea clnd putea sa, con,centreze puterile cregtine Impotriva Innaintaril osmane.

Mo§tenitoril lul Ludovic al II-lea at fost do': de o parte re-presintantul Case% de Austria, Ferdinand, fratele luT Carol Quintul,iar, de alts parte, Voevodul Ardealulul, Ioan Zapolya, sprijinit dePolonl, de la cari §1 -a luat s4a, regina Isabela, fiica regelul Si-gismund. Ardealul a biruit In lupta Impotriva lul Ferdinand,fiindcg era maT aproape §i avea legaturl cu not §i apoT flindcg no-bilimea din Ardeal §tia mai bine sa negocieze cu Turcil §i, fg-cIndu-se a fi 1n§elata de dInsii, sa-T §i 1n§ele. A§a, melt Zapolya,dacg ar fi stapInit mai multa vreme, ar fi reunit de sigur toataUngaria supt stapInirea lul. El a avut §1 Buda, §i, dacg a isprgvitIn Ardeal, la Sas-Sebe§, In exped4ia contra Fagaraplul (1540),a murit de boalg. A fost adevaratul rege al Ungarici, cu toateapucaturile regale. Murind, lasa o vgduvg, cu un copil de cItevalunT, care pe bra0 i-a fost adus Innainte SultenuluT Soliman chidacesta a venit din not, la Buda, sa fad., pace In provincia sa"(1541). In male pompg, dar §i cu multg frica, Innainta alaiul cudoica tintnd copilul pe brae ca sa-1 InfAi§eze Imparatului", caredorise sa vadg, pe fiul sat Stefan", cum fl numiat Turcil pe prunculloan Sigismund, dupg numele celul mal vechiti stapinitor regalunguresc. Soliman fl primi cu multa bucurie, fl alinta pe sin-geroasele luT brAe, apol fl Incredin0 Innapol celor cari i-1 adu-seserg,. Si, In acest timp, Cind Unguril se credeat maT asigurat,T,IeniceriT Intrat In Buda, ocupind strada cu strada, biserica cubiserica §i casg cu casg, iar Isabelel i se dadu sfatul sa por-neasca Innapol In Ardeal, unde, supt umbra aripilor Sultanu-lul, va afla mai multg sigurant ,. In anil urmatorT, In zadaralergg la Buda markgraful Ioachim de Brandenburg, care lug dela Petru Rare§ al MoldoveT boT gra§I §i galben.T de aur. Indatg,Granul, Alba-Regalg, Vi§egradul avurg soarta Bud& DungreaPanonicg, dupg. Dunarea munteang,, Dunarea moldoveneascg, Du-narea strbeasca, era acum Intreaga a lul Soliman.

Din regatul UngarieT s'a desfacut astfel Voevodatul ungurescal ArdealuluT cu straveche obir§ie romaneasca , cum dovede§techiar titlul de Voevod, luat de la Romlni, dar dominat de oaristocraVe ungureasca, precum era exploatat de o burghesiesaseascg §i terorisat adesea de grgnicerimea secuiasca. A§a!nett Ardealul, Maramurg§ul, ceia ce numim noT Cri§ana, §i Ba-natul, tot Tinutul pang la Tisa , se Ingradesc cltva timp cudinastia Zapolya. Dar ea va fi atacatg §i acolo de Imperialil luTFerdinand, can, ajutAT In taina §i de tutorul luT Ioan Sigis-mund, de vestitul episcop de Oradea-Mare, Fratele Gheorghe"Martinuzzi, una din cele mai interesante personalitAT din §coala

179

Machiavel, gata s tradeze si pe Regina Si pe Turd, aliatilReginel, dar §i pe Imperial!, Intra In Ardeal, cu generalul spaniolCastaldo, multa vreme apol guvernator al teril (1551). Isabela atrebuit sa plece, iar Jratele Gheorghe" §i-a path curind pacatul,de mina acelora chiar pe cari el IT introdusera In Ardeal: neavindnicTo Incredere inteinsul, in momentul cind Turcil navalesc InBanat §i ieau cetAile banAene, Bece, Becicherecul, Ceanadul, Li-pova, unde intra Turcil Persanului Ulama, el Ii fac sk piara, deo moarte asamanatoare cu a Jul Wallenstein.

Timisoara fu insa§1 cea mal mare cucerire a beglerbegu-lul Mohammed si din oastea cuceritoare facea paste §i Moham-med-Pasa de Silistra, fost Rare§ al MoldoVel. Pe altcimp de lupta se cucere§te Solnocul, dar nu §i Agria sad Erlau,unde era un episcop de nactere Romln, din Orastie, NicolaeOlah (Valahul"). In 1556 Domnil nostri, Petra§cu-cel-Bun §iAlexandru Lapu§neanu, merg din porunca turceasca sk aducadin Polonia pe Isabela §i pe fiul eI ca aseze din nod inArdeal, dar nu in vechea Capitala din Alba-Iulia a principa-tulul, ci in castelul Gilau de MO Cluj, Ioan Sigismund Amaze:el a purtat titlul de rege toata via0 luT, dar a trebuit momentansa cedeze fa0, de Imperial!. De si Incunjurat de prestigiul re-galitatii, el a fost astfel numaI principe al Ardealulul si al co-mitatelor exterioare 'Ana la Tisa.

In felul acesta ajungem la 1571, la moartea slabanogulul IoanSigismund: Ardealul e dominat de Turd. Tara-Romaneasca atimaabsolut de din§il. In ceia ce priveste Moldova, Petru Rare§ seamestecase si el In Ardeal, duple ce voise sk capete Sara In-treaga, sprijinindu-se pe mostenirea lu! Stefan-cel-Mare, cetateaCiceuluI cu Tinutul intreg, o gramada de sate, tot unghiulnord-ostic ardelean si, in centru, intfun punct de unde sevede de jur imprejur, Cetatea-de-Balta.

Avind amindoua aceste Tinuturl, Petru se Infati§eaza la 1529, caaliat al lu! Zapolya, biruie§te prin Vornicul ski Grozav pe Sasilferdinandistl la Feldioara, amenin0 BistriO, care 1-a ispitit tot-deauna, si ataca Brasovul, lasind In ruina unul din principaleleturnurl si hate() cask din cetate pe nevasta de curelar sas careera sa fie mama lu! Iancu-Voda Sasul. Secuil erail §i va-salii lul Petru-Voda. Inteadevar ca Rare§ a avut so41 de a sta-pini Ardealul intreg.

Dar el cere, indata, Pocu#a, mostenirea sa, o strabate, o prada,0 ocupa. Polonil au cerut atunci Impotriva tulburatorulul de pace,printr'o colosala gre§ala politick, pornita din pasiune, ajutorul Tur-cilor. Ace§tia intervin bucurosl. Boieril tradeaza atuncl pe Domnullor, §i Rare§ trebui sa fuga innaintea o§tilor Jul Soliman-cel-Mare,care el insusi veni sa iea In posesiune Moldova. Si, trecind prinmunV, pe la manastirea BistriO, unde Insusl marturiseste ca a

Jul

sa-T

aliatiT

180

clzut In genunchl rugindu-se pentru fiinO, Jul §i viAa alor sal§i viitorul domnesc, trecu in Ardeal. A stat un timp In Cleat,.care fu apol prefacut intro gramada de ruine ca sa nu maipoatg, oplo§i pe Moldoveni In cuprinsul sail, §i de aid s'a dusla Constantinopol. Dap& dol anI, trimetea, din cale, scrisorZmmndre, care s'ail pgstrat, pentru a spune oaspeVlor sal dinArdeal ca s'a Impacat cu Impgratul" §i el va fi ce a fost,.§i mai mult decit atlta ".

Din nenorocire nu i-a fost dat sg, fie nicl macar ceia ce fusese,.fiindcg Turcil se retrasesera, In adevgr, dar Mend la Suceavarnu numal o inscriMie in limba arabg, care s'a ggsit da,ungzi Indgalmaturile de acolo, dar §i o straja permanentg §i, la Intoarcere,el luasera Tighinea §i, unind raiaua aceasta, noun a Benderului lorcu raiaua Chiliei §i jumatate din Basarabia de as-tgzi cadea In mini turce§ti. Ceia ce Insemna cs nicl Domnil mol-dovenl nu mai putean sg, se miste. In curind, In 1540, Solimanva pune stapinire pe Braila, lulnd astfel Domnilor munteni entotul bogAiile de odinioarg, deci §i pofta de a se mica pe-drumurile lor. Se credea chiar, la 1551, cind Ilse Rare§ se turci, ca.Sultanul Meuse din Chilia, Cetatea-Albg, Bender, din Oceacovul dela Nipru, apol din Dobrogea, cu Obluci0 §i Isaccea, cu Tulcea §iBabadag, ba chiar din Ciubarciul basarabean, din Reni, dinGalati, din Lapu§na §i codrul Chigheciulul, an al troika pa-§alIc, pe lfnga acelea de Buda §i Timi§oara, pentru acesta.

Astfel toatg Dunarea era turceasca §i Sultanul nu mai toleradecIt vasa]I supu§i puterii sale. Intro el erail §i Habsburgii, reg.al Ungariel §i Imp 61.4.

sad

Cetatif-Albe,

LECTIA a XVITE-a.

Cea d'intaiii lupti de recucerire creating: rolul luiMihai Viteazul.

Catre sfirgitul veaculul al XVI-lea, avem a face cu o mareofensiva creating la Dunare, care formeaza un capitol din celemaT interesante §i cele ma! unitare In desvoltarea acestor 1m-prejurarl. Dupe ce Turcil ajung sa fie stapIni pe tot cursul ape!pana la Buda, dupa ce Incearc, la 1529, chiar un atac Indraz-nA asupra Vienel, iar, chip& trel aril, asediaza fortareata Guns,care gi ea avea misiunea sa deschida drumul catre provinciileaustriace centrale, se putea crede ca stapInirea turceasca Inaceasta regiune e pe deplin asigurata, pentru secole Intregl. Totce se Intindea la Nordul Dunaril Tatra In sfera de influenp, aImperiulul pagIn, fiindca ofIce independent& de aqiune, onceinitiative politic& In regiunile acestea erail de acum Innainte ex-cluse. Turcil n'avead nevoie sa domino prin Pa§il qi subaqii lor,prin comandantil for de provincil §i de ora§e, pentru ca autori-tatea for sa se Intinda §i asupra terilor de de-asupra Dunarii: liajungea situatia clientelara a tuturor color aflag dincolo defluvid.

Domnil Teri!-Romane§tI atirnati cu desavIr§ire de dln§iT. Elcazusera Inteo situatie cu totul inferioara cu mult Innainte caDomnil Moldovel 01 ajunga la dinsa. Aceasta se datore§te fap-tulul ca Domnul muntean nu se poate razima decit pe Ungaria* pe principatul vasal al Turcilor care e principatul ardelean;el se gase§te astfel stens Intro posesiunile turce§t1: In acelaql timpclnd pot sa treaca Pa§il de pe malul drept al Dunaril sad dela noile stapInirl turce§tI de pe malul sting, Braila, Giurgiul,Turnul-Magurele, Severinul, pot sa tread, prin pasurile Carpat,llorci osta§iI ungurl al princrpilor ArdealuluT din dinastia Zdpolyasad Bathory, cari atfrna de Sultan. Cum poate sa alba decl vre-oiniVativa politico .ara amenirqata de dou& puterI militare, de o

182

potriva la discretia Sultanului ? Principatul muntean, prin ur--mare, nu se mai poate mica; el pare ispravit cu desavir§ire; cudinsul face ce vrea Turcul, §i ar face §i mat mult data In Con-stantinopol, pang, In timpurl foarte tarzil, n'ar fi ramas o foarteserioasa Intelepciune politick razimata pe crutarea relativa asupusilor cre§tini, a supusilor directi a! Sultanului mai mult decit-a celor indirect!, cum eram nol,§i pentru aceia Imparatul"era considerat totdeauna ca milostivul catre care se ridicat In-crezatoare rugamintile, pe clnd Domnil eras privig totdeaunacu ochl ra!, ca aceia asupra caruia trebuia sa, cox% toata vino-vatia. Un Imparat ma de bun, dar ma de departat, un Domnma de aproape, dar ma de rat , In felul acesta judecail oa-menil la nol.

Dar, dad, situatia principatului muntean nu era bunk, nu tre-buie 0, §i-o Inchipuie cineva cum e descrisa In manualele de§coala. Rat gi bine, slut in istorie lucrurl relative, care trebuie-exprimate inteo forma stilistica delicata. Situatia noastra in.aceasta perioada e mat rea decit s'ar parea, dar, supt unele ra-porturl, e gi ma! bunk. Se uita, de exemplu, ca. de la noT nus'ar'i ridicat niciodata copil pentru ceata Ienicerilor, §i, data; s'acerut aceasta lu! Vlad Tepe§, cererea a stirnit o rascoala, 0, dupa,zdrobirea el, n'a ma! fost vorba de tributul de singe", ma incital no§tri at luptat §i mat departe supt steagul nostru pentruinteresul nostru. S'ar crede ca, furniturile pe care trebuia sa, le-dam armateT turce§tI, mat o adevarata mina pentru tarn. Nutotdeauna, tact ele se platiat.Erail preturl fixe, care fireqte ca-de aceia erail fixe ca sa, fie In defavoarea celul care le primiar§1 nu se poate spune ca plata se fi cea totdeauna In conditiilecele mat punctuate. Dar aceasta se intimpla ma! ales suptalt regim decit cel din veacul al XVI-lea; pe vremea lul Solimande obiceit Turcil observat tariful, qi al no§tri chiar pana, prinveacul al XVIII-lea, Intru eft nu se amesteca hrapirea din parteaDomnulul §1 a dregatorilor lul, erat bticuro§1 de cumparatura,statornic asigurata, din partea Turcilor. Sa nu se creada apolca nu se respecta persoana §i demnitatea Domnilor rominT. Catresfir§itul veaculu! al XVI-lea se ajunge, ce e drept, §i acolo, dincausa greelilor caste! cregtine care Incunjura pe Domnl §i seamesteca In multe intrigi qi tradarl. De aid a resultat astfel oInjosire generalk a intregil class superioare din imparatia tur-ceasca, §i se vazu la 11597 un pretendent la tron spinzurat faraso, fi fost vinovat de nimic, decit de o legitima dorinta de ama! fi Domn. CasurT cum e acela, mai cunoscut, al lul Ioan-Voda, cel Cumplit, sat alts casurl asamanatoare : al lul §tefanTom§a,Domnul Moldovel, taiat dupa fuga In Polonia, al WI IoanPotcoava, care a domnit citeva saptaminT de zile la Iml §i afost §i el decapitat la Lemberg, supt ochil ceauplui trimes deSultan, al lul Iancu-Voda Sasul, Mat §i el, tot dupa fuga sa §i.

183

Innaintea unul ceauc casurl moldovenecti, din Cara care seLinea mai mIndra ci ma! tare Innaintea Turcilor, si carora nu licorespunde niclun cas muntean In tot acest timp,nu trebuiesa, ne Incele. Aid avem a face cu oamenT cari all ridicat armaImpotriva ordinii politico stabilite de Sultan. Sint supuci al Sul-tanulul cari s'ad revoltat, §i Impotriva hainulul, orl de e crectin,orl de e musulman, pedeapsa prevazuta In datinile seculare aleTurcilor e executiunea publica.

Aca limit se vede ca, supt toate toate raporturile, nu era chiaraca de rail cum credem. Supt un raport Ins& era foarte rail, §ide aid a si pornit, In ceia ce ne privecte pe no!, Indemnulcatre rascoala: supt raportul Ingramadiril de corer! banesti. Elen'ail fost din cale afara de marl supt Soliman Insuql. El faceaexpeditiile Jul In fiecare an, or! In Europa, or! In Asia, ImpotrivaPersilor, gi erail expeditil fericite, care Insemnad prada, pentrufiecare soldat qi, in acelacl timp, platindu-se de el a cincea parteIn Vistieria Sultanulul, pentamerion, resulta o sum& foarte Insem-nata, In aur, care mergea In aceasta Vistierie. Daca, adaugim da-rurile din partea Puterilor crestine, care avead tot interesul sailmenajeze alianta sail crutarea din partea Turcilor, vom vedeaca, banecte, Imparatia states pe atuncl foarte bine.

Dupa moartea lul Soliman a venit Inca Selim al II-lea, care eraun vitios §i un lenec, neconduclnd niclodata o expeditie personal.De atuncl Incepe seria Sultanilor Inchisi In zidurile Seraiulul, acaror participare la evenimentele militare e un cas extrem derar, pe cind Innainte, cum am spus, In fiecare primavara, Sul-tanul pleca tmpreuna, cu ostmii lul §i In fiecare toamna. se In-torcea Innapo! In fruntea cetelor lul biruitoare. Dupa, Selim alII-lea vine Murad al III-lea, care e chinuit de patima aurulul:sap& gropl In pamInt si cufunda, acolo enorme lingourl de aur Incare se topisera, galbenil ungurectl din provinciile supuse sail dela ducmanil invinci, §i placerea lul cea ma! mare era sa ridicecapacul si sail cufunde privirea patimasa In adincimea aceiascinteietoare. Dupg, acest epileptic, incapabil de a conduce o ar-mata, Mohammed al III-lea (-I- 1603), fiul sail, se dovedecte Incurind a fi un staptnitor tot atit de slab si dominat de pasiunltot atit de nepotrivite cu situatia unul conducator de tarn §i §efde armata. In astfel de imprejurari, banil nu ma! curgeall ca in-nainte ci trebuiail luati de aiurea. Sa ma! punem In socoteallca, de la o bucata de vreme, Inca din acest veac al XVI-lea, sestrange In jurul Sultanulul o ceata nesatioasa de renegati de toatenatiile, cari, acestia, cer mult mai mult decit luasera Viziril, foartede aproape supraveghiatl ci stapinind multa vreme, ded neavIndnevoia de a se umplea de bielcug In termin scurt, a! marilorSultan! de la Inceput, In deosebi a! lul Soliman: un Ibrahim, unRustem. Oamenl cari se succeda rapede, cauta, sail fad, afa-corile in pripa, pentru a se retrage In conditil cit se poate ma!

184

favorabile. Dacti, e vremea lui Sinan, a lul Ferhad, e oi a altoracan nu erail la Inngltimea acestor dol energici Albanesi, cad, eT,rascumparat vitiile vietiT for politico prin calitatile for militaresuperioare si marile foloase aduse Imparatiel.

0 Imparatie care nu maT ataca oi nu mai avea prilej s ca-pete de la invinoT oi de la ace' pe cari-I cruta, banT maT multila numar si mai onorabil clotigati decit banil ceruti ilegal de laprovinciile supuse oi, In fruntea el, aceoti renegati de toate na-tiile, din ce In ce mai slabT si mai fricool, cautInd asigureo retragere placuta pentru batrinetele for de invinoi In luptelepolitice, aceasta era situatia lumil turceotl la 1570. AtunciCerut banT numar provinciilor tributare,oi cum? In aparenta,cererea era foarte legala: se cerea tributul cu un an Innainte,apoT cu doT oi cu trei anT Innainte, oi a venit astfel o vremeclad mice ordine In finantele noastre era cu totul imposibila:omul nu mai otia ce da, pentru c Domnul nu mai oda ce e silit

cearg,. Si sistemul va merge tot Innainte: In veacul al XVIII-leavom Intilni un Domn atlt de conotiincios oi bine intentionat cumera Constantin Mavrocordat, care decreteazg, impositul normal,menit sg, se plateasca de patru onT pe anT, oi e silit sa-1 culeagade unsprezece on, tot Innainte, pentru ca si altil i-1 cereal In-nainte.

Aceasta era mai ales situatia principatulul muntean. Pentruce situatia Moldovel a fost relativ mai buns? Pan& la moartea luTPetru Rams oi a fiulul sail mai mic, Stefandupa ce fiul cel maimare, Me, crescut la Constantinopol, trecuse de nevoie oi de vani-tate, la legea turceasca si capatase paoalicul sail la Dunare ve-chea demnitate a teril se mentine Inca. Dar, pe vremea lulAlexandru Lapuoneanu (1552-61, 1564-8), torturat de o patima desinge care se poate explica mime prin boala cad era bolnavde ochl si avea si creierul atins, principatul moldovenesc decadeoi el, cam un secol decl 'dupg, ce se hotarise decaderea princi-patulul muntean.

Dar oi atuncI fata, de Moldova slut anume crutarl, pentru casituatia Moldovel Ingaduia malt mai mult o resistenta decitsitnatia Teril-Romaneoti. Ea are la rasarit Polonia, oi .aceasta, desi ajunge sa dea, catre sfiroitul veaculul acestuia, darurl Sulta-nulul ca sa nu fie pradata de TatarT, de oi se coboarg, pang, acoloInca sä dea un bir special, care mai tirzill se platia in cojoace,acestor temuti vecini, aflindu-se astfel In situatie tributarg, dubla,si fata de Turd, oi fat& de TatarT, e totuci Insufletita de spiritulmarelui rege Stefan Bathory, e condusa de intelepciunea unuTloan Zamoyski si poate sä ajute, la o intimplare, pe Moldoveni.Iar, pe do alta parte, nu se navaleote din Ardeal In Moldova Inaceleacl conditiuni In care se navaleste din Ardeal In Tara-Ro-maneasca: Moldova e, din spre Carpati, un Tinut mai mult sail

sal!

sailfara,

sa

185

maT putin inchis: afar& de pasul Ghimesului cu siguranta, deOituz, poate, o navalire in conditil favorabile nu se poate faceIn regiunea muntilor; de aceia si numarul foarte restrins al in-terventillor militare unguresti si ardelene aid. S& se maT adaugefaptul ca boierimea moldoveneasc& era totusi foarte puternica,proprietatea mare fiind concentrate In putine mini, si ca ve-chile semintil eras Inca respectate, cu toat& macelarirea In massa boierilor de catre un Lapusneanu, care credea call asigura oDomnie lungs numal inlatufind toate familiile care avead maimulta putere decit trecatoarea Jul putere de Domn.

In sfirsit, dace Domnil muntenT aveaal nevoie de trupe cu plata,nu le puteau capata cleat de la haiducii unguri, can se forma-sera din causa necontenitelor razboaie de granite intro Imperiusi Ungaria si ad jucat, pans aproape de cucerirea habsburgica,un to! foarte Insemnat, trecind si In poesia noastra popular&(ca In balada Miul Copilul".) Haiducil acestia se puteau ca-pata cu leafa, Ins& de dinsil avea nevoie si regele Ungarie! dinCasa de Austria, care stapfnia provinciile unguresti de Nord side Vest, si avea nevoie si printul Ardealulul, a carui oasts eraalcatuita In parte din acest element. Moldova se gaseste Ins& cutotul in alts situatie in ce priveste contigentul de mercenati.Domnul eT are, de la o bucata de vreme, Inca de prin anil 1550-60, la dispositie o admirabila militie de aventurier!, cautind raz-boiul cu atita patima, !licit cereal fie si plat& mica, fiind bu-curosT de prada pe care o culegead si In care se cuprindea sidovada vitejieT lor. Acestia sint Cazacil, cari se creaza pe la 1550,In regiunea Niprulul, din elemente fugare de pretutindenT si, Inmare parte, si din elementul tInar moldovenesc, care, setos deaventurl, se duce In ostroavele Niprului de se uneste cu PolonT,cu Rusi din Rusia Mica si Mare, pentru a alcatui aceasta con-federatie de prada a Cazacilor care urm& fare sa stie, ca pirati,vechile traditil ostrogote. ET merg pan& la Trapezunt, ba pri-mejduiesc si Constantinopolul, arzind orate si porturl supt ochilSultanulu!.

Intemeietorul Cazacilor se poate zice c& avea singe de Domnmoldovean in vinele sale: era Dimitrie Visnievietchi, care secobora dupe mama din Stefan -cel -Mare 1. Organisatia Cazacilora ajuns tot mai solids, mai definitive, find recunoscuta deregele Stefan, care-I si da un regulament special; ea Ineepea fi tot maT Indrazneata. Pe vremea lui Ioan-Voda cel Cumplitsi a lul Petru §chiopul un sir intreg de aventurierl, sprijiniti dedinsii cite un fals Ioan-Voda", cite un Alexandru-Voda 2calcaparnintul Moldovel, si aceasta tine pan& In apropierea anulul 1600.

1 Wiszniewieckil si maI tArzill s'aii Inrudit cu familii moldovenesti: regeleMihail, fill al unul leremia, era nepotul de fiu al unel fete a lul Ieremia Mo-vilti.

2 IT., pentru amlinunte, prefata mea la vol. XI din colectia Hurmuzaki.

186

Moldova poate, prin urmare, oricind n'ar mar fi In stare sg,suporte greutatile cererilor turcestf, sl se adreseze la seci4",la resedinta Hatmanulul Cazacilor pentru ca de la Nipruin stolurl pasarile de prada de care Tataril se tern si pe careTuroil nu sint In stare sit le distruga.

Pentru toate aceste motive situatia Moldovol fat5, de Turqtrebuia s5, fie deosebita de situatia Teril-Romanestf.

In ceia ce priveste Ardealul, el sta mar bine decit un prin-cipat i decit cellalt. Situatia Ardealulul s'a ce e dreptul,dupg ce Stefan Bathory a trecut ca rege in Polonia, supt fratele

Cristofor (1576-81), care nu guverneaza, de Ia sine, si ma1ales in lunga minoritate a fiuluf s6,5. Sigismund. Aceasta inraireeste tocmal una din causele rascoalef de la Dunare. In Ardealr6,m5sese, in adevg,r, toatA aristocratia ungureasca, care demulte on e de origins romaneasca, de aceia li se si zits, denobilil unguri din alto 041 color din Ardeal: nobilime de

ba p6streaza une orT si numele romanesc: Becher, Con-Aceasta nobilime ardea de setea rlzboiuluf, deprinsa, fiind

din generatie in generatie s& indeplineasca fapte de arms care,de °Ind se Meuse pace intro principat si Ungaria imperials, iferad oprite, pe dud totusi Moldovenif i Muntenil se luptad dela un partid la altul, pentru cutare sad cutare pretendent,chiar, ca in vremea WI Bogdan Orbul, a lul Stefanit5,, a luf Tomsa,a luf Ioan-Voda-cel-Cumplit, de la o tars la alta 1.

In Ardeal 1114 a fost o singura mare int& pentru tron: dupg,moartea luf loan Sigismund Zapolya, lupta intro Stefan Bathorysi Gaspar Becher, candidatul de singe romanesc, energic si agar,stapin pe Fagaras ajutat de Secure. Dar, in afar& de aceasta,lupta, Ia Ardeal a fost liniste, pe cind la not boieril, mai aleseel din Tara-Romaneasa, gases° necontenit prilej de lupte, aju-tind pe fiit de Domni situ pe nepotil de Domnl pentru a apAtamostenirea parinteasca.

pincoace de Carpati se facea tot mai grozava, crisa financiara,care nu se putea inlatura, fiindcl Turd' trebuiati s& ceara dince in ce mar mult si tara era tot maf mult incapabila de ar6spunde acestor cererl, cad, Dunarea fiind a Turcilor, se luaseRominilor putinta de a se Imbogati si se distrusese comertul Sa-§ilor cu Orientul; cistigul for de odinioara trace rapede la negus-torif, supusf turd sad venetienf, din Creta, din Rodos alts partl,can lead drumul Moldovel pe la Silistra si trec la Lemberg si

Piatra de mormint de la manastirea,azi blserica In ruine, Intr'un satt.igapesc, Vieroeului poarta chipul de luptator al lul Ivascu Golescu, cazutIntru ayararea Domnulul Situ, Alexandru-Voda, Impotriva Moldovenilor.

Mai taszia ceva, alt pretendent, Paul Markhazy, era BA iea de sotie peZamfira, acezata In Ardeal, a lul Moise-Voda Munteanul.

sa viva

inrait,

sad

o-pined",nis.

i

yi

1i

l

pea,

1 87

Cracovia, unde Sint contuarele for permanents, Cara folosindfQarte putin de pe urma acestul noll comert 1. In aceste condi-#1, cerIndu-se In fiecare zi mal mult, In forme legale, dar curQsultate desastroase pentru averea nationals, se impunea nea-parat o rascoala. Oricine ar fi fost In Scaun, trebuia sa o faca.Nu un Mihal Viteazul, ci chiar un Aron-Voda, care nu era unerad, ci un biet Constantinopolitan practic §i fricos, deprinscu creditoril, Ieniceri, Greci §i Armen!, cari Incunjurau Scan-nul umilit al Domniel sale §i ingreuiat situatia Jul ca qi viata su-pgilor. §i el, Aron, a facut rascoala sa, independent de Mihal, gi,chiar dacs acesta nu s'ar fi rasculat, Aron ar fi pornit mi§carea.

Pe acest timp, In Ardeal nobilimea neastimparata avea a facecu un principe vadit degenerat, prin urmare incapabil de all con-trola actiunile, de a face o socoteala Intro ceia ce are §i ceia ce arvrea sa urmareasca, Sigismund Bathory. E de ajuns sa i se vada,chipul cu urechile deslipite, transparente, fata slabs, ve:Aejita, ca sase Inteleaga cu cine avem a face. Bolnav, nestatornic, fara niclunprestigiu, el e gata sä se arunce In aventurl desperate. Pe line.aceasta, fusese crescut de Iesuiti, qi cre§terea pe care i-o dada-sera el, se razima, nu numal pe Noul §i Vechiul Testament, dar§i pe anticitatea romans, care poate sa, Invete multe lucruri, care,Innainte de toate, trebuie sä dea lectil de realism §i de solida-ritate omeneasca, dar tine iea superficial acest studiu capatadintr'Insul lectil de ambitie si de glorie, de marl cucerirl, de domnieasupra unor provincil Intinse. Elevul parintilor iesuiti era In starea savir§i crime pentru a se afirma principe glorios §i mare viteaz.§i-a °morn, cu con§tiinta Impacata, nobifil qi pe varul Baltazarpentru ca sä se poata infati§a In calitatea de aparator al Cre§ti-natatil.

Se va zbuciuma vre-o zece ani, facind In Tara-Romaneasca,intrari de suzeran, de Crain ", atacind Timi§oara, pe care n'opoate lua, abdicind In folosul ImparatuluI cre§tin, apol, daps In-toarcere, In al varului sad Andrei, pentru ca, desgustat de tog §i deel basuO, sail iea lumea In cap, ispravind In pribegie, departe deo tars pe care n'o putuse nici servi, nicl pastra. §i totu§1 multicrezusera In el: Sirbil din Banat, cari se rascoala In numele lul,ca qi Bulgaril din Balcanl, cari-1 aclarna ca liberator.

Atuncl, catre sfir§itul veaculul el XVI-lea, doua marl puterl simtnevoia de se valora din non, de a arata ce pot, Papa §i Impa-ratul. Cel d'intabl pierduse enorm de multe teritoril prin mi§careaprotestant& §i calving; toate Incercarile Jul de a recapata pro-vinciile rebels se dovedisera zadarnice; marele Sinod de In Trento

1 Cel mai mare dintre negustorii de atunci, Constantin Corniact, s'a Mcutapoi vames in Polonia, clAdind $i o bisericA moldoveneasca la Lemberg, undesedeci

vede Infaticat ctitorul Imbracat ca boier moldovean; !mil lui aft rAmasdincolo.

188

se ispravise printr'o rupere deplina a legaturilor dintre noile Bi-serici evangelice qi vechea Biserica, traditionala a Rome!. AtunclScaunul roman cauta sa-si recapete aiurea terenul pierdut: nouamilit,,ie apostolica, foarte cults, foarte inteligenta, mergind pan&la fanatism In fond, cu formele cele ma! diplomatice de blinde0,in forma,. patrunde in Rasarit, Innainteaza In Rusia, unde propa-ganda iesuita las& urme ping In a doua jumatate a secolulul alXVII-lea, distruge vechiul Invatamint universitar polon in folosulacestul not Invatamint religios al IesuiWor, §i, in acela§1 timp,se trimet emisarl §i la no!, ca sa string& declara01 de aderen0la catolicism din partea Domnilor nostri, crezind astfel catolicis-mul ca poate sa capete serios compensa#1 In Orient pentru ceiace pierduse definitiv in Occident. Sfintul Pgrinte visa, cucerireaConstantinopolului, aducerea la catolicism a Ru§ilor a Rominilor,a Slavilor din Balcani, a Grecilor, Inna4area puterii pontificaleca pe vremea lui Inocerrtiu al HI-lea.

Prin urmare cruciata incepe. Slabanogulul din Ardeal i se tri-met Indemnuff §i, tot odata se intervine §i pe ling& Im-parat ca sal! faca datoria de qef al CrestinatAil mpotriva Tur-cilor.

