CLASICII $TIINTEI UNIVERSALEII

prin selecEie naturali sau plstrarea raselorfavofizate in lupta pentru existengd

Charles D&rTvinMA. LL.D., F.R.S.

EDITURA ACADEA,TIEI REPUBLICII POPULAI{E I{O,VtIXNt957

TABLA DE MATERII

tchnicd LXXXIII

Pro

IXPrefala

Prafcla

Autobiogrufia

Addugiri Si tndreptdri la ediyia s 6-a

Schild istoricd

hitrodttcere

Capitolul I

VARTATTA iN CONUTIII-E VIETII DOMESTICE

Cauzele variabilitalii .- Efectclc cleprinderilor ;i ale intrebuin{;irii sau neintrebuinlarii unor parti ale

orgtrnismului - Varialia corelirtir,S - Eleditaltca - Caractcrul varielii{ilor domestice - Dificultatea de a deosebi

varietdlile de specii -- Originea varietalilor domesticedinr.rnasaumai r,-nrlte specii - Poruunbeii domestici, originealor ;i deosebirile dintre ei - Principiile de seleclie folosite in trecut gi efectele lor - Seleclie metodica ;iincongtienta - Originea necnnoscutd a raselor noastre domcstice - Condiliile favorabile exercitf,rii selecfiei

de citre om

Cirpitolul lIVARIATIA iX STRNE NATURALA

L/

Variabilitate -- Deosebiri individualc Sp:cii dubioasc

;i comune, viiriaza ccl nai mult -- in ficci-,re farii speciile dinspcciile din genurile mai mici - Ivlultc ciin spcciile cuprinse insensul ci sint foarte inrudite intre ele, dar inegal, ;i ci au arii

(.apitolul III

LUPTA PENTRU EXISTENTA

Legitura cu scli:c-tia narturala * Ace:;i tcrmen luat intr-un lnteles larg - Prclgresia geometric[ a inmr"rl-

iirii -- Inmullirea rapiclii a animalelor qi plantclor naturalizatc - Natura piedicilor cere frineazd inmullirea -'Concurenla generalf, - Er.cctele climei - Proteclia pnn numf,rul de indivizi - Rela{iile complexe dintre animale

gi plante in natr.rrd -- Luptit pcntrLr via{i este cea mai inverqunati intre indivizii ;i varietdfile aceleiagi specii:

adesea ;i intre speciile aceluia;i ir,en -' Rela{iile reciproce dintre organisme -* cele rnai importante clintre toate

1

J/

39-45

-- Speciile larg rispindite, foarte imprd;tiategentrrile nrai mari variazd mai frecvent decitgenurile rnai mari seaminir cu varieti{ile, inde rdspindire restrinse 7l

rclaliile

I'Il Ilil\ i" -\

sno"]11'l

Capitolul IV

SELEC'TIA NATURAI-A SNU SUPRAVIETUIREA CELOR MAI APTI

Seleclia naturalti ,*- puterea ei in compara{ie cu selec{ia ficuta de citre om - actiunea ei asupra

:zrracterelor de mic6 imporran{i * ac{iunea ei la toate virstele gi asupra ambelor sexe - Selectia sexuald *Dr-spre caracterul general al incruciqirilor reciproce dintre indivizii aceleiagi specii -- Condilif favorabile ;inefavorabile selecliei naturale qi anume -- incruci;area, izolarea, numdrul de indivizi - Acfiunea lenti --Exiinc{ia cauzald cle seiec{ia naturalf,-.Divergen(a caracterelor, in raport cu diversitatea locuitorilor unei regiuni

Iinritate ;i cu naturulizarea -- Acliunea selecfiei naturale asupra descendentilor dintr-un strdmog comun prin

divergenlir caracterelor gi extinctie -- Ea explici gruparea tuturor organismelor -- Progrese in organizare *

Pi.strarea fornrclor inferioare Convergenta caracterelor -- Tnmultrirea nelimitatil a speciilor -- Rezumat

Capitolul V

LEGILE VARIATIEI

f:fcclcle condifiilor schimbate - Folosirea qi nefolosirea, combinate cu seleclia naturald; organele

zborului ;i ale v;izului - Aclimatiz&tea - Varialia corelativd * Compensafia qi economia de cre;tere - False

corela{ii - Structurile multiple, rudimentare gi inferior organizate sint variabile - Pdrfile dezvoltate in mod

neobignr.rit sint tbarte variabile: caract€rele specifice sint mai variabile decit cele generice; caracterelesexuale

secundare sint variabile - Speciile aceluia;i gen variazi in mod analog - Revenire la caractere de multlvreme pierdute -- Rezurnat

Capitolul Vl \

DTFICULTAuTE TEORIEI

Dificulta{ile teoriei descendentei prin modificare * Absenla sau raritatea varietdiilor de tranzilie --Tranzilii in modurile Ce via{I -- Moduri de via{d diferite la aceeagi specie - Specii cu moduri de viald foartedif'erite de cele ale formelor inrudite- Organe extrem de perfec{ionate -Moduri de tranzilie -- Cazuri dificile -Niatura non facit saltum - Organe de mica importan[i - Organe care nu sint absolut perfecte in toate

cuzurile 'feoria selectiei naturale cuprincle legea uniuilii tipului ;i a condi{iilor de existen{i

Capitolul vII

DIIIEiTI-|E OBIECTII 1IUPOTRTVA TEORIEI SELECTIEI NATURALE

Longevitatea Modificarile nu sint in mod necesar simultane - Modificdri care dupa cit s: vede

nu aduc un folos direct -- Dezvoltarea progresivi - Caracterele de nrici importanJd func{ional[ sint cele maiconstante -- Presupusa- incompeten{i a selectiei naturale de a explica stacliile incipiente ale structurilor utile -Cauzele care se opun clobindirii prin selcc{ie naturald a structurilor utile - Schimbarea gradatd a structurii,insogitii de schimbarea funcliunilor * Organe foarte diferite ale reprezentantilor aceleia;i clase avind aceeagi

origine -- i\4otive pentru a nu crL'c1e in moclificdri mari ;i brupte

Capitolul VIII

INSTINCTUT-

lnstinctele sint comparabile cu obiceiurile, dar sint deosebite ca origine - Grada{ia instinctelor -Aphide ;i furnici - Instinctele sint variabile - Instinctele animalelor domestice, originea lor - Instinctelenaturale la cuc, 1a h{olothrus, la stru! ;i la albinele parazite - Furnicile care fac sclavi - Albina gi instinctulrle construire a fagurilor '' |lu este necesar ca schimbirile instinctului ;i ale structurii sd se producd simultan --Greutdtile aplic[r'ii la irtstinr:te a selecfiei naturale - Insecte neutre sa.u sterile Rezumat

Capitolul IX

HIBRIDIZAREA

Deosebrrea jntre sterjlitatea prrmelor incruci;ari gi aceea a hibrizilor - Sterilitatea prezintd grade variate,nu sste generalii, este intensificatd prin incrucigarea indeaproape inruditS ;i lnld.turat[ prin domesticire - Legilecare guverneazd sterilitatea hibrizitror ^* Sterilitatea nu este o insugire speciald, ci line de alte deosebiri gi nucste acumulata prin selcfie natural:i '- Cauzele sterilitalii primei incrucig{ri pi a hibrizilor - Paralelismul

9lr

g-i

131

153

181

20q

ORI GINE,\ S},I.I(]IIL() Ii VII

P_ag

dintre efectele condiliilor de viala schimbate ;i incrucigare -. Dimorfism gi trimorfism - Fertilitatea varietdfilorin cazul incruciptrii lor ca gi a descendenlilor metigi nu cste generald -- Compara(ia intre hibrizi ;i metigiindependent de fertilitatea lor - Rezumat 233

Capirolul X

DESPRF. IMPERFECTTA CRONICII GEOLOGTCE

f)espre lipsa in prezent a varietd{ilor intermediare; despre natura varietalilor intermediare dispdrute:despre numirul lor - Stabiliren timpului scurs. dupi viteza denudagiei gi a depunerilor-Stabilirea in ani a timpuluiscurs-Despre sdrdcia colecliilor noastre paleontologice * Despre intermitenla forma{iunilor geologice-'Despredenudarea suprafe{elor granitice -. Despre lipsa varietililor intermediare in fiecare forma{iune in parte - Despreaparilia bruscd a unor grupe de specii Despre aparitia lor bruscd in stratele fosilifere cele mai inferioare --

Vechimea nlmintului lncuibil 257

Capitolul XlDESPRE SUCCESIUNEA GEOLOGICA A ORGANISMELOR

Despre aparilia lentd ;i succesivd a speciilor noi - Despre diferitele lor grade de schimbare - Speciileo dati dispdrute nu mai reapar - Grupele de specii urmeazd in aparilia ;i disparilia lor aceleagi reguli generale

ca gi speciile izolate -- Despre extinctie - Despre schimbdrile simultane ale formelor de via{a in toati lumea --

Despre afin,ti1i recipr'oce intre speciile disparute gi intre acestea gi speciile actuale - Despre stadiul de dezvol-tare al formelor vechi * Despre succesiunea aceloragi tipuri in cadrul aceloragi regiuni - RezumatLrl capitoluluiprecedent gi al celui cle fa{5

Capitolul XIIR ASPINDIREA GEOGRAFICA

Raspindirea. geograficd: actuala nu se poate explica prin deosebiri ale condiliilor fizice - lmportaniabarierelor - Afinitatea intre organismele de pe acela;i continent * Centre de creatie - Mijloace de rdspindirein urma schirnbirilor climei, ale nivelului uscatului gi prin mijloace intimpldtoare -- Rispindirea in timpul peri-oadei glaciare - Alternarea perioadelor glaciare in nord qi sud

Capitolul XIllRASPiNUREA GEOGRAFICA (urmare)

Raspindirea organismelor de api dulce -- Despre locuitorii insulelor oceanice - Lipsa batracienilor

;i a mamiferelor terestre * Despre relaliile dintre locuitorii insulelor gi cei din continentul cel mai apropiat -Despre colonizarea din cel mai aprropiat centru ;i modificdrile ulterioare *- Rezumatul capitolului de fa{i ;ial celui precedent

A FIN ITATTT-P N JCTPROCE O'*RI%i;iI-''# ; MORFOLOGIE ; EM BRI OLOGIE ;

ORGANE RUDIMENTARE

{tlasifrcarea, grupe subordonate altor grupe - Sistemul natural *- Reguli ;i dilicultali in clasificare.

explicate prin teoria descendenlei cu modificlri - Clasificarea varieti{ilor - Descendenfa este intotdeaunafolosita in clasificare -- Caractere analoge sau de adaptare - Atinititi generale, complexe;i radiante - Extincfiasepard ;i define;te grupele -- Morfologra, comparalie intre reprezentanlii aceleia;i clase, intre pa4ile aceluiagi

ndivid - Embriologia, legiie ei explicate prin variafii care nu survin la o virstd timpurie ;i care sint mostenitea tr virsti corespunzdfoare' Organel<: rudimentare, explicarea originii lor - Rezumat .135

27i

2q7

319

Recapitularear

;i speciale in sprijinulpoate fi extinsd teoria

Capirolul XVRECAPTTULARE \ST CONCLUZIT

obiecliilor impotriva teoriei Selecliei Naturale -- Recapitularea circumstantrelor generale

ei -- Cauzele care determind credinfa generali in imuabilitatea speciilor - Cit de multSelec{iei Naturale -- Ef'ectele adoptdrii ei asupra studiului Istoriei Naturale - Obser-

vaiii finale 367

Index 387

PR EFATA

Mi-a revenit mie sarcina de a scrie prefala la<Originea speciilor> de'Darwin. lmi este teamii

cii, de:ii am fdcut eforturi mari, n-am ajuns la nivelul necesar qi ci aceasti prefald va dezamagi pe

mul(i. Mie persorral imi este deosebit de greu s[ judec pe acest gigant. De aceea voi cere publicului

cititor si-mi ?rrgdduie a r1u md erija in arbitru al concepliei darwiniste ;i nici sd nu-mi pretindd sa

dau certificatc acestei doctrine gi continuatorilor ei actuali. Ag dori sd expun doar unele probleme

din colcep{ia lui Darwin ;i anume dintre cele mai discutate in zilele noastre, bineinleles atit cit pute-

rile mele imi vor ajuta sir fac acest lucru.Aceasta este cu atit mai natural, cu cit publicului nostru ii este cunoscutd doctrina lui Darwin

de mult, iar cei care n-au avut posibilitatea s-o cunoascd dupd documentele secolului trecut ilu avut

ocazie s-o cunoasci prin ceea ce s-a publicat despre Darwir-r la noi, dupa eliberarea ldrii noastre 1.

Ne-am gindit sa impdrfim aceasti prefald in doud pdrfi. Prima parte sI fie consacratir unora

din problemele darwinisrnului. A doua parte am dori sd redea sumar lupta pentru darwinism, felul

cum unii din cercetatorii no;tri au dezvoltat darwinismul precum gi felul cum este el raspindit in masele

largi din tara noastrd. La sfir;it vom da o bibliografie, care nu are pretenlia de a fi completd, dar

care va putea servi celor care se intereseazd, sd vadi cum se reflecti darwinismul in tara noastrS, sd

afle unele din lucrdrile ;tiinlifice in care gisim dezvoltatd aceastd concepfie, liniile mari ale disculiilor

asupra darwinismului qi ce material de popularizare asupra darwinismului ;i darwiniqtilor din laranoastrl 9i din alte {iri s-a publicat in ultimul timp in Republica Populard ftomin5.

PAR.TEA I

Concepfia lui Darwin

Aparilia concepliei lui Darwin nu este intirnplitoare. Ea apare pe o anumitli treapta de dez-

voltare a societiifii gi in urma unui anumit nivel al evoluliei ;tiinlelor naturii. Cele mai multe elemetrte

ale acestei evolu{ii se acumuleazl o data cu zorile diferenlieriiburghezieica o noui clasd sociali, pro-

gresisti ;i interesatri in dezvoltarea industriei, a tehnicii, ;tiinlei, filozofiei. Engels, care descrie minu-

nat trecerea de la feudatism la capitalism 2, ne arati trasaturile esenliale ale acestei evolulii a ;tiin-lelor. Mai intii ele s-au emancipat de teologie, incepind cu Copernic, continutnd cu Kepler, Nervton,

Kant ;i Laplace - in domeniul fizicii qi astronomiei iar mai pe urm;i, in secolul XVIII ;i rnai ales

in secolul XIX emanciparea aceasta a atins multe alte dornenii ale Stiintelor naturii.

r Vezi in aceastd privinla partea a lt-a a prczentei pret'e[e p. L[, t.XXIIi ;i urmitoarele.) Yezi F. Engels, Dialectica naturii, E.S.P.L.P., 1954, p. 6 ;i 195.

P rt E F.\T.\

,\ doua trdsdturd prive;te trecerea de la metafizica la dialecticS., trecere care a fost gradatd.\ echea nletafizici. se ocupa cu cercetarea lucrurilor ca atare, privite ca niste obiecte izolate ;i imu-abile. Aceastd metodd a avut o temeinici justificare istoricd. Tnainte de a constata schimbdrilc:l''rin care trece un lucru oarecare, trebuie sri;tii mai intii ce este acest lucru 1. I)e pe aceastd treaptanretafizicit. s-a putut trece, incepind cu secolul XVIII" la o treaptd superioard, qi anume spre cerce-tarea sisternaticZi a proceselor de transformare pe care le sufereau aceste lucruri. la legile care condi-tioneazii na;terea ;i desfa;urarea acestor procese. << la legdtura lor reciproci, care impleterste toaterlceste procese intr-un vast ansamblu > :.

ln secolul XIX s-a trecut de la metafizica spre o metodf, mult superioara acesleia, la dialec-tica. lntre materialismul intuitiv cu elemente de dialectica al vechilor greci, qi materiaiismul dialectical zilelor noastre, existd o anumitd continuitate. Elementele dialectice apar in unele din operele pre-cursorilor lui Darwin, iar ?n conceptia lui aceste elemente devin preponderente. cun'r ne vorn striiduisri arltdm mai departe.

Alt aspect al acestei evolulii" subliniati de citeva ori de Engels. este cel privitor la viteza cucare se desfdqoar[ procesul de evolulie. De la Copernic incoace, scrie Engels, < dezvoltarea ;tiinfeia. pornit. . . cu pagi gigantici, accelerindu-se, am putea spune. proportional cu pdtratul depdrtdriiin timp de la punctul de plecare. vrind purcd sd arate lumii cd miscarea celui mai inalt produs almateriei organice - a spiritului omenesc este supusd unei legi inverse aceleia de care ascultd mate-ria neorganicir > :|.

t Linn6, acum doua secole, reprezinti una din culmile metalizicii vechi. cu fixismul ;i crea{io-nismul ei; se ajunge la cunoagterea agezdrii in spaliu a speciilor.

Sistemul de clasificare al lui Linne, cu tot aspectul sdu artificial, reprezinta o depagire a acestei

metatizici vechi. Prin recunoa;terea faptului cd" unele specii se pot naEte prin hibridare, deci se potcrea cle novo el f'ace o concesie viitorului gi marcheaz'a primii paqi, mici de tot inc5. spre concep(iaprivind evolutia in timp, dialecticd a materiei vii. Vechea metafiziclt devine o piedicd pentru dezvol-tarea mai departe a gtiinlei. Fixismul lui Linne este atacat de cdtre doi din contemporanii sai.

K. G. Wollf-- in Rusia 5i Duchesne _ irl Franta. Duchesne in 1763 descoperd formarea unci varietdti.f'/'

noi: Fragaricr vescct yar. monophylu. Aceastd varietate se formeaz[ prin varialia bruscd: a fraguluicomun 'r, este stabilir gi igi transmite caracterul sdu nou atit prin stoloni cit si prin seminle. PentruDuchesne speciile nu sint fixe.- K. G. Wolf publica in 1759, deci cu o sutd de ani inainte de <<Originea speciilor> lucrarea< T'heoria generationis >> care marcheazd inceputul evolu{ionismului in gtiinlele naturii qi pune bazele

embriologiei moderne. Prin toat[ opeja sa, Wolff infirmd teoria preformistd medievalS. metafizic5.

9i pune bazele teoriei epigenezei, una din teoriile care constituie baza insdgi a evoluliei ontogenetice

t$a cum o vedem qi azi. Wolff descrie evolu{ia oului de pasdre qi a seminfelor plantelor, descoperind

in ambele cazuri stadii noi care deosebesc embrionul de ou, sau plantula incollitd de sdminla dincare clerivn. Wolff crede intr-o for![ interioard, o entelehie in sensul aristotelic. Dar pe linga aceastd

concesie facut[ vitalismului, in operele lui Wolff gasim qi unele elemente dialectice. El vede evolu{ia

de la simplu spre complex; vede pregdtirea unui stadiu nou sin"y] in stadiului vechi ;i saltul calitativde la vechi la nou. Din ou se dezvolti foilele embrionare, care sint calitativ complet diferite de struc-

tura oului. Din foilele embrionare se diferen{iazd organele embrionare, care de asemenea se deose-

hesc calitativ de foife. fiind nrult mai complexe ca acestea. Din organele embrionare se diferenliaza

I F. Eng:ls, Ludvtig Feuerbach ;i st'ir;itul lilozoliei clasicc gernrune, Ed. P"M.R., 1949, p. 49.t lhirlent, p. 50.

'r l:. Engcls, Dialet'tica nuturii, E.S.P.L.P., 1954, p. 195.1 L. Blaringhem. Les transforntations brusques des 1tres vivu,tls, Bihl. de Philosophie Scient, Ed. Flamnrariott.

Paris, l9ltl, p.5--6

PREr,'ATA

organele adultulgi. diferite de primele ;i mult rnai complexe decit ele. Wolff n-a putut aduce in spri-

iinul teoriei sale decit un numdr rnic de fapte. Cercetririle lui Wolff au rdmas multd vreme neluate

in seamli. parider gi dupa el Baer au meritul de a le fi scos la lumind din nou, dezvoltindu-le creator.

Darwin ;i contirruatorii s5i de azi folosesc din plin teoria epigerrezei. Ei au cur6{it-o de res-

turile ei vitaliste gi au imboga{it-o cu eleinente noi.

Siirlitul secolului XVltt gi incepr-rtul sscoluiui XIX sint marcate in domeniul qtiinlelor prin

schimbari rnari calilative, prin inrensificarea gi extiuderea analizelor, prin incercdri de sinteze, din

ce ir: ce mai lrLlmeroasc'. prin clezvoltarea unor noi ramuri ale;tiinlelor naturii, care sedepdrteazd

din ce in ce mai mult t-ie teologie gi cle metafizicfl: ;tiin!.ele ar,:ttnseazd din ce in ce mai mult spre

materialismul dialectic. IVlersul inainte n-a fost nici usor, nici in linie clreaptd. Lupta dintre vechi

si nou s-a dus intcns, deviind uneori de la rpersul inainte prin teorii farn ieqire (de exemplu teoria

catastrofelor a lui Cuvier), sau pro..,:resind prin contribu{ia masivii rnaterialistd a unor savan{i idealigti

(acelagi Cuvier. Bacr t.a.).ln cionteniul;tiinlelor naturii:;e incepe atacLrl contra fixislnului. incercdri care n-au fost duse

pini la capirt glsim tn operele mulior cercetirtori. Nu vom cita decit pe Buffon, deoarece itr < Intro-ducerea> lui l)arlvin la < Oriilinea speciilor>>. problema luptei contra fixismului este amplu tratatd.

Ne vorn opri pu!-irl osllpra lui Lanlarck. considerat drept cel mai important precursor al lui

Darwin. Personalitartea si opera acestuia sint in general suficient de cunosctlte, ceea ce ne scute;te

de a le analiza in detaliu. Impresia multor lriologi materiali;ti este insd ci opera lui Lamarck

e insuficient cnnoscutii si uneori cieformati de aprecieri nejustc. care s-au transmis din generalie

in generalie.

Lamarck far-'e parte ciintre enciclirpedistii francezi. Sub influeLr{a lor, Latmarck i;i incepe munca

sa vasti, irnbr5{i;irrd rnulte domenii ale stiin{elor natlirii. Nu vom vorbi despre celelalte lucriri ale

sale ci numai despre principaleie elemente clin < Philosophie zoologiquei,(1809), care reprezinti prinla

sinte,d vastd in donrerriul Stiintelor naturii. Aceasti sintezd n-a fost publicatl'in timpul revoluliei"

cipd spiritele inteiectualitl1ii erau mult rnai incliriate spre teorii progresiste. ci a apdrut la doudzeci

de ani dLrpir revoluiia fi'anceza, cind burghezia. ajunsit la putere. inccp';se sli revind la fixism;i meta-

fizicit. Or, in <Ptrilosophie zoologique>>. Larnarck atacd puteriric fixismul metafizic, strirdtlindu-se

si. tlernonstreze cxistenla cvolu{iei. De acei.a ne vom strldui sd rcdrlm. in citeva linii. tritsirturile con-

ceptie i lui Laurarck care sint in con oicJantii cu nraterjalisrntrl dialectic. Lamarck consider[ fiinfele

in devenire. in transformare continuit prrin varialii lente. Evolulia incepe de la simplu spr:e complex-

Ar exista, dupi Lanrarck. chiar o tendin{i interni spre periec{irrnare continudl).Fiin{efe vii se trans-

formd sub influenla factorilor fizici din mecliul inconjuri.tor (factori care ulterior au primit numele

de<lamarckieni>). Ele se ar*Lpteaz-ala mediu prin varia{ii adaptatiVe. ler te. Aceste varialii se transrnit

ereditar. Lamarck ricliclr la. rangul de prini:ipiri ereciitatezr caracterelor dobtndite prin variafiile adap-

tative. Funciionzrrea sau nefunr:fionareil rrir{iior constituie principalul motor al varia{iilor care dnc

la apar"ilia, perfec{ionare;i suu, dirt contra. la atr-ofierca unor orga.ne ;i parti din organism. < Funcfia

creeazl organul >>, sLtstine Lamarck.i-itosfera se transfi:rmii gi ea in nrod ler,t sub influenta aclualilor tactori de mediu.

ln opera lui Laurar:ck gdsirn schilatir una din legiie dialecticii si anume aceea a interdepen-

denlei. Dar irrterdepi:nden{a dintre mediu;i organisnr are nnrnai un singur sens pentru Lamarck.

Numai mediul are rol morf clgen, transformator. I-amarck nu pune problema pe care o va pune Darwin

mai tirziu, incepincl cu ltrcrarea sa asupra <i Recifelor de corali r>. problema influenlei transfcrrmatoare

a fiintelor vii asupra mediului.

1 T'eoria renclinl:i intcrne continuc spre perfeclionarc a {ost combituta de f)arrvin gi dovedita ca gre;iti, cum

vclrn ariiia mai departe.

xt

PR I'l F'\T.{

Un element nou care apare in conceptia lui Lamarck, valabil ;i azi, este faptul ca procesul

1e adaptare nu este numai progresiv, ci si regresiv (atrofia organelor care nu funclioneazd) 9i de ase-

llenea faptul cA in acela;i organism putem avea parti care se dezvoltS, aiituri de altele carc sc

i tro fi azd.

Dar teridinfa continua la transformare nu explicA dece mai existd ;i azi fiinie cu o structurit

rrimitivir. Lamarck gi-a dat seama de aceastd slSbiciune a concepliei sale si a fost obligat s-o corll-"rleteze cu o altd teorie qi anume teoria credrii continue de fiinle noi (teoria arhigoniei).

Darwin combate cu multd seriozitate teoria tendinlei continue la variafii, dovedind cii, pe linga

:lernentul vitalist pe care-l conline, aceastd teorie este infirmatd de realitatea obiectivd, care arati:a varialia poate continua un numdr de generalti, iar apoi se poate opri. pentnt a apdrea din nou.

Jaci imprejurdrile o impun. Cum se va vedea in << Originea speciilor> (carp. IV), Darwin in diagrarna

;a descrie specii (F) care timp de intregi pericade geologice i'ttr erolueazi de loc s;ttl evollteazii

l>arte putin.Teoria arhigoniei a lui Lamarck, sau aceea a plasmogoniei a lui Haeckel, constituie 9i azi obi-

:ctul unei vii disculii contradictorii. Recentele separdri ;i resintetizdri ale acizllor nucleici 9i protei-

relor virotice deschid perspective noi in vederea solu(ionirii acestei probleme; totu;i nu este mai

pr-r{in adevdrat cd unele fiinle microscopice (foraminiferele de exemplu, c-um aratra Darwin), Nauti-l,rsui gisit in Oceanul Indian, Crossopterigienii recent descoperili in apropierea coastelor de sud ale

Africii, Ornythorhynchusuui din Australia, unii Pegti Dipnoi ;i unele arthropode gdsite in cavertre

le Emil Racovild, reprezintir forme foarte vechi, care au evoluat extrem de pulin tirnp de perioade

reologice intregi.Lamarck nu vede evolu{ia decit sub aspectul ei lcnt. Nu reLrleste sii descopere eiemeute aie

;altului calitativ qi ale unitalii contrariilor.lln alt mare neajuns al concep{iei lui Lamarck este lipsa sa de dovezi sau trttirllirul '''rea mic

Je dovezi - uneori bune iar alteori neconcludente, sau interpretate prin teoria sa a intnulsltlui inte-'ior. Stilul sau nu este suficient de clar intotdeauna)Lar teorelizarea sa aga cum am aritat tiu se spri-

in[, deseori, pe dovezi convingitoare. Din toate aceste motive, ctt tot simburele pozitiv, deosebit

le valoros al acestei concepjii, ea a fost ugor comb[tutd de Cr-rvier si cle al1ii. Totu;i conceplia luiL-amarck nu a fost datl uitdrii. Ea ;i-a fdcut un drum important ;i a avut in general o influen9i,

rrai mare decit se crede asupra contemporanilor sdi. Aceastrl alirmalie a noastrii se sprijind pe o serieje documente istorice care dovedesc c.I lamarckismul n-a incetat s[ fie luat in considerar.: in perioada

;cnrsi intre publicarea < Filozofiei zoologice > gi aparilia < Originii speciilor >.

Curn vom ardta intr-un paragraf urmdtor, Darwin nu a avut pdreri bune despre Lamarck

;i nu i-a recunoscut locul pe care-l meritd. decit sub influenla criticilor lui Lyell. f)ar s-a.r putea spLrne

:i Darwin, influengat de exemplul negativ al lui Lamarck, a adunat multe probe in sprijinul fiecaireia

lin teoriile care formeazd concepfia sa ;i nu a trecut la teoretiziiri decit atunci cind avea date li fapte

lumeroase, bine verificate.

Nivelul gtiin{elor. ?n momentul cind Larnarck p;Lrblicd sinteza sa, era ir-rca destul de scizut.

Jlterior, in jumatatea de secol care separa < F-ilozofia zoologicl> de < Originea speciilor>, gtiin{ele

raturii se dezvolti considerabil ;i in special cele istcrrico-naturale (paleontologia ;i einbriologia);

;e elabore aza teoria celulari, care a revolulionat gtiinfele morfologice, dovedind trnitatea structtt-'alii dintre plante gi animale, nu numai sub aspectul static ci ;i sub cel dinamic, de evolulie in timp.

lntogenetica (de exemplu teoria citoblasteraei a lui Schleiden gi Schrvann). S'a descoperit legea con-

;ervirii ;i transformarii energiei. S-a ndscrit ;i dezvoltat cirimia biologicS. S-au dezvoltat raurut'i de

;tiin[e legate de studiul fiinlelor microscopice. Fizica a fiicut gi ear progrese mari. Toate aceste progrese

Jlidsau prosibilitatea stabilirii unei concepfii de ansamblu asupra gtiinlelor naturii, concepfie pe care

I edificat-o Darrvin. Accelerarea qi diversificarea evolufiei Etiinlelor cu p:itratul dr,rratei ei in timp"

I,IiE F,\TA -__4Il

despre care ne vorbea Engels, se aplici din pliri jurnatalii de secol care separd pe Lamarck de Darwin.Putem afirma cd acest proces continud gi azi, dupl- triumful darwinismului. El este in mare mdsurdo corise,;in(i a ridicarii gtiin(elor naturii 1--,e o treapti nouit, prin cei doi mari darwinigti ai secoluluinostrLr: I. P. Pavlov ;i I. V. Miciurin. prin continuatorii lor in domeniul biologiei qi o serie de alli:; ,r'aoti remarcabili in domeniul fizicii. chimiei. fizioiogiei. embriologiei, paleontoiogiei, antropologiei,geologiei, geografiei, matematicii aplicate qi in mr"rlte alte domenii. Azi putem a\7ea o concep(ie uni-tard, dialectici despre univers, despre toate formele de migcare pe care le prezintd materia, despre

evolufia qi iritcrrela{iile dintre aceste forme de mi;cale si migcarea biologica. Cunoagtern azi o r:artedin legile interne ale fenomenelor fizice. chimice, biologice ;i sociale, ceea ce ne dd nouri posibilitatea,pe care n-o avea Lamarck si nici chiar Darwin, de a ataca probieme noi de la un nivel superior.

Aceasti posibilitate se datoreqte in mdsur[ inegald, dar totuqi mare, tuturor savan,tilor care din anti-chitate qi pina in zilele noastre au colaborat. intuitiv, naiv la inceput, apoi din ce in ce mai mult pe

bazri de faptc ;i de date, la crearea tezaurului de cunogtinle gi de conceplii pe care-l folosim gi-l imbo-gdtim fiecare dupii puterile sale. clezvoltindu-l continuu.

Darwin are mari rnerite in aceasti privin{I. El ne-a llsat nu numai o concep{ie ci ;i o rnetodir

de lucru, despre care ne vom stridui s[ vorbim in paragrafr-rl urmitor. Darwin mai are marele meritde a fi ardtat omului puterea sa de a transforma natura inconjuriitoare, putere care depdge;te cu multpe a tuturor celorlalte fiinge. desi el a vd.zut aceastd putere limitatd doar 7a dezvoltarea vafia[ii1orap:irute in afarl de voinla omuir"ri. Darwin a vdzttt doar folosirea de cdtre om a < darurilor> fdcute

de natur5. Miciurin merge nai departe decit Darwin qi ne invat[ < sd nu asteptdm daruri de la naturd >

ci sa i le smulgem. Accasta nu micgoreazir de loc meritele lui Darwin in demonstrarea puterii omuluide a transforma natura. ci ilustreaz'a doar existerrla legii progresului care l-a dus pe Miciurin la dez-

voltarea creatoare a mo$tenirii liisate de inainta;ul sdu. Darwin.Este natural ca omul. priir care << natura ajunge la congtiinla de sine> 1, omul, rezultatul unei

duble evolu{ii. biologice: pi sociale. sd ajun-ea capabil de a face mai rnult gi mai bine decit cele-

lalte fiinte.

C'aracterul lui Darwin si metodele sale de lucru

<Autobiografia> care completeazii <Origir-lea speciilor> ne aratd multe detalii importantedin viala lui Darrviir si unele din priiicipiile foiosite in elaborarea conceptiei sale ca ;i in munca sa.

Fiul sdu. Francisc Darwin, in < Viafa gi corespondenla lui Charles Darwin >>, vorbegte foartedetaliat despre tatdl siu, despre caracterul acestuia, despre rela{iile sale cu profesorii gi prietenii

s[i dintre oamenii dc qtiin!5.

Marcel Prenant, in lucrarea sa biografici intitulatii < Darwin >>', descrie mediul social dinAnglia in tirnpul lui Darwin gi analizeazd din punctul de vedere al marxismului opera biologicrier lui Darwin. El dd in sorijinul afirmaliilor sale numeroase citate judicios alese si totdeauna dirr

sursii directit.W. Irwin r pe bazd de documente olografe redd. roman[at, multe detalii din viafa, intimi-

tilile familiei lui Darwin ;i luptele care s-au dus pentru sau contra darwinismului, sco{ind in evidentii

I F. Engels, 1)ialectica2 Darwin a scris dr:spre

importanla fetctorilor sociali in3 Tradusa in romine;te4 Wiiliam lrwin, Apes,

Nicolson, Londra, 1955.

naturii, E,.S.P.L.P., 1954, p. 11.

descendenfa omului din mainiulti ;i despre sclectria in evolutia omului. Dar el n-a virzulprocesul de transfornrare a n-raimutei in om.si publicatl in Editr,rra de stat, coleclia < Biblioteca de buzunar >>, 1946.Angel.s anrl Viclorion.s. A .ioinr hiographv ol Dorwin and Huxlet, Ed. Weinfeld -

\l\ t,HE -I,'I.TA

nu numai pe Darwin ci qi pe Huxley, principalul luptdtor pentru darwinisrn din secolul rrecutin Anglia.

In aceastri prefald nfi voi Jbri sd repet cees ce u ctptVrut i.n ronine1te, soLt t:ste pe cale de upu-ri{ie L,;i voi cerca sd redau sintetic un numar de tr;isituri e1e caracter ale lui Darrvin gi citeva dinmetodele lui de lucru, in inten[ia de a fi folositor tinerilor cercetltori care dorcsc sii-si imbunata-

[easc[ stilul de muncd, dupd exemplul mariior deschizatori de drurnuri in ;tiin![. ln acest scop s-a

publicat < Autobiografia > iui Darwin ;i tot in acest scop am scris ;i paragraf'ul de fa{n.Studiul tuturor acestor documentc arata in rnod nct cd atit caracterul cit ;i coi-rceplia lui Darwin

s-au format incet ;i ca ele sint rezultatul unotr lactori sociali. al unor trasiituri dobindite in cr:rsulviefii sale ca gi al perfeclionarii gi dezvoltirii unor caractere inniscute.

Via(a lui Darwin a fost simpla ;i curata. Cla ;i via{a altor oameni mari, nu are nimic deosebit.

l{edzitr din W. Irwin 3 pa.reriie Enrrnei Wedgrvood clesnre virul sau {-lh. Darrvin inainte ca ea sd

devin[ sotia acestuia. Emma scrie mdtusii sale Jessie: <r k,i este omul (cu caracteru] V.h4.) cel mai

deschis gi mai transparent pe care l-am vlizut vreodati >.

Ceea ce este important in via{a sa este felul clrrn ,si-a insr-ryit cr concep{ie materialistA. cu

atit de puternice elemente dialectice si tot aga de important este de gtiut ce metode de lucru a

folosit pentru a da lurnii uriaga operd pe care ne-a ilsat-o.De la tatf,l sdu, orn inteligent ;i spirit critic. f)arrvin a mo;tenit o nrarc trrutere dc munc6,

un spil'it de observalie foarte dezvoltat ;i o capacitate deosebiti de a sezisa esenlialul.ln invalamintul din vremea lui Darrvin dorrrncau incii tnetode scolastice, buchere;ti. care nu

atrageau. Tinarul Darwin a lbst elel ;i student mecliocru. ln sci,imb, cl se consacri cirirniei.

sub conducerea f ratelui sdu nrai mare. gi colc'ciiorri'irii a tot f,elul de minerale si apoi de insecte. Chimial-a atras foarte mult. Nu s-a mullumit numai sii ajute la efectuarca. exLrerien{elor ci ;i-a dat silinqa

sii citeascn car{i de chimie ;i si in{eleaga c€ea cc erperimenta. Dinamismul reacliilor chirnice. deter-

rninisrnul lor stricr, posibilitatea de a le repeta ;i verifica. au constituit pentrlt tinarul elev f)arwitr un

model pe care apoi l-a ciiutat ;i dezvoltet in toate celelalte domenil ale qtiinfelor naturii pe car:e le-a

eercetat. Pretutindeni el a cercetatprclcesul indevenire. detcrniiriisnir-rl acerstui proces. tbrnrele irrcipiente,

f'azele ilrterrnediare si Jrrrale alo proccsclor. legiiu' lor iiiicrltc.Activitatea lui de colec[ionar avea [a irrcci;Lit f<-,rnic iicclai"e. a$:] cum se vscie din <t Ar,rlobiogratie>.

Apoi, incetr-rl clu incetul. 5i-a grlsit urr coniir.rr-tt in cr;lecficnai-ea insectelor. F--l nu s-a mullurnit nici

aici sd le stringa. a$a cum ficuse de exenrprlu cu ntincraieie. ci a irtceput s i str-rdieze sistematic: sA recu-

loascI ordinele. l'arniliile 5i g:errurilc'5i incir de pe iriincile ltcer-ilui sa acitnrtilcze serioase c'-tnostit]te ellto-

mologi-e. Ca student ia Cambridge, sub inf'luenfa prol'esoruhii sau" reveps6i[u] Heltslor.l'. r,iilc-rrtrl

prietelr gi elev al acestuia, Darwin. igi i;irge;te muit cuno;tin[ele zoolo.eice gi hotttitice ctt ocazia c-rcursi-

ilor destul de numeroase pe care Henslcrw le face cu elevii sli in irrrl;rcjurinriie oragului Carnbridge.

De ia Sedgwick invafiicumse intreprinde o expeditie geclogicii. f)ar, sub inflr,ren[a tor. Darlvin rirmiue

tjxist ij crealionist" clesi atmostcrtr de ia C:iurtrridge era ioarlc f avorahili ici':iicl' progresist.rr si cLrren-

teioi" s6ciarle care frirrnintau Arrglier itr vremea tirrerefii lui Darrvin. Totugi iriil"ren{a pe care a suf'erit-tt

la Clambridge se resimte'puterrric in fbrmalia lui -{eneraiii. in irtsusirelt unor idei avansate pentru trurghezra

djn care fiicea parte Darwin. cum sint icleea abolirii sclavajtrlui. ?nsii itceste idci tru au nimic de-a facc

cu lorrnaiia:;a nraterialistA. Accasta incepe mai irrtii sub inflr.ienfa crir{ii Jui Lyell< Priricipiile -e.eologiei>'.

iucrare in crre acest ilustru geolog arata nu nuntai evolulia in spatiu ci ;i evolutia in tirnp a scoarlei

tr-rarnintuiui. sub inl'lu.cnta unor factori ilctr-rali. sezisal'riii. si nu sub irrflucrtta unor catastrofe miracu-

I Concrxlitent cu < Oi'iginca specirlor>' va ;rpr;rca in romineqtc, irr Editr-rla tint:rctuirii, tradttcerea cirlii lut

Darwin < Jtrrnllul cie cercr'tiri ip tir';lpul crilritoriei pe ,, llerulle>>. fradus dupd editia a Il-a din lE60 a acestei carlr

putriicati in Ect. t'. Nelson & Snn.t OP'clt., P. 6().

PRE r.'ATA

loase, cum suslinea Cuvier. Lyell, in aceastd catte, care a deschis un drum nou in geologie, nu se mul-{umegte numai sa edifice o concep{ie materialistd, ci da gi o metoda de muncd insu;itd qi dezvoltataulterior de Darwin. Lyell adund in sprijinul pdrerilor sale toate dovezile disparate pe care le gisestein literaturd sau pe care i le dau studiile sale. AnaIizeazl, aceste date in mod critic ;i le sinteti-zeaza intr-o concepfie unitar6. Dupa conceplia lui Newton, ;i mai tirziu a lui Kant gi Laplace inprivinfa evoluliei cosmosului, Lyell demonstreazd cd transfbrmdrile scoar{ei sint guvernate de forlemateriale.

Atacul lui contra fixismului nu trece insa de limitele geologiei. in privin{a liinlelor vii el rdminepe pozilii fixiste ;i creationiste pina Ia publicarea < Originii speciilor>>, cind Lyell devine elevulpropriului sau elev, Darwin"

Materialismul iui Lyell este strins legat de conceplia filozot-ului materialist elglez FrancisBacon, care cu citeva secole mai inainte preconizase verificarea faptelor prin experimente qi o atitudinenedogmatica fala de ipoteze qi teorii. Bacon sfdtuieqte sd nu se porneascd de la idei preconcepute, cjconcepliile sa fie rezultatul faptelor veri{icate. in tot cursul vielii sale, Darwin, ca ;i Lyell, consider6metodica lui Bacon ca elementul fundamental al cercetdrii gtiinfifice. $i aceasta atitucline l-a dus ladescoperirea unor interdependenle (de ex. echilibrul biologic in naturii) ca ;i a unor legi interne inprivinla varialiilor, a procezului sexual, a formdrii recifelor de corali, a insulelor vulcanice pi in multealte probleme.

$i noi, cei de azi, apreciem marile merite ale concepliei lui Bacgn.De la Lyell, Darwin a mai invSlat nu numai metodica, ci ;i conceplia materialisra evolulionista.

De la Lyell a invdlat sd descopere prin analizd si sinteza legile interne ale fenornenelor studiate.Tot de la Lyell ;i-a insugit Darwin un deosebit siml critic care s-a dezvoltat puternic mai ales dupaintoarcerea sa din cdldtoria pe << Beagle>, adicd atunci cind a inceput s[ intrelini legdturi 4irecte cuLyell. Acesta nu era refractar nici unei idei noi. Dar o supunea unor obiecliun i atit de numeroase;i unei analize critice atit de adinci, incit dacd ipoteza nu era bine intemeiati, sau dac;i nu erA suficientde bine elabor:atd, ea nu rczista criticii sale. Darwin igi insuqegte ;i aceasta metocld a lui Lyelt gi o aplicacu atita mdiestrie, incit ajunge sa gdseascd eventualele obieclii contra conceptiilor sale, ob,ieclii pecare nici cel mai ascu{it critic al sdu, Mivart, nu reu;e$te sa le fbrmuleze. Dar o rjatai cu criticile, Darwininvala gi felul cum se rdspunde la criticile juste ;i curn se modifica pirrfile neinche_eate ale unc-i ipotezede lucru cu un simbure sdnd.tos.

Darwin procedeaza la fel ca maiematicienii, care cautd sa griseascii toate posibilitilile cte repre-zentare a unei iunclii aigebrice. Aceasti metodd i-a permis sd efectueze analize complexe. sd vadainterdependenlele, succesiunea naturald a formelor de trecere, punctul de plecare ;i punctul de sosire,evolu{ia divergentd, rolul selec{iei ;i multe altele. Cu ajutorul acestei merocle, .Darwin s-a transfor-mat dintr-un metafizician care aduna fapte, intr-un dialecticiarr sp<lntan; el interp reteazd, faptele indesfii;urarea lor in timp ;i spafiu.

insa cel mai important profesor al lui Darwin a fost curiozitatea sa fara limite si incip6linareasa de a munci pina ce gasea cauzele fenomenelor pr: care le studia cu rivnd. cu o perseveren{d demndde a fi luata ;i ea ca exemplu.

Darwin pleaca in caldtorie pe < Beagle > fixist qi deist. La prima sa escal6 verilica teori;rcauzelor actuale a lui Lyell ;i o gase;te corespunzitoare realitirgii. Apoi cu spiritul sdu ascu[it oeobserva{ie ;i bogat in asocialii de idei, Darwin vede cd teoria fixitilii speciilor nu are baze reaie. Darnu se lasd cucerit de idei care nu aveau incd o suficientd fundamentare experimentald ci, dupri intoar-cerea sa din cal[torie. adund timp de 22 deani dovezi in sprijinul concepliei evolutiei speciei.Darwincre$te in aceastd munc6, igi sparge propriul sau plafon, depSgegte pe mae;trii sdi, Hensiow ;i Lyeil, giili fdure$e cu incetul concepfia sa materialistd evolulionistd, pe care o va dezvolta in toateeclelalte lucrdri.

x\

\\ i

Se niai cer senrnalate, in aceastri ordine de idei, doud aspecte: influenta pe care au avut-o asupra

sa ceilalli ofi1eri de pe < Beagle > atit pentru a-lvindeca de deism cit si pentru a-l invdla concret avantajeleunei munci ordonate. sistematice gi foarte suslinute. Pentru Darwin, dotat cu o exceplionala putere de

muncd gi de gindire" exemplul tovardgilor sdi de caldtorie este hotdritor. El isi insusegte ceea ce nume;teel < regula sa de aur )) in munca : lupta contra irosirii timpului si analiza oritic[ a oriciirei teorii.

Al doilea fapt care merit[ si,i fic subliniat este acela c5. Darwin, dup[ ce iqi intemeiazS. o flamilie,

se retrage impreuni cu so{ia sa la Down pentru a putea sd-qi consacre tot timpul liber muncii sistenra-

tice gi sus{inute. gi familiei, qi pentru a se sustrage oriclrei preocupdri care l-ar abate de la aceastd

linie. Apdrarea timpului de munc[ qi de crealie. lupta contra orelor pierdute fdrd rost, iati un alta.spect al exemplului pe care ni l-a dat Darwin, cu sacrificarea placerii de a trai intr-un oras mare,unde, prin firea lr-rcrurilor. la fiecare pas sint tot felul de ispite care-fi rdpesc timpul in mod inutil.Darwin avea o situa{ie rnaterial;-i care-l punea la addpost de zilua de miine ;i nu-l obliga sa

irrcerce aface o carierii universitarii.Problerna foiosirii la maximum a tinrpului de muncd gi de crealie este o problemA de prima

inrportania;i az.r.

Nu vrem si irrsistim asupra metodei de notare, elaboririi de fi;e, rezumate gi tablouri ale mate-rialului citit, claslrii lor etc. Toate acestea sint bine descrise in < Autobiografie >. Ele ii permiteau luiDarwin sri-gi economiseasci si pe aceastii cale timpul, gasind repede o data sau un rnaterial citit. s[-qirevadd adnoti.rile critice dupli pauzelungi si sd-si dea seama deeventualele greqeli de interpretare facutemai inainte.

Din cele spuse pini acurn se poate desprinde faptul cd Darwin nu se dadea inapoi in fala niciunei greutati qi nu-l speria o problemd" noui. in care nu avusese mai inainte ocazia sii se documenteze.

El avea dorinla gi curiozitatea de a in{elege cauzal fenomenele pe cerre le observa. de a descoperi,prin metocia sa de lucru, legile fenomenelor. Darwin nu pleca cu idei preconcepute la studiul unei

probleme. El verifica scruplrlos gi critic datele qi faptele care constituiau probele pe care le re{ineapentru demonstrarea unei teorii sau ipoteze qi avea o grijA deosebitA de a nrezenta corect

subiectui studiat. El inipariea cu multa atenlie materialul in capitole si paragrafe. striiduindu-se ca,

ir-r f'recare din ele, rnaterialul docurnentar sf, fie convingf,tor si atit de bo-rrat cit pern-riteau rnaterialele

acumulate pina in momentul cincj redacta lucrarea. Darwin a mai il\ ut o trits[tura care l-a deo-

sebit de ceilalli cercetritori : el a pretuit practicienii. S-a pus in legiturir cu crescdtorii de animale ;icultivatorii de plante. i-a translbrmat in corespondenli ;i consilieri roluriiari ai sdi. le-a cerut mate-

riale pe care le-a verificat si confruritat serios. gi i-a pus pe ace;tia pe picior de egalitate cu cercetdtorii

stiin{ifici cei mai reputafi.De la concret. Darwin a mers spre abstract. De la studierea legilor selecliei artiliciale s-a ridicat

la inlelegerea legilor selecliei naturale. $i in aceastd privinla Darwin este un precursor care ne-a invd-

tat concret avantajele iegarii practicii cu teoria intr-un tot unitar, dialectic.

Acestea ar fi. dupa pdrerea noastrd, unele din principalele trdsaturi ale caracterului si metodelorde munci ale lui Darwin.

Inrportanfa edi(iei a V[-a a < Originii speciilor >

Cu edilia a Vl-a, textul <Originii speciilor> nu se mai schimbd: de aceea, aceastd ediliepoarta titulatura de < stereotipii >. A$a cum arata Darwin in introducerea sa, textul ediliei a VI-aeste mult modificat fala de editiile anterioare. intre timp aparuserzi si alte lucriri ale lui l)arwin.printre care cea rnai importantd este desigur << Varia(iile animalelor gi plantelor in starea domesticii >

lucrare citati-r de citeva ori in editia a VI-a a <Originii speciilor>. l-egdtura dintre darwinism qi lamar-ckism devine mai strinsa in ultirnele editii alecOriginii speciilor>. Darwin introduce de asemenea un

1,Iil., l.'AT.\ -\\11 I

capitol rlou -- al VIl-lea - cleosebit de important. In cele douir capitole --- VII si VlIl - Darwinconcentreazi, o serie de rdspunsuri la criticile aduse concepfiei sale. Dar, aga cum ne-am putut convingein timpul traducerii. edilia a Vl-a este mult modificata si fat[ de edilia a V-a. in edilia a VI-a concep-

{ia lui Darwin apare mult mai dezvoltata decit in prima edilie. intre aceste dou[ edilii trecuserdl3 airi (1859-1872)).

in legitura cu eclitia a VI-a vrem sii semnalam doua lapte, deosebit de importante pentruistoria biologiei.

Publicarea pri.mei edilii a < C)rigiriii speciilor>, ia 24 noiembrie 1859, corespr"rnde cu nagtereabiologiei naterialiste. PLrblicarea ediliei a Vl-a (1882) corespunde pe de o parte cu triurnful dar-winisinului, pe de alta parte cu o schimbare tacticzi in metodele de combatere a danwinismului de

cdtre adversarii sdi. clerici sau naturaliqti.Pina in 1882 apare un numdr important de lucrdri care sprijina sau dezvolt.ir darwinismul.

printrecare citdm pe acelea ale lui Wallace. Huxle1,. Fritz Miiller. Haeckels.a. Darwinismul, in acest

timp, depa;e;te cadrul biologiei, pdtrunde in lilozofie. este folosit ca o armA de luptir de ciitrercvolLrtiorrarii marxi;ti gi cuprinde cercuri largi de cititori gi experimentatori, devenind un

[cnonrerr de nrasd.

Crescdtorii de animale ;i cLrltivatorii de plante folosesc in munca lor principiile seleclieiartificiale. Adr,'ersarii darwinismr"rlui nu se mullumesc numai sa-l critice direct prin lucrari. pamflete,conferinte. articole de ziar etc.; ;i nici nu se mai mulfumesc sd sfdtuiasca guvernele ca sd interzici.predarea darwinismului in qcoli gi universitdti. Ei vad ca darwinsimul triurnfa, iar criticile lor riimininoperante asupra multor cercetdtori gi crescatori din Arrglia, S.U.A.. Gerrnania, Rusia. Polonia,Ungaria etc. De aceea adversarii darwinisrnului schimba tactica: clerul anglican s-a impicat,aparelli. cu darwinisnrul ; iar naturaligtii burghezi s-au proclamat darwini;ti. dar nu darwinigti inte-grali. ci cu rezerve. Rezervele naturaliqtilor priveau tocmai laturile rnaterialiste cu elemente dialecticeale darwinismului. Ace;ti adversari au inceput reformarea darwinismului, golirea sa de confinutulmaterialisl, au inceput sir hipertrofieze acele pirf i din conceptia lr-ri Darwin care reprezeirtau

alunecijri sau concesii fircute idealismului.August Weismann este prirnul cercetdtor care incepe s[ foloseascd. aceastl tacticd. Primele

sale lucrdri incep din l88l gi continud mai muit de dou[ decenii :. Dupi Weismann au urmatal1ii. Istoria acestor lupte este mult prea cunoscutd pentru a fi rrecesar s-o repetam ill pa-uinile

acestei prefete.

in focul acestei lr-rpte. edilia a VI-a a <<Originii speciilor> a juceit un rol deosebit prirr bogaliagi valoarea argumentelor adurse de Darwin in sprijinul concep{iei sale ca gi prin spiritul critic al

intregii acestei capodopere.

Atitudinea lui Darwin fa(i de rnetafizicl gi creafionism

Darwin nu este un partizan al metafizicii. Reintors din calatoria de pe < Beagle>, Darwiltincearcd sI-;i insugeascd metafizica, dar, cull se exprima el in < Autobioerafie>>. considerd cd nu

este << irtzestrat > pentru inlelegerea metafizicii.Aceastir atitudine o manifestd fostul student in teologie ciiruia < Principiile> lui Paley i s:

piiruseri intr-o vreme suficieirte gi convingitoare. Ceea ce a vdzut iir cursul calitoriei in jurul lumii

1 Francis Darwin in cartea sa LiJb ond

a VI-a urmitoarele: (( A ;asea edilie cu adiugiri(datati ianuarie 1872)>.

, Aug. Weismann, Essais sur !'Hdrdditd et la Sdlection Naturelle (trad. in fran{uzegte in 1892, in EC. C. Rein-

wald, paris), reprezintd o serie de culegeri care. dup[ cum afirml insu;i Weismann, in pretald, incep si fie publicate

din 1881 (p. l).

Letters ol Charles Darwin, in vol. Ill, p. 363, scrie privitor la edifiagi corectdri din 1872 (douazeci gi patru mii exemplare). Londra, 1882

\\-Ut l fi D r-'-\T.\

i-a format convingerea c5. speciile se transformi, cum rnd.rturise;te singur in < Autobiografie >>.

Atituciinea sa fatd de metafizici nu este fonnali. ci este reali si a rlmas rreschimbat[ tot restulvictii sale.

Darwin nu rLrpc c:u biserica in viata sa de foate zilele. La Dorvn, in parohia sa. el este un elctncntItctiv, care ajutii pe p,rreot in acfiunile sale. Din acest pllnct de vedere, Darwin se apropie mult de

Pasteur. Atitudinea sa f'afa de credinta in general. reprezintd, un compromis. Pe plan filozotic" Darwinse proclami agnostic.

Dar in opera sa gtiinfificd Darwin este un materialist, un anticrealionist qi un antifinalist hotlrit.O datl cu creafia, Darwin neagi << scopul > gi < inten{ia > in naturi. latir citeva exemple :

in scrisoarea sa cf,tre W. Graham, Darwin afirm5.: < Dvs. ati exprimat convingerea mea

iritimd... ca universul nu este rezultatul urrei intimpliri>. Din acest punct de vedere Darwineste de acord cu Graham. Dar in problema intenliei in naturd ei nu este de acord cu acesta.

Darwin ii declara cd nu vede < nici o inten{ie in legea gravitSlii, a conservlrii ertergiei. in teoria

atomistd > 1.

in < Aui.obiografie > gdsim de asemenea urnritoarea afirmalie: < Veciriul argument al inten-tiei in naturd, adus de Paley, ;i care rnultd vreme rni s-a plrut concludent. se prdbu;egte acum, cindlegea selec{iei rraturale a fost descoperitd. Nu se rnai poate sustine, de pildd, cii frumoasa articulatiea unei bivalve a fost facutd de o fiintl inteligenta. la fel cum ul1 om ar construi o balama de poarti >).

lar lui Asa Gray - care vroia sd impace dar:winismul cu crea{ionismul, suslinind existenlaunui plan predestinat 9i a unui scop in naturl - Darrvin ii opune urmS.toarele argutnente: < Daratunci cind il intreb daca e[ consideri c[ providenla, pentru distraclia omului, a creat, dinainte voit.unele varialii ale porumbelului, din care s-au produs, prin acumularea incrucigdrilor, o formd cu guga

rnare, sau un fel de porumbel-pdun, el nn mai qtie ce si-mi rdspundri. lar dacd el sau altul admite

cf, aceste varialii sint accidentaie in ceea ce privegte scopul (dar desigur neaccidentale in ceea ce pri-veqte cauza sau originea lor), atunci rru infeleg de loc de ce ar fi prestabilite diversele varialii acumu-

late care au dat nastere ghionoaei atit de minunat adaptatir . . . > :.

Am putea inrnulli citatele din Darwin, mai ales din scrisorile sale, insi nu considerim necesar

acest lucru. in domeniul ;tiinlei el a luat o atitudine net antimetafizicii. anticreationistd ;i antifinalisti.Acest firpt merit[ sutrliniat deoarece atit in tirnpul viefii lui Darwin. in toiul luptelor in jurul

acestei doctrine. cit gi in zilele nozrstre. s-a ciiutat ;i se catrtd incd sd se micgoreze meritele lui in

prrivin(a materialismuiui ;i dc asemencii s-a ciutat sir se arate ci intre teoria creationistd gi conceplia

,lut Ootlvin nu ar erista contradictii tr.

Elenrente de rnaterialism qi diatectici in concep{ia lui Darwin

Concep{ia lui I)arwin este denrult cunoscutri publicului rominesc. Ea a fost reactualizata dupa

eliberarea ldrii noastre prin traducerea gi tiparirea in romine;te a citorva din lucrdrile lui Timiriazev.Prenant, Mecirrikov, prin popularizarea darwiniqtilor romini si din alte 1Ari. prin invdtarea elemen-

telor darwinisnrului in scolile noastrc medii pi superioarea.

I Scrisoarea lui Darwin catrc W. Graham a fost scrisir la I iulie 1881. Ea este publicatd in intregime in cartea

lLri Francis Darrvin, Viala;i corespondenla lui Ch. Dsrwin, vol. l, p.315 -316.2 Vezi scrisoarea lui Darwin c:itre Julia Weclgrvood, scrisii la 1l iuiie i861. t'a este publicat4 in intregime in

Via;a;i corespondenta lui Ch. Darwin. vol. l, p.313, in capitolul consacrat pirrerilor lui Darwin asupra religiei.s.Platonov in articolul sdu sei-r-inaleazi puLrlicarea unei monografii in l0 volume numiti <Historia mundi>

{8.1., 1952, Rern) la care participl nunrero;i istorici din citeva ,tari care suslin idei analoge.{ Despre aceste aspecte vom vorbi in partea a dona a prefetei. Lista lucrirrilor originale gi a traducerilor este

de asenrenea redati in biografia care incheie aceastri prefa{a.

PRE FATA XIX

Aceastii situa{ie ne di noud libertatea de a alege din darwinism unele probleme pe care si lediscutdm liber ;i ne scuteqte de a face o analizd completd a doctrinei darwiniste, analizd care

ne-ar depziSi.

A9a de exemltlu in acest paragraf ne-am propus sd examinim mai de aproape parli din opera

lui Darwin prin prisma concepliei materialist-dialectice. Ne vom strddui. atit cit ne permit cuno$-

tin[ele noastre modeste in acest domeniu, sd expunem rind pe rind, sistematic, critic, elementele dar-winismului care ilustreazi sau confirmd legile materialismului dialectic. Din acest punct de vedere

unele vor fi dezvoltate mai mult, altele mai pulin.Principiul interdependenlei ocupd un loc deosebit de important in concep{ia lui Darwin. Am

expus in paragraful precedent unele din pdrerile lui Darwin despre univers si despre <intenlii> Ei

( scop >> in naturl. Pasaje de acest fel abundd atit in opera lui Darrvin cit qi in scrisorile sale. Din toatdopera lui Darwin rezultl cI atitudinea lui antimetafizicd, era reald, cd el nu concepea natura ca pe

un haos sau ca pe o acumulare intimpldtoare a fiinlelor vii. El nu acceptf, nici teoria creajiilor. nicimiracolele unor catastrofe universale, ci cautd sd studieze legile materiale ale naturii, Ei in seleclia

naturald gdsegte suficiente elemente ca s-o proclame o lege generald.

Darwin dezvolti principiul lamarckian al interdependenfei dintre organism gi mediu si, prinnumeroasele dovezi pe care le aduce, ridicd acest principiu la nivelul uneia din principalele rela{iiale interdependenlei ;i condilionarii dintre organisme (unele faf[ de aitele) ;i a tuturor fiin{elor viifa{a de mediul fizic. Lamarck a vd,zul unilateral aceastd interdependenli: el a studiat rolul morfo-gen al mediului asupra fiin{elor vii. Darwin vede acest aspect, pe care il dezvolti, ..- introducindinfluenla gi condilionarea reciprocd a fiin{elor vii unele fafd de celelalte - ;i in plus vede transfor-marea mediului sub influenla fiinlelor vii.

Relaliile dintre fiinlele vii unele fai6 de altele intr-un areal constituie ceea ce Darwin numeste

< echilibru biologic >>. Acest echilibru este instabil. intinderea arealului, deosebirile care pot exista

de la un loc la altul. mai ales in mediul terestru, constituie, in doctrina lui Darwin, elemente impor-tante de grdbire sau incetinire a evoluliei, de transformare a unora din specii in specii dominante sau.

din contra, de diminuare a numdrului lor pind la extinclie. Aspectele acestea sint magistral expuse

in <Originea speciilor> qi de aceea nu vom insista asupra lor.Darwin a considerat multd vreme factorul biologic ca mai important decit cel fizic in trans-

formdrile speciilor. Spre sfirgitul vielii insd el qi-a dat seama cd a subestimat acliunea factorilor direc{i.intr-o scrisoare din 1876 cdtre Moritz Wagner, Darwin afirmd: <dupd mine. cea mai mare gregeala

pe care am comis-o este cd nu am acordat suficient[ greutate ac{iunii directe a mediului, de exemplua hranei, climei etc., independent de selec{ia naturald. in mod cu totul deosebit vor fi favorizate modi-ficdrile produse in acest fel care nici nu avantajeazd nici nu desavantajeazd organismul modificat . . . >>1.

Iar lntr-o scrisoare cdtre Semper, scrisi cu cinci ani mai tirziu, se vede totuqi cd in problema acliuniimediului, Darwin inci mai are uirele rezerve. El afirmd: < cred cd schimbarea condiliilor dd impulsvariabilitdfii, dar cd acestea lucreazd tn cele mai multe cazuri intr-un fel indirect. A;a cum am spus-o,

aceasta este una din cele mai incurcate problerne (most perplexing problem) > 2.

Darwin descrie magistral migrafia speciilor in perioadele glaciare ;i rdminerea unora din aceste

specii de zond temperatd in regiunile tropicale. Dar in acest caz, Darwin vede cd, sub influen{a fac-torilor fizici, echilibrul biologic se modificd mult. in aceastd problemd el aratd. cum se explicd prezen\a

unor specii de zoni temperatd in regiunile tropicale, in cele ecuatoriale, sau pe coastele munlilor.

t Scrisoarea reprodusitraducerea romineascl a cir(iieste redatd gregit).

2 Ibident, r,ol. III, p.

ll.

in cartea lui Francis Darwin, Viola ;i coresponden{a lui Clt. Darwin, vol. III, 159 (inlui M. Prenant, despre Darwin - p. 130 - indicatia bibliograficd a acestei scrisori

345.

XX PN I] F,\T.\

El explicir mai pu{in transformarile pe care le suferd speciile dintr-un biotop in cazul ur"ror astfel deperturbiri.

in schimb Darwin explicd bine rolul ridicarilor incete a lan{urilor murrtoase in distributiaspeciilor. Pe vremea lui Darwin nu se descoperise incd existen{a unor perioade secetoase (perioadexerofitice) in cursul evolufiei geologice a pdmintului. Azi cunoastem cd intr-o ascffrenea perioadla avut loc transformarea Crossopterigienilor in Slegocephali ;i a acestor amfibii in Reptile.

O alta interrelalie pe care Darwin o descrie foarte bine este aceea care are loc la zena de gra-nila dintre arealele ocupate de doud specii.

Problema interdependenlei este dusi de Darwin foarte departe. El studiazit rapor+,urile carese pot stabili intre specii, raporturi pe baza cdrora in zilele noastre Acad. T. D. Lisenko iqi constru'iegte conceplia sa despre < specia biologica>. Din toatd opera lui Darwin vedem ca el distinge trei

feluri de raporturi : de luptir, de ajutor reciproc gi indiferente. Vom reverri asupra acestor raportr-rri.

atunci cind vom discuta principiul supravie{uirii.

Darwin avdzuljust ceea cenumim azi< principiul unitalii dintre filogenie qi ontogenie> ca si

faptul c5" recapitularea poate sd suprime unele faze de dezvoltare sau sd ie modifice. Dar intotdeannaqi in orice fazd, de dezvoltare, oul (respectiv sdmin{a). embrionul sau larva sint adaptate la mediul

lor de viala. Putem adduga azi cd. adaptarea aceasta are o sferd foarte larga. in cazul cincl rnediui

de dezvoltare al oudlor este diferit de acel al adultului, gdsim modificdri ale structurii gi ale plrliloroului (in privin{a funcfiilor vitelogene ca gi a membranelor terfiare) ca ;i in privinla instinctelor adul-

tului (in special ale femelei) in raport cu mediul de viala in care se vor dezvolta progeniturile lor.Uneori acest mediu reprezintd mediul vechi, ai strimogilor, mediu la care animalele sint puternicadaptaLe in cursul evolutiei lor filogenetice. Sd ne gindim de exemplr-r la rc'ptile, devenite tercstricole

- ele qi oudle lor. Strdmoqii reptilelor nevertebrate gi vertebrate sint tofi ovipari acvatici. Adaptarea

completd a reptilelor la mediul terestru, a;a cum amardtat rnai ?nainte. a fost condilionatri de o peri-

oadd xerofiticd. insa dezvoltarea acvatici reprezintd o modalitate foarte veche. Ea rru a fost inllitu-ratd in cursul lungii filogeneze a reptilelor cu toate transformdrile substanliale ale altor mecanisme.

Problema mediului acvatic pentru embrionii Reptilelor a fost rezolvatd. printr-o adaptare cenoge-

neticd gi anume prin formarea lacuiui amniotic. Embrionul rdminea intr-un mediu lichid, redus ca

intindere. Acest mediu reprezintd mediul vechi, acvatic al strdmogilor, in condiliile noi, impuse de

modificarea mediului de via{a. Darwin avea dreptate deci atunci cind suslinea cd fiintele vii. in orice

moment al dezvoltarii lor ontogenetice, sint adaptate la mediul ior de via{[.in lucrdrile sale asupra formarii recifelor de corali sau asupra modificirii solului de citrc rittrc.

Darwin, asa cum am atdtat mai inainte, a demonstrat nu numai influenla mediului asupra orgaurs-

melor ci;i influenfa organismelor asupra mediutui. Azi se gtie ca fiin{ele vii microscolrice (bacteriile

chimiosintetizante) in primul rind;i cele macroscopice, modifica in mod conl.iniru littrsilra. Toat:.r

pedologia este bazata pe acliunea fiinlelor vii asupra solului fertil, acliune comple xii la cur.' participti

un mare numdr de organisme microscopice precum gi organisme macroscopice - plante si animale.

De asemenea se gtie azi ca ;i compozilia chimicd a hidrosferei {ine intr-o mare misurii de sirurilesolubile de origine biogend. Iar compozilia atmosferii primitive a fost modificat[ atit sub ittfluetr(a

microorganismelor (bacterii chimiosintetizante ca gi a altor organisme microscopice) il i-rlarttelorclorofiliene ;i a animalelor. Oxigenul ca ;i bioxidul de carbon atmosferic sint de origine biogenii ;iconcentralia lor actuald in atmosferd este sub dependen{a directa a fiin{elor vii de pe glob. De aseme-

nea plantele sint principalul mijloc de captare a energiei solare. Transformarea energiei solare iu ener-

gie terestrd se face cu ajutorul clorofilei (rolul cosmic al clorofilei a fost stabilit de Timiriazev).

Fiinlele vii pe pamint sint influen\ate de mediu. Aparilia gi dezvoltarea vie{ii pe pamint a rnodi-

ficat complet structura acelor pdturi ale scoarlei globului nostru, care sint in raport cu fiinfele vii.Forma superioard a migcS.rii materiei, viafa, se modificd, sub influenla unor forme inferioare ale

PREFATA XXI

materiei (cea fizica gi cea chimica), iar la rindul ei modific[ mediul fizic qi chimic din jurul ei. Darwin

ne-a deschis. prin lucrarile sale, o cale care s-a dovedit deosebit de justd gi fecundl in rezultatele care

ne-au permis sd sezis.ln mai bine interrelaliile qi condiliondrile reciproce dintre mediu 9i organism

si sii girsim posibilitdlile de a influenJa aceste relafii in favoarea noastrd.

Tot Darwin este acela care ne-a ardtat citeva din fazele transformdrii biologice ale stramoqului

omului spre om, ;i rolul omului in transformarea naturii inconjurdtoare. Chiar daca felul cum a vdzut

Darwin rolul omului in transformarea naturii este limitat de aparilia prealabila a variafiilor, totrtqi

imaginea mirealii pe care ne-a dat-o Darwin despre puterea omului constituie un factor pozitiv.

Darwinistul Miciurin ne-a invd(at cum putem provoca noi variafii la speciile cultivate sau domesti-

cite, astfel incit si nu mai agteptim daruri de la naturd. lar aziputem pune o problemS. care lui Darwin

i se pdrea de nerezolvat, gi anume influenfarea climatului prin modificarea mediului.

*

Legea dialectica a mi;ciirii constituie una din principalele trdsdturi ale intregii opere a lui Darwin

consacrata luptei consecvente, dirze gi perseverente contra fixismului. Darwin a adus atit de multe

clovezi in sprijinul evoluliei, incit aceasti conceplie a triumfat. Conceplia lui Darwin asupra mig-

c[rii materiei vii este complexa. in ea. pentru sistematizarea materialului putem sa distingem urmd-

toarele elemc'nte:

l. convingerea lui Darwin in posibiiitatea trecerii de la o formd de miEcare a materiei la alta,

concretizata prin admiterea trecerii de la materia anorganicd, Ia materia vie.

2. conceplia sa asupra formelor pe care le imbracd evolulia fiinlelor vii.

3. problema ritmului gi vitezei evoluliei materiei vii.

4. problema sensului evolufiei. Darwin discuta de asemenea in mai multe rinduri problema

evoluliei de la simplu la complex.

in prima problemd, Darwin s-a mullumit sd formuleze doar ipoteze. in opera sa fundamen-

tal[ < Originea speciilor )), ca gi in celelalte opere, Darwin nu s-a ocupat cu studierea problemei gene-

zei vie{ii. De aceea, pdrerile sale asupra acestei probleme le putem culege doar din scrisorile sale.

M. Prenant redf, in brogura sa felul cum vedea Darwin aceastd problemS: (( nu se poate impie-

deca si creadd, in acord cu legea continuitd{ii, cd intr-o zi se va dovedi posibilitatea genezei fiinlelorvii din materia anorganicd. Acum 50 de ani se spunea cd nici o substan{d elaboratd de o planti sau

de un animal nu poate fi produsd fard ajutorul forlelor vitale. Eozoon arah6, cit de greu este sd deose-

beqti corpurile organizate de cele neorganizate, in ceea ce privegte forma extbrn6. Dacd se va gdsi

vreodatd posibilitatea ca via\a si ia nagtere in aceastd lume, fenomenele vitale vor deveni legea gene-

rali a naturii> j.

Azi aceasta lege a naturii este destul de bine stabilita prin studiile gi sintezele fdcute in ultimultirnp in domeniul formdrii substanlelor organice in stelele care se sting;in domeniul formdrii acizilor

aminaji din corpi binari sau ternari, sub influenla descdrcirilor electrice, in prezenla vaporilor de api(experienfele lui Miller) in domeniul sintezei macromoleculelor proteice (experienlele lui Bressler

1 M. Prenant, Darv,irt, Ed. Hieret Aujourd'hui, Paris, 1946, p.88. Indicalia bibliografici din nota infrapaginalinr. 1, p. 88 a cdrlii lui Prenant nu este exacta in ceea ce prive;te Via{a ;i coresponden{a lui Ch. Dorwin. in aceastd

ultima lucrare invol. lll, lap. l8intr-onotdinfrapaginald,FrancisDarwinaratdcd.tatilsduaafirmatinlSTlc6<dacdin vreun eleqteu mic ;i cald (care conline toate felurile de sdruri de amoniu gi fosfor), s-ar forma, sub influen(a luminii

;i c5ldurii, electricitirlii etc. un compus proteic, care odatd format ar fi gata sa sufere schimbiri complexe, o asemenea

substan!f, ar fi in ziua de azi imediat digerat:i sau absorbiti. ceea ce nu a fost cazul atunci cind fiin{ele vii nu fuse-

serl inci formate. Savantul sovietic Oparin afirmi pdreri cu totul asemdndtoare in privin{a formirii vie{ii de novo inzilele noastre.

XXII PFEF ATA

qi Talmud) gi chiar al sintetizdrii sau mai bine-zis al resintetizdrii nucleoproteinelor plecind de la aciddesoxiribonucleic si proteine gi formarea urrui complex care are propriet[{ile mozaicului tutunului 1.

t

Dupd Darwin. evolulia are loc, in liniile sale generale, de la simplu spre cornplex, fapt ce l-aconstatat de la inceputul cildtoriei sale pe < Beagle > cind a comparat descendenlii vii actuali cu fosi-lele strimosilor lor dezgropate de el in straturile geologice mai vechi. Insi Darwin a demonstrat ciprocesul acesta nu este simplu. El a combdtut ideea unei forfe interioare spre progres contirluu. sus-

{inuti de Lamarck gi a demonstrat cd evolu{ia este discontinud ca ritm. De exemplu in momentulsepardrii Australiei, pe teritoriul siu Mamiferele evolnaserd numai pind la formele inferioare, pindla Monotreme gi la Marsupiale. lzolarca geogra{icd, ca;i lipsa carnivorelor au fdcut ca aceastd evo-

lu{ie si se incetineascl gi s[ se opreasc5. ln Madagascar maimulele s-au oprit la formele inferioare.la Lemurieni, in timp ce pe continentul Africii ele au evoluat pind la Primate. Australopiteci qi Pitec-antropi. ln arealele mari, fard bariere naturale (mun!i, mdri interioare) rdspindirea unei specii domi-nante poate sd ducd la aparilia unui procentaj mai mare de varialii prin faptul ci descendenlii acestei

specii se pot gdsi, pe un astfel de teritoriu, in situalii noi, in care ei nu pot decit sd se adapteze sau sd

moard. Adaptarea se face prin varia{ii adecvate. In teritoriile geograficeste izolate variaiiile apar mai rarsau chiar nu apar de loc. De aceea in apele dulci, care in fond nu reprezintd un areal mare, pofi gasi

specii de pegti apar{inind unor forme demult dispdrute din mdri si oceane. La fel in mediile caver-nicole, care pe lingd faptul cd sint in general reduse, prezintd si o remarcabil5 constan{d a condiliilorfizice. ln aceste medii,, compatriotul nostru Emil Racovild a gdsit citeva fosile vii. Artropode displ-rute de zeci de milioane de ani de pe suprafala pdmintului. lar recent. din Oceanul Indian s-au scos

exemplare de Nautillus, cu totul asemdndtoare cu cele din erele depiirtate ale plmintului nostru. Decurind, tot in Oceanul Indian, lingd Capul Bunei Speranle s-au descoperit Crossopterigieni. Pegtii

Dipnoi s-au gdsit in Australia gi in Africa. Dupa plarerea lui Darwin, Foraminiferele gi Lingulaactualeseamdnd mult cu cele din straturile erei paleozoice etc. Toate aceste fiin{e reprezinti forme care nudovedesc existen{a unei tendinle interioare spre progres continuu. De atunci ;i pina acum, aceste

forme nu au mai progresat in rnod vizibil. Acelagi lucru se poate spune ;i despre formele intermediare.

Acestea au pornit de la o formir veche. Ele au evoluat spre o formd nonI, unele mai pufin. altelc

mai mult, insd s-au oprit in drum. Pe baza lor, Darwin a putut sd stabileascS' ceea ce el a denu-rnit <<principiul gradafiei>. Dupi Darwin liniile de demarca{ie riguroase gi precise (fast and hardlines) nu sint compatibile cu teoria sa. Acest punct de vedere este insugit de mul{i biologi. Engels

insugi a acceptat acest punct de vedere, reamintind cd liniile de demarca{ie intre Nevertebrate gi Ver-

tebrate, intre Pe;ti Ei Amfibii, intre Reptile ;i Pdsiri dispar pe zi ce trece gi toate << contrariile trec

una in alta prir-r mijlocirea verigilor intermediare. in anurnite caztrri Darwin admite alaturi de < sau >

- <( sau > qi pe < atit una cit 5i cealalti >, ceea ce < mijloceqte contrariile > 2. De cind a scris Engels

aceste rinduri, multe alte linii de demarcafie au dispdrut. Astdzi se cunoaqte trecerea de la flagelatele(Protiste) monocelulare, la anirnalele coloniale; de la Viermi la Artropode. Seria Deuterostomienilor

;i-a completat unele lipsuri etc. Trecerea de la Celenterate la Celomate se pare cd mai dd loc la dis-

cufii. In unele cazuri incep a se cunoagte gi condiliile fizice care au determinat astfel de transformdri.pentru unele specii, in timp ce alte specii din acelaqi gen au rdmas mai departe in mediul la care s-au

adaptat, qi n-au mai evoluat. sau au evoluat pufin.

I O asemenea experien(i a fost realizatd pini acum

Scintezq proteinelor de A. S. Konilova ;i M. G. Griu{in. din

in <$tiin(5 ;i tehnici)>, 7957, nr. 8, p. 8.2 F. Engels, Dialectica naturii, p. 214.

de cdtre savantul Frenkel-Konrad (citat dupi articolulNauka i ,Iiznt'. Acest articol a fost ttadus gi publicat

*

PrrE FnTl XXIII

Dupd Darwin, forma pe care o imbracd evolu{ia speciilor este cea lenta. Darwin este criticat

qi azi, pe drept cuvint, ca de;i a cunoscut varialiile bru;te (pe care le-a descris sub numele de

<sport>-uri ;i varialii mugurale) totqinu a integrat acestmod deevolulie in concep{ia sa, rdminind

la evolulia prin variafii lente, adic[ la forma la care s-au oprit inaintea sa atit tsuffon cit ;i Lamarck.

Darwin a vdzut qi a descris foarte just evolulia prin varialii bruste. Chiar cuvintul de < muta-

1ie> este imprumutat de biolo-eii moderni din termenii folosili de Darwin. f)arwin a descris formarea

rasei Ancona (ovine) Niata (bovine) $.a. prin vari:rlii bruqt.:. Varia{iile prin hibridare vegetativir

ca Ei varia{iile bruqte mugurale (bud-variation) ocupd un loc irnportant in remarcabila sa lucrarc

<Varialia animalelor gi plantelor sub influenla domesticirii>. Ddm doar cit.eva extratse din cap. Xlal acestei lucr[ri. Darwin scrie: < de;i am fost iir stare sd adun un unm[r mare de cazuri de varia{ic

mugurald. . . numdrul lor total este incd neinsemnat in comparalie cu cel al varialiiior prin semin{e >

(p. a10) iar mai departe Darwin afirmd: <in sfir;it, faptele expuse in acest capitol doveclesc asemd-

narea strinsd ;i remarcabila intre germenul unei seminle qi mica masii celular[ care formeaz;i mugu-

rele. in puterea lor ereditard eventual de reversiune (a caracterelor - V.M.) - in capacitatea lor

de variafie care este de aceea;i natur[ generali, ca gi in supunerea ior la aceleagi legi. Aceastd asemf,nare,

sau mai degrabd identitate. devine gi mai izbitoare in cazul cind lesutui celellar al unei specii sau varie-

ta{i poate da nagtere unui mugure cu un caracter intermediar prin altoire in ochi sau altoire pe altispecie > (p. 4Il).

Cind Darwin descrie fenomenul de metamorfozit -- pe care-l cuno$tea foarte bine -'el vor-

begte despre transformdri calitative, unele brugte gi altele gradate.

Totugi Darwin nu s-a ridicat pin[ la inlelegerea evoluliei prin variafii brugte. 8e din eauza

greutalii de a se debarasa de mo;tenirea trecutului, fie din pruden!6, fie din alte motive pe care r1u

le cunoaqtem suficient de bine. tsa mai mult, in ultimele capitole ale < Originii speciilor > a combitutfoarte viu evolu{ia prin salturi bru;te aducind numeroase dovezi paleontologice. Darwin a fost laun pas de inlelegerear importanfei variatiilor brugte, dar n-a fzicut acest pas.

In schimb un numdr important din biologii moderni vicl evolulia numai prin varialii brtr;te.

Iar unii dintre acegti biologi eticheteazd drept<evolufionism plat> punctul de vedere al lui Darwin.

ln naturd insd, din pulinul care-I cunoa;tem pind acum, observdm atit evolu{ia prin varialii lente c?t

;i prin varia{ii bruqte. Acelaqi fenomen se repetd nu numai in filogenie ci gi in ontogenie. Exempiul cu

metamortbza insectelor este tipic in acest sens. Sint specii care se transtbnnd din larvd vermiformd ininsecte prin evolulie gradatd qi altele prin metamorfbza. Evolulia maimulei vechi spre om s-a

tdcut - din cite ;tim noi - foarte incet, cel pu{in in fazele vechi ale acestui proces. Lisenko a reu;itsd transforme aproape brusc o specie de cereale de toamnd in specie de primivari ;i invers. Cred cd

cei carc considerd numaiosingr,rri formd de variafii se situeaz'/a pe o pozilie unilateralir ;i nu imbrd-

{iqeazd toate aspectele care pot fi intilnite in naturd.Dar, incet sau repede, speciile se transformd. Ele se nasc, unele din ele pot deveni dominante,

altele incep sd sliibeascii gi uneori persistS, iar alteori se sting. Unele se transformi mult, altele maipufin iar altele foarte pu{in. ln ansamblu insd, mi;carea este ascendentd, mergind de la simplu spre

complex. atunci cind este raportatd la imensele perioade de timp pe care le reprezintd erele geologice.

ln < Originea speciilor > gasim unele

;i la cele superioare. In general, acest lucruo mare importanl[ teoretic[.

*

elernente asupra vitezei evolufiei la animalele inl'erioare

trece neobservat, degi dup[ modesta noastrd pdrere are

ln capitolul XI al <Originii speciilor> (prirnul paragraf) Darwin susfine c5.<organismele mairidicate pe scara fiinfelor vii se modificd mai repede decit organismele inferioare ). Pulin mai inainteel afirmd cd < locuitorii pdmintului par sd se modifice mai repede decit cei ai marilor >>, Iar in qapitolul

\XIV t'R E F AT.\

VI, in paragraful < ntoduri de tranzilie>. Darwin afirmd, citind pe Fritz Miiller, cd < dacir virsta dereproducere ajunge n'rai tirzie -- si astfel de cazuri sint numeroase -- caracterul speciei se modificiimai mult sau mai puiin in stare adr-rlti: este chiar probabil cd fazele anterioare qi precoce ale dezvol-tirii si fie in unele cazuri accelerate ;i la urmi ele sa;i dispara>.

in aceste trei cazuri. ciupir Darwin, vrteza de evolu{ie poate fi modificatA.De aceastir probleml s-a ocupat si Engels in < Dia.lectica naturiir). El foloseEte chiar o expresie

rnatematicd: <vitez.a r:re;te proporfiorral cu patratul distan{ei parcurse (in timp) de la punctr-rl ei

de plecare> 1. Aceastii expresie o folosegte atunci cind descriedezvoltarea cu pagi gi-eanti ar ;tiin{eidupir publicarea nemuritoarei opere a lui Copernic. Engels reia aceea;i idee cu acela$i con(inut aditu-gind doar cii accelerarea aceasta a dezvoltdrii qtiintei cu pdtratul departarii in timp a( fi vrut < parclisir arate lumii cii mi;carea celiri rnai inalt produs al materiei organice - a spiritului ontenesc - este

supusd unei legi itrverse aceleia de care ascultd materia neorganica > :. lar in alta parte a aceleiagilucrdri, Engels extinde aceasti lege la intrez,ga evolu{ie a vie{uitoarelor. El afirmi laconic: < Legea

accelera{iei proporlionale cu pdtratul distanlei irr timp de la punctul de plecare trebuie adoptatdcu privire Ia intreaga istorie a evoluliei crganismelor>ir.

Deci, dupa Engels, miscarea materiei lipsite de via{[ este in linii generale foarte inceatd in com-paralie cu miscetrea materiei vii, mi;care care la rindul ei se accelereazd, pe mdsur[ ce se depiirteaziiin timp de punctul de plecare - adicir de ibrmele primitive -- iar cind ajunge la orn, evolu{ia spiri-tuluj omenesc se accelereazri si ea dupa aceeaqi lege: dovadd evolu{ia vertiginoasa a qtiinlelor, carceste cu atit mai intensir cu cit ne apropiem de timpr-rrile noastre.

intre Darwin;i Engels nu sint. in forrd. contradiclii. Prima tbrmulare a lui Darwin. reprodusirde noi. aratl cii anintalele inferioare evolueazd mai incet, iar cele superioare mai repede. Ar {r suficientsa privim evolufia Nevertebratelor pina la Vertebrate prin prisma clrtelor paleontolo-eice pe carele cunoa;tem, apoi de la Vertelrrate pina la aparilia Mamiferelor inferioare, apoi de la accsteirpini la aparitia Placetrtarelor, pentru a vedea ca. in linii mari, afirmatiile Iui Darwin ;i legea vitezeievoh.rtici etrttntati de Engels concorda, intr-o mare misurd, cr"r datele geologiei. lar dacii ludm un alte: emplu, acela al evolu{iei maimu(elor ;i, legat de aceasta. problema evoluliei speciei noastre, observitmcd aceastd perioadir mai aproapiatri de noi sebazeaza pe date mai bine fundate. $i in acest caz vedemaplicindu-se legea accelerdrii evoluliei, acceleratre cu atit mai vie cu acit ne apropiem de omul actual.De Ia Australopitec la Pitecantrop au trecut circa l6--36 milioane de ani. De la Pitecantrop piirrila o^nul actual circa un miliorr de ani. De [a Cro-Magnon pin;i azi intre 50000-100000 rlc erni.

Nu putem aprecia exact durata comunei primitive. Dar ea trebuie sd insumeze citeva zeci cic

mii de ani. Durata orinduirii sclavagiste este doar de citeva mii de ani Durata orinduirii fer,rdale cste

doar de citeva sute de ani, iar de la Revolulia francezd (1789) pina la Marea Revolutie Socialistir dinOctombrie alr trecut cloar 128 ani.

Revenind la subiectul nostru in{elegem dece mediul terestru prezintd mai mulli factori de evo'lutie decit medir"rl marin: el este muit mai variat, pe cind mediul marin - de exemplu in largul oceane-

lor, in regiunile in care curenlii marini lipsesc in suprafala $i in adirrcime - acest mediu este mr-rlt maiomogen. Iar dacd in sup'afata mai putem gdsi deosebiri datorite varialiilor geografice (zone polare.

temperate" tropicale, ecuatoriale) vinturilor gi curen{ilor, in adincimi, unde existd totugi rziatit, ani-malele prezinti mai pu{ine variatii. Dupa cit se pare, condiliile de mediu sint mult mai omogette

in adincime decit la suprafa{a.

I F. Engels, l)ialectica naturii, p,2 Ibiclem, p. 195.3 Ibiclem, p. 315. Engels terininri

pogenie formele organice corespunzatoaremerge rnai repede >>.

o- /.

Irsti-el accasii iclec: << Vezi la Haeckel in Schriplungsgarc:hicltte' 1i Antro-diverselor perioade geotogice. Cu cit nc ridictim mai sus, cLl atit evolulia

PREFAT.\ \.\\'

Mai greu de explicelt este evolufia in sens invers a embrionilor. in adevdr, primele faze alle

dezvoltdrii embrionare cunt sint segmentarea. apari;ia liniei primitive" formarea tubLrlui neural si

a somitelor se desf6;oani chiar [a Vertebratele superioare (Prisiiri si Mantifere PJacentare) cu o nrai

mlrc l'itezd. decit celelalte faze de evoluiie care sint rnult mai incete. Cu alte cuvinte, primele faze cle

rrronocelular qi de metazoarr colonial (faz'a de zigot si cea de blastull) ca gi trecerea de la Celenterate

la Celomate (gastrula: metameria) au loc foarte repede. in conlparalie cu fazele ulterioare; adicd reca-

pitularea fazei de Vertebrat (de exemplu diferenfierea ;i evotufia veziculelor cerebrale, a cordului

si a nefrosului) este mult mai rapidi clecit evolu{ia ior ulterioarit. S-ar pdrea cd in aceasti privin{a

observa{iile lui Fritz Miiller insusite de Diirwin. observalii care corespund cu realitatea obiectivd,

vin in contrazicere cu legea acceleririi formulata de Engels.

in acest caz insd, trebuie sii finem seami pe de o parte de un fenomett de recapitttlare ;i pe de

altd parte de un fenomen de adaptare.

Primele faze ale dezvoltdrii embrionare se petrec foarte repede. Se invocd. irt general, faptul

cd aceasta se datore$te caltitf,{ii rnici de vitelus din oudle oligolecite ale Celenteratelor 9i multor Ne-

vertebrate degterostorniene (de exemplu Echinodermele qi Protochordatele). S-ar putea ca segmen-

tarea rapidd sd fie datoritii gi altor factori : de exemplu unui mecanism vechi care se menline si la

oudle bogate in vitelus cum sint cele ale Reptilelor sau cele ale Ptisirilor.Viteza n'lare a primelor faze de dezvoltare in raport cu cele ulterioare poate de itsemenea sa

reprezinte un fenomen de adaptare. Dacd socotim ontogeneza drept un lan{ de reaclii - ci}re se suc-

ced ca intr-un stereotip dinamic atunci putem presupurle cd unele verigi secundare s-au eliminatin procesul adaptarii sub irrfirrenfa selec(iei naturale. Din laniul de reaclii n-au riimas decit verigileprincipale, fdrd de care repetarea stereotipd n-ar fr posibill. Din lungul lan! al reacliilor celor maivechi a rdmas stadiul celular (zigotul). stadiul colonial (blastula) cu t'enomenele de simetrie bilateralasi cr"t eliminarea simetriei multiradierre ce apare la foarte multe organisme coloniale. Faza de gastruldse men!ine in liniile ei mari. dar se complicir prin diferentierea mezoblastutui. Chiar in stadiul ulterior.degi formarea metameriei gi cefaliza{iei par si fie elententele esen{iale, aspectul metameriei la Ver-tebratele sttperioare nu mai este irrtru totul asemdndtor cu acelapi feriomen la Ncvertebrate. el llindlnult modificat. lar tubul nervos. cu cavitatea sa, amintegte corclonul nervos al larvelor Echinoder-nrelor gi Stomochordatelor. dar de la inceput prezirrtd alte caractere. S-au eliminat, ;i in cazul rneta-meriei si in cazul formirrii tubului llervos. unele forrne de evolr-rtie anterioar[. in schimb s-a add.ugatnotochordul, iar de la Vertebratele int'erioare s-au addugat: veziculele cerebrale, cordul. diferenliereamai mare a tubului rligestir'. a ficatului ;i pancreasului, a din(iior;i nefrosulr,ri etc.. elemente lroi carenu existau de loc sitLl nu existuu sub forma aceasta la strdmoqii Nevertebrafi ai Vertebratelor. Dacdar fi existat, le-am gdsi ;i azi fie in faza incipientd a dezvoltdrii. fie ulterior, la descendenfii actualiai Nevertebratelor din care descind Vertebratele. sau in ramurile colaterale. Partea cea mai mare dindezvoltarea larvard a Nevertebratelor, cu tot cortegiul ei de faze complexe, este complet suprimatirin evoltr{ia Vertebratelor superioare. Simplificdrile acestea ale evolu[iei embrionare sint descrise gi

de Darwin in ultimele capitole ale < Originii speciilor >. Partea cea mai complexd ;i mai lungi a em-briologiei Vertebratelor superioare constituie. pentru Placentare, recapitularea fazelor de VertebratsLrperior ;i de Marnifer irrferior (;i aceastd recapitulai'e se face cu suprimari de faze gi cu adaptarinoi). Sub acest aspect legea accelerdrii a lui Engels nu se verificd ca lege generald, in dezvoltareaembrionarS. in schimb ea se verificd. integral atunci cind privim cresterea in complexitateafuncfionalS si structurald a tesutelor si organelor, adic[ procesul de diferentiere care devine tot rnaiviu ;i mai complex.

Este suficient sd ddm ur-r sitigur exemplu, gi anume: diferengierea neurofunc{ionald a celuielornervoase si nevroglice. diferentiere care este slabd la inceput gi se intensificd considerabil" dupd nag-tere" la om. Arborele dendritic al celor mai mul[i rreuroni ai scoartei se diferentiazd abia dupa naqtere.

\XVI PREFATA

Inlelegerea fenomenului ontogenetic ne este usurat[ de doua aspecte care merita sa fie subli-niate ;i discutate. Primul priveste planul de or-eanizare a Celomatelor. Al doilea, stadiile esentialeale dezvoltdrii filogenetice ;i ontogenetice.

Unitatea de plan a Celomatelor i;i trage originea din elemente mai vechi, din care unele segdsesc la strdmogii presupusi sau cunosculi ai 1or. Fapt este c[ majoritatea Deuterostomienilor qirnulte Protostomiene prezintd o remarcabild unitate de plan de organizare. Darwin exprimd acestlucru folosind o expresie a lui Milne-Edwards: < natura este risipitoare in varietdli, dar este zgircitdin inova{ii ) 1.

Haeckel a stabilit pe vremuri un numdr de cinci stadii de dezvoltare 2. Felul speculativ alprczentdrii folosite de Haeckel cu ocazia clasificdrii sale a flcut ca acestea si nu fie juate in serios;i, irr loc sd se vadd ce este bun gi real in aceastti clasificare, ea a fost complet dati uitririi. SingurEngels o citeazd ln < Dialectica naturii > 3. Am impresia cd ar trebui reluati disculia asupra acesteiclasificdri pebaza faptelor si cuno;tinJelor noastre de azi, mult mai ample decit cele de care dispuneaHaeckel cu noud. decenii in urmd.. Ag refine doar trei din cele cinci stadii: stadiul monocelular (zigo-tul), stadiul colonial (blastula) si stadiul metameriei. Ultimul stadiu nu mai este depdsit de animale.Chiar Vertebratele superioare prezintd elemente metameriale, modificate unele mai mult. altele maipulin. Dacd privim problema sub acest unghi, ne este uqor sd inlelegem ce este < varietate > si ce este<inovalie> in planul de organizare al Animalelor gi ce trebuie sd inlelegem prin elemente principale;i elemente secundare in lanlul de verigi al stereotipului ontogenetic.

*in migcarea materiei vii, Darwin priveqte creqterea in complexitate. ca ;i simpliticarea (regre-

siunea). din punctul de vedere al impletirii factorilor interni cu cei externi. Formele pe care le poatelua evolulia sint divergente gi convergente. progresive gi regresive.

Despre varialiile divergente vom vorbi mai pe larg mai departe.Darwin priveqte Convergenla ca pe un fenornen care poate interesa intreg animalul sau numai

trtrele din parlile sale. Darwin ne redl un minunat exemplu de convergen{d atunci cind studiazi--pe baza a ceeace el a numit <principiul grada{iei> -- formele de trecere care au dus la formarealanoanelor Cetaceelor gi a ciocului ra{ei sar.r gigtei. Pe aceastdbazd. s-au studiat ulterior si alte con-vergen{e. Cunogtinfele noastre de azi sint foarte avansate in aceastd privin!6.

Problema regresiunii o prezintd Darwin in cadrul organismului demonstrind in unele cazuriexistenla unor relalii intre organele care evolueaz/a, cresc qi se diferenliaz6, si cele care scad ;i se sim-plifici funcfional ;i structural. ln aceste cazuri Darwin dezvoltd, ca pufini al1ii, principiul lamarckianal funclionirii gi al nefuncliondrii pdr{ilor. El demon streazd. cI selec{ia naturald intervine activ inaceste cazuri, asa cum ea intervine qi in evolulia progresivd.

in alte cazuri, regresiunea se datoregte parazitismului. Am impresia ca problema regresiuniiparazitare meritd o analiz'a mai atentd. DupS pdrerea noastri aceastd regresiune este numai aparent[si depirrde de gradul de adaptare a parazitului la gazda sa. In general un animal paraziteaz'a un aItanimal din aceea;i clas[ cu el (de exemplu Saculina) sau dintr-o clasd mult mai evoluati. Cu alte cu-

vinte paraziteaza o fiin!5 care are cel purlin acelaqi plan qi nivel de organizare cu cel al propriei sale

clase. Nu cunosc un parazit animal care sd {r parazitat un animal cu un nivel de organizarc mai simpludecit al siu. Poate cd in aceasti privin!5 in cuno;tinlele mele sI existe lacune. Structura unui parazitse va simplifica in funclie de adaptarea sa mai cornplet[ sau mai pulin completd la gazdd.

1 Ch. Darwin, Originea2 E. Haeckel, Generale3 F. Engel s, Dialectica

speciilor, cap. VII, Dificultdlile speciale ale teoriei selecliei natttrale.

Morphologie der Organismen, vol. I, Berlin, 1866, cap. VIII;i urmitoarele.

naturii, p. 315.

I'11 Ir)FAJ \ XXYII

Adaptarea este in func(ie de posibilitalile sale de folosire a elaboratelor chimice ale gazdei,

de capacitateii sa 4e adaptare la metabolismul gazdei gi de reacliile gazdei fala de patazit. o Saculinr

se poate simplifica mult deoarece metabolismul Crustaceului gazdd' este ia acelagi nivel cu al sdu qi

ai srrimogilor s6i care traiau iiberi. $i gazda qi parczitul aparlin aceleia;i clase. Un vierme Platelmint

se poate aclapta mult la condiliile pe care le gdse;te in tractusul digestiv al gazdeior sale (in general

vertebratele superioare. homeoterme) al clror nivel rnetabolic este rnr,rlt superior propriului s[u meta-

bolism. [Jn Ascarid se adapteazra rnai pu{in la gazdd, iar modificdrile sale structurale sint mai mici'

Reac{iile de apirare ale Metazoaretor fald cle microorganisrne (microbi sau protiste) par mai puter-

nice decit fa![ de paraziiricare sint gi ei Metazoare. poate datoritd faptului c[ vin mai des qi mai

mult in contact -- ele si ascendentii lor - cu rnicrobii ;i protistele patogene gi rnai pr-rfin cu parazilii

niacroscopici.parazittl $ gazda sa formea zd. un tot furncfional in care organele digestive. respiratorii s'a.

pot {i suprimate l,a parazit ca o consecin{a a adaptdrii sale la gazdd. Nivetul egal sau superior de orga-

nizare a gazdei garanteazd parazitului un nivel metabolic cel pulin egal cu acel a.l propriei sale clase.

principiul economie i de materre gf de energie despre cLire rle vorbeste Darwin cind descrie instinctele

albinelor (cap. VfII) se aplicd integral in cazul parazitismului insolit cie simplificdri structurale 9i

funcJionale. Acest principiu se aplici gi atunci cind organiza\ia progresea.z'a.Enziroologia ne dd nume-

roase exemple din care se vede cd, in procesul evolufiei sir-rt seleclionate acele variafii chimice care

ducla economii de energiein catabolism. Iar economia energeticl realizatd este folositd in procesele

anabolice al ciror nivel gi grad de diferenliere poate s[ creascd. Mecanismele anaerobe de glicoliz[

cer o cheltuial[ rnult mai mare de energie decit cele aerobe. Respiralia aerian[ pune la dispozilia

celulelor lesutelor ;i organelor cantita{i de oxigen murlt rnai mari decit respiralia oxigenului dizolvat

in apd. De aceea evolu{ia Vertebratelor a mers pe linia perfeclionirii mecanismelor de respiralie

aeriand. O dovada in pius in sprijinul acestei afirma{ii o constituie qi faptul cir nici Reptilele

acvirtice, nici unele P:-rsdri care pot sta sub apl un timp. nici Mamiferele adaptate la mediul acvatic

lru s-au reintors 1a respiralia prin branhij.

x

i\m cxaminat unele aspecte ale problemei migcirii rrateriei in operet lui Darwin. Nu avem

pretcn{ia ci am epuizitt toate aspectele. I)in cele spuse pind acum se vede cit de multe elemente dia-

lecticc privind legea rni;c[rii materiei vii se gdscsc in opera lui Darwin, (din care, pentru acest pal'a-

graf. n-am scos decit t-in numir neinsemnat).

x

Problerna clialectica a saltului calitativ constituie una din parlile cele mai slabe ale doctrinei

darwiniste. in pilragraful prececlent am ardtat pdrerile lui Darrvin asupra varialiiior bruqte. ln cele

ce unneazi vom expune citeva date cuprinse chiar in < Originea speciilor > gi in care reiese c[ Darwin

avd.zut, in felul sdn, transtbrmiritre calitative, considerindu-le insi rezultat al acumuldrii unor varialii

lerrte inclelungate gi numai sub aceastd form[. ln primele capitole Darwin sr-rsfine cI sint necesare

circa o mie de genera{ii pentru ca dintr-o specie sd se formeze o nou[ varietate. Iar ?n capitolele finale

ale < Originii speciilor > el expritnd o pdrere a-ira.iogd atunci cind scrie ci < nu se poate dovedi cd suma

varia{iilor in decursul unei perioadc indelungate este doar o mdrime limitatd ), sau. cutn aratd mai

incolo: < adrnitem ir-rtotdeauna cu gleu existenla marilor schimbiiri ale ciror trepte intermediare

nu le-am vdzut>. in exemplele pe care le da in capitolele VI gi VII Darwin aratd. deseori punctul de

plecare, formele intermediare qi punctul culminant al transformdrii respective, fie cd este vorba de

Cheiroptere, fie cd este vorba de fanoanele Cetaceelor, sau alte exemple, lntre punctul de plecare

X X\III I I,RF]F.\TA

;i cel de transformari maxime sint cleosebiri m.ari, cantitative qi mai ales calitative. Pentru Darwin

aceste calita{i noi se oblin prin varia{ii incete qi nu prin salturi.

i1 fond, orice transformare reald - lenti luu Oru, ca -care duce la un progres sau regres al

funcliilor si structurilol reprezinta un salt calitativ. Toatii conceplia darwinist[ demonstreazd. trans-

formarezr calita-tiv:i a vietuitoarelor dintr-un nunndr rnai mic de forme, cLlm se exprimi Deirwin in

Lrltimul capitol al < Originii speciilor>. Tocmai in aceasta constd caracterul dialectic al concepliei

darwiniste. Problema este totugi cornplexd. Noud ni se pare chiar cd gi in ziua de azi ea nu este pe

deplin elucidatd. De aceea ne vom strddui sd ardtdm foarte pe scurt, citeva forme de salt in funclie

de natura raporturilor dintre organism gi mediul fizic sau biologic.

i. Notiunea de sait. Avem impresia cd aceasta nojiune este privitd in mod rigid 9i

pu{in sablonat. Existf, salturi mici, existd salturi mari. Toate acestea intrd aziin sfera noliunii de <<mu'

talie>. Exemplul iui Duchesrre, pe care l-am dat la inceput privitor la Fragul monofil, constituie

un salt brusc. care a dus ]a aparifia dintr-o datd a unei noi varietagi. La fel exemplul experimental

dat de Lisenlco prin transformarea griului de toarnnd in griu rJe primdvara. In acest Qaz se formeazi.

nu o varietate. ci o specie. incrucigdrile reahzate de Miciurin prin < apropiere vegetativd> intre genuri

s-au ob{inr-rt atit prin varialii brugte mari. salturi de mare amplitudine, cit gi prin varialii bruqte mai

mici. Ca exemplu dam incruci;area intre cireq gi vigin pentru ar obline, << Frumoasa Nordului>. Ultima

fazI, culoarea hibridului s-a ob(inut prin varia{ii de mai mici amplitudine fap de cetelalte manevre

care arf precedat faza frnala. in dezvoltarea embrionar[ a Vertebratelor" formarea veziculelor cere-

brale reprezintd un salt brusc de mare amplitudine, dar diferen{ierea in celule nervoase a corpuscu-

lilor lui Nissl si a prelr,rngirilor. de;i au o covir;itoare importanld pentru trecerea de la structuri embri-

onare la structur:i de tip adult, totu;i se face prin trarrsformdri de rnult mai micir amplitudille. cu carac-

ter de evolulie rapidn, dar fara salturi bru;te, r,izibile. ir-r procesul ontogenetic al Arnfibienilor, tre-

cerea de la bralhii externe la branhii interne reprezintd un salt, care insd ca amplitr"rdine - modi-

{icari generale gi metabolice ,- este muit inferior saltului brusc de mare arnplituciirle pe care-l repre-

zitfira metamorfoza. intre aceste doua faze de dezvoltare se intelcaleaz'a o serie de acumuldri lente'

care pregitesc procesul metamorfozei.

Succesiunea de salturi calitative de mica amplitudine, cu saltr,rri de mare arnplitudine 9i cu faze

de evolu{ie lentir sau rapidd (care nu au caracter de salt, dar contribuie prin acumuldri sd pregdteasci

salturile) ni se pare evidentd ;i socotim cd problema merita sd fie studiatd mai de aproape, pentru

a cdpdta noliuni precise qi clare in privinla acestei chestiuni de mare importan![ biologica.

2. Salturi ..<regresive,>. Exemplelepecarele-amdat in paragraful precedent repre-

zentau creqteri in complexitate ale structurilor gi funcliunilor. in general la acest gen de salturi ne

gindim atunci cind vorbim de salturi calitative. Caracterul progresiv al acestor salttiri este evident.

Dar mai existd gi altfel de transformdri. Darwin in momentul cind vorbegte de problema ( superio-

ritalii > si < inferioril[1ii > citeaz d cazul animalelor care in perioaida larvari au o structuri mai cotn-

plicat6 decit in perioada adultd. in cazul acesta intr[ Ascidiile. sedentare ca adulli 9i mulli pataziti

(d.e exemplu Saculina). Trecereil spre structurile larvare se face prin salturi progresive, care duc la

cre$terea in complexitate morfo-funcfionali. Dar de la stadiul larvar la cel adult au loc salturi pe care

le-arn lumi regresive, care duc la o simpli{rcare morfo-funclionald a intregului plan de organizate a

individului. De asen"renea in timpul nirnfarii Insectelor topirea celulelor din majoritatea organelor duce

la formarea unei hemolimfe cu numeroase elemente necelulare care din punct de vedere enzirnatic ;ibiochimic prezintl fenomene de respira{ie. proprietateai de a sintetiza proteine qi de a liza compu;i

l'Itlr t'-\Tr\ XXI,\

_elucidici, ca gi celule din care provin dupd cum rezultd din studiile recente ale lui Sisakian qi ale

colaboratorilor sdi. Fenomene analoge au observat colaboratorii Colectivului oncologic al Acade-

miei R. p. Rornine in vitelusul oudlor de gainii in timpul incuba{iei. Salturile acestea <i regresive >; (in

cazul vitelgsului de la inceput se elaboreazd o structurd necelulard) nu sint lttate in considerafie de

cercetdtori, de;i ele sipt reale ;i foarte frecvente. N-ar fi si citdm pentru a completa acest paragraf,

decit cazul organelor regresive, prin nefuncfionarea pdrjilor. organe care regresiud trec, prin salturi,

de 1a structuri mai complexe la structuri mai sirnple. Si aceastd problem[ meritd sa fie studiatd, cdci

nu putem concepe evolr-rfia fard progres, dupi cum n-o putem concepe f5r[ regres, organe rudi-

mentare, gi disparilie de caractere.

3. Varia!ii cantitative. Conceplia lui Darwin ne prezintd situalii deosebit de com-

plexe. ca rezultat al raporturilor care se stabilesc intre organisme gi mediul lor. Sd luim de exemplu

_-- dupd modelul pe care l-am folosit doua aspecte extreme gi intre ele sd integrdrn restul situa{iilor care

se pot prezenta. Sir 11[m cazul unui nurndr mic de indivizi la un parazit (de exemplu la Ascaris) si

la insectele sociatle (de eremplu la albine). Consecin{ele pe care le poate avea pentru ambele specii

num[rul mic dc indivizi ttu sint de loc aceleaqi.

AscariCul se va dezvolta cit se poate de bine. El nu-gi va epuiza gazda, nu-i va periclita viala

atunci cind numdrul parazililor r[mine mic pe aceeaqi gazda..

Nu acelagi lucru se poate spune despre roiul de albine. Roiul va fi slab gi expus la pieire, daca

numirul sdu rdmine mic. Formarea de faguri, acumularea de miere ca rezervd de iarn[, cregterea

larvelor suferii atunci cincl numirul de indivizi este mic. Darwirr ne vorbeste de cereale, care din expe-

rienla sa, dacd sint semdnate rar nu reu$esc s6 dea recolti.Sd luiim acum cazul unui num[r mare de indivizi. in cazul Ascarizilor, sd zicem de porc. un

numir rnare de larve poate provoca (in faza pulmonard a evoluliei lor pe gazdd), aparilia unei pneu-

monii care sf, ucidd animalul parazitat. Chiar dacd trece fdrd arccident de aceastd faz'a, un numdr marc

de Ascarizi in tubul digestiv. poate duce la ocluzii intestinale, care de asemenea pot fi cauzatoare

de moarte atit lor cit gi gazdei.

ir-r cazul albinelor, un numdr mare de indivizi da posibilitate stupului sa ire puternic, sd adune

o cantitate abundentd de miere gi sa progreseze. Acela;i lucru qi cu cerealele seminate des, cu plan-

tele despre care ne vorbegte Darwin, cu plantele de cocsaghiz studiate de Lisenko, cu l5crdmioareie

observate de mine. in acest caz densitatea mare va avea consecinle f,avorabile perrtrr"r specie. ca ;ipcntru fiecare individ in parte. Cei mai slabi nu sint eiimina{i. Cavalinele si bovideele neclomesticite

se aplrd bine de fiare sdlbatice numai atunci cind sint in cirduri mari. Aceste ierbivore se adurrd in

cerc, pllnir-rd in mijloc tineretul gi se apdra bine primii cu copitele, ultimii cu coartrele.

Transformarea cantit[tii in calitate nu trebuie inleleasd rnecanic in biologie. Eremplele noastre

aratl, net, credem noi, complexitatea problemei saltului calitativ, de;i cele trei paragrafe consacrate

zrcestei legi diatectice sint departe de a avea pretenjia cd. epuizeaz'a problema. Desigur cd se mai pot

descrie gi alte situalii ;i alte raporturi. Agteptam de la iilozofii materialigti zrjutor in rezolvarea justii

a acestei probleme grele, complicate, dar de cea mai mare importanld pentrr,r mersul inainte al biolo-giei. Cind vedem ce greutdli intimpinf,m noi azi in aceastf, problernd la o sutd de ani dupa publicarea

< Originii speciilor >. sintem inclinali sf, nu judecdm cu asprime pe Darwin, care nu a rettsit sd vadd

problema saltuiui calitativ decit par[ial,*

in schimb. Darwin vede foarte binenoi azi contradiclii interne, pe care el le-aciteva din aceste contradiclii interne, cutnfilogenie si ontogenie. contradic{ia internl

gi descrie cu exactitate un mare numdr din ceea ce numlmdescoperit in procesul evolu{iei. Am semnalat mai inaintesint: unitatea dintre mediu gi organisme, unitatea dintredintre vechi gi nou. dintre variabilitate si ereditate, dintre

XXX PItE FATA

funclie qi structurd, dintre vitalitate ;i fecundalie incrucigatd, dintre intinderea unui areal ;i procen-

tajul varialiilor gi multe altele.Despre unele din aceste contradiclii interne am vorbit mai inainte, cind ne-am ocupat de pro-

blema interdependen{ei gi a migcdrii qi nu vrem s[ le mai repetdm aici. Nu se poate vorbi despre inter-

clependen{d dintre mediu gi organism, despre miscarea de la vechi spre ltou fara a arita caracterul

dialectic contradictoriu al procesului. Despre alte contradiclii interne votn vorbi in paragraf'ele urmA-

toare. De exemplu atunci cind vom vorbi despre caracterele asem[n[toare (para-eraful variabilititlii)sau despre relaliile dintre indivizii vii gi cei mor{i intr-o ootecd. atunci cind vorbim despre adelpho-

phagie, sau despre relaliile dintre intimplare gi necesitate etc. Subliniem doar pdrerea Iui Lenin

- care a reluat o tezd. a lui Heraclit - cd < evolutia este lupta contrariilor >. Din acest punct de vedere

Darwin a reugit s5 se ridice la nivelul materialisrnului dialectic, imbog[lind cuno;tinfeie gtiinlifice

cu multe date qi relalii noi, necunoscute pind la el. Lupta contrariilor constituie in doctrirra lui Darwin

una din laturile cele mai inchegate, mai bine dezvoltate.

Cercetltorul sovietic S. P. Dudel sus{ine cd << lupta contrariilor fbrmeazd conlinutul intern

al tuturor fazelor dezvoltdrii, atit ale dezvoltarii pe calea evolufiei cit qi ale celei care se inf[ptuieqtepe calea revolufiei>1. Aceast[ alirmalie se aplicd Ei operei lui Darwin gi subliniazd latLrrile ei pozi-

tive, materialiste gi dialectice.

xin opera sa, Darwin a reugit sd demonstreze materialitatea lumii vii, interrelafiile gi condi-

lionarea ei reciprocd cu materia lipsitd de viafd, a putut sd demonstreze c[ fiecarc fenomen mate-

rial are o cauzd determinatd, sezisabild ;i nu este opera unui miracol nici efectul unei for(e supra-

naturale care ar acliona asupra naturii. Darwin s-a strdduit s[ descopere unele din legile evolufiei.

Descoperind legile selecliei, Darvrin a descoperit una din legile cele mai generale care ac{ioneazra asuprut

hinfelor vii.Dup[ M. Prenant, Darwin a fdcut < trei afirrna{ii revolu{ionare:'- lumea vie este rezultatul unei evolulii;- evolu{ia lumii vii s-a fdcut prin rnijloace pur materiale;omul este rezultatul acestei evotulii si prin urmare el este de asemenea de origine pur

materiald > 2.

< Originea speciilor > ridic[ multe probleme care rdspund la primele doud din cele trei < afir-

matii revolu{ionare >> ale lui Darwin, cum le nume;te Prenant. Am vrea sd intdrim cele de tnai sus

cu extrase clintr-o scrisoare adresatd de Darwin prietenului sdu Asa Gray in 22 mai 1850, la o jum[-

tate de an dupd publicarea < Originii speciilor>. scrisoare in care el igi define;te felul situ de a

vedea materialismul qi crealionismul.<< Nu am intenlia sri scriu ca un ateu... Nu mi pot convinge pe mine insumi ci tttt

dumnezeu generos .,si omnipotent a creat intradins Ichneumonidul cu intenlie expresd ca el sa se

hrdpeascd cu omida vie, sau cd pisica trebuie sf, se distreze cu $oarecele... Nu gdsesc necesar sii

cred cd ochiul a fost crent cu inten{ie... Sint lnclinat sd privesc toate ca rezultatul unor legi

hotirite... U1 fulger poate ucide un orn, bun sau rdu. prin acliunea extrem de complexi a legilor

naturale. Un copil... se naqte sub influen(a unor legi gi mai complexe ;i nu vdd nici o raliune

pentru care un om sau un animal n-ar fi rezultatul natural al aceloragi legi qi pentru care toate

aceste legi ar fi fost create in mod special de un creator atoate;tiutor, care ar fi prevlzut fiecare

eveniment viitor si consecintele sale> 3.

t S. P. Duciel, Contribuyii lu problenru unitdlii ;i luptei contrariilor, conyinutul intern al procesului de clezt'oltare,

in culegere a Problente de rnaterialism tlielectic (E.S.L.S., t952, p.75), tradus din limba rusI.2 NI. Prenant, Darwin, Ed. Hier et Aujourd'htti, p. 127.It Fr. Darrvin. Lifb and Letters of Ch. Dorwin, vol. TI. p.312'

PREI'ATA XXXi

Antiteza dintre creafionism gi determinismul materialist este foarte puternicd in citatul demai sus gi ne aratd clar ci. Darwin vedea rnaterialitatea lumii; cd el privea legile ei de pe poziliin-iaterialiste si cd nu fdcea concesii in aceastd privin{[ decit afirmind - poate din comoditate. poatedin alte ra{iuni subiective _. cd el n-ar fi in fond ateu. Pozilia aceasta a pistrat-o tot restul vie{iiL)arwin, fostul student in teologie, care pe vremea studiilor sale la Cambridge credear in intentiileereatorului. Darrvin respinge ideea amestecului unui spirit universal in fenomenele privind lumea vic.

*Darwin a studiat originea materiali a omului Ei a reuEit si vadd unele din forrrrele de tre-

cere de la maimufa la om. El a infeles importanla descoperirii omului de Neanderthal si a pre-vlazut existenfa altor forrne ds tranzitie care. asa cum se ;tie, au fost gdsite ulterior.

Darrvin a studiat problema atit din punct de vedere filogenetic cit gi ontogenetic. El aducede asemenea probe de anatomie qi {iziologie comparatd" a mamiferelor ;i se preocupa de problernapopulaliilor, insusindu-gi punctul de vedere eronart al teoriei lui Malthus. Darwil se preocupirde asemenea de problema selecliei gi ajunge la credinla cd selec{ia sexuald a jucat un rol deosebitin evolulia omului. Se preocupS. de dezvoltar:ea facultililor intelectuale, a celor morale si defactorul social. Dar Darwin nu reugegte sd vada clar importan{a acestuia din unn6.

in cartea publicatir ulterior, privitor la < Expresia emofiilor la om ;i la animale >. Darwi.isi propune sf, combati fixismul gi crealionismul in acest domeniu si sd dovedeasca cu nurneroaseprobe filogenetice gi ontogenetice cd, atit la om cit gi la animale, senza{iile efective se dezvoltitreptat, qi ci dezvoltarea lor dovede;te evolulia lor, iar prezen{a aceluiagi mod de exprimare a sen-timentelor la rasele umane dovedeqte originea lor comund..

Argumentele aduse de Darwin in << Descenden{a omului... > gi in < Expresia emoliilor... D

au fdcut o puternicd impresie asupra contemporanilor s5.i. Multe din dovezile aduse de Darlvinsint azi de circulalie curenta. Altele sint depdqite de evolu{ia ulterioarS. a antropologiei, fiziologiei,medicinii etc., iar cete privitoare la malthusianisrn sint infirmate de materialigti.

Darwin vede cu optimism evolu{ia ulterioard a omului, cum reiese din multe pasaje din operasa, desi ideile sale in aceastd privinla nu sint destul de clare. Dupd r)arwin faptul cd ornul < s-aridicat pind la adevdratul virf al scdrii organice, in loc de a fi fost pus acolo de la inceput, poates6-l facd sd spere c5. irltr-un viitor indepdrtat va atinge un destin inc[ mai inalt. .. dar cu toatdinteligen{a sa divina care i-a permis sd pdtrundi mi;cirile ;i constitutia sistemului solar, cu toatetacultalile sale eminente - trebuie sd. recunoagtem cd omul pdstreazd in orgarriza{ia sa corporali.pecetea indelebild a originii sale irrferioare>> 1.

*Nu cunosc ceva care sL arate in opera lui Darrvin ci el s-ar fi ocupat de relaliile dintre gin-

dire ;i existenld. S-ar putea ca in aceasti. privin{a s[ am unele lacune de docurnentare. lnsa atlt'-dinea sa hotdrit materialistd nu lasd nici o incloiali asupra faptului c[ el nu vede lumea < existi'dnumai in constiinla noastrd >. Jinind seama ci Darwin a demonstrat evolufia emotiilor, modificareainstinctelor, cresterea facult5lilor intelectuale la om din virsta copildriei gi pind ce cJevine adult, sepoate presupune cd dacd gi-ar fi pus in gind sh rezolve gi problerna evoluliei congtiin{ei la om i-arIr gdsit o bazd' materiald - poate numai tratura biologici -- dar n-ar fi privit nasterea gi evoluliacongtiinlei altfel decit a privit evolufia antropoidului vechi spre om sau nasterea si evolutiaemotivitdlii. si n-ar fi negat primatul materiei asupra conqtiin{ei.

' Ch- Darwin, La descendance de l'homme et la sdlection sexuelle, trad.. de Barbier, Ed. Schleicher Frdres.Paris, p. 652.

*

.\ \Iri t,IiEIrAT \

in ce priveste cognoscibititatea lumii vii" incd din tirnpul calatoriei p. u Beagle > si tot restul

vie[ii sale, Darwin a luptat convins pentru cunoaqterea lumii gi a legilor sale interne. Lucrul acestit

reiese ciar atit din opera sa cit ;i din corespondenta sa. in multe domenii ale ;tiinlelor rtaturii.Darwin demonstreaz'a cra legile lumii organice pot h curtoscute. cd in evolulia acesteia nu intervittmiracole. catastrofe. ci legi rnateriale. care pot li descoperite.

Darwin a ardtat o completa lips[ de atractie fa![ de metafizicd. cum am ariitat mai inairtte.

Degi t't-a avut profesori de lllozofie rnarterialistii care sa-l instruiascd, degi nu s-a straduit sa

cunoascii concep{iar rlaterialist-clialecticd elaborat[ de conternporanii siii K. Marx si Fr. Engels. totu;iDarr','in, pe bazf, de f apte si de date adunate cu multei gnja. ajunge si depS;eascl rnaterialismul meca-

nicist si sd se ridice sin-eur, pina la in5"l[inrea unei concepfii care are rnulte elemente colnune cu

rnaterialismul dialectic.intr-o prc.blemd de frlozofie cum este aceea a relaliilor dintre intirnplare si necesitate. r-rnii

biologi ectuaii sus{in cir l)rru,'in ar 1i rimas la mijloc:r, insi acum noud decenii Engels arirtase

cd tocmai in aceasti problemir grea Dairl',in a ajuns la solr"rfii juste2.

Darr,vinigtilor de azi le-a revenit sarcina de onoare de a ridica pe o treapta superioard aceastai

corrcep{ie, cur6{ind-o de resturile ei ideaiiste. Eu a cieverrit asti'el c: bazra naturalist-stiin{if ici a mate-

rialismului dizrlectic. plirr contributia care ru adus-o darrvinistii din rnulte 1ar-i si in primul rind

cei din U. R. S. S.

