CHESTIONARUL ,,CORNEILLEA.EMOTIVITATEA

Copilul se mnie uor,intr n panic/? Este sensibil la critici,zeflemisiri,mustrri,ncurajri? Este timid,naiv,,,ters*? Roete sau plnge uor? Este gata oricnd de ceart,ridic uor vocea,folosete cuvinte tari? Are dispoziii schimbtoare,trectoare,trece uor de la o dispoziie la alta? La un eveniment neprevzut(zgomot)tresare,se sperie uor? Are o imaginaie vie,bogat? Manifest nelinite cnd treburile nu-i ies cum ar fi dorit? Este n general nervos,agitat,instabil?

B.ACTIVISM Este tot timpul ocupat?i gsete singur ocupaie,mai ales n timpul liber? Se hotrte uor+Trece imediat la aciune? Este perseverant?Rezist la descurajri? Este constant n eforturi?Este punctual? Este mobil,vioi,neastmprat,vorbre? Prefer jocurile active chiar mai violente? Prefer s acioneze dect s contemple aciunea? Accept munca ce nu corespunde gusturilor sale? Este de obicei vessel? Este realist?Este bun observator?Este descurcre? Este repede consolat,mpcat? Este nepstor,puin recunosctor? Este schimbtor n prietenii i ocupaii? Este uor de convins,de influenat? Acioneaz n vederea unor rezultate immediate? Este de obicei cheltuitor,risipitor? Uit uor promisiunile fcute? Iubete surprizele,noutatea,imprevizibilul?

C.PRIMARITATE/SECUNDARITATE

Este un monden, mereu pus la punct cu ultimele nouti? Interpretare:5 sau mai multe rspunsuri DA la fiecare din cele trei seturi(A,B,C)afirm calitatea de EMOTIV,ACTIV i PRIMAR.Mai puin de 5 rspunsuri la unul din cele trei seturi,neag acea calitate(NONEMOTIV sau NONACTIV sau NONPRIMAR). Rezultatele obinute n urma studiului susin posibilitatea determinrii trsturilor temperamentale la vrsta precolar,dar aceste ntrebri trebuie aplicate i prinilor.ncadrarea unui copil ntr-un tip de temperament nu depinde numai de educatoare, ci i de prinii care,,susin ei c i cunosc copiii mai bine dect educatoarele.

CHESTIONAR CARACTERIOLOGIC TEMPERAMENTAL (Heymans si Wiersma) Indici ai emotivitatii sau nonemotivitatii. 1. Va mniati usor? n situatii dificile va alarmati usor? Intrati n panica? 2. Sunteti sensibil la mustrari, la critica, la ncurajari? 3. Sunteti timid n relatiile cu altii? 4. Vi se ntmpla sa rositi usor sau se instaleaza usor paloarea n situatii speciale? 5. Se poate spune ca sunteti certareti? Ridicati usor vocea m discutie? Folositi relativ usor cuvinte tari? 6. Aveti n genere o dispozitie emotionala schimbatoare? (Treceti relativ usor de la veselie la melancolie sau invers?) 7. n fata unui eveniment necunoscut tresariti usor? 8. Sunteti puternic impresionabil? (Situatiile mai deosebite va impresioneaza puternic?) 9. Manifestati neliniste(va tulburati) cnd lucrurile num erg asa cum a-ti dorit? 10. Sunteti n general agitat, nervos, instabil n trairile emotionale? Total puncte "Da" = mai mult de 5: Emotiv (E), mai putin de 5: nonemotiv (nE) Indici ai activitatii sau nonactivitatii:

1. Aveti tendinta de a va gasi tot timpul ocupatii - mai ales n timpul liber? 2. Va decideti usor? Treceti imediat la actiune? 3. Sunteti perseverent? Persistati n realizarea unei actiuni? 4. Sunteti constant n eforturile dumneavoastra, n munca pe care o desfasurati? 5. n general sunteti vioi, energic, vorbaret? 6. Preferati activitati dinamice? 7. Preferati mai curnd sa actionati dect sa priviti actiunea? 8. Acceptati usor sa desfasurati o activitate chiar daca nu corespunde gusturilor dumneavoastra? 9. Sunteti ntreprinzator? 10. Sunteti n general realist? Aveti simt practic? Sunteti descurcaret? Total puncte "Da": mai multe de 5 activi (A), mai putin de 5: nonactivi (nA) Indici ai primaritatii si secundaritatii. 1. Va consolati repede? Va mpacati usor? (Va trece usor supararea?) 2. Sunteti n general indifferent fata de recunostinta altora manifestata fata de dumneavoastra? 3. Sunteti schimbator n prieteniile dumneavoastra? Va schimbati usor parerile? 4. Sunteti n genere schimbator n ocupatiile si preocuparile dumneavoastra? 5. Sunteti usor de convins? Sunteti usor influientabil? 6. n general actionati mai ales n vederea unor rezultate immediate? (Sub echoul consecintelor immediate?) 7. De obicei sunteti risipitor, cheltuitor? 8. Vi se ntmpla sa abandonati usor promisiunile pe care le faceti, hotarrile, deciziile luate? 9. n general iubiti noutatea, imprevizibilul?

10. Va place n tot deauna sa fiti pregatit la ultimul strigat al modei? (n pas cu moda?) Total puncte "Da" = mai mult de 5: primaritate (P), mai putin de 5: secundaritate (S). Aplicarea celor trei principii duce la urmatoarea clasificare: 1. emotiv inactiv primar (EnAP) nervosi; ex: Byron. 2. emotiv inactiv secundar (EnAS) sentimentali; ex: Amiel. 3. emotiv activ primar (EAP) colerici; ex: Danton. 4. emoti activ secundar (EAS) pasionati; ex: Napoleon. 5. nonemotiv activ primar (nEAP) sangvinici; ex: Bacon. 6. nonemotivi activ secundar (nEAS) flegmatici; ex: Kant. 7. nonemotiv inactiv primar (nEnAP) amorfi; ex: Ludovic al XV-lea. 8. nonemotiv inactiv secundar (nEnAS) apatic; ex: Ludovic al XVI-lea. 1 Emotivitatea. Orice eveniment provoaca n viata noastra organic sau psihologic o stare mai mult sau mai putin puternica. A fi mai mult emotiv nseamna a fi tulburat. Emotiiile difera dupa: obiectul ce le provoaca, intensitate, durata, etc. Estte emotiv cel care se tulbura n situatii cnd cea mai mare parte a oamenilor nu sunt miscati sau cel care, n anumite circumstante esste mai violent-emotionat dect media semenilor. Nonemotivul este cel ce cu greu poate fi miscat, iar emotiile lui sunt putin violente. 2. Activitatea. Activul se manifesta "de la sine" si nu sub comanda impulsurilor din afara. Evenimentele exterioare nu sunt dect ocazii sau pretexte pentru actiune, iar n cazul ca asemenea evenimente sau ocazii n-ar exista, activul le-ar cauta, deoarece el nu poate concepe viata fara actiune. Nonactivul actioneaza mereu impotriva tendintei sale, opunad rezistenta si plngndu-se mereu de efortul pe care este nevoit sa-l depuna. Activul Se caracterizeaza prin faptul ca el reia munca cu o forta deosebita chiar dupa o munca epuizanta, totul petrecndu-se ca si cum actiunea iar consuma foarte putina energie, pe cnd nonactivul, dupa o actiune intensa, pare prabusit, avnd nevoie de mult timp pentru a-si reveni. 3. Rezonanta (sau rasunet). Toate impresiile pe care le suferim, toate reprezentarile pe care le avem exercita asupra noastra, atunci cnd sunt prezente, o actiune imediata, pe care o numim "functiunea lor primara" (primaritate ). Dar dupa ce au disparut din