Rudolf a II-lea Insu§! avea nevoie de razboiul ofensiv In Orient,pentru ca In Imperiu, dupa caderea lul Carol Quintul, suit saabdice, dupa domnia, foarte cruOtoare, a fratelul sat, Ferdi-nand, dupa farim4area puteril lul Maximilian, fiul acestuia,se Innal0 prestigiul §i sa stabileasca autoritatea lul In legatura cuIncercarile de a, resolvi problema ungureasca, 0 cruciata pentrurecucerirea Ungariel In folosul Case! de Habsburg §i pentru in-punerea autoritap imperiale cre§tine asupra Peninsulel Ba lca-nice ar schimba cu totul situatia Imparatulu! In Imperiu chiar.De aceia Rudolf se une§te cu ofensiva de la Dunare. Un mareatac general, de recucerire, se va da, dupei 1593, and Sinan, enfocul uric sale de creftini, incepe reizboiul cu Nemcii", pe linia Du-ndri1.

Dad, ar fi fost grins unit!, dug ar fi putut face saIntro In jocul for §i pe Polon!, cari §i el, din partea lor, prinStefan Bathory qi cancelariul sat Zamoyski, cautat linia Du-naril, Turcil pierdeat hotarIt situatia for de pang acum. Sul-tan! de felul lul Murad al III-lea §i Mohammed al III-lea nu gritde sigur din aceia can pot apara o Imparatie In primejdie. Cutoate acestea, buna infelegere nu s'a putut stabili.

Rapede razboiul §i-a desemnat caracterul, restringindu-se. In-ceput ca o imensa, mi§care de cruciata, el s'a margenit In-data la, asaltul austriac contra cetaVor turce§tl de la Dungreapanonica, precum §i In sus de Pesta, spre Viena, de la Gran §i Vacsla Komorn §i Raab, qi la revan§a turceasca in acelaa.11 regiunl,iar, alaturl cu acestea, la un sir de expediVi dunarene, conduse

sa

aliatil

189

de Domnil nostri, cu puterile for §i pe riscul lor. §i, de fapt,.Papa ca si imparatul, crutindu-sT, cu avaritie, toate mijloacele,punctul periculos, hotaritor, era aid, la Dunarea-de-jos 1.

In ceia ce priveste pe Polonl, el banuiesc de la inceput sidata aceasta ambitia austriaca. Astfel el se dad In laturI, ba.chiar intrebuinteaza, de la un timp, toate silinOle for ca sa fm-piedece Indeplinirea planurilor imperiale. De aceia, la 1595, Inmomentul cind Mihal Viteazul se gateste a lupta la Calugarenl,in momentul cind el chiama, In opera comuna de aparare, peDomnul Moldovel, *tefan Razvan, care inlocuise, printr'o revolt&a sold4ilor ungurl in favoarea luT si in detrimentul lul Aron,pe acest tradator" al suzeranulul ardelean, in momentul cindacordul si concentrarea crestinilor wail mal necesare, Ioan Za-moyski se apropie cu trupele sale de hotarul Moldovel. Retrasla munte, Mihal se Intoarce cu Sigismund Bathory, care ispra-vise In sfirsit solemnitatea casatoriel sale cu o arhiducesa, si cuStefan Razvan, ca sa izgoneasca pe Sinan si sa atace Giurgiul. Inmomentul acesta, cancelariul polon, intrat in Moldova, aseaza ca.Domn pe Ieremia Movila. Acum Tataril tree ca sä ajute pe Sinan,si Zamoyski, dupa lupte de forma, incheie un tratat cu dinsilsi-I lasa sa piece aproape fara varsare de singe, atuncl cind eraposibil sa li dea una din acele loviturl din care sa nu se ridice-ani de zile. Cind Razvan se intoarce In Moldova, el intfinestetrupe polone si prins, e pus in .eapa. Mal taa.zia, §i pana, lacapat, politica Poloniel va fi tot aceiasi.

Cind Mihal Viteazul, intervenind in Ardeal ca sä razbune causaimperials, bate pe Andrei Bathory la elimber, linga Sibiili, Po-lonif ar fi primit bucuros pe cardinalul fugar, pe care Ins& 11 omo-rira al sal In muntil Secuimil, dar el adapostesc bucurosl la dinsil paSigismund Insusl, 11 IntOesc, II dad trupele for si ale luT Ieremia-Voda ca 0, se intoarca in Ardealul luat de Romini. Mihal li pla-teste prin izgonirea luf Ieremia peste Nistru si luarea in stl-pinire a MoldoveI. In momentul cind, in Septembre 1600, no-bilil din Ardeal Incep sa se miste impotriva Voevodului", Za-moyski antra in Moldova, si atuncI Ardealul unguresc Intreg saridica, smulgind, cu ajutorul generalulul imperial de la Casovia,Gheorghe Basta, biruinta de la Miraslail. i, pentru ca invinsula, nu se pat& ridica, sg, nu se mai poata adaposti In Tara-Ro-maneasca, Cancelariul trace Milcovul si da luptele de la Buzail siArges, care silesc pe Mihal sä se refugieze la Curtea Impara.,-tease& B. Iar Imparatul, prudent §i zgircit, a§teptase intaill ca.

L Intro formA avail de prins am resumat caracterul luptelor din lin-gerie In artico!ul mien aptirut In ,,Petermanns Mitteilungen", pe Ianuar1913; In formA mai larga se gAseste expunerea In volumul III din a meaGeschichte des Osmanischen Reiches".

2 Din punct de vedere militar, aceste lupte slot foarte bine reconstituitede locotenentul Zagorit.

190

Mihai sg fie Invins, doborit, Incapabil de all pastra situatia,pentru ca atunci sg vie cu o recunomtere politica, zgbovita, in-tentionat, luni de zile.

In ce prive§te situatia Dungrii, ea fusese schimbatl Ins& total,de qi nu statornic, de biruintile, din 1595 §i din anil urmatori,ale Moldovenilor §i Muntenilor. Cel supt Aron, capatgstapinirea asupra regiunii de Sud a Basarabiel de astlzi, luind cuasalt Ismailul, lovind Benderul, China §i Cetatea-Albg, qi toatea§ezarile turce§ti din aceasta parte. and vine Ieremia, vasal polonqi. turc, In Scaun, cucerirea e ins& pierdutg, dar se pare ca nu In-data §i total, cad Il vedem cedind Hanulul septa sate In Bugeac,vedem pe fratele sari, Simion, facind danii In pgrtile Cahululul, §imai ales vedem Intemeindu-se noua episcopie de Hu§1 pentruaceste Tinuturi rechemate la viata cresting.

Ofensiva lul Mihal, care Incepe Inca din anul 1594, In toamng§i iarng, cuprinsese toatg linia Dungril. Dobrogea e strgbatutgde Wile lui: nu e localitate dobrogeang care sa nu fi fost pradata§i amenintata pang In refugiul cetatuii sale de cetele calgreteale Rominilor. ET apgrurg la Isaccea, la Macin, la Cernavoda, laRasgrad §i la Babadag; FlocI, la gura Ialomitel, fu pradata; Silis-tra, Rusciucul, Si§tovul, Nicopolea, Vidinul vazura, In 1594-5 chiar,sail ceva mal tgrzit, dupg trecerea primejdiel lui Sinan si Inla-turarea planulul de pa§alic in partile noastre, pe Innoitorif is-pravilor din vremea Vlad Tepe§. Nu numal atit, darmea noastra mergea pang la Adrianopole, de o parte, iar, de alta,pang la Plevna. Sirbil loviat. Cladova, Bulgaril aclamati pe libe-ratorul menit sg dea din not. fiintg Impgratiel cre§tine ortodoxe,Albanesii, GreciT aveat aceleasi sperante, §i, cind a fost omoritMihal, la 1601, Intro hirtiile ce i s'at'1 aflat supt perna ceia ce In-seamng ca Indemnurile gasiserg un puternic rasunet In inimaluT, s'a ggsit scrisoarea In care cre§tinii doriti de mIntuire Ilnumiall Steaua for rasariteana ".

Prin urmare, razboiul acesta, pornit din ambitia Pape!, din ne-voia imperialg, din vanitatea ardeleang, din lgcomia polong §idin slabiciunea turceasca, a produs ca resultat real, apreciabil,care In parte va §i raminea, cgcl terile noastre In veacul alXVII-lea at avut cu totul altg situatie decit innainte o trezirede conqtiintg cresting pe tot cursul Dungrii-de-jos. Aid sta §imorala lucrurilor: nu se poate ca un om sä-si jertfeasca situatia §iflints, pentru o causg, farg ca, find el chiar strivit, sg nu r&-mtie, mai ourind sat mai tgrzit, resultate reale. Pentru cg oncelucru not se Intilne§te In desvoltarea omenirii, nu e clgdit pealtceva decit pe luptg §i suferinta, ale uneia sat mai multor fiinteomenegti care nu s'at crutat.

Aceasta a fost fapta lui Mihai Viteazul.

d'intaid,

luf calari-

LECTIA a XIX-a.

Aducerea Tatarilor la Duare. Problema Bugeacului:Cantemir Mlrza.

E de sigur un fapt mare si important asezarea Tatarilor Inlagare permanente pe linia Dunaril-de-jos, uncle stall de pe !a1600 pans dupa, 1770, timp de aproape doul secole. Din punctul devedere politic, o serie de evenimente nu s'ar fi produs sat nu s'arfi Indeplinit fart, aceasta aducere, mentinere si Intarire a Tatarilor laDunarea inferioara, de-asupra gurilor, In vechiul salas al Bulga-Tilor si Ungurilor. Dar si din punctul de vedere militar aceastaare o mare importanta fiindca Turcil a 1 fost Indemnat,I sa asezepe TatarI aice din consideratil de ordin militar, In legatura cunoile Imprejurarl razboinice din aceste Org.

Asezarea aceasta a Tatarilor de-asupra delteI ditnarene nupoate sa Insemne, fireste, Intaia for ivire In regiunile noastre,ci numal o statornica, salasluire a for Intr'un anume punct alteritoriulul pe care de atltea orl, si multa vreme Innainte de Ince-putul veaculu! al XVII-lea, cutreierat. Dar aceasta are ca-racterul unel navalirI, chiar chid se face la anume date si cu unanume stop, si dud, prin urmare, se putea astepta orl preveniatacul, dupa care urma, fatal, In miscarea de flux si reflux,o retragere.

Venirea Tatarilor In Rasaritul Europe! se IntlImpla, cum s'aspus, pe la jumatatea veacului al XIII-lea. A fost o teribila in-vasiune, In legatura cu concentrarea fortelor turanide supt con-ducerea Hanulul, ImparatuOmparatilor asiaticl, Ginghishan, si afiilor si urmasilor lul. Dominatia resultata dih acest potop sal-batec s'a pastrat pans foarte tarzia, cad si era foarte naturalca stapinirea care cuprindea stepa apuseana a Asid sa. se In-tinda si In partea din Europa care-I corespunde, ImpttrOrea Incontinente avind un caracter absolut arbitrar.

Astfel R4I all stat pant, dincolo de jumatatea veacului al

1-a&

192

XIV -lea, un secol §i mai bine, In atirnare de Tatari, ca parteintegrant& din Imperiul tataresc, cnejil for nefiind altceva decttIndeplinitoril unor anumite func-Vuni politice inferioare: stringtori de imposite, ajutatorl military aT Hanatulul Hordel de Aur.Tara-Romaneasc& gi Moldova s'all Intemeiat pe distrugerea pu-terii tataregti la Dunarea-de-jos. Dar Hanatul, dup& lovitura pecare a primit-o la Culicovo, In 1380, s'a sfarImat, qi atuncl, din-tr'un singur Stat tItaresc care se Intindea de la hotarele Chinapan& In zidurile CarpAilor, extraordinar Stat care, de o partese razima pe zidurile de mung ale Asiel Centrals si se opria,de alt& parte, numal In zidul de mung al CarpAilor, Indrumul c&tre Europa central&, ori care se Intindea Intro ce-rescul" Imperill chines si Sfintul Imperiu roman de Apus s'aformat o sumedenie de hanate: de Cazan, de Astrahan, care s'aildistrus pe Incetul In veacul al XV-lea, §i de Crimeia.

Aceasta form4une, pe teritoriul unde §i Innainte exista omare putere t&tareasca, unde Tataril statuses In leglturi cuGenovesil si li Ingaduiser5, s& Intemeieze Caffa, Incepe Inc& In-nainte de 1450, cu Hagi-Ghirai, care uneste de la o bucat5, devreme §i alto ramas4e, vestice, ale Hordel de Aur. §i razboaieleffilor lul Alexandru-cel-Bun §i apol ale lul §tefan-cel-Mare cu

Incep la 1439-40, dud jlfuitoril atl prAdat In p&rtileMoldovel de Nord Inahl, apol spre Sud, la Botosani §i Vasluhlnu se pot InOlege deplin dac& nu se tine seama de acest fapt:ca nu totdeauna n vlitoril apartin aceleiasi formaVunl politicotataresti, ci une onT avem a face cu aceste ram6§ite din regiu-nea de la Nipru, care s'atl Impra§tiat cu vremea,11sInd In urmafor doar pe Liipcanil Hotinulul, qi alto orl numal, cu asa-numitiiCrImlenI.

In acestil din urma pierdut§i asa-num4il Tatarl al Cetatil-Albe, can atineatl drumul Intro Nistru si Nipru si ghat adesea penegustori s& iea drumul, mai gred, catre Nord-Vest, Tartari Bia-logrodenses", pentru PolonT. Poate ca si causa mentineril Tata-rilor crlmlenl sa, fie aceasta: ca el erail Intarig prin'toate restu-rile tlt&re§ti, care, nemal putindu-se menOnea Intr'alt lac, seretrageaal In acest mare laggr permanent al Crimeil.

La 1475 Tataril, ajunsesera tributarl al Turcilor. Leg5turiledintre Turd qi Tatarl atl fost Ins& totdeauna maT slabs, des-tul., de comode pentru nail vasall al Sultanului. Aceasta sedatoreqte faptulul c& In Orient, In genere, este un mare respectpentru vechime, pentru trad4ie, pentru drepturila cistigate1.Turcif nu puteall sä uite ca desvoltat dintr'un biet Emiratde nomazl bandig, pe chid Tataril din Crimeia., orlcit de scAzutlajunsesera, erall continuatoril ImplraVlor, al Marilor -HanT din

I Pia astAzi, a fi calif insemneazA maT mult dealt a fi Sultan ei dAoautoritate generalA asupra musulmanilor de orlunde.

Ta-taril,care

s'al

s'al

ei

Si

103

singele WI Ginghiz, cad fara indoiala ca Hagi- Ghira! qi Meng1T-Ghiral, cal d'intaill HanT crimleni, pretundeaa ca, ail legaturl desinge cu dinastia, cuceritorulul. Astfel, pentru Turd, Hanil tata-re§t1 ail fost totdeauna Imparati (Han nu inseamn& chiar decitImparat).

De §i tributarl a! Turcilor, de gi, de la o bucata, de vreme, camin acela§1 timp cind sistemul s'a Introdus §i pentru Domni!no§tri, Su Rani' 41 Ina& voie s& revoace pe Hang tatare§ti, nu-mindu-se in loc printl din dinastia Ghiraizilor, asctm§T prin insu-lele Mediteranel, de §i influenta aceasta turceasca se face tot maladinc& §i ma! covir§itoare, Amine un tapt: ca, vasalitatea Tata.,rilor e foarte onorabila, §i pan& In ultimul timp, car, dud eravorba da Tataril s& ajute pe Turd Intr'o expeditie, el erat invi-tati In toate formele politetel orientate, §i chiar cu o condescen-dent& special& 0 dinastie superioara era poftit& a colabora lasuccesele armelor otomane.

$i aceasta colaborare se face din ce In ce ma! important& IntreOsmanli! §i Ghiraizi la Inceputul veaculu! al XVI-lea se stabiliseo legatura de familia : fata Hanulul iea pe fiul Sultanulul Baiezid,Selim, care a trait o bucata de vreme pe teritoriul Hanulul §i §i-aIndeplinit ambitia de a stapIni Chilia, Cetatea-Alba, poate gi Si-listra, formind un principat independent Impotriva tatalul sail,un apanagiu, care sa-c serveasca pentru a-§I asigura succesiunea.Numal faptul ca, In curind, la 1512, Selim a biruit pe fatal sail,1-a inlaturat prin otravire §i a luat Scaunul din Stambul, nurhalacest fapt a Impiedecat ca legatura Intre Crimeia §i regiuneaChile! §i Cetatea-Alba, determinata, de ambitia lul Selim, sa pro-duel un fonomen politic permanent, In care cas toata viatanoastra, a Rominilor de la gurile Dunaril, ar fi fost alta.

In Chilia, In Cetatea-Alba, In Bender era& pe atunci coman-dang turd, far& Tatari linga dinsii, qi noul Sultan Soliman (dela 1520), fiul principeseT tatare§ti, a avut ambitia de a intari liniaDunaril cu forte regulate turce§t1: IenicerT §i Spahii, fara cola-borare tatareasca. Din ce In ce Insa. Tataril ail inceput s& searate mai folositorl. In special era un teren In care ajutorul Ta-tarilor trebuia s& fie indispensabil pentru Turd: indata, ce luptase dadea In partile puste! ungurestl, In regiunea §esuluT In-tins, potrivit pentru desvoltarea §i atacul unel cavaleriT ware.Intro stepa Rusiel gi stepa ungureasc& nu e nicio deosebire deaspect §i conditil atIta doar ca ultima era Incunjurat& de aqe-Mil omene§ti mult maT civilisate, care influentad §i asupra fe-lulu! de a fi al stepd. Precum odinioara, dad, barbaril hunT venitTdin Europa Oriental& cu Attila se gasiat foarte bine In Panonia,tot a§a, Tatarii, sosind In partile acestea ale Crimeil, aflallteren pentru desfaprare, pentru innaintare, pentru prada in par-tile pustel ungure§t1. Astfel, !Lida-0, ce porneqte lupta la Dunare

13

194

Impotriva regatulul unguresc, apol, dupg distrugerea lui, luptapentru Impg4irea provinciilor care faceat parte din el, determi-nind o rivalitate, menitg sg dureze secole Intregi, Intro Osmanli! sidinastia habsburgicg, represintantg a intereselor crestine din EuropaCentrals, TatariT shit indispensabil! in °rice expediVe. i li conveniaa dmirabil aceasta: avead turme, dar nu erail pastori, facead a-gricultura, dar nu traded maT ales din produsele eT; ci ra,-masesera totdeauna niste profesionistl al prazil, care era pentrueT o necesitate economics, reinnoind si provisia de robT meniVa pazi turmele si a lucra cimpul. Ba adese orT de aceia el pro-vocau expeditii, prin stirile pe care le trimitead la Constanti-nopol si lndemnurile pe care le faceat sg parvie la urechile Sul-tenulul.

Se ma! adauge decgderea milliard, a Impar Wei turcestl, Ince-putg cu a doua jumgtate a veaculu! al XVI-lea. Ieniceril, Inro-lAT pe stradele si In, cafenelele Stambululul, pe care nu le pd-rdsesc nici dupg aceia, IsT tormeazg familil, renunVnd la vechiulfor train cgluggresc; oamenl fgra cgpatild, vingtorT de lefurlIntl In ordin pentru a face comert de gene, de bard, ea-matari pentru Patriarhl si Domnl. Contingentele spahiilor se factot ma! slabs si mai nesigure. Conducatoril ImperiuluT ajung decisa se gIndeascg Ia un not sistem de a purta razboiul: cu trupelocale, sistem care se va desemna foarte bine In veacul alXVII-lea, pentru fiecare companie IntrebuinVndu-se elementelecare stall In mal mare apropiere, fie si cole crestine, rouldnesti,ale* vasalilor uemul0m41, capabili de trldare. Cu atIt maT multtrebuia sä se Intrebuhrt,eze, In rindul intlid, Tatarii. ET cistiggdecT un fel de supremAie milliard,.

Un fapt decisiv se adauge cgtre 1600 pentru a impune colo-nisarea milliard, a Tatarilor deasupra gurilor DungriT. Am vazutcit ad avut Turci! de Indurat, timp de aproape zece an!, din partealuT Mihal Viteazul si a aliAilor sal. Se poate zice ca si un madal DumgriT si cellalt erad, dad, nu In stapinirea, dar la discre0aDomnuluT muntean, si, daca nu Grail si In stapinirea luT, aceastase datoreste faptuluT ca el n'avea nevoie sg le .ie In atirnarede dInsul. In timpurl far& savante preocupatil strategice, dupgce arsese cetatea, ce-I ma! trebuia cuiva cenusa e!!

In once cas, pentru Turcl era .si umilitor si dgunator, suptraportul banesc, economic, ceia ce facuse Mihal Viteazul: eT pier-duserg vama Dunaril timp de vre-o zece anT de zile. Radu erban,care vine ca Doran Indatg dupd, Mihal, continua sistemul acestuia,pradg Silistra, chip& o biruinO, asupra lui Ahmed -Pala, ginereleHanuluT, si alto cetag, si ocupg anume parts! din Dobrogea, undo,o spunem In treacat, a Intimpinat, nu pe Turd!, ci pe RominT.Pentru cd, Mihal Viteazul, de hatirul luT Sigismund Bathory, careavea t.erani iobag!, hotarise cg nici teraniT de Ia no! nu se vormisca de pe pgminturile lor, si aceasta, aqiune a luT Mihal, In

195

folosul boierilor, a fost pentru teranii cari-1 sustinusera §i el incampanlile sale, o grey lovitura. Atunci elementul teranesc atrecut dincolo de Dunare §i, dud a venit cu oastea sa Radu

erban, el s'atl impotrivit Domnului care aducea Innainte detoate sistemul notl al tobagiel dupa dating ungureasca.

Prin urmare, odata, ce lucrurile stateati a§a, Turcil aveal ne-voie sa, puie pe cineva care sa supravegheze totdeauna actiuneaDomnilor no§tri. Cine putea sa fact, aceasta? Ieniceril am spus case transformasera intr'un fel de cast, military care se ocupa cunegotal mic §i mare, qi pana §i cu operatil de bancl. Cea matmare parte din Domnil romini Imprumutati de la Ienicerl, cart,profitind de amenintarea pe care puteall s'o exercite prin situ-atia for de soldatl, stateati sula In coasta debitorilor princiarl:rascoala lui Mihai Viteazul a Inceput prin arderea creditorilorturd In curtile lul Dan Vistierul aid, In Bucure§tY.Decl Ienicerii,cari §i Innainte erat Intrebuintati numaI In foarte mica partela paza cetatilor, nu mal puteatl fi bunt pentru apararea linieldunarene; de altminterea trecuse timpurile vitejiilor eroice alestravechilor familiT, osmane in sistemul care caracterisa veaculal XV-lea, zilele lui All-beg §i Mohammed-beg, Iar, In ceia ceprive§te pe renegati, d nu erat oamen1 de Incredere, §i nici nurivniati sa steie la Dunare: o exceptie se face, la sfir§itul yea-culd al XVI-lea, cu acel nou Mohammed-beg, fost Mihnea-Voda, al Teril-Romane§ti, care se tntimping la Silistra, la Nico-pol, la Vidin, In situatia pe care o avuse cIndva Mohammed Rare§,fost Ilie-Voda. Dar fostul Vnevod muntean avea aid, la Dunare,politica 1111 proprie: el pazia Imprejurarile ca sa, a§eze in Scaunpe fiul sail, Radu Mihnea. Deci, In epoca aceasta de concentrarein Stambul a intregil vieti politico §i militare, provinctile eraallasate oarecum la discretia vecinilor, can puteall fi du§manl.

Atuncl de unde sa, se iea strajeril riulul? De sigur ca un Vizirde pe la 1600 fiindca, acum Vizirii conduc Imparatia, iar nuSultanul a luat hotarirea de a a§eza o parte din Tatarl In re-giunile de Sud ale Basarabiei de astazl, care odinioara se chemanumai ea singura Basarabia. §i atunci iata mil de Tatari, apat-tinind mal multor triburl, wzatl In jurul raialel Chilid §i Ce-tktiI-Albe §i, innaintind, pe pamint turcesc §i pe cel parasit deIeremia Movila, pana la Bender. Aceasta nu insemna ca TurcilTO retrageat ostasiI din cetati: cetatile ra,minead simburele deaparare, format de Ieniceri, dar putin cap abil de a face o ar-mata, iar apararea intreguld mal dunarean o aveal Tataril strapmutati In aceste regiunI.

Lucrul acesta a durat multi;, vreme fii constituia o primejdiemare pentru Poloni, cart, cum am vazut, formasera, planul de ainnainta pana la granita Dunarii, intervenisera, in afacerile Mol-dovel, a§ezasera, pe Ieremia Movila in Iaql, legindu-I printr'un

196

tratat formal de vasalitate si petind pe Domnitele lul pentru no-bill de paste Nistru, din neamurile Potocki, Korecki, Wisznie-wiecki si altele.

Daca el, totusi, nu si-ad putut ajunge scopul de a stapini intotal Moldova, pastrind pe Domnil nostri numal de forma, dacastapinirea for nu s'a intins si asupra Teril-Romanesti, unde stao bucata de vreme tot un Movila, Gavril, care a trecut apol InArdeal si s'a insurat acolo, ramihind Intro Unguri, si sa nuuitam c& in manastirea Dealulul, ling& capul lul Mihal Viteazul,e Inmormintat un Movila, care luase pe fata lul Radu Serban,Mihailas-Voda , motivul a fost presenta Tatarilor pe linia Dunaril.

Domnil nostri erat/ supraveghiatj ins& de cloud' puterl militare:pe ling& Tatars, era concentrarea turceasca resultind din unireamilitara si politica Intro Silistra, Babadag si Oceacov, la Nipru,supt acelasi Pasa, unire care se face tot la inceputul veacululal XVII-lea pentru a Impiedeca nesupunerea si tulburarile In par-tile romanesti. In acest loc de incredere a fost pus 'hp& 1600acel Schender-Pasa care a fost, nu numai in istoria Turcilor, darIn istoria Orientulul european intreg, una din personalitatile celemar importante. El e luptatorul neobosit impotriva Polonilor, eacela care, cind Gaspar Gratiani, Domnul Moldovel (1619-20), achemat pe Hatmanul Stanislas Zolkiewski In tara si, cind, incimpil de la Tutora, pe local taberel lul Zamoyski crestinil adfost cu totul batuti, incepind o retragera care a fost o adevarataBerezina pentru PolonT, la 1620, el comanda linia frontierei IA-saritene. De alminterl, pang, pe la 1600 Pasii de Silistra s'au alesdintre personalitatile cele mar bine inzestrate ale Imparatiei tur-cesti, oamenl inruditi cu familia SultanuluT, fosti Marl Vizirl, ta-vorig aT stapinulul Imparatesc. Matel Basarab si Vasile Lupu,unul numit, cellalt ajutat pentru numire de Abaza-Pasa, care jucasepe vremurl un mare rol la granita Persiel, all trait de la un ca-pat la altul al Domniel for supt scutul ca si supt amenintareaPasei de Silistra. Toate hotaririle turcesti se indepliniaa In rindulintai0 prin acest Pala. El a hotarit si In luptele dintre Matel siVasile-Voda. Supt un Pasa de Silistra Turcil all ocupat Bucu-restii pe vremea lui Constantin erban, urmasul lul Mate, si a lulMihnea al III-lea Impotriva Imparatiei rasculate. In sfirsit la Si-listra a fost chemat, dupa o scurta Domnie, credinciosul Ghica-Voda batrinul, si de aid expediat la Constantinopol. IncaIn razboaiele ce se deschid dupa 1670 Silistra-si pastreaza In-semnatatea si Sultanul Mohammed al IV-lea petrece acolo, aproapede °stile sale, In iarna anilor 1677-8.

In ceia ce priveste pe Tataril din Bugeae, eT si-all pierdut marcurInd Insemnatatea, si anume datorita imprejurarilor urmatoare.Asezati la o parte de fratii for din Crimeia, departe de autori-

197

tatea Hanulul, el erail expugI la ispite. Bogatii marl §i marl fa-gaduiell curgeat la re§edinta stapinilor Tatarilor bugecenl, caristAteat §i In legaturti, cu Polonil une or!, §i ace§tia nu despretuiats&-qI ci§tige bunele grata ale barbarilor cari avead puterea la Du-'Area-de-Jos. Asa find, mirzacil for at trebuit s& aiba de la obucata de vreme oarecare aspiratil de independents, aspiratiifoarte naturals dm& se ginde§te cineva la enormele servicil pecare le aduceat ImparatieI turce§tI. Evident 'ins& ca nu puteaconvie pa§alicul de Silistra, care constituia puterea rivals, strajaturceasca din apropiere, cad Pap, vecin se uita din cInd in chidqi la din§il si ii supraveghia credinta. Unul dintre stapinitoril Bu-geacului, Cantemir-Mirza, important& personalitate in lumea mu-sulmanl, s'a gindit, rgralind la Tatarl numal un mirzac, un printde singe, ca ar putea fi in acela§I timp §i Pa0 de Silistra, Ba-badag §i Oceacov. Si, la inceputul staptairi1 Sultanulu! Osman(1618-22), el a §i fost In stare sä realiseze acest plan, creind oformidabila putere turco-tatarl la hotarul de Raskrit §i una dincreatiunile tale mai viabile in aparenta..

Ceia ce a pierdut pe Cantemir a fost taptul ca el, care hota-rise odata, in bun& Intelegere cu Turcil, mo§tenirea Hanilor,crezut atit de tare, Melt sa poat& supune si Crimeia, facind unpas ma! departe In desvoltarea lacomieI sale: viata tuturor Ta-tarilor n'ar maI fi fost condus& din Crim, ci de aid, din Bugeac.Atunci Ins& incepe o serie intreaga de lupte. Hanul Inaiet- Ghiralse adreseaz& la Constantinopol, si acolo s'a socotit ca Hanul etotu§1 ma! putin periculos decit Cantemir. Si, de oare ce, incadin 1624, Polonil cereat sä se inlature aceasta primejdie per-manent& a presents! Tatarilor in Bugeac, se hotari s& se is-praveascA odat& cu neastimparatul rebel, care v&zu, in adevar,peirea du§manuluI sad §i a familial luI, dar, pests citva vreme,abia numit la up pa§alic din Asia ceia ce insemna moartea lulpolitica; Inca din 1634 altul era Papa la Silistra, §i el fu omorit,la Constantinopol, in 1636; fill si nepotil lul avura aceia§I soartg.Se indeplini apoi, §i cu ajutorul Domnilor rominl, stramutareaTatarilor din regiunea Bugeaculul dincolo de Nistru

Dar aceasta era numal o fagaduiala turceasca: gonig Intl° unan cu gramada, In primavara urmatoare pilcurl- pilcurl de Ta-tar! umplu Bugeacul, §i PoloniT n'au mal protestat, mult&-mindu-se, in slabiciunea §i desorganisarea lor, cu tAnatia tra-tatelor.

In felul acesta si cu toata numirea, la 1644, a unu! Murad-Pasa ca paznic al malurilor Dun&ril", Tataril at ramas, suptTobal-beit si altiI, in Bugeac, §i pan& tarzill, pin& la Impresu-

I Am descris cariera luI Cantemir In Chili° fi Cetatea -Alba, p. 222 siurm., In ,,Studil asupra istoriei Rominilor in secolul al XVII-lea, din ,,NouaRevistit Romina", $i in vol. III din Geschichte des osmanischen Reiches".

sg. li

iara§I

s'a

198

rarea Vienel de Vizirul Cara-Mustaft, el ail jucat un rol de th-petenie In viata military §i politic& a Imperiulul, Domnil no§triramlnind imobilisati de presenta lor. In ctteva zile cetele lor,trecind pe la Stanile§ti, luau §esul Prutulur §i ajungeafi la la§i,on cal&riall prin §esul Braila §i ultra& In Bucure§ti. Far& a fisupu§l, cu totul, Rominii era& incapabili de o actiune politic&mai serioas& §i mai Indelungatl.

LECTIA a XIX-a.

Expansiunea austriacii la Dunire pang, la pacea dinVasvar (1664).

Va fi vorba acum de extensiunea austriaca pe linia DunariiIn veacul al XVII-lea pang la anexarea prin pacea de la Carlo-witz Rominii de dincolo zic Carlovat, In 1699, a ArdealuluT,prin urmare de un secol intreg de expansiune austriaca, pe liniaaceasta dunareana.