Concep{ia lrri Darwirr i.l depasit -qraniqele biologiei. Ea a influenJat de asemenea qi dome-

niul lllozofiei. Conccp!ia lui Darwirr a imboga{it mult donreniul cunoagterii. ar adus contribuliimasive pentru promovarea conceptiei materialiste si a dat lovituri l'oarte grele concepliei idealiste^

infirmind teoria fixistri ;i creerfionistd. Cum vom ariita iritr-un alt paragraf. doctrinar darrr,vinisti a

servit qi serveqte inci gi acum ca armri politica si a devenit irrcii de acunl citeva decenii url

f'erromen dc' inasii.*

Dupa cum affi ardtat mai inainte. noi consideriirn cii in liniile ei rnari. doctrina darrvinistiieste bine cunoscutl in {ara noastrir. ii.c,rct: accst fiipt nc scuteste de a l'ace in aceastii prefa{[ o

expunere de ansamtrlu a ccncepiiei ir.ri Darwin. Nc vom rnultunri su exlrurlem numai dou[ principii :

unul in care Darwin a adus o importiirrtzi contribu{ie pozitivi (r'ariabilitatea) gi altut care pe buuii

dreptate este foarte criticat (s,uprapopula{ia).

Problema variabilitifii: formele variabilitltii pi legile descoperite de Darwin

Teoriei fixiste. Darwin ii opune conceptia sa asupra variabilitaqii speciilor. Iar variabilitateao vede ca rezultatul acfiunii a doi fa.ctori : un factor intern gi altul extern. Lamarck ca ;i Darwinv[d variabiiitatea constituind cu ereditatea. ceea ce azi noi numin o unitate a contrariilor. Darwirtadmite existenfa eredit[1ii caracterelor dobindite din cerre face cheia de bolt[ a concep{iei sale. Dar

Darrvin concepe ereditatea caracterelor dobindite in raport cu formele pe care le prezinti variabili-

tatea. Din toate varialiile care apar, susline Darwin. se transmit r-rumai variafiile adecvate. Seleclia

rraturalS intervine activ ir-r procesul transmiterii varialiilor ca gi irr acumularea efectului lor.Darwin studiazii condifiile in care apar varialii noi. Vom cluta sd le expunem sistematic.

Varialii legate de rela!iile dintre specii in interiorul unui areal. prin modifcarea echilibruluibiologic. in paragraful precedent am aritat c[, dupii Darwin, speciile dominante trdind intr-un areal

I G. V. Flatonov in articolul setu Un nrure savant materialist (Cu prilejul a

Ch. Darw,in), publicat in < Voprosi filosofii> nr. 311957, susline cir Darr.vin nu a putut

ceperea intimplarii czr formi de apari{ie complexf, a necesititlii.2 F. Engels. Di{tlectice naturii, E.S.P.L.P., 1954, p. 222 223.

75 de qni de lo trutttt'tcu ltrinrerge pinii Ia capat in con-

Ir r.l 1,"\'1"\ .trxttt

mare, prezint6, mai iiles in mediul terestru, mai rnulte posibilitali de variillie decit cele care trdiesc

pe un areal mic (o insula), iirnitat de bariere naturale (un lan! de munfi sart o mare interioar[),

in apele dulci (care in fond reprezintra un areal destul de redus in compara[ie cu intinderea ocea-

nelor), in locurile cu condilii fizice constanle (mediul cavernicol). ln aceste cazurl irebuie s[ ludnr

irr condideralie ca factor extern atit condiliile {izice ale rnediuiui cit qi condifiori[rile reciproce

dintre speciile traincl in cadrul aceluiagi biotop. Dacd un grup de indivizi dintr-o specie variaz'a,

iar varialia oricit dc micd prezint[ un avantaj pentru specia respectivd, atunci 9i speciile cu care

aceasta intrd in competifie incep sd varieze. ir-r cadrul aceleia;i specii, itrtre varietatea in curs de

formare -- avantajatd de noile adaptiiri, gi cea veche - mai pulin avantajatd - incepe, dupd Darwin.

o lupt[ ce duce la disparilia indivizilor care n-au variat. ln cadrul biotipului se naEte o nou6 con-

tradiclie intern[ intr; ceeii ce este vechi ;i ceea ce este nou. Darwin ne dd ca exemplu interrela-

fiile care s-au stabilit intre plantele cu flori gi insecte; numai dupa aparilia plantelor cu flori au

apdrut insectele cu aripi. Estc un exemplu de condilionare reciprocd in care nu itrtervin fenomene

de luptd, ci de ajutor reciploc: insecta gdseqte in floare nectar gi polen qi in actul culegerii aces-

tora se fecundeazd iloarea. Latura principal[ a acestei contradiclii pare constituitd din aparilia

florilor. Pot apdrea ;i altfel de rela{ii: de exempiu indiferente. Lepidopterul Leptalis imita fluturele

Ithomia. Ithomia, specie dominautd, scapii pasarilor gi altor animale insectivore din cavza gustu-

lui lepldcut. Pentru lthomia, faptul cd este irnitatd de fluturi din 10 genuri deosebite nu prezint[

nici o importanfa. Relafiile ei cu speciile care o mimeazd sint indiferente. Pentru speciile slabe

- care o mimeazd - raportul se schinlbd. fmitarea cit mai perfectd a Ithomiei reprezintd o condilie

de existenld pentru ele.

in arealele reduse, din contra, procerrtajul variafiilor scade, iar dacd ia aceasta se mai ada,ugd

gi lipsa clu;rnanilor naturali sau condilii deosebit de {avorabile, atunci speciile pot persista nemodi-

ficate timp de intregi perioade geologice. Aq" s-a intimplat cu Foraminiferele, cu Infuzorii (din

seculdar), cu Nautiliusul ;i Lingula ca 9i cu Trigonia, Nevertebrate din era paleozoicd sau din

era secundard despre care am vorbit mai inainte; cu Ganoizii in apele dulci (pegti aproape stingi

in oceane), cu Lepidosirenul gi iiite doud specii de pegti Dipnoi; cu Ornithorhynchus in Australia;

cu Leilurienele in Madagascar ;i cu o serie de fbsile vii gdsite in pe;teri. Ace;tia se gdsesc pe

areale mici. aldturi de specii endemice a ciror transfornrare s-a incetinit simlitor. Dar chiar intr-un

areal mai mare, o specie bine adaptatii ia rneciiu variaz6. mai pufin. Departe de noi ideea formulati

de unii biologi ci tendinla ia varialie s-ar epuiza.F,a numai se accelereazd,, se arlplificd sau se ince-

tineqte in funcfie de interacliunile din mediul bioiogic cu cele din mediul fizic. Dovada in aceastd

privin{[ o constituie faptul cd in cazui schimb[rii condiliilor externe gi ale modific[rii echiiibrului

biologic instabil, in cui:sr.ri schimbdrilor mari geologice speciile au migrat. Dar dac[ in cursul mi-

grarii s-au men{inut condilii fizice gi biologice asemdndtoare cu cele din arealul inifial, atunci spe-

ciile au variat pulin. I)aca relaliile acestea s-au modificat mult, speciile migratoare au reac{ionat

tie adaptindu-se la noile condiiii, fie displrind.

Varialii legate cle gradul de evolulie. ln paragraful anterior am ardtat ca gradul de evolulie

are de asemenea insemridtatea sa. Organismele pu[in evoluate prezintd in naturd un grad de varia-

bilitate mai mic in raport cu speciile claselor de piante gi animale care au atitts un grad superior

de organizare. Nu trebuie prin aceasta sd ajungem la pdrerea cd de exemplu organismele infra-

celulare sau Protistele nu mai pot varia. Inframicrobii s-au dovedit capabiti sf, varieze ca 9i mic-

robii. Altfel n-am fi avu1. vaccin contra variolei, tratament antirabic sau BCG, micro-organisme tezis-

tente la antibiotice etc. Dar varialiile lor sint, in general, de amplitudine mai micd. Un rnicrob

patogen se transformd in altul nepatogen, aparlinind la aceeaqi specie, de;i nu este excli;s sd se

modifice atit de rnult incit sd dea nagtere la o specie nou[. Griul de toamn[ in condiliile la care

l-a supus Lisenko se transiormd in altd specie, in griu de primivara. in timpul pcrioadelor geo-

Itl - c. llti3

\\,\I\ PREFAx'A

togice. Crossopterigienii s-au transformat din pegti in amfibii, iar Stegocephaiii s-au transtbrmatin i'eptiie. Transiormdrile acestea au fost rnuit mai ample gi ar"r dus la formarea dc noi clase,

Varialii sub influerila oruului. Omul a supus plantele si animalele care l-au interesat la concli-qri noi in care au avut er.ces de hranii, ingrijire gi au fost ferite de dugmani. ir-r phrs, omnl a selec-

tioi.at - confti,'ni :lau incongtient -- specia cultiva-ta refinind formele cr"t variatgiile celc mai maricai'e-l interesau gi eliminind formele'intermediare. in asemenea con<li1ii noi, pentru cle, l'actorii de

rnediu extern, ca hrana gi ingrijirea, au contribuit la intensificarea tendin{e1o,.'intertre de',arialie.Corisecintele practice a-le descoperirii de c5-tre Darv,,in a legilor selecliei artificiale au fost uria;e. Eie

eu permis obiinerea de numeroase varia{ii noi necunoscute inainte, i}u permis zootchniei gi agrobio-lo-eiei SL se dezr.'olte considerabil. cu rezultate deosebit de importante. Cultivrrea plantelor si cres-

terea anirnalelor a devenit o preocupare a unui nnrnar clin ce in ce mai mare de oanieni. In condi-

liile U.R.S.S. gi larilorde democralie populard selec{ia arti{iciala a devenit o probleniir carc plcocupr.i

in egala mdsuri organele dc Stat. gopod:iriile agricole de stat cir si iooperativeic agricole tir:

produc{ie .

Academicianul solietic N{. F. Ivanov, care iri l9l7 a tiparit lucrarea str < P-asa si zilirnenta-

lia > a aplicat in practicii aforisrnul lui Darwin dupd care rasa apare prin alimenta!-e. demonstrind, aki-

turi de al,ti darwinigti, cri < predispozilia anirnalelor noastre domestice la ingrir;are. lit precocitatr-

;i la schirnbarea formelor este rezirltatul clirect al hriinirii abund{r-nte )) 1,

Publicul qi zooteirnicienii romini curlcsc realizdrile excep{ionale oblinute de Feodorov irt spe-

ciai in crearea de noi rase de ovine gi porcine. Aplicind riguros prir-rcipiile selecliei arti{iciale.I-. Burbank in S.U.A. a oblinut rezultate rernarcabile cr:eind fbarte nuffreroase varietdii cle pomi {r'.rc-

tileri, arbugti etc. Iar in U.R.S.S., Nficiurin nri continuaiorii sdi, tblosind ;i arneliorind selcctia arti-ficiald, combinind-o uneori cu alte metode, au ajuns la rezultate care depigesc tct cc s-u cuirosclltpini acum in materie de cultivare a plar-rteior.

Variolii sub influcnla hibriddrii sexuate ;i vegetative. Flibridarea seruatic,a ;i cea vegetativii

au atras atenfia lui Darvrilr" care le-a studiat indeaproape ;i a ajuns, in privinia ambelor fonncde hibridare, la conci'.rzii nci, deosebit de valoroase. Hibridarea sexuatd ca ilijloc de rnodii,cilrc ir

speciilor a fost o problema ridicata de Linni, reluati de Buffon ;i Lamarck 9i de al1ii. Darrvin, stti-

diind procesui autofecui-rdirii gi al fecundarii incrucigate, ;i pritut s[-;i dea seama de condiliile incare ilpare vitalitatea gi de importan{a faptului ca cei doi parin{i irebuie sa se deosebeascir intre ei, sii

nu fie consangvini. Studiind efectele hibridarii sexuate in selec(ia artificiald, Darrvin ajunge sir .,'adi

intensificarea cafacterelor care variazf, gi uneori aparilia de caractere noi, din carc nnele rcvin laformele vechi, a-itele segregi parlial. tctal sau dup[ modalitali complcxe, dar alteie persistii gi eiau

elemente noi, deosebit de valoroasc pentru seleclionator. Pornind de la aceustii baztr, D;rru'in iistudiat efecteie hibrid[rii sexuate intre varietdfi gi specii, atit in condiliile domesticirii cit gi la spc-

ciile salbatice. El a ajuns la con.ringerea ci procesul sexual constituie unul din factoiii cei niaiimportanli ai varialiilor ;i a denumit procesul sexual << marea le,ee a naturii >.

Tot Darwin in rernarca-biiar sa lucrare < Variafia animalelor gi piantelor sub influenfa dcmcs-ticirii> ne redd tot ce a putut stringe ca material, la epoca sa, asupra hibriddrii vegetative. Derwinacord[ hibridarii vegetati', e un rol irnportant in aparilia valialiilor gi observd, pentru primir claiij,

ca intre hibridarea sexuatii ;i cea vegetativl nu exist[ deosebiri nici in felul variafiilor, nici in moda-

litn!ile de transrrritere ereditard. Mogtenirea idsatd de Darwin in privinfa hibridarii sexuate a fostfructificati de mulli darwinigti consecvenfi. Da-r de hibridarea vegetativ.{ s-au ocupat prea pr,r{ini

inainte de Miciurin. Acesta din urmr-r a studiat ambele feluri de hibridare cu aceeasi seriozita"te si

1 L. C. Greben, Acacienicianul M. F. Ivanov, Editura de stat agro-sihica, i951, p,24.Lucrare traciusa. lnfuse$te a fcst publicat[ in Editura Ucepedghiz, Moscova, tr949.

P I] E FA1'A XXXV

adincime pe care le punea Darwin in lucr'5rile sale. Descoperind dezvoltarea in stadii a plantelor,plasticitatea stadiilol tinere ;i legea dorninaliei active, Miciurin le-a utiiizat intr-un mod complet

nou. folosind ca factor principal de modificare Ll hibrizilor, condigiile de mediu. Rezultatele remar-

cabile oblinute cie Miciurin sint bine cunoscute publicului nostru, atit din publicafiile tehnice, din< Operele alese > publicate de Eclitura Academiei Republicii Populare Romine in 1954, ditr manua-lele de ;coal6, din conferirr!6, din articole ;i dir-r brogurile de popularizare extrem de numeroasepr"rblicate in tiraje mari gi difuzate larg in ultimii ani in lara noastrS.

Judecind irnportanla pe care ambele forme de hibridare le-au luat in miinile darwini;tilorsovietici, se poate spune cd aforismul lui Darwin privitor la marea le-ee a naturii a tbst strdlucitdovedit cie practica qi cd el a fost ertins atit la efectele hibridlrii sexuate, cit gi la cele ale hibri-dnrii .regetative. Combinarea judicioas[ a factorilor de mediu cn unirea a doud baze cu meta-

bclism deosebit, iie priir procesul sexual, fie priir cel vegetativ, fie recurgind mai intii la hibridareasexuald ;i continuind apoi cu cea vegetativi, constituie principalul motor al apariliei variajiilor

;i al dirijarii lor in sensul voit de on. Azi nu mai sintern nevoili < si agteptdm daruri dc lanaturi >, aciicii aparilia varialiiior. Miciurin, dezvoltind creator doctrina lui Darwin, a ajuns sa

smulg[ daruri de la natur[, inarrnindu-ne cu metoile care i1e permit < sd chemdm la viala fiinfeleviitorr"rlr"ri care ar fi trebuit sa agtepte veacuri aparilia lor... veacuri de evoh"rlie inceatd> 1.

Varialii prin funclionorea sau neftutclionareo pdryilor. Dari,;in reu;egtc sd dezvolte mult prin-cipiul lamarckian al func{ionlrii pdrfilor, atit in < Originea speciilor >, cit gi in alte lucriri ulterioare.Rispunsul unor pirrli din organisn la factorii dc rnediu se traduce prin dezvoltarea gi dii-erenlierea

ior, sau, atunci cind nu sint solicitali,prin atrofierea lor. ln < Vai'iafiile animalelor ;i plantelor >

ca ;i in < Descer-rdenla omuiui> si in < Expresia emoliilor... >, Darwin folosegte larg acest prin-cipiu pentru a explica. unele forme de varialii, ca ;i intf,rirea lor sau slSbirea lor, prin transmi-terea ereditara. in < Expresia emofiiior... )) mcdul cum Datwin expune acest principiu poate

fi o lcclio de prepavlovism pentru inieiegerea felului cum se formeaz[ un stereotip ;i cum stereo-

tipul devine dinamic prin transrniterea sa ereditard. Si acest principiu rdrnine ca unul din factoriiimportanii ai variabilitaiii, care lte explic[ atit procesele de dif-erenliere, cit gi pe cele de atroflere.

Formele i)e care Ie tmbrqcii t'ariabilitatea.ln < Originea speciilor>. Darwin a ardtat cir existd

patru forme de variabilitate: definiti, nedefinitii, corelativa ;i prelungitii. Aceste patru forme sint

bine clescrise de Darwin, fiecare in parte. De aceea, in Aceasta prefa{a nu vom insista decit asupra

a douf, din aceste patru forme qi anume asupra varialiei definite gi a celei nedelinite.

Varialiile nedefinite au stirnit numeroase discufii vii. l'{ul1i biologi materialilti considerd

aceastir form5. de variabilitate drept o concesie pe care Darurin a fdcut-o incognoscibilului, ca pe

o alunecare in idealism. Nu se poate nega faptul cf, in opera lui Darwin se gdsesc alunec[ri in idea-

lism. Dar despre acest lucru ne propunem sd vorbim in pragrafui consacrat suprapopulaliei gi inultimul paragraf al parlii intiia a acestei prefe{c.

Am recitit atit criticile , cit 9i toate pasajele din < Originea speciilor > gi din alte lucrf,ri ale

lui I)arwin, in care acesta vorbegte despre variafia nedelinita.

ln aceastl probiemd a; distinge doud aspecte: unul legat de principiul cauzalitatii gi altulin raport cu conlinutul pe care il dA Darwin varia{iilor nedefinite.

Cu probitatea care il caracterizeazla, Darlvin mdrturisegte cinstit cd in nici un fel de varia-

1ii el nu este in stare si stabileasc[ de ce diirtr-ui1 grup mare de indivizi apar{inind aceleia;i specii

unii variaza gi alfii nu variaz'a,. Nici la un secol dupii publicarea< Origrr;ii speciilor)), cu toate pro-

gresele esen{iale realizate in biologie gi in llumeroasele ei ratnuri, nu sintem in stare sd stabilim

incd, in mod plecis, cauzele variabilitdlii individuale. Nu putem statlili, cum spllne Engels: < de

I l. r/. Nliciurin, Socinneniia, vol. lV, Oghiz, Moscova, 1948, p.402.

\.\-\\ I I, lt li l' -\ T,\

ce in aceasti pistaie sint 5 boabe de mazdre qi nu 4 sau 6 D 1. Aceasta nu inseamnd insd ci intr-ozi nu vom ajunge si cunoastem determinismul intim al variabilitntii unui grup sau unor indiviziluati izolat.

Problema are gi o laturd de care se ocupd Engels cinrJ descrie raporturile dintre necesitate

;i intiniplare. Engels criticd pe acei care igi inchipuie cd rolul ;tiinlei este s[ se ocupe numai delucruri ctrnoscrite, ca si pe acei care vdd determinism acolo unde este simpla intimpiare. iar exemplulpe cale ni-l ild asurpra drumuiui de nrmat in privinla raporturilor dintre intimplare qi necesitate

este tocnrai acel al varialiilor divelgente pe care le descrie Darwin. < ln opera sa epocald, Darwinporne;te dc !a cea mai iarga bazd reali de care clispune - intimplarea. Tccmai nenumdratele deo-sebiri intimplatoare intre indivizii din cadrul fiecdrei specii -- il fac (pc Darwin -V.M.) sd se

indoiascd de... no{iunea Cc specie in fixitatea 5i invariabilitatea metafizicir de pina atunci>> 2.

Problerna recunoasterii sau nerecunoagterii capacitatii lui Darwin de a descoperi ca'tzeleintimc ale fenomenelor studiate de el rdnine deschisi. Recunoa-;terea orrestd a iui Darwin. cd pro-blema cauzelor variafiei nedefinite il tlepiisegte, rimine pcrrtrti noi un exemplu de modestie, denrn

tje ut'mat. Darwin cunostea linritcle capacita{ilcr sale ;i rrn ir.scundea rrici altora aceasta.

Al doilea aspect al problemei varia{iilor nedcilrrite este acel ai con{inr-rtului acestora. Obser-

vind atent ceea ce intelege Diirwin prin variafii de{irrite si nedefinite, am avut mai degraba

impresia cd ei descrie sub forma de varialii definite variafiilc asenrindtoare apdrute la utl mare grupde indivizi din aceeagi specie. Iar prin valia(ii nede{inite. ni s-a plrr,rt ci descrie, in fond, varia{iileneasemd.ndtoare, varialiile divergenre. Nc-aur ti agteptat ca Darrvin. cal'e a descoperit principiulevolufiei divergente, s5-i fi atribuit o fbrnrir de variabilitate spcciald. Darwin n-a fdcut acest lucru.Aparilia qi dezvoltarea varialiilor divergente constitilie unul din factorii esenfiali in aparilia de rroi

specii gi in evolufia lor ulterioard. ca 5i in difer:en{ierea de func(ii noi. si irpoi de tesute si organenoi in interiorul indivizilor.

Existen{a varia[iilor divergente estc in af'arii de orice indoiala. Muiii cercetdtori ie-auobservat

;i descris. Pentru Miciurin, varia(iile divergente nu nlrnrai ci existd, dar elc au constituit o pie-

dicd in dirijarea varialiilor provocate. Dupir l\{icir:rin. <, daci incruciqdm doud piante si ob{inemhibrizi cu con'lbinarea anumitor insu;iri. ori de cite oli arn repeta. in alt timp. incrr.rcigarea incuprinsul aceleiagi perechi cle plante. nu vorir oblirre niciodata liibrizi cu aceeaqi structurd. Chiarsemintele unuizr ;i aceluiasi lruct, ob{irrut prin incruciqare. dai.r puie{i de soiuri deferite. I)upI cunr

se vede, in crearea formelor rroi. natura prezintd o ciiversitate infinita gi nn se repetd niciodati> ".

Vedem ca si Miciurin constatd. dar nici el nu explicir de ce (( naturzr ull se repetii niciotlat[>. $iiotu$i Miciurin reuge;te sa domine tendinla spre varia{ii divergente a hibrizilor sai 9i sa dirijezeaceste varia{ii in direc{ia dorita. Pentru ,:rceasta. Miciurin lblosegte fic metoda nlentorului vege-

tativ (dozat la nurndr de grefe, moment de irrtenen{ie. rnodalitiifi de inflr.renfare a partencruli.ri

stadial niai tinir, prin excizia par{iali sall totald a frunzelor acestuia si urieori si a radiicinilor)siru. dacd. este necesar, prin mentor sexual, urmat sau nll ulterior de urr mentor vegetativ. Tn ase-

rnenea condilii. Miciurin reu;e;te sir transforme varia{ia divergentd in valiafie definitd, dilijata in

senstil rJorit. Procedind in felu! acesta, l\.{iciurin rr-a tdcut decit sd repctc. cu alte mijioace, ceea

ce face si natnra. Ciici, as{l cum alatd gi Dar-win, din masa uneori mare a variatiilor divergente,seleclia naturali re(ine numai pe acelea care sint favorabile. in tirnp ce celelalte variafii vor sldbi

si irr cele din urmd vor dispirrea.

Studiul varia{iilor divergente ne eirata cd. nu orice varia{ie constituie un caracter nou care

se transmite in mod obligator prin ereditate. Din masa caracterelor noi apirute se transmit gene-

F. Engels. Dialectica naturii,Ibiclern- yt. 222*223.l. V. Micitrrin, Opere ale.sc.

p. 220.

Lld. Acacl. R.P.R., 1954, p. 156.

I

'l

i'I; I., 1.'AT.\ \ \_\\ Ii

raliilor Ltrmetoare t')umai ccle aciecvate. adici nunrli acelea asupra cdrora aclioneaza seleclia natll-

ralA. Acestea se transmit dominilrrt. Iar celeialte varialii, fie cd nu se transrnit de loc, fie ci siilt

transmise slab ;i nu mai persista in generaliile urmatoare, pe cind varialiiie dominante se intdresc

si sa anrpiiiica.Pe1t1r a inclreja. noi credem cd nornenclatura veche a varialiilor se cere moditicatd". Tre-

buie sL adrnitem cri to3te yariatiile silt definite. Iar in -erupul varia{iil-or de{rnite as propLltle si

rnen{inem urrn"l;-it,:a,rele forme : varialii aseminf,toare -- privinci un grLlp inare de indii'izi - (fostele

variafii clefilite); varialii divergenf.e. neasen-rdndtozrre - privind pe fiecare individ in parte '- (fostele

variatii neclefinite); variafii corelative si variafii prelungite. Primele dou[ forrne de varialii defi-

nite ar privi gniformitatea sau neuniformitatea varialiiior ia un numir de indivizi din aceezrgi spe-

cie; ultirrrele ciou[ ar avea semnificalia pe care ie-a dat-o I)arwin si la care nu r'dd ce s-ar ptttea

adauga rtou.

*

Capitoiul ',.'ariatrilitiitii. prin clezvoltarea ercepfionali pe care i-a dat-c-r Darrvin, a contribuit

intr-o foarte mare misur:i ia consolidarea concepfiei evolu{ionismului in biologie, ca ;i in lupta

contra 6xismulli gi crealionismului meta.fizic, precum qi in luptele politice in care doctrina dar-

winjstd a fost tolositd irr contra celor care suslineau ve;nicia orinduirilor bazate pe exploatare,

Relafiile intra- gi interspecr'fice. Problerna suprapopulafiei, luptei pentru existen{i

si a ajutorului reciProc

Darwin 1-a asclrns faptul cd ideea luptei pentru existenla gi principiul suprapopulaliei ie-a

luat cle la lr4althus qi cii de la Herbert Spencer a luat ideea supravieiuirii celui mai apt. ln pata-

graful urmator imi propun sa exprrn gregelile lui Darwin, iar in para-eraful de fala sd fac o analizil,

in limita capacitalii rnele modeste a rela{iilor intra- ;i interspecifice.problema suprapopula{iei ca Si a raportuiui indivizilor in interioru! speciei gi intre specii.

este compiexd, iar Danvin n-lL sistemetizat in mod suficient, cum a fdcr"rt ilr multe alte cazuri, chiar

materialril foarte valoros pe care-l expune in < Originea speciilor > $i in alte lucrdri. Existd ;i unele

contradiclii. Aga cle exemplu, Darwin reia ca pe un fapt universal constatat, tendinla la supra-

ovulalie. Foarte des iltilnim in textul < Ori-einii speciilor> expresia < speciile au tendin{a naturald

la irrmullire nelimitatd >. pentnr ca pu{in mai ?ncolo sd gisim exemple iu care Darwin arutl c:a

mgsca Hippobosca, Condorul. Pinguinr.rl ;. a. depun foarte puline oui, uneori chiar utr singur ou :

;i totu;i, recunoagte Darwin. sir-it tot a$a de numeroase ca si cele care prezitfia - ceea ce noi

numim fenomenul de supraovulaiie. Las pentru moment la o parte explicaliile pe care le dit

t)arwin in privin{a efectelor supra* 9i oligoovulaliei.

Sezisiircl aceastd scdpare a lui Darwin, ne-am propus si sistematizlm chiar materialul fantic

adus de el in sprijinul teoriei suprapopulafiei ;i a luptei pentru existenfl. Sisteiuatizarea accstui

rnaterial am fdcut-o lgild cioll puncte pe coordonate: num5rul cle oni in momentul pontei 9i num[rul

cle indivizi care ajulg aclLrili (lumdrui sau procentajui). Am luat deci punctul inilial qi punctr-rl cul-

rtinant de ciezvoltarc ontogenetici,i. intre aceste doua coordonate am integrat lupta 9i ajutorul reci-

proc ca elemelte pe care ie gdsim atit in raporiul care se poate stabili in interiorul speciilor, cit

;i iltre specii. Rezultiiteie oblinute au fost dupa plrerea noastrd, deosebit de interesante. Eie par

sd ne ajute sd vedem mai clar r-inele liicrLrri care inainte ne sc[pau. $i prin aceasta sd ne linem

cuvintgl clat la inceputul acestei prel'ele, cind am promis cd vom expune critic doctrina darwinist5.

bineinleles in limita puterilor noastre dc cliscerndmint.

\ \ \\-III 1,11 EITATA

Din datele gdsite in opera lui Darwin am fdcut doud grupe. La acestea am mai addg gat atreia grupd. Fiecare din aceste trei grupe au corelativele lor in natnrS. ln grupa intiia gi a treiaam pus cazurile de supraovula{ie. ln grupa a cloua am pus cazurile de hipoovulafie (sau oligoovulalie).

l. Grupa intii. In prirna grupd am pus speciile cu un lllare numi.r de oud, saurespec-tiv de semillte, din care trumai un procentaj mic ajunge la maturitate. Din momentul in care oudlesau semin{ele vin in contact cu mediul extern si pind ce ajung adulte, se pot ivi urmitoarele situa-tii (unele descrise de Darwin, altele descoperite dupd moartea lui):

o. hrana sau iocurile vacante sd fie insuficiente;6. semin{ele sau oudle s[ cadd (seminlele sd fie purtate cle vint, iar oudle sa fie eiepuse sau

duse), in iocuri neadecvate dezvoltdrii 1or. De exemplu, Da-rwin descrie seminte de pla1te si arborigdsite in milul de pe malul apelor, in bdlli etc., serninle care pdstrau totugi, fie gi ngmai parliai,puterea de germinaie (cel pulin unele din ele);

c' concuren{a vitald si he activ?i. Ou[le sau semintele sd fie mincate sau distruse de altefiinfe, care se hrS.tlesc cu ele (adaptdri specifiice sau nespecifice la oudle sau seminlele unei specii)sau ctl larvele lor (respectiv plant: tinere). ln aceastd cate-eorie intrd toate cazurile de fito- gi zoo-fagie, ca gi cele de parazitism. Substanlele organice din acest material viu sint cdutate si transfor-mate prin asimila{ie in protoplasmd proprie;

d. in mediul de dezvoltare, semintele sau ou[ie pot sd nu gdseascd condiliile de eristen{d cerutede dezvoltarea 1or (de exemplu, cerealele sau plantele nu gisesc condigiile de iarovizare sau celecerute de stadiul de lumin6; animalele nu g5.sesc una sau alta clin condiliile de existent[ cerute dedezvoltarea speciei). Animatul sau planta pot sd nu moard imediat, sau clin contra, sd moard. Darchiar daci nu mor, ele nu ajung la maturitatea sexuald si nu mai dau urmasi. Se poate intimplaca plantele qi aninlalele din aceastd grupd s[ gdseasci condiliile de existenld, dar s[ moard i1 timpulparcurgerii unei perioade de crize (de exernplu, Trifonova 1 a demonstrat cI lipsa oxigenului sauscSderea lui sub anumite limite in apd coristituie un factor de mare letalitate pentru pegti, inperioada crize lor de dezvoltare):

e. sd aparla fenomene de luptd intraspecifici. Ceea ce am putea infelege sub acest numeimbracd forme si aspecte foarte diferite. Ne va fi greu sd le cuprindem pe toate. ln cele mai mgltedin caznri, este vorba de adaptriri in care problema principal[ este economia de hrand. sau folosireadin nou a substan{elor organicc elaborate de indivizii din aceeagi specie. In cazgri de impu{inarea hranei, se poate 'redea apdrind canibalismul atit la larvele de insecte, cit si la insectele adulte,ca gi ucidefea unor categorii de indivizi chiar la insectele sociale. Trintorii sint uci;i inainte de intra-rea stupului in hibernafie. Pe vremuri, popoarele sdlbaticc. in cazuri de foamete practicau antropo-fagia. Insugi Darwin ne vo;'beste despre acest lucru. care se pare cd se mai practica incd acum unsecol la bdgtinagii din lara Focului.

Folosirea din nou a substan{elor organice elaborate de specia insdpi se observd. cu oarecarefrecvenld, la Arthropode.

Aceastl folosire in-rbracl aspectul devoriiiii unor frali, mor{i sati vii. La nnele ipsecte, feme-lele, dupd imperechere, devoreazd tnasculul. Cel ma.i cunoscut caz este al insectei Mantis religiosa.Dar nu este singurul caz ?ntre insecte. Acelagi fenomen il putem observa la mulfi pdianjeni. Favrea descris multe asemenea cazuri. Dup[ acest autor gi dupd al1ii, s-ar pdrea cd in acest caz femelaare nevoie de un supliment de hran[ pentru maturarea ouilor sale. S-al putea ca acest fenomensd fie legat gi de o scidere masivd a substan{elor organice din corpul femelei, care este e-<pr-rsi sI tnoard

1!11""t?, :Tlte gi intimpli in foarte multe cazuri la amfibiene, pe;ti ;i in alte clase de animale 2.

1 A' N. Trifonova, Criticeskie periodi embrionalnogo razvitiir Uspehi sovremennoi biologhii, vol. XXVIIInr. 1,1949.

2 V. D. Mirza, Histophysiologie de l'OvogenOse, Col. Actuelitds scientifiques et incl,, Ed. I{ermann. paris1948. ln aceastd lucrare arn dat clate precise despre epuizarea femelelor ovipare dup6 ponti,

I,ItElIATA XXXIX

AIteori. lrevoia de substanle organice elaborate aparc chiar in timpr-rl dezvoltdrii larvale.

ln cazul r,tustei Miastor. puii i;i devoreazil marna. Alteori, o parte din embriotri. cei mai bine con-

formal.i. devoreazd ernbrionii mornri sau ouale avortive din aceea;i ootecd. Alteori sint atacali fralii.,'ii. Fr-pomenuI acesta. destul de rirspindit, a fost dr:numit < adelphopiragie > (ii:a{i care se nrtj.uincit

rrpii p,: al1ii). S-a'rr descris fenomene de adelpl'ophagie pasivl (devorarea fralilor mor{i) din aceea;i

ootecii. {in acecasi pont:i sau purl,si de incuba{ie, dupa caz, ltr Ceienterate (Berroit). la Anrlelide

(.Michelson). ia Gasteropodc (Portmanti : Ankel; Hym,air; L4c Nl[urech: Conkiin: I]lochmann;

Franc). ia G:-rsrcrcpode (Frenc), la Amphibiene (Korschr,rlt qi F{eider; Raban<l) ii la- pe;ti (l(orschclt

1i Heider). iar Irrancdcscric la Frosobranche -- si atrrimela. Co!lunfiellascripta -- fenomette de adel-

plropliirgie activi : < I-arvele igi fixeazi gura pe marginea velum-r"ilui unuia din fralii lor qi tttt-i nlai

dau drgmgl. Dupd ce au produs o rupturd in velunr. viteiusui se rirspindegte ;i este rcpede

consumat > 1.

Prin aclaptarea la arcest rrrocl de dezvoltare. intra din nou in n:etabolisrnul speciei ciriar n-llte-

riah.rl pr.'ost elaborat de ferneli (ouiric at'ortive, embrionii prost conl'ortna{i sau ncviabili). Efcirtul

f'enrelei pentru edificarea materialului organic care intlii in ouI nu se pic-rde, ci este folosit dc em-

brionii care erll vitalitate maii ina.re. Fenomenui de adelphopha-eie se explici bine prin seleclia naLtiiralit.

Noi irvem convingerea cd cl este mai rflspindit qi cd s-ar putea sd fie observat gi la piatie j. Terme-

1ul <1c aclelphophagie nu este prea fericit ales. Adelphophagia pasivd este la granitd dintre h.rpti

1i ;.:jritonll reciproc, circi lupta gi ajutorul reciproc se petrec intre partenerii .rii: or, in cazui adel-

phophagiei pasive, unui din cei doi parteneri este iirort: nutnai in cazul adeipirophagiei active avem

prcpriu zis uu fenometr de lupt[.Ci.r aceasta n-am epuizat aspectele pe care le poate lua lupta intraspeci{rcii in cazul speciilor'

cLl supraovlllafie. Mai sint si alte aspecte, destul dc clinoscute ca sii mai fie ttevoie sh lereamintim.

An1 ales i6 mod cleliberai form'r de luptl intraspecifici cea mai brutali, pentrtt a arhtzr exis-

tepla sa, reiilir, contestati de unii biologi, prii-rtre care ;i Lisenko. la plantele cult.ivate. Canibaiisnlul

poate sd ia diferite aspecte gi, cum r1e-arn str[dr.rit sI ardtdm mai inainte, el poate s[ aprrd in dife-

rite co.iditii si in diverse faze de dezvoltare ale fiinlelor vii. Numitrul speciilor la care s-rlu descris

fenomene <ic luptri intraspecificli este relativ mic.

*

Or1[le sau seninlele carc- ciispar descrise la punctele u-li - nu dispal prin lupta'

C;.rzurile,Jescrise la ptinctele a. b. c. sint. prea bine cunoscute pentru a cere exemplificlri' Gdsim

ilt <Origincu sper:iilor> suficient de rnulte ciate in aceas'ud privinld.

?1 ca-zur:ile descrise la punctr.il d.,in unelc cazuri s-au precomzat solulii care impiedicd moartea

in perioadele de crizd, a dezvoltarii _- sau ii reduc efectele. Trifonova preconizeazd.ca, in perioadele

de crizir. si se slroreascd procentaj'"rl de oxigen din apd prin mijloace artificiale. La pds[ri. i\4astaler

a precoliza.t sublierea cojii printr-o tratare prealabild cu solu{ie de HCI a oului tieincubat sau cl'.iar

crlpares coiii, sau rricirea ouiLor in rnod artificial in cliferite perioade ale dezvoltarii : la alte specii

s-au ilreconizat arite ini-iloace.

I Franc, C. R. Soc. Biol,, 1941, p. 1495.r Lisenko expiica altfel acesi fenomen, pe care il senrnaleaza cu ocazia studiului concreqterii riddcinilor ste-

jarilcr scgiina{i in cuib. Lisenko a descris 1a acestea fenomenul de < autordrirc>>: indii'izii lipsi{i cle vitalitate' prcdes-

tina{i sii 1noa1'r, i1i cecleazl ri,liicini]e lor indivizilor ceior mai viguro;i: sau ilt..'ers, cei vigurogi imprumutd riddcini (li

o clatit cu elc ;i posibilita{i mai bune de hrani) de la cei dcbili. care vor n'iuri.

1:tiivizii sacrificaii (devorali vii sau nror{i) asigurl nrenlinerea. clezvoltarea 5i inrlullirca speciei. Tnsi I-isenko

nu vede ?n r. autoririre>' un fenonren de luptd intraspecificl.

l,trl,1.',\T,\

Problema supravieluirii speciej celei mai erpte este greu de pus aici. Nu avem niciun criteriurentrlr a aprecia daci un individ este mai apt in perioada <lintre crize (cind au loc intense fenomene,Je transform'Iri cantitativc), sau in perioada de crizla (de salt calitativ brusc).

Problema supra,vie{uirii apare. iir zr-ceste cazuri - ca gi in altele similarc pe care nu le-amnrlli cilat -- ca un proces care poerte fi reglat de noi atullci cind ii descoperint iegile interne.

Facind bilan{ul fenomenelor relatate la pun ctele a-e din aceastd grup5. se poate uqor vedeaci lupta intraspecificd existai (ca si cea interspecificir). dar c[ aceastd folrnd de relalii intre speciinLi este un fenomeii constant ;i general.

Neavinci acesie proprietd(i, credem cd lupta intraspecific{ nu constituie un factor de evoluiiede valoarca celui pe care-l reprezintd, lu.pta irrterspecificS.

I-upta interspeci{icir se opreste cind prirr sacrilicnrea unor indivizi se asigurd via{a celorlalfi.in lupta interspecificir raporturile dintre specii pot merge cle la echilibrarea inmullirii indivizilorclin cele douii specii. la ririrea si chiar disparilia unei specii.

2. G rupa a doua. A.l doileagrupdescris deDarrvin este constituit din animalele oviparesau vivipare, care formeazd. un numdr mic de oud, curn este cazul rnugtei Flippobosca, al Condo-rului, al Pinguinilor, al m-irltcr mamifere care nasc ci(iva pui sau chiar un singur pui deodat[ (cumnasc de exemplu ierbivorele mari). Aceste cazuri sint citate chiar de Darwin. Dar afard de acestea,in tcrate clasele de animale existi foarte numeroase specii cu un numdr mic de oud. Ca unul carem-am ocupat timp de peste 30 de ani cu fenomenele de vitelogenezd., as putea cita citeva sute despecii eare prezinti fenomene de oligoovulalie. Fenomenul acesta nu-i deloc rar la animale, gi credca gi la plante se pot observa destul de multe specii sirlbatice sau cultivate care dau pu{ine scminlesau fructe.

Prima grupd, eratniiratd mai inainte, se caracteriza piintr-un rrui-nrir mare de oud, din carenumai un mic procentaj ajung adulte. De exemplu. lii circa 20 rnilioane oud de Ascaris, unul singurajunge adult (cifrd miuirrid, ca procentaj). Din circa douir milioane oud ale unei broaste, numaiciteva sute ajung adulte (cifra care. ca procentaj. osciieazd intre cilra minimd -si cea medie). Din circa100-120 oud de muscd dorresticd, circa 5 -10 ajun-e adulte (cifri aproape maximi ca procentaj).Molu;tele citate in grup:l precedentd, ca prez-entind fenomene de aclelphopiragie se integreazd. intrecilra medie ;i cea maximl. in ce privegte numdrul cie embrioni care ies d.intr-o ootec[. Aga de exemplu,procentajul embrionilor vii iesind dintr-o ootecd la Purpure flavina este de 5 -iC]; (dintr-o ootscicu 2000 ouii la inceput), iar la Buccinurn de 1-2 ,?',r, la un numdr egal de oud intr-o ootecS. LaCollumbella scripta. din 5 -6 ouii d:ntr-o ootec[, unul singur eclozearzd. Restul sint mincate. Rapor-tat la un nurnidr mai rnarc de ooteci, proc':ntajul in cazul acestei specii oscileazd intre 16 ;i 20')L.

Darwin ne atrage aten{ia ca strulii depun circa 20 ou[, iar Condorul dou5. Dar condorii,in America de Sud. sint mai rrumerogi decit strufii. Pinguinii, cu Lin singur ou, sint una din pdsdrilccele mai numeroase de pe glob. Darwin vorbeStc in aceste cazrtt"i de adaptiiri speciale. Hippoboscadepune ou6le in locuri ferite. pe cind nrusca dornesticd le depune in [ocu;'i neferite. Pinguinii pre-zrnl:a adaptdri de proteclie pentiu or.rl lor, r.rn fel de bnzun:lr. Marsupialele prezintd rnarsupiul, PipaCorsigera. incubalia erteii-u'r: pdsdrile isi clocesc si apar5. pr-rii. Hippocampul i;i ocrote;te puii in punga.a (li poate c[ ii 9i hrdr-re;te in oa-recare mdsur:j-), Onicophorele vivipare hrinesc si cresc un num[rrric de pui ctc. Ovoviviparitatea ;i '',iviparitatea sint. clr rare cxcepfii, fenomene in care nu intil-rjm un nnmdr mare de oui. in toate elispozitivele cle incubalie extern"[ 9i internl pe care le cu-''rira;tem. numdrul embrionilor depii;egte rar cifra cle i0--!5. Dar din enibrionii care sint astfel cres-

--rrti. cei mai rnul1i ecloz.eaza li din cei eclozafi un procentaj mare ajunge aduit.lir acest caz. nu putem vorbi despre o suprapopulafie, nici despre supraovulalie, ci de o oli-

:,r.rr ulatie. Am impresia cI s-a identiljcat supraovula{ia cu sliprapopulalia. Iar ambele s-au identi-

I'ttl.tF_{TA XLI

ficat cu supravieluirea. Aceste no{ir-rni nu sint identice. Suprapopuialia este o noliune bazata pe

premise nereale. < lege> inventata de Merithus pentru a iustiilca exploatarea ;i chiar dreptul clasei

exploatatoare de a extirpa o parte din populalie. Ovui:rfia (hiper- ortho- sau oligctovulalia) cu care,

dupa mine. se identificd suprapopulafia, r:eprezirrtd inceputul dezvoltiirii ontogenetice. 1;c .:ind supra-

vieluirea se raporteazii la o faza avarrsntd a orltogcnezei. la stadiul adult. Iar' < teirdin(a linneand spre

inn-rullire nelimitati >>, in care credea Darv,,irr. se doveclerite a nu {i generalii. Ba chiar un foarte mare

numdr de spec;ii prezinti. prin adaptare. sub influerr{a selec{iei naturale -- o tendin{it contrard de

innrullire Iimitata. inso{ita fie de mecanisme de protec!ie naturale (ouile sint clepuse in locr.rri ferite).fie de mijloace de proteclie diverse ca : incuba{ie extcrnii. clocire, incuba{ie internd. marsupiitm etc..

care apar la pdrin{i (in enorma rnajoritate ia femelii, dar pot apf,rea ;i la barbali, ca in cazul Lopho-branchiilor). in asemenea situalii, condiliile de existeirli iaLr alt aspect. iar numarul cr:izelor de dez--

'":oltare fie ci este redus. lie c[ ele sint mai ugor de suportat sub influenta urecanisnrelor adapta-

tive materne. Adaptdrile merg a;a de depzrrte. incit la amphibienli Pipa dorsigera, Pipa americana

;i Hyla Goeldi incubafia lor pe tegurnentul extern erl femelei - suficient de vascularizat - permite

animalului sI nu mai treaca prin stndiul dr-'n'ronlloloc {larr,'a liberd). Nu mai au loc metamorfoze

ca ?n cazul dezvoltdrii libere a oudlor de amphibierre in irrediul extern.

in incuba{ia externii avem impresia cI intrd in ioc legea sconorniei rnaterialului energetic.

despre care vorbe;te Darwin in capitolul < Instinctelor > din < Origiriea speciilor >.

Transforrn[rile pe care le suferi embrionul s?nt de aceiagi ordin, in cadrul incnbaliei externe.

iar in momentul ecloziunii iese din dispozitivele sale embrionare ca o tinird broscuii. Atit prote-

iarea oului (ca la piis5ri) cit gi ovoviviparitatea gi viviparitatea (cu numeroasele ei aspecte) apar ca

varialii adaptative -- dirijate de seleclie - in care nu intrii in joc cresterea capacitdlii ovigere sarl

vitelosintetice a ovarului.ln aceste cazuri. care nu sint de loc rare. nu se poate vorbi rrici de suprapopuliitie. nici de

hrana - care ar cre;te in proporfic erritmeticd. ia"r inrnultirea in proporlit-' seornetricii ;i nici cie

concurenfa vitald in interiorul speciei. in grupa doi. fenomeneie de lupti irrti'erspecificd sint rArel

sau absente; aceste fenomene pot. ?n cazul supriiovul:i{iei, sI ia citeodatd un aspect destul de vir.r.

Malthusianismul - chiar dacl l-am luil in forma prezentat[ de t)arrvin in < Descenden{a ornului. . .)) --nu se aplic[ deloc in aceasti ,erupir. Relaliile in interiorul speciei pot n indiferente si numai

rareori iau aspectr"rl de ajutor. De exemplu ultele pasiri (rindunicile. pesc[ru;ii etc.) i;i apard ou51e,

puii ;i pe ele insegi de atacul altor pdsari sau mamifere carnivore; sau se apiird urla pe alta prinatacarea in nrasd qi din toate pdr{ile zr agresorului. Dar de exempiu omizile care ies dintr-o maside oud nu se ajriti reciproc. Avantajurl ior este cii {iind multe impreunl din aceea;i specie, cind

devin fluturi ele se imperecheazl u;or gi prin acest fapt asigurd mai bitre continuitatea speciei. Lafel pegtii care triiesc in bancuri. Dezavantajul este cd atunci cind sint descoperifi, dusmanii fac

ravaje in rindurile lor cu mai muit[ r.rgurin{5 decit atunci cind sirrt rari qi dispersa{i. Gruparea in

cirduri, stoluri etc. poate sd prezinte ;i alte avantaje. tlnii du;mani ataci numai indivizii izolali

;i nu atacd o grupare mare.

Noi cunoar;tem azi unele din legile irrterne ale elabordrii unui numdr mai mare sau mai micde ou5, dupd specie. mediul de dezvoltare. bogdlie irr substanfe organice a mediului, modul de dez-

voltare. liberi sau sub protecfia pirin!ilor. gradul de e.,,olutie ;il speciei etc. Gralie a-cestor cunos-

1in{e de azi putem afirma ca supra.ovulafia nu este un caracter ger"lerai in natura gi cd ea se g5-

seqte rnai mult la speciile cu o organiza{ie inf'erioirrA, saLr apare ca un caracter de adaptare a spc-

ciei ale cdrei mijloace de rdspindire sint precare.

I Darwin citeazi cazul lupilor care nLl se lupti direct intre ei, dar se concureazd in ciutarea prazii. cazul plan-teior de visc care atunci cind sint mai urulte pe acelagi arbore se lupti intre ele etc.

\Lrl_ l'n rir,\T.\

Dar in naturd inai erist[fiird ca sii dea loc Ia fenomeneleiitate vrelr si vorbim in cacirul

o alt[ modalitate eare folosegte snpraovulafia, si o folose;te bine,descrisc in grupa intii a acestei sistematizdri. Despre aceastir moda-grupei a treia a. clasiliclirii noastr-e.

3. Grupll a treia. SistematizinC materialul hogat pi:ezentat cle Darrvinchiai'in<(Jrieirielrspeciilor> si cel cunoscttt de itoi ili citrsul studiilor troiistre asLtpra ol'o. si vitel<igi:iiezci ia nliiiraic.anl ajuus sii distingem si c ii treia gr:up5: ij.ceeii a insectelor sociale. il cerealelor, il ul.lo!. 1.-,lantcs:ilbatice cu Llll numiir lnare sau moderat cie seminie, dar cu o p'r:tere clestul cle nrare cle in1-.ui1ircvegetativir.

ln cazul insectelot'soc.iale (furnicile. albinele, viespele), la speciile cele mai eloluate. i-eginadepune uu num[r mare de ou[ (unul la dor-ri rninute la albin[; unul la cloud secunCe in caz.ttlreginei thermitelor). Nurnitrr-rl indiviziloi' dinir-o colectivitate se ridicii la zecr s:iu chiar sute clcrnii de indivizi. dacit nu ;i mai nrult. Degi in aceste cazuri numlrul oudlor este deosebit cle n1arc.in compeLra{ie cu cel prezetrtat de .'ierntii anelizi. de pe;ti teleo,steeni. de arnf,bii ca si de altr a-nim;ilesi plante din grupa intiia. totu;i ia fiiniele clin grupa a treia se observir c[ gi lum5rul supravietui-toarelor rS.mine tl'lirre. contrar ceitir ce se observi in cazul animalelor din trqlupa intii a ciasiljcitriittoastre. intre indivizii din gi'ui-,a a treia se stabilesc iela,lii rioi. Se observd l'eno6erre de aji-rroi-ri:ci-proc, care uncori rnerge foai"te departe. Agii de eremplu" in cazul insectelor sociale. inclividul estesubordonat cclectivitelii. O aiblni infeapa si moaie" dar prin moartea ei, poate aiunga u6 dtignancare atacf, stupul. Colectiviiatea este salvatd. Delrarte de mine ideea cii albina. iniepind, face up actconstient. Dar chiar si sub fortira de instinct de airiirarc, actul ei serve;te colectivitilii. Se cultosclllll'neroasc excrrrple care arati felLri curn albirreie. funricile si viespele isi apiir-5 pu-ii lor sau stupr-rl.cuibul silti nruguroiul.

in toiite aceste cazuri. cliiar rJaci nu sint pt'ea nurneroase, problerna rnalt.ftusiaiiri a hrapeicare se inmultegte ir: propoi"!ie a.ritmcticS ;i a speciei care se inmulleste in proporfie geornetrici t-ru

se pune nici ea. Pttterea cic irtmultire a insecteior sociale este in funcfie de mcdiu. Faptul cir 6oi tirrtiems5. inmullirn continurt num[rul stupiior de albine clovcdeste cii ltlr s-.1 atil-rs plafolul s,;lrer-i1r-ai hra-nei pe csrre o pot trvea la disirozitie albinelc in ltatur:i.

Dar pe lingl formele de a.iutor ieciproc, foarte crinplexe la insectele sociale (qi <leslul cle bjnectlnoscutc, ceea ce mf, scuteltc- sI lc rnai ciescriu in detalii),, pof apLrea;i unele aspecte cle luptii intra-specificd, asa cum am arirtat mai inairrte : trintorii sint ucisi to;]n1na ; regitra alhinelor ucirje rcgipeletinerein exces. in primul oaz s-iiu st-abiiit reflexe care aplrii cantilatea de hranri; in al cl-oilea cirz" rellexecale apiirii. colectiviteltea de ciesccmprrnere.

in anibele cazuri ac{iunile aibiirelor care ucid trintor"ii (;i mor qi ele) r}u aLr nimic dip apar-enl,aunei iupte irltraspecifice dc tipul celor care se ',,,[d in grupa intiia. ci capitd un contiirut nou. snper;or:interesul colectivitdlii.

La plantele cerealiere. nuntdrul nlare ca si desimea lor sint ui'l ririjloc r:are le air-rtii si se dcz-volte. Omul introduciitd a-ceste reguli in cultura sa a reprodiis, fdri sI cuitoAscii, unele sspresls .r,r.existti in naturl. Se cunoaste cazul -- citat de Darwin -- ai spinilor curopeni. cAre cresc rar si ciis-persafi !n aceste cotttineut, iar in Arnerica de Sud acoperd suprafe{e cie kilornetri patra{i. Varia{iilcacestor specii in cele douir continente sc pot cxpiica plintr-o crestere a vit$iitdiii lor in America de Sgri

;i nu prin varialii aritmetice ale ltrariei. Se cunoagte de .lscmenea c;iZUl - citat ele l-isenko al coc-sagizului care atunci cind e senrtinat cles formea.zd, cu rzidicinile lui un pislrj in care rru mai reusestesii incolleasci nici o simin{d strIirtI. Un l'cnomen asemlnltor am vdzr-lt 1:r licrdrnioare. crir-e a-Ll tell-din{a de a cregte una lingi alta" form?nd un pislaj des cu rirdlcinile 1or, fapt cic care 6i-aq1 coplilscu prilejul unei ploi iorentiale care iuase pdmintul de la suprafaia, -rurui rlzor cu idcr'6mioare. Anr exa-minat felul cum cresc ldcrimioarele in paicir.rre qi am refircut experierr{a si in griidina mca. in toatc:

t'riltF,r-TI XI,III

aceste cazrri tenciin{a lor este sd creascd dese, sd formeze un pislaj de rddicini si rrici o altl plantlnu mai creste intre ele. Este gi aceasta o form[ de ajutor reciproc in care fiecare individ singur se luptdgreu. dar multi la un loc reusesc sd lupte mai bine cu celelalte specii. Aceste aspecte sint cunoscutedin lucrirrile lui Lisenko si nu am nimic nou de adaugat la ele.

Cred cii tot itr aceastd gnrpii trebuie sd punern speciile ci.tre. chiar riaca prin rrumrirul mic de

otti sau pui aparlin la grupa a doua. totusi prin instinctele de via{[ in colectivitate (cird, tnrmir, cireadietc.) reu;esc sit aiungi ia forme de relalii intraspecifice pe care le-arn descris mai inainte la insectelesociale. Am vorbit mai inainte de rindunelc 5i pesclnrgi. Putenr sI adi.r-rgini dropiile, care trdiescin cird si ia care un individ din cuib face de sentineii expnnindu-se el lrentru salvarea colectivitdlii;equideele si cornutele rnari salbatice care trdiesc in turmd qtiu sd-;i apere pr.rii uiteori cu sacrificiulviefii lor. Numirui mare de indivizi in acest cazn:u prezintd. reaclii cantitative sim-prle. ca in cazul omi-zilor. ci reacfii complere. de ajutor reciproc. care variazd. ca _qrad si importalttii in raport cu gradul de

evolulie ai reactivitdtii clasei, genului sau speciei. La insectele sociale se stabilesc li condilii de micro-climat (stupul. muguroiul. cuibul). Tn interiorul speciei are loc o di'"'iziune a rnuncii dus[ la extrern,prin rnaterializarea acestei diviziuni in caste (lucriitoare, solclaf i. regind. uneori si sclavi * la furnici:regind, lucrltoare gi trintori -_ ta albine). Rela{iile merg mult mai departe la nnele furnici prin inter-dependenla lor cu aphidele, fenomen observat qi descris gi de Darrvin. S-a descoperit ci unele furnicicultivd atturnite specii de ciuperci care le ajutir sI atace lemnlil etc. in interiorul speciei, lucrf,toareleau func{iuni bine stabilite qi ajutorul pe care-l dau ele puilor, rcginei etc. constituie tot atitea dovezide ajutor reciproc diferenliat. La cereale intervine activ omul; aga incit interdependenfa dintre omgi cereale mergc foarte departe. cdci ornul nu nurnai cir le creeazir coritJitii agrotehirice bune. ci le apirii;i de buruieni" de d[undtori qi de duqmani microscopici, spre a-gi asigura o recoltii cit mai erbundent5.

lii grupa a treia, lupta intraspecificir este foarte rar[ si" in cazui cind apare, ia formele clescrise

la albine, san alte forme asernlndtoare. Se mai poate descrie ir-rpta masculilor pentru regind. la albine.

-- formi de lupti care ar intra in cadrul selecliei sexuale - fenomene asemdnirtoare observindu-se

la animalele care trdiesc in turm5, cird, ciread[ etc.

Darwin are dreptate cind afirm5. cir nici o relalie de lupta sau ajutor reciproc in naturd nu se

lace fdri satisfacerea intereseior speciei (cind aceste relalii de ajutor se fac in ir-rteriorul speciei, indi-vidni se subordoneazd, intereselor colectivitdtii) si intereselor ambilor parteireri in cazvi de ajutorreciproc intre specii.

in grupul trei al clasificdrii noastre. malthusiarrismul este complet exclus.

Sistematizarea propusl permite si vedem cd lupta in interiorul speciei este uneori reald, dar

c[ ea este deosebit:i ca formd gi importan!5 biologic[ cle lupta interspecificd. cd lupta intraspecificd

este departe de a constitui un caractcr general, de a fi o lege generald in lumea fiinfelor vii. De ase-

menea cd nu totdeauna existf, relalii de ajutor reciproc intre indivizii aceleiagi specii, cd acest ajutorreciproc este condilionat de dezvoltarea de relalii complexe. Cd ir-rtre indivizii aceleiagi specii pot

exista simple relalii de grup, fdrd ajutor reciproc. Cd intre specii pot sd existe relafii foarte complexe,

de la rela{ii indiferente, clrm sint cele ale Ithomiei fa!5 de ceilalli fluturi care o imit6, la relalii de aju-

tor reciproc. uneori constante, alteori variabile (ca intre simbionlii mazdre gi bacteriile ei rizopode),

sau de lupti, care de asemelleA poate prezenta grade, intensit:i1i gi forrne foatte diferite.in asemenea condilii noi s?ntem de acord cu biologii care neagzi valoarea principiului sttpra-

populaliei si propun ca in locul sIu sd se vorbeascd de supraviefuire. a;;a curn f-ac unii biologi sovietici.

*

Studiind felul cum speciile ajung sd-;i insu;eascd substanfele organice de care au nevoie pentruviafa gi dezvoltarea lor. am observat cI se mai poate stabili o categorie de relalii, care nu sint nicide luptd nici de ajutor reciproc, dar care pot evolua spre una sau spre alta din aceste doud forme de

\i.i\ I'tiI.. l.'r\T.\

raporturi. Arn vdzut, cind am vorbit despre adelphophagie, ca in forma pasivd nu se pcate vorbinici de lupta nici de ajutor. deoarece uumai unul clin parteneri este viu, iar celd.lalt este mort qi indescompunere. Se pbate vorbi de o adaptare a speciei. care folosegte materialul elaborat de ea gi carear fj fost pierdut daci nu era ingurgitat de frafii embrionilor rnorti. Principiul economiei, despre careI)arwin vorbegte la capitolul << lnstincte > se aplica din plin gi aici. Folosirea unor substalle organiceefaborate dupa specificul speciei este mr-rlt rnai u;oarI gi se realizeazra cu o traterie reclusd de enzime,in comparalie cu efortul certit de edificarear din nou a aceloraEi sr-rbstanfe organice.

Nevoia de substanle oreanice, nevoia dintre cele mai puternice, imbracd si fbrma Ce luptit(parazitism. fitofagie, zoofagie etc.) si forma de ajutor in interiorul speciei (substanrele organice ela-borate de femeld ca vitelusul sau sub alte forme de embriotroflsm. in cazv'r viviparitaiii sag sr.rbformd de rniere substan{e organice elaborate de indivizii adulli ai unei specii folosite cie al{i indivizi-' larvele -- din aceeapi specie) ca ;i sub forma dc ajutor reciproc (de exemplu in cazul simbiozei,

ca gi in raporturile dintre furnici ;i Aphide). Cum sd categorisim insd speciile care trf,iesc 6in rezidiiorganice cum sint frunzele moarte qi frunzele care putrezesc. din plante qi animale moarte, din rezidiialimentare gi din excremente ? Unele microorganisme din aceastd categorie au fost numite saprofite;animalele care trdiesc din cadavre au fost numite necrofori etc. intre un saprofit gi gazda lui pot sase sta-bileascl relatii foarte diferite, de la cele incliferente ale gazdei fali de saprofit, la relatii cle aiutorreciproc sau de lupti (ultimele atunci cind saprofitii din nepatogeni devin patogeni). Dar in cazul uneifrunze, sau al r.rnei plante moarte, intre acestea qi specia care se hrdne;te cu aceste materii organice,nu mai intervin astfel de rela{ii. Numai specia vie pro{itd, se adapteazd,, se specializeaz1 infolosirealor. Cei rnult pot interveni relatii de luptd sau ajutor in interiorul speciilor sau intre specii, adica intrediferitele micro- si macroorganisme care atacd impreund satu pe rind acelagi substrat. Astfel de rela{iiexistd. $i aici poate fi eliminat un concurent ca si in celelalte doud grupe. insl procurarea de materiiorgattice elaborate ia alt aspect. in celelalte doui grupe, unul din paltenerii simbiozei furnizeazrasubstanfe organice ceiuilalt; ierbivorele ;i le iau consumind planta; carnivorele mincind ierbivorele;parazitul de la gazdd; plantele insectivore digerind insectele captate. in grupa a treia, procurareasubstanlelor organice din organismele vii, ia forma unui fenomen secundar. Pentru lumea vie, in gene-ral, speciile care s-au specializat in descompunerea substanlelor organice sint extrem de necesare,deoarece ele re dar,r in circuitul materiei in naturS. o serie de substanfe de primd importanfd: oxlgen,azot atmosferic, amoniac gi alte s[ruri ale azotului, corrpu;i ai carbonului etc. Nu s-ar putea inchidernulte circuite in r-raturd, dacd n-ar exista aceste specii care descompun substanlele orgapice. Decieste natural ca atunci cind vorbim despre relalii dintre specii sd nu uitdm gi aceastd categorie de relaliicare nu au niniic de-a face cu principiui suprapopuia{iei, dar care contribuie activ la dezvoltarea core-la{iilor dintre specii si a principiului interdependenlei dintre organism ;i mediul lor de viafa.

*

in opera lui Darwin gasim deseori un material faptic extrem de abundent. care aratd moduiextrent de constiincios in nretodele de lucru ale lui Darwin. Pentru noi cei de azi, ur-ra din marile lip-suri ale operei lui Darwin este ci pruden{a lui gi unele conceplii gi idei vechi au lucrat asupra sa cuforla tradiliei. frinindu-i dezvoitarea. in opera sa se mai glsesc resturi vechi. idealiste. Concepfiasa nu se ridic[ pini lii nivelul materialismului dialectic. in privinla trecerii cantitAtii iu calitate, de cxem-plu, r[mine numai la forma evolutivd. Deseori dintr'-un material abundent scoate concluzii partiale,pune accentul numai pe o latura a problemei. lasind la o parte cealaltd laturd. contradictorie. Aga

a facut cu evolufia bruscd gi cu ajutorul reciproc. Degi nu a avut nevoie, a privit principiul suprapo-pulaliei << cu ochelari malthusianisti >, cum se exprimd plastic Engels.

La un secol dupa publicarea < Originii speciilor >> noi, beneficiarii direcli ai revolu{iei pe carea pro\/ocat-o Darwin in qtiin{ele naturii, ar trebui sd ne gindim cd:

PIT E tr'ATA XL\,I

- intr-o epocd. in care pina gi cei mai ascultaii gi respectali profesori, prieteni qi consilieri;tiinfifici ca Lyell ;i Henslow, erau fixi;ti - Darwin a avut curajui sd ftagd, concluzii atit deferme. Acest titan ai gindirii materialiste, a cd.rui opera s-a bucurat de inalta pl'eluire a marilor sdicontemporani N{arx si Engels, rle-a ldsat o mostenire de o bogalie excep{ionaii. din care ;i noi gi citevagenerafii tlupa noi mai puteln scoate rnultc idei pe care Darwin le-a semdnatcu generozitate dar careincd n-au fost exploatate. Sd ne gindim la. ceea ce au scos din opera lui Darwin, oameni cle gtiin{ica Burbank. Villmorin gi mai ales Secenov, Pavlov ;i Miciurin. Sd ne gindim, cind ne grlbilr sa-ljudecdm pe Darwin. cri el gi-a gasit drurnul singur, fdrd maestru. SI ne ginrlim la dedalll ipextricabilal mullimii faptelor ;i datelor cate se adunaserd, la frina- pe ciire o prezenta pentru mersul ilainteteoriile metafizice. fixiste si crealioniste care domneau nestingherite. la curajul lui Darwin de a spuneadevdrul tbri incorrjur gi fdrd concesii. Sa ne strf,duim la rindul nostru sa folosirn in mupc5. me'rodelepreconizate de el, cu siguran[a cd ne rinrine 9i noud incl foarte multe de f6cut, ci nrai sint incd foartenrulte probleme de descifrat.

Cind il judeclm pe Darwin, s-o f'acem cu respectul care se cuvine acestui mare inaintas, des-chiz[tor de drumuri, unul dintre ctitorii ediliciului ;tiinfei. care a progresat gra[ie faptului cd Darwins-a integrat in ndzuinfele epocii sale gi a reusit si iic un olil t-rozitiv. un erou ai luptei pentru progres,pentru bundstarea omenirii gi adevar.

L)arwinismul qi unele aspecte ale luptei ideologice gi politice

Din cele scrise mai inainte rezultd. cd doctrina lui Darwin este nraterialisti cu nunteroase ele-

mente dialectice. Ea se sprijind pe principiui determinismului lre care l-a dezvoltat in domeniul qtiin-

lelor naturii.Doctrina lui Darwir-r a fost de o uriagd irnportanfd. pentnr triunrful rnaterialisrnului in biologie

si a ajutat mult la consoiidarea acestei concep{ii in filozofie.Doctrina lui Darwin a rdmas si pind azi cea mai puternicf afirmare a n-raterialisurului in bio-

logie. Se combate in acelaqi timp cu n"rult succes, nnele teorii idealiste care domniserd aproapenestingherite timp de secole in filozofie ca si in gtiinlele naturii. L,ste vorba de teoliile fixiste gi crea(io-niste. Darwin a adus dovezi multe gi puternice care au infirmat crea(ionismul 9i fixisrnui in biologie.Mai pufirr a fost infirmatl teoria vitalistd, de;i Darwin a iuat pozi{ie gi contra acestei teorii. Darwirr

;i-a concentrat focui argumentelor sale contra crea{ionismului si trxisrnului. Prin infirmarea acestor

teorii, idealismul a suferit o grea infringere. Penttu prima oari in istoria lr-rptelor ideologice anticre-a[ionismul isi gasegte obazd, materiald. qtiinlifica gi devine un curent de masi din ce in ce mai puternic.

Infirmarea crealionismului si fixismr,rlui a avut un mare rdsunet nlr rlunai in cercul restrinsal filozofilor r. iri toate lirile s-au scris articole anticrea!ioniste, s-au [inut conf'erin(e, s-au scris cirqigi s-au constituit asocia{ii sau societ[li anticreafioniste. E. Haeckel a excelat in aceastS. privinla. Car-

lile sale de popularizare a darwinismului puneau mult mai net decit Darwin problema crea{iei. Cdr-qile lui Haeckel au fost traduse in multe limbi gi tipdrite in sute de mii de exemplare. Cilm vom vedea

in partea doua a acestei prefefe, influenla lui Haeckel a fost mare atit irr Transilvania cit 5i in Romi-nia veche.

I G. Bariliu expune in 1872 destul de corect doctrina lui l)arwin in cadrul Academiei Romine gi apoiin revista < Transilvania >>. Bariliu care era un spiritualist, ia atitudine contra darwinismului. El constatd ciidoctrina lui Darra'in se gasegte intr-un progres aga de irezistibil, incit a o tf,inui este nu numai imposibil, dar'

chiar periculos. Ea a pitruns chiar in ;tiinlele juridice. Trebuie s-o cunoagtem, spune Bariliu, pentru a nu ['i

surpringi de prefacerile sau chiar de marile catastrote pe carc le poate provoca. Putem rrclluga la cele spuse

de Bariliu ci in lara noastrd Ibrlileanu a introdus principiul selecliei in critica literari.

*

X'I,VI PIIEFATr\

ln conceplia lui Darwin nu sint nulnai pdrfi pozitive, materialiste. Existd in opera sa 9i rdm[-gile tradilionaliste qi aluneciiri iciealiste. A;a este cazul teoriei pangenezei. Darrviu reia o veche teorie

idealistd a lui Buffon privitoare ia par',iculele reprezentative ca factor al transmiterii caracterelor

ereditare. Teoria lui Darwin asupra pallgenezei este mult rlai bine construiti decit cea a lui Buffon.

Dar ea rdmine iclealista. in aceastir teorie Darwin se depdrteazta rJ,e principiul de bazd al biologiei

materialiste create clc r-1. Ei pirrasegte orincipiul unitaiii organismului cu rnediul. Din aceastit unitate

de contrarii, in teoria pangenezei. Darrvirl l1u abordeazd decit o singurd laturd: cea internd. Teoria

pangenezei a fost plrdsitd -- cu regret - de Darwin chiar in timpul vielii sale. Darwin igi exprimi

nddejdea ca allii vor relua gi dezvolta ideile din teoria pangenezei. N[dejdea sa s-a implinit. La un an

dupa moartea sa. in 1883, August Weismann incepe sd dezvolte o teorie asemin[toare. El se prociaml

darwinist, dar nll recunoagte toate principiile acestei conceplii. De aceea Weismann elaboreazd o

conceplie nouI, revizionisti, lis?nd din darwinism numai alunecirile idealiste. A;a s-a ttiscut prima

incercare de a goli danvinismul c1e conginutul slu materialist. Weismann a pus bazele neodarwi-

nismului. Weismann a fost puternic combdtut in toate !6rile de savanl,i ca Timiriazev, Delage, Giard,

A. Brachet q.a., din Rusiil 9i din Cccidorrt. La noi in {ard, Weismann a fost combdtut de E. Racovifa.

C. t. Parhon, Paul Bujor $.a.

O alta laturd negativri ?n opera lui Darwiir o constituie unele din afirrna{iile sale privitoare la

importanla factorilor interni in evolulie, importanji pe care a exagerat-o. Spre sfirgitul vielii sale.

Darwin considerd acea.st[ atitudine ca una din cele mai rnari greqeli ale concep{iei sale. Dar degi ar

fi putut sd indrepte aceastd gregeala cind a revizuit textul ediliei a VI-a a < Originii speciilor > - ter-

minat in iB72 gi publicati in 1882 aciici atunci cind a scris;i scrisoarea sa (din care am citat mai

inainte unele fragmente)--comparind edi{ia aY-a cu edifia a VI-a a<Originii speciilor>>, inprivinlafelului cum Darwin prive;te acliunea factorilor direcli ai mediului nu am remarcat nici o deosebire.

Explicalia acestei contraclicfii intre spiritui s[u autocritic qi realiziirile sale ne-o da Engels in < Anti-Dtihring>. Engels sus{ine:<Darwin. vorbind de selec{ia natural5, face abstracfie de couzele care au

provocat schimbarile la indivizii izolafi gi trateazd, in prirnul rind modul in care asemenea abateri

individuale devin incetul cu incetul caracteristic^le unei rase, ale unei variet[fi sau ale unei specii> '.Agadar, Darwin nu a adincit cauzele care au provocat aparilia variafiilor, felul cLlm aclio-

neaz/a mediul extern, ci mai mult efectele acestei ac{iuni qi rolul pe care seleelia naturald il are asupra

acestor efecte. Se pare ca lui Darr,vin i-a fost greu sii pdrdseasc[ aceastd linie.

Supraestimarea factorilor ir-rterni de cdtre Darwin a fost folositd de Weismann. Acesta din

urmd, Hugo de Vries qi mai tirziu gi Morgan au dezvoltat la maximum aceastd teorie greqita a lui

Darwin. To{i acegti trei cercetdtori ingusteazd punctul de vedere darrvinist, care era dialectic in multe

<iin aspectele sale. intr-aclevir, Darrvin vedea unitatea dinti'e organism gi rnediu ca pe o contradic{ie

antagonista _- degi nu o numea astfel. Morgani;tii recunosc numai factorii interni, neagii influenfa

laturii principale a acestei unitali de contrarii adic6 a influenlei mediului extern asupra organismelor.

Morganigtii revin [a aspectul unilateral fixist. Ei nu recunosc in fonC legea migclrii materiei. De

asemenea ei neag5 unitatea contradictorie dintre intimplare gi necesitate, recunoscutd de Darwin,

gi o reduc gi pc ea la o singurd latur6, la lntimplare (hazard).

Dar cea mai negativd parte a doctrinei lui Darwin o constitttie aderarea sa la teoria supra-

populafiei a lui Malthus. Marx gi Engels au luat atitudine contra teoriei suprapopulafiei, dernonstrind

caracterul nereal gi reaclionar al acestei legi inventate. Ei au ardtat atitudinea de clasd care se ascunde

inddr6tul ulei false demonstralii gtiinfifice. Dupi Engels, teoria suprapopulaliei reprezintd transpunereit

in lumea vieluitoarelor a teoriei lui Hobbes asupra rdzboiului tuturor contra tuturor. Malthus recu-

noagte c6 atit hrana cit ;i popula{ia cresc, ceea ce este adevf,rat. In fiecare an plantele cu clor ofil6

L F. Engels, Anri-Diihring, E.S.P.L.P', lc)-55. p' 82.

PIiEF.\T{ J!_)lg

crpteazS. energia sol;rri gi o transformd in ener-aic terestrS. adaugind-o la cea captati anterior. Cdldurasoiarit este caplatir. ;i folositd ca energie de h-rcru de microorganisme. de plante ;i de animale. Hranaefe;te si'grcsc si posibitittilile de inmullire a numiruirii fiinlelrtr vii. Dar Malthus 1u a. putut aduce nicio dr)\:tci;t cti itrana creste in progresi: aritmeticd. iar inmuilirea organismelor umane in progresieccortctricii. l)anvirl, care verificli cu scrLlprilozitate to.rte faptele ;i teoriile. cle data aceasta a aderat laItcca:;tii teorie f'drai miicar sa o sLtpr-tnit r-rnei verificari cit de sumare" Cred ci cei care vdd i1 aceasta orltituiille de clasir a lui Darrvin au dreptate. Darviin a facirt un filare rdu societdtii omenesti, readucindin rrctrieilitate teoria uitata a lui Ma-lthus.

Lupta interspeciiicf, care are loc intre fiinlele vii este o realitate, care isi are legile ei, deosebitede ceie aie socictillii omencgti. ln societatea omeneascd, iupta de clasd este un fenomen cu caracteristoric. Ea tttl aI e.\istat in comuna primitiv5, ci a- apdmt spre sfir;itul acestei orinduiri, gi nu va maiexista drrpii victoria comutrismuluiin toatf, lumea. Legea accelerdrii evolu{iei despre care vorbea Enge Isire aratl ci1 socie.Lat'Ja bazatti pre exploatare este in curs de descompunere rapidii. Dar lupta inter-speciilcii va dilrit atita vl'eirlc cil vor exista fiin{e heterotrofe. Fiind o lege obiectivri a lgmii organice,etr l1u poate s:i dispiira dccit doar dacir dispar fiirifele heterotrofe.

De aseutenea, exagetarea fenomenului dc lupt[ si i-enorarea ceLorlalte rela{ii care se observiiin naturi intre fiirr!ele vii, ingusteazd. problema.

Acesteat sint tezele principale legate de teoria Malthus. Ln acest.ea se adauga alte aspecte,in special sugestiile fbcute de Malthus pentru reducerea presupusei suprapopulafii prin limitarearlasterilor iu rindurile proletariatului, clasa care, dupa Malthus, n-a reu;it in viafri qi care prin putereaci de inrnullire periciiteaza existenla claselclr avute care au reri;it in viafi.

Teoria lui IV{althus a servit claselor exploatatoare sub douii forme: sub forma curentuluireac-lional cuuoscut sub numele de << darwinisrn social). A doua formf, este cunoscutf, sub numele cie

< neomalth-r-rsia nisrn >.

Darwiirisilrul sociaI retranspunea probiema luptei din lurnea iiin[elor vii in societatea omeneascd.Ea cautii sa justitice exploatarea sub aspectele ei cele mai barbare. dindu-i o bazi biologic[. Darwinismulsocial se intinsese itr Germania, in Ungaria si in alte 1ari. Esen!a sa reac{ionarl a fost demascatd, intreallii 9i de dar"vinistul rornin cir. $tefan StincS, rnembru post-mortem al Academiei R.P.R. $tefan Stincdin tezii sit inau-eural5 < IV{ediul social ca lbctor patologic > r, critic[ foarte argumentat darwinismulsocial. lil urma criticilor care s-au adus acestei curlnt social reacfionar rJarrvinismul social a sucombat,ca muite alte incerclri de revizionisnr ;i de deformdri menite a ingela masele.

i{eomalthusiariismul insir a gasit o largd apreciere ;i o caldi suslinere in cercurile imperialiste.E[ a cievenit doctrina filozoficii principail a hitlerigtilor care cu ajutorul ei au ciutat sd justifice ingro-zitoarele lor crintc' ccnti-a urnanitilii. Doctrina neomalthusianisti triiegte qi in zilele noastre. inS.U.A., o serie de fiiozofi ideali;ti caut5. sd demonstreze e,ristenfa unei suprapopulafii de circa 600milioane oeimeni care Lll' trebui si dispara pentru ca restul ornenirii sei poati trai bine. Ei cautd sa justi-fice uecesitatea rizboaielor, care ar avea. dupir ei. efecte binefdcdtoare, diminuind excesulde populaiie.

Contra unor ast{'el de teorii se ridici cu putere toli biologii materiali;ti, demascind falsitatea gi

esenla lor reacfionari. Chiar in {ari la noi, in secolul trecut, in plind luptii in jurul darvzinismului, unnutndr cie danvini;ti gi chiar de antidarrvinigti (de exernplu G. Bari{iu) au respins teoria lui Malthus,ca.(monstruoas[>. Dar lipsa ei de lonel s-a dovedit in larile care s-au eliberat de exploatare. ln aceste

lari, populafia a cresctli gi cregts corrtinuu, bundstarex cre$te gi ea, o datd cu cregterea puterii economicea liecirui stat, bolile sociale, ;omajul, foiimetea cronicd, rnizeria, lipsa de igiena, sdrdcia maselor

L Teza inaugurali, Facultatea de medicinii din Bucure;ti, 189i. Lucrarea el fi:st rcdactatii: cn acela;i titlu gi a*vut in Rominia mai multe edilii. A fost din nou editata in i956. Fragilente din lucrarea doctorului Stinca au fost publi-cate in < L'Ere Nouvelle >. Se pare ca gi in strainitatc iuclarea a avllt un risunet deosebit.

\1.\lit [,R IJ F,\T,\

::ur,citoarr' dispare si ea. Problema neontalthusianismului este combdtutd cu Covezi ;tiin{ifice.Productia solului uu scade -- cum afirmd unii biologi idealiqti - ci creqte contiuuu, cum a dovedit\\'rlli:trns ;i cum dovedesc rezuitatele practice din ce in ce mai bune o'olinute de agricultorii qi zooteh-:,:cic-nii dirr U.R.S.S. gi ciin !5rile de demccraiic populara.

Seiccgia artifrcialir deserveste economia societatii. Ea a ajutat dezvoltS.rii prodtrcfiei in trecut.ir U.R.S.S. gi iarile de democralie popularir, seleciia artificiaia este folositS. pe o sca-r'd gi mai mare.

Lcgiie ei au fost dezvoltate creator de cdtre Miciurin. Numeroase rase gi varietdfi noi extrern de pro-.'irtctive au fost create ptnii. acum ;i sint to:rte pers;--ectivele ca :ri se realizeze dezideratul lui N{iciurin.dupi care biolo-eia trebuie si dea azi viaL/a fiin!e1or viitorului, care ar ii asteptat secole de dezvoltareinceatd ca sd poatf, apf,rea.

Eliminarea teorici lui Malthus ciin doctrina lui f)r.rrwirr nu aciucc nici Lrn preiudiciu acesteia

ci. dirr contra. ii intireste baza c'i rnaterialist[.

*

Din cele expLrse pind acunl s*ar putea deduce o concluzie gresitd. S-ar putea crede cd darwinis-rnu[ a fost folosit ca a-rma de iupti ntrmai de claseie exploatatoare. O asemenea pdrere ar li desigurgre;ita. Pd4iie pozitive, materialiste. evolutioniste din conceplia lui Darwin, predomin[ in mod hot5-ritor asupra celor negativer. Eliminarea acestora din urmi nu subrnineazd. doctrina dar"winist6, ci aga

cLrln am spus mai inainte. o intdresc. M. Prenant. in cartea ser < Darwin>>. considera cd darwinismula servit ca armd politica burgheziei din citeva {ari occidentale in perioadele cind aceasta era interesatisi lupte contra bigotismului (in Arrglia, in a cioua jumdtate a secolului trecut) sau pentru hegemoniasa (in Germania in aceeasi perioad[). De indat[ ce obiectivele de luptd erau atinse, interesul burgirezieipentru darwinism dispare. Este desigur mult adevdr irr cele afirmate de M. Prenant. Dar, spre supriu-derea noastrd. urarxistul Prenant uita ci doctrirra dztrwinista a fbst folositd ca ai'md de lupta gi de

avangardacea rnai avansatd a ciasei muncitoare. Aceste prirtide au folosit-o atit in Europaoccidental5.cit ;i in cea central[, in Balcani gi miii ales in Rusia laristd. in aceasti tard. exponenliiburgheziei democrat-revolu{ionare - in special Pisarev au leconranclat studiul darwirrisrtruluitineretului revolufiona.r rus de sub influenla lor. E,i au f?cut din darwinism o arrnd contra fixismului

;i crea{ionisrnului. teorii ptitcrnic sus(inute de clica taristd. Cuvintul democra{ilot revolu{ionari ru;ia fost ascultat gi Lrrmat de nirilli tineii intelectuali gi cercetitori din vechea Rusie {arista. Revolufio-narii rnarxi;ti ru;i nu aderat 9i ei la darwinism. Lenin a dat o inalta preluire darwinismului. ln Rusia

darwirrisnrul a devenit un fenomen de nrasi. A;a se explici aparifia lui Miciurin.Darwinismul a fost imbra{igat gi dezvoltat de o pleiada de cercetitori. continuatori ai tradiliei

materialiste a lui Lomonosov. Rusia devenise o zr doua patrie a darwinisrnului. Noi ramuri ale

gtiinfelor naturii s-au dezvoltat pe plmintul ei sub irrflr.ren{a creatoare a darwinigtilor rusi. Primiidarwini;ti au transmis conceptia lor materialistd elevilor lor. Din rindul acestora s-au ridicat un numdr

gi mai mare de darwinisti, care ca si maestrii lor au clus mai departe lupta pentru materialism. unii dinci dezvoitirtrJ creator darivinismui pinii irr ziielc noastre. Marea Revolulie Socialistd din Octornbrie

a fost urmatd de o revolu{ie culturali de propor[ii nemaivizute in istoria omenirii. Darwinismula fost dezvoltat qi prin munca darwiniqtilor sovietici, a fost ridicat la o treaptd superioard. pe baze

materialist-diaiectice. Pe cind in Rusia laristi, darwiniqtii erau persecuta(i gi urmirili uneori de

ohran6, in U.R.S.S.. darrvinismul este incurajat gi ajutat sd se dezvolte prin toate mijloacele de

care dispune Statul.

*

Darwinismul tr fost folosit cn armd de luptd atit de materialiqti ca ;i de idealigti, atit de partidele

revolu{ionare cit gi de cele reactionare. Cele revolutionare si savanfii care ulmau linia acestor partide

P til-l 1,"\ 1,' \ :\-l' L\

au apdrat darrvinismul, au luptat pentru triumful sdu, au contribuit la dezvoltarea sa creatoare, l-aucuralit de resturile idealiste sar.r ramd;i{ele tradilionaliste. Partidele reac{ionare si savan{ii carc erau

;i sirit in slujba lor. au folosit din darwinism numai ceea ce era static. tradilionalist, idealist. Au cirutatsa-l goleasczi de con{inutul siu materialist,l-au diminuat ;i redus la o doctrind moartS. unealtd pentruscopuri antiprogresiste. Istoria merge insd inainte. Lumea acestor partide se ingusteazd necontenit ctr

viLeza care se accelereazi cu timpul. conform legii despre care vorbea Engels.

Darwinismul a triumfat tocmai pentru ca el conlinea o uria;d. baz'a materialisti, bine inchegata

;i susceptibila de perfec{ionare. Darwinismul va triumfa gi se va dezvolta din ce in ce mai mult. Pro-gresul gi dezvoltarea darwinismului sint strins legate de progresul societS{ii omenegti. Biologiimaterialigti privesc cu optimism viitorui doctrinei darwiniste.

PAI{Tl.:A A Il-a

Darwinismul in tara noastri

PinA acuma. din cite cunosc. nu s-a fdcut un studiu critic asupre problemei inliuenfei doc-

trinei lui Darwin asupra cercetdrilor din tara noastra;i nici asupra luptelor care s-au dus irr jurulacestei doctrirre. De aceasta problemd a inceput sa se ocupe lnstitutul de Filozofie al Academiei

R.P.R. Dar numdrul studiilor publicate pind acuma este relativ rnic. Munca aceasta este deosebit

de grea gi cornplexa. Pina acuma, de exemplu, noi nu am editat < Operele alese> ale lui Racovi(ii:

nici cele ale lui Gr. Antipa. l. Borcea, l. Atanasiu, Filip ;i G. K. Constantinescu. Sandu Aldea.

Jikeli. l. Cantacuzino. Aristide Caragea. Paul Bujor, Vladescu $.a. nici cele ale danvinigtilorsecolului trecut ca Gr. Cobdlcescu, Gr. $tefdnescu. D. Brindz[ sau ale darwiniqtilor maghiari ;igermani din Transilvania. Nu s-au scris rrici lucrlri privitoare la luptele care s-au dus pentrll saLl

contra darwinismului.

Ceea ce incercdnt sd facem noi in partea a I [-a a prefelei este doar un inceput. Cei care

ar dori sd g[seascir in aceste pagini o sintezl care sd imbraligeze toate domeniile ttumeroase ;ivaste ale ;tiinlelor rraturii vor rdmine desigur nesatisfdcu{i. pe bund dreptate. Lln asemenea studiu

.tintetic este absolLtt ne(:esctr ;i J'oarte a$teptat. Dar nu-l vad facut de o singuri persoanl ci maiintii

de cercet[tori din toate domeniile gi apoi eventual sintetizat de cineva. Centenarul apariliei < Ori-

ginii speciilor> ar putea stimula pe cercetdtori sd. se ocupe de reconsiderarea criticir a darwinistilo.'

vechi gi mai noi din lara noastrit.

in partea a ll-a a prefefei nt-am strAduit sd fac reconsiderarea partialA a Llnora dintre dar-

winiqtii nogtri. M-am oprit mai mult - - poate prea mult - asupra medicilor din mai multe motive.

Mai intii pentru c[ numdrul medicilor care au aderat la conceptia lui Darwin a fost deosebit de

mare. Apoi pentru c[ informalia asupra operei lor mi-a fost mai lesne de oblinut decit asupra

naturalistilor. Mdrturisesc. fara falsa modestie. cd mi-ar fi fost greu sf, imbra{igez 9i sii expun critic

opera cercetdtorilor din domenii ale gtiinlelor naturii pe care personal nu le stdpinesc. De aceett

multe probleme sint doar enunlate in partea a ll-a. Nu mi-a lipsit dorin{a de a le adinci, ci posi-

bilitAtile. Aq 1i deosebit de mullumit dacd, publicarea acestui prim studiu foarte incomplet, asupra

problemei darwinismului din lara noastrd. va fi urmat de un numdr mare de studii de detalii imbra-

[i;ind opera cercetdtorilor darwini;ti si materialiqti din toate domeniile ;tiin{elor naturii. cercetitori

care prin munca lor au contribuit la rezolvarea unor probleme, teoretice sau practice. A;a cutn

dorim sd ne cunoaqtem lara tot aga trebuie sa cunoaqtem oamenii de gtiin[.i care. in condilii grele

cle munci in regimurile trecute au reugit totu$i si aduci contribu{ii pozitive la dezvoltarea 9i rAs-

lY - c .i63

PnEFATA

pindirea materialismului in patria noastrd. Si ne strdduim sd cunoagtem pe oamenii care au luptatpentru triumful concepfiei materialiste gi pentru rdspindirea ei in mase.

*

In perioada care a urmat Revolutiei de la 1848, tinerii cercetdtori care au plecat in strd-

indtate la specializare au revenit in lard materialigti, cei mai mulli dintre ei. Cind concepfia luiDarwin a inceput s[ se impund lumii gtiinlifice, Gr. Cobdlcescu, Gr. $tefdnescu, Em. Teodorescu,

Victor Babeg, I. Atanasiu, E. Racovild, gi I. Cantacuzino, au aderat la aceastd conceplie qi au

transmis-o elevilor lor.Dezvoltarea biologiei in {ara noastrS. este strins legatd de aderarea la doctrina darwinistd.

Elevii primilor pionieri au fost gi ei - cel pulin unii din ei - darwiniqti militanli, iar al1ii materia-

ligti, care prin concepliile lor se apropiau mult de doctrina darwinisti sau acceptau parfi intregidin ea, gi le ;i dezvoltau, cum se va vedea cind vom incerca sd trecem in revisti crea{ia gtiinlificd

a unora dintre ei.

Migcarea socialistd de la sfirgitul veacului trecut gi inceputul veacului nostru s-a caracterizatprintr-o foarte intens[ luptd ideologiSd, care a mers pe doud linii. Prima linie o constitttie, in pri-mul rind, lupta pentru marxism gi, in al doilea rind, lupta pentru darwinism, adicd pentru cele

doud conceplii principale care s-au elaborat in a doua jumdtate a secolului trecut. Migcarea socia-

listd s-a ocupat intens - prin propaganda orald 9i scrisa - de popularizarea darwinismului in masele

largi, combdtind in acelagi timp idealismul sub cele mai importante forme ale sale din acele vre-

muri: misticismul gi crealionismul. Pozilia < Contemporanului> (1881-1891) gi a revistei < Litera'turi gi gtiinla)) - care i-a continuat linia intre 1893 qi 1894 - a fost o pozilie principiald. justd,

fdrl concesii gi compromisuri, cu totul deosebit[ de pozilia revistei < Isis sau natura> (1856-1859).

<Natura> (1862-1863), redactate de Iulius Barasch singur (<Isis>) sau impreund cu D. Ananescu

(<Natura>) a < Revistei qtiinlifice> (1870-1882) redactatd de Gregoriu $tefdnescu, sau de aceea

a << Convorbirilor literare >. in acestea din urmd , pozilia multor suslindtori ai darwinismului vddegte

unele concesii fdcute idealismului. Nu voi cita decit pdrerea lui Gr. $tefdnescu, darwinist cu merite

incontestabile, cercetdtor valoros, care totuqi, ca membru al partidului liberal, se simlea obligat sd

nu combatd crealionismul gi chiar sa ajungd in aceastd privin![ la unele compromisuri. Dupd pdrerea

sa, erele geologice se identificd cu'zilele crealiei lumii qi pdmintului. Barasch a ajuns de asemenea

la compromisur,i, pe cind $tefan S,tincd pune problemacMediului social ca factor patologic) (1891)

de pe pozilii marxiste, consecvente.

ln ceea ce pliv-egte evolu{ia concepliilor oamenilor de gtiinla de la noi, se poate observa cipini pe la 1870, gindirea primilor cercetdtori romini se afld sub influen{a idealismului, a fixismului.

De exemplu, Cobdlcescu ln prima sa lucrare din 1862<<Calcarul de la Repedea>> este fixist. Tema-

tica lucr,irii incearcd sd se grefeze pe teoria catastrofelor a lui Cuvier. O exceplie - dar care

nu merge pind la capSt -'o face I. Barasch, care incepe sd dezvolte idei materialiste incd din

1859-1860.Incepind cu decada a opta a secolului trecut, apar tendinle progresiste nete. Materialismul

evolulionist este admis gi dezvoltat ln primele cercetdri de valoare de la noi din !ard, printre care

meritd sd fie semnalate lucrdrile lui Gr. Cobdlcescu gi Gr. $tefdnescu, ambii devenili darwiniqti

militanli. Aceeaqi tendinld o intilnim la elevii lor: Emil Racovild, Sabba $tefdnescu, Sava Atanasiu,

Paul Bujor, D. Voinov, N. Leon, Gr. Antipa !.a. Unii dintre aceqtia - D. Voinov $i E. Racovi!5

- in tinerele au fost membri militanli ai miqcarii muncitoregti qi delegali la unul din Congresele

Internalionalei muncitore;ti. Paul Bujor era in legdturi strinse cu Dobrogeanu-Gherea. $tefan Stincd

era membru activ al partidului socialist. La elementele de stinga, darwinismul se impletea cu

marxismul, de exemplu la acad. C. I. Parhon;.a. Cei care gi-au pdstrat legdturile cu burghezia adoptd

PREFATA

darwinismul pistrind insd rezerve pentru a nu intra in conflict cu interesele acestei clase (de exem-plu Gr. $tefdnescu, Titu Maiorescu g.a.). In sfirqit, o altd parte dintre cercetdtori au aderat ulteriorla weismannism (de exemplu N. Leon, D. Voinov g.a.) la teoria eugeneticd.

Racovila a rdmas toatd viala consecvent liniei sale din tinerefe. El a combdtut pind la moarteweismannismul qi mendelismul. Darwinismul sdu avea multe elemente lamarckiene (nu neolamarckiene,cum pretind unii biologi romini) qi uneori nu depiqea materialismul mecanicist.

ln domeniul medicinii, Victor Babeg qi unii dintre elevii sdi au ridicat darwinismul la o

treaptd superioard, comparabila ca importanld numai cu contribufia biologicd a lui E. Racovild.V. Babeg, Gr.Marinescu, acad. C. I. Parhon ;i acad. C. Levaditi au deschis drumuri noi, fiecarein alte domenii. Pozilra lor era net materialistd, cu numeroase elemente dialectice. Acad. C. I.Parhon aderd incd de pe bancile liceului la conceplia marxistd, pe care o implete;te in chip fericitcu conceptia darwinistd. Rezultatele cercetdrilor acestor patru savan{i ridica qtiinla medicald romi-neasci la un nivel mult superior inaintagilor lor. Sub influenla lor, disciplinele in care activeazd,

se dezvolt[ pe linie materialistd, pe cind in alte domenii ale gtiinlelor naturii, cercetdrile teoretice

se indepdrteazd. de aceasta linie precum qi de darwinism iar cercetarea incepe sd se limiteze la stu-dii analitice; studiile sintetice devin rare.

Gh. Marinescu nu numai cI s-a menlinut pe linie materialistd, evolufionistd, dar in 1936,

impreund cu elevul sdu, A. Kreindler, aderd la pavlovism. Ei scriu lucrarea < Les reflexes con-

ditionnels ); una din primele sinteze in acest domeniu. Acad. C. I. Parhon dezvoltd creator endo-

crinologia gi nu face nici o concesie idealismului in biologie sau qtiinlele naturii. Opera sa este net

materialista gi nici unul din elevii formali de el n-au aderat la weismannisnt freudism sau alte con-

ceplii idealiste. Babeg, spre sfirgitul vielii sale, a afirmat din nou conceplia pe care a profesat-o o viataintreagd, luind din nou atitudine contra crealionismului. Acad. Levaditi a dezvoltat bacteriologia,inframicrobiologia gi farmacologia, ridicind inframicrobiologia la rangul de disciplina de primd

importanld.E. Racovr\d a adus contribulii foarte valoroase in problema speciei, a acomoddrii la mediu

gi a pus bazele speologiei, ramuri noud a biologiei.Dupa eliberarea ldrii noastre, darwinismul a inceput din nou si fie in prima linie a preo-

cupdrilor cercetdtorilor; conceplia materialist-dialectici devine conceplia de baz'a a cercetdtorilor

din lara noastrS. Se publicd in romineqte pentru prima oard clrfile lui Timiriazev, darwinist mili-tant qi deschizdtor de drumuri noi in biologie gi in fiziologia plantelor. t se publicd astfel < Metoda

istoricd in biologie >>, << Scurtd prezentare a teoriei lui Darwin >, < Viala plantelor ) f .a. Se traduc

in rominegte ;i se publicd de asemenea pentru prima oard cdrlile lui Marcel Prenant: < Darwin >

gi < Biologie gi marxism >. Aceste cdrli au avut un mare rdsunet in lara noastr5. Apoi incepe o serie

continud de traduceri din biologii darwinigti ru;i qi sovietici. Se traduc carlile lui Pavlov, Miciurin,

Williams, Lisenko q.a. Disculiile care au avut loc in 1948 in privinla < Situaliei in gtiin{ele biolo-gice> au avut un mare ecou gi in lara noastrd. Reorganizarea Academiei Republicii Populare

Romine (1948) da acesteia un rol de indrumitor qi coordonator al cercetdrii qtiinlifice in toate

domeniile gi o transformi in forul cel mai inalt gtiin{ific din lara noastrd. Niciodatd in trecut

vechea Academie nu a reuqit sa aibd un asemenea rol.

Academia Republicii Populare Romine a luat atitudine hotdriti contra unei vechi racile:

cosmopolitismul. Lupta sa neobositd pentru materialism a dat un avint deosebit cercetdrii practice,

legind-o de cercetarea teoreticd.

in cursul sesiunii llrgite a Academiei Republicii Populare Romine din 1952 cei mai valorogi

cercetdtori din lara noastrd gi-au manifestat adeziunea la conceplia lui Pavlov, care, din punctul

de vedere care ne preocupd in aceastd prefald, reprezinti un nivel superior la care a fost ridicat

darwinismul, in condiliile deosebite pe care le-a avut in U.R.S.S.

rv*

LT

1I t' ll L l"r\T.\

Ciile de pitrundere a darwinismului in fara noastrl

in {ara noastrd, Darwin a fost citit in traducere francez'a qi germanA de catre cercetdtoriicare cunoqteau aceste limbi. Dar o traducere integralir romineascd a < Originii speciilor)) sau a

.rltor opere ale lui Darwin nu s-a intreprins pin[ acum in lara noastrd. in schimb, in 1938. s-a

rradus qi publicat lucrarea lui Morgan < Bazele ;tiinlifice ale evoluliei> I.

O alt[ cale de pdtrundere a darwinismului la noi au constituit-o lucrarile lui Haeckel (.mai

nrult) gi cele ale lui Huxley (mult mai pu!in). Acest mod de pdtrundere se vede net in bibliogra-fia care completeazd. prezenta prefa{d. Dar nici Haeckel, nici Huxley n-au fost tradugi in rom?nepte

(cu exceplia unor lucrdri mici ale lui Haeckel).

Aceastl stare de lucruri nu este intimpldtoare. Regimul trecut n-a incurajat gi nici n-a sus-

tinut cunoagterea exactd, din sursd directd a unei conceplii materialiste care. pe linie teoreticl"infirma concep{ia idealista gi care lua atitudine contra crealionismului si misticismului - arme folo->ite din plin in politica partidelor burgheze. in plus deoarece la noi capitalismul a pltruns slab

in sectorul agricol, interesul pentru seleclia artificiald a fost de asemenea foarte slab. Abia dupieliberarea tdrii noastre selec{ia artificiala a devenit unul din instrumentele principale cu ajutorulcarora tehnicienii din agriculturS. au reugit sd obfina rczultate excep{ionale. in trecut. insd. nu

s-a ajuns la traducerea operelor lui Darwin chiar intr-o perioad[ in care acestea se aflau in centruldiscu{iilor in toate larile. Iar mai tirziu, o dat[ cu accentuarea caracterului reaclionar al burghe-ziei de la noi ;i dupa infringerea trecdtoare a miEcdrii socialiste, interesul pentru darwinism a scdzut,

riiminind prezent doar" in preocupdrile gtiinlifice ale unor savan{i ca Babes. Marinescu. Parhon si

Racovit6.

Lupta pentru darwinism in fara noastri pini in 1918

Pina la unire ca gi in anii ce au urmat pin[ la aparilia < Originii speciilor )) nu cunoastenr

nici un studiu qi nici o referinfd care s[ ateste cdt darwinismul a avut precursori in Moldova

;i Muntenia. Din bibliografia pe care am putut-o aduna, rezult[ cd Ion Ghica amintegte in1844 de Buffon in lucrarea sa < Ochire asupra stiin{ei. )). incercind sa-l apropie pe acesta

de Linni.in 1861, P. Buescu se ocupa de problema ameliordrii vitelor. El porneqte de la criterii prac-

tice, ;i observd cd rasele se formeazd sub influen{a a doi factori: unul natural - clima, locali-ratea, calitatea gi cantitatea hranei -- qi altul artificial: reproducerea vitelor sub supravegherea gi

alegerea omului, dupd serviciile pe care acestea le pot aduce nevoilor sale. Efectele transformdrilorproduse la vitele ingrijite de oameni sint mai puternice decit cele produse de naturd. Buescu se

preocupi gi de problema ereditIlii si recunoaqte in unele cazorr ereditatea caracterelor dobindite.Caractere noi pot apdrea sub influenla hranei ;i gimnasticii funclionale. El propune mdsuri prac-

tice de imbunatSlire a raselor gi arati cd seleclia artificiald ili are importan{a ei in amelio-rarea raselor.

in 1862 apare un articol despre darwinism, sub semndtura lui I. Barasch. Acesta expunein < Natura> disculia care a avut loc intre episcopul Wilberforce qi Huxleyin privin{a darvuinismului:i a originii omului.

in 1866, Ion Ghica revine asupra problemei speciilor. El se aratd adept at principiului trans-i,'''r'nrirrilor lor, dar nu sub influenla cauzelor invocate de Darwin, ci sub influenfa catastrofelor,

' ApAruta in Ed. << Monitorului Oficial>r. Bucure$ti, 1938.

PnlirlT \

suslinute de Cuvier. TotuEi, Ghica reuEe;te sd expund tot atit de just

liei artificiale pentrr.r practici. Ghica are rezerve fald de concep{ia

lui. h-ar fi fost suficient de bine doveditd 1.

],I I I

ca gi Buescu importanla selec-

darwinistd, care, dupd pdrerea

in 1869. Codrat Grigorovici line un discurs la societatea studenlilor romini din Viena (publi-cat ulterior in < Convorbiri literare )). Grigorovici se aratd un partizan convins al darwinismului.

in unele puncte, cum este acela al continuitltii evolu{iei el se indepdrteazd. de Darwin. in aceastd

problemd" Grigorovici admite punctul de vedere al lui I amarck.

ln 1870, apare prima lucrare a lui Gregoriu $tefanescu in < Revista ;tiinliflcn >. Ocupin'

du-se de importanla descoperirii Archeopterixului, $tefanescu ia atitudine hotdritl pentru darwinism.

in primii ani fdrS rezerve iar in anii rtrmdtori cu rezervele despre care am vorbit mai inainte. Gr.

Stefdnescu nu s-a mullumit numai sd scrie despre darwinism in revista condusi de el qi sa-l propage

de la catedrd. El a inleles cd una din sarcinile care-i incumb[ este aceea de a-l raspindi in mase.

De aceea Stefanescu a organizat intre 1873 gi 1876 un curs liber despre gtiinlele naturii, curs pe

care il {inea in fiecare duminici (asemenea cursurilor inaugurate de Haeckel). in cadrul acestui

curs. Stefanescu dezvolta darwinismul, rdspundea la intrebaril gi lua atitudine contra lui Paulescu.

Esarcu q.a., dovedind, cu ajutorul paleontologiei, netemeinicia criticilor formulate de aceqtia.

Gr. gteftnescu este primut profesor de geologie al Universititii din Bucure;ti. El se ocupd

de studiul Vertebratelor fosile pe care-l incepe in 1874 ;i-1 continu[ mult[ vreme. in 1878, des-

coperd linga Tecuci primele resturi ale unui mamifer fosil uriaq, Dinotherium, al cirui schelet

l-a reconstituit. Este primul schelet intreg de Dinotherium din lume. Gr. $tefanescu a descoperit

resturi fosile de cdmilS in Oltenia ;i a reuqit sd traseze migralia acesteia din America de Nord.

prin Extremul Orient, pina in Africa. $tefanescu executd de asemenea, cu un colectiv. prima harta

geologicd a Rominiei vechi. Lucrdrile lui $tefdnescu au fost binecunoscute ;i apreciate in laragi mai ales in strdindtate. in toate lucrdrile sale, $tefdnescu s-a condus dup[ conceplia lui Darwin.

pe care a aplicat-o in mod concret ori de cite ori a avut ocazia. $tefanescu ader[ la darwinism

inaiptea lui Cobilcescu, colegul sdu de la Iaqi. $tefanescu este primul om de gtiin{a de la noi care

dezvoltd darwinismul in lucrdrile sale.

Pulin dupd aparilia articolului lui Gr. $tefanescu din 1870. ardeleanul G. Bariliu, membru al

Academiei Romine, face o comunicare despre darwinism, in una din Eedinlele acestei institulii. Comu-

nicarea lui Bariliu a fost publicatd in anul 1872 in revista < Transilvania >>, care apdrea sub conducerea

sa. Bariliu expune destul de amdnunlit conceplia darwinistS, dar o expune de pe pozilii idealiste'

Bariliu recunoagte cd < doctrina lui Darwin este intr-un progres irezistibil. A o tdinui este impo-

sibil qi periculos>2. Bariliu este insa ingrijorat de efectele sociale qi spirituale ale darwinisrnului.

. Merita sd subliniem totuqi corectitudinea lui Bariliu in expunere. atitudine pe care nu o

gasim la alli antidarwiniqti, de exemplu la Paulescu, Teohari Antonescu, Matei Peucescu etc. Bariliu

recunoaqte fdrd inconjur cd, acolo unde pdtrunde, darwinismul produce o prefacere total[ a opi-

niilor ;i convingerilor, in toate ramurile ;tiinlelor omeneqti. chiar gi in gtiinlele juridice' iar religia

este lovitd drept in rdddcinile sale. Bariliu mai arard cd darwinismul pdtrunde in lard prin tinerii

care inva{[ in strdindtate, ca ;i prin cdrli. O data intor;i in !ard. tinerii speciali;ti predau dar-

winismul in qcoli. Dar, dupd Bariliu, influenla darwinismului in Rominia gi in Transilvania nu se

f imiteazd la intelectuali ; el a pitruns pind ;i in < clasele de jos >. Ceea ce il ingrijoreazd mai mult

decit toate pe Bariliu este faptul cd darwinismul contrazice teoria crealiei 9i duce la ateism. El

seziseaz6 just influenla darwinismului asupra intelectualilor gi asupra maselor, fdri s[-i inleleaga

insi adevdratele cauze. in tara noastrd, ca qi in alte !dri, o bund parte din intelectualitate era

1 ln 1881, Ghica revine asupra acestei probleme. El se

E. Pop, o define;te gre;it. In aceasti ultimd lucrare, Ghica evitae Citat dupii E. PoP, Pavel Vasici.

ocupi gi de generatia spontanee, pe care, dupa

sd mai vorbeascd desPre Darwin.

i-l\- PnEFATA

cloritoare de a face un steag de luptd dintr-o doctrind care vorbea de transformdri, dar nu era

partizanf, a revolufiilor, ci a mersului incet lnainte. Iar < pdturile de jos >>, despre care vorbegte

Bariliu, se deosebeau de intelectualitatea burghezd progresisti care, chiar atunci cind adera la

o doctrind evolulionist[, o fdcea cu rezerve. Muncitorimea qi intelectualii de felul lui $tefan Stincd,

N. P. Zubcu-Codreanu, M. Russel, P. Alexandrov, Al. Spiroiu, Crdsescu-Basarabeanu, Dobro-geanu-Gherea $.a. vedeau in darwinism ceea ce vedeau qi in marxism o conceplie asupra transfor-

marii ca lege internd care guverneazd. lumea.

lntre anii 1876 gi 1900, numdrul celor care aderd la doctrina lui Darwin, ca qi al adver-

sarilor ei, cregte continuu.In perioada 1876-1877, Vasile Conta incepe sd discute critic problema darwinismului. El

folosegte ca tribund fie < Convorbirile literare > - revista < Junimii )) _- fie publicarea in volum a

lucrdrii sale principale <Teoria ondulaliunii universale>. Dar Conta n-a citit el insugi nici una din

operele lui Darwin. El a luat cunogtinld despre aceastd doctrind din lucrdrile lui H. Spencer qi

din acelea ale lui E. Haeckel. Criticile lui Conta privesc in special capitole despre importanlamediului extern. in aceste critrci Conta ?;i insugeqte pireriie altora.

In 1880, Gr. Cobllcescu se manifestd public ca un darwinist convins. Cursurile sale sint refd-

cute. Cobdlcescu inldturd din ele conceplia veche, teoria catastrofelor, in care crezuse mai inainte,

gi introduce integral darwinismul, ca singura doctrind cu adevdrat gtiinfificd. Elevii sdi, doritoride a cunoagte noul, au fost entuziasmali de frumuselea qi bogdlia in conlinut a cursurilor lui Cobdl-

cescu. Mulli dintre ei au rdmas darwini;ti in cursul intregii lor vieli. Aqa s-a intimplat cu Sava

Atanasiu, E. Racovitd, N. Leon, D. Voinov, P. Bujor q.a. Cobdlcescu, ca ;i $tefdnescu, elabo-

reazd. o serie de lucrdri gtiinlifice bazate pe conceplia lui Darwin. Cobdlcescu descifreazd structu-

rile geologice, mergind de la simplu (straturile cele mai noi), spre complex (spre formaliile cele

mai vechi). Opera sa fundamentalS, < Geologia gi paleontologia unor tdrimuri terfiare din unele pdrliaie Rominiei>, cuprinde studii stratigrafice gi paleontologice. Cobdlcescu descrie circa 100 de specii

fosile din pliocen gi sarmalian: se ocupd de problema vulcanilor glodogi etc. ln discursul inau-

gural, la primirea sa in Academia Romind, Cobdlcescu expune problema < Originii qi zdcdmintelor

petrolului in general gi in particular in Carpali >. Cobilcescu se ocupd de asemenea cu probleme

hidrobiologice (de exemplu cu apa potabilS de la Repedea, cu apele minerale de la Cdlimdneqti,

Cdciulata $.a.).

Cobdlcescu a fost, dupa spusele elevilor sdi, un mare pedagog dublat de un cercetdtor dis-

tins gi extrem de scrupulos. Cobdlcescu ( era un luptdtor convins pentru rdspindirea cunoqtinlelor

asupra naturii. lnca din 1855, Cobdlcescu aratd cd sarcina qtiinlelor naturale constd in descoperirea

legilor biologice gi a cauzelor varialiilor plantelor 9i animalelor > 1.

Din 1881 pind in 189L, <Contemporanul> publici numeroase articole asupra darwinismului-

Cele mai multe dintre ele sint scrise de solii Nidejde, de Lateqiu sau de Mayer. Articolele sint

documentate, combative, convingdtoare. Pe lingi propagarea ideilor principale ale darwinismului,

gdsim critici la adresa teoriei suprapopulaliei, nu numai in articolele lui Stincd, ci gi in ale altora,

dupd cum gdsim rdspunsuri la unele critici ale adversarilor darwinismului. Pozilia < Contempora-

nului>> este criticd, prilcipiald. Articolele din coloanele sale, degi sint scrise intr-un stil simplu, acce-

sibil maselor, totugi se men{in ca idei gi conlinut la un nivel foarte inalt. Influenla < Contempo-

ranului> pe linie marxistd asupra intelectualilor gi muncitorilor din lara noastrd' a fost deosebit de

mare, dupa cum reiese din documentele vremii. Importanla < Contemporanului > pentru dezvol-

tarea unei conceplii materialiste in qtiinlele naturii a fost tot aqa de mare, 9i s-a resimlit multd

vreme qi dupd incetarea apariliei sale.

I

1 Valeriu Bologa, Emil Gh. Racovild, p. 4.

PRE FATA LV

Sfirqitul deceniului al gaptelea gi deceniul al optulea al secolului trecut evidenliazd de ase-menea {oud figuri de darwinigti, mai pu{in cunoscu{i. Este vorba de $tefan C. Michailescu, profesorde gtiinle fizico-naturale la liceul ( Gh. Lazdr> din Bucure;ti ;i de Gh. Anghelescu, profesor deigienir gi medicin[ populari la seminarul din Buzdu. Mich[ilescu a fost redactor la < Rominialiberd> intre anii 1879 qi 1884. El este un darwinist care, in lucrdrile sale ;tiin{ifice cautd sd

introducd principiile acestei conceplii in agriculturd, in psihologie qi in gtiinlele sociale. Michdilesculupt[ contra spiritualismului. El line lecfii de darwinism elevilor sai gi popularizeazd pe Darwinprin revistele vremii. Contribulia sa qtiinlificd ar merita sd fie amplu studiatd. Doctorul Anghelescupublici o colectie de note gtiinlifice traduse de el din limba francezd,. Lucrarea lui Anghelescueste o micd crestomatie de darwinism, care a fost de un real folos medicilor qi naturaligtilor. Lucra-rea a fost bine primita gi a imbogdlit literatura romineascd cu o serie de date despre operele luiDarwin ca: <Voiajul unui naturalist...), <Originea speciilor>, <Expresia emoliilor...)),< Descendenla omului. . . > gi < Variatiile animalelor gi plantelor sub acliunea domesticirii >.

Bariliu a avut dreptate cind a descris darwinismul ca pe un curent de opinii care cuc€reEte

irezistibil masele.

Moartea lui Darwin (1882) a produs un ecou deosebit de puternic in presa mondiala gi impli-cit gi in cea din lara noastr6. Numeroasele articole publicate cu aceastd ocazie in cotidiane, ca qi

in reviste, au atras, intr-o largd mdsurd, aten\ia publicului rominesc asupra doctrinei lui Darwin.Tot in perioada (1879-1881), prof. $tefan Sihleanu, darwinist activ, scrie un tratal in care

ia pozilie pentru darwinism. Sihleanu, ca gi Cobilcescu, primeqte darwinismul prin Haeckel, a cdruiinfluenli este foarte puternicd in [ara noastrd printre naturali;ti. Articolul scris de Sihleanu in1879 se intituleaz[ <Haeckel qi Virchow>. Sihleanu este de partea lui Haeckel in cunoscuta pole-micd dintre aceqti doi savanli la congresul medicilor qi naturaligtilor germani din 1877. EI il com-bate pe Virchow cu argumente serioase gi il criticd pentru faptul cd acesta cu ocazia trecerii printara noastrd., a scris lucruri inexActe gi nejuste la adresa poporului nostru.

Sihleanu a scris in 1881, un tratat in doud volume, intitulat <Principii de zoologie generald,

relative la fiziologia animalelor >. El privegte ca darwinist problema apariliei vie(ii pe pdmint, pro-blem[ de care Darwin nu s-a ocupat in lucrdrile sale (ci numai in corespondenla sa, cum amardtat in partea intiia a acestei prefele). Sihleanu se aratd adept al teoriei monerelor a lui Haeckelqi admite, contrar celor suslinute de Virchow, existenla substanlei vii necelulare. Embriologia o

vede prin prisma ajutorului pe care teoria recapitulaliei a lui Haeckel o poate aduce problemeiclasificdrii sistematice. Celelalte probleme, gi anume problemele de zoologie gi fiziologie, el le tra-teazd de pe pozilii darwiniste. Opera lui Sihleanu este de asemenea pulin cunoscuti gi ar meritaqi ea sd fie reluati in consideralie.

Dintre darwinigtii cei mai combativi ai inceputului secolului al XXJea meriti sd fie men-

{ionafi D. VoinoV, N. Leon, Paul Bujor qi E. Racovild. Primii doi au dus o lungd polemicd prinrevistele vremii cu prof. Paulescu, fiziolog idealist, creationist, gi politician de extremd dreaptd.

Ambii sint elevii lui Cobalcescu. N. Leon este si elevul lui Haeckel, sub a cdrui conducere ;i-a pregdtitteza de doctorat. Prin Haeckel cunoagte pe KiiRenthal ;i pe Fr. Nansen, cu ocazia unei cdlitoriide studii intreprinse in Norvegia de Haeckel, care l-a luat cu el $i pe Leon. Numit profesor de

zoologie qi parazitologie la Facultatea de medicind din Iagi, N. Leon face cercetdri originale inparazitologie, in special asupra Simulidelor gi Chironomidelor descriind citeva specii noi. Spre

sfirgitul vielii sale aderd la weismannism. Leon scrie multe broquri de prop agandd in favoarea dar-winismului. Admite ideile lui Haeckel gi combate pe Pasteur in problema genera{iei spontanee, argu-

mentind cd Pasteur in condiliile in care lucra nu putea dovedi existen(a acesteia. lntr-un articolasupra ereditdlii, Leon, mergind pe linia lui Haeckel, distinge doud forme de ereditate: una ( con-servativd > gi alta (( progresivd >. Prima conservd tipul specific ; a doua transmite caracterele noi

i\l I)nItFAT.{

Jobindite. Leorr distin-ee o contradiclie internii in ereditate. Din informa{iile pe care le posedam.teoria aceasta n-a rnai fost reluata de nimeni.

Fratele vitreg al lui N. Leon a fbst Gr. Antipa. Acesta a fost de asemenea elevul lui Cobal-cescu.;i mai tirziu al lui Haeckel. Antipa devine darwinist de tinar. El intocmeqte lucrdri in dife-rite dornenii ale zoologiei ;i in ultimii ani igi concentreazd aten\ia asupra pegtilor din Dundre gi

Vlarea Nea-qri. Spirit remarcabil organizatoric, Antipa continud opera inceputd de Gr. $tefdnescuitt crearea Muzeului de Istorie Naturald. El aduce o conceplie noud in muzeologie. Antipa expuneanirnalele in diorame in care este redat mediul lor de viafa. Muzeologia il considera pe Antipaclrept unul dintre creatorii ei. Dioramele s-au rispindit in multe muzee din lume. nu numai in celecare expun animalele in mediul lor de via{A. dar ;i in cele care expun oamenii diferitelor timpuri,mediul ;i obiceiurile lor. Antipa a aplicat darwinismul nu numai in muzeologie, ci gi in lucririlesale gtiinlifice. Din lucrdrile de mare valoare. dupa pdrerea noastrd, dar complet rreluati in seamdeste. printre altele. gi lucrarea sa asupra < Organiziirii generale a vie[ii colective a organismelor ;ia nlecanismului producliei in biosferd> 1. Aceasti lucrare reprezintd. o aplicare a principiilordarwinismr"rlui ;i lamarckismului. la o problemd care prin natura sa este extrem de grea. Lucrarealui Antipa reprezintd rezultatul experien{elor;i observaliilor sale indclungate fdcute asupra speciilo:caretrdiescin cursul inferioral Dunarii giin Marea Neagrd. Antipa creeazir doua ramuri ale zoologiei:<< Biosociologia> si < Bioeconomia>. Matematicianul Voltera ajunge, cam in aceeasi vreme cu Antipa,la idei similare. pe bazi de studii matematice. Din pacate meritele ;tiinlifice ale lui Antipa sintastdzi pLrtirl cunoscute. Tn operele lui se gdsesc insd multe parfi pozitive. A;a cle pilda in lucrareacitati. Antipa reia problema echilibrului biologic enunfatd de Darwin gi studiaza importan[afactorilor fizici ;i chimici care intervin activ in formarea unei biocenoze. problemd deosebitde importantir.

Dimitrie Voinov" alt elev al lui CobalcescLl. se manifesta de tinir ca un element progresist.El ia. ca ;i Pitul Bujor. atitudine pentqg tdrdnimea din lara noastrd cu ocazia Rdscoalei din 1907.

Voinov publica primul tratat de histologie din tara noastra. El face cercetari originale asupraorganitelor celulare. Muili ani este colaborator asiduu la revista < Annee Biologique>>" in paginilecareia sint. analizate lucrd,rile cercetdtorilor din Rominia. Prin grija lui Voinov. strddania gi rezul-tatele obtinute de cercetatorii nostri ajung curnoscute biologilor din alte 1ari.

Voinov este un darwinist convins. El combate pe Paulescu cu argumente variate. luate dirrdiferite domenii ale ;tiin(elor naturii. Voinov ia de asemenea atitudine contra fixismului. combd-tind in special pe Linne gi pe preformi;ti. in lucrdrile sale din tinerege, Voinov adopta o poziliecriticti gi faia Ce Darwin. caruia ii reproseazd cd nu explicd in fond cauzele varia(iilor - criticafdcr-rt:i ;i de Engels. cum am ariitat mai inainte. Dupd Voinov, Darwin se mullume;te sd studiezenumai actiuirea reciprocd dintre fiin[e. neglijind studiul influenlei continue, covirsitoare a mediuluiextern. Voirrov insi pril'e;te viala ;i relaliile din interiorul substan{ei vii de pe poziliile teoriejmecaniciste a lui Loeh. Spre sfirgitul vielii sale. el a aderat la teoria determinismului sexual princronrozomi.

Ion Atartasiu. alt darwinist de seami, s-a specializat in fiziologie sub conducerea lui Marey.in institutul ciruia a lucrat multa vrelre. Dr"rpa moartea maestrului sdu, i se propune si ia con-ducerea Institutului. Atanasiu se simte atras de patria sa. in care revine. Muncegte intens, Iuptindct"r vitre-uia autoritirfilor care nu l-au sprijinit. Atanasiu reuqe;te sd fie cunoscut de tinerii doritoris:r se instruiascri. intre elevii sai se numdrd clinicieni ca Toma lonescu, acad. Daniel Danielopolu$.a. El a ridicat o serie de fiziologi cum sint: prof. Ni[escu qi acad. Rdgcanu. Atanasiu a facutLln numdr de cercet.lri asupra contractilitatii din punct de vedere fiziologic si morfologic, rezol-

I Publicata in f'ranluze;te in < Studii ;i cercetari ale Academiei Rornine> VI/XXV, l9-35.

PnEF,\T,\ I,\'I I

vind citeva probleme grele. Atanasiu a trait o viafa modest5. Opera lui merit[ de asemenea dinplin sa fie reconsiderati.