cmpul constiintei, ele continua "sa rasune " n noi, influentnd astfel maniera noastra de a gndi si a actiona. Aceasta actiune prelungita de "rumegare" este functia lor secundara (secundaritate). Viata tipului primar este sub dependenta directa a evenimentelor prezente si actioneaza sub influenta prezentului, pe cnd tipul secundar se orienteaza dupa trecut, dupa ceea ce s-a ntmplat. Fiind atent la ceea ce este dat, primarul este orientat spre n afara, iar secundarul fiind orientat spre trecut, este interiorizat. Primarul este capabil de adaptari rapide, are reactii vii, dar superficiale, pe cnd secundarul se angajeaza profund n tot ce face, nlocuieste spontaneitatea prin reflexiv, este omul ntoarcerii spre sine. El se adapteaza mai greu circumstantelor noi, dar face fata surprizelor prin prevederea sa. Cele opt tipuri (profilul lor ) 1. Nervosii (EnAP) - mobilitatea si vivacitatea sentimentelor, nevoia de emotii, vagabondajul afectiv, putere de seductie, impulsivitate, violenta, actiuni adesea n contradictie cu principile enuntate (dupa Le Senne ). Gaston Berger adauga si alte caracteristici; Nervosii, avnd dispozitie variabila, vor sa uimeasca si sa atraga atentia altora asupra lor. Indiferenti la obiectivitate, simt nevoia de a nfrumuseta realitatea, mergnd de la minciuna la fictinea poetica. Au un gust pronuntat pentru bizar, macabru, si n general pentru tot ceea ce este negativ. Lucreaza n mod aritmic si numai n domeniile care le produce placere, iar pentru a se smulge din activitate si plictiseala au nevoie de excitanti. Sunt inconstanti n afectiunea lor, usor de sedus si consolat. Valoarea dominanta pentru ei ; divertismentul. Reprezentanti: Baudelaire , Poe, Rimbaund,Mozard, Chateaubriand, Musset, Chopin, Stendhal, P. Verlaine. # 2. Sentimentalii (EnAS). Pe primul plan apare emotivitatea. a emotivitate este specializata, ntruct annumite categorii de evenimente, chiar grave, i lasa indiferenti. Manifesta totdeauna introversiune, sunt melancolici, meditative, timizi, vulnerabili, scrupulosi, alimentndu-si vita interna c8u ruinatiile trecutului. Cauta permanent solitudine, ocolesc oamenii, fug de reletiile sociale, dar manifestta o deosebita plccere pentru natura, n care gasesc descarcare si linisre. unea Introversiunea conduce sprte introspectie, analiza permamenta si neobosita a eului propriu, proiectarea spre trecut pe cwer ar dori sa l redreseze. Introspectia nchietudinea se combina pentru a favoriza analiza extreme de scrululoasa care amplifica propriile greseli si care fireste, pot duce la acuzarea de sine. Melancolia este starea lor normala, nsotita de resemnare, apoi timiditatea, ,izantropia, dragostea exagerata pentru animale si rezerva. Valoarea dominanta pentru ei ;atea.

Reprezentanti ;Amiel, Rousseau, Maine de Biran, Vigny, Robespierre, Eminescu, Kikegaard. 3 Colericii /EAP) - mobilitatea si vivacitatea sentimentelor, aptitudinea oratorica, ca expresia vehemebtei emotiiilor ti a tendindintei de exteriorizare . Manifesta izbucniri eruptive de iritatie, simt nevoia de actiune, initiativa, gustul pentru noutate, sunt voluntary si extreme de active, plini de optimism, ei red n progress. Generosi, cordiali plini de vivalitate si exuberanta, n general cu buna dispozitie, acestor oameni le lipseste adesea masura. ntregul lor comportanent este dominat de extraversiune, sociabilitate, nevoia de a se raspndi. Valoarea dominanta pentru ei ; actiunea. Reprezentanti ; Danton, V. Hugo, G. Sand, Gambetta, Mirabeau. 4. Pasionatii (EAS). ntreaga lor personalitate este ntr-o tensiune extrema, fiind dominati de ambitii, de succese, n opozitie cu sentimentalii care se multumesc sa viseze. Activitatea lor este concentrata asupra unui scop unic, fiind apti n mod natural pentru a comanda. Desi dominatori, stiu sa-si stapneasca si sa-si utilizeze violenta, doznd-o dupa oameni si mprejurari. Ambitia lor, spririndu-se pe o autoritate dura, pe vigoarea reactiiilor la obstacole, precum si peputerea de munca, conduce spre realizarea obiecivelor propuse, daca nu este prea exagerata sau prea violent contrariata de dusmanii pe care ti-i creaza. n afara de ambitia valorizariii proprii si de vigoarea reactiei, pasionatii se mai caracterizeaza prin putere de munca, gustul pentru istorie sauprin atasamentul fata de trecut, severitate. Sentimentele n general sunt directionate mai mult sau mai spre austeritate dect spre amorul pur, mergnd adesea pna la ascetism. Valoarea dominanta pentru ei ; ndeplinirea operei preconizate. Reprezentanti; Napoleon, Pasteur, Pascal, Racine, Corneille, Flaubert, Michelangelo. 5. Sangvinicii (nEAP); extravertiti, efectueaza observatii exacte si dau dovada de un remarcabil simt practic. Iubesc lumea, iar n relatiile cu oamenii se arata politicosi, spirituali, ironici, sceptici. Apti pentru a fi conducatori, dau dovada de abilitate, pretuiesc mult experienta, manifestnd inisiativa si o mare supplete a spiritului. El este greu de tulburat, nu simte cnd un conflict apasa atat de greu asupra sa pentru a-l zdrobi. Activitatea lui i permite sa domine situatia iar nfrngera digicultatilor care i apar consituie pentru el un amuzament. Legile si uzantele nu sunt considerate cu preamare gravitate, fiiind suficienta cunoasterea lor pentru a le aplica n mod inteligen. Ceea ce l entuziasmeaza sau l scandalizeaza pe emotiv devine pentru ssangvin pretext de reflectie ironica. Reprezentanti; Bacon, Montesuieu, Anatole France, Tallyrand, Mazarin.