NoT zicem: austriaca", dar Statul care exista pe vremea aceastanu era un Stat austriac, ci era un Stat german, Statul germanvechiti al Sfintului Imperiu Roman de natie germana, care adurat pang In epoca luT Napoleon I-iil, pang, la intemeiarea Au-striel de astazi pe ruinele Imperiulul, care trebuia sa se faca dinnod Intr'o forma, prusiana In zilele noastre.

Va sa zica aceasta Intemeiere a Imperiulul Austriel e un fe-nomen cu totul recent. De multe on se gaseste cineva foarteIncurcat chid vorbeste de lucrurl mai vechT, In intrebuintareaterminului pe care trebuie sa-1 Intrebuinteze : german" sati aus-triac", pe vremea aceia nefiind decit un singur Imperiu, nefiinddoul Imperil germane fats In fata, cum stall astazi intr'o aliantade nevoie. Imperiul e, va sa zica, unul singur, si nu poate fivorba de doua Imperil pe vremea aceia, ci numal de StintulImperiu Roman de natie germana, roman in esenta, germanicprin natiune si prin teritoriul care-1 sus-tine In forma aceastanoun. E Imperiul lul Carol-cel-Mare, dar, In ceia ce priveste in-teresele, caracterul particular al acestor interese, In ceia ce pri-veste dinastia si traditiile, nu e german, ci austriac.

Lucrul e mai usor inteligibil, cind ne gindim ca prin veaculal XV-lea, cind In toata Europa s'ail alcatuit monarhiile moderne,cind Franta, dintr'o aglomerare de feuds, s'a prefacut bite° mo-narhie puternica, In stare a face campaniile din Italia, apol pecele din Germania, care at tinut pang la ineeputul veaculul al

200

XIX-lea, continuate find prin Napoleon, pe vremea dnd din Ara-gonia gi Castilla s'a facut o Spanie unitara, dac& nu s'a pututajunge la un Imperiu unitar cuprinzind si Portugalia, pe vremeacind tale mai multe monarhii din Europa TO capata unitatea,Germania n'a, putut sa capete §i ea unitatea et De aceia Ger-mania, neputind capata unitatea el nationals, neputind fi unteritoriu pe deplin unit, In aceia§1 forma politica, dobinde§te totu§1o unitate relativa sat, mai bine, doll& feluri de unitate relativa.Intait, o unitate de provincii. Dac& Liu se poate crea o Germa-nie cu acela§1 suveran, av1nd acela§1 cIrmuitor Innalt, acelea§1norme pentru viata In deosebitele ter!, terile acestea, pe basafor istorica, formeaz& cite o unitate asamanatoare cu monarhiileabsolute din alto part! ; In Bavaria, Saxonia, Brandenburg §i mama! departe. Iar, pe de all& parte, se supline§te lipsa de unitatepe calea de ridicare a Case! de Austria. Casa de Austria areprovinciile ei, provincii vechi, care s'ai'l aglomerat dup& hasar-dul Inrudirilor feudale : de exemplu Margareta cu gura punga,Maultasche, se night& In Casa de Austria, §i prin aceasta fru-moasa Margaret& ajunge Casa de Austria In stapinirea Tiro-lului. Tot a§a §i alto provincii se string, formind blocul teri-torial austriac, care, cum vom ma! vedea §i cum s'a zis §i ma!Innainte, se Intinde si asupra Ungariel si Boemiei prin tra-tatul acela de succesiune reciproca ce se Incheie Intro familia lulCarol Quintul intro Habsburg!, de o parte, §i, de alta, Intro Iagelonildin Ungaria, ultima dinastie care a domnit In Ungaria unitar&§i libera, familia lul Vladislav §i Ludovic al II-lea, decl, care acazut pe cImpul de lupta sat, mai bine zis, a fost Innabu§it inmlastinile cImpuluT de lupta de la Mohacs. Prin urmare, Casa deAutria, pe ling& ce a strins In cursul veacurilor, din adincimileevulul mediu pang in timpurile moderne, §i cu mult mai multdup& ce ajunge sa capete pentru dinsa Imperiu], prin Rudolf deHabsburg, in a doua jumatate din veacul al XIII-lea, cal:at& §io noun mo§tenire, sub-germanica", spre Orient. 0 formidabillbasa teritoriala pentru dinsa !

Mo§tenind pe Rudolf de Habsburg, ea nu mo§tenise dreptulasupra ImneriuluT, dreptul pentru membriT din aceasta Casa dea fi ales! Impaxatl, ci numal se deprinsese theta lumea de laFrederic al II-lea gi fiul sat Maximilian, de la Carol Quintul, de lafratele, nepotul §i stranepotul sat s& vada un membru al Case!de Austria stind In fruntea Imperiului german. Nu e o invoiala,nu e o norm& In privinta aceasta. Imparatul se alege, dar toatalumea s'a deprins ca el sa se aleag& din aceasta Casa de Au-stria. Fiecare Imp/rat apol iea masura de prudent& de a faceca fiul sat sa fie ales pe vremea oft domne§te el §i are prieteni!sAl §i sprijinul anumitor interese; mo§tenitorul se chiamA regeal Romanilor, un fel de situatie pregatitoare pentru ceia ceva fi pe urma. 0 unitate imperial& germana, asamanatoare cu

201

cea regala francesa, cu cea spaniol& sat englesa, nesavIr§indu-se,teritoriul dinastiel nu echivaleaza cu teritoriul teril asupra careiase tntinde autoritatea acestel dinastil.

Teritoriul pe care -1 administreaza direct Habsburgil, din carepot culege soldati, nu e un teritoriu lntreg, cad Imperiul e Im-partit In Bavaria, Saxonia, Brandenburg gi celelalte formatiunIgermane. Dar basa teritoriala a Austriel e destul de larga pen-tru ca aceasta dinastie, razimIndu-se pe teritoril atit, de vaste,ce se afla deplin In mInile sale, sa poata exercita autoritateasuperioara asupra Bavaria asupra BrandenburguluI, asupra Saxo-niel, asupra, regiunilor renane §i asupra restuluI Germaniel. A§a,fiind lucrurile, ni putem inchipui ca aceasta, Casa de Austria nuva servi In rindul Intait. interesele Germaniei, ci In rindul Intaillpe ale el deosebite. Ar servi interesele GermanieI numal In casuldud ar izbuti sa capete In Intregime Imperiul pentru dinsa,dud Casa de Austria ar Insemna un lucru echivalent cu Impe-riul. Aceasta ail vrut-o natural tog Imparatil din aceasta di-nastie, dar n'all ajuns la ma, ceva niciodata. De ce oare ati In-trebuintat catolicismul in vremea lul Carol Quintul qi a !mpg,-ratilor razboiulul de Trelzed de and ? Pentru ca supt steagul ca-tolicismuluI, lovind In steagurile strInse laolalta ale protestantis-mului rebel Impotriva Papal, sa ajunga, pe ruinele separatismu-lui, a Intemeia autoritatea general& a familiei domnitoare.

De aceia necontenitele achisitii de teritoril erat la Hab-sburgi o neaparata nevoie pentru a se impune In Europa, pentrua trai acolo. Daca pactul cu Iagelonii li-a dat toata Boemia, dinUngaria nu s'a capatat declt o parte. CacT, data Ferdinand fuseseales, de o dietg, ungureasca, rege legitim al Ungariel Intregi, §iJoan Zapolya, Voe'vodul din Ardeal, fusese ales rage unguresc, doo alts diets: pang, la mortea luT, acest vecin ardelean al nostrus'a considerat ca rege al Ungariel, vaduva luT a fost regina, bachiar fiul luT, Ioan-Sigismund, si-a zis rege al Ungariel, chiardupa ce s'a lmpacat cu Austria; a renunta la cast titlu ar fifost distrugerea lul morals. Pe de alts parte, §i Ferdinand con-sidera Ardealul ca o parte integrant& din mWenirea lui. Cad inArdeal, pe vremea lul Petra Rare§, a existat un partid ferdinan-dist, un partid german, austriac, care a fost foarte puternic, §ia trebuit, la un anume moment, ca Petru-Voda sa,-§Y trirneataosta§iI, avind In frunte pe Vornicul Grozav, §i sa Invinga peFerdinandisti la Feldioara, pentru a se impune autoritatea luTZapolya. Dar Casa de Austria n'a putut pastra Ardealul, nitscomitatele exterioare, care §i ele ati intrat In sfera de influent&§i cirmuire a Ardealulul. S'ail treat in feint acesta cloud UngariI:o Ungarie a principelul Ardealulul, care cuprindea aceasta pro-vincie §i partile pans la Tisa, o alts Ungarie, a Case de Austria,care se alcatuia din regiunea de Nord, cu Ca§ovia §i Pressburg,§i din teritoril sudice, care erail administrate, din Varasdin, ca

202

niste granite militare, pe linga partY vestice, de veche colonisaregermana, care eratl ca o continuatie a provinciilor austriace.am vazut ca Sultanul Soliman a treat o a treia Ungarie, cen-trala, turceasca, la Buda si Timisoara.

Niclodata nu s'a impacat Casa de Austria cu aceasta delimi-tare, ci a cantat necontenit intregeasca posesiunile ungu-restl. De aceia am vazut-o sprijinind o cruciata Impotriva Turcilorla sfIrsitul secolulul al XVI-lea, indemnInd pe Mihal Viteazul siAron, cari tipat de apasarea financiara a Turcilor. Cu sperantemarl s'a pornit miscarea de la 1593 a Casa de Austria Impo-triva Turcilor. *tiatl ca, Turcia e decazuta, ca Sultanul Murad al11I-lea e un nenorocit epileptic, vazura In curind succesorul

in care se puneat sperante marl, e un om nedestoinic,ca Viziril vestitl: Sinan, Ferhad, Albanesl strasnicl, despre carise spunead lucrurl marl, nu Sint nicl el In stare, 'din causa schim-barilor dese, a nesigurantel continue, sa dea razboiulul im-potriva Austriel cine Ole ce Insemnatate si sa traga cine stiece foloase. In cursul luptel, Casa de Austria avuse un momentArdealul, pe cars nu se incumeta ins& a-1 ocupa rapede si seriossi a-1 apara statornic, ci-1 lasa sa, cada innapol : la Sigismundsi la Android Bathory, la Mihal Viteazul, iarasi la SigismundBathory si, dupa un scurt timp de reala dominatie germana, laMoise Sz6kely, Secuiul revoltat, fostul capitan al 'lul Mihal, carese ridjcase in numele intereselor nationals maghiare si a nevoilde pace si de buns intelegere cu Turcil. A trebuit ca Radu*erban, Domnul Teril-Romanesti, prin biruinta de linga Brasov,la 1603, sa aduca Ardealul din not in mina ImpOratuluI. Darnici acum nu s'a pastrat Ardealul, si, dupa citiva and de zile,nemesil ungurl au ales iarasi pe unul de al lor, Stefan Bocskai,carell zice rege al Ungariel, e recunoscut de Turd in aceastacalitate si sta in Casovia. Continuindu-se In felul acesta stapi-nirea ungureasca asupra Ardealulul, s'a ajuns la acel GabrielBathory, print tlnar si nebunatec, care rivnia la coroana Poloniel,care- void sa se aseze in Sibiitl. pentru ca de aid, din cetateasmulsa autonomiel sasestY, sa domino si Ardealul si Tara-Roma-neasca, si Moldova, si, ca ruda departata a regelui Poloniel, sapoata lua si Polonia. Tinar cu mult zbucium In faptele lul, darcu putina socoteala la mints 1.

Austriecil vreail sä sent& pe Gabriel Bathory din Ardeal. Dar

1 Dathoreotii acootia toil ail Post oameni bine Inzestrag, cari Insl au ter-minat prin desechilibru mintal. Stefan Bathory, regele Poloniel, a fost Inadeviir un om extraordinar, dar Sigismund e un degenerat ¢i tatal sail, Cris-tofor, fusese om fgra inteligenta. Gabriel, clnd a venit la nol s izgoneascitpe Radu Sorban, In 1610, sa-1 pedepseasca pentru intervene ia lul in Ardeal,spun Insemnarile timpulul .Impu§ca In cirri §i facea comedii niciunsans, care au speriat pe al no§tri.

i

sail

ca,sail,

fare

203

nicl data aceasta, el nu vreall sa risce nimic, ci lash, sa lucrezeInca odata Radu erban al nostru, succesorul eel adevarat at luTMihal Viteazul, care, Intors din pribegia sa, vine din no in Ardealgi, aproape de local in care batuse pe Moise Sz6kely, aproape In

zi din an, la 1611, Infringe §i pe Gabriel Bathory. Craiul"unguresc o iea la fuggy,, zvirlind podoaba stralucita in care seimbracase qi lepadindull aripile de vultur, cu care nu fusese Instare a zbura catre biruin0. Dupa sistemul obi§nuit, Imperialilat yenta prea Inset, §i, pang sa ajunga el, oastea ungureascas'a refacut din not. Tatarii se Ingramadiat la hotarele Moldovel,unde Constantin-Voda Movila era aliatul lu! Radu §erban, qi astfel,dupa cItava vreme, Radu-Voda a fost bucuros sa poata ieqi dinArdeal. Iar, chid a venit Innapoi In pars Ile noastre, se ispravise,a trebuit sa, se retraga In Moldova, urmarit necontenit de Tatar!.Peste cIteva saptamInT, Imparatul it gazduia la Viena, dIndu-Ipensia care i-a ajutat zilele de batrIn Innainte de vreme, frIntde multele ostenelI rkboinice, care i-at hotarlt §i moartea. I s'afacut cinstea une! marl Ingroparl In biserica Sfintulul Stefan, §ide aid 1-at adus a! WI In manastirea Comana din Vla§ca, undezac ramIlitele acestui biruitor de doua or! asupra Ungurilor, la1603 gi la 1611'.

Peste do! an!, Gabriel Bathory era scos din Ardeal, dar nu deImperial!, ci de Turd. 0sta§1 turce§t1 tree prin partlile noastresupt Ali-Pa§a Maghiaroglu, care trimetea Ardelenilor scrisorl Inromane§te, ole ieat pe Radu Mihnea, Domnul cel nod al Teril-Romane§tT, care a avut legator! foarte Intinse cu Ardealul, Incalitate de vasal turcesc, tar nu de urmaq al planurilor marl alelug Mihal Viteazul, §i nicl In calitate de ajutator al Imperialilor;ole antra In Ardeal-4 sfarIma stapInirea lu! Gabriel. in fugal tira-nul" e omorit de haiducil lul, §i atunci, biruitorii fac print; pe altGabriel, Bethlen, unul din luptatoril ungurl de supt steagul lu!Mihal Viteazul, ridicat apol, §i el, Impotriva lu! Mihal.

Noul principe al Ardealulul, prin inteligen0 qi mladierea sa,Impiedeca pe Imperial! mal bine de douazed de an! sa, se gin-deasca la Ardeal. Nu numai ca nu se gindesc la Ardeal, darBethlen ameninO, acasa, la dfn§il. Ca §i Bocskai, de traditiacaruia Ir4elegea sa se lege, el a vrut sa fie rage al UngarieT, sa,smulga Case! de Austria provinciile ungure§t1 care ramaseseraIn stapInirea el, §i a profitat admirabil pentru aceasta de greu-taWe marl ale Imparatului, pe vremea aceasta care e a razbo-

1 Acum cltAva vreme, am strins Intr'o bro§urA paginile pe care le scri-sesem, cu deosebite prilejuri, relativ la dinsul. Un biruitor, Ra,du Serban" eo brosurtt de vreo 50 pagini, cu chipul lul alte ilustratiI. Se Impliniseritde la a doua biruinta din Brarpv In 1911 trel sute de ani, cu acest prilejs'a ftcut de Liga Culturala o comemoratie, din care a resultat gi aceastacarte.

If

gipi

204

iulul de Trelzecl de anT. Are legaturl cu protestantii din Germa-nia, cari-1 ajuta, sä innainteze impotriva Vienel. De la MatiasCorvinul, regale cele eel mare al Ungariel, care luase Viena, sta-tus° In ea si In cuprinsul zidurilor eT IsT sfirsise viata, de ladinsul si pang, la Gabriel Beth len nu se maT vazusera trupe. un-gurestI mergind asupra Capita lei Imparatilor germani.

Astfel Beth len Gabor ajunse una din cele mai marl persona,litatT ale neamulul unguresc, si Intro principil Ardealulul de si-gur cea mai rasarita,, cea mai regal& ca politica si ca Infatisare.Din nenorocire pentru neamul sat, el a murit nu tocmal batrinsi far& a lasa mostenitorT. Supt regenta vaduvel sale, tiica Elec-torulul de Brandenburg, Ecaterina, Catalina, succesiunea e putindiscutata pana ce se stabileste dinastia RalcOczestilor: GheorgheRakOczy I-it, care mare la 1648, si apol fiul sat, GheorgheRakOczy al II-lea. Inca o dinastie foarte distinsa.

Astfel Casa de Austria n'a avut, un sfert de veac, noroc Inacest Rasarit. Nu era numal nemulta.mirea elementuluT unguresccu ideia stapiniril austriace; nu era numal antagonismul Ungu-rilor din Ardeal, calvinT, impotriva Casel de Austria, care veniacu norul sat negru de Iesuit,I ca sa restabileasca episcopatulcatolic de Alba Iulia si sa stearga urmele eresieT In Intreaga pro-vincie ; nu era numal aceasta, ci era si biruinta usoara de asteptata unor oamenl exceptional de bine Inzestrati, can tineat In minaArdealul. Batrinul a fost un om foarte prevazator, foarte cuminte,care n'avea In sufletul luT elementul acela unguresc de trufie cea facut nenorocirea tine natil altfel bine Inzestrate. Si cu Domnilde la noT, cu Matel Basarab si Vasile Lupu, el a trait In eelmai bunT termenT. Daca li-a cerut banT, nu li-a cerut supt form&de tribut, ci supt alta forma, In legatura cu pastoria migrant&a oierilor cari-s1 pasteat turmele la noT, si prin urmare Domnulera Indatorat sa plateasc& o parte din ce lua de la el, princi-pelul Ardealulul 1.

Sprijinind pe Domnil nostri, fail, sa aiba, Ins& intentiT jigni-toare fat& de acestI Domnl, fata, de prestigiul lot, necautind asi-T face vasall, cum Meuse Sigismund Bathory cu Domnil Mol-dovel si cum voia, sa fact', si fata de Mihait Viteazul, care totusii-a fost vasal, capitan citeva lunT, Raktczy s'a mentinut Im-potriva Turcilor chid voiat sal scoata ca pe un simplu GabrielBathory. In acelasi Limp, si el maT mult decil °data a fa,cut peImperiall sa, simta puterea luT. A murit tocmal In anul clnd seIncheie pacea din Vestfalia: prin urmare In ultimil anT, foartegreT pentru Imperiu, at razboiuluI de Trelzecl de an!, el are pri-lejul sa intervina, sa, Intareasca situatia lul In Ardeal si sa ri-

1 V. pentru amAnunte prefata mea la vol. al I '.lea din Studir fi documente,unde se aratA toate legaturile noastre cu Ardealul In veacul al XV11-lea.

205

dice la viata, neamul unguresc, fiindca spiritul national migu-resc,daca se poate zice aceasta,se refugiase numal In Ardeal,singurul teritoriu alipit regatuluT Ungariel de odinioara, unde seexercita In limba ungureasca, de UngurT, guvernul In numeleunul principe unguresc.

Deocamdat& decT Casa de Austria e rivala Turcilor In cepriveste stapinirea ArdealuluT, si Turcit nu se vad direct standIn fata CaseT de Austria. Gheorghe Rakoczy al II-lea a grabitceasul inevitabilulul conflict direct. Nu samana cu tatal satdecit prin ambitie si gusturl marl: IT lipsia total echilibrul mintilpe care, In grad Innalt, batrinul it avuse. Aceasta se datorestesi faptului a Intaiul Rakoczy traise o tinereta, foarte grea sicunostea lumea, pe eind cellalt, ca mostenitor al tronulul, far&Indoiala, call dadea mat putin seams, de posibilitatile acelea pecare tine e chemat sa, stapineasca, o tars, trebuie sa, le cautecu multa, staruinta si cu oarecare riscurl. El a continuat lega-turile cu Moldova si Tara-Romaneasca, dar nu cu aceiasi cu-mintenie, cu aceiasT crutare ca tatal sat. Era atins si el deboala care causase nenorocirea luT Gabriel Bathory, de boalaaceia a setel unel stapinirT mar vaste, de tendinta de a cuprindesi teritoril straine, de a purta pe frunte o coroana, de rege. Pro-fitind de slabiciunea PolonieT, el cant& sa, fie regele acesteT terT.

Pentru aceasta era Inteles si cu Vasile Lupu al Moldovet, sifusese vorba °data ca frumoasa fats, al lut Vasile-Voda, Ruxanda,care s'a maritat cu fiul Hatmanulul Cazacilor, Timus, sa, iea peSigismund, cellalt fill al luT Gheorghe RakOczy ma. §i totusTLupu a cazut, fiind Inlocuit cu Gheorghe §tefan, printr'o intriga,ardeleana,cacl de la Craiul" de peste munt,,T a pornit atitareaMuntenilor impotriva Moldovenilor ca sa trinteasca, pe Vasile -Voda, si sa aseze In locu-T un Domn foarte supus principeluTardelean, care credea, pe aceasta, bass, mar sigura, sa, poat& ajungela stapinirea asupra PolonleT. Ba,trInul Matei1 Basarab murise la1654, in primavara, si -1 arm& un nebunatec tax, ConstantinSerban, fiul unel preotese din partite acestea de linga, Bucuresticu Radu-Serban,general Invins, pretendent la tron foarte neas-timparat, iar, ca Domn, un sovaitor, lesne de intimidat. Intrebuin-tase pe seimeniT luT Matei Basarab, pe Cali nict acesta In ultimiTant nu-I putuse stapini, cari-T pradasera Curtea si supt ochil luTomorisera, pe prietenil sal, stropindu-1 cu singele lor. Sprijinit, dela inceput, pe acestl seimenl, el n'a stiut nicT ca Mateiu In anilmar slabI at Domniet luT sa-sT pastreze autoritatea asupra lor.In Tara-Romaneasca s'a deschis era rascoalelor acestor seimenT.

Constantin-Voda cads cu totul in mina mercenarilor, si, chid ITajunge cutitul la os, e silit sa, tears, intervenirea trupelor arde-lene. Ele vin, 'cu InsusT Craiul, se da, lupta de la Soplea pe Te-leajen, si atuncT, la 1655, piere puterea noastra, militara, interne-iata de MihaT Viteazul.

206

In Moldova, Gheorghe Stefan, om nedeprins a domni, bungospodar de tarn, cu apucaturI patriarhale, foarte simpatic desigur, dar fara bani, far& armata, fara nimic la Indemina, unraze stramutat de odata, cu patima lul de bautura §i de femel,pe Scaunul de Domnie din la§T, e o simply unealta In minile lulGheorghe RakOczy, care, chemat de partidele din Polonia, riscaacum orIce ca s& ajunga rege. PoloniT, cam satul de principele Ar-dealul, 1-ad evitat, cea maT mare parte din osta§ii luT cadIn robie Intro a4iT §i vestitul Kern 6ny Ianos, mat prin-cipe ardelean Impotriva Turcilor. RakOczy maT st6pIne§te cItevaluni In Ardeal, dar Turcil, cind Il vad cu totul slab §i incapabilde a se maT apara, fara oaste In jurul luT, intervin,cum intervenisera innainte, Impotriva nebunulul de Gabriel Bathory, §i Im-potriva ambitiunil daunatoare a invinsuluT din Polonia.

RakOczy, zb&tIndu-se, Intrebuint,.eaza §i pe DomniT no§tri, cari§i eT pierdut tronul: nu numal Constantin, dar §i urma§ulsate Mihnea, care s'a dat, la rindul lul, dupa ispititoarea politic&aventuroasa a luT RA, 'Oozy, §i a perit de pe urma acestel afi-pill la o cams& menitl sa fie Invinsa. Pentru RacolOa", vitea-zul Invins, s'au luptat §i Rom Inil din Ardeal, pan& la sfir§it. Insfir§it, ranit In lupta, RalOczy moare dup& cIteva zile. Astfel

utilisind §i o§tile moldovene§tI §i muntene§ti ale Domnilornot, put de dIn§iT, at1 avut In mina for Ardealul. S'atl ars orase,s'au pustiit cimpiile, Ingrozindu-se lumea. La urma, din acesteframintarl a resultat o stapInire ardeleana care atirna Intru toatede dIn§ii, stapinirea lul AcaOu Barcsai, care piere §i el In ne-sfir§itele framintari, §i apol stapinirea obscur& a unulbiet nobil din Secuime, Mihail Apaffy, ultimul adevarat stapini-tor al Ardealulul autonom.

Ce-I Indemna oare pe Turd sa se amestece In luptele arde-lene cu atita furie §i persisten0 ? Marl schimb&r1 se IntImpla-sera in lumea turceasca. intait Turcil avusera multa vreme depurtat un grett razboiti In Asia, §i aceasta permisese lul VasileLupu §i Matel Basarab sa pastreze o atitudine de independen0,ba chiar sa se bat& intro dIn§il de cite on voiat, far& ca Turcilsa-T mazileasca, apol sa faca politica ardeleana fax& ca nimeni dinConstantinopol sa-T Intrebe. Unul din ceT maT marl Sultani atlor, sIngerosul Murad al IV-lea, §i-a d§tigat un titlA de glorieve§nica printeun razboill asiatic biruitor. A Intrat in Bagdadcu coiful lul de our pe cap, ca un not Alexandru Machedon, carasbunatorul impotriva Per§ilor. Prin succese extraordinare pa-trunse ImparaVa turceasca In vremea aceasta pa.n& la margeneade catre Mare a MesopotamieT §i, In acest timp, In Europa puteatisA, faca vasalil ce voiat

Intr'o carte engles5., aparuta zilele acestea, a unui profesor american Ly-byer, despre Teoria Statului otoman pe vremea lul Soliman-cel-Mare" (The

tarzit

Tar-oil,

linceda,

ci-ad

207

De aceia si Ardealul lul Gheorghe Ralcoczy I -ill, ca si princi-patele noastre sept Vasile Lupu si Matel Basarab. si ma! multdecit ele, s'a putut misca atita vreme Ott a tinut razboiul cuAsia.

Razboiul se mintuie Insa. Murad, nu nurnaT un mare biruitor,dar unul din cel ma! teribill betivI, moare In chinur! de deliriumtremens. I! urmeaza o serie de Sultan! netrebnicl, unul absolutidiot. Atunci, dupg momente de nesigurantg, !mpg" Itiaseste Ins& aiurea sefil adevgrati. Acesti seff adevaratl sint din-tr'o familie cresting, albanesg. mutat& In Asia Mica, ChiupruliiT,turceste: Kopri li, de la Kopru, care inseamng pod". Acesti do!Chiuprulil, tatal si fiul, Mohammed si Ahmed, au fost sprijinulImparatiel: Mare le-Vizir fgcea tot ce trebuia sg, fax& Sultanul,garantind ordinea In interior, asigurind victoria In afarg. Perso-nalitati cu totul eminente de general! mar! europenl, superior!prin largimea si varietatea actiunii for celor mal vestit! condu-Woe de oaste apuseni din acest timp: Condo, Turenne, Wal-lenstein. Mohammed era ma! simplu, ma! patriarhal; Ahmed,crescut toarte bine ca sg mosteneascg pe tatgl sad, era un In-vatat bine crescut, un cilibiu" (celeb)). Supt acesti do! MarI-Vi-zirl se iea ofensiva In toate directiile, Si aceasta ofensiva e chiarprincipiul actiuni! ]ox. El atacg astfel Creta si o cuceresc de laVenetien!, dupg un rgzboit foarte indelungat, purtat cu o stg-ruintg, admirabila. Tot et slut ace! cari deschid granita Dung xi!prin zdrobirea independenteT Ardealulul si sfarImarea confedera-tie! periculoase Intro aceasta rgmasitg a Ungariel maghiare siterile noastre, un fenomen politic si militar asamanator cuconfederatia luT loan Hunyadi, care tot asa, din Ungaria, spri-jinindu-se pe terile noastre, izbutise a face blocul crestin la Du-flare. Acum Ardealul a fost desfiintat din punctul de vedere alinitiative! si, odata, cu forta politica ardeleang, confederatia cres-ting, a, Dunaril a fost desfiintatl, Innainte do anul 1660. AtunciVizirul Ahmed nici nu asteaptg sg, cada cetatea CandieT ca sg,treaca Impotriva Imperialilor.

Acestia Incheiasera tratatele din Vestfalia, si ded erail liberl;cu toate acestea amestecul for in afacerile Ardealuld se facecu o multime de sovgiell. Opun printil for color numit! de Turd;

government of the ottoman empire in the time of Suleiman the Magnificent,Cambrige, 1913', se face o observatie foarte interesantA din punct de vederemilitar: anume cA organisa%ia military a Turcilor a suferit totdeauna deacest defect: ea nu se putea scoate decit o singurA armatA Intr'o singurAdirectie, o armatA neinvinsa, dar numal una. Nu se putea ca, In acelaqltimp, Sultanul sA conducA o expeditie Intr'o parte, iar Vizirul o a in-tr'alta. autorul citeazA pArerea conternporanilor, cA pe vremea lul Soli-man ar fi putut Carol Quintul sA ajunga la Constantinopol fArA sA -1 Impiedecenimeni, cAci toll osta§iI erail strinei in jurul Sultanulul.

I i ga-

$i

208

ajuta astfel pe Ioan Kemeny sä fie proclamat de o diets. Ke-mcSny, de origine Romin, era un om foarte indraznet si viteaz,dar in curind moare pe cimpul de lupta. Trupul lui a fost gasitdupe, multe zile inghetat, cum fusese gash In Apus al till CarolCutezatorul, ducele Burgundiel, dupa infringerea de supt zidurilecetatii Nancy. Kem6ny lucra, bine Inteles, pentru el, dar 11 ajutailImperialii, adeca Intru atita doar, intru eft, pentru a-I asigurasituatia, if dadeail trupe care garnisonail unele cetati, si, de citeon 'Emil cereat socoteala, se ,retrageat.

De aceasta natura timida a fost si acum interventia Impe-rialilor in Ardeal. Turcil insa, nu intelegead acest amestec si, is-pravind cu Kem6ny. infrunta pe Imperiall de-a dreptul. Regiu-nile de ling& riurile Neutra si Raab slut atacate cu ajutorul Ta-tarilor si al tiupelor noastre, cad sistemul Chiupruliilor era sase intrebuinteze trupele vasalilor si tributarilor, care awl la indamina, cunosteail locurile si nu costail nimic. Ati mers deciMuntenii cu Grigorascu Ghica-Voda si Moldovenil cu Istrati Da-bija, la 1663 si la 1664. Desemnatorii germani i-ail schitat peamindoi, dar. fiindca era mai bine cunoscut Grigore-Voda, caretrada, pe Dabija 1-ari trecut tot supt numele aceluia, de si ba-trinul chipes, asezat mindru pe un cal pe care-1 desala cu de-savirsire supt enorma luI mass de came multamita, nu samanade loc cu finul Grec Ghica, cu figura lui de vulpe, cu ochil ne-siguri ce alearga in toate partite. Ail luat parte astfel si Ro-minii la luptele acelea de la Neuhausel, pe ungureste Ujvar,si Lewenz, in care s'ati ales cu pierderi insemnate 1.

In stirsit se da o lupta mare cu Vizirul, lupt,a, de la Skt. Got-thard, condusa de vestitul Montecuccoli, care a facut, trite° car-ticica vestita, si teoria razboiulul impotriva Turcilor, teorie foarteinteresanta. Biruinta s'a cistigat printr'un teribil malt al cava-leriei germane si francese, cad era si un contingent fiances,trimes de Ludovic al XIV-lea, cu La Feuillade, cad razboiul avea,ca si acela din Creta, unde venisera nobill din toate partile,caracterul unei cruciate. Dar Ahmed a fost invins In astfel deconditii, !mit, retragindu-se dincolo de apa, putea sa, reia ofen-siva. S'a cAutat deci sa se negocieze si astfel s'a incheiat, la 1664,pacea de la Vasvar, care a terminat acest conflict.

Innainte de a se relua aceasta lupta seculars cu Austriecil,energia otomana, trezita de Chiuprulii, se indreapta In alta, di-rectie, spre Nistru, si e necesar sa se cerceteze tale petrecutela acel hotar pans la asediul Vienel si la interventia liberatoarea regelui Joan Sobieski.

1 V. descrierea din vol IX al Studiilor si Documentelor" mele.

LECTIA a XX-a.

Lupte turco-polone pentru Dunitre la sfirsitul veaculul alXVII-lea. Despresurarea Vienel (1683) cii. recucerirea

Ungariei de Imperiall.