Geologia din lara noastrS. sub influenla lui Cobdlcescu ;i Stefdnescu a avut citeva figuri{umirroase. cum sint: prof. S. Atanasiu. S. $tefdnescu. Mrazec $.a. Dar acegti harnici muncitori.autori ai multor lucrdri importante, sint foarte pulin cunosculi publicului nostru. Dupd pdrerea

noastrd, s-ar impune ca elevii gi continuatorii lor sd se ocupe de problema reconsiderdrii contri-buliei aduse -- pentru dezvoltarea geologiei qi paleontologiei -- de cdtre maegtrii lor.

Prof. Emil Gh. Racovild. elev al lui Cobdlcescu, isi face studiile de specializare in Franla.

;i i;i trece teza de doctorat cu subiectul < Lobul cefalic al creierului Anelidelor polichete >. Studiindacest subiect. Racovitd ajunge s[ stabileascd doud grupe de fapte. Primul grup reprezintd. o contri-bu(ie Ia teoria epigenetica a lui Wolff. El susline ca in studiul unui organ trebuie stabilite formelede dezvoltare precedente. dacd vrem sI infelegem legdturile sale evolutive. Al doilea grup de fapteprive;te principiul evolufiei divergente. stabilit de Darwin. Dupd Racovita. existd o diferen{d fun-damentala intre alcdtuirea organelor de sim! la Nevertebrate gi Vertebrate.

Viala gi opera lui Racovila se impletesc strins gi se caracterizeaza prin constan{a fermd inconvingeri gi scrupulozitatea in cercetare, dublate de o putere de muncd exceplionall.

Racovifa participd la expedi{ia antarcticd pe <Belgica) (1897-1899). Cu aceastd ocazie el

se intilnegte cu Amundsen. A muncit enorm de mult pe<Belgica>>, adunind multe animale pi plantedin regiunea antarctica. Racovila face numeroase observalii geologice in insulele pe care \e-a vizitat.in amintirea maestrului sau iubit. el dd numele lui Cobdlcescu unei insule descoperite de membriiexpediliei antarctice. Racovild face observalii asupra balenelor. observalii care au devenit clasice.

Reintors din expedilie. se preocupd un timp cu clasificarea gi descrierea materialului adunat. scriindun numdr de lucrdri apreciate de speciali;ti. in expedilia pe < Belgica > Racovild observd impor-tanta deosebita a mediului fizic in modificarea fiinfelor vii, adica rolul morfogen al mediului, enun-

[at de Lamarck. in Antarctica, factorii biofizici igi manifesta in mod mai evident fola lor modi-ficatoare. Racovila recunoa;te toate principiile concepliei darwiniste _-- afard de principiul supra-popula{iei. El reugegte sd dezvolte conceplia darwinistd, aducind dovezi privitoare la ac{iunea directaa factorilor de mediu asupra organismelor. in regiunea Polului Sud.

Timp de 20 de ani rdmine la Paris ca subdirector al laboratorului Arago. in acest timp stu-

diazd fundul Marii Mediterane ;i fauna acesteia. El vede ;i cu aceasti ocazie unitatea strinsl din-tre organisme gi mediu, si influenla directd a mediului asupra organismelor. Vizitind Grota Balau-rului din insula Majorca, RacovilS vede din nou acfiunea directd a mediului asupra organismelor.

EI observd cd in acest caz mediul se menline foarte constant. ln acest mediu, Racovild reu;egte

sd descopere Asellide (Crustacei) de mult dispdrute de pe suprafafa pdmintului. Din acest moment.

Racovil[ se consacr[ studiului pe;terilor, cu o rivnd gi o asiduitate neintilnitd la alli speologi.

Concepfia sa teoretici serioasd gi bine fundamentatd permite lui Racovild si pund bazele uneiramuri noi a biologiei, speologia. El infiinteazd o revistd speciali: < Biospeologica>. Dragostea de

fara il face sd pdrdseascd Franfa ;i sa se reintoarcd in patrie, unde intemeiazd lnstitutul de speo-

logie din Cluj, pfimul institut de acest fel din lume. Ales membru al Academiei Romine, apoi pre-

;edinte, se lupta in zadar sd dea acestei vechi institulii o alti structurd. ldeile sale au fost realizate

abia mai tirziu, dupa moartea sa, de cltre regimul democrat-popular din {ara noastrd.

Racovila studiazd Asellidele dulcicole inotdtoare; le compar[ cu cele mergdtoare qi cu cele

din peqteri. El constatd cd nu (funclia creeazd" organulD, cum greqit se spune, ci o funclie noud

foloseqte un organ preexistent pe care-l readapteazd. Aceste cercetiri le-a extins gi la Vertebrate. Raco-vild atrage atenfia cd trecerea de la Pe;ti la Amfibii nu s-a facut prin adaptarea branhiilor la respi-ralia aeriand. ci prin adaptarea unui organ preexistent - vezica inot[toare _- la o funclie noud.Branhiile au dispdrut prin nefolosire.

L\-I II PNDFATA

Racovitd folosegte, in studiile sale, o metodd de cercetare ( istorici >, dind teoriei epigenezer

o mare dezvoltare gi addugindu-i elementul dinamic, adaptabilitatea organismelor la mediu in cadrulunitalii dintre organisme qi rnediul lor de via!5. Elementele de dialecticd sint foarte numeroase inopera vastd gi deosebit de variatd" a lui Racovild.

Racovila merge pe linia lui Darwin, care a introdus principiul filogenetic in sistematica. Elincearcd sd introducd in sistematicd principiul unitdlii dintre organism gi mediu. Ca ;i Darwin,Racovild nu vede unitdlile sistematicii sub forma lor linneand, flxista. Pentru Racovild, << taxono-mia nu este decit filogenia aplicatd > 1.

Racovila incearcd sd dea o noui definilie speciei, linind seamd de factorul istoric, evolutiv.El vede specia ca o noliune mai larg5, mai cuprinzdtoare. ln sfera acestei noliuni de specie, Racovildinclude istoria, filogenia gi divergen{a, adici formele noi care pot rezulta dintr-o formd veche in timpuladaptdrii ei la medii deosebite. Ceea ce noi numim specie, Racovil[ propune a se uumi < spi15 >.

Problema < spilei > gi << speciei > a dat nagtere la disculii. in general, sistematicienii n-au acceptatpunctul de vedere al lui Racovild in aceastd problemd.

Pentru RacovitS, evolulia fiinlelor vii nu este decit un capitol al unei legi care guverneaz[

materia in intreg universul: < notiunea de evolulie nu este nici ipotezd,, nici teorie, este o constatare

cie fapt, este una din cele mai sigure gi fundamentale dobindiri ale gtiinlei ;i constituie impreund cuprincipiul conservdrii energiei, cea mai de pre! comoard din zestrea greu agonisitd a omenirii>2.

Victor Babeg a fost reconsiderat in ultimii ani, in cadrul operei de valorificare a tradiliilormaterialiste, sdndtoase, din trecutul patriei noastre. Cu ocazia lucrdrilor Sesiunii l5rgite a Secliei gtiin-

lelor medicale a Academiei R.P.R. gi a Ministerului Sdnatalii (decembrie 1952), ca;i cu ocazia come-

mordrii lui Babeg, s-a scos in eviden!5, importan\a lui in ce privegte promovarea materialismului in

lara noastrd. Acad. D. Danielopolu, cu ocazia acestei sesiuni, il considera pe Babeg drept figura care

a concreti zat lg un inalt nivel gtiinfific, faza creatoare a medicinii romineqti qi atrage atenlia cd < gindirea

materialista alui Victor Babeg se vddegte din primele sale scrieri > t. Babeg a rdmas materialist consec-

vent toatd via{a sa.

incd de pe bdncile Facultdfii, Babeg se dovedeqte a fi un element exceplional. El imbrdJigeazd

de tindr darwinismul, pdstrind o atitudine criticd fald de unele laturi ale acestei conceplii a. Babeg

este format de profesorii sdi din Budapesta gi Viena; el depdgegte repede nivelul tuturor colegilor

sdi de facultate.Babeg incepe foarte de timpuriu sd facd cercetdri originale. Ca tindr docent cu ocazia unui

proces celebru se dovedegte a fi un curajos duqman al rasismului. In studiile sale filozofice din

tinerele gi in cele scrise spre sfirgitul vielii, Babe; ia atitudine hotdriti contra crealionismului 9i

fixismului.Babe; se specializeazd,in laboratoarele lui Pasteur, Cornil, Koch, Virchow, Rekitanski q.a. Un

detaliu care trece in general neobservat este faptul cd Babeg, deqi a lucrat un timp in Institutul luiVirchow, degi avea mult[ consideralie pentru acesta, totu;i nu a imbraliqat conceplia sa organo-loca-

licista. A inva{at de la Virchow numai metodele de lucru. Babeg a intrat darwinist in Institutul lui

Virchow qi a rdmas darwinist qi dupa ce l-a pdrdsit. El consider[ organismul ca un tot funclional, ?n

care sistemele gi organele nu se afld in raporturi slabe intre ele, ci prezintd puternice corelalii funclio-

I Lucrdrile Institutului de speologie din Cluj, t' lI, 1924-1926, p. 16

2 Evolulia Si problemele ei, 1929, qi E. G. Racovild, Pagini alese, Ed. Acad. R.P.R', 1955, p. 36.3 Acad. D. Danielopolu, Tradiliile materialiste ole Stiin{elor medicale din lara noastrd;i dezvoltarea lor pe

.baza flvdldturii lui I. P. Pavlov. Raport Sinut la sesiunea ldrgitd a Secliei;tiinlelor medicale a Acad. R.P.R., Ed.

Acad. R.P.R., 1955, p. 25.4 V. Babe;, Anatomia patologicd generald : curs cules ;i redactat de dr. M. Georgescu, cap. IX A. Anomalii

congenitale; predispozitii ;i caractere de specie. Ed. Cartea Romineascil, 192I,

f, Ir tr F_,\T..\ LIX

nale, atit in organismul sdndtos cit gi in cel br:lnav. Babeg pune in cvidenld corelaliile funclionale cuocazia studierii mecarrismelor de apdrarc a organismului contra factorilor patogeni.

O alta lattrrd care-l deosebeqte pe Babeq de Virchow este felul de a privi rolul sistemuluinervos in clrganism. Virchow nu reugegte sd vadd in acesta un aparat de coordonare gi indrum ate aorganismului; din contra, Babeg incd din 1882 lncepe sd observe rolul deosebit pe care-l are inte-gritatea func{ional.l a sistemului nervos in func{ionarea mecanismelor de apdrare a organismului,in imunitate, ca;i in troficitate. Pentru Babeg, < sldbirea aparatului nervos compromite mecanismeleregulatoare ale organismului > 1. Experientele sale dovedesc cd < in producerea imunitdlii trebuie sd

linem cont qi de sistemul nervos>z. incd din primele sale cercetdri, Babes ajunge sd observe rolultrofic al sistemului nervos, gi efectueazd. experienle care completeazd in mod fericit pe cele fdcutede Pavlov asupra < reflexului patologic >. Babeq gi Irsai traumatizeazd. mdduva spindrii la animalede experienld sau produc tulburdri functionale ale acesteia, cu ulei de mustar; ei oblin leziuni cuta-nate, atrofice, ca qi aparilia de vezicule herpetiforme. Autorii interpreteazd, acesteleziuni experimentaleca o consecin!5 a tulburdrii funcliunilor trofice ale sistemului nervos 3. Predispozilia la boald estevd,zutd' de Babeq ca un rezultatal variagiilor in reactivitatea organismelor, in sensul varialiilor nedefiniteale lui Darwin (varialiilor divergente, cum le-am numit in partea intii a acestei prefele). < Reacliunilesistemului nervos intervin de asemenea cind este vorba de izbucnirea unei boli infeclioase . . . >) 4.

in izbucnirea unei boli infectioase sau neinfectioase, predispozilia joaca un rol deosebit, dupaBabeg. < Nu existd nici o formd de boali la care predispozilia sd nu joace un rol mai mult sau maipulin important. Putem vorbi despre o predisp ozilie morbidd, cind puterea de rezistenld a corpului,a celulelor din anumite organe sau a organismului intreg, din cauze ereditare sau cigtigate, estescdzut5, sau cind mecanismele regulatorii nu sint in stare sd intretind mersul normal al proceselorvitale > 5.

In ultimd analiz'a, pentru Babeg, rezistenla, ca gi predispozilia Ia boald, lin de reactivitateaorganismului, privitd nu static, ci dinamic. Pe de o parte, citatele de mai sus si numeroase alteledovedesc cd Babeg avea o conceplie functionald, biologicd asupra bolii. Conceplia aceasta apare gi

se dezvolt[ intr-un moment in care conceplia organo-localicistd, staticd a lui Virchow era accepratdaproape ca o dogm5. Babe; opune conceplia sa concepliei lui Virchow, fard sa afirme ca atare acestlucru gi fdra sd-i declare rdzboi deschis. Dar el vegheazta ca elevii sai qi cercetdtorii romini care-giprezentau lucrdrile la gedinlele < Societalii medicale > din Bucuregti sd rdmind pe o linie materia-listd justd, la o conceplie funclionald. Pe de alt[ parte, citatele de mai sus il aratra pe Babeg ca pe unuldin ctitorii teoriei nerviste, aldturi de Secenov, Botkin, Vvedenski qi Pavlov - dar in alt domeniu -acela al patologiei. Se inlelege de aseinenea interesul pe care Babeq l-a acordat pinl la moarte cercetd-rilor de neuropatologie fiziologicra ale elevului qi prietenului sdu, prof. Gh. Marinescu. Am linutsd subliniem aceastd laturd a activit[fii lui Babe;, deoarece ea este mai pu{in cunoscutS, qi n-a fostsubliniatd decit de acad. Benetato, in cuvintarea sa la comemorarea lui Babe; la AcademiaR.P.R. 6.

Babeg dezvoltd conceptia materialistd a lui Darwin in domenii foarte deosebite, cum sint:microbiologia, inframicrobiologia, anatomia patologicra, fiziopatologia, igiena preventivd,, organizareasanitard g.a. Nu vom putea sd analrzdm toate aceste aspecte. Multe din ele au fost relevate de altfel

1 V. Babeq, Anatomia patologicd generald, Iec{ia a VII-a.2 Idem, in Rominia medicald, 1893, nr. IV.3 Babe; gi A. Irsai, in Orvosi Hetilap (Siiptdmtnalul medical) Budapesta, 1882, nr. l4-l}.4 V. Babeg, Anatomia patologicd generald, p. 61.5 lbidem, p. 58.6 Acad. Gr. Benetato, Despre orientarea fiziopatologicd tn opera Stiin{ificd a lui Victor Babes; conferin{d

rostita la sesiunea Acad. R.P.R., 1954.

I'NE I.'AT.\

de catre savantul sovietic S.D. Mogkovscki, cu ocazia implinirii a 20 ani de la moartea lui Babeqr

5i de acad. $tefan S. Nicolau in prefata pe care acesta a scris-o la volumul I al < Operelor alese >

ale lui Victor Babe;2. Ne vom mullumi sd expunem foarte rezumativ plrerile lui Babeg care ilustreazddezvoltarea darwinismului de citre acest mare savant romin.

Babeg a privit problema speciilor si a varietalilor noi dintr-un punct de vedere mai genererl

decit Darwin. Babeg recunoaste rolul varialiilor lente in formarea speciilor, dar el atribuie ;i varialiilorbruste un rol in formarea de varietlfi sau specii noi. Problema aceasta a abordat-o acolo unde nimeninu s-a gindit s-o urmdreascd gi anume in studierea anomaliilor gi a monstruozitdtilor la om.

intr-o nota la Academie gi in cursul sdu de Anatomie patologicd gerrerald. Babeg ia atitudinecontra noliunii de varialie nedefinitd., creatd. in Darwin. El reu;egte sd dea indicafii prelioase asupraunora din cauzele care produc anomaliile. ca qi asupra manifestdrilor lor in raport cu virsta si

nevoile metabolice. Babeg nu privegte de loc varia{iile nedefinite ca pe ceva incognoscibil. El descrie ocorelalie funclionala intre anomaliile fe{ei qi cele ale membrelor. In provocarea anomaliilor, Babep

recunoaqte influenla factorilor mediului extern,, de la cei lizici pina la cei biologici, care pot ac[ionaseparat sau impreund. Adincind corelaliile funclionale, Babe; ajunge la concluzia cd diencefalulconstituie un centru care. in stare normald, dirijeazd apartlia caracterelor de specie. Tulburareaacestui centru este constatatd de Babeg in cele mai multe din anomaliile gi monstruozitS{ile umane

examinate. Aceste constatdri ii intaresc credinla cd efectele teratologice sint condilionate de o

< tulburare accidentald a unei regiuni de la baza creierului, a unui centru la care participa probabilpi corpul pituitar > 3 ;i cd de aceast[ transformare depind caracterele de rasd sau chiar de specie.

Babeq presupune cd anomaliile mici (variafiile lente) se gterg fdrd a ldsa urme, iar cele mari sintincompatibile cu viata. Numai rareori se intimpld ca o anomalie sd fie la limita anomaliilor de rasisau de specie, intimplare rard. care poate totuqi s[ se fi dezvoltat in timp in girul lung alepocilor. Timpul in care apare o anomalie are de asemenea o mare importanta. ( Cu cit o anomalie s-a

dezvoltat mai devreme, in timpul dezvoltdrii embrionare, cu atit mai mult aceastd anomalie are

tendinla de a se generaliza. de a cuprinde un sistem intreg a>.

Punctul de vedere al lui Babeq in privinla speciei este interesant. Azi se cunosc specii sau varietdlicare au apdrut prin variafie bruscd. O notd aparte o constituie pdrerea lui Babeg despre importanladiencefalului in dirijarea apariliei caracterelor de specie sau varietate, adicd a reactivifitii $i metabolis-mului particular. specific. De cind a facut Babe; aceste afirmalii gi pind azi, cuno;tinfele noastre despre

importanla diencefalului au crescut rnult, Dar nici azinu putem incd spune clror factori se datoreqte,

la animale. aparilia caracterelor specifice. Problema ar merita sd he reluatd gi studiatd serios.

inainte de a trece la alte probleme biologice studiate de Babe;, am vrea sd spunem. citeva cuvintedespre metoda sa de lucru. in privin{a aceasta, Mogkovscki afirmS: < Analizindoperamultilaterald a

fui Babe; putem s-o caracterizdm ca pe o inaintare pe un front larg qi compact in vastul domeniu al

microbiologiei medicale gi veterinare, precum si in cel al disciplinelor inrudite . . . Linia pe care a trasat-oin ;tiin(6 ;i care este legatd de numele sdu . . . poate fi denumiti patomorfologia procesului infeclios.Este sinteza microbiologiei cu patohistologia, care cuprinde morfologia ac{iunii reciproce a terenului qi

a agentului infeclios > 5. Metoda de lucru a lui Babeg, dup[ cum se vede din cele aiirmate de Mogkovscki.este original[ gi complexS. Babeg studiazd caracterele unui germen pe mediile de cultur6, studiazi poartasa de intrare in organism, efectele sale asupra organelor gi humorilor. ca ;i mijloacele de combatere

S. D. Mo;kovscki, << Victor Babe; ;i rolul lui1947, vot. II, nr. 7).

Acad. $tefan S. Nicolau, PreJala la vol. I. alV. Babe;, Anatonia patologicd generald. . .,Ibidem p. 347.

S. D. Mogkovscki, loc. c'ir,, p. 9.

in evolutia microbiologiei contemporane)) (Analele romino-

Oper<,lor alesc ale lutp. 352 9i 355.

I

sovietice,'2

I

;

I'll E I"'\ ].\ LXI

a acestui germen. Babeq cree aza modele experimentale pe animale, ori de cite ori acest lucru este

impus de rezolvarea problemei studiate. Metoda aceasta i-a permis lui Babeg sa clarifice probleme de

etio-patogenie a bolilor infecto-contagioase. Aceastd problema era foarte grea gi controversatd in

epoc? zorilor bacteriologiei.Babeg a imbinat in mod fericit teoria cu practica, dupi exemplul lui Darwin ;i al lui Pasteur.

Rezultatele oblinr.rte de Babeg au fost aplicate in practicd, avind o deosebiti valoare pentru sdndtatea

publica. Ca exemplu. in aceasti privin!6 sa amintim cum a aplicat Babeg metoda fiziopato-

togicd in cercetarea turbarii qi a pelagrei. in turbare, Babeg a studiat caracterele virusului ;iefectele sale asupra organismului infectat. Babeg a descoperit cu aceastd ocazie multe aspecte noi.

printre care ;i corpusculii care astazi. -- dup[ Congresul interna{ional de microbiologie de la Praga t

din 1950- poartd. numele de Babe;-Negri. Babeg studiazd efectele virusului rabic asupra organismului.

El descoperd faptul c[ organismul se apdrd contra acestuia prin formarea unor antitoxine specifice,

pe care Babe; le descoperd in serul sangvin. Pe aceastS,bazra, BabeE creeazd. seroterapia inaintea lui

Behring. Babe; infecteazd animalele;i le trateazdcu serul s[u, dol'edind eficacitatea acestuia. Metoda

lui Babe$ foloseste ser, material cu totul inofensiv. pe cind Pasteur folosegte miduva cu virus. Metoda

lui Babeg are avantaje care au fost larg apreciate. Ea a fost multd vreme folositd in numeroase lari-Aceeagi metodf, de lucru o fotose;te Babe; in studiul altor boli; de exemplu in studiul difteriei

etc. in fond, Babeg mergea de ta cauzd,la efect gi nu neglija nici una din verigile procesului infec{ios.

El studia concomitent ;i posibilitalile de modificare a patogeneitdlii germenilor.

problema variabilit[1ii microbiene preocupd pe Babeg, aqa cum il preocupase mai inainte

gi pe pasteur ;i aga cum ne preocupa qi azi. Babe; atacd problema de pe pozilii darwiniste. Pe linga

metodele clasice, Babeq folosegte antagonismul microbian pentru a obline uneori efectul dorit (prin-

cipiul luptei pentru existenla aplicat la microbi). Studiind acest efect, Babe; i;i da seama dupa cum aratf,

acad. Nicolau cd <o boala microbiani va putea fi tratata cu ajutorul produselor ce iau na;tere in corpul

microbilor ce provo aca alte boli . . . Tn 1885. intrevedea ideea geniala realizatd aproape 60 ani mai tirziu

a tratamentului cu antibiotice > 2. Dar Babeg nu s-a mullumit numai sd studieze antagonismul

microbian, ci ;i asocialiile intre microbi (ajutorul reciproc). Babeg a v/azut cd unele boli sint datorite

unei asocialii intre germeni (de exemplu simbio za dintre agentul febrei aftoase gi acel al peripneumoniei).

Doud microorganisme se adapteazd unul la metabolismul celuilalt in atacarea unui macroorganism pe

care fiecare in parte nu-l poate infecta'

Revenim asLlpra metodelor de lucru ale lui BabeE pentru a scoate in evidenld o latura. dup[

pdrerea noastrd, deosebit de importanti.Babe; este acela care ne invald o metodd noud pentru vremea lui qi anume cd un cercetdtor

trebuie mai intii sd-gi fixeze bine cadrul problemei pe care vrea s-o studieze. El trebuie sd foloseasc[

toate mijloacele existente pentru rezolvarea diferitelor aspecte ale fenomenului studiat 9i dacd-i lipsesc

mijloacele tehnice, cercetdtorul trebuie sa gi le creeze singur. Aga se explicd faptul c[ in tezolvatea

numeroaselor probleme pe care le-a atacat, Babe;, negdsind aparatura adecvatS, gi-a creat-o singur,

sau cu ajutorul fratelui sdu, dindu-ne peste 50 aparate noi, care - dupa Moqkovscki -- au inceput sd

fie folosite in toate laboratoarele de bacteriologie gi igiena 3. Tot aqa se explicd descoperirea unor

metode noi de coloralie privind cilii unor microorganisme, capsula altora etc. Babeq a reuEit sI puna

bazelecoloraliei vitale a microorganismelor q.a. Cu metoda aceasta, Babeg a reu;it sd descopere 50

microbi noi. un num6r de parazili - azi denumili < Babesioze> -- a descoperit formele variabile la

bacilii difterici. tuberculos. coli etc.

t La acest Congres s-a recunoscut prioritatea lui Babeq in clescoperirea acestor corpusculi'I Acad. $tefan S. Nicolau, loc. cit., p. Xl.tr Nlo;covscki, loc. cit., p, 5 s.i urmatoarele'

LXII PREFATA

Babeq a consacrat mul1i ani din viala sa studiului pelagrei; el considera aceast[ boal6 ca pe

o manifestare a foamei cronice a lSrdnimii noastre gi ca pe o ruqine nalional[. Mergind consecvent

pe linia gasirii cauzelor acestui fenomen, in care patologicul gi socialul se impletesc strins, Babeg reu-

ge;te sd- vad[ cd adevdrata cauzd" a pelagrei este exploatarea nemiloasd a ldrdnimii. Babe; preconi-

zeazd tratamentul care poate sd ducd in mod sigur la eradicarea pelagrei. <Leacul contra pelagrei> afirm[Babeg, viJ dau eu: < reforma agrard.>. Intr-adevdr, mergind pe linia studiului cauzelor gi efectelor,

Babeg a reugit si se ridice de la eprubete, etuve si masa de experienld, dela observaliiclinice, pinilasoluliile sociale ale acestei probleme. Babeg avea dreptate atunci cind suslinea ci pelagra nu ceresolulii

curative - pelagroserii qi medicamente ci solulii preventive, radicale de ordin social. Acest lucru s-a

dovedit a fi intemeiat. Solulia lui Babeg n-a pl[cut de loc desigur forurilor de conducere ale lbrii de pe

vremea lui; ea s-a bucurat de o inalti preluire in condiliile regimului nostru de democralie populara.

Am vrea ca inainte de a lncheia sumara expunere a meritelor lui Babeq sd vorbim pulin despre

spiritul analitico-sintetic al lui Babeg gi despre materialismul sdu.

Babeg a ardtat, incd din tinerele, aptitudini analitico-sintetice. Primul tratat din lume asupra

Bacteriilor a fost scris de el in colaborare cu Cornil. Babeg a scris un tratat sintetic despre <turbare>

(1912), care a rdmas clasic, gi multe alte lucrdri - in special memorii mari. Exemplul lui in aceastd

privinld trebuie sd ne fie gi noul un indemn.

Materialismul lui Babeg imbracd aspecte complexe ca gi tot ceea ce fdcea acest mare ginditor.

Gdsim atitudini materialiste in trei din scrierile sale, ca ,si in poeziile sale, scrise in limba germand.

Babeg se preocupd indeaproape de conceplia elevilor sdi, intervenind ori de cite ori era necesar. Babe;

vegheazd la orientarea materialistd a cercetitorilor no;tri, participind timp de 40 ani cu multd regula-

ritate la ;edinlele Societdlii medicale. El ii incuraja pe acegti cercetdtori qi se ingrijea de creqterea 1or.

Academicianul C.I. Parhon igi aduce cu drag aminte de cdldura cu care Babeg a salutat prima sa comu-

nicare facutd pe vremea cind era student. S-ar putea spune cd prin incurajdrile sale, Babeg a transformat

in tinirul Parhon gi in allii scinteia curiozitdlii ;tiinlifice intr-un foc continuu, care a crescut permanent

in intensitate. Babe; a dat cu generozitate din focul sacru care ardea in el; el a semdnat zeci de

idei in jurul sdu, fericit sd le vadd fructific?nd. A fost aspru uneori, dar totdeauna drept in criticile

sale. Babeq a dominat ;tiinta medicald romineascd qi a indrumat-o pe drumul materialismului, iar

influenta sa persist{t qi azi.

*Ar fi fost natural ca dupa Babe;, sd vorbim de celalalt mare microbiolog romin, Prof. Ion Can-

tacuzino. Dar, din nefericire, numerogii gi valorogii sdi elevi nu au publicat pind acum nici o lucrare

noud, criticd, de reconsiderare a operei gtiinlifice a acestui cercetitor darwinist, organizator eminent,

;i qef de gcoald, al cdrui nume traiegte viu atit printre cercetdtorii tineri gi virstnici din lara noastrd

cit ;i printre biologii care au avut norocul sd-l cunoasci gi sa fie indrumali de el la stalia de biologie

maritimd de la Roskoff (Finistdre), din Franla. Nu am dori si deformdm sau sd omitem ceva din per-

sonalitatea nici unui cercetdtor citat in aceastd prefald. in privinla profesorului I. Cantacuzino, gdsim

in raportul citat mai inainte al acad. Danielopolu 1 - elevul s[u - o expunere rezLlmativd a direc{iei

pe care a urmat-o Cantacuzino in cercetdrile sale, dar nu gi a rezultatelor oblinute 9i a valorii acestor

rezuitate judecate la citeva decenii dupa moartea prematuri a acestei mari figuri a medicinii romine;ti.

*Prof. Gh. Marinescu a fost remarcat de iindr de cltre Victor Babeq, care, dupa ce l-a format,

l-a trimis in strdindtate, sfdtuindu-l sd imbrdfi;eze neurologia. Marinescu a stat opt ani in Franta gi

s-a fdcut repede remarcat prin calitdlile sale de cercetdtor. I s-a propus sd rdmind in Franla, dar Mari-

I Acad. D. Danielopolu, loc. cit., p. 32.

PREFATA LXIII

nescu a refuzat, ( considerind ca o datorie sd se reintoarcd in lard gi . . . sd pund in slujba ldrii saleputerea sa de muncd. >1. Marinescu a fost primul profesor de neurologie din lara noastr6. La scurtdvreme dupl reintoarcerea sa in patrie Marinescu incepe sd atragi in jurul sdtt o pleiada de elevi. Primulsdu elev a fost acad. C. I. Parhon. Au venit apoi: prof. I. Minea, State Drdg[nescu, Radovici, Al. Tupa,A. Kreindler, O. Sager ;i mul{i al1ii. Marinescu a fost, ca gi maestrul sdu Babeg, un cercetdtor neobositgi pasionat, avind o vie curiozitate qi o metodd materialistd de cercetare care i-au permis sd aducacontribulii valoroase in multe domenii ale biologiei: neurologie clinicS, anatomie patologicd a sis-temului nervos, fiziopatologie, biochimie ;i histochimie.

Marinescu a imbinat in mod fericit clinica gi laboratorul, medicina experimentalS servindu-ica ghid in cercetarea clinic5. Contribulia lui Marinescu in domeniile cercetate este foarte vastd.

Babeg a scris impreund cu Cornil primul tratat de bacteriologie din lume, in care au fost sinte-tizate toate cunogtintele din acea vreme in acest domeniu nou. La fel procedeazd.Marinescu. ln 1909,

el publicit lucrarea intitulat5:<<La cellule nerveuse>>, in care expune sistematic propriile sale cercetdri.

$i astdzi aceastd carte este socotitil ca una care a luminat drumul neurologiei pentru multd vreme, fiindconsideratd, ca un tratat clasic al fiziopatomorfologiei celulei nervoase.

Marinescu privegte celula nervoasd in dinamica sa. El combate pe cei care studiazd celula ner-voasd din punct de vedere static. Marinescu leagd dialectic funclia de structnrd in toate lucrlrile sale declinica gi laborator. in decelarea celor mai fine modificiri funclionale ;i structurale, Marinescu folo-segte ultramicroscopul, colorafiile vitale, biochimia, histochimia, electrofiziologia, cinemato grafia,chimia fizicd gi alte metode.

Ideea esenliald a lui Marinescu din aceastd lucrare exceplionald < Celula nervoasd > si dinmajoritatea lucrdrilor sale de neurologie, a fost aceea de a determina felul cum sistemul nervos intervinein procesele normale gi, plecind de la acestea, in cele patologice. Babeg il invdtase ca legile patologiculuisint in fond legile normalului. Marinescu urmdrea consecintele leziunilor sistemului nervos gi efectullor asupra organismului, corelatiile func{ionale normale si patologice gi mergind pe aceastd linie gi-a

dat seama de rolul coordon ator al sistemului nervos central asupra metabolismului organismului.In opera vast[ a lui Marinescu se gdsesc elemente care repr ezintd, contribulii valoroase la principiulstructuralitdtii al lui I. P. Pavlov.

Marinescu a fost un bun cunoscdtor al fiziologiei nervoase. EI gi-a dat printre primii seamade valoarea exceplional5, a concepliei lui Pavlov. Intr-o atmosferd in care curentele antiprogresistein tara noastrd erau larg rdspindite, Marinescu scrie tmpreund cu acad. Kreindler, << Les reflexes conCi-tionnelles >. Aceastd carte reflectd conceplia sa materialistd, ca gi contribulia sa gi a gcolii sale la dezvol-tarea acestei concep{ii avansate. Marinescu ;i Kreindler extind teoria reflexelor condilionate in dome-niul educaliei gi al pedagogiei, o aplicd printre primii la studiul fiziologiei copilului, indeplinind astfelunul din dezideratele lui Secenov, pdrintele fiziologiei materialiste ruse, care ddduse o deosebitdimportan(d educaliei in formarea gi in corijarea caracterului.

ln conceplia lui Gh. Marinescu gasim numeroase elemente dialectice. Toatd via{a, el a aplicat,in patologia nervoasd, principiul unitalii organismului cu mediul; al unitdtii dialectice dintre funcliegi structurra; avd.zut dialectic relatiile dintre sistemul nervos central gi restul organismului, intre fizio-logie qi psihologie etc.

Sub influenta prof. Marinescu, a cdrei autoritate gtiinlificd a fost deosebit de mare, s-a formatin tara noastrS. o miqcare gtiinlificd favorabilI insuqirii gi dezvoltdrii concepliei lui Pavlov. trndependentde prof. Marinescu;i gcoala sa, acad. Benetato a aderat gi el la aceastd concepfie din 1936 gi a dezvol-tat-o in mod consecvent in lucr:irile sale ulterioare. Cu ciliva ani mai lnainte, acad. Danielopolu aadus gi el contribulii la teoria reflexelor. Toate aceste manifestdri reprezintd < trecerea la o treaptd noud,

r Acad. A. Kreindler, Viala Si opera prof. Gh. Marinescu, p. 6.

\l\ I,It E F'A T,\

\uperioara. in -eindirea gi cercetarea gtiinlificA a lui Gh. Marinescu))t. a lui Marinescu gi a altor cerce-

tritcri adiugam noi care prin eforturile lor au ridicat de timpuriu gtiin{a biologicd din lara noastrd

la o treapta superioard. La efortul citorva pionieri de acum doud decenii s-a addugatazi o mas[ mare

du- cercetdtori care si-au insu;it materialismul dialectic si o datd cu el forma superioard a darwinismului\r anume conceptia lui I.P. Pavlov gi aceea a lui t. V. Miciurin. Prof. Marinescu este un luminos exemplu

de pionier al gtiinlei progresiste din patria noastr6.

Marinescu a luat atitudine contra curentelor obscurantiste din gtiin!d., ca qi a celor promovate

cle regimurile trecute. El a rdmas un materialist consecvent, cum rezultd din numeroase manifestdri.

il -easim aldturi decei 93 de savanli din lumea intreagd. semnatari ai apelului pentru pace la sfirgitulrazboiului trecut, il gasim combdtind rasisnrul gi luind atitudine pentru laranii s[raci care suferd de

pelagrd, tot atit de radical ;i de curajos in aceastf, privinla, ca ;i maestrul sdu V. Babe;.

Am expus doar citeva palide aspecte din activitatea clocotitoare a acestui savant darwinistromin care a creat gcoala de neurologie de la noi qi care prin munca sa neobositd a reusit sd aduca multe

solutii in rezolvarea problemelor grele din domeniul neurologiei gi biologiei.

Acad. Const. [. Parhon isi incepe activitatea ;tiinli{rcd de pe vremea studenliei, ca intern al prof.

Gh. Marinescu. De pe atunci acad. Parhon, care cunogtea darwinismul, incepe sd studieze endo-

crinologia. Acad. Parhon igi leaga numele sau qi al soliei sale qi de o altd problema: este vorba de

localizdrile in mdduva spindrii, lucrdri care-l fac repede cunoscut in lard gi peste granip. ln 1909,

impreund cu colaboratorul sdu dr. Goldstein. scrie in frantuzeste primul tratat de endocrinologiedin lume.

Aceasti carte aduce consacral'ea acad. Parhon gi in acelaqi timp reprezint[ o treaptd calitativnoud, a endocrinologiei care incepe sa se dezvolte furtunos. Acad. Parhon este considerat unul din

ctitorii endocrinologiei materialiste.Opera acad. Parhon completeazra pe aceea a maestrului sdu. prof. Marinescu. Studiul neuro-

patologiei l-a dus pe Marinescu spre cunoasterea modificdrilor pe care [e imprimd sistemul nervos

restului organismului - in primul rind - - gi in al doilea rind, asupra modificdrilor morfofunclionalecare au loc in interiorul sistemului nervos. Acad. Parhon studiazd in primul rind rolul pe care-l

au modificdrile organismului asupra sistemului nervos. Astdzi inlelegem intr-o lumind nou[ truda de

o via{[ intreagd a acad. Parhon. Lucrdrile acad. K.M. Bikov Ei ale colaboratorilor sdi ne aratd. rolulpe care-l are organismul in modificarea dinamicii scoarlei cerebrale.

Prof. Marinescu a studiat integrarea organismului prin sistemul nervos central qi tulburarileacestei funcliuni in cazuri patologice. Acad. Parhon a studiat rolul glandelor endocrine, verigd impor-tantd ;i indispensabila atit in integrarea organismului de cdtre sistemul nervos, cit si in modificarca

dinamicii scoarlei cerebrale sub influenla modificarilor patologice viscerale.

Acad. Parhon studiaz[ bolile psihice de pe pozilii materialiste. El este unul dintre primii psihia-

trii care au introdus biologia darwinista in domeniul tulburdrilor psihice, aducind ;i in aceastd

ramurd a medicinii contribulii substan{iale. Acad. Parhon cristalizeazd. felul sdu de a vedea aceastd

problemd in afirmalia urmatoare: < Psihiatria va beneficia desigur mult, daca ea va fi studiata dinpunct de vedere biologic, qi aceastd observa{ie est: adevdratS, mai ales pentru psihozele endogene >>r.

Decelarea unor modificdri biochimice precise in bolile psihice intdresc baza material5 a psihiatriei.Prin aceastd atitudine, prof. Marinescu qi Parhon resping teoria dualista a lui Bichat, care separa

psihicul de restul organismului. Ei se afl5, incd din tinere{e, pe o pozilie net materialistS, care constituie

t Acad. D. Danielopolu, Raport asupra.. C. l. Parhon $i M. Derevici, Sur la

\eurol., PsycTlorr'", Endocrin. et Psychologie,

tr(tdiliilor materialiste ale ;tiinyelor nredicale..., p. 31.

rdaction. de Buscaino dans I'urine de certains aliinis, in Bull, Sot,.

1923, p. 96.

l, It L li,\ T.,\ LXV

o contribulie importantd la principiul structuralit[tii al lui Pavlov. Cei trei darwiniqti romir':i - Babeg,

Marinescu qi Parhon - se dovedesc gi in aceastd privintii a'fi pe aceea;i linie, contribuind la dezvol-

tarea teoriei nerviste in domenii noi, neabordate de savanlii ruqi 9i sovietici, care au elaborat aceastd

teode f,unclamentala a medicinii qi biologiei.Un alt capitol nou, deschis de cercetdrile acad. Parhon, este acel al corelaliiior funclionale intre

glandele endocrine. Principiul coreiafiilor func{ionale ars o n'lare impor"anti in biologia lui Darwin.Acad. {- .1. Parlion nu numai ci a extins acest principiu intr-un ciomeniu nolr - acei al endocrinologiei -dar i-a imprimat un conlinut non, diaiectic. A:::cl. Parhcn studiazii ccrelatiile fiinctionaie dintre tiro-id[ gi timus, pe de o parte, Cintre tiroid:i gi gonade pr dc altir partc. ca ne contradic{ii interne"

O alta contradic{ie cercetnti de a,:atl. C.[. Pariron cste ;llternarifa dintre stimulare qi inhibi{ie

in domenilrl neuro-endocrin. Studiind patolo.eia ovaiiani, ai:acl. Parhon a obsertiat c[ stdrile netlro-

endocrilrc care se traC'.rc i-rrintr-o ilinerfunltiune ovariana dau .lol ir fenomcne de macromastie. O

datii instaiati aceastil modificare, noua stare fiziologici are drcpt cosecintli un efect inhiL:itor asupra

ovarului carc intru1 in amenoree.

Acaciemicianril Pa.rhon imagineaza modelele de exprepls.utare creind sindroame endocrine bi-

;i rnuitiglandu'are, urmirind modificirilc nlltabolice (as;a, calciul, potasiul, magneziul, cholestcroltrl

etc.) in creier, in singe, ?n giandele en<locrir:e',ii orgerlc. l-ln n:ar,; numlir de lucri,ri au fost consai.:rate

pe plan experimental acsstor probtrcme. Paralcl, aca<i. Parhon ;i cola'boratorii sIi au studiat cazitrile

clinice care er:au clarificate <ie rezultatele lor expcrirrentirlc. Ansanrblul accstor cercetini asllpra sindroa-

melor plurig'landularc constituie o extrem de importanta contribulie biologictt si medicall. Ele

constituie in acelasi timir un model de feiul cum trebuie nnitrL clinica- clr experimentarea. teoria

cu p ractica.

Un alt capitol nou de biologi: in care contribulia acaC. Parhon este deosebit de valoroasi, este

acel al bioiogiei virstelor, al ilikitriologiei, curn a denumit-o insugi autorul. Acad. Parhon" s-a interesat

inc[ de la inceputurile activitSlii sale de biologia tuturor stadiilor ontogeniei cle la formarea game-

filor, 1a dezvoltarea embrionar5, de ia aceasla la perioada copiidriei gi pubertdlii, a virstei adulte $i a

bltr?nelii. Ccle mai multe cercetiiri le-a consacrat protrlemei cro;terii gi dezvoltIrii, si problemei birtri-

ne{ii. Contribu{ia acad. Parhon in ambele probleme este rnasiva ;i de o mare importanlir. Direct sau

snlr conclucerea sa, se execut[ lucriiri clove,Jind intervenfia ec]rili'nrului endocrin in fecundalie in cicter-

minarea sexului ;i vitalitatea embriolului 1, a rolului pe care scoar{a cerebral[ il poate avea in formarea

glandelor endocrine : a rolului glandelor eirdocrine in dezvoltarea embrionard :r, a ochinlui in organo-

geneza masivului faciai a, a dinamicii embriogenezei etc.

Vomnreda, foarte pe scurt, unele din aceste cercet[ri (de exemplu in problerna achondroplaziei).

ln 1910, Parhon formuleazir ipoteza c[ aplazia suprarenalelor, consecutivi auencefaliei, ar fi

rezultatul unui hormon pe care celulele cerebrale l-ar emite in perioada formdrii creieruh-ti. Ideea aceasta

rezolvatL mai tirziu de Kopec (lgl7) qi apoi de a|!i cercetdtori - printre care qi Wigglesworth - s-a

dovedit fecundd. S-a demonstrat c5 celulele nervoase la Nevertebrate qi la Vertebrate - in special

cele din nucleii cle la baza creierului la ultimele -- secretd un hormon care joacd un rol irnportant

in metamorfozra (la Nevertebrate) sau in fenomenele de dezvoltare embrionatd (la Vertebrate). Ipoteza

lui Babe; asupra roiului dienceialului in reglarea dezvoltdrii normale, specifice, conline in ea un simbure

de adevdr, pe care abia in zilele noastre incepem s[-l cunoaqtem mai de aproape.

1 C. I. Parhon si V. D. Mirza, C. R. Soc. Biol.z C. I. Parhon et M. Goldstein, Traitd d'Endocrinologie, Ed. Maloine, 1909.

e C. l. parhon. Cercetdri asupra glandelor endocrine in raportul lor eu patologia mintald,

- presse M6dicale, 1913, p. 80; Bull. et. M6m. de la Soc. ,le Neurol., Psychiatrie, Endocrin, et

1923, avrll.{ C. I. Parhon gi L. Laurian, Bul. ;t. al secliei gt. med. a Acad. R.P.R., 1953, t. V, p. 5-

V-c.363

Bucuregti, 1910;

Psychol., Jassy,

l.-\\:I 1,lt FIFA'j'A

Acad. Parhon a dezvoltat doud idei asupra rolului glandelor endocrine in dezvoltare. Prima,verificati la ora actuald, prin numeroase cercetdri, privqte rolul propriu-zis al acestora in ontogenezd:.,glandele endocrine. . . par sd aibd o importanla de prim ordin in ontogenezd gi poate qi in histo genezd

. . .Avem drgptul sd gindim cd in cursul vielii intrauterine, sau intr-un fel mai general in cursul vieliiembrionare sau fetale, epoca principal[ a formdrii organelor, glandele endocrine intervin mult > 1.

Hormonii intervin in histogeneza organelor mamiferelor, pdsdrilor gi chiar a plantelor (1923). Acad.Parhon a sezisat rolul hormonilor in timpul dezvolt[rii embrio-larvare cu mult inaintea lui Gudernatchgi a lui Demuth (autori care au demonstrat rolul secreliei tiroidiene gi timice la mormolocul de broascd)gi chiar a lui Max Aron, care a descris matura{ia tiroidei la embrionul de pasSre.

A doua idee privegte o laturi incd foarte pufin studiati ;i anume faptul cd glandele endocrine,in orice moment al ontogeniei 1or, trebuie sd aibd funclii gi secrelii, care s-ar putea sd se deosebeascd

de hormonii glandei mature. O idee aproximativ analogd o lanseazd,, mulli ani mai tirziu, R. Gold-schmidt care sustine existen\a a trei feluri de ergoni, din momentul diferenlierii unei glande gi pindce ea atinge pragul fiziologic adult. Experienlele pe care Wolff gi Danciakova le-au fdcut pentrumodificarea sexului embrionuiui de pasdre cu ajutorul hormonilor gonadei adultel dovedesc, prindozele mari, nefiziologice, pe care le folosesc, cd hormonul gonadei embrionare trebuie sd fie deosebitin natura sa de hormonul organului adult. Ne rdmine noud ca o sarcind sd fructificlm ideea aceasta.

Academicianul Parhon se ocupd de problema bdtrinelii demonstrind cd in multe canxi imba-trinirea este de naturd patologica. In consecin!5, noi tretruie qi putem lupta contra imbdtrinirii. Ideeape care a exprimat-o in 1954, cu ocazia sdrbdtoririi implinirii a 80 ani este deosebit de interesantd.Experienlele fdcute pe gobolani, de acad. Parhon qi de colaboratorii sdi, folosind extrasul de timus,i-au ardtat reversibilitatea fenomenelor de imbdtrinire gi revenirea animalelor de experienla spre fazaadult[. Acad. Parhon pune problema reversibilitdlii in felul urmdtor: stadiile de dezvoltare nu sintreversibile. Un puber nu poate redeveni copil etc. Dar in interiorul stadiilor - cel pulin al unoradin ele - putem descrie existenla mai multor faze de dezvoltare. Fazele sint reversibile. Dacd n-arfi aqa, spune acad. Parhon, toatd truda noastrd in medicind ar fi inutild. Tratamentul medical - medi-camentos sau chirurgical - tinde sd readucd spre o fazd, normald o evolulie care sub acfiunea facto-rilor patologici se depirteazd de normal. lpoteza reversibilitdtii fazelor de dezvoltare meritd de ase-

menea o atenlie deosebitd.

In multe din lucrdrile sale acad. Parhon s-a ocupat de probleme de biologie. Una dintre acestea

este problema ereditSlii. Acad. Parhon ajunge la concluzia cd., de exemplu, starea morbidi a funcliuniitiroidiene la plrinli (extirpari, hipertiroidizdri) nu condilioneazd la descendenfi numai activitateafuncliei tiroide, ci a intregului organism, fdrd insd a putea prevedea forma, sensul gi intensitatea tul-burdrilor ce vor apdrea. Puterea conceplionald a pdrinlilor etiroidali scade pind la sterilitate; fecun-

ditatea scade qi ea. Administrarea tiroidei face ca fecunditatea si revind la normal. Tiroidectomia,ca gi hipertiroidizarea au determinat cregterea numdrului descendentilor de sex femenin fald de martori.Vitalitatea puilor scade. Tiroida puilor ndsculi din pdrinti etiroidali este deseori rdmasd in urmdcu evolulia etc. Astfel de cercetdri asupra ereditdlii au fost executate de acad. Parhon ;i colaboratoriis[i, in anii 1913, 1915, 1922,7923, 1924 gi 1929. Recent, la Institutul de endocrinologie al AcademieiR.P.R., acad. Parhon qi elevul s5u, acad. Milcu au intreprins o serie de cercetdri pentru demonstrarea

rolului hormonilor tiroidieni in modificarea caracterelor si in transmiterea ereditari a caracterelor

noi dobindite in felul acesta. Pentru prima oard se dovedegte experimental ereditatea caracterelor

dobindite prin modificdri datoritd hormonilor.Nu am reu;it sd reddm decit o palida imagine a contribuliei acad. Parhon in medicina qi biologie.

Multe rezultate dintre cele mai importante rdmin in afara anahzei noastre. Cum am fdcut gi pentru

I Presse Medicale. 1913.

lllrl'111_ I,X\ II

ceilalli darwinigti romini, am dori sd consacrdm citeva rinduri filozofului gi cetdfeanului Parhon.lncI de pe bancile liceului , acad. Parhon igi insu;egte conceptia materialist-dialecticd. cdreia ii r[minecredincios toatd viala sa. El ia atitudini hotarite progresiste din tinerefe gi se menline pe aceasti poziliechiar in timpul cind la cirma tdrii se gdsea un regim care propovdduia idealismul, obscurantismul gi

mist'rcismul. Acad. Parhon nu se intimideazd gi nici nu demobllizeazd, cind este atacat. El infeiege samunceascd. sa creeze. s5-;i formeze numerogi elevi si sd spunii ce are de spus, cu toati seriozitatea;i cu tot curajul, in orice imprejurare. Viata sa curatd, atitudinea pdrinteascd fa{a de elevi, dragosteafald de omul in sul'erintd. setea de adevdr ;i pasiunea in munca, il apropie pe acad. Parhon de maestrulsiu Marinescu, 9i de Babeg. Toli trei formeazd o puternicd. falang[ de cercetdtori materialisti. Intreto{i trei s?nt desigur qi deosebiri; dar sint qi multe trdsdturi comune.

Nu pot sd inchei acest lung paragraf decit afirmind ca Babeq gi scoala sa s-au ridicat pe plan

;tiinflfic, ca qi pe plan cet5fenesc. la inaltimi pe care nu le-a atins nici o altd pcoald romineascd, cuexcep{ia lui Racovila.

Ar mai trebui sd vorbim gi de alli darwinigti romini. Despre unii nu avem suficiente informalii(de exemplu despre I. Borcea), despre allii avem prea puline informalii (de exemplu despre PaulBujor). Opera altora (de exemplu a lui Emanoil Teodorescu) imbraligeazd domenii in care autorulacestei prefele se mi;cd, mult mai greu. De aceea, cu tot regretul nostru, nu ne vom ocupa de ace;tia,degi recunoagtem meritele lor incontestabile. Rugdm pe cei care sint mai competenfi decit noi sd

umple aceastd lacunii involuntarS.

*

Darwinismul ln Transilvania* Pentru ugurarea expunerii acestei probleme am linut seama

de o singurd perioadi: pind la rdzboiul din 1918 qi nu ;i dupa aceasti datd. Explicam aceastd

impdrlire prin faptul cd, pina la sfirgitul primului rd,zboi mondial, Transilvania a fost separatd de

resttrl Rominiei. facind parte din vechiul imperiu Austro-Ungar. Prin urmare, intelectualii acesteiprovincii igi terminau studiile superioare in cele doud mari orage: Viena gi Budapesta.

Curentele care luau nagtere in aceste doua capitale se rdspindeau ;i in provincie.[n 1847, in revista clujeana < Erd6lyi Termdszetbarat > (Prietenii naturii din Transilvania),

apare o recenzie despre cdldtoria lui Darwin pe < Beagle >. Autorul ei este sasul Schur Ferdinand,directorul fabricii de sulf din Sibiu, mai tirziu profesor la liceul german din Bragov. ln 1853, Schur

scrie o brogurd in care se aratd partizan al evolulionismului gi advers al fixismului. El poate fi consi-

derat ca un precursor al darwinismului in Transilvania.in 1858, se traduce in limba maghiara ;i < Vestiges of Creation )), carte englezd care populari-

zeazd, sub o forml destul de criticabilS, unele idei evolulioniste.La un an dupa publicarea < Originii speciilor >>, in 1860. Janosi Ferenc. profesor la Nagykords,

adept al revoluliei din 1848, scrie in < Budapesti Szemie>> un articol despre < noi teorii evolu{ioniste:Originea speciilor >. Ianosi Ferenc se arat5. in acest articol un darwinist cu rezerve.

Din I 862- 1867 apar in < Magyar Sajto > (Presa maghiard) scrisorile lui Ronai J6cint J6nos,

partizan ;i el al revoluliei din 1848, care fugise dup[ revolulie in Anglia. De acolo incepe sa trimitascrisori, in care expune conceplia lui Darwin al cdrei partizan se declard. Scrisorile sale sint publi-cate sub formd. de bro$ura in 1867 Ia Pressburg (Pozsony).

* Datele din acest paragraf le-am cules din comunicirile personale ale prof. Valeriu -Bologa, ale elevului siu,lectorul S. Izs6k, ale colaboratorului acestuia Hajos Josef, de la Cluj, prof. Iosef Spielmann de la Tg. Mureq gi ale

acad. Emil Pop. Le mullumesc tuturor cdlduros, pe aceasti cale, pentru osteneala pe care gi-au dat-o in vederea

informarii mele cit mai complete in aceastd problema.

I-\\ III P t{ E F,\ T.\

In 1866, Balogh Khlm6n publica o recenzie a lucrdrii lui Huxley. in aceastd recenzie, el afirmdci darwinismul constituie baza dezvoltdrii viitoare a zoologiei gi biologiei. Balogh a fost profesor laCluj ;i apoi la Budapesta. Balogh a fost fiziolog ;i redactor secundar la < Ovosi Hetilap ), care apareia Budapesta. Atitudinea sa favorabilS darwinismului a influen{at pe mul1i ardeleni, pe care i-a atrassii colabore26 la aceastd revistd.

in 1868. Margo Tivadar, biolog materialist ;i zoolog, mai tirziu profesor la Institutul de

medicina din Cluj, publica in < Termdszettudomdnyos hozlony > (Revista ;tiinlelor naturale) un articolintitulat <Darwinismul>. El este partizan convins al darwinismului. Rolul lui Margo nu se reduce laitcest articol. El scrie prefala traducerii in limba maghiard a <Originii speciilor>> gi a <Originiiomului . . . )) Margo a fdcut o vizitd,la Down, lui Darwin. in lucrdrile sale, Margo se ocupd mai multde rolul ereditSlii gi al adaptarii gi mai pulin de acela al selecliei naturale. Ca profesor al noiiuniversitSfi, abia create la Cluj (1872), Margo atrage spre darwinism ciliva colegi. El dezvoltd $i inacelaqi timp popularizeazd intens darwinismul, $i-l introduce in cercurile intelectuale.

Mentovic Ferenc, filozof materialist evolulionist, profesor la Tlrgu-Mureg, publicd o lucrarea sa in 1863, care a fost arsd de cenzura qi o republicd in 1870. Mentovic citeazd in ea darwinismul,dar la aceastd epocd nu este inci adeptul acestei conceplii. Mai tirziu, devine darwinist ;i luptd activcontra lui Brassai (1874), un adversar crea{ionist al darwinismului. Mentovic este o interesantd figurade filozof materialist militant.

in 1872, <Orvosi Hetilap> recenzeazd. <<Expresia emoliilor))... a lui Darwin, iar trei anirnai tirziu ;i < Plantele insectivore >>. Presa maghiard ;tiinlifica informeazd conqtiincios publicul asupracdrlilor lui Darwin, fdcind de multe ori expuneri obiective, favorabile acestei doctrine.

infiinlarea Universitalii din Cluj a accelerat pdtrunderea darwinismului in Transilvania.Aceasti universitate nu a putut fi infeudata nici catolicismului, nici protestantismului. De aceastd

situatie au profitat materialigtii, care gi-au putut dezvolta concepliile lor la cursuri, ca ;i in cercurile

lor qtiinlifice. Din corpul didactic al acestei universitdti se ridica : Torok, Entz gi allii in popularizarea

9i dezvoltarea darwinismului in Transilvania.Tot in 1872 apare in revista < Transilvania > articolul lui G. Bariliu, despre care am vorbit in

paginile anterioare.In 1873 se traduce, in limba maghiard, de cd"tre Magyar 56ndo, cartea lui Huxley, < Lectii din

domeniul fiziologiei >. Traducerea a fost revizuitd de Balogh.Tot in acest an apare prima traducere in limba maghiara a <Originii speciilor>, ficutd de Dapsi

Lhszlo. <Originea speciilor> a fost tradusd din iniliativa Societdtii naturaligtilor maghiari. Prefala a fostscrisd de Margo Tivadar. Prin aceastd traducere, maghiarii, rominii gi sagii din Ardeal au putut s[ stu-

dieze aceastd lucrare care a avut un rol deosebit in rdspindirea darwinismului in Transilvania.in 1876, Julius Romer incepe publicarea studiilor sale. Interesant este faptul cd Romer nu ia

numai atitudine contra crealionismului qi agnosticismului, ci gi contra virchowismului. Romer reu;egte

sd grupeze imprejurul sdu un numdr de profesori gi intelectuali darwinigti sagi din Sibiu.lntre anii 1870-_ 1872, se tipdresc in limba maghiard traducerile cdrlilor lui Haeckel < Istoria

crea[iei naturale )>, in traducerea lui Elekes Kiroly (abia la doi ani dupd aparitia ei in Germania),<Originea genului uman) (1871, la Pozsony);i abia mai tirziu, Paul Vasici expune legea biogeneticd

fundamentald a lui Haeckel. Haeckel este tradus ln limba maghiard, alSturi de Darwin gi Huxley.Haeckel a exercitat o vie influenfd asupra darwinigtilor din Transilvania, ca gi asupra celor din Rominiade dincolo de Carpali. In laboratorul lui Haeckel s-au specializat Julius Romer - din Sibiu, N. Leon

ti C. Ionescu - din Ia;i; Haeckel a avut deci gi elevi, nu numai admiratori in lara noastrd.' in anul 1875, are loc Congresul ambulant al medicilor gi naturaligtilor din Transilvania. Con-

_qresul are loc la Vilcele (Elopatak).La Congres se incinge o polemicd vie intre Brassai qi Dux Adolf,primul, adversar, iar al doilea partizan al darwinismului.

PH U FAT-\ __!4II

Dux este anticrea{ionist. El cautd sa aplice darwinismul in esteticd, ca ;i Ibrdileanu la laqi.Dux ia atitudine criticd contra unor darwinigti maghiari - de exemplu contra lui Margo care, inprefala sa la < Originea speciilor >>, luase o atitudine cosmopolitd manifestind neincredere in intelec-tualii maghiari.

Tot in aceastd epocd se poate situa gi Pavel Vasici lJngureanu, medic, popularizator, scriitorpreromantic, partizan al revolutiei din 1848. Vasici este primul presedinte al <Astrei>. Este alesmembru corespondent al Academiei Romine (1871) gi apoi promovat membru activ (1879). Luptdtorpentru demo;ra{ie gi pentru infrdlirea rominilor cu na{ionalitalile conlocuitoare din Ardeal gi Banat,Vasici scrie in 1830 (Antropologia>. Cu aceastd. ocazie, fo.oseste pentru prima oard, inaintea luiCihac, termeni tehnici pe care-i traduce corect in limba romind. Vasici publica foarte numeroase lucrdride popularizare qi culturalizare din domeniul istoriei, anatomiei, fiziologiei, dieteticii, igienii sanitare,igienii preventive, economiei, moralei, esteticii, gtiinlelor sociale; publicd de asemenea poezii gischile literare.

Este interesant de urmdrit evolu{ia lui Vasici. Pina in 1848, el este fixist, vitalist gi crealionist.Dupa 1860, devine discipolul lui Haeckel ;i al lui Huxley. Este insd materiaiist ;i darwinist cu rezerve.Mai tirziu, Vasici devine darwinist convins. El ia chiar parte la lupta pentru darwinism in Transil-vania, in revista sa < Higiena gi scoala >. in acest timp scrie un articol despre darwinism, pe care Bariliu,colaboratorul sdu, il publica dupi moartea sa (1882). In articolul sdu despre darwinism Vasici scrieca prin aceast[ conceplie s-a schimbat istoria naturii; s-a dat omului locul ce i se cuvenea in naturd.Darwinismul ne-a scos din labirintul intunecos in care eram infundafi. Vasici compard darwinismul,ca importan\d, cu teoria lui Copernic. Vasici este una din cele mai mari figuri de popularizator al gtiin-telor naturii din lara noastrd, un democrat consecvent, care a mers pe linia lui Bdlcescu in lupta pentruinfrafirea popoarelor contra asupririi feudale.

O figurd de asemenea foarte pulin cunoscutd a acestei epoci este aceea a doctorului A.P. AlexiI'ost profesor la liceul din Nasdud.

Tn 1884, acesta publica o lucrare despre < lmportanfa studiului botanic. tnfluenla vegetalelorasupra dezvoltdrii vielii animalelor gi asupra dezvoltarii civilizaliei omului >. Ciliva ani mai tirziu(1889), in doua lucrdri se ocupd de< originea omului>;i< despre ideile asupra originii omului la dife-rite popoare>.El dezvoltd gi populaizeazd, darwinismul, in epoca in care problema originii omuluiera in atenlia unui numir considerabil de oameni din toate categoriile sociale. Dr. A.P. Alexicombate pe prof. Gr. $tefanescu pentru compromisul pe care acesta il face intre gtiin(a qi religie. Con-tribulia reald a lui Alexi la aceste probleme a fost datd uitdrii. ln vremea lor, lucrdrile lui Alexi se

pare cd au avut un oarecare rdsunet.ln 1878, apare un articol asupra pdtrunderii darwinismului in Ardeal in revista< ErddlyiMuzeum>>

lMuzeul Ardelean). Dupa aceastd revistd. nu prea favorabila acestei doctrine, darwinismul era foartepopular in Ardeal, spre sfirqitul celui de-al qaptelea deceniu al secolului trecut. Afirmafiile revisteicompleteazd qi confirmd pe cele fdcute cu ci{iva ani mai inainte de G. Bariliu, cu ocazia tipdririiarticolului sau despre darwinism in revista < Transilvania > (1872).

Deceniul al optulea reprezintd o accentuare a curentului pentru darwinism in Transilvania.Acest progres se manifest[ sub formd de recenzii, articole, traduceri, conferinte, cursuri pentru studen{i.Numdrul partizanilor acestei concep{ii creqte de asemenea. ln 1880, Klug N6ndor, fiziolog, scrie oserie de articole; unele de popularizare a concepliei qi viefii lui Darwin, altele, care dezvolta darwinismul. El a fdcut citeva studii importante pentru epoca respectivd asupra fiziologiei organelor de sim1.

Klug, influenlat de Danilevschi, este unul dintre primii fiziologi care s-au ocupat de reflexologie,incepind cu anul 1884.

Tot in 1884 apare traducerea in limba maghiard a < Originii omului . . .)), traducere fdcutd de

Entz Geza gi de Torok Aurel (prefala la aceasti traducere a fost scrisd de Margo, cum am ardtat mai

vr

,.\.\ IIRE !'ATA

inainte). Cartea aceasta a avut de asemenea o rnfluenli mare asupra publicului ardelean. Problemaoriginii omului a inceput sd se discute in Ardeal de indatd ce a inceput sd se vorbeascd despre < Ori-lrinea speciilor>. In jurul acestei probleme, in Ardeal, ca gi dincoace de Carpafi, s-au dus polemicinumeroase in aceastd epocd.

Traducdtorii < Originii omului . . . > sint in acelagi timp popularizatori gi cercetdtori. Ambiiau popularizat darwinismul. Entz a fost profesor la $coala de agronomie de la Mdndqtur (Cluj).El a fost un protistolog cu renume, care a dezvoltat darwinismul in lucrdrile sale. Celalalt traducdtor,Torok Aurel, a fost profesor la Universitatea din Cluj. El a aplicat darwinismul in lucrdrile sale de

antropologie. Torok susline in discufiile sale, ca gi in lucrdrile sale ;tiin{ifice, teza originii animalea omului. insi Torok este unul din acei profesori maghiari care au aderat la teoria darwinismuluisocial. Curentul acesta reaclionar se pare cd a fost introdus in Transilvania de cdtre Kriesch J6nosprin anul 1879. La acest curent a mai aderat, afar'a de Torok. cunoscutul neurohistolog maghiarde la Universitatea din Cluj, Apathy Istv6n.

Un alt profesor de la Universitatea din Cluj, Dadai Jeno, iqi insuqeqte conceplia lui Darwin pe

care o aplicd in lucrdrile sale. Dadai este de asemenea socotit unul din popularizatorii darwinismuluiin Ardeal.

Lechner KSroly a fost profesor de neurologie, psihiatrie qi medicind judiciar5 la Universitateadin Cluj. El executd o serie de lucrdri intre anii 1903 -1917, in care dezvoltd concepfia darwinistd.

Lechner descrie doud feluri de reflexe: inndscute qi dobindite. Reflexele, ca qi instinctele, se

diferenliazd gr se adapteazd mediului extern. Dupd Lechner, diferenlierea reflexelor constituie unfactor motor al evolufiei. Dupd cum se vede, Lechner este un nervist. Al1i darwinigti de la Univer-sitatea din Cluj sint: prof. Deso Bela, Endre Hogyes, Daday (despre care am scris mai inainte) si

Alad6r Rozsahegyi. Endre Hogyes s-a ocupat gi el cu problema reflexelor. impreund. cu Babeg astudiat rabia. Rozsahegyi a studiat impreund cu prof. Petrescu (din Bucure;ti) ciuma din Astrahan.Rozsahegyi a aplicat darwinismul in lucrdrile sale de fiziologie.

Darwinismul n-a fost imbrd{igat numai de profesorii universitari. Ca gi dincoace de Carpali

;i in Transilvania gdsim darwiniqti gi printre profesorii secundari. Din rindul acestora se ridicd: Par6diKalman, profesor de liceu la Cluj, Karoly Antolik, profesor la Arad gi Dr. Alexi de la liceul din Ndsaud.Parfdi este popularizator gi cercetdtor. El aplicd darwinismul in lucrdrile sale asupra Turbelariilor(1882), ca gi in manualul sdu de psihologie (1887). Interesant este faptul cd Par6di publica articolelesale de popularizare a darwinismului in revista bisericii protestante din Ardeal (1872- 1875), luindatitudine contra clerului catolic intransigent pe linia darwinismului.

Antolik nu se mullumegte numai sd popularizeze darwinismul. El ia atitudine criticd fafd de

teoria lui Malthus. Dupd pdrerea lui Antolik, teoria lui Malthus nu se confirma in viald. Inmullireapopulaliei nu cregte in ritmul rapid al productiei,in perioadele dintre crize. Dupapdrerea luiAntolik.existd hran[ pentru o populalie de zece ori mai mare de globul nostru, dar aceastd hrand este prostrepartizatd.

tr

Ca o concluzie generald la acest paragraf , putem afirma cd din datele noastre rezultd, cd luptapentru darwinism a mers intensificindu-se pind la sfirgitul secolului al 19-lea, cind a inceput sd se

incetineasca gi apoi chiar si nu mai constituie un subiect de disculii in revistele vremii.O altd concluzie generald este cd problema darwinismului in Ardeal meritd un studiu mult mai

aprofundat decit l-am fdcut noi. ln aceastd provincie, nivelul de culturd generall a fost multa vremernult mai ridicat decit dincoace de Carpafi. Au existat cercetdtori care au adus contribulii mai multsau mai pulin importante la eauza darwinismului, dezvoltindu-l in diferite domenii. Contribulia lorrealii gi valoarea acestei contribulii ne este mult mai pufin cunoscutd decit aceea a darwiniqtilor din

Pt,TEFATA LXX T

Rominia veche. Dupa pdrerea noastrd, istoriografii ardeleni ar putea sd umple aceastd lacunS, recon-

siderind pe fiecare darwinist ardelean in parte. ln felul acesta, tezaurul tradiliilor materialiste din tre-

cutul,postru s-ar imbogali cu o serie de date qi nume, gi truda inaintagilor nogtri n-ar rdmine ingropatiin revistele gtiinlifice ale secolului trecut, ci ar circula din nou printre noi. O asemenea sarcind meritd

sd fie indeplinitd.

Reacfia contra darwinismului

Ne propunem sd reddm aceastd problemd numai in liniile ei foarte generale.

In Rominia (secolul at XIX-lea;i prima decadd a secolului at XXJea).Reaclia contra darwinis-

mului a imbricat doud aspecte: unul oral sau scris gi altul al oficialitililor. S-au linut conferinfe, s-au

scris articole contra darwinismului; au avut loc polemici intre darwinigti qi antidarwini;ti, cum am

ardtat mai inainte. < Revista teologicd > din Ia;i intre 1873 - 1876 devine tribuna criticilor antidarwiniste

fdcute de Teohari Antonescu, Leonardescu gi C. Erbiceanu. Ultimul traduce din lucrdrile lui Paul

Janet. S-a mai tradus din lucrdrile lui S. Quatrefages gi din ale altor antidarwinigti. Dar adaosul personal

al compatriolilor noqtri la aceste critici este minor qi lipsit de consistenfd. Cel mai activ antidarwinist

de la noi a fost prof. N. Paulescu. Acesta a fost un fiziolog cu anumite merite in cercetarea ;tiinfificd,in special in fiziologia pancreasului. El a reugit sd izoleze un principiu hipoglicemiant, antidia-

betic. lnsd nu l-a dus pind la capdt gi n-a reqit nici sd-l purifice, nici sdJ facd netoxic pentru animale.

paulescu a fost un politician care a aderal la curentele de extremd dreaptd. Conceplia sa politicd era

bazatd pe nalionalismul govin, rasist. In fiziologie, Paulescu introduce teoria crealionistd 9i o

serie de noliuni confuze, care nu aveau nici o legiturd cu fiziologia. Paulescu se declard creafionist,

weismannist Ei fixist. El este contra generaliei spontanee. Tn cursul sdu de fiziologie vorbeqte despre

< instinctele de dominalie qi de proprietate ), asa cum vorbeau proprietarii de sclavi Ei filozofii in slujba

puterilor colonialiste.Criticile antidarwiniste ale prof. Paulescu a avut un accentuat substrat politic. Ele au fost infir-

mate de prof. Voinov, Leon g.a. Ele aveau o valoare redusd gi erau lipsite de origin alttate.

Intr-o perioad[ de cinci decenii (1870- lg20), numdrul articolelor critice contra darwinismului

este destul de mare, dar criticile nu sint consistente. Criticile lui Vasile Conta, degi la un nivel superior

celor fdcute de paulescu, Esarcu gi al1ii, se menlin la generaliteli gi reiau unele probleme - cade exemplu

supraestimarea rolului selecliei naturale, greqeald pe care qi Darwin qi-a recunoscut-o singur.

Forurile bisericegti, prin revistele lor. au luat atitudine publicind lucrdri antidarwiniste. Au fost

insd qi excepfii. Am vdzut mai inainte cd" dr. Anghelescu a fost profesor la seminarul din Buzdu. Vom

vedea in paragraful urmdtor o situalie analogd, la liceul ortodox din Bra;ov.

*In Transilvania de la 1860 ptnd la unire. Reac(ia cea mai puternic[ contra darwinismului

in Transilvania a fost condusd de biserica romano- qi greco-catolicd. In gcolile acestora, darwi-

nismul era complet interzis. Revistele editate de catolici combdteau darwinismul sau sprijineau pe

antidarwiniEti.Clerul reformat (protestant, calvinist gi unitarienii) din rindurile sagilor gi maghiarilor au mers

mai mult pe linia bisericii anglicane. Aceasta, in momentul cind darwinismul s-a impus a cdutat sd

dovedeasc[ existenla unei compatibiliteli dintre darwinism gi religie, cdutind atunci cind putea, sd

dea interpretdri idealiste concepliei lui Darwin. Ba uneori in revistele acestor culte sint acceptate articole

prodarwiniste, cum au fost articolele lui Par6di (1872), qi ale lui Laslo Sami, cu un an mai inainte.profesorii de qtiinle naturale din liceele confesionale reformate erau liberi sd se pronunle in favoarea

sau contra darwinismului, fdrl a li se impune o atitudine.

LTf II PT] FFATA

Clerul ortodox ia gi el atitudine contra darwinismului. G. Bariliu, ln l87l _1872, criticd dar-winismul ardtind pericolele sale pentru bisericd. Pe lingd aceastd atitudine, numai in unele centre reli-,eioase gdsim o alta diametral opusd, relatatd. de prof. V. Bologa. in 1910. prof. S. Chelariu deschideanul ;colar'la liceul ortodox din Bragov cu o disertalie despre doctrina lui Darwin (Chelariu era dar-rvinist), far[ sd aibd nepldceri din partea direcliunii. lar alli profesori, cum ar fi: Diolisie Nistor, A.Ciortea' T.L. Blaga gi al1ii, vorbesc deschis elevilor despre importan(a darwinismului, fdrd consecintepentru ei. ln revista teologicd a mitropoliei din Sibiu se publicd de asemenea articole prodarwiniste.

Explica{ia acestei atitudini ar fi de ordin social. Biserica romano- si greco.catolicd era spriji-nitoarea mogierilor ;i aristocra{iei; celelalte biserici aVeau legaturi mai strinse cu mica burgheziesi cu elementele radicale din populatia Transilvaniei, care adesea fdceau un compromis intre materia-lism qi idealism in genul bisericii anglicane. De altfel darwinismul multor profesori de la Universitateadin Cluj gi al unor profesori de liceu nu depdqea limitele formelor declarative. Cu toate aparen{elede toleranld, aceste culte, implicit cel ortodox au publicat multe lucrdri contra darwinismului si auincurajat denaturarea doctrinei.

Au fost insd qi antidarwinigti activi. Din rindurile lor s-a ridicat in 1863, prof. Gregus Agoston,care atacra materialismul ;i evolufionismul in discursul sdu de receptie la Academie. in 1865, profesorulclujan Brassai S6muel atatd. un dinamism deosebit 9i atacd. darwinismul la Congresul ambulant alrnedicilor gi naturali;tilor maghiari de la Tg. Mureg. El neagd originea animald a omului, preced?ndin aceastd atitudine pe Virchow.

in 1878, Haynald Lajos atacd, darwinismul in qedin(ele Academiei din Budapesta.atitudinea obiectivf, pe care o luase Bariliu, in criticile pe care le adusese darwinismuluiAcademiei Romine cu qapte ani mai inainte.

in 1884, Platz Ferenc Bonif6c publici o lucrare antidarwinistd. in care neagd gi el inrudireaomului cu animalele.

Afara de aceste critici au mai existat gi altele. care de asemenea nu aveau nici o baza stiintifica;le-a fost uqor darwinigtilor sd le infirme.

Dupd unire, in plin regim fascist, cind interesul pentru darwinism scdzuse mult, apare criticaf ui Matei Gr. Peucescu (1942), care aduce elogii malthusianismului gi weismannismului si descoperi-- la 150 de ani dupd Malthus - cd singurul criteriu de superioritate sociala este bogdlia: iar faptulde a fi proprietar funciar dd omului o adevdratd superioritate asupra celorlalli oameni gi justificar:olul mo;ierilor de conducdtori ai statului. Criticile lui Peucescu aduse darwinismului, ca gi pledoariasa pentru malthusianism, trec neobservate, chiar in perioada de dominatie fascistd a tarii.

t

in ce priveqte atitudinea oficialitalilor, nu este nici o deosebire intre provinciile situate de cr

parte sau de cealalta a Carpa{ilor. Aqa de exemplu Titu Maiorescu nu respinge aparent dar:winismul.El il folosegte ca <<baz'a;tiinlificd> a concepfiei sale burghezo-mo;ieregti a < progresului lent> opusideologiei revolulionare a socialigtilor care preconizau revolulia. Oficialitalile din Transilvalia, ca;i cele din Rominia, se declard net ostile darwinismului. Ele nu-l interzic propriu-zis in;coli. Dar inprogramele analitice ale liceelor, facultalilor de gtiinle naturale gi de medicina n\r figureazd. subnici o formd darwinismul. ln schimb, Cuvier este ridicat la rangul de savant ale carui teorii ar maifi valabile ;i actuale. Despre Lamarck gdsim numai descrierea exagerdrilor sale privitoare la girafd;i la alte animale. Insd peste aceasti atitudine oficiald au trecut mul1i profesori, care, asa cum amardtat mai inainte, n-au linut seam6 de programele analitice gi au finut leclii despre darwinism.La lagi, de exemplu, profesorul Paul Bujor a format un cerc studenfesc darwinist. Studentii acestui

fara s[ aibain ;edin{ele

PR EF-{TA LXXIII

cerc au luat atitudine, interzicind unui profesor sd atace darwinismul la curs. Studenlii cei mai

ener-qici au fost eliminali din universitate.\' Promovarea misticismului, rasismului gi .;ovinismului de cdte oficialitd;i a avut o influenld

negativ[ in progresarea darwinismului in ;coli qi universitdli. Totuqi n-au lipsit unii profesori care

n-au abdicat. nici in acest caz, de la lupta pentru materialism gi de la propagarea sau dezvol-

tarea darwinismului, cum am ardtat in paragrafele precedente.

Dupa primul rdzboi mondial, concomitent cu aparilia Uniunii Sovietice ca Stat de tip nou, sint

lansate cu multd intensitate teorii idealiste in biologie. Morganismul gdse;te un ecou destul de

mare la unele cadre universitare, la fel ca ;i weismannismul. In pra noastri apar teorii eugenetice gi

la Cluj apare chiar o revistd cu acest nume. Se fac lucrdri de geneticd formal6. in general, pufini

sint savanlii care au luat atitudine contra golirii de confinut a darwinismului. Iar cei care l-au criticat

pe Weismann sau pe Mendel pot fi numdrali pe degete. Forma aceasta a gdsit adeziunea 9i a unor foqti

darwiniqti militanli, Pe pozilie ramin, in Transilvania, Emil Racovi15, iar dincoace de Carpafi, acad.

parhon. Influenla revistelor occidentale gi a cercetdtorilor care studiazd ir-r Occident se resimte din nou.

dar in sens negativ. Ele aduc in !ar[ neodarwinismul. Nu s-ar putea insd spune cd neodarwini;tii au

reuqit sd anuleze efectele curentului materialist promovat de Dobrogeanu-Gherea, dr. Stinc[, revista

< Contemporanul ) - pe teren general. de Babeg" Racovili - li elevii lor - in domeniul medicinii

qi al biologiei.

Rispindirea darwinismului in mase

Cum am ardtat mai inainte dup[ eliberarea tarii noastre, atitudinea fafa de darwinism se

schimbd din nou.intr-o primd fazd (1944-1949) se simte o nevoie de a se publica un material verificat pe

linie darwinistd. S-a inceput traducerea qi tipdrirea cdlilor lui Timiriazev qi ale lui Marcel Prenant.

Aceste carli au fost pentru prima oard traduse in romine;te gi s-au epuizat in foarte scurtd vreme.

Sesiunea Academiei de gtiinle agronomice din U.R.S.S. (1948) qi raportul asupra < Situaliei

in gtiinlele biologice > gisegte, cum am mai spus, un larg ecou intre intelectualii nogtri 9i mai

ales intre biologii gi naturaligtii tineri qi unii din cei virstnici. Simpozionul linut la Bucure;ti in 1948

asupra miciurinismului este prezidat de acad. Emanuil Teodorescu. Acest simpozion are un ecou mare.

Reforma invdlamintului din 1948 introduce biologia in gcolile medii, in facultalile de bio-

logie qi in cele de medicind. Biologia este numiti << bazele darwinismului>>, ca un omagiu adus crea-

torului biologiei gtiinlifice. Primele c[r!i de biologie pentru invdl5mintul mediu sint fie compuse

din biologi materialigti romini, fie traduse din ruseqte.

Sesiunea largiti a Academiei R.P.R. qi a Ministerului SAndtdlii din 1952 ia atitudine pentru

invdldtura lui Pavlov. Aceasta, aga cum afirmd Bikov, este biologia darwinistd aplicatd in medi-

cind, dar un darwinism ridicat la o treaptd superioari. De atunci qi pini acum, poziliile darwi-

nismului s-au intdrit qi dezvoltat mult. Darwinismul continud sd se dezvolte gi sd cucereascd nu

numai pe cercetltori, ci gi marea masd a publicului.

O data cu constituirea < Societ[lii pentru rdspindirea qtiinlei qi culturii>, in lara noastrd

incepe o perioadd de intensd propagare a darwinismului in mase. Aceastd societate folose;te in acest

scop conferinlele publice, filmele qtiinlifice, diafilmele editate de studioul < Ion Creangd >, broquri

9i expozilii (fixe 9i volante).

Influenla < Societdlii pentru raspindirea gtiinlei gi culturii > in cei 9 ani de la constituirea sa este

extrem de mare. Astfel, s-a tradus albumul <Originea gi evolulia omului)), &l lui Pliselki,9i s-a

tiparit in 30 000 exemplare. Azi acest album este epuizat. Ln el, in bro,sura introductivd qi in una

_.\-\ I\ I'REFATA

din plan;e se arati meritele lui Darwin in problema originii omului, ca qi in evolulionism. Se vor-be;te de Lamarck, de Lyell qi de Cuvier gi se aratd. pdr{ile pozitive din opera lor, care au pututfi folosite qi dezvoltate de Darwin.

Expozilia < Originea gi evolutia omului > a fost instalatd mai intii ?n sala Dalles. apoi intr-unpar ilion special in Parcul Libertdtii. Expozilia, sub forma sa ultimd. a fost vizitati de I 200 000de persoane. Ea avea un numdr de ghizi pentru public. Expozi{ia aceasta a avut un rol deosebitin promovarea darwinismului in lara noastrd.

Pe linga expozitia fixd au funclionat ;i 21 copii, expozilii mobile cu o tematicd mai redusdasupra < Originii gi evolu(iei omului >. Aceste expozi{ii au mers din oraE in orag, timp de patruani. Numdrul vizitatorilor a depaqit cifra de un milion qi jumatate. Au fost vizitate 238 localitdlidin !ar5. Toate aceste 2l de expozilii figureaz/a azi ca expozilii fixe. Ele au rdmas ca expoziliipermanente pe lingd unele muzee regionale din qara.

ln decurs de 9 ani s-au !inu1 35 000 conferin{e in intreaga larit. ln acest num[r intrdsubiecte care au legdturd directd cu darwinismul, cu popularizarea sa, cu popularizarea darwiniq-tilor din tara noastrd qi din alte !dri, cu popularizarea miciurinismului. pavlovismului, conceplieilui Wiliams etc.

Numdrul persoanelor care au audiat aceste conferinfe este de circa patru milioane jumdtate.S-au scos broEuri, scrise de cadrele cele mai calificate. Tirajul acestor broguri (a fiecdreia

in parte) a fost de cel pu{in 30 000. Unele din ele au fost reeditate de mai multe ori Ei tradusein limbile nalionalitAlilor conlocuitoare. Aga, de exemplu, brosura < Originea gi evolulia omului>>

a fost tipirita in 4 edilii, in 350 000 exemplare. Numdrul acestor broguri - ca titluri - dep[;qtepind acum cifra de patruzeci. An cu an, numdrul lor cregte. Darwinismul este prezentat in ele

de pe pozilii materialist dialectice.Numdrul diafilmelor legate de popularizarea darwinismului este de zece pind acum. Ele

circuld prin scoli ;i cd,mine culturale intr-trn numdr impresionant de copii.

k

Ce s-a urmdrit prin aceastd propaganda intensd si cum au reaclionat masele la ea ?

S-a urmdrit rdspindirea in masele largi de la oraqe gi de la sate a cunogtinlelor exacte despre

lume, despre concepliile cele mai juste. S-a urmlrit combaterea fixismului. misticismului qi crea-

lionismului nu cu vorbe goale, ci cu argumente gtiinlifice autentice, ;i bine verificate.Publicul din lara noastrd a reac{ionat foarte viu la o astfel de popularizare. Interesul sdu

pentru problemele qtiinlifice ne-a ardtat setea sa nesecatd de culturd qi informa{ie just[. Cercet6-

torul a devenit qi un popularizator. Limbajul sdu s-a modificat. Fraza a devenit mai clard. Stilulsdu s-a imbunatatit. La conferin{e se pun qi intrebdri. Se trimit scrisori Societdlii pentru rdspindireagtiinlei qi culturii. Se fac critici. Se propun subiecte.

Darwinismul continud sd fie in centrul aten{iei cercetAtorilor. invdfdmintului nostru ;i a

maselor largi.Aga ne pregatim noi sd cinstim centenarul tipiririi < Originii speciilor >. Prin tipdrirea aces-

teia in limba romind qi prin popularizarea darwinismului in qcoalii qi in public. Acesta este omagiulpe care poporul nostru il aduce genialului savant englez, care prin munca gi truda sa a revolu-

fionat gindirea biologicd gi ne-a dat o puternici arm[ materialisti in lupta noastrd pentru pro-

gres gi pentru bundstarea omenirii.Opera nemuritoare a lui Darwin constiturie un ajutor nepreluit in mersul inainte al popo-

'rului nostru.

Ac,UrErrrr;r.rr VASILE D. MIRZA

PARTEA A lll-a

BIBLIOGRAFIE ASUPRA DARWINISMULUI IN TENI NOASTRA

I. Periodice'

(Articole publicate in limba romind in Ronrinia 9i in Transilvania)

1860 1870

B u e s c u P., Vitele bovine Si tmbundtdlirea /or, Rev. romin[ pt. qtiinle, litere qi artd, 1861, vol. l, Bucureqti,

p.299-316; vol. II, p. 449-462.Barasch Iulius, Omul ;i maimula, Natura, Bucure;ti, 1862, nr. 3, ianuarie, p.22-24.Grigorovici Conrad, Legritura tntre fiin{ele orgonice Si mai alesu tntre animale,si omlt, Discurs linut la

Soc. Studentilor rontini, publicat in Convorbiri literare, Iagi, 1869, an. III, p. 150-155; 186-189;

224-227: 241-244: 277-281. (Darwin este citat la p. 242).

1871 1880

Xenopol A. D., Despre...<,<LaCriation>> tle Edgard Quinet, Paris, 1870. Convorbiri literare, lB70 -1871,an. IV, p. 177-183; 195 199;206-2ll; 223-233. Studiu critic. (Darwin este citat la p. 223).

Bariliu Gh., Teoriile lui Dary'in. Transilvania, Bra;ov,1872, an. V, nr. 19, I octombrie, p.217 -220: nr' 20,

15 octombrie, p. 229--232; nr.2l, I noiembrie" p.241 -243. Diserta{ie. Anal. Acad. Rom., sesiunea

an. 1872, t. 5, seclia l, p. 177-193.Maiorescu Titu, Belia de cuvinte. Convorbiriliterare, la;i, 1873, an. VlI, nr. l, p.78--85.(Darwin este citat

la p. 78).

Pogof V., Prelecyiunipopulare {inute tle,societatea<<Juninrca>>pe unttl 1873. T'erna: Luptaomului cu naturu. Datede seami asupra prelegerii introductive {inute de V. Pogor. Convorbiri literare, 1873, an. VII, nr. t,

- p. 29-31. (Darwin este citat la p. 3l).Conta V., Teoria ondulaliunii universale. Convorbiri literare, Ia;i, 1876,p. 81--98:152-158; 193-202;223

238 290-301; 386-397; 442-452; continuare in 1877, an. XI, p. 152-172;223-232; 247-259:279-289. (Darwin este citat in an. X, p. 154;296-297;387,392,296;445--M8; an. X[, p. 160, 172:

2s7 -2s8).Sihleanu St., Haeckel;iVirchov',o polemicd;tiin1ificr7. Rev.;tiin1ificd, 1879.nr.8, 1 iunie, p. 126-128: nr.9,

l5 iunie. p. 140 --144: nr. 10, 1 iulie. p. 153 - 158.

1881 11i90

N a d e j de 1., Despre darwinism. Contemporanul. 1881, an. l, nr. 18, p. 6-13: 36 41.

Charles Darwin, Contemporanul, 1881, an. I, p. 805 -808.

t Material cules la cererea autorului acestei pref'efe, de cdtredin Iaqi, de cdtre tov. Vlad Livia gi mai ales de tov. Mognegulu S.

Alter pentru ajutorul dat. Datele tribliografice asupra revistelor dinasemenea ii mulfumim cdlduros.

Biblioteca centrald < N, Bdlcescu >r a UniversitAlii ( Al. I. Cuza >

Mullumim c6lduros tov. director Gr. Botez Ei director adjunctTransilvania ne-au fost furnizate de tov. prof. Bologa cdruia de

I- \ \\-l Brnr.ro (;RAFIE

.f tt rrrschi N., Zir'ehow D. R.:Darwin;i Antropologla, Conferinfa jinuta deD. R. Virchow la Congresul antro-pologic, Frankfurth. <<Asachi>>-Piatra, Rev. stiinlifica gi literarii, 1882, an. II, nr. 6, p.625-636; dinRevue Scientifique, 1 882, nr. 15.

Leonardescu C., Daru,in;i.stiinla contemporarlri. Convorbiri titerare. 1882, nr.3,p, 102 ll0. (Darwin estecitat in rot corpul articolului).

Vasici P. (Ungureanu), Darwinismulu. Disertalie, Transilvania, Bra;ov, 1882, an. XIll. nr. 11-12. p.9l -93; nr. l3 -14. p. 104-106; nr. 15-16, p. 118,-121: nr. l7-,18, p. 143-144.

.l uravschi N.,44. E.Haeclcelde.spreDarw,in,Goethe;i Lamarck Discurslinut la adunarea naturali;tilor germanila Eisenach. < Asachi>-Piatra, 1883, an. ll, p. 813-819; 875 -885; 907 912: 1039-1042 (prelucrareaarticolului din Revue Scientifique, 1883, nr. 23).

M., Pentru D-l Dr Frangulea. Contemporanul, Ia;i, 1883, an. ltl, nr. ll, p. 435 436.Frangulea, Intintpinare. Ccntemporanul, Iagi, 1880, nr. 20, p.766-772..l u ravschi N", Trans.formisntul. Philosophie Naturelle,Paris,lS82. (Asachi>>-Piatra, 1884. an. lll, nr. 7,p.1r187

I 199 ; nr. g, p. lz35 _lz4g.Nade.i de I.. Este sau nu Dumnezeru ? Contemporanul. la;i, 1884-1885; an. IV, nr. 1, p. 25-29; nr. 2. p.73,

78; nr. 3. p. ll4-ll8; nr.4, p. 121*-127; nr. 5, p. t79- 186: nr. l0'-12, p. 449--455; nr. 17,p. 667 -671.Erbiceanu C., Cornbaterea materialismului... Dacd ontul se tragc din maimu{d (lay, 1884, Revista teologicir).

Nidejde So{ia, Ruinarea teoriei lui Darwin osupra in:;ulelor de coral. Contemporanul, Ia;i ,1885, an. IVnr. 17, p. 652-657.

M a 1'e r Ca ro l. Lupta pentru trai, Conferinla linutir cu prilejul Congresului studenlilor la Craiova, sept. 1887:publicata in Contemporanul, laqi, 1887, an. Vl, nr.3, octombrie, p. 193 206: nr. 4, noiembrie,p. 348 -364.

Co n t a V., Origine des Espices. SysvQp, de Ch. Darn'in. Objactiotts contre le translbrmisnte. Buletinul. Soc. dc

medici gi naturali;ti, Iasi, 1887, nr. 7.: nr.8. p. 245-252; nr. 9. p.277-286;' nr. 10, p. 309-319.nr. ll, p. 341-359. (Vezi acela;i articol scris in l. francezd ;i publicat de V. Conta in 1888 la [a;i:

A I e x i A. F., Despre originea omului. Convorbiri literare, 1889. an. XXIII, nr. 8, p. 690 -697. (Darwin este citatla p. 693).

Nirclejde Sof ia. Moyenirea, Contemporanul, la5i, 1890, an.Vll, nr. 8, august, p. 126-135; nr.9, septem;brie, p.272--288: nr. 10, octombrie. p.368--380.

1891 1900

Vtadescu M., Considerayiuni asupra principiilor conducdtoare in cercetdrile biologicc. Arhiva Soc.;tiinlificegiliterare, Iagi, 1890-1891, t. I[, nr. 5. p.269 -296. (Darwin este citat la p.272:274-277;281: 283;286; 290; 294-29s).

Nadejde Sof ia,Un;colariua! lui DarwincaaparcTtoriual soc'ialismului. Tradus din Die Neue Zeit, 1890-1891,nr.6, fasc. l, in Contemporanul, Iagi, 1891, an. VII, nr. 12, aprilie, p.570-576.

Stinca $tef an, Darwin si Malthus in etiologie. Conternporanul, Ia;i, 1891, an. Vll, nr. 11, ianuarie,p.422-433.

V re j a C., Darv'inisnml social. Critica socialf,, la;i, 1892. an. l, nr. 6-7 mai-iunie, p. 258-218; nr. 8, iulie-august, p. 279-297.

C a r p O., Darx,in tnasacral . Lumea nouit, Bucuregti, 1894, an. l, nr. 32, decembrie, p. 2.

Davidius, Teoriile lui Weisntunn. Lumea noud literari, ilustrati, 1895, an. Il. nr. 1, (345), noiembrie, p.3-6.Spencer Herbert, Principiu[ evoluyiunii (Rispuns lordului Salisbury). Convorbiri literare, Bucuregti, 1896,

an. XXX, nr. 3, p. 4A8-441. (Darwin este citat frecvent).

Negulescu P. P., Lucrurivechi.Convorbiriliterare,Bucurregti. 1897, an. XXXI, nr. 12, p. 1073--1099;i 1898;

nr. l, p. l9-_55. (Darwin este citat la p. 1085--1088: 1091; 1096).

1901 - 1910

P a u le s c u N. C., Generayiunea spontanee ;i darwinismul layd cu ntetoda e.rperinrcntald. Spitalul, Bucure;ti. 1902,

an. XXI[, p. 737-755.Antonescu Teohari, Originileomului. Rdspuns unei critici de d-l A. D. Xenopol. Convorbiri literare, Bucu-

re$ti, 1902, an. XXXIV, nr. 6, p. 563 -572. (Darwin este citat la fiecare pagina).

L e o n N., Generaliunea spontanee ;i darwinismul. Convorbiri literare, 1903, an. XXXVII, nr. 4, p. 343--364.tsa be,s Vict or, Anomaliile congenitale. Predispoziliunea si caracterele de specie. Anal. Acad. Rom., 1903- 1904,

seria a II-a, t. XXVtr, p. 104--115.

RII]I,TO (iN.\FII.,LX X\/I I

Giclcf ins Franklin, Il', L/iala;'i opera lui Spencer. Revjsta ideii, 1904, anXXXII, nr.esre citat Ia p. 2l _ 22).I- e cr n N" Generayicr spotttqnee si cla,trinisiiirrl. (Rdspuns la rispunsul ci-lui N. c. paulescu). convorbiri literareBucure;ti. 1904, an. XXXViII. nr. 12, p. Il3l _ll4l.

Eretlitatea. convorbiri literare, Bucuregti, 1g04, an. xxxvill, nr. 5, p. 574-582.Paulescu N' C', cenera1ia sponlottee;i tlantinisnttl /Ri)spuns d-1ui N. Leon). Convorbiriliterare, Bucure,sti.1904. an. XXXVIII, nr. 3, p. Z9l_302; nr. 4. p.4g5 ,512.' Gencralia '\:pontanee 'si rlarv'inisrzrl (Riispuns cl-lui dr. N. Leon). Convorbiri literare, 1904, Ed. Socec,1904, 3l pag.- Cenetqu/n?a 'rponlafte( ,ri daru'irrit'rtru/ (Raspttns la raspunsLrl ci-(ui dr. N. I-eon). Spftalul, I905, Bucuregti,

an. XXV, p. -11 -50.- 'fransformismul in agriculturd. viala gtiin{ifici, Bucure;ti, 1906,

(Darwin este citat la p. 203).Btr j or Pa u l, Foamea ;i iubirea in lupra lDenlrtl e.ri,trcuy|. Y)aga romineascti, 1906, an. l, nr. 7, septembrie,p. 113 - 120. (Darwin cste citat la p. 113).V o in o v D', TransJormisnt ari patilisni. Convorbiri literare, 1906, an. XL, nr. l, p. 46-64. (Darwin este citat

frecvent dar mai ales in cap. Darwin ;i opero. sa, p. 5l _60).I' af ar gue P.. Mediul nalaral.' leoria rlaru'inianri. Revista ideii, 1907, an. XLIII-XI.IV, nr. 3 -4, p. 35--39.

(Darwin este citat in intreg articolul).Paulescu N' C., Trans.formisrn ori paulisnt;i.fiziologiu sentintentala.(Ratspuns d-luiD. Voinov). Colvorbiri

literare, Rucuregti. 1907, an' XLI, nr. 7. p.702-712. (Articol consacrat in intregime 1-ri Darwin acelasiarticol a fost publicat ca extras in Ed. G6bt, l7 pag).

Sandtt Constantin, Sclecliunea tnetoriicd s cerealelor ;i bazelt, .5tiin1i.fice ale salecyiunei. Fd. (Minerva,,.Bucuregti, 1907, vol. in 8"; 177 pag., bibliografiat in Luceafirul, Sibiu, 1907. noiembrie, p. 46g.

V o in o r' D'' Dovezile. (Disculii cu prof. Paulescu). Convorbiri literarc', 1907, an. XLl, nr. g. p. 779 799: nr.9,p. 889-903. (Darwin este discutat in special, in partea a II-a a articolului, la p. Bg0-g96;g99;901 ;903. ).

O. C. T.. Bicentensrul lui Bu./fon. Luceafiirul, Sibilr, 1907, septembrie, an. V[, nr. 17. p.371_ 373.Hirsu M.' Charles Darv'in' Noua Re'rist;i rominri, Bucuregti, 1908, nr. 17, voi. Vll, februarie, p. 269--271.Paulescu N. C.' <<Dovezi>> nct'alabile. (Rdspuns la rdspunsul cl-lui D. Voinov). Convorbiri literare. 190g,

an. XLII, nr. 10, p. 369-388, extras si pub)icat aparte in Ed. Gdbl, Bucure;ti, 1908, 23 pag.P a r h o n C. I., Ctteva cuvinte asupra cre;terii, clezvoltdrii Si involuyiunii rtrganisntului la arrintolele superioare si

in special la om. viala romineasca, ragi. 190g, III, nr. 4, p. 102 -105.Wa ll ace A I f red R-' Actuala stnre {t dqrwinismului. Viala rornineasca (Revista revistelor: recenzie), la5i,

1908, art. lll, vol. X, nr. g, p. 316_ 317.Bonnier Gast.n, holuyiile evoluliei. La Nouvelle Revue.

vol. Xll, nr. 2, f'ebruarie. p. 296_-2g7.Ioanilescu l. D., Sdrbtitorile in onoarea lui Darwin lo Canbridge de Elie Nlerchnikofl. Convorbiri literarc.

Bucure;ti, 1909, an. XLII, nr. I l, p. 1237.Le o n N., Cuno;tinlele noo-stre (Ictuale ar;upre orlginei omului. Viala romineasci, lasi, 1909, ap. lV, nr. g, p. 209

219. (Darwin este citat Ia fiecare pagini).Organele rttclirnenlare ;i cl-l prof'. Paulescu. ConvorLriri literare, Bucure;ti, 1909, an. XLIII, nr. 3,p. 434-446. (Darwin citat la p. 441 _446t.

Lantarck, Darwin ;i Haeckel. Nor.ra revistd rominA, Buctrre;ti, 1909, vol.7, nr. 6, noiembrie, p, g9,N a s ta M a r ius' Charles Darnin. Natura, Bucure;ti, 1909, an. [V, nr. 4, ianuarie, p. I 13.-121.

- Centenar Darwin (Cronici). LLrceafarr-rl, Sibiu, 1909, martie, an. VIII, nr. 6, p. 142- 143.Centenar Daru,irt (Cronici). Luceafirrui. Sibiu. 1909, iulie-august, an. VIII, nr. l4 - 15. n. 346.

B o r c e a 1., Alfred Giard (notili biograficir) Rev. stiinl. < V. Adanrachi>>, [aqi, 1910, an. I, vol. I, rr. l, p. 53 --54.Despre naturalistul filozof Lamai.ck. Rer'. $riint. ((V. Aclamachir>, Ia5i, 1910, an. l, vol. I" nr. 2.p. 65-87. (Darwin este fiecvenr citat).Yves Delage ti M. Goldsnith : Les th6ories da l'Et'olution (recenzie) Rev. ;tiint. ( v. Adamachi,,,lasi, 1910, an. I, nr.4, p.296-298 (Darwin este citat la fiecare pagind).O scurtd privire asupro progrtsului realizut tn ;tiintele biologice si in zoologie [n particular, in raporl(tt metodele de inrestigalie tntrehuintute irt tlecursul tintptirilor. Rcv. ;tiint. < V. Adamachi>, Ia;i,1910, an. I, vol. r, nr. 4, p.213--227. (Darwin este citat ra p.225).

B u.i o r Pa u l, Partenogeneza experimentalri. Re.",. ;tiint. < V. Adamachi>;, la;i, 1910, vol. I, nr. 2, p. ll2 lZ3.

an. l, nr. 10, 11, 12, p. 203-204.

L \ \_\_ lll Br rr,ro G RAFTE

Bujor Paul, Pierre Kropotkine:L'entr'aide (Un fac'teur de I'ivolution.) Rev.;tiin!.<<V. Adamachi>>, Iagi, 1910,vol. I. nr.2, p. 133-136. (Darwin este citat la p. 133--134).

Russ E., L. Michaelis, Inrudirea de singe tntre rasele umone;i maimute. Rev.;tiinf.<V. Adamachi>>, Ia;i,1910. an. I, vol. l, nr. l. p.55-56. (Darwin este citat la p.55).

1911 -1920\larromati 2.., Felixle Dantec: El|ntentsdephilosophiebiologiqzrr,.Rev.$tiint.<V.Adamachi>>, Ia;i, 1911,

an. II, rol. II, nr.2, p. 158-. 160. (Darwin cste citat la p. 159 -160).(j. A., Janres, \4arx Baldwin : Le darv,inisme dans les sciences ntorales. (trad.). (Dare de seamd asupra

cdrlii). Convorbiri literare, 1911, an. XLV, p. 944,-945.Ilorcea I., N.G.Zograf : Lesnotneauxcourants d'iddesenzoologiecuddbutr{u XX-e siicle. Rev.gtiin{.<V. Ada-

machi>>, Iagi, 7911, an. I[, vol. II, nr. 1. p. 87--88. (Darwin este citat la p. 87--88).Dobrescu Aurel, Originea vie{ii pdmintene.Luceafirul, Sibiu, 1911, 1 august-- I septembrie,an.X,nr. 15'

17, p. 378--379.Dr. Brosu Ioan, Evolu{ionismul ;i credinla. Revista teologicd, Sibiu, 1911, V, p. 137-443. (Adversar).Dr. Brosu Ioan, Darwinismulantropologic.Revistateologicd,sibiu, l91l,V,p. 551-559 gi 610-618. (Adversar.

Existri [n naturd teologie 2 Revista teologicd, Sibiu, V, 1911, p. 335--342. (Antidarwinist).B o r c e a I., Ideile noi cu privire la fixitatea ,ri variabilitatea speciilor ; teoria muta{iilor. (Studiu) Rev. ;tiin1.

<V. Adamachi>, Iagi, 1911, an. I[, nr. 2, p. 136--151. (Darwin este citat la p. 137-138, 149).

L Cudnot : La gdn)se des espdces animales. Rev. qtiint. (V. Adamachi <<, Iagi, 1911, an. II, nr. 4.p. 37O-372. (Darwin este citat mereu).F. Cox - Charles Darwin oncl the mutation theory. Rev. stiint. <V. Adamachi>>, Iaqi, 1911, an. Il,vol. II, nr. 2, p. 154.

Despre naturalistul filozoJ Lamarck, l, 1910, nr. 2, p. 65-87.O satrtti privire asupra progresului realizat tn ;tiinyele biologice, I, 1910. nr.4, p.213-227.Ideile noi cuprivire la fixitatea;i variabilitatea speciilor. Teoria mutaliunii. Rev. gtiintr. <V. Adamachi>>,l9l0-1911, lI, nr. 2, p. 136 -151.Teoria evolufiei (insemnare). Luceafarul, Sibiu, 1912, an. XI, nr. 25, p.455.Na;terea ;i moartea materiei (insemnare) Luceafdrul, Sibiu, 1912, an. XI, nr. 33, p.780.

Bratescu-Voine;ti I., Teoria evoluliei (pe marginea car{ilor). Cuvintare (inuta lacAsociafia romini pentruinaintarea gi rdspindirea $tiintelor)). Luceafdrul, 1912, an. XI, nr. 25, p. 455.

Mavromati I., Considerayii asupra concepliei lui Lanwrck ;i Darwin. Arhiva, OrganulsocietSliigtiin{ifice gi

literare, Iagi, 1912, an. XXIV, nr. 3-4, p. 89 102.B o r c e a t., Alfred Giard: (luvres diverses rdunies et riiditdes oor les soins d'un groupe tl'dldves et d'amis. Biologie

gdndrale. Rev. gtiinf. ( V. Adamachi>. Ia;i, 1912, an. III. vol. III, nr. 2, p. 125--127.D. Tomescu, Bon (Ch. Gustave Le), Psihologia politicd, ( Dare de seaml), Paris, 1912, Luceafdrul, Sibiu

1912, an. XI, nr. 25, p. 451 - 453.M (Valeriu Bologa), MuzeulFileticdinJena. Luceafdrul,sibiu, l9l2,an. XI,nr.25,p.453-454.Stanciu Victor, Omul altor vrenturi -- epoca de piatrd. Luceafdrul, Sibiu, 1913, an. XlI, nr. 6, p. 188--195.Delage, Yves 9i Goldsmith, Les thdorie.s de I'lvolution (Recenzie de S. M.), Via{a romineasci, Ia$i, 1913,

an. VIII, nr.3. p.452 -455. (Darwin este citat la p.453-455).Bon (Ch.Gustave Le), Nasterea;imoarteamateriei. Trad. de VictorAnestin,<<Biblioteca pentru toti),

nr.777 (bibliografiate); Luceafdrul, Sibiu, 1913, an. XIl, nr.2, p.80.R o g c a ( P. ), Ernst Hrickel (insemnare). Luceaf[rul, Sibiu, 1914, an. XIII, nr. 4, p. 126.Nndejde Camelia, Privire generald asnpra fiinyelor vieluitoare de la prima lor apariyie pe pdmint ptnd la

venirea omului. (Studiu). Rev. gtiinl. ( V. Adamachi>, Ia;i, 1914, vol. V, nr. 4, p. 218--225. (Darwineste citat la p. 219, 220, 222).

Borcea [., Ernst Haeckel. Rev. gtiinl. <V. Adamachi>>, la;i. 1914. vol. V, nr. I, p.6l-64. (Darwin este citatla fiecare pagini).Alfi'ed Russel W'allace. (Cu prilejul incetdrii din via{5 a acestuia). Rev. qtiinl. <V. Adamachi>, Ia;i, 1914,

an. V, nr. I. (Darwin este citat la toate paginile).Henri Blanc : Les nouvelles formes de Ia thdorie de l'dvolutiort. Rev. gtiing. < V. Adamachi) Ia;i, 1914,

an. V, nr. 4, p. 245-247. (Darwin este citat la p. 245-246).Bologa Valeriu, Rolul lui ErnstHaeckel in dezvoltarea hiologiei moderne. Rev. gtiin{.<V. Adamachi>, Iagi,

1914, vol. V, nr. 2, p. 89-94. (Darwin este citat in intreg articolul).M (Valeriu Bologa), Ernst Haeckel. Foileton in Gazeta Transilvaniei, Braqov, 13 qi 15martie 1914.

IJI IJLIO Ci IIAFIE I,XXIX

Frdmis, fnlemeietorii clocrrinei trans/brntiste (I ._ IV). Progresul ;tiin{ei, 1919, an.I, nr. 2, p. 2-5; nr. 3,p.3-5; nr.4, p.7-9;i nr. 5, p. 5*-6. (Darwin este citat la toate paeinile).

L. N., Doctrina darwiniand sub formd literard. $tiinla tuturor, Bucuregti, 1919, an. I, nr. 48, p. 773-774.Q ui d dam, Originea omului. Progresul ;tiingei, Bucuregti 7919, an. I, nr. 10, p. 3--5. (Darrvin este citat la p.j).

L92r-1939

C. Mota9, Trece transformisnul printr-o crizd? Rev. gtiin!. <V.Adamachi>>, Ia;i, 1921, an. VII[, nr. l,p. 15--19;Yves Delage, Rev. gtiinf. ((V. Adamachi>>, 1922, nr. 3, p. 107--111.

Voinov Victoria, Colorayiile animalelor;iinterpretarea lor neodeterntimsld. Natura, Bucuregti, 1925, an. XIV,nr. 5, mai, p. I - 8.

Dumitrescu Tudor, Noliuni osupra ereditdyii. Via{a romineasc5, Iagi, 1926,vol. LXVI. an XVIII, nr.4,p. 99-106. (Darwin este citat la p. 99-104).

Pugcariu Valeriu, Teoriile evolu{iei. Seleclianaturald. Haeckel. Paralelismul ontogenezei;i alfilogeniei. Buietineugenic gi biopolitic, Cluj 1927, vol. I, nr. 4, p.93-98. (Darwin este citat la p.93-96).Teoriile evoluliei. Neodarv,inismul. w-eisntann. Critica selecliei naturale. Buletin eugenic gi biopolitic.Cluj, 1927, vol. I, nr. 5, p. 127 -130. (Darwin este citat lap. lZ7 _129).

Pugcariu Valeriu, Teoriile evoluliei. Darwin Si originea speciilor. Buletineugenic ai biopolitic, Cluj, 1927.vol. I, nr. 3, p. 63--66.

Originea omului. Buletin eugenic ;i biopolitic, Cluj, 1927, val.I, nr. 9- 10, p.257 -264; nr. Il, p. 317 -- 323:nr. 12, p.349-355. (Darwin este citat la p.257--258,317).

Selecliunea sexuald. Buletin eugenic ;i biopolitic, Cluj, 1928, vol. II, nr. 9-.10, p. 257-260. (Darwineste citat la p. 257).

Seleclia naturald. Efectul selec;iei tn naturd. Buletin eugenic 9i biopolitic, Cluj, 1928, vol. II, nr. 3,p. 65-68. (Darwin este citat la p. 65-66).

Selecliunea artificiald si naturald. Buletin eugenic gi biopolitic, Cluj 1928, vol. II, nr. l-2, p. l-6.(Darwin este citat la p. 1-3).

Suster Petru M., Tachinidele;i problema selec{iei naturale. Rev. ;tiin1. <V. Adamachi>>, Iagi, 1928, an. XlV,nr. 2, p. 50--54. lDarwin este citat la p. 50, 53-54).

Lacuteanu C., Evolu{ia sau transformismul evolutival fiinyelor,tn stareade azi a cercetdrilor biologice. (Studiu).Rev. gtiinf. (V. Adamachi>, Iagi, 1939, an. XXV, nr. 1, p.23-29. (Se trateazd, indeaproape pro-brema darwinista).

Il. Articole, memorii, cir{i

Athanasiu Sava, Vechimea omului pe pdmint ;i tn special tn Romima. Monit. Ofic. Bucuregti, 1941, 13 pag.:Anal. Acad. Rom. Mem. Sec{. $tiin1. Seria iII, t. 23, 1940-1941.

Athanasiu S.$.a., Materia;i viala (culegere de referate, scrise de: I. Atanasiu, F. Rainer, Tr. Sdvulescu etc.).Publica(iile Inst. de cercetdri gtiin{ifice al Rominiei. Bucure;ti, 1944.

Dr. Angelescu Gheorghe (profesor de igiendgimedicinf,popularllaseminaruldinBuzau).Coleclicde note;tiin{ifice extrase;i traduse din franfuzegte dupa diferifiautori francezi, germani gi englezi,Buziu,1884, vol. I, nr. 8, 783 pag. Lucrarc al:ralizata in Analele Medicale Romine, 1884, p. 234-235.

Aronovici A., Omul ;i sociologia. Dupd Darwin, Lamarck, Herbert Spencer etc. Gala{i,54 pag.Antipa Gr., Ernst Hqeckel,Bucnregti, 1913, 8 pag.Comunicarela Acad. Rom. cu ocazia celei de-a 80-a ani-

versiri a lui Haeckel. Extr. din Anal. Acad. Rom. Mem. Sec[. gtiini., Seria II, t. 36.Antipa G r., Speologia. O;tiinldnoud a strdvechilor taine subpdmtnte;ti de Gr. Antipa ;i E. G. Racovild. Astra,

Cluj, 1927, Sec!. gtiinl. nat., nr. 1,68 pag., cu 14 fotografii.B o r z a A 1., Doctrina evolu{iei Si credinya. Blaj, 1936B d d d r 5 u T. A., Organizarea ;i viala animalelor, Iagi, 1908.Babe$ Victor, ,Anomaliile congenitale,preclispozi{iunea;i caracterele de specie. Bucure;ti, l904.Extras din Anal.

Acad. Rom., 1903-:-1904, seria II, t. XXVI, Mem. Secf.;tiinf., p.99-115.Anatomia patologicd generald, cules ;i redactat de dr. Marius Georgescu. Cap. IX A. Anornaliilecongenitale, Predispozilii ;i caractere de specie. Ed. Cartea romineascd. 1921.

Opere alese, Ed. Acad. R.P.R.. 1954, vol. l.' Basilescu N. I., Despreereditatefa{ridevaria{iuneSiselecyienaturald, lg03.

Barit Gh., lo (memoriu filologic). Anal. Acad. Rom., 1871, lV, p. 183-189.2o Teoriile lui Darwin. Anal. Acad. Rom., din 10. sept. I 872, nr.3, p. 389 ; Transilvania,1872, p. 217 -22o:229 -231 ; 241-243.

;_\-\-\ IIIIiLI(J (iRAFIIi

i):. \. Ctr lcer;i M.Scripcri. V.Bahes.Aspectaineclite,. Ed.medicald,L954.(. r:i r rl in A L A.. Evoh(icr istoricd u teoriilor osnpra realitcilii lumii externe ln filozofia modernd. Bucuregti.

1891.

L-iricerr. Comiinescu A., Max Miil[er.t'ag cu teoria lui Darwin. De.spre de.;cendenlasau originea ontului.Disertalie. Bucure;ti. 1896, 38 pag.

( rr I'r t it B a s i 1e, Systdme de Ch. Darwin : Ohiections contre le lransforntisme. <<Origine des espdces>. Extras dinBul. Soc. de medici 5i naturalisti" Iasi, 1888, p. l8 76:176 193. (Darwin este citat la p. 18-76:179--193; ll, l7).

.Ctrnstantinescu G.K., Varia{iuui ercditare sau muta{it.tni, in Constantinesctr G. K.. Ereditute exp('-rimentsld, p.44-48. (Dalwin este citat si la p. 2 3,7. 14, 5l).

C o n t a V., Teoria onclulayiei trniversale, 1876.

Const;lntinescn G. K., Tratat de zootehnie generald. 1930, vol. I; 19.1,3, vol. ll.Cont& V., Originect speciilor,inY. Conta, Opere ftlozofice, Ed. N. Petrescu, 1922,538 pag.$i in Opere cottt-

plete-FilozoJul Conta de Octav iV!inar..\cacl. D. Danielopolu. Tradiyiile malerialiste de ;tiirt;d ttrcclie tlin tara noastrd Si dezvoltarea lor pe hazu

fnvd{dturii lui I. P. Pavlov. Raport prezentat ia Sesiunea liirgitd a Sec{trinii de ;tiin{e medicak: rlin18-20 decenrbrie 1952, Ed. Acad. R.P.R., 1953, p. l5--54.

F ili p N., No{iuni de zoologie (zootehnia?) generald. Bucuregti, 1909, 494 pag. (2 vol.).G tr i c a I o a n, 1" Omul fizic ;i intelectualul, 1866.

2" Seminyele, soiurile sau ra.iele. Anal. Acad. Ronr., 1881, seria II, sec!. III, t. II.Glugcenco I. E., Impartan{ahibridi-iit'iivagetativepentrucunoa.ltereaereclitdliisi avariabilitd(ii ei.Cartea Rus[,

Bucuregti.

A n t i p a G r., Haeckel Ernst, Nenturirea suflerului. Cu un studiu despre autor. Bucuregti, 1934, 132 pag.

Hasdeu B. P., Sic Cogito, Ce e viaya? Ce e ntoartea? Ce e onrul? Bucure;ti, 1895. ed. a 3-a, 255 pag.

H a j 6 s 1., S6rni Ldszl6 (in l. rnaghiari). Ed. Acad. R.P.R., 19,55, 14 pag.

Haeckel Ernst, Monismul. Profesiunea tle cretlin{ii a unui nuturalist (tracius de B. Danubinnu), Bucurc;tr(f. datn).

Holodrai T., Miciurin,trunsformdpluntele. (Experienyele tui Mi<'iurin).Ec1. destat, Biblioteca de buzunur, 1941.

H a r a n g lr i Ldsz16, Timiriazev, Miciurin si urmalii lor. l:d. agrosilvicd de stat, Bucure;ti, 1953.

H a j 6 s I., Mentovich Ferenc. Colec{ia texte filozofice. Ed. de stat pentru literaiurd gtiinfifici, 1954, p. 13, 9i 32.

I z s a k S , Aspecte din trecutul nteclicittei romine;li. (Articol). Prioritatea lui Victor Babe; tn punerea bazetorexperirnentale ,ti teoretice ale seroterapiei. Ed. Acacl. R.P.R., 1954, p. 7 -29.

J a n n e I R., Curs de biologie generulci. Clui, 1929.

Jickeli, Carl F., Die Unvollkontmenheit des Sto/fivechsels als Veranlcrssung fiir Verntehrung, W'achstum. DiJ.l'"-

renzierung, Riickbildung uncl Tod der Lebewesen im Kampf ums Dasein Ed. Berlineza, Sibiu. 1902.

Pathogenesis. Die Unvollkomnrcnheit cles Stoffwechsels und die Tendenz zur Stahilit(it als Grundprinzipie'rt

fiir Vorgehen und Werden im KantpJ'uttts Da,rcin. Ld. Berlineza, SibiLi, 1924.

Le o n N., Genera[iunea sponldnee i Darwinisnul. (Rirspuns la ritspunslrl d-lui N. C. Paulescu). Bucure;ti, l5 pag.,

in Convorbiri literare, an. XXXVI I I, nr. 12.

Teoria selecyiunii. Darwinisnt,f. i\,leolttnrurckismul ;i neodarv.'inismul, in N. Le o n, Citeva observuyiuniasupra unor monstruozitdti in raport cu explicarea originii speciilor. Bucuregti. 1905, p. 41 42.53 54.

(Darwin este citat Ia p. 38, 40, 43. 44, 66-68).C'harles Darwin. in N. Le o n. Monismul. Religia celor puyini. Bucure;ti, 1909, S. d., p. 6 ll.Inceputul vieyii. Tinereye furri hiitrinete si viatri.frirri de moarte. laqi 1924, t6 pag. (Darwin este citatla p. l).

Lamarck, Darwin ;i Haeckel, in N. Le o n, Moniste, Br"rcuregti, 1909, p. 49 -64.

Generayiunaa spontanec gi Darv'inisntul. Bucr,rre;ti, 1903. 24 pag.. Convorbiri literare, an. XXXVlll,nr.4.

M a c o v e i G,, Grigore Cobilce.rcu in art. <l9O cle eni de viald acaclenicd in taru noastni> in Lucrdrile Sesiunii

;riinli/ice a Acadentiei R.P.R. tlin 2- 6 iulie 1956. Ed. Acad. R.P.R. 1956, p. 128 -142.

Marinescu Gh.. Materie. r,ialri ;i celulti. Conferinld. Via{a romineasci, Dacia, I9l4,46pag.MorB?tr, Thomas Hunt, Bazele ptiinli.ficeale evoluyiei (trad. deAndrei Piescu). Cr-r 45 {ig. in text;i portre-

' tul autorului. Bucure;ti, Monit. C)f., 1938, 210 pag.

C u Iia n E,., E. G. Racovilri. Pagini alese. Ed. Acad. R.P.R., 1953.

tl ai6s 1., Pardili Kdlndn. Ed. Acad. R.P.R.. 1955, p. 3l: 4l - 42.

P f e n a n t M., Daruir. Ed. cle stat. Biblioteca dc buzunar. 1946.

.BIBLI0 GITAFI I.:

- LXXX.I

Pa u I in i P.. Este aclevcirat cd ;tiin(a a cloveclit tte.scenden{a omului din maimulci ? Bucuregti" 30 pag. (Darwin

este citat la p. 7 -28).Este udevcirat cii ;tiin{a a dovedit descendenla otnului clin nminrulri 2 Brrcuregti, 1920, in 8o, 31 pag.

P a u le s c u N. C., Fiziologie filozoficri. Bucure;ti, 1944.

- La ndthode e,rperintenttt/e app/iquee. La <Genet'atitttt sponratre:t' et Le darwinisnte derant la ntetltotlcexpdrirnentale. Leclia a lV-a.Traitd cte physiologie mddicale. vol. l, Bucuregti, p. 42-64, 65- 70.

Hypothise darb'ittiste (Leclia lll) in Noliunile < Sufler > si < Dumnezeu > in fiziologic'. Bucuregti,93 pag.

P a r 6 d i K6lmdn, Phy5isJof ioi ldlekran. Cluj, 1887.

P o p E m il, Doctorul PouI Va.sici. Din Iucrarile colectivulr-ri sec(iei de filozofie Si istorie a Academiei R.P.R.-Filiala Cluj. publicat ca articol in'. Cotrtributii la isroria ntedicinei in R.P.R., Ed. med., 1955, p. 345 -348 (sub ingrijirea prof. V. tsologa).Cuv,irtte comenroratit'e de,spre un meclic progresist ronrin Dr. Pavel Vasici, in Istoria rnedicinei, Bucuregti,t957, p. 143 150.

R a c o v i I A E., Evolulia,si problentele ei, 1929.

Speologia, o $tiittld noud a strcit,echilor taine suhpdninte;ti de Gr., .lntipa;i E. G. Racoviya. Astra, Seclragtiin{. nat.. Cluj. 1927, nr. 1.68 pag. cu 14 fotografii.Evolu{ia si problernele ei. Bibliotcca eugenici si biopoliticir a Astrei. Cluj, 1929, nr. 6, 183 pag. cLr

30 planse.

Lucrdrile Instittttului de speologie din CIuj, 1924-1926, vol. II.Rdnrer JuliLts, Wesen und Begriindung der Lehre Darwin's.in Kronstcidter, Gymnasial programrn, 1876.