6 Flegmaticii (nEAS). Manifesta o activitate care se reduce la dobndirea strictului necesar, fara agitatie, cu perseverenta, mpinsa pnala tenacitate. Opozitis osmenilor se va lovi de indiferenta flegmaticului si se va uza n fata obstinatiei sale. Este obiectiv si nu ncurca se n consideratii dictate de sensibilitatea, evitndu-le printr-o activitate metodica. Grija lui se limiteaza preocuparile,la personale, dar acest egoism este temperat de un mare respect pentru semenii sai, pentru obiceiurile lor, pentruhabiturile lor, cu conditia ca acesti oameni sa nu vina n conflict cu el. Sunt dominati de o regularitate inflexibila n utilizarea timpului, de automatism. Sunt oameni cu tabieturi, respectosi fata de principii, punctuali, obiectivi, demni de ncredere, pedanti rabdatori, tenaci, lipsiti de afectare, cu dispozitie egala. Simtul umorului este la ei foarte viu, poseda un fel de optimism rece care consta n a nlocui emotia cu o agreabila zeflemisire. Iubesc sistemele abstracte. Examineaza faptele si reflecteaza, nu se pasioneaza, ramne calm si cauta sa degajeze elementele cu snge rece.Valoarea dominanta pentru ei ; legea. Reprezentanti; Kant Washington, , gton, Franklin, Bergson. 7 Amorfii ( nEnAP); lipsa de energie, neglijenta, toleranta datorita indiferentei, sunt concilianti, fara spiritntreprinzator, fac adesea dovada unei ncapatnari deosebit de tenace. Sunt linistiti si calmi, putin comunicativi si reflexivi. La Lipsa lor de energie si neglijenta se mai adauga nclinarea spre lene, lipsssa de punctualitate, indiferenta. Valoarea dominanta; placerea. Reprezentanti; Ludovic al XV-lea, La Fontaine. 8. Apaticii (nEnAS). Sunt nchisi n sine, interiorizati si ca atare orientati catr propriul eu. Sumbri si taciturni, rd rar, nu cunosc explozia, vivacitatea, sunt conservatori, robi ai habitudinilor de la care nu se abaat. Nu dispun de spirit ntreprinzator, iubesssc liinistea inteioara si singuratatea. Desi viata sociala i lasa indiferensi, sunt totusi, n general, oameni onesti, onorabili. Nonemotivii inactivi n-au deloc reactii personale, si asculta habitudinile sau asculta de circumstante, de aceea sut foarte putin afectati. Rezistenta habitudinilor le confera independenta si le asigura autonomie relativa n raport cu mediul. Forta lor este aceea a inertiei. Valoarea dominanta; linistea. reprezentanti; Ludovic al XVI-lea.