Expunerea s'a oprit In ceia ce priveste legaturile dintre Turdsi Po lonT la epoca lul MihaT Viteazul. Atunci se formase planul,extraordinar de Indraznet, care ar fi schimbat toata soarta re-giunilor dunarene, de a se cistiga pentru Polonia linia Dun&rii;In urma reusiteT lul, existenta noastra nAionala nu s'ar maT fiputut pastra. Primejdia era pentru nol maT mare decit in casul unelanexiunT la provinciile austriace, In care cas, ne-am fi Intilnitcu un numar foarte mare de RomInT, cu can am fi dus o singur&viata politic& pentru ca pe urma, natural, intr'un viitor mai apropiatsail mal departat, s& ne despartim Impreuna cu dinsil. Dac& amif fost anexatT de PolonT la sfirsitul veaculul al XVI-lea, arfi fost o mare nenorocire. Ne-am fi confundat in elementulrutean de la hotarul nostru. Dovada, despre aceasta o avem Inexpansiunea ruteana din timpurile mal noun., chiar In epoca luTSobieski, apol In veacul al XVIII-lea, maT ales de la anexareaBucovineT, si In veacul al XIX-lea.

Cine represinta aceasta politick s'a spus: regele 4tefan Ba-thory, care venise aducind amintirT Indelungate de lupta Impo-itriva TurcieT, de clnd era principe al Ardealulul si, al doilea, loanZamoyski, care avea alt motiv de a dori Intinderea pans. la Du-flare: cel maT Inv ,tat Polon din timpul sail, el Invatase In Italia,nu numal arts militark dar si idealul Renasteril italiene Insensul cuceririT si glorieT. Prin urmare cu gindurT de acestea deglorie, luate din literatura istorica romans, venise el In Polonia:razboill de ofensivk cfstigarea graniteT Dunaril, aceasta era in-tetAia luT Zamoyski. Daca Ins& conta s& o vada Indeplinita, seInsela. CIO. vreme MovilestiT all stat In Moldova, ad avut leg -turT strInse cu aceia carora li datorall tronul. Ieremia-Vodk fara

14

210

drepturl ereditare, Mr& inteligenta §i vitejie, a fost a§ezat numaidin causa acestul amestec al ambitiosulul cancelarit In aface-rile Moldovei, incheindu-se qi un tratat formal Intro Moldoveni §iPoloni, In vara anulul 1595, prin care Cara color d'intait deveniatributary fat& de Polonia, pe ling& aceia c& raminea tributaryfat& de Turd, ad, fiind regatul in leg&tura cea mai strinsl cuSultanul, rnomentan nu se urm&ria desfacerea total& a Moldoveldin imp&ratia turceascA. Cu toate acestea n'are cineva dectt s&cerceteze istoria MoldoveT, chiar supt Movile§ti, ca sa, vad& caboieril §i-at pastrat tot vechile apucaturi, care exclud cu desl-virqire o contopire intfun Stat strain, ce ar fi adus o autori-tate maT puternica, amestecata In toate lucrurile, §i aqa cevaboieril moldoveni de la 1600 nu puteat. suferi.

Dar era cealalt1 primejdie, de spre Tara-Romaneasca. MihalViteazul, de §i a stat in legaturl cu Polonii,§i avem unele instruc-tiuni, In romlne§te, date ambasadorulul sail care mergea in Po-lonia, instructiunl care ni arata §i ele c& nu era un om dintr'obucata, dind cu toporul, ci un negociator foarte dibacid, care§tia sa, ocoleasca greutatile §i sa-0 in§ele du§manii , Mihal Vitea-zul, zicem, departe de a voi s& primeasca st&pinirea polong, dinpotriv& credea ca el sa, poat& ajunge, daca nu rege al Poloniel,cel putin stapIn asupra teritoriilor polone locuite de Rutenl, carierall In cea mai mare parte ortodoc§1 intransigen1T. Innaintaqulsail, Petru Schiopul, hranise curioasa ambitie de a fi ales rege alPoloniel, ceia ce nu era de mirare intfun timp clad Voevodulardelean, tot un vasal at Turcilor, ajunsese regele Stefan. Mihal astat in leg&tura §i cu Muscalil, tocmal in epoca de anarhie d'inna-intea suiril pe tron a Romanovilor, a schimbat sold cu Tull aven-turieri cari Usurpad puterea pe vremea lul, §i a crezut ca, aju-tind qi ei, va putea rupe Polonia In doul, lasind la o parte Po-lonia catolicl §i luind el Polonia ortodox& pentru dinsul. DacaPolonil izbutesc sa scoata pe Mihal Viteazul §i din Ardeal, In-tetind pe Unguri §i u§urind legatura intre din§ii §i Imperialiilui Basta, dac& izgonesc In acelmi timp pe Mihal §i din Tara -Ro-maneasca, eT se puteat credo biruitori in tendinta de a jucaaid rolul de suzeranl §i de pedepsitori.

Ins& peste putin& vreme Zamoyski moare. Regele Sigismundat III -lea, om fricos, nedeprins cu Cara, e incapabil.s& infrinezecapeteniile polone, 1ntre care atitea erat. rude cu Ieremia Movil&,de oare ce tineri din familiile acestea luasera fete de-ale Dom-nului Moldova De aid a resultat o mare anarhie In regat, ro-coqui. Ea aduce interventia In Moldova a ginerilor lui Ieremia-Voda pentru a sustinea pe Constantin-Voda, apol pe fratele sail.Alexandru, tutelati de energica for mama, Doamna Elisabeta: eafiind prinsa, se Incheie la 1614 pacea de la Jaruga. Dupa ce au-toritatea lui Sigismund se restabile§te, un om care s& succeada

211

lul Zamoyski, In conducerea cancelariatulul gi a ogtirilor tot °data,nu se mai afia.

§i, In Moldova, pe vremea aceasta, ajunge Domn, pentru ser-viciI diplomatice, prin legaturi personale gi fagaduiell de viitor,un strain, catolic, de natio nedinstincta. Numele de famine suna.Italian: Gratiani, iar cel de botez, Galin; nu trebuie sa, nefaca a crede intro origine armeneasca. Croat era dupa, bio-grafia lul, dar, dnd am urmarit locul de undo plecasera Orin-VI 14 am- gasit o regiune locuita de Morlahl, UscocT, popora0eromaneasca slavisata, traind pe termurile Mari! Adriatice, catreSegna (Zengg). Indata ce Gagpar Gratiani ajunge Domn Inlag!, el se amesteca, In Ardeal contra lu! Gabriel Beth len, cad aavut gi el ambiVa de a fi stapInitor peste muntl, gi pentru a-ceasta, om dibacit, n'a cri4at niclun fel de staruin0 gi deintrigi. VazInd Ins& c& nu se poate mentinea, ameninOt de dug-manil pe cari-I trezise, se hotarIse sa, dea o lovitura, mare, des-perata, cum Innainte de el (Muse In Moldova Aron-Voda, care,neputind plati datoriile catre Turd, a Inceput razboiul Inpotrivaacestora la 1594. Acum, pentru a doua oara se taie Turci! inMoldova, gi, ca sa se poata apara Impotriva rasplatitorilor,caciavea in fa0, Pagallcul de Silistra gi Babadag, al lu! Schender-Paga, care dispunea gi de ajutorul Tatarilor din Bugeac,GagparGratiani se aliaza cu Polonil. El trec In Moldova gi ajung pangla Tutora, unde se vedeat Inca ramagitele ganOrilor de la 1595.

Aid li iese Innainte Turci!, cu Schender. Cregtinil vad ca, once In-cercare de a patrunde mai afund in Moldova sat de a se men -inea la Prut e imposibila, gi atuncl se retrag, urmariti necon-

tenit de Tatari. Se pierd In mare parte trupele, gi HatmanulZolkiewski Insugi e omorlt de barbar! In momentul clnd scoteacapul din butca pentru a vedea ce se mai petrece In jurul sat. Dupa,Insagl marturisirea lor, niclodata Po long n'ari suferit o aga degroaznica Infringere In Moldova. Cit privegte pe Gagpar-Voda, ela fugit la munte, unde do! boieri, Goe gi *eptilicl, 11 omoara.

Aceasta trebuia sa aduca, un raspuns al Sultanulul, cu atItmai mult, cu cit stapfnitorul otoman de atunci nu era om sazaboveasca, in asemenea Imprejurari. Anume, dupa. Mohammed al.1H-lea gi dupa, Ahmed, urmasul sail, ajunge Sultan Osman, celde-al doilea dui)/ Osman cel fabulos, Intemeietor al dinastie!.Cestalalt era un tInar foarte Indraznet,pentru aceia Turcil s'allgrabit sa-1 suprime; un tinar In care se puteat pune cele maifrumoase sperante ale' Imparatiel, dar tronul i-a fost rapede sfa-rImat de o rascoala In care gi-a gasit moartea. De la Inceputel chiama In jurul lul pe ostagi, IndemnIndu-1 catre ofensiva pecare o uitasera cu totul. La 1621 s'a vazut astfel pentru Intaiaoar& de la campania lui Soliman-cel-Mar4 tmpotriva lu! PetruRang, la 1538, un Sultan turcesc calc1nd pe pamlntul nostru, gi

212

unele documente Inseamna: cind a fost Sultanul Osman inMoldova."

Campania, de alminteri, n'a produs resultate apreciabile. Luptefoarte frumoase de cavalerie de o parte §i de alta, impotrivireeroica, a Polonilor, atacurl indrazne0 ale Turcilor, §i atft.Luptele s'at. dat In parWe Hotinului, undo de mult se intfiniaasupt arme Moldovenil cu Polonil. Dupg, aceasta neizbinda re-lativa, se incheie un tratat de pace, la Hotin. Dar du§mania, tre-zita de vestitul Abaza-Pala de Silistra, izbucne§te din noll dupg,1633 intro regat §i ImparWa turceasca. In sfir§it pacea fu Innoita,cu jertfirea tulburatorului, §i ea a .t,inut foarte multa vreme, timpde vre-o patruzeci de anI, pan& la 1670.

In momentul celei mai marl slabiciuni polone, Turcii, pare caprevazind ca, o sat ajung& in aceia§1 stare, §i-au dat toate silin-tile ca sal, Impiedece o disoluVe a regatului. Dupa, Sigismund alHI-lea venise Vladislav, om de ispravg, ca principe mo§tenitor,In care calitate a dovedit insusiri razboinice, tocmai in aceastai,campanie Impotriva lul Osman. Apoi a urmat Loan Casimir, acarui vial a fost Impartita Intre petreceri §i visa rile mistice.E acel care s'a %cut calugar, dar, In acela§1 timp, s'a distins §iprin strinsele legaturi pe care le-a avut cu Ninon de Lenclos.

Nu e de mirare, in imprejurarile acestea, cg, Polonil ail ajunsin& o stare de vadita decadere, §i atunci, intro aceasta extremaslabiciune a lui Ioan-Casimir §i alegerea lui Mihail Wiszniewiecki,care se cobora dupg, femel din neamul lui Stefan-cel-Mare §i totdupg, femel din al lul Ieremia Movila, navalesc In Polonia trupe sue-dese §i brandenburgice, ale markgrafulul, care avea vechl socotellteritoriale In Polonia, §i li se adauge Gheorghe RakOczy cu a-jutor moldovenesc §i muntean, ispravind incercarea lui In felultrist care a fost aratat mai 1nnainte (1657). Prin vasalil for Tataril,Turcil ajutaserg. pe Poloni sat scape de o rapede §i sigura, mina.

Daca se ajunge totusi la un razboit. Intro Polonia §i Turciadupg, 1670, razboid care, cu oarecare intreruperi, dureaza pang,dupa tratatul din Jurawna, din 1676, prelungindu-se o situatierazboinica nellmurita, aceasta se intimpla din don& cause. Unae sistemul militar al Chiupruliilor, cei doi Mari- Vizirl cari au avutca linie de conduita: ofensiva continua, an de an, Impotriva orl-cul,a Venqienilor, a Ardelenilor, a Imperialilor, a Polonilor, fiindconvin§1 ca, nu se poate Linea ImparAia decit prin razboiul per-manent. Prin urmare, °data, ce s'a luat Creta, °data ce Ardealulnu mai are autonomie, odata ce cu Imperialil s'a Incheiat, tre-buia sat se caute un du§man undeva, §i atunci Polonia e ata-cata. Ca scop practic, ca tint& precisa, e cucerirea Camenitel,cetatea ce se gase§te cam In fats, Hotinulul, care, In formaadmirabila pe care i-au dat-o me§terii lui Petra Rare§ II e totu§1superior. Pentru aceasta vine Sultanul Mohammed al IV-lea el

213

Insu§l, om frumos, nobil, bucuros de razboaie. Cronica pomene§te-cu groaza, de strigatul hogel, care, neavInd moscheie, s'a urcatIn turnul bisericil SfIntulul Nicolae de ling& Curtea domneasca,unde n'a Intrat apol multa vreme nimenl §i a trebuit sä se tir-noseasca, din noil ca sa disuara profanatia paella. Povestireaitaliana a lul Magni, pe care am analisat-o Intr'un memoriu pu-blicat In Analele Academie" pe 1910, vorbe§te de Intrarea Sul-tanuluT In Ia§l, de femeile §i fetele curioase ce ie§iail dintreglastrele cu florl ca sg, priveasca In trecerea lul pe Imparatul,care, Intunecat la fata, innainta In pasul Yncet al calulu!, Incun-jurat de padurea de pene de strut a lenicerilor, pe podeauaprimitive de lemn a Imilor anulu! 1672. De altminterl, ma! tfr-zili, In alta campanie, el va maT veni In partite noastre, stand olama, Intreaga la Silistra.

In expeditia personal. a Sultanulul, Camenita se cucere§te. Apol,in anul urmator, 1673, tot fiindca nu se astimparad Polonil, setrimite Sari-Husein-Pa§a, care luptase §i in contra Imperialilor.AtuncI Innaintea Turcilor iese loan Sobieski, care pe vremeaaceia era numal frunta§ Intro conducatoriT de oaste. Marele-Hatman al regatulul era fiul lul Iamb Sobieski, care fusese casol regal prin partite noastre, avind multime de legaturl In acesteterl. loan Sobieski da, lupta de la Hotin, In ziva Sfintulul Martin,11 Novembre stil nob.. In lupta aceasta amindol Domnil no§tri,cari participaq §i el, dupg, sistemul Chiupruliilor, de a se In-trebuinta trupe auxiliare, dee' Tatarl, Moldovenl §i Munteni,tradeaza. 4tefan-Vocla Petriceicu, al Moldovel, greii jignit dePad,, a trecut la Polon' fati§ §i pentru totdeauna, iar Gri-gora§cu-Voda Ghica face o plimbare In lagarul polon, dup&care se iea rapede pe urma Turcilor, aratInd ca §i-a ratacit dru-mul. Polonil fiind victorio§l, cel d'intaill gind al for e, fire§te,sa restabileasca pe Petriceicu In Moldova, Intrebuinttnd aceastatail, pentru razboaiele tor, ca Zamoyski odinioara, al cam!adevarat urma§ aparuse acum '.

Polonil se avaza la Suceava, ca §i In manastirile care se puteatiIntari, insa el pot sa resiste numal citeva luny de zile campa-nieT Turcilor §i Tatarilor, care Incepe la 1674. 4i TatariT incun-jura pe noul Domn de la Poarta, un Grec batrIn §i ridicol, cudintil pu§1, care se plimba, maT tarzit, solemn cu o rachieritape strazile Imilor, cum spune cronica indignat& , Dumitra§cuCantacuzino.

Prin izgonirea Polonilor din Moldova, razboiul nu se mintuie.4i nicl prin pacea de la Jurawna, din 1676, pe care Polonilslut silitl s'o Incheie, vi zindu-se lamurit ca. nicl el nu potsa pastreze Moldova, nicl Turcil sa, rapeasca Polonilor maT multdech Camenita. Pe urma vin negocierl pentru modalitatile paciT,ceia ce Ingaduie sa se tin& situatia nelamurita, cltiva anY de zile.

1 V. descrierea mea In StudiI si documents", IX.

214

Redeschiderea ostilittilor o aduce chestia Cazacilor. I-am pa-rasit cind Vasile Lupu si-a dat fata dup& Timu§ fiul lul BogdanHmilnitchi, care a prefacut ceata razboinica salbateca a Caza-cilor Intr'un Stat. Poporatia ruseasca ortodox& din Apusul Po-Ionia si-a capatat forma religioas& prin Petru Movila, care areIntemeiat In toat& splendoarea 1ul Scaunul metropolitan dinChiev, si puma' dup& aceasta ea si-a capatat forma politics, pentrucitava vreme, prin Bogdan, care §i-a trimes ostasil si la nol, deau luptat cu Mate Basarab In folosul lul Vasile Lupu, si Insu§1Timus, ginerele lul Vasile, a al:drat Suceava Impotriva Arde-lenilor si Muntenilor, perind acolo de o ran& la genunchl.Dup& moartea lul Bogdan, amine mo§tenitor al doilea fin, Iurie,un netrebnic, care a fost o bucata de vreme calugar la Cons-tantinopol, si, acesta neffind In stare sa, cirmuiasca, provinciacazaceasca, se aseaz& mal multi stapinitorl dintre capeteniilede cete: Samuilovicl, Mohila, care poate era Moldovean deorigine, dar mai ales cel ma! 1nsemnat dintre tog, Dorosen-co, care, dupa ce Incearc& legaturi In toate partile, se gindesteca s'ar putea Intelege ma! bine cu un suzeran mat puternic,dar mai departat, si inchina Ucraina Sultanulul.

Turcil se simt datori s& intervina si sa, iea In stapinire Ceh-rinul, Sobotovul, Nimirovul, Rascovul ci celelalte cetati caza-cestl. Atunci se face un sir de expeditii, la care particip& siDomnil nostri, expeditil care se mintuie la 1678 prin cucerireaCapitalel Cazacilor. °data ce Cehrinul e cucerit, ar fi urmat caTurcil organiseze provincia, fns, nu li yenta la Indemina.Atunci, dup& cum se poate vedea In memoriul miet din acestan despre Ucraina Moldoveneasca", Turcil chiam& pe Duca-Voda, Domnul Moldovel, la Constantinopol, ca sa-T intareasc&Domnia si ca sä resolve o pricing matrimonial& intre fata lul siun pretendent, care fusese raspins pentru ca era urft si prost;dar in acelast timp i se d& Inc& un tuid, Inca o coach de cal,semnul stapinirii, si e fAcut si Domn In Ucraina. De acum innainte(1681) se intituleaza Gospodar al Moldovel si Ucrainel si alege peun Grec rusificat, pe Iene Draghinici, pentru a-1 trimete ca Hat-man in Ticanovca, Ticaneuca noastra pe Nipru. Pamintu-rile Intinse ale Cazacilor le-a luat atuncT In stapinire Vod& si aInceput a le ara, a face tamazlicurl de vite si o gospodarie cumnu a mai existat in tot Orientul.

Situaga aceasta ar fi tinut mult& vreme, de nu s'ar fi Intim-plat campania Turcilor impotriva Viend. Carul fapt i se datoresteaceasta campanie?

Ajunsese atunci Mare-Vizir un om crescut in traditiile Chiu-pruliilor, Cara-Mustafa. Trebuia sa se inceap& un razbohl In altsparte decit In acest Rasarit al NipruluT, unde acum Domnul Mol-dovel era stapin si mosier. Pretextul a fost foarte usor de ga-

sa

215

sit. Unguril fost niclodata multamitT de dominatia austriaca.Chiar §i In memoriile luT Montecuccoli se vede antipatia forImpotriva Nemtilor", antipatie care, de altfel, dureaza §i pang,astazi, de §i fac casa, impreuna. Supu§i1 ungurl al Imparatului sebucurart de biruinta Turcilor §i erall nticajiti de biruinta Germa-nilor, de §i ace§tia erail cre§tini.

De la o bucata de vreme ajunge alit de mare nemultamirea§i se desvolt& atit de puternic o con§tiinta, nationala, Incit segasesc oamenl cari sa se gindeasca a reinvia regatul UngarielIn traditiile cuceritoare ale luT Stefan Bocskai. Se ridica unnobil, a carul sotie era din neamul RakOcze§tilor, a§a !nett seconsidera ca mo§tenitor al dinastiel acestora, Emeric Moly.Adunind imediat trupe de baiducT §i teranT, el Incepe s& neli-ni§teasca pe Imperiall In partile de catre Ca§ovia, apol mal catreApus. Orice Incercare fac Germanif ca sa ispraveasca cu dlnsulsint zadarnice: partisanil lul Moly erat. indrazneg, curagio§1pang la nebunie, Curutil, ceeia ce Inseamna, Cruciar. §i Ro-miniT din Ardeal se Inscriat, bucuros la TOkOly. Noul Craiti" alUngariel cl§tigind succese foarte marl, Turcil se gindesc de n'arputea restabili regatul Ungariel. zdrobind once putinta de ex-pansiune a Austriei la Dunare. Incep decT sa atace pe Imperiallintaia cu cete din pa§alicurile vecine, cite putin, apol totmal fati§, pans ce apare Marele-Vizir insu§i. Razboiul Incepusela 1681, dar numal la. 1683 vin trupele turce§ti de Incunjura Ca-pitala Austriei.

Imparat era, Leopold I-it, un mediocru §i un timid, care nu ga-se§te cu ce sa-§1 apere re§edinta. Viena resist& eroic multamitafaptulul Intinderil sale, poporatieT foarte patriotice", foarte iu-bitoare de traditil locale, elementulul neastimparat al studenti-miT §i fanatismulul calugarilor can lupta pentru apararea Cre§-tinatatil. La urma, fara Indoiala c& totusi ar fi trebuit sacads. Se §i apropia de ca,dere cind Imparatul sose§te In snr§it cuo destul de mare Wire, strinsa de la toil principil Imperiulul.

Cind Leopold a§eza pe aT sal Intr'o tabara aproape de Viena,se infati§eaza, stapinit de ideia cruciatei, care biruia la el anti-patia traditionala, pe deplin motivata, fata de Casa de Aus-tria, §i loan Sobieski, cu toate trupele sale polone. Se dadu osingura lupta mare, In care Polonil se disting hotazit: orIcit delarga, parte s'ar face Germanilor In despresurarea Vienel, parteaPolonilor nu poate fi tagaduita. Splendida for cavalerie de no-bill sperie pe Turd, cari se retrag, §i retragerea for Insemnaun dezastru, cad lasaa toata tabara imensa, un ora§ Intreg ridi-cat In fata, orasulul asediat. Fugaril luau §i pe Domnil noqtri:pe Duca-Voda §i pe §erban Cantacuzino al Teril-Romane§ti, a caruitruce, pastrata pan/ daunazT In capela moldoveneasca", nuera cine §tie ce provocare, nesocotita §i imposibila, a Musulma-nilor stapini, ci un altar de campanie.

n'ad

216

Tndata, cu toata neintelegerea invidioasa, dintre Leopold §iSobieski, aliatil cre§tini pornesc la recapatareathigaziel. Intait semi§casera Polonii, apoT Gormanil, gelo§i de succeselelui Sobieski,se grgbesc §i el sg cucereasca Granul, Pesta, toata, linia Dungriipang la Buda (1686) §i de la Buda In jos-pang undo Dungrea seplead.. spre Rasa,rit (luptele de la Ess6k §i Mohacs, 1687; luareacetatilor Erlau, Alba-Regan). La Intoarcere, Duca fusese prinsla Domne§ti, In Putna, undo serba In lini§te Craciunul, de unpodghiaz polon, care-1 escorteaza, Intr'o carutg miserabilg, la Lem-berg, uncle peste putin 11 rapune o veche boalg.. 0 noun Dom-nie de ocupatie straink menita sa, tie §i ea numal eteva luni,Incepe pentru §tefan Petriceicu, privit numaT ca trecgtorul re-presintant indigen al regeluT Poloniel, stapfnul terii.

Dupg ce Buda este cuceritg, §i Dungrea panonica se afla inmini austriace, se deschide pentru Imperiall afara de perspec-tive sirbe§ti ce se vor lgmuri mai departeIndoita problemaa stapiniril Dungrii inferioare §i a Ardealulul.

In Ardeal Mihail Apaffy tremura Intro eel doT luptgtori. Indatgce aparura Imperialii In Ardeal, el se grabe§te sg Incheie un tra-tat care-1 'Astra ca print cIt va trai, raminind ca fiul sal sg ieahotgrirea ce va credo de cuviinta,; dar cetatile erat sg fie gar-nisonate de Austrieci. Ni putem inchipui ce valoare mai aveapresenta principelul In tara, dad, toate cetatile erat ocupatede trupele Impgratului. Astfel Ardealul, care va fi cedat de Turdprin pacea de la Carlowitz, se afla In mina for cu totul Inca dela 1687, afara numaT de unele momente, norocoase, ale ofensivelturce§ti.

In acest timp TOkOly muse ajutor Turcilor §i se a§ezase inTara-Romaneasca, In spinarea Domnului muntean care Inlocuisepe Serban Cantacuzino, la 1688, Constantin Brincoveanu, min-dud bucatele terii, cheltuind banil terii §i jignind tars In eelmai Innalt grad prin apucgturile destrabalate ale osta§ilor sal.

Brincoveanu urmaria, cu toate aparentale contrare de turcofilie,o linie politica de cuminte tergiversare, de sgnatos oportunism:era gata sg treaca la creOini, data, Austriecil sat Polonii voiatsg-1 primeasca In condi* clientelara ca a Turcilor, dar cutribut mai mic si libertate mai intinsa, si, al doilea, dacgvenial) Intait sg bath pe Turd §i sa, ocupe statornic regiu-nile acestea, crutIndu-le de pedeapsa din partea vechilor suze-rani. De partea cealalta Insg, se cerea riscul nostru Intreg, pelingg eonditii mai mult sat mai putin satisfacatoare.

Imperialil Intrg In tara cu Veterani §i cu Heissler. Dar,cum venial) pe la Or§ova, Brincoveanu §tia sa-T sem% pela Cimpulung, dindu-li, de altfel, provisil §i tot ce li trebuia,adaugind cadourl pentra generall, dar Wind tot ce era cu pu-tint& ca sa nu rgmlie In tarn, sat sa ramlie cit mai putin. §i,

217

pe de altg parte, asigura pe TatarT ca nu e niclo primejdie sigaranteazg, el ca nu vor raminea dusmanil Imparg, Vel tamest!,

ceia ce nu i-a Impiedecat Insa de a prada °data, si chiar dea ajunge la Bucurestl. Dar politica InOleaptg, a lul Brincoveanu apgstrat In felul acesta Cara bogatg, In imprejurarl de acesteacind s'al fi putut sa nu Amalie niclo urmg, din economia unelmunci indelungate.

Ba chiar sp trece la ofensiva In Ardeal. Moly patrunde Inprovincie, tirind dupg, dinsul pe BrIncoveanu, pe Tatarl si peTurd. S'a dat lupta de la Zirnestl, In care all biruit Moly siRomlnil, Teleky a fost ucis si Heissler Insusl prins1.

In Moldova ar fi intrat Imperialil, dar apucaserg, a antra Po-lonil de doug orb: °data, la 1686 si a doua oars la 1691. Gindulfor era acesta: sa ocupe cetAile si mangstirile si de aid sapoata lua stg,pinirea asupra teriI Intregb. Cu toate acestea So-bieski n'a putut sg, se mentina, si nu numal din causa talon-tulul militar incontestabil al lui Constantin Cantemir, razes fal-ciian si fost ofiter regal, om viteaz si practic, care a batut penavalitori la Boian, In margenea Bucovinel, dar si din causaunel totals gresell de plan, datorita ambiVel optimists a Polo.nilor. In loo sa se opuie 1111 Sobieski, Cantemir 1-a lasat, In 1686,sg, Innainteze, sa Intro In Iasi, undo soldatil cari Intrail prin cir-ciumile de supt pamint periall de mini necunoscute, pe dudregale, instalat In curtile domnestY, cinta la un prInz cintece po-pular° In batjocura Domnulub care fugise:

Constantine,Fuge bine,NO al casa,Niel al mask,Nice drags jupaneasa...

Apol trupele polone antra In Bugeac, undo era o total& lipsade apg, si pasune, call pier, soldatiI, istovig de sete, mor cugramada. §i, In felul acesta, nu s'a putut Intinde stapinirea po-long asupra Moldovel.

Cl priveste pe Imperiali, dupg, un sir intreg de lupte, el allzdrobit, nu numal impotrivirea Marelui-Vizir, dar, atunct dudSultanul vine sa-I infrunte, si el e Infrint in lupta cea mare dela Zenta (1697), la care a participat si Dimitrie Cantemir, care eraatuncl ostatec la Turd. Dupg, lupta de la Zenta, care face gloria luiEugeniu de Savoia, intern4onalul" care -s1 stria numele in treblimbl, Turcil all trebuit sa se hotarasca la incheierea pacil, pg.-

1 Acolo a murit $i un Romln care servia In armata imperiala cu gradulde colonel, Aga Constantin Bilaceanu, si Voda i-a pus, la BucurestI, capu 'nprotapul de la gardul caselor lul.

218

rgsind Ardealul si pregtindu-se a evacua Intr'un viitor apropiatsi Banatul. Astfel, la 1699, dupg, negociatii Indelungate, la carea participat si Alexandru Mavrocordat, tatal si bunicul atitorDomnl din p6,4ile noastre, se iscaleste pacea din Carlowitz.

Din punctul de vedere al chestiunil Dunaxil, aceasta, pace In-seamna un lucru: ca Imperialii, sprijinindu-se pe cetatea Ardea-lulul, vor doming de acum si Moldova si Tara-Romaneascl, cg,IsT vor pastra o us& de Intrare In Banat si ca, prin urmare,multa vreme nimenT nu va putea sa exercite In partile acesteaale Dunaril o InrIurire dusmang Austriel.

Polonia trebui sa se mulOmeascg Insa,dupa ce ceruse si Mol-dova si Muntenia, ba numaT Moldova, orl chiar Moldova de 115,saritsingurg,, cu cetatea Cameni0I, care li e data Innapol printr'untratat special, Incheiat, cIteva saptamini mai tarzi 1, cu TurciT.

Austria putea Incepe dee! Incerdzile eT de all face Impargiade Orient, Incercarl In cursul carora Intimping, nu numal Impo-trivirea Tumid pagine, dar si a crestineT, a pravoslavniceT Rusi!,urmasa la Nipru a luT Hmiln4chi si Dorosehco, iar, mai tg,rzid,chip& Impartirea Poloniel, si continuatoarea trad4iilor lul Za-moyski, Koniecpolski, Zolkiewski si ale lul Than Sobieski.

LECTIA a XXI-a.

Luptele Turcilor cu Austriacil yi Ruqii pentru dominatiala Dunare.

Ca urma§1 a vechil Ungaril, Austria, dominatoare In Imperiu,luptase aproape doua, veacurl cu Turcil pentru linia Dun kit Dela o bucata de vreme, era vorba IDA, de mal mult decit atIta.Regatul Ludovic-cel-Mare §i al lul Matias Corvinul avuse legd-turi cu Statele de peste Carpag §i de paste Dunare §i autasea preface In vasalitate aceste legAturi, urmarind chiar, In veaculal XIV-lea, fantasma unet dominap imperiale in Rasarit.

Cind Buda e luata §i Ardealul ocupat, aceste vechi visuri un-gure§ti Invie. Se vede foarte bine caracterul razboiulul din rela-W.le cu. principil §i popoarele pe teritoriile carora Turcil slatatacag.

Astfel §erban-Voda Cantacuzino avea con§tiliAa cg se coboarg,din Imp6rAil constantinopolitanl. E cu neputint,5, de dovedit isto-rice§te, cu probe, descendents aceasta, dar e tot ce poate fi maiprobabil. Ca si tog Innainta§iI, el avea In armele sale vulturulbizantin, tare se vede §i pe mormintele familial, §i mi s'a parutca Intr'un document neobi§nuit de ornat In titlul lul se g5.-seqte de doua orl liters prin care an caligraf lingu§itora voit poate Insemne: Tar Tarigradschi, Imparat al Constan-tinopolel, qi, in legaturiie lul cu Austria, Cantacuzinul voifi mai multdecit principatul muntean in conditil mai favorabile dectt suptdominat,ia turceasa: el cerea s6, se anexeze Teril-RomAne§t1 anumeposesil ardelene §i bgnatene. Avea legAturl In lumea greceascA§i fa0, de Turd a pastrat o atitudine quasi independents:- tri-butul n'a refusat sa-1 rAspundl, dar trimetea haiduci In BalcanT,unde avea multe legaturl, care pindia1 carele cu banil, qi ace§tthog oficiali al Domnulul muntean, sari nu puteaA fi dovedig inaceast1 calitate, aduceat tributul furat" innapoi acasg.