Die Lehre Darlvin's als Gegenstand wissenscha.ftlicher Forschung in Verhandlungen und Mittheilungentles siebenbiirgischen Vereins .fiir Naturwissenschaften in Hermannstadt. 1880.

Die Lehre Darv'itt's als Gegenstancl wissenschaftlichen. wie unv,i.ssenschaftlichen Streite,y in Verhandlungen

untl Mittheilungen des siebenbiirgischen Vereins fiir Naturv'issenschaften in Hermannstadt. 1882.

Sf vulescu Tr., Aristide Caradja, entomolog,ri filozof. Monit. Of. Bucure$ti, 1945,28 pag.; Anal. Acad. Rom.,Mem. Sec{. ;tiin{. Seria 3, t. 20, mem. 8.

Sihleanu $tef an, Principii de zoologie generald relative la anatonia;i.fiziologiaunimalelor. Bucuregti, 1881,

vol. [ (.Partea gen.), 228 pag.; 1882, vol. ll, 160 pag. Reproducere ;i enogeneza). Acad. Rom.,Bucuregti, l88l - 1882.

Haeckel ;i Virchow, o polentica {riin{i/'icti, Bucuregti, 1879.

Sanielevic i H., La vie des Mammiferes et des Hontntes Fossiles. Bucuregti, 1926. 660 pag.

Smirnov V. P., V. R. Ll/'illiams. Ed. de stat, 1950.

Suciu Vasile, Raportul dintre religie,;tiin{d Si societate. Retip. din Rap. despre instit. de fnvalrim.din Blof.pe 1909--1910. tip. Serninarului teologic, Blaj, 1910,80 p.,8 Bibl, tnst. Med. Cluj. nr. inv.2296 bibl.

$tef anescu Gregoriu, Cintl a inceput via{a pe piinint ? lntroducere la cursul de paleontologie facut lirUniversitatea din Bucuregti. Bucure;ti, 60 pag. (Darwin este citat la p. 17, 50- 5l).

Sii lAgean u N., Tiniriazev K.A.Ed. agrosilvicd de stat, Bucure;ti. 1954, Colec(ia Societalii pentru rdspindireagtiinfei ;i culturii, nr. 77.

To rd k Au rel, Az dllari szervezetnek el6 alakegysegei (Unitiilile molfologice vii ale organismului animal;. Cluj,1876.

- A: eletet'Li ds az orvostun rnai irdnya (For1a vitala gi clirecjia de astf,zi a medicineD. Cluj, 1880.

Vasici Paul,l"Higiena.yiSc. nr., 1878.8sept.2'Darwinisntul.Transilvania, 1882(scrisdin 1878).

W il lia m s , Cultura ierburilor perenc. Ed. de stat pentru ridicarea agriculturii in R.P.R., 1950.

IlI. Periodice'(Articole publicate in limbile maghiara $i germand)

Brassai Sdmuel, Etedes ds dletkezder. Erd6lyi Muzeum si Budapesti Szemle, 1862.

Az anrber ereclcte. Koszoru. 1863.

M entovich Ferenc, Egl,tud<i,snak halottaibtil val6 feltdmaddsa. Orszdg Ti.ikre, 1864.

A J'dltamadr tud6s tovdbbi dletjeleket nutat. Orsziig Tiikre, 1864.

Az ember nyontai e tnessze multhan is kinlzdsei a jiit'dben. C)rsz6g Tiikre, 1864.

BariIiu Gheorghe, Teoriile lui Darvin. Transilvania, 1872.

' Bibliografia acestui paragral' a t'r)st clrleasd de tov. Haj6s Julius (de la f iliala din Cluj u Academiei R.P.R,) cdruia i.rnullumim de asemenea cdldulos.

,.\ \-\ll I]IIJI,I0 (iItAFII,

L n t z G 6za, Wugner elktiloniildsi vagy g.yarnatkepzddisi elmelete. Term6szet, 1872.

Knirpf le r Vilnr os. Azdletisazember,inAmagltarorvosoklslermdszetvizsgtikllcXV vdn6lsrgyiilisenekmunkdlatai,I 872.

t'.rradr K.6lm6n. .4 descendenz-theoria fejl1distr)rtdnete. Erd6lyi Protest6ns Kozlony, 1872

f -irok Aurel, Wugner elktildniitisi vagy gyarmatklpzdddsi elmdletinek egyndmelv gvengei. Terrn6szet, 1872.

tsrassiii S6muel, Vallds ds tudomdq,. Kereszt6ny N'Iagvei6, 1873.

F-lekes K6ro1y, A fdny hatdsa az dld termdszetre, in Anuarul colegiuh.ri reformat din Aiud. 1874--1875.P a rii d i K6lm6n, Mimicrl, ds mqs vddelmi m<id az dllstokndl. Cszal|d 6s Iskola, lll75.

Ernst Heinrich Haeckel e,s legitjabb munkcija. Erd€lyi Muzeum, 1875.

Kornstein Emil. Ndvdnyllettcrni elmiletek. Term6szettudon6nyi Szemle, 1876.

Pariidi Kdlmiin, ,Sziivet is t''eil6distani adarok a tdml(iltelii rirvenyJdrgek krirdbdl. Az Ercl6lyi Muzeum EgyletEvkcinyv'ei, 1876.

I)eszci B6la, ADarn,inelmdletvisszaesdstdtellrdl. Ertesit<ia Kolozsvdri Orvos-Term6szettuclomdnyi Tdrsulat. . . estelyeircii, 1877.

Torok Aurel, Az emberi szervezel munkakipessegdrdl. Conferinfa. Cluj, 1877.

Brassai S6muel, Terenrtis ds.fejlds. Kereszi6ny Magvet6, 1878.

Dezso B6la, Az indulatok kilb.iezfddse az embernd[ is az allatokndl.Erdllyi Muzeum, 1878.

Spongioldgiai tanulmazr-y. Orvos-Term6szettudom6nyi Ertesito si in extras, 1880.

Klug N6ndor, Darwinizmus ds dlettan. Orvosi Hetilap, 1882.

Par6di K6lm6n, Az intracellulciris enftsztis, kiiliinds tekintettel az irvdny.ftrgekre. Orvos-Term6szettudomiinyiErtesito gi in extras, 1882.

D a d a y J e nti, Hcrzi d.llataink eredetdrol. Orvos-Term6szettudomdnyi Ertesitd, 1883.

Parridi K6lm6n. Asymbiosisniivdny-dsdllattanitekintetben Orvos-Term6szettudom6nyiErtesitci si in extras,I 884.

A test ds ldlek egymdshoz vald viszonyrinak kirclese haidan is ntost. Magyar Philosophiai Szemle, 1890.

Schl a uch Lorinc, Cuvtnt de cleschidere la al XXV-lea congres al medicilor;i naturali;tilor maghiariin A magyar

orvosok is lermiszetvizsgdlfk XXV vdndorgyiilesdnek munktilatai. Oradea, 1890.

Par6di K6lm5n, A ldlektani kutatds mai feladata, m6dszerei ds eszkdzei. Athenaeum, 1898.

R o m e r J u I i u s, Uber biologische Beoltachtungen. Volksgesuncihcit, 1904.

Veress E1em6r, Avitalizmusisamechanizmus jogo.sultscigaisszerepeazelettudornLirtyban. TermeszettudomiinyiKcizltiny, extras, 1909.

Lechner K6roly,Atuclatossdgr|ldsannakzavarair6l.AzErd6lyMuzeumEgyesilletOrvosstudomdnyi Szakos-

ztllydnak Ertesitcije, 1917.

Haj6s J6zsef, A darwiniznustdrh6ditasa Erdllyben.Utank, 1952, vol. VlI, nr. l9 (183).

- Pavel Vasici emldkezete. lgazsdg, 1956, vol. IV, nr. 19.

PREFATA TEHNICA

Opera lui Darwin, apdrutd tn circa saisprezece limbi incd pe timpul vie{iigenialului biolog englez, ar pdrea firesc so rt fost tradusd ;i tn limba romtnd. Totu;i,ptnd la traducerea de fayd nu existd nici o prezentare integrald, tn versiune romtneascd,a nici uneia din operele lui Darwin ;i nici a Originii speciilor. Lucrul acesta nupoate fi socotit tnttmpldtor. Ptnd Ia instaurarea actualului regim, tn {aro noastrdnu au fost traduse nici alte opere valoroase ale filozofilor ;i gtnditorilor materia'li;ti ;i ale biologilor de seamd strdini. Nu s-au publicat ;i nu s-au popularizatnici operele meritorii ale biologilor romtni, care au adus contribulii ;tiin!ffice valo-roase. Operele clasicilor materiali;ti, cere au deschis noi drumuri tn filozofie ;iin Etiinlele naturii, ou inceput sd fie traduse abia in ultimul deceniu.

Colectivul nostru a socotit ca o datorie de onoare sd contribuie la tmbogd-

lirea literaturii ;tiinlifice tn lara noastrd prin traducerea integrald a genialei opereOriginea speciilor , ctt pi a Autobiografiei lui Darwin.-

Metoda de lucru folositd a constat din confruntqrea riguroasd a traducerilortn mai multe timbi cu ediyia originold. S-a tradus mai tntti textul englez (1. Fuhn),

folosindu-se pentru aceasta ediyia a VI-a, edilie autorizatd, ultima revizuitd de Darwin,-deoarece

intre biologi existd pdrerea cd ediliile Originii speciilor apdrute dupd moar-tea lui Darwin ar avea unele omisiuni.

Traducerea romtneascd a textului englez a fost confruntatd, frazd cu frazd,de ,Af. Botnariuc, cu textul traducerii tn limba rusd, fdcutd de K. A. Timiriazev( ediyiite 1934 ;i 1952 ), de I. Tarnavschi cu traducerea tn limba germand, fdcutdde i. Carus (ediyia 1593), de V. Mtrza cu traducerile fdcute tn ltmQq ftancezdde Cldmence Royir (ediyia 1924 ), de Edmond Barbier ;i Moulinid ( ed. 1873 ). Versi-

unea lui Ct. Royer a fost tnsd pdrdsitd foarte curind, deoarecg se abdtea preqadesea de la sensul ide:ilor lui Darwin. Traducerea francezd a lui Moulinid este

mult mai fidetd ; el tnsd a folosit edilia a V-a a Originii speciilor, P€ ctnd noiam luat ca bazd textul ediyiei a VI-a. Traducerea lui Barbier am apreciat-o ca

.fiind mai bund dectt a lui Royer, dar inferioard celei a lui Mottlinid.- Confruntarea diferitelor traduceri cu textul englez de bazd ne'a dovedit cu

prisosinya 7n foarte multe pasaje greu de redat, superioritatea traducerii lui K. Timi'^riazev. '

Aces-t tnare biotog a cunoscut profund darwinismul, pentru care a mili-

L,XXXIv PIIEF.^TA TEHNICA

tttt f itrtp de pestc 50 de ani. Adeseori ideile subtil.e ale lui Darwin, gr€u de inter-iti'et{it. giiseau o trunspunere clcu'd rcumai irt trsc{uceres lui Timiria:ev ; tn celelatltetrircluceri, ele rdrnin greL! c{e in{eles. Dupd confrunt(Ireo trctCucerilor citu{e,,r-tr fdurtttili:itreu versiunii romf.ne,yti (scriitorul Gellu l{uttm). Penlru trtisti'urea ctt mttiriqurassii e sansultii textului orfgincil, stilizarea s-a fdr:ut ctt sprijinu! permanentul unuiu Cintre hiologii colectitului Ei, t$rcr-tvi, in acelorri scop, a fost necesard sacri'fcctrca elegcn{ei stilului.

Colectivu! nostru s-a strdduit de asen'tenee ,sd rer{ea fn lintba rontfnd munelestrteciilor de plante ;i r;nints!: riirtfr: in Originea specii'lor, cere trdie,rc ;i pe teri-toi,iul R.F.R. Penlru #{eas!(i lle-dirit faio:it rir: lucririle ltii {.in{ra. LIn pre{io,s ctiutorne*o fost dat de critre totr,. Rrvchr !)itiiifrit, pr;ttru denun'rlrile rontfncgti olr: vcrie-talilor de ponui*ei cit*ii dc Dsrtt'in si ia triire fo-;. ing.zr;o{e!"tri,st Tudor Virgilius,pentru transnuner€$ in rornine;le fr uiler tt:t"nteni zcnteltnici. Aducem multrutnirilenoastre st:e,gtor tovardsi, ctt ,!i tuiuror celorla!{i t'ore, fntr-tm fel sau altwl, ne-oltu.iut*t fn ti?utt{'fi ttoc:slt'ii.

O dritti rrr Orilriuca speciilcr, colr:r:ti:u! c trsdus,si Autcbicgrafia lui Darw'in,lucrrtre de o decsehird vr.:lcst"e rrti{rt{i",?crl ;i edLrcolit;d. Textui in lintbs englezd ne-a

-fost procurat cle critre. prielenui yorii noristre ioserth Needhen't, ncembru al Acacle-niei engleze. tdt'uict fi titulytut'ti,'tt cdidw os pe orcctstii cale.

llftilytunim cie Gsemctles tov. /-rro"f. N. Constr:niinesc'tt (de lo Institutul agro-nomic (N. Bul(es(L!>> ), i:rof" E. R.e pcfuc (de ls I.M.F. Eucu.re;ti), prof. N. Bodn(triuc(de ls {Jniyersifrytee < {. L Parhon>>), prof. E. Stinescu, tov. S. Ghila (de lcl

Institutul de -fifut:orfrt: crl ,4c{trieniei R"I'.R..), ccre ne-GL{ cjutat prin criticile lorsd inthwniitiyiwt fref*{s.

tColectit'tt! nostru i1i exprirnd sneran{a cii acea,sid printd tradr;.cere fn romi'

negte a Originii speciilor va umple un gol resim{it de multd vrerne Ei vG contribuila dez r-oltares cl.ant'ini.tnmltti irt {ara rtutc!strit.

LIn ultiwt cuvint de ntutlyumire il nt{resdm Editurii.4cudentiei R.P.fi., cares-a strdduit sir prezinte lucrarea in conditii teltnice clemne de aceastd nemuritoareoperd G lui f)art,'tn, veche de un ,gecol li tottt;i nouit ,ti plina de actualitate.

co LECTI\.UL, TF.ADUCATORiI-OR

AUTOBIOGRAFIE')

Amintirile utttobicgrdJict: ule lqtalui rneu,re:ltte in c'apitolul defut;i,aufost tlestinate copiilor sai,siscrise Jdrd gtnd cd ar putea Ji publicate vreodatd. Aceqsta li se va pdrea multora o imposibilitate,dar cei ce l-au cuttoscut bine pe tata vor inlelege t'd un asen'tenee lucru a fost nu numai posibil, cicltiar Ei firesc. Autobiogt'afia poartd urmdtorul titlu: < Amintiri despre dezvoltarea minlii qi caracte-rului meu )) (Recollections of the Development of my Mind and Character > si se tncheie cu notaurmdtoare: __ (( 3 August 1876. Aceastd schild a vielii rnele a .fost tnceputd aproximativ la 28 mai,Ia Hopedener) gi tncepind de atunci, am scris aproope o ord in fiecare dupd amiazd.>> Va fi tleci lesnede in{eles ca intr-o povestire atit de personald ;i de intimd, scrisd de qutor pentru solia ;i copiii sdisd apard unele pasc$e care trebuiau omise; Si nu am socotit necesar sd ardt locul unde asemeneaomisiuni ou fost facute. S-a dovedit necesar sd fie tndreptate unele scdpdri din vedere, dqr numdrulacestor indreptdri a fost redus cit mai mult cu putinld ( Nota lui Francis Darwin ).

Cind un editor german mi-a scris cerindu-mi o povestire cuprinzind dezvoltarea minlii gi

a caracterului meu, impreund cu o schi!6 autobiograficd, m-am gindit cd o asemenea incercarem-ar distra gi i-ar putea eventual interesa pe copiii mei sau pe copiii acestora. $tiu cd ;i pe minem-ar fi interesat foarte mult o schila a vielii bunicului meu ._ fie ea gi scurti gi plicticoasa, dacdar fi fost scrisi chiar de el ;i i-ar fi cuprins gindurile, faptele 9i felul de a lucra. Povestirea de maijos, in care e vorba despre mine, am incercat s-o scriu ca gi cum aq fi un mort care: dintr-oaltd' lume, i;i privegte propria lui via!6 trecutd.. $i asta nu mi s-a pirut greu, cdci pentru mineviala e aproape sfirgita. Nu mi-am dat de loc osteneala in privinla stilului.

M-am ndscut la Shrewsbury la 12 februarie 1809, ;i prima mea amintire dateazd de pecind aveam abia 4 ani ;i citeva luni, din vremea cind mergeam lingd Abergele, la bdi de mare;unele intirnpl[ri gi citeva locuri de pe acolo mi le amintesc incd destul de limpede.

Mama a murit in iulie 1817; aveam pe atunci opt ani implinili gi e ciudat cd nu-mi pot amintimai nimic despre ed, in afard de patul mortuar, de rochia ei de catifea neagrS. ;i de masa eide lucru, construitd intr-un fel curios. In primravara aceluiagi an am fost trimis ca elev la o gcoalddin Shrewsbury, unde am rdmas un an. Am auzit spunindu-se cd inv[fam mult mai anevoiedecit Catherine, sora mea cea mai micd ;i cred cd in multe privinte am fost un bdiat rdu.

lncd de pe cind mergeam la aceastd ;coald 2), gustul pentru gtiin{ele naturale qi mai ales

') << Autobiogrrfia >> face parte din lucraTea <The Life and Letters of Charles Darwin including anAu.tobiographic;l Chapter >> (Yiala gi coresponden{a lui Charles Darwin conlinind un capitol autobiografic),vol. I, p,26-107. Aceastd lucrare, in trei volume, a fost redactati de fiul lui Darwin, Francis. Ea a fost eOitatain 1888 de editura John Murray din Londra. -h'ota trad,i) Casa d-lui Hensleigh Wedgwood din Surrey.

2) $coala condus[ de Rev. G. Case, preotul Capelei unitariene din Hieh Street. D-na Darwin fusese unitarianagi se d.ucea la slu.jba religioasa in capela cl-lui Clrse, iar tata ;i surorile mai mari ale lui Darwin mergeau acoloinca din copilirrie.

") vI.\TA $I COnESPONDENTA Lr I CH. DAtrwtN

pentru colecfiondri mi se dezvoltase foarte mult. Incercam sd aflu nume de plante 1) qi colec-

lionam tot soiul de lucruri, scoici, sigilii po;tale, francaturi 2), autografe, monede gi minerale.Pasiunea de a colecliona, care il face pe om sd devind fie un naturalist sistematician, fie unrirtuos, fie un avar, o aveam foarte inrdddcinatd in mine gi nici vorbd ci era inndscutd, cdcinici unul dintre fralii sau surorile mele n-au vadit vreodatd aceastd inclinalie.

O micd intimplare din anul acela mi-a rdmas adinc intiparitd in minte, ;i aceasta sper cd

s: datore;te puternicei tulburdri pe care ea mi-a cauzat-o mai apoi in congtiinfd. Intimplarea mise pare demnd de amintit cdci ea aratd" in ce mdsur6, incd de la o virstd atit de fragedd, mdinteresa variabilitatea plantelor ! lntr- o zi, ii spuneam unui alt bae tag (cred cd era Leighton, care

mai tirziu a devenit un binecunoscut lichenolog qi botanist), c[ puteam produce Polyanthes ;iprimules) de diferite cuiori, stropindu-le cu anumite lichide colorate. Spusele mele erau, firegte, nisteplasmuiri monstruoase qi in realitate nu incercasem niciodati sd le experimentez ...Aici se cuvinesd mdrturisesc, de asemenea, cd in copilSrie simleam imboldul de a ndscoci cu dinadinsul totsoiul de gogorile, numai ca sd-i uimesc pe cei ce md ascultau. Asa, de pildd, o datf, amcules din livada tatei o mullime de fructe rare, le-am ascuns in tufiguri, apoi am alergat citmd {ineau picioarele ca s[ dau de veste, pe nerdsuflate, c[ descoperisem o grdmadd de

fructe furate.In primel e zile ale vielii mele de qcolar trebuie s[ fi fost un b[iefel tare naiv. Un coleg, pe

care il chema Garnett, m-a dus intr-o zi intr-o patiserie qi a cumpdrat citeva prdjituri flrd sd lepldteascd pe loc, fiindcd negustorul avea incredere in el. Cind am iegit din prdvdlie l-am intrebatde ce n-a pldtit prdjiturile, gi el mi-a rdspuns indati: < Pdi tu nu qtii cd unchiul meu a ldsat

mogtenire ora;ului o grdmadi de bani cu condilia ca fiecare negustor si vindd orice fdrd plati,oricui ar purta pe cap vechea lui paldrie qi ar miqca-o intr-un anumit fel ? I Apoi, mi-a aritatcum trebuie miqcatd pdldria. Dup[ asta, m-a dus in altd prdvdlie, unde avea credit, gi a cerut omarfd oarecare, migcindu-gi pdl6ria, &f& cum imi ar5.tase, gi binein{eles cd i s-a dat marfa qi n-aplStit nimic. Cind am iegit afard., mi-a spus: < Acum, dacd ai poftd s[ te duci singur la patiserie

(ce bine imi aduc aminte locul exact unde era patiseria !) am sa-!i imprumut palaria mea ;i o sd

!i se dea ce doreqti, migcind-o numai cum trebuie. Am primit bucuros oferta lui mdrinimoasd,am intrat, am cerut citeva prdjituri, am migcat palaria cea veche gi tocmai iegeam din prdvdli:,cind negustorul s-a repezit la mine. Am dat drumul prdjiturilor gi am fugit de parcd ar fi vrutcineva sd-mi ia zilele. $i tare m-am mirat cind, afard, fal;ul meu prieten Garnett m-a primit cuhohote de ris.

Pot spune, spre lauda mea, c[ in copildrie eram omenos, dar lucrul acesta il datoram inintregime educatiei qi exemplului dat de surorile mele. Nu gtiu sigur dacd omenia este o calitateinndscutd. lmi fdcea mare pl[cere sI colecfionez ou5, dar nu luam niciodatd mai mult de unul

Dar atit el, cit gi fratele siu fuseseri boteza{i qi trebuiau sd aparfind Bisericii Anglicane. Dupd primii ani ai copildriei,tata se ducea de obicei la biserica gi nu la capela d-lui Case. Se pare (dupa cum arati St. James Gazette, din 15.Xll. 1883) ca o placa comemorativa a fost ridicati, in amintirea lui, in capela care astizi e cunoscuta sub numelede < Biserica Creqtina Libera,). - (F.D.)

1) Rev. W. A. Leighton, care a fost coleg cu tata la ;coala dJui Case, i;i amintegte cd tata venise intr-o zi laqcoald cu o floare, spunind cd maicd-sa il inva;ase cum poate fi descoperit numole unei plante daci te uiti in interiorrrlfloarei. Dl. Leighton continud astfel < Spusele lui imi a(ifara atenlia gi curiozitatea gi l-am intrebat de mai multe oricum s-ar putea face acest lucru>>. Dar firegte ci el nu putea sd transmiti ceea ce invi{ase. - (F.D.)

2) Membrii nobilirnii superioare gi ai Parlamentului aveau dreotul ca, prin semndtura lor pusi pe piiculscrisorilor, sa trimita scrisorile fara timbre. <<Francaturile) erau deci autografe. (Nota edigiei germane).

3) ln edifia englezd original6, numele speciilor, a societdlilor gtiinlifice, a pelioCicilor gi titlurile cdrfilorsint redate cu litere s$ignuite, gi numai excepfional ele sint redate cu litere cursive. Insd in traducerile francezd,,germani gi rusa ale <Autobiografiei> aceste-nume sint redate cu litere cursive. In felul acesta se observd maiugor qi constitu,e un ajutor pentru cititor. Noi am menfinut in versiunea romineasci modificarea introdusd giln celelalte traduceri. - i\ota trcd.

AU'I'OBI(] GIt A F'TII

singur din cuibul vreunei pdsdrele; o singurd datd, le-am luat pe toate, dar nu pentru valoarea 1or,

ci mai mult ca sd md grozdvesc cu ele.

Pescuitul cu undila imi pldcea foarte mult; puteam sd stau ore intregi pe malul riului sau albdllii, cu ochii a{intifi la pluta. Pe cind m[ aflam la Maer t) mi s-a spus cd a; putea ucide viermiicu sare ;i apd gi de-atunci n-am mai pus niciodatd in cirligul undilei vreum vierme viu, deqi fdriindoiald cd asta dduna succesului meu la pescuit.

O datd, pe cind eram incd rnic de tot, poate pe vremea cind invdfam la gcoala din Shrews-bury sau poate mai inainte chiar, m-am purtat cu cruzime bdtind un cdlelug ;i cred cd am fdcut astanumai pentru a md bucura de puterea mea. Nu l-am bdtut prea tare flindc5, dupd cite imi amintesc.cdtelu4ul nu scheldlaia;sint sigur de amdnuntul acesta,cd,ci md aflam in apropiere de casd. Dar faptami-a apdsat din greu con;tiinfa: amintirea locului exact unde am sdvirgit gregala o dovedegte. $ipe semne cd a fdcut-o gi mai apdsdtoare dragostea mea pentru ciini, devenitd mai apoi, gi pen-tru multd vreme, adevdratd pasiune. Ciinii pdreau cd-mi simt dragostea, fiindcd eram in staresd-i fac sd md iubeascd mai mult decit pe stdpinii 1or.

Din acest an, cind am invdlat la scoala d-lui Case, imi mai amintesc limpede doar o sin-gurd intimplare - gi anume inmormintarea unui dragon. E ciudat cit de clar mai revid 9i acum inminte calul purtind cismele goale ;i car abina soldatului prinse de oblincul qeii, cit de limpede mise pare cd aud si acum focurile de arm[ trase deasupra mormintului. Scena aceasta a rdscolit adinctoatd simlirea poeticd pe care o puteam avea in mine.

In vara anului 1818 m-am mutat la gcoala cea mare a d-lui Butler din Shrewsbury, undeam rdmas timp de 7 ani, pind la mijlocul verii 1825, cind am implinit 16 ani. Aici am fost intern.astfel cd am avut marele avantaj de a putea trdi viafa unui adev[rat ;colar; dar cum intre gcoalaqi casd era mai pulin de o mila fugeam adeseori acasd in pauzele mai lungi, inainte de apeluri qi searainainte de inchiderea porfilor gcolii. $i asta imi prindea bine in mai multe privinle, cdci astfelimi pistram vie dragostea gi interesul pentru casd. imi aduc aminte cd in prima parte a vieliimele de gcolar, eram nevoit adeseori sd alerg foarte repede, ca sd pot ajunge la timp; fiind unalergdtor rapid, de obicei reuseam: dar cind md indoiam cd voi izbuti md rugam cu lnfldcdrarelui dumnezeu sd md ajute, qi imi aduc bine aminte cd puneam izbinda pe seama rugdciunilor qi

nu a faptului cd alergam repede, qi md minunam cit de des md ajuta dumnezeu.I-am auzit, pe tata gi pe sora mea mai mare, povestind cd inci din frageda copil[rie imi pldceau

foarte mult plimbdrile lungi gi singuratice. Dar nu gtiu la ce md puteam gindi pe cind fdceam astfelde plimbdri. De multe ori uitam cu totul de mine, gi o datd, in timp ce md relntorceam la qcoald.pe creasta vechilor fortificalii care imprejmuiesc Shrewsbury, unde se afla o potecd fdcutd pentruplimbare, insd far[ parapet, am cdlcat gregit qi m-am prdbuqit in vale. Creasta nu era mai inalt[ de

gapte sau opt picioare; qi totuqi, numdrul gindurilor in timpul foarte scurt al acestei cdderi, pe citde rapidd pe atit de neagteptatd, a fost surprinzdtor de mare gi nu prea mi se pare compatibilcu pdrerea fiziologilor care pretind cd fiecare gind cere o cantitate de timp destul de apreciabiln.

Nimic n-ar fi putut fi mai ddundtor pentru dezvoltarea inteligenlei mele decit gcoala d-ruluiButler, unde invdtdmintul era strict clasic gi unde nu se invdla nimic altceva in afard de pufinageografie veche gi istorie. Scoala, ca mijloc de educafie pentru mine, a insemnat deci pur gi simpluzero. Toatd viafa mea am fost incapabil sd inving greutd{ile invdtarii vreunei limbi oarecare. Erampugi in mod special s[ deprindem versificalia qi asta n-am putut s-o fac niciodatd ca lumea. Aveammulli prieteni gi adunind laolalti o uria;d colecJie de versuri vechi, izbuteam, uneori cu ajutorul altorcolegi, sd le cirpesc ;i sd le prelucrez pentru dezvoltarea oricdrui subiect. Eram pugi in mod special

sd invdtdm pe de rost lccliile zilei din ajun: reu$eam destul de lesne sd invat patruzeci-cinzeci

r) unde locuia unchiul sdu, Josiah Wedgwood.

vIATA $I COnFISpONDENT4, LrrI CH. DArtwrN

de versuri de Virgil sau Homer, in timpul cit asistam la slujba religioasd de diminea{d; dar exerci-

liul acesta s-a dovedit a fi cu totul inutil, cdci nu exista vers care dupd patruzeci si opt de ore sd nufi fost uitat. Nu eram lenes, si cu exceplia versifica{iei, in general lucram conqtiincios la clasici,fara sd folosesc juxte. Singura pldcere pe care am gustat-o in studiile acestea, mi-au adus-o odeleiui Hora{iu. pe care le admiram mult.

La plecarea din gcoald nu eram nici prea avansat, nici prea inapoiat, pentru virsta mea. Credcd profesorii mei, ca gi tata de altfel, md socoteau drept un bdiat foarte obignuit mai curind subnivelul intelectual mijlociu. $i, spre adinca mea durere, tata imi spuse intr-o bund zi:< ln afard devindtoare, ciini ;i prinderea gobolanilor, nu te intereseazd nimic in viala; ai si fii o rugine pentrufamilie $ pentru tine insuli >. Cred insd cd tata, care alminteri era omul cel mai bun din ci{i amcunoscut vreodatd gi a cdrui amintire imi este deosebit de scumpd, trebuie sd fi iost supdrat gi

oarecum nedrept atunci cind a rostit asemenea cuvinte.Reamintindu-mi pe cit pot firea pe care o aveam in timpul qcolii, singurele insuqiri care in

epoca aceea fagdduiau ceva bun pentru viitor erau inclindrile mele puternice gi felurite, strdduinlafala de tot ce m[ interesa in vreun fel oarecare gi pldcerea vie simlitd oridecite ori inlelegeam vreunsubiect sau vreun lucru complex. Un profesor particular m-a invS{at geometria lui Euclid, gi-miamintesc foarte limpede marea pldcere pe care mi-o fdceau demonstraliile geometrice. lmi amintesccu egald limpezime pldcerea resimlitd atunci cind unchiul meu (tatal lui Francis Galton) mi-aexplicat principiul vernierului la barometre. Cit privegte alte inciinalii, independente de cele qtiinlifice,imi pldcea sd citesc tot felul de clrli; obignuiam sd stau ore intregi aqezat in golul unei vechiferestre deschisd in perefii masivi ai ;colii gi sd citesc piesele istorice ale lui Shakespeare. Citeam deasemenea qi alte opere poetice, ca de pildd << Anotintpurile>> lui Thornsorr gi poemele recent publi=cate ale lui Byron ;i Scott. Amintesc lucrul acesta pentru c5. mai tirziu am pierdut cu des[virqire,spre marea mea pdrere de rf,u pldcerea pe care o resim{eam citind tot felul de poezii, gi n-o rnairegdsesc nici mdcar cind il citesc pe Shakespeare. in legdturd cu bucuriile pe care mi le dldeapoezia ag mai putea adduga cd in 1822, in timpul unei plimbdri cdlare la granilele Jarii Galilor,am simtit pentru prima datd, atraclia pe care o exercitd. asupra noastrzi priveli;tile frumoase ;iimpresia aceasta a fost mai stdruitoare decit toate celelalte pldceri estetice.

In primii ani de gcoald, unul dintre colegii mei avea un exemplar din <<Minunile Lumii)l), pe

care il citeam adeseori discutind cu baielii despre veracitatea unor afirmafii enunlate in lucrareaaceasta. Cred cd" <<Minunile Lumii> au trezit in mine prima dorin!5 de cdldtorii prin tinuturi depdr-tate, dorin{d indeplinitd mai tirziu prin cdldtoria cu << Beagle>>. ln ultimii ani de qedere la qcoald

devenisem vindtor pasionat ;i cred cd nimeni n-ar fi putut ardta mai mult zel pentru cea mai sfintdcauzd. decit ardtam eu pentru vinarea pdsdrilor. Cit de bine imi amintesc ziua cind am ucis primamea becalini ! $i eram atit de emolionat incit abia dac[ am mai putut sd-mi incarc iar pugca,

-atit de tare imi tremurau miinile. lnclinalia aceasta a durat multd vreme, ;i am devenit un foartebun !inta$. La Cambridge obisnuiam sd ochesc in fala oglinzii ca sd-mi pot da seama dacd linbine arma. Mai aveam incd un procedeu, gi mai bun: rugam pe vreun prieten sd migte o luminareaprinsd gi tr[geam cu o caps[; dac[ ochirea era corectd, curentul de aer cit era el de slab, stin-gea luminarea. Explozia capsei provoca insd o detundturd destul de puternicd gi mi s-a povestitcd directorul colegiului spusese: <Ciudat lucru ! Mi se pare cd d-l Darwin sti ore intregi in camerdgi pocnegte din bici, fiindcd aud pocnituri cind trec pe sub ferestrele lui >.

Printre colegii de gcoalS aveam o mulfime de prieteni; ii iubeam cu sinceritate si cred cdaveam pe atunci o naturd foarte afectiv5.

t) in edilia originali substantivele clin titluri sint scrise cu majuscule. Noi am respectat aceast[reguld. - - J'otu tr,;cl.

AIIT.)BI() GIt,\ PIE

Cit privegte qtiinfa, continuam sd colec(ionez cu mult zel minerale, dar intr-un scop cu totulneqtiinlific; md interesau inainte de orice mineralele cu nume noi gi abia dacd incercam s[ leclasific. Insectele trebuie sd le fi observat cu oarecare aten{ie, cdci la virsta d,e zece ani (in 1819)plecind pentru trei sdptdmini la Plas Edwards, pe coasta mdrii, in f,ara Galilor, md interesau foarte.nrult gi am fost mirat vdzind un Hemipter mare, negru cu rosu, mai mul1i fluturi de noapte(Zygaena) qi o Cicindela, care nu se gdsesc in Shropshire. $i aproape cd mi hotdrisem sd incep o colecliecu toate insectele pe care le-a;i fi gdsit moarte, cdci, stind de vorb[ cu sora mea, ajunsesem laconcluzia cd nu e bine sd ucizi insecte numai de dragul de a face colecfii. Dupd ce am citit<<Selbourne > de White a inceput sd-mi placd foarte mult observarea obiceiurilor pdsdrilor, qi-am luatchidr citeva note despre acest subiect. ln naivitatea mea, imi amintesc cd mi miram de ce fiecaregentleman nu se face ornitholog.

Spre sfirsitul vielii mele de qcolar, fratele meu lucra serios in domeniul chimiei; iqi instalaseun laborator frumos cu aparate potrivite, in gopronul in care se lineau uneltele, in grddind, gi imiingdduia sd-l ajut, ca lnva!5cel, la majoritatea experienfelor. El fabrica toate gazele si numeroasecorpuri compuse 9i eu citeam cu grija multe cdrli de chimie, ca de pildd << Cotehismul Chimiei>> deHenry gi Parkes. Subiectul mi interesa enorm gi mi se intimpla adeseori si ne continudm lucrulpind noaptea, tirziu. Aceasta a fost cea mai.bund parte a educatiei mele scolare, cdci imi ardtapractic ce insemnau gtiinlele experimentale. La scoald s-a aflat, pe o cale oarecare, despre lucrdrilenoastre din domenir"rl chimiei gi ctlm un asemenea fapt nu se mai intimplase pind atunci, am fostporeclit <<Gaz>. O datd, directorul gcolii, dr. Butler, ffi-o mustrat in public cd-mi pierd astfel timpul,cu lucruri inutile; el md numi pe nedrept un ( poco curante >>: fiindcd n-am inleles ce voia s[spund, mustrarea mi s-a pdrut teribilS.

Cum nu fdceam nimic bun la ;coald, tata avu inlelepciunea sd md retragd de acolo la o virstlmai fragedd decit cea obi;nuitd gi sd md trimitd (in octombrie 1825) impreund cu fratele meu, la Univer-sitatea din Edinburgh, unde stdtui doi ani gcolari. Fratele meu igi completa studiile medicale,degi nu cred cd se gindea sd le foloseascd vreodatd in practicd, iar eu eram trimis acolo si leincep. Dar la pulin timp dupd aceastS. perioadS, citeva mici imprejurdri md convinserd cdtata mi'ar ldsa destuld avere ca sd-mi ingdduie un trai confortabil, degi nu-mi inchipuisem nicio-datd cd as putea fi atit de bogat pe cit sint acum. Credinla aceasta insd a fost de-ajuns ca s6-mistivileascd orice efort mai serios pentru invdlarea medicinei.

La Edinburgh predarea cunogtinlelor se fdcea numai prin lecfii, si, cu exceplia celor de chimie,

linute de Hope, toate celelalte erau intolerabil de plicticoase; dupd pdrerea mea, cursurile n-aunici trn avantaj in plus fa!6 de lectura propriu-zisd qi au multe dezavantaje. Lecliile d-rului Duncan,despre Materia Medica, linute la ora 8, in dimine{ile de iarnd, mi-au ldsat niqte amintiri infiord-toare. D-rul... fdcea cursul de anatomie uman[ la fel de plicticos pe cit era el insugi, iarsubiectul md dezgusta. Una din cele mai mari nenorociri ale vielii mele a fost faptul cd nu eramobligat sd fac diseclie, cd,ci dezgustul mi-ar fi trecut repede ; si exerciliul acest a ar f i avut o valoarede nepreluit pentru toatd activitatea mea de mai tirziu. Aceasta a fost un rdu iremediabil ca giincapacitatea mea de a desena. Salile clinice ale spitalului le vizitam cu regularitate. Unele cazurimd impresionau puternic qi mai am gi astdzi vie in minte amintirea unora dintre ele, dar n-amfost intr-atita de usuratec incit, din pricina 1or, sd-mi riresc vizitele la clinicd. Nu pot in{elege dece partea aceia a studiilor mele de medicind nu m-a interesat mai mult, cdci in timpul verii,inaintea venirii la Edinburgh, incepusem sd ingrijesc oameni sdraci mai cu seamd copii gi femei dinShrewsbury. lmi notam descrierea cit puteam mai amdnunlitd a boalei respective gi simptomele ei,gi i le citeam cu glas tare tatei, iar ei m[ indemna la cercetdri gi mai aprofundate qi md sfdtuiace medicamente sd prescriu; medicamentele le preparam eu insumi. La un moment dat aveam celpufin o duzind de pacienli qi munca md interesa foarte mult. Tata, care ii intrecea cu mult pe cer mai

VIT'I'A SI C')IIESP()NDNNT{ LUI CH, DARWIN

buni cunoscdtori de caractere pe care i-am cunoscut vreodatS, declara c[ voi fi un medic cu foartemult succes-inlelegind prin aceasta ci voi avea mulli pacienli. El pretindea cd principalul elemental succesului este sd inspiri incredere. Nu stiu ce vedea in mine qi ce-l putea convinge cd eu agi fiputut inspira incredere. Am asistat, de asemenea, in doud rinduri, in sala de operafii a spitalului dinEdinburgh la doud operalii foarte grele, dintre care una fdcutd pe un copil; dar am fugit inainteca ele sd fi fost terminate. De atunci n-am mai asistat la nici o altd operafie, cdci nici un motivn-ar fi fost destul de puternic pentru a mi hotdri s-o fac. Ceea ce povestesc se intimpla cu mult inaintede folosirea binecuvintatd a cloroformului. Cele doud cazuri mi-au stdruit in minte,vreme de mulli ani.

Fratele meu nu stdtu decit un an la Universitate, a;a cd in al doilea an am rdmas pe seama.\.mea; gi asta' mi-a folosit, cdci m-am imprietenit cu mai mulli tineri, amatori de gtiinje naturale.Unul dintre ei a fost Ainsworth, care, mai tirziu, gi-a publicat calatoriile fdcute in Assyria, un geologdin gcoala lui Werner, care ;tia cite ceva din toate. D-rul Coldstream era un tindr foarte deosebit,cu o linutd cuviincioasd, ceremonios, foarte religios qi cu suflet bun. Mai tirziu a publicat citevaarticole reugite de zoologie. Un al treilea tindr era Hardie, despre care cred cd" ar fi devenit unbun botanist dacd n-ar fi murit de tindr, in India. In sfirgit, mai era d-rul Grant, mai in virstlcu ciliva ani decit mine. Nu pot sd-mi amintesc cum ne-am cunoscut; a publicat insd citeva exce-

lente lucrdri zoologice. Dupd ce a venit la Londra, devenind profesor la University College.n-a mai fdcut nici o lucrare ;tiin{ificd, lucru pe care nu mi l-am putut niciodatd explica. il cunog-team bine, era sec qi formal in relafiile cu oamenii, dar sub acest invelig exterior avea mult entu-ziasm. Intr-o zi, pe cind ne plimbam impreund, el vorbi cu infldcdrare despre Lamarck qi despre

pdrerile acestuia asupra evolutiei. L-am ascultat cu o mirare ticutd ;i dupd cit imi dau seama, num-a impresionat deloc. Citisem mai inainte << Zoonomia > bunicului meu, in care sint enun{atep[reri asemdndtoare, dar n-a avut nici un efect asupra mea. Totuqi este probabil cd faptul de

a fi auzit enunlate qi lSudate asemenea ipoteze, pe vremea cind eram atit de tindr, poate sd m[fi indemnat sd le suslin, degi sub o formd diferitd, in << Originea Speciilor>>. Pe atunci admiram<< Zoonomia >; dar recitind-o a doua oard., dupd zece sau cincisprezece ani, am fost foarte dezamdgit:disproporlia dintre speculalii qi faptele date era prea mare.

Doctorii Grant qi Coldstream se ocupau cu rivnd de zoologia marin[ qi, pe primul dintreei, il insoleam adeseori la coleclionarea animalelor rdmase in bdltoacele ldsate de maree; animalelerecoltate acolo le disecam dupd cum md pricepeam gi eu. Md imprietenisem de asemenea cu vreo cilivapescari din Newhaven, qi-i insoleam uneori cind dragau stridii. Oblineam astfel multe probe, darneavind o practicd de zi cu zi in ceea ce prive;te diseclia gi neposedind decit un microscop ca

vai de lume, experienlele mele erau sdrace in rezultate. Totugi, am fdcut o micd descoperire inte-resant[ qi am citit, la inceputul anului 1826, o notd scurti asupra acestui subiect Ia << PlinianSociety>. ln nota cititd era vorba despre aga-numitele oud de Flustra aare posedd insusirea de a se

migca independente, gralie unor cili, oud care, de fapt, sint larve. Intr-o altd notd am dovedit cd

micile corpuri globulare care fuseserd considerate ca fiind starea primard a lui Fucus loreus erau

de fapt inveligul oudlor viermelui Pontobdells muricata.

Plinian Society a fost sprijinitd gi * cred - intemeiati de profesorul Jameson. Ea era

:ilcatuitd din studenfi care se intruneau intr-o incdpere subteran5. a Universitdlii, ca sd citeascd 9i.i discute acolo comunicdri despre ;tiinfele naturii. Eu mi duceam regulat la toate gedinlele 1or,

.r intrunirile acestea m[ influenlau in bine pentru cd imi stimulau zelul; printre altele tot acoloputeam face noi cuno$tinte printre oameni cu inclinalii asemdndtoare celor ale mele. Intr-una din.,lfi, se ridicd un biet tindr gi, dupd ce se bilbii vreme indelungatd rogindu-se ca racul, rosti, in.-ele din urmd, urmdtoarele: << Domnule Preqedinte, am uitat ce vroiam sd spun >>. Sdrmanul tindr

F,irea copleqit cu totul, iar membrii au fost atit de uimili incit nineni n-a gasit un cuvint mdcar

ca s5-1 scoatl din incurciturd. Comunicdrile citite in mica noastrd societate nu se tiplreau, aga cI

AITTORIO GR AFIE

n-am avut plecerea sd-mi vid comunicarea tipIritS., dat cred c[ d-rul Grant a menlionat mica mea

descoperire in excelentul sdu tratat despre Flustra.Pe atunci mai eram, de asemenea, membru al societdfii Regale de Medicind - Royal Medical

Society - gi asistam destul de des la qedinlele ei; dar fiindcd acolo se discutau numai teme medicale,

nu prea md simleam atras de ele. La Royal Medical Society se spuneau multe lucruri inutile, dar puteau

fi ascultali ;i ciliva oratori buni: cel mai bun dintre ei era Sir Kay-shuttleworth, preqedintele. D-rul

Grant md ducea din cind in cind la reuniunile Societdlii Werneriene, unde se citeau diferite

comunicdri din domeniul istoriei naturale, comunicdri care erau discutate gi apoi publicate in <<Trans-

actions>>. Acolo l-am auzit pe Audubon linind citeva comunicdri interesante despre obiceiurile

pdsdrilor din America de nord. In comunicdrile acestea Audubon igi bdtea joc oarecum pe nedrept de

Waterton. $i fiindcd veni vorba, pe atunci locuia la Edinburgh un negru care cdl5torise cu Waterton 9i

i;i c?gtiga existenla impdind pdsdri. lmpaia perfect. Luam leclii de la el, contra plat6, ;i md duceam

adeseori sd-l vdd, fiindcd era un om foarte simpatic qi inteligent.

D-l Leonard Horner m-a dus o datd la o intrunire a lui Royal Society din Edinburgh,

unde l-am vdzut pe Sir Walter Scott in fotoliul prezidenlial. El igi ceru chiar scuze fa!6 de adunare,

nesimlindu-se la indlfimea cinstei ce i se fdcea. ll priveam pe el qi priveam intreaga adunare cu

smerenie qi respect gi cred ci datoritd vizitei acesteia, fdcuti in tinerefe, cit gi datoritd faptului

cd asistasem la gedinlele lui Royal Medical Society am sim{it din plin cinstea ce mi s-a fdcut

acum ciliva ani cind am fost ales membru onorific a acestor doud societdli, cinste mai mare decit

oricare alta asemdn[toare. Dacd mi s-ar fi spus pe atunci ci intr-o bund zi mi s-ar putea face o

asemenea onoare, ideea aceasta mi-ar fi parut la fel de ridicoli ;i de improbabild ca gi cind mi s-ar

fi spus cd a; putea fi ales rege al Angliei.ln timpul celui de-al doilea an petrecut la Edinburgh, am asistat la cursurile de geologie ;i

zoologie ale 1ui. . . ; ele erau insd nemaipomenit de plicticoase. Singurul efect pe care l-au avut asupra

mea a fost cd am luat hotdrirea sd nu citesc, cit voi trdi, vreo carte de geologie sau sd studiez,

in vreun fel oarecare, aceastd gtiin!6. $i totugi, cred cd eram destul de pregdtit pentru tratarea

filozoficd a acestui subiect, cdci un bdtrin domn Cotton, din Shropshire, care se ocupa mult de

roce, imi ardtase cu doi sau trei ani mai inainte un bloc mare eratic, binecunoscut in oragul Shrews-

bury Ei denumit < Clopotul de piatrd >. El imi povestise cd o rocd asemdndtoare nu se mai gdsea

pind in Cumberland sau in Sco{ia, qi md asigurase in mod solemn cd mai curind se va sfirqi lumea

decit s[ poatd cineva sd explice cum de ajunsese bolovanul acela acolo unde zdcea. Spusele lui m-au

tulburat adinc ;i de multe ori m-am gindit la piatra aceasta minunati. De aceea am fost tare

bucuros cindamcititpentruprima oard,cdghelarii transportdblocuri eratice qi am admirat progre-

sele geologiei. La fel de izbitor este qi urmdtorul fapt: cu toli cei 67 de ani, parc6-l mai aud pe

profesor, in timpul unei leclii pe teren la Salisbury-Craigs, suslinind despre un trap-dyke t) crt

margini amigdaloide qi straturi intdrite de fiecare parte, cu roci vulcanice de jur imprejur, cd ar fio fisuri umplutd cu sedimente venind de la suprafafd; el mai addoga, rizind ironic, cd existl

oameni care pretind cd aceasta ar fi fost injectatd din interiorul globului in stare topitd. Cind imi

amintesc de leclia lui, nu md mir cd hotdrisem sd nu md ocup niciodati de geologie.

Urmind cursurile lui... am fdcut cunoqtinli cu conservatorul muzeului, d-l Macgillivray, care

a publicat mai tirziu o mare qi excelentd lucrare despre pdsdrile din Sco{ia. Am avut cu el multe

conversalii interesante despre istoria naturald gi era foarte amabil cu mine. Mi-a ddruit citeva

cochilii rare, cdci in vremea aceea coleclionam moluqte marine, deqi fard prea multd rivnd.

Vacanfele de vard din timpul celor doi ani le-am consacrat in intregime distracliilor, deqi aveam

intotdeauna in mind cite o carte, pe care o citeam cu interes. In timpul verii din 1826, am ff,cut

1) VinS de bazalt trappeand.

Vl ..\T.\ bt C()llIiSP()NDI.,NT \ Ll;l {,FL D,\ttWIN

o lungd excursie pe jos, impreund cu doi prieteni, purtindu-ne rucsacurile in spate prin nordulfririi Galilor. Str[biteam cite treizeci de mile pe zi, incluzind qi ziua in care am fdcut ascensiunea

lui Snowdon. Am mai flcut, de asemenea, impreund cu sora mea, o excLlrsie cilare prin aceeaqi

regiune: un servitor ne cdra veqmintele in sacii prin;i de gea. Toamna md ocupam numai de vin['t,)are, in special la d-l Owen, la WoodhoLrse. sau la unchiul meu Jos t), la Maer. $i puneam atitarivnd cind era vorba de mers la vindtoare incit md obi;nuisem s5-mi pun cismele gata pregdtite,lin-ed pat, inainte de culcare, ca si nu pierd nici o secundd dimineala, cind trebuia sd md incal!.O dati, intr-o zi de 20 august, plecind s[ vinez cocogi de mesteacdn intr-un punct depdrtat al

domeniului din Maer, am ajuns acolo inainte de revdrsatul zorilor. $i, in ciuda cdldurii inibu;itoare.nr-am ostenit toatd ziua impreund cu paznicul, alergind de colo - colo printre tufele dese qi piniitineri de Scolia.

Jineam socoteala tuturor pdsdrilor impu;cate in timpul sezonului. lntr-o zi, pe cind vinamla Woodhouse cu c[pitanul Owen, fiul cel mai mare al gazdei, gi cu Maiorul Hill, vdrul sdu, care adevenit mai tirziu Lord Berwick, degi lineam foarte mult la amindoi, mi s-a pdrut cd ei se poartdurit cu mine pentru cd de cite ori trdgeam qi eram convins c5. am nimerit o pasdre, unul din ei se

prefdcea ci-gi incarc[ pusca gi striga: (Asta n-ai voie s-o socotegti, fiindcd am tras amindoi o datd >.

Iar paznicul, ghicind ci e vorba de o glumd, le dddea ajutor. Peste citeva ore mi-au mdrturisit cdglumiserd; dar pentru mine n-a fost glumd, cdci impuscam o grf,madd de pdsdri, fdrd sd qtiu cite;;i fdrd sd le pot adduga pe lista unde obiqnuiam si le inscriu, fdcind cite un nod pe sforicica agd-

lat5 de butonierd. Rdut5ciogii mei prieteni observaseri cum lucram.Ce mult iubeam vindtoarea ! Totugi, cred cd in sinea mea md ru;inam de infldclrarea asta, cdci

incercam si md conving singur ci vindtoarea ar fi aproape o indeletnicire intelectuaii; trebuie atitaiscusin!5 ca sd judeci unde si glse;ti cel mai mult vinat qi si lansezi bine ciinii !

Una din vizitele mele de toamnd la Maer, in 1827, mi-a rdmas in minte, cdci atuncil-am intilnit pe Sir J. Mackintosh, omul cel mai inzestrat cu darul de a intre{ine conversalia dincili am cunoscut vreodatd. Mai tirziu am auzit, cu o oarecare mindrie ci el spusese: < Exist5in tindrul acesta ceva care md intereseazd>. Impresia lui trebuie cd se datora faptului ca i;idddea seama cu ce nemdrginitf, atenlie ascultam tot ce spltnea, cici eram negtiutor ca undobitoc in ceea ce priveqte subiectele despre care vorbea, din domeniul istoriei, politicii gi

filozofiei morale.

Pentru un tindr cred, totugi, cd e bine sd aud[ c[ e lSudat de un om de seamd cdci, de;io asemenea laudd ar putea probabil san sigur sd-l indemne la trufie, ea il ajutd sd meargd pe caleacea bund.

Vizitele la Maer, fdcute timp de doi sau trei ani la rind, erau incintitoare, chiar dacd las lao parte pldcerile vind.toarei de toamnS. Acolo viala era cu desdvirgire liber5, iar locurile la fel depldcute gi pentru plimbiri pe jos ;i pentru cdldrie. Seara se iscau disculii foarte interesante gi cuun caracter mai pu{in personal decit sint de cbicei in reuniunile unei familii numeroase. Se fdcea

;i muzici. De multe ori, vata, intreaga familie se a$eza pe treptele unui vechi portic, in fala grd-dinii. Colina povirnitd gi umbroasd de dinaintea casei se oglindea in lac. Din cind in cind vreunpe;te sdrea la suprafala apei sau vreo pasdre de apd trecea vislind cu picioarele. Nimic nu mi-ar[mas mai adinc sipat in minte decit serile petrecute Ia Maer. Il iubeam din toatd inima pe

unchiul Jos qi aveam mult respect pentru el. Unchiul era tdcut gi retras, pdrind mai de grabd aspru,dar uneori vorbea foarte deschis cu mine. Era adevdratul tip al omului integru. inzestrat cu cea

mai limpede minte. Cred cd nu exista putere pe pdmint care sd-l poatd hotdri sd se abatd, cit de

cit de la ceea ce el socotea cd e drumul cel drept. Totdeauna mi-am spus in gind cd lui i se

f ) Josiah Wedgwood, fiul fondatorului intreprindertlar Etruria.

r\ liTr)B I (l Gli A I.',I E

potrivea cum nu se poate mai bine cunoscuta od[ a lui Horaliu, pe care acum am uitat-o si, in carese intilnesc cuvintele: ( nec vultus tyranni > etc. 1).

Cambridge 1828 - 1831. Dupd ce petrecusem doi ani ;colari la Edimburgh, tata igi d6duseama sau auzi de la surorile mele cd nu md impdcam cu gindul cI voi deveni medic. De aceea,imi propuse sd md fac preot. El se impotrivea astfel, pe bund dreptate gi cu toatd tdria, perspectiveide a md vedea trindlvind fdrd nici o ocupafie, perspectivei care pe atunci pdrea cd-mi std in fa!d.Fiindca din pulinele lucruri pe care auzisem sau le gindisem privitor la aceastd problemd nuputeam s[-mi afirm din toatd inima credin{a in toate dogmele bisericii anglicane, ii cerui unritgaz, sd' chibzuiesc. Altminteri, ideea cd as putea deveni preot de lard nu-mi displdcea. Citii decicu luare aminte cartea lui Pears on << Despre Formele Credinlei> gi alte citeva cdrfi despre divinitatesi, fiindci pe atunci nu md indoiam citugi de pujin de adevdrul strict gi literal al fiecdrui cuvintdin Biblie. md convinsei repede ci dogmele noastre trebuiau acceptate in intregime.

Jinind seama de inversLlnarea cu care m-au atacat ortodocgii, pare vrednic de ris faptgl cd,la un moment dat, am avut inten{ia si devin preot. Intenlia aceasta, ca gi dorinfa tatdlui meu, n-aufost niciodatd pdrasite, in urma vreunei discufii, ci au pierit de moarte naturald, atunci cind, pdrd-sind Cambridge-ul, m-am dus, in calitate de naturalist, pe bordul vasului Beagle. Dac6 se poateavea cit de cit incredere in frenologi, eram, intr-o anumitd privinli, bine pregitit pcntru preolie,cel pu{in din punctul lor de vedere. Acum vreo cilva ani, secretarii unei societ5{i psihologice germaneimi ceruserl stdruitor, printr-o scrisoare, o fotografie de-a mea. N-a trecut mult timp dupd ce le-amtrimis-o qi am primit darea de seamd a uneia din adundrile lor, in care, dupi cit se pare, formacapului meu formase subiectul unei disculii publice, iar unul dintre vorbitori declarase cd. la minebossa preotiei era atit de dezvoltatd, incit ar fi fost suficientd pentru zece pregli.

Fiindci fusese luati hotdrirea sd devin cleric, trebuia sd urmez una din universititile englezeqi sd capdt un titlu. Cum insd de cind pdrdsisem ;coala nu mai deschisesem nici o carte legatd de stu-diile clasice, am constatat, spre marea mea deznddejde - deqi ar putea sd pard de necrezut - cdin acegti doi ani uitasem aproape tot ce invdlasem, pind ;i unele dintre literele grecesti. De aceeanu m-am dus la Cambridge atunci cind e obiceiul, adicd in octombrie, ci am rdmas sd lucrez cu unprofesor particular la Shrewsbury, iar spre Cambridge am pornit dupd vacanla de Crdciun, lainceputr"rl anului 1828. N-a trecut multd vreme gi mi-am recdpdtat bagajul de cunogtiinle, putindiar sd traduc fdrd mare bataie de cap texte grecegti usoare cum sint de pilda cele din Homer sau dinBiblia greceascd.

Timp de trei ani, cit am stat la Cambridge mi-am pierdut timpul, in privinla studiilor acade-mice, la fel ca gi la Edimburgh sau la ;coald. Am incercat sd invd! matematicd, iar in timpul veriilui 1828, m-am dus chiar la Barmouth cu un profesor particular, dar n-am fdcut mari progrese. Muncaasta mi se pdrea respingdtoare, mai ales pentru cd nu gdseam nici un sens primelor principii alealgebrei. Nerdbdarea mea era copildroasd qi de atunci am regretat profund cd nu am adincit indea-ji-rns acest gen de studiu, mdcar atita cit si inleleg ceva din marile principii ale matematicii, cdcicamenii inzestrali cu inlelegerea lor par sd posede un sim! suplimentar. Dar sint convins cd in dome-niul acesta de cuno;tinle mi-ar fi fost cu neputinfd sd depS;esc vreodatd un nivel foarte coborit.in ceea ce privegte studiile clasice, n-am fdcut nimic, in afara faptului ci am asistat la citeva cursuriobligatorii, iar asistarea era aproape numai cu numele. In al doilea an a trebuit sd muncesc o lundsau doud ca sd trec primul pre-examen, si nu mi-a fost greu de loc. Apoi, in ultimul an, am invdfat

1) Justum et tenacem propositi virumNon civium ardor prava jubentium,Non vultus instantis tyranniMentit quatit solida.

10 vr AT \ $I COnES PONDENTA LUI CH. DAnWTN

cu oarecare seriozitate pentru examenul final, cel de Bacltelor of Arts (Bacalaureat in arte - B.A.).Am repetat clasicii, apoi pulind algebrd gi pe Euclid; acesta din urmd mi-a pldcut mult, ca $i

inainte, la qcoald. Ca s[ treci examenul de 8.A., era de asemenea necesar sd prepari << Dovezile cre;-tindtdlii >> (<< Evidences of Christianily >) li < Filozcfia Morqld >> (<<Moral Philosophy rr), scrise de Paley.M-am pregitit foarte conqtiincios qi sint convins cd a$ fi putut si transcriu in intregime Dovezilecu o corectitudine perfectd, dar bineinleles nu cu atita limpezime ca Paley. Logica acestei cdr1i, gi

a << Teologiei Naturale >> (<Natural Theology l), scrise de Paley mi-au produs aceiag incintare ca ;iEuclid. Studierea con;tiincioasi a acestor lucrdri, fdcutd fdr[ sd mi strdduiesc sd invd! pe de rostvreo parte oarecare, a fost, dupd cum sim{eam pe atunci gi dupd cum cred gi astdzi, singura partea studiilor mele academice din care felul meu de a gindi s-a ales cu ceva. In epoca aceea premizelelui Paley nu-mi dddeau de gindit, le acceptam cu incredere, gi lunga serie de argumentdri care decurgeadin ele md incinta gi md convingea. Rdspunzind bine la examen intrebdrilor despre Paley, despre Euclidgi fdrd a cddea in mod lamentabil la clasici, am obfinut un loc bun printre 6r rotr),oi adicd printre ceice nu cduta onoruri. Mi se pare destul de ciudat cd nu-mi pot aminti al citelea am reuqit: memoriaimi goviie intre al 5-lea, al 10-lea sau al l2-lea rind de pe list61).

La Universitate s-au linut ;i cursuri publice despre diferite materii; frecven{a era facultativd,Dar pe mine md dezgustaserd intr-atita cursurile de la Edimburgh, incit nu asistam nici chiar la cursurileinteresante qi frumos linute ale lui Sedgwick. Urmindu-le, ag fi devenit geolog ceva mai devreme.

Totugi, urmam cursul de botanicd al lui Henslow, gi-mi pldceau lecliile lui, pentru claritatea lorexceplionald gi pentru admirabilele lui ilustralii, dar nu studiam botanica. Henslow avea obiceiulsd-i ia pe elevi, impreund cu alli membri mai virstnici ai Universitd{ii qi sd-i ducd in excursii botanice,spre locuri indepdrtate,la tard, pe jos, cu trdsurile, sau in barcd, de-a lungul fluviului. Obiectul lec-

liilor sale il formau plantele ;i animalele mai rare observate in timpul deplasdrii. Excursiile acestea

erau foarte pl6cute.

Degi, dupi cum vom vedea indatd, existau in via{a dusl la Cambridge, citeva aspecte pozitivecare r[scumpdrau restul, anii aceia au insemnat pentru mine o pierdere de timp, ba poate chiar ceva

mai mult decit atit.Pasiunea pentru vin[toare qi tir, qi, in lipsa acestor exercilii, pentru cdldria prin regiune, md

tirise intr-o lume de sportivi, in care se aflau qi cifiva tineri desfrinali si josnici. Luam masa de multeori, seara, impreun[ qi cu toate cd uneori se aflau printre noi qi tineri cu o fire mai aleasd. cite-odatd beam peste mdsurd, apoi cintam gi jucam cdrli. $tiu cd ar trebui sd-mi fie rugine pentru zilelegi serile astfel petrecute, dar fiindci unii dintre prietenii mei erau foarte pldculi ;i eram toli foartebine dispugi, nu md pot impiedica sd-mi amintesc cu multd pldcere de timpurile acelea.

Dar md bucurd. gindul cd aveam qi mulli a1!i prieteni cu totul de altd naturd.Eram foarte intim cu Whitley 2;, devenit mai tirziu senior Wrangler 3) ;i obiqnuiam sd ne plimbdm

adeseori impreun5. El imi trezise gustul pentru tablouri qi gravuri bune gi ma fdcuse sd cumpdr citeva.Md duceam foarte des la Galeria Fitzwilliam. qi probabil cd aveam un gust artistic destul de bun cdci

admiram cele mai bune tablouri, ;i le discutam cu bdtrinul conservator al muzeului. De asemenea,

am citit, cu mult interes, cartea lui Sir Joshua Reynolds. Gustul acesta pentru artd, degi nu era inndscutin mine, durd ciliva ani, qi mi-au pl[cut rnulte tablouri de la Galeria Nalionali din Londra; acelea

ale lui Sebastian del Piombo mi se pdreau sublime.Cred cd prin mijlocirea prea bunului meu prieten Herbert a), care a cdpdtat o inaltd distinclie

ca matematician, m-arn amestecat intrucitva qi intr-un cenaclu muzical. Datoritd faptului cd frecventam

1) Al lOlea pe lista din ianuarie 1831.2) Rev. C. Whitley, Hon. Canonicus din Durham,3) Senior Wrangler, cel mai bun dintr-o serie de{) Raposatul John Maurice Herbert, judecitor la

fost lector de ptiin(e naturale la Universitatea din Durham.doisprezece examinali. - i\ota trcd.Curtea ComitalA din Cardiff gi al districtului Monmouth.

A1]TOBIOGRAFIE

acest cenaclu Ei c6-i auzeam pe muzicieni cintind, cdpdtasem o mare inclinatie pentru mazicd, qi-mi

potriveam plimbdrile in aqa fel incit sd trec pe linga capela Colegiului Regal in zilele sdptdminii ca

si ascult cintecele. $:-mi fdcea atita pldcere incit uneori, ascultindur-le simleam cum m[ pdtrund fiorii.

Sint sigur cd inclinalia aceasta nu cuprindea in ea nici afectare, nici spirit de imitalie, cdci m[duccam singur la King's College;i chemam citeodatd bdielii din cor s[ vind sd cinte la mine acasd.

Cu toate acestea sint atit de tipsit de ureche muzicalS, incit nu pot deosebi o disonanld 9i nu sint

in stare sd cint corect qi dup[ tact o melodie; pentru mine e un mister faptul cd muzica mi-a pldcut

totuqi, atit de mult. Prietenii mei muzicali imi observard curind defectul gi se distrau uneori supunin-

du-md unui examen care consta in a afla cite arii diferite puteam recunoagte atunci cind erau cintate mai

repede sau mai incet decit de obicei. Mi s-a cintat astfel <God save theKing> gi a fost pentru mine

o enigmi penibild. Printre noi se mai afla un tindr cu o ureche muzicald aproape la fel de proastd

ca gi a mea $i, lucru ciudat, el cinta pulin din flaut. O datd m-am bucurat de triumful de a-l

intrece la unul din examenele noastre muzicale.

Dar nici una dintre ocupaliile de la Cambridge nu mi-a rdpit atita timp ;i nu mi-a fdcut atita

pldcere pe cit mi-a fdcut coleclionarea gindacilor. E vorba doar de o simpld pasiune pentru coleclionare,

cici nu-i disecam gi doar rareori le comparam caracterele exterioare cu descrierile publicate.

Totu;i, izbuteam sd le aflu numele. Iatd, o dovadi a rivnei mele: intr-o zi, jupuind o bucatd

din scoarfa veche a unui arbore, am dat peste doi gindaci rari ;i iam prins, cite unul in fiecare

min6; am vdzut apoi un al treilea gindac, de altd specie, pe care nu m-aq fi indurat s[-1 pierd; de

aceea virii in gurd gindacul pe care-l lineam in mina dreapta. Dar vai ! el a improqcat un lichid

atit de iute, gi care mi-a ars atit de tare limba, incit a trebuit sd scuip gindacul pe care l-am pierdut

cum de altfel l-am pierdut ;i pe al treilea.

Am avut succes la colec{ionat fiindc[ invdJasem doud metode noi; iarna puneam un lucrltors[ radi muqchiul de pe arborii bdtrini gi s5-l stringd intr-un sac mare; il puneam, de asemenea sd

stringd r[mdgilele de pe fundul bdrcilor in care se aducea trestia din b61t5; qi astfel ob]inui citeva

specii foarte rare.Niciun poet n-a simlit vreodatd oincintare mai mare viztndu-qi primele versuri tipdrite, decit am

simlit eu vdzind in<< Illustration of British Insects > de Stephen, cuvintele vrdjite < prinse de C. Darwin,Esg. >>. Entomologia am cunoscut-o prin vdrul meu de-al doilea, W. Darwin Fox, un om foarte

placut gi inteligent, care era pe atunci la Christ's College gi cu care devenisem foarte bun prieten.

Mai tirziu md imprietenisem, de asemenea, cu Albert Way din Trinity, care a devenit apoi un

arheolog cunoscut; fdceam impreuni plimbdri pentru a colecliona. Tot atunci l-am cunoscut pe

H, Thompson, de la acelagi College. Thompson a devenit mai tirziu un agricultor model, preqedintele

unei mari societdli de cale feratd qi membru al Parlamentului. Din cele spuse s-ar putea conchide

cd gustul pentru colec{ionarea gindacilor este, pind la un oarecare punct un semn al succesului

viitor in via{d.

Mi uimeqte impresia de negters pe care mi-au ldsat-o unii gindaci pringi la Cambridge. Imi pot

aminti qi astdzi infd{iqarea exactd a unor stilpi de lemn, a unor arbori bdtrini gi a unor maluri,unde am fdcut capturi bune. Frumosul Panagaeus crux-major era pe atunci o raritate, si aici, la Downam vdzut un gindac traversind drumul: cind l-am r idicat, mi-am dat seama imediat c[ el se deosebea

foarte pulin de P. crux major. Era un P. quadripunctatus, care e o varietate de aproape inruditisau o specie deosebindu-se foarte pu{in de el, prin forrna. Pini atunci nu vdzusem niciodatd un Licinusviu gi, pentru un ochi pulin deprins, el aproape cd nu se deosebeqte de multe dintre Carabidelenegre; dar fiii mei au gisit aci un exemplar gi mi-am dat imediat seama cd pentru mine era nou,

degi vreme de doudzeci de ani nu md mai uitasem la nici un fel de coleopter britanic,Pind acum n-am pomenit despre un lucru care a influenlat mai mult ca oricare altul intreaga

mea carier5. E vorba de prietenia mea cu profesorul Henslow. Incd inainte de a sosi la Cambridge,

11

r2 1rl \T.\ $I 0oltltsp()liDItNTA. Lt;I ctt. DAItwI:i

fratele meu imi vorbise despre el ca despre un om care cunoqtea toate ramurile qtiintei, qi, prinurmare. eram pregitit sd-l admir. O datd pe siptdmind el primea acasd toli studenlii gi ciliva membrimai in virstd ai Universitalii, care iubeau ;tiin!a, qi se intruneau la el seara. Cu ajutorul lui Foxam cdpdtat curind o invitalie ;i de atunci m-am dus cu regularitate la intruniri. ln scurtd."vreme de-venisem prieten cu Henslow qi in ultima jumdtate a timpului petrecut la Cambridge fdceam impreunS.aproape zilnic, lungi plimbdri. De aceea, unii md porecliserd << cel care se plimbd cu Henslow >. Elmd poftea de multe ori, seara, sd iau masa impreund cu familia sa. Henslow avea vaste cunogtinlede botanicd, entomologie, chimie, mineralogie. Ii pldcea mai ales si tragd concluzii, dupd observaliiindelungi gi minulioase. Avea o judecatd excelentd, qi o minte bine echilibratd; dar nu cred cd s-arputea spune cd avea geniu original.

Era profund religios 9i atit de ortodox incit intr-o zi mi-a spus cd l-ar durea dacd s-ar schimbamdcar un cuvint din cele treizeci gi noud de articole ale credin{ei. Calitdlile lui morale erau admirabiledin toate punctele de vedere. N-avea pic de trufie gi-i lipsea cu desdvirqire orice fel de sentimentmeschin; n-am mai vdzut vreun alt om care sd se gindeascd atit de pulin cit se gindea el, la persoanasau la interesele proprii. Firea lui bund rdminea vegnic acceasi, se purta cu oamenii cit se poate depldcut ;i de politicos, dar mi-am putut da seama cd faptele rele trezeau in el indignarea cea mai vieqi-l imboldeau s[ ia imediat atitudine.

O datd, pe cind treceam impreunS. pe strdzile oragului Cambridge, am vdzut o scend aproapela fel de ingrozitoare ca scenele care au putut fi vdzute in timpul Revoluliei Franceze. Doi ho(ide cadavre fuseserd arestali ;i, in timp ce erau duqi la inchisoare, o mullime de oameni dintrecei mai de jos ii smulseserd din miinile polilaiului gi-i tirau de picioare de-a lungul drumuluipietros gi noroios. Ho{ii, plini de noroi din cap pind in picioare, cu felele singerind fie dinpricina loviturilor, fie din pricina pietrelor, aritau ca nigte cadavre dar mullimea era atit de compactdincit abia izbutii sd-i zdresc in treacdt, pe cei doi nenorocifi. N-am mai vdzut niciodatd zugrdvindu-sepe chipul unui om o minie asemdndtoare cu aceea ivitd pe chipul h,ri Henslow in fa{a priveli;tei acesteiaingrozitoare. El incerc[ de mai multe ori sd rdzbatd, prin mul1ime, dar ii fu cu neputinld. Atunci dddufuga \a primar, spunindu-mi sd nu vin dupd el, ci sd merg s5 aduc cit mai mulli poli{igti. Cum s-aterminat intreaga intimplare nu-mi mai amintesc, dar qtiu cd cei doi oameni au fost duqi la inchisoarefdrd sd fie uciqi.

Bundtatea lui Henslow era nemdrginitd, aqa cum, mai tirziu, cind a devenit minuitorul veni-tului canonic din Hitcham, a dovedit-o, prin numeroasele gi excelentele planuri fdcute in folosul encria-gilor siraci. Prietenia cu un astfel de om trebuia sd-mi fie, gi nidajduiesc cd mi-a fost, de un folosneprefuit. Nu pot sd nu povestesc aici o intimplare mdruntd,, dar care videste marea lr-ri bunivoinldfafd de mine. Examinind citeva boabe de polen pe o plac[ umedd am vdzut tubul polinic ieqit in afardgi am alergat intr-un suflet la Henslow ca si-i comunic uimitoarea mea descoperire. Sint singur cioricare altul ar fi izbucnit in ris vizind cu citd grabd alergasem sd-i fac o asemenea comunicare. Elinsd imi spuse cd fenomenul era interesant, imi ldmuri semnificalia lui, dar mi fdcu sd inleleg limpedecd faptul era bine cunoscut; aqa s-a fdcut cd la plecare nu m-am simfit de loc umilit, ci dimpotrivd,foarte satisfdcut cd descoperisem prin mine insumi un fapt atit de remarcabil ;i hotdrit ca de acuminainte sd. nu-mi mai comunic descoperirile cu atita grabd.

Dr. Whewell era unul din oamenii mai in virstd gi distingi, care il vizitau din cind in cind peHenslow si, de mai multe ori, m-am inapoiat acasd noaptea in tovdrdgia lui. Dupd Sir J. Mackintosh,el era unul dintre oamenii cei mai interesanli de ascultat cind era vorba de discutat subiecte serioase.Leonard Jenyns 1), care mai tirziu a publicat citeva reu;ite eseuri de Istorie Naturald 2), venea adeseori

r) Binecunoscutul Soame Jenyns

') Dl. Jenyns (acum Blomfield)dc studii, in special de Zoologie.

era vdr cu tatll d-lui Jenyns.a descris pegtii pentru Zoology oJ' the Beagle,' este autor al unei lungi serii

AIJTOBIO GR A FTE 13

sd gadd la Henslow care ii era cumnat. Eu l-am vizitat in parohia sa, la marginea regiunii mlagtinilor(Swaffham Bulbeck), 9i am fdcut impreund multe plimblri pldcute qi disculii despre istoria naturald.Am cunoscut, de asemenea gi mul1i alli barbati, mai in virstd decit mine, pe care nu-i interesa preamult gtiinta, dar erau prieteni cu Henslow. Unul dintre ei, un scolian, fratele lui Sir Alexander Ram-say gi profesor 7a Jesus College, era un om incintdtor, dar n-a trdit mult. Un altul, d-l Dawes, adevenit mai apoi decan la Hereford gi s-a fdcut renumit prin succesele oblinute in educalia sdracilor.Acegti oameni, ca;i allii asemenea lor, impreund cu Henslow, obignuiau sd facd uneori lungi excursiiprin regiune: mi se ingdduia gi mie sd merg impreund. cu ei, 9i tovdrd;ia lor era cit se poate de pldcutd.

Reamintindu-mi trecutul, md gindesc cd, intr-un fel, eu trebuie sI fi avut in mine ceva mai multdecit tinerii obignuili, cdci altcum mai susmen{ionatele persoane, mult mai virstnice gi avind situaliiacademice mult mai inalte, nu mi-ar fi ingaduit niciodatd si mI aldtur lor. Sigur cd n-aveam congtiinlanici unui fel de superioritate asupra celor de virsta mea, gi-mi amintesc cd atunci cind unul dintreprietenii mei de sport, Turner, vdzindu-md ocupat cu gindacii mei, mi-a prezis cd voi deveni cindvamembru al Societafii Regaie, ideea lui mi s-a pdrut absurdd.

ln timpul ultimului an petrecut la Cambridge, am citit cu atenlie gi adinc interes << Descrieride Cdldtorie>>, de Humboldt. Lucrarea aceasta ca si <<Introducere tn Stuctiul Filosofiei Naturale>>. a luiSir J. Herschel, a trezit in mine dorin(a infldciratd de a adduga ;i eu o piatrd, cit de modestd ar fifost ea, la nobilul edificiu al ;tiin{elor naturale. Nici o altd carte n-a avut asupra mea atita influentaca aceste doud lucrdri. Am copiat din Humboldt lungi pasaje despre Teneriffe si le-am citit cu glastare intr-una din excursiile mai sus pomenite lui (cred) Henslow, Ramsay gi Dawes, cdci intr-oexcursie anterioard le vorbisem despre frumuselile Teneriffei iar unii dintre noi declaraseri c6 vorincerca si meargd acolo. Ei, nu prea sint sigur dacd vorbiserd serios, dar eu, in tot cazul, eram cit sepoate de serios, 9i oblinui o scrisoare dc recomandare cdtre un comerciant din Lond ra ca sd mdinformez asupra mijloaceior de transport. Dar, fireste, tot planul acesta a fost rdsturnat de cdldtoriacu vasul Beagle.

Vacanlele mele de vard mi le consacram colecliondrii de gindaci, citorva lecturi gi unor scurteexcursii. Toamna, imi ocupam tot timpul cu vindtoarea, mai ales la Woodhouse gi Maer gi din cindin cind la tindrul Eyton, din Eyton. Luali laolaltd, cei trei ani petrecufi la Cambridge au fost ceimai plini de voio;ie din fericita mea viald, cdci md bucuram p3 atunci de o sdnd.tate excelent6;i eram aproape totdeauna foarte bine dispus.

Fiindca.la inceput venisem la Cambridge de Crdciun, am fost nevoit sd mai rdmin acolo inc6doui trimestre, dupd trecerea examenului final, la inceputul lui 1831. Henslow md convinse atuncisI incep studiul geologiei. Ca urmare, inainte de reintoarcerea mea la Shropshire, am cercetat unelesec{iuni geologice gi am colorat o hartd a unor zone din regiunea Shrewsbury. Profesorul Sedgwickpldnuia sd plece in North Wales, la lnceputul lui august, spre a-gi continua celebrele lui cercetdriasupra rocilor mai vechi, ;i Henslow ii ceru s5.-mi ingdduie s[-l inso{esc 1). Fiind de acord, el venigi dormi in casa tatdlui meu.

O scurt[ conversa]ie avutd. cu el in timpul serii m-a impresionat adinc. Un lucrdtor imi po-vestise c5, pe cind scotocea printr-o veche carierd de nisip, lingd Shrewsbury, gdsise acolo o co-chilie mare qi deterioratd de Voluta tropicald, de felul celor ce pot fi vdzute pe marginea cdminurilor,prin conace. Pentru cd nu vrusese sd-mi vindd scoica, eram convins cd o gdsise, lntr-adevdr incarierd. I-am spus toate acestea lui Sedgwick gi el imi rdspunse (pe bund dreptate, fard indoiald)

1) in legiturd cu aceastd cil5torie, tata obignuia sd povesteasci o intimplare cu privire la Sedgwick: intr-odimineafi ei plecasera de.la h_a1 li stribituserd o mila sau doud, cind Sedgwick se opri d-eodatd $i jurfca va poiniinapoi, fiind sigur ca ( tilharul blesternat> (adica servitoiul de la han) nu-i ddduse slujnicei cele 6 pence increOfr1iuielui in acest scop. Pina la urmd insd, fu convins sd renunle, datoriti faptului ci nu exista nici un motiv .p".;ui

"us1-l binuiascd de necinste pe servitor. (F.D)

14 YI.,\T\ $I CORESPONDI1NTA I,UI CH. DANWIN

cd scoica trebuie sd fi fost aruncat[ de cineva in carieri; dar adiug[ apoi cd, dac[ ar fi fost cuadevdrat gisitd acolo, lucrul acesta ar fi constituit cea mai mare nenorocire pentru geologie, fiindcdar fi rdsturnat tot ce se cunogtea despre depozitele de suprafafd ale linuturilor din Midland. lnrealitate, aceste straturi de nisip aparlin perioadei glaciare. Mult mai tirziu am gdsit in ele scoiciarctice sparte. In clipa aceea insd am rdmas uimit cd pe Sedgwick nu-l incinta un fapt atit de mi-nunat ca descoperirea unei scoici tropicale la suprafa{a solului, in mijlocul Angliei. Pind atunci,degi citisem diferite cdrli gtiinlifice, nimic nu mi fdcuse sd bdnuiesc cd gtiinla consti din grupareafaptelor in a;a fel incit legile gi concluziile generale sd poatd fi deduse din ele.

A doua zi dimineala am pornit spre Llangollen, Conway, Bangor qi Capel Curig. Cdldtoriaaceasta mi-a fost foarte folositoare invdlindu-m[ intrucitva sd descifrez geologia unei regiuni. Sedg-wick md trimetea adeseori pe un traseu paralel cu al lui, spunindu-mi sd-i aduc probe de roci gi

sd marchez stratificdrile pe o hartd. Sint aproape sigur ci el fdcea asta spre binele meu, cdci eramprea necunoscitor ca si-l pot ajuta efectiv. ln cilatoria aceasta am avut un exemplu izbitor despreugurinta cu care poate fi trecut cu vederea un fenomen, oricit de vizibil ar fi el, dacd n-a maifost observat mai inainte. Am zdbovit multe ceasuri la Cwm Idwal, cercetind cu foarte mare grijdtoate stincile, cdci Sedgwick era dornic sd gdseascd in ele fosile, dar nici unul din noi nu vdzuseurmel: minunatelor fenomrne glaciare vizibile pretutindeni in preajma noastrd. N-am observatrocile striate, blocurile eratice, morenele laterale gi terminale. $i totugi, fenomenele sint atit devizibile incit, dup[ cum am spus intr-un articol publicat mulli ani dupd aceea in << PhilosophicalMagazinert), o casd arsd de foc nu-gi dezvdluie povestea mai limpede decit o face valea aceasta.Dacd valea ar fi inci umplutd de un ghelar, fenomenele s-ar vedea mai pu{in distincte decit acum.

L-am pdrdsit pe Sedgwick la Capel Curig gi am pornit in linie dreaptd peste munli, ghidindu-m5dupd busold gi hartd, spre Barmouth, folosind drumurile numai cind coincideau cu itinerariul meu.Am vizitat astfel citeva locuri ciudate qi sdlbatice, bucurindu-m[ mult de felul acesta de a cdldtori.La Barmouth m-am dus sd vdd ciliva prieteni de la Cambridge care se aflau acolo, apoi am pornitspre Shrewsbury si Maer, psntru vindtoare; pe atunci m-ag fi socotit nebun dacd, ag fi renunlatla deschiderea vin[torii de potirnichi de dragul geologiei sau al vreunei alte qtiinle.

Cilitoria pe < Beagle > de la z7 decembrie r83rpini la z octombrie 1836

Cind m-am reintors acasd din scurta mea cdlStorie geologicd in North Wut.r, am gdsit oscrisoare de la Henslow, care md inforrna c[ dl. cdpitan Fitz-Roy gi-ar implrli bucuros cabina cuvreun tindr care ar vroi sd plece cu el, ca naturalist, voluntar, fard platd, in cdldtorie pe Beagle.Cred cd am povestit, in Jurnalul meu manuscris, toate imprejurdrile ivite atunci. Aici voi spune

doar cd eu am vrut sd primesc de indatd gi cu mult[ infldcirare propunerea, dar tata s-a opusdin rdsputeri, adaugind insd, din fericire pentru mine, cuvintele urmdtoare: < Dac[ o s[ gdsegti

un singur om cu bun sim! care sd te povdluiascd sI pleci, am sd-!i dau gi eu consimlSmintul meu >.

In aceeagi seard am scris deci, refuzind oferta. A doua zi dimine afa, am plecat la Maer ca sd fiugata pentru I septembrie, gi, in timp ce vinam, unchiul meu 2; trimise dupi mine, propunindu-mi simd conduci la Shrewsbury gi s6-i vorbeascd. tatei, deoarece el gindea cd ar fi inlelept din parteamea sd primesc oferta. Tata il socotise intotdeauna pe unchiul Jqsiah drept unul dintre oamenii ceimai cu judecatd din lume, &$& cd gi-a dat consimldmintul de indati gi din toatd inima. Fiindcdla Cambridge nu prea fusesem chibzuit gi ca s6-1 consolez pe tata i-am spus cd << ar trebui sI fiu

1) J. Philosophical magazine, 1842.s) Josiah Wedgwood"

AUTOBIO GRAFIII

al naibii de iscusit ca si pot cheltui pe bordul lui Beagle mai mult decit pensia mea ). El imi r[s-punse zimbind : < Pii mi se spune cd eqti foarte iscusit >.

A doua zi am plecat la Cambridge ca sd-l vdd pe Henslow, gi de acolo la Londra ca s[-lvdd pe Fitz-Roy. Totul fu repede pus la punct. Mai tirziu, dupd ce am devenit intim cu Fitz-Roy,am aflat cd era cit pe aci s[ fiu respins din pricina formei nasului meu ! Fitz-Roy era un discipolinfocat al lui Lavater, gi era convins cd poate si judece caracterul unui om dupd conturul trisS-t:rrilor. $i se indoia c5. un om cu un nas ca al meu ar fi putut sd aibd destul[ energie gi hotdrirepentru o asemenea cdldtorie. Cred insd c[ mai apoi s-a convins, spre marea lui mullumire, cd nasulmeu il inqelase.

Fitz-Roy avea o fire neobiqnuitd, qi foarte multe insugiri nobile: era credincios datoriei sale,

inglduitor fafd de gre;eli, curajos, hotdrit ;i de o energie nestdvilitd. Era un prieten infocat pentrutoti cei de sub comanda sa. Nu se dddea in ldturi de la nimic atunci cind era vorba sd-i ajutepe cei ce socotea cd-i meritd ajutorul. Era un bdrbat bine fdcut, gentleman in toatd puterea cuvin-tului, cu maniere foarte politicoase, amintind de acelea ale unchiului sdu din partea mamei, ves-

titul lord Castlereagh. Acest ultim amdnunt l-am aflat de la ministrul nostru, la Rio. Totugi, tre-buie sd fi mostenit mult ca infaligare gi de la Carol II, cdci primind de la Dr. Wallich o colecliede fotografii fdcute de el, gi fiind izbit de asemdnarea uneia dintre ele cu Fitz-Roy, am citit numele,qi am aflat ca-l infaliga pe Ch. E. Sobieski Stuart, conte d'Albanie, gi descendent al aceluiagimonarh.

Firea lui Fitz-Roy era foarte uricioasd mai ales dimineala, cind ochiul lui de vultur descoperea

cele mai neinsemnate neorinduieli de pe bord: atunci mustrdrile lui nu cru{au pe nimeni. Cu minese purta cit se poate de amabil, dar era un om cu care foarte greu se putea trdi in intimitate, iarfaptul cd luam masa in aceeagi cabind ne silea in mod firesc la o mare intimitate. Ne-am certatde mai multe ori: de pilda, la inceputul cdlStoriei, la Bahia, in Brazilia, el apdrd gi ldudd sclavajul,pe care eu il uram. Intr-o zi imi spuse cd tocmai fusese sd vadd un mare proprietar de sclavi, gi

cd acesta adunase o mullime de sclavi gi-i intrebase dacd doreau sd fie liberi, iar sclavii rdspunseserd

to!i: < nu )). Atunci, l-am intrebat, poate cu oarecare ironie, dacd socotea cumva cd rdspunsul datde sclavi in fala stdpinului 1or, le exprima cu adev[rat gindurile. Spusele mele l-au scos din sdriteqi Fitz-Roy md anunld cd, intrucit md indoiam de cuvintul lui, nu mai puteam locui impreund.Mi gindeam cd va trebui sd pdrdsesc vasul; dar de indati ce lucrurile furi cunoscute - gi asta se

intimpld foarte repede, cdci cdpitanul trimisese dupd primul sdu locotenent ca sd-;i descarce miniavorbindu-md de rdu, - avui marea satisfacfie sd primesc o invitalie prin care to{i ofilerii md pof-teau sd iau masa cu ei. Dar n-a trecut mult qi Fitz-Roy igi ardti obignuita lui mirinimie trimilindun ofi1er la mine ca sd-mi ceard scuze gi sd m[ roage sd locuiesc mai departe cu el.

ln multe privinte, caracterul lui Fitz-Roy era unul din cele mai nobile din cite am cunoscut.Cdl[toria pe Beagle a fost neindoielnic, cel mai important eveniment din viata mea gi mi-a

determinat intreaga carierd: gi totugi, ea a depins de imprejurdri atit de mdrunte, cum a fost ofertaunchiului rneu de a md duce cu trdsura, treizeci de mile, la Shrewsbury, ceea ce putini unchi arfi fdcut, sau cum a fost intimplarea cu forma nasului meu. Am simlit totdeauna cd prima mea

instruire adevdratd gi educare a min{ii o datorez cdldtoriei acesteia. Ea m-a pus in situalia sd mdocup mai indeaproape de mai multe ramuri ale gtiinlelor naturale, gi astfel mi-a sporit puterea

de observafie, de;i o avusesem gi pind atunci bine dezvoltatS.

Cercetdrile geologice a1e tuturor locurilor vizitate au avut cea mai mare importantS, cdci aiciintra in joc judecata. Cind cercetezi pentru prima datd o noud regiune, cel mai descurajant lucru

[i se pare a fi haosul de roci, dar cercetind stratificarea qi natura rocilor gi a'fosilelor in mai multepuncte, judecind gi previzind ce vei gisi in alte pdr{i, incepe si se faci lumind asupra regiunii gi

structura lntregului devine mai mult sau mai putin inteligibild. Adusesem cu mine primul volum

15

VIITA SI CORIJSPONDENT{ LUI CH. DAR.l^rIN

din., Principiile de Geologie> de Lyell, pe care l-am studiat cu atenfie; gi cartea aceasta mi-a fostdeosebit de folositoare. Primul loc cercetat, St. Jago in insulele Capului Verde, imi dovedi clarmarea superioritate a metodei lui Lyell de a trata geologia, mai cu seamd in compara{ie cumetodele tuturor celorlalli autori ale cdror lucrdri imi erau cunoscute sau pe care le-am cititmai tirziu.

O alta ocupalie de-a mea era coleclionarea animalelor din toate clasele precum ;i descriereasumard ;i disecarea sumard a multor animale marine. Dar nefiind in stare si desenez si neavind sufi-ciente cunogtinfe de anatomie, un mare vraf de manuscrise compuse in timpul cdldtoriei s-au dovedita fi aproape inutile. Am pierdut astfel mult timp, cu excep{ia celui consacrat crustaceilor, care n-atost pierdut, cdci mai tirziu, cind am intocmit o monografie a Cirripedelor, cunogtinlele dobinditemi-au fost de folos.

La o ord oarecare din zi imi scriam Jurnalul gi ma striduiam sd descriu cu grija si exactitatetot ce vizusem. Acesta a fost un exerciliu bun. Jurnalul mi-a servit, in parte, la inlocuirea scriso-rilor gi trimeteam in Anglia fragmente din el de cite ori mi se ivea prilejul.

Feluritele studii speciale despre care am vorbit mai sus erau, totugi, nimica toatd in compa-ralie cu deprinderea de a lucra energic gi cu atenfia necurmatd, dobindite atunci. Nu-mi alegeam casubiecte de meditalie sau de lecturd decit dintre cele care se raportau direct la ceea ce vdzusemsau ar fr fost probabil sd vdd in curind. $i deprinderea aceasta a minlii a durat tot timpul celorcinci ani ai caldtoriei: sint sigur cd disciplina aceasta a fost aceea care mi-a ingiduit sd fac tot ce

am fdcut in ;tiin!a.Privindu-mi trecutul, pot acum sd vdd cum dragostca mea pentru gtiinJa a ciqtigat, treptat.

intiietate asupra tuturor celorlalte inclina{ii. ln timpul primilor doi ani, vechea mea pasiune pentrur

vindtoare s-a menfinut aproape cu aceeagi vigoare ca gi in trecut; impugcam eu insumi toate pd-

sarile si animalele pentru coleclie. Dar incetul cu incetul am ldsat arma pe seama servitorului meu.

caci vinatoarea imi incurca lucrul, mai ales cind aveam de reconstituit stn-rctura geologicd a vreuneiregiuni. Am descoperit, deqi fara sd-mi dau seama gi pe nesimlite, cd pldcerea de a observa si de

a judeca era mult mai vie decit aceea a indeminarii qi a sportului. Cd mintea mi s-a dezvoltat princercetdrile gi prin cdlatoria fdcutd, reiese dintr-o remarcd a tatdlui meu, unul dintre cei mai ageriobservatori din cili am vdzst vreodatd. Tata,, cunoscut ca sceptic gi nefiind adept al frenologiei,de cum a dat cu ochii de mine dupb cS.lltorie, s-a intors spre surorile mele. exclamind < Ia uitali-va,forma capului i s-a schimbat cu totul >>.

Darsdnereintoarcem la cdldtorie. La 1l septembrie l83l, am fdcut o scurtd vizitd., impreunacu Fitz-Roy, pe vasul Beagle,la Plymouth. De acolo, am pornit spre Shrewsbury ca sd-mi iau rdmasbun pentru multd vreme de la tata qi de la surori. La 24 octombrie m-am instalat la Plymouth, Ei am

rdmas acolo pind la 27 decembrie. cind, in sfir;it, Beagle pdrdsi {drmurile Angliei ca sd facd inconjurullumii. Mai incercaserdm de doud ori s[ plecdm, dar furtunile puternice ne impinseserS. inapoi, de

fiecare datd. Cele doud luni petrecute la Plymouth le socotesc drept cele mai nefericite din viala mea,

cu toate ci in timpul lor am fost ocupat cu tot felul de treburi. Md intrista gindul cd-mi pdrdsesc intreagafamilie gi prietenii pentru un timp atit de indelungat, iar vremea mi se pdrea nespLrs de sumbrd.Sufeream de asemenea de palpitalii gi dureri in regiunea inimii, ;i neavind decit slabe cunogtinle mt-di-

cale, eram convins, ca tofi negtiutorii, cd am o boald de inimd. Nu m-am arratat nici unui medic, temin-du-mi s[ nu aud sentinfa care m-ar fi impiedicat sd plec in cdldtorie, cdci erarn hotarit s[ plec cu

orice risc.Nu e nevoie sd. amintesc aici toate intimpldrile din timpul cSldtoriei-- unde ne-am dus gi ce-am

iiicut - fiindca le-am povestit toate destul de complet in Jurnalul pe care l-am publicat. Frumuse'

lea vegetaliei tropicale imi stdruie si acum in minte, mai viu decit orice altceva, degi impresia de

sublim, pe care intinsele deqerturi ale Patagoniei qi mun{ii impdduriti ai Jarii Focului au trezit-o in

.\UTC)BIOGIT.\I'IE

mine, mi-a l[sat o amin'rire de negters. lntilnirea cu Lln sdlbatec, in lara lui de ba;tina, e un eveni-

ment care nLr poate fi niciodatd uitat. Multe din excursiile fdcute cilare sau pe apd" prin {inuturisdlbatice, excursii dintre care unele au durat timp de mai multe saptamini, m-au interesat trespus de

mult; greutdfile si primejdiile ivite mi se pireau piedici neinsemnate, iar mai apoi le uitam cu totul.imi amintesc de asemenea, cu vie rnulfumire, de unele dintre lucrdrile mele gtiinlifice, printre altele de

acelea care m-au dus la rezolvarea problemei insulelor de corali. ;i de acelea care m-au dus la

ldmurirea structurii geologice a unor anumitor insule. cllm e de pilda Sf. Elena. Ntt pot sd trec cit

vederea nici peste descoperirea relaliiior neobi;nuite dintre animalele gi plantele vieguind in diversele

insule ale. arhipelagului Galapagos, gi intre toate acestea gi vieluitoarele Americii de Sud.

Pe cit pot judeca eu insumi, in timpr-rl cdiatoriei am lucrat mai ales din simpla pldcere de a

cerceta, unitd cu dorinla vie de a mai adduga citeva date la marea mullime a datelor acumulate pinri

acum in gtiinlele naturii. Aveam insi. totodata. ambilia de a ocupa un loc de cinste printrc oamenji

de gtiinfa, - dar n-a; putea spune dacd eram mai mnlt sau mai pu{in ambilios decit cea mai mare

parte a colegilor mei de lucru.Structura geologicd a (insulci) St. Jago e cu totul neobi;nuita de;i simpld: un flttviu de lava.

reviirsat peste fundul nriirii alciituit din scoici;i corali recenfi, triturali, care s-au transformat intr-orocd foarte alb[ qi foarte tare . De atunci intreaga insulir s-a ridicat la suprafa{d. Dar linia ds I oci

albe mi-a vadit un fapt. nou ;i important: dr"rpd aceca se produsese o scufundare in jurul craterelor.care au intrat mai apoi in acliune ;i au revdrsat noi torente de lavi. Mi-a trecut prin minte ci as

putea sd scriu o carte despre gc-ologia diferitelor lari pe care [e vizitam si gindul acesta m-a umlllutde bucurie. Amirrtirea clipei aceleia este de neuitat pentru mine. Revdd clar in minte faleza de lavri

sub care ma odil-rneam, la addpost de soarele arzdtor; revdd cele citeva ciudate plante de de;ert care

cresteau prin preajmd, ;i coralii vii rdrnagi la picioarele mele. in bdltoacele ldsate de maree. Mai tirziu.in timpul cilatoriei, Fitz-Roy imi ceru s[-i citesc cite ceva din Jurnalul meu: mi-it sptts cai meritir sri

fie publicat. Astfel, iatl o a doua carte in perspectivl.

Citre sfir;itui cdl[toriei noastre, pe cind ma a1]am la Ascension, etnr prin-rit o scrisoare in care

surorile mele imi spuneaLl cI Sedgwick venise sir-l vadi pe tata ;i-i spuscl;e cii eu voi ocupa un loc printrc

oamenii de frr,rrrte ai gtiinlei. Nu pr-rteam in{elege pe atunci cum de putuse vedea vrellna din dirile mele

de seami, dar am aflat, ceva miri tirziu. cred. ci Henslo'nv citise citeva din scrisorile pe care i le scriscsem

la Societatca filozofic[ din Cambridge ) 1) qi le tiparise pentru a fi difr"rzate in cerc restrins. Colecfia

mea de oase fosile, trimis[ lui Henslow, trezi de asemenea ull viu interes printre paleontologi. DuprL

citirea scrisorii acesteia rna cIlartri cr,r pa;i sprinteni pe munlii din Ascension, gi fdcui sd rlsune rocile

vulcanice sub ciocanul meu ile geolog. Toate astea aratd cit eram de ambilios; dar cred cd spun numai

adevdrul arirtind c[ in anii care urmari. deqi puneam cel mai mare pre! pe aprecierea unor oameni

ca Lyell gi Hooker, care imi erau prieteni, p.ufin imi pdsa de marele public.

Nu vreau sd spun cd o recenzie favorabila sau o vinzare masir,5. a cdrfilor mele nu-mi fticeatr

plScere, dar pldcerea era trecdtoareigi sint sigur cd nu m-am abdtut nici cu un pas din drumul rneude

drasul f,aimei.

De la data reintoarcerii mele in Anglia (z octombrie 1836)

pini la cisitoria rnea (29 ianuarie r8lg)

Acegti doi ani ;i trei iuni ii socotesc clrcpt cei mai activi din viall mea, dcgi in decursul lor

am fost uneori bolnav, pierzind astf"ei mult i.imp. Dupa mai multe cildtorii, dus ;i intors, intre

Shrewsbury, Maer, Cambridge ;i Londr a,la 13 decembrie m-am hotdrit si locuiesc la Cambridge 2), unde

1) Citita in gedinfa din 16 noiembrie 1835, gi tiparita in broquri de 3l pagini pentru a fi difuzati membrilorSocietdtii.

^') In Fitzwilliam Street.

1l

,l : VIATA $I CORFISIT(-)NDIlr\Ti\ LUI CIt. DAItWIf,i

se aflau strinse {.oate colecfiile mele. sLlb paza lui Henslow. Am rdmas acolo trei luni, ia1 mineralelegi rocile mele furL examinate cu ajr.rtorul profesorului Miller.

Am inceput s[-mi pregdtesc<Jurnalul de cdl6torii>, ceea ce nu era preagreu, fiindcdJurnalulmanuscris fusese redactat cu ingrijire, si munca mea principal[ consta in a-mi rezvma cele mai intere-sante lucrdri stiinlifice. Am trimis de asemenea la Geological Society, in urma cererii lui Lyell, unscurt raport asupra observa(iilor mele privind emersiunea ldrmului din Chili 1).

La7 martie 1837 mi-am luat o locuin{ain Great Marlborough Street din Londra qi am rdmasacolo aproape doi ani, pind cind m-am cdsdtorit. ln acegti doi ani mi-am terminat Jurnalul, am cititmai multe referate in fala Societdlii Geologice, &ffi inceput s6-mi pregd.tesc manuscrisele pentru<< Geological Observations >, qi m-am ocupat de publicarea lucrdrii < Zoology of the Voyage of theBeogle>. In iulie, am inceput primul caiet de note pentru datele in legdturl cu Origina Speciilor,asupra cdreia meditasem indelung qi la care am luciat fard lntrerupere in urmdtorii doudzeci de ani.

in acesti doi ani am iegit pulin gi in lume, si am activat ca secrstar onorific al Societdlii Geologice.Pc Lyell il vedeam foarte des. Una din trdsdturile lui principale era simpatia fala de munca altora9i m-a uimit, incintindu-mf, totodatii, interesul ard.tat de el cind, la reintoarcerea in Anglia, i-amimpdrtagit p[rerile mele cu privire la recifele de corali. Asta m-a incurajat mult; sfatul qi pilda luiavuri mult[ influenfd asupra mea. ln aceeagi epocd l-am v[ztrt adeseori pe Robert Brown: obi;nuiamadesea si md duc s5-1 vdd Ei s5. stau cu el la micul dejun, in diminelile de duminicd. Brown revdrsao bogatd comoard de idei neobi;nuite si observafii fine care se refereau insd aproape totdeauna laamdnunte minutioaso; cu mine, el n-a discutat niciodatd probleme stiinfifice mari sau generale.

In acegti doi ani am fdcut citeva scurte excursii, ca sd md odihnesc, si una mai depdrtatd laParalell Road din Glen Roy, aslrpra cdreia a fost publicatd o dare de seamd in < PhilosophicalTransactions > 2). Articolul acesta a inssmnat o mare gre;ald de care imi e gi astdzi ruqine. Fiindadinc impresionat de ceea ce vI.zusem in legdturd cu ridicarea lSrmurilor Americii de Sud, amatribuit existenta Iiniilor paralele ac{iunii marii; dar am pdrlsit felul acesta de a privi cind Agassiz;i-a expus teoria asupra laci"rrilor glaciare. PentrucS. toate cunogtin[ele dobindite pind atunci fdceauimposibild orice altd explicalie, am trecut de partea celor ce credeau in actiunea mirii. Greqala mi-aservit drept leclie: am invalat sd nu mai adopt niciodat[ principii exclusive in materie de ;tiin!d.

Fiindcd nu era cu putinfa si mi'r ocup toatd ziua numai de qtiinld, am citit mult in aceqtidoi ani : am citit lucriiri foarte variate, printre care gi citeva lucrdri de metafi zic,a, dar nu m-amsimlit tocmai apt pentru asemenea studii. Cam pe atr.rnci mi-au fdcut multd plScere poeziile luiWordsworth ;i Coleridge. Pot sii mir laud cd am citit << Excursia> de douzi ori, de la un cap laaltul. Mai inainte << Pqradisul pierdut >> aI h-li Miltort, fusese cartea mea preferatd, gi in excursiiledin timpul cdlatoriei pe Beagle, cind nu puteam sd iatr cu mine decit o singurd carte, il alegeamintotdeauna pe Milton.

De la data cisitoriei mele (29 ianuarie 1839) gi a gederiiln Upper Gower Street, pini la data plecirii noastre din Londra

gi stabilirea la Down (r4 septembrie fi42)

Dupd ce vorbegte despre cdsdtoria sa fericita gi despre copiii sdi continui:

in timpul celor trei ani ;i opt luni cit am locuit la Londra,.degi lucram cit puteam, affi fdcutmai p'[ini mrtncd gtiinlificd decit in oricare altd perioadd. a vielii mele. De vind pentru aceasta auf'ost uriele indispozifii ce reveneau adesea, precum gi o indelungd qi serioasd boald. Cea mai mareprrte a timpului, atunci cind puteam sd fac ceva, mi-o consacram lucrdrii <<Reciftle de Corali)), pe

r) Geolog. Soc. Proc. II, 1838, p. 446-449.2) 1839. p. 39-82.

AUTORIOGR,\FIE

care o incepusem inaintea c[sdtoriei mele, qi a cdrei ultimd corectur[ in pagina am terminat-ola 6 mai 1842. Aceastd carte, degi micd, ffi-& costat doudzeci de luni de muncd incordati, pentru cd

a trebuit si citesc tot ce fusese publicat cu privire la insulele Pacificului qi sd consult numeroase hdrli.Cartea s-a bucurat de aprecierea oamenilor de gtiin!5, iar teoria expusd in ea este, socot, binestabilitd acum.

Nici o altd lucrare de-a mea n-a fost fdcutd intr-un spirit mai deductiv decit aceasta, c[ciconcepusem intreaga teorie pe coasta vestic[ a Americii de Sud, inainte de a fi vdzut mdcar un singurrecif de corali adevdrat. De fapt a fost nevoie numai sd-mi verific ;i s6-mi ldrgesc vederile prin exa-

minarea atentd a recifelor vii. Dar trebuie s[ adaog c6 in timpul celor doi ani precedenli md ocu-pasem neincetat de efectele pe care le produce asupra {Srmurilor Americii de Sud emersiunea intermi-tentd a pdmintului, prin denudare gi depunere de sedirnente. Aceasta m'a fdcut in mod necesar sireflectez asupra efectelor scufunddrii, gi nu mi-a fost prea greu sd inlocuiesc in minte depunerea

continu[ de sedimente prin creqterea spre suprafald a coralilor, Facind asta insemna, de fapt, a-mi alcd-tui teoria despre formarea recifelor-bariere gi a atolilor.

ln timpul qederii la Londra, in afard de lucrarea asupra recifelor de corali, am citit in flafa Socie-

tatii Geologice studii asupra << Blocurilor Eratice din Anrerica de Sud>> 1), asupra <<Cutremurelor>>27

gi asupra <<Forntdrii Pdmintului fertil prin Activitatea Rimelor>>B). Am continuat, de asemenea, sd

supraveghez publicarea lucrdrti <<Zooloil, of the Vo.vage of the Beagle )r. $i n-am incetat nici si adundate cu privire la originea speciilor;de subiectul acesta puteam sd md ocup chiar cind fiind bolnavnu puteam face nimic altceva.

ln vara anului 1842, simlindu-md mai in puteri decit pind atunci, am pornit intr-o scurtd cdldtoriede unul singur prin North Wales, cu scopul de a observa efectele vechilor ghe{ari care altddatd umpleauvaile mai mari. Despre cele vdzute am pubiicat o scurti relatare in <Philosophical Magazine>>a).

Excursia aceasta m-a interesat foarte mult. A fost ultima oarf, cind am mai avut destuld putere ca

.;ii m[ urc pe munli sau sd fac lungile plimbari pe jos cerute de munca geolo-eicd.

in prima parte a gederii noastre la Londra, m-am simfit destul de bine pentru a iesi in lume, ;iam vdzut mulli oameni de gtiinld, gi allii. mai mr-rlt sau mai pu[in distin;i. lmi voi impdrtdsiirlpresiile asupra unora dintre ei, deqi nu am de spus lucruri prea interesante.

Pe Lyell l-am vdzut mai des decit pe oricare altul. atit inainte ctt gi dup[ casitoria mea. Avea.

dup[ cum mi se pirea mie, un fel de a gindi remarcabil prin claritate, prudenld, judecatd sdnltoasagi o mare originalitate. Cind ii imp[rta$eam vreo observafie in legdtura cu geologi.a, el nu se lSsa pinir

cind nu vedea clar intreaga problemd si md fdcea, adeseori, s-o vdd eu insumi mai clar decit inainte.Era capabil sd ridice toate obiecliile cu putinla fala de ipotezele mele. ;i chiar dupd spulberarea

lor mai rdminea inc[ mult[ vreme in indoiald. O altii caracteristica a lui era simpatia sincerd pentru

munca celorlalli oameni de ;tiin{a 5).

La reintoarcerea din caldtoria fdcutd pe Beagle, i-am explicat lui Lyell vederile mele asupra

recifelor de corali, vederi deosebite de ale lui, gi m-am simfit tare mirat ;i incurajat de viul interespe care l-a vadit atunci. Pldcerea d[ruitd de ;tiinf[ ii desfata inima qi se simlea cuprins de cel

mai viu interes pentru viitorul progres al oamenirii. Era foarte bun la suflet, gi pe deplin liberalin credin{ele sale religioase, sau mai degrabd in necredin{a sa; dar era un deist convins. Avea o

candoare cu totul ieqitd din comun. $i a dovedit-o devenind la bdtrine{e, adept al teoriei descendenfei.

1) Geolog. Soc. Proc. III, 1842.

') Geolog. Trans. V. 1840.3) Geolog. Soc. Proc. II, 1838.4) Philosophical magazine, 1842.5.; Ugoara repeti{ie ce se poate obser'.'a

in aprilie 1881, la ci(iva ani dupa ce sfir;itul

'l'

aici se datoregte faptului cd notele despre Lyell etc., au fost addugateacestor <<Amintiri>> fusese scris.

VI.\T.\ $I C() TtESP()NDI.]NTA LUI CH. I].\1tWI\

d:si cistigase mLtltd firima opunindu-se concepfiilor lui Lamarck. El mi-a amintit cd. in urmL cu mulliani' discutind despre impotrivirea vechii;coli de geologie fafl de noile sale vederi, eu ii spLrsesern:" Ce bine ar fi dacd fiecare om de gtiinla ar trebui sd moari la saizeci de ani ! c[ci mai tirziu el s-aropune, cu siguranlS, tututor doctrinelor noi >, Si spera cd acum ii va fi ingdduit sir trdiascd.

$tiinla geologicd ii este, cred, cu mult mai indatorati lui Lyell - decit oricdrui alt om pind lael. Irr clipa cind eram gata sd pornesc in cdldtorie pe Beagle, lucidul Henslow, care, ca toficeilalli geologi' credea pe atunci in cataclismele succesive, mii povdfui sI-mi procur gi si studiez prim'lVolum din < Principiile>> caretocmai apdruserd, dar sd nu accept cu nici un pret teoriile sus{inute i1ele. Cit de diferit s-ar vorbi acllm despre <<Principii > ! Md mindresc amintindu-mi cd primul loc undeam ficut cercetlri geologice si anume St. Jago, in arhipelagul Capului Verde, m-a convins de infinitasLrperioritate a conceptiilor lui Lyell fafa cle cele su{inute in orice altd. lucrare cunoscut6 mie.

Puternicele urmdri ale operelor lui Lyell pot li clar dovedite prin diferitele progrese ale gtiin(eidin Franla gi Anglia. Uitarea total[ a extravagantelor ipoteze ale lui Elie de Beanmont, de felul celeia << craterelor de ridicare > si a < liniilor de ridicare > (ipot ezd pe care am auzit-o ridicatl i1 sliivide Sedgwick, la Societatea geologicd), ii poate fi din plin atribuit6 lui Lyell.

L-amvdzut adeseori pe Robert Brown, < facile Princeps Botanicorum >, cum il numea Humboldt.Mi s-a pdrut remarcabil in primul rind pentru meticulozitatea observafiilor sale, si prin marea lorexactitate. Avea cuno;tinle extraordinar de vaste, clispdrute in mare prarte o datd cu el, din prici'africii excesive de-a nu sivirgi vreo greseald. Robert Brown mi-a implrtiigit, fd,rd rezerve, din cunostin-lele sale: ;i totusi, in unele privinle era ciudat de gelos. lnainte de a pleca in ciildtorie pe Beagle, m-amdr-rs sd-l vdd de doud sau de trei ori, gi odat6 m-a invitat sd privesc printr-un microscop ;i s[-i descriuce vedeam. Am fdctrt ce mi-a spus ;i acum cred cd-mi arita minunalii curen{i protoplasmici dinvreo celuld vegetali. I-am cerut s[-mi explice ;i mie ce vdzusem; dar e[ mi-a rdspuns : < Acesta emicul meu secret >>.

Brown era capabil de faptele cele mai m5.rirrimoase. Fiind bdtrin, cu slldtatea gubrezitd,neinstare sd suporte nici un fel de oboseala. el se ducea zllnic (dupn cum mi-a povestit Hooker) sd-;iviziteze url bd.trin servitor, care locuia destul de departe ;i pe care il intrefinea; qi in fiecare zi iicitea cu glas tare birtrinului. Cred cd aceasta e de ajuns ca si i se ierte pr.rlina zgircenie sau geloziein ;tiin!a.

As putea s[ mai amintesc aici ;i de alli cifiva oermeni de seami, pe care i-arn virzut din cindin cind' dar desprc ei anl de spus putine lucruri interesante. Simleam ul adinc respect pentruSir J. Herschel, si am fost incintat cind am luat masa impreunli, in fermecitoarea lui casli de laCapul Bunei Speratrte, ;i apoi la locuinla lui clin [,onclra. L--am revdzut de asemenea gi in alte citevaocazii, El nu vorbea niciodatd mult, dar liecare cuvint pe care-l rostea merita sd fie ascultat.

Odata, l-am intilnit la micul dejun, in casa h"ri Sir R. Murchison, pe ilustrul Humboldt, carem-a orlorat exprimindu-9i dorin{a sd md vadd. Marele om m-a cam d,ezamagit: asta insd pe semne dinpricina cd agteptdrile mele fuseserd exagerate. Nu mi pot aminti nimic clar in legdturd cu intrevedereanoastrd, afard de faptul ca Humboldt era foarte vesel qi cd a vorbit rnult.

. ., imi aduce aminte de Buckle pe care l-am intilnit o datd la Hensleigh We6gwood. Am fostbucuros si md instruiesc aslrpra sistemului folosit de el ca sa-gi culeagd datele. Mi-a spus cd isicumpd'ra toate cdrlile pe care le citea, gi fdcea, pentru fiecare un index complet al datelor socotite czji-ar putea il de folos, gi cd isi amintea intotdeauna in ce carte citise ceva, cdci avea o memorie prodi-gioasd. L-am intrebat cum de putea sd aprecieze dinainte ce date ii vor fi folositoare si el mi-ardspuns cd nu ;tie, dar cd i[ conduce un fel de instinct. Aceastl deprindere de a intocmi cite un indexpentru fiecare carte i-a ingaduit sd dea uimitorul numdr de referate despre tot felul de subiectecare pot fi gasite in a sa < Istoria Civiliza{iei>. Cartea aceasta am socotit-o drept foarte igtere-santd ;i am citit-o de doud ori, dar md intreb dacd generalizarile cuprinse in ea au vreo valoare.

20

\ lrl'o lll ( ) (i It.\ r" t 11

Buckle avea darul vorbirii, $i-l ascultam aproape fari sd scot o vorba: de altfel, mi-ar fi fost cu

nepufinld sd. spun gi eu ceva, fiindcd el vorbea intr-una. Cind Mrs. Farrer a inceput sd cinte,

m-am ridicat ;i i-am spgs c[ voiam s-o ascult; de cum m-am depdrtat pulin, Buckle s-a intors

spre un prieten ;i i-a spus (fratele msu l-a auzit, intimpldtor): ( $tii" carlile D-lui Darwin sint

mai bune decit conversa(iile lui >.

printre alli oameni de litere, l-am intilnit o datla, in casa decanului Mihnan, pe Sydney Smith.

ln fiecare cuvint pe care-l rostea el exista ceva inexplicabil de amuzant. Asta se datora poate' in

parte, gi faptului cd te agteptai sa fii am.:tzat. Smith vorbea despre Lady Cork, care atunci era foarte

bdtrind. D;rpd cite spunea el, biitrina doamnd fusese o datd atit de mi;cati de una din predicele lui

despre milostenie, incit se imprumutase cu o guinee de la un prieten ca sd o pund pe tava daniilor.

Smith addugi: < In general se crede cd scumpa ;i bdtrina mea prietend Lady Cork a fost uitatd >.

$i rosti cgvintele acestea in aga fel incit fiecare dintre noi inlelesese imediat cd voia sd spund despre

sclrmpa gi bitrina lui prieteni ci fusese uitatd de dracul. Cum izbutea s-o fac5, nu 9tiu.

De asemenea, l-am intilnit odatd pe Macaulay in casa Lordului Stanhope (istoricul), gi cum la

mas[ nu se afla decit incd o persoanS, in afari de mine, am avut norocul sd-l aud vorbind. $i

era foarte pldcut. Macar-rlay nu vorbea cle loc prea mult; fdrd doar qi poate cd un astfel de om nici

nu putea vorbi prea mult, din moment ce i; inglduia celorlalli sd devieze cursul conversaliei' lucru

pe care de altfel, il gi ficea.Lordgl Stanhope mi-a dat o datd o micd gi curioasd probd privind exactitatea gi bogdlia memoriei

Iui Macar.rlay. IJn mare numlr de istorici obiqnuiau sd se intilneascd in casa Lordr"rlui Stanhope

;i, discutind despre diferite subiecte, uneori t1u erau de acord cu Macaulay; la inceput recurgeau la

cite o carte pentru a vedea cine are dreptate. Dar mai apoi, dupd cum a observat Lordul Stan-

hope, nici un istoric nu se mai ostenea sd caute prin cirli ;i tot ce spunea Macaulay inchidea

discu!ia.Altd dati am intilnit in casa Lordului Stanhope la una din aceste reuniuni, ;i a\i oameni de

litere, printre care se aflau Motley qi Grote. Dupd lunch m-am plimbat aproape o ord cu Grote prin

Chevening park. Conversalia cu el m-a interesat foarte mult gi m-a incintat naturalelea 9i lipsa

oriciror pretenfii in purtarea lui.Cu multd vreme in urmi, luam din cind in cind masa la bitrinul earl1), tat[l istoricului; era

Lrn om ciudat, dar pu{inr-rl pe care l-am cunoscut despre el mi l-a fdcut drag. Bitrinul era sincer.

firesc gi pldcut. Avea trlsdturi puternice, era foarte brun qi purta intotdeauna veqminte cafenii. Pdrea

s6 cread[ in orice li se pdrea altora cu desdvir;ire de necrezut. Intr-o zi, mi-a spus: < De ce nu

dai incoio fleacurile astea de geologii gi zoologii, qi nu te intorci spre ;tiinfele oculte ? > Istoricul,

pe atunci Lord l\{ahon, pdru sup drat cd mi se spuseserd astfel de cuvinte, iar incintdtoarea lui

so{ie pdru tare amuzatl.Am sd-l mai amintesc, in sfirgit, pe Carlyle, intilnit de mai multe ori in casa fratelui meu' ;i

de dou[ sau trei ori in propria mea casd. Conversalia ii era foarte vie Ei interesantd', ca 9i scrierile

sale, dar citeodat[ el stdruia prea mult asupra unui aceluia;i subiect. Imi amintesc de o cin6 pldcut5,

la fratele meu, unde, printre alli ciliva, se aflau Babbage qi Lyell, amindoi vorbdreli. Carlyle, totusi,

ne redusese pe toli la tlcere. vorbind tot timpul mesei despre foloasele tdcerii. Dup[ masi, Babbage,

cit putu mai serios, ii mullumi lui Carlyle pentru foarte interesanta lui lec{ie despre tdcere.

De Carlyle nu scdpa nimeni qi nimic neironizat: intr-o zi, la mine acasd, el numi <<Istoria>>

lui Grote(o groapd fetidii, fard nimic spritual in ea>. Pind cind i-au apdrut <<Amintirile> crezusem

totdeauna cd ironiile lui erau, in parte, glume; acllm insi lucrul acesta mi se pare indoielnic. El avea

infdligarea unui om binevcitor'. dcgi trist qi abatut; dar trebuie spus cd ridea din toatd inima. Cred

21

1) Titlu de noble{e, - Nota trad.

vIATA Sr C()ItFTSPONDFTNT^ r,r r (:H. I)..\rr\\'r\

cd bundvoin{a ii era reald, degi colorata de invidie. Nimeni rlu poate pune la indoiald extraordinaralui putere de a zugrivi oamenii qi lucrurile; descrierile lui, pe cit mi se pare mie, sint mult mai viid ecit cele ale lui Macaulay. Dar sint ele mai exacte ? Asta e altd problemd.

Carlyie a izbutit din plin si intipdreascd in minfile oamenilor citeva mari adevdruri morale.Pc de altd parte ins5, plrerile pe care le avea despre sclavaj erau revoltS.toare. in ochii lui, for{areprezenta dreptul. Spiritul lui mi se pdrea ingust, chiar ldsind la o parte toate ramurile gtiinfei,pe care le disprefuia. E de mirare pentru mine ca Kingsley a vorbit despre el ca despre un onlin stare si fac[ gtiin{a sd progreseze. Ideea cd un matematician, ca Whewell, putea sd judece cu deplindcompetenfd, a;a cum suslineam eu, teoriile lui Goethe asLrpra luminii, il facea s[ ridd disprefuitor.I se pdrea cum nu se poate mai caraghios s[-gi batii cineva capul ca sI gtie dacd un ghe{ar se mi;cdceva mai repede sau ceva mai incet, sAu dacl se mi;cd, in general. Pe cit imi pot da seama, n-amintilnit niciodatd un om cu o minte atit de pulin potriviti pentru cercetarea gtiin{ificd, pe cit o avea el.

ln timpul gederii la Londra, am luat parte, cdutind sd lipsesc cit puteam mai rar, la adundrilemai multor societdJi gtiinlifice. si am activat ca secretar Ia Geological Society. Dar obliga{iile aces-

tea, cit gi indatoririle obignuite, de societate. ddunau intr-atita sdn5tdtii mele, incit am hotdrit sd locuimla 1ard. lucru pe care il preferam amindoi. ;i niciodatd nu ne-a pdrut r5u cI am luat o asemenea hotdrire.

$ederea la Down, din 14 septembrie r.842 pini ln prezent, t876

Dupd citeva cdutdri zadarnice in provincia Surrey qi in alte pdrli, offi gdsit casa aceasta !iam cumpdrat-o. Infdli;are a vafiatd. a vegeta{iei, proprie regiunilor calcaroase qi atit de diferitd cle

aceea cu care m[ obiqnuisem in comitatele din Midland, m-a incintat; dar mi-a plicut qi mai multincd lini;tea absolutd qi rusticitatea linutului. Totu;i locul nu e chiar atit de retras pe cit il descrieautorul unui articol dintr-o revistd germand, care spune ci nu se poate ajung: pind la mine decitpe o potecd ingustd, accesibili numai catirilor. I-ocnin{a noastrd de aici a corespuns minunat uneidorinle pe care n-o prevdzusem, asezarea ei a ingdduit copiilor nostri si ne viziteze des.

Pulini oameni ar fi putut trdi atit de retraqi ca noi. ln afara scurtelor vizite fdcute rudelor qi,

din cind in cind, a zilelor de odihnd la mare sau in alte pdr{i, nu ne-am mai dus nicdieri. ln primaperioadd a qederii noastre aici, am fdcut puline vizite ;i am primit cifiva prieteni; dar sdndtatea mease resimlea intotdeauna si in urma ostenelei acesteia md cuprindeau frisoane violente qi atacuri devomitare. Am fost deci silit si refuz. ani de zile, orice invitalie la masd, ceea ce a insemnat pentrumine o pierdere, cdci reuniunile imi plSceau foarte mult. Din aceleasi motive n-am putut invita aicidecit foarte pu{ine dintre persoanele cu care aveam relalii gtiinlifice.

Principala ocupatie gi cel mai pl6cut izvor de bucurii in timpul vielii, mi-a fost munca;tiinfifica;pasiunea pentru munca aceasta md face si uit suferinfele zilnice sau chiar sd le alung. De aceea,

nu mai am nimic de spus despre restul vielii mele, in afara publicirii numeroaselor mele lucrdri. Poateci unele amdnunte despre felul cum au fost create ar putea interesa.

Diferitele mele publicafii. La inceputul anului 1844, mi-am publicat observaliile despreinsulele vulcanice, pe care le vizitasem in timpul cildtoriei pe bordul vasului Beagle.

ln 1845, m-am strdduit sd corectez o nolrd edilie a lucririi <<Jurnalul Cercetdrilor>>,publicataintiia oard in 1839 ca fdcind parte din lucrdrile lui Fitz-Roy. Succesul acestei prime cdrli, al primuluimeu copil literar, md face sd mI mindresc mai mult decit de succesul oricdrei alteia dintre lucrdrilemele. $i astazi incd ea se vinde mereu in Anglia si in Statele Unite; a fost tradus[ pentru a doua oard.in germand,, francezd gi in alte limbi. Acest succes al unei descrieri de cdlStorie in special a unei cdldtorii;tiinfifice, este surprinzdtor dupd atilia ani de la prima ei aparilie. ln Anglia au fost vindute zece miide exemplare dupd aparilia celei de a doua edilii. in 1846 mi-au fost publicate<<Observaliile Geologice

AI]TOBIO GII'tFIE

despre America de Sud>>.Intr-un mic jurnal, pe care l-am linut intotdeauna, gdsesc scris cd laolaltd,cele trei lucrdrigeologice ale mele (inclusir'<<Recifele de Corali>), mi-au cerut o muncd neintreruptdde patru ani qi jumdtate; < si acum au trecut zece ani de cind m-am reintors in Anglia: cit timp am

pierdut cu boala mea !> Despre aceste trei lucrdri n-am nimic de spus, in afard de faptul c5. spre sur-

prinderea mea:, noi edilii au fost cerute de curind 1).

ln octombrie 1946, mi-am inceput lucrarea despre << Cirripedia>. Pe cind ma aflam pe coasta

din Chile, gdsisem o formd extrem de curioasd, care pdtrunsese prin gdurire in cochiliile de Conclto-

Casa lui Ch. Darwin din Down.

lepr qi care se deosebea atit de mult de toate celelalte Cirripede incit a trebuit sd alcdtuiesc pentru

ea un nou subordin. De curind, pe coastele Portugaliei a fost gisit un gen sfredelitor, inrudit cu cel

descoperit de mine. Pentru a in{elege structura noului meu Cirriped a trebr,rit s6 examinez gi sd

disec multe din formele comune, fapt care m-a determinat incetul cu incetul, sd md ocup de

intregul grup. La acest subiect am lucrat in timpul urmdtorilor opt ani ;i pind la urmd am publicat

doud volume 2) in-quarto, in care sint descrise toate speciile vii cunoscute, gi doud volttme (in-quarto),

mai pulin importante, despre speciile fosile.

Sint sigur cd Sir E. Lytton Bulwer s-a gindit la mine cind l-a introdus intr-unul din romanele

sale pe un anume profesor Long, autorul a doud volume uria;e despre molu;teie din genul Patella.

Deqi am muncit opt ani la aceastd lucrare, jurnalul meu aratd c5, din acest timp, cam vreo doi

ani trebuie sd-i socotesc pierdufi din pricina bolii. De aceea am fost silit, prin 1848, si md duc

la Malvern qi sd urmez un tratament de hidroterapie; am stat acolo citeva luni gi m-am simlit atit

de bine incit la reintoarcerea acasd am fost in stare sd-mi reiau lucrul. Cind scumpul meu tatd a murit,

la 13 noiembrie 1848, eram atit de bolnav incit mi-a fost cu neputinld si asist la inmormintare sau

sd indeplinesc rolul de executor testamentar.

Cred cd lucrarea mea despre Cirripede prezintd o valoare considerabild, cdci in afara faptului

c5 descriu citeva specii noi ;i remarcabile, am stabilit homologia diferitelor pdr{i, am descoperit aparatele

de ciment, cu toate cd m-am inqelat groaznic in privin{a glandelor de ciment - $i, in sfirgit, am dovedit

1) <<Observalii Geologice... >>, ed. a 2-a, 1876, <Recifuri de Coral>, ed. a 2-a, 1874.1) Editate de Ray Society.

23

!\

lrr antrmite genuri existenla unor masculi minusculi complimentari, traind ca parazrti pe indivizriirerrnafroditi. Aceasta ultima descoperire a fost pind la urm[ pe deplin confirmati, degi la un momentJat un scriitor german fusese destul de amabil ca sd atribuie intreaga descriere imaginaliei mele fer-irle. Cirripedele alczituiesc un grup variat de specii greu de clasificat,;i munca aceasta mi-a folositf'oartc mult cind. in < Originea Speciilor>> a trebuit si discut principiiie unei clasiflcdri naturale.fotusi. rnd indoiesc dacl lucrarea merita atita timp cit i-am consacrat.

incepind din septembrie 1854, mi-am folosit intregLrl timp pentru plrnerea in ordine a imensuluirneu vraf de note ;i pentru facerea observaliilor gi experienlelor in legiiturl cu transformarea speciilor.irr timpul cilatoriei pe <<Beagle>>, m'i irnpresionase profund faptul cd descoperisem in formaliaParnpasului mari animale fosiie acoperite cu o armurd asemdndtoare armurii existente astd.zi la.lrmadillos ; in al doilea rind, md impresionase felul in care animalele apropiat inrudite se inlo-cuiesc unele pe altele, pe misurd ce inaintezi spre sudul continentului; ;i, in al trcilea rind, mairnpresionase caracterul sud-american al rnajoritifii speciilor din insulele Galapagos, gi mai ales felulin care ele difer[ ugor intre ele pe fiecare insLrl[ a grupului; nici una dintre insulele acestea nrr

pare si {ie prea veche din punct de vedere geologic.Evident cd aceste fapte, ca gi multe altele analoge, nu se puteau explica decit prin presu-

pLrnerea ca speciile se modific[ treptat. Subiectul acesta m-a framintat muitd vreme. Dar e la fclde evident cd nici ac{iunea condiliitor inconjr"rrdtoare qi nici voinfa organismelor (mai ales in privinfaplantelor) tru puteau explica nenumd.ratele cazuri in care aceste organisme de orice fel se adapteaza

minunat de bine la obiceiurile lor de viald: de pilda o ciocdnitoare, sau un brotircel si se ca{ere

in pomi, sau o simin!6 sd se imprd;tie cu ajr,rtorul cirligelor saLl al penelor. Aceste adaptiiri m-aLr

izbit intotdeauna si. pind in clipa cind au putut ti explicate, mi s-a pdrut aproape inutilii incer'-

carea de a demonstra prin dovezi indirecte cd speciile s-au modificat.Dupd reintoarcerea mea in Anglia, mi s-a pdrut cd urmind exemplul dat de Lyell in geologic,

adica reunind toate faptele care se leagd intr-un fel oarecare de varialia animalelor ;i a plantelorirt stare domestici sau in libertate, a; putea arllnca o lumini oarecare asupra acestui subiect. Primulmeu caiet de note a fost inceput in iulie 1837. Lucram la el dupd adeviratele principii ale lui Bacon:stringeam fapte pe scard mare. fdrd teorie preconceputd, gi mai ales cele privind speciile domes-tice, trimiteam chestionare imprimate, stltearn de vorbd cu cresclitori de animale gi cu gradinaripricepu{i, ;i citeam foarte mult. Cind vad lista cirtilor de tot felul pe care le-am citit ;i rezumatin scris si care cuprinde seriil compete de jurnale gi de dari de seaml ale nnor societa{i stiintifice,md uimegte hdrnicia mea. Mi-arn dat repede seama ci selecfia e cireia succesului in mina omuluipentru crearea raselor utile de animale qi plante. Dar cum putea fi apiicatd selectia la organisme vii,traind libere in naturd, a rimas citiva vreme un mister pentru mine.

In octombrie 1838, adicir la cincisprezece luni dupd ce-mi incepusem ancheta sistematici. am

citit irrtimpldtor, ca sd md distrez,, cartea lui Maithus despre Populaqie. Eram bine pregltit, prinobservarea indelungata gi continud a obiceiurilor animalelor gi plantelor, sa in{eleg lupta pentruexisten!5 care se intilnegte pretutindeni gi m-a izbit ideea c;i, in aceste condilii, variafiile favorabilevor tinde sd fie pdstrate. iar cele nefavorabile vor fl distruse. Rezr-rltatul acestui fapt ar {i formareade noi specii. Ajunsesem. in sfirgit, la formula.rea unei teorii, pe baza cdreia se putea lucra; dareram atit de dornic sd evit orice prejudecatd, incit ma hotdrisem pentru citva timp, sd nu intoc-mesc nici mdcar cea mai scr.rrtd schila. Abia in iunie 1842 mi-am acordat pentru prirna oard satis-

tacfia de a redacta un foarte scurt rezumat al teoriei mele, pe 35 de pagini, scrise cu creionul.in vara anului 1844, acest rezumat a fost extins la 230 pagini, pe care le-am copiat qi le mai

' am incd.

Dar scipasem din vedere pe atunci o problemd de mare importantS, $i md rnirI, daci numa gindesc cumva la Columb,si la or.rl lui, cum de anr putut s-o neglijez pe ea qi solulionarea ei.

\t,TOIIIOtiIt'\l. Ili 25

Aceastd problema constd in a explica tendinta pe care o au fiin(ele organice care descind din acelaqi

trunchi spre o divergen!d. a caracterelor pe mdsur6 ce se modificii. Divergen{a aceasta este evidentd:de ea ne poate convinge felul in care diferitele specii pot fi clasate in genuri, genurile in familii,familiile in subordine ;i a;a mai departe. Imi amintesc locul precis de pe foseaua unde, fiind intrisur5, solufia mi s-a impus, spre marea mea bucurie. Aceasta s-a int?mplat la mult timp dupd mu-tarea mea in Down. Solulia, dupa cum cred, este cd descenden(ii modificali ai tuturor formelor domi-nante $i pe cale de sporire tind sa se adaptezela numeroase gi diferite locuri in economia naturii.

La incepr,rtul anului 1856Lyell m-a sfdtuit sa-mi scriu cu de-amdnuntr-il gi cit mai pe larg teo-riile, lucru pe care l-am ;i inceput de indatd, ;i asta pe o scar[ de doud, trei ori mai vastii decitaceea adoptati mai tirziu pentru << Originea Speciilor>>; qi totr.rgi n-am facut decit un rezumat alrnaterialelor pe care le adunasem. Ajunsesern astfel sd termin cam jumdtate din lucrare, dar pla-nurile mi-au fost rdsturnate la inceputul verii 1858, clci d-l Wallace, care se afla pe atunci inarlripelagirl Malariez, imi trimise Lrn esseu <<Despre tendinla varietdlilor de a se fndepdrta indefinitde tipul originar>>. Esseul acesta confinea o teorie identicd cu a mea. D-l Wallace isi exprima dorin{ade zr-i trimite esseul lui Lyell" ca sI-l citeascl, dacd ag fi fost de pdrere ci lucrarea era satisfiicitoare.

lrnprejurdrile in care am consim{it, la cererea lr"ri Lyell qi Hooker,, de-a ingadr-ri ca un rezumatal manuscrisului meu, impreun[ cu o scrisoare cdtre Asa Gray, datatd din 5 septembrie 1857. sifie publicatd in acelasi timp cu esseul lui Wallace, se gdsesc in << Jout"nal oJ' the Proceedings oJ' the

Linnean Society>>, 1858, p.45.La inceput, nu prea voiam si consimt. crezind c[ d-i Wallace arputea considera procedeul meu ca nejustificabil, cdci nu-i cunosteam pe atunci caracterul nobil qi

generos. Atit extrasul din manuscrisul meu, cit qi scrisoarea citre Asa Gray, nu fuseserd scrise pentrua Ii publicate, qi stilul lor ldsa mult de dorit. Pe de altd parte, esseul d.lui Wallace era scris intr-oformd admirabild gi foarte clar[. Cu toate acestea, lucrdrile noastre comune nu trezird. decit foartepu{ina atenlie; singura criticd tiparitd de care imi aduc aminte era semnatd de profesorul Haughton ,

din Dublin, care a socotit drept fals tot ce era nou in ele gi drept adeviirat, ce era vechi. Pdrerea

lui aratd cit de necesar este ca orice teorie nou;i sd fie extllicat[ multd vrcme si cri destuiS amdnun-

fime pentru a trezi atenlia publicr"rlr-ri.

ln septembrie 1858, in urma sfatului hotarit al lui Lyell gi Hooker, arn inceput s[ lucrez lapregdtirea unui volum despre transformarea speciilor, dar m-a intrerupt adeseori boala sau scurtele

vizite la incintdtorul a;eziimint hidroterapic al d-rului Lane, la Moor Park. Am prescurtat manus-

crisr-rl inceput mai pe larg in 1856, qi am tenninat volumul reducindu-l la acelea;i propor{ii. Lu-crarea mi-a cerut o muncd grea de 13 luni ;i l0 zile. A fost pr,rblicat[ sub titlul de << Originea Spe-

ciilor>> (<< Origin of Speciesr>) in noiembrie 1859. EsenJa cdrfii a rdmas aceeagi in ediliileulterioare.degi s-au fdcut nlrmeroase addogiri ;i corectlri.

Fdri indoiald cd. ea este principala operi a vielii mele. De la inceput, cartea s-a butcurat de foartemare succes. Prima ;i mica edilie de I 250 exemplare a fost vindutd chiar in ziua apariliei, iar o

a doua edilie, de 3 000 exemplare, a urmat-o curind. Pind acum (in 1876) gasesprezece mii de exemplare

au fost vindute in Anglia, qi, dacd se lir-re seama cit de grea este cartea, cifra de vinzare este consi-

derabili. Lucrarea a fost tradusd in aproape toate limbile europene, chiar in spanioll, cehir, poio-

nezd gi rusd. Dupd a{irma{ia d-nei Bird, a fost tradusi gi in limba japonez[t) ;i este mult studiata

acolo. A apdrut pind ;i un esseu in ebraicd, vrind si arate c[ teoria este cuprinsd in Vechiul Testa-

ment ! Analizele critice au fost numeroase; citva timp am coieclionat tot ce apdrea despre << Originea

Speciilor> gi despre acelea dintre publicaliile mele care se refereau la ea. Numdrul analizelor critice(in afari de recenziile ziarelor) se ridicau la 265; dar dupa citva timp am renuntat, in disperare de

cauzd.. Pe zrceastd temd au apirut numeroase cirli gi esseuri; in Germania a fost publicatd infiecare an sau la doi ani odatd, un catalog sau o bibliografie despre << Darwinism>>.

1) Miss Bird a gregit, dupi cum am aflat cle la profesorul Mitsukuri (F.D.)

vIA',f A $r coHESpoNDENTA LUI CH. DAITWI\

Succesul <<Originei Speciilor >>, cred cd poate fi pus in mare parte, pe seama celor doui schi{et'estrinse dar cuprinzind aproape tot, scrise cu mult inainte, cit qi pe seamafaptului cd am rezumat insfir;it un manuscris mult mai mare, care era el insuqi un rezumat. Datoritd acestui fel de a lucra amcapdtat posibilitatea sd aleg faptele gi concluziile cele mai frapante. De asemenea, timp de mul{i ani,am respectat o reguld de aur: de cite ori am dat peste un fapt nou, peste o observa{ie sau peste oipotezd noud, opusd felului meu de a vedea lucrurile, mi le-am notat de indatd ;i fard greq. Expe-

Cabinslul lui Ch. Darrvin din Down.

rienfa imi ardtase, intr-adevdr, ci asemenea fapte sau ipoteze pot fi uitate mai repede decit ipotezelegi faptele favorabile. Datoritd acestui obicei, au fost ridicate impotriva pdrerilor mele foarte pufineQbiectii pe care sd nu le am cel pulin notate qi cdrora sd nu fi incercat si le rispund.

S.a spus uneoricd succesul <<Originet Speciilor> dovedegtecd < subiectul plutea in aer)), saucd < minfile oamenilor erau pregdtite pentru ea )). Nu cred s[ fie strict adevdrat, cdci mi s-a

t, ivit prileiul sd cercetez pdrerile multor naturalisti, ;i n-am intilnit nici unul care sd pard cd se'i'qd"g-iEfte de permanen{a speciilor. Chiar Lyell gi Hooker, degi md ascultau cu interes, nu pdreauniciodatd cd-mi impdrtdqesc pd.rere a. O datd sau de doud ori am incercat sd explic unor oamenicapabili ce inlelegeam prin selecfie naturald, dar am dat greg cu desdvirsire. Ceea ce considerstrict adevdrat este cd fapte nenumdrate gi bine observate erau rinduite in min{ile naturaligtilor,fapte gata sd-gi ocupe locurile lor respective de indatd ce o teorie satisfdcdtoare s-ar fi ivit ca sdle cuprinda. Un alt element de succes al cdrfii mele a fost dimensiunea ei moderatd; ;i aceasta odatoresc apariliei esseului d-lui Wallace. Dacd mi-ag fi publicat cartea a$a cum incepusem s-o scriuin 1856, lucrarea ar fi fost de patru sau de cinci ori mai mare decit << Originea Speciilor> qi foartepulini oameni ar fi avut rdbdarea s-o citeascl.

Am cigtigat mult aminind publicarea, cam din 1839, cind aveam teoria clard in minte, pindprin 1859, ;i n-am pierdut nimic prin aminare, cdci pufin imi pdsa dacd i se atribuia lui Wallacemai multd originalitate decit mie. E neindoielnic faptul c[ esseul lui a ajutat ca teoria mea sd fie primitd.

N-am fost depdgit decit asupra unui singur punct important, gi vanitatea m-a fdcut sd. regretmereu acest lucru. E vorba de explicarea, cu ajutorul Perioadei Glaciare. a prezenlei acelorasi specii

_rl

Alt1.otsIo (.; lt A I'IE

de plante si a citorva animale pe virfurile munfilor depdrtati ;i in regiunile arctice. Teoria aceastaimi pldcuse intr-atit, incit o formulasem in scris ln extenso, si cred cd Hooker mi-a citit manus,crisul cu ciliva ani mai inainte ca E. Forbes sd-gi publice celebrul s[u memoriu 1) asupra aceluia;isubiect. Pdrerile noastre nu difereau decit pe alocuri gi mai gindesc gi acum cd eu aveam dreptate.Fireste c5. niciodatd, in publicaliile mele, n-am fdcut nici o aluzie asupra faptului c[ ajunsesemla aceasti concluzie cu totul independent.

Pe cind lucram la<<Originea Speciilor> nimic nu mi-a dat mai multi satisfac{ie decit explica(iaimensei deosebiri, existente, in multe clase, intre embrionul qi animalul adult, qi a asemdndrii extremedintre embrionii aceleiasi clase. Pe cit imi aduc aminte, in primele recenzii despre <<Originea Spe-ciilor )) nu fusese fdcutd nici o remarcd asupra acestui punct; imi amintesc cd intr-o scrisoare adresatdlui Asa Gray, mi-am exprimat surprinderea pentru acest fapt. ln ultimii ani, diverqi critici au atribiiitintreaga cinste lui Fritz Mtiller gi lui Haeckel, care - fdrd indoiald - au studiat problema mai amd-nun{it si, in unele privin{e, mai corect decit mine. Aveam destul material ca sd pot intocmi uncapitol intreg ;i a$ fi trebuit si lungesc disculia ; cdci este vddit cd n-am reugit sd-mi impresionezcititorii si, dupd pdrerea mea, acela care reu$egte s-o faci meritd toatd cinstea.

Cele spuse md obligd si adaug cd aproape intotdeauna am fost tratatcorect de cdtre critici,-- ldsindu-i de o parte pe cei eare, fiind lipsili de cunogtinle qtiinfifice, nu meritd sd ne ocupdm de ei.Pdrerile mele au fost adeseori prost in{elese, batjocorite qi intimpinate cu amard impotrivire; dartotul a fost facut - cred - cu bund credinfi. ln general, sint convins cd lucrdrile mele au fostpe multe ori prealdudate. Md bucur cd.am evitat polemicile; acest lucru i-l datorez lui Lyell, care.cu ani in urmd, fiind vorba despre lucrdrile mele de geologie, md sfdtuise stdruitor sd nu mla angajezniciodat[ in polemici, fiindcd ele duc foarte rar la ceva pozitiv, dar cauzeazd, in schimb o mare;i inutila pierdere de timp ;i de nervi.

De fiecare datd clnd am descoperit vreo gregealS sau vreo imperfeclie in munca mea, saLr

cind am fost criticat cu dispre{ sau ldudat peste m[surd gi m-am simlit umilit, cea mai mare min-giiere a fost sd-mi repet mie insumi de sute de ori: ( am muncit din rdsputeri gi cit am putut maibine; nimeni n-ar fi putut face mai mult >. lmi amintesc cd, pe cind m[ aflam in golful Good-Success din Jara Focului, md gindeam (gi cred cd le-am scris gi pirinlilor mei), cd nu mi-ag puteafolosi viala mai bine decit addugind ,si eu ceva la progresul ;tiinfelor naturii. Am fdcut asta pe citm-au ajutat puterile: criticii n-au decit sd spund ce vor, dar nu vor putea distruge aceastd convingere.

In ultimele doud luni ale anului 1859, am fost extrem de ocupat cu pregdtirea ediliei a tloua din<< Originea Speciilor> si cu o corespondenld enormd. La I ianuarie 1860, am inceput s6-mi pregdtescnotele pentru lucrarea << Variayicr Animalelor ;i q Plantelor in Stare domesticd>, care n-a apdrutinsd pini la inceputul anului 1868. lntirzierea aceasta a fost pricinuitd in parte de bolile care nu-midddeau rd.gaz, dintre care una a durat 7 luni, si in parte de faptul ci md simleam tentat sd publicalte lucrdri, despre alte subiecte, care md interesau mai mult pe atunci.

La 15 mai 1862, a apdrut cdrticica mea despre <<Fecunderea Orhideelor>>, care mi-a cerut omuncd de zece luni. Majoritatea datelor fuseserd acumulate cu incetul in anii precedenli. ln timpulverii 1839, 9i cred c[ gi in timpul verii precedente, m-am ocupat cu observarea atenti a 1'ecunddriiincrucigate a florilor cu ajutorul insectelor, cdci in speculaliile mele despre originea speciilor ajunsesemla concluzia cd' incrucisarea joacd un rol important in pdstrarea constantd a formelor specifice. Deproblema aceasta m-am ocupat mai mult sau mai pulin gi in cursul verilor urmdtoare, iar interesulmeu pentru ea a sporit 9i mai mult dupd ce mi-am procurat gi am citit, in noiembrie 1841, dupdsfatul lui Robert Brown,un exemplar al minunatei cdrfi scrisd de C. K. Sprengel: < Das entdeckteGeheimnis der I'{atur>. Cu vreo cifiva ani inainte de 1862. md ocupasem in mod special de fecundarea

27

r) <Geolog. Survey Memoirs)), 1846.

vI \TA sl (; ()lrtlSI'()\Dl:lNT.\ l, I'I cH. D \ItWIN

orhideelor noastre britanice; ;i mi s-a pArut cd, ar fi mult mai nimerit sd pregitesc un tratat citrnai cornplet cu p:tinla despre acest grup de plante. decit sd folosesc marea cantitate de materialestrinse pe ?ndelete in legdturi cu alte plante.

Hotirirea mea s-a dovedit a fi in(eleapti, cdci de la aparilia cdrfii mele a apdrut un numirsurprinzdtor de memorii gi lucrdrii separate asupra fecunddrii a tot felul de specii de flori, ,si ele

sint niult mai bine facute decit le-as fi putut face eu. Meritele bietului bdtrin Sprengel. atit de

rnult timp neluate in seamd, sint aculn, la mLrlli ani dupa moartea lui, pe deplin recunosc:rte.In acelasi an am publicat in <<Journnt o.f the Linnean Society > studiul <<Despre cele doud Forme

,tuu clespre Slarca dimor.fci a Primulei >, iar in urrnitorii 5 ani, alte cinci studii despre plante dimorfe

;i trimorfe. Cred cd nimic nu rni-a dat atita satisfacfie, in toat[ viata mea $tiinfificd, pe cit mi-a datfaptLrl cd am explicat semnificafia structurii acestor plante. Observasem, in 1838 sau 1839, dimorfisnulla Lirutm flavum, si crezusem la inceput cai ar fi vorba numai de un caz neinsemnat de variabilitate.Dar examinind speciile comune a7e Primulei. am constatat cd cele doud forrneeraumult preai'egr"rlate

si constante pentru a putea fi privite numai astfel. Do aceea, aproape m[ convinsesem cir primulacomuni gi ciubolica cr-rcului erau lte cale s[ devind dioice; -_ c[ pistil'"rl scurt al uneia din formegi staminele scurte ale celeilalte forrne tindeau spre avortare. Plantele au fost d:ci supuse cercetdriidin acest punct de vedere; dar de indati ce florile cu pistile scurte au fost fecr-rndate de polenul stami-nelor scurte, s-a constatat cI ele prodLrceau mai multe seminle decit oricare din celelalte patru incru-cigdri posibile, iar teoria abortivd fu r[sturnatd. Dupd alte citeva experien{e a devenit evident ci aceste

doud forme, dc;i amindou5 perfect hermafrodite, se aflau una fald de cealaltd in aceea;i relaliein care se afli cele doul sexe ale unni animal obi;nr"rit. La Lythrurn mi s-a ivit un caz gi maiminunat incd, acela a trei forme stind in rela{ii similare una fa{d de alta. Mai tirziu am constatatcd descendenla din imprelrnarea a doud plante care aparfin aceleia;i forme, prezintd o curioasdqi strinsi analogie cu hibrizii rezultali din impreunarea a doud specii distincte.

ln toamna anului l864am terminat o marelucraredespre << Plante urciitoare,> si am trimis-ola Linnean Society. Redactarea acestei lucrdri mi-a luat patru luni; dar cind am primit corecturilein pagind eran atit de suferind incit anr fost nevoit sd le las aga cum erau, in ciuda stilului lordefectuos gi adeseori obscur. Lucrarea nu prea a fost remarcatd; dar cind, in 1875, a fost corectatii

;i publicatd separat, s-rl vindr-rt bine. Citirea unui singur articol scris de Asa Gray qi pr"rblicat in1858, m-a determinat sd mii ocup de acest sr-rbiect. El mi-a trimis seminle, si, crescind citeva plante.m-au fascinat ;i m-au mirat atit de mult migciirile revolutive ale tulpinilor ;i ale circeilor. miscdri irr

realitate foarte simple, d:si la prima vedere par foarte complexe, incit mi-am procurat diferitealte specii de plante urcdtoare si arm studiat serios intregul subiect. Studiul acesta md atrdgea cu

atit mai mult cu cit nu fusesem de loc satisfdcut cu explicalia pe care Henslow ne-a dat-o in lecfiilesale despre plantele volubile: H:nslow ne spusese cd. ele ar avea, printre altele, o tendin{d natu-rald de a creste in spirald. Aceasti explicalie s-a dovedit a fi cu totul eronatS. Unele dintre adaptdrilemanifestate de plantele urcdtoare sint tot atit de uimitoare ca si cele manifestate de Orhide'epentru a-si asigura fecundarea incrucisatl.

Lutcrarea mea (( Varialia Animalelor ;i Plantelor in Stare domesticd > a fost inceputd. dupd cumammaispLrs, la inceputullui l860dar n-afostpublicatd decitlainceputul anuluit868. Aceastd cartegroasd, m-a costat o munci grea, de patru ani ;i doud luni. Ea confine toate observaliile mele ;iun numdr imens de fapte adunate din diferit e izvoare, despre organismele noastre domestice. ln volr-rmul

al doilea cauzele si legile varialiei. ale ereditAtii etc., sint discutate atit cit ingdduie starea c'ano;tinfelornoastre actuale. Cdtre sfirgitul lucrdrii, dau ipoteza mea, foarte prost primitd, despre pangenezd.

O ipotezd neverificatd preluiegte pulin sau nu preluieqte deloc ; dar dacd pe viitor va putea cineva

sd facd observalii cLr ajutorulcdrora s[-i poat[ dovedi valabilitatea, atunci il voi fi ajutat ;i eu prinpunerea la indernind a unui numdr foarte mare de fapte izolate care vor putea fi astfel legate

A UTO B I ( ) (} R A FI I.:

impreunir. si ficr.rte inteligibile. ln 1875 a apS.rLrt o a doua edilie, inult imbundtii!ita si care nri-adat mr-rit de lucru.

Lucrarea mea <<Descendenla omului> a fost publicarta in l'ebruarie ltt7l. Dc indatii ce mIconvinsesem. prin 1837 sau 1838, c[ speciile sint organisme susceptibile de modificiri, nu mi. puteamimpiedica sd cred cd si omul trebuie sd se supund aceleia;i legi. Am adunat dcci note privind aceastdproblemd, spre mullumirea mea persorrald ;i fiira gindul de a o publica decit peste multd vreme. Desiitt <<Originea Speciilor>> nu este r-ricdieri discutata derivarea vreunei specii particulare, am crezut cd.

este mai bine, pentrLl ca nici Lln om cinstit sd nu mi poati aclza ca imi ascund pdrerile, si adaug c[,prin lucrarea mea, (( s-ar face intmcitva lumind asupra originii omr-rlui si a istoriei sale >. Pentrusttccesul c[r{ii ar fi flost inutil gi d[undtor sd fac paradd cu convingerca mea despre originea omului.fard sf, aduc d<lvezi.

Dar cind mi-am dat seama ca o mullime de naturaligti acceptau in intregime doctrina evolulieispeciilor. mi s-a pirut infelc'pt si pielucrcz notels pe care le aveam gi sa public un tratat special despreoriginea omului. Eram cu atit mai bucuros s[-l fac, cu cit imi dadea prilejr-rl sd discut in adincimeseleclia sexnald - subiect care 1n-a interesat intotdeauna foarte rnult. Subiectul acesta, ca gi aceladespre variatia speciilor noastre domestice, impreund. cu cauzele gi legile variabilitafii, a ereditatii;i a incrucigarii plantelor, sint singr.rrele subiecte desple care am fost in stare si scriu aproape in intre-gime, putirrd s5" folosesc astfel intregul material pe care il adunasem. Ca si scriu << DescendenlaOmulu[>>, nti-au trebuit trei ani, dar, ca de obicei, o parte din tirnp l-am pierdr.rt din pricinasinatAtii lnole precare, iar o altl parte din timp am folosit-o pentru pregdtirea editiilor noi si a

alior lucrdri. de mai micl importan{ir. O a doua edi{ie, mr-rlt imbunritd[ita a << Descendentei>> a

apirrut in 1874.

Lucrarea mea<<Expresia Emcliilor la Oameni;i Atimale>> a fost publicatliin toamna anului1872. Intentionasem si-i dau acestui subiect numai un capitol in < Desc'endenla Omului>>, dar ime-diat ce am inceput sd-mi sistematizez notele, mi-am dat seama cd el cere sd fie tratat separat.

Primul meu copil s-a ndscut la 27 decembrie 1839. si am inceput dc indatl sir iau notiteasupra genezei primelor expresii variate pe care le prezenta, c5.ci simfeam in mine, chiar de pe atunci,convingerea c[ expresiile cele mai complexe ;i mai nuantate trebuie sd aibir toate o origine treptatiisi naturzrlS. ln timpr"ri verii anului urrnitor, 1840, am citit admirabila lucrare despre expresie a luiSir C. Ilell, si astfel tni-a sporit gi mai muit interesul pentru acest suibiect, de;i nu puteam admite cunici un chip credinfa autorului ca diferili mugchi au fost creali special pcntru nevoiie expresiei.incepind din epoca aceea m-am ocupat din cind in cind cu acest subiect, atit cu privire la om, cit ;ila anirrralele noastre domestice. Cartea s-a vindr"rt binc : 5267 de exemplare au fost cumpdrate, chiarin ziua apariliei c'i.

In vzira anului 1860, po cind mi odihneam;i leneveam iinga Hartlield, unde abundf, dor-ra

specii de Drosera, am observat cd. numeroase insecte fuseserS. prinse de frunze. Arn luat acasf,

citeva plante, gi dindu-le insecte, le-am v/azut mi;cdrile tentaculelor. Aceasta m-a fdcut sd m[ gindesc

cd pe semne insectele erau prinse cu un anumit scop. Din fericire, mi-a venit ideea sd fac o experi-cnfd cruciald: am pus un numdr mare de frunze in diferite lichide azotate si neazotate de egalS

densitate ;i, de indatd ce am constatat cd numai primele provocau mi;cari energice, am cdpdtat certi-tudinea cd mi s-a deschis in fafl un frumos gi vast cimp de investigafii.

ln anii urmdtori, in orele.de rlagaz, mi-am continuat expcrienfele, iar cartea mea desprc<<Planteinsectivorer> a aplrut in iulie 1875 - adica la 16 ani dupir primele mele observa{ii. intirzierea aceasta.ca ;i aceea a cirfilor mele precedente, mi-a fost favorabili, cdci, dupi o trecere mai indelungatd de

timp, un autor igi poate critica propria lucrare aproape la fel de bine ca gi cum ar fi lucrarea altuia.Faptul ci o planti poate secreta, atunci cind este excitatd, un fluid confinind un acid si un fermentanalog sucului digestiv al unui animal, era, desigur o descoperie remarcabild.

29

)rj YIATA $I CORESpONDENTT L{.ir CH. DARWIN

irr toamna aceasta, a lui 1876, voi publica<<Efectele Fecunddrii tncruci;ate ;i ale AutoJecunddriiitt Regnul vegetal>>. Cartea va alc5,tui o completare alucrdriidespre << Fecundarea Orhideelor>>, in caream demonstrat perfecliunea mijloacelor folosite pentru fecundarea incrucigatd, si aici voi arlta citde importante sint rezultatele. O simpl5 observalie intimpldtoare m-a determinat sd fac timp deI I ani numeroase experiente citate in acest volum; qi desigur cd intimplarea a trebuit repetatdmai inainte ca atenlia sd-mi fi fost in intregime atrasi de faptul remarcabil ci plantele ndscutedin flori autofecundate sint inferioare ca inilfime si vigoare, chiar din prima generalie, flald de celeprovenind din fecundare incruci;ata. Sper, de asemenea, sd public o noud. edilie rev/azutd, a lucrdriidespre Orhidee ;i a scrierilor despre plantele dimorfice gi trimorfice, addugind citeva observa{iasllpra unor chestiuni conexe, pe care n-am avut niciodatl timp s[ le pun in ordine. Pe semne ciputerile imi vor fi atunci istovite. iar eu voi fi gata sd exclam:<< Ir;uttc dimlttis>>.

Scris la r mai r88r. << Efectele Fer:unddrii tncruci;ate ;i ale Autofeumcldrii> au fost publicatc'in toamna anului 1876; dupa cite cred, rezultatele oblinr"rte explicd nesfirsitele gi minunatele combi-nalii realizate pentru transportul polenului de la o plantd la alta, in cadrul aceleiaqi specii. Acumcred, totuqi,, mai ales dupa observaliile lui Hermann Mi.iller, ci ar fi trebuit sd insist mai multasupra numeroaselor adaptdri in vederea auto-fecunddrii, cdci mr.rlte asemenea adaptdri imi eraufoarte cunoscute. O edilie mult lSrgitd a << Fecunddrii Orhicleelorr a fost publicatd in 1877.

ln acelagi an a apdrut <Diferitele Forme cle FIori>> etc. a cdrei a doua edilie a fost publicatain 1880. Lucrarea cuprinde in mare parte diferite scrieri despre florile heterostile, publicate la inceputde Linnean Society; ele au fost revizuite gi li s-a addugat mult material nou gi citeva observalii desprecazurile in care aceeagi plantd poartl doud feluri de flori. Dupd cum am spus gi mai inainte, niciuna dintre micile mele descoperiri nu mi-a fdcut atita placere cit mi-a f[cut explicarea semnificalieiflorilor heterostile. Rezultatele incrucigarii ilegitime a unor astfet de flori cred cd sint foarte impor-tante in ceea ce privegte problema sterilitdlii hibrizilor. desi au fost observate de foarte putine persoanL'.

ln 1879, am pr,rblicat o traducere a car{ii Dr. Ernest Krause despre <<Via{a lui Erasmus Darwin>>la care am addugat o schitd. a caracteruh-ri si a obiceiurilor acestuia, dupa nrateriale aflate iriposesia mea. Numeroase persoane s-au interesat indeaproape de aceastd mic[ biografie. gi md mirircd au fost vindute numai 800 sau 900 de exemplare.

in 1880, am publicat. impreund cu Frank (fiul meu) lucrarea noastrd <<Capar:itatea de Ml;carea Plantelor>. A fost o muncd grea de tot. Cartea std, fala de cdrticica rnea despre<< Plante urcdtoare>>.cam in aceleagi relalii in care std < Fecundarea tncrucirsetd>> fatd de << Fecundarea Orhideelor>>. lntr-adevdr, dupd principiul evolufiei, ar fi fost imposibil sd explic cum de s-au dezvoltat plantele urcdtoarein grupuri atit de numeroase gi de diferite dacd toate felurile de plante nu posedd o oarecare capa-citate de a se mi;ca intr-un fel analog. Am putut dovedi exactitatea acestei ipoteze, ;i plecind de laea, am putut stabili mai tirziu o generalizare mai completd si anume: feluritele ;i importantele cate-gorii de mi;cdri provocate de lumin5, de atrac{ia gravitdlii etc., sint toate forme modificate ale

rnigcdrii fundamentale, ale circummutafiunei. Mi-a pl6cr"rt intotdeauna sd inal! plantele la scara fiin-felor crganizate, qi de aceea am avut o satisflac{ie speciald arltind cit de multe 9i bine adaptate sintmi;cdrile pe care le executd virful qnei raddcini.

Acum (1 mai lSBl)am trimis la tipografie manuscrisul unei mici cdrli despre <<Formarea

Pdmtntului fertil, prin Acytunea Rintelor>>. Subiectul nu e prea important gi nu stiu dacd va interesa vreurlcititor 1), dar pe mine m-a interesat. Este completarea unui scurt memoriu citit in fafa Societatiigeologice, acum peste patruzeci de ani, si a trezit in mine vechi amintiri geologice.

Am menlionat toate carfile pe care le-am publicat, si acestea au fost pietrele de hotar ale vieliimcle. aga cd nu mi-au mai rdmas multe de spus. in timpul ultimilor treizeci de ani nu stiu sd se fi

1) lntre noiembrie 1881 gi februarie 1884 s-au vindut 8500 de exemplare.

.\UT()BIOGiTA}'IE 31

petrecut vreo schimbare in spiritul meu. cu excep[ia unui singur punct care va fi men{ionat acum.

De altfel nici o schimbare n-ar fi putut surveni in afari de aceea a unei subreziri generale. Dar tatdlmeu a atins virsta de 83 de ani cu mintea la fel de vie ca intotdeauna si cu toate facultitile nesldbite,

iar eu nadajduiesc sd mor mai inainte ca mintea sd inceapa sa-mi slabeascl intr-un fel simfitor. lmiinchipui ci, am devenit mai priceput in glsirea explicaliilor juste gi a noilor dovezi experimentale, dariscusinla aceasta poate si fie doar rezultatul unei practici ;i al unui bagaj de cunogtin{e mai mari.lmi este la fel de greu sd mii exprim corect gi concis pe cit mi-a fost de greu si pini acum. Greutatea

aceasta mi-a cauzat o foarte mare pierdere de timp; dar a avut in schimb gi un avantaj, cdci m-a silitsa chibzuiesc rnult pi adinc la fiecare fraz'a, gi astfel am ajuns sd vad erorile de rafionament atitla observatiile mele proprii cit gi la cele ale altora.

Se pare cd in mintea mea existd un soi de fatalitate, care nrd face sd-mi exprim din capullocului expunerea sau fraza intr-o forml gregita sau stingace. La inceput. obisnuiam sd-mi gindesc $razainainte de a o asterne pe hirtie; dar mi-am dat seama de multd vreme cra realizez o economie

de timp mizgdlind cu un scris gribit, pagini intregi, cit pot mai repede, gi apoi sd prescurtez Juma-tate din cuvinte gi sa le corectez pe indelete. De multe ori frazele astfel mizgalite sint mai bune

'decit

cele pe care le-as fi putut scrie chibzuindu-le pe indelete.

Dupa ce am vorbit astfel despre felut cum scriu, voi adduga c5., in ceea ce privegte lucrdrilemele mari, ddruiesc mult timp aranjamentului general a materiei. Mai intii fac schila cea mairudimentard, in dou[ sau trei pagini, apoi una mai mare, in mai multe pagini, citeva cuvinte sau

unul singur inlocr-rind o disculie intreag[ sau o serie de fapte. Fiecare din aceste diviziuni este iarm[riti si deseori transpusd m:ri inainte de-a incepe szi scriu in extenso. Cum in mai multe din lucririlemele sint citate mutte fapte observate de allii, qi cum am lucrat totdeauna la mai multe subiecte de odat[, trebuie sd ardt cd mi-am organizat vreo treizeci sau patruzeci de mape, rinduite in dulapuri cu

sertare etichetate. unde pot pune imediat o not5. desprinsl de undeva sau un memorandum. Mi-amcumpdrat foarte mr,rlte cdr(i; la sfirsitul fiecdreia am adaugat un ind'Jx cuprinzind toate datele care pri-vesc lucrarea mea, sau. dacd o carte nu-rni apar{ine, scriu un rezllmat separat, qi am un sertarplin cu astfel de rezumate. lnainte de a incepe o lucrare oarecare, m[ uit la toate indexele si alcdtuiesc

din ele un index general si clasificat; apoi, luind mapele care se referi cel mai mult la subiectul

tratat, am la indeminir, gata de a fi folosite. toate informaliile strinse in decursul vielii mele.

Am spus cd, dintr-un anumit pr"rnct de vederc, firea mi s-a schimbat in timpul ultimilor doud-

zeci sau treizeci de ani. Pina la virsta de aproape treizeci de ani mi-au pldcut foarte mult toate felurilede poezii, cum sint cele ale lLri Milton, Gray, Byron, Wordsworth, Coleridge gi Shelley. Pe cind eram

;colar, Shakespeare m-a incintat mai ales prin piesele sale istorice. Am spus de asemenea cd mai

inainte pictura qi mai ales m':zica imi plSceau nespus de mult. Dar de mai mul(i ani nu mai potsuporta sd citesc nici mdcar un rind de poezie. De curind am incercat sd-l recitesc pe Shakespeare

gi l-am glsit atit de plictisitor incit mi-a facut greafd. De asemenea, aproape cd mi-am pier-

dut gustul pentru picturd gi muzicd. Muzica, in general, md face sd md gindesc prea intens la subiectele

pe care tocmai le-am lucrat, in loc sd-mi facd placere. Mai imi plac intr-o oarecare mdsurd. peisajele

frumoase, dar nici ele nu mai imi dau incintarea pe care o simleam altddat[. Pe de altd parte, rorna-

nele, care sint opere de imaginafie, chiar ceie nu prea izbutite, mi-au procurat timp de ani de zile ominunati destindere qi placere, de aceea ii binecuvintez de multe ori pe toli romancierii. Mi-au fost

citite cu glas tare numeroase romane; imi plac toate, chiar dac[ sint numai pe jumdtate bune, gi imiplac mai ales cele cu sfir;it fericit. Ar trebui scoasd o lege impotriva celor cu sfirgit trist. Un roman,

dupa gustul meu, nu devine operf, de mina intiia dacd nu conline vreun personaj care sd poatd fiiubit pe de-a-ntregul, iar daci personajul acesta e o femeie drdgu{d, cu atit mai bine.

Aceastd curioasd qi lamentabil[ pierdere a gusturilor estetice mai subtile este cu atit mai ciudatd

cu cit carlile de istorie, biografiile qi descrierile de cdldtorii (independent de faptele qtiinlifice pe care

Yl,\T{ $I CuirIljSt,UIDE\]:\ LLI LtH. U.\HWl-\

le pot corltine), esseurile despre orice fel de subiecte, md intereseazd la fel de mult ca ;i aitadata. Mise pare ci mintea mi-a devenit un soi de masinS, bund sd extrag[ legi generale dintr-o mare mullimede fapte, dar nu pot concepe de ce aceasti facuitate a cauzat atrofierea numai a acelei par{i din creierde care depind plicerile gi gusturile mai subtile. Cred cd un om cu mintea mai bine organizatd saunrai bine constituitir decit mine, n-ar fi suferit astfel; iar dacd ar fi sd-mi retriiesc via{a, mi-ag face oreguld sd citesc poezii gi si ascult muzicd., cel pu{in o datd pe siptdminf. Poate cd astfel, stimulate print-xerciliu, par(ile actualmente atrofiate ale creierului s-ar fi pdstrat active. Pierderea acestor gusturicste o pierdere a fericirii; ea ar putea dduna inteiigenlei sau mai probabil caracterului moral,deoarece sldbegte capacitatea emotivi a naturii noastre.

zz8/t

_ &ir g- e_rx- p"r,LD q ttc , !

t# rar._),-trvr#-I | , '\ f-- \Yt\4z"r>n ! lb

wilL ,t h-'t#4 { u--F'-'t- . |,...."'s.Z'e-c# /r".thtJL

lL 4- +;t*$,f i ut . F\, ,A- w r,,L) L*s"1^ ,/,r;*L 1r..t **t4 lrw]i$ , ca,u^t_4 | e_L^.,p-: "F fi,,,*, EJ:ln _I !t \

\w- r u

4 , ) t * t--,.r r '" /\1.,,a' t'/wu,- t f^ -- b utLl tu<- ffi

h,,rrl, t^,-rr*ia- W ,-+\ | tffi- hfu ,/r--q'*tl - tn ^' I r |

' 4- t

lL- '.-a1a't-,.4^.'1,,-tr lW M-b krW aW' v\L+*r f,, r ,.\ 1 , , ',1 ,, I , | - -,t-sv@,i *r1 :l ,y ! LL4/'.&A t^ft',-o /^4

t-r- 4^.a--l fuil' | '@ ' -. J ,k fz^)9- n'^ F-.+ /f*tJ'--Pagind din carnetul de note al lui Ch. Darrvin din anul 18-lZ.

Cdrlile mi s-au vindut foarte bine in Anglia, au fost traduse in multe limbi, ;i s-au tiparit;i in strlindtate in mai m:rlte edilii. Am auzit spunindu-se cf, succesul unei cIrli in strdindtate este ceamai bund dovadir a valorii ;i a duratei sale. Nu gtiu dacd o aselnenea afirma{ie meritd s[ fie ascultatzi.dar, dac[ o admitem, numele rneu nu va fi r-ritat ci{iva ani. De aceea poate sd fie intrucitr,'a interesantiianaliza calitalilor rnintale gi condiliilor cdrora le datorez succesul, degi gtiu bine ci nici un om n-opoate face in mod corect.

Eu nu posed o rapiditate mare dc conceplie saLr de judecatd, calitili atit de remarcabileia unii oameni inteligenli, de exemplu la Huxley. De aceea sint un critic mai de grabd me6iocru: cindcitesc pentru prima data o recenzie sau o carte, ea imi cxcitd in general admiralie si numai dup[ inde-lungatd chibzuinfd, ii observ pr-rnctele slabe. insusirea care permite s[ se urmlreasci un gir lung qi

abstract de idei. la mine este foarte limitatS, ;i de aceea n-ag fi reuqit niciodatd in metafizicd. sau inmatematicd. Am o memorie vasti, dar neguroasS; ea imi ajunge ca s[ mf, anunle in mod vagci am citit sau am observat cutare iucru potrivnic sau favorabil concluziei pe care o trag. De obicei.dupa citva timp, imi amintesc unde trebuie sd-mi caut indicafiile.

lntr-un anumit sens, memoria mea este atit de slabd incit n-am fost niciodat[ in siare sa 1inrninte tl sinrpld datd sau un vers dintr-o poezie dupa trecerea citorva zile.

AUTOBIO GITAI-IA e9

Mai mulli critici au spus vorbind despre mine: <<Da, e un observator, dar n-are nici un fel deputere de judecatd!> Asta nu cred c5. e adevd,rat,cd,ci << Originea speciilor>> este, de la inceput gi pinlla sfirgit, o lungd argumentare care a reu;it s5, convingd destul de mulli oameni, foarte inteligenli.Nimeni n-ar fi putut s-o scrie fdrd s[ fi fost dotat cu o"oarecare putere de judecatd. Am tot atita puterede inventivitate, bun sim! sau judecatd, cit un avocat sau un doctor obig4uit, dupd cum cred, dar numai multd.

Pe de altd parte cred cd sint superior majoritAtii oamenilor. prin faptul cE observ lucruri carescapf, ugor atenliei, gi le observ cu gnjd. Hdrnicia mea in ceea ce privegte observarea pi acumu-larea faptelor a fost cit se poate de mare. Mult mai important este insd faptul ca dragostea meapentru qtiinfele naturale a fost constantd gi arzdtoare.

Aceasti dragoste curatd a fost mult incuraiat[ de ambilia de a cigtiga stima confralilor meinaturalipti. Incd din frageda copil[rie am simfit o puternicd dorinfd de a in{elege sau de a explicatot ce observam - gi de a grupa faptele in citeva legi generale. Adunate laolaltd, aceste cauzemi-au dat rabdarea de a gindi gi de a stdrui ani de-a rindul asupra vreunei probleme nerezolvate. Pecit imi pot da seama, sint fdcut sd nu md las minat orbeqte de ceilalli oameni. M-am strdduit mereu s6-mipdstrez mintea destul de clar6, ca s[ pot renunla la orice ipotezl, oricit de ispititoare mi s-ar fi pdrut(;i nu m-am putut abline sd nu fac una despre flecare subiect) de indatd ce mi s-a demonstrat ci fapteleo contrazic. Intr-adevdr, n-am avut de ales gi a trebuit s[ aclione z aqa; cdci, in afara ipotezei cu privirela recifele de corali, nu-mi pot aminti mdcar o singurd ipotezi in prima formulare pe care, dupd citvatimp, sd nu fie nevoie s-o p[rdsesc sau s-o schimb. Lucrul acesta m-a fdcut, binein{eles, sd nu mdincred de loc in ralionamentele deductive in ceea ce privegte gtiinfele mixte. Pe de altd parte, nu sintprea sceptic: un asemenea fel de a gindi il socotesc d[undtor pentru progresul ;tiin{ei. O anumitd dozitde scepticism la un om de gtiin!6 este totu;i recomandabild, pentru a evita multd pierdere de timp,cici am intilnit mulfi oameni, care sint sigur, au fost indep6rtali de la experienle sau observalii carear fi fost direct sau indirect folositoare.

Ca sd m5 fac inteles, voi da cel mai ciudat caz din cite am cunoscut. Un domn (care, dupd cumam aflat mai tirziu, este un bun cunoscdtor al florei locale), mi-a scris din provinciile de Est cd toateboabele de fasole de pe un cimp semdnat cu aceastd plantd crescuserd in anul acela pe partea pastaiipe care obi;nuit nu se dezvoltd. I-am scris gi eu, cerindu-i informalii mai ample, pentru cd nu inlelesesemce vroia sd spun[; dar multd vreme n-am primit nici un rdspuns. Am citit apoi in doud ziare, unulpublicat in provincia Kent, iar celdlalt in provincia Yorkshire, comunicdri despre un fapt dintre celemai remarcabile ;i anume despre faptul cd < anul acesta fasolea a crescut toatd pe partea neobisnuitd>.Mi-am inchipuit cd o asemenea a{irmalie generald trebuia sd aibd oarecare temei. M-am dus deci lagrddinarul meu, un bdtrin din Kent, l-am intrebat dac[ a auzit gi el vorbindu-se despre aceasta iar elmi-a rdspuns: (( Oh, nu Sir ! trebuie sd fie o gresald, cdci fasolea nu cregte pe partea neobisnuitd decitin anii bisec(i, qi anul acesta nu este bisecD. L-am intrebat apoi cum cregte fasolea in anii obignuili1i cum cregte in anii bisecti. Mi-am dat insd curind seama cd nu gtia absolut nimic despre felul in carecresc boabele, in oricare an, dar se incdpdlina in credinfa lui.

Dupd un timp, am primit vegti de la primul meu corespondent. lmi spunea cI nu mi-ar Ilscris daci n-ar fi auzit faptul povestit de mai mulli fermieri inteligenfi; c[ de atunci vorbise cufiecare dintre ei, gi cd nici unul nu ;tia absolut de loc ce vroia sd spund. A;adar, iatd cum ocredinld, - dacd intr-adevdr o afirmalie fard o idee definitd legatd de ea poate 1i numitd credil{as-a rdspindit aproape in toatd Anglia, fdrd, a se sprijini cit be cit pe dovezi.

In decursul vielii mele n-am cunoscut decit trei afirmalii falsificate cu dinadinsul gi gna dintreele, care trebuie sd fi fost o gluml proastd (au existat citeva glume de acest fel gi in gtiinfa) a reugittotugi sd apard intr-un ziar american de agriculturd. Ea se referea la formarea, in Olanda, a uneinoi rase de boi, prin incrucigarea unor specii diferite de Bos (despre unele din ele am aflat intim-

l3 - c. lliiii

31 VIATA SI CORESPONDENTA LUr CH. DA.RWIN

pldtor cd sint sterile intre ele). Autorul a avut neobr/azareacu mine gi cd importan{a rezultatului oblinut de el m-ar fitrimis de citre editorul unui ziar englez de agriculturd,republica.

Iatd al doilea caz: mai multe varietdli din diferite specii de Primulc, crescute de autor, audat in mod spontan o recoltd normald. de seminfe, degi plantele-parentale fuseserd ferite cu grijade accesul insectelor. Descrierea faptelor a fost publicatd mai inainte ca eu sd fi descoperitexplica{ia heterostiliei; ori toatd afirmalia trebuie sd fi fost o fraudd, ori neglijenla in excludereainsectelor trebuie s[ fi fost atit de grosoland, incit pare aproape de necrezut.

Al treilea caz e ;i mai ciudat: Dl Huth publicase in cartea sa despre << Cdsdtoria consan-guind>>, citeva extrase dintr-un autor belgian, care declara cd, imperechiase iepuri de casd din aceea;ifamilie timp de foarte multe generafii, fdrd cel mai mic efect ddundtor. Descrierea faptului a fostpublicatd intr-una din cele mai respectabile reviste, in revista Societdlii Regale din Belgia; dar num-am putut impiedica s5. am indoieli - fard s[-mi explic dece - gtiind bine cd nu existd astfel deintimpldri; cxperien{a mea in cre$terea animalelor md fdcea sd privesc comunicarea ca foarteimprobabilS.

De ac:ea i-am scris, plin de indoieli, profesorului Van Beneden, intrebindu-l dacd autorul eraun om demn de incredere. Curind aflai din rdspunsul sdu, cd Societatea fusese foarte scandalizatitdupa ce se descoperise cd intreaga descriere era o fraudd'). in acest ziar, autorul a fost rugat in modpublic sd spund unde a locuit si unde a {inut numerogii iepuri de casd ceru{i de experientele salecare trebuie sd fi durat ciliva ani. Nu s-a putut obline din partea lui nici un rdspuns.

Obiceiurile mele sint metodice, ;i aceasta mi-a fost de mare folos, in felul de a lucra. Insfirgit, am avut destul timp liber, pentru cd. n-am fost nevoit sd-mi cigtig traiul. Chiar boala, degimi-a anihilat ciliva ani din via{5, m-a ferit de distracfiile qi pldcerile societa(ii.

De aceea succesui meu ca om de gtiin!6, oricit de mic sau de mare o fi fost el, a fost deter-minat, pe cit imi pot da eu seama, de insugiri gi condilii mintale complexe gi diverse. Printre acestea,cele mai importante au fost dragostea pentru gtiinld, o rdbdare nemdrginitd pentru a gindi timpindelungat asupra vreunui subiect oarecare, hdrnicia in a observa gi in a stringe fapte - cit ;i odozd. bunisoard de inventivitate si de bun sim!. Cu insusirile modeste pe care le posed, este intr-adevdrde mirare faptul cd am putut influenfa atit de mult pdrerile oamenilor de gtiinld asupra citorvapuncte importante.

1) Falsitatea documentelor publicate pe care se bizuise D-l Huth, a fost semnalatd de el insugi lntr-o rectificarrinserati in toate exemplarele inca nevindute ale cdr{ii sale.

sd declare cd. ar fi fost in corespondenldimpresionat profund. Articolul mi-a fostcare imi cerea pdrerea inainte de a-l

THE ORIGI}d OF" SPECITS

BY i\'lEANS C)1' NTTURAL SELIIC'I'ION Oli.

THE, PRESE,RVATION OI" FAVOURIit)

R.ACb,S IN THIi S'fR.UC-;GI-I,] I.-OR I.II'U

Bv CF{r\RLES DARWI}i. }I.r\,,

LL.D.. IT.R.S.

WTT'}T POR TRA{{

LONDON

]OHN TvIURRAY. ALBIr'\i{ARLE ST'}iIiirlT, W.

1go2

ADAucrRr gr lxonnprAru LA EDTTTA A 6-A

La editiile precedente gi Ia edilia de fald s-au fdcut numeroase indreptdri mdrunte, cu privirela diferite probleme, dupd cum faptele ni s-au pdrut mai evidente sau mai pu(in clare. Cele maiimportante indreptdri gi unele addugiri fdcute in volumul de fa{d sint indicate in tabloul din paginaurmdtoare, pentru uzul celor interesali, ca si pentru cei care posedd edilia a 5-a. Edilia a 2-a a fostceva mai mult decit o retipdrire a primei edilii. Edilia a 3-a a suferit multe indreptdri gi de asemeneanrulte ad[ugiri, iar ediliile a4-a gi a 5-a gi mai multe incd.

Deoarece exemplare ale acestei lucrdri vor fi trimise in strdindtate, mi se pare util si menlionezsitualia edifiilor in limbi strdine. Ediliile a 3-a francezd, ;i a 2-a germani au fost traduse dupi ediliaa 3-a englezd, impreund cu clteva din addugirile fdcute ediliei a 4-a. O noud edilie a 4-a francezd, afost tradusl de colonelul Moulinid; prima jumdtate a acestei edifii a fost tradusd dupd edi{ia a 5-aenglezd,, iar cealaltd parte dupd prezenta edilie. O a 3-a edilie germand, apdruti sub ingrijirea prof.Victor Carus, a fost tradusd dupa a 4-a edilie englezd.; acelaqi traducdtor pregdtegte acum o a 5-aedilie dupd prezentul volum. A 2-a edilie americand a fost fdcut[ dupi a 2-a edilie eng7ezd,, cu citevadin addugirile fdcute in edilia a3-a; a fost tipdrita de asemenea o a3-a edilie americand dupd ediliaa 5-a englezS. Traducerea italiand este fdcutd dupd a 3-a edilie, cea olandezd, gi trei edilii inlimba msd sint traduse dupd a 2-a edilie englezd,, iar cea suedezd dupd edilia a 5-a englezd.

Edi{iaa 5-a

pag.

100

158

220225

230231

233234248

24825s

pag.

106

156

221

227

233

234237

239

254

254

262

Editiaa 6-a

Principalele adaugiri gi indreptiri

Influenfa distrugerilor intlmpldtoare asupra naturale.

Despre convergenfa speciilor.Modificarea expunerii despre ciocf,nitoarea de cimpieDespre modificarea ochiului.Tranzi{ii prin accelerarea sau intirzierea perioadei de reproducere.

Addugirea expunerii asupra organului electric al pe;tilor.Analogii intre ochii cefalopodelor ;i ai vertebratelor.Clapardde despre analogiile dintre picioarele prehensile ale Acaridelor.Utilitatea probabil[ a organului producd.tor de sunete la ;arpele cu

clopo{ei (crotalul).

Helmholtz despre imperfecfiunea ochiului uman.Prima parte din acest nou capitol este alcdtuitd din fragmente, modi-

licate mult, luate din capitolele lV ale ediliilor anterioare. Restul,gi de fapt cea mai mare parte a capitolului, este nou gi trateazl

La Plata.

?c

Eclit ia Edilia3 i-il il 6-;l Principirl.'le acliiugiri si indreptari

pag pag.

268

270

307

ile

126

717

402

440

463

505

516

5tB520

521

541

547

s5?

568

512

JJ.'

1a A_) -1+

^r / -')

:1U6

392.1 A<at-J

471

.51 ?

536

5E2

596

600

60i604

625

633

o-''i.l

65',7

661

indeosebi despre presupusa neputinta a selec{iei naturale de a limuristadiile incipiente ale structurilor r.rtile. Existi de asemenea o disculieirsupra cauzelor care impiedicii in multe cazuri clobindirea de struc-turi utile prin selecfie naturali. La sfirsit se aduc argumente impo-triva nrcdificiirilor mari ;i bru$te. De asemenea, se cerceteazd intreacirt in acest capitol, grada{ia caracterelor. insotitd adesea de

schimbirri ale functiunilor.Se' confimri afirmalia cu privire la puii de cuc care i;i azviri din cuib

li atii vitregi.Despre obiceir-rri asemf,nitoare cu ale cucului la, Molothrus.Despre hibrizii de molii, t'ertili.Rczumarea gi modilicarea discr.rfiei despre fertilitatea hibrizilor. fertili-

tate care nu a fost ob{inuta prin selec{ie naturali.Despre cauzele sterilitir!ii hibrizilor, ctr acliugiri ;i indreptiri.Pyrgonm gisit in cretacic.Forme disp.'irute, care leagf, intre ele grllpe existente.l)espre pimintr"rl care se princle de picioarele pdsarilor migratoare.Despre rispinclirr:ii larg[ a unei specii de Galaxia.t', un pelte de apii

dulce.

Disculii despre analogii, extinse gi rnodificate.5t-mctura omoloagi a picioarelor anumitor Marsupi:rle.

Ccrcctari ia omc'logii in serie.

D-l F. Ray Lankester: despre morfologie.f)espre reproducerea asexuata la Chironomus.

Corectirri in problerna originii parlilor rudimentare.Ccrrcct:iri la recapitr-rliirca asupra sterilitir{ii hibrizilor,(lorect;iri la reclrpitLrlilre:l asupra lipsei fosilelor clinairrtea sistenrr.rlui

ci:nrblian.Sclectia. naturala r'ru cstc lactortiL exclusiv a.l nrodificirii speciilor,

tlupii cum se ahrma in iot cursul acestei lucrriri.Concep{ia despre crcafia separati a speciilor sus{inutii de majoritatea

natui:alistilor. nini in ultima vreme.

SCHITA ISTORICAa dezvoltirii concepfiei despre originea speciilor,plni ta publicarea primei editii a lucririi de fatd

Voi prezenta aici o scurtd schiqa a dezvoltArii concepfiei despre originea speciilor. Pind nu de mult,cei mai mulli dintre naturalisti credeau ci speciile ar fi forme neschimbdtoare gi ci au fost create indepen-dent una de alta. Acest punct de vedere a fost suslinut cu iscusin![ de mulli autori. Pe de altd parte, o

mind de naturaligti credeau c5. speciile sr-rferd schimbiri ;i cd formele vii, existente, descind prinfiliafiune din forme preexistente. Dacd ldsdm la o parte aluziile asupra acestui subiect din lucrdrilescriitorilor clasicil; gasim ca primul autor, care in epoca modernd l-atratat in spirit qtiin(ific, a fostBuffon. Dar intrucit pdrerile saie au oscilat mult in diferite perioade ;i pentru cd el nu a cdutatsd pdtrundd cauzele sau mijloacele transformdrii speciilor, nu gisesc necesar sd intru aici in amdnunte.

Lamarck a fost primul ale cdrui concluzii in privinla originii speciilor au atras aten{ia in moddeosebit. Acest naturalist, ceiebru pe bund dreptate, Ei-a publicat pentru prima datd concepliile salein 1801 ; le-a imbogafit mult in 1809 in a sa <Philosophie zoologique> si mai tirziu, in 1815, lnintroducerea 7a lucrarea sa < Histoire Naturelle des Animaux sans Vertdbres >. !n aceste lucrdri els.usfine teoria dupd care toate speciile, inclusiv omul, descind din alte specii. El e primul care aadus excepfionalul serviciu de a fi atras aten{ia asupra probabilitdlii cd orice schimbare in lumeaorganicd ;i in ceea anorganicd este rezultatutr unor legi gi nu al unei interventii miraculoase. Separe cd Lamarck a ajuns la concluzia privind schimbarea treptatd a speciilor, in urma greutdlii dea distinge speciile si varietdlile, a gradaliei aproape perfecte a formelor in anumite grupe, cit qi inurma

^analogiei cu animalele qi plantele dornestice.In ceea ce priveqte cauzele modificirii, c:l le atribuia in parte acfiunii directe a condiliilor

frzice de viald, in parte incrucisdrii dintre formeie existente si indeosebi intrebuinldrii qi neintre-buinlarii (organeior), adicd efectelor obiceiului.

Acestui din urmd factor ii atribuia el, dupd cum se pare, toate minunatele adaptdri din naturd -cum ar fi de pilda gitul lung al girafei datorat faptului cd se hrdne;te cu frunzele de pe ramurilecopacilor. El credea de asemenea intr-o lege a dezvoltlrii progresive; qi deoarece in virtutea acesteilegi, toate formele vii tind spre progres, Lamarck pentru a explica existen(a organismelor simple gi

t) Aristotel in<Physicae Ascultationes>> (cartea a2-a, capitolul 8, partea a 2-a) dupd ce remarcd faptulc5, ploaia nu cade pentru a face ca griul si ereasc6, dupd cum nu cade nici pentru a distruge griul agricultoruluicare il treierd sub cerul liber, aplicd acelasi argument organismului gi adaugd (in traducerea d-lui Claire Grece, caremi-a atras aten{ia asupra pasajului): < ce piedicii ar putea exista ca diferitele parli (ale corpului) sa aibd intre ele, innaturd, aceeagi rela{ie intimplatoare ? Astfel, din{ii, de pildd, cresc prin necesitate: cei din fatd ascufiii, adaptafisI taie, iar mdselele plate potrivite numai pentru mestecarea hranei, deoarece ele n-au fost create in acest scop, cisint rezultatele imtimpldrii. Acelagi lucru se poate spune 9i pentru celelalte parfi care ni se par adaptate la un scopoarecare. Prin urmare, pretutindeni unde lucrurile luate in intregul lor (ca de pilda toate par{ile unui intreg), par afi create cu un scop anumit, de fapt in realitate ele numai s-au pistrat, deoarece au fost constituite in mod adecvatdatorita unei tendinfe interioare; iar toate lucrurile care n-au fost constituite in acest fel, au pierit;i continudsi piard >.

Aici vedem schifat, parc6, principiul selecfiei naturale, dar din remarcile lui Aristotel cu privire la formareadinfilor, rezultd cit de pufin infelegea el sensul deplin al acestui principiu.

(.)itI (+INEA SI)E(]II L() TI

in zilele noastre, sus{inea cd astfel de forme apar si acum prin generafii spontaneel). GeoffroySaint-Hilaire, dupd cum se aratra in<Viala> scrisd de fiul sdu, bdnuia incd din 1795, cd ceea cenoi numim specii sint de fapt diverse devieri ale aceluiasi tip. Dar abia in 1828 si-a exprimat el, inscris' convingerea c5. forrnele n-au rdmas neschimbate de la inceputul inceputuriior. Geoffroy pare:r-r fl socotit condiliile de viaf d sau < le monde ambiant > drept principali cauzra a schimbdrilor.El era prudent in fonnularea concluziilor sale, qi nu credea i5 ipeciile existente suferd. qi acumrnodif;cdri; iar, dupd cltm adaugd fiul sdu < C'est donc un probidme n r6server entidrement el'avenir. suppos6 m0me, que I'avenir, doive avoir prise sur lui >.

In 1813, dr. W.C. Wells a citit in fata Societalii Regale(un raport despre o femeie albd, careare o parte din piele asemdndtoare cu pielea unui negiur, .J*unicarea iui insi n-a fost publicatd decit$uqa

apari{ia,.in 1818, a cunoscutei sale lucrdri< Dou[ cercetdri despre roui gi despre u.^d.r.u simpli>.ln lucrarea citatd, el admite in mod clar principiul selecliei naturale, fapt. .ur. constituie primarecunoastere semnalatd a acestui principiu; insi el il aplicS. numai raselof omenegti si numai unoranumite caractere izolate. Dupd ce remarcd faptul cd negrii si mulatrii se bucurd de imunitate fald deanumite maladii tropicale, el observ[ mai intii, cd toate animaleie, intr-o annmitii mdsurd, tind sdvarieze gi, ?n al doilea rind, c[ agricultorii igi amelioreazd" animalele domestice prin seleclie; apoiadaugd: ceea ce se realizeaz/a in acestdin urmd caz,<<prin artS>, pare sd fie realizat, cu aceeagi'efita-cita.te, degi mai lent, iu naturS, prin crearea varietdtiloi de oameniidaptati larii in care trdiesc. Dintrevarietalile intimplatoare de oameni, care au apdrut printre primii locuitori pulin numerosi gi rari,ai regiuniior centraie din Africa, unele pot fi rnai bine inzeitrate dccit celelilte in privinfa posibi-Iitatii dc a rezista bolilor locale. ln consecinfd, aceasti rasi se va inmulli, pe cind celelalte vordescre;te, nu numai din pricina neputinlei lor de a suporta atacr-rrile bolilor. dar gi datoritd inca-pacit[{ii de a concura cu vecinii lor mai puternici. Este sigur, din cele spuse mai inainte, cd rasaaceasta viguroasd va avea o culoare mai intunecatd. Dar cum aceasti tendinla de a forma varietdtipersistd, in decursul timpului se va forma o rasd de culoare din ce in ce mai intunecatd i qi cum cea maiintunecati va fi cea potrivitd pentru clima respectivS, ea va deveni cu timpul predominantd. daclnu chiar singura rasd, inlarain care a apdrut. Apoi, el i;i extinde aceste conceplii gi ur1rp.o locuitoriloralbi din larile cu climd mai rece.

li sint indatorat d-lui Rowley. din State lc LJnite, pentru faptul de a-mi fi atras atenfia. prind-l Brace, asupra pasajului de mai sus din lucrarea d-rului wells.

Onorabilul reverend W. Herbert, mai apoi decan de Manchester, declari in volumul al 4-lea,din <Horticultural l-ransactions> apirute in ISZZ giinlucrareasadespre <Amaryllidaceae> (1837,p. I9' 339) ca < Experienfele horticole au stabilit in mod neindoielnic c[ speciile boianice nu sint decito clasd superioari gi_mai permanent[ de varietafi >. El extinde aceste conceplii si asupra animalelor.Decanul crede ca i1 fiecare gen a fost creatd numai cite o specie, inzestratd de la'inceput

"u o plasti-citate deosebitd, 9i cd din acestea s-all ndscut mai ales prin incruciqiri reciproce, dai gi prin variatie,toate speciiie existente.

ln 1826, ?n paragraful final din cunoscuta sa lucrare despre Spongilla (<Edinburgh PhilosophicalJournal>>, vol. 14, p. 283) profesorul Grant igi afirmd in mod clar ionvingerea cfspeciile descinddin alte _specii qi cd se perfec{ioneazd, in decursul modificdrii lor. Aceeagi pir..e el gi-a exprimat-o5i in a 55-a sa prelegere publicatd in < Lancet> din 1834.

In l83l d-l Patrick Matthew si-a publicat lucrarea despre << Lemnul pentru construcliinavale si arboricultura > in care igi exprimi un punct de vedere asupra originii speciilor intru totulasemirndtor cu cel propus de d-l Wallace (despre care vom mai vorbi) ;i cu al meg din << LinneanJournal> qi cu acela dezvoltat in volumul de fatd. Din nefericire, acest puncf de vedere a fost exprimatde d-1. h4atthew foarte pe scttrt. in pasaje izolate. in anexa unei lucrdri consacrate unui subiect

t) Am luat.data pr1m9i publica{ii a lui Lamarck din excelenta istorie a concepliilor asupra acestei problemealcituitd de Isid. Geoffroy Saint-Hilaire (< Hist. nat. Gdn6rale>>, 1859, vol. 2, p. 405). Luirarea cuirinde gi o

^expunere

completd a concluziilor lui Buffon in aceeagi chestiune. E curios cit de mult a anticipat bunicul meu, dr. EiasmusPufyil, vederil_e.,si motivf,rile eronate ale lui Lamarck, in lucrarea sa <<Zoonomia> (vol. I, p. 500-5i0), publicatain 1794. Dupd Isid. Geoffroy este neindoelnic cd Goethe a fost un partizan convins ai unor-cbnceplii similare, dupdcum rezultd din introducerea unei lucrdri scrise in 1794 ;i 7795, dar publicata mult mai tirziu; el accentue azd (<< Goetheals Naturforscher >>, von dr. Karl Meding, p. 34) cE, pe viitoi, penir., naturaligti problema va fi sd explice de pild[cum dobindesc vitele coarne gi nu la ce folosesc aceste coarne. Avem un exemplu deosebit al felului in care se

^nasc

aproape._in age-lapi timp vederi asemindtoare, in faptul cd Goethe in Germanil, dr. Darwin in Anglia gi GeoffroySaint-.Hilaire (dupi cum vom vedea de indata) in Frinla, au ajuns la aceleagi concluzii, co piiuire la or'iginea speciilor,in anii-1794-1795.

scHrT;. rsToiilci

diferit, astfel incit a rdmas neobservat pind ce d-l Matthew insuqi a atras atenlia asupra_ luj _in<<The Gardener's Chronicle> din 7 aprilie 1860. Deosebirile dintre punctul de vedere al d-luiMatthew ;i cel expus de mine sint de mica importan!6. Dup[ cum s-ar pdrea, el consider[ cd inperioade iuccesive, lumea a fost aproape depopulata qi apoi populati din nou; el susline de

asemenea, ca o posibilitate faptul c[formele noi pot lua nagtere < fdrd prezenla vreunui tipar s_au al

vreunui germelde agregate anterioare>>. Nu sint sigurcd am inleles pe deplin anumite pasaje; dar.separe cd.

-el atribuie o mare influen{d acliunii directe a condiliilor lor de viald. Oricum ar fi, el a

vdzut limpede intreaga forfd a principiului selecliei naturale.Celebrul geolo-g ;i naturalist von Buch in excelenta sa lucrare < Description Physique des Isles

Canaries > (1336, p. tZZ; igi exprimd in mod ldmurit pdrerea c[ varietdlile se transformd cu incetulin specii permanente, care ntl se mai pot incruciga intre ele.^

Raiinesque, in lucrarea sa(New Flo.u of North America> publicat[ in 1836, scrie (p.6) urmd-toarele: << Toafe speciile au fost probabil varietdli cindva gi multe varietdli devin treptat specii

cdpdtind trdsdturi ionstante qi caricteristice>>, dar mai departe (p. l8), adaugd< cu exceplia tipurilororiginare sau a strdmoqilor genului >.

In 1843-1844, frof. Haldeman (<Boston Journal of Nat. Hist. U. States>>, vol. 4,p.468)a infdligat cu deosebitd-iscusin![ argumentele pro gi contra ipotezei dezvoltirii gi schimb[rii speciilor;el pare sd incline de partea schimbdrii.

Lucrarea<<Vesiiges of Creationr a ap[rut in 1844.In edilia aX-a din 1853, mult imbundtdlitd,autorul anonim scrie (p. 155): < convingerea la care aln ajuns dupa o indelungatd chibzurn\d, e cd

toate seriile de viefuitoir., de la cea mailimpld gi mai veche qi pind 7a cea mai superioard qi mai re-

centd, sint, datoritd providenlei divine, in primul rtnd, rezultatele unui impuls care a fost dat formelorde viald, impuls ce |i-a purtai in anumite perioade de timp, pe calea descendenfei, prin diferite trepte

de organi ruir,, sfirqind cu formele cele -ii rnp.rioare de dicotiledonate qi vertebrate, treptele fiindpulinJ la numir gi'in general marcate prin intreruperi ale organizaliei, ceea ce constituie o greutate

practic[ pentru siabiliiea afinitdlilor;in al doilea rtnd, seriile sint rezultatele unui a1t impulslegatde forlele vitale, tinzind in decursul generaliilor sd modifice structurile organice in concordanldcu condiliile externe, cum sint hrana, felul locului de trai qi factorii meteorologici, condifiile externe

fiind<adaptdrile teologului natural> 1). Autorul crede dupd cum se pare, cd organizarea progreseaza

prin salturi brugte, dur cd. efectele produse de condiliile de via![ sint .treptate. El aduce argu-

mente puternice de ordin general, in spiijinul tezei cd speciile nu sint forme imuabile. Nu pot in-felege

modul in care cele dou! pr.tnprn6 <i impulsuri> pot da o explicalie qtiinlificd numeroaselor ;iminunatelor: adaptdri recipro.. p. lare le intiinim pretutindeni in naturd; de asemenea, nu pot pricepe

cum putem obline pe aceasta cile o explicalie, de pildd a felului.in care s-a adaptat ciocdnitoarea la

particularitAtile ei specifice de viald. Datoiita stilului sdu convingdtor gi strilucit, aceast[ lucrare'

degi in primele edilii vddegte o oarecare lipsd de precizie q_tiinlifici_ $i o m{e lipsd de_ pruden{iqtiinlificd, s-& bucurat de ia inceput de o ioarte mare popularitate. DupS,pdrerea mea, lucrarea a

fdcui un mare serviciu in lara noastrd, datoritd faptului cd a atras aten\ia asupra problemei,

inldturind prejudecdlile gi pregitind astfel terenul pentru acceptarea unor conceplii asemdndtoa.re.

In iS+6, geologui u.t.in, d-l J.D. D'Omalius D'Halloy a suslinut.intr-o lucrare scurtd dar

excelenti (<BuilEtin di I'Acad. Roy. Bruxelles> vol. 13, p.5Bl) caeste mai p_robabil faptul cd noile

specii s-au ndscut pe calea descendenlei prin modificdri, decit ci au fost create fiecare in parte; autorul

;i-a expus aceastd pdrere pentru prima dati in 1831.' prof. Owen i scris in 1849 (<<Nature of Limbs>, p. 86) urmitoarele: <Ideea arhetipului s-a intru-chipat sub felurite modificdri pe aceasti planet[, cu mult inainte de a fi existat speciile de animale,

.uri o infdligeazd astdzi. Nu gtim pind in clipa de fald care sint legile naturale sau cauzele secundare

cdrora le sint supuse succesiunea^regulatA qi dezvoitarea acestor fenomene organice>. In discursul

s6u prezidenlial la British Associati.itr Olo f858, e1 vorbegte (p. LI) despre <<axioma acliunii-continuea foilei ...uiour., sau despre aparilia prestabilitd a fiinlelor vii>. Mai departe (p.XC), referindu-se

la rdspindirea geografica, el adaugd': <Aceste fenomene ne zdruncind increderea in faptul cd Apte-

rixul din Nouu- ZJelandi ;i Lago-pus scoticus din Anglia ar fi crealii distincte apdrute in qi pentru

aceste insule gi e bine sd nu uitdin'nici o clipi cd prln cuvintul <<crea!ie>>, zoologul inlelege ((un

proces necunoscut>. El igi dezvoltd ideea addugind ia daca exemple asemdndtoare cu acela al speciei^Lagopus

scoticus sint enumerate de zoologi ia dovadd a crealiei speciale a pdsdrii in, ;i pentru

4L

r) Tn textul original << the natural theologian>.- Nota trad'

OHIGINEA SPECIILON

aceste insule. de fapt ei i;i exprimd prin ele necunoa;terea motivului pentru care Lagopusscoticus existd aici ;i nurnai aici: A;a dar, prin aceastd formulare care le vddeqte ignoranla,, zoologiii;i exprim[ totodatl gi convingerea cd atit paslrea, cit qi insulele, i;i datoreazd" origrnea unei maricauze prime creatoare. Dacd interpretdm aceste fraze cuprinse in acela;i discurs, una cu ajutorulceleilalte, rezvltd cir distinsul filozof a simlit in 1858 cd i se zdruncind increderea in faptul ciApterix qi Lagopus scoticus ar fi apirut de la inceput in locurile unde se gdsesc astdzi ((nu se gtiecum) si <nu se ,stie prin care> proces.

Acest discurs a fost linut dup6 ce atit lucrarea d-lui Wallace cit qi lucrarea mea despreoriginea speciilor, la care ne vom referi acum, fuseserd citite la Societatea Linneand. Cind ampublicat prima edifie a cdrfii de fald eram, ca gi mulli allii, atit de profund indus in eroare de expresiica <acfiunea continuS. a forgei creatoare>, incit l-am socotit de prof. Owen, ca gi pe alli paleontologi,ca fiind ferm convins de fixitatea speciilor; dar se vddegte (<Anat. Vertebratelor>>, vol. 3, p. 796).c[ a fost o eroare monstruoasd din partea mea. In ultima edilie a c6rlii de fald, am formulatpresupunerea care mi se pare gi acum pe deplin justd - intr-un pasaj incepind prin cuvintele<fdrd indoiald forma tipicd etc.>> (ibid., vol.l, p. XXXV), cd prof. Owen admite cd seleclia naturaldar avea un oarecare rol in formarea de specii noi, dar qi aceastd presupunere (ibid., vol. 3, p.798)se vddegte a fi inexactd gi neintemeiatd. Am reprodus de asemenea gi unele extrase dintr-ocorespondenfd intre prof. Owen gi redactorul revistei <London Reviewr din care rczultd in mod clar,atit pentru acel redactor, cit gi pentru mine, cd prof. Owen revendicd enunfarea teoriei seleclieinaturale inaintea mea. Mi-am exprimat surprinderea gi satisfaclia fala de aceastd gtire, dar inmdsura in care imi este posibil sd infeleg anumite pasaje publicate recent (ibid., vol. 3, p. 798) amfost din nou indus in eroare, fie in parte, fie in total. Me consoleazi insd faptul cd, gi altepersoane gisesc lucrdrile controversate ale prof. Owen tot atit de greu de inleles gi de impdcat intreele, dupd cum le gdsesc qi eu. ln ceea ce priveqte simpla enunlare a principiului selec{iei naturale.n-are nici o importan![ dacd prof. Owen m-a precedat sau flu, deoarece amindoi am fostprecedali de dr. Wells gi de d-l Matthew, dupd cum am ardtat in aceasta schild istoricd.

D-l Isidore Geoffroy Saint-Hilaire, in prelegerile sale linute in 1850 (al cdror rezumal a apdrutin <<Revue et Mag. de Zoologie>,ian. 1851), explicd pe scurt, motivele care il fac sd considere c[trdsdturile specifice: <<sont fix6s pour chaque espdce tant qu'elle se perpetue au milieu de mOmescirconstances : ils se modifient si les circonstances ambiantes viennent A changer; en r6sumdl'observation des animaux sauvages ddmontre ddjd la variabilit6 limitde des espdces. Lesexpdriences sur les animaux sauvages devenus domestiques et sur les animaux domestiquesredevenus sauvages, la d6montrent plus clairement encore. Ces m0mes exp6riences prouvent, deplus que les diffdrences produites peuvent 0tre de valeur gdndrique>>L).

In lucrarea sacHist. Nat. Gdndrale> (1859 vol.2 p.430), acest autor dezvoltd, concluzii asemd-ndtoare. Dintr-o circulari ap[rutd mai tirziu, reiese cd dr. Freke a formulat in 1851 (<DublinMedical Press>>, p. 322), teoria dupd care toate organismele descind dintr-o singurd formiprimordiald. Principiile pe care se intemetazd., cit ;i tratarea problemei, sint cu totul diferite deale mele; dar deoarece dr. Freke qi-a publicat acum (1861) eseul sdu despre <Oliginea speciilorpe calea afinitSlilor organice>>, incercarea anevoioasd pentru mine, de a reda aici ideile sale, ar fide prisos.

D-l Herbert Spencer, intr-un eseu (publicat mai intii in <Leader> din martie 1852 qi

republicat in<Essays>in 1858), a pus fa![ in fali cu deosebitd pricepere qi vigoare teoria crea{ieisi teoria dezvoltdrii organismelor. Pornind de la analogia cu animalele domestice qi plantele.culti-vate, de la transformdrile pe care le suferd embrionii multor specii, de la greutatea de a deosebispeciile de varietili gi de la principiul general al transformdrii treptate, el conchide cd. speciiles-au schimbat gi atribuie schimbarea acestora, schimbdrii condiliilor de viald. Acelagi autor a expussi psihologia (1855). pornind de la principiul necesitdlii dobindirii treptate a tutnror insusirilor qi

facultSlilor mintale.ln 1852, d-l Naudin, un distins botanist, intr-un admirabil studiu consacrat

(<Revue horticole>, p. 102, publicat apoi din nou parlial in <Nouvelles archives duoriginii speciilorMuseum>>, vol.I,

1) < Sint fixate pentru fiecare specie, atit timp cit se perpetueazd in mijlocul aceloragi condilii: ele se modificidacd circumstan{ele ambiante se schimba. In rezumat, observarea animalelor silbatice aratd. variabilitatea limitata aspeciilor. Experien{ele fdcute cu animalele silbatice domesticite, ca ;i cele cu animale domestice redevenite sdlbatice,aratd gi mai clar lucrul acesta. Aceste experienfe dovedesc in plus, ca diferenlele produse pot avea o valoare genericd>>(in textul original in limba francezd.- Nota trad.).

SCHITA ISTORICT

p. 171) gi-a exprimat convingerea c5" speciile s-au format tot a$a cum se formeazd variet[1ile princultivare, acest din urmi proces atribuindul capacitdlii de seleclie a omului. El nu aratd, insdcum poate ac{iona seleclia in stare naturald. Ca qi decanul Herbert, el crede cd speciile au fost maiplastiie la inceputul apariliei lor decit sint in prezent. El pune temei pe ceea ce se numeste princi-piul finalitetii, i<puissance mystdrieuse, indeterminee, fatalitd pour les uns; pour les autres, volont6providentielle dont I'action incessante sur les 0tres vivants d6termine ir toutes les 6poques de l'exis-tence du monde, la forme, le volume et la dur6e de chacun d'eux, en raison de sa destin6e dans

I'ordre de chose dont il fait partie. C'est cette puissance qui harmonise chaque membre d l'ensemble.en I'appropriant ir la fonction qu'il doit remplir dans I'organisme gdn6ral de la nature, fonctionqui est pour lui sa raison d'6tre" 1).

in I E53, un geolog celebru, contele Keyserling, (<Bulletin de la Soc. G6olog.>, seria a ll-a,vol. 10, p. 357) a sugerat ideea cd, dupd cum unele boli noi, presupuse a fi fost cauzale de anumitemiasme. s-au ivit gi s-atr rdspindit in lume. tot astfel, in anumite perioade, germenii speciilorexistente ar fi fost influenlafi, pe cale chimicd de molecule din preajma lor. avind o naturdspeciald, putind da nagtere astfel unor forme noi.

ln acelasi ?fl, 1853, dr. Schaaffhausen a publicat o bro;urd excelentd ( Verband des

Naturhist. Vereiirs des Preuss. Rheinlands, etc.) in care susline dezvoltarea formelor organice pe

pamint. El conchide cd, multe specii s-au menlinut neschimbate timp de lungi perioade. pe

cind altele s-au modificat; deosebirea dintre specii o explicd prin pieirea formelor treptateintermecliare. ( Prin urmare, plantele si animalele existente nu sint separate de cele dispdrute ca qi

cum ar Ii acte noi de creafie, ci trebuie privite ca descendenli ai acestora, provenili in tlrmareproducerii neintrerurpte >.

D-l Lecoq. ur', iunor.ut botanist francez, scria in 1854 (<E,tudes sur la gdograph. bot>. vol. I.p. 250). <On voit que nos recherches sur la fixitd ou la variation de I'espdce, nous conduisent direc-iement aux icldes dmises, par deux hommes justement c6ldbres Geoffroy Saint-Hilaire et Goethe>2).

ln schimb alte pasaje din diferite pdrli ale operei vaste ale dJui Lecoq nasc oarecari indoielicu privire la mdsura in care admite modificarea speciilor.

<Fiiozofla Crea{ieil> a fost tratati in chip magistral de rev. Baden Powell, in <Essays on the Unityof Worlds> din ls55.Estedeosebitdeimpresionantfelulincareelaratdcdapariliadenoi specii este

<<un fenomen care se petrece cu regularitate gi nicidecum accidental> satt, cum exprimd aceasta Sir.lohn Herschel (un proces natural in opozilie cu unul miraculos>.

Volumul al 3-lea din<Journal of the Linnean Society>cuprinde lucrdri prezentate la I iulie 1858

cle d-l Wallace gi de mine, in care, dupd cum am menlionat in nota introductivd a acestui volum, este

formulatd de cdtre d-l Wallace cu o for{a gi o claritate admirabild, teoria selecliei naturale.Von Baer, fald de care toli zoologii au profund respect si-a exprimat in preajma anului.1859

(veziprof. Rudolph Wagner<Zoologisch-Anthropologische Untersuchungen>r, 1861, p. 5l) convinge-rea, intemeiatd mai ales pe legile rdspindirii geografice, c[ formele actualmente perfect distincte descind

dintr-o singur[ formd parentalS.in irinie 1859, prof. Huxley a linut in fala Institutului Regal, o prelegere despre<Tipuri persis-

tente de via!5 animald>. Referindu-se la astfel de cazuri, el spune: <E greu de inleles sensul unorfapte ca aceste a. dacd, presLlpunem cd fiecare specie de animal sau plantd, sau fiecare mare tipde crrgan izalie, a fost format';i agezat pe pdmint la intervale mari. printr-un act deosebit al forlei

r) < for{[ misterioasi nedeterminatd., fatalitate pentru unii, voin{d providen{iald pentru a[ii, a cdtei ac_1iune

neintreruptf, asupra fiinfelor vii determind, in toate peiioadele de existenfi a lumii, forma, volumul qi durata fiecdruia,in funciie de deitinul sdu in cadrul ordinei lucrurilor din care lace parte. Este acea forld care armonizeazd fiecareparte cu intregul, adaptind-o funcfiei pe care trebuie s-o indeplineascd in organismul general al naturii, func{iecare esre pentru ea raJiunea sa de a fi> (in textul original in limba francezd.- Nota trsd').

Din citatele cuprinse in <<Untersuchungen iiber die Entwicklungsgesetze)) de Bronn, rezultd ci celebrulbotanist gi paleontolog i.Jnger gi-a exprimat in sciis in 1852, convingerea cd speciile sint..supuse dezvoltdrii 9i qgdi-ficdrii. De-asemenea-;i Dulton, in lucrarea scrisi impreund cu Pander despre Lenegii fosili, exprima in l82l o

convingere similard. Vederi asemdndtoare au fost sus{inute, dupd cum se ;tie, de Oken. in.lucrarea sa cu caractermistic ?Natur-Philosophie>. Dupa alte referin{e luate din cartea lui Gordon <Sur l'Fspdce>, se pare cd BorySt. Vincent, Burdach, Poiret gi Fries, admiteau cu tofii cd apar in permanenfd specii noi.

.

Trebuie sd adaug cd din cei 34 de autori citali in aceastd sch.1d istoricd gi,care cred in modificareaspeciilor sau cel pulin nu-admit cd acestea au fost create prin acte de crea{ie separate, 27 au publicat cercetdri

in ramuri speciale din domeniul istoriei naturale sau al geologiei.t ,) < se vede cd cercetdrile noastre asupra fixita{ii sau a variafiei speciei ne duc direct la ideile emise de doioameni pe bund dreptate celebri, Geoffroy Saint-Hilaire giGoethe> (in textul original in limba francezd. * Nota trad.).

43

ORIGINEA SPECIILOR

creatoare; gi e bine sd reamintim cd o asemenea afirma{ie este tot atit de pulin intemeiatd petradilii sau pe revelalii, pe cit este de opusd analogiei generale cu natura. Pe de altd parte, dacd"vom privi <tipurile persistente> in legdturd cu acea ipotezd. care presupune cd speciile din oricec'pocd sint rezultatul modificdrii treptate a speciilor preexistente, ipotezl, care - desi nedovediti gigreu lovitd chiar de cltre unii din apdrdtorii ei - este totuqi singura clreia fiziologia ii acordd ooarecare consistenld, existenta lor ar demonstra cd gradul de modificare suferit de frinfele vii dintimpuri^le geologice, este foarte mic fala de intreaga serie de modificdri la care au fost supuse>>.

In decembrie 1859, dr. Hooker a publicat lucrarea <Introducerea la flora Australiei>. ln primaparte din aceastd vastd. lucrare, el admite justelea teoriei descendenfei gi modificdrii speciilor; el t;iintemciazd conceplia pe baza a numerorse observalii originale.

Prima edilie a lucrdrii de fafa a fost publicati la 24 noiembrie 1859, iar a doua edilie la7 ianuarie 18601).

1) Edilia a 3-a in aprilie 1861; ed. a 4-a in iunie 1866; ed. a 5-a in iulie 1869; ed. a 6-a ln ianuarlo1872. - Nota trad.

INTRODUCERE

In timpul cind md aflam pe bordul vasului <Beagle>, in calitate de naturalist, am fost profund

impresionat de anumite fapte privind repartizarea geograficd a vieluitoarelor din America de Sud,

qi de relaliile geologice existente intre vieluitoarele actuale ;i cele dispdrute de pe acest continent.

Dup[ cum se va vedea din capitolele urmdtoare ale lucrdrii de fa!6, faptele amintite pdreau

s6 aducd o oarecare lumin[ asupra originii speciilor - acest mister al misterelor, cum a fost denumit

de unul dintre cei mai mari filozofi ai noqtri. La intoarecerea mea in anul 1837, m-am gindit cd

s-ar putea face ceva pentru rezolvarea acestei probleme dacd s-ar aduna cu ribdare toate faptele

care ar putea avea vreo legdtur[ cu ea gi s-ar chibzui indelung asupra 1or. Dupd cinci ani de

munc[, mi-am ingdduit sd fac oarecari interpret[ri asupra acestui subiect qi am scris citeva note

scurte pe care le-am dezvoltat in 1844 intr-o schild a concluziilor ce mi se pdreau pe atunci proba-

bile; de atunci pin[ astd zi, am urmdrit neincetat aceea;i temi. Nddajduiesc cd mi se va ierta faptul

de a fi intrat in aceste aminunte personale, deoarece am fdcut acest lucru numai spre a dovedi cd nu

m-am pripit in formularea concluziilor mele.

Acum (1859) lucrarea mea este aproape terminatd, dar cum imi vor mai trebui incd mul1i ani

pentru a o desdvir;i qi cum sdnitatea mea nu e de loc infloritoare, am fost nevoit si public acest rezu-

mat. De asemenea, am fost indeosebi indemnat sd fac acest lucru, deoarece d-l Wallace, care studiazd

in prezent istoria naturald a arhipelagului Malaez, a ajuns la concluzii generale aproape intru

totul asemdndtoare cu ale mele asupra originii speciilor. ln 1858 el mi'a trimis un memoriu privitor

la acest subiect, cu rugdmintea de a-l inainta lui Sir Charles Lyell, care l-a trimis Societd{ii Linndene;

memoriul a apdrut in volumul al 3-1ea al revistei publicate de societate. Sir C. Lyell 9i dr. Hooker

care-mi cunogteau cercetdrile - ultimul citise schila mea din 1844 - mi-au fdcut cinstea de a

considera cd ar fi recomandabil sd se publice, o datd cu excelentul rnemoriu al d-lui Wallace, citeva

fragmente scurte din manuscrisele mele.

Rezumatul pe care-l public acum este desigur imperfect. ln el nu pot nici sd dau trimi-

teriie cuvenite ;i nici sd citez savanli cu autoritate in sprijinul unora sau altora din afirmafiile mele;

qi trebuie sd m6 bazez pe faptul cd cititorul va avea oarecare incredere in congtiinciozitatea mea.

Fdr6 indoial6 c6 in lucrarea de fa![ se vor fi strecurat gre;eli, degi am avut mereu grljd sd nu recurg

decit la autori dintre cei mai competenli. In ea nu pot expune decit concluziile generale la care

am ajuns, ilustrate de citeva fapte care sper cd, in majoritatea cazurllor vor fi suficiente. Nimeni

nu poate simli mai puternic decit mine necesitatea de a publica mai tlrziu, in mod amdnunlit, toate

faptele gi citatele respective pe care s-au bazat concluziile mele gi sper sd realizez aceasta intr-o

lucrare viitoare. Sint convins cd ea va fi necesard deoarece nu existd aproape nici o problemd

OITIGINEA SPECIILOR

discutatl in prezentul volum in fala cdreia sd nu poatd fi prezentate fapte ducind la concluziiin aparenla direct opuse acelora la care am ajuns eu. Un rezultatbun nu poate fi oblinut decit dupaexpunerea integrala a faptelor gi dupa cumpS.nirea argumentelor care inclina de o parte sau derlta si lucrul acesta, desigur ca imi e cu neputinld sd-l fac aici.

Regret foarte mult cd lipsa de spaliu nu-mi inglduie pldcerea de a infafi;a generosul ajutorprimit din partea a numerosi naturalisti, dintre care unii, mie personal imi sint necunosculi. in oricecaz. folosesc prilejul acesta pentru a exprima aCinca ntea recunogtinld d-rului Hooker, care in ultimiil5 ani. m-a ajutat pe toate cdile posibile prin cunogtinfele sale vaste ;i prin aprecierile sale juste.

In ceea ce priveste problema originii speciilor, este usor de inteles cd un naturalist, care cugetdasupra afinitSlilor reciproce dintre fiinlele organice, asupra relaliilor lor ernbriologice, asupraraspindirii lor geografice sau succesiunii lor geologice, ca si asupra altor fapte asemdndtoare, poateajunge la concluzia cd speciile n-au fost create in mod independent, ci descind, ca gi varietalile, clinalte specii. Desigur cd o asemenea concluzie, chiar dacd e bine intemeiatd, va fi nesatisfdcdtoare, pindcind nu se va ardta cum au fost modificate nenumdratele specii ce populeazd globul astfel incit sd

dobindeascd aceastd perfeclie in structurd si coadaptare care ne stirnegte pe bund dreptate.admiralia.

Naturali;tii recurg mereu la condiliiie externe, cum sint clima. alimentafia etc., ca fiind singuracauzd posibili a varialiei. Intr-un sens restrins, dupd cum vom vedea mai tirziu, aceastd afirmatiepoate fi adevdratS; dar este cu totul gregit sd atribui exclusiv condiliilor externe, structura, de pilda,a cioclnitoarei, cu picioarele sale, coada, ciocul gi limba atit de perfect adaptate pentru prindereainsectelor de sub scoarta copacilor.

ln cazul viscului care isi trage hrana din anumili copaci, acesta are seminfe ce trebuie transpor-tate de anumite pdsdri, qi flori unisexuate care cer neap[rat interven{ia anumitor insecte pentru aduce polenul de pe o floare pe alta, este de asemenea cu totul gregit s[ explici structura acestui paraz.itpi raporturile sale cu numeroase fiinte, prin efectele condiliilor externe, prin <ieprinderi sau prinvoin{a plantei insagi.

De aceea este de cea mai mare importanli sa ajungem la o inlelegere deplina a mijloacelor cle

rnodificare ;i de coadaptare. Cind mi-am inceput observatiile, credeam cd un studiu sc'rios al animalelordomestice gi al plantelor cr-rltivate ar putea oferi cel mai bun mijloc de rezolv are a acestei problemeobscure. N-am fost dezamdgit. deoarece aici, ca si in toate celelalte cazuri complicate, cLlnoasterea-- chiar atit de imperfectd cum este a varia{iei in condiliile vie{ii domestice, mi-a oferit cheia cea maibunl gi cea mai sigurd.

Voi indrdzni chiar s[-mi exprim convingerea cd asemenea studii au o deosebiti valoare, clesiin mod obignuit ele au fost neglijate de cdtre naturaligti.

Pe baza acestor motiveo voi consacra primul capitol al rezumatului de fa!d, studiului varialieiin condifiile vielii domestice. Vom vedea astfel cd, in fond, este posibil un mare numdr de modifi-c[ri ereditare; gi ceea ce e la fel de important sau chiar ;i mai important, vom vedea cit de mareeste puterea omului in ceea ce priveqte acumularea varia{iilor mici, succesive, pe calea selecfiei. Voitrece apoi la variabilitatea speciilor in naturd; din nefericire subiectul acesta am fost nevoit sa-ltratez mult prea sumar, deoarece nu poate fi expus cum trebuie decit dac[ se citeaz[ liste intregide fapte. Vom putea totu;i discuta care sint condiliile cele mai favorabile variafiilor. ln capitolulurmdtor vom studia lupta pentru existenld ce se dd intre toate fiinfele organice din lume, lupti caree cauzatS. in mod inevitabil de marea proporfie geometricd a inmul{irii acestora. Aceasta e

doctrina lui Malthus, aplicatd intregului regn animal gi vegetal.' Deoarece din fiecare specie se nasc mult mai mul1i indivizi decit pot sd supravie{uiascd qi deoarecese produce, in consecin!5, in mod frecvent o luptd pentru existen{[, urmeazd. cd fiecare fiin{a dacdvariazd oricit de pu{in, in orice fel care sb-i foloseascd, sub influen{a condiliilor complexe gi uneori

INTRODUCERE

variabile de viafi. va avea o mai mare sansd de supraviefuire gi astfel va fi selectionatd in mod natural.Pebaza puternicului principiLr al ereditilii. orice varietate selecfionatd va tinde sd-si propage formaei cea noui gi modificat[.

Acest subiect fundamental al selecliei naturale va fi tratat rnai pe larg in capitolul aI 4-lea:gi vom vedea atunci curn selecfia naturala provoacd in mod aproape inevitabil o mare dispariliea formelor de via[d mai pulin perfec{ionate ;i duce la ceea ce am numit divergenqa caracterelor.ln capitolul urmdtor, voi vorbi despre complexele ;i pulin cunoscutele legi ale varialiei. ln cele

5 capitole urmd.toare, vor fi prezentate cele mai izbitoare gi mai esenliale dificulteli in acceptarea

teoriei noastre ;i anLrme: mai intii dificultalile tranziliilor, adica problema modificarii gi perfec-

liondrii unei fiin1e simple saLr a unui organ simplu care devine o fiinfd. cu o dezvoltare superioarzisau Lln organ cu structurd complc-xa; in al doilea rind, problema instinctului sau a facLrltdliloi inte-lectuale ale animalelor; in al treilea rind hibridarea sau sterilitatea speciilor ;i fertilitatea variet5-

lilor incrucisate; in al patrr.rlea rind, imperfecliunea dovezilor geologice. In capitolul urmdtor(al5-lea) voi trata despre succesiunea geologicl in timp a organismelor; incapitolele l2 si I3 despre

rlspindirea lor geograficd in spafiu; in al l4'lea despre clasilicarea ;i inrudirile dintre ele. in stare

adultd gi embrionard. in ultimul capitol voi face o scurtS. recapitulare a intregii lucrdri gi citevaobserva!ii finale.

N-ar trebui sd rdmind nimeni surprins ca pind in prezent au rdmas atit de multe lucruri neld-

muritc in leglturd cu originea speciilor ;i varietdtilor, dacd are in vedere profunda noastrd igno-ran{a privind raporturile reciproce dintre numeroasele vie{uitoare ce friiesc in jurul nostru. Cine poate

explica de ce o specie se rdspindegte departe ;i e foarte numeroasd, in timp ce altd specie inruditdcu prima are o arie de rdspindire restrinsd gi e rard ? Or, astfel de raporturi au cea mai mare impor-tan{5, deoarece ele determind buna stare prezenti gi, dupa cum cred, succesul gi modificdrileviitoare ale oricdrui locuitor al acestei lumi. $i mai pu{in incd qtim despre rela{iile mutuale dintre nenu-mira{ii locuitori ai lumii, in timpul lungilor perioade geologice ale trecutului ei. Degi multe probleme

au rdmas obscure gi vor rdmine inc[ mult timp obscure, nu am nici un fel de dubiu cd ln urma

celui mai atent studiu ;i a unei chibzuinle cu totul nepdrtinitoare, punctul de vedere suslinut pindde curind de cei mai mLrlli naturali;ti ;i pe care l-am suslinut cindva si eu - anume, ci fiecare

specie a fost creatd in mod independent - este gre;it. Sint absolut convins cd speciile nu sintimuabile si cd toate speciile aparfinind aceluiasi gen sint descendente in linie directd din alte

specii in general dispdrute, intocmai dup[ cum varietdlile recunoscute ale oricdrei specii descind

din acea specie. Totodatd, sint convins cd seleclia naturald a fost cea mai importante * chiar dacd

nu singura * cauzS a modificdrilor.

11

CAPITOLUL I

VARIATIA iX CONDITIILE VIETII DOMESTICE

Cauzele variubilittilii - EJbctele deprirttlerilor ;i ale inrrebttinlcirii s(ul nelntrehuinldrii

unor piir{i ale organisnttilui -- Vdriayia corelativti -- Ercclitcttcs -' Caraclerul varietdlilor

donrcstice-Difcultatca de a c{coschi varietdlile de specii - Origincrt varietd{ilor domestice

din una sau nrui ntulte specii - I'oruntbeii domestici, originea lor ;i deosebirile dintre ei --Principiile de seleclie folosite in trcutt ,si efectele lor ' Selec{ie ntetodicd ;i incon;tientd '-

Originea necunoscutri a raselor noastre donrcstice - Condiyiile iavorahilc exercitdrii selecliei(le calre oln.

CATJ ZELE VARIAB ILITAIIT

Cinct comparArn indivizii unei aceleiagi varietali s_au, varietAti de animale

sau de piante cr;ltivate de multd vreme, unlll ciintre prirnele lucruri care ne izbegte

este fapiul cd ele diferd mai mult intre ele decit difer[ indivizii oric[rei specii sau

varietafi in stare naturald. Dar dac[ ne gindim la marea diversitate a plantelorgi animalelor cal'e au fost domesticite gi care au variat in decursLll tuturor timpu-iilot sub influenla celor mai deosebite climate gi feluri de ingrijire,_ ajLlngem

la concluzia c[ aceast[ mare variabiiitate se datore;te acliunii noastre de domes-

ticire gi ca ea a f osr provocatA de condilii de via!6 mai putit uniforme_ 9i intru-citva diferite de cele pe crare le-au suferit speciile strdmogegti in cadrul naturii.Agadar este intr-o mdsr-rrd verosimil gi punctul de -vedere exprimat de AndrewKnight, potrivit cdruia aceast[ variabilitate ar trebui pusd parfial in legdturlcu un exces de hran[.

Apare in mod limpede ca organismele trebuie sd fie supuse timp de multegeneralii influen{ei unor condilii noi pentru a se produce la ele un numdr mare

ie varialii; iar cfnd un organism a inceput odatd s[ varieze, el continul in general

sd varieze timp de multe generalii. Nu se cunoagte nici un exemplu al vreunuiorganism variabil a cdrei

"varialie s[ inceteze in condilii de culturd. Cele mai

u.6hi plante de cuiturd ale noastre, ca de pilda-griul, continud.sd mai producdvarietdli noi: cele mai vechi animaie domestice ale noastre mai sint capabile ?ncb

de imbundtbliri rapide sau de modificlri.Atit cit imi pot da seama, dupl ce m-am ocupat_multd vreme de acest

subiect, condiliile de via{[ par sd aclioneze pe dou[ c5i : direct asupra intregului

'l - c. 3till

organism sau numai asupra unor anumite pdrli ale sale gi indirect, afecttndsistemul de reproducere. In ceea ce privegte acliunea direct6, trebuie sd avemin vedere, cd in fiecare caz, dupd cum a subliniat de curind prof. Weismann 9idupd cum am ardtat in treacdt ;i eu in lucrarea mea despre < Variafia in condi-liile vielii domestice >, existi doi factori gi anume : natura organismului si naturacondiliilor. Primul factor pare a fi cel mai important, deoarece varialii asemd-nltoare se produc uneori, dupd cite ne putem da seama -_ in condilii diferite;iar pe de alt5. parte, varialii diferite se produc in condilii care par a fi aproapeuniforme. Efectele asupra descendenfilor sint fie ctrefinite, fie nedefinite. Ele potfi considerate ca fiind definite atunci cind tofi sau aproape toli descendenfii unorindivizi supugi influenfei unor anumite condilii, timp de multe generafii, se modi-ficd in acelagi fel. Este foarte greu sd ajungi la vreo concluzie ?n ceea ceprivegte gradul schimb[rilor produse in acest mod definit. Oricum, insd nu incapeindoiald. cd pe aceastd cale apar multe schimbiri m5.runte , c& de pilda mdrimeain func{ie de cantitatea hranei, c uloarea in fiinclie de natura hranei, grosimeapielii ;i pilozitatea in funcfie de clim[ etc. Fiecare din nenumdratele variafii deculoare pe care le prezintd penele pS.sdrilor noastre domestice trebuie sd fi avutvreo cauzd" eficientd; gi daca o aceea$i cauzd. ar ac{iona in tnod unifcrm in Cecursulunui lung gir de genera"fii, aslrpra unui mare numdr de indivizi, atunci probabilcd ei s-ar modifica in acela;i fel. Fenomene c&, de pild6, excrescenfa complexigi neobignuitd care urmeazd, uneori dup[ injectarea unei picdturi de venin Ce

cdtre o insectd produc[toare de gale, ne arat"d ce curioase modific5.ri se potproduce la plante printr-o schimbare chirnicd a naturii sevei.

Variabilitatea nedefinitl este Lrn rezultat al schimbdrii conciiliiior, multmai obiqnuit dec-it variabilitatea definita gi a avut probabil un rol mai importantln formarea raselor noastre domestice. Vedem variabilitate nedefinitd in nenu-mdratele deosebiri neinsemnate prin care diferd indivizii aceleiagi specii gi carenu pot fi puse in seama mogtenirii de la vreun pdrinte sau de la vreun strdmogindepirtat. Ba uneori se ivesc chiar diferenfe considerabile la puii aceleiagi gene-ralii sall la plantele dezvoltate din seminle provenite dintr-o aceeagi capsul5 . Lamari interva le de timp printre milioanele de inCivizi crescu{i in aceeagi t ard, gi

hrdnili aproape la fel, apar devieri cu o structurd atit de puternic pronuntatd,incit pe drept cuvint sint denumite monstru ozitdgi; dar monstrttozitalile nu potfi separate printr-o linie precisd de varialiile mai mici. Toate aceste schirnbdri destructur[ fie c[ sint foarte mici, fie cd sint extrem de pronunlate apdrind printrenumerogi indivizi care triiesc laolalt5., pot fi privite ca efecte neciefinite alecondiliilor de viafd aclionind asupra fiecdrui organism, cam in acela;i fel in care uncurent de aer rece acfioneazd, intr-un mod nedefinit asupra mai multor persoane,provocindu-le tuse sau rdceli, reumatisme sau inflamarea diferitelor organe, dupdstarea organismului sau dup5. constitu{ia lor.

Cit privegte ceea ce am numit acliunea indirectd a condiliilor schimbate,manifestatd prin influen{a lor asupra sistemului reproducdtor, putem cleduce clvariabilitatea este determinatd in acest mod - in parte prin faptul cd sistemulreproducitor este extrem de sensibil la orice schimbare a condifiilor ;i in parte,prin asemdnarea ce existd intre variabil itatea care urmeazd. dupi incrucig areadintre specii diferite gi variabilitatea care poate fi observatd" la plante 9i anirnaleatunci c?nd cresc in condilii noi sau nenaturale - fapt remarcat de Kolreuter s.a.

v,\ttL\1.'1,\ iX eoNUtTIILi" \'lETli l)it-\IlrS't'I(,Fl

Multe fapte ne arat| in mod limpede cit de sensibil este sistemul repro-ducdtor chiar fald de schimbdrile neinsemnate ale condiqiilor inconjurdtoare.Nimic nu-i mai ugor decit sd domestice;ti un animal, dar puline lucruri sint maigrele clecit sd-l faci s[ se reproducd de bund voie in captivitate, cltiar atunci cindmasculul gi femela sint 1inu1i impreund. Cit de multe sint animalele care nu se

reproduc, 'de;i sint linuie aproape in libertate qi chiar in Ia\d lor de origine !'

Lucrul acesta se atribuie in mod general -- 9i dealtfel gre;it __ Llnor instinctedenaturate. Multe plante cultivate aratd o vigoare deosebita gi totu;i procluc

seminle rareori sau niciodatd. S-a descoperit in citeva cazurL cd o schimbare fbarteneinsemnatd cum ar fi bunS.oar[ ceva mai multd sall mai pufina apA intr-oantrmitd perioadd de dezvoltare, poate determina prodllcerea sau neproducerea de

seminfe. Nu pot sd dau aici aminuntele pe care le-am adunat gi publicat in alt[parte in legiturd cu aceast[ curioas5. problem a; dar pentru a ardta cit de ciudate

iint legile lare determini reproducerea animalelor in captivitate, voi menlionadoar cd animalele carnivore, chiar cele de la tropice, se reproduc perfect la noi

in captivitate, cu excep{ia plantigradelor, adic'a a farctiliei r"rr;ilor, gare rareori nasc

pui, pe cind p[s[rile^ iapitoare cu foarte pu{ine. exceplii, rareori fac oui fertile.frautte plante exotice produc un polen cu totul inactiv, asemenea hibrizilor celormai sterili. Cind vedem insi ca pe de o parte anintalele gi plantele domestice, degi

adesea sllbite ;i bolnavicioase se reproduc in captivitate rar cd pe de alta parte,

indivizi, care d6;i luali tineri din starea silbatici gi complet domesticili, stinito;igi traind mult (pot da numeroase exemple de acest fel), au totugi sistemul repro-ducitor atit de serios afectat de cauze necunoscute, incit nu func[ioneazd, nLl

trebuie si fim surpringi dacd acest sistem, funclionind in condilii de captivitate,lucreazd" neregulai li produce descendenti intrucitva diferili cle parinlii lor.Trebuie s[ acliug ca'dupd cum unele organisme se reproduc spontan in cele mai

nenaturale condllii 1Oe exemplu iepuri gf dihori domesiici -- Musre'lu putorius .luro.N.T - linuli in iotele) dovedind astfel cd organele lor reproducltoare nu pot fiinflr-ren{ate ugor, tot aitfel existd uneie animale gi plante care rezisti domesticiriigi cultivarii gi variazd. foarte pu{in -- poate ceva mai rnult decit in stare salbatica.

Unii naturali;ti au suslinut cd toate varialiile sint legale d.e actul de repro-

ducere sexuatd ; dar aceasta e desigur o eroare, deoarece am dat intr-o alti lucrare

o listd lungd cuprinzind < sporting plants)) cum le numesc grddinarii, adicd plante

care uu piodus in mod brusc un Jlngur mugure aviud un cat'acter nou gi uneori

foarte deosebit de caracterele celorlalli muguri ai aceleiagi plante. Aceste varialiimugurale, cum le-putem denumi pot fi inmul1it9 prin grefe,. butagi etc., iar uneori

gi p'rin seminle. ft condilii natu?ale fenomenul acesta se intimplS rar, dar el e

frecvent in condilii de culiur6. Prin multe mii de muguri produgi in fiecare an pe

acelagi pom in condilii uniforme se iveqte deodatd unul avind un nou caracter ;

pe Oei. atta parte mugurii rislrili pe -arbori crescind in condilii ciiferite, produc

uneos aproape acelJagi variet[fi - de exemplu mugurii de. piersici au pro*dus

piersici gola;b, iar mugurii de trandafiri obignuili au produs trandafirii Rosct'r,r,rroroi*oir-roses). din aceste fapte vedem clar ci in ceea ce priveqte deter-

nrinarea fiecdrei forme particulare de varialii, natura condiliilc''r are o importantltmai mici in comparalil cu natura organismului ; natura condiliilor nu prezint[poate, mai multa importan{d clecit ai avea - in ceea ce privegte cleterminarea

naturii flicirilor - natura scinteii care aprinde o masd de materiale combustibile.

51

52 ORIGINFIT\ SPECIILOfi

EFECTELE DEPRINDERILOR $I ALE TXTNTBUINTARIIsAU NEINTREBUTNTARTT ORGANELOR;VAR.IATIA CORELATIVA; EREDITATEA

Obiceiurile schimbate produc efecte care se mostenesc ca spre exempluschimbarea perioadei de inflorire a plantelor, atunci cind le transportdm dintr-unclimat intr-altul. La animale, folosirea mai intensd. sau nefblosirea unor organeare o influen{d mult mai vizibili. Astfei, la ra\a domestici am constatat cd oaselearipii cintlresc mai puJin, iar oasele piciorului mai mult, in raport cu scheletulintreg, decit aceleagi oase la rala s[lbatici ; aceasti schirnbare poate fi atribuitdcu toatd certitudinea faptului cd ra\a dornesticd zboard. mult mai pulin 9iumbld mai mult decit rudele sale in stare sllbatic5. Dezvolt area rnare, trans-misd ereditar, a ugerului la vaci gi capre ln regiunile unde sint mulse inmod obi;nuit, fa{d de dezvoltarea acelorasi organe ale acestor animale dinalte regiuni, constituie probabil un nou exemplu a efectelor intrebuin{drii.Nu existd aproape nici o rasi de animaie dornestice, care s5 nu aib5urechile pleo;tite, intr-o regiune oarecare. in cazul de fa\d, pare probabil c[faptul .se dat"oreazd nefolosirii mugchilor urechii, deoarece aceste animale sintarareorl sperlate.

Varialia este reglatd de multe legi ; unele dintre ele incep s[ se l[rnureascd ;i vorn discutate pe scurt mai tirziu. Aici voi ardta numai ce se intelege prin variafiecoreiativd. Schimbari importante ale embrionului sa.u ale larvei vor provocaprobabil schimbdri in animalul adult. in cazul monstruozit[1ilor, corelaliileintre organe cu totul dit''erite sint foarte ciudate. Isidore Geoffroy Saint-Hilairedd multe exemple de acest fel in importanta lui lucrare consacratd acestui subiect.Cresc[torii de vite cred cd, picioarele lungi sint inso{ite intotdeauna de un capalungit. Unele exemple de corela{ie sint uimitor de ciudate : astfel pisicile completalbe gi cu ochi albagtri sint in general surde ; iar d-l Tait a ardtat de curind cdaceasta se limiteaz/a numai la masculi. Culoarea gi unele particuiaritili constitu-{ionale sint legate intre ele, putindu-se cita multe cazurr interesante din lumeaanimalelor gi plantelor. Din datele adunate de Heusinger, rezultd, cd anumiteplante au o influen{a ddundtoare asupra oilor gi porcilor albi, in timp ce indiviziicle culoare inchisd nu suferi nimic. Prof. Wyman mi-a comunicat recent unexemplu remarcabil privind acelagi fapt. El a intrebat nigte fermieri din Virginia,de ce tofi porcii lor sint negri, iar fermierii l-au informat cd, porcii mdnincd r[dd-cina de Lachnanthes, care le coloreazd oasele rez gi face sd le cad/a copitele, pecind variet6file negre nu prezintd acest fenomen. Unul din colonigtii din Virginia(dupd expresia locald un cracker) a addugat : << Noi seleclionim exemplarele negredin fiecare generafie de purcei, fiindcd numai ele au sansa de a supravietui >.Ciinii fdrd pdr, au dentilia imperfectS, animalele cu pdrul lung ;i asprlr, dupicum se afirmd, au de obicei coarne lungi sau ramificate; porumbeii cu pene lapicioare au pieli{e intre degetele lor externe; porumbeii cu ciocul scurt au picioa-rele mici, iar cei cu ciocul lung, picioarele lungi. ln felul acesta omul selec{ionindgi acumulind o particularitate oarecare, va modifica aproape sigur, f[r[ s[ vrea,;i alte pdr {i a7e structurii in baza legilor misterioase ale coreXafiei. Rezultatelemultiplelor legi ale varialiei, necunoscute sau obscure, sint infinit de cornplexe

,si de variate. Meritd inti-adevdr sd fie studiate cti grija numeroasele tratate

VAIiIATI,\ IN CONDITIII,E VIETII DOMESTICE

privitoare la unele dintre plantele noastre vechi de culturd, ca zambrla, cartoful gi

chiar claiia etc.; este de-a dreptul uimitoare infinita diversitate de structurd gi

constitulie prin care variet[file gi subvarietdfile se deosebesc, abia vizibil, unelede altele. Intreaga organrzalie pare a fi devenit plasticd ,si se depdrteazd uqor de ceaa tipului plrinfilor.

Yarialia neereditari nu prezrntd, importanli pentru noi. Dar numdrul qi

diversitatea devierilor ereditare ale structurii - atit a celor neinsemnate cit ;i a

celor foarte importante din punct de vedere frziologic - sint nesfirgite. Cea maibund lucrare asupra acestui subiect este tratatul d-rului Prosper Lucas, in doudvolume mari. Orice crescdtor gtie cit de puternici este tendinfa de transmitereereditard a caracterelor; convingerea lui fundamentalS este ci < din ceva asemd-nitor se nagte tot ceva asemdndtor >> ; numai teoreticienii se indoiesc de acestprincipiu. Cind vreo devia{ie de structurd apare des gi o observ[m la tatd, gi copil,nu putem spune Cacd ea se datoregte aceleiagi cauze care a aclionat asupraannbilor ; cind insd printre indivizii supugi in aparenfd acelora;i condilii apare lapdrinte o devialie foarte rard., clatoritd vreunei combinalii neobiqnuite de impre-jurdri _- sd zicem, o singurd datd la mai multe milioane de indivrzi -;i reaparela copil, in acest caz chiar simpla teorie a probabilitdlilor ne silegte aproapes[ atribuim aceast[ reaparifie, ereditilii. Fiecare dintre noi cunoaste cazuri dealbinism, de pieie zgrun{uroasd, de pilozitate abundentd etc. , care apar la divergiimembrii ai aceleia;i familii. Dacd se mogtenesc devieri de structurd ciudate si rare,atunci devierile mai pulin curioase gi mai comune pot fi admise fdrd, greutate cafiind ereditare. Poate cd punctul de vedere cel mai just de a privi aceastd problemi&r n sd considerdm transmiterea ereditard a oricdrui caracter drept reguld, iarnetransmiterea ereditard drept anomalie.