Dar Austria nu inOlegea s6,-1 Intrebuinteze numai pe dinsul;

luT

cirilica t,sa

220

ea se sprijinia pe puternica propaganda catolica pe care Wu-garil franciscani o faceat de aproape un veac In aceste parti,cu succes destul de mare. Propaganda aceasta era represintatade calugarl italieni, cad Francesil nu s'ail amestecat cleat Intimpuri cu totul noun, dar sensul el politic era Austria. i nuramInea fara resultate. Ea Intrebuinta rama§itele bogomilismului,sustinind ca ace§ti eretici pavliciani, bogomili, daca nu sint or-todoc§T, trebuie neaparat sa, fie catolici 1.

Dar mai gasim un element pe care Austriacil se puteatsprijini In marele for plan de reunire a Imperiului de Apus cucel de Rasarit. Grecil catolicl Brat In numar foarte mic pe vre-mea aceia, cu toate silin#le Pape', cu toate §colile deschisepentru propaganda. Dar acum citeva zile a Intrat In bibliotecaAcademiel Rom Ine un manuscript grecesc Insemnat prin sensullul politic, iar nu prin vechime. In /mparaga de Rasarit se scriaaistoril universale, a§a-numitele cronografe, care puneat. In lega-tura, Vechiul §i Noul Testament cu tradiVta imperials romans §icu cea bizantina; Incepeat deci cu Adam §i Eva qi ispraviat cuImparatul grecesc" stapinitor. Dupa Incetarea Imparatiel bizan-tine se putea continua prin Domnii no§tri, intitulag de Grecil dinveacul al XVI-lea 6ccatketc (Meletie Pigas), rege (Iacob Paleologul),§i nu °data ele se §i terminat ma. Dar niciodata, nu se afla uncronograf In care, In locul Imparaglor bizantini, sa fie luagImparag din Apus gi care sa, alba prin urmare tendinta de amanifesta ca mo§tenirea Imparaglor de Rasarit revine Cesarilordin Germania. El bine, cronograful acesta introduce pe Apusenide la Carol-cel-Mare Innainte. i el merge Innainte parka la Leo-pold I-ia care a despresurat Viena. De sigur cs aceasta are unsens, §i era o carte menita sa, serveasca tendintele imperiale InOrient ale Casel de Austria.

Ss amintim acum pe Gheorghe Brancovicl §i rolul Jul ciudat.Brancovicl era un garlatan, un aventurier, care, ca tog §arlatanii,sfir§ise prin a crede cele ce tot afirma. Se pretindea coboritor dinDespo#I sirbe§ti, al caror sir se Incheie prin Gheorghe BrancoviclIn cea d'intait jumatate a veaculul al XV-lea. Gheorghe Branco-vicl cel not, de prin 1670-80, era frate cu Mitropolitul ortodoxpentru Rominii qi Slavil din Ardeal §i pargle vecine, Sava, carea fost depus §i maltratat de principele Ardealului Mihail Apaffy.El avea legaturi strinse §i cu Brincoveanu, ba odata se iscale§techiar Insu§i: BrIncoveanu, vrind sa, creieze o confusie.

tia romane§te, latineste, grece§te, toate limbile slave. FuseseintrebuilAat de Domnii no§tri ca agent la Viena. Intrun moment

1 Din aceasta propaganda catolica a resultat apol episcopia catolici de Ni-copol, de care atirna ci Mattis, bucurecteana (de la barat, frate) §i mands-tirea din Tirgovicte.

221

face oferta de a ridica toate popoarele slave pentru Austria, carese Increde In el, II da, ban! si sprijin diplomatic. Aceasta a duratfoarte multi, vreme, pang, ce se veds ca silintile lul nu izbutesc, si,pentru ca sinceritatea acelul care izbuteste e puss la Indoiala, elmIntuie Intr'un fel de detentie politica 1.

Planurile urnairite de Austria prin Brancovici, cfstigarea fi pastra-rea ttafiunit ,iliriceu pentru Imperiu, se urmeaza. Multi dintre Strbt secompromiseserg, In Intrigile acestea, si atunct Austria, nevrindsa-I lase pe mlnile Turcilor, i-a stramutat la ktcheierea plait din-colo de Dunare, a§ezIndu-I In Confiniile Militare. Urmasil for trg.-iesc si pang, azi pe acolo, numerost, bine organisatl, desvoltatteconomiceste si cultural, concureng de temut pentru Rominil dinacele 041. Patriarhul de Ipec, Muntenegreanul Arsenie, se ggsiaIn fruntea for (1690). De acum si prin pgstrarea Ardealulut, siprin legaturile stens° cu provinciile romanestI si prin presentaIn monarhie a unut numgr foarte Insemnat de Slit' si prin tre-zirea tuturor sperantelor de independent& ale locuitorilor cre§tintdin Peninsula Balcanicg, Austria se va simti Indemnata sg, con-tinue lupta Inceputa. Nu se da multamita cu concesiunile teri-toriale facute de Turd prin pacea de la Carlowitz, ci ea va cauta,salt anexeze Tara-Romaneasca §i Banatul si, treclnd dincolo delinia Dungrit, salt adauge si Serbia, care e de timp Indelungatpregatita, prelucratg pentru anexarea pe care o asteaptg cu bu-curie. Cad Imperialit chiar In timpul razboiulul trecuserg, riul siluptasera In Serbia, si nu numal la Cladova, dar si la Vidin, Intrelumea strbeasca §i bulgareasca, la Belgrad, si biruinte marl aflfost castigate pe linia care merge pe la Ni § In adIncul PeninsulelBalcanice, la Grabova, la Batocin, care nu Insemneazg, numalsuccess militare, ci presenta pentru multa, vreme a ImperialilorIn aceste provincil, prin urmare familiarisarea locuitorilor cu din§ilsi atltea sperante de libertate a crestinilor cu care AustriecilIT deprindead. Sg, nu uitam ca alts trupe imperiale patrund InMacedonia, In Bosnia, pe un teren foarte potrivit pentru rapeztatacuff de cavalerie, pe care Austriecil le puteag face fiindcg dis-puneag de elements de calgrime usoara, date de UngurT, Croat! §ialtit.

Asa !nett un razboig nog se putea astepta cu siguranta.Cu atit ma! mult, cu cat Austria n'a mat fost ocupata atit demult In Apus, unde, la sfir§itul domnie! lul Ludovic al XIV-lea,se ajunge la resultate foarte Insemnate si definitive, la Impie-decarea unet viitoare tncercarl francese de hegemonie asu-pra Europe!, si, In acelast timp, influents Austriel asupra ce-lorlalte State germane creste enorm prin rolul conducator avutIn tnfrtnarea §i Induplecarea ambitiel marelul rege frances. Aus-

1 Acum In urratt un InvAtat din Belgrad, un cunoscAtor bun al RomInilor,d. IOvan Radonio, a stria, rAzimIndu-se $i pe izvoare romitnestI, vials acestul"curios aventurier.

222

tria prinde decT cel d'intglit moment, si se aruncl asupra Turciel.Turcil, el insi1, IT dgduserg acest prilej. Duple Cara-Mustafg, elail mai avut Vizir! insemnati, si chiar celinfrint Ia Zenta, Elmas-Ahmed, nu era un om obisnuit, dar, dupg Incheierea plea dinCarlowitz, ajunge sg joace un rol foarte important, asgmangtorcu al Chiupruliilor, dacg nu in ceia ce priveste socoteala bungpolitick, cel putin In ceia ce priveste concentrarea tuturor mij-loacelor ImpgrgtieT In mina unul singur om, care nu e Sultanul,Damad Damad" insemneaza ginere, si el era gine-rele Sultanulul. Foarte bun ostas, foarte viteaz, foarte resistent,foarte incApatinat, singeros peste ragsurg, din sistem, nu dinpomire sglbatecl a temperamentuluT sail, politica sa insem-neaza a da teribile loviturl de sable In toate directiile, a nucruta pe crestini In nicTo ocasie. El e acela care a omorit la1714 pe BrIncoveanu pentru bgnuiala, Intemeiatg, sait'i nu, detradare ; tot el e acela care duple dol anT a fgcut say wig aceiasTsoartg ramasita familiel Cantacuzino, Stefan -Vodg, ConstantinStolnicul, Mihail Cantacuzino, care a fgcut biserica Coltel si alcgrul nume totusT e sfarimat cu ciocanul pe inscriptia de la In-trarea bisericil, ca pedeapsa a trg,dgriT.

avind constiinta cg trebuie razboin, s'a hotarlts&-1 fats, si cit se va putea mal groaznic. Atacg pe VenetienT inMoreia 1. In campania aceasta de niteva lunT de zile toatg Mo-reia, sadatg, In singe, a fost cuceritg. Exista insa un tratat dealiantg Intro Polon!, AustriecT, VenetienT si chiar Tarul rusesc,care pe vremea aceia era Petru-cel-Mare, cuceritorul Azovulul, sitratatul acesta prevedea ajutorul reciproc. Venetia amenintatacern ajutor la Viena, dar a fost refusatg. Ins& succesul mare alTurcilor pune pe &dull Casa de Austria, care, pe de altg parte,fiind hotarita sg, continue actiunea sa ofensivg pentru a ajungeIn stg,pinirea depling a Enid Dungrii, doreste razboiul. Avind malales ]a inderning talentul lul Eugeniu de Savoia, stringind InRgsgrit toate trupele libere acum din Apusul Europe!, ea por-neste cu Incredere in acest razboiu, care tine de altminterlfoarte puting vreme si aduce Inca o mare biruinta a principelulEugeniu, lupta de la Peterwardein.

Turcil sint gilt! sg, Incheie pace. De data aceasta nu maT facca In razboiul trecut, sa Incerce norocul de atitea or! In zadar,ci, vgzind cg el li e protivnic, cer paces. Pacea aceasta dinPassarcruitz sa11 Pojarevac!, localitate din Serbia (1718), are pentruImperial! resultatul acesta mare cg li asigurg cu totul situatia la

1 Campania a fost descrisa deplin de un membru al legatiei muntene IaConstantinopol, un Grec, Constantin Diikitis. Cronica, tipiritii de KoggIni-ceanu reeditatA acum de mine In editia Comisiunil Istorice a Romaniel, eun jurnal militar admirabil, cel mal insemnat scris pe timpurl mal vechlIn rominecte.

Gin-All-Pa§a.

--

Gin-A11-Pasa,

223

Dunke, In partea sirbeascg, gi in partea munteana vecina cuaceasta.

Prin urmare, avind Ardealul de o parte, Banatul de alta parte.Serbia de Nord pana la o anume limita (Paracin- Stolaci- Claclac-Blelina), avInd Oltenia toatg, se poate judeca mai bine cit depreponderant §i amenintator era rolul Austriecilor de acum In-nainte In Peninsula Balcanica, fa0, de Turcia. Din cetatea Ardea-lulu!, stringind toate trupele lor, puteat sg, li dea drumul de odataIn doll& direc01: de o parte ca sa treaca prin Poarta-de-Fier arde-leana, pe unde intro, Muraaul In regiunea Tisel, In Banat, §1 deacolo In Serbia lor, de unde sa invadeze Bosnia, restul Serbiel§i Macedonia, iar, pe de alta parte, ca sg, treaca prin pasulTurnului-Ro§u, unde, pentru scopur! militare, Irnpalatul Carol alVI-lea, tata! Marie! Teresa, a facut acea admirabila qosea

vrednicg, 0, fie puss alaturi de cele romats,. Via Carolina,care a fost intrebuinOeta §i bine IntnAinuta tot timpul cit afistat Austrieci! In Oltenia, pentru ca pe urma sa fie stricata anumeca O. nu poata folosi Turcilor. Era la Clineni, caruia i se dadusenumele antic de Arxavia, gi o piatrg, comemorativa In latinegte,pomenita In descrierile de calatorli.

Se vor fi gindit acum la Viena ca acel ce se las& a fi batut dedoua orl trebuie sa sufere §i a treia Infringere. Dar impreju-raffle speciale in care se gasise Austria In campania intdifi §i In adoua, Imprejurarile personale, puteat sa, nu se Intilneasca. In cam-pania a treia, §i In adevk nu s'ail ma! intilnit. Nu mai era ajutorulpolon, nu mal erail contingents din Imperiu, marchisul de Badena comandat pe la 1690 la Dunarea ungureasca--, lipsiafi trupelestrinse pentru lupta la Rin §i care putead fi IntrebuinOte or!-cind aiurea.

Caracterul local, dinastic, al razboiului cu Turci! se pronuntadin ce In ce ma! mult, Instrainind pe German" de dinsul, gi astfelCasa de Austria devine tot mal mult represintanta intereseloraustriace; ce4 privia oare pe Saxon! safi pe Bavaresi lupta pentruunirea supt Habsburg' a teritoriului sirbesc, a Bosnie! §i Herta-govineT, a MacedonieT, a Bulgarie!? §i de aceia Austria e lasatasg, lupte singura. Dar ma! e ceva: Eugeniu de Savoia murise (1736),§i era atunci vremea cind biruintfie cele marl se cl§tigat, nu prinputerea de resistenta a unei armate, prin admirabila el pregatiretehnica, prin solidaritatea dintre soldaV qi ofiOrl, prin unitateade comandA, ci adesea mal mult prin ideia Indrazneata a unulgeneral mare.

A ajutat pe Turd Ins g, a bate pe Imperial! In campania aceasta§i unirea nenaturalg Impiedecatoare, dintre Austria Rusia.

Rusia luase de la o bucata de vreme rolul Poloniei. Intaia oat%cind a intervenit In afacerile dunkene, a fost la 1711, cu Petru-cel-Mare. Innainte se luptase cu Turcii numal pentru stapinirea

§i

mill-tara,

224

Azovului si a coaster de Nord a Mari! Negre, pentru dreptul dea avea o flota In apele el. !nada oar& insa cind intervine Inpantile noastre, nu prin calugarii cari vindeat icoane si colportailminciuni, povesti marl despre puterea Rusiel, iubirea el de ores-till, &dul de liberare cu once prat de supt jugul pagin, sise prindeail al nostri, atita doar, spune un raport saxon, ca bo-ieril se temeal de Tar, ein Herr von allzu stronger Disziplin",intaia oar cind Rusia apare ca putere military pe linia aceastaa Dunaril, hotarita a da o mare lovitura prin care si ll deschidacalea ate Constantinopol, intrebuinVnd simpatia tuturor popoa-relor balcanice, e atuncl, la 1711. Testamentul lui Petru-cel-Mare!...El n'a existat nicIodata, decit in Inchipuirea unora. Tendinta fi-reasca a Rutiei de a navali In Orientul european e una din le-gendele din care se hranesc minVle simple. Petru-cel-Mare aveaatitea pe capul luT: chestia Poloniel, care 1-a adus la razboia cuSuedia, infringerea de Carol al MI-lea, 'Ana i-a invatat meste-sugul si planurile si a invins la rindul lul pe acest AlexandruMachedon, care dup.& Pultava e OA sa se retraga pe pamintturcesc, si aceasta retragere chiar, care era o sfidare pentru Tar.§i n'a stat linistit dupa aceia omul indracit care null afla linistea,ci a Osut legaturI cu toata lumea. UmblaU curieril lul la Sultan sila Hanul tataresc fara incetare 1.

Dup& o bucata, de vreme Tataril au fost cistigatl, iar Turd!,cari nu doriati decit razbunare pentru luarea Azovulul, aratailmacar in parte dorinO, pedepsiril Tarulul. Moldova toata eraImpanata de Suedesi, cari all stat mutt& vreme la Iasi,§vezI",cum li se zicea pe vremea aceia.

Asa !mit provocaVa nu vine de la Tar. Luind supt ocrotireasa tiranic& Polonia,pentru ca de fapt nu o cucerise, dar pu-sese acolo pe regale August, care i-a Lost totdeauna la dispo-si0e,Taral mostenise ceva din tradiVile Poloniel de odinioara,din rolul el istoric In regiunile de Rasarit.

Dar pe linga provocaVa lul Carol al XTT -lea mai trebuia ceva.Domnil nostri, de o bucata de vreme, se uitau cu jind pesteNistru: ba &ail trimisi al Tarulul, cari botezail copiil stapinito-rilor MoldoveT, ba se Intimpla ca boierl tinerl moldoveni, carin'aveatl putinca de all manifesta Insusirile for militare la no!,cad nu ma! purtam razboaie, se duceail la Rusl. Astfel o sume-denie de Rominl merseser& Innainte la Sobieski si la Carolal XII-lea, iar acum mergeati la Rusl. Intr'un scurt memoriuce am publicat In Analele Academiei" se vorbeste despre SanduColOa care a luptat supt eroicql rege si, fiind prins, a fost tri-mis chiar in Siberia, de unde a vrut s& fug& si erafi sa-1 tri-mita chiar la margenea provinciilor inghoAate ale Imparatidrusestl; apoI Suedesil at staruit de 1-at liberat si din Stockholm.

1 V. Cronica lul Alexandra Amine, tipilrit.1 In vol. IX din Studii ei Do-cumente".

225

La Rusl era vestitul Postolachi Chigheciu, care conducea o In-treaga trupS de Moldoveni 1. La Sobieski, un regiment Intregfusese alcatuit din MoldovenT S.

Dec!, RusiT avind astfel de trupe, natural c erall Indem nati si deoamenil de la not sa vie sa, se amestece in afacerile noastre.Mai era Insa ceva: Dimitrie Cantemir, Domn al Moldove!, stiindca o sa cad& si neavind niclo nadejde sa se indrepte lucrurile,a poftit, ca si Brincoveanu, pe Tar la no!, de si cu multa dibacie,potrivind asa ca, de nu va iesi bine, totusl sa, se poata mentinea.Tarul, minte grosolana si naiva, credea, In felul lul simplist de avedea toate, ca, pornind pe drumul Constantinopolel, o sa, garseasca, si provisil. Se nemerise tocmal un an de seceta. Brinco-veanu se opri la Urlati, asteptind sa, vada cum se aleg Impre-jurarile, pentru ca sa, se hotarasca or! pentru unul or! pentrualtul, reservindull si un al treilea drum: spre Ardeal. DimitrieCantemir Isl strings ostasil, trimete un manifest, un universal",catre taxa, In care-I poruncia sa, se Inroleze supt steagurile acestorliberator!. Lisa nu s'a ajuns decit la patrunderea ostilor rusestipe linia Prutului pana la Stanilesti. Pe urma, cind Marele-Vizirsoseste, ostile rusesti patesc ceia ce patisera Polonii cind s'apoborit Sobieski in regiunea Bugeaculul: lips& de apa si pine,roirea Tatarilor, si, ca o agravare, Indemnul ambitiel jignite a lulCarol al XII-lea, care supraveghia pe Vizir si-1 Indemna necon-tenit Impotriva Rusilor. Acestia se retrag, dupa o pace rusinoasa ,pe care totusl o dorisera din toata inima, ca o mintuire, el treeNiprubsi in felul acesta se ispraveste cea d'intaill campanie Inpartite noastre.

Dar Rusil erau hotaritf sa se intoarca. Li trebuiad neaparat,pentru ca Statul for sa fie complectat In margenile lul naturale,doug provinci! noun: Crimeia, unde eras Tatari! Hanulul, si par-tile acestea de la Nipru, .necesare si ele pentru deplina stapinireasupra apelor Mari' de Azov, ale Mail Negre. Consecinta Ins& aInfringerii de la Stanilesti si a pacil de la HusT fusese parasireaAzovulul. Era ded nevoie sa se capete linia Niprului indarat, sa,i se adauge Oceacovul, care stapinia cursul de jos al riulul siconstituia o primejdie continua pentru Muscal!.

Atunci, pentru aceste scopur!, se Incepe campania Tarinei AnaImpotriva Turcilor. Se incheiase o Intelegere cu Austria, si re-sultatul a fost pentru Rust o biruinta relativa In partite noastre,o biruinta absoluta, In partite tataresti (1738). Crimeia mai toata,a fost pradata in chip nespus, si de atunci s'a Infrint puterea

1 V. memoriul mien Carol al XII-lea, Petru-cel-Mare si Terile noastre", InAnalele Academiei RomIne" pe 1910.

A V. notita mea despre Sandu Coltea, In aceleasi Anale" pe 1912. Mai tArziaRominii ail jucat un mare rol in luptele Mariei-Teresei, si nu numai Rominiidin Ardeal, dar si Rominii de la noi; acestia fAceail parte $i din garda regalAa lul Frederic-Wilhelm: se clutaii eel mai zdraveni Mai, II ImbAtati si peurma-1 trimeteati in Prusia.

15

226

cea mare a Tatarilor. La no' intr& generalul Munich in Ia§1,tratind cu cea mai mare asprime pe boierl, batindu-0 joc de

impunindu-li un tratat, cu desIvireire peridulos pentruviitor, prin care eram prefacuti nu ca In tratatul din 1711,care ni garant& situatia traditional& ei privilegiT pentru clasa desus, in situatia de provincie ruseasca.

Imperialil ins&, afar& de Intaiul atac in Serbia, care ajungepan& la Crueevat, Pristina, Novibazar, n'ad avut noroc de loc.Domnil noetri de atuncl organisasera si trope romanWT. Amgasit insemnarea trupelor strinse de Constantin Mavrocordat,Domnul muntean, i le-am tip&rit In Memoriul despre ocupatiaaustriaca de la 17891. Austriecil n'ad avut noroc nici la noT §inici la Sirbi, ei ad fost silitT decis s& incheie, dupa marea infrin-gore de la Grodzka, pacea de la Belgrad (1729), prin care pierdtot ce cl§tigaser& la Passarowitz. Romtnii recap&t& Oltenia, unde§icana financial* aceasta calitate austriaca, pentru a construi§osele, a cladi c&sarmi, locuinte pentru administrator' atiteaaltele, Meuse pe Austriecl tuturora. Cele tint' judete deposte Olt s'ail intors mai s&race §i mai nemultamite de cumie§iser& de supt jugul turcesc", ele salutary restabilirea stapi-niril Domnulul din Bucureeti, cu care se intorcea atotputer-nicia ortodoxa, in locul sprijiniril catolicismuluT represintat princolonietil bulgarl din Oltenia si clerul for favorisat.

Rueil au zabovit putin Incheierea pacii. De ei nu ci§tiga teri-torii,ba dartma Azovul, Ins& de la acest razboid se putea vedeafoarte bine ca e deschis pentru din§ii drumul in partile rasa-ritene,

De la incheierea pa din Belgrad, In care Austria pierde Ol-tenia ei provincia sa sirbeasc1, se strecoar& mai multe decenilde pace.

Motivul trebuie cautat in Apus, caci e sigur ca Imparatia tur-ceasca ar fi fost zguduita necontenit dac& acolo n'ar fi fost dou&Marl razboaie care sa prinda toate Puterile europene: razboiulpentru succesiunea austriaca razboiul de eepte an', orT: int&iulei al doilea razboid silesic.

Aceste doll& razboaie ocupa mai bine de doua decenil pute-rile Austriel. Cind ele se mIntuie, Imparatia invinsl, umilita,despoiata de Prusia, cu toate succesele pe care le-a putut aveaprin alianta cu Francesil §i Englesil, nu mai e In stare 0,-0reiea marele rol In Orient. Austria trebuie sä se resemneze obucata de vreme la o rabdatoare opera de refacere.

In razboaiele acestea din Europa central& fusese amestecata§i Rusia, aceasta numal pentru ca doria sa se afirme ca pu-tere military In centrul Continentului. Chiar clnd nu i se cerea

I In Analele" pe 1911.

dinsiTi

odiosiei

ei

si

ei

22-7

sa, Se amestece, mut& o face cit Mg mutt din a,ceasta,causa, cad situatia el in razboaiele menteionate mal sus samanafoarte bine cu situatia Sardiniel, a Piemontulul in razboiul dinCrimeia, in care Ru§il ar fi fost biruil §i MA, ajutorul Piemonte-silor, dar situatia politica a acestora In momentul acela era deaqa natura, !mit li trebuia sa, se amestece cit mai mult In afa-cerile marl europene ca sa se pregateasca, in ochil tuturorapentru rolul de desrobitorl si unificatorl al Italia Tot a§a Ru§il,ca sa nu fie considerag ca o monarhie asiatica avind §i o pro-vincie In Europa, ci ca un Stat european cu viitor In Europa,intervin in acest timp, cum vor interveni mal tarzill in campa-niile Revolugel, prin care vor putea ajunge pana, in Olanda, pangla Zurich, pana la Trebbia italiana. Dar, dud o tara, participa larazbal numal In felul acesta, cu trupe auxiliare, gi a doua zidupa incheierea OAT ea e tot a§a, de zdravana ca §i, In mo-mentul deschideril ostilitatilor, ea poate porni imediat o actiuneserioasa pe drumul tradiVilor sale.

Astfel la 1768 Rusia incepe un razboid In potriva Turcilor.El porne§te din tendintele ruse§ti de all anexa acea Polonie,care, parasindull chemarea intreaga, supt un rege ca StanislasPoniatowski, luat din iatacul Tarinei, decade !met, pang ce urlconfesionale, inteOte tot de Rusia, dadura, prin razboiul civil, pu-tin0 unel intrarl a trupelor imperiale. Pornit din pradarea deCakaci a localitAil turco-tatare Balta, acest razboiu are un ca-racter deosebit de al color anterioare. Pe tronul Rusiel, dupadispariOa unul Tar otravit, se suie vaduva, prin propria el vointaa acestul Tar, Ecaterina a II -a, in tinereta, o cocheta principesa,germana, bine incunjurata, de favorite, iar, dupa, moartea sotuluiel, o persoana, tot a§a de cocheta, §i mal bine Incunjurata Incade favorig, dar, pe ling& acestea, un puternic cap de conducatorpolitic, avind aptitudini pe care nimeni nu se ginde§te a le ta-gadui: de energie, de potrivire buns a imprejurarilor, de marimea concepWlor. In absoluta bung, credinO, va fi crezut ea de lainceput ca poate sa biruiasca pe Turd definitiv, sa li smulgatoate provinciile europene §i sa, reintemeieze Imperiul bi-zantin ?

Ru§il aveau in dinastia for inrudirl imparate§t1 din veacul alXV-lea: o Paleologa luase pe un Tar din a doua jumatate a yea-culul. Natural ca, marindu-se Rusia, ajungind in, atingere cuGrecil, aceasta trebuie sa, serveasca, aspirAiilor cre§tinilor dinImparatia otomana. Cu cit trecea vremea, cu atita speranteleelementelor cre§tine de supt Sultan, care se Indreptaseracatre Domnil no§tri, considerag ca urma§I ai Romel de Rasarit,s'aU dus de la vasalitatea noastra tot mal umilita, tot mai pri-mejduita, tot mal saraca; pe care o represintau bieg Fanariog,tuncOonarI turce§ti, avansa1 la rangul de Domnl in Bucure§t1 qiTo*, pentru a merge catre Imparatia ruseasca, ajunsa acum la

ea a,

intaid

228

gipru, la Mares, Nordic', la Marea Neagra, Cu manifests dorint&de a stapIni toat& lumea orientalL

Cea d'intait lupta se deschide, am zis, la 1769 si ea alinepan& la 1774. E aceia la care particip& numal elemente rusestI.De o alian0 cu Austria, data aceasta, nu se vorbeste. Experier4aar&ta,se ca, o leg&turl Intro Austria si Rusia Inseamna, Tedeumulla Petersburg Intov&re,sit de lacriml la Viena si vice-versa. Co-respondents diplomatic& In timpul celel de.-a doua aliante dintreRusl si Austrieci, la 1788-91, vadeste ce durere trezia la fiocaredintre eel dot bunt aliag succesele celullalt.

Am&nuntele militare nu intereseaz1 aid ; ele se pot cuprindesupt done, rubricl: luarea rapede a cetAilor basarabene si cioc-nirl Indelungate pe linia Dunaril,pe ling& cucerirea cetaffilor Cri-meil. La urm1, atacul rusesc se Indreapta impotriva Silistrel sia Varnel chiar. Se 1ncheie tratatul de la Chiuciuc-Cainargi, nudeparte de Silistra.

El nu cl& Rusilor avantagil teritoriale, ci diplomatice. Prin ur-mare nu e un tratat care asigura ceva In present, ci unul caredeschide perspective largl In viitor. Clausa de c&peteniepe lingavantagil pentru nol, menite se, Int&reasca simpatiile locuitorilorfa0 de Rusia, pe ling& anexarea cetatilor Azov, Ienicale, Chord,Chilburn si pe ling& declaraVa neatirnaril Tatarilor,cuprindedreptul pentru Rusia, exprimat In form& foarte neclara, inten-.Vonat neclara, de a sprijini noua biserica greceasca din Cons-tinotanpol" si pe credinciosiT el. De ce era vorba ? S'a discutat sise discut& si acum. De Biserica-organisare greceasca, cuprinzIndtoate elementele ortodoxe, sail de biserica-zidire din cutaremahal& a Constantinopolel? Turcia a luat-o 1ntait ca ocrotireaunel organisaVI ortodoxe locale, constantinopolitane, si, iarasi,impresia mea e cl nu totl acel cari ad negociat tratatul dinpartea Rusilor erad lipsiV de anume planurl pe viitor, razimatepe interpretarea abusiv& a acestul text.

Indat& diplomAia ruseasce., trnbogMitg, acum prin consul', ase-zag si In Principate, a inceput s& considere c& are dreptul deocrotire a orIcarul crestin ortodox. Se credea Indrituita Inaceasta dire* prin faptul ca, Fran0 avea dreptul, printr'o seriede tratate, asa-numitele Capitulatiuni, s& intervina totdeaunapentru asigurarea BisericiT latine In Orient. Dar era o deosebire,care s'a discutat In fond Innainte de rezboiul Crimeil: era deo-sebirea, esenVala, c& ocrotiVI Franciel erali strain', pe dudocrotiOT religiosl al Rusiel era. supusl aT Sultanulul, si nu eradRusT de loc.

Austria primi noua stare de lucrurl. Supt pretextul de atrage un cordon" Impotriva ciumeT, ea innaintase, cu voia ma-resalulul rus Rumien0v, p&na la Roman, si negocierile duse deinternunciul Thugut la Poarta c&p&tara pentru Imp&ateasa Mol-

229

dbva de sus, cu Putna qi Suceava, o noul Bucovina pentru noilstaphil (1775).

Dupa, tratatul din 1774, ail maT trecut zece alai In linicte. Dacarazboiul izbucnecte din not la 1787, aceasta se datore§te nest,-natoasel amb4i1 romantics a batrind Ecaterine. Ea face ofertenoulul rege al Romani lor, fiul MarieereseT, Iosif al II-lea, In-demnindu-1 sa faca o visit, la Curtea ruseasca, sa se primbleImpreuna pe Nipru, sa visiteze In regiunile aceasta voile posesiIpe care le capatase imparateasa §i sa, se Inteleaga pentru libe-rarea tuturor crectinilor din Orientul Europa

Acum iata ce avea sa visiteze Iosif al II-lea. Crimeia, cumera de a§teptat dar pe o cafe foarte curioasa, Intrase InstapInirea Rusiel. Tataril, aVta41 de intrigT, se sfadiat dupa, Dom-nie. Era un Han al Sultanulul ci unul partisan al Rusiel. Rusiaintervine Nie, grabnic pentru Hanul el, pentru whim Ghiral,care parea a-I sta foarte mult la inima, iar Turcil intervin sfiospentru cellalt. La Ainali- Cavac, In 1779, se Incheie convenVaruso-turca prin care se definecte independents Tatarilor In sensulImparatesel. Din haosul acesta a resultat ci ameitecul militar alRucilor, ci late° bunt, dimineata s'a ispravit cu amIndoT Hanil.S'a dat o mare petrecere Intregil na#I tatare§tl, at curs atunc!1114 nu de lapte §i miere, ci de vin ci vutca, pentru toate T6,-tarimea, care, uitind ei de Mohammed gi. de Coran, s'a imbatatIn cele d'Intahl ceasurl de fericire pe care be asigura stapfnirearuseasca.

Pe urma, negocierile, amestecindu-se toate Puterile. Se cerusela 1774 Sultanulul ca provincia Tatarilor sa fie independentd,fiber& st. se Indrepte or! spre Turd or! spre Rql. Independentsfiind Ins& garantata prin presenta, la hotare a citorva mil desoldati rue!, ea se resolvise In ci Iva anl prin anexarea Crime'!.Sultanul IcT dadu acum cu gret Invoirea, pe care n'o putea refusapante la capat; pastra, ci de aid tnnainte cu Tataril numaT re-latiI religioase, MA, valoare politics..