Legile care conduc ereditatea sint in cea mai mare parte necunoscute. Nimenirru poate spune de ce aceeaqi particulaitate a diferililor indivtzi din aceeagi speciesau din specii diferite, uneori se mogteneste iar alteori nu; de ce copilul amintegteadesea printr-unele din caracterele sale de bunicul sau de bunica sau chiar de vreunstrimos mai indep[rtat; de ce o particularitate este transmisi adesea de la un sexla anabele sexe, sau numai la un singur sex, de cele mai multe ori la acelagi sex,insi nu in moci exclusiv. Pentru noi este destul de irnportantfaptul cd particularit5lilece apar la rnasculii animalelor noastre domestice se transmit - fie exclusiv, fiepredominant - numai la masculi. O reguld qi mai importantd,, care cred cd e

adevdratd, e cd in oricare perioadd din via[a organismului ar apdrea pentru primadatd, o particularitate, ea tinde sd reapard la descendenli la virsta corespunzdtoare,uneori chiar mai devreme. ln mult e cazuri nici n-ar putea fi altfel ; de pild5, parti-cularitS{ile mogtenite in structura coarnelor vitelor, nu pot aparc la descendenfidecit atunci cind aceqtia sint aproape adul1i; particularit[1ile viermelui de mdtaseapar la stadiul corespunz[tor de omidi sau de pup6. Dar maladiile ereditare cit;i anumite alte fapge. m5 fac sd cred cd regula are o aplicare mai lar.gd,;i cd, {.qiuneori nu existd nici un motiv ca o particularitate si apard, la o virsti anumitd,totugi regula este ci ea tinde sd apard la descedenli in aceeagi perioadi in earea apdrut mai intii la pdrintele respectiv. Cred cd regula aceasta este de cea maimare importanld pentru explicarea legilor embriologiei. Aceste observafii se refer6,desigur, numai la prima manifestare a particularit5lii gi nu la cauza primard carea putut sd influen\eze fie ovulul fie elementul mascul; a$a de pildd, alungirea coar-

b1 ( )ItI (-'I \F,.\ SPF.(.II L( )lt

ltelor la descendentul unei vaci cu coarne scurte gi a unui taur cu coarne lungi, degise manifestd la o virstd inaintat'/a se datoregte in mod clar elementului masculin.

f)eoarece a venit vorba despre problema revenirii la caracterele anterioare,nra voi ocupa aici de o afirma{ie adesea fdcutd de naturali$ti - gi anume c[ atuncicind varietalile noastre domestice se sdlbiticesc, ele se reintorc treptat, dar intot-deauna, la caracterele str'5mo;ilor ior sdlbatici. De aici s-a tras con cluzia cd, pornindde la rasele dornestice, nlr se pot face nici un fel de deduc{ii valabile pentru speciiletrtiind in condilii naturale. Cu toate strddaniile mele n-am reu;it s[ descopar pece fapte se bazeazra aceast[ afirmafie exprimati atit de des 9i de categoric. Ar fisi foarte grelr de f[cut dovada adevdrului ei ; putem fi siguri insl cd cele mai carac-teristice varietdfi dornestice nici n-ar putea tr[i in stare silbatic5. in foarte multecazurt noi nu cunoagtem acegti str[mogi naturali gi astfel nu putem aprecia dacds-a produs sau nu o revenire completd la caracterele lor. Pentru a preveni efecteleincruci;arii. ar fi necesar ca numai o singurdvarietate sd fie l5satd s[ se salbaticeasc[.Totugi, deoarece in realitate varietS{ile noastre se reintorc citeodatl in mod nein-cioielnic, prin unele din caracterele lor, la forme ancestrale, mi se pare probabil c5,clac[ am putea reugi sd aclimatiz/am sau sd cultivdm, timpdeciteva generafii, diferiterase de exemplu ale verzei, intr-un sol foarte sdrac (in care caz desigur, unele efectevor trebui atribuite ac{iunii de.finite a solului sdrac) ele se vor re?ntoarce in marelnh.sur[ sau poate chiar complet la formele de origine. Reu;ita sau nereugita experien-{ei nu prezintd. prea mare importanld pentru argumentarea noastr6, deoarece prinins[;i experien!5 se schimbd condiliile de via{d. Daci s-ar putea dovedi ci varietd{ilenoastre domestice manifest[ o puternicd tendin!5 de revenire la caracterele strd-moge;ti - adicd de pierderea caracterelor dobindite, atunci cind sint finute inaceleagi condilii ;i in numdr mare, in aga fel incit prin incrucigdrile libere qi princontopirea caracterelor sd se inl[ture posibilitatea fixdrii unor devieri slabe _- inasemenea caz,, desigur, cd n-am putea deduce nimic cu privire la speciile naturale,pornind de la varietS{ile domestice. Dar nu existd nici o umbrd de dovadd in favoa-rea acestei pdreri : a afirma cd nu ne putem cregte caii de tracliune gi de curse,vitele cu coarne scurte sau lungi, pdsdrile de diferite rase sau legumele comestibile,timp de un numdr nelimitat de genera{ii, ar insemna sd contrazicem intreaga

gnoastrl experien{5.

lI CARACTERUL VARIETATITon DoMESTICE. DIFICULTATEA DE A DEoSEBIVARIETATITE On SPECrr. ORTGTNEA VARrETAlrrOn DOMESTTCE

DIN UNA SAU MAI MULTE SPECII

Cind privim varietdfile ereditare sau rasele animalelor 9i plantelor noastredomestice gi le compardm cu specii foarte apropiate lor, distingem - dupd cums-a observat - la fiecare rasl domesticd mai pulina uniformitate in privin[a carac-terelor decit la speciile adevirate. Rasele domestice au adesea un caracter intrucitvamonstruos; prin aceasta vreau sd spun cd degi deosebindu-se intre ele gi fala dealte specii ale aceluiagi gen, prin uneie caractere neinsemnate, ele difer[ adeseaextrem de rnult intr-o privinld oarecare, atit una fafd de alta, cit mai ales fa!5 despeciile naturale cele mai apropiate 1or. Cu aceste excepfii (gi cu aceea a perfecteifertilitili a incruciglrii dintre varietdfi, subiect pe care-l vom discuta ulterior),rasele domestice din aceeaqi specie diferd intre ele in acelagi fel in care diferd speciile

VAItI\TI \ II (,()NnlTIlt,E VIT.TII D(rIIIiS'l'I{lF;

foarte apropiate ale aceluia;i gen in stare naturalS numai ci aceste diferen{e in celemai multe cazLti, sint mai mici. Acest luc,ru trebuie admis ca fiind adev[rat, deoarecerasele domestice ale multor animale ;i plante au fost considerate de unii specialiqticompeten!i ca fiind descendenfii unor specii autohtone distincte ; iar de altri specialigti,la fel de competenfi, ca fiind varietdli ale aceleia;i specii. Dacd ar fi existat vreodeosebire evidentd intre o rasd domesticd gi o specie, acest fel deosebit de a privilucrurile, nLr s-ar fi repetat atit de cles. S-a afirmat adesea c5. rasele domestice nudiferd intre ele prin caractere avind valoare de gen. Se poate ardta cd aceast[afirma{ie nu este just5; insd deoarece naturali;tii nu sint de acord cu privire la cecaractere trebuie considerate drept caractere de gefl, toate aceste aprecieri sintin prezent de natur[ empirica. Cind se va limuri cum se nasc genurile in condiliinatnrale, se va vedea limpede c[ nu ne putem agtepta sd gdsim deseori la raselenoastre domestice, deosebiri care au valoare de gen.

Cind incercdm sd apreciem gradul de diferenfd structurald intre rasele domes-tice inrurdite, ni se ivesc curind indoieli cu privire la faptul daca ele iqi tragobir;ia clintr-una saLl din mai multe specii strbmoge;ti. Aceastf, problemd ar fiinteresantd dacd ar putea fi ldmuritl; dac5, spre exemplu, s-ar putea ardta cd ogarulenglez (greyhound), limierul (bloodhound), terier-ul, 6pagneul-ul gi bull-dog-ulcare dupd cum gtim i;i perpetueazd prin inmullire caracterele distinctive, ar fidescenden{ii unei singure specii, un asemenea fapt ne-ar face sd ne indoim seriosin privinla fixit[1ii multora din speciile naturale inrudite de aproape , c& de pilddnumeroasele vulpi din diferitele pdr{i ale lumii. Nu cred, dupd cum voi ardtaindatd, cd toate deosebirile dintre diferitele rase de ciini au fost produse prindomesticire ; Cin contr[, eu cred ci o micd parte din deosebiri se datore;tefaptului cd descind clin specii diferite. In cazttl unor rase provenind din altespecii domesticite, prezentind caractere puternic marcate, se poate presupune saueste chiar evident cd ili trag toate obirqia dintr-o singurl specie sdlbaticd.

S-a afirmat aclesea cd omul a ales pentru domesticire animalele gi plantelecare an, inniscnt. o tendin{d excepfionali spre varia{ie gi care de asemenea pot rezistala diferite climate. Nu contest cd aceste insuqiri au sporit considerabil valoareamultora dintre variet5{ile domestice pe care le-am produs, dar cum a putut oaresd gtie un silbatic, atunci cind a imblinzit pentru prima oard, un animal, dacd,acesta va varia in generaf iile urmdtoare sau dacd va rczista la diferite climate ?

Oare variabilitatea redusd a m[garului ;i a gigtei sau rezistenla micl a renuluila caldurd gi a cdmilei la frig au fost piedici pentru imblinzirea lor ? Eu nu punla indoiala faptul cd dacd alte animale gi plante ar fi scoase din starea lor naturaldin numir egal cu acela al speciilor noastre domestice ;i aparlinind la tot atiteaclase gi {inuturi diferite, gi dac'|a s-ar putea reproduce in stare domesticd in cursulunui gir tot atit de lung de generatii - ca gi animalele domestice, ele ar varia inmedie in aceea;i misuri ca gi speciile strlmogegti ale raselor noastre domestice *existente.

in ceea ce privegte majoritatea anirnalelor gi plantelor noastre domesticitede mult, flu se poate ajunge la vreo concluzie precisd asupra faptului, dacb descinddintr-una sau din mai multe specii sdlbatice. Argumentul principal al adep{ilorteoriei originii multiple a animalelor noastre domestice este cd gdsim din cele maivechi timpuri, pe monumentele din Egipt ;i in locuinlele lacustre din Elve{ia,o mare diversitate de rase si cd unele din aceste forme strdvechi se aseamdnd mult

( ]li l {-iI]\ I:.\ SPI',t.lILO Jt

sAu sint chiar identice cu cele existente astd.zi. Acest lucru insd nu face decit siimp_ingi intr-un trecut Si mai indeplrtat istor ra civilizaliei ;i sd arate cd animaleleati fosl domesticite ?ntr-o perioada mult mai timpurie decii s-a arezut pind acum.Locrtitorii lacugtri din Elvelia cultivau citeva feluri de griu ;i de orz, ma2dre, macul1..'e riru ulei si inr-rl : ei aveau de asemenea citeva animalJdomesticite gi fdceau comer!ctr alte.pop-oare. Toate acestea aratd. clar, dupd cum a tematcat Heet, cd popula{iarc-spectiv[ fdcuse progrese considerabile in privinfa civiliza[iei incd din vre*urileacelea indepdrtate. Acest iucru implic[ o lr-rng[ perioad[ piemergdtoare cu civili-,.?\re.mai.Putin inaintat6., in timpul clreia animalele domesticite,irescute de cdtrediferite triburi in regiuni diferite, au variat probabil, dind nastere unor rase distincte.De cind s-au descoperit unelte de cremene in straturile 'superficiale

ale solului,din mai mr-rlte pdrli ale lumii, toli geologii s?nt convingi cd omul primitiv a existatincd dintr-o perioadd foarte indepdrtatd, iar astdzi gtim cd nu eiistd nici un tribcare sd fie atit de inapoiat, incit sd nu fi dornesticit cel pu{in ciinele.

Originea celor mai multe dintre animalele noastre domestice va rimine probabilpentru totdeauna neclard. Dar pot afirm a aict cE studiind ciinii clomestici din intreagalume, am ajuns la concluzia, dupd ce aln adunat cu sirguinla toate faptele cunoscute,c[ au fost domesticite mai multe specii sSlbatice d; Caniclae, iui singele 1or, inunele cazuri amestecat, curge in venele raselor noastre domestice. in priultrla oilor9j _c1qrelor nu--mi pot face o p[rere precisd. Din faptele pe care mi lia comunicatd-l Blyth, in legiturd cu obiceiurile, mugetul, constittiiia gi structura vitelor cuc.99o?$a, din India,_ pare aproape sigr-rr cd ele provin dintr-o specie originarddiferitd decit aceea din care descind vitele noastre europene. Unii specialigti c6mpe-tenfi afirmd cd acestea din urmd au avut doi sau frei strdmogi salbaiici -- darnu se ;tie dacd. strdmogii pot fi considera{i sau nu drept specii rdistincte. Aceastdconctrrtzie, ca qi aceea privitoare la deosebirea specifici. dintre vitele cu cocoagd;i cele comune, poate fi consid eratd. ca intem eiatd, in urma admirabilelor cercetfriflc.ute de prof. Riitimeyer. in privin{a cailor, ciin motive pe care nu le pot enumeraaici, .d.fi mai am incd indoieli, inclin spre concluzia cd toate rasele bparlin uneiaceleiagi specii, concluzie opr-rsd pdrerii multor autori. Deoarece am linui 9i amcrescut mai toate formele englezegti de gdini, le-am inmr.rllit ;i incruci$at gi ie-amexaminat scheletele, sint absolut sigur cd toate se trag din gdina sdlbatica indi and.,Gallus hankiva. La aceeagi concluzie a ajuns 9i d-l

-Blyth, ca 9i al[i autori care

au studiat aceasti pasdre in India. ln ceei ce privegte ralele gi iepurii de casd careau fiecare forme ce diferd mult unele de altele, este limpede ci se {rag, fdrd, excepfie,fie din rala sllbaticd fie din iepurele sdlbatic comun. feoria originif tuturor raieiornoastre domestice din diferite forme originare a fost dusd pin[ la absurd de uniiatttori. Acegtia susfin ci orice rasd care iqi transmite,, prin inmgllire caractereleei distinctive, oricit de neinsemnate ar fi ele, a avut prototipul ei salbatic. Dupdfaceastd

concepqie ar insemna c5. au existat mai multe specii iatUatice de vite, maimulte specii sSlbatice de oi gi de capre, chiar daci ne-arn mdrgini numai la Europaba chiar in Marea Britanie trebuie sd fi existat mai rnulte lpecii sdlbatice. Unuldin acegti autori crede cd, au existat odinioard unsprezece specii sdlbatice de oicaracteristice pentru Marea Britanie ! DacS linern seama cd Marea Britanie nu arein prezent nici un mamifer specific ei, cd Franla are numai citeva, deosebite decele din Germania, cd acela;i Jucru se petrece cu Ungaria, Spania etc., gi dacia,totodat5 linem seami de faptul cd fiecare dintre aceste ldri are citeva varietiii speci-

YAHiATTA i\ {t()NDITITLE viliTII D()MEsrlcrl

fice de vite, de oi etc., atunci trebuie sI admitem cd in Europa s-au n5.scut citevaforme domestice, fiindcd altminteri nu lte-am putea explica de unde au ap[rutele. Acelagi lucru gi in India. Chiar in cazul formelor ciinelui domestic din intreagalume, care dr"rp[ pf,rerea mea deriv[ din mai multe specii sllbatice, este cert cd"

au existat un nnmir imens de variafii ereditare. Altfel, cine poate crede cd au existatvreodati in stare srilbaticd animale foarte asemdndtoare cu ogarul ttalian, cu blood-houncJ, cu bull-dogul, cu pug-dog, cu 6pagneul-ul Blenheim etc., atit de diferite detoate canidele sdlbatice ? S-a afirmat adesea, cu preal mult[ ugurinli , cd toaterasele noastre de ciini s-au format prin incrucigarea citorva specii primitive; darprin incrucigare nu putem obline decit forme intrucitva intermediare intre formeleparentale qi dac'a am atribui acestui proces toate rasele noastre domestice, ar trebuisi admitem cb au existat mai inainte, in stare sSlbaticd, formele cele mai extreme,ca ogarul italian, bloodhound., bull-dogul etc. Mai mult incd, posibilitatea dea crea rase distincte prin incruci;are a fost mult exageratd,. Sint cunoscute numeroasecttzvri care arati cd o rasd poate fi modificatd prin incrucigdri ocazionale, dacde ajr-rtat5 de o seieciie atenti a indivizllor ce prezhtd caracterul dorit; dar oblinereaunei rase intermediare intre dou[ rase absolut distincte constituie un lucru foartegreu. Sir i. Sebright a fdcut experienfe speciale in acest sens fdrd, a putea insd ajungela vreun rezultat. Descenden{ii, din prima incruciqarc a doud rase pure, sint ingeneral destnl de reugiti ,si uneori (dupi cum am vdzut la porumbei) av caractererrniforme, astfel incit totul pare foarte simplu;dar cind acegti hibrizi se incruci;eazd,intre ei timp de mai multe generalii, nu mai gisim decit arareori doi indivizi caresil semene intre ei gi atunci ni se vddegte intreaga greutate a problemei.

RASEI,E PORUMBELULUI DOMESTtrC, ORIGINEA LOR$I DEOSEBIRILE DINTRE ELE

Fiind convins ci orice problemd se studiazd mai bine pe un anumit gmp,fir-aln fixat, dupi o maturd chrbzuin![, asupra porumbeilor domestici. Am crescuttoate rasele pe care le-am putut cump5.ra sau obline intr-altfel ;i am avut noroculsd primesc exemplare impdiate din toate collurile lumii, in special de la Onor.W. Elliot din India ;i dela Onor. C. Murray din Persia. Despre porumbei s-aupr-rblicat multe tratate, in diferite limbi gi unele dintre ele sint deosebit de importante,fiindci se referd la timpuri foarte vechi. Am colaborat cu mulli crescdtori renumili;i fac parte din doud ciuburi ale amatorilor de porumbei, din Londra. Diversit atearaseior este de-a dreptul uimitoare. SA compar[m, de pildd, porumbelul c[liitorenglez cu porumbelul jucitor cu cioc mic 1) gi sd prirzim marea deosebire aciocurilorlor, care provoac[ deosebiri coresplrnzdtoare ale craniilor respective. Porumbelulcdl[tor si in special masculul, se distinge de asemenea prin exceplionaTa dezvoltarea tegumentului carunculat de pe cap; acest caracter este insolit de pleoape foartedezvoltate, de orificii externe ale ndrilor foarte largi gi de o gurd laryd. Porumbeluljucdtor are un cioc mic cu un profil aproape ca al cintilei,tar porumbelul jucdtorcomun are curiosul obicei mo;tenit, de a zbura intr-un stol compact la mare indllimegi de a se da apoi peste cap. Strdmogul porumbeltrlui roman 2) este o pasire mare,

DI

1; in limba englcza << shr-irte) in limba englez[ (( runt ))

face tumbler>. Nota tracl.

. - Nota trad.

( III (;I \I'-:\ SJ)F.(llll,()li

cu cioc lung $i masiv, cu picioare mari; unele din subrasele sale au gitul foartelung. altele au aripi gi cozi foarte lungi, altele in fine, aLr cozi extrem de scurte.Porumbelul < Barb >> este inrudit cu porumbelul cd.l5.tor, dar in locul ciocului lung,are unul foarte scurt gi gros. Porumbelul gu;at t) are corpul, aripile gi picioareleioarte alungite. iar gu$a lui enormd, pe care o umfld cu mindrie, provoac[ miraresi ilaritate. Porumbelul Turbit 2) are un cioc scurt gi conic cu un rind de pene rdsfrintein jos pe piept;i obiqnuiegte sa-gi umfle mereu ugor partea superioard a esofagului.Porumbelul gulerat 3) are penele de pe ceafd atit de r[sfrinte, incit ii formeazd o-elugd fa[d de mdrimea S&, penele de la aripi gi coadd sint destul de lungi.Porumbeii tambur a) gi cel rizdtor 5), dupd curn aratd si numele lor - gingurescfoarte diferit in compara\te cu celelalte rase. Porumbelul rotat6) are 30 sau chiar40 de pene codale in loc de 12 sau 14, cit e numdrul normalla to(i membrii mariifamilii a porumbeilor. Ei poartd aceste pene desfdcute gi ridicate vertical incitIa exemplarele cele mai reugite , coada atinge capul, dar glanda cu grdsime (uropi-giand - Nota trad.) este cll totul atrofiatd. In felul acesta se mai pot caracteri,zainci ;i alte multe rase, mai pufin distincte.

La scheletele tuturor raselor, dezvoltarea oaselor scheletului facial diferdenorm. in privin{a_ lungimii, lalimii gi curburii lor. Forma ca gi ldlimea gi lungimearamurii mandibr-rlei variazd" intr-o mdsurd considerabila. Numdrul vertrebrelorcoccigiene gi sacrale variazd" ca gi coastele care se deosebesc ;i prin l[fimea lor rela-tivd gi prin prezenla apofizelor. Mirimea gi forma orificiilor sternului sint foartevariabile, de asemenea unghiul de divergenfi 9i m5"rimea relativd a celor doudbra(e ale clavictrlei. Lirgimea relativd a deschiderii gurii, iungimea relativ[ a pleoa-pelor, a orificiului nirilor, a limbii (nu intotdeauna in strictb corela{ie cu lungimeaciocului), climensiunea gugii ;i a pdrtii superioare a esofagului, dezvoltarea giregresul glandei de grdsime (uropigiene, Noto trad.); numirul de pene remigegi rectrice primare ; lungimea relativd a aripii gi a cozii una fa!'|a de alta gi fa[Ftde lungimea corpului ; lungimea relativi a piciorului intreg gi a labei ; numdrulsolzilor cornogi de pe degete, dezvoltarea tegumentului interdigital -- toate acesteasint elemente structurale variabile. Yariazd, de asemenea si perioada apari{iei pena-jului definitiv dupd cum vanazla si starea pufului care imbracd puiul la iegirea ding6oace. Forma gi m[rimea oudlor variazd li ele. Felul de a zbura rar la unele rasellasul gi temperamentul difer[ esen{ial. in slirg tt,la anumite rase masculii 9i femelelediferi pufin intre ei. Prin urmare se poate alege un numdr de porumbei pe care unornitolog, c[ruial-ar fi prezentate spunindr-r-i-se ci sint pdsdri sdlbatice, le-ar clasi-fica cu siguran!5 ca specii cu totul distincte. Mai mult chiar, nu cred si exis,"e vreunornitolog care sd puni in cadrul aceluiagi gen, porumbelul c616tor englez, porumbeluljucdtor cu cioc mic, porumbelul roman, porumbelrrl Barb, porumbelul gugat gi pe celrotat in cadrul aceluiasi gen, cu atit mai mult cu cit i s-ar putea ardta in fiecare dinaceste rase mai multe subvartet/ali cu caractere ereditare pe care le-ar numi specii.

Oricit de mari ar fi diferenfele dintre rasele de porumbei, sint pe deplinconvins cla e just[ p[rerea generald a naturaligtilor qi anume cd toate rasele ili

t) ir-tt-b" .nglezi < pouter>>. - Nota trad.2) Tn limba englezd << turbit>>, asemf,nf,tor cu porumbelul misirliu. - Nota tracl.

' 3) Tn limba englezi < jacobin>>. - Nota tracl.a; In limba englezd ( trumpeter)). - Nota trad.6) In limba englezd <laughter>>. - Nota trad.6) ln limba englezd" <fantail>>. *- Nota trad.

\' \ItI-\T1.\ I\ r,o\l)ITIILi- \-IIrTIl Ir{}lIFlSJ'l(.[.

trag obir;ia din porumbelul de stincd (.Columba livia), cuprinzind in aceastinofiune, mai multe rase geografice sau subspecii, ce se deosebesc intre ele princaractere cu tot ul neinsemnate. Deoarece multe din motivele care ne-au dus laaceasti concluzie pot fi aplicate intr-o oarecare mdsurd gi la alte cazuri, le voiexpune aici pe scurt. Dacd diversele rase nu sint varietd\i si nu se trag din porum-belul de stincd, ele trebuie sd descindi din cel pulin 7 sau 8 forme strdmogegti,deoarece e imposibil si credm actualele rase domestice prin incruciqarea unuinumdr mai mic de forme. Astfel de pilda, cum poate fi bun5oard creat porum-belnl gu;at, prin incrucigarea a doud rase, dacd cel pufin unul dintre p[rin{i n-aravea o gugA enorml i Toli presupu;ii strdmogi, trebuie sd fi fost porumbei destinc[, adicd porumbei care nu cuibdresc;i nici nu se aqazd, de obicei pe copaci.Dar pe linga Columba liviu qi subspeciile ei geografice se mai cunosc numai doulsau trei alte specii de porumbei de stinc6, iar acestea n-au nici unul din carac-terele raselor domestice. De aici ar rezulta, fie cd presupusele forme de origin6mai exist[ inc[ in regiunile unde au fost prima oard domesticite, dar au rbmasnecurloscute ornitologilor, fapt neverosimil, dat fiind mirimea, felul lor de via![gi insugirile lor remarcabile, fie cd aceste forme silbatice au dispdrut. Dar e greusd admitem ch au putut fi exterminate pds[ri care isi fac cuibul in stinci pr[pis-tioase si zboara bine. Intr-adevdr porumbelul nostru de stincd comun, care arearcelagi fel cle via![ ca qi rasele domestice. n-a fost exterrninat nici mdcar pe micileinsule britanice sau pe coastele iVfediteranei. De aici rezultd. cd presupusa exter-minare a atitor de multe specii cu obiceiuri asemdnitoare cu cele ale porumbeluluide stincd, constituie o afirma{ie foarte pripit6. Mai mult inc5, toate rasele dome-sticite men{ionate mai sus, au fost rdspindite ?n intreaga Jume gi astfel, unele dinele trebuie sd fi ajuns din nou in lara lor de origine ; totugi nici una nu s-asdlbdticit sau nu trdiegte in libertate, afard de porumbelul obignuit, care nu estedecit o formi foarte pufin schirnbatd a porumbelului de stinc[ gi care s-a sdlba-ticit in multe regiuni. Toate experien{ele recente aratd cd este foarte greu sd facica animalele salbatice sd se reproducd in stare domesticd; totusi in rpotezaoriginii multiple a porumbeilor nogtri, trebuie sd presupunem cd cel pu(in 7 sau 8

specii au fost domesticite in a$a fel ?n timpurile strivechi de cdtre omul semi-civilizat, incit au devenit proli fice in captivitate.

Un argument foarte lmportant gi aplicabil in multe alte cazsrr este faptulc[ rasele menfionate, degi concordd in general cu porumbeh-rl de stincd in privinfaconstituliei,, felului de viaf5, glasului, culorii gi in cele rnai multe p5r!i ale struc-turii 1or, prezint[ in alte privinfe devieri cu totul anormale. In zadar vom ciutain toatd marea familie a Columbidelor, un cioc ca acela al porumbelului englezcil[tor, al porumbelului jucdtor cu cioc mic sau al porumbelului < Barb > sallpene rdsfrinte ca ale guleratului ; o guqd ca a porumbelului gugat ; rectrice inevantai ca ale porumbelului rotat. De aici ar trebni sd presupunem cd omul semi-civilizat nu numai cd a reugit si domesticeascd foarte bine mai multe specii, darcd a ales in mod intentionat, sau intimpldtor, specii deosebit Ce anormale gi, insfirgit, cd acele specii all dispirut sau au devenit necunoscute. Dar coincidereaatitor imprejurdri ciudate pare cu totul neverosimila.

Anumite fapte in legiturd cu culoarea porumbeilor merit[ s[ fie semnalate.Porumbelul de stincd are o culoare de un albastru de ardezie gi abdomenul alb'dar la subspecia indiand C. interntedia Strickland, abdomenul este de culoarJ

59

ORIGINEA SP]JCIILOR

albiistruie. Coada lui are o d ungd transversali terminald de culoare inchis6, cupenele externe rdsfrinte in afard, gi albe la baz6. Aripile au dou[ dungi negre.Unele rase semiciornestice ;i unele rase propriu-zise s5lbatice au aripile pitate cunegru, pe lingi:r cetre doud d ungi negre. Toate aceste desene nu apar impreun[la. nici o altd specie din intreaga familie. La fiecare din rasele domestice, dac[cercetiim exemplare crescute cu mult[ griji, observdm cd toate caracterele men-lionate chi;rr ;i bordrrca albd. a penelor codale de la margini , apar uneori impreundgi perfect de bine dezvoltate. Mai mult, cind se incruci;eazd pdsdri din doud saumai multe rase distincte, nici una din ele nefiind albastri sau neavind nici unuldin semneie specificate, descendenlii hrbrizi au insugirea de a dobindi brusc acestecaractere. Voi da unul din multele exemple observate de mine : am incruci;atporr-rmbei albi rotati, care i;i transmi t caracterele in mod foarte constant, cuporumbei < Barb > negri - gi aceasta, deoarece varietdlile albastre de < Barb >nu se intitrnesc in Anglia ; hibrizii au fost negri, cafenii gi pestrifi. Am incrucigatde asemenea un porumbel < Barb > cu un pestri!, acesta din urmd fiind o pasdrealbi clr o ccadl rogie gi o patd rogie pe frunte, remarcabilA de asemenea princonstanta caracterelor. Hibrizii au iegit cenuqii gi pestrifi. Am incrucigat apoiunul din hibrizii dintre porumbelul rotat gi < Barb ) cu un hibrid dintre < Barb >si pestril gi am obiinut o paslre de un albastru frumos, cu abdomenul alb, cudoud linii negre pe aripi, cu penele codale dungate cu margine albd, exact ca 7aorice porumbel de stinc[ sllbatic ! Acest rezultat poate fi inleles pe baza princi-piuluri bine cunoscut al intoarcerii la caracterele strdmogegti, doar dacd admitemcd toate rasele domestice au provenit din porumbelul de stincd. Dacd, renunldminsd la aceasti explicalie, trebuie sd recurgem la una din urm5toarele doui pre-supuneri, ambele foarte neverosimile : in primul rind cd toate formele presupuseoriginare ar fi fost colorate qi ar fi avut un desen ca porumbelul de stincd giatunci ln fiecare rasd ar exista o tendin![ de a se reveni la colorafia gi desenuloriginal. A doua presupunere ar fi cd fiecare rasd, chiar cea mai curatd, s-a incru-cigat timp de 12 sau 20 de generalii cu porumbelul de stincd : eu zic in decursde 12 sau 2A de generafii, deoarece nu se cunoagte nici un caz de intoarcere aunui hibrid la caractereie strdmogului de singe strdin, dupd un numir mai marede -eeneralii. La o rasi care a fost incrucigatd numai o datd, tendin{a de a reveniIa vrerinul din caracterele dobindite dintr-o astfel de ircrucigare va slabi firegtedin ce in ce mai mult, deoarece cu fiece generalie urmdtoare va fi tot mai pu{insinge striin. Daci n-a existat insd vreo incrucisare qi se vddegte in acea rasd otenciin{5 de a rel,eni la un caracter ce fusese pierdut in cursul unor generalii ante-rioare, aceast[ tendinfd dupl cite gtim, se poate transmite fdr6 a sldbi timp deun numdr indefinit de genera{ii. Aceste doul cazuri deosebite de revenire sintadesea confundate de auiorii care au scris despre ereditate. in fine, hibrizii dintretoate rasele de porumbei sint perfect fertili, dupi cum pot s[ afirm pe baza obser-vajiilor mele fiicute intentionat cu cele mai diferite rase. Se gtie ci foarte pulinesint cazurile afirmate ca sigr"ire de hibrizi intre specii de animale cu totul distincte,care sd fie perfect fertili. Unii autori cred cd o domesticire indelungatd, elimin[aceast[ puternici tenclinli de sterilitate a speciilor. Aceasti concluzie apare cafoarte justd, din perspectiva istoriei ciinelui gi a citorva altor animale domestice,dac[ o aplic[m unor specii strins inrudite intre ele. Dar ar fi extrem de pripit,s-o extindem atit de mult incit si presupunem c[ specii din naturS, atit de distincte

VARIATIA IN CONIJITlTLL VII'TII DO}IESi'ICI'

la origine, cum sint astdzi rasele de porumbei numite : cdlatori, jucitori, guga{iqi rotali .ar produce o descenden![ perfect fertild inter se. Din aceste motive pi

anume : improbabilitatea ca omul si fi reugit cindva sd faci 7 sau 8 specii deporumbei care sd se reproducd in stare domesticitd; faptul cE. aceste presupusespecii sint cu totul necunoscute in stare s6lbaticd gi nu trdiesc nic[ieri in iibertate;faptul ci aceste specii prezintd anumite caractere foarte anormale in compara{iecu toate celelalte Columbiglae, atit de asem[ndtoare in majoritatea aspectelor lorcu porumbelul de stincd ;' reaparilra ocazionald a culorii ilbastre 9i ; diferitelordesene negre la toate rasele indiferent dacd sint crescute pure sau incrucig ate;in fine, faptul cd descenden{ii hibrizi sint perfect fertili - putem conchide inansamblu cra toate rasele noastre domestice descind din porumbelul de stinc6,Columba livia, cu subspeciile ei geografice. in sprijinul acestui punct de vederevoi adduga in primul rind, cla porumbelul salbitic ( Columba livia ) , a putut idomesticit in Europa gi India gi cd seamdnd prin felul de viald ca 9i prin mutrteparticularitSli de conformalie cu toate rasele domestice. In al doilea rind, ca clegiun porumbel cdldtor din Anglia sau un porumbel juc[tor cu cioc mic diferi rnultprin anumite caractere de porumbelul de stinc6, totugi, comparind nurneroaselesubvarietifi ale acestor doud rase, in special acele provenind din regiuni inde-pirtate, putem stabili intre ele si porumbelul de stinc5, o serie aproape neintre-rupti; acelagi lucru este posibil ;i in alte citeva cazLtrr, dar nu pentru toate rasele.In al treilea rind, caracterele distinctive ale fiecSrei rase se remarc[ printr-o varia-bilitate deosebitd; de exemplu carunculul ;i lungimea ciocului la portimbelulcdl6tor, lungimea redusd a ciocului la porumbelul juc[tor gi numf,rul penelorcodale la porumbelul rotat; explica\ia acestui fapt va fi evidenti cind vom tratadespre seleclie. in al patrulea

^rind, la multe pbpoare, porumbeii au constituitobiectul unor ingrijiri minulioase qi al dragostei. Ei au fost dornestici{i de miide ani in multe parli ale lumii; cea mai veche menliune despre pL')rumbei a fostfdcutd cu 3000 ani i.e.n., in timpul celei de a cincea dinastii egiptene, dr.rpf, cummi-a indicat prof. Lepsius; dar Mr. Birch mi-a comunicat cd porumbeii sintpomenifi intr-b hstd de bucate a dinastiei precedente. in timpul rornanilor, clupbcum afldm de la Pliniu, se ddde au premii imens e penftu porumbei ; < ei ajunseserdpin[ acolo incit le puteau socoti genealogia gi rasa >. Akber Han, in India, apreciamult porumbeii, pe la 1600 ; nu mai pu{in de 20 000 de porumbei insofeau curteahanului. << Monarhii din Iran ;i Turan ii trimiteau unele pdsdri foarte rare )) $i,continu[ cronicarul curlii : < Majestatea Sa, incrucigind rasele, metodd care n-amai fost practicatd mai inainte, le-a imbundt[fit in chip uirnitor ! > Cam in aceeagiperioadd olandezii erau tot atit de pasionali de porumbei pe cit fuseser[ vechiiromani. Importan{a capital5 a acestor considera{ii in ceea ce privegte nurndrulimens de variafii pe care le-au suferit porumbeii, va iegi in evidenld de asemeneacind vom trata despre selecfie. Vom vedea tot atunci de ce diferitele rase au atitde des un caracter intrucitva monstruos. Este de asemenea o imprejurare extremde favorabil[ pentru crearea raselor distincte, faptul cd la porumbei, mascululgi femela pot fi ugor imperecheali pentru toatd" viala gi astfel rase diferite potfi {inute impreund in aceeagi cugc6. Am discutat originea probabill, a porumbeilordomestici mai pe larg, de;i cu totul insuficient; pentru cd atunci cind am crescutpentru prima dat5. porumbei gi am ingrijit diferite rase, ;tiind cit sint ele deconstante, am fost tot atit de pu{in inclinat s5 admit provenien{a ior, de la inceputul

61

62 (l It I (; I \.L J\ S l'ltt, Ill,(JIt

domesticirii, dintr-un strdmo; comun, pe cit de pulin inclinat este ca sd admitdacest lucru oricare naturalist in privinla numeroaselor specii de Fringillidae sau altegrupe de pdsdri din naturd. M-a impresionat in mod deosebit un fapt ;i anumecd aproape toli crescdtorii diverselor animale domestice gi cultivatorii de plantecu care am stat de vorbd ori ale cdror cdrli le-am citit, sint ferm convin;i c[ dife-ritele rase pe care fiecare le-a ingrijit, descind din cite o specie inilial[ deosebitd.Intrebafi, aga cum am intrebat eu adesea, pe vreun renumit crescdtor de vaci dinrasa Hereford, dac[ vitele sale nu se trag poate din rasa cu coarne lungi (Long-horn), sau ambele dintr-o rasd. comund inruditd ;i va ride ironic. N-am intilnitvreun cresc6tor de porumbei, de gdini, de rale sau de iepuri, care sd nu fie fermconvins cd fiecare rasd principald. se trage dintr-o specie deosebitd. Van l\{ons,in tratatul sdu despre pere si mere, aratd cit de mult se indoiegte de faptul c[ clife-ritele soiuri, de exemplu un Ribston-pippin sau un mdr Codlin, s-ar putea tragedin seminlele aceluia;i porn. Se pot da nenumdrate alte exemple. Explicafia, cred,e simpld: prin studii aprofundate, ei sint puternic impresiona{i de Ceosebiriiedintre diferitele rase gi degi gtiu cd fiecare rasd variazd u$or - deoarece iau premiitocmai fiindcd selec{ioneazd aceste usoare diferen{e - totu;i refuzd orice gene-ralizare, adici refuzd, insumarea in mintea lor a micilor deosebiri acumulate incursul multor genera{ii succesive. Oare acei naturaligti care gtiu despre legileeredit5lii mult mai pujin decit crescf,torii gi nu qtiu mai mult decit ei nici in ceeace privegte verigile intermediare in lungul ;ir al strdmosilor raseior noastre domes-tice, dar admit totugi cd toate aceste rase domestice provin din parin{i comuni,nu vor primi de aici o leclie de pruCen{d gi nu vor invd1a sd nu mai ia ?n rfs,ideea cd spec'iile din naturd sint urmasii direcfi ai altor specii ?

PRINCIPIILE DE SELECTIE FOLOSITE IX :INECUT$I EFECTELE LOR

Sd privim acum pe scurt mijloacele prin care au fost create rasele domestice,fie dintr-o singurd specie, fie din mai multe specii inrudite. Unele rezultate potfi atribuite acliunii directe 9i definite a condiliilor externe de viafd, altele deprin-derilor ; dar ar fi indrdzne! si punem pe socoteala unor asemenea factoridiferenlele dintre un cal de tracliune gi unul cle curse, un greyhound gi unbloodhound, intre un porumbel cdldtor ;i unul juc[tor. Una din caracteristicelecele mai importante ale raselor noastre domestice e cd vedem la ele oadaptare nu legatd de necesit5lile organismului animalului sau a plantei, ciin folosul omului sau potrivit capriciilor sale. Unele varia{ii folositoare omuluiau ap[rut probabil in mod brusc sau printr-un salt. Astfel, mulli botariigticred cd scaiul Dipsacus sativus cu (epii s5,i, ce nu pot fi egala{i de nici o imita{iemecanicd., ar fi doar o varietate a speciei de Dipsacus sdlbatic; iar aceastd sum[de modificS.ri ar n apdrut deodat[ intr-o plantul5.. Acelagi considererlt poate fiaplicat ciinelui baset gi e cu totul valabil pentru oaia de Ancona. Dar cindcompardm calul de tracjiune cu cel de curse ; dromaderul cu cirnila; diferitele rase'de ci potrivite fie pentru cimpie, fie pentru pSgunile de munte, unele avind olind bund pentru Lln anunrit scop, iar altele pentru scopuri diferite; cindcompardm diferitele rase de ciini, fiecare folosind intr-un anumit fel omului ; c?nd

\'.\tiI-\Tl,\ I\ C()\l)tTIIl,F- \'Il.,Tli l)(),\ltrs f I(.tj

compar[m rasele de gaini combatante ai cdror coco,si sint atit de dirji in luptelede cocogi cu alte rase atit de pagnice sau cu gdinile oudtoare la care instinctul declocire este complet abolit sau cu rasa Bantam cu o talie atit de micd qi de ele-gant6; de asemenea, cind compardm mullimea soiurilor de plante agricole, comes-tibile, cultivate in livadd sau in grddina de flori, atit de folositoare omului in

"diferite anotimpuri si in diverse scopuri, ori atit de frumoase la vedere, trebuiesd ne gindim, cred, mai departe decit la o simplS variabilitate. Nu putem presu-pune cd toate rasele au fost create dintr-o dat[ atit de perfecte gi de f,olositoarecum ne apar astdzi; intr-adev[r, in multe cazuri ;tim c5 nu aceasta a fost istorialor. Cheia o formeazl capacitatea omului de a selec{iona acumulativ : naturaprodric-e

-vrrialii succesive, omul le aclund in anumite direclii ce-i sint iolositoare.

ln acest sens se poate splrne despre om cd si-a creat singur rase pentru uzul sb-u.

IVXarea putere a acestui principiu de seleclie nu este ipoteticd. E sigr"rr c[mul1i din cresc[torii renumili au modificat intr-o mare mdsr"rri in cursul uneisingure viefi cle om, rasele lor de vite gi de oi. Pentru a inlelege bine ceea ce alrrealizat ei este necesar si fie citite unele din numer'oasele tratate consacrate acestuistrbiect gi sd fie cercetate animalele respective. Cresc[torii vorbesc de obicei despreorganizafia animalelor ca despre ceva plastic pe care-l pot modela dr"rpd cum vor.Dacd ag dispune de spa{iu, ag putea cita numeroase pasaje in acest sens din autorifoarte competen!i. Astfel Youatt, care era mai familiarizat decit oricine cu lucrd-rile speciali;tilor in zootehnie gi care era el insusi un cunoscltor de frunte in materiede animale, vorbe;te despre principiul selecliei ca (( despre ceea ce permite agri-cultorului nu numai -.f, rnodifice caracterul turmei sale, ci s5-l 9i schimbe in intre-gime. Este bagheta magicd prin care el poate da viafd oricdrei forme gi infali;arice doregte >. Lordul Somerville, vorbind despre ceea ce all f5.cut crescdtorii deoi, spune : (( ca gi^ cum ei ar fi desenat forma perfect[ cu creta, pe un zid ;i apoii-au dat viat5" >. In Saxonia, in ceea ce privegte oile merinos, importanla princi-piului selec{iei este atit de recunoscut5, incit oamenii gi-au f5cut din ea o profesie.Oile sint agezate pe o masl gi sint studiate apoi, cum cunoscdtorul de art[ str-rdiaziun tablou. Acest lucru se repetd de trei ori la interval de citeva iuni, oile fiind defiecare data insemnate;i clasate, astfel ca numai cele mai bune exemplare sd fiein cele din urmi selec(ionate, pentru reproCucere. Ceea ce au realizat astdzi cresc[-torii englezi, e dovedit prin prefurile enorme platite pentru animalele cu o genea-l^ogie bun6, precrrm;i prin faptul cd acestea sint exporiate in toate col{urile lumii.In genere, ameliorarea nu se realizeazd in nici un caz prin incruci;dri intre rasediferite; toti crescdtorii de lrunte se opun hotdrit acestui procedeu, cu excep{iaunor incrucigiri intre subrase strins inrldite. lar cind s-a fdcut o incrucisare, ceamai strictd seleclie este ;i mai indispensabili. decit in cazurile obignuite. Dacdselectia ar consta numai in separarea unei variet5"{i foarte pronun{ate ;i in repro-ducerea ei, acest principiu ar fi atit de evident incit aproape n-ar merita sd se

vorbeascl despre el, dar importanla lui constd in marele efect produs de acumu-larea intr-o singurd direcfie timp de genera{ii succesive a unor diferenfe, absolutinsezisabile pentru un ochi far5. experien{6, diferenfe pe care, in ceea ce md pri-vegte, am incercat in zadar sd. le observ. Nici un singur om dintr-o mie nu poseddacuitatea vizuala ;i judecata necesard pentru a deveni un crescd.tor eminent. Dacde inzestrat cu aceste insuqiri gi studiazd problema ani indelun Eatr, consacrindu-;itoatd via{a acestui tel, cu o perseverenld neobositd, va reuqi gi va realiza mari

OITIGINI,A SPETJIILON

ameliordri; dacd, ii va lipsi insd vreuna din aceste calitdgr, va suferi cu siguranfdinsuccese. Pulini oameni vor crede cu adevdrat cite insugiri naturale ;i ani depracticS. sint necesari pentru a deveni chiar un iscusit crescdtor de porumbei.Aceleagi principii sint urmate de horticultori, dar aici varia{iile au adesea uncaracter mai brusc. Nimeni nu poate presupune cd cele mai alese varietdfi produseau fost realizate printr-o singur5" varialie a formei originale. Avem dovezi cd irrmulte cazLn1 in care s-au luat note exacte, lucrurile s-au petrecut altfel; in acestsens, pentru a da un exemplu de micS importanld. citdm dimensir-rnile ?n continulcre;tere ale agrisei comune-. La multe flori ale giadinarilor, cind le comparS.m cudesenele lor fdcute cu 20 sau 30 de ani inainte, vedem cd s-alr produs schirnb[ri.Cind varietatea unei plante este stabilizatra, cultivatorii rdsadului nu aleg cele rnaibune plante, ci parcurg straturile cu rdsaduri, eliminind aga-zisele plantule rele,cum numesc ei exemplarele care deviazd de la tipul urm[rit. Acest fel cle seleclieeste aplicat gi la animale, fiindc[ nimeni nu-i atit de nesocotit, incit si inmulleascdcele mai nereusite animale. Exist5 ;i alte cdi pentru a observa la plante, efecteleacumulate ale selecliei; gi anume compararea diversitSlii florilor la diferitelevarietdfi ale aceleiagi specii din grddind, diversitatea frunzelor, p5stdilor, tuber-culelor sau a oricdrei p[rfi apreciate din grS"dina de zarzavat, in cornparalie cuflorile aceleiagi varietdli, diversitatea fructelor aceleiagi specii din livada de pomifructiferi, in comparalie cu frunzele gi florile aceleiagi grupe de variet5{i. Iat5. citde diferite sint frunzele de varzd li clt de aserninitoare florile, cit dediferite sint florile de pansea gi cit de asemdndtoare frunzele; cit de multdiferS. fructul diferitelor variet[li de agrise in privin{a r,i5rirnii, cuiorii, formeigi perilor, in timp ce florile prezinti deosebiri neinsemnate. Aceasta nLl inseamnf,cd varieta{ile care diferS. mult intr-o anumit[ privinfd, nu diferi de loc in altele;asemenea lucru nu se intimpld niciodatd -- pot s-o afirm ciupa o atenti" obser-vafie" Legea varialiilor corelative, a cdrei importan{[ nu trebuie niciodatd trecutircu vederea, y& determina oarecare deosebiri, dar ca reguld generali nu poateexista indoialS. cd selec{ia continul a variatiilor ugoare la frunze, flori sau fructe,va produce varietdti, ce se vor deosebi intre ele, mai ales prin aceste caractere.

S-ar putea obiecta cd principiul selecfiei a fost redus la o practicd metodic[timp de peste trei sferturi de veac; e cert c5. in ultimii ani acestui subiect i s-adat mai mult[ atenlie publicindu-se multe tratate in legSturd. cu selec{ia. Rezul-tatul a fost corespunzdtor, adicd rapid gi insemnat. Dar ar fi cu totul nedrepts6 se presupuni cd aplicarea principiului selecfiei constituie o descoperire noud.Ag putea indica mai multe citate, din antichitatea indepirtatd, in care e pe deplinrecunoscutd intreaga importanld a acestui principiu. Incd in perioadetre aspre;i barbare ale istoriei Angliei au fost adeseori importate animale de pr[sild ;is-au fdcut legi pentru oprirea exportului lor. Se prescria uciderea cailor sub oanumitd mirime, ceea ce poate fl comparat cu eliminarea de cdtre grddinar ar[sadurilor care deviazd de la tip. Am gdsit principiul selecliei naturale folmulatin mod distinct intr-o veche enciclopedie chinezd. Reguli explicite in privin{a eisint date gi de citre unii autori clasici romani. f)in anumite pasaje ale genezei,reiese limpe^de cd in acele vremuri indepdrtate se dddea aten{ie culorii animalelordomestice. In vremea noastr6, sS.lbaticii incruci;eazd uneori ciinii lor cu speciilesdlbatice ale genului Canis, pentru a ameliora rasa gi aga fdceau ;i in trecut dupacum afirmI Pliniu. Indigenii din Africa de sud ili imperecheazd vitele de jug

In,

\':\Itl-\'f tA t:i CUNDITIILE VlETll DuUl-lS I'ICU

dupd culoare, tot astfel procedeazd, gi eschimo;ii cu ciinii 1or. Livingstone spunecd rasele domestice bune sint foarte apreciate de negrii din centrul Africii, caren-au legdturi cu Europenii. Unele din aceste fapte nu aratd, o selec{ie adev[ratd",dar dovedesc c[ in timpurile vechi, cregterea animalelor domestice a fost fa.cut[cu grijd gi cd ea este practicatd gi in prezent de cei mai inapoiali sdlbatici. Arfi fost intr-adevdr un fenomen ciudat - linind seama de mo;tenirea insugirilorbune gi rele - sd nu se fi dat aten{ie selec{iei in cre;terea animalelor.

SELECTIA INCON$TIENTA

ln prezent crescdtorii de frunte incearcd prin seleclie metodicd, urmdrind unobiectiv precis, sd creeze o noua spila sau subrasd, superioard tuturor celor existentein {ar5. Dar pentru noi e mai importantd o formd de selec{ie ce poate fi numitdincongtientd ;i care rezultd, din faptul cI fiecare incearcd sd oblin5 ;i sd reproducdcele mai bune exemplare de animale. Astfel, cineva care ar vrea sd tie pointeri,cautl firegte sd capete ciini cit mai buni gi apoi folosegte la reproducere numaipe cei mai buni; dar nu are nici dorinla gi nici nu urmdregte sd imbunit[{eascdpermanent rasa. Totugi, sintem in drept s[ conchidem cd un asemenea proces,continuat timp de secole, poate ameliora gi modifica orice ras6, tot a;a cum Bake-well, Collins etc., prin acelagi procedeu, dar aplicindu-l mai metodic, &u modificatserios, chiar in timpul viefii 1or, formele gi calitdlile cornutelor. Schimbarile lentegi insensibile de acest fel nu pot fi niciodat[ observate dac6 nu s-au fdcut, cu multinainte, mdsurd.tori exacte ori desene bune^ale raselor respective; mdsurdtori 9idesene care si slujeascd drept comparafie. In unele cazuri, in regiuni mai pulincivtlizate, existd totugi indivizi ai aceleia;i rase neschimbali sau foarte ugor modi-fica{i ;i anume acolo unde rasa a fost mai pufin amelioratd. Sint motive si credemcd,: epagneul-ul regelui Charles a fost mult modificat,in mod incon;tient, din timpulacelui monarh. Unii specialigti extrem de competen{i sint convingi cd setterulderivd direct din 6pagneul 9i a fost ob{inut printr-o schimbare lentd a acestuia.Se gtie cd pointerul englez a fost schimbat in cursul secolului trecut gi se crede cdschimbdrile s-au produs, de data aceasta, mai ales prin incruci;iri cu foxul. Ceeace ne intereseazd.e faptul cd aceste schimbiri au fost efectuate incongtient gi treptatdar totugi atit de puternic, incit degi vechiul pointer spaniol a venit sigur dih Spaniad-l Borrow n-a vdzut astdzi in Spania, dupd cum imi spune, nici un ciine indigenasemindtor cu pointerul nostru.

Printr-un proces similar de seleclie gi printr-un antrenament ra{ional, carrde curse englezi au ajuns s5,-i depdgeascd in vrtezd" gi m[rime pe strdmogii lor arabiastfel incit ace;tia, potrivit regulamentului curselor de cai din Goodwood sint favori-za[i in privinfa greutdlilor pe care trebuie si le poarte. Lord Spencer gi allii au ardtatcum vitele din Anglia au crescut in greutate ;i au devenit mult mai precoce incomparalie cu rasele crescute odinioard in aceastd lard,. Comparind referinleledate in diferite tratate vechi, privito are la aspectul vechi gi actual al porumbeilorCarrier gi jucitor, in Anglia, India ;i Persia, putem schi{a stadiile princare ei au trecut, in mod insensibil, ajungind sd se deosebeascd atit de mult de porum-belul de stinc6.

Youatt dI un minunat exemplu de efectele unui proces de selec{ie ce poatefi considerat ca fiind incongtient, intrucit crescdtorii nu puteau sd se fi aqteptat ;i

5 - e 36

6t

ORIGINF]A SPECIILOR

nici n-ar fi putut dori sd oblind acest rezultal anume, crearea a doud rase distincte.Cele dou[ turme de oi Leicester ale d-lor Buckley si Burgess, scrie Youatt ( s-aup5"strat mai mult de cincizeci de ani intr-o stare pur5. provenind din rasa inifialaa d-lui Bakewell. Nu poate exista nici o urmd de bdnuiald pentru toli cei ce cunoscproblem a, cd acegti doi proprietari ar fi modificat singele pur al turmei d-lui Bake-well gi totugi diferenla dintre oile acestor doi proprietari e atit de mare, incit parsd fie varietili cu totul diferite >.

Chiar dacd ar exista sdlbatici atit de inapoia{i incit si nu se preocupe de locde caracterele ereditare ale descendenlilor animalelor lor domestice, totusi se poateca in timpul vreunei foamete sau al altor calamitd{i la care sdlbaticii sint atit deexpugi, acegtia sd ingrijeasci cu deosebitd bdgare de seamd vreun animal oarecarepe care il socotesc deosebit de important. Asemenea animale alese vor produceastfel mai mulli descendenli decit cele inferioare, aga c[ gi intr-un asemenea cazse va petrece un fel de seleclie incongtientd. Vedem citd valoare acordd animalelorpind gi sdlbaticii din lara Focului, care in timpul foametei igi ucid femeile bdtrinegi le mdnincd, socotindu-le mai pulin prelioase decit ciinii 1or.

La plante, gisim acelaqi proces treptat de ameliorare prin pdstrare a ocazionalia celor mai buni indivizi, indiferent dacd sint sau nu destul de deosebi{i pentrua fi considerali la prima vedere ca varietali distincte sau dacd doud sau mai multespecii ori rase s-au amestecat prin incruci;are. Acest proces poate fi urmdritperfect de bine privind dimensiunile mai mari gi frumusefea actualelor varietd{i alepanselei, trandafirului, muscatei, daliei gi altor plante gi comparindu-le cu varie-tAlile mai vechi sau cu formele lor strdmo;e;ti. Nimeni nu se va agtepta sd ob1in6o pansea sau o dalie de prim[ calitate din seminlele unei plante s[lbatice. Nimeninu se va aqtepta sd. cultive o par[ zemoasd de prima calitate din seminfele pS.ruluis[lbatic, degi in mod intimpldtor s-ar putea obline asemene a pard" dintr-un puietsS"lbdticit provenit de la un pdr cultivat. Degi pdrul era cultivat in antichitate, dindescrierile lui Pliniu reiese cra para era pe atunci un fruct de slab5" calitate. Inlucrdrile de horticulturd se exprimd uimirea fa[d. de admirabila pricepere a gr[di-narilor, care au oblinut rezultate atit de minunate din materiale atit de inferioare.Arta lor a fost insd simpld gi, in ceea ce privegte rezultatul final, procesul a fostrealizat aproape incongtient. Ea a constat in faptul de a cultiva intotdeauna cea

mai bund varietate existentd, semdnind seminlele acesteia , iar dacd se intimplasd apard o varietate ceva mai bun5, era gi ea seleclionatd gi aga mai departe. Dargrddinarii din perioada antichitilii, care cultivau cele mai bune pere pe .care leputeau procura, ou si-au imaginat niciodatd, ce fructe splendide minc[m noi acLlm,

degi datorim excelentele noastre fructe, intr-o mic[ mdsur5, faptului c5. ei au ales

gi pistrat in mod natural cele mai bune varietdli p9 care le puteau gd.si.

IJn mare numdr de schimbdri, acumulate astfel, incet gi incongtient, explicd",

cred, faptul binecunoscut cd intr-un numdr de cazuur nu putem recunoagte ;i deci

nu putem gti care au fost formele strS.mogegti sdlbatice ale plantelor cultivate demultin gradiniie noastre de flori gi de zarzavat. Dacd au fost necesare secole sau miide

-ani pentru a ameliora sau modifica majoritatea plantelor noastre, aducindu-lela gradul lor actual de utilitate pentru om, putem in{elege de ce nici Australia, nici'Capul Bunei Speran{e, nici vreo altd regiune locuit[ de oameni cu totul lipsili de

clllizatrie, nu ne-au dat nici md.car o plantS" demnd de a fl cultivat[. Aceastas-a intimplat nu pentru cd {[rile amintite, alit de bogate in specii, n-ar poseda,

\.ARIATIA IN CONDITIILE VIETII DONtESI'ICE

printr-o intimplare ciudatd, forme primitive de plante folositoare, ci fiindca plan-tele indigene nu au fost ameliorate printr-o selec(ie continui, care sd le ducd la ungrad de perfeclie comparabil cu cel dobindit de plantele {arilor cu o vechecivilizalie.

In ceea ce prive;te animalele domestice ale omului necivilizat, nu trebuiesd uit[m cd ele au de luptat aproape intotdeauna pentru procurarea hranei lorcel pulin in unele anotimpuri. $i urtf.t, din doud fari cu iondilii foarte cliferiteinAivizii aceleiaqi specii uuin.t o constitufie sau structurd u$or deosebite, vor ,.r,risI tr6iascd mai bine intr-una decit in cealalti [ard; -- $i astfel, printr-un procesde < selecfie naturald >> despre care vom vorbi mai pe larg in paginile urmdtoarese vor putea forma doui *brur.. Aceasta lirmuregte, poa'ie irr pirte, de ce varie]tatile crescute de sdlbatici, seamf,nf, mai mult cu speciile naturale - cum au remarcatunii autori - decit varietd{ile crescute in {arile civilizate.

Pe baza celor ardtate aici, despre rolul insemnat jucat de selecfia l'dcutd deoffi, apare limpede, de ce rasele noastre domestice prezintd, in structura sau inobiceiurile lor, jrdapt.ajla_dpUtgle*sau ntg4jlg o Putem, de asemeneainfelege caracterul adesea anormal al raselor noastre domestice 9i tot astfel, deosebi-rile dintre ele, ce pot fi atit de mari ?n privin\a caracterelor externe gi relativ atitde mici in privinla pdrlilor interne gi a organelor. Omul nu poate sau poate numaicu greu sd selec{ioneze alte devieri ?n structurd decit cele care se pot vedea dinafara gi de fapt el se intereseazd rar de structura intern5. El nu poate lucra prinselec{ie decit asupra varia{iilor, care ii apar mai intii, intr-o cit de mic[ misur6,in mod natural. Nimeni nu va incerca s[ creeze un porumbel rotat dacdn-a vdzut mai intii un porumbel cu o coad6 u$or dezvoltatd intrucitva intr-unmod neobignuit, ori un porumbel gugat pind ce nLr vede un porumbel cu o gu$ede o dimensiune ceva mal neobi;nuit5; si cu cit caracterele care i-au apdrut pentruprima oard au fost mai anormale si mai neobignuite, cu atit mai mare va fi proba-bilitatea ca ele sd-i relini aten{ia. Dar tolosirea Llnor expresii ca aceea de <a incercasI se creeze un porumbel rotat >> este - sint sigur -- extrem de incorectl inmajoritatea cazurilor. Omul care a selec{ionat prima datd un porumbel cu o coaddpu{in mai mare, n-a visat nicicind ce vor deveni descendenlii acestui porumbel,printr-o selecfie de lungd duratS, in parte incongtienta ;i in parte metodic[. Poatec[ forma strdmoseascd a tuturor porumbeilor rotafi a avut numai 14 pene rectrice,pe care le {inea u$or risfirate, ca porumbelul rotat actual din Java sau ca indiviziidin alte rase distincte, la care s-au putut numd.ra pinI la 17 pene rectrice. Poate ciprimul porumbel gu;at nu-gi umfla guga mai mult decit o face acum porumbelulturbit - un obicei neglijat de crescdtori, deoarece nu constituie unul din scopurileselec{iei la aceastd rasd.

Nu trebuie sd credem cf, e nevoie de o mare deviere a structurii, pentru aatrage aten{ia crescStorului: el prinde diferenfe cit de mici gi este in natura omuluisi aprecieze orice noutate oricit de neinsemnatd, care e in posesia lui. Nici nutrebuie sd judecdm valoarea ce s-ar fi atribuit pe vremuri oric[ror mici deosebiriindividuale la aceeagi specie, dup[ valoarea care li se atribuie acum, dupa ce multerase s-au fixat pe deplin. Se gtie cd 9i acum apar in mod intimplator la porumbeimici varralli, dar ele sint inldturate ca erori sau devieri de la tipul perfect al fiecdreirase. Gisca obignuitd n-a dat nagtere nici unei varietdJi distincte; de aceea rasaToulouse gi cea comun6, care difera" numai in privin{a culorii - cel mai nesigur

67

OITIGINEA SPECIILOR

dintre caractere - au fost prezentate in ultima vreme la expoziliile noastre depisdri de curte, ca rase distincte.

Aceste considera{ii explici ceea ce se observase uneori gi anume cd nu gtimaproape nimic ln leg[turd cu originea sau istoria oricdreia dintre rasele noastredomestice. Dar, in realitate se poate spune cu greu despre o rasd, ca gi despre undialect al unei limbi, cd, are o origine clar5. Omul pdstreaza gi reproduce urmagiiunui individ cu oarecari devieri ugoare de structurd, sau are mai multd grija decitde obicei cind imperecheazd cele mai bune animale ale sale gi astfel, le amelioreazd,iar animalele ameliorate se rdspindesc incet in imedtata vecindtate. Dar e pu{inprobabil ca ele sd. aibd. vreun nume distinct gi deoarece nu vor fi. apreciate indea-juns, istoria lor va fi neglijatd. Cind ins[ ameliorarea va continua prin acelagiproces lent gi treptat, ele vor avea o r[spindire gi mai largd, vor fi recunoscute cafiind ceva deosebit gi valoros gi de-abia atunci vor primi poate vreun nume oarecare,local. ln 1drile semicivilizate, cu pu{ine cdi de comunicalii libere, rS.spindir.a uneinoi sub-rase va fi un proces lent. De indat[ ce caracteristicele apreciate vor fiadmise, principiul selecliei inconstiente, cum l-am denumit eu, va cduta intotdeauna,poate mai intens intr-o perioadi decit intr-alte, dup[ cum rasa devine la modd sause demodeazd - poate mai mult intr-o regiune decit intr-alta, dupd gradul decivllizagie al locuitorilor respectivi - s[ adauge tot mereu la trds[turile caracteris-tice ale rasei, indiferent care ar fi ele. Este ins6 foarte pulin probabil sd se fi pdstratvreo informafie despre vreo asemenea schimbare inceat6, variabilS gi insensibila.

CONDITIILE FAVORABILE SELECTIEI EXERCITATE DE OM

Voi spune citeva cuvinte despre condiliile favorabile gi nefavorabile aplicdriiselec{iei de cdtre om. Un mare grad de variabilitate este vSdit favorabil, deoareceoferd in mod spontan materialele asupra cdrora va lucra selec{ia ; aceasta nuinseamnd insi cd simple diferenle individuale nu sint absolut suficiente, dac5. lucrimcu multd" grljd, pentru a permite acumularea unui mare num[r de modificdri inaproape orice direc{ie am voi. Dar cum varia{iile cu un caracter vddit util sauagreabil pentru om nu apar decit ocazional, putinla apariliei acestora va fi multsporit[ dacl vom cregte un numdr mare de indivizi. De aici rezultd" c5. numdruleste de cea mai mare importan{[ pentru reugit6. Pornind de la acest principiu,Marshall, referindu-se la oile din anumite p[r!i din Yorkshire, s-a exprimat c6:<< deoarece apartin in general unor oameni sdraci ;i trdiesc de cele mai multe oriin grupe mici, ele nu pot fi niciodatd ameliorate >>. Pe de altd parte, grddinarii culti-vind un mare numdr de exemplare din aceeagi plant6, au mult mai muit succesdecit amatorii in privin{a producerii unor varietdfi noi gi valoroase. Se poate cregteun numdr mare'de animale ;i plante numai acolo unde existd condilii favorabilepentru reproducerea lor. Cind sint pu{ini indivizi vor fi toli pastrali pentru repro-ducere, indiferent de calitatea lor, ceea ce va impiedica efectiv seleclia. Dar pro-babil cI elementul cel mai important al reu;itei este faptul ca omul s[ aprectezeatit de mult animalul sau planta, incit sd acorde cea mai mare atenfie chiar celor

, mai mici devieri in calitilile sau structura lor. Pind cind nu se \/a acorda o astfelde atenfie, nu se va putea realiza nimic. Am auzit spunindu-se cu toaLd serio-zitatea despre fragt ci este un mare noroc cd au inceput sd varie ze tocmai atuncicind grddinarii s-au apucat s6-i ingrijeascd. Este neindoielnic cd aceste fructe au

vARL\TIA iN coxntTIILE vIETII DoIIESTICE

varrat mereu de cind sint cultivate, dar micile varia{ii au fost neglijate. De indatice grddinarii insd au rdsddit exemplarele care aveau fructe pulin mai mari, carese coceau rnai timpuriu sau erau mai gustoase gi au scos puiefi din ele, pe cei maibuni din ei rdsddindu-i qi reproducindu-i (ajutindu-se atunci oarecum gi de incruci-sarea speciilor distincte) s-au putut produce acele numeroase gi admirabile varietdficare au apdrut in cursul ultimei jumatdli de veac.

Ugurin{a de a impiedica incrucigdrile la animale constituie un element impo^r-tant in formarea raselor noi, cel pulin intr-o tard, care posedd deja alte rase. Inacest sens, ingrddirea terenului joaci un anumit rol. Sdlbaticii nomazi sau locuitoriicimpiilor intinse posedd rareori mai mult decit o singurd rasd din aceea,si specie.Porumbeii pot forma perechi pe viald gi acest lucru e foarte folositor crescdtorilor,deoarece astfel rnu.lte rase pot fi ameliorate gi pdstrate bine, degi sint amestecatein aceeasi liulubarie ; aceasti imprejurare trebuie s[ fi inlesnit intr-o mare mdsurS.formarea de noi rase. A; mai ad5"uga cd porumbeii pot fi reprodugi in mare num[rgi intr-un ritm foarte rapid, iar exemplarele nereugite pot fi ugor eliminate, deoarecepot fi consumate. Pe de altd parte pisicile, din pricina obiceiului lor de a hoindrinoaptea, flu pot fi imperecheate usor ;i degi sint atit de apreciate de femei gi copii,rareori putem gisi printre ele o rasd distinctd, care sd se fi pdstrat mult timp.Rasele pe care le vedem uneori sint aproape intotdeauna importate din altd lard..Degi sint sigur cd unele animale domestice vafiazd. mai pulin decit altele, totugiraritatea sall chiar absen{a de rase distincte la pisicd, mdgar, pdun, giscd etc.,poate fi atribuitd in mare m[surd f'aptului c[ nu li s-a aplicat selecfia : la pisicideoarece e foarte greu sd le imperechezi;lamd"gari fiindc5. aceste animale sint linufein numdr mic mai ales la oamenii sdraci, dindu-se prea pulind importanld repro-ducerii 1or, probd cd in unele regiuni din Spania gi din Statele Unite acest animala fost modificat gi ameliorat in mod surprinzdtor, printr-o selec(ie atentd; la piun,deoarece acest animal e greu de crescut gi de obicei e linut in puline exemplare ;

la gigte, fiindcd sint apreciate numai pentru 2 scopuri - pentru carne gi puf gi

poate mai ales pentnr cd nimeni n-a cdutat sd multiplice rasele ; trebuie sd addugdmcd g?sca, in condiliile viefii domestice, pare sd posede un organism deosebit deinflexibil, degi a vanat gi ea pu{in, dupi cum am ardtat in alt loc.

Unii autori au ardtat cd limita varialiilor la animalele domestice este atinsS,repede gi cd ulterior nu mai poate fl depagitd. Ar fi intrucitva indrdznef sd afirmdmcd limita a fost atinsd in vreun caz, oricare ar fi el, deoarece aproape toate animalelegi plantele noastre au fost mult ameliorate in toate felurile in cursul unei perioaderecente, or, aceste ameliordri implic[ variafii. Ar fi la fel de indrdzne\ sd afirmdmdespre caracterele impinse astdzi pind la limita lor extremd, cd nu vor putea sdvarreze clin nou, in cadrul unor noi condilii de via{6, dupd ce au rd.mas fixe timpde multe secole. Desigur cd, dup[ cum a remarcat cu multd dreptate d-l Wallace,o limitb ya fi atinsd in cele din urmd. De exemplu va trebui sd existe o limitdpentru vrteza unni animal terestru, cdci aceastd limitd e determinatd de rezistenlacare trebuie lnvinsf,, de greutatea corpului gi de puterea de contracfie a fibrelormusculare. Dar ceea ce ne interese azd. este faptul cd varietd{ile domestice din aceeagispecie diferd unele de altele, in aproape toate caracterele de care s-a ocupat omulgi care au fdcut obiectul unei selec{ii, mult mai mult decit diferd intre ele speciiledistincte ale acelorasi genuri. Isidore Geoffroy Saint-Hilaire a dovedit acestlucru, in ceea ce privegte mdrimea ; acelagi lucru s-ar putea spune gi pentru culoare

69

() RI (iI NI.],\ SPECIII,0 TI

si probabil gi pentru lungimea pdrului. in ceea ce prive;te vitez a, care depinde demulte caractere fizice,calul <Eclipse) era mult mai rapid, iar un cal de fracliuneeste incomparabil mai puternic decit oricare din speciile naturale respective apar-tinind aceluiagi gen. Acelagi lucru se intimpld gi cu plantele; semin{ele diferit-elorvarietS.fi de fasole sau de porurmb, se deosebesc probabil mult mai mult ca mdrimedecit se deosebesc seminlele diferitelor specii ale oricdrui gen al acestor doudfamilii. Aceeagi observalie se aplici gi fructelor diferitelor varietdli de pruni siintr-o mare misurd pepenilor galbeni ca gi unui mare numdr de alte cazuri- asemi-ndtoare.

SA rezuntdm problema originii raselor noastre de animale domestice gi deplante cultivate. Condijiile de viat/a schimbate sint de cea mai mare imporianlain ceea ce privegte provocarea variabilitalii, atit prin ac{iunea directd asupra orga-niza[ie,i.9it gi prin acfir-rnea indirect[ afectind sistemul. reproducdtor. Eite pu-linprobabil cd variabilitatea sd fie in orice imprejr-rrdri o rezultantd, inerentd gi nece-sard a acestor schimbari. Forfa mai mare sau rirai micl a ereditdgii ca 9i cea atendintei de reintoarcere, determin[ sau nu-persistenfa varialiilor.

Variabilitatea este dirijatd de multe legi necunoscute dintre care cea marimportanti

_este probabil corelafia de cregtere. Se poate atribui o anumiti influen{[acfiunii.definite a condiliilor de existenld, dar nu stim in ce proporfii se exerciidaceaste influenfd. Se poate atribui o oarecare influen!d,, poate cfrlar una considera-bild, sporirii intrebuin![rii sau neintrebuin![rii organelor. Rezr-rltatul final devincastfel infinit de complex. in unele cazuri incrr-rcigirlru speciilor primitiv distinctepare sa fi jucat un rol foarte important in formarea raselor noastre. De indatace mai multe rase au fost create intr-o regiune oarecare, incruciqarea lor intimpla-toare gi pe bazd de seleclie a contribuit desigur in mare mdsurd la formarea noilorvarietifi; dar importanfa incrucigdrii a fcst mult exageratd, atit in ceea ce privegteanimalele cit qi in ceea ce privegte plantele care se inmullesc prin semin{e. Impor-t?nt? incruci;drii este imens[ la plantele care se inmullesc temporar prin butagi,altoi etc., deoarece cultivatorul poate in acest caz sd neglijeze at?t variabilitateaexceplionald a htbrizilor, a metisilor, cit gi sterilitatea hibrizilor; dar plantele, carenlr se ?nmullesc prin semin{e prezintd trrentru noi pu{ind importantd, deoareceexistenfa lor este numai temporard. Peste toate aceste cauze de schimbare,acliuneade acumulare continud a selec{iei pare si fi fost marea putere care a condustoate aceste cauze de schimbare, fie cd a fcst aplicat[ metodic gi repede, fie cd afost aplicatd incongtient si lent, Car cu rezultate mult mai eficace.

CAPITOLUL II

VARIATIA IX STARE NATUNATA

L'ariabilitate '- Deosettiri intlividuale - Specii dubioase - Speciile larg rdspindite, Jbarteimprd;tiote ;i conrune, vnriazii cel mai rrr\T JIn fiecare lard speciile din genurile mai marit,ariazd nmi frecv,ent dectt speciile tlin genurile nni nici/- Multe din speciile cuprinse inganurile mai mari seanfind cu varietdli[e, in sensul cd slnt foarte inrudite intre e[e, dar inegal,

gi cd au arii de rdspindire restrinse.

inainte de a aplica principiile elaborate in capitolul precedent la organis-mele trdind in stare natural[, trebuie sA examindm pe scurt dacd aceste orga-nisme sint sau nu supllse vreunei variafii. Pentru a trata cum se cuvine un astfelde subiect ar trebui s5. ddm o lungd listd de fapte aride ; dar sarcina aceasta ovoi ldsa pentru o lucrare viitoare. De asemenea, nu voi discuta aici diferitele defi-nilii care au fost date nofiunii de < specie ). Nici o definilie nu i-a satisfdcut peto{i naturaligtii, degi fiecare naturalist gtie in mod vag ce inlelege atunci cindvorbe;te despre specie. In general, noliunea aceasta include elementul necunoscutal unr"ri act de creafie distinct. Aproape la fel de greu se poate defini gi termenulde < varietate > ; dar in cazul ei se inlelege aproape totdeauna ;i o origine comun6,deqi aceasta poate fi rareori doveditd. Mai exist[ de asemenea gi aga-numitelemonstruozitagr; dar ele trec treptat in varietdLti. Presupun cA prin monstruozitatese infelege o deviere considerabild, a structurii, deviere in general ddundtoare saunefolositoare speciei. Unii autori folosesc termenul de < variafie> in sens tehnic,pentru a ardta o deviere datoritd acfiunii directe a condiliilor fizice ale viefii ;

varialiile de acest fel nLl sint considerate ereditare. Dar cine poate afirma cdtaha pitici a scoicilor din apele salmastre ale Balticei sau plantele pitice de peculmile alpine sau blana mai deasi a vreunui animal din nordul indeplrtat, nuse pot moqteni in unele cazLrrr cel pufin pentru citeva genera{ii ? Iar in acest cazpresupun ci aceste forme ar putea fi denumite variet6{i.

E indoielnic cd devialiile mari gi brugte ale structurii - a$a cum le observdmuneori la formele noastre domestice, indeosebi la plante - s-ar transmite in modpermanent in stare naturald. Aproape fiecare parte a oric[rei fiinle vii este atitde admirabil adaptatd la condiliile sale complexe de viafd, incit pare la fel de pulinprobabil ca ea sd fi apS.rut dintr-o dat5. in stare atit de perfectd, pe cit pare depu{in probabil ca o ma,sind complicatd sd fie inventatd, de om direct in forma ei

i2 () ii I T;INIiA -qT'ECIII,OR

cea mai perfectA. La animaiele domestice, apar uneori monstruozitdgr care se asea-mdnd cu structurile normale ale altor animale cu totul diferite de ele. Astfel, se

nasc uneori porci cu un fel de trompd (proboscls) gi dacd, vreo specie sdlbaticda aceluiagi gen ar avea in mod natural trompd, atunci s-ar putea susfine cd" eaa apdrut ca o monstruozitate; dar pini in prezent n-am reu;it s[ gdsesc, cu toatecercetS.rile asidue fdcute, cazuri de monstru ozitate asemdn[toare cu structurilenormale ale formelor indeaproape'inrudite, singurele cazuri care at avea o impor-tanld" in problema de fa!5..

Dacd asemenea forme monstruoase apar uneori in stare naturald. gi sintcapabile de reproducere (ceea ce nu se intimpld. intotdeauna), atunci, intrucitele apar rar ;i cu totul izolat, pdstrarea lor depinde de imprejurdri neobignuitde prielnice. De altfel, in cursul primei generalii gi a genera{iilor urmitoare eles-ar incruci,sa cu forma normald, astfel incit caracterul lor anormal se va pierdein mod inevitabil. Dar asupra problemei pdstrdrii 9i perpetudrii varia{iilor izolatesau intimpldtoare, vom reveni intr-un capitol viitor.

iuo,",IRILE INDIVIDUALE

Numeroasele deosebiri neinsemnate care apar la descenden{ii aceloragipdrinli, sau care pot fi presupuse a se fi produs astfel, deoarece au fost observatela indivizii din aceeagi specie, locuind in acelagi loc restrins, pot fi denumite deose-biri individuale.

Nimeni nu va afirma cd totri indivizii unei specii sint formali dupd" un acelagitipar. Aceste deosebiri individuale sint extrem de importante pentru noi, deoareceele se mogtenesc adesea -_ dup[ cum poate sd vadd fiecare; ele oferd un mate-rial asupra cdruia poate acliona selec{ia naturald;i pe care ea le poate acumulatot aqa dupd cum acumuleazd" qi omul, intr-o direcfie datd, deosebirile individualeale producfiilor sale domestice. Aceste deosebiri individuale afecteazS. in generalpdr{ile pe care naturaligtii le considerd. ca neimportante ; dar ag putea ardta printr-olungd inqiruire de fapte, cd anumite pdrli ce pot fi considerate ca fiind importanteatit din punct de vedere fiziologic, cit gi din punctul de vedere al clasificdrii, vartazduneori la indivizii din cadrul aceleiagi specii. Sint convins cd 9i cel mai experi-mentat naturalist ar fi surprins de num[rul mare al cazurilor de variabilitate,chiar gi in pdrlile importante ale structurii, cazuri pe care le-ar putea culege dinsurse competente, a$a cum le-am adunat gi eu timp de mulli ani. Trebuie sireamintim c[ sistematicienii sint departe de a se bucura de constatarea variabilitdfiicaracterelor importante gi cil nu sint mul1i aceia care s-ar apuca sd examinezecu grlj6 organe interne gi importante gi sd le compare la numeroase exemplaredin aceeagi specie, Nu s-ar fi agteptat nimeni ca ramificaliile nervilor principalide lingd ganglionul mare central al unei insecte sd varieze in cadrul aceleia;i specii;s-ar fi putut crede cel mult cd modific[ri de aceastd naturd nu se produc decitincet gi treptat ; totugi, Sir J. Lubbock a ardtat la nervii principali de Coccus unasemenea grad de variabilitate incit ar putea fi aproape asemuili cu sistemulneregulat de ramuri al unui trunchi de copac. Pot sd mai adaug cd acest natu-ralist-filozof a mai ardtat cd mugchii larvelor anumitor insecte sint departe de afi uniformi. Autorii se invirtesc adesea intr-un cerc vicios, suslinind cd organeleimportante nu variazd" niciodati, deoarece aceqti autori (dup[ cum au qi mirtu-

\',\Irr.,\lr.l" Ir sr.r.n H \,rTr.lr rr.[

risit in mod sincer ciliva naturaligti) nu consideri de fapt ca fiind importantedecit tocmai parlile care nu variaz'a. Desigur ci, privind lucrurile din acest punctde vedere, nu vom putea g6si niciodatl vreun exemplu de varialie a unei pdrfiimportante ; dar dacd, ne situ[m pe un alt punct de vedere vom putea da, frar{tindoial[, exemple numeroase.

Existd o chestiune legatd de deosebirile individuale gi foarte incurcatd: m[refer la a;a-numitele genuri < proteene)) sau ( polimorfe>>, genuri in care speciileprezintd un numlr nelimitat de variafii. In leg[turi cu multe din aceste forme,cu greu vor putea fi gasili rndcar doi naturaligti care si fie de acord cu clasi-ficarea lor ca specii sau ca varietdji. Pr-rtem da ca exemple genurile Rubus, Rosugi Hieraciunt

^prtntre plante, precLlm gi uneie genuri de insecte ;i de molugtc

brachiopode. In cele mai rnulte genuri polimorf'e, unele specii au caractere constant;;i definite. Genurile care sint polimorfe intr-o lard, par s5. fie - cu puline excep{ii-polimorfe 9i in alte ![ri gi de asemenea, judecind dupd cochiliile blachiopodelor,ele au fost polimorfe gi in timpurile trecute. Aceste fapte sint extrem de nedeslu-gite, deoarece par a ardta c[ o asemenea variabilitate nu depinde de condiliilevie{ii. Inclin si cred c5, cel pri{in la unele din aceste genuri pclimorfe, avem de-aface cu varia{ii care nu sint nici folositoare si nici ddundtoare pentru specii gi carede aceea n-au fost nici sezisate gi nici fixate de c[tre selecfia iiatural[, dupd cumvom ar|ata in cele ce Llrmeazd.

Dupd. cum gtie fiecare, indivizii aceleiagi specii prezintra adesea mari deose-biri de structurd, independent de variabilitate, cum sint de pilda deosebirile dintrecele doud sexe ale diferitelor animale, dintre cele dou[ sau trei caste de femelesterile gi de lucrdtori, Ia insecte, ca gi dintre stadiile neajunse la maturitate saularvare ale multora din animalele inferioare. Exist[ de asemenea, atit la animalecit qi la plante, canrri de dimorfism $i de trirnorfism. Astfel, d-l Wallace, care aatras in ultima vreme aten[ia asllpra acestui subiect, a ardtat cd, femelele unoranumite specii de fluturi din arhipelagui Malaez se prezintd. de obicei in dou[sau chiar trei forme distincte : ce nu sint legate prin varietifi intermediare. FrrtzMtiller a descris cazurr analo,ue gi mai extraordinare incd, despre masculii unoranumite crustacee din Brazllia. Astfel, masculii unei specii de Tancis apar in modobignuit in doud forme distincte ; una din ele are ciegtele puternic si ctt o form5.diferiti, iar cealaltd are antenele inzestrate cu mult mai mulfi cili olfactivi. Degiin majoritatea acestor cazuri, cele doud sau trei forme de animale sau de vegetalenu sint legate in prezent intre ele prin verigi intermediare, este totugi probabilca acestea s5. fi existat cindva. D-l Wallace descrie, de pilda, uo anumit fluturecare prezintd, p€ aceeagi insul5, un mare num5.r de variet5{i legate intre ele prinverigi intermediare ;i ale cdrui forme extreme se aseamdnd mult cu cele doud formeale unei specii inrudite dimorfe, care populeazd" o altd. parte a arhipelagului Malaez.La fel gi la furnici; diferitele caste Ce h-rcrdtoare sint in general cu totul distincteintre ele; dar in unele cazurq dupd cLlm vom vedea mai tirziu, castele sint legateintre ele prin varietdfi cu treceri foarte fine. Acelagi lucru se observS, ciupd cum amconstatat 9i eu, la unele plante dimorfe. Desigur, la prima vedere pare un faptdeosebit de remarcabil cd aceea;i femelS de fluture poate produce in acelagi timptrei forme de femele qi una de mascul sau cd o plantd hermafroditd poate producedin aceea,si capsuld trei forme hermalrodite distincte, pe care se dezvoltd trei feluridiferite de femele qi trei sau chiar gase forme diferite de masculi. Oricum, exem-

lo

at(+ 0I]IGINT]A SPECIILOR

plele acestea nu sint decit cazurtle extreme ale faptului obignuit cd femela da

na;tere la descenclengi ai ambelor sexe, care uneori se deosebesc unul de celdlaltin chip uimitor.

SPECII DUBIOASE

Formele care poseda intr-o mlsurd foarte insemnati caractere de specie,

clar sint atit de asemdndtoare cu alte forme sar-r atit de strins legate de acestea prinverigi intermediare, incit naturaligtilor nu le place sd le considere drep.t specii

de slne st[tdtoare, sint in multe privinle deosebit de importante pentru noi. Avemtoate motivele sd credem cd multe dintre aceste forme dubioase gi strins inruditeqi-an pdstrat caracterele timp indelun gat, tot atit de indelungat, dupd cite ne putgmda ,.irnu, ca gi speciile bune gi adeidrate. in practrcd, de cite ori un naturalistpoate lega doud forme oarecare, cu ajutorul unor verigi interm_ediare, el consideriuna clintre aceste forme ca fiind varietatea celeilalte, clasificind-o ca specie pe cea

mai comunS, iar uneori pe cea care a fost descrisd prima, rar ca varietate pe cealalti.Dar uneori se ivesc caivrr foarte dificile, pe care nu e locul sd le enumir aici,cind e vorba de a hotdri dacd o formd este sau nu este varietatea altei forme, chiarcind ele sint strins legate prin verigi intermediare ; nici chiar considerarea formelorintermediare drept hibriri, aga cum se obignuiegte, nu este intotdeauna deajuns

ca sd inldture dihcultatea. Totugi, in foarte multe cazuri, o formi este clasificatidrept varietate a alteia, nu pentru cd s-ar fl gdsit verigile intermediare, ci pe_ntru

cd bbservatorul presupune prin analogie fie cd verigile acestea existd undeva,

fie cd au existat 'cindva

; in felul acesfa se deschide o poart[ largd. p[trunderiiindoielilor qi presupunerilor.

Prin urmare se pare cd, pentru a determina dacd o form5. trebuie clasificatdca specie sau ca varietate, nu existi altd cdlduzd, decit pdrerea naturaligtilor cujudelatd sdndtoasd gi cu experienld vastd. Totugi, in multe cazuri, trebuie s[ hotdrimdupa majoritatea naturaliqtilor, deoarece pu{ine littt varietdlile bine exprimate

;i bine .tinor.ute care sd nu fi fost clasate ca specii de cel pulin cifiva judec[toricompeten{i.

Nu ie poate contesta c[ asemenea varietdli de naturd dubioasd sint departe

de a fi rare. Compara{i florele Marii Britanii, Fran{ei sau Statelor Unite, descrise

de diferilii botani,sti, ,si vefi vedea ce numdr surprinzYator de forme au fost clasi-

ficate de c[tre unii boianigii drept specii bune, iar de cdtre allii numai drep_t va1i9-

tdti. D-l H. C. Watson, cdruia^ ii sint foarte recLlnoscdtor pentru ajutorul ^-.r]Ji-laieral pe care mi |-a dat, mi-a semnalat un numir de 182 de plante din Anglia,care sint considerate in general drept varietdfi, dar care au fost clasate de uniibotanigti drept specii ; a1-6tuind lista lor, el a gmis

- multe varietdli neinsemnate,

care au fost totu$i clasificate de cdtre unii botanigti drept specii gi a omis cu totulmai multe genuri polimorfe. in cadrul genurilor care cuprind formele cele maipolimorfe, Fabington citeazd 251 de specii, in timp ce Bentham numai ll2 - o

diferenl[ de 139 forme dubioase. Printre animalele care se imperccheazi pentru

fiecare nastere ;i care sint foarte mobile, formele dubioase, clasificate de uniizoologi ca'specii',iar de al1ii ca varietd\i, se gisesc r.areori in aceeagi 1ar[;.in schimb

ele sint comune in regiuni- separate. Cite din pdsdrile gi insectele Americii de Nordgi ale Europei, care Oifera foarte pu{in unele de altele, n-au fost clasate de vreun

vr\ItIATI .{ IN ST-{RE N.\Tl.R,\LA

eminent naturalist drept specii indiscutabi]e, iar de altul drept varietd[i, sau, cumli se spune adesea, drept rase geografice. In mai multe lucrdri remarcabile care se

ocupd de diferite animale, in special de lepidopterele din insulele marelui arhi-pelag Malaez, c1-l Wallace arat/a c[ ele pot fi clasate in patru grupe gi anume

- forme variabile, forme locale, rase geografice sau subspecii gi adev[ratele speciireprezentative. Primul grup - formele variabile __ varrazd. mult in limitele aceleiagiinsule. Formele locale sint relativ constante gi deosebite pentru fiecare insuld inparte : dar dacd compardm intre ele toate formele din diferitele insule, deosebirilepar atit de mici qi de treptate, incit e cu neputin{a sd le definim gi sd le descriem,degi in acela;i timp, formele extreme sint indeajuns de deosebite intre ele.

Rasele geografice sau subspeciile sint forme locale complet fixate si izolate ;

dar cum ( nu difer5. intre ele prin caractere importante sau puternic marcate >>,

nu existd, alt criteriu pentru a determina care dintre ele pot fi considerate ca speciigi care ca varie tdti, decit p[rerea personald. in fine, speciile reprezentative ocupiacelasi loc in economia naturald a fiecdrei insule ca gi formele locale gi subspeciile;deoarece se deosebesc ins[ intre ele printr-un numir mai mare de diferenle decitexistd intre formele locale sau intre subspecii, ele sint clasificate de cele mai multeori de c6tre naturaligti drept specii veritabile. Totu;i, nll se poate da un criteriuprecis cu aiutorul c[ruia sd se poat[ recunoa;te formele variabile, formele iocale,subspeciile si speciile reprezentative.

Incai de mult, pe cind comparam qi vedeam gi pe atlii comparind pasdriledin insulele arhipelagului Galapagos intre ele, cit gi cu cele ale continentr-rluiamerican atit de invecinat. m-a impresionat mult cit de vagd gi de arbitrard estedeosebirea dintre specii gi variet6{i. Pe insulilele micurlui grup Madeira existdmtrlte insecte caracterizate ca varietdJi ?n admirabila lucrarc a lui Wollaston, darcare ar putea fi desigur clasificate de mulli entomologi drept specii distincte. Chiarlrlanda posedd citeva animale considerate astdzi in general ca varietdti, dar careau fost cindva clasificate de cdtre unii zoolo-ei drept specii. Mai mulli ornitologiexperimentaJi considerd cocoqul nostru de p[dure englez drept o ras[ foartepronun{atd a unei specii norvegiene, in timp ce majoritatea autorilor il clasificddrept o specie indiscutabild, proprie Marii Britanii. Cind locurile de trai a douiforme indoielnice sint separate intre ele printr-o mare distan![, faptul acesta iiface pe mulli naturali;ti sd clasifice formele respective drept specii distincte. Se

pune insd intrebarea ce distanfd trebuie socotitd ca suficientd: dacd aceea dintreAmerica ;i Europa e destul de mare, yd fi suficientd oare aceea dintre Europa gi

insnlele Azore, IVIadeira sau Canare sau dintre diferitele insulile ale acestor miciarhipelaguri ?

D-l B. D. Walsh, un distins entomolog din Statele Unite, a descris ceea ceel numegte varietdti fitofage gi specii fitofage. Majoritatea insectelor care se hrSnesccu vegetale, trdiesc numai pe o anumit[ plantd sau pe un grup de plante; altelese hrdnesc cu plante felurite fdrd a face deosebire intre ele, flrd ins[ ca din aceastdcauzd. sd maniieste vreo varia{ie. in unele cazuri totugi, Walsh a observ at cd insec-tele trdind pe plante diferite prezrntd fie in stadiul larvar, fie in cel adult, fie inambele stadii, diferenfe ugoare, dar constante in ceea ce privegte culoarea, dimen-siunea sau natura secrefiilor lor. In unele cazuri, se deosebesc ugor numai masculii,in altele se deosebesc atit masculii cit gi femelele. Cind diferenlele sint mai puternicaccentuate ,si afecteazd ambele sexe gi toate virstele, formele sint clasificate de toli

(D

i6 OITIGINIlA SPECIILON

entomologii drept specii bune. Dar nici un observator nu poate hotdri pentru altul,chiar daci o poate face pentru el insugi , care dintre aceste forme fitofage pot finumite specii gi care din ele pot fi numite varietdti. D-l Walsh clasificd dreptvaietd\i formeie care se presupune cd se pot incruciga liber ?ntre ele; el le con-siderd specii pe cele ce par a fi pierdut aceastd capacttate. Deoarece deosebi-rile pro'rin din faptul cd insectele s-au hrdnit vreme indelungatd pe plantediferite, nu ne putem a;tepta sd g[sim astdzi verigi intermediare legind intre elecliferitele forme. Naturalistul igi pierde astfel cea mai bund. cdlduzd pentru clasi-ficarea formelor indoielnice ca varietdli sau ca specii. Aceasta se petrece deersemenea, in rnod necesar, 9i cu organismele foarte inrudite, care populeazd conti-nente sau insule diferite. Cind, dimpotrivd, un animal sau o plantd este r[spin-ditd in acelaqi continent, ori locuiegte pe mai multe insule ale aceluiagi arhi-pelag gi prezintd forme diferite in diferitele regiuni, existd. intotdeauna o proba-bilitate mai mare de descoperire a unor verigi intermediare care leagd intre eleforrnele extrerne si le coboard, astfel la rangul de varietili.

Unii naturaii;ti suslin cd animalele nu prezintd niciodat[ varietdfi, dar inacest caz acegti naturaligti considerd, cele mai mici diferenle ca avind o valoarespecificd ; iar cind aceea;i formd identicd, e intilnitd. ln doud {dri indepdrtate unade alta, sau in doud forma{ii geologice, ei presupun cd sub acelagi vestmint se

ascund doud specii distincte. In felul acesta, termenul < specie > aparc ca o simpldabstraclie inutilS, implicind gi afirmind un act separat de creafie. E sigur c5. multeforme, considerate de judecS.tori foarte cornpetenli ca fiind variet5.{i, seamdndatit de mult, prin caracterele lor, cu speciile respective, incit au fost clasificate caatarc de alli judecatori nu mai pu{in competenli. Dar a discuta dacd trebuie sdle consider[m ca specii sau ca varietdti atita timp cit nu existd o defini{ie indeobpteacceptatS. a acestor termeni, insemneazd, a vorbi in vint.

Multe din cazuriie de varietSli puternic exprimate sau din speciile indoielnicemeritd atenfie, deoarece s-all extras o serie de argumente interesante din distri-bufia geografi.cd, din variafiile analoge, din hibridare etc., incercindu-se sd se

determine locul lor in clasificare; dar spa{iul nu-mi permite sd le discut aici. Cerce-tarea aprofun datd" ln mulfe cazuri ii va'duce desigur pe naturaligti la un acordasupra modului de clasificare a formelor indoielnice. Trebuie sd mdrturisim insdcd tocmai in regiunile cele mai cunoscute g[sim numdrul cel mai mare de formeindoielnice. Am fost rzbtt de faptul cd dacd vreun animal sau vreo plantd in starenatural[ folosegte foarte mult omului sau dacd ii atrage atenfia in mod deosebitdin vreo cauzd. oarecare, atunci variet[{ile acelui animal sau ale acelei plante vorfi semnalate aproape pretutindeni. Adesea aceste varietd.{i vor fi clasate de uniiantori ca specii. De pild5., privili cit de minu{ios a fost studiat stejarul comun ;gi totugi, uo autor german considerd. ca specii o duzind de forme, pe care aproapetofi ceilalfi botanigti le considerd drept varietdft; dar in Anglia, cele mai eminenteautorit[li in materie de botanicd, cit gi practicienii, pot fi citali in sprijinul atital pdrerii cd stejarii sesiliflori gi cei pedunculali sint specii bune gi distincte, citgi al pdrerii potrivit cdreia nu sint decit simple varietd{i.

Md voi referi aici la remarcabilul memoriu, privitor la stejarii din intreagalume, publicat de cr-rrind de cdtre A. de Candolle. Nimeni n-a avut la dispozitriasa materiale mai abundente pentru deosebirea speciilor gi nimeni n-ar fi pututstudia aceste materiale cu mai mult zel qi pdtrundere. Mai intii, el da amdnun{it

vARIATIA IX StrtrH NATUIT;\LA

toate numeroasele elemente ale structurii care vafiazd" la diferitele specii ;i apre-ctazd, numeric frecvenla relativd a acestor varialii. El indicd peste o duzind, decaractere care pot sd vafleze chiar pe aceeagi ramuri, uneori in funcfie de virstdsau de dezvoltare, alteorifdrd ca sd se poatd ardta vreo cauzd. Dupa cllm a remarcatAsa Gray comentind acest memoriu, asemenea caractere nu au desigur nici ovaloare specific5., dar intrd totugi, in general, in definifiile speciilor. De Candollecontinud ardtind cd acordd rangul de specii formelor care diferd prin caracterece nu variazd, niciodatd pe acela;i arbore gi nu sint legate nicio datlt intre ele prinforme intermediare. Dupd aceasti disculie, rezultat al atitor lucriri, el insistdasupra acestei observalii: < Acei care pretind cd majoritatea speciilor noastre sintdelimitate in mod precis gi c4 speciile indoielnice constituie o mici minoritate,gre;esc. Lucrul putea s5. pari adevdrat atita timp cit un gen nu era bine cunoscutL, ,p..iile lui eiuu stabilite pe un numdr mic de exemplire; cu alte cuvinte, uu.uuun caracter provizoriu. De indatd insd ce ajungem la o cunoa;tere mai bund a loril.gp -sd apard forme intermediare gi odatd cu ele cresc ;i indgielile cu privire lalimitele specifice >. El mai adaugd c5. tocmai speciile cele mai bine cunoscute prezintd, cel mai mare numdr de varietali gi de subvarietdli spontane. Astfel Quercusrobur are doudzeci gi opt de varietd{i din care, exceptind gase, toate se grupeazhin jurul a trei subspecii ,si anume: Quercus ped.unculata, sessiliflctra ,t pubescens.Formele care leag[ aceste trei subspecii sint comparativ rare ; gi, dupd cum remarcdtot Asa Gray, dacd aceste forme intermediare, astdzi rare, s-ar stinge cu totul,cele.trei subspecii ar avea intre ele aceleagi raporturi pe care.le .au cele patru saucinci specii admise in mod provizoriu, care se grupe azd strins in jurul formei tipiceQuercis robur.ln fine, De Candolle admite ca din cele trei sute de specii pe carele enumerd in al sdu Prodronxus ca apar{inind familiei stejarului, cel pulin doudtreimi sint specii provizorii, adicd nu sint strict conforme cu definilia datd maisus unei specii adevdrate. Trebuie s[ ad6ugim ci De Candolle nu mai crede cdspeciile sint crea{ii imuabile; el conchide cd teoria descendenfei este cea mai natu-rald, < si concordd cel mai bine cu faptele cunoscute in paleontologie. in geografiaplantelor gi animalelor, in anatomie gi clasificatie >.

Cind un naturalist tindr incepe studiul unui grup de organisme ce-i sintcu totul necunoscute, la inceput ii vine foarte greu s5 determine care sint deose-birile ce trebuie considerate drept specifice ;i care sint cele care trebuie consideratedrept varietdfi, deoarece el nu ;tie nimic cu privire la numirul ;i felul variafiilorce se ivesc in grupa respectivd, fapt care dovedegte cel pufin cit de generale sintvariafiile. Dar dacd, ili fixeazd" aten{ia asupra unei singure clase trdind intr-osingurd lard,, el va ;ti in curind cum s5. clasifice majoritatea formelor indoieinice.Tendinla sa generald va fi de a crea mai multe specii, deoarece va fi izbit - ca gi

crescitorul de porumbei sau de pdsdri de curte, despre care am vorbit mai sus -de amplitudinea deosebirilor prezentate de formele pe care le studiazd intr-una'pe de altd" parte, el nu are inc[ suficiente cunogtinle generale despre varialiilJanaloge din alte grupe gi din alte 15ri, cu ajutorul cdrora sa-;i poatd corecta primeleimpresii. Pe mlsuri insd ce-gi va extinde observaliile, se va ciocni de tot mai multecaiuri dificille, deoarece va intilni un numdr tot mai mare de forme strins inrudite.Dar daci observaliile sale se vor extinde gi mai mult, el va reugi in cele din urmdsd-gi formeze o pdrere, insd numai cu condilia sd admiti o largd variabilitate - raradev5rul acestei concluzii ii va fi adesea contestat de alli naturaligti. Dacdva ajunge

i8 ORIGINBA SPBCIIL()R

la studiul unor forme inrudite provenind din {dri astdzi separate, in care caz nuva putea gisi verigile intermediare, el va fi nevoit sI se bazeze aproape in intre-gime pe analogie gi astfel dificult5lile vor creste la maximllm.

Pind in prezent nu s-a putut trage o linie de demarcalie precisd intre speciigi subspecii - adicd intre acele forme care dupd pS.rerea unor naturaligti se apropief oarte mult de rangul de specie, fdrd a le ajunge intru totul ; de asemenea, nu s-aputut trage o lirrie de demarca{ie precisd nici intre subspeciile gi varietdfile binepronun{ate sau intre variet[lile prea pulin vddite gi diferen(ele individuale. Acestediferenle se contopesc intr-o serie continud; ori no{iunea de serie duce la ideeaunei treceri reale.

De aceea, cu toate cd deosebirile individuale ii intereseazd prea pulin pesistematicieni, eu le consider ca fiind de cea mai mare importan![ pentru noi,deoarece ele constituie primele trepte de formare ale acelor varietili atit de slabpronunlate inctt se crede despre ele c5. nici nu meritd. sd fie amintite in lucrdrilede istorie natural[. $i consider de asemenea acele varietd{i care sint ceva maipronunlate ;i mai constante drept trepte cdtre varietdfi gi mai pronunlate;i maiconstante ; iar pe acestea din urmi le consider ca ducind la subspecii gi apoi ia specii.Trecerea de la o treaptd de dif,erenfiere la alta poate rezulta in multe cazuri, dinnatura organismului ;i poate fi urmarea condiliilor fizice diferite la care orga-nismul respectiv a fost supus mult[ vreme ; dar in ceea ce privegte caracterele maiimportante, adaptive, trecerea lor de la o treapt[ de diferenfiere la alta poatefi atribuitl in mod sigur ac{iunii de acumulare a selec{iei naturale care va fiexplicat[ mai tirziu - cit ;i efectelor folosirii mai intense sau nefolosirii organelor.O varietate bine pronLrn{ati poate fi astfel considerald ca fiind o specie incipient[;dar mdsura in care aceasti pdrere este justi{rcatl trebuie judecatA dupi greutateadif'eritelor fapte gi argtimente expuse in prezenta lucrare.

Nu e necesar s[ ne inchipuim cd toate varietd{ile sau speciile incipiente atingrangul de specie. Ele pot fie sd se sting[, fie s6 persiste ca varietiti, perioade foarteindelungate, dupd cum a ar[tat D-l Wollaston cu privire la varietatile unor anumitescoici terestre fosile din Madeira, sau Gaston de Saporta cu privire la plante. Dacdo varietate s-ar dezvolta astfel incit sa deplgeasci numeric specia parentald, ea ar {r

consideratd" ca specie, iar specia ca varietate, sau va ajunge s[ inlocuiascS. si sd nimi-ceascd specia parental5; s-ar putea de asemenea ca amindoui sd coexiste gi sd fieconsiderate ca specie independentd. Dar vom reveni mattirziu asupra acestui subiect.

Din cele spuse se poate vedea c[ privesc termenul de specie ca fiind datin mod arbitrar, din motive de comoditate, unui grup de indivtzi care se aseamdndfoarte mult intre ei; termenul de specie nu se deosebegte in mod esen{ial de celde varietate, care se dA unor forme mai pu(in distincte gi mai variabile. Deasemenea, gi termenul de valietate, in compara{ie cu simplele diferenle individuale,este aplicat in mod arbitrar si din comoditate.

spECrrLE LARG nASpiNDrrE, FOARTE lmnnAgTrATE $I COMUNE,VARIAZA CEL MAI MULT

Cdlduzit de considera{ii teoretice, am crezut cd voi obline unele rezultateinteresante cu privire la natura gi relafiile speciilor care variazla cel mai mult,facind tablouri de varieteti, luate din diverse flore bine alcS.tuite. La inceput am

VAItIAfIA iN ST,THI' NATURALA

crezut cd e o sarcini simpl[; dar d-l H. C. Watson, c[ruia ii sint foarte inda-torat pentru slattrri le gi ajutorul dat in aceastd problem5, m-a convins repedecd voi intimpina multe dificu1t6li; mai tirziu d-rul Hooker mi-a exprimat aceeasipdrere in termeni ;i mai categorici. Las discutarea acestor dificultati si tabeleiecuprinzind cifrele propor{ionale ale speciilor variabile, pentru o Iucrare viitoare.D-rul Hooker imi ingdduie sd adaug c5, dupd ce a citit cu aten(ie manuscrisulmeu gi a examinat tabelele, considerd ci afirmafiile care urmeaz5. s?nt pe deplinintemeiate. Cu toate acestea, trebuind sd tralez aici foarte pe scurt intregul snbiect,mi stinghere;te faptul ca nu pot evita sd md refer cit de cit la < lupta pentru exis-tenti>, la<divergenla caracterelor>> gi la alte probleme care vor fi discutate ulterior.

Alphonse de Candolle gi allii au ardtat cd plantele care au o largd rlspindireprezintd in general varieta{i : acest lucru era de agteptat, deoarece ele sint supuseinfluenlei diverselor condilii fizice si intrd in concurentA cu diferite grupe de orga-nisme (ceea ce constituie, dupa cum vom vedea mai tirziu, o condi{ie la fel deimportantd sau chiar gi mai importantl). Dar tabelele mele aratd in plus c[, inorice regiune limitatS, speciile cele mai comune, adicd acelea care au Lln num[rmai mare de indivizi gi speciile care au cea mai largd rdspindire in propria lorregiune (condilie diferitd de aceea a unei repartifii largi si, intr-o anumit[ mdsurd,diferita gi de frecven(a speciei) dau nagtere de cele mai multe ori la r,'arietd{i destulde pronun{ate pentru a-fi amintite in lucrdrile de botanicS. in consecin!5, speciilecele mai infloritoare, sau cll alte cuvinte speciile dominante, cele cu o largf, repar-ti{ie care sint cele mai larg r[sp?ndite in propria lor regiLrne, gi cu cei mai numerosiindivizi, produc cel mai adesea varietlfi bine pronuntate sau, cum le consider€u, specii incipiente. $i acest rezultat ar fi putut fi prevdzut, deoarece varietdfile,pentru a deveni intrucitva permanente, &u de luptat in mod necesar cu alli locui-tori ai regiunii, iar speciile care sint de acum dominante sint cele mai apte sdproducS urmasi ; urrmagii degi prezintd, u;oare modificlri, mostenesc totugi aceleavantaje care au dat posibilitate pdrin{ilor lor sE devind dominan{i fa{5 de speciileconlocuitoare. Se in{elege c[ in aceste observalii asupra predominirii ne referimnumai la formele care intra in concurenld una cu alta si mai ales la reprezentanfiiaceluiagi gen sau clase avind url mod cle via{a asemin[tor. in ceea ce privegtenumdrul indivizrlor sau flrecven{a speciei, compara\ra se referd, desigur, numaila reprezentanlii aceluiagi grup. Se poate spLlne despre o plantd superioard cdeste dominantd dacd indivizii din specia ei sint mai numeroqi ;i mai larg rdspindilidecit celelalte plante care trdiesc in condilii intrucitva asemdndtoare in regiunearespectiv[. O asemenea plantd, nu este mai pu(in dominantd din pricind cd vreospecie de alge filamentoase verui sau vreo ciupercd parazitd exist[ intr-un numdrinfinit mai mare de indivizi ;i cu o rdspindire mult mai larg6. Dacd insd specia dealgd filamentoasd verde sau de ciuperci parazitd depd;egte speciile inrudite lor insensul ardtat mai sus, atunci ea va fi specia dominantd in limitele propriei ei clase.

iN FIECARE REGIUNE SPECIILE GENURILOR MAI BoGATE VARIAZA MAIFRECVENT DECIT SPECIILE GENURILOR MAI SARACE

Daci plantele dintr-o regiunear fi impdr{ite in doui grlrpe egale,

linind genurilor mari (adicd acelor

- a$a cum sint ele descrise in orice flord -punindu-se pe de o parte toate plantele apar-genuri care cuprind multe specii), iar pe de

79

8! () Itl d,INliA bP-rr,ullLOR

altd parte cele aparlinind genurilor mai mici, se va vedea cd" primul grup cuprindeun numdr intrucitva mai mare de specii foarte comune 9i foarte rdspindite, adic6de specii dominante. Acest lucru era de prevdzut, deoarece insdsi existen\a a nume-roase specii ale aceh,riagi gen, intr-o regiune, aratd, c[ in condiliile organice gi

neorganice ale regiunii existd ceva favorabil genului si, in consecinfd,era de agteptatsa glsim la genurile mai mari, adic[ la acelea eare includ multe specii, un numirpropor{ional mai rnare de specii dominante. Existd insd atitea Cauze care tinds[ intunece acest rezultat, incit md mird, cd, tabelele mele aratd, chiar o mici majo-ritate in favoarea genurilor mai mari. M[ voi referi aici numaila doud din cauzelecare pot sd intunece problema. Plantele de apL dulce ca gi cele de sdriturd &u,in general, o largd, repartilie gi se remarcd printr-o largd rispindire; acest lucrupare sd fie legat insd de natura locurilor de trai pi nu are nici o legdturi sau areo slabd legd.tur[ cu mdrimea genurilor clrora le aparlin aceste specii. De asemenea,plantele inferioare in ceea ce privegte organrzatra lor sint, in general, mult mairdspindite decit plantele situate pe o treaptd superioard de organizalie; gi niciaici nu existd vreo legiturd strinsd cu mdrimea genurilor. Ne vom ocupa in capi-tolul nostru privind distribu{ia geograficd de cauza care determind plantele infe-rioare s5" aibd. o reparti{ie atit de laryd,.

Plecind de la considera\ia cd speciile nu sint decit varietdli bine pronunfategi bine definite, &ffi ajuns la presupunerea cd, in fiecare reg.iune, speciile genurilormai mari vor prezenta rnai des varietd{i declt speciile genurilor mai mici, deoareceori de cite ori s-au format multe specii foarte apropiate (adicd specii aparlinindaceluiagi gen), in regul5 generald trebuie sd se continue formarea de noi varie-tafi sau specii incipiente. Acolo unde cresc mul1i copaci mari, ne putem agteptasd gdsim gi puiefi. Acolo unde s-au format prin variafie multe specii ale unui geninseamnd, cd" imprejurdrile au fost favorabile pentru variabilitate, ceea ce ne facesd presupunem cd aceste imprejurdri mai sint inc[ favorabile variabilitdtii. Pede alti parte, daci considerdm fiecare specie ca un act special de creafie, nu exist[nici un motiv ca grupele ce cuprind mai multe specii sa prezinte mai multe varie-tali decit cele care cuprind pufine.

Pentru a verifica adevdrul acestei rpoteze, am impdrfit plantele din doud-sprezece ![ri ;i insectele coleoptere din doud districte in doud grupe aproapeegale, punind de o parte speciile aparfinind genurilor mai mari, iar de alta speciilecuprinse in genurile mai rnici. S-a dovedit in mod invariabil cd speciile cuprinsein genurile mai mari prezentau mai multe varietSli decit cele din genurile maimici. Mai mult incd, speciile din genurile mari, dacd dau varietili, le prezinldinvariabil intr-un num5.r mai mare decit speciile genurilor mai mici. Aceleagirezultate se oblin dacd facem o altd grupare, excluzind din tabele toate genurilemici, care cuprind de la una la patru specii. Aceste fapte au o semniflcalie deplindpentru punctul de vedere dupi care speciile nu sint decit variet[li bine pronunfategi permanente; cdci oriunde s-au format multe specii ale aceluiagi gefl, sau unde,casd zicem aga, fabricarea de specii a fost activ6, trebuie sd ne agteptdm, in general, s5gdsim acest proces de fabri care inc[ in plin5. acliune, cu atit mai mult cu cit avemtoate motivele sd credem cd procesul de fabricare a noilor specii este un proces lent.Acest lucru este desigur adevdrat, dacd considerdm variet5.file ca specii incipiente ;

cdci tabelele mele aratd, in mod clar, ca reguli generald, cd ori de cite ori s-auformat multe specii intr-un gen, speciile acelui gen prezintd, un numir de varie-

\',\Hr \Tr,\ l\ s'f-\nE N,\TL;n,\Li

tdti, adicd de specii incipiente, superior mediei obignuite. Aceasta nu inseamndc[ toate genurile mari variazd" mult in prezent gi ca igi inmultesc astfel numdrulspeciilor lor sau cd nici un gen mai mic nu variazd, sau nu se mdreste actual-mente; cdci dacd lucrurile s-ar petrece astfel, ar fi fost fatale teoriei mele. intr-a-devdr geologia ne aratd, in mod vddit ci adeseori genurile mici all crescut multin decursul timpului gi cd. genurile mari au ajuns adeseori la un maximum, apoiau inceput sd descreascd gi, in cele din urmd., au pierit. Tot ce vrem sd demonstrdmeste cd oriunde s-au format multe specii ale unui gefl, se mai formeazd incd inmedie multe altele si acest lucru este desigur adevdrat.

MULTE DIN SPECIILE CUPRINSE IX CNNURILE MAI MARISEAMANA CU VARIETAIITE, IX SENSUL CA SIXT FOARTEINRUoITT lxlnn ELE, DAR INEGAL, $I CA AU ARII DE

RASPINDIRE RESTRINSE

. ..intre speciile apar{inind genurilor mari gi variet5lile lor mai sinr ;i alterelalii ce meritd a fi semnalate. Am vdzut cd nu existd vreun criteriu absolui sigurpentru a deosebi speciile de varietdfile bine pronunlate ; de aceea, atunci cindnu s:lu gdsit verigi intermediare itrtre formele indoielnice, naturaligtii au fostnevoili tg i? o hotdrire linind seama de mdrimea deosebirii dintre ele, apreciindprin analogie in ce mdsurd e suficient gradul deosebirii pentru a ridica la rangulde specie una sau amindoud formele. Prin urmare, gradul de deosebire este lrncriteriu foarte important pentru a hotdri dacd doud forme trebuie clasate ca speciisau ca varietdli. Fries insd a observat Ia plante, iar Westwood la insecte, ci, ingenurile mari, gradul de deosebire dintre specii este adeseori extrem de mic. Amcdutat sd verific acest lucru din punct de vedere, numeric, folosind metoda cifrelormedii gi, cu toate ci rezultatele mele sint imperfecte, ele confirmd aceastd ipotez[.Am consultat de asemenea ci{iva observatori experimentali, care dupd o maturdchibzuin{d au fost de aceeagi pdrere cu mine. Prin urmare din acest punct devedere, speciile apar{inind genurilor mai mari se aseamdnd cu varietdlile maiT-rlt decit speciile genurilor mici. Sau, cu alte cuvinte, se poate spune cd, in genu-rile mari, se produce in prezent un numdr de varietd{i sau de specii incipientemai mare decit media, iar multe dintre speciile produse pind acum, seamdnE pindla un anumit grad cu varietetile, deoarece se deosebesc intre ele prin mai pulinecaractere diferenliale decit in mod obignuit.

Mai mult inc5, speciile din genurile mari au intre ele aceleagi raporturi pecare Ie au gi varietdfile unei aceleiagi specii. Nici un naturalist nu poat^e pretin^decd toate speciile unui gen se deosebesc in mod egal una de alta; in general, elepot fi impar{ite in subgenuri, in secliuni sau in grupe mai mici. Dupi cum a remarcatpe bun[ dreptate Fries, anumite grupe mici de specii se grup eazd de obicei in jurultltoJ specii, ca un fel de satelifi. $i ce altceva sint oare varietdfile decit nigte grupede forme, inegal inrudite intre ele gi grupate in jurul altor forme - adicd in juiulspeciilor parentale ? Fdrd indoiald cd intre varietdli gi specii existd o deosebirefoarte importa"l4 li anume : gradul de deosebire, atit dintre vari etdfi, cit 9i dintrevarietd{i gi speciile lor parentale, este mult mai mic decit deosebirile dintre speciileaceluia;i gen. Cind vom ajunge la discutarca principiului pe care l-am numit aldivergenlei caracterelor, vom vedea cum se explici acest fapt ,si cum diferenfele

6*c.363

J1

3l 0Ir I GINIi A SITECIIL( I {l

mici dintre varietd(i tind sd creascd ;i si devind deosebiri mai mari, aga cum existdintre specii.

Mai este o chestiune care meritd aten{ie. In general varietdlile au o. rdspin-dire foarte restrinsd. ; aceasti afirma{ie exprimd aproape un lucru banal gi de lasine infeles, cdci dacd, s-ar gdsi o varietate cll o rdspindire mai largd decit aceeaa presupusei sale specii parentale, denumirile lor s-ar inversa. Dar existd motivesd credem cd speciile care sint foarte indeaproape inrudite cu alte specii, ;i se

aseam[na din acest punct de vedere cu variet5{ile, au adeseori o rdspindire foarterestrinsd. Astfel, de pilda, d-l H. C. Watson mi-a semnalat, in excelentul < Catalogde plante din Londra > (edi{ia a 4-a), 63 de plante care s?nt considerate specii,dar pe care el le considerd atit de indeaproape inrudite cu alte specii, incit leprivegte ca fiind indoielnice; aceste 63 de a;a-numite specii sint rdspindite in medieIn 6,9 din regiunile botanice in care Watson a impdrlit Marea Britanie. in acela;icatalog mai sint cuprinse 53 de variet5li recunoscute, care sint rdsplndite in7,7 regiuni, in timp ce speciile cirorale apar{in sint rdspindite in 14,3 regiuni. Astfel,varietd{ile recunoscute au in medie aproape aceeagi rdspindire restrinsd ca giformele inrudite de aproape, semnalate de Watson ca fiind specii indoielnice,dar care sint considerate aproape de tof i botanigtii englezi drept specii bune gi

adevdrate.

REZUMAT

in rezumat, varietS{ile nu pot fi deosebite de specii decit, in primul rind,prin descoperirea unor forme de legitur[ intermediare, iar in al doilea rind prin-tr-un numdr oarecare, nedefinit, de deosebiri existente intre ele ; pentru cd doudforme care diferd foarte pu{in intre ele, sint clasate in general ca varietdti, deginu pot fi direct legate intre ele; dar gradul deosebirilor considerate ca necesarepentru a ridica cele doud forme la rangul de specie, nu poate fi definit. in genurileavind, intr-o regiune oarecare, un numdr de specii superior celui mijlociu, speciileprezintd gi ele un numir de varieta{i mai rnare deiit media. in

-genurile nrari

speciile prezintd un grad de inrudire mai apropiat, insi inegal, formind mici grupein jurul altor specii. Speciile foarte indeaproape inrudite cu alte specii par sd aibao rdspirrdire restrinsi. In toate aceste privin{e, speciile cuprinse in genurile mariprezintd o puternicd analogie cu varietdfile. Aceste analogii le putem infelegein mod clar, dacd, admitem cd speciile au existat cindva ca varietali ;i c[ au luatnagtere apoi din varieta(i; dimpotrivd, aceste analogii devin cr,r totul de neinlelesdacd, admitem cd speciile au fost create separat una de alta.

De asemenea, am vdzut cd, speciile cele mai infloritoare ,si dominante dingenurile cele mai mari ale fieclrei clase, prezintd, in medie, numdrul cel mai marede varietdti, iar varietdlile dupd cum vom vedea mai tirziu, tind si se transformein specii noi gi distincte. Astfel, genurile mai mari tind sd devini gi mai mari, iarin toatra natura formele de via{d dominante astd,zi tind sd devinS ;i mai domi-nante, dind numero;i urmagi modificali qi dominan{i. Dar printr-o dezvoltaretreptrta pe care o vom explica mai tirziu, genurile mari tind, de asemenea s5 se

imparta irr genuri mai mici. $i astfel, formele de via{d din intregul univers se impartin grupe subordonate altor grupe. :

CAPITOLUL ilI

LUPTA PENTRU EXISTENTA

Legdtura cu seleclia naturald -Acest termen luat intr-un tnyeles larg - Progresia geontetricria tnmullirii - inmullirea rapidd a animalelor ;i plantelor naturalizate - Natura piedicilorcare frtneazd inmulyirea-Concurenla generald - Efectele climei - Proteclia prin numdru!

!:;'f,i';;,;,;i::;'i:,::T:;;::,,';::,,T#;"":;;::;,':,::;::T;,;,::i:::',;':;,:':::,:::;,gen - Relayiile reciproce dintre organisme - cele mai importante dintre toate relayiile.

inainte de a intra in subiectul acestui capitol, trebuie sd fac citeva obser-valii preliminare pentru a ardta in ce raporturi se afli lupta pentru existen{d faf[de selec{ia naturald. S-a ardtat in capitolul precedent cd exiatA o anumitd varia-bilitate individuald, la organismele care trdiesc in stare silbatic5, lucru care nLl credsd fi fost contestat vreodatd. Pentru noi nu este esenfial dacd, numeroase formeinCoielnice vor fi numite specii, subspecii sau varieti{i gi nu este esen{iald niciproblema rangului atribuit celor doud sau trei sute de forme indoielnice dintreplantele care trdiesc in Marea Britanie, o datd ce este admisd existenfa varietd-filor bine pronun{ate. Dar simpla existen{d a variabilitifii individuale gi a citorvavarietdfi bine pronuntate, degi necesard, ca fundament al lucrdrii noastre, ne ajutafoarte pulin la inlelegerea felului cum se formeazd, speciile in natur6. Cum s-aureahzat oare toate acele admirabile adaptdri ale unei parli a organiza]Eiei ln raportcu altd pane sau in raport cu condiliile de viala gi cum s-au realizat oare toateacele adapt[ri minunate ale unui organism fa!d, de altul ? Aceste minunate coadap-tiri le vedem cu toati claritate a Ia ciocdnitoare gi la visc ; ele sint poate ceva maipufin vidite la parazitul cel mai umil, agdlat de perii vreunui patruped, sau depenele vreunei pdsdri; de asemenea, ele pot fi mai pulin vddite in structura unuigindac care se scufund[ in ap6, in sdmln{a aripatd purtatd de cea mai micd adierede vint; intr-un cuvint, vedem adaptdri admirabile pretutindeni ;i in fiecare partea lumii organice.