Semiramida Nordulu!" §i prietenul el vazura ded minunile deInCelare ale favoritulul Potemchin, care dadea ilusia uneY colo-nisarl §i uneT civilisatil noua. §i, In mijlocul petrecerilor, se Inj-gheba marele proiect al Ecaterine!, vadit prin arcul de triumf cuinscrip0a: Pe aid drumul la Bizanr §i prin botezul nepotuluTel de fit cu numele lul Constantin-cel-Mare.

Razboiul s'a purtat Incet. Austrieci!, ci acum, ad fost aproapecontinuo batug. Li s'a Inttmplat rucinea nemasurata, de a vedeape insu§1 Imparatul Iosif al II-lea fugind In Banat Innaintea tru-pelor Marelul-Vizir Iusuf, lute() panic& generals. La noT de cite orlall aparut catanele, all fost batute. i de cine ? De Nicolae-Voda,Mavrogheni, al Teril-Romane§tl, biet insular grec care dispuneade citeva trupe de galeongi!; mat chemase mahalagi! din Bucu-

230

re§ti, facuse steaguri frumoase, pusese boierl tined ca ofiteri.cu ace§tia a batut sistematic, trei an!, pe Nemti", pana ce

Turcii, la cel d'intait nenoroc iremediabil, i-ag multamit prinMores.. gitului la Dunare, Rugg Nicopol.

In sfir§it, dupg ce, mai fericitl fiind Imperialil la Nord, se luaseHotinul In unire cu Ru§ii, dupa, ce Moldova apuseana fusesepuss supt Guvernul austriac,administratia centrall pentru ju-detele anexate era la Roman --,principele de Coburg, ajutat deRu§1, cari biruiesc mai mult el la Foc§ani §i Rimnicu-Sarat, In-drazne§te sa, vie innaintea Bucure§tilor, In care int& cu zabava§i mare sfiala, puind pe boierl sa jure credinta, qi Intarind jura-mintul for la Mitropolie cu iscalitura tuturora. astfel am avutpang la pacea din Sistov (August 1791) in Muntenia §i In Ol-tenia stapinire austriaca.

In 14 stag Rusil, cu Potemchin, care qi-a petrecut ultimelezile de batrtneta la no!, Tarina voind acum alba eft maideparte; satrapul Crimeil, al Tauridei", qi-a cheltuit ultimele pu-terl ultimil ban! Intre Moldoveni, in petrecerl cu boieril, in jocde carti apusean, in danturi noua, pe care le invatad atunciboieroaicele supt ochiT gelosi a! sotilor impiedecati In largile forve§minte. N'all plecat osta§ii Ecaterinel pans la pacea din Iasi,la Inceputul anulu! 1792. la plecare, Potemchin obosit cu totul,stors deplin, moare In drum, §i amintirea i se pastreaza In bise-rica Goliel din Iasi, in taxa uncle se visase rege al Daciel.

planul acestui regat rasarise in mintea Imparatesel §i fu-sese discutat, cu neincrederea fireasca, in diplomatia europeana.

Ne gasim astfel aproape de Inceputul veaculul al XIX-lea. RusiaInnaintase prin noua pace pang la Nistru, §i ea se pregate§te deun nog razboiA pentru cucerirea unei noun, granite. In acela§1timp se constatase, prin pacea de la Sistov, un alt lucru: caofensiva austriaca, tendinta austriacg de a capata linia DunariTe de acum Innainte cu desavirsire imposibila. In razboiul acesta,pentru a doua oars planurile Habsburgilor dadusera faliment.

Si

Si

sa -1

si

Si,

Clot

LECTIA a XXII-a.

titre pacea din Iacii Ii3 i Inceperea rizboiultif Crimea(1792-1853).

De la Incheierea pacilor din Si§tov qi Iasi §i pang la izbucni-rea razboiuld Crimea, se desfapra, o noun, perioada, mal stripslegata cu imprejurarile generale europene, din desvoltarea pro-blemel istorice a Dunarii.

Pe IMO, atitea negocieri Inenite a supune Eisi mai mult RusielTurcia in decaden0, doua, razboaie se cuprind in acest rastimp.Cel d'intait izbucneqte la 1806 §i tine pang, la 1812, facIndu-nesa pierdem teritoriul dintre Nistru §i Prut pe care Ru.gil 1-adnumit de atunci Basarabia, pe chid mal Innainte Basarabia" sechema numal regiunea de de-asupra gurilor Dunaril. i el are uncaracter deosebit de al razboaielor anterioare, din veacul alXVIII-lea, care at1 fost tratate pang aid. Acelea sint curat teri-toriale, cad toata viaAa, politica a acestui secol e dominata deconceptia situAiel deosebitelor teritoril de Stat unele fat,a, decelelalte: ca sint natduni, ca au suflet, stapinit de anume idel di-rigente, ca trecutul for li da, anume drepturi, pe care alto naOuninu le at, acestea sint lucrurl cu totul secundare pentru veaculal XVIII-lea, precum sint cu totul secundare ' pentru acest veacalts motive, care domina a§a de mult legaturile dintre popoa-rele de ad: motivele economics sat. economico-politics, debu§eu-rile, coloniile, legaturile vamale, razboaiele de tarife. Astfel fiecareStat cats sass cl§tige, indiferent In ce direccie, absolut fara, nicloatent,de fa0, de drepturile sale sat de drepturile altora, oft sepoate mal mult, indiferent in orice parte.

Prin urmare, daca, Intfinim vorbindu-se in Rusia acestd timp,adeca In diplomAia el, de comunitatea cre§tina a supu§ilor or-todoc§I din ImpargAia Sultanilor cu locuitoril Intinsulul Imperiurusesc, daca predomina aceasta devisa a liberkil frAilor pre,-voslavnici, pe care Inca, n'ari uitat-o deplin anume diplomAl din

232

Petersburg, nu trebuie s& ne las&m Inselat,I. Nu de aceasta ideieshit conduce de fapt razboaiele Rusiel impotriva Turcilor, §il casulTatarilor o arata In de ajuns: eh nu erail fratl ortodocsl, dar,avInd si el norocirea sail nenorocirea, dupa, punctul de vederedin care ne punem, de a se g&si In vecinatatea imediat6 a Ru-siel, Ecaterina a II-a II anexeaza tntocmal cum ea ar fi anexatun simplu norod pravoslavnic din BalcanI.

In ceia ce priveste Austria, daca uncle idol din etrecut para domina singure, pan& la capat, politica imperial& in veaculal ,XVIII-lea, daca se pastreaza constiinta drepturilor Ungariei, aleg&turilor istorice cu regatul Ungariei care Incetase la 1526,daca noua politic& 41 are radacinile In situatia medieval& a Un-gurilor, nu trebuie s& credem ca Austria se sprijina innainte detoate pe aceasta traditie si pe drepturile legate de dinsa. Nu,ci Austria procedeaz& Intocmal ca $i Rusia, ca si once altaPutere european& din vremea aceasta: cauta s&-sI adauge, Inapropiere, tot ceia ce poate folosi, supt raportul politic si finan-ciar, monarhiel.

Dar de la 1800 Innainte lucrurile se schimba In politica tu-turor terilor europene, Incepind cu Franta si In RAsarit cu Po-Ionia, care presinta aceleasI fenomene In acelasl timp. Se mani-fest& factorl a c&ror ridicare la putere si al c&ror rol conducatornu puteat fi b&nuite clOva vreme innainte. Franta, dupl sceneleinterne, cind nobile, chid grozave, ale Revolutiel, porneste suptraportul diplomatic si militar o actiune care nu poate fi califi-cat& decit de: salbateca. Noul razboili e o serie de acte de des-perare din partea unor ignorantY al conditiilor Ozboiulul, a carolintuitie ajung Ins& sä o aibg.

Acelasl lucru se observa si In materie de diplomatic. Ceaveche, bine informata, calculata, prudenta, delicata In schimba-rea de teren, respectuoasa de toate formele, e lasata la o partesi rasare de o data, conduclnd viata Statelor, o alts diplomatic,destrabllata, descheiata la haina. Ea biruieste rapede pe cealalta.Metternich Insusl represinta, e drept, vechiul regim Impotrivanoulul regim, dar, In ceia ce priveste radicalismul si cinismulsolutiilor, e si dInsul un om al timpuurilor nol. Ins& in aceastanebunie" ideologia lipseste sail e rapede Inlaturat& dup& Incer-carea cu realitatea lucrarilor, care ea e staptna tuturora si co-boar& adesea cele mg extraordinare planurl la normalitatea tra-ditiilor, mill-Omit& si lul Napoleon, care, In fond, ca Italian siom cu preg&tire militara, era un spirit practic si putea s& treaca,lastnd de o parte sarlatanismul unor declaratiuni ale lul, de lavisurl nemasurate la socotirea si chibzuirea bun& a Imprejuraprilor. Napoleon se convingea mal rapede ca orlcine ca realitateanu Ingaduie anume planurl, si doar pentru galerie erail anumedeclaratil, ca aceia ca era gata sa mearga In fundul Indiilor casa Invie visul unul Alexandru-cel-Mare. Imitatoril lul, cucerig de

233

voile apuc&turl diplomatice, a1 fost Ins& ma' stIngacT si, In casulRusieT lul Alexandru I-it, mult mat Indraznati In proiecte marbrutal' In Incercarea de a le aplica. Aceasta se vede si In leggyturile on Imparatia Osmanilor, si In planurile dunarene ale Ta-rulul Alexandru.

Rusia nu mat face acum impresia unuT Stat care tinteste laanexarea celel mar apropiate granite favorabile, ci face impresiaunuT Stat care se arunca In planurT romantice, ma! Indepartatede once realitate si posibilitate decit chiar planurile Ecaterinel,care se gindia la rosturl bizantine. Tarul, In emulatia sa on pa-ternicul rasturnator de tronur1 si nimicitor de terl, se gIndestela anexarea FinlandeT, a Principatelor, la capatarea granite' Du-'Aril, la taierea Peninsulel Balcanice In doua, la asezarea untilprincipe din familia imperial& la Constantinopol. $i, dace, in vea-cul al XVIII-lea, Iosif al II-lea, cind se Intlinia cu Ecaterina a II-a,nu era om s& Intrebuinteze pe deplin sl biciunile Tarinel pen-tru scopurile sale, Napoleon era, fora Indoiala, omul care s& ofact.. Astfel In cele dou& Intilnirl de la Tilsit (Iulie 1807) si dela Erfurt (Octombre 1808), din partea in! Napoleon se fac oferteIn adev/r uimitoare, care magulesc foarte mult pe Tar1ndeamna la continuarea r&zboiului inceput Impotriva Turcilor.

In haosul de fagAduielf si retract&rI, de asigurarl si desmintirI,de declaratil contrazic&toare, e sigur c& Alexandru a crezutcum c o s& capete, nu numai Finlanda, pe care Rusia o arepaned ast&zi si pe care tocmal o desbraca de ultimele privi-legil, far& crutare fats de o poporatie cult& si patriotica, atit defolositoare Impar&tiel, ci macar Inc& si gran4a Dun&ril. NapoleonIns& nu era hotgalt la nimic, ci Intrebuinta acelasi sistem deoferte largl si fat& de Rusia si fat& de Austria, dindu-ne uneia sialteia, pe not ca si pe SirbI, si e foarte greu sa se ajunga la cu-getul lul cel adev&rat, ba probabil ca nu era niclunul sic suptfag&duielile acestea bogate, supt perspectivele de cucerire pe carele deschidea, se strecura actiunea de tiran" italian al veacululal XV-lea, sigur& si nescrupuloas5,.

Razboiul din 1806-12 e stapinit Ins& de aceasta legatura lntreAlexandru si Napoleon. Inceputul e cunoscut: In vara anu-lul 1806, Turcia, care fagAduise, cu citIva ant Innainte, printr'unnod privilegiu acordat terilor noastre, hatiseriful din 1802, s& nuschimbe Domnil nostri, cari trebuiaal sa domneasc& un numaroarecare de ant, decit dup& o cercetare comuna, de dinsa si deRusia, a motivelor pentru care era vrednicl sa fie aruncatl josde pe tronurile lor, Turcia, Indemnata de diplomatia lul Napo-leon, care nu doria nimic ma! mult decit s& susciteze Rusiel,dac& nu o rival& vrednica de dInsul, eel putin o dusrulnie Instare sa o Impiedece In anume &duff asupra Europe! centrale,Incalc& prescriptiile hatiserifuluT si, vazInd In cel dot Domni din

i

I-h1

pi-I

al

I -id

234

Moldova §i Tara-Romtneasca: Alexandru Moruzi §i ConstantinIpsilanti, nigte tr&clatorl a! intereselor Imparatiel, niqte prietenif&V§I al Ru§ilor, IT destituie. Imediat ambasadorul Tarn luT inter -vine: Domnil vor fi restabilig In cel maI scurt timp; s'atcat tratatele, §i Rusia, atit de respectuoas& fa0 de ele, nu vaadmite principt no!, ci va care respectarea concesiilor smulse dedinsa cu atlta greutate. Atuncl s'a Intimplat c& bieW Fanariatlnot numitT, la coborirea din c&rute trebuirl incarce baga-jele pentru intorsul imediat, iar plecag pentru a se duce,unul in Rusia, unde era mal sigur, cellalt In Turcia insdsl, s&revie pentru ocupa iara,§1 Scaunele.

Astfel diploma0a ruseasca, ajutata apol §i de Anglia, care tri-mese corabil In fa4a ConstantinopoleT qi for Dardanelele pentrua ceda apol tunurilor de pe coasts, ispr&vise chestiunea destituirilorilegale. Aceasta ar fi Insemnat pacea. Rusia insa apucasepune trupele In mi§care catre gran4a PrutuluT. Dec!, la Ince-putul iernil anulul 1806, °data, cu caderea color d'intait fulglde zapada, ostaqii ImparatuluT antra In Iasi.

Se ocupa, prin urmare, Principatele, iar ca legitimare a ocu-pAiel se spune cá, Imprejur&rile fiind tulburT, trebuie ca terile ro-m&ne§t1 s& fie ocupate ca garantie. i Principatele att r&mas pemult timp ocupate.

Cine ar credo ca, In aceasta vreme a loviturilor napoleoneneuria§e, s'at desfasurat marl scene razboinice In p stile noastre,s'ar Inqela. Rusia n'a inovat supt raportul militar nicl In campa-niile nicT In 1738-1739, cind e maT mult vorba de ocu-patia unor parasite §i de luarea In st&pinire a unor pro-vincii neap&rate, nic! In 1767-1774, clad, in afar, de luarea ce-t&tilor basarabene, nu slut decit lupte pe linia Dun&riT, pentru ce-lelalte cet&g, de pe malul drept §i sting al ape!, §i mid in cam-pania din 1788-92, care Incepe cu dobindirea Basarabiel §i intrareasolemn& In Iasi §i Budure§ti in sunetul clopotelor Mitropolid,cu Tedeum pentru un Imparat §i cel&lalt. Acura, In 1806, dupaa§a de putinl isprava, Rusia e sigura ca va capata provinciiledunarene, dar din voia lui Napoleon, nu din causa luptel Impo-triva Turcilor, can erat totql ma de unor de biruit In vremeaaceia. Cad sint anil cind Sultanul Selim al III-lea, care voia s&introduce ordinea apuseana In taxa §i armata, creind §coli mi-litare pentru o§tirea noun,, e depus, cind varul sat Mustafa e§i el rasturnat, dupa trecere de citeva hilt, de un Ienicerdin parOle Dun&ril, vestitul MustafarBairactar, cind, In stirsit,Selim fiind °mutt de temnicerii sal, ajunge Sultan tinarul Mah-mud. Incheindu -se prin trimesul militar frances Guilleminot ar-

Cine vrea dea seama de atmosfera timpulul poate lua scrisorile(bad Reinhard, o GermanA, dar sotia comisarului-general al lul Napoleonpentru Principate, care resida In Iasi. Scrisorile, In limba francesA, aft fosttipArite si In traducers romAneascA de d. A. Sturdza.

Meal-

sh-slcel

a-sl

anterioare:lint

sail

235

mistitiul de la Slobozia, Alexandru I -ill aetepta de la resultatulgeneral al razboaielor europene ceia ce i se fagaduise solemn,nu numal la Dunare, dar §i in cuprinsul peninsulei Balcanice qial insulelor pan& la coasta asiaticg,.

Cind lipsa de sinceritate a mijlocitorilor ajunge Irma evi-denta, Ruqii, foarte nemu4amitT de amestecul in§elator at Fran-ciel, gasesc mijlocul de a eluda armist4iul; §i dupa putina tre-core de vreme razboiul reincepe.

Razboiul acesta nu e de fapt nici acum o roalitato, potrivitacu puterile Statulul ce ataca, decit in momentul chid el se is-praveqte. CacT se poate zice 4 pornit la 1806 qi incheiat la1812, el nu se poarta cu adevarat decit la sfirqitul anulul 1811.Ru§ii §tiad in adevgx el pe linia Dungaii pot sa intimpine o se-rioasa resistental care nu va fi a ImpargAieT turceqtY, ci a altora.

Anume Dunarea de la 1806 nu mal samana cu Dunarea ve-che. In locul beilor aproape autonomT din veacul al XV-lea gial XVI-lea, in locul pa. alicului de Silistra, Babadag Oceacov,in locul anarbiei din veacul al XVII-lea o noug, forma se alcatuiegte:paza specialg. a Dunaril o fac ont,eril de ienicerl, cari, pe vremeaaceasta de risipa a fo4elor ienicerimii, se waza in deosebitelecetati de pe malul drept al apel gi dispun de trupele care erallmezate Inteinsele.

0 parte stint ostagi adevarag, alts parte elemente hote§t1, carese adung, pentru leaf. §i prada In jurul color mal puternicT qimai sigurl de biruinta din ace§t1 comandanti de pe linia Dunaril.Comandantil ace§tia poarta numele osebitor de aiani. Cel maTvestit dintre dinqii a fost Pasvantoglu, care traieqte Inca in amin-tirile de groaza ale poporulul. Ienicer §i fill de Ienicer, el Lineacu fratil" sal Vidinul, undo strinsese o armata care se puteasocoti pang, la doug,ZecT sad treizeci de mil de oameni, cu ins-tructorl europenL Cad el a stat In legatura cu Francesil lul Na-poleon, cari tinura ling& dinsul un representant militar, Mgriage'.Nu era un om extraordinar ca InsuqirT militare sail politics, dar,izbutind in lumea aceasta tulbure dintre Austria, Tara-Roma-neasca, provinciile autonome ale Serbiel §i regiunile bulgare§t1strabatute de fel de fel de bands musulmane §i ajungind fad,o oasts, el era un factor esential in acele ImprejurarT. De voie, denevoie, hl hraniam. Cind a vrut, a pradat Oltenia, ajungind di lulpang, la Tirgu-Jiiului. In acela,§1 timp, in partile de dincoace deOlt, centrul mezarilor acestor aianl, unig Intro dtn§il prin inte-resele momentuluT, era Rusciucul, care Inlocuise tin vremea aceastaSilistra ca Insemnatate: aici la Rusciuc se Intlineqte vestitul Ter-senicoglu, de frica bandelor caruia se golira BucurectiT la 1802,Domnul insuqi, MihaT Sutu, §i boierimea adapostindu-se la Braqov.

1 Rapoartele luT eInt tipirite In oolectialIurninawAri,.Suplimentul I.

§i

salt

236

Acesti aiani faceall adesea o politic& absolut independentA, decare ce Impar Atia turceascA era incapabila de a urmari asa dedeparte o politic& imperials, in turburarile de care am vorbit,asa ca, viata locall cistiga importanta, nu numai aici, la Du-nAre, dar In toate p&rtile. Astfel In Scutari era Mehmed-Pasa,care mutt& vreme a flea ce a vrut el, pentru ca pe urma sAvie All, care avea tot Epirul la dispositie si a ajutat, In legaturacu planurile sale propril, ridicarea Grecilor ; In Asia Mica stapiniailciteva neamuri care constituiatl adevarate dinastil In wile undeSultanul n'avea aproape nicTun amestec; In Shia, vestitul Getarde Acra (St. Jean d'Acre, Ptolemais In anticitate) era un cruntstapIn necontrolat.

Afars de aceasta farimitare a Imparatiel prin asemenea stA-pinirl locale erall si bande de jafuitori,- cum fusesera tale dinApusul Europe, din Franta si Italia In veacul al XIV-lea, lesgrandee carnpagnies, care nu ascultaa de nimeni si la orice In-tImplare oferiail serviciile lor, bine primite totdeauna de aiani.Sint asa-numitii eirjalii, §i all trebuit silintile Sultanului Mahmudsi ale oamenilor de energie cari-1 Incunjuraq pentru ca domniaacestor tIlharl asupra drumurilor sa Inceteze, In acelasi timpcind Inceta si domnia aianilor asupra cetatilor.

Acestia emu factoril de cari Rusia military trebuia sA tie seams,si a tinut seamy de dinsii. Lipsa ofensivei rusesti provoaca ins&ofensiva Turcilor. La 1811, Marele-Vizir, om aspru, dar Inzestratcu Insusiri military, avind apucaturT care, In orientalismul lor,slut napoleoniene, trece Dunarea sill stabileste In insula Slo-bozia un al doilea lagAr, pentru ca, avind unul pe malul dreptsi altul In insula, s& poata domina tot ceia ce se petrece pemalul sting ocupat de Rusi. Atund Indrazneala individual& aunul comandant rus, generalul Marcov, In Bucuresti petreceanomandantul suprem, vestitul general Cutuzov, Wen stricat, carestringea boieroaicele acasa la dinsul, schimb& Infatisarea raz-boiuluI. El trece Dunarea si atacA lagarul Marelui-Vizir, care, cutotul nepregatit, se zapAceste cu desavirsire ; citi din ostasil luinu se imprastie In fugg, sint asediati In insula, unde In curindfoamea si boala se unira pentru a-I distruge on a-I sili la pre-dare.

Pe atunci, la sfirsitul anului 1811, se pregAtia marele atac allui Napoleon Impotriva Rusiei ; Imparatul Indemna necontenitpe Turd s& nu cedeze. El fusesera ins& de atitea on inselati dediplomatia lui Napoleon, Incit nu mai aveail incredere. Se maiadauge ca diplomatul frances, Andrdossy, trimes special, a totzabovit nici la sfirsitul lui April 1812 nu ajunsese la Cons-tantinopol , si, Intro speranta Sultanulul Mahmud de a pAstraImpAratia Intreagl si intro frica de a fi pArasit de Frances! side a rAmInea sA lupte singur cu Rusil, birui aceasta din urma.

237

S'a cerut Intaiti din partea Tarulul linia bungril, pe tirmi s'atrecut la linia Siretiulul, apol la linia Prutulul. Mahmud a cedatIn ultimul moment, reservindull sa InvinuiascA, pe negociatorilcari primisera prea uqor aceasta linie, cum se Intimpla In casurlde neizbinda. Do! nenorocitI Fanariotl, fratil Moruzi, Dumitrachiqi Panaiotachi, au plata cu capal, de qi nu erad ma! vinovatldeclt colegil lor turd. Astfel la 28 Maul st. n. 1812 se Incheiepacea prin care Rusia capata, Basarabia. Ratificarea pacil s'aprelungit Maya vreme, dar, la urma urme!, resultatul campanielnefiind favorabil Francesilor, cesiunea Basarabiel a devenit de-finitiva.

De la Incheierea pacil din 1812 qi pang, la 1821, timp de noulan!, Rusia are o atitudine foarte corecta fat& de Poarta. Eracorecta chiar Impotriva intereselor qi datoriilor el.

In vremea cind Ruqil Incepuserarazboiul din 1806, la Dunareastrbeasca se urma, de mg multa vreme rascoala luT Caragheorghe.irbiI, can aveai Voevozil qi cnezil lor, prin cari traiatt o via!,

barecum autonoma, Sirbil deprinql cu trupe austriace, qi cu sta.-pinirl austriace chiar, nu erail dispuql de loc, la Inceputul yea-cului al XIX-lea, sa mal tolereze noua staptnire turceasca prinaianI : excesele lenicerilor nu le mal puteatl rabda. Dacia, eravorba de vechea situatie, cu spahiil proprietarl de sate, o pri-miad, unul Paqa de Belgrad cum se cade, drept qi milos, n'aveatlmotiv sa i se Impotriveasca, dar cu totul altfel era fat.% de ele-mentul energic at Ienicerilor, care exercita o tutela aspra asupraPagel Insuql qi, pe de alts parte, izgonia pe spahil din rostu-rile lor. Atunci porneqte o rascoala Impotriva lenicerilor, aqa-numitiT Dan, qi an! de zile Rusia Alta prin diplomat! greet despet,a, lu! Rodofinichin, pe cari-I trimetea In mijlocul rasculatilor.

In razboiul din 1806-12 merg chiar trupe ruseqU de lupta, InSerbia contra Turcilor Impreuna cu insurgentil, iiii In trupeleacestea s'aIl gasit atItia Often! de la no!, din noua clasa mili-tara care se formase de curind qi din care face parte qi TudorVladimirescu, care, dacft nu s'a luptat Insuql In Serbia, cunoqteainsa, perfect Imprejurarile strbecti, pe care le-a imitat apo! la1821.

Ln Incheierea pacil din 1812, Rusia paraseqte Serbia, prevaend doar ca Sultanul sa fie Indurator fate, de supuqii sirbl qisA Ii dea oarecare privilegil rail definite. Atita qi nimica Insemnaacelaql 'nem. Nu numaI c 'Pure n'ati introdus reforme, dar el 41lima masurile pentru a smulge armele din minile rasculatilor.Si lucrurile ar fi continuat tot spre mal rata, dacit Slrbil n arfi avut In fruntea lor,dupa, retragerea lul Caragheorghe, carellpierde situatia on totul qi trebuie O. fuga In Austria, de unclese va Intoarce peste cltiva anl numal ca sa, fie omorlt de riva-lul sat l,un om In adevar superior. Acela a fost Miloq Obrenovicl,

288

numit asa dupa barbatul mama. lul, de si era fiul sotulul &in-t= al acestel femel. Milos gaseste solutia pentru chestia sir-beasca, si ea e foarte simply, : el se va substitui Pagel pastratnumal de form., ca un simbol al vasalitatiI. Noul cneaz nu vreadespartirea de Imparatia turceasca. Era innainte o administratieotoman a, care stringea birul, fl va stringe el acuma ; el vagaranta linistea, el va ajuta in vreme de razboit Singura deo-sebire este ca, in loc de un Pasa turc pe care nu-1 mai suferenimenl si are o multime de lucru cu supusil, este un crestin, spri-jinit tocmal de simpatiile poporatiel crestine, pe care o repro-sinta. *i astfel pana pe la sfirsitul vietil lul cind s'a incurcat, obucata de vreme, in fel de fel de afacerl interne, care i-au periclitatsi zdrobit tronul , Milos ramine stapinul Serbia Din dominatiatameasca, n'ad mai ramas cleat gamisoanele din cetati, dar elen'all plecat decit in anul 1862, dui:4 razboiul Crimeil, inurma until schimb de focurl intro garnisoana din Belgrad si Ur-goveti.

Dar, daca era usor sa, se Inteleaga Poarta cu Serbia, era multmat greil sä se inteleaga cu GreciI, cari aveat. cea maI mareparte din bogatiile Imperiulul otoman, cea maI mare parte dincultura acestel Imparatil. Imparatia Intreaga era impanata cuGrecI revolutionarl, carill aveal legaturile cu conationalif dove-niti europeni" in Pesta, Viena, Triest, Paris, Londra. Astfel Ri-gas, care a scris Marsiliesa greceasca, dupa ce statuse la Bucu-Testi si facuse anume ispravi de ordine intima, trecuse la Vienasi aid se trans formase supt influenta ideilor apusene, pe care filologulCorai, creatorul noii limb! literare, intru nit nu le primise la Smirna,de undo plecase, le sorbi cu patima la Paris. Situatia insulelorArhipelagulul, aproape autonome, domnia familiilor grecesti lano!, vecinatatea Principatelor noastre cu Rusia, unde era centralsocietatil conspiratorilor, Eteria, sprijinit, de Guvernul rusesc,fac sä se inteleaga, de ce la 1821 Alexandru Ipsilanti, generalin serviciul Rusie!, care luptase impotriva WI Napoleon §i pier-duse un brat in razboill, om foarte bine privit la Curte, trecePrutul cu gindul sa rascoale terile noastre §i de acolo si celelalteprovincil crestine, spre a reintemeia Imparatia bizantina pentruGreet

Ce s'a intimplat in revolta aceasta greceasca, nu ne intere-seaza aid, cad ne priveste direct numal ce se petrece la Dunare.

Amintim Ca rascoala 1111 Ipsilanti n'a produs resultatele astep-tate de lnitiatorul el, cg, boierimea nu s'a ridicat 0,-1 sustina, canegustorimea n'a prea dat ban!, iar teranil ad rama,s cu totulindiferentl, ca unit In mintea carora Grec si ciocoit. erail lucrurlcare se confundall, asa !nett, in locul unel rascoale a teranimilpentru Gred, a fost o rascoalg, teraneasca in contra Grecilor,rascoala lul Tudor Vladimirescu, sprijinit de panduril de traditie

289

austriaca si Indemnat de toate amintirile razboinice ale servi-ciulul supt steagul rusesc In 1806-12.

Dupa, restabilirea regimului turcesc pe malul Dunaril, centrulapararii se asezase In Vidin, In cetatea veche a Silistrel si InBraila. and a fost vorba decl sa, se potoleasca lucrurile, trupeturcestl ail Intrat In Oltenia, Tara-Romaneasca si Moldova, ple-dud din aceste puncte. In Bucuresti a stat multa vreme, cadictator, vestitul Chehaia-beid, locotenentul PaseT de Silistra,precum In Moldova puterea o avea Paso, de Braila, iar In Olte-nia cel dia Vidin.

Cad la, Sculen! si DragasanT fusesera Invinsi Green si Arnautillul Ipsi lanti, care fuge In Austria, de unde s'a Intors numal foartetarziu In Grecia liberata.

Dar rascoala din Moreia a durat multa, vreme si s'a doveditrapede c nimic nu o putea suprima. Focul cuprinsese §i in-sulele, si mica flotila de comer a lul Canaris intrebuinta cu suc-ces vestitele bralots", care se strecuran supt corabiile marl aleTurcilor si le aprindeali, faclnd sa sara, In aier magazine cu prafde pusca. TurciT neputind sa potoleasca rascoala, fac apel laPap, de Egipt, Mehemed-All, care, cu (flail lul francesl, creaseo armat, cu totul moderns, si, cind intervine on succes deplinIbrahim-Pasa, Hut adoptiv al luT Mehemed-All, blindul si bunulIbrahim-Pasa, dupa, care s'a luat, la plecarea luT, poporAia cres-ting, din peninsula, Puterile europene, Indemnate necontenit deRusia, se amesteca, somind pe Ibrahim sa nu se miste. La cead'intaid miscare, flreasca, fara niclun gind de provocare, a luTIbrahim s'a produs lupta naval& de la Navarino, In care corabiileturcestI si egiptene ail fost total distruse. Eraal hotarft,T amiraliT sa,distruga flota turceasca, si ail distrus-o. Dupa aceasta, peste corn-binatiile luT Metternich, care vorbia de legalitatea stapfniril Sul-tanulul, de primejdia Intinderif revoluVel sl aiurea, Europa s'acaznit dea fiinta non GreciT, uncle a ajuns domn regele Otto,importat din Bavaria.

In cursul negociaVilor Insa, Rusia ocupa din nail Principatele,la 1828. Tar nu mal era acum Alexandru, ci fratele NicolaePavlovid, unul din ceT mal frumosi si ma! elegang oamenl dinvremea lu!, spirit patrunzator, apucaturl cavalerestT, tot ce tre-buie ca sa se cIstige simpatiile publice. De la Inceput el a pornito alts, politica,. Nu ma pricep In lucrurile diplomatice", ziceael, ell stilt general de brigada si ca atare vreail sa ma port".Si a Inteles sa guverneze In aceasta calitate, iar nu In calitatede sprijinitor al paciT, cum facuse fratele sal, membru al MitaAlia* pentru pastrarea linisti1 si autoritatil legitime In Europa.