Ne putem intreba din nou cum se face ci varietali pe care le-am numit speciindscinde, se transformi in cele din urmd in specii bune ;i distincte, care in majo-ritatea cazurilor difer[ intre ele mai mult decit varietdlile din cadrul aceleiagispecii ? Cum se form eazd acele grupe de specii, care constituie ceea ce se nume$te

84 O NI (]I N Ii A SI'DI]IILO Ii

genuri distincte, deosebindu-se intre ele mai mult decit se deosebesc speciile dincadrul aceluiaqi gen ? Toate aceste rczultate, dupd cum vom vedea mai pe largin capitolul urm[tor, decurg din lupta pentru existen{[. Datoritd acestei lupte,varia{iile - oricit de mici ;i indiferent de cauza care le-a provocat - dacd sintde vreun folos indivizilor dintr-o specie in relaliile lor infinit de complexe cu alteorganisme si cu condiliile fizice de via!6, vor contribui la menlinerea unor asemeneaindivizi gi vor fi in general mogtenite de descenden{i. Acegti descendenfi la rindr-rllor vor avea o gansd mai mare de supravieluire, deoarece din mullimea de indi-vrzi ar oricdrei specii care sint ndsculi periodic, numai un numdr mic poate supra-vie{ui. Acest principiu prin care orice varia[re neinsemnatd, dacd este folositoare,se pdstreazd, l-am nr"rmit selec(ie naturald., pentru a sublinia legatura lui cu putereade seleclionare a omului. Dar expresia pe care o folosegte adesea Herbert Spencer,anume supravieluirea celui mai apt, este mai proprie si uneori la fel de convena-bila. Am vd,zut ci omul poate realtza prin seleclie, in mod sigur, rczultate bune;i poate, prin acumularea unor variafii ugoare, dar folositoare, oferite de naturS,si adapteze organisme la nevoile sale. Dup[ cum vom vedea ins6 in cele ce urmeaziselecfia naturali este o for{a permanent gata de acliune ;i infinit superioarislabelor eforturi umane, la fel cum sint operele naturii fa\d de cele de afi"d,.

Vom discr-rta acum ceva mai amdnunlii: lupta pentru existenfi. in lucrareamea viitoare, acest subiect va fi tratat mai pe larg, dupd cum meritd. Auguste P.de Candolle ;i Lyell au ardtat pe lprg si in mod filozofic cd toate organismelesint supuse unei severe concurenfe. In ceea ce privegte plantele, nimeni n-a tratatacest subiect cu mai mult talent gi pricepere decit W. Herbert, decan de Manches-ter, desigur datoritd bogatelor sale cunogtinfe horticole. Nimic nu este mai ugordecit sd admili verbal adevdrul luptei generale pentru viald gi nimic nu este maigreu pe de alt[ parte - dup[ cum am constata-o eu insumi -- decit sd ai in mintein mod constant aceastd concluzie. Atita timp cit ea nu se va fixa in mod temeinicin minte, toatd economia naturii, cu fiecare fapt privitor la rdspindire, raritate,abunden{d, disparilie gi variabilitate, va fi pulin inleleasd sau va fi infeleas[ cutotul gregit. Fa{a naturii ne apare ca strdlucind de fericire, vedem adesea un prisosde hrand, insd nu vedem sau uitdm cd pdsdrile care cintd fitrd. grlj6 in preajmanoastrd trdiesc mai ales pe seama insectelor sau semin{elor gi astfel distrug via[ain mod constant; noi uitim in ce mare mlsuri sint nimicili acegti cintdre{i, oudlegi puii 1or, de cdtre pasdri ripitoare gi de c[tre fiare; noi nu (inem seama totdeaunac6, de;i hrana poate prisosi intr-un anumit moment, lucrul acesta nu se intimplain toate anotimpurile fiecdrui an.

TERMENUL DE LUPTA PENTRU EXISTENTAFOLOSIT IN SENS LARG

Pornesc de la premisa cd voi folosi acest termen intr-un sens lary gi meta-foric, cuprinzind dependen{a unei fiin{e fald, de alta gi cuprinzind (ceeace e maiimportant) nu numai viala individului, dar si reugita in a ldsa urma;i. Se poatespune cu drept cuvint despre dou[ animale din genul Canis cd in timp de foameteluptd intre ele pentru hrand gi via!6. Dar gi despre o plant6, situatd la margineaunui degert, se poate spune de asemenea cd lupti pentru via{5 impotriva secetei,de;i ar fi mai exact sd se spund cd ea depinde de umiditate. O plantd care produce

LLIPTA PENI'RT] EXIS'IENTA

anual o mie de semin{e din care, in medie, nllmai una ajunge la maturitate, poatefi consideratd mai just ca fiind in lupti cu plantele de acelaqi fel sau diferite, careacoperS" de acum acel teren. Viscul depinde de mdr gi de alli ciliva arbori, darse poate spune numai intr-un sens forfat cd el lupti cu acegti arbori, numai pentrusimplu fapt cd daci pe acelagi arbore cresc prea mulli din acegtr parazili, arboreleva sl[bi gi va pieri. Dar mai multe plantule de visc, crescind aldturi pe aceeagiramur6, pot fi considerate mai just ca luptind una cu alta. Deoarece viscul esterdspindit de pds[ri, existenJa lui depinde de ele; gi exprimindu-ne metaforic sepoate spune cd, el luptd cu alte plante fructifere, atrdgind pdsdrile s5-i mdnincefructele gi astfel sd-i impr[gtie seminlele. In toate aceste sensuri, care trec unulintr-altul, eu folosesc, din comoditate, termenul general de lupti pentru existen@.

PROGRESIA GEOMETRICA A INMULTIRII

Lupta pentru existen{d decurge in mod inevitabil din progresia rapidd cucare tind sd se inmulleascd toate organismele. Fiecare fiin{d, care in cursul normalal vie(ii sale produce mai multe oud sau semin{e , yd trebui sd sufere distrugeri?n timpul unei perioade a viefii sale, sau intr-un anumit anotimp sau ocazionalin cursul vreunui an, altfel pe baza principiului inmullirii in progresie geometric5,numdrul sdu va deveni repede atit de neobi;nuit de mare incit nici o regiune n-arputea s6-i suporte progenitura. De aici rezultd, c[ deoarece se nasc mai mulliindivizi decit pot supravielui, in fiecare caz trebuie si se producd o lupt[ pentruexisten{[, fie intre indivizii aceleiagi specii, fie intre indivizii speciilor diferite,fie cu condiliile fizice de via![. Aceasta este doctrina lui Malthus aplicatd multmai larg gi multilateral intregii lumi animale gi vegetale; deoarece in acest caznu poate fi vorba de vreo sporire artificiald a hranei ;i nici de vreo ablinereprudentd de la c5sdtorie. Dacd actualmente unele specii ar putea cre;te numericmai mult sau mai pu{in repede, nu toate pot face aceasta, deoarece pdmintul nule-ar putea intreline.

Nu existi nici exceplii de la regula cd fiecare organism se inmullegte in modnatural intr-o progresie atit de rapidd, incit dacd nu ar fi distrusd, progenituraunei singure perechi ar acoperi curlnd tot p[mintul. Chiar omul care se inmul{egteincet, gi-a dublat numdrul in 25 de ani gi cu o asemenea progresie, in mai pu{in deo mie de ani, nu ar mai h literalmente loc de stat pentru progenitura sa. Linn6a calcul at cd, dac[ o plant[ anuali ar produce numai dou[ seminle - gi nu existdplantd atit de neproductivd - rar plantele rdsdrite in anul urm[tor ar producedin nou doud seminle gi a$a mai departe, ln doudzeci de ani s-ar ajunge laun milion de plante. Se consideri c[ dintre toate animalele cunoscute, elefantulse inmullegte cel mai incet gi am avut oarecare dificult51i sd apreciez propor{iaminimala probabila a inmul{irii sale naturale; este cel mai probabil cd el incepesd se reproduci de Ia virsta de treizeci de ani pind la noudzeci de ani, ndscindin acest interval ;ase pui gi trdind pind la o sutd de ani ; dacd. lucrurile stau astfel,dupd o perioadd de 740-750 de ani vor fi aproape noudsprezece milioane deelefanli in viatd,, urmagi ai primei perechi.

Dar avem mdrturii mai bune decit simplele calcule teoretice cu privire laacest subiect, anume numeroasele cazuri semnalate cu privire la inmullirea

- uimitor de rapidd - a unor animale in stare naturald, dacd. condiliile le-au fost

0RIGIN E.\ SPIlCIII,()IT

thvorabile timp de doui sau trei sezoane succesiv. $i mai izbitor este exemplulanimalelor noastre domestice de diferite feluri, care s-au salbdticit in diverselepar{i ale lumii ; dacd autenticitatea celor semnalate cu privire la progresia ininmullire a vitelor cu reproducere inceat[ ;i a cailor in America de Sud gi maitirziu in Australia n-ar fi fost confirmatd, aceste afirma[li ar fi pdrut de necrezut.La fel e gi cu plantele ; se pot ctta cazurr de plante introduse, care au devenitcomune in insule intregi, in mai pulin de zece ani. Unele plante - ca spre exempluCardonul t) gi o specie inalti de spin __ care au devenit acum cele mai comunepe cimpiile intinse ale fluviului LaPlata, ocupind suprafe{e de mile pdtrate, exclu-zind toate celelalte plante, au fost introduse din Europa. De asemenea, dupd cunlaflu de la d-rul Falconer. existi in prezent plante rdspindite in India de la capulComorin Ia Himalaya, care au fost importate din America dupa descoperireaacesteia. in aceste cazuri- gi s-ar putea ctta nenumdrate altele -_ nimeni nu presu-pune cd prolificitatea animalelor sau a plantelor a fost sporitd intr-o mdsurdsimlitoare brusc gi temporar. Explica{ia evidentd constd in faptul cd au existatcondilii de via{[ extrem de favorabile 9i cd a avut loc prin urmare o distrugeremai mic[ a indivizilor bitrini ;i tineri gi ca aproape to{i descendenfii tineri aufost in mdsurd sd se reproducd. Progresia geometricd a inmullirii lor, progresiea cdrei rezultat surprinde intotdeauna, explicd numai inmullirea lor extraordinarde rapida gi larga lor rdspindire in noile lor locuri de trai.

In stare natural[, aproape fiecare plant[ ajunsd la maturitate produce anualsemin{e ) Lar printre animale pu{ine sint acelea care nu se imperecheazd in fiecarean. Putem deci afirma in mod hotdrit cd toate plantele gi animalele tind si se

?nmulfeascd intr-o progresie geometricd - cd toate ar ocupa intr-un timp scurtorice staliune in care ar gdsi o cit de mici posibilitate de existen(a - qi cd aceastdtendinld de inmullire in progresie geometricd trebuie sd fie stavilita prin distru-gerea indivizilor intr-o anumita perioad[ a viefii 1or. Cred cd obignuin{a noastrdcu animalele domestice mai mari risc[ sd ne inducS. in eroare : noi nu vedem Ja

acestea nici un caz de distrugere generali, dar pierdem din vedere c[ in fiecarean mii de astfel de animale sint r-icise pentru hrana noastrd gi cd in stare naturaldun num[r egal ar fi fost inldturate intr-un fel oarecare.

Singura diferenld care exist[ intre organismele care produc anual cu miileoul sau semin{e gi intre acelea care produc pu{ine, este cd organismele care se

reprodnc incet necesitd mai mulli ani ca sd populeze in condiliuni favorabile oregiune intreagS, oricit de mare ar fi ea. Condorul depu ne 2 oud, iar strulul vreo20 ;i totu;i in aceeasi 1ar[ condorul poate fi mai nLrmeros decit stru{ul. Pescdrugulf ui Fulmar ( Fulmarus glacialis ) depune un singur ou gi totugi este -consideratca fdcind parte din cea mai numeroasd specie de pdsdri, din lume. O specie demuscd depune sute de ou5, iar alta - Ce exemplu Hippobosco - unul singur,dar aceastd diferen{d nu determind numdrul de indivizi din fiecare specie, careexistd intr-o regiune. Un numir mare de oud are importan{5 pentru acele speciia cdror existen(a depinde de o cantitate variabila de hrand, cdci le permite sd se

inmulleascd rapid la un moment dat. Importanla reald a unui numdr mare de oudsau seminfe este de a compensa o distrugere considerabild survenitd intr-o anumit[perioadi a vie{ii ; in marea majoritate a cazurilor aceastd perioad[ de distrugere

r) Cardon ,= anghinara micii. -- Nota trad,

LI ]'I]T-\ PI]N'IRI-T I.]X I S'IF]NT.\

are loc timpuriu. Dacd un animal poate sd-gi apere or-rIle ori puii sdi prin oricemijloc, chiar un numdr mic de oud ajunge pentru a menline o medie numericS'dai dacd se distrug multe oud s1u. pui, sint^necesare foarte multe oud pentru 91spe.cia s[. nu se. sting[. Ar fi suficient pentru a menJine in num[r constant indivrzh unei specii de arbori care trdiesc in medie o mie de ani, daca ar produceintr-o mie de ani o singurd sdminfd, presupunind cd aceastl sdmin{d n-ar fi distrusdgi i-ar fi asigurat[ germinarea intr-un loc potrivit. A$a incit, in toate cazurile,numdrul medir-r de indivizr al oricdrei specii animale sau vegetale depinde numaiindirect de numdrul ouilor sau semin{elor sale.

Privind natura, este absolut necesar s[ ne amintim intotdeauna de obser-valiile ficute mai sus gi de a nu uita niciodatd cd fiecare organism se strdduiegtes[-;i sporeasc[ nlrmdrul la maximum, cd fiecare trd.ieste prin lupta ?ntr-o anumitdperioadd a vielii sale. cd o distrugere severi agteaptd inevitabil atit pe cele tinere,cit gi pe cele bitrine, fle in cursul fiecdrei genera{ii, fle la intervale ce se repet5.Atenua{i vreuna din aceste piedici, sau oprili cit de pufin distrugerea, gi numiirulindivizilor speciei ya cregte irnediat pind la o cifrd oricit de mare.

NATURA PIEDICILOR CARE F'RINEAZA TXMULTIREA

Cauzele care frineaz/a tendin{a naturalf, de inmullire a fiecdrei specii sintfoarte obscure. Privi(i cea mai viguroasl specie, cu cit este mai mare numlrulindivizilor care o complrn, cu atit ea va tinde mai mult si se inmulteasc[ maideparte. Noi nu cunoastem exact, nici mdcar intr-un singur ca4 care s?nt acestepiedici. Acest lucru nu sr-rrprinde cu nimic, dacd ne gindim cit de pu{in gtim inaceast[ chestiune, chiar in ceea ce privegte omul, degi acesta este incomparabilmai bine cunoscut decit orice animal. Aceastd chestiune a piedicilor in calea inn-rul-{irii a fost trat atra cu mr-rltd pricepere de mai mul{i autori gi sper sI o tratez in modam[nuntit intr-o lucrare viitoare ._- mai ales in ceea ce prive;te animalele shlba-tice din America de Sud. Voi face aici numai citeva observalii pentru a reamintinumai cititorului citeva din punctele principale. Ouile sau animalele foartetinere par a suferi in general cel mai mult, dar acest lucru nu este intotdeaunaadevdrat. La plante are loc. o enormd distrr-rgere de seminfe, dar, dupa obser-vafiile mele, rezultd cd plantulele sufer[ cel mai mult prin faptul cE germineazdpe un teren care este deja ocupat de alte plante. Un mare num[r de plantulesint de asemenea distruse de diferili du;mani ; de pildn pe un lot de trei picioarelungime pe dor"rd picioare ld1ime, care a fost in prealabil curd[at de buruieni;i sf,pat astfel, incit vecinitatea altor plante nu putea sd diuneze, Effi notat toateplantulele din ierburile noastre indigene, indatd dupd incollire; din 351 nu maipu{in de 295 au fost distruse, mai ales de limaci si insecte. Dacd l5sdm sd creascdo pajigte care a fost cositd multei vreme sau pdscut[ scurt de patrupede, ceea ceeste acela;i lucrn, plantele mai viguroase vor distruge cu timpul pe cele mai pu{inviguroase, de;i pe deplin dezvoltate. Astfel, pe un petic de pajigte cositl (de treipe patru picioare), din 20 de specii de plante care cresteau acolo, 9 specii au pierit,intrucit au fost l5sate s[ creascd liber celelalte specii.

Cantitatea de hrand necesar[ fiecdrei specii determind firegte limita extremda inmullirii ei ; dar foarte frecvent ceea ce determin[ numdrul mediu de indivizial unei specii, nu este obJinerea hranei, ci modul in care aceqti indivizi cad pradd

88 ORI (iINI'A SPI'f:IILOR

altor animale. De asemenea este un lucru neindoielnic ca numdrul de potirnichi,de cocogi de pddure t) gi de iepuri din oricare mare parc de vin[toare, depindemai ales de grija cu care sint distruqi dugmanii acestora. Daci in Anglia nu s-arimpugca timp de 20 de ani nici un exemplar de vinat, nedistrugind insd in acelagitimp nici unul din dugmanii acestuia, &t exista dupd toate probabilitSlile maipulin vinat decit in prezent, degi anual se impugcd sute de mii de animale. Pe dealtd, parte, in unele cazuri, ca de exemplu la elefant, nici unul nu este ucis de fiaresilbatice, deoarece in India, chiar tigrul indrdzne;te foarte rar sd atace un elefantt?ndr apdrat de mama sa.

Clima joacd un rol important in determinarea numirului mediu de exem-plare ale unei specii, perioadele de frig sau de secetd extreme par sI fie piedicilecele mai eficace. Eu am evaluat judecind mai ales dupd numdrul extrem de redusde cuiburi primdvara,ci in rarna 1854-1855 au fost distruse 4/5 din pdsdrile de pedomeniul meu. Aceasta constituie o distrugere fantasticd, dacd ne amintim cdcifra de 10% reprezint[ o mortalitate extraordinar de mare in cazuri de epidemiiumane. Acliunea climei pare sd fie la prima vedere complet independentd de luptapentru existenli; dar intrucit clima ac(ioneazd mat ales in sensul reducerii canti-tdtii de hran'a, ea are ca urmare o luptd din cele mai grele intre indivizii aceleia;ispecii sau de specii diferite, care se hrinesc cLl acelagi fel de hrand. Chiar atuncicind clima - de pilda gerul puternic - ac{ioneazd. direct, indivizii cei mai pulinvigurogi sau cei care in timpul iernii atr g6sit cea mai pu{ind hrand", vor suferi celmai mult. Dacd, noi cdldtorim de la sud spre nord, sau dintr-o regiune umedi?ntr-una secetoasd, constatdm in mod invariabil c[ unele specii devin din ce in cemai rare gi in cele din urmi dispar ; gi intrucit schimbarea climei este evidenti,sintem tenta{i s6-i atribuim in intregime acliunii sale directe aceasti disparilie.Acest punct de vedere este insi gregit ; uitdm c[ fiecare specie, chiar in locurileunde este cea mai numeroasd, sr,rferd in mod constant distrugeri enorme intr-oanumitd. perioadd a existenlei sale din partea dugmanilor sau a concuren{ilor, pentruacelagi loc de trai qi aceeagi hrand : dac[ acegti dugmani sau concurenfi sint favori-za\i de o cit de micd schimbare cie climat, numdrul 1or va cregte gi deoarece fiecareregiune este deja complet ocupatd de divergi locuitori, celelalte specii trebuie sddescreascd. CS.ldtorind spre sud ;i vazind ci o specie descregte ca num[r, putemfi siguri cd pricina acestei descreqteri rezidd in aceeagi misurd in faptul ci altespecii au fost favorizate, ca gi in faptul cd prima a fost defavorizald,. Acela;i lucruare loc, dar intr-o mf,surd ceva mai mici, atunci cind ne indreptdm spre nord,deoarece numdrul tuturor speciilor, deci gi al celor concurente, descreste spre nord.De aceea intilnim mult mai des indreptindu-ne spre nord sau urcind un munte,forme inchircite, datorite influen(ei ddundtoare directe a climei, decit atunci cindne indrept[m spre sud, sau cind scoborim un munte. Cind ajungem in regiunilearctice, sau pe crestele acoperite de zdpezt. eterne, sau in pustir-rri absolute, luptapentru existenfd este exclusiv o lupta cu elementele naturii.

Clima ac{ioneazd mai ales indirect, favorizind alte specii, qi acest lucru se

vede prin numS.rul enorm de plante care in grddinile noastre pot suporta perfectclima noastri, dar care nu se pot naturaliza niciodatd, neputind concura clt plan-tele noastre indigene gi nici rezista distrugerii provocate de animalele noastre indigene.

t) [,agopus scotictrs. ' Nota lrad.

I,(iPf'A PENI'RI, EXISTENTA

Cind o specie datoritd condiliilor deosebit de favorabile, se inmul{egteneobignuit de mult intr-o regiune mici, se declar[ des epidemii printre indiviziiei ._ cel pulin aga pare s[ se intimple in general cu vinatul nostru ; aici avem opiedicd limitativd independent de lupta pentru viald,. Dar chiar unele din a$anumitele epidemii par sd. fie provocate de viermi parazitri. care dintr-o cauzd, oare-care, poate in parte din cauza unei ugurinle mai mari de rdspindire printre animaleprea inghesuite, au fost disproporlionat de favorizate: si aici are loc un fel de luptiintre parazit gi victima sa.

Pe de alt5. parte, in multe cazuri este absolut necesar ca aceeagi specie sdcuprindd un numdr mare de indivizi, in raport cu numdrul dugmanilor ei, pentrua se putea menfine in viafd. Astfel putem cultiva foarte usor cereale, rapild etc.pe ogoarele noastre, pentru cd semintele lor sint in mare exces in compara{ie cunumdrul pdsdrilor care se hrdnesc cu ele ; nici pdsdrile, degi au o supraabundenldde hrand in acel moment al anului nu se pot inmulli proporfional cu cantttateade semin{e ce le std la dispozilie, pentru cd in timpul iernii existd piedici care lereduc numlrul; dar oricine a incercat acest lucru gtie cit este de greu s[ obfiiintr-o grddin5. seminle din citeva exemplare de griu sau de oricare altd plant6.In acest caz am pierdut toate semin(ele. Din punctul de vedere al acestei nece-sitali de a avea un numdr mare de indivizi din aceeagi specie, pentru mgn{inereaei, se explic6, cred, anumite fenomene ciudate din natur6, ca de exemplu aceleacd uneori plante de obicei foarte rare apar in numdr foarte mare in cele citevalocuri unde existd ; de asemenea, faptul cd anumite plante sociale rdmin socialeadicd au nLrmero;i indivizi, chiar la limitele extreme ale habitatuluil;;.^1;";rtf.ide cazuri credem cd o plantd poate sd existe numai acolo unde condiliile ei de via!6sint atit de favorabile incit permit coexisten[a a numerogi indivizi, salvind astfelspecia de la o distrugere totald. Trebuie sd. adaug cd efectele favorabile ale incru-ci;5.rilor gi efectele ddundtoare ale incruci;drilor indeaproape inrudite, joacd deasemenea un rol mare in multe din aceste cazuti : dar nu vreau sd insist aici maimult asupra acestui subiect.

RELATIILE COMPLEXE DINTRE ANIMALE $I PLANTElx ruprA PENTRU EXTSTENTA

Multe ca )rt cunoscute aratd cit de complexe gi de neagteptate sint obsta-colele ;i relafiile dintre organisme, care se luptd in aceeagi !a1a. Voi da un singurexemplu ) care, degi simplu, m-a interesat in mod deosebit. In Staffordshire, peproprietatea unei rude, unde am avut numeroase posibilitali de cercetare, se giseao cimpie mare gi extrem de steril6, care n-a fost niciodatd atinsd de vreo mindomeneasc[ ; dar mai multe sute de acri, avind exact aceeagi naturd, au fost imprej-muili cu 25 de ani in urmd gi plantafi cu pini scofieni. Schimbarea produsd invegetafia iniliald a pfu{ii plantate din acea cimpie, a fost remarcabila ;i depdgeadeosebirea care se observ[ de obicei cind treci de la un sol la altul diferit; numdrulproporfional al plantelor caracteristice cimpiei a fost nu numai in intregime schim-bat, dar, afard de ierburi qi de rogozuri, in partea plantatd, au apdrut 12 speciide plante care nu existau in restul cimpiei. Asupra insectelor, efectul a trebuit sdfie gi mai mare, deoarece gase specii de pdsdri insectivore au devenit foarte comunein plantafie, pds[ri care nu se intilneau in restul cimpiei, care era frecventatd de

0NI(iINEA SPECIIL()Ii

alte doui sau trei specii distincte de plsdri insectivore. Vedem aici cit de puternica fost efectul introducerii unei singure specii de arbore, nefdcindu-se decit imprej-muirea porfiunii de cimpie, pentru a impiedica pitrunderea vitelor. Dar importanlafaptului imprejmuirii am putut-o vedea limpede lingd Farnham, in Surrey. Acoloexist[ cimpii intinse, plantate ici colo cu grupe rare de pini scolieni bdtrini, pevirfurile indepdrtate ate dealurilor. in ultimii 10 ani, intinderi mari de cimpieau fost imprejmuite gi acum cresc acolo o mullime de pini din autoinsdminfare,care sint atit de de;i incit nu pot trdi. Cind am aflat in mod sigur cd acegti arborinu au fost inslminfa{i sau plantafi, sffi fost atit de surprins de numirul lor incitm-am deplasat in mai multe locuri de unde puteam vedea si examina sute de acride c?mpie neimprejmuitd; gi aici literalmente n-am putut vedea nici un pin scofiancu excep{ia pilcurilor plantate de mult. Dar privind atent printre plantele de cimpie,am g[sit o mulfime de puieti ;i arbori mici care fuseserd mereu pisculi de vite.Pe un singur yard pTatrat, la o distan{d de citeva sute de yani de unul din pilcurilede arbori bitrini, am numira t 32 puiefi, unul din ei care prezenta 26 de inelede creqtere a incercat deci timp de mulli ani sa-gi ridice capul deasupra plantelordin cimpie, dar far[ succes. Nu este de mirare deci cd imediat ce cimpia a fostimprejmuitd ea a fost acoperit5. des cu pini tineri cu cregtere viguroasd. $i totugicimpia era atit de sterila gi de intinsd incit nimeni nu gi-ar fl putut inchipui cd vitelear fi cdutat acolo hrana atit de aminuntit gi de eficient.

Vedem aici cd vitele determin[ in mod absolut existenla pinului sco{ian,dar in multe par{i ale lumii insectele determind Ia rindul lor existenla vitelor.Paraguay oferd poate exemplul cel mai curios in aceastS" privin![; in aceast[ lar1tnici cornutele, nici caii gi nici ciinii nu s-au sdlb[ticit, degi la sud si la nord deacest stat ele abr-rnd[ in stare silbatica; qi Azara ;i Rengger au ardtat c[ aceasta.se datoregte faptului cd in Paraguay exist[ in numdr mai mare o anumitd muscd,care iqi depune oudle in ombilicu[ acestor animale salbatice. inmullirea acestormugte, degi ele sint atit de numeroase, trebuie sd fie de obicei impiedi catd deanumite motive -- probabil de alte insecte parazite. Astfel, dacd anumitepisdri insectivore s-ar impulina in Paraguay, numdrul insectelor parazite ar cregteprobabil : acest lucru ar provoca sc[derea num[rului de mugte care i;i depunoudle in ombilic - drept urmare cornutele gi caii s-ar sdlbdtici, ceea ce ar modi-fica considerabil vegetatia (dupd cum am observat in mai multe regiuni ale Americiide Sud); aceasta ar influenfa de asemenea in mod considerabil insectele; gi ceeace ar avea o influen1f,,^dupd cum am vdzut in Staffordshire, in cercuri tot mailargi qi mai compiexe. In naturd rela{iile nu sint chiar atit de simple ca acestea.Lupta dupi lupta continud cu succese schimb[toare; gi totu;i in decursul timpului,forJele se echilibreazd, atit de fln incit fa[a naturii rdmine uniformi in decurs delungiperioade, degi cel mai neinsemnat fapt ar asigura victoria unui organism asupraaltuia. Cu toate acestea ignoran{a noastr[ este atit de profundi si prezumfia noastrdatit de mare incit ne minun[m cind auzim despre pieirea unui organism gi deoarecenu inlelegem cauza acestei pieiri, invocdm cataclisme care pustiesc lumea, sauinventdm legi despre durata formelor de via!5. !

Sint tentat sd mai dau incd un exemplu, care sd arate cum plante gi animaledepdrtate unele de celelalte in scara naturii, sint legate intre ele printr-o re{eade relalii complexe. Voi avea mar tirziu prilejul sd ardt c[ in grddina mea insec-tele nu viziteazd niciodati planta exoticd Lobelia fulgens qi cd, in consecinld,

I-t I''f.\ PEN'I'IIL DXIS'f I.]\TI

datoritd structurii sale particulare, nu produce niciodatd vreo sdminf6. Aproapetoate orchideele noastre necesitd neapdrat vizita insectelor pentru a transportamasele lor de pblen gi a le fecunda. In urma unor experien(e am glsit cd bondariisint aproape indispensabili pentru fecundarea panselei (Viola tricolor ) deoarecealte albine nu viziteazi aceastd floare. Am gisit de asemenea cd vrzitarea de cdtrealbine este necesarfl pentru fecundarea unor soiuri de trifoi furajer ; de exemplu,20 de capitule de trifoi olandez ( Trifolium repens ) au produs 2 290 seminfe, intimp ce alte 20 de capitule ferite de albine, n-au produs nici o singur[ sdmin{d.Tot astfel 100 de capitule de trifoi rogu ( T. pratense ) au produs 2 700 seminle,in timp ce acelagi numir de capitule ferite n-au produs nicio singuri sdmin{I".Numai bondarii viziteazd trifoiul rosu, deoarece alte albine nu pot ajunge la nectar.S-a afirmat cd moliile pot fecunda trifoiul ; dar eu md indoiesc cd ar putea faceaceasta, deoarece greutatea corpului lor nu este suficient de mare pentru a apdsapetalele laterale ale florii. In consecin{d, putem conchide cu foarte mare probabi-litate, cd dacd intregul gen al bondarilor ar pieri sau ar deveni foarte rar in Anglia,panseaua ;i trifoiul rogu ar deveni foarte rare sau ar dispdrea in intregime.Numirul bondarilor dintr-o regiune oarecare depinde in mare mlsurd de numdrulgoarecilor de cimp, care distrug fagurii qi cuiburile lor. Colonelul Newman, care astudiat mult timp obiceiurile bondarilor, crede cd < mai mult de 213 din bondarisint distrugi in felul acesta in toatd Anglia>. Pe de altd parte se gtie cd numdrulgoarecilor depinde mai ales de numdrul pisicilor ; gi colonelul Newman spune :

< in apropierea satelor gi a ora;elor am gdsit cd numirul de cuiburi de bondari e maimare decit in alt[ parte; atribui aceasta numdrului de pisici care distrug;oarecii>.Este deci foarte plauzibil cd prezenta unui mare numdr de feline intr-o regiunear putea determina abundenfa unor anumite flori in acea regiune, mai intii prinintervenlia ;oarecilor gi apoi a albinelor. in cazul fiecdrei specii joacd probabilun rol multe piedici diferite, care ac[toneazd in diferite perioade ale vielii gi indiferite anotimpuri sau ani; cite o singurd piedicd sau citeva fiind in general celemai puternice; toate vor contribui la determinarea numdrului mediu sau chiar a

existen{ei speciei. in unele cazuri se poate ardtacd piedici foarte diferite ac\ioneazdasupra aceleiagi specii in diferite regiuni. Dacd privim ierburile, arbugtii careacoper[ des un mal, sintem tentali sd atribuim numdrul lor proporfional gi varie-tatea lor aga-numituluihazard. Dar cit de gregit[ este aceastdpdrere ! Fiecare a auzitcd in America, dupd tiierea unei pdduri, apare o vegeta{ie cu totul diferita ; dars-a observat cd vechile ruine indiene din sudul Statelor Unite, care trebuie sd fifost mai inainte curdlate de arbori, prezintd. acum aceeagi frumoasi diversitate;i propo4ie de specii ca pddurea virgind din jur. Ce lupti trebuie s[ se fi desfS-gurat timp de lungi secole intre diferitele feluri de arbori, fiecare rdspindind anualseminlele sale cu piile : ce rd,zboi intre insectd gi insectd, intre insecte, melci gi alteanimale cu pdsdrile gi animalele de pradi - toate incercind si se inmulleascd,toate hrdnindu-se unele cu altele sau hrdnindu-se cu arbori, cu semin{ele gi plan-tulele 1or, sau cu alte plante care au acoperit inilial solul ;i impiedicau astfel creg-terea arborilor ! Aruncafi o mini de pene , toate cad pe plmint dupd legi diferite ;

dar cit de simpld este problema cdderii acestora in comparalie cu aceea a acfiuniigi reacliunii nenumdratelor plante gi animale care au determinat in cursul seco-lelor numdrul proporlional gi felurile de arbori care cresc acum pe vechile ruineindiene !

it1

92 r)RIGINEA SPECIIL0}I

Dependenla unui organism fatd, de altul, ca ;i dependenla unui parazit de

prada lui, se manifestd in general intre fiinle depdrtate unele de altele in scaranaturald. Acesta este cazul de asemenea qi pentru acele organism'e despre care se

poate spune, in mod propriu -zis, cd lupti unul cu altul pentru existenfd, 9,u de

exemplu la ldcuste gi la patrupede ierbivore. Dar lupta va fi aproape invariabil maiseverA intre indivizii aceleiagi specii, pentru cd ei frecventeazd, aceleagi regiuni,.aunevoie de aceeagi hrand gi sint eipugi.aceloragi pericole. in cazul varietdlilor aceleia;ispecii, lupta va-fi in general aproape la fel de severd gi citeodat[ vedem conflictulrbpede hotdrit : de exemplu , dacd se seamind impreund citeva varietdfi de griu. 9i

reinsdmin![m semin{ele amestecate, variet6li1e care convin cel mai bine solului 9iclimei, sau sint in mod natural cele mai fecunde, vor invinge pe celel alte, producindastfel mai multe seminle gi vor inlocui dupd ciliva ani celelalte varietdli. Pen-tru a

menline un amestec de varietSfi, chiar atlt de apropiate ca mdzdtrchea de diferiteculoii, seminfele trebuie recoltate in fiecare an separat gi amestecate in proporlianecesard, altfel numdrul variet[filor mai slabe va descre;te mereu 9i ele vordispdrea. Acela;i lucru gi cu varietdlile de oi ; s-a aflrmat ci anumite varietdli de

munte elimin[ prin infometare alte variet[li de munte, aga iltclt nu pot fi {inuteimpreuna. Acelasi rezultat s-a oblinut linind impreuni diferite varietS{i de lipitorimedicinale. Ne putem indoi chiar de faptul daca varietdlile tuturor plantelor sau

animalelor noasire domestice posedd exact aceeagi forfd, obiceiuri gi constitufie,incit proporliile iniliale ale unui amestec (incrucigdrile fiind impiedicate) sI poat[fi menlinute timp de gase generalii, dacd li s-ar permite si lupt_e intre ele, in acela;ifel ca organismele in'stare naturald ;i dac[ nu s-ar pdstra in fiecare an o proporliecorespunzdtoare de sentin{e sau de pui.

I-UPTA PENTRU VIATA ESTE DEOSEBIT DE SEVERA INTNB INDIVIZII$I VARIETATILE APARTININD ACELEIA$I SPECII

Deoarece speciile aparfinind aceluia;i gen prezinti de obicei ; degi in niciun caz invariabil-- mult[ asem[nare in obiceiuri qi in constitulie gi intotdeaunain structura lor, lupta va fi in general mai severd intre ele, atunci cind intrd in con-

curen![ reciprocd, becit intre speciile genurilor diferite. Vedem aceasta in extinderea

r...nid in anumite parJi ale Statelor Unite a unei specii de rindunicd, care a cauzat

sciderea num[rului unei alte specii. Recenta inmullire a sturzului de visc in anumiteparli din Scolia a determinaf scdderea numirului sturzilor cintdtori. Cit de des

auzim cd o specie de sobolan ia locul unei alte specii gi aceasta in climatele cele

mai diferite !'in Rusia, gindacul de buc[tdrie ^tnic (Blatta) a gonit pretutindeni,

unde inainta, specia mai mare (Periplaneta). In Australta, albina domesticd care

a fost importata extermind rapid mica albina indigend lipsit[ de ac. O specie

de mu;tai de cimp a inlocuit ilta specie ;i a;a Tui departe. Nu vedem clar de

ce concurenla este^ deosebit de severd intre formele inrudite, care ocupd aproape

acelagi loc.in economia naturii, dar probabil ci in niciunul din cazuri nu putem

spune precls de ce o anumitd specie a triumfat asupra altei specii in marea bdtdliepentru via{d.

Din observafiile de mai sus se poate deduce o concluzie de cea mai mare

importanfd gi unu*., ci structura oricdrui organism este in modul cel mai esen{ial

LUPT.\ PBNTITI-T E\ISTENTI

legatd degi adeseori ascuns - de structura tuturor celorlalte organisme, cucare intrd in concuren![ pentru hrand sau locuinfd, sau de care trebuie sdscape, sau care ii servesc drept prad6. Acest lucru devine evident in struc-tura dinlilor gi a ghiarelor tigrului, sau in aceea a picioarelor gi a ghiarelorparazitului care se aga1d, de blana tigrului. Dar in cazuL semin{ei atit defrumos aripatd a pap[diei qi in picioarele turtite gi cu un $ir de peri pemargini ale gindacului de apd, relalia pare la prima vedere limitatd la elemen-tele aer ;i apd.

Totur;i avantajul seminfelor aripate este fdrd indoiald in cea mai strinsdrelafie cu faptul cd terenul este deja acoperit des cu alte plante, a$a incit semin-

[ele trebuie sd poatd fi rdspindite departe gi s5. cadd pe un teren incd neocupat.In cazul gindacului de apd, structura picioarelor, atit de bine adaptate pentrucufundare, ii permite sd concureze cu alte insecte acuatice, s6-gi vineze prada, $i-lferegte de a cddea prada altor animale.

Provizia de substanfe nutritive depusd in seminlele multor plante parela prima vedere a nu avea nici un fel de legdturd cu alte plante. Dar cre$-terea puternicd a plantelor tinere provenind din astfel de semin{e , c& deexemplu mazdrea si fasolea, cind sint semdnate printre iarbd inaltd, ne faces[ presupunem cd utilitatea principald a acester rezerve de hrand din sdmintd estefavorizarea cre;terii plantulelor in lupta lor cu alte plante care cresc vigurosin jurul lor.

Privili la o plant5. situati in mijlocul ariei ei de rdspindire : de ce oare nu-gidubleazd sau impdtregte numdrul ? $tim cd aceastd plantd poate suporta perfectceva mai multd c5ldurd sau frig, mai multi umiditate sau uscdciune, deoarecela limitele ariei sale ea pdtrunde in regiuni ceva mai calde sau mai reci, maiumede sau mai secetoase. In acest caz putem vedea in mod clar cd dacd am dorisd ddm - in imaginatie - plantei puterea de a cregte din punct de vederenumeric, trebuie sd-i acorddm o anumit[ superioritate fa[d de concuren{ii ei,sau fald de animalele care se hrdnesc cu ea. La limita sa de rdspindire geograficio schimbare in constitulia sa in leg[turi cu clima va fi evident in avantajulplantei noastre ; dar avem motive sd credem c[ puline plante sau animale se

rdspindesc atit de departe incit sd fie distruse exclusiv de rigorile climatului. De-abiacind am atins limitele extreme ale vielii, in regiunile arctice sau la margineaunui degert cumplit, Se termind ;i concurenta. Oricum ar fi regiunea, extremde rece ori extrem de uscatd, va exista concuren{d intre citeva specii, sauintre indivizii aceleia;i specii, pentru porfiunile cele mai calde sau cele maiumede.

De aceea, putem observa cd, atunci cind o plant[ sau un animal sint mutateintr-o regiune noud, in mijlocul unor noi concurenli, condiliile lor de via{d, se

vor schimba in general ln mod esenfial, degi clima poate fi exact aceeagi ca invechea lor patrie.

Pentru ca numdrul mediu sd creascd in noua lor patrie, va trebui si lemodificim in mod diferit de cum am fi fdcut-o in locul de bagtind ; deoarecear trebui sd le ddm oarecare avantaj asupra unui grup diferit de concuren{isau du;mani. 'E bine s[ incercdm astfel sd acorddm, in imagina{ie, unei specii oarecarevreun avantaj fa\d de alt[ specie. Probabil cd in nici un caz nu vom ;ti ce sI

93

.) It I GI\I'.\ SPE(:IILOK

facem. Aceasta ar trebui sd ne convingd de ignoranla noastrd cu privire larelaliile reciproce dintre toate organismele; o convingere pe atit de necesard pecit este de grea de dobindit. Tot ce putem face este sd avem mereu in mintecd orice organism se strdduiegte sd se inmulleascd in progresie geometricd,; cafiecare intr-o anumitd perioadd a vielii sale, intr-un anumit anotimp al anului,in cadrul fiecdrei genera{ii sau la intervale, trebuie sd lupte pentru vtatd gi sdsuporte mari distrugeri. Dacd reflectdm asupra acestei lupte ne putem mingiiacu convingerea certd cd rdzboiul din naturd nu-i neintrerupt, cd. nu se simteteamd., cd moartea este in general rapida gi cd exemplarele viguroase, sdndtoasegi fericite supravie{uiesc gi se inmulgesc.

CAPITOLUL U

SELECTIA NATURALASAU SUPRAVIETUIREA CELOR MAI APTI

Selec{ia naturald -- puterea ei in conrparalie cu selecyia fricutri de cdtre ont - ocliunea ei

asupra caraclerelor dc nticd intportan{d - ocliunea ei la toate vtrstele Si asupra ambelor sexe *Seleclia sexuald - Despre caracterul general al incruci;drilor reciproce dintre indivizii ace-

leia;i specii - Condiyii favorabile Si neJ'avorabile selecliei naturole pi anume - incruci;area,izolarea, nuntdrul de indivizi - Acyiunea lentd - Extinclia cauzatd de seleclia naturald -Divergenla caracterelor, in raport cu diversitatea locuitorilor unei regiuni limitate Si cu naturali-zarea - Aclimea selectriei naturale asupra descendenlilor dintr-utt strdmo$ cotnun, prin diver-gen{a caracterelor si extinc{ie - Ea explicd grltparea tuturor organismelor '- Progrese tn<trganizarc -- Pdstrarea ./brmelor inferioare - Convergenla caracterelor -- Inmullirea neli-

mitatd a speciilor -- Rezumat.

Cum va actiona asupra variabilitalii lupta pentru existen{d, discutatd pescurt in capitolul precedent ? Oare se poate aplica in naturd principiul selecfiei,pe care l-am vdzvt cit este de puternic in miinile omului ? Cred cd se va vedeacd poate ac{iona in mod foarte eficient. Sd ne amintim numdrul nesfirgit de variaJiiu$oare $i de diferen{e individuale ce se ivesc la organismele domestice $i, intr-omai micd mdsur[, in natur[; sA ne amintim de asemenea puterea tendinfei eredi-tare. in cazul domesticirii, se poate spune cu drept cuvint ci intre aga organizaliedevine plastic[ intr-o anumiti mdsurl. Dar variabilitatea, pe care o intilnimaproape pretutindeni la organismele domestice, nu este provocati direct de citre'offi, dupa cum au remarcat in mod just Hooker gi Asa Gray; omul nu poatecrea varietd{i gi nici nu poate impiedica aparitia lor; el poate numai pistra gi

acumula pe cele care se ivesc singure. El expune organismele in mod neintenlionatla condilii de via['|a noi $i schimbdtoare provocind astfel variabilitatea:- dar,asemenea schimbiri ale condiliilor se pot intimpla ;i se intimpl[ gi in naturS. Sd neinchipuim cit de infinit de complexe gi de strins adecvate sint rela{iile reciproceale tuturor organismelor unele fatd de altele gi fa{d de condiliile lor fizice de via{d ;

gi, prin urmare, cit de infinit de variate pot fi deosebirile de structuri folositoarefiecirei fiinfe in condi{iile schimbdtoare ale viefii. Dup[ ce am vdzut cd varialiilefolositoare omului au avut loc in mod neindoielnic - putem oare socoti ca impro-babila aparilia in cursul unui lung gir de generafii a altor varia{ii folositoare intr-un

O It I GI N E,\ .C PI]CIILOI{

fel oarecare fiecdrei fiin{e in marea gi complexa bdt6lie pentru viald ? Dacd, acesteaau loc, ne putem noi oare indoi (reamintindu-ne cd se nasc mult mai mulli indivizidecit pot supravie{ui) cd indivizii care posedd vreun avantaj oricit de mic asupraaltora, vor avea cea mai bund gansd de supravie{uire gi de procreare a speciei ?

Pe de alt6 parte, putem fi siguri cd orice variafie, cit de cit ddun[to are, va fi nimi-citd in mod necrufitor. Aceastd pdstrare a deosebirilor sau a variafiilor individualefavorabile gi nimicire a celor ddundtoare, am denumit-o selecyie naturald sausupravieluirea celor mai apli r). Varia{iile care nu sint nici utile, nici d[undtoarenu vor fi influenlate de selecfia naturald, ci vor constitui mai curind un elementfluctuant, dupi cum se observd poate la anumite specii polimorfe, sau vor fi incele din urm[ fixate, datoritd naturii organismului gi naturii condifiilor.

Mul1i autori au inleles gregit saLr au ridicat obieclii impotriva termenuluide seleclie naturall. Unii au crezut chiar cd seleclia naturald provoacd variabili-tatea, pe cind in realit ate ea implicd doar pdstrarea acelor varialii care se ivesc ;isint folositoare fiin{ei respective in condiliile ei de via{d. Nimeni nu-i contrazicepe agricultori atunci cind vorbesc despre efectele puternice ale selecliei fdcutede om ; qi in acest caz insd diferen{ele individuale oferite de naturd, pe care omulh selec(roneazd intr-un anumit scop, trebuie in mod necesar ca mai intii sI apard.Allii au obiectat cd termenul de selec(ie implicd o alegere congtientd din parteaanimalelor care se modifica ; s-a mers chiar pind acolo incit

^s-a spus cd deoarece

plantele nu au voinfd, lor nu li se aplicd seleclia naturald. In infelesul literal alcuvintului, selec(ia natural5. este, fdrd, indoiali, ufl termen gregit ; dar cine le-aobiectat vreodatd chimi;tilor cd vorbesc despre afinit[1ile elective ale diferitelorelemente ? $i de fapt nici despre un acid nu se poate spune in mod strict ca iqialege baza cu care se combind de preferinfd. S-a spus cd vorbesc despre selecfianaturald ca despre o putere activd sau o divinitate; dar cine obiecteazd unui autorcd, infaligeazd atractia gravitaliei ca guvernind migcdrile planetelor ? Orice omgtie ce credem ;i ce se inlelege prin astfel de expresii metaforice; ele sint aproapeinevitabile pentru o exprimare mai concis[. De asemenea, este greu sd se evitepersonificarea cuvintului naturd; dar eu in{eleg prin naturi numai acliunea unitdgi efectul numeroaselor legi naturale, iar prin legi in{eleg succesiunea fenomenelordovedite de noi. Dupd ce ace;ti termeni vor deveni pu{in mai familiari, asemeneaobiecfii superficiale vor fi uitate.

Vom inlelege cel mai bine cursul probabil al selecfiei naturale dacd vom luacazul unui linut in care se produce o uqoar[ schimbare a unei condi{ii fizice oarecare,de pilda a climei, numirul propor{ional al locuitorilor sdi va suferi deindatd oschimbare, iar unele specii probabil cI vor pieri chiar. Putem conchide din ceeace am vdztrt cu privire Ia felul intim ;i complex al leg[turilor dintre locuitoriifiecirui linut, cd orice schimbare in proporliile numerice ale unora dintre ei iiva afecta in mod serios pe ceilalti, independent de schimbarea climei. Dac[ linutulare hotare deschise, vor imigra desigur forme noi gi aceasta va tulbura de asemenea,in mod serios, relafiile dintre vechii locuitori. Reamintim cit de puternici s-a ardtata fi influen{a unui singur arbore sau mamifer nou introdus. Dar in cazul uneiinsule, sau al unui linut mdcar pafiiaI inconjurat de bariere, in care formele noigi mai bine adaptate nu pot intra in mod liber, vom ayea, in economia naturii,

t; ln textuf englezesc aceste cuvinte sint scrise cu nrajuscule. ' Nota truc!.

SELECTIA NA'TURALA SAU SUPRAVIIITUIRF]A CELOR MAI APTI

locuri care vor fi desigur mai bine ocupate dacd, unii dintre locuitorii bSgtinagts-ar modifica intr-un anumit fel, deoarece, dacd liputul ar fi fost deschis imigraliei,aceste locuri ar fi fost ocupate de invadatori. ln astfel de cazur1 modificdrileugoare, care ii favorizeazd, intr-o oarecare mdsuri pe indivizii unor specii, prinadaptarea lor mai bun'a la condiliile de viaf[ schimbate, vor tinde sd fie pdstrate,iar seleclia naturalra ya avea loc liber pentru acliunea ei de perfec{ionare.

Avem motive serioase s[ credem, dupa cum am arrataL in primul capitol,cd schimbdrile condiliilor de viafd dau nagtere unei tendin{e de cregtere a varia-bilitdlii; iar in cazurile amintite, condiliile s-au schimbat gi aceasta va fi evidentin favoarea selec(iei naturale, deoarece oferd o posibilitate mai mare de apariliea variafiilor foloiitoare. in lipsa lor, selecfia naturald nu poate face nimic. Nutrebuie uitat niciodatd c[ in termenul de < varialii > sint cuprinse tocmai deose-birile individuale. Dupd cum omul poate realiza un rezultat important cu animaleledomestice ;i plantele cultivate acumulind intr-o direclie datd, deosebiri indivi-duale, tot astfel ;i selecfia naturald poate sd realizeze, dar rnult mai ugor, deoareceare la dispozilie un timp incomparabil mai lung. Eu nu cred c[ este necesar[ oschimbare insemnatd, a condiliilor fizice, ca de pilda a climei, sau o izolare foartestrictd impotriva imigra{iei, pentru ca s[ se deschida locuri noi si neocupate, pecare seleclia naturali s[ le umple perfeclionindu-i pe unii dintre locuitorii carese modiflcd. Deoarece toli locuitorii linutului lupta r-rnii impotriva altora, cu for{efin echilibrate, modific[ri extrem de ugoare in structura sar-r cbiceiuriie unei speciiii vor da adesea acesteia un avantaj fa![ de altele; iar continLiarea modific[rilorde acelagi fel ii vor spori adesea gi mai mult avantajul, atita timp cit speciacontinui sd existe ln aceleagi condi{ii de vrald gi sa beneficieze Ce mijloace similarede hran[ ;i de apdrare. Nu se poate indica nici un (inut in care to{i locuitorii deba;tina s[ fie in prezent atit de perfect adapta{i unii fafn cie allii;i fafa de condiliilefizice ale vielii, incit nici unul s[ nu poatd fi mai bine a,claptat sau perfec{ionat,deoarece, in toate {inutr"rrile, bagtinagii au fost ?ntr-o astfel de mdsurd invingi deorganisme naturalizate, incit au permis unor strfini si pr-rnii temeinic stdpinirepe finut. $i cum strdinii i-au invins astfel in fiecare linut pe r-inii dintre bn;tinagi,putem conchide cu certitudine c[ gi ba;tinagii s-ar fi putut modifica in mod avan-tajos, in sensul unei mai bune rezisten{e fald de invadatori.

Dacd, omul poate obline, 9i a obqinut in mod sigur, rezultate importanteprin mijloacele sale metodice sau incongtiente de selectie, oare ce nu ar fi ?n stares[ realizeze seleclia naturali ? Omul poate acliona numai asupra caracterelorexterne gi vizibile: natura, dacd imi este permis si personific pistrarea naturaldsau supraviefuirea celor mai apti, nu se sinchiseqte de aparenfe, decit in mdsurain care ele sint folositoare oricdrei fiinle. Ea poate acliona asllpra oricS.rui organintern, asLlpra oricdrei umbre de deosebire constitufional[, asupra intregului meca-nism al vielii. Omul selecfioneazd" numai pentru interesul sdu: natura numai ininteresul organismului pe care-l pdstre azd". Orice caracter seleclionat este pe deplinfolosit, ceea ce decurge din insdgi faptul selec{iei. Omr-rl men{ine in acelagi {inutreprezentanfi ai diferitelor clime; el supune rareori unei exersdri adecvate gi spe-ciale caracterele selectionate, el hrdnegte cu aceeagi hrand atit porurnbelul cu cioculscurt, cit ;i porumbelul cu ciocui lung; el nu exerseazd in vreun mod special unpatruped cu spinarea lung5. sau cu picioarele lungi ; el expune aceleiagi clime ;ioile cu lina lun gd ca fi pe cele cu lina scurt6. El nu permite celor mai vigurogi

7 -- c. Stxl

9i

OIIIGi}IE\ SPE(]IILON

mascllli sd lupte pentru femele. El nu distruge in mod riguros toate animalele neco-respunzdtoare, dar pe cit poate, apdrd, organismele produse in toate anotimpurile.De multe ori el incepe selec{ia cu vreo form[ semimonstruoasS, sau cel pu{in cuo deviere destul de importantd, pentru a-i bate la ochi sau pentru a-i fi de un folosvadit. in natur[ cele mai usoare deosebiri cle structur[ rau de constitufie pot inclinabalanla fin echilibratil a luptei pentru vtaId, putind astfel sd se pdstreze. Cit detrecltoare slnt dorinlele ;i eforturile omului ! Cit de scurt este timpul pe care-l are !

Si, prin urmare, cit de sdrdcdcioase vor fi rezultatele oblinute de el fal6 de celeacumulate de natur[ in decursul perioadelor geologice. $i atunci ne mai putemoare mira de faptul cd produsele naturii sint mult mai bine < exprimate >> in ceeace privegte caracterele lor, decit produsele omului ; cA ele sint infinit mai bineadaptate la cele mai complexe condilii de via{[ si c[ poart[ intru totul pecetea uneim[iestrii rn r-rlt mai desivirgite ?

Vorbind metaforic, se poate spune cd seleclia naturald cerceteazd crittc, zllnic;i ceas de ceas, in intreaga lume, cele mai ugoare variafii, respingindu-le pe celeddundtoare, pdstrindu-le gi acumulindu-le pe toate cele folositoare ; ea lucreazdin tdcere gi pe nesim{ite oricind ;i oriunde i se ofera prile.jul, la perfeclionareafiecdrui organism ?n legdturS. cu condiliile sale organice si neorganice de via{d. Noinu vedem nimic din schimbdrile acestea incete, progresive.pina ce mina timpului nuinsemneazd, perioadele scurse ; dar si atunci priveligtea care ni se deschide asllpraperioadelor geologice strdvechi este atit de imperfectd, incit nll vedem decit ciracum formele vie{ii sint diferite de ceea ce aLt fost aLtd.datd,.

Pentru ca si se produc[ schimbdri importante ale unei specii, trebuie ca ovarietate, o dati formatd sd se modifice din noLI, dup5. un interval de timp poateindelungat, sau s[ prezinte varialii individuale de acelagi sens, favorabile ca qi celedinainte ; acestea trebuie la rindul lor pdstrate gi aga mai departe pas cu pas. Deoa-rece varia{iile individurale de acela;i fel se repeti mereu, faptul acesta cu greupoate fi considerat drept o afirma{ie nejustificatd. Dar adevirul afirmaliei poatefi judecat numai in m[sura in care aceast[ ipotez'/a concordd cu fenomenele generaledin naturd ;i le explic5. Pe de altd. parte, p[rerea obignuitra cd, suma varialiilor posi-bile este o cantitate strict limitatd constituie de asemenea o simpld afirmalie.

Degi seleclia natural[ nu poate acliona decit prin gi in foiosul fiecdrui orga-nism, totu;i qi unele caractere gi structuri pe care sintem indritui{i sI le considerlmde importan{i minor6, pot intra de asemenea in sfera ei de acfiune. Cind veclem c[insectele care se hrdnesc cu frunze sint verzi, iar cele care se hrinesc cu scoarJlsint cenugii pdtate; cind vedem cd ptarmiganul alpin 1) este alb in timpul .iernii:iar specia sco{iand"2) este de culoarea ierbii negre (Calluna), trebuie s[ credem claceste nuan{e sint folositoare pisdrilor ;i insectelor amintite pentru a le ap'/ara deprimejdii. Dacd n-ar fi distruse intr-o perioadd anumrtd. a vie{ii 1or, pds[rile dinspecia Lagopur s-ar inmulfi nelimitat; se gtie pe de o parte cd ele sufer[ mult depe urma pds[rilor de prad6, iar pe de alta c[ ,soimii ajung la prada lor datoritlvdzului gi intr-o asemenea mdsurd incit in unele par{i ale continentr-rlui li se atrageatenfia amatorilor sI nu creasc[ porumbei albi, deoarece ei ar fi cei mai supu;it .. +distrugerii. In consecinf[, seleclia naturald poate acfiona in sensul de a da culoareacorespunzdtoarc fiecdrei specii de Lagopus ;i de a pdstra in mod constant acea

t1 Lagopus ntrtlu.t Montin. - Nota trad.2) Lagopus scoticus Lath. ln engleze;te, redgrouse. ' Nota trad.

SB,LE(11'l'\ \,\'l't It.\l,A S,\t. -\L. l'it;\\'IIrll'tltltFl'\ (.HL()l{ llAt -\PTf

culoare o dat5" dobinditS.. Nu trebuie sd credem nici cd pieirea intimplStoare a unuranimal de o anumitd culoare ar fl neinsemnatd, nu trebuie sd uitdm cit de importanteste ca dintr-o turmi de oi albe sd inl5.turdm mieii cu cele mai neinsemnate petenegre. Am vlzut in ce fel supravie{uirea sau pieirea porcilor din Virginia, care se

hrdnesc cu ( rddS.cini colorante )>, depinde de culoarea pe care acegtia o au. Laplante, pubescen{a fructelor ,si culoarea pulpei sint considerate de botanigti ca

fiind caractere fdr[ nici o insemndtate ; gi totu;i , afldm de la un excelent horticulor,Downing, c5. in Statele Unite fructele cu coaji netedS. sufer5. mult mai mult depe urma unur gindac, un Curculionid, decit cele cu coaj6 pubescentd'; cd prunelepurpurii suferd mult mai mult de o anumitd boal[ decit prunele galbene, iniimp ce o altd boald atac[ cu precddere piersicile cu pulp[ galbend fa\d de cele ctrpulpa de altd culoare. Dacd, cu tot ajutorul artei, aceste mici deosebiri creeazd' oatirde mare deosebire in cultivarea diferitelor varietdlt,desigur cd in stare sdlbatica,unde copacii vor avea de luptat cu alli copaci gi cu o armat[ intreagd de inamici,asemenea deosebiri cum sint coaja netedd sau pubescent5., pulpa galbenb satlpurpurie a fructului, vor. influen(a in mod esenlial rezultatul luptei dintre varietd{i.

Privind multe deosebiri mici dintre specii ce ni se par absolut neimportante,in mS.sura in care ignoranla noastrd ne permite sd judec[m, nu trebuie sd uitdm ca

factorii clima, hrana etc., au produs, fard indoialb, ur efect direct asupra lor.Este necesar de asemenea s[ avem in minte cd datorit[ legii corelafiei, cind o partevarrazd" si varialiile sint acumulate prin selec{ie naturald, vor rezulta alte modificlriadesea de tipul cel mai neaqteptat.

Dupi cum vedem, aceste varia{ii care, in stare domesticd, apar intr-o anumit[perioada-a viefii, tind s5 reaparralaurma;i in aceeagi perioadi; de exemplu in forma,dimensiunile ;i gustul seminlelor multor varietdli ale plantelor noastre legumicolegi agricole ; in stadiile de omidi gi de cocon ale variet[lilor viermelui de mdtase;in ouile pds[rilor don'lestice;i in culoarea pufului puilor lor; in coarnele oilor;'ivitelor noastre cind sint aproape adulte; tot astfel in naturS, seleclia natural[ va fiin m[surd s[ aclioneze $i sI modifice organismul la orice virst6, prin acumulareavarialiilor folositoare acestei virste gi prin transmiterea lor eredrtard la virsta cores-punzdtoarc. Dacd este folositor pentru o plant[ ca vintul sd-i rdspindeascd serninfeleiit mai departe, nu vdd de ce lucrul acesta ar fi mai greu de realtzat prin selec{ianatura16, decit sporirea gi imbundtdlirea prin seleclie de cdtre cultivatorul de bumbaca pufului din capsulele tufelor acestei plante.

Seleclia naturalS poate modifica gi adapta larva unei insecte la o serie de

condilii cu totul diferite-de cele in care trdiegte insecta adultd; iar aceste modific[ripot influenla prin corelafie structura adultului. Lucrul se poate intimpla si invers;modificari ile adultului pot afecta structura larvei; dar in toate cazurtlq seleclianatural[ va asigura ca modific[rile acestea sd nu fie ddundtoare, deoarece, in caz

contrar speciile ar pieri.Seleclia naturall va rnodifica structura descendentului fa\d de_ pdrinte- 9i a

pdrintelui fald de clescendent. La animalele sociale, selec{ia natural5. va adaptaitructura fiecdrui individ in folosul intregii comunitdli numai in cazul cind comuni-talii ii este folositoare aceastd schimbare seleclionatd. Ceea ce nu poate face seleclianaturalfl este modificarea structurii unei specii fdrd, a-i procura ei vreun avantaj,ci numai in folosul unei alte specii; de;i afirmalii in acest sens se pot intilni intrnele lucrdri de istorie naturald, nu pot gdsi nici un caz care sd reziste criticii. O

.7^

99

1f)(l ORIGINEA SPECIILOR

structur[ folositd numai o singurd datd in viafa unui organism poate fi perfec-lionatd oricit de mult prin selec{ie naturald, dacd este de mare importan!5. pentruacel organism i astfel, putem cita de pilda mandibulele mari ale unor insecte,utilizate exclusiv pentru deschiderea coconului, sau formaliunea tare de la virfulciocului puilor inainte de ecloziune, folositd pentru a sparge coaja oului. S-a doveditcd majoritatea celor mai buni porumbei jucdtori cu cioctrl mic, mor in coaj5.,nefiind in stare s-o spargd; de aceea crescdtorii ii ajutd la spargerea g6oacei. Dacdnatura ar face ca ciocul unui porumbel adult sd fie foarte scurt, spre folosul pdsdriiprocesul de modificare s-ar petrece extrem de incet, gi, o datd cu el, ar avea loccea mai riguroasd seleclie in ou a puilor cu ciocul cel mai puternic gi mai tare, deoa-rece to{i puii cu ciocuri slabe ar pieri inevitabil; sau, dimpotrivd s-ar selecliona oudlecu coaja cit mai fragil5 gi deci mai ugor de spart, ;tiut fiind c[ grosimea cojii variazdgi ea, ca ori gi care alt element al structurii. E bine sI subliniem aici c5 toate orga-nismele sufer[ in mare mdsurd distrugeri accidentale, care influenf eazd pujin saunu influen[eazd, de loc desfd;urarea selecfiei naturale. De exernplu un mare num5.rde oud sau de semin{e sint mincate in fiecare an; acest fapt ar putea fi modificatprin seleclie naturald numai daci varia{iile le-ar servi acestora intr-un fel care sdle apere impotriva dugmanilor. De fapt, multe din aceste oud sau seminte, dac5. fl-arfi fost distruse, ar fi produs indivizi mai bine adapta{i la conditiile lor de via[d, decitoricare din cei care au reu;it s5. supravie{uiascd. De asemenea, un mare numdr deanimale 9i plante aclulte, fie cd sinf sau nu cel mai bine adaptate condiliilor lor deviafd, pier in fiecare an, datoritd cauzelor acciclentale. care nu vor fi in nici un felmicgorate de anumite schimbdri ale structurii sau ale constituliei, schimb[ri care,altminteri, ar fi folositoare speciei. Dar, oricit de severra ar fi distrugerea adullilor,dacd numdrul lor existent intr-o regiune datd" n-a sclzut prea mult din aceste cantze,sau dacd, de asemenea, distrugerea oudlor sau a seminfelor ar fi atit de mare incitnumai o sutime sau o miime dintre ele s-ar dezvolta - totugi, dintre supravie{ui-tori, presupunind cd ar exista o variabilitate tntr-un sens favorabil, indivizii cei maibine adaptali vor tinde sd-gi propage specia intr-un num[r mai rnare decit cei maislab adaptafi. Dac5" ins[ numdrul lor va fi complet redus prin cauzele arxatate, dupdcum se intimpld adesea, selec{ia naturald, va fi fdrd, putere in anumite direcfii folo-sitoare; dar aceasta nu este o obiec{ie valabild. pentru eficacitatea ei in alte momente

;i in alte directii, deoarece sintem departe de a avea vreun motiv sd presupunern cdvreodat5. un num5.r mare de specii ar fi suferit modificari qi perfec{ion[ri in acelagitimp qi in acelagi loc.

SELECTIA SEXUALA

Intrucit (la organismele) in stare domestic[ particularitd.lile apar aclesea launul din sexe 9i se fixeazd, ereditar de acest sex, fird indoialS c[ aga este ;i in naturi.Astfel, devine posibilS" modific area fiecdrui sex prin selecfie naturail in raportcu deosebirile in modul de via[d, dupd cum se ;i intimpld. uneori, salr a unuiadintre sexe fa[6 de celilalt sex dupd cum se intimpla in mod obignuit. Aceastamd face sd spun citeva cuvinte despre ceea ce am numit seleclia sexuald 1).

Aceastd form[ de seleclie depinde nu de iupta pentru existenld ?n leg[turi cu alteorganisme sau cu condiliile externe, ci de lupta intre indivizii de acela$i sex,

1) In textul englez, aceste cuvinte slnt scrise cu majuscuLe. - Nota trad.

SELECTIA NATLTRALA S.\U SIJPRAVIETI]IREA CELOR UAI APTI

in general masculi, pentru posedarea celuilalt sex. Rezultatul nu este moarteaconcurentului lnvins, ci limitarea sau lipsa descendenfilor lui. Selec{ia sexual5 este

de aceea mai pulin riguroasd declt seleclia naturalS. In general, masculii cei

mai vigurogi, abei eare sint cei mai adaptali pentru locurile pe care le ocupf,in natur6, vor 15sa o progeniturd mai numeroasi, dar in multe cazuri victoria nudepinde atit de mult de forld in general, cit de existenla armelor speciale legate.deseiul masculin. Un cerb fdrd, coarne sau un cocog fdrd, pinteni vor avea pufindsansd de a l6sa o descendenld numeroasd. Selec{ia sexuald, permilind intotdeaunainvingltorului sd se reproducia, va dezvolta desigur, un curaj de neinfrint, lungimgapintenilor gi forla aripii cu care lovegte in piciorul pintenat, totaga dup6.cum o reali-2eaz'a brutalul crescetor de cocogi combat an\i prin seleclia atentd a acelor mai bunicocogi ai s5i. Nu ;tiu pe ce treaptd inferioard, a scdrii naturii coboard aceast[ lege

a luptei (dintre masculi) ; mascnlii aligatorilor au fost descrigi ca luptind pentruposebarea femelelor, mugind gi invirtindu-se in cerc, aga cum fac indienii in dansullor rdzboinic ; masculii iomonilor au fost observali luptindu-se zile intregi; uniimasculi de rdgace au nneori rdni cauzate de puternicele mandibule ale altormasculi ; masculii anumitor hymenoptere au fost vdzult adesea de inimitabilulobservator Fabre, luptind pentru o anumitd femel[ care std de o parte, pdrindun privitor neinteresat al luptei gi care se retrage apoi cu invingitorul. Cea maiaprlgd luptd este poate aceea dintre masculii animalelor poligame 9are. par

-decele mai multe ori a fi. inzestrali cu arme speciale. Cit despre masculii animalelorcarnivore, ei sint gi aga bine inarmafi, degi, ca gi alte animale, au cdpdtat

. _prinseleclia sexual[ mijloace speciale de ap6rare, cum ar fi coama leului ;i maxilarulinferior indoit aL somonului mascul; desigur cd scutul este tot atit de importantpentru victorie ca qi spada sau lancea.

Printre pds[ri, aciastd competilie are adeseori un caracter mai pagnic. Toficei care au studiat problema, cred cd existd intre masculii multor specii o aprigdrivalitate pentru atragerea femelelor prin cintec. Mierla de stincd din G_uyana,pdsdrile paradisului gi- altele se adund impreund gi, pe rind, masculii igi desfdgoardcu deosebite grijdL si-si aratd cit mai bine superbul lor penaj ; de asemenea ei exe-

cutd mi;cdri ciuclate in fata femelelor, care stau ca spectatoare si aleg, in cele dinurmd, partenerul cel mai atrd,gdtor. Acei care au studiat cu atenfie pdsdrile _incaptivitate gtiu bine cd adesea ele au preferinfe gi antipatii individuale; astfel, SirR. Heron a comunicat cum un piun pdtat era deosebit de atrdgdtor pentru toatepdunilele sale. Nu pot intra aici in amdnuntele necesare, dar dacd omul polt_e {a,intr-un timp scurt, Trumusete ;i finutd elegantd. cocogilor sdi Bantam, dupd idealulsdu de frumusefe, nu vdd din ce motiv pds[rile femele n-ar putea produce 9i .

ele

un efect vizibll prin seleclion area timp de mii de generalii a celor mai melodiogisau mai frumogf masculi potrivit idealului lor de frumuse{e. Unele legi bine cunos-cute, cu privi re la penajul pdsdrilor mascule gi femele in comparalie cu penajulpuilor loi, pot fi eiplic ate parlial prin acliunea selecfiei sexuale asupra _variafiilorle au loc la diferite-virste gi care se transmit numai masculilor sau ambelor sexe

la virstele corespu nzdtoare, dar n-am loc aici s[ md ocup de acest subiect.Astfel, eu Cred cd, dacd, masculii sau femelele oricirui animal au acelaqi m9d

general de via!6 , dar diferd prin structurd, culoare sau ornamentalie, aceste dife-ienle au fost cau zate mai ales prin selec{ia sexual6, adic6, pril indivizi masculicare au avut in generalii succesive vreun u$or avantaj fa\d, de alli masculi in

101

()R I G I\ I.l.\ -s PIiC I I Lo n

privinfa armelor lor, a mijloacelor de ap/arare sau de atraclie, pe care le-au transmisapoi ereditar numai descendenfilor lor masculi. Dar nu sint de acord s[ atribuinumai acestui factor toate diferen{ele sexuale ; de asemenea, vedem gi la animalelenoastre domestice apdrind particularit[fi care se nasc si se leagd de sexul masculin;i care dupd cit se vede nu au fost sporite cle c5.tre om prin selec{ie. Smocul depdr de pe pieptul curcanului sdlbatic nu-i poate fi de nici un folos; e indoielnicdacd poate avea un caracter ornamental in ochii pds[rii femele ; iar dacd acestsmoc ar fi apirut in conditii domestice ar fi fost considerat ca o monstruozitate.

ILUSTRAREA ACTIUNII SELECTIEI NATURALESAU A SUPRAVIETUIRII CELOR MAI APTI

Cred ch pentru a ldmuri cum aclioneazd seleclia naturald, trebuie sd-miiau ingdduinfa de a da unul sau dou[ exemple imaginare. Sd ludm cazul unui lup,care se hrdnegte cu diverse animale, pe care le obline pe unele prin viclenie, pealtele prin forfd, iar pe altele prin rapiditate ; sd presupunem, de asemenea, c[prada cea mai rapidd, de exemplu cerbii, a sporit ca num[r din cauza uneianumite schimbdri produse in finut, sau c5, dimpotriv5, o ^altd pradd a scdzutca numdr tocmai in anotimpul cind lupii sint mai infometafi. In astfel de condilii,lupii cei mai iufi gi mai zvelli vor avea cea mai mare gans[ de a supravie{ui gi

de a fi astfel pdstrafi ;i selecliona{i, cu condilie ca sd nr-r-gi piard[ puterea de adobori prada in altd perioadd a anului cind sint obligafi sd se hrdneasc[ cu alteanimale. Nu vdd de ce m-ag indoi mai mult cd acesta va fi rezultatul, Cecit de faptulci omul va fi capabil sd amelioreze vrteza ogarilor sdi printr-o selecfie atentd qi

metodic[ sau prin acel mod de selec{ie incongtient[ urmat de fiecare dintre aceiace incearc[ s6-;i pdstreze cei mai buni ciini fdrd nici un gind de modificare a rasei.Trebuie sd adau g cd, dupa d-l Pierce, existd dou5. varietdli de lupi ce trdiesc inmunlii Catskill din Statele Unite ; o form[ sprinten5, asemdndtoare ogarului gi

care urm[reste cerbul ;i alta mai masivd, cu picioarele mai scurte, care atacd,mai frecvent turmele de oi.

Trebuie spus cd, in exemplul de mai sus, vorbesc despre indivizii cei maizvel1i dintrc lupi ;i nu despre vreo varia{ie puternic exprimatd care a fost pistratd.In ediiiile anterioare ale acestei lucrdri, m-am exprimat uneori ca gi cum aceastd

t

din urm[ alternativd s-ar intimpla ardesea. Am observat marea importanld, a dife-ren(elor individuale gi aceasta m-a fdcut sd discut pe larg rezultatele selecjiei incon-;tiente efectuate de om;i care depinde de pdstrarea tuturcr indivizilor mai multsau mai pufin valorogi li de distrugerea celor mai necorespunzitori. Am vdzut,de asemenea, ci. pdstrarea in stare naturald a oricdrei devieri ocazionale a structurii,ca de pilda o monstrtrczitate, constituie o intimplare rard ; $i chiar dacd lainceput a fost pdstratf,, ea va fi., in general,, pierdtrt[ prin incruciqdri ulterioare, cuindivizi obignuili. Totugi, pind n-am citit un articol serios li valoros din < NorthBritish Review, >> ( I 367) nu am apreciat cit de rar pot fi perpetuate variafiilerzolate, indiferent dacd sint uqor sau puternic exprimate.

Autorul ia cazul unei perechi de animale ,, care produc in cursul vie(ii lordou[ sute de descenden{i, dintre care, datoritd diferitelor caLtze de distrugere,supravieluiesc in medie numai doud pentru procrearea speciei. Aceast[ presupunereeste mai curind exageratd pentru maioritatea animalelor superioare, dar in nici un

SIILECTIA NATI;ITALi. S,\I] -qUPItA\IIF]TIITNEA CELOTT NAI ;\ I)Ji-_

103

caz nu e inexact[ pentru multe din organismele inferioare. Autorul aratd" ma1

departe cd. dacd s-ar na$te un singur individ care ar varia in asemenea m[sur[ incit

;ansele lui de supravieiuire s-ar dubla fa\d d9 ale celorlal{i indivizi, to_tugi, .chiargi utunri supraviequirea'lui va fi pulin probabild. Sa presupungm tlF cd' individulacela uu rup^tuvielui, cd se va inmulli gi ca jumdtate din descendenlii lui vor mo;tenivarialia favorabil|t; cu toate acesfea, dup[ cum aratd a.utorul, descenden{ii voravea doar o gansd pufin mai mare de a supraviefui gi de a 15sa urmagi ; aceastd

gansl va merge deicrescind cu fiecare generafie. Cred cI nu poate fi contestatijustela acestol observafii. Dacd, de exemplu, o pasdre dintr-o specie oarecareigi poate procura mai u-sor hrana pril faptul cd are .io..,11 :Y.lil^ ii s-ar na;te altacu un cioc puternic curbat qi care deci va prospera, totugi ;ansa_ pentru agqltindivid tzolit, de a se perpeiua, c,-r excluderea formei comune , Y4 fi foarte micd ;

dar judecind dup6 ceea cevedemc[ are loc in condiliile de domesticire, nu ne putemtndoi cd acest rezultat ar putea fi oblinut prin pdstrarea in decursul mai multorgenera{ii a unui mare numdr de indivizr cu ciccuri mai mult sau mai pulin puternicIurbate gi prin distrugerea unui gi mai mare numdr de indivizi-avind ciocurilecele mai dreote.

Totugi, nu trebuie trecut cu vederea faptul cd unele varia{ii destul de puternicexprimate ii pe care nimeni nu le va considera ca simple diferenfe individuale, apar

ad^eseori datoritd faptului cd o organizatre asemdndtoare suferd gi influenl9 as9-

m[n[toare - fapt cpre poate fl ilistrat pfin numeroase ex.emple din produclianoastrd domestibd. in aiemene a caznrr chiar dac[ individul care se schimb[ nu

transmite realmente descendenJilor sdi caracterul nou dob?ndit, f1trd indoial[ cd

atit timp cit condiliile existente rdmin aceleagi, ie va transmite o tendin{d 9i_maiputerniil de varialie in acelagi sens. De asemerlea, nu incape indoial[ cd tendin{ade a varra in acela;i sens a fost de multe ori atit de puternicd, incit tglt indiviziidin aceeagi specie se modificau in mod similar filrd ajutorul vreunei forme de

selec{ie. Or, numai o treime,o cincime sau o zecime dintre toli indivizir s-au modi-ficat in acest fel, lucru care poate fi dovedit prin numeroase exemple. Astfel, Grabacrede cd. poate o cincime

^din p[sdrile genului Uria din insulele Faroer aparltnunei varie^t[1i atit de bine exprimate, incii a fost clasificatd rnai inainte ca o specie

distinct[ sub numele cle rlita lacrymans. in cazurr de acest fel, dacd varta\ia aavut un caracter folositor, forma inilialii va fi curind inlocuit[ de forma modificatd,in urma supravieluirii celor mai ap{i.

Va trebgi sd revin asupra efectelor incrucig[rii, in legdturd cu eliminareavaria{iilor de orice fel ; dar ;i aici trebuie subliniat cd, majoritatea animalelor 9iplantelor e legatd de locul lor de trai gi nu se mutd fdrd, s[ fie nevoite; h"rcrul acesta

il veclem chiir si la p[s[rile rnigratoare, care aproape intotdeauna se inapoiazdin acela;i loc. in consecinf[, orice vietate nou formatd va fi la inceput aproape

intotdeauna local5, gi aceit lucru, dupa cit se pare, poate fi luat drep.t .regul[general[ pentru varietilile din naturd ; in felul acesta indivizii modifica{i intt -unirod ur.ttidn[tor vor trdi in curind adr-rna{i intr-un mic grup gi se vor imperecheaadeseori intre ei. Dacd noua varietate va reugi in lupta ei pentru via{d, ea se va

rdspindi incetul cu incetul din linutul ei central, luptind cu indivrzii carc nLl s-au

modificat 9i invingindu-i la periferiile unui cerc tot mai larg.Ar fi util sf mai darn incd un exemplu, mai complex, de acliune a selecliei

naturale, Unele plante secretd un suc dulce, dupi cit se pare pentru eliminarea

0It I (iI\EA SPF]CIII,( )R

unor substan{e dd.undtoare din sevd ; aceasta se face, de exemplu, prin glandelede la baza stipulelor la unele leguminoase sau pe dosul frunzelor la laurul comun.Acest suc, de;i tn cantitate mic5, este foarte cdutat de insecte; dar vizitele lor nufolosesc in nici un fel plantei. Sd presupunem acum cd sucul sau nectarul a fostsecretat din interiorul florilor unui anumit num5.r de plante din diferite specii.Insectele c[utind nectarul, se vor prdfui cu polen qi il vor transporta adeseori<!e la o ffoare la alta. Astfel, florile a doi indivizi deosebili din aceeasi specie se vorincruciga si actul incrucigdrii, dupa cum se poate dovedi pe deplin, dd na;tere unorplante rnai viguroase, care, prin urmare, vor avea cea mai mare gansd de a prosperali supravief ui. Plantele care produc flori cu cele mai mari glande sau nectarii,secretincl cel mai mult nectar, vor fi cel mai des vizitate de insecte gi vor fi celmai adesea incrucisate; gi astfel, cu timpul, vor dobindi supremalia gi vor formao varietate local[. De asemenea, florile ale cdror stamine ;i pistiluri sint aqezatecorespunzdtor cu dimensir-rnile gi obiceiurile insectelor ce le vrziteazd, in aga felincit s[ ?nlesneascl, cit de cit, traflsportul polenului, vor fi de asemenea favorizate.Am fi putut lua gi cazul insectelor care viziteazd florile in scopul colect[rii depolen in loc de nectar; si cum polenul este format numai in vederea fecundaliei,rlistrugerea lui ar eirare ca o pierdere pentru plantb ; dar dacd se transportd de cdtreinsectele minc[toare de polen cite pu{in polen din floare in floare, mai intii int?m-pldtor ;i apoi obiqnuit, se realizeazd astfel o incruci;are gi chiar dacd s-ar distrugenoud zecrmi din polen tot va fi un mare cigtig pentm planta astfel jefuit[ : rarindivizii care produc tot mai mult polen ;i au antere mai mari vor fi seleclionafi.

Cind planta noastr6, datorit[ continu[rii indelun gate a procesului de maisus, a devenit foarte atrdgdtoare pentru insecte, acestea vor transporta -- fdr{tintenlie special5. - in mod regulat, polen din floare ?n floare; ag putea ardta aceastacu Lrgurin{i pe baza multor fapte vd<Jite" Voi ar[ta insd numai un singur fapt, careilustreazi totodatd o treaptd ln separarea sexelor la plante. Unele exemplare dellex aquifoliumr) poart5 numai flori b[rbite;ti care au patru stamine producind ocantitate de polen destul de micd qi un pistil rudimentar ; al\i indivizi de llex a(turfo'lium au numai flori femeiegti; acestea posed[ un pistil complet dezvoltat qi patrustamine cu antere inchircite in care nu poate fi gasit nici un grdunte de polen. Dindpeste un arbore care poarti nnmai flori femele exact la 60 de yarui de arborele cuflori bdrb[tegti, arn examinat 1a nricroscop stigmatele a 20 de flori luate de pediferite ramuri gi pe toate, fltr'/a excep{ie, &ffi gasit citeva grdun{e de polen, iarpe unele chiar din abunden{[. Cum vintul suflase de mai multe zrle dinspre arbo-rele cu flori femeie;ti spre cel cu flori birbdtegti, polenul nu a putut fi adus de vint.Vremea fusese rdcoroasd gi t-urtunoas5 gi de aceea defavorabild pentru albine,;i totugi fiece floare femeieascd pe care am examinat-o fusese efectiv polinizatdde albinele care zburaserd din arbore in arbore in ciutarea nectarului. Dar slne intoarcem Ia cazul nostru imaginar : de indatd ce planta a devenit atit de aftac-tivd pentru insecte incit polenul este transportat in mod regulat din floare infloare, poate sd inceapi un alt proces. Nici un naturalist nu contestd avantajul aceea ce a fost denumit < diviziunea fiziologicd" a muncii > ; de aceea putem credecd. ar putea fi folositor pentru plantd s[ produci numai stamine intr-o floare saupe o plantd, gi numai pistile in alti floare sau pe o ahd, planLd,.Laplantele culti-

r) Arbust cu frunze lepoase (in textul original <holly-tree>); neexistind echivalent in limba romind, l-amdat cu numirea latina. * Nota trad.

SELE0fIA N.{TURAL-{. SAti SUPRAvIETTIIREA CBLOR }1AI APTI

vate gi puse in condilii de viald noi, uneori organele bdrb[tegti, iar alteoriicelefemeiegti, devin mai mult sau mai pulin sterile ; dacd presupunem c'a aceasta

s-ar intimpla intr-un grad cit de rnic in natur6, atunci polenul,. fiind transportatcu regularitate din floare in floare gi deoarece o separare

. gi- mai completi

. a

sexelof plantei noastre ar fl folositoare, pe baza principiului diviziunii muncii,indivizii \a care aceast[ tenclinJ[ este din ce in ce mai accentuati vor fi continuufavorizali sau selec{ionali, pind ce in cele din urm6, va avea lo-c I separare

completi ^

r.*.1or. Ar ocupa prea rnult loc pentru ? ardta cum, prin diferite trepte,prin^ dimorfism sau alte cai separalia sexelor .la plantele de specii diferite se

gdse;te acum in progres vaciit ; dar trebuie s[ adaug cA unele specii de llex dinAmerica de Nord sint, dupd Asa Gray, intr-o situa{ie exact interme diard sau, dupd

cum se exprimd el, sint mai mult sau mai pulin dioic-poligame.S[ ne intoarcem acum la insectele care se hrdnesc cu nectar ; s[ presupunem

cd planta, al cirui nectar l-am sporit cu incetul prin selec{ie_ continu5, este o

plantd comnnd gi cd anumite inseCte depind in mare mdsur[ de nectarul ei, cu

iar" se hrdnesc. Pot cita multe fapte care aratd, citd grijd au albinele pentru a

ci;tiga timp : de exernplu obiceiul lor de a tdta gduri qi de a linge nectarul la baza

utrui1itor flori, in care dacd gi-ar da ceva mai mult osteneal[ ar putea intraprin deschiz[tura corclei. Jiniird seama de asemenea fapte putem crede cd inanumite impreju rdri, deosebirile inclividuale in curbura sau lungimea trompeietc., prea mici ia s[ le putem observa , &r putea fi folositoare albinei sau alteiinsecae, astfel incit, datorit[, lor anumili indivizi sd poatd fi apfi pentru obli-nerea intr-un mod mai rapid decit al1ii a hranei lor ; gi astfel, comunitdlile cdrorale apar{in s[ prospere gi si producd multe roiuri ce vor_mogteni aceleagi particu-larit^[1i.'Tubuiile iorolei de Trifolium pratense ;i Trifolium incarnatum cind sintprivite superficial nu par sd fie diferite ca lungime; totugi, -albina

comund poate

iing. cu u$urin![ nectaful din Trifoliw'n incarnqtunt. dar nu gi diy !rufglitun pratense,

.ai. este vizitat numai de bondari ; astfel incit cirnpuri intregi de trifoi roqu ofer[in zadar o cantitate abundentd de nectar prelios pentru albina comun[. Este

signr cL acest nectar place foarte mult albinei ; am vdzut in repetate rinduri, darnimai toamna, numeroase albine lingind gdurile rupte de bondari la baza tubului.Diferenfa in lungimea corolei la cele dou[ specii de trifoi, diferenld care determinivizitele albinei, trebuie sd fie foarte neinsemnatd deoarece mi s-a dat ca sigur cd

dupd gg trifoiul {ogu ? fost cosit, florile de la cea de-a doua coas[ sint ceva

mal mrcr sr sint vizitate de multe albine. Nu ;tiu dacd acest lucru este exl9t 9i nicidacd este demnd de incredere, o altd afirmafie, publicatd gi anume cd albina dinLiguria, consideratd in general ca o varietate a albinei comune, cu care ea se

in&ucigeazd cu uglrrrn\d, este capabila si ajungd gr sd lingd nectarul trifoiului roqu.

Astfel, intr-un {inut in care aceastl specie de trifoi abundd, o trompd ceva mailungd sau de o construclie diferitd, ar fi de mare folos pentru albina comund.pe Ie altd, parte, cum fertilitatea acestui trifoi depinde in mod absolut de albinele

care viziteazd" florile, dacd bondarii ar deveni rari in vreun linut ar fl un mare

avantaj pentru p\anti, sd posede o coro16 mai scurtd sau mai adinc divizatd, astfel

incit atbinele sa poatd finge florile. Astfel se poate inlelege cum o_floare Ei oalbin[ se pot modifica ;i adapta incet una fa![ de alta, fle simultan, fio succOsiv,

in modul iel mai perfect, prin pdstrarea continud a tuturor indivizilor ce prezintdu$oare deviatii de structur[ reciproc favorabile.

ltlti ORIGINEA SPET]IIL(}II

r) Cuvintul englezesc breeders a fost tradus de K.A. Timiriazev < crescllori gi-- !\iota trad.

2) Acest termen e numit in limba englezd strain, in germani Lmie ;i francezi

Sint foarte congtien t cd, aceasti teorie a selec{iei naturale, exemplificataprin exemplele imaginare amintite, poate fi supusd aceloragi obiec{ii care au fostridicate, la inceput, impotriva mdrelelor idei ale lui Sir Charles Lyell despre<< Schimbdrile actuale ale pdmintului ca ilustrind geologia > ; astdzi ins[ rareori se

intimpl[ sd auzim c5 factorii, pe care ii vedem in acfiune, sA fie considerafr ca

neimportanli sau lipsili de semnificalie, atunci cind este vorba de a explica sdpareacelor mai adinci vai sau form area unor lungi ;iruri de stinci pe continent. Seleclianaturald ac\ioneazd. numai prin pSstrarea gi acumularea unor mici modificaliiereditare, fiecare dintre ele fiind folositoare organismului pdstrat ; gi dupd cumgeologia modernd aproape a eliminat astfel de conceplii cum ar h.sdparea uneivai mari printr-un singur val diluvial, tot astfel gi selec{ia naturald va eliminacredinfa in crea{ia continud de noi organisme ,sau in modificdrile mari si subitedin structura 1or. , '

DESPRE IXCNUCI$ARILE DINTRE INDIVIZI

Trebuie s[ introduc aici o scurtd digresiune. Tn catul animalelor gi plantelorcu sexe separate, este evident, desigur, cd pentru fiecare nagtere este necesardintotdeauna impreun area a doi indivizi (cu exceplia cazurtlor curioase qi nuprea bine ldmurite de parteno genezd),, dar in cazul hermafrodililor acest lucrueste departe de a fi evident. Totugi, exist[ motive s5 se creadd cd, Ia to{i herma-frodilii participd la reproducerea speciei doi indivizi - uneori sau in mod obi;-nuit. Aceast[ pdrere a fost sugerat[ de mult, degi in mod indoielnic, de Sprengel,Knight gi Kolrer"rter. Importanla ei o vom vedea Ce indat[; dar aici nu pot trataacest subiect decit foarte pe scurt, degi dispun de materiale pregitite pentru olargd discufie. Toate vertebratele, toate insectele ;i alte grupe mari de animalese imperecheazd pentru fiece nagtere. Ultimele cercetdri au redus mult numdrulpresupusilor hermafrodi{i, iar dintre hermafrodi{ii reali, un mare numir se impe-recheazd"; adic[ doi indivizi se impreun[ in mod obignuit pentru reproducere ;iaceasta este ceea ce ne interese azd". Dar existd incd multe animale hermafroditecare cu sigr-rranfd cd in mod obignuit nu se imperecheazd; de asemenea mareamajoritate a plantelor sint hermafrodite. Se nagte intrebarea: ce motiv am aveas[ presupunem ca gi in aceste cazuri participd vreodatdla reproducere doi indivizi?Deoarece este imposibil sii intr6m aici in amdnunte, trebuie sd m[ sprijin doar peunele consideratii senerale.

?'eIn primul rind, am adunat un mare numdr de fapte gi am fdcut numeroaseexperienfe care, de acord cu convingerea aproape general[ a crescdtorilor si cul-tivatorilor t), aratd c:a \a animale 9i plante incrucigarea intre varietd{i diferitesau intre indiviztr aceleiagi varietdti, dar din alt[ linie 2), dI descendeniilor vigoare

;i prolificitate; in al doilea rind, cd incrucisarea intre indivizii indeaproape inru-diti scade vigoarea ;i prolificitatea; singure aceste fapte mi-au fost de ajuns casd md facd, sd recunosc c[ existd o lege general[ a naturii, potrivit cdreta niciun organism nu se autofecundeaz[ ?ntr-un numdr rrelimitat de generalii, ci dim-

cultivatori>> (Op. cit., p. 186).

lignde. - Nota trad.

sEt,ECTta \,{'t'L HAL.\ -\'\I-' SUPlt,\\'lETUrItn'\ (,EL()n tt,\I APTI

potriv6, incrucigarea din cind in cind cu un altindivid * poatedupl lungi intervalede timp - este absolut necesard.

Pornind de la convingerea cd aceasta constituie o lege a naturii, cred cd putemin{elege o serie de mari grupe de fapte, cum sint cele amintite in cele ce urmeaz[

;i care ar fi inexplicabile din orice alt punct de vedere. Orice hibridizator gtie

cit de nefavorabila este pentru fecundarea unei flori expunerea ei la umezeald, qi

totugi cit de multe flori igi au anterele 9i stigmatele expuse din plin intemperiilor !

Dac[ o incrucigare ocazionali este necesar[, in ciuda faptului ci anterele gi pistilulplantei stau atit de apropiate unele de altele incit aproape c[ asigurl auto-f,ecundarea, atunci asigurarea unei pdtrunderi cit mai libere a polenului de la altindivid va explica feluI ardtat mai slrs al expunerii organelor. Pe de alt/a parte,multe flori au organele lor de fructificalie bine inchise, ca la marea familie a papi-lionaceelor sau la mazdre; dar acestea prezintTa in mod invariabil minunate gi

curioase adaptiri in leg[turd, cu vizita insectelor. Vizitele albinelo r la multe floripapilionate sint atit de necesare incit fertilitatea lor este mult sc[zut[ dacd leimpiedic[m. Dar este aproape imposibil ca insectele sd zboare din floare in floaresi s[ nu transporte polen de la o floare la alta, spre marele folos al plantei.

Acliunea insectelor poate fi comparatd cu a unei pensule din pdr de cimil5,;i este suficient numai sd atingi cu aceast[ pensuld anterele unei flori gi apoistigmatul alteia pentru a asigura fecund area; nll trebuie insl presupus c[ albinelevor produce in felul acesta o mullime de hibrizi intre specii distincte, deoarecedacd propriul polen al plantei este a;ezat pe acelagi stigmat impreunb cu acelal unei alte specii, primui este atit de dominant incit distruge invariabil gi completinfluenla polenuh-ri strdin, dupd cum a ardtat Gbrtner.

Cind staminele unei flori se apleaci brusc spre pistil sau se mi;ca incet unadupd alta spre el, s-ar putea crede cd acest dispozitiv este adaptat numai pentruasigurarea autofecund[rii ; ,si fdr[ indoiald c[ el este folositor in acest scop;dar activitatea insectelor este deseori necesari pentru a determina staminele sd

se aplece brusc, cum a ardtat Kolreuter la dracili; gi tocmai la acest gefl, carepare a avea un dispozitiv special pentru autofecundare, este indeobgte cunoscutl'aptul c[ dacl forme strins inrudite sau varieti(i sint plantate unele in apro-pierea altora, este aproape imposibil sI se oblin[ descenden{i puri, atit de intensse incrucigeazd" ele in mod natural. In numeroase alte cazuri,, departe de a se

favoriza autofecundarea, existd dispozitive speciale care impiedicb efectiv stig-matul de a primi polen de la propria lui floare, dupd cum pot ardta pe bazalucrdrilor lui Sprengel ;i ale altora, ca gi din observaliile mele proprii; de exernplu,la [.obelia.fillgens existd un dispozitiv intr-adevdr admirabil gi complicat, prin carenennmdratele gr[unfe de polen sint indepdrtate din anterele concrescute ale fie-c[rei flori, mai inainte ca stigmatul acelei flori individuale sd fie in m5surd sd lelrrimeasc[: qi cllm aceast[ floare nu este niciodatd vizitatd de insecte, cel pr"r{inin grddina mea, ea nu produce niciodatd seminfe, degi dacd punem polen de pe(-r floare pe stigmatul alteia,, oblinem o mullime de semin(e . Alta specie de

lohelicr, care este vizitatd" de albine, produce liber semin{e in grldina mea.lrr multe alte cazuri, degi nu existd vreun dispozitiv mecanic de a impiedica stig-matul s[ primeascd polen de la aceeagi floare, totugi, dupd cum a ardtat Sprengel,gi mai recent Hildebrand ;i allii, gi cum pot confirma gi eu, sau plesnesc antereleinainte ca stigmatul s[ fie apt pentru fecundare, sau stigmatul se maturizeazd,

r07

108 0ITI[iINBA SPECIILON

inaintea polenului acestei flori ; astfel incit aceste a$a-numite plante dichogame aude fapt sexe separate qi de obicei trebuie incrucigate. Aga se intimpld cu piantelerecipioc dimorfe gi trimorfe menlionate mai sus. Cit de ciudate sint aceste fapte !

Cit de ciudat e faptul cd polenul ;i suprafala stigmatului aceleiagi flori, degi aqezate

atit de aproape, cd gi cind adevdratul scop ar fi autofecundarea, sint in atit de

multe cazuri inutile unul pentru altul ! $i cit de simplu se explicd aceste faptedac[ admitem cd incrucig area ocazionald, cu un alt individ este folositoare satl

chiar necesard !

Dacd toate varietdlile de varzd", ridiche, ceap[ gi de alte citeva plantesint semdnate aproape una de alta, o mare majoritate a plantelor crescute astfelse vddesc a fi, dupd cum am constatat, hibrizit); de exemplu, am crescut 233 de

fire de rdsad de varz[ din unele plante aparfinind unor varietdli diferite care aucrescut unele lingi altele; dintre acestea doar 78 si-au pdstrat puritatea, dar niciele nu erau toate perfect curate. Aceasta degi pistilul fiecdrei flori de varzd este

inconjurat nu numai de cele gase stamine ale sale, dar gi de ale celorlalte floriale aceleiagi plante , iar polenul fiecdrei flori ajunge ugor pe stigmatul proprlufdrd, intermediul insectelor, deoarece am constatat cd plantele apTarate cu grlj6 de

insecte produc un numdr complet de silicule. Atunci cum se face cd un numdratit de mare de r[saduri sint hibrizi ? Aceasta fine de faptul cd polenul unei varie-tdli deosebite are un efect dominant asupra polenului propriu al florii ; gi aceastaeste o parte a legii generale a stdrii infloritoarez) rczultatd din incrucigarea lndi-vizilor deosebili ai aceleiagi specii. Cind se incrucigeazd" insd specii deosebite,se ob{ine un /ezultat contrar, deoarece polenul propriu al unei piante domindaproape intotdeauna polenr"rl strdin: dar asupra acestui subiect voi reveni intr-uncapitol viitor.- In cazuT unui arbore mare acoperit cll nenumdrate flori s-ar putea obiectacd polenul nu poate fi decit arareori transportat de la un arbore la altul $i celmult numai de la o floare la alta pe acelagi arbore; iar florile aceluiagi arborepot fi considerate numai intr-un sens limitat ca indivrzi. Cred cd aceastd obiecfieare o anumitd greutate , dar cd natu ra a inldturat aceasta dind arborilor o puter-nicd tendin!5 de a produce flori cu sexele separate. Cind sexele sint sepatate,.degiflorile bdrbdtegti gi femeiegti pot fi produse pe acelagi arbore, polenul trebuie sIfie transportat in

.mod regulat de la o floare la alta ; gi aceasta va spori gansele

polenului de a fi transportat ocazional de la un arbore la altul. Am gdsit cd"

arborii din toate ordinele ce cresc in aceastd lard, au de reguld mai frecvent sexele

separate decit alte plante ; la rugdmintea mea d-rul Hooker a agezat intr-o tabel[arborii din Nou a Zeelandd, iar d-rul Asa Gray pe cei din Statele lJnite, gi rezul-tatul a fost cel a;teptat. Pe de altd parte, d-rul Hooker md informe azd" cd 19g-ulanu se menline in.Australia ; dar dacd majoritatea arborilor australieni sint dicho-gami, rezultatul este acelagi ca gi cum ar avea flori cu sexe separate. Am fdcutaceste citeva observafii asupra arborilor numai pentru a atrage atenfia asupraproblemei.

SA ne oprim pu{in la animale : numeroase specii terestre ca, de pildd, molu.,s-

tele terestre ii rimele sint hermafrodite ; dar ele toate se imperecheaz'|a. Pind in

r; in cngleze$te e folosit termenul de ntongrel-- metis, termen folosit pentru hibrizi la animale.-Nota ffad.

') In englezeSte good being. - Nota trad.

SELBCTIA NATURALA SAU SUPRAVIH,TUIREA CELOIT MAI APTI 109

prezent nu am gdsit nici un animal terestru care sI se autofecundeze. Acest faptremarcabil, in contrast atit de puternic cu plantele terestre, poate fi infeles numaidin punctr-rl de vedere al necesitdlii incrucigdrii ocazionale, deoarece dat[ fiiindnatura elementului fecundant nu existd mijloace analoge acliunii insectelor saua vintului ca la plante, datorit[ cdrora sd se poat5. efectua la anirnaiele terestre oincruci;are ocazionald fdrd, participarea a doi indivizi. Printre animalele acvaticesint mulli hermafrodifi care se autofecundeaz'a; dar aici curenjii de apd oferdmijloace evidente pentru o incrucigare ocazionald. Nu am reugit pinb in prezent sd

descopdr, asa cllm am vdzut ia flori, de;i m-am consultat cu una din cele mai con-sacrate autoritSli in materie, prof. Huxley, nici un singur animal hermafrodit cuorganele de reproducfie atit de perfect inchise incit accesul dinafard gi influenfaocazionald, a vreunui alt individ s[ fie demonstrate ca fiind fizic imposibile. Dinacest punct de vedere, Cirripedele mi-au apdrut multd vreme ca un caz foarte difi-cil; dar arh reugit, printr-o intimplare fericitd, s[ dovedesc cd doi indivizi, degi sinthermafrodi{i cu autofecundare, totugi se incrucig eazd" uneori.

Pe mul1i naturaligti trebuiie sd-i fi izbit ca o ciudatd anomalie faptul cb - atitla animale, cit gi la plante - unele specii ale aceleiagi familii ;i chiar ale aceluia;igefl, degi cu o organizalie foarte asembndtoare, sint fie hermafrodite, fie unisexuate.Dar dacd, de fapt, to{i hermafrodi{ii s,e incrucigeazd uneori, deosebirea intre ei

;i speciile unisexuate, in ceea ce priveqte func{ia, este foarte mic5.Din aceste diferite considerente ;i din nurneroase cazuri particulare pe care

le-am adunat, dar pe care nu lepot cita aici,rezultd" c[ atit la animale cit gi la plante,incruci,s area ocazionald intre indivizi diferi{i este o lege generald, da cd nu chiaruniversal[. a naturii.

CONDIT'II FAVORABILE PENTRU PRODUCEREA DE NOI FORA,TE

PRIN SELECTIA NATURALA

Acest subiect este foarte complicat. Un mare grad de variabilitate, termencare cuprinde intotdeauna diferen{ele individuale, va fi evident favorabil seleclieinaturale. Numdrui mare de indivizi, oferind intr-o perioada data o mai mare gansdde aparigie a unor varialii folosito are, va compensa un grad mai mic de variabili-tate individualI gi va constitui, dupd pdrerea mea, un foarte important element desltcces. De;i natura ii oferd lungi perioade de timp acfiunii selecliei naturale, ea

nu ii oferd totugi o perioadd de timp nelimitatd; cum toate organismele se strdduiescs[ ocupe fiecare un loc in economia naturii, dacd vreo specie nu se modificd gi nuse perfec{ioneazd in acelagi grad cu concurenlii sdi, ea va fi exterminatd. Atita timpcit varialii favorabile nu sint mogtenite cel pufin de cdtre unii dintre descenden{i,selec{ia naturald nu poate realiza nimic. Tendinla spre reversibilitate va frina adeseasau chiar va impiedica ac{iunea selec{iei; dar dup6 cum aceasti tendin}d nu l-aoprit pe om sd formeze prin selec{ie numeroase rase domestice,, de ce ar ac{ionaea impotriva selectiei naturale ?

in cazul selecliei metodice, crescdtorul ac{ioneazd cu un scop bine determinatiar dacd va permite incrucigarea liberd a indivi zllor,munca lui va fi zadarnicd. O"idac[ un mare numdr de oameni fard intenlia de a schimba rasa, dar avind aproapeaceleagi idei despre perfec{iune vor ciuta cu tolii sa-gi procure gi sd inmulleasci celemai bune animale, din acest proces incongtient de selec{ie va rezulta, desigur, o

J10__ _()ltI Gt\ 1-r,\ Sl'UCIIL()lr

ameliorare, degi inceatd, in ciuda faptului cd nu existd o separare a indivizilorselec{ionafi. Tot astfel se va intimpla gi in naturd; deoarece intr-o regiune limitata.in care existd un loc insuficient ocupat in economia naturald,, to{i indivizii carevariazd, in direcfia corespunzdtoare, de;i in grade diferite, vor tinde sd persiste. Dardacd, regiunea este intins5, diferitele ei linuturi vor avea aproape sigur condilii devia{d diferite ; gi atunci dacd aceea;i specie este supusd unor modificdri in {inuturidiferite, variet[file nou formate se vor incruciga la granilele de rdspindire ale fiecd-reia. In capitolul al gaselea vom vedea c[ varietdlile intermediare, populind linu-turi intermediare, vor fi de obicei inlocuite in cele din urm5 de cdtre una din varie-tatile vecine. incrucig areainfluen! eazd,mai ales animalele care se imper echeazrapentrufiecare naqtere gi se deplaseazd tnult, fd,rd, a se inmulli prea repede. De aceeao laastfel de animale, ca de pilda la pdsdri, varietb{ile se vor g[si de obicei"numai inregiuni separate, ceea ce s-a confirmat gi in cercetdrile mele. La organisn'rele herma-frodite care se incruci;eazd. nurnai ocazional, ca gi la animalele care se impere-cheazia pentru fiecare nagtere, dar care se deplaseazd pufin 9i se inmullesc intr-unritm rapid, o varietate noud gi perfeclionatd se poate forma repede in orice punct ;

ea se poate menline acolo intr-un grup gi apoi se poate rdspindi, astfel c5 indiviziinoii varietdli se vor incruciga mai ales intre ei. Pe baza acestui principiu, cultiva-torii preferd intotdeauna sd ia seminle dintr-un grup mare de plante, deoarece astfelposibilitatea de incrucigare este micqoratd.

Chiar in privinla animalelor care se imperecheazd pentru fiecare nagtere gi

nu se inmullesc repede, nu putem afirma cd incrucisarea liber[ poate elimina intot-deauna efectele selec{iei naturale, deoarece pot prezenta un important numlrde fapte arltind ca in aceeagi regiune, doud varietd{i ale aceluia;i animal pot rdminemult timp deosebite, fie pentru ci trdiesc in staliuni diferite, fie pentru cd inmulfirealor are loc la epoci intrucitva diferite, fie pentru cd indivizii fiecdrei varietdli preferasd se incruciseze numai intre ei.

incrucig areajoac[ un rol foarte important in naturf,, prin faptul cd men{inela indivizii aceleiagi specii sau aceleiagi varietdli uniformitatea caracterelor iniliale.Astfel, incruciqarea va acliona evident mult mai eficient la acele animale care se

impereclteazd" pentru fiecare na;tere; dar,, dupi cLlm am mai spus, s?ntem indrept5-{i(i sd credem cd incrucigdri ocazionale au loc la toate animalele qi plantele. Chiardacd acestea au loc la lungi intervale, descenden{ii ob{inu1i vor cigtiga atit de lnultin vigoare gi prolificitate fald de descendenlii oblinuli prin autofecundare indelun-gatd,, incit vor avea o mai mare gans[ de supravieluire ;i de perpetuare a speciei ;gi astfel, in decursul timpului, influenla incrucigdrilor, chiar la intervale rare, va fimare. In ceea ce privegte organismele cele mai inferioare, care nu se reproduc pecale sexuatd gi nici nu se conjugd, gi care deci nu se pot incruciqa, uniformitateacaracterelor poate fi pistratb in aceleagi condilii de viaJd numai pe baza princi-piului ereditdlii ;i prin selecfia natural[ care va e]imina toli indivizii ce se depdr-teazd" de tipul respectiv. Dacd se schimbd ?nsd condiliile de viatd, iar forma suferdmodific[ri, uniformitatea caracterelor nu poate fi p5stratd de descenden{ii modifi-ca{i decit prin selec{ie naturald, care pdstreaz'|a astfel de varialii folositoare.

lzolarca constituie de asemenea un element important in modificarea spe-ciilor prin seleclia naturald. intr-o regiune limitatd sbu izolatd", nu prea intinsi,condiliile de viald organice ;i neorganice vor fi in general aproape uniforme, astfelincit selec{ia natural6 va tinde sE modifice in acelaqi sens toti indivizii care variazd.

5ELI,UTL\ -',i-\TURAL'i s,\ll sul'ltAyIETUIlrEA CELOIi l{;tl'\}',!l t.t-t

dintr-o aceeagi specie. Incrucig area cu locuitorii regiunilor inconjurdtoare vafi astfel impiedicatd. Moritz

. Wagner 1) a publicat de curind un interesant

studin asupra acestei probleme gi a ardtat cd importanla tzoldrli ca obstacol inincrucigdriie nou formate este probabil gi mai mare decit am presupus-o eu insumi.Dar di; motivele ar[tate nu pot Ii in nici un caz de acord cu acest naturalist,dup[ care migralia si rzolarea sint elernente necesare pentru. formarea de noispecii. Importanla izolltrii este mare gi prin faptul c6, dupd orice schimbdri fizice

in condiliile de via!6, cum sint clima, ridicarea .uscatului etc., ea impiedic[migrarea organismelor mai bine adaptate; gi astfel locurile noi din econornia

nalurali a ieeiunii vor rdmine libere pentru a fi ocupate de (urmagii) 2) vechilorlocuitori modfficali. in fine, izolarea va permite ca o nou[ varietate sd aiba timppentru a fi amelioratd intr-un ritm lent ; gi aceasta poate AVea uneori o mare

importanfi. Dacd totugi o regiune izolatd este foarte micd, fie ca e inconjurat[._de

baiiere, fle din alte conditii fizice cu totnl speciale, numirul total al locuitoriloru'b fl mic; gi aceasta va intirzia producerea de noi specii prin seleclie naturald,,

sc[zind posiUititdlile de aparilie a varialiilor favorabile.Scuigerea timpului ca atare nu are nici un efect-- nici_pro, nici contra selec{iei

naturale. Semnalei aceasta deoarece s-a afirmat in mod gregit c[ am rezetvatelementului timp un rol atotputernic in modificarea speciilor, c.a $i cind toatefbrmele de viagA at n supuse in mod necesar schimbdrii datorit[ vreunei legi

inniscute. Durat a are importanta -- gi chiar importanld mare -_ intrucit oferi mai

multe posibilit[1i apariliei variafiilor folositoare selecliei, ?gy.Tuldrii gi. fixdriilor. De asemene a, ei tinde sd sporeascd acliunea directi a condiliilor fizice de viafdin legltur[ cu constitu{ia fiecdrui or-eanism.

DacS ne intoarcem la naturd pentru verificarea adev[rului acestor observafii

;i considerdm un oarecare mic {inut tzolat, cum ar fi o insu16 oceanic[, Oe9!

num6rul speciilor care trdiesc acolo este mic, dupd cum vom vedea in capitolulnostru asupra distribuliei geograflce, totu;i, dintre aceste specii, un num[r foartemare sint endemice -

-adic-a s-au format numai in acest loc gi nu in altd parte a

lumii. S-ar pdrea deci, la prima vedere, cd o insuli oceanicd ar fi foarte favorabilirformdrii de noi specii. Dar astfel am fl expugi s[ ne in;el5m_, .6:i pentru _a d9J9t-

mina dacd o miia regiune izolatil sau o regiune intinsd, deschis5,. c& de pildd,un continent a fost mai favorabild apariliei de forme organice noi, ar trebui s[putem face o comparalie in cadrul unor intervale egale de timp,, ceea ce nu sintem

in stare.Degi rzolarea are o mare importan{d in formarea de specii noi, inclin in general

si cred ,e intinderea mare a linutului este mai importantd in special pentrtr

formarea de specii care se vor ardta capabile .sd dureze o perioadd .lungd. gi

s[ se rdspindeasc[ larg. intr-un linut lntins ;i deschis nu numai cd vor exista posi-

bilit1li mai mari <te iparilie a varia{iilor folositoare, datoritd numdrului mare de

indivizi din aceeagi specie care subsistd acolo, dar chiar condiliile de viald sint

mult mai complexe din cavza numeroaselor specii existente.; gi dacd' unele dinaceste nr-etoar. specii se modificl gi se perfecfi oneazra, gi celelalte vor trebuide asernenea si se perfeclioneze intr-o mdsurd corespllnzdtoare, altfel ele vor fl

,) M. Wagner -- Darwin Si legea lui asupra populaliei. Anul 1870 (dupa T'imiriazev). *- Nota trad"e) Acest sens a fost dat dupd traducerea rusi a lui Timiriazev. - Nota trad,

112___ ()RIGINEA SPECIILOR

exterminate. De asemenea, fiecare form[ nou6, de indatd ce s-a perfeclionatsimfitor, va fi in mdsurd sd se rdspindeascd intr-un {inut deschis gi neintrerupt qiva intra astfel in concurenld cu multe alte forme. Mai mult, regiuni intinse,chiar dacd in prezent sint neintrerupte, datoritd oscilafiilor nivelului lor,trebuie si fi fost in trecut adesea intrerupte; astfel tncit efectele bune aletzoldrli au putut sa-gi manifeste acliunea intr-o anumit[ rndsur[. in sfirgit, ajungla concluzia ci de;i regiunile mici gi izolate au fost in unele privin(e foarte favo-rabile formdrii de noi specii, totugi, ritmul modificS.rii trebuie s5 fi fost in generalmai rapid in regiunile intinse; gi ceea ce este gi mai important, formele noi apdrutein regiuni intinse qi care au repurtat de acum victorii asupra multor concuren{i,sint acelea care se vor rdspindi cel mai larg ;i vor da naqtere celui mai mare numdrde variet[fi ;i specii noi. Astfel, ele vor juca un ro1 mai important in istoria schim-bdtoare a lumii organice.

in concordanl"d cu acest punct de vedere, putem poate in{elege unele fap[ecare vor fi amintite din nou in capitolul nostru asupra rdspindirii geografice;de exemplu faptul cd vieluitoarele micului continent Australia sint pe cale de aceda in fa{a celor din regiunea mai mare eurasiaticd. De aceea vieluitoarele conti-nentale s-au naturalizat ugor pretutindeni pe insule. Pe o insuld micd, concurentapentnt viatd, trebuie sd n fost mai pufin severb ; variabilitatea gi extermin areatrebuie sd n fost mai slabe. De aici putem inlelege de ce flora din Madeira,dupi Oswald Heer, seamini in anumita misurd cu flora terliard dispdrutS a Europei.Toate bazinele de apd dulce, laoialtd , formeazd" o suprafafd micd in comparajiecu marea sau cu uscatul. In consecin{[, concurenla intre vieluitoarele de apd dulcea trebuit si fie mai puf in severd aici decit in aItd, parte ; noile forme s-au niscutmai incet ;i, de asemenea, cele vechi au fost exterminate mai incet. $i tocmai inapele dulci gdsim gapte genuri de pegti ganoizi, r[magi dintr-un ordin altddatldominant; tot in apele dulci g[sim unele din formele cele mai anormale din citese cunosc in prezent in lume ca Ornithorhynchus gi Lepiclosiren. care, asemenea fosi-lelor, leagd, in anumitd m[surd ordine astdzi foarte indepirtate de scara naturii.Aceste forme anorn'lale pot n numite fosile vii ; ele s-au p[strat pini in ziua deastdzi, intrucit au populat o regiune inchisd gi au fost expuse unei concuren{emai pufin variate gi prin'urmare mai pufin severe.

Rezumdm, in misura in care extrema complexitate a subiectului permiteaceasta, condi{iile favorabile ;i nefavorabile pentru formarea de noi specii prinselec{ie naturald. Ajung la concluzia cd pentru organismele terestre, o mare regiunecontinentald,, care a suferit numeroase oscila{ii de nivel, trebuie sd fi fost cea maifavorabtld apariliei a multe forme noi de viald,adaptate pentru o existenld indelun-gatd, gi pentru o rdspindire larg5. Atita vreme cit o asemenea regiune a existatsub forml de continent, locuitorii sdi au trebuit sd fie numerogi ca indivizi gi specii,gi trebuie sd fi fost foarte expugi unei concuren{e severe. Cind, prin scufundare,continentul s-a transformat in insule mari separate, trebuie si fi rdmas totugipe fiecare insuli numerogi indivizi at aceleiagi specii; o incrucigare la limitele ariei derdspindire a fiecdrei specii noi trebuie sd fl fost impiedicatd,; dup[ schimbSri fizicede tot felul, imigrarean-ar fi putut avea loc, astfel incit locurile noi apdrute in eco-nomia naturii fiecdrei insule trebuie sd fi fost ocupate prin modificarea (urmagilor)1)

1) Dupa Timiriazev. - Nota trad.

sI.t i.1.-|TI.\ \.\'fl tt,\Li s \(' sl-r)R.\1-ll'lTI-IIiU \ (lEL()It lI \I .\r"!1

vechiior l6cuitori ; iar timpul a permis varietdlilor din fiecare insul5 s[ se

modifice mutrt gi si se perieclioneze. Cind in urma unei noi ridicdri, insu-lele s-au transformat ciin nou ?ntr'-o regiune continentald,, o concuren{d severd a

trebuit si reinceap[ ; varietilile cele mai fav orrzate sau perfeclionate au putut fiin m[sr-rri sa se raipindeascd j trebuie si fi avut loc o puternicd nimicire a formelormai pulin perfeclionate Ei numdrul relativ al diferililor locuitori ai continentuluiresta^bilit tr^ebui. .a se fi schimbat din nou; qi din nou trebuie sd fi oferit selec{iei

naturale un cimp larg pentru perfeclionarea in continuare a locuitorilor 9i pentruformarea de specii noi.

Admit intru totul c[ selecfia natural6 ac{ioneazd in general extrem de incet.

Ea poate acfiona nulnai atunci cind exist[ in economia naturral[ a unui finut.locuricare pot fi rnai bine ocupate dac[ unii din locuitori suferi modificdri. Existenlaunor asemenea locuri va Cepincle aCeseori de schimb[ri fizice care au loc, ingeneral foarte incet, cit gi de impiedicarea imigrdrii unor forme mai bine adaptate.baca unii dintre vechii locuitori suferd rnociificdri, raporturile reciproce ale c('lor-lal1i vor fi adesea tulburerte;;i se vor crea noi locuri, gata s5 fie ocupate..de for.me

mai bine adaptate; daraceasta sevapetrece foarte incet. Degitoli indivrzlt aceleiaqi

specii diferi intr-o rnicd m6sur6 unii de al1ii, va iura mult pinl ce vor aparc

cieosebiri avantajoase in diferitele pdr{i ale organismului. Rezultatul va fi adesea

rnult incetinit priro incrucigare libera. lVLul{i vor exclama cd toate aceste cauze sintpe deplin suficiente pentru a neutralizafor\a selecliei naturale. Eu nu sint de aceasta

pat.rb. l)impotrir,l, eu crecl cd selecfia naturald va acliona_in-general foarte incet,

nulrai la lurigi iniervale ,si nr.irnai asupra unui mic numir de locuitori ai aceh"riagi

finurt. Apoi, ired cd aceste rezultate iente, intermitente, concord5 bine cu ceea

ce ne invala geologia cu privire la rapiciitatea gi la modul in care s-ali schimbat

locuitorii ir"rmii.Oricit de incet ar fi prccesul selec{iei, dacd omul, fiinla slab6, poate t.eahza

atit de mult prin selec{ia artiflciali, nu pct concepe nici o limita pentru totalitateasctrimb[rilor pentru fi:umuselea 9i complexitatea coadaptdrilor dintre organisnrc',

uneie fa{i cle^altele gi falir Ce ccndiqiile naturale de vrald,,care-.s6. nu se fi puturt

tealtza.l*-u lunggl timpurilor pr"in puterea selecfiei naturale, adicd Prin supravie-

{uirea celor mai bine adaPtali.

EXTINCTIA CAUZATA DE SELECTIA NATURALA

Acest subiect va fi ciiscutat mai pe lnrg in capitolul nostru consacrat geologigi;

dar va trebui si-l menfion[m gi aici^deoarece este strins legat deselecfianatutall-.Seleclia naturald actroneaz/a numai pri.n p[strarea varialiilo.r. folositoare intr-oangmiti mlsurl, deci a celor care persistd. Datoriti proporliei geornetrice a in-mullirii tuturor organismelor, fiecaie regir-rne este de pe acum pe deplin ocupatide locuitori ; de aici lli'rneaz[ cd dupd cum formele favorrzate cresc ntlmeric, totastfel, in general formeie mai pu{iri favorizate vor descregte ;i vor deveni rare.

Dnpa rrti ne aratd geologia,- rarrtatea este un premergdtor al extincliei. .Esteclai c[ orice form6, reprerentat[ prin pulini indivizi, va avea mulli so{i de dispa-rilie total5 in cursul unor mari fluctua{ii in natura anotimpurilor sau datorit[unei cregteri temporare a num[rului du;manilor. Dar putem merge gi mai departe;pe mdsur[ ce apat forme noi, trebuie sd se stingd multe forme vechi, afard de cazul

I -- c. li(i:]

113

()tt I(;t\ lt.\ st'It',Il L()Ii

cind am admite c[ formele specifice pot creste numeric nelirnitat. Geologia ne aratdconvingdtor cI numdrul forrnelor specifice nu a crescut nelimitat gi vom incercasd ardtdm acum de ce numdrul speciilor din toatd iumea nu a devenit imens. Arnardtat cd speciile care au cel mai mare num[r de indivizi, au cea mai mare proba-bilitate de a produce varia{ii favorabile, intr-o perioadd datd. Aceasta se vddestedin faptele expuse in capitolr"rl al doilea, care aratd cd num[rul cel mai mare devarietd{i semnalate apare la speciile comune, r[spindite gi dominante. De aceea,speciiie rare vor fi modificate sau ameliorate mai incet, intr-o perioadd datd detimp ; in consecinfir ele vor fi invinse in concuren{a pentru viald de cdtre descendenliimodificati gi perfec{iona{i ai speciilor rnai comune.

Pe baza acestor diverse considerente cred c[ reiese in mod sigur cd dup[ cum,in decursul timpului, prin seleclie natural[ se formeazd, noi specii, tot astfel altespecii vor deveni tot mat, rare, iar in cele din urrn5. se vor stinge. Formele care segdsesc in cea mai strins[ conclrrenli cu cele supuse modificdrii gi perfecliondrii,vor suferi desigur cel mai mult. Am vdzut de altfei, in capitolul despri lupta pentrtrexistenld,, cd. tocmai formele cele mai strins inn-rdite - varietili ale aceleiagi specii;i specii ale aceluiagi gen sau ale unor genuri inrudite - intrd, in general, iri ceamai aprigS. corrcuren!5 intre ele, deoarece au aproape aceeagi structur5, constituliegi obiceiuri. In consecin![, fiecare varietate sau specie noud, in timpul procesuluilor de formare , ya oprima in general in rnodul cel mai puternic formele celemai indeaproape inrudite gi va tinde si le extermine. Acelasi proces de exterminareil vedem la animalele noastre domestice, in urma selec{iei formelor perfec{ionatede orn. Se pot da multe exemple curioase, ar[tind cit de repede noile rase de vitecornute, oi gi alte animale, c& gi noile varietSli de flori, iau locul unor soiurima.i vechi sau inferioare. in Yorkshire, de pild5, este istorice;te cunoscut faptulcd in vechime vitele cornute mari negre au fost inlocuite de rasa Long-horns 1) iaraceasta din urmi a fost < mdturatd,>> de Short-horns 2) (citez cuvintele unui autordin literatura agricoki) n ca cie o cium[ ucigltoare )).

DIVERGENTA CARACTERELOR

Frincipiul pe care l-am desemnat prin acest termen, prezintd o mare insem-nitate gi explicd, cred, multe fapte importante. in primui rind, variet5lile, chiarcele puternic exprimate, degi alr ceva din caracterul de specie - cLtm Covedessin mult e cazuri indoielile teribile cu privire la locui in care s[ le clas5m - diferdtotugi, in rnod cert mult mai pulin una de alta decit speciile bune gi distincte. Cutoate acestea, potrivit punctului meu de vedere, varietdlile sint specii in proces deformare sau sint, cum le-am denumit, specii incipiente.