Ocuparea Principatelor noastre s'a facut pe neasteptate, spreuimirea tuturor. Ordinul pentru ocuparea for nicT n'a plecat dela statul-major, cu atIt ma! putin din cabinetul diplomaVel, ci

sad

at

240

direct din al ImpkatuluT. R&zbolul tine citeva lunI si se mintuiecu pacea din Adrianopol (1829). El e mai interesant din punct de ye-dere al originalitAil concepVilor militare. Tarul intervine si per-sonal, InfAisindu-se innaintea Brai lei, ca s& accelereze lucrurile:s'at dat lupte In mai largl mAsura si In Dobrogea. Dar nu s'arfi ajuns la un resultat raped°, dac& nu intervenia mersul In-drazn$ peste Balcani al lul Diebicl, care ajunge astfel sä Tula-ture ultima resisten0 turceasc& In dimp, de si laslnd In urm&cetly1 necucerite, cacf, daea Varna a cazut, Sum la a putut ss semeiAie, ba chiar ramasesera In partite Macedoniel trupe.proaspeteale PaseI de Scutari.

In felul acesta s'a mers pan& la Ceatalge&, si Mahmud, caresuprimase cu c4Iva and Innainte pe Ienicerf si nu putuse formasufleteste trupa noun a nizamilor, era total lipsit de apkare.Atunci se face acea intervenVe a Prusiel prin generalul Muffling,care aduse Incheierea pkg.

Ea a fost pentru nol extrem de importanta, mai important&pentru not cleat pentru cellaltl, fiindca, In ceia ce priveste a-vantagiile cap&tate de Rusia, aceste avantagil le avea Inc& princonventia de la Akkerman, incheiata cu trel and Innainte, la 1826.Dar era not pentru not faptul ca cetafile de pe malul drept sintdate innapoi, dupc1 trel, patru sate de ant de la pierderea tor. Atuncls'all Intemeiat orasele noun Braila, Giurgiul, mai tfrzit Calkasif,care se chema Innainte tirbel, Turpul-MAgurele, Severinul. S'astabilit In acelasi timp care e dreptul nostru de stapinire asupraDunaril. §i, chid, conform cu conventia de la Akkerman, s'a pro-cedat la alcatuirea constitutieI, adecg a Regulamentulul Organic,pe care 1-all facut boierl de-al- nostri si s'a revisuit la Petersburg,primindu-se apol de Rusia si de Turcia, se pun basely forOfnoastre militare noun, si pe uscat si pe apa. Cele d'intlit co-r&bil militare romanestl apkura atuncl, si, In acelasf timp, seapar& pentru Intlia oar& militkeste gran4a dunareana prin gr&-nicerif cari format un cordon sanitar contra ciumel. Insa acestcordon avea si o Insemn&tate politica: on era ciuma on nu, cor-doanele romineaa fi serviat2 din partea .Rufilor ca sa, mate c& s'amintuit cu intervenia direct& a Turcilor In Principatele rom&nestI.

In fond, &dui ascuns al lui Chiselev, care a stat la Iasi si Bu-curesti and Intregl, iubindu-ne cu adevarat, cu toatg, filantropiaomulul crescut In tradiVile filosofice, si facindu-ni, relativ, In tm-prejurarile In care era pus el sa lucreze, foarte mult bine, era s&se preg&teasca rapedea contopire a Principatelor In ImpArMiaruseasca. AgitAia cultural& a spiritelor ne va duce Ins& la mis-carea din 1848 si de acolo la manifestarea na0onal& din timpulrazboiuluf Crimea cu toate consecinfele el. Dunarea ruseasca, do-rita de Chiselev, nu era sel devie astfel o realitate omorttoare pentrunafia noastra.

LECTIA a XXIV-a.

Rizboiul Crimeil gi chestiunea Dunirii austriace.

Ca sa se inteleagg razboiul Crimeil, trebuie sa urmgrim o In-treita desfagurare de influence §i interese. Doti& categoriT din acesteinfluent° §i interese ating chestiunea Dunaril, fara Ins& a pornide la Dunare,cea de-a treia categoric este lima curat dunareana§i prive§te Austria. Avem de o parte politica VestuluT european,a a§a-numitelor Pater' maritime, liberale, Franta §i Anglia, Inatitudinea for fats de Turcia §i chestiunea orientala, ramasa des-chisa, dar, In fa4a lor, sta un alt grup de interese qi Muer*care se strInge In jurul Innaintaril ruse§tI in regiunile acestear6..s&ritene.

86, urmarim InrIurirea Rusiel In Orient de la pacea de laAdrianopol, In 1829, §i pan& la razboiul Crimeil.

Prin pacea mijlocita de Rusia, Tarul Nicolae capatase mutt maTputin decit se putuse astepta. Biruise toate o§tirile turce§tT, pa-trunsese pan& In vecinatatea Constantinopolel §i se astepta 0,izbucneasca acolo o revolutie care sä sfarlme tronul luT Mahmud.In Imprejurarile acestea exceptional de favorabile, Tarul aveadreptul s5, creadl ca va trage toate roadele energicel sale inter-ventil. Aceasta nu se Intimplg, nu numal din causa mediatiunilprusiene, oarecum impuse, nu numal din causa sfaturilor unorPuterf secundarecum a fost Olanda, dar mat ales din causaantagonismulul natural austriac, aratat prin zabava In a primionce propunere rii or!ce plan rusesc din partea luT Metternich,fara a mat vorbi de vadita rea-vointa din partea Puterilor apu-sene, Franta §i mat ales Anglia, care, din motive deosebite,nu se arat& de loc bucuroase de amestecul acesta hotit-rItor al Rusiel in afacerile OrientuluT. Aceasta a qi lost causapentru care resolvirea chestiunil grece§ti a durat atita vreme.De fapt qi Anglia qi Rusia voiad desfacerea provinciilor greceqtl, auneT WV dintrInsele cel puOn, de supt stapinirea turceasca. Dar

16

242

fiecare indemn venit din partea Grecilocatre Rusia ca scapede pedeapsa turceasca sail egipteana era rail privity la Londra,qi once apel Mout de Grecil rasculatil la Londra, cad InsuleleIonice formasera dup& RevolAie o republic& ocrotita de An-glia, intimpina fel de fel de Impotrivirl din partea Cabinetululde Petersburg.

De aid nesuccesul. Ins& un om ca Tarul Nicolae nu se des-curajeaz& numal pentru atita. Este un paralelism care se poatestabili Intro stapinirea lul qi a Ecaterinel. Ecaterina §i-a Inceputdomnia cu un razboid Impotriva Turcilor §i qi-a Incheiat-o cuun alt razboitl. Razboiul de la 1768 a deschis perspective marl,dar cea mal mare parte aft fost nimicite prin razboiul, pornit dealtfel In imprejurari mult mal favorabile, la 1787, razboiul de in-cercare dovedindil -se mai fericit decit razboiul de calcul, de di-ploma0e, de alianta preg&tit& mutt& vreme, cu multl dibazie.Astfel §i Tarul Nicolae si-a avut cele doll& razboaie cu Turcil:un rlizboitt in tinerqa lul, un razboit drazboide debut, gi unde relativa batrine0, la 1853. Cel d'intaili 1-a Mout In pripa, far&s& consulte pe nimenl si, totusl, &A, Rusia n'a pastrat provinci-ile oucerite, cel ptAin §i-a asigurat dominaVa ipocrit& la Dunlre,guvernind prin consult gata oricind sä faca intrigT impotrivaDomnilor gi chiar sa, li aduc& jignirile personale cele maT grave.

Cel d'intaiu Domn muntean al erel Regulamentulul Organic,Alexandra Ghica, a cazut din causa Rusiel, In urma complotuluibulg&resc de la Braila, uncle se alc&tuise o band& care se pre-gatia sa treaca In Dobrogea §i s& Inceapl rascoala ImpotrivaTurcilor. Domnul a intervenit cu oarecare energie, precum re-sult& din scrisorile luT catre colonelul, mat arzid generalul OJo-bescu, pe care le-am glsit §i publicat in volumul XI din Studil§i documente", dar Rusia s'a crezut jignita. Era ass de grea sase concilieze gi interesele Rusiel, care voia sa se sprijine rascoala,dar nu pe fa0., gi ale TurcieT, care evident era contra r&scoaleI,Inuit bietul Domn s'a impiedecat In atitea ite ai a ca,zut. A venitatund, cu voia Rusiel, cu impunerea Rusiel, Gheorghe Bibescu,un vechiti qi cunoscut rusofil, de la care Curtea din Petersburga§tepta lucrurl marl. De fapt el a §tiut s& plstreze independentsin cirmuire, §i mindria lul, simtul firesc al demnitAil lul, cava-lerismul lul romantic all Inna4at prestigiul tronuluf vasal, pan&ce nehotarlrea faVi, de o agitatie superficial& It constringe la de-misia din 1848.

In aceasta revol4e chiar este o parte, insemnat& mat multprin pamfletele timpulul, care se iea de aceia cu neincredere,partea Rusiel: nu e maT pAin adevarat ca, in jocul de partide§i persoane, se distinge o Imlurire ruseasca, care trebuie§i ea re-tunoscuta. Rusia, care a venit, bucuroasa, sa sting& revolap,este tot aceia care, prin anume persoane,' care puteati fi ai debun& credintg, dar s'au lasat inqelate de o diplomAie deprinsa

OA

243

cu toate mestesugurile artel sale, si-a avut rostul de intetire.Fiindca Domnul nu-1 placea, ar fi vrut pe un altul, poate pe Con-stantin Cantacuzino, care a fost Caimacam chip& innabusirea

§i, °Acura, IT trebuie contra revolutiei din Ardeal §i. Ungaria,pe care era chemata a o potoli In folosul lu! Franoisc- Iosif,basa military a Principatelor.

Este si un alt cas de influents ruseasca aductnd tnlaturarea unuiprint, in Serbia, unde urma lupta titre cele doua dinastil, a lul Ca-ragheorghe, cel care Incepuse rascoala, si a lul Milo§ Obrenovici, careintemeiase Statul. Este Intrebarea: al cut merit este mai mare? EiTa§ raspunde fara a sta pe ginduri: a1 lu! Obrenovici. E foarte usora trezi 6 rascoala, e foarte grail a intemeiaun Stat. Pentru cea d'in-

sarcina, se cer insusiri simpatice, de vitejie personals, pentrucealalta, acea chibzuire a lucrurilor In fiecare moment, fara decare resultatele color mai bune ispravi se zadarnicesc. Milosavea aceste insusiri, si le-a pastrat pang la slirsit. A. fost un omteribi], desfrinat, betiv, incult, de o lipsa, de cultura ridiculapentru aI1iY decit supusil lui, cars nu oral mai culti decit dinsul,dar era om de autoritate si de mare dibacie, de sigur cel maibun om pe cars II putea da In vremurile acelea neamul sirbesc.Din causa unor intrigl interioare, intro familiile voevodale, Milo§este silit abdice in favoarea fiului sail mai mare, Milan, care,stapinind numai citeva saptanitni, moare, si pe urma a venitfratele sal Mihail Obrenovici. In imprejurarile acestea AlexandruCaragheorghevicl, fiul lul Caragheorghe si tatal actualulul sta-ignitor al Serbiel, a dat prilej Rule sa, se amestece, impotrivainfluents' consulare austriece si englese care-1 facusera cneaz.Dar Rusia se opuse, ca una ce nu fusese consultata la instalarealuT. Tot ce se facuse in afar, de dinsa fu socotit fara valoareSi trebui di, se iea de la capat. Poarta s'a vazut redusa la umi-Iirea de all retrage firmanul pentru a face o noun alegere, deastir, data In presenta Trimisulul rusesc. Noul print stia scumde cine are sa asculte!

De ce aceasta cedare continua. a Turciei ? Sultanul Mahmudcrezuse printr'un hatiserif se poate Inlocui vechea ordine odelucruri care tinuse mai multe sute de ani, pe care se sprijiniseTmparatia si. mai mult declt atita, care facuse- posibila Intemeie-rea acestei Imparatif, prin arta ordine de lucruri, care ar produce,in Ora unde se stramuta, si in momentul chiar al stramutarii,aceleasi resultate pe care le produsese in tell care se 1ntemeia-sera, si se desvoltasera, creind-o ele si potrivind-o cu necesitatilefor teritoriale si nationals. Ieniceril ajunsesera un element deanarhie: nu mai puteail cfstiga, o biruinta, jn timpul rascoaleiGrecilor nu putusera. sa Impiedece nenorocirea care cAzuse asupraImparatiel si nici macar razbune umilintile el. Atunc!, Intoiul miscaril grecesti, in momentul cind era 'impede pentru

mi§-earl

tain

sa

ca

sa

244

calcine ca, posesiunile Sultanulul din regiunile de Sud-Vest, Mo-reia §i partea de continent vecina, cu clinsa, nu se vor putea'Astra, Mahmud se rastoarce Impotriva Ienicerilor pentru ne-succesele sale militare, pentru desastrul politic, ca gi pentruvechea jignire adusa, familiel osmane la Inceputul stapIniril sale;el ordona macelarirea Ienicerilor. In locul lor, Sultanul, printr'undecret, foarte crutAtor In forma, de alminterX, pentru prejude-cAile nationale §i religioase ale poporului , nenorocirile lulSelim 11 Invat,asera, minte , hotaraqte Intemeierea unui corp nodde armata: nizamil din timpul nostru.

Nizamil ad fost primit! la Inceput cu foarte mare antipatie.Turcil se mirat de Infatisarea acestor soldatl In haine stens°pe dInqil dupa, moda franca, §i sing, en o discipline, de sclav, la,mi§carl trite i bAoase. De altfel e ,,Fi-ati Indeplinit foarte prostdatoria, facind tot ce putead ca sa, scape de constrIngerea disci-pline! europene.

Dupa, 1829, Mahmud s'a Ingrijit sa, ridice aceasta, noun insti-tutie militara, la nivelul institAiilor corespunzatoare din centrul§i Vestul Europe!. Recunoscator pentru interventia lul Muffling,el s'a adresat regelu! Prusie! ca sa capete instructor!, §i Infruntea acestora se gasia Moltke el InsuO, care a stat un numarde an! §i In Turcia europeana, ca §i In cea asiatica 1. Dar, Intimpul c1nd Moltke §i tovara§il lu! cautad sa refaca armataturceasca dui:4 modelul armatelor europene gi In special prusiene,In acest timp o alta, parte din Imparaffia turceasca, primia, cumam spus, prin Frances! acelea.1! lec01 militare, aceia§! organisAiemenita s fax& aceste lec#1 fecunde, Egiptul. Prin urmare, In fatsTurcie! care se forma, numal acum la scoala prusiana, se ridicaEgiptul care terminase de multa vreme scoala francesa. Era In-vederat ca cele douti, puter! 41 vor sta fata, In fata. Aceasta seWise §i In timpul razboiuluI cu Grecil. Mehemed-All, secundindsilintile Sultanulul, tinIndu-§1, foarte amabil, soldatil §i corabiilela dispositia stapInulul, se vedea totu0 ca, era gata sal! cf§tigeun rol analog cu al Marilor-VizirI de odinioara, al Chiupruliilor; cuaceasta deosebire ca ar fi avut o bug. teritoriala fart, re§edinta,]a Constantinopol §i ar fi hotarIt ma! sigur soarta ImparAiei.Acesta a fost meritul batrInuluf Paqa, superior ca om lul Mahmud,ca a Intemeiat o Ora qi a creat o armata care ar fi avut altviitor daca Europa n'ar fi intervenit ca sa sfarme tot aceia cemindrul vasal Intemeiase.

Intre Egipt gi Siria vecina a existat din cea mal departata,antichitate, din timpul Faraonilor, legaturl foarte strInse. 0 Cara,fare, alta, In sons superior, nu poate WI. Siria a Incercat une

1 Scrisorile In! din Turcia, care ail maI multe editil germane F}i o trada-cere francesd, blimuresc foarte bine /mprejurdrile politico si militare dinTurcia Intre anil 1830 si 1840.

245

on sg, cucereasc& Egiptul: pe vremea cruciatelor, §i prin expe-ditiunea hit Ludovic al 1X-lea al Franciel, apoi mai tgzzill, dudPetru de Lusignan, rege al Ciprulul, titular de Ierusalim, ata,caAlexandria §i o iea, dar nu o poate pastra. Totdeauna Ins ex-pediVile siriene contra Egiptulul nu produc resultate durabile ;Ludovic a dant In captivitate §i Petru e silit sa paraseascaAlexandria a doua zi dupa cucerire. Pe cind expediWle Egip-tenilor asupra Siriei aduc o stare de stapInire mai Indelungata.

In Siria era pe vremea lul Mehemed-All o anarhie desavIrita.Pa§a din Damasc n'avea autoritate pe coasts, unde traia Incaamintirea temut& a macelarulul" de oamen1 GeOr. El bine, tocmalaceastg, localitate void sad aibg Mehemed-Ali, cad §tia ca arinsemna a dobIndi Siria §1, dobIndind astfel Siria, va avea §i de-fileele ce duc catre Asia Mica Si va putea sg, mearga dreptasupra Constantinopolulul, In casul cind ofertele lul de a sprijiniImparAia n'ar gasi o bun& primire.

Se Incepe ded un razboill Intro Pa§a, apol §i vecinil sal, §iIntre Mehemed-All. Acesta are la Inceput dibacia de a nu pre-sinta lucrurile ca o lupta Impotriva Sultanului, ci ca un atacImpotriva unor vasali necredincio§1 al hi! Mahmud. Fire§te ca, a-ceasta ficiune n'a putut fi pastrat& Insa multa vreme. Succeseleegiptene fost nea§teptat de rape.zi:, data asediul oraplulAkkon a - durat prea multa vreme §i a costat prea multe sacri-ficii, Incolo, cind a fost vorba de a sta In calea o§tilor Pa§elde Tripolis sail Damasc, biruin0 a fost lesnicioasa §i deplina.

Ibrahim, care comandg, trupele lui Mehemed-All, mergea acum,dupa biruin0 de la Horns (1832), asupra Constantinopolel. Eranecesara intervenVa Europa, Marele-Vizir el Insu§I fiind batut §iprins la Conie, sail altfel Intreaga Imparatie se prabu§ia. Nu vomurmari negocierile ce e Incruci§eaza, dar tine profit& din toataaceasta ceartg, Innarmata, din trate aceste nenorocirl de oparte §i de alta, e Rusia. Ea debarc& trupe §i Incheie, la plecare,tratatul de la Unchiar-Schelesi: Imperiul rusesc capata dreptulde a ocroti binevoitor pe Sultan, trimetInd prin strImtorl, In mo-mente de greutate, trupele sale, care statusera acuma o bucatade vreme In Constantinopol, care facuser& §i Pantile acolo, Inmijlocul aclamaVilor fraVlor greci, Increzatorl a a venit vremealiberaril

Resultatul acestul d'intahl razboid Impotriva Turcilor, In caretrupele lal Mahmud sInt cumplit zdrobite, este cedarea, prin in-tervenVI europene, a SirieI catre Mehemed-All, care Incepe unguvem foarte nepotrivit cu Imprejurarile locale. El a fgcut gre-§ala de a considera o poporatie libera, vioaie, deprinsa cu tra-d4i1 particulariste, cu respectarea obiceiurilor sale, a o consideracum era deprins sa considere pe felahil lul din Egipt, cari togerail rob! §i tot pamIntul for ajunsese sa fie o posesiune a sta-pinulul. Se produce decl In partile Sine! o serie de rascoale.

ail

Bizarqului.

246

Se trezi astfd In mintea lul Mahmud, care era aproape desfircitul zilelor sale, &dui c& s'ar putea recapata Siria. Aceastaera ci credinta unora din Puterile europene, mal ales a Angliel.Din partea el, Rusia a p&strat a atitudine foarte indoielnic& pin&la stIrsit, Bata i acum s& tan& profitul pe care-le trasese, dinrivalitatea lui Mehemed-All cu Sultanul.

Ca sa, Intelegem amestecul Angliel In aceste IncurcaturI, tre-buie t& amintim lucrurile Inc& din veacul al XVIII-lea. De la untimp, vechil exploatatorl al comertului oriental, Venetienil ci Ge-novesil, disparind, factory vor trebui sa stapineasca economicaceste regiuni. A intervenit fntIi1 Olanda, care joaca In veaculal XVII-lea un rol esceptional de important, nu numal In Turciaeuropeana, dar i In cea asiaticl si pan& In Mesopotania. Cineetie ce este azi comertul Olandel In aceste regiunl asaritene,

poate 1nchipui ce Insemnatate avea el cu dou& sute deand itt urma. Atuncl, In locul Olandel care nu Insemna multsupt taportul politic ci militar, neputhad sa Bustin& o flotamare de razboid, apar Franta si Anglia, cea avindIn favoarea sa Capitulatille, asiguratoare pentru comertul el,tratate Incheiate Inc& din vremea lul Francisc ci AnglianeavInd asemenea Capitulatil pe care sä se sprijine, ci numalprivilegil final nol, mai nedepline deckt celelalte.

Cu toate acestea, ea p&streaz& In tot veacul al XVII-lea unmare element de superioritate. 0 tar& non& Intrebub4eaz& ometod& noun, conform& cu propriile el mijloace, ci, tocmal fiindcapentru Anglia nu existail traditil ci Capitulatil, ea introduce In fa-voarea desvoltarii sale economics In Levant alto prevederl. Frantafacuse comert totdeauna supt steagul Statulul, supt controlulStatulul, care atirna de oamenil cari-1 represinta, ci In viaia lulrutina se pronunt& mult mal raped° e mult mai periculoasadecIt In Intreprinderile particulare. Folosul mare al Angliel avenit din faptul acela c& pornit Inriurirea In lumea Ori-ental& supt forma und societal particulare, cu patent& de laStat, Cu sprijin diplomatic de la Stat, dar totuel cu mijloacespeciale. Pe cind represintan01 Franciel tmprumutall de la togGrecil ci Evreil din Constantinopol, pierzindu -cl prestigiul ci ames-tecindu-se In unite daraverT, represintantil diplomatic) al Angliel,platig de dou& ci de trel on mai mult, dadead Turcilor specta-colul und stralucite vieg seniorale. Dac& se adauga. influentadesastroasa a regalitAil In secolul al XVIII-lea supt Ludovic alXV-lea Si supt slaba domnie a lul Ludovic al XVI-lea, pe cindIn Anglia nu regele hotaracte, ci energia natiunil englese, careea guverneaza pe ling& regalitatea care, mai mult din respectde traditie, se pastreaza, se va Intelege de ce Anglia a biruit peFrances!, si mai ales chip& sfarfmarea Imperiului lul Napoleon.

Natural era ca Franta sail reserve macar un domeniu In 0-

a10

d'inta,h1

si

ne -tI

247

rient, §i domeniul acesta era Egiptul. Anglia n'avea nevoie deun Egipt revoluVonar da sa-§I exercite dominAia comerciala,dar Francie! II trebuia a§a ceva pentru ca sit capete rolul primIn aceste p5,41. Si se credea mar ales la Cairo §i Alexandriaca Fran0 0 In stare s5, laza §i razboiA pentru apararea EgiptuluT.

Dar .a,zboiul acesta nu 1-a purtat. A doua lupta pentru sta-pfnirea SirieI, cu toate silinWe pentru a Impiedeca ciocnireaarmatelor armata turceasca a mteptat dol anI de zile, agerin-du-se In combaterea Curzilor , se -impune. Biruinta Egiptenilora fost ct§tigata la Nisib, pe Eufrate (24 Iunie 1839), In astfel deImprejurarl, Inclt, dad, zabovia lupta Inca o zi, situaVa ar fifost du totul pierduta,

Mahmud moare In aceste Imprejurarl, §i Sultan ajunge minorulAbdul-Megid.

Anglia 11 salveaza, excluzind Franta dintr'un acord european,menit sa tuteleze Turcia Invinsa. Impotriva luI Mehemed-All sedecreteaza execuVa europeana. Trupe austriace, prusiene, engleseopereaza in Siria, ocupind Akkon §i alte cetati, §i Ibrahim e silita lua drumul Egiptulul, pierzind In pustill cea mar mare partedin armata, sa.

Atunci, pe ruinele puteril egiptene, s'a Incheiat Tratatul Strim-torilor, potrivit cu care nici de o parte, nici de alta nu se puteatrece prim Bosfor §i Dardanele fara Invoirea Sultanulul, §i acestanu trebuia sa o deie, dad, nu voia, sa rupa cu acele State Indauna carora ar fi deschis strinatorile altei flote.

Aceasta, e desvoltarea lucrurilor pang, aproape de anul 1850,In ce privegte amestecul anglo-frances In Orient.

Mehemed-All, dap& neizbinda cea de a doua, se resemneazala stapinirea Egiptulu!, cu pAinul adaus pe care Sultanul bi-nevoitor consimte sa-1 recunoasca autoritAil sale. Nu se matpune problema Intre usurpatorul" din Egipt §i dinastia lul Os-man. Acum e l,murit di Mehemed-All va till §i muri ca guver-nator al provincieT egiptene qi atita, iar Rusia I§I poate cladiplanurile de viitor.

De ce natura era1 aceste planur!, s'a putut vedea la 1848,dud Rusia a intervenit militare§te §i la nor §i In Ardeal. Prin-cipatele Romane§tI au ramas ocupate de Rugg pana tarzit Intimpul cirmuiri! noilor Domn!, Barbu Stirbel §i Grigore Ghica,oprindu-ni-se din rasputerl mersul ascendent spre emanciparea po-litica. Si convenVa de .1a, Balta-Liman, In puterea careia ce! do!HospodarI" luara puterea, retragea Domniile pe via0, puind Inloc administraVa pe qepte an! a unor princip!, cari putead fi re-ale§I, dar aceasta atIrna de felul cum se purtad, mar ales fa4a, dePuterea ocrotitoare. Si 'nu se poate spune clta dibacie §i inte-ligenp, a trebuit sa se depuie spre a pastry puffin demnitatea

248

teril fats do strainiT cari-I luat bogAia si-T jigniail In acelasi timpsufletul.

A doua zi Ins& diva plecarea Rusi lor din Principate Inceperazboiul Crimea, cu totul neasteptat pentru toata, lumea. Nu eun razboill pe care 1-ar B. voit cineva. Diplomatia Impiedecaune on razboaiele, dar de multe orl, prin flnetele eT, le provoaca.Acesta din 1853 a pornit exclusiv de la diplomatie. E adevaratca Napoleon al III-lea, care facuse lovitura de Stat si avea ne-voie de un sprijin interior, nu-1 putea gasi la socialistil Invinsl,nicl la liberalil cari jucasera un rol asa de mare In Republica,ci numal la conservatorl, cari aveau un simt catolic -Comte gingassi, prin urmare, a sprijini catolicismul In Orient Insemna a cis-tiga un sprijin puternic acasa. Mal e adevarat si aceia ca a re-Innoi epoca de prestigiu militar a luT Napoleon I-iil Insemna a secIstiga simpatiile armateT, si noul Napoleon aceasta o voia. Darrazboiul nu era o necesitate neaparata pentru Imparatul iesit dinrazboiul civil. In ceia ce priveste Anglia, ea nu s'a batut nicTo-data declt la mare nevoie, ca una ce trebuia sail trimeata floareatineretului, cad, dad, soldatil eraul mecenari, comandantil for sealegeail dintre membril aristocratiel, al bogatiel si aT clasel culte. SiRusia nu era sa substituie doar influenta eT conomica celeT en-glese, sa Inlocuiasca pe capitalistiT englesi si maT ales francesT,cari tinantati des, an de an si de mai multe orT pe an, cele d'in--WA Imprumuturl ale noulul regim al Tanzimatului...

Era poate vorba de vre-o cucerire ruseasca 2 Deocamdata, nu.Cearta Incepuse In Ierusalim. Acolo eraii calugarii, catolicT §1 orto-docsi, vesnic In dusmanie, strand ca doua ostirT fats In fata, de ladrepturT asupra portitelor de altare, de la chef si alte nimicurl.Dupa 1850, rivalitatea capatase un caracter mai ascutit: de ladiplomatil mid ea trecuse la diplomatiT eel marl, si astfel, peneasteptate, adaugindu-se jignirea RusieT, care prin graiul necu-getat al Tarulul vorbise Franciel imperiale restabilite de 1812",se ajunse la marele conflict european.

Dar maT era cineva care doria razboiul, care si-a cheltuittoata puterea si istetimea pentru a-1 provoca; acest agent pro-vocator e Austria.

Intl° un memoriu din anul trecut: Politica AustrieT fatl. de Unire",aratam ca Austria din apropierea anulul 1853 se deosebia de Austriad'innaintea acesteT epoce supt maT multe raporturT, si anume: Intaillse Introdusese navigatia cu aburT pe Dunare, ajunsa libera dela tratatul din Adrianopol pentru a se exporta grInele noastre,fara reserve pentru Imparatia turceasca, creindu-se porturilenoun: Giurgid, Braila, Galati, uncle yin corabiT din toate partilelumil. Austria, care era maT aproape, natural ca a IntrebuintatmaT mult aceasta situatie. Cele d'intaill vapoare dunarene au fostded cele austriace, care aveail aproape monopolul circulatieT. Astfel

249

Viena Linea Inca mat =it ca In trecut ca aceasta apg sg nu fieruseascg. Dar dincolo de linia pe care treceag vapoarele austriaceerail carantinele ruse§tl, §1 Austria §tia foarte bine ca, In razboiulcare s'ar deschide, dad, Rusia n'ar fi 1nvinsg rivala sa ar rgmlneaIn Principate.

Nu era numal atita: Austria represinta pe vremea aceia, prindibgcia diplomatiel sale, avintul economic al Germaniel cureRgsgrit. Germania bleep° sg joace un rol din ce In ce mai mareIn bogAia generalg, §i forma german& catre Ost e Austria, careI§i putea Inchipui cg, aparind interesele economics germane InOrient, se va impune politice§te mai mult In Imperiu, de uncle oiznise cel d'intahl Napoleon.

In sfir§it Austria, cu ajutorul Rusiel, biruise pe Unguri §i bi-ruinta aceasta venia fu folosul celorlalte nationalitag, Slavil §iRominil, cart, prin Avram Iancu, prin Banul Jellachich, ajutaserape Imparat a zdrobi rgscoala maghiarg. Prin urmare Austria vedeaputinta de a interveni In Orient, exploatTnd aentimentele de cre-dint& dinasticg exaltatg pe care le produsesera Imprejurgrile din1848. De aceia ea dg Rominilor din Ardeal §i din Ungaria orga-nisatie bisericeascg, Croatilor o situ4e privilegiatg, pentru ca easet apard Ca represintfnd idealul national al Rominilor, SirbilorCroatilor. Intrun. moment, a avut ilusia cd poate fnlocui pe Rustfn Peninsula Balcanied.

ProfitInd de faptul cg, Tuna se certag cu Muntenegrul, setrimete o misiune la Constantinopol, a contelu! de Leiningen,cu ordinul ca imediat sg, Inceteze razboiul. Turcia cedeazg. NeInchipuim ce putea sg Insemne pentru Ru§T aceasta cedare fa0,de Austria: cea mat teribilg infringers. El nu puteag sg, nu trimeatg§i o misiune cu corer! corespunzatoare, §i, astfel, aleg,din ace! grand seigneurs" pe cari-I caricaturiseazg autoril decomediT din Paris, un mare cheltuitor, mare intrigant §i mai pre-sus de toate un provocator gra pareche, In stare sg, !titre la Sul-tan farg sg, fie anurqat §i fn haing, de stradg. In cIteva sgpta-mini, Mencicov a Ingramadit atitea §i atitea gre§ell, Indt a datvreme diplomatiel francese §i englese sg, se recunoasca, sg se In-teleagg pentru ca sg Indemne pe Turd la resistenta, aratindu-lica In dosul opos4ieT for va sta Europa apuseana. Atuncl tratatulpe care Rusia cerea sg i-1 acorde, cn dreptul de a ocroti petog cre§tiniT ortodoc§I din Imparatia turceascg, era enormgaceastg, interpretare abusivg a tratatulul de la Chiuciuc-Cainargi,i se refusg, amical, prevenitor, dar definitiv. Si astfel Principa-tele ail fost imediat acupato de Wile ruse§tT.

Puterile apusene nu s'all aruncat rgpede In razboid, §i Turciaa avut cltva timp marea temere ca va fi lasata singurg de acelcari o Indemnaserg la resisten0. Dar Rusia comite gre§ala de a

fri

(11110

250

ataca flota turceasca din Marea Neagra, distrugind-o ca pe vremealui Or lov.

Aceasta Ihdeamna pe Frances! §i EnglesT sa intervina cu malmulta energie. Adaugindu-se vorbele nesocotite trimese de Tarla Paris In iarna anulul 1854, sosesc trupele aliate la Gali-poli Intaik la Constantinopol pe urma, fara sa, aiba, Inca notiuneaexacta, a lucrUrilor de Indeplinit. Turcil se apart cu mult curajla Silistia, Intarita de ofiterl engled veniti anume pentru aceastala Dunttre. Dar razboiul cal mare unde era sa se poarte ? Austrianu dorig ca el sa, se poarte In Principate, In vecinatatea el. Si,pentru a Impiedeca aceasta, da lovitura cea mare: se aliazacu Turcia In sensul de a se trace trupe austriece In Moldova §iTara-Romaneasca, cu misiunea de a apara Dunarea.

Lovitura era extraordinar de dibace. Nu se mai puteail luptaFrancesil §i Englesil aid la nol, ci trebuia sa se gaseasca altchop de lupta. S'a inventat Dobrogea, dar s'a ivit aid holera.Austriacil la nol, holera In Dobrogea, Ru§il deveniat invulne-rabili. Austria prin urmare izbutise sa concentreze toata chesti-unea orientala In minile sale, sa o faca sa, depinda de atitudineasa, gi rolul acesta 1-a pastrat pan& la sfir§it.

A tund a trebuit sa, se faca expeditia din Crimeia, uncle s'allpierdut atitea lunl de zile luptind Invier§unat Impotriva fortifi-catiilor pe care Ru§il all avut talentul de a le face aproape inex-pugnabile, pang, In momentul din urma, cind Austria a intervenitdin nos qi a cerut Rusiel sa primeasca propunerile Puterilor apu-sene, cad, altfel, va fi gill& sa se amestece §i ea In razboia. S'aIntimplat tot atund moartea luI Nicolae Liu qi suirea pe tron aTarulul Alexandru al II-lea: Rusia cedeaza.

Dar Austria n'a putut sä se mentie dupa tratatul din Paris (30Mart 1856) In provinciile noastre. Tot ceia ce dibacia diploma-tica cea mal machiavelica poate imagina a fost intrebuintat dedinsa pentru a null face bagajul, §i cu toate acestea a trebuitsa, plece, cu jind, uitindu-se tnnapol, luind cu suspine trupele co-mandate de generall italienl ca Marziani, Coronini, trime§i anumela nol In puterea fratieI romino-italiene. Planurl de cal ferate,ajutorare a boierilor scapatatl, canal de la Cernavoda la Constants§i cite alte lucruri eraa gata pe hirtie pentru timpul cind terileromane§t1 ar raminea Austrial. De aceia Viena, dupa pierdereanadejdilor de anexare, s'a luptat and de zile indaratnic ImpotrivaUniril Principatelor, dar §i acum fara folos.

Doua parer' domnesc §i ad In ceia ce prive§te meritele pentrufenomenul Uniril. Dupa, unit, Napoleon al III-lea a facut-o, cad ceam fi fost fara dinsul ? Dupa socotinta altora, Unirea all facut-ooamenil de la 1848, adeca, mai larg §i mal drept, nol.

De fapt all dreptate §i unil gi affil, dar in alt sans: fiindca,data Napoleon a voit Unirea noastra in basa principiului natio-

2b1

nal pe care 1-a servit In Italia, pe care Ms& 1-a comb/tut InGermania, ceia ce a adus caderea 1ul, diplomatia trances& nuvoi& Unirea §i ne-a servit f/r/ convingere ei far& placere, ei peno! i pe Imparat. de aceia a trebuit Franta sa cedeze Inceia ce priveqte Unirea deplina, ajungindu-se, dupa Intrevedereade la Osborne, Intro Imp/rat qi regina Victoria, la ideia neprac-tic/ a doud Principate, unite prin comisiunea mixt/ de la Focqani,a cloud steagurl cu ateia§1 banderoll, raminind ca o Constitutecomuna sa se elaboreze de legiuitorif de la Milcov. Dar astfelse Impiedeca un conflict Intro FranO, qi Anglia, care staruiapentru integritatea Imperiulu! otoman.

Parerea c/ elementul national a jucat un rol botgritor InUnire nu se poate t/g/dui nicr ea. ad, daca n'ar fi fost aidacea nebiruitg. energie care a Mout ca tinerimea peril s& treacapeste voin0 Europe! alegind acela.11 om In Ia0 qi Bucure01,InBucuresti undo Cuza era un necunoscut,cu toat/ bun/vointaWI Napoleon al Unirea nu s'ar fi Inflptuit.

De fapt, cine a ramas zdrobit prin realisarea Uniril a fostAustria, care trebuia, de alminterea, sa cad/. Invins/ In curind,In conflictul de mult pregatit cu Francia imperial/. i numal la1877 diplomatia austriaca, prin anexarea Bosnie! §i Hertego-vineI, va putea sa puie la loc ceva din ceia ce pierduse prinprea multa dibacie la 1856.

si

i

III-lea

LECTIA a XXV-a.

Schimbarl la Dun Ire dupg, ritzboiul Crimea Noulrilzboiii ruso-turc 1,3 i desvoltarea Statelor crek3tine din Balcani

in legiiturit cu stapinirea Dunitrii.

Din alt punct de vedere declt punctul de vedere din care s'ainfatisat aid istoria Europei sud-ostice ar fi imposibil sa, se cu-prinda intro lectie ceia ce se petrece de la tratatul din Parispans astazi ; din punctul nostru de vedere Insa, al situatid ceo are supt raportul politic gi economic linia Dunarii, toate acesteevenimente se pot cuprinde lute() singura lectie.

Austria nu void Unirea qi totu§I o tolerase : supt steagurileaustriece fusesera. Invin§1 la Magenta §i Solferino soldatil rominia! Imparatulul pentru ca fratil for sa.-§1 pastreze situatia cl§ti-gata prin atita munca §i cu atita rise. In cursul acestul razboillfusese vorba gi de un amestec al o§tiriT lul Cuza-Voda, abia In-jghebata din cele doua militii ale Principatelor, si de la inceputAustria se temuse o spun rapoartele francese cuprinse Incartea Jul Thouvenel fiul, Trois ann6es de la question d'Orient"de o actiune a noiI Romanii pentru all adaugi Ardealul §i Ba-natul. E clar ca, un atac asupra provinciilor ungure§ti ale mo-narhiel ar fi produs o rascoala a Rominilor din acele provincil.Si Cuza a avut ceva de felul acesta In minte, dovada lagaruladunat de dlnsul in acest an 1859, cel d'intabl al Domniet lul.i revolutionaril unguri, can, Invin§i la 1848, se refugiasera In

Italia qi In alto part!, In frunte cu Kossuth Lajos, fostul pre§e-dinte de Republica, dictatorul revolutiei zdrobite, aveall lega-turl cu revolutionaril victoriosi din Bucure§ti §i negocial cudin§ii. Cu binecuvintarea lul Garibaldi Insu§1, care avea qi elplanul lul col mare de schimbare totals a echilibrului In regiu-nile sud-ostice ale Europe!, de liberare a tuturor popoarelor in-fratite, pe ruinele Turcie! §i Austriel, trebuia sa Inceapa lupta

253

care sä scape lumea de Urania, du§mana nationalitatilor, pecare o exercitall Habsburgil.

Cartea lul Marc' Antonio (Canini), profesor italian care a statla not si ne-a cunoscut foarte bine cum a cunoscut §i pe Bul-garl, cu Racovschi romanticul, pe StrbT, pe Grecl, ni destainuie§te§i ea planul acesta, national §i republican, de a transformacoltul austro-turc al Europe'. Asa ce once interventie din parteanoastra ar fi avut sprijinul revolutionarilor de orlunde si In spe-cial din Ungaria, cari s'ar fi intors ca se lupte fmpotriva AustrieT.

Razboiul de eliberare nu s'a Inceput. Dar O. far& de el se puteauface lucrur! marl, Romania unita a lul CuzafIroda avInd o ar-mate, daca, nu §i o flota, avind un Inceput de comert pe Du-flare, exercitInd o influent& asupra Bulgarilor Inca nelibeff :literatura bulgareasca, in vremea aceia se concentreaza mat alesIn don, ()rap romaneati, BucureatI at Braila, Intru cftva si Giur-giu. Din nenorocire n'at existat legAturile strInse care ar fi putut

existe Intro Romania Jul Cuza si Serbia Obrenovicilor (Milosrestabilit: 1858-60; Mihail, fiul sail, 1860-8), urma§1 at lul Ale-xandru CaragheorghevicT, care pastra fata de not reserve neex-plicabile, cum not pestram un despret nescusabil fata de dInsa.

Dar ceia ce a facut ca terl vecine, cu acelea.11 nevo! §i ace-lea§1 aspiratil, sa nu poata lucra Impreuna, pentru scopurile forfire§t1 a fost, alaturl de nestabilitatea situatiel din Serbia, greu-tatea problemelor interne ce se impuneau Principatelor Unite si care,din fericire, luate in pripl, la ceasul potrivit, au fost resolvite.Cuza, preocupat de chestia manastirilor Inchinate, de liberareateranilor, de unirea adevarata a color dou5, Principate prin des-

ntarea caracterulul dublu al Adunarilor, Ministeriilor si re§edin-telor princiare, a avut prea putin timp, prea putin ragaz ca sese ocupe de lucrurile de peste Dunare. i mal era ceva: el n'aputut organisa nicl administratia, nicl finantele. Degeaba searunca In obrazul omulul care in cItIva anl a liberat pe teranl,a restituit patrimoniulul national paminturile usurpate de calu-Ora grecl, a capatat recunoa.lterea Portil si a Puterilor pentruUnirea definitiva, degeaba i se arunca, In obraz ca a 16-sat o ad-ministratie proasta si finante destrabalate. Nu se poate In cursde laid zece anl de zile sa, se tread, de la starea de nesigurantablneasca perpetu& la un regim de finante bine orinduite, §i oadministratie se formeaza Impotriva partidelor §i nu se 1mpro-viseaza, In toiul luptel dintre ele. Yn Imprejurarile acestea desigur ca o interventie a noastra pentru a juca la Dunare unrol mat mare era imposibila.

Dar tot asa de imposibile eratl si planurile Austriel la Dunare,care-0 gasisera In parte forma definitiva in prescriptiile trate,-

Yingt ens d'exii par Marco Antonio, ancien 6migre v6nitien, Paris, 1889.

sa

254

tului de la Paris. Tratatul smulgea Rusiel amestecul la DunareIn sensul acelei brosuri inspirate a generalului Ficquelmont, caret&gaduia Rusiel, pentru c& nu avea niciunul din afluentii dung-reni, dreptul de a reclaim& hegemonia asupra flirviulul menit aruma ssrvi interesele economice ale Austriei. Dunarea devenise unadin arterele principale de comunicatie economic/ ale Europel,alaturl de Rinul si Escautul (Sca lda). i, precum Innainte tratatuldin Viena luape mason internationale cu privire la navigatiaRinulul si Escautului, tot asa trebuia credeaa diplomatil dinParis O., se iea si pentru Dunaze hotaerl cu caracter interna-tional.

De si navigatia dunlreana fusese Ingaduita. Austriei Inc& dela 1774, formIndu-se si societ&ti pentru aceasta, de si veniaaprin Mare corabil europene Inca. de pe la 1834, pan& la Ga-lati si Braila, navigatia pe Dunare era pur austriaca. Pentru caaceasta navigatie sa. se poata face bine, far& tn.treruperl,

s& dispar& piedecile de stInca de la Portile-de-Fier si no-molul care, crescInd necontenit la gurile Dunaril, impiedeca na-vigatia. i cul s& i se tncredinteze aceasta misiune ? Terilornoastre Era imposibil In starea for de sAracie si nepregatire.Li se d&dusera cele trel judete de la Sudul Basarabiei, Cahul,Bolgrad si Ismail, tocmal pentru ca Rusia sa, nu se poata, co-bort la gurile Dungril astazi gura Chilid, care nu primestecontroluj Europel, poart& mindre corabil de amenintare. Aid seopria rolul nostru, a fi portaril, sustinug de Europa tutelars,al Deltel, reservat& comertului european. Era vorba sa ni se adauge,tot atunci, gurile Dunaril, Ins& Puterile si-at dat seams de sll-biciunea noastra, si ele slag Incredintat,prin conferinta din Ianuar1857, care revisui si In acest punct tratatul,supt raportul mili-tar Turciei, care avea vole sa numeasca, inspector) de navigatiepe Dunarea inferioar& si un c&pitan la Sulina. Ba a fost o marediscutie atunci si In ceia ce priveste Insula erpilor, pe care,impotriva Angliel, Rusia viol& s'o p&streze, si din aceasta discutieera sa, results un conflict armat.

Turcia capatase o situatie preponderant& In acesteavind gurile Dunaril, Dobrogea, tot litoralul bulg&resc si mer-glnd pan& aproape de Portile-de-Fier. Sa adaugim ca, panlIn preajma razboiului din 1877 ea a Intrebuintat aceasta si-tuatie a el, Ingrijind In chip special de vilaietele dunarene. Unlitdin cel mai capabill oamenl al Turciei, din nenorocire Innecatpests cltiva an! In catastrofa planurilor sale de radical parla-mental., cu totul nepotrivite pentru tara sa, Midhat-Pasa, celcu Constitutia otomana din 1877, a facut drumuri In Bulgaria,a Ingrijit de prosperitatea oraselor dunarene si a fost iubit chiarde Bulgari pentru Ingrijirea special& a gospodariel lor. Dar, Inacelasi timp cInd se reabilita Turcia la Dunare, ea era sal:Ault&de idealul lul Ali -Pala si Fuad-Pala, cari tintiaa sa restabileasc&

tre-buiat

?

WO,

255

Imperiul unitar al lul Soliman-cel-Maret, degradIndu-se, Domnulterilor unite pane la situatia de Innalt functionar imperial, pe-depsit une orT cu observatif directs venite din partea Mare Vizir.

i a trebuit admirabila Intimpinare facuta, la sfir°ital anulti! 1865,de Cuza, dupg, ce Vizirul se amestecase In afacerile noastre in-terne, luind partea opositid turbulent° care provoca,se In Bucu-re§t1 un scandal de strada, pentru ca sa arate Turcilor macaratuncl, In ajunul cadent principelul, ca acest ton nu se mal poateadmit°, pentru ca, nu corespunde nicf elementulul moral crescutIn sufletele noastre, nici elementuluf material de Incepatoare or-ganisatie military. Dar, data Turcia nu s'ar fi gindit la acestideal imposibil de realisat §i qi-ar fi zis ca Soliman-cel-Maretdoarme de tref sute de an! In cuprinsul splendidel moschel ri-dicate de dInsul in Constantinopol §i ca mortil nu Invie, cum

§i poetif, dar trebnie sä o §tie, mal ales, oamenil de Stat,data s'ar fi Ingaduit teril noastre o desvoltare pe care nimic Inlume nu era In stare sa o Impiedece, de sigur cy multe lucrurls'ar fi putut face §i multe pagube, ale noastre ci ale lor, ar fifost Inlaturate, Impreuna cu catastrofa final& a Imparatiel tur-ce§tf. In calea lucrurilor care merg de la sine nu trebuie sästea nimenf, cad e o risipa zadarnica de putere a Impiedeca,astfel de Innaintarl, §i omul de Stat cel adevarat, se cunoa§teprin aceia ca, §tie deosebi Intro fenomenele de suprafata, carese pot opri, fenomenele de adIncime, pe care nu le poate opriIn loc niment

IntorcIndu-ne la hotaririle tratatuluf de la Paris, Turcilor nuli se puteafl Incredinta marile lucrarf tehnice In vederea undnoun desvoltarl economice pe Dunare. Se vor da decl Europa.Atunci, la 1856, se credea ca va exista, o Europa, ca Europa esteo creatiune durabila, ca Europa aceasta. Intarita prin tratateledin Viena, revisuita In ceia ce prive§te Hasa el prin tratatul dinParis, unitary In actiunea sa, inspirata de aceleaci principil depace, de liber schimb economic, de raspIndire ucoara a curentelorde culture, va domina macar In regiunea sud-ostica, undo Turcianu se putea tinea decit prin amestecul continua al finantel, di-plomatief §i politico! Europe!. Au fost oamenf °i la no!, chiar Inajunul razboiuluf din. 1877, car! -§1 Inchipuia1 ca, Europa exist,*dar, In ajunul nouluf conflict, ad Intrebat zadarnic In toate partile,cad ocrotitoarea nu intervenia, Franta hind Invinsa, Austria go-nita, din Imperiu si Rusia singura gata sa Incruci.rze sabia.

Europa, doamna Dunarif, prevedea prin tratatul din Parisdoua comisiunl,care Ins& nu vor juca rolul pe care trebuiall sa-1joace dupe clausele tratatulul,spre a se mentinea sindicatul euro-pean al Dunarif, menit a Impiedeca amestecul viitor al Rusie!In afacerile Principatelor ci provinciilor crectine ale Imparatielturcestf. Una va sfarlma stIncile de la Portile-de-Fier, cealaltava Inlatura nomolul de la gurile Dunaril.

tie

§i

256

Asupra cul venia aceasta opera de tehnica, de supraveghere,de domina4e ? In rindul zicea Austria, natural asupra Pu-terilor care se gases° pe malul DunariI, si de aceia tiria cudinsa, In fats, TurcieI §1 a PrincipatelorIn comisiunea duna-reana Bavaria §i Wiirttembergul. Basa argumentaril era cu totuLgresita, cad nu e vorba de cine se gelsefte linga o apd, ci de tinese jolosefte de o apll. Prin urmare socoteala nu trebuia facuta geo-grafic, pe malul Dunarii, ci economic, pe cursul Dundrit. De duds'a Intemeiat comisiunea aceasta, dud at. vorbit Wurttembergulsail Bavaria? Niclodata. Daca totusi Wurttembergul si Bavariase gases° amestecate In comisiunea cea veche, este fiindca Austriala 1856 vorbia In numele unel IntregI parV din Germania carese temea de Prusia §1 din causa aceasta gravita In jurul actiunilsale diplomatice. Ea IsT aducea prin urmare clienVI de la izvoarelerIuluI tocmal aicT, pentru ca sa poata avea autoritatea generalaIn aceste p&rg.

Austria n'a putut face Ins& mare lucru, pentru ca, pe de oparte, problema intern& ungureasca o preocupa si, pe de alta,parte, pentru ca, batuta la 1859 pe Franta, era sa fie batuta la1866 si de Prusia, dupa care infringere fu silt% sa recunoasca drep-turile Ungurilor de a-sT form& In monarhie un organism politic pro-priu, Francisc-Iosif Incuronindu-se ca rege al UngarieT pe basa ide-ilor dualists ale luT Deak Ferencz, marele oportunist ungur inserviciul Habsburgilor. Acest nenorocit dualism, ce lasa junaa-tatea apuseana In seama Germanilor si cealalta jumatate Inseama Ungurilor, cari se Indaratnicesc, cu toata neputinO, dove-dita, a desnationalisa pans In momentul de fa0, a avut nevoiede multi and de zile ca sa prinda oarecare basa,dta o are acuma,cu divergentele perpetue, economics, politics si nationale, Introcele doua jumatatt ale monarhiel.

In Imprejurarile acestea vine anul 1875, cu rascoala din Bos-nia qi Hertegovina. Rascoala era provocata de vechi cause so-cials si politico In aceste provincil, pe care Serbia le InteVa Innadejdea ca o sä capete Bosnia, §i Muntenegrul In credin0 cao adauge Hertegovina. Austria s'a gindit atunci, iara§T,restabileasca, cirpeascadaca terminul n'ar fi prea vulgarprestiginl Yn Peninsula Balcanica. A intervenit de multe or!, §imilitar, In cursul insurecOuniT. S'a propus din partea el o me-dia0e fara a se ajunge la vre-un capat. Cad nizamil purtadetestabil, lasindu-se strivig de cetele rasculaWor bosniecT qi her-OgovinenT.

Din ce In ce Rusia trimetea tot mai multe contingente mili-tare, care ajung supt conducerea vestitulul general Cernaiev,acela care, dupa ce facuse In Turchestan o politic& de aventura

Rusia oficiala 11 desaproba, dar panslavistil dat o sabie

Int iU,

sa.-§1 salt

sail

257

de aur , parasise subit oqtirea qi avea o sabie biruitoare deoferit fratilor slavi.

Rusia neoficiala voia razboiul pentru a scapa oricum de In-nabuqitoarea atmosfera a unel vietl politico Inchise §1 stricate,dat Rusia oficiala nu-1 poi& Ea nu era pregatita supt niclunraport, ,i gtim spectacolul pe care 1-a dat chid a trebuit sa sea§tepte cu saptanatnile sosirea pontoanelor gi altor mijloace de 4,face un pod pe Dunare: la cea d'intaill resistenta serioasa din-colo cad Osman-Pala n'a fost un om genial, ci numal un oralhotarit ea a fost silita sa recurga la trupele de elita pe carele lasase acasa de la Inceput, In vederea situatiel interne. Cuultimele mijloace de banl §i de oamenl, s'a cl§tigat ceva atit deprecar cum all fost resultatele plea de la San-Stefano pe careBismarck o casa chemind la instal:4a, superioara diplomaticadin Berlin pe Rusia, atIt de slab& atuncI, !nett a trebuit O. sosupuie, de §i §tia ca, Bismarck pretuiegte mal mult oasele untilsoldat pomeranian decit Intreaga chestie oriental&

Cu cneva lunl innainte de Inceperea razboiulul se IncheiaseIntro Austria §i Rusia o Intelegere pe care o putem pune alaturlcu Yntelegerea Incheiata odata Intro guvernatorul Galitiel, slupa,instructifie lul Kaunitz, §i mare§alul Rumientov. Dupa cum la1774 s'a dat voie de catre Rusia,pentru ca Austria nu se lup-tase, sa se iea Bucovina, tot ma Austriecilor din 1877, pentruca fagaduisera sa, nu se lupte, li s'a dat voie, prin fagaduiala,de la Reichstadt, dintre cel doi imparatl (lune 1876), sa ocupeBosnia §1 Hertegovina. Cit prive§te Anglia, ea era sigura ca, vaputea anexa Ciprul. A§a Inclt interventia Europe, pe care toatalumea o a4tepta, s'a produs In forma putin serioasa a Confe-rintel din Constantinopol. Conferinta aceasta n'a lost nicl malbuns, nici mg rea decit alto Conferinte zadarnice. Masa verdeera de aceiaql calitate qi acel can se adunad In jurul el de a-ceia§1 §tiinta qi de acelaql talent. Fiecare a venit cu protocolulsail, §i protocoalele cam greft se confunda Intro dtnsele pentru ada lucrurl trainice.

Turcia tInara a crezut 1110, ca s'ar evita toate dificultatile procla-mlndu-se Con stitutia lul Midhat-Pa. a. Diplomatia europeana a admisschimbarea. Unul singur n'a crezut ca trebuie sa acorde acesteI Con-stitutil nicl macar caritatea unul zlmbet. Era omul care pregatisetotul pentru razboill, cel de-al doilea Mencicov, mal dibacill decnacela, generalul Ignatiev. El a deschis lupta.

Cunomtem Imprejurarile In care am participat la razboill §ipartea de glorie ce ni-a revenit, supt Carol I-ill, la Grivita, Plevna,Smirdan §i Rahova.

Ne-am luptat mal bine decit ceilaltl, ne-am ales mai rail decit&riga. Aid ne intereseaza Insa cum s'a ales Dunarea dupa razboiuldin 1877-78.

17

258

Oamenil din Berlin nu ni erat favorabill noun, cari, din vina lor,dar $i din a noastra, am tot crezut cd, exist& o singura Europa,pe care nu trebuie s& o solicitam ca sä vegheze asupra noastra,pe end de mult din ea se deosebiserd. factor! cari Id puteail fifolositorl. Toti nu erat de o potriva de indiferentl fats de no!:dac& Franta ni-a fost duemana si la Berlin, In chestia evreiasca,prin Waddington si mal tarziil, prin Bardre, delegatul el In Co-misiunea Dun&reana, care a dat, la 1882-3, Austriel formula casa ne Inca lce, Italia a avut o conduit& frumoasa 1.

Prinepil noun n'a introdus tratatul de Berlin. Rusia, slabita cutotul, era supusd, controlulul Europe!. Germania nu void s& seamestece. Franta republican& insemna prea putin lucru. Angliase desinteresa de comertul Dunaril. R&mInea Austria, careia ITconveniat. prescriptiile tratatului din Paris, reservIndu-sl s& for-tnuleze Inca mal bine punctele favorabile pentru dinsa.

A asteptat etiva an!, pan& s'a ispravit delimitarea frontiereltesaliene pentru Grec!, chestia MuntenegruluT si toate consecin-tilor pacil din Berlin, pentru ca pe urma sä se Infatiseze cu pro-iectul sail, care ar fi fost moartea noastra, cad! Dunarea ar fidevenit un r111 austriac. Era sd,- fie o comisiune la Giurgiu, Incare presidentia perpetua ar fi avut-o Austria, ca semn de con-descendenta, iar In comisiune s'ar fi strecurat si delegag a! deo-sebitelor Puterl, luatl din sInul Comisiunil Dunarene. Nol era saavem un simplu vot, ca ci Bulgaria ci Serbia. De la aceastapropunere s'a trecut la una ci ma! ridicola: Impartirea cursulu!Dun&ril In sectoare longitudinale: pentru Serbia, partea de lagura Timoculul p&nd, la Portile-de-Fier, pentru Bulgaria, de la Ni-copol pang, la Silistra, iar de la Braila In sus ar fi fost Comi-siunea Dunareana : pentru nol r&mtnea portiunea Severin-Nico-pol, atuncl end nic!un alt Stat n'are hotarele sale maT largudate de Dunare decit Statul nostru, atune end, alaturI de na-vigatiunea austriacl pe Dunare, Incepuse navigatiunea noastraci end, orIcine ar fi ducInd marfa pe Dunare, dar marfa ce seduce pe Dunare e sail marfa de grins pe care o vindem no!Europe sail aceia pe care o cump&ram nol de la Europa. Clad estimarele vinz&tor c1 cumparator, nimenT nu se gIndeste tine e plu-tasul, ci tree! Innainte de calcine.

In aceasta afacere, Mit ministrul de Externe roman, d D. A.Sturdza, eft si represintantul teril la Viena, d. P. P. Carp, s'ad/Moles pentru a face o politic& bung,. No! n'am primit hotarTreaadunlril de la Londra, care era menita s& ne deposedeze, s& neexproprieze la Dunare. I. primit-o, am asteptat sa se aplice si

1 Cu privire la aceasttt chestie v. broeura mea A cul e Dunirea" $i co-lectia bogata de acts diplomatice publicate de d D. A. Sturdza.

259

n'a Indraznit nimenT sa o aplice, aqa inclt conventia a fost liter&moarta de la Inceput.

Acum o ultima Intrebare, ci cu aceasta Intrebare Incheiemcursul Intreg.

Dupa razboiul facut In ultimul timp, dupa, succesul crectinilorIn Balcanl, dupa micile modificarl pe care le-am adus In ceia ceprive§te situatia noastra la Dunare, care poate fi menirea noastradunareana pentru viitor ? Statul care a cheltuit mat mult ca FA,construiasca porturl, cheiurl, ca sa, asigure drumul, care a facut cos-tisitoare studil hidraulice, Statul care importeaza qi exporteazamaT mult pe Dunare, Statul acesta are fara Indoiala cel malmare drept asupra Dunaril inferioare. Ca Unguril, chid s'ai'l inau-gurat lucrarile de la Portile-de-Fier, all decretat un regulamentridicul, care li &Am dreptul sa, debarce pe termul nostril Ili 0,puie placarde cu inscriptie ungureasca, ba chiar O. exercite uncontrol pang, la Severin, ca ci cum 3,r fi fost o organisatie ad-ministrativa, atirnind de Ministerial de comert al Ungarie!, acesteasInt lucrurl far& important& Chiar pilotagiul In conditiunile Incare e acuma acolo, cred ca am gasi mijlocul de a-limpiedeca fara alovi In prescriptif pe care, °data ce le-am recunosout, nu le putemtnlatura. Pentru a avea rostul care ni se cuvine pe Dunareqi nu trebuie sa-1 parasim cu niclun prettrebuie sä Intretinem onvecinil de dincolo alte legaturl decit cele de pans acum.

Prin noua for situatie eT se Indreapta astazl spre alte Marl,unde an interese mat lnsemnate: Bulgaril spre Marea Egeie, Sirbil,din toate puterile lor, Impreuna cu Muntenegrenil, spre MareaAdriatic& Dacia, not vom fi deci§1 In politica noastra gi harniciIn urmarirea eT, ne vom folosi de faptul ca aceste terT, care re-presinta aceias1 domnie de la Dunare pang, la Marea Egeie EA dela Dunare pang, la Adriatica, ni dela mijlocul de a ne lega, fiec1 indirect, cu Apusul §i Sudul. Si, In acela31 timp, tdnind seamsde faptul ca. vor Intrebuinta capitalul for tii mijloacele for pentrua fructifica dominatia for In aceste Marl, acum am avea prilejulsa fixam rosturile noastre hotarItoare pe toata, linia Dunaril, co-sacrind toata atentia noastra, acestel probleme. Si, dupa nu-marul vapoarelor noastre de Mare In regiunl unde nu poate fivorba de niclun fel de exercitare a drepturilor noastre stravechl,sintem Indatorit1 a complect& ci intari navigatia noastra duna-reana.

Astfel, plecind de la o Dundre care aparfinea stramosilor noctri,ajungem la o situafie ce deschide posibilitatea unei Dundri caresd aparfind urmasilor acelor Tract qi Dad de pe vremuri,noud.

CUPRINSUL

Pagioa

Lecfia /-itl. Scopul ce urmaresc lectiile. Definitia chestiel. Deosebireafats de chestia Rinulul 1

17 II-a Dunarea in vechea epocA barbara. Stapinirea trace peamindouA malurile. Sarmati $i Bastaxni la Dun Are . . 11

n III-a. Innaintarea italics spre Dun Are Lupta pentru linia riululIntro Romani $i Dad 20

), I V -a. NavAlirea gotica $i lupta Romanilor de Ras Arit pentru pas-trarea hotarului 29

11 V- -a. Gotii pe amindouA malurile Dun AM: Teodoric la Novae 41v VI-a. Parasirea DunAril de-jos 14 stapInirea Slavilor 13i strAmu-

tarea luptel, condusA de Huni $i Avail, la DunAreagirbeasca (Sirmium $i Singidunum) 49

21VII-a. Iustinian $i intArirea liniei Dunaril ..... . . 59

VIII-a. IncercAri de recucerire bizantina. in veacul al VII -lea . 69

/1 /X-a. Asezarea Bulgarilor de la Volga in Peninsula BalcanicA§i Intemeierea prin el a unul Stat slay In Moesia . . 81

, X-a. Lupte bulgaro-bizantine pentru Constantinopol 90

71XI-a. Rusil Chievulul la DunAre , 99

III-a. Bulgaria macedoneanA si Incercarea el de a reconstituiTaratul distrus 107

, XIII-a. Imperinl romino-bulgar" 122, XIV-a. Dinastiile din Vidin si scirsitul Bulgariel. Imperiul Sirbilor 135

IT-a. Turcil la DunAre. Lupta pentru cetAtile aminduror main-rilor cu Rominil 145

, XVI-a. Stapinirea otomanA pe malul drept si pe cel sting al Du-tiara:Joan Hunyadi si opera lul 156

XT7I-a. Stefan -cel -Mare si lupta cu Turcil la DunAre. SupunereaMoldovel, anexarea Basarabiel si urmArile acestor eve-nimente 170

, %VIZI-a. Cea d'intilia luptA de recucerire crestina: rolul lui MihalViteazul 181

%IX-a. Aducerea, Tatafilor la DunAre. Problema Bugeaculul: Can-temir-MIrza 191

,

Pagt na

.beefia XX-a. Expansiunea austriaca la DunAre pAna la pacea din Vasvar(1664) . . 199

Lupte turco-polone pentru DunAre la sfirAitul veaculul alXVII-lea. Despresurarea Vienel (1683) @i recucerirea Un-gariel de Imperiall 209

XXII-a. Luptele Turcilor cu Austriacil Rut il pentru dominatiala DunAre . . , 219

Intre pacea din IaAl Ai Inceperea rAzboiului Crimeil1853) 231

X%/V-a. RAzboiul Crimeil qi chestiunea Duntirii austriace . . . 241XXV-a. SchimbAri la DunAre dupa rAzboiul Crimeil. Noul rtizboiti.

ruso-turc Ai desvoltarea Statelor creAtine din BalcanI Inlegatura cu stApInirea DunAril 252

ERATA

P. 161, r. 18-9 de sus dupA: tinuseu, a se puns: pe o &W. a luI ThanCantacuzino, iar fiul sAil Halil pe ma".

XX1-a.

XX1II-a. 01792-

. . . . . ..... .pi

De aeelasi autor :

CHESTIUNEA BINULUL 1912. Pretul 5 lei.