Atunci in ce fel cresc deosebiriie mai mici dintre varietd{i, devenind deosebirimai mari dintre specii ? CdL lucrul acesta se intimpld in mod obisnuit il deducemdin faptul cd majoritatea nenumlratelor specii din naturd prezintd, deosebiri bineexprimate, in timp ce varietd{ile, presupusele prototipuri gi pdrinlii viitoarelorspecii bine exprimate, prezintd, deosebiri mici gi slab exprimate. Hazardul, daciputem sd-l denumim astfel, poate fi cauza datoritd cdreia o varietate se deosebeste

1) Cu coarne

') Cu coarnelungi. - Nota trad.scnrte. - Nota trad,

sLl,t.t(:TL\ \ \'l'l-Ir'\L-i s \t- st I'l'.-\\-It"1't'lHI'l .\ (:r,L()ll i\l,\l 1\PTI

in privinla vreunui caracter de formele parentale, dupd cum poate fi cauza pentrucare descendenfii acestei varietdli se deosebesc intr-un grad gi mai mare de plrinliilor, in privinla aceluiagi caracter; dar numai aceasta nu va ajunge pentru..-aexpiica beosebiri atit de obignuite gi atit de mari, cum sint cele dintre speciileacelr-riasi gen.

Dupa cum am procedat intotdeauna, am ciutat solufia acestei probleme laplantele gi animalele noastre domestice. $i aici vom gdsi ceva analog. Se va admite.desigur, c[ producerea raselor de bovine atit de diferite ca Short-horns ;i Hereford,a raielor de cai de cursd gi de tracfiune, & numeroaselor rase de porumbei etc., nus-ar fi putut niciodatd.rcaheapebaza^acumuldrii intimpl[toare avaria\iilor similare,in cursul multor generafii succesive. In practic[, un cresc[tor amator este, de pildi,impresionat de un porumbel cu un cioc ceva mai scurt: alt crescdtor e impresionatde un porumbel cu un cioc ceva mai tung; ;i dup[ principiul admis ci < amatoriinu admira gi nu vor admira tipul mijlociu, ci preferd extremele >, ambii vor alege

si vor creqte (cum s-a intimplat in prezent cu subrasele de porumbei rotitori) pas[-rile cu ciocuri tot mai lungi sau tot mai scurte. De asemenea, sI presupunem citintr-o perioadd trecutd a istoriei, membrii unei naliuni sau locuitorii unei regiu.niau avut nevoie de cai mai iu!i, in timp ce allii au avut nevoie de cai mai puternici

;i mai masivi. Primele deosebiri puteau fi foarte mici ; dar in decursul vremii,prin selecfia continud a carlor mai iuli intr-un caz gi a celor mai puternici in cel6-lalt ca4 deosebirile vor deveni mai mari gi vgr fi considerate ca formind doudsubrase. in cele din urm6, dupd veacuri intregi, aceste subrase se vor transfbrmain doud rase bine stabilite qi disiincte. Cind diferen{ele vor deveni mai mari, animaleleinferioare cu caractere intermediare, nici foarte iu!i, nici foarte puternice, nu vorfi f<rlosite pentru reproducere gi astfel vor tinde sd disparS. Vedem aici, aplicatla plantele qi animalele create de om, acliunea a ceea ce poate fi numit principiuldivergenlei, provocind deosebiri la inceput de-abia perceptibile, dar care cresc

mereu, facind ca rasele s[ difere in caracterele lor, atit intre ele cit qi fa![ de strd-mosul lor comun.

Se pune intrebarea : poate fi oare aplicat in naturi un asemenea principiu ?

Eu cred bA poate fi ;i e aplicat cu cea mai mare eficienld (degi mi-a trebuit rnultdvreme sa vid cum anume), $nind seama de simplul fapt cd, cu cit desc,enden{ii

unei specii se deosebesc intre ei prin structurd, constitulie 9i obiceiuri, cu atit ei

vor fl^mai apli si ocupe locuri mai multe gi mai variate ln economia naturii 9iprin urmare vor fi mai apti sb creascl din punct de vedere numeric.

Putem observa acest iucru in mod limpede in cazul animalelor cu obiceiurisimple. 56 ludm, de pildd, cazul unui patruped carnivor, Ta cate num^6rul pe_care

il poate cuprinde regiunea respectivd a ajuns inci de mult la maximum. Dacd

tendinla lui naturald de a spori numeric este ldsatd sd aclionez!, Poate r9u9i sd spo-

reascd (dac[ regiunea nu suferi nici o schimbare in condiliile ei) numai dac[ descen-

clenlii sai varilbili, vor pune stdpinire pe locurile ocupate in prezent .O: alte

animale: unii dintre ei, de exemplu, devenind capabili si se hrdneascd cu noi formede pracld, fie moarte, fie vii;-unii locuind in noi staliuni,.urcinclu-se in copaci,

treind in ap[, rar al{ii devenind poate mai pufin carnivori. Cu cit desc:endenfii

animalului nostru carnivor vor deveni rnai deosebi{i in privinla obiceiurilor 9i

structur.ii lor, cu atit ei vor fr mai capabili sd ocupe locuri mai numeroase. Ceea ce

se aplic[ unui singur animal se va aplica totdeauna tutttror animalelor. Aceasta

fl5

11ri

ciesi_9ur, daci ele variazd -- deoarece, altfel, seleclia natural[ nu poate face nimic.Acelaqi lticru este vaiabii 9i Ia piante. S-a doveclit in mod experimental ci dacdse insiirninteazd o bucalil" cle paniirit cu o singuri specie de iarbi ;i o altd bucatdde pfrmint, asemdndtoare, clr di{erite genuri cieosebite cle ielburi, se va obline Llnnurnlr mai rnzrre de planle gi o greutal.e mai rnare cle fin in cel de al doilea caz.Acelali lncru s-a. verificat ciiicl uill fost senifin:rte o singur[ varietate gi respcctivrnai multe varietd{i an iestL=cate de g;rlu pe suprai'e{e egale de teren. De aceea,dac5. oricare specie de iar bir va incepe s.1 varieze gi variet5file vor fi selec{ionatecorrtinuu pe baz,a i-aptuiui cii ele se deosebesc intre ele in acelagi sens degiintr-un grad lbarte rnic, ciupir cum se lntirnp,l[ la speciile gi genurile distincte deierburi, vor reugi sa Lriiasc[ pe aceeagi bucatir de pdmint un nllm[r mai mare deinelivizi din specia restrrectir,'i, cuprinzincl ;i pe descenden{ii s5i modificafi. Iar noigtim cd fiecare specic gi {ieciire varietate de iarba rzispinclegte anual un num[r aproapenelirnitat de sentinte: si, cum s-a.r spune, tinde astfel sd sporeascd la maximum canurniir. Prin Lrrmare, in ciecnrsul a multor ni.ii de generafti, varietdlile cele rnaiCecsebite aie unei spc'cii de iurbir vor evea cea mai mare 9ans6 de reugit[ ;i desporire a numdrului lor gi deci vor avea cea rnai mare gans[ de inlocuire a varietd{i-lor mai pu{in deoscbite; iar varietiitile, atunci cind au devenit foarte deosebiteuna fafa de alta, cap[i[ rangul Ce specii.

Adevirul principiulrri cd dezvoltarea maxim[ a viefii nlr poate fl rct:tlizatd,clecit 1:rin mari cliversitrciri'i ale structurji, se verifici in muite irnprejur[ri naturale.Iiltr-o regiunc- extrem clc rriic.ii, r-lizri aics intr-LiIre deschisl imigra{iei, gi unde iupta?ntre inclivizi este fcalte aprrigil, g;il;in'i intotdeauna o marc diversitate intre locuitoriirespectivi. De i:ilclii, an1 constatat cii c bucatir cle sol in{elenit, avind dimensiunilede 3x4 piiioare, csre a fost expusa muili ani exact acelclragi condilii, cuprinciea20 de specii Ce plante apar{inind la optsprezece genuri gi la opt ordine, ceea cearat[ cit de rni-rlt dif-er"eau elceste piante una de alta. A$a se intimpl5 gi cr-r plantelegi insectele de pe inslrlile rrici gi uniforrne; de asemenea gi cu acelea din micrle hele-stee de ap[ clulce. ]rermier"ii cred cii proi recolta mai mult printr-o rotafie de ptrante

apar{inind celor m:ii cljferite ordine; natura urmeazii ceea ce s-ar putea numi orota{ie simultani. Vfii.jaritatea anirnalelor ;i plantelor care trdiesc in preajma unuipetec oarecat'e de tr:rlmint, ar pulea trli si pe el (presupunind cd natura acestuipetec de pan;iut nu prezintii nici o particuiaritate neobignuitir) gi chiar, arn puteaspune cil ele se striicluiesc pe cit pot sf, ajungd sI triiascd acolo; ;i de aici se vedecii ncolo unde plzintele si animalele au intrat in cea mai vie concurenld,, avantajeleclivers,iiicirrii strr-rctr-rrii inso{ite de deosebiriie obiceiurilor gi a constituliei 1or, facca locuitorii care se ciocr-lesc astfel ?ntre ei mai aprig si facd parte de regul5 gene-rald, din ceear ce numim genuri gi ordine diferite.

Acelagi principiu apare gi cu prilejul naturaliz'|arii plantelor in lari strlineprin intermecliul omi;lui. Ne-am fi putr,rt agtepta ca plaritele care vor rer-lgi sii se

naturalizeze inti-o larYa oarecare sd fie in general stritrs inrr"rdite cu cele indigene;Cecarece acestea sint r:cn:;iCerate, ?n rnod obignuit, ca fiind special create ;i adap-tate peritru regiunea lc;r. t\c-am fi putut astepta de asenienca ca plantele nattirali-za"te sii apar{ina citorva grutriuri pr-rfin nunreroase, adaptate mai special anumitorstafiuni din noLla lor patrie. Dar realitatea este cu to'rui alta; si Alph. de Candolieii refiral'cat, pe buni clreprate, in marea gi admirabila sa lucrare, c5 prin naturali-z'are, floreie ci;tiga relativ mult mai multe genuri noi decit specii noi, fa['|a de numdrul

sELr.t(lTI-\ N.\'t't-n.\L.\ s \tr St-r'n \1-IET{'IlrE \. {:1.i./ln ll r.T .\T"fr

genurilor ;i speciilor incligene. Sa ddm un singur exempiu : in ultima edilie a lucrlrttd-rulr,ri Asa Gra3r: <l\fanualul Florei din nordul Statelor ljnite'> sint enllmerate 260cle plante naturalizate, care aparfin la 162 de *uenuri. Vedern astfel ci" acesteplante naturalizate posedd o naturd foarte diversificat5. Eie difer6, in plus intr'-omare mdsr-lrd de cele indigene, deoarece clintre cele 162 cie genuri naturalizatenu ma.i pufin de 100 de genuri nu sint indigene gi asti'el se face un mare adzios irrraport cu genurile care trdiesc aclllrr in Stirtele Uilite.

Cercetind natura plantelor sau animalelol care au luptat ctr slrcces impotrivacelor indigene in oricare {arii 9i astfel s-au na.turalizat, vom Cobindi o idee aproxi-mativri de felul in care vor trebui s[ se moclifice unii indivizi beigtinagi pentnt acistiga un avantaj fa{[ de compatrio{ii ]or; ;i vom conchicle in cele din urm[,ca diversificarea structurii, ridicindu-se pinii la noi deosebiri generice, le va fiiblositoare.

Avantaiul diversificdrii structurii la locuitorii aceleiagi re-uiuni, este, de fairt,identic cu aventajul cliviziunii fiziologice a mlrncii ?n organele aceluiagi corp indi-vidual -- o chestiune atit de bine elucidata de N{ilne Edwards. Nu existi indojal[pentru nici un fizioiog cd un stomac adaptat pentru a digera numai substanlE vege-talS sar-l nrimai carlre, extrage cele mai mr"rlte elemente nutritive din aceste substante.La fel se petrec lucrurile gi in economia generald a oricdrei regiuni; cu cit animalele9i plantele sint inai larg gi mai perfect diversificate fa\d Ce diferite rnoduri de via{a,cu atit va fi mai mare num[ml indivizilor capabili de a trii in aceasti regirtne" Ogrtrp[ de animale a c[ror organiza{ie este pufin diversificat/a, va putea intra, c]u

greu in concuren{ii cu o alt[ grr-rpd, care ar avea o structur[ diversificatd rnai mult.Este indoielnic, de pilcld, clacl marsupialele australiene, imp[rjite in grupe ce diferiloufin unc-le de altele si reprezentind in mod palid, dupd cum au observat c1-1 Water-house li atr1ii, mamiferele noastre carnivore, rumegdtoare gi roz[toare, ar puteaconcura cu succes aceste ordine bine dezvoltate.

[-a rnamiferele australiene vedem procesul Ce diversificare intr-un stadiu dedezvoltare timpuriu ;i incomplet.

EFECTELE PROBABII.E ALE ACTILTNII SELECTIEI NATURALEASUPRA DESCENDENTILOR DINTR.UN STR.AMO$ COMUN

PRIN DIVERGENTA CARAC'TERELOR $I PRIN EXTINCTIE .

Dup[ considerentele de mai sLrs, care au fost expLlse pe scurt. putem afirniacd desceden{ii modifica{i ai oricf,rei specii vor avea clr atit mai mult succes cu citvcrr fi. mai diversifica[t ca structur5, fiind astfel capabiii sit uzurpe locurile ocupatede alte organisme. Si vedem acum rnodul in care tinde sd aclrane'ze aces[ princi-piu Lrtil, derivat din divergen[a caractereior, combinat cu principiile selecfieinaturaie gi ale extincliei.

f)iagrama aldturati ne \/il a-iuta sd in{elegem aceasti problemd, clestui dedificil[. Sd presupunern c[ A pinil laL reprezintd speciile unui gen bogat in regiuneaunde locuiegte; aceste specii se pr"esilpun c5 se aseamdnd intre eie in grade inega.ie,clupd cum se observ[ atit de des in natru'a gi este re]lrezentat in diagramd prin literesitnerte la distante neegale. Am spus un gen bogat pentru cd dupir cLlm arn vilzutin capitoiui al doilea, in genurile bogate variazd in rneciie rnai multe specii clecitin genurile sdrace, iar speciile care varrazd, ale genurilor bogate, prezinth un numzir

11?

=rv,IHFIXX,XC

;

? l -.-'-";

J".....

y "'-"--- -:=

119

mai mare de variet[{i. Am vhz-ut de asemenea c[ speciile care sint cele mai comune

;i cei mai larg rdspindite, variaz.d mai mult decit speeiile.rare gi restrirlse. S[ presu-punem cd A este o specie comunf,, larg rlspinditd gi care vanaza, apar{inindunui gen bogat in regiunea unde locuiegte. Liniile punctate ce se desfac in ramttrigi divergente, de lungimi inegale, pornind de la A, reprezint[^ descenden{ii sdi

care vaitazd. Varia{iile se presupun a fi extrem de mici, dar foarte diferite ; se

presupune c[ ele nu apar toate simultan, ci a.desea dupl lungi interval* qe timp si

ta persistd perioade inegale de timp. Numai acele variaiii care sint folositoareintr-un fel oarecare vor fi. p[strate sau selec{ionate de naturir. Aici se atat"d, ippor-tanla principiului utilitalii divergenfei caracterelor, deoarece acest principiu Yaduce in general Ia cele mai diferite sau clivergente varia{ii (reprezentate, prinliniile punctate cele mai externe) care vor n p[strate ;i acumulate prin seleclienaturah. Cind o linie punctatd atinge Llna din liniile orrzontale si este insemrlatdacolo printr-o liter[ mic[ cu Lrn indice, se presupune c5 s-a acumulat un gluq lufi-cient de varia{ii pentru a forrna o varietate foarte bine exprimat[, astfel ?ncit

poate fi consideratd cA meriti s5 fie men{ionatd intr-o lucrare de sistematic5.Se presupune cd, intervaletre dintre liniile orizontale ale diagramei repre'

zinta fiecare o mie sau mai multe genera{ii. DupS o mie de generafii, specia Ase presupune c7a a produs doui varietd{i foa.rte bine exprimate, anum?.!t qi nf .

Aceste doud varietf,li vor mai Ii incd in general expuse aceloragi conditii care aLr

ficut ca pdrin{ii lor si varieze, iar tendinla de variabilitate este in sine ereditard;in consecinld, ele vor tinde de asemenea s[ varieze ;i de obicei aproape iu acelaqi

fel ca pdrin{ii 1or. Mai mult, aceste doui varietSli fiind doar forme ugor mocli-ficate, vor tinde s[ mo;teneasc[ a-cele avantaje care au fdcut ca forma parentaTd'

A sd fie mai numeroasd decit rnajoritatea celorlalli' locuitori ai aceleiagi regiuni;ele vor beneficia de asemenea de acele avanta.je mai generale, datoriti cdroragenul cdruia i-au apar{inut speciile parentale a devenit un gen bogat in.regiuneauncle locuiegte. $i toate aceste imprejur5ri sint favorabile producerii de noivariet6!i.

Daci deci aceste doud varietdli vor fi variabile, cele mai divergente dintrevarialiile lor vor fi. in general pdstrate in cursul urmitoarelor o mie de generalii.

$i dupd acest interval, varietatea eL este considerald, potrivit diagramei, c[. aproclus varietatea e2, care va diferi mai rnult Ce A ctecit varietatea aL potrivit prin-cipiului clivergen{ei. Se presupune cd varietatea nf a prodr-rs doud varietSfi, anume*? $i sr, diferite' una fa1d de cealalta gi in gi mai mare mdsuri diferite fa![ depdrintele lor comun ,rl. Putem continua acest proces in acela$i mod pentru oriceduiratd de timp ; unele din aceste varietdli vor produce dupd fi.ec_are mie de gene-

ralii numai o singurd varietate, clar din ce in ce mai modificatd'; altele vorprocluce doua sau irei variet6!i, tar altele nu vor reugi sd producd nici o varietate.Astfel, varietdlile sau descendenqii moCific a[r at pdrinlilor comuni .4 vor continuain g.o.ral sd creascd numeric gi sd arbd caractere tot mai divergente. in diagramia,procesul este reprezentat pin6 la a zecea mie generatie, iar intr-o formd prescurtatd

!i simplificatd pind Ia a patruspfezecea mie generalie.' Dar trebuie sd remaic aici cd dupd pdrerea mea, procesul nu se desfilgoardmereu cu atita regularitate cum este infSligat in diagr amd, cu toate cd gi in dia-gramd, sint lnfaligaie unele neregularitali ;i c[ nici nu.se desf6,s oard in mod continuu ;

6ste mult mai prbUabil cd fiecare form[ rdmine neschimbatd timp de h-rngi perioade

120

si ca apoi incepe din nou sd se modifice. De aselnenea, nu cred ci varietd(ile celemai clivergente se pd"streazd totCear-rna ; o form5. interme Ciarra poate adesea sdpersiste un tin:p indeiunga.t gi poate sau nu sd producd mai mult decit rin singurdescencJent modificat, deoarece seleciia naturalS va acliona totdeauna in concor-dan{d. cu natura locurilor care sint fie neo_cupate, fie incornplet ocupate de illteorganisrne, ceea ce va depinde de rela{ii irrfrnit de complexe. Dar, ca regulS gene-ral[. cu cit descendenlii unei specii vor fi rnai diversificali ca strncturd, cu atitei vor fi mai capabili sd ccrlpe rnai multe lccuri si cu atit se va inrnulli rnai multprogenitura lor mcdificatd. In diagrama noastrS, linia descenden{ii este intrerupt[la. intervale regulate prin litere mici numerota.te, indicind formele succesive careati cievenit suficient de cleosebite pentru a n numite varieta{i. Dar aceste intre-ruperi sint imaginare;i ar fi putut fi sitr-ra.te oriunde, dupd intervale de timp sufi-cient cie iungi pentnr a permite acumrilarea unui cuantum consiCerabil de varialiedivergentd.

Deoarece toli descendenlii modificali ai unei specii comune gi larg rispin-ciite, apar{inind unui gen bogat, vor tinde s[ beneficieze de acelea;i foloase careau fdcut ca parin{ii lor si aibd, succes in vra[d,, si se vor Cezvolta, in general,crescind in nurnar ;i in divergen{a caracterelor; acesta e reprezentat in diagram[prin cliferitele ramuri divergente care pornesc drn A. Urmagii modificali ai ramu-rilor de descendenli apdrute mai t?rziu gi mai perfeclicnate vor lua, probabii,adesea, locul ramurilor mai vechi qi mai pu{in perfec{ionate gi astfetr le vorclistruge: acest lucru este reprezentat in diagramd prin unele din rarnurile de jos,car:e ntr ajung la liniile orizontale de sus. In unele cazuri, proceslil cie rnodificareva fi lirnitat farl indoialS la o singur5. linie de descenden![; iar numdrul descen-denfilor modificali nu va fi sporit, degi suma modificdrilor divergente a pututsd creascd. Acest caz s-ar reprezenta in diagramd astfel: se inl5turd toate iiniiiecn-re pleaci de la A, cu exceplia celor de la aL la cfo.ln acest fel, calul de cirrseenglez gi pointerul englez s-au dezvoitat probabil dep6rt?ndu-se cru incetul defcrmele originare, in privin{a caracterelor, fard s[ fi dat nagtere unor ramurisau rase nol.

Sd presupunem cd dup5 zece mii de genera{ii, specia A a produs trei forme,t'u, .f to si ritL0, care prin faptul cd au prezentat mereu divergen{a unui caracter indecursul generaliilor succesive, au ajuns sir se deosebeascd foa.rte mult, Cegi

- poate in mod inegal - atit intre ele cit gi falFt de pdrin{ii lor ccmuni. Dac[presupunem cd suma modificdrii dintre fiecare linie orizonlald, a diagramei noastreeste foarte micd, aceste trei forme vcr fi numai varietS.{i bine exprimate ; dar daciivom presupune cd, treptele procesului cie modificare au fost mai numeroase saude un grad mai rnare, vom putea transforma eceste trei forme in specii ?ndoiei-nice sau, ?n cele din urm6, in specii bine definite. Astfel, diaE'ama iiustreaza trep-teie prin care micile deosebiri care caracterizeazd variet5lile sporesc devenincicleosebii'iie mai mari care caraeteriz.ea.zd speciile.

Continuind acest proces la un numE.r qi mai mare de genera{i i (arhtat?n ditrgram[ in mod prescurtat qi simplifica.t), oblinem opt specii, ?nsemnate cuiiterele ciLa pind la mta, toate trigindu-se din ,4. Astfel, cred, se inmu.lfesc speciilegi se formeazd genurile.

Intr-un gen mare, este probabil cd va varia mai mult clecit o singurd specie.in cliagr amd, am ardt at cla o a doua specie (l) a prcclus, prin trepte analoge, cluph

SIiLLT JI \ \ \r'r'ti \1,.\ s \t- sT'I'ti \\-IilTI'ITilt.\ cl.lL(iIt ll \I \PTI

zece mii cle generatii, Coud varieth{i bine exprimate (rr'to si 210) sau doui specir"corespr-rnzI{cr cLr sllnia rnodificirilor reprezentate prin liniile orizcntale. Drii;iipal.rus,prezece mii ele genere{ii, se presllpLtne cii s-aLr produs gase specii uoi, insetn-nate cu iiterele n7a - :14.In oricare gen, speciile care sint de acurTr foarte C,iieritr:ilt pi"i'",inta c;iracterelor" vor tinde ?n general s[ prodr-lc'[ cel mai mare numitr declescenCeri{i modifica{i: deoarece aiceltia vor avea cea mai mare gans[ de a. c'cll]lain eccriomia natr:rii iocurile noi si cit mai deoseirite. Pe baza acestei consideraiiia.n'r ales in diagrarnd speeia extrem[ ,rl ;i specier uiproai,-e extremd I, ele fiint.i ce]ecare all variat cei mai mult 9i au dat na$tere unol'r,arietilti si specii noi. Celclallenoua specii (iirsenrnate cu rnajr-rscule) ale genulr"li nostru iniqial, vor" continua s6prodr-lc[ ciescenr-len1i nernodificafi tinrp rJe lungi pel'ica.de neegale; e{-]eastA scindici ?n diagrarnfl prin iiniile punctate preiungite neegal in sus.

l)ar ?n cur"sul procesului de lnodificare reprezentat in diagremi va juczlLirl rol important ;i Lin alt pi'incipiu aI rlostrLi, anLinre i-,rincipiul extiri<;tiei.Deoarece in oricare regiune cor"nplet pcpulatll, setrecfiel naturald. acfioneazta inmoc necesar prin acea formd selec{icnlata caro posedd o zrnumild supelioritaiein lupta pentru existenJir asupra altor' flcrme, sCI va prc'cltice o tendiniii ccnstant[la descenden{ii per"iec{ionafi ai olicfrr-ei specii Ce a inlocui qi extei'rninzr in fier:aregeneratie pe prcciccesorii lor si pe geni{crrrl 1or originar. Trebuie reamintit cu a.cestprilej cd, in general, lupta cea ;nai api'i._t[ va avee lcrc intre acele forme care sintcele niai apropiate int;'e ele prin obiceiuri, coils{itutie si structurd. Din aceastlcauzi toate forrnele intermediare iutre cele ma.i l'echi gi cele mai noi, aclica irrtreformele mai pu{in perfecfionate si cele mai pei'fec{icnate ale aceleiagi "spci:ii, cagi lnsesi speciile parentale iniliale, vo1' rllillrifesta, in gencral. tencJirifa cie a scstinge. Aga se va intimpla probabil cu multe linii ccllateraie de descenden{ii ,in

intregimea. 1or, care vor fi invinse ie finii mai tit"zii si mai perfecticnate. L'aclitotugi desr:endentul moCificat al unei specii a.jr"rrige ?ntr"-o regiune cr"r totul cJi'ieritirsart se adapteaza repede la o stafiune eu l.oini noili" unCe descend*ntul s.i neiii-torul s[u nu intr[ in concurenfd, vor pLrtea sf, existe amindoi.

f)aci a;aclar, diagrarna ncaslr[ ya reprezenta o sumir insemnati de niodi-fic[ri, specia ,4 gi toate varietdtile mai vechi se vor stinge, fiind ?i-llocliite cie optspecii noi (.atn Ia nia); iar specia I va fi ?nlc,cuit[ de sase specii noi (nla tra;tu).

f)ar putem merge si urai cieparte. Sneciile iniliale ale genului ncstru au fbstconsiderate ca asem[ninclu-se intre ele in gracle neegale, ciup[ cufir esie, irr gene rai,?n natur[; specia A este rnai indeaproape inruclitd cu E, C gi D decit clr aitespecii iar specia t este mai mult inrr-rCitii cu C, LI, K pi Z decit celeirilie. Accstedoud specii A ;i I au fbst de aseffrenea considerate ca foarte comune gi iarg rdsp,iri-ciite, astiel incit trebuie s5 fi avnt Ia origine vreo superioritate fz-r{d de rnulte altespecii ale aceluiaqi gen. Descenden{ii lor modifica{i, patrusprezece la nunrlr laa patrrisprezecea mie generatie. aLr mcstenit irrobabil unetre din ailele caractere

{: superioritate ; ei au fost de asemenea mcclificati 9i perfucliona{i intr'-un rnoCdiversificat la liecare treerpt[ tL clescencJenfei. astfel fnc?t sd fic e.claptali pcntrumnlte locuri corespllnz[tcare clin eccncrmia natura]6 a regiunii lor. Ile aceea.pare extrem de probabil cd au luat Iocuriie gi astl'el ali exterminat, i.ill numaipe p[rintii lor A li I, cjar gi uneler c{in sper:iile initiale, cill'e erarr erel mai incie-aproape inruciite cu p[rin{ii lor. [-Je Aceea. fciarte irr,r!ine ciinircr speciiie initialei;li vor transmite cJescenden{i pinI ia a p;rtnusprczocea mit: genera{ie. Furem

l _'l I ) lt I (;l-\I,.\ sl)lt(.lIl,1 ) Ii

rrreslrpLrne ca numaiuna (F), din celedou[specii (E;iF),carcinrudite cu celelalte nou6 specii iniliale, a transmis urma;i pin6stadiu al descenden{ei.

Din cele unsprezece specii iniliale ale diagramei noastre alr

erau mai puqinla acest nltim

derivat asadarcincisprezece specii noi.

Potrivit tendinlei de divergen{d. determinatd, de selec{ia naturald, sumaextremi a deosebirilor de caractere dintre speciile atn $i zL4 va fi mult mai maredecit aceea a celor mai deosebite dintre cele unsprezece specii iniliale. IVTai multinc6, speciile noi se vor inrudi intr-un fel cu totul diferit. Dintre cei opt clescen-denli ai lui A, cei trei insemna{i cu e'4, Qto, pL4, vor fi indeaproape irrrudili,deoarece s-Au separat de curind din alo; iar bL4 qi .fto, pentru cd s-au separatintr-o perioadd mai timpurie de a5, vor fi intr-un anumit grad deosebili fald decele trei specii amintite la inceput; in fine, sr4, gL4 si n*a vor fi indeaproape inru-dite intre ele, dar deoarece erau deosebite incd de la inceputul procesului demodificare, vor fi foarte diferite de celelalte cinci specii gi vor putea constitr;i unsubgen sall un gen distinct.

Cei gase descendenfi din 1 vor forma doui subgenuri sau genuri. f)ar cumspecia iniliald 1 se deosebea mult de A, fiind situatd aproape la marginea extremda genului inifial, cei gase descendenfi din 1 vor diferi considerabil datoritl numaiereditSlii de cei opt descendenli din A ; mai mult incd am presupus cd ambelegrupe s-au dezvoltat divergent in direc{ii diferite. Speciile intermediare (gi aceastareprezintd o consideralie foarte importantd) care legau speciile iniliale A cu Iau pierit gi ele toate, cu excepliu speciei F, fdrd, a l6sa descenden{i. De aceea celepase noi specii care descind din 1gi cei opt descendenli din A trelruie clasificafica genuri foarte distincte sau chiar ca subfamilii distincte.

In felul acesta se explic6, cred, faptul cd doud sau mai multe genuri sintproduse prin descendenfd qi cu modific[ri din doud sau mai multe specii aleaceluia;i gen. Iar cele doud sau rnai multe s^pecii parentale se poate presupune c[descind dintr-o specie a unui gen mai vechi. In diagrama noastrd, aceasta s-a ardtatprin liniile punctate aqezate sub literele majuscule, care converg in jos pe grupec6tre un singur punct ; acest punct reprezintd o specie gi anume genitorulpresupus al tuturor subgenurilor gi genurilor noastre noi.

Meritd sd reflectdm o clipd asupra caracterului noii specii F'r, despre caream presupus c[ nu a realizat o prea mare divergenld in privinla caracterului, darcd a p[strat forma speciei F fie nemodificatd, fie modificat[ numai fntr-o micdmdsurS. In acest eaz, afinitdlile sale cu celelalte patrusprezece noi specii vor aveaun caracter ciudat gi ocolit. Coborind dintr-o formi situatd intre speciile paren-tale A gi /, \n ptezent presupuse a fi dispdrute si necunoscute, ea va prezenta carac-tere intermediare intr-un anumit grad intre cele doud grupe provenite din acestedoud specii.

Dar cum aceste dou[ grupe s-au dezvoltat cu caractere divergente fa{d detipul pdrinfilor 1or, noua specie Ftf nu va fi direct intermediar[ intre ele, ci maicurind intre tipurile celor doud grupe; gi orice naturalist este in mdsur[ s5-giaminteascd asemene a cazuri.

S-a presupus in diagramd cd, fiecare linie orizontald reprezintTa o miede generatii, dar fiecare dintre ele ar putea reprezenta un rnilion sau chiar maimulte genera{ii ; ea ar putea reprezenta de asemenea o secliune prin strate

sllLIitlTI \ \ \'l'T-It.\L\ S.\r' ,r,r-I'tt \\'IItTr IRII .\ ( r.,L()It 11.\L\PTl 11?

succesive ale scoarlei pamintului incluzind rdm[gilele organismelor dispdrute.Cirrci vom ajunge la capitolul despre geologie, vom reveni asupra acestui subiectsi cred ci vom veclea atunci ca diagrama arunci o lumind asupra afinitSlilor cuorganismele disp5.rute care, de;i aparlin in general aceloragi ordine, familii saugenuri cu cele actuale, sint totugi adesea, in oarecare grad, intermediare intregrupele actuale in privinla caracterelor" Acest lucru il putem in{elege, deoarecespeciile displrute au trdit in diferite epoci indepdrtate, cind liniile ramificate aleclescendentei erau mai pufin divergente.

Nu vad nici un motiv pentru a limita procesul de modificare, asa cum l-arnexplicat acum, numai la formarea de genuri. Dacd presupunem in diagram[ cdeste foarte mare sllma schimbdrjlor reprezentate de fiecare grupd a liniilor punc-tate divergente, formele insemnate cu ara pind la ptn, cele ?nsemnate btn gi ftn qr

cele insemnate ora pind Ia n*a vor forma trei genuri foarte distincte. Vom aveade asemenea doua genuri foarte distincte coborind din I, deosebindu-se multde descenden{ii speciei A. Aceste doud grupe de genuri vor forma astfel doudlamilii distincte sau doud ordine, in func{ie de suma modificdrilor divergentepresupulsd a fi reprezentatd in diagramd. Cele doui familii sau ordine noi descinddin doud specii ale genului inilial, rar acestea, la rindul lor: se presupun c[ descinddintr-o formi ,si mai veche, necunoscutd.

Arn vd,zut c6, in fiecare regiune, speciile apar{inind genurilor rnai bogatesint acelea care preztntd, cel mai adesea varietd{i sau specii incipiente. Desigurcf, lucrul acesta era de. agteptat; deoarece selec{ia natural6, acfioneazd prin inter-mediul unei forme avind o anumitd superioritate asupra altor forme in luptapentru existenf d, ea ya ac{iona in special asllpra acelora care posedd de acum oanumitd superioritate; bogalia oricdrui grup aratd, cd speciile sale au mogtenitde la Lln strdmo; comlln un anumit caracter de superioritate care le e comuntuturor. De aceea, lupta pentru producerea de descendenfi noi gi modifica{i, vaavea loc in special intre grupele mai bogate care tind toate sd creascd numeric.LIn grup mare va infringe cu incetul alt grup mare, va reduce numdrul membriloracestuia si ii va micsora astfel gansele viitoare de varialie gi de perfec{ionare.in interiorr-rl aceluia;i g.up *urr, subgrupele mai noi ;i mai perfeclionate prinramificare gi ocuparea multor locuri noi in economia naturii, vor tinde in modconstant sd inlocuiasc[ ;i sd distrugi subgrupele mai vechi gi mai pulin perfec-Jionate. Grupele gi subgrupele mici qi fragmentate vor dispare in cele din urmd.Privincl in viitor, putem prezice cd grupele de organisme care sint acum mari givictorioase 9i care sint cel mai pulin fragmentate, adici acele grupe care pinain prezent au suferit cea mai redusi extinc{ie, vor continua sd creascd o perioaddindelungat[ de timp. Dar nimeni nu poate prezice care grupe vor predomina incele din urmi ; deoarece noi gtim cd multe grupe, foarte raspindite qi dezvoltatein trecut, sint ast5zi disp[rute. Frivind gi mai departe in viitor, vom putea prezicec[ potrivit cregterii continue gi constante a grupelor mai bogate, o mullime degrupe mai mici vor pieri cu totul qi nu vor l5sa descendenli modifica{i; in conse-cinfd, din speciile trdind in orice perioadd, numai extrem de puline vor transmitedescendenli intr-un viitor indepdrtat. Va trebui sd revin asupra acestui subiectin capitolul despre clasificare ; totugi mai pot adduga cd in concordanfd cu acestpunct de vedere, doar extrem de pufine dintre speciile cele mai vechi au transmisdescendenfi pind in zilele noastre pi pentru ca toti descenden{ii aceleiasi specii

itrrrt€ezzi o clasd, putem in{elege Ce ce exist[ atit cle puline clase in fiecare clivi-zrLtttu- principal[ a regnurilor animal gi vegetal. Degi pu{ine clintre ceie mai vecirispecii au lasat descendenli rnodifica{i, totugi in perioade geolog;ice indepirtate,iriintintul a fost poate la fel de bine popul;rt cu specii din multe genriri, farnilii,oreiine gi clase ca gi in prezerrt.

DESPRE GRADUL LA CARE TINDE SA AJUNGA ORGANIZATIA

Selec{ia natural[ actioneazd exclusiv prin pdstrarea ;i acumularea varia{iilorfolositoa.re ln condiliile organice gi anorganice la care este expusd. orice fiiniirln toate pc'rioadele vie{ii. Rezultatul final este c[ fiecare fiin{a tinde sE clevindtot mai perfecfionatl in raport crr condiliile sale. Aceast5. perfecfionere Cuce ine-vitabii Ia pi'ogresr"rl treptat al organizafiei majoritltii organismelor vii din lunie.Dar aici intrS"ni ?ntr-un subiect foarte complieat, deoarece naturalistii nu au defitritsatisfdcator ce se inlelege prin progres in organiza\te. La vertebrate este iimpedec[ prezint'/a importanld gradul de inteligen!]. gi apropierea de structura ornului.S-ar putea crede cd. sumii schimbbrilor care se prcduc la diferitele plr{i gi organein dezvoltarea lor de la embrion ia maturitate este suficienti ca rndsurd cie compa-r-alie; dar existi cazuri ca, de pilda, la anurnili crustacet parazttr, in cere dife-ritele piir{i ale structr"rrii devin mai pu{in perfecte, astfel incit animalul matur nupoate fi numit superior iarvei sale. Pare cel mai bun gi mai larg aplicabil criterir.rlXui von Baer si anume: gradul de cliferenliere al pdr{ilor ilceluiagi olganisln - eua9 adduga, in stare adulti -- si specializarea lor pentrul difelite ftrnctiuni; sau. dupdcLlm ar spllne Milne Echvards, gradul de desivirgire a diviziunii mr-rncii flziolo--eice. Dar ne vom da seama cit de obscur este acest subiect dacd vom privi depilCa pegtii, dintre care unii naturaliqti consider[ cei mai superiori pr acei care,aga cum sint rechinii, se apropie cel rnai mult Ce amfibii, in timp ce alti natura-ligti considerii drept cei mai superiori pe;tii obignuili osogi sau teleosteeni, ?ntrr-rcitau forma cea mai tiilicd de pegte si diferd cel mai mult cle alte ciase de vertebrate.Vom vedea rnai bine cit de obscurd e problema dacd vom privi planteie la carefire;te, criteriul inteligen{ei este cu totui exclus; si aici .,nii botani;ti considerica fiind superioare acele plante care au toate organele - sepale, petale, stamineli pistile -- pe deplin dezvoltate in fiecare floare; in timp ce al{i botanigti, pro-babil cu mai muit[ clreptate, con siderd c5 sint superioare acele plante care autoate organele mult modificate gi reduse ca numir.

Ilacei ludm drept criteriu al unei organizdri superioare gradul de diferen{ieresi de specializare al diferitelor organe la frecare organisrn in stare adilltd (cuprin-zind aici gi gradul de dezvoltare al creierului care determinTa capacit[1ile intelec-tuale), atunci seleclia naturald duce in mod ciar in aceastd direc{ie ; to{i fiziologiiadmit cd specializarea organeior reprezintd un avantal pentru fiecare organism,intrucit ?n acest moci eie isi indeplinesc meri bine ir-rnc{iile; si de aici este ciar ciacumularea de varia{ii tinz?nd spre specializar-e este cuprinsii in sfera de ac{iunea selecfiei naturale. Pe de alta parte, clacl ne gindim ci toate organismele sestr[duiesc sd se inmultea.scl in ritm rapid si s[ ocupe orice loc neocupat sau siabocrtpat din economia naturii, putem vedea cd este intri"l totr-rl posibii ca selec{ianatural5 sir ciuci treptat un or€iailism intr-o situa{ie in care uneie organe si devinflde prisos sau inutile; in asenrenea cazurr se va irroduce un regres in scara de orLIrL-

:rliI-I.j{lTI.\ \ \Tt tt \1,.\ s \,{- St I'11.\YIl.lTI-IIr\'ti\ [,liL()It ]I.\L{rTI ___ r25

niziire. In capitolul nostru asupra succesiunii geologice vom discuta mai pe largproblenra ciacS organiza{ia in ansamblul ei a progresat din cele mai indepdrtateperioade geoiogice pin[ in prezent.

Dar s-ar putea obiecta c5 dacii toate organismele tind sd se urce asifel pescara biologica, cum de e cu putinld s[ mai existe in lume o mullime de formedintr"e c:ele mai inferioare; qi cum se poate ca in fiecare clasa mare uneie formesii fle mult mai dezvoltate decit altele ? De ce oare formele rnat dezvoltate nu auiriiilcriit si nim icit prettrtindeni fcrmele inferioare ? Lamarck, care credea intr-otcnciin{a ?nn[scutd gi inevitabila spre perfecJie la toate organismele, se pare c[ asirl{it at?t clc intens aceastd dificr"rltate, incit a ajuns sd presupun[ c[ se prccluc?n mocl ccntir-l u u forme noi gi simple prin generaf ie spontan5. Indiferent de ceva clezvirlui viitorul, gtiin{a nu a dovedit incd pina in prezent dacd pdrerea sa estea-devirratii. Pentru teoria noastri, existen{a persistentd a organismelor infelioarenu prczintS riici o difrcultate, Ceoarece selec{ia natural[, sau supravieluirea celorrlai apti, n u inclride in mod necesar o dezvoltare progresivd - ea beneficiazdnumeii cle av'antajr-rl acelor viiria(ii care se rnanifesti gi sint folositoare fiecdruiorganisnr in cadrr-rl relatiilor sale complexe de via!5. $i se poate pllne intrebareace a'v'anLa"i ar reprezenta - in misura in care ne pi;tein da seama -- pentru uninfrrzor, urr vierme intestinal sau chiar pentru o rirni, dac6 ar avea o organiza\iemai superi r:ara? Iar dacii nu exista nici Lin avantaj, aceste forrne vor rdmine prinselec{ie naturalS, neperfeclior,ate salr pulin perfec{ionate gi vor putea riminelirnp de perioade infinite in condi{ia lor inferioarl actuald. $i geologia ne aratracii r:nele din formele cele mai inferioare, ca infuzorii sau rhizopodele, au r[maso perioadii enormd aproape in starea lor actuald. Ar fi extrem de pripit si presu-punem c[ cele rrtar multe Cin nurneroasele forrne inferioare existente nu auprogresat cit de cit cle la primele licdriri ale vie{ii; deoarece orice naturalist carea clisecat vreun organisrn din cele corrsiderate astdzt ca foarte inferioare in scaraanirnal6, trebuie sir fi fost impresionat de orgamza[ia lor intr-adevlr uimitoaregi splendid[.

Se p,ct I-ace aproape aceleagi observa{ii dacra privim la diferitele grade cle

organizare clin interiorul aceiuiagi grup mare; de exemplu la vertebrate, la coexis-tenl-a mamit-erelor si a peqtilor -- la mamif,ere, la coexistenfa omului ;i ornito-rinculni - la pegti, la coexisten{a rechinului 9i Amphioxr.rs-ului, pegte a cdruie.xtrern[ simplicitate de structurd se apropie de clasele de nevertebrate. Dar mami-ferele si peqtii intrir rareori in conclrren{d intre ele; progresul, in gradul cetr maiinalt, ertins cle r:lasa mamiferelor in intre-gime salt de anumili mernbri ai acesteicliise- n.L! ar duce la ocupare;r de c[tre ei a locului pegtilor. Fiziologii cred cd pentruca creicrul sa fie foarie activ trebuie sir fie irigat de singe cald, tar aceasta nece-sitri respira[ia aerianir ; astfel inc?t mamiferele cu singe cald, cind trdiesc in apiL,se giisesc in dezavantaj prin faptul cd trebuie sd vind incontinuu \a suprafa![pentru a respira. La pegii, membrii familiei rechinului nu vor tinde sd inlocuiascdAmpliioxus-ui, deoarece acesta, dup[ curn tre infortneazl"Frttz Mi,iller, ate ca singurtovar[g ;i concurent pe plaja nisipoasd si pustie din sudul Braziliei uu anelicianormal. Cele rnai inferioare trei ordine de nramifere qi anume marsupialele,edentateie qi rozdtoarele, coexistd in America de Sud in aceeasi regiune cunltmel'oase maim ufe gi probabil c[ se stingheresc foarte pulin uneie pe altele.Desi organizatia in ansamblui ei poate cd, a progresat gi mai progreseazd, incd

()lt I i;tN I.l \ sPI..l.lIL()ll

irr intreaga lume, totugi scara natural[ va prezenta totdeauna mai multe gradede perfecfie, deoarece progresul mare a unor clase in intregimea lor sau a unoranunrili membri din fiecare clasd nu duce de loc in mod necesar la extinc{ia. acelorgrLrpe clr care nu intri in strins[ concuren{6. in unele cazuri, dupd culn vontiedea in cele ce urmeaz6, forme cu o otgafirzare inferioard s-au pdstrat pin[ inzilele noastre, deoarece populau stafiuni limitate sau particulare. unde au avut desuportat o concuren![ mai pulin severd gi unde num[rul 1or redus a intirziat posi-bilitatea apariliei unor varialii favorabile.

In sfirgit, cred c5, existd in prezent in toatd lumea, datoritd unor caLtzerariate, numeroase forme cu orgauza{ie inferioari. in unele cazuri n-au apa.rutpoate niciodatS varia{ii sau diferenle individuale de naturd favorabild, pentruca seleclia natural[ s[ acliorreze asupra lor gi sd le acumuleze. in nici unr-rl cJin

cazuri. probabil, timpul nu a fost suficient pentru a ingldui maximuln de dezvol-tare posibil. In unele cazurr, puline la num[r, a avut loc ceea ce trebuie sd numimLrn regres de organizare. Dar principala cauzd. st[ in faptul c[ in cazul unorconclilii de via!5 foarte simple o organizalie inaltS nu ar fi de nici Lur folos :- cposibil chiar cd ar fi diun5toare, avind o naturd mai delicatd gi mai susceptibilirde a fi scoas[ din acliune gi vdtdmat[.

Privind la prima licdrire de via!6, clnd toate organismele, dupd cum se poatecrede, prezentau cea mai simpld structurd, s-a pus intrebarea cum de s-au putntivi prirnii pa$i in progresul sau diferenlierea pdr{ilor ? D-l Herbert Spencer arrdspunde probabil c6 de indatd ce un simplu organism unicelular a ajuns pr"incre;tere sau diviziune s[ fie compus din mai multe celule sau si se f,xeze de sr,rpra-fa[a de sus{inere, va intra in ac{iune legea formulata de d-sa, dup[ care << unitatileomoloage de orice ordin, se diferen{iazi in proporlia lrr care relaliile cu for{elecare ac(ioneazd asupra lor devin mai diferite >. Dar, cum nu avem date care sane c6liuzeasc6, speculalia in legdturd cu acest subiect este cu totul inutil[. Totugiar fi gre;it sd presupunem ci nu ar exista luptl pentru existenld qi in consecin{Icd nu ar exista selecfie naturald. atita timp cit nu au fost produse multe forme:variafiile unei singure specii locuind o staliune tzolatd, ar putea fi folositoare;i astfel intreaga masd de indivizi at putea fi modificati sau ar putea sd aparldoud forme distincte. Dupd cum am remarcat citre sfirgitul introducerii, nimeninu trebuie s[ se arate surprins c[ deocamdatd mai rSmin inci multe lucruri neex-plicate cu privire la originea speciilor, dac[ se va pkiti tributul cuvenit profirndeinoastre ignoran{e asupra relafiilor mutuale dintre locuitorii lumii in epoca noatstrirsi cu atit mai mult in timpurile trecute.

CONVERGENTA CARACTERELOR

D-l H. C. Watson crede cd am supraapreciat importan[a divergen[ei carac-tereior (in care el totugi crede dupa cit se pare) si aratd ca qi convergenta, sumam putea-o numi, a ltrcat de asemenea un anumit ro1. Daca doul specii, apar-linind la doua genuri deosebite, dar inrudite, au produs fiecare un numdr marede forme noi gi divergente, se poate concepe ci acestea din urmi se vor apropiauna de alta atit de strins incit vor trebui clasate toate in acelagi gen gi astfel descen-denfii a doud genuri distincte vor fi contopi{i intr-unul singur. Dar in cele mairnulte cazurL ar fi extrem de pripit sd atribuim convergenfei, asemdnarea generali

:tl1.,lr(.TI \ \ \'l'1. ll,\l,i : \t' St. PIt-lvlETt IliE,\ llEL(jR ll ,\I -\Pl,'l

;i strinsf, a strurcturii descendenfilor modificali ai unor forme foarte deosebite.Forma unui cristal este determinatd, numai de forfele moleculare gi nu este denrirare faptul cra substan{e deosebite imprumutd citeodatd aceea;i formS ; dartrebuie sI nu uitdm cd, Ia organisme, forma depinde de un numdr infinit de reialiiconrplexe gi anume de varialiile apdrute, acestea la rindul lor fiind datorite unorcauze mult prea complexe pentru a putea fi ldmurite pind la capit - de naturavarialiiior care all fost pdstrate sau selec{ionate, Lar aceasta depinde de condifiilefizice inconjurdtoare gi intr-un grad ;i mai mare de organismele inconjurdtoarecu care fiecare organism a intrat in concurenld - gi, in sfirgit, de ereditate (careeste in sine un element schimb[tor) transmisi de nenumdra(i genitori ale cdrorforrne au fost determinate de relalii tot atit de complexe. Nu e de crezut cd des-cenden{ii a dor-ri organisme, care inilial se deosebeau in mod pronunlat sd se

apropie mai apoi atit de strins incit sd ajungb aproape la identrtate in privinfaintregii lor organiza\it Dac[ s-ar intimpla astfel, am intilni aceeagi form6, inde-pencient de leglturile genetice, repetindu-se in forrna{ii geologice situate la distanlenlar"i ; dar evidenla faptelor se opLrne uner asemenea presupuneri.

D-l Watson a obiectat de asernene a cd acfiunea continud a selecfiei natu-rale irnprer"rn[ cu divergenla caracterelor ar tinde s[ produc[ un numir infinitcle forme cle specii. Atita timp cit ne referim la simplele conditii neorganice, ar fiposibil ca un numdr suficient de specii s[ se adapteze in scurtd vreme la toatecleosebiri [e insemnate de c[lduri, umiditate etc. ; dar eu admit intru totul c[relaJiile reciproce dintre organisme sint mai imp<-rrtante ;i cum numdrul speciilorclin orice 1ard, merge crescind, condiliile organice de via![ trebuie sd devind dince in ce mai complexe. Prin urmare apare de la prima vedere cd nu existd nicio limitd pentru suma de diversificdri folositoare structurii gi c5 deci nu existinici o limitd a numdrului speciilor care ar putea apare. Chiar regiunile cele maibogate in forme noi, nu ;tim dac[ sint populate pina la saturalie cu specii; laCapnl Ilunei Speran{e gi in Australia, unde se addpostesc un numdr atit de uimitorcle specii, au fost naturalizate numeroase plante europene. Dar geologia ne aratdc[ incepind de ia o perioada timpurie a erei terliare, numdrul speciilor de scoiciiar Ce la mijiocul aceleia;i ere gi numdrul mamiferelor nu au crescut mult sauchiar nu au crescut de loc. Atunci ce frineazd" oare cregterea infinit[ a numdruluispeciilor ? Cuantumul de via{a (nu infeleg prin aceasta numdrul formelor de specii)pe care-i poate ?ntrefine o regiune dati trebuie sd aibd o limitd depinzind in gradconsiderabil de condiliile fizice; de aceea, dacd regiunea este locuitd de foartenrulte specii, fiecare sau aproape fiecare specie va fi reprezentatd prin pufiniindivizi iar aceste specii vor fi susceptibile de a fi nimicite prin fluctuafiile acciden-tale ale anotimpurilor sau ale numdrului dugmanilor lor; in asemenea cazuri,procesul de nimicire va fi rapid, in timp ce producerea de noi specii trebuie sd fietotdeauna lenti. Sa ne imagindm ipoteza extremd cd ar exista in Anglia atiteaspecii cili indivizi sint ;i prima iarni asprd sau vard secetoasd va extermina miigi rnii de specii. Speciile rare -_ qi fiecare specie va deveni rard dac[ numirulspeciilor intr-o regiune cregte in mod infinit - vor prezenta, potrivit principiuluiexplicat, adeseori pufine variafii folositoare intr-o perioadd datd,; prin Lrrmareprocesul generdrii de noi forme speciflce va fi astfel intirziat Cind o specie devinefoarte rari,, incrucig area indivizilor indeaproape inrudili va contribui la exter-rninarea ei; unii autori cred cd acesta ar fi motivul dispariliei bourului in Lituanra

12i

128

ri cerbltlui in Scoiier, a urgilor in lrtronegia etc. Sint inctrinat sd cred ci eler,rentuleel nlai impartant esie fap'tul cf, ln ceie din urmii o specie dominantd care a invinsde a*lrm ile niuilii coriclrren{i in patria sa, va tincie si se rdspindeascii 9i sL inlo-cuialscir inci pe mul{i ritlii. Alph. cle Candolle a ardtat c[ speciile care se ritspin-desc larg, tincl in gcneriii sd se rirspincieasc[ Jbarre larg; in consecin{d, ele vortindc sii inloe r-riasci gi sil exterm.ine multe specii in diferite regiuni ;i aceasta frineazircresterea nelirnitatir L\ formelor de specii in lume. Dr. Hooker ?t arratat recen'tcir in colqr-ui clc sud-est al Austraiiei,, ilncie se pare cd existd rnulli invadatori cliniliferite pcr{ir-lni ale glcil.rului, speciile endemice australiene au fcst mult redusecui numir-r. Irlr-r pot spune ce greutate trebr-rie ?rcordatd acestor considerafii; clarluate in tt-rtalitatea lor, aceste imprejr"rrdri trebuie s[ limiteze ?n fiecare regiunetendintii citre cresterea infinitri a speciitror.

REZUA,{ATTTL CAPITOLULUI

D'eici ln ccnclilii de vialit schinib,f toa.re, organismeie prezintd cieosebiriindividuale in L',!ll'oiip€ fiecar"e parte a structr.irii lor - 9i aces"r, lttcl"tt riu poate 1l

conti:-statt; clacii exisia, cl;li-orilf, proporfiei gecrneirice de inrrrr-il1ire,, o lLlpta severiipetltrlt r,ia{ir i;r o anumitii r,'irslii, iiriotinill salr an gi aceasta fire;te cd nu poate ficontestat; clacl de asemeriea, considerind infinita complexitate a reizrliilor dintreloate crglinisnrele, atit iiitr-e eie cit gi cri conctriliile lor cle vialir, care provoaci oilifinitir tliversitate in stl'rictril'r,, constitu{ia si obiceir"irile 1or le este avantajoasd;ciacir liriem se?]rna rJe it.r;iiE: acesica, ar fl cr-l totul ev.'tt'aolciinar sit nu se {r ivit vreo-clatir var:i;{ii foiosltonrri freclrui crganism tct a$a cuirt s-au ivit atit de mr.iltevari;-rfii fcrlositoare pelitt't-l om. Dar clac5 varia{iile folositoare oric[rui olganisntirlr loc:, cle sigr-ir c[ iriclii,izii cu asemene?t cs"tlCtere vor avea cea rnai ll']are gansit

de ;, se pdstra in lupta pentru via{5; ;i pe baza pr-rternicului principiu al eleciitafii,cie \,or tinr'!e sir prcducS descr;udenji cu caractere similare.,Acest principir"r dep[str"are sau supravie[i-lir"ea celc'r niai ap{i l-am numit Selectia natlrral[. E] eluce

1a peri'*cfionaree. {recilrei fiin{e ?n. raport cu concliliile sale de via.1[ organice si

lieLrrg;il'iice gi, prin tirmal'e, in irialolit*tea cazurilor, la ceea t:e tt'ebuie consirieratca L't.i l1i-ofrres in org:rni;riifie. Tottisi, formele simptre 9i inferioa.re vor clura mult1irnp. dacir s?rit birrc aclapta-te conCiliilor lor simple cie via{ii.

Selec{ia naturalii. pe baz.a. prini.iltitrlr-ri c[ la. virsta corespLtttz5.toare calitatilef-lct fl rncgtenite, poate modifica oul, sinninla sau forma tindrir tot af,e cle Ll$or

ca gi pe acltrll,. La nir-ll1e;uliniale, selec(ia sexuald ajr-rti selec{ici obignuite, asigu-rincl ma scr-rlilor ce lor mai r,'igr"lrogi si ntai bine etdapta{i cel mai mare num[r de

clescenclcnti. Seleclia senral[ va Ca de asen]enea caractere folositoare nitmai rna.sctl-

iilor in luptele lor salt in rivaliia.te cll alli masculi; iar aceste ca-ractei'e vor fltransmise unui seli seLr ambeior sexe in funcfie de forma cle ereditate care preciorninS"

Fe b";tztt confinutuir-ri general gi a eviden{ei Covezilor din capitolele urrnzi-t{-ri.,rc, se va pulea ji-lcleell rirr:i se:icc{ia natura.il" a aclionat in realitate, aCaptincX

forrnclc vari:ite Ce via{ii ler ciiver:sele li:r conCilii ;i sta{iuni. l)ar am v|aztfi. maiina.inte cuffl setrec{ia natr-rralir ciur:e la extinclie; iar c?t cie rnult r'r acfiorla.t extinc{iain istcria lumii organice 1) o arattil Fe Caplin geclcplia. Seleclia natural5 Cltce de

r) DLrpa tracluccrca lui K. A. l'inririal-cv. -- liotct 1t'ud.

sJiLli(:TI,\ N.\ft.Il ,\L.i s \I; stlPR,\\'IETITIITFI ,t cDL/)n t{tL^PTt

-l2trasemenea la divergenla caracterelor, deoarece cu cit organismele diferd mai multprin structurd, obiceiuri gi constitulie, cu atit aceeagi regiune poate sI hrlneascdun numlr mai mare de or-eanisrne, dupd cum se poate dovedi dacd privim lalocuitorii oricarui mic petec de pdmint qi la organismele naturalizate in {dri strdine.De aceea, cu cit descendenlii devin mai diversifica{i in decursul modificdrii des-cendenfilor oricdrei specii gi in decursul luptei neincetate a tuturor speciilor caretind sa-gi mdreascd num[rul, clr atit mai mare va fi posibilit atea lor de succesin lupta pentru via{a. Astfel, micile diferenle care deosebesc varietdtile aceleiagispecii tind in mod constant s[ creascd pind ce egaleazd drferenlele mai mari dintrespeciile aceluiagi gen sau chiar ale genurilor distincte.

Am vdzut cd, speciile larg rdspindite gi cu arii de rispindire intinse, apar-linind genurilor mai largi din fiecare clas6 vartazta 9i cel mai mult; ele tind s[transmitd descendenlilor lor modificafi aceasti superioritate care ii face acums5 predomine in regiunile lor proprii. Seleclia naturald, dupi cum am remarcatmai inainte, duce la divergenla caracterelor ;i la o puternicd extinclie a formelorde viald mai pufin perfecfionate gi intermediare. Pe baza acestor principii se potexplica natura afinit5lilor gi deosebirile in general bine exprimate dintre nenu-mlratele organisme din fiecare clasd care existd in lume. Este intr-adevdr unlucru admirabil - al cdrui aspect minunat il trecem adesea cu vederea, intr-atite Ce obignuit - cd toate animalele gi plantele, de oricind si oriunde, sint legateunele de altele in grupe subordonate altor grllpe intr-un fel pe care il intilnimpretutindeni _- anume, varietd(ile aceleiagi specii sint inrudite intre ele in modulcel mai strins, speciile aceluiagi gen sint inrudite mai pu{in strins gi inegal, formindsec{iuni ;i subgenuri, speciile genurilor Cistincte sint mult mai pufin strins inrudite,iar genurile inrudite in diferite grade formeazd, subfamilii, ordine, subclase qiclase. Diferitele grupe subordonate din orice clasd nu pot fi a;ezate liniar, darpar strinse in jurul unor puncte, iar acestea in jurul altor puncte gi ala maicleparte, in cercuri aproape nesfirgite. Dac5. speciile ar fi fost create independentnu s-ar fi putut explica de loc felul acesta de clasificare ; dar el se explicd prinereditate gi acliunea complexi a selec{iei naturale care duce la extinc{ie qi ladivergenla caracterelor, aga cum s-a ardtat in diagramd.

Afinitdiile dintre toate organismele aceleia;i clase au fost reprezentateuneori printr-un arbore rnare. Cred cla aceasti comparalie exprimd pe deplinadevdrul. Ramurile verzi si cu muguri care se desfac ar reprezenta speciile exis-tente; iar ramurile anilor treculi ar reprezenta lunga succesiune a speciilor stinse.La fiecare perioadi de cregtere, toate ramurile care cresteau au incercat sd se

intinda in toate pir{ile, sI deplseascd gi si indbuge ldstarii gi ramurile din preajmdin acelagi fel in care speciile ;i grupele de specii au infrint in toate timpurile altespecii in marea lupt[ pentru viala. Ramificaliile trunchiului impirfite mai intliin crengi groase, iar acestea in ramuri tot mai subfiri au fost gi ele cindva, cindarborele era tinir, ldstari cu muguri ; gi aceast6 legdturd dintre mugurii din trecutgi cei prezenfi, prin intermediul trunchiului ramificat, ar putea reprezenta clasi-ficarea tuturor speciilor stinse ;i existente, in grupe subordonate altor grupe.Din numerogi listari care vegetau cind arborele era o simpld tufd, numai doi sautrei - devenili ast'|azi ramuri mari - mai trdiesc gi poartd celelalte ramuri; totastfel, din speciile care au trdit in timpurile perioadelor geologice indepdrtate,foarte pu[ine au ldsat descenden{i vii gi modiflcafi. De la prima cregtere a arbo-

9-c.363

130 ORIGINEA SPECIII,ON

relui, multe crengi gi ramuri s-au uscat gi au cdzut; gi aceste ramuri cdzute dem5rimi diferite, ar putea reprezenta acele ordine, familii gi genuri intregi carein prezent nu posedd reprezentanfi vii gi care ne sint cunoscute numai in starefosild. Dup[ cum vedem, pe alocuri o ramurd subgire ;i stingherd fdcindu-gi locdintr-o bifurca{ie a arborelui li fiind favortzatd, printr-o imprejurare specialamai rdmine incd verde virful ei, tot astfel putem vedea uneori animale ca Orni-torincul sau iepidosiren care, intr-un anumit grad, leagd intrucltva, prin afini-t6!i1e 1or, doud mari ramuri ale vie{ii gi care au fost salvate, dupd cum se pare,de la o concuren{d fatald, prin faptul ci au locuit o staliune mai feritd. Dup[ cummugurii dau nagtere, prin cregtere unor muguri noi, iar acegtia, dacd sint vigurogi,se ramificd ;i depigesc de jur imprejur multe ramuri mai slabe, tot astfel credcd s-a intimplat gi cu marele arbore al viefii, care umple scoarja pdmintului curamurile sale moarte gi cdzute gi acoperd suprafafa cu ramificaliile sale vegniccrescind si minunate.

CAPITOLUL V

LEGILE VARIATIEIEJbctele condiliilor scltirnbate - I-olosirea ;i nefolosirea, combinate clr selecyia naturald ;

":#::i"'::::i;",:: !''o"iiJ'!J:;,;,i':'T,"::::::,;::;';i: ,:";::::;i,-,,',i,i,'i,zT7l!,,ii.zate stnt variabile - Pdrlile dezvoltate in moci neobi;nuit sint Joarte variabile : caracterele

specifce stnt mai vartabile declt cele generice; caraclerele sexuale secundare sfnt variabile -Speciile aceluia;i gen variazd tn mod analog - Revenire Ia caractere de nmltd vren?e

pierdute ^- Reztunat.

Pind acum am vorbit uneori despre varia{ii - atit de comune $i de polimorfela organismele domestice $i mai putin Ia cele in stare naturald -- ca $i cindele s-ar datora hazardului. Fdrd indoiald c[ expresia aceasta este cu totul inco-rect[, dar ea dd la iveald pe deplin ignoranta noastr[ cu privire Ia caLrza fiec[reivarialii in parte. Unii autori socotesc c5 sistemului reprodLlcdtor ii revine, in egal[mdsurd, atit producerea diferenlelor individuale sau a micilor devieri de structurl,cit ;i producerea de descendenli asemlndtori cu parinlii. Dar faptul cd variafiile$i monstrllozit[1ile apar mult mai des in stare dornesticf, decit in stare naturald,precum ;i faptul cd speciile mai larg r6spindite prezintl o variabilitate mai maredecit cele mai pulin r[spindite, ne duce Ia concluzia cA variabilitatea este, ingeneral, legatd. de conditiile de viald pe care le-a avut fiecare specie in decursul maimultor generatii succesive. in primul capitol, am incercat sd ardt c[ schimbareacondiliilor ac{ioneazd pe doud cdi: direct, asupra intregii organtza\n sau asupraanumitor pdr{i izolate;, gi indirect, prin sistemul reproducdtor. In toate cazurileexisti doi factori : natura organismului, care este gi cel mai important dintre ei,qi natura condi{iilor. Ac{iunea directi a condiliilor schimbate duce la rezultateclefinite sau nedefinite. in acest din urmd caz, organila\ia pare c[ devine plasticigi se produce o insemnatd variabilitate fluctuantd. In primul caz, natura orga-nismului este de a;a fel incit reac{ion eazd. lesne cind e supusd anumitor condilii;i toli - sau aproape tofi __ indivizii se modificd in acela;i fel.

Este foarte greu de hotdrit in ce misurd condi{iile schimbate, ca de pildaclima, hrana etc. 1u aclionat intr-un rnod definit. Avem motive s[ credem c[in decursul timpului, efectele lor au fost mai mari decit cele care pot fi dovediteneindoielnic. Da. putem conchide in mod sigur cd nenumdratele coadaptdri

1?2 OIlIGINI:,\ SPECIILON

complexe de structurd, pe care le vedem in naturd, la diferitele organisme, nu potfi airibuite numai unei astfel de ac{iuni. in exemplele urmdtoarl condiliile bu,a fi produs un uqor efect definit : E. Forbes afirmd cd scoicile sint mai frumoscolorate la limita sudicd a r[spindirii lor, atunci cind trdiesc in ape pufin adinci,decit scoicile din aceeagi specie care trdiesc mai la nord sau in ape mai adinci ;

dar aceasta, desigur, nu e o reguld generald. D-l Gould crede cd pdsirile dintr-oaceeagi specie sint mai frumos colorate dacd trdiesc intr-o climd cu cer senin decitdacd ar trdi pe lingl coastd sau in insule ; ?i ygilaston este convins c[ traiul inapropierea m[rii influen{eazd. asupra coloritului insectelor. Moquin-Tandon dao listd de plante ale cdror frunze sint cdrnoase atunci cind cresc in apropiere de

ldrmul mlrii, degi in alte locuri nu sint cdrnoase. Aceste organisme care vafiazdpu{in sint interesante in sensul ci prezintl, caractere analoge acelora a7e speciilorsupuse la condilii asemdndtoare.

Cind o variafie este cit de cit folositoare unui organism, e greu de spus ince mdsur[ o putem pune pe seama acliunii de acumulare a selec{iei naturale ;iin ce m6surd pe seama ac{iunii definite a condiliilor de viald. Astfel, toli blanariigtiu foarte bine ci animalele din aceeagi specie au bland cu atit mai groasl gi maibunl cu cit trdiesc mai la nord ; dar cine ar putea spune in ce mf,surd aceastddeosebire se datoregte indivizilor cu imbrdcdmintea cea mai cilduroasS, care aufost favoriza\r ;i pdstra[i timp de multe generalii, qi in ce m[surd se datoregteacliunii climei aspre, deoarece se pare cd intr-adevdr clima are o anumitd acfiunedirecti asupra bl[nii patrupedelor noastre domestice. Se pot da exemple de varie-teli intru totul asemf,ndtoare ale aceleiagi specii, produse in condilii externe devia[d. cit se poate inchipui de diferite ; iar pe de alt[ parte se pot da exemple devarietd{i neasemindtoare produse in condi{ii externe care par aproape intru totulidentice. De asemenea, orice naturalist cunoagte nenumdrate exemple de speciicare se menfin sau chiar nu variazd, de loc, deqi trliesc in climele cele mai opuse.Aceste considerafii md fac sd dau mai pu{ini greutate efectului ac{iunii directea condiliilor inconjurdtoare decit unei tendinle de a varia, datoritd unor cauzepe care le ignordm cu totul.

Putem spune c5, intr-un sens, condiliile de viat6, nu numai cd produc directs3u indirect variabilitatea, dar gi cd includ seleclia naturald, in sensul ci acestecondilii determind dacd una sau alta dintre varieta{i va putea sllpravielui. Atunciinsi cind omul este agentul selec{ionator, se vede limpede deosebirea dintre celedoud elemente de schimbare ; variabilitatea se manifestd intr-un fel oarecare, darvoinla omului este aceeacare acumuleazd" aceste varialii in anumite direcfii; gi toc-mai acestei din urmd ac{iuni ii corespunde, in natur6, supravieluirea celor mai ap!i.

EF'ECTELE FOLOSIRII SPORITE $I NEFOLOSIRII PARTILORlx vrAsuRA lx cnnr slNT coNTRoLATE DE SELECTTA NATURALA

Din datele expuse in primul capitol cred c[ nu poate si mai incapd nici oindoial5 asupra faptului cd la animalele noastre domestice, prin folosire, s-auintirit gi s-au m[rit anumite pdrli, in timp ce prin nefolosire unele pirli s-au mic-gorat;^de asemenea, nu incape indoiald, cd astfel de modific[ri se transmit ereditar.

In naturd, nu avem nici un criteriu de comparafie prin care s[ apreciem efec-tele unei folosiri sau nefolosiri de lungd durat6, deoarece nu cunoagtem formele

I,I] GILE \TARIATIEI 133

parentale; dar multe animale au structuri care pot fi cel mai bine explicate prinefectele nefolosirii. Dupi cum a remarcat profesorul Owen, nu existd anomaliemai mare in naturi decit o pas[re care nlr poate zbura, ;i totugi existd multepdsdri de acest fel. Ra{a de Falklandl) cu aripi scurte din America de Sud de-abiapoate si se ridice de-a lungul suprafelei apei qi are aripile aproape in aceeagistare de dezvoltare ca ra\a domesticd din rasa Aylesbury ; este demn de remarcatcd dupa cLrm aratd, d-l Cunningham, pdsdrile tinere pot zbura, pe cind celeadulte au pierdut aceastd. capacitate. Deoarece pdsdrile mai mari, care se hrlnescpe sol. zboard, rar, in afard de cazurile cind vor sd scape de primejdie, este proba-bil cd lipsa aproape totald a aripilor la multe p5sdri care trdiesc acum sau care autrdit ntr de mult in insulele oceanice nelocuite de animale de pradd, d fost cauzatdde nefolosire. Stru{ul locuiegte pe continent ;i este expus unor primejdii de care nupoate scdpa prin zbor, dar el se poate apdra, lovindu-gi dugmanul la fel de bine caorice patrr"rped. Putem presllprrne cd strdmogul genului strutionidelor a avut un modde viafd asem[ndtor cu al dropiei gi c6, deoarece dimensiunile gi greutatea corpuluisdu au crescu.t in cursul genera{iilor succesive, el a folosit tot mai mult picioarelegi tot mai pulin aripile, pin6 ce a devenit incapabil de zbor.

Kirby a remarcat (gi am observat gi eu acelagi fapt) cd tarsele anterioare alemultor gindaci coprofagi masculi sint adeseori rupte; el a examinat gaptesprezeceexemplare din coleclia sa gi nici unul dintre ele nu avea nici urmd de tars. La speciaOnites apelles lipsa tarselor e atit de obignuitd incit insecta a fost descrisd ca nea-vind tarse. La alte citeva genuri, acestea existd, dar intr-o stare rudimentar6. LaAteuchus sau scarabeul sacru al egiptenilor, tarsele lipsesc cu totul. Pind in prezentnu existd o mlrturie sigurd. cd, mutil6rile accidentale pot fi mogtenite ; dar cazurileremarcabile observate de Brorvn-S6quard la cobai, in legdturd cu efectele mo;te-nite ale operaliilor, ne fac s[ fim precauli in negarea acestei tendin{e. De aceea,e poate mai bine sd considerdm lipsa totalL a tarselor anterioare \a Ateuchus ca gi

starea lor rudimentar1, la alte citeva genuri ca datorite efectelor unei nefolosiriindelungate gi nu ca exemple de mutildri mogtenite ; deoarece se gisesc in generalmulli gindaci coprofagi fara tarse, pierderea acestora din urmd trebuie sd aibd locla inceputul vielii lor; de aceea tarsele nu pot avea o prea mare importan\d,la acesteinsecte Si deci nu sint folosite prea mult.

in'unele cazurt, s-ar putea sa punem cu usurinld pe seama nefolosirii unelemodific[ri de structurd care se datoresc, in intregime sau indeosebi, selec{iei natu-rale. D-l Wollaston a descoperit faptul remarcabil ca 200 din cele 550 de speciide coleoptere (astdzi se cunosc gi mai multe), care trdiesc ?n insula Madeira, auaripile atit de slab dezvoltate incit nu pot zbura; gi cd din cele doudzeci gi noudde genuri endemice, la nu mai pu{in de doudzeci gi trei, toate speciile sint in aceastdstare. O serie de fapte - anume cd in multe par{i ale lumii, coleopterele sint adeseaazvirlite in mare gi pier; ce dupd cum a observat d-l Wollaston cele din insulaMadeira se ascund pind std vintul qi iese soarele ; cd proporfia de coleoptere fdrdaripi este mai mare pe insula Desertas, insuld mai expusd vintului decit Madeira ;

gi in special faptul extraordinar asupra cdruia a insistat atit de mult d-l Wollaston,cd anumite grupe mari de coleoptere, extrem de numeroase in alte parli ;i care auabsolutd nevoie de aripi, lipsesc aproape cu totul in Madeira - aceite citeva consi-

1) In englsze;te logger-lrcaded duclc (Tcichyeres cinereus Gm./. - Nota trad.

tDr

deralii md fac sI cred cd lipsa aripilor la atit de multe coleoptere din Madeirase datoreste in special acliunii selecliei naturale, combinatd probabit cu nefolosirea.lntt-q9.rir, in decursul multo, g.n.ra1ii succesive, dintre aceste coleoptere, fiecareindivid care 7byr.a mai.pufi1,.fie. din pricind cd aripile i-au fost cevu *ai pulin binedezvoltate, fie 1di" pricina obiceiuriior sale lenese, a avut o sansd mai mirs de su-pravieJuire nefiind dus de vin-t inspre mare ; iar pe de altd'parte, acele coleopterecare zbutau cel mai mult au fost cel mai adesea duse cle vint in nrare gi astfel aufost distruse

Insectele din Madeira care nu se hrdnesc _pe sol ci ca gi unele coleoptere gilepidoptere, ce se hrdnesc cu flori, trebuie de obicei sa-gi foloseascd aripiie^pentrua-gi ,culege hr.ana, au aripile -- dup[ cum presupune it-t Wollaston - m6rite ginicidecum reduse. Aceasta este intru totul Compatibil cu seleclia naturald. Atuncicind o insect5. noul ajunge pentru prirna aard pe insul6, tendinia selec{iei naturalede a-i m[ri sau de a-i reduce aripile depinde de faptul dacd un numdr mai mare deindivizi se salveazrahrptincl cLl s-ucces impotriva vinturilor sau evitind aceastd luptd,fie zburind rar, fie nezburind de ioc. Acela;i lucru se petrece gi cu marinarii nuu-fragia{i in apropierea {irmului, .ln9 pentru cei ce inoatd bin6 este avantajos sdpoatd inota cit mai departe, pe cind pentru inotdtorii slabi este mai bine liici srinu incerce si inoate ci s5 r[mind ag:a\a[i de epavi.

Ochii cirtilelor qi ai unor rozdtoare sdpitoare au climensiuni rudimentareqi in unele cazurr sint complet acoperili cu piele ;i bland. Aceastd stare a ochi-lor se datoreste probabil reducerii lor treptate, prin nefolosire, ajutat1, poate deselec{ia natural5. Un rozdtor sdpdtor clin Ameiica de Sud, denumit tircu-t1rco(Cteno,rnys) are un mod de via{d gi.mai subteran clecit cirti{a ; un spaniol care prin-dea adesea aceste rozdtoare m-a asigurat cd de multe ori eie sint oirbe. Un .i.--pl?{ pe care l-1* prins viu era fdrd indoiald orb ;i clupi cum a ardtatdiseclia , cauzaorbirii era inflamarea membranei sale nictitanie. Deoarece inflama lia

' frecu.tttaa ochilor trebuie sd fie vltdmhtoare pentru orice animal si cum ochii desigur cdnu sint necesari animaleior cu un mod de viafd subteran, rbducerea dimensiinilorimpreund cu lipirea pleoapelor ;i acoperirea lor cu bland poate fi folositoare inacest caz; iar dacd este aga, selectia naturald ajutf efectelor nefolosirii.

Este bine cunosct-tt f'aptul cd unele animale , apar\rnind celor mai diferiteclase. ;i care trdie_sc in pegterile din Carniolia gi din Kbntucky, sint oarbe. La uniictabr, pedunculul ocular persistd deqi ochiul

-a disparut: suportul telescopului a

rdmas {.qi telescoptll cu lentilele sale s-a pierdr-rt. Deoarece este greu de imaginatcd ochii desi nefolositori, pot fi ddundtori in vreun fel oare.urJ animalelor"caretrdiesc in intuneric, pierderea lor poate fi atribuit[ nefolosirii. Unul din animaleleoarbe gi anume _gobolanul de pegterd ( Neotoma ) , din care doui exemplare au fostprinse de prof. Silliman la mai mult de jumdtate mila de la gura p.gt.iii qi deci nuin adinciturile ei cele mai profunde, avea ochii luciogi gi de dimeniio.ri *uri ; acesteanimale, d-uPd cum md informeazd. prof. Sillirnan, dupi ce au fost expuse tirnp de olun[ la o lumind intensificatd treptat, au dobindit o percepfie difuza a obieitelor.

Este greu sd. ne inchipuim condifii de via[ra mai asemdnitoare decit cele dinpegterile aciinci ele calcar care au aproape aceeasi climi ; astfel cd potrivit vechii con-cep{ii, dupa care animalele oarbe au fost create in mod sepaiat pentru pe;terileamericane ;i separat pentru cele europene, ne-ana putea agtepta la b foarte strinsaasemdnare in ceea ce privegte organiza[ia gi afinitatile acesioianimale. Dar nu este

LEGILE VARIATIEI 135

de loc aga, dac[ cercetdm ambele faune in totalitatea lor; vorbind numai despreinsecte, Schiodte remarci : <Prin urmare nu putem privi fenomenul acesta, luat intotalitate, decit ca pe un fenomen pur local, iar asemdnarea pe care o aratd citevaforme din pegtera Mamutului (Kentucky) gi din pegterile Carnioliei, n-o putemprivi altfel decit ca pe o expresie a analogiei ce existd in general intre faunaEuropei si aceea a Americii de Nord>. Dupi pdrerea mea, trebuie s5 presupunem clanimalele din America , avind in majo ritaiea cazurilor o capacitate normald a vdzu-lui, au migrat incet, in generafii succesive, din lumea exterioard in cotloanele totmai adinci ale pegterii din Kentucky, dup6 cum au fdcut gi animalele europene inpeqterile Europei. Avem unele dovezi despre aceastd schimbare treptatd a moduluide via![, deoarece Schiodte aratd : <Considerdm prin urmare faunele subterane camici ramificafii ale faunelor limitate geografic din regiunile invecinate, faune careatr pdtruns sub plmint, ;i care pe mdsurd ce se adinceau in intuneric, se adaptaucircumstanlelor inconjurdtoare. Animale nu prea indepdrtate de formele obignuitepregdtesc trecerea de la lumind la intuneric. IJrmeazd apoi cele construite pentrusemiobscuritate ; gi in cele din urm[ acelea destinate intunericului total, a cdroralcdtuire este cu totul particutrari>. Aceste observalii ale lui Schiodte, se inlelegeci nu se aplic[ la una Ei aceeaEi specie, ci la specii diferite. Dupd pdrerea expusd,cind un animal a ajuns cu timpul, dupi nenumdrate generafii, in cele mai adincicotloane, nefolosirea a gi adus obliterarea mai mult sau mai pu{in completd aochilor, iar selecfia naturald, adeseori a ,si efectuat alte schimblri, ca de pilda creg-terea in lungime a antenelor sau a palpilor, c& o compensalie pentru orbire.Cu toate aceste modific6ri, ne putem agtepta totugi ca animalele cavernicole dinAmerica sd aib[ afinit61i cu ceilalli locuitori ai acestui continent, iar cele din Europacu locuitorii continentului european. $i aga gi este la unele din animalele caverni-cole americane, dupd cum mi infotmeazd, prof. Dana; unele insecte cavernicoleeuropene sint inrudite foarte strins cu cele din regiunile invecinate. Dup[ concep-

fia obignuitl care le considerd ca fiind create independent, ar fi greu de dat vreoexplicafie ra{ionald afinit5lilor dintre animalele cavernicole oarbe gi ceilalli locui-tori ai celor dou[ continente. Pornind de la binecunoscuta legdturd a celor maimulte dintre speciile 1or, ne putem agtepta ca mulli locuitori ai pegterilor din LumeaVeche gi din Lumea Nou[ sd fie strins inrudili. Deoarece se gdsegte din abundenfdpe stinci umbrite, departe de orice peqteri, o specie oarbd de Bathyscia, pierdereavederii la speciile cavernicole ale acestui singur gen nu are probabil nici o legdturdcu loculrea in intuneric; cdcr pare cu totul firesc ca o insecti lipsita de vdz, si se

adapteze repede la pegteri intunecoase. Un alt gen orb (Anophthalmus) preztntd,aceastd remarcabil[ particul aritate cd, speciile, dupd cum observd d-l Murray,nu au fost incd gdsite decit in pegteri; totu;i speciile lui, care trdiesc in diferitepegteri din Europa gi din America, sint deosebite; este posibil insd ca strdmogiiacestor diverse specii, mai inainte, pe cind mai aveau incd ochi, sd fi fost rispin-dili in ambele continente, iar apoi sd se fi stins cu exceptia acelora din actualelelocuri de trai izolate. Departe de a fi surprins c[ unele dintre animalele cavernicolesint foarte anormale, aga cum a observat Agassiz referindu-se la pegtele orbAmblyopsis sau dup[ cum este cazul speciei oarbe Proteus, dacd este compa-ratd cu reptilelel) din Europa, fl[ surprinde mai curind faptul cd nu au fost

1) Pe timpul redactdrii <Originii speciilor> amfibiile erau clasate intr-o singurd unitate sistematicd cu reptilele.

De-abia Merrem (1820) le-a separat. - Nota trad.

I Ot) OITIGINEA -qPECIILOR

pdstrate mai multe rlmdgilepu{in severi Ia care au fosttntunecoase.

ale vie{ii strdvechi, {inind seama de concurenla maisupuqi pu{inii locuitori ai acestor locuri de trai

ACLIMATIZAREA

Plantele au obiceiuri ereditare ca: perioada de inflorire, timpul somnului,cantitatea de ploaie necesard seminlelor pentru a germina etc. AceastCmd indeamni,sd spun citeva cuvinte despre aclimatizare. Dacd e foarte obignuit ca speciile dife-rite apar{inind aceluiagi gen sd locuiascd. gi in regiuni calde gi in regiuni reci, atunciadmilind ca adevS"rat faptul cd toate speciile aceluiagi gen descind dintr-o singurdform5. parentald, aclimatizarea trebuie sd fi fost efectuatd in decursul unei perioadelungi de genera{ii succesive. Se gtie ca fiecare specie este ada ptatd.la climatul pro-priei sale patrii ; speciile dintr-o regiune arctic5, sau temperati nu pot suporta unclimat tropical gi invers. De asemenea. multe plante iuculente nu pot suportaun climat umed. Dar se exagereazd aCesea, cind e vorba de gradul de- adaptare alspeciilor la climele in care trdiesc. Putenl conchide aceasta din laptul c[ adeseorine este imposibil sd prevedem dac5. o piantA importatd va putea suporta sau nuclima noastrd, precum gi din faptul ci un mare num[r de planfe gi de animale adusedi1 felurite \dri, sint perfect s5.ndtoase la noi. Avem motive sd credem cd spe-ciile in stare naturalS. sint strict limitate in raspindirea lor de concurenla cu alteorganisme, tot atit de mult sau gi mai mtrlt chiar decit de adaptarea la anumitecondilii de climd. Dar fie cd aceastd aCaptare este sau nu foarte strictd, in oricecaz in privinla unor plante avem Covezi ci ele se obignuiesc intr-o anumit5. md-surd, in mod natural, cir temperaturi diferite; cu alte cuvinte cd se aclimatizeazd":astfel pinii ;i rododendronii, crescu{i din sim?n{d colectatd de dr. Hooker de laaceleaqi specii trdind la diferite inlllimi din Himalaia, s-au dovedit cd. posed[ inaceastd [ard.l) diferite aptitudini constitu{ionale de a rezista la frig. D-l Thwaitesmd. informeazd cd a observat fapte asemlnltoare in Ceylon; d-l H. C. Watson afdcut observalii analoge asupra speciilor^ellropene de plante aduse din Azore inAnglia ; Fi ag mai putea da gi alte cazuri. In privinla animalelor, s-ar put ea addugamai multe exemple autentice de specii care;i-au extins mult r[spindirea in decursulepocilor istorice, de la latituCini mai calCe la latitudini mai reci gi invers ; darnu putem qti sigur dacd aceste animale erau adaptate in mod strict la clirna lor na-tald, degi in toate cazurile obignuite presupunem cd a;a ar fi; nu gtim nici dacd. s-auaclimatizat ulterior in mod special la noile lor locuri de ffai, astfel incit sd fiemai bine adaptate arci, decit fuseserd la inceput.

Deoarece putem crede cd animalele noastre domestice au fost alese la ince-put de omul necivilizat pentru c5. erau folositoare ;i se inmulleau uqor in captivi-tate gi nu pentru cL ulterior s-au dovedit capabile de o rS.spindire foarte largd, iapa-citatea obi;nuit5. gi extraordinard a animalelor noastre domestice nu numai de arezista la climele cele mai diferite, dar gi de a fi perfect fertile (o probd cu multmai grea) in aceste clime, poate fi folosi td ca argument cd o propor{ie mare dinanimalele astdzi in stare sdlbaticd, ar putea u$or fi fdcute sd suporte clime foartediferite. Nu trebuie totugi sa impingem prea departe acest argument, linind seama

f ) Arrglia. Notu tratl

13i

de originea probabild a unora din animalele noastre domestice din diferite tulpinis[lbatice; de exemplu, in ciinii nogtri dcmestici poate cd s-a amestecat singele unuilup tropical cu acela al unui lup arctic. $obolanul gi goarecele nu pot fi considera{ica animale domestice, dar au fost transportate de om in multe par{i ale lumii, iarastdzi au o r[spindire mult mai largi decit oricare alt roz'ator ; ei tr[iesc in climarcce a insulelor Ferce in nord ;i in cea a insulelor Falkland in Sud, ca gi in multeinsule din zona caldd. De aici rezultd cd adaptarea la orice clim5. speciald poate fiprivit[ ca o calitate care se grefeazE uqor pe o largd flexibilitate inndscut[ a con-stituliei, comuni pentru majoritatea animalelor. Din acest punct de vedere, capaci-tatea omului qi a animalelor domestice de a suporta cele mai diferite clime, cit gi

faptul cd elefantii gi rinocerii dispdruli au suportat in trecut o climd glaciard, intimp ce specille astdzi existente, prin modul lor de viald sint toate tropicale sausubtropicale, toate acestea nu trebuie privite ca anomalii, ci ca exemple ale uneiflexibilitali largi ;i innS.scute a constitufiei, comund majoritdlii animalelor gi carese manifestd in conditii particulare.

ln ce m[surd aclimatizarea speciilor la o climd specifici se datoregte pur gi

simplu obignuinteit), in ce mdsurd se datoregte ea selec{iei naturale a varietdliloravind diferite constitulii inniscute gi, in sfirgit, in ce mdsur[ se datoregte ambelorcauze combinate, aceasta este o problemd incd neclard. Trebuie sd. cred cd obignuinlasau obiceiurile au oarecare influenld nu numai pe baz.a analogiilor, ci $i pe a sfa-turilor continue date in cdr{ile de agriculturd, incepind cu vechile enciclopediichineze care recomandd foarte multd precaufie in transportarea animalelor dintr-oregiune intr-alta. Deoarece nu este probabil ca omul sa fi reugit sd seleclioneze atirearase qi subrase cu constitulii special adaptate regiunilor respective, cred cI acestrezultat trebuie atribuit obignuinlei. Pe de alt5. parte, selec{ia naturald trebuie sdtinda ln mod inevitabil la pdstrarea acelor indivizi care se ndsteau cu constitutiacea mai bine adaptatd pentiu regiunea in care locuiau. in difeiitele tratate despreplantele cultivate, unele varietS{i sint considerate cd rezistd mai bine Cecit altele laanumite clime ; acest lucru este ardtat in mod foarte evident in lucririle'de pomi-culturd publicate in Statele Unite, in care unele varietdli sint recomandate de obiceipentru statele nordice qi altele pentru statele sudice; gi cum majoritatea acestorvarietd{i au o origine recentd., nu pot s[-gi tragd diferen{ele lor constitulionale dinobiceiurile lor. Anghinarul de Ierusalim care in Anglia nu s-a rlspindit niciodatdprin seminle ;i prin Llrmare din care nu s-au creat variet[li noi, a fost dat chiar caexemplu pentru a dovedi cd aclimatizarea nu se poate realiza, deoarece anghina-rul este in prezent tot atit de sensibil cum a fost totdeauna. De asemenea, fasolea afost citat[ adese a, in acelagi sens si cu mai mult temei ; dar experimentul nu poatefi considerat cd. a fost efectuat atita timp cit fasolele nu vor fi semdnate timp demai multe genera[Ii, suficient de timpuriu pentru ca o proporlie foarte mare sf, fiedistrusd prin efectul inghe(ului, iar semin{ele sd fie adunate de la cei ciliva supra-vie{uitori, cu grija de a preveni eventualele incruci;dri, apoi s[ fie luate din nousemin(e de la aceste plantule, cu aceleagi mdsuri de precau{ie. De asemenea, nu se

poate presupune cd nu apar niciodatd diferen{e in constitulia fasolelor de semd.natdecarece s-^a publicat o dare de seamd care aratd cum unele plantule cresc cumult mai vigllros decit altele; acest fapt l-am observat gi eu in exemple izbitoare.

-lti;li;r;;."-olezia. Iinhit, adici obicei, obgnuintra. K.A. Timiriazev traduce accst termen cu <cnoficr6a>{insupiri). - Nota trad.

ORIGIN]] .\ SPECIII,ON

ln general, putem conchide cd obiqnuinla, respectiv folosirea sau nefolosirea,au jucat in unele cazuri un rol considerabil in modific area constitufiei si structurii :

dar c[ efectele all fost adesea in mare mlsurd combinate si uneori covirsite deselecjia naturald a varia\iilor inndscute.

VARIATIA CORELATIVA

lnqeleg prin aceasti expresie c5. intre aga organizalie este atit de strins corelati.in cursul cregterii gi dezvolt[rii sale, incit atunci cind apar varia{ii mici in oriceparte ,si acestea sint acumulate prin seleclie natural5, se modificd qi alte pdr{i.Aceast[ problem5. foarte important[ este de cele mai multe ori imperfect infeleasl;i fara indoiald c[ aici categorii intregi de fapte diferite vor putea fi u;or confundateunele cu altele. Vorn vedea mai intii cd simpla mogtenire dd adesea falsa aparen([de corelafie. Unul din cazurile reale cele mai evidente este faptul, cd varialiile destructurd, ivite la pui sau larve, tind in mod natural sd influenleze structura anima-lului matur. Diveisele pdrli ale corpului care sint omoloage;i care intr-o perioaddembrionar[ timpurie sint identice in structurd, fiind in mod necesar expuse unorcondilii similare, p&r a fi foarte susceptibile sd varieze in acelagi fel; vedem acestlucru in varierea in acelagi fel a pdrJilor dreaptd gi sting[ a corpului; in variereapicioarelor anterioare 9i posterioare ;i chiar a maxilarelor gi membrelor, care variazdimpreund, deoarece unii anatomigti considerd maxilarul inferior omolog cu mem-brele. Nu am nici un fel de indoiala c[ aceste tendinle pot fl controlate mai multsau mai pu{in complet de s_eleclia natr-rrali; astfel, o familie de cerbi a trdit cindvanumai cu un singur corn fiecare; dac[ acest lucru ar fi fost de folos descendenleisale, ar fi devenit probabil permanent prin selecfie.

Pdrlile omoloage, dupzi cum au remarcat unii autori, tind sd se contopeasc[ ;

aceasta se vede adesea la plante monstruoase, gi nimic nu este mai obignuit decitunirea pirlilor omoloage in structuri norrnale, ca de pild[ unirea petalelor intr-untub. Pdrfile tari par si influen\eze forma par{ilor moi adiacente; unii autori credcd la p[sdri, diversitatea de formd a bazinului cauzeazS, remarcabila diversitate aformei rinichilor lor. Alti autori cred c6la om formabazinului mamei influenleazTaprin presiune forma capului copilului. La gerpi, dupd Schlegel, forma corpului gi

felul de inghi{ire determind pozilia;i forma mai multor viscere importante.Natura acestei corelalii rdmine adesea obscur5. D-l Isidore Geoffroy St. Hilaire

a observat in mod sugestiv , cd unele malformalii coexist[ adeseori, iar altelearareori , fdrdca noi sd fim in mdsurd sd le ddm vreo explicalie. Ce poate fi mai curiosdecit relalia la pisici dintre culoarea complet alb/a, ochii aibagtri ;i surzenie sauintre culoarea asemdndtoare cu a carapacei broagtei testoase gi sexul femenin'sau la porumbei ce poate fi mai curioi decit legdtura dintre penajul picioareloiqi membrana care unegte degetele lor exterioare, sau legdtura dintre abunden{apufului la puiul de porumbel iegit din gdoace ;i viitorul colorrt aI penajului sdu:de asemenea rela{ia dintre par gi din{i la ciinele golag turcesc, degi anci, fFird indoialdcd joacd un rol gi omologia. Cu privire la acest din nrmi caz de corelalie,cred cd cu greu ar putea fi socotit ca intimpldtor, faptul c[ cele doui ordine demamifere care sint cele mai anormale in acoperS.mintul lor dermic, adicd Cetaceele(balenele) ;i Edentatele (Armadillos, mirmecofagii cu solzi etc.) sint de asemenea,in general, cele mai anormale qi in privin{a dinfilor; dar exist[ atit de multe

Ln c It,ti v.,\ n I.4 TrLIT 139

exceptii la aceastd regul[, cum a ar'|atat d-l Mivart, incit ea prezintd o impor-tanld redusd.

Nu cunosc nici un caz mai potrivit pentru a ardta importan{a legilor corela{ieigi varia{iei, inclependent de utilitate ;i deci de seleclia naturald, decit acel al dife-renlei dintre florile externe gi cele interne din inflorescenfele unor Composee giUmbellifere. Cunoagte oricine diferen{ele dintre florile marginale ;i cele centrale,de exemplu la margaretd; aceast[ diferen![ este insotitd adesea de disparilia par-liald sau complet/a a organelor de reproducere. Dar 7a unele din aceste plante gisemin{ele diferd prin forma gi structura suprafelei. Aceste diferen{e au fost atri-buite uneori presiunii involucrelor asupra florilor, sau presiunii lor reciproce, iarforma seminlelor florilor marginale ale anumitor Compbsee sprijinE aceastS. idee;dar la Urnbellifere, dupd cum md informeaz/a d-rul Hooker, in nici un caz speciilecu capitulele cele mai dense nu sint acelea care diferd cel mai mult in privin{aflorilor lor interne gi externe. S-ar putea crede cd dezvoltarea petalelor marginale,prin extragerea hranei de la organele de reproducere, provoacd degenerarea lor :

dar aceasta nu poate {i singuracauzd,, deoarece la unele Composee semin{ele florilorexterne gi interne diferd, fltrd nici un fel de diferenle in corol5.. Este posibilcd" aceste diverse diferenle sd fie legate de afluen{a diferiti a hranei spre florilecentraie gi externe : gtim cel pu{in cd la florile neregulate, cele mai apropiate de axdsint cel mai mult expuse peloriei, adici sint expuse s6 devin[ simetrice. AE puteaadduga, ca un exemplu al acestui fapt si ca un caz izbitor de corelafie, cd,la multepelargonii, cele doud petale superioare ale florii centrale a inflorescenfei igi pierdadesea petele cle culoare mai inchis[; iar cind se intimpl5, aceasta, nectarut aderentlipsegte cu totul, floarea centrald devenind astfel peloricd, adicd simetricd. Cindculoarea lipsegte numai de pe una din cele dou[ petale superioare, nectarul nulipsegte cu totul, dar este mult redus.

Privitor la dezvoltarea corolei, ideea lui Sprengel cd florile marginaleservesc la atragerea insectelor, a clror ac(iune este foarte avantajoasi sau chiarnecesard pentru fecundarea acestor plante, este foarte verosimila; gi dacd este a;a,selecfia natura.ld, a putut sd intre in joc. Dar cu privire Ia serninle, pare imposibilca diferenlele lor de form[ care nu sint totdeauna corelate cu oarecare diferen{eale corolei, sd fie folositoare in vreun chip; gi totugi, la Umbellifere acestediferen{e sint de o importan{d atit de evidentd - seminlele fiind uneori ortospermela florile externe gi celosperme la florile centrale - inclt de Candolle senior gi-aintemeiat principalele sale impS.rfiri ale ordinului pe aceste caractere. De aicirezultd. cd modificSrile de structuri considerate de sistematicieni ca fiind demare valoare sint probabil datorite in intregime legilor varialiei gi corelafiei f5.rda fi, in mdsura in care ne putem da seama, cit de cit folositoare speciei.

Adeseori putern pune in mod gre;it pe seam a varia\iilor corelative structurilecomune grupelor intregi de specii. care in realitate se datoresc pur gi simplu eredit6lii.Intr-adevdr, un strdmo$ comun indepdrtat poate sa fi dobindit prin seleclie natural[vreo modific are de structurdtar dup[ mii de generalii o altd modificare, independentd ;aceste dou[ modificS.ri care au fost transmise unui grup intreg de descenden{icu moduri Ce via[d. diferite, ar putea fi considerate in mod firesc drept corelaliinecesare. Alte corelalii se datoresc dupd cit se pare felului in care poate ac{ionanumai seleclia natural[. De exemplu, Alph. de Candolle a observat cd, seminfele?naripate nu se gdsesc niciod atd in fructe nedehiscente : eu a$ explica aceast[ regul6,

119_ OIIIGINEA SPECIILOR

prin aceea cd seleclia naturald, nu ar putea duce la formarea treptat[ a semin{elorinaripate, dacd capsulele nu s-ar deschide, deoarece numai in aie st caz semin{ele,care erau ceva mai bine adaptate pentru a fi purtate de vint, ar putea dobindiun avantaj asupra altora mai pufin bine adaptate la o largd. rdspindire.

COMPENSATTA $r ECONOA,ITA DE CRE$TERE

Geoffroy senior gi Goethe au propus aproape in acelagi timp legea lor de com-pensa{ie sau de echilibru al cregterii ; sau dupa curn se exprimd Goethe <pentru acheltui pe de o parte, natura este silitd s[ economiseascd pe de altd parte>. Credc5. aceasta se potrivegte intr-o anumitd mdsurd. la organismele noastre domestice :

dacd hrana se indreaptd, in exces spre o parte sau spre un organ, ea se indreaptdrareori sau cel pulin rareori in exces spre altd parte; astfel, este greu sd faci ca ovac[ sd dea lapte mult ,si in acelagi timp sd se ingrage. Aceleagi varietili de varzd nupot da in acelagi timp frunze abundente gi hr5.nitoare 9i o produc{ie mare desemin{e bogate in ulei. Cind semin{ele fructelor noastre se atrofiazd, fructul cigtigdmult in dimensiune gi calitate. La pdsdrile noastre domestice, un mot mare de penepe cap este inso{it ln general de o creastd redus6, tar dezvoltarea unui pdmituf labarbie de reducerea carunculelor. La speciile in stare naturald, cu greu se poatesusfine c5, aceastd lege are o aplicare universa\d.; dar mul1i observatori buni, in specialbotani;ti, cred in adevdrul ei. Nu vreau sd dau aici nici un fel de exemple, deoarecenu vdd cum s-ar putea deosebi pe de o parte efectele dezvoltirii considerabileaie unei parli prin seleclia naturald. gi reducerea unei parfi invecinate din aceeagicauzd. sau datoritS. nefolosirii, $i pe de alt[ parte, efectele reducerii hranei unei parlidatoritS. ex:esului de cregtere'al altei parli invecinate.

B[nuiesc de asem3nea cd, unele din cazurile de compensalie care au fost ardtatecit gi alte fapte, pot fi grupate sub un principiu mai general gi anume cd. seleclianaturai[ tinde in mod continuu sE economiseascd toate par{ile organiza(iei. Dacdin condilii de via(d. schimbate, o structur[ care a fost mai folositoar: devine maiputil folositoare, reducerea ei va fi favorizatd", deoarece ea va ajutaindividului sdnu-qi risipeascd hrana in construirea unei structuri nefolositoare. Numai aga potin{elege un fapt care m-a izbit mult cind am examinat Cirripedele, gi cdruia i-a;putea gdsi multe exemple analoge: atunci cind un cirriped parazit trdiegte in inte-riorul altui cirriped gi este astfel protejat, el i;i pierde mai mult sau mai pu{incomplet cochilia saLl carapacea. Aga se intimpld la masculul de lbla $i, intr-unfel intr-adevSr extraordinar la Proteolepas. Carapacea la toate celelalte Cirri-pede constd in trei segmente anterioare, foarte importante, ale capului, dezvoltatenorm gi inzestrat cu muqchi gi nervi puternici. La Proteolepas, parazit giprotejat , taald partea anterioari a capului este redusd la cel mai simplurudiment, fixat de bazele antenei prehensile. Aceastd economisire a unei structurimari qi complexe, devenit[ de prisos, va constitui un avantaj hotdrit pentrufiecare individ succesiv al speciei, deoarece in lupta pentru via\d la care esteexplls fiecare animal, sansa de a o suporta va fi mai mare dac'/a se irosegtemai pu{in[ hrand.

Asadar, cred cd. seleclia naturald, va tinde cu vremea sd reduci oricare parte aorganrza{iei, de indatd ce partea devine de prisos, datorit[ schimbarii modului devia!6, ffud. ca sd determine, sub nici un motiv, ca altd parte sd se dezvolte mult

T,II CII,E V,TNIATII'I 141

intr-un grad corespunzdtor. $i, dimpotrivd, credperfect sI dezvolte un organ in mod deosebit,necesari, reducerea vreunei p5r{i invecinate.

sd selec{ia naturald poate reugifdrd" a cere, ca o compensa{ie

STRUCTURILE MULTIPLE'), RUDIA,{ENTARE $I CU ORGANTZATTEINFERIOARA S1XT VARIABILE

Se pare, dupd cum a observat Isidore Geoffroy St. Hilaire, cd existd o regul6,atit la variet6{i cit gi la specii, dupd care orice parte sau organ care se repet[ demulte ori in acela;i individ (ca vertebrele la gerpi gi staminele la florile poliandrice)se afld in numdr variabil, in timp ce aceeagi parte sau organ, dacd exist[ intr-unnumlr mai mic, rdmine constantd. Acelagi autor, ca gi o serie de botanigti,a observat de asemenea cd, pdrfile multiple sint extrem de susceptibile de varia(ii instructura lor. Deoarece <repetilia vegetativ6>>, pentru a folosi expresia prof. Owen,este un semn Ce organizalie inferioard, cele ardtate coincid cu pS.rerea obiqnuitd anaturalig ilor dupi care organismele situate pe treptele inferioare ale scirii crgani-za\iei sint mai variabile decit cele superioare. Presupun ci prin treapti inferioardaici se infelege cd diversele pdrli ale organizaliei au o slabd dezvcltare a specialtzdriiin func{iuni particulare; gi atita timp cit aceeagi parte are de efectuat func(iunidiferite, se explicS. poate de ce ea i;i pistreazd,variabilitatea, adici de ce selec{ianatural[ nu a pdstrat sau nu a respins fiecare ugoari deviafie a formei cu aceeagigrlja ca atunci cind partea trebuie s[ serveascd unei funcliuni speciale. Acela;i lucrus-ar putea spune gi despre un cufit c?re trebuind sd taie lucruri diferite poate aueaaproape orice formd, pe cind o unealtd destinatd unui scop special trebuie sd aibdo formd anumit6. Selec{ia naturald - gi aceasta nu trebuie uitat niciodatl _- nupoate lucra decit prin qi in folosul organismului dat.

Pd.r[ile rudimentare, dupa cum se admite in general, au insugirea de a fifoarte variabile. Asupra acestui subiect va trebui sd mai revenim ; aici vreau numaisI adaug cd variabilitatea lor pare sE rezulte din lipsa lor de utilitate gi prin urmaredin faptul cd selec{ia natunld, nu a avut nici o putere sd le impiedice devia{iiledin structurd.

O PARTE DEZVOLTATA TXCESIV SAU EXCEPTIONAL LA O SPECIE OARECAREMANIFESTA TENDINTE DE VARIABILITATE PUTERNICA

lN coMpARATTE cu ACEEA$r rARTE A spECrrLoR lxnuorrn

Acum ciliva ani, m-a impresionat foarte mult o observalie cu privire la celede mai sus, fdcutd de d-l Waterhouse. Prof. Owen pare de asemenea sd fi ajunsla o concluzie aproape similarS. Este imposibil sa incerci sd convingi pe cineva deadevdrul tezei de mai sus, fdr5. sd redai lunga serie de fapte pe care le-am adunat$i pe care nu le pot reproduce aici. Pot numai s6-mi exprim convingerea ci aceastdreguld este foarte generald. Sint pe deplin con$tient cd existd citeva cauze de erori,dar sper cd am finut seama suficient de ele. Se inlelege cd regula nu se aplici in niciun caz vreunei pdr{i, oricit de neobi;nuit de dezvoltatd ar fi e&, pina ce partearespectivd nu se dezvoltd neobipnuit la o specie sau la citeva specii, in comparalie cu

*) Homonome. - Nota trad,

112 ORIGINEA SPECIII,OR

aceeagi parte la diierite specii strins inrudite. Astfel, aripa unui liliac este o structurdfoarte anormali pentru clasa mamiferelor, dar regula nu se aplicd aici, deoareceintregul grup al liliecilor posedd aripi ; ea s-ar aplica numai dacd vreuna dinspecii ar avea aripile dezvoltate in mod deosebit in comparalie cu celelalte speciiale aceluiagi gen. Regula se aplicd deosebit de riguros in cazul caracterelor sexualesecundare, dacd ele se manifestd in vreun fel neobi;nuit. Termenul de caracteresexuale secundare folosit de Hunter se referd, la caracterele legate de un sex, darcare nu sint direct in legdturi cu actul reproducerii. Regula se aplicd masculilor gifemelelor, insd mai rar femelelor, deoarece ele au rareo ri catactere sexuale secundaremai importante. Faptul cd regula se aplicd atit de bine in cazul caracterelor sexualesecundare, se datoregte poate marii variabilitAli a acestor caractere, fie c[ ele sintsau nu manifestate in vreun fel neobisnuit - ceea ce eu nu cred cd poate fi pus laindoiald. Dar cd regula noastri nu este limitatd, la caracterele sexuale secundare sevede clar in cazul Cirripedelor hermafrodite; arn urmdrit in mod special obser-valra d-lui Waterhouse in timp ce cercetam acest ordin Si sint absolut convins clregula rdmine valabild uproup. totdeauna. lntr-o lucraie viitoare voi da o listd atuturor cazurilor mai importante ; aici voi ardta numai unul, deoarece el ilusfteazd"regula in cea mai largd. aplica{ie a ei. Valvele operculare ale Cirripedelor sesile(Cirripedele de pe stincile marine) sint structuri fbarte importante in cea mai deplindaccepliune a cuvintului gi diferd extrem de pufin chiar la genurile diferite ; dar lacele citeva specii ale unui singur gen - Pyrgoma - aceste valve prezintd un numdruimitor de diversificdri ; valvele ornoloage sint adesea cu totul diferite ca formd ladiferitele specii ; iar gradul de varialie la indivizii aceleiagi specii este atit de mare,incit nu ar fi o exagerare dacd am spune cd varietdfile aceleiagi specii difer[ mai multunele de altele in privinla caracterelor derivate din aceste importante organe, decitdiferd intre ele speciile apar{inind altor genuri diferite.

Deoarece la pdsd,ri indivizli aceleiagi specii, populind aceeagi regiune, vafiazd"extrem de pulin, m-am ocupat in mod deosebit de ele; regula pare sd fie in modcert valabild pentru aceast[ clas6. Nu am putut stabili dac[ regula se aplicd. gi

plantelor, ;i aceasta mi-ar fi zdruncinat serios credinla in veracitatea oi, dacdmarea variabilitate a plantelor nu ar face deosebit de grea aprecierea graduluilor de variabilitate relativd.

Cind vedem la o specie vreo parte sau vreun organ dezvoltate intr-un gradsau intr-un mod neobignuit, este logic sd presupunem cd ele all o mare importan{dpentru aceastd specie ; gi totugi in cazul de fa{d ele sint deosebit de susceptibile lavaria{ii. De ce oare este asa ? Punctul de vedere dupd, care fiecare specie a fost creatdin mod independent, cu toate pdrfile ei aga cum le vedem astdzi, nu-mi poate danici o explicafie. Dar punctul de vedere dupd care grupele de specii se trag din anumitealte specii gi s-au schimbat pe calea selecliei naturale, cred cd poate sd aducd ooarecare lumind. Mai intii s[ fac unele observalii preliminare. Daci la animalelenoastre domestice, o parte oarecare sau animalul intreg sint neglijate qi nu li se

aplicd nici o seleclie, atunci partea neglijatd (de exemplu creasta la gdinile de ras5,Dorking) sau to{i urmagii, vor inceta sd mai aibi un caracter uniform; qi se poatespune atunci cd rasa este pe cale sd degenereze. La organele rudimentare gi la celedoar pu{in specializate pentru vreun anumit scop gi poate ;i in grupele polimorfe,vedem nn caz aproape paralel, deoarece aici seleclia naturald nu s-a manifestat saunu s-a putut manifesta din plin, ;i astfel otganizafia a fost lasatd intr-o stare fluctu-

I,E CII,E \'ANI,\TTI]I L14

antl. Dar ceea ce ne intereseazdmaimult aici este cd acele caractere ale animalelornoastre domestice, care in prezent sint supuse unei schimbdri rapide prin selec{ia

continu6, sint de asemenea deosebit de susceptibile la varialie. SA privim indiviziiaceleiagi rase de porumbei ;i vom vedea ce enormd deosebire este intre ciocurileporumbeilor jucdiori, intre

.ciocurile si ndrile porumbeilor c5ldtori, intre mersul

$i coada porumbeilor rotali etc., acestea fiind tocmai trds[turile principale care iiintereseai,a acum pe crescdtorii englezi. Chiar la aceeagi ras5, ca de piida la porLlm-belul jucdtor cu ciocul mic se gtie ci este greu s[ oblii pds[ri aproape perfecte,multe depdrtindu-se simlitor de tipul subrasei. Se poate spune cu drept cuvint cd

existd o fupta continud intre tendinla de revenire la o stare mai pulin perfecld',9agi o tendint[ inndscuti cdtre noi varialii pe de o parte ;i injrg.puterea selecfiei

iontinue de a pistra rasa bun6, pe de alt[ parte. Cu timpul, selec{ia biruie 9i nu trebuiesd ne agteptdm la o nereugitir atit de totalS incit sd oblinem o pasdre comund ca

porumbelul juc[tor obignuit dintr-o tulpin[ de porumbei de rasd bund de jucitoriiu ciocul mic. Dar atit timp cit s:lec{ia se desf5goard rapid, trebuie sd ne agtep-

tdm totdeauna la o mare variabilitate a pirlilor supuse acfiunii ei.Iar acum sd ne intoarcem la naturd. Dacd o parte a fost dezvoltatd in vreun

fel excep{ional la o specie oarecare in compara{ie cu celelalte specii ale aceluiagigeo, putem conchide Ca partea respectivd, a suferit o serie cle modiflcdri excepfion?lg,dupa perioada cind diferitele specii s-au desprins din strdmogul. comun al genului.Aceas^ta perioadd" va fi rareori foarte indepdrtatd, deoarece speciile dureazd" rareottmai mult decit o singurd perioadd geologicd. Modiflcdri excep{ionale implic5 ungrad cle variabilitate neobi$nuit de mare ;i de lungd durat6, care a fost acumulatin mod continuu prin selec{ie naturald in folosul speciei. Dar deoarece variabilitateaparfii sau organului exceplional de dezvoltate a fost atit de mare ;i de lungd duratdintr-o perioabd nu prea indepdrtatd,, ne putem a;tepta, de regulS generald, s[ gdsim

mai multd variabilitate in aceste pd.rfi decit in alte par{i ale organizaliei care aurdmas aproape constante timp de o perioadd mult mai indelungatd. $i sint.convinscd aga eit.. Nu vdd nici un motiv de indoiald, cd,lupta dintre seleclia naturald, pe de

o parte gi tendinla spre reversibilitate gi variabilitate, P! de altd parte, va lncetain decur'sul timpului Ei de asemenea cd organele dezvoltate cel mai anormal vorputea deveni constante. De aceea, dac[ un organ, oricit de anormal ar fi el, a fosttransmis aproximativ in aceea;i stare multor descendenli modifica{i a;a cum. s-a

intimplat cu aripa liliacului, potrivit teoriei noastre, acest organ trebuie sd fi existatin apioape aceeagi stare o peri oadd imensd de timp ; gi astfel se explic[ de ce el nueste mulf mai variabil decit oricare altdparte. Numai in acele cazuri in care modi-ficarea a fost relativ recentd gi exceplional de importantd, vom putea gdsi inclprezentd", in mare misurd, variabilitatea generativdt), cum ar mai putea fi ea numitd.lntr-adevdr, in acest caz variabilitate a va fi fost rareori fixatd prin selecfia continula indivi zrlor variind in modul gi gradul necesar gi prin eliminarea continu5. a acelora

care tind sd se reintoarc[ la o stare anterioard mai pulin modificatd.

CARACTERELE DE SPECIE SINT MAI VARIABILE DECIT CELE DE GEN

Principiul discutat in paragraful precedent poate fi aplicat gi la subiectul de

fatd. Carac{erele de specie, se;tie, indeobgte, cd sint mai variabile declt cele de gen.

L) Generative variability ,= variabilitate innlscutd (dupit Timiriazev, p. 236). - Nota trad.

r ttlal onI GINH A SPIifllIt.r'R

S5 explicdm printr-un singur exemplu ce inseamnd aceasta: dacd un gen mare deplante cuprinde unele specii cu flori albastre, Lar altele cu flori rggii, culoarea va finumal un caracter de specie gi nimeni nu se va mira dacd una din speciile cu florialbastre va varra devenind ro;ie sau invers; dar dacd toate speciile ar avea florialbastre, culoarea ar dobindi un caracter de getr, iar varia{ia colora{iei ar fi un faptmai neobignuit. Am ales acest exemplu deoarece explicalia pe care o vor da majori-tatea naturaligtilor gi anume cd sint mai variabile caracterele de specie decit cele cle

getr, fiindcd cele dintii privesc pdr{i cu importan{i fiziologic[ mai micd decit celefolosite de obicei pentru clasificarea genurilor, nu s-ar putea aplica aici. Cred caaceastd explica(ie este in parte adevdratd, degi numai in mod indirect : va trebuitotugi sd revin asupra acestui punct in capitolul despre clasificare. Este cu totul deprisos sd citez fapte in sprijinul afirmaliei c5. obignuitele caractere de specie sintmai variabile decit cele de gen ; dar in ceea ce privegte caracterele importante, amobservat de repetate ori in lucririle de istorie naturalS , cd atunci cind un autorremarcd cu sLlrprindere cd vreun organ sau parte mai insemnate, care de obicei sintfoarte constante la un intreg grup mare de specii, diJbra considerabil la speciistrins inrudite, ele sint adesea variabile gi la indivizii aceleiagi specii. $i acest faptaratd c[ atunci cind unui caracter avind in general o valoare de gen ii scade valoareadevenind doar caracter de specie, caracterul respectiv devine adesea variabil, degiinsemnS.tatea h-ri fiziologici rlmine aceeagi. Un lucru similar se intimpla gi cu mon-struozit[tile: cel pufin Isidore Geoffroy St. Hilaire pare cd nu are nici un fel de dubiuasupra faptului cd cu cit un organ este in mod normal mai diferit la diversele speciiale aceluia;i grup cu atit el este rnai susceptibil de anomalii la indivizli acelui grup.

Dac[ ne oprim la punctul de vedere obignuit, dupd care orice specie a fostcreatTa independent, atunci cum se face ci tocmai partea structurii care se deose-begte de aceleagi pirfi ale altor specii ale aceluiagi geo, create qi ele independent,este mai variabild decit alte pdrli foarte asemdndtoare la specii diferite ale genului ?

Nu v[d posibilitatea nici unei explica(ii. Dar pornind de la punctul de vedere careconsiderl speciile doar ca varietd{i puternic exprimate ;i mai constante, putem s5. neagteptdm adesea ca ele si continue sd varieze in acele parti ale structurii lor cares-au moCificat in decursul unei perioade relativ recente si au ajuns astfel sd se deo-sebeascd. Problema se poate pune gi astfel: caracterele prin care toate speciile unuigen se aseamdnd intre ele gi prin care totodatd ele difera de genurile inrudite, se

numesc caractere de gen; ;i aceste caractere pot fi atribuite descenden{ei dintr-unstrimog comun, deoarece rar trebuie sd se fi intimplat ca seleclia naturald s[modifice exact in acela;i fel diferite specii distincte, adaptate unui mod de via{amai mult sau mai pu{in diferit. $i cum toate aceste aga-numite caractere degen au fost mogtenite dinaintea perioadei cind diversele specii s-au desprins primadatd din strdmo;ul lor comun gi in consecinld nu au variat sau n-au ajuns sd

difere in nici un grad, sau numai intr-o micd mdsurd, este probabil ca ele sd

nu varieze nici in zilele noastre. Pe de altd, parte caracterele prin care specrilediferd de alte specii ale aceluiagi gen sint numite caractere de specie ; gi cumaceste caractere de specie au vanat 9i au ajuns sd difere din perioada de cindspeciile s-alr desprins dintr-un strdmog comun, este probabil ca adesea ele sd

mai fie incd variabile intr-un anumit grad - in orice caz intr-un grad mai maredecit acele pdrli ale organiza{iei care au ri.mas constante timp de o perioad[foarte lung5.

LE GILE VATTIATIEI 11?

CARACTERELE SEXUALE SECUNDARE SINT VARIABILE

Cred cd naturali;tii vor admite, fdrd ca sd intru in amdnunte, marea varia-bilitate a caracterelor sexuale secundare. Ei vor admite de asemenea cd speciileaceluiagi grup diferd intre ele mai mult in privinta caracterelor sexuale secundare,decit in privinla altor par{i ale organizatrer lor; si compardm, de exemplu, gradulde deosebire dintre masculii galinaceelor, la care caracterele sexuale secundaresint puternic dezvoltate, cu gradul de deosebire dintre femele. Cauza variabili-te1ii iniliale a acestor caractere nu este evidentS, dar putem inlelege de ce ele nuau devenit atit de constante gi de uniforme ca alte caractere, dacd linem searna defaptul cd sint acumulate prin seleclia sexuald, care este mai pufin riguroasd inacliunea ei decit selecfia obi;nuitd ; selec{ia sexuald nu produce moarte, ci limi-teazd descendenla masculilor, mai pu{in favorizalt. Oricare ar fi, cauza variabili-tAFi caracterelor sexuale secundare, dat fiind cd

- ele sint foarte variabile selecliasexual5 are o sferi de acfiune largd, gi astfel a reu;it poate si dea speciilor dinacelagi grup un grad mai mare de diferenle in aceastd direclie, declt in altele.

Este remarcabil faptul cd, dif'erenfele secundare dintre cele doud sexe aieaceleiagi specii sint in general exprimate tocmai la acele pdrfi ale organizalier princare speciile aceluiagi gen diferi intre ele. Pentru ilustrarea acestui fapt voi daca exemplu primele doui cazurr care se g[sesc pe lista mea; gi cum diferen{elein aceste cazuri sint de o naturd cu totul neobignuitd, corelalia cu greu poate R

consideratd intimpldtoare. Acelagi numir de articulafii ale tarselor constituieun caracter comun pentru un foarte mare grup de coleoptere; dar la Engidae,dup6 cum a observat Westwood, numdrul lor variazd mult; el diferS' de asemeneala ambele sexe ale aceleiagi specii. Tot astfel, la hirnenopterele nidicole, inervafiaaripilor constituie un caracter de cea mai mare importanfd, deoarece este cornundla grupe mari; dar la unele genuri inerva{ia difera de la specie la specie; diferirde asemenea gi la cele doud sexe ale aceleiagi specii. Sir J. Lubbock a observatde curind cd unele crustacee minuscule prezintd, o ilustrare excelent[ a acestei

legi. <<La Pontella, de exemplu, caracterele sexuale sint date in special de antenaanterioard gi de a cincea pereche de picioare: diferenlele specifice sint de asemenea

date in mod principal de aceste organe >. Aceastd relalie are dupi rnine un in{elesclar: eu consider toate speciile aceluiagi gen ca descinzind in mod sigur dintr-unstrdmog comun, ca ;i cele doud sexe ale oricdrei specii. In consecin{[, da9[ oriceparte a structurii strdmogului comun sau a descendenfilor _s[i imedia{i devinevariabild, este foarte probabil cd varialiile acestei pdr{i vor fi preluate ca folosi-toare de selecfia natuialS ,si de seleclia sexual6, pentru a adapta diferitele specii|a diversele locuri din econolnia naturii, de asemenea pentru a adapta cele doudsexe ale aceleiagi specii unul fald Ce altul sau, in sfir;it, pentru a adapta masculiia lupta cLr alli masculi pentru posedarea femelelor.

Ca incheiere, ajung la urmdtoarca concluzie : variabitritatea mai mare a carac'terelor de specie (adicd a acelora care deosebesc o specie de alta) faflat de variabi-litatea caraCterelor de gen (adica a acelor a care sint comrtne tuturor speciilor unuigen) ; frecvenla $i extrem de mare a variabilitate a unei parli excepfional de dezvoltatela o specie, in comp aralie cu aceea;i parte la ceilalli indivizi ai speciilor vecine t) :

variabilitatea redusi a unei pdr{i, oricit de exceplional ar fi ea dezvoltatd, dacd

1) Traducere dupd Timiriazev, Carus gi Barbier. -- Nota trad-

10 - c. 36lJ

I +r) ORIGINI'A SPECIILOIT

este comund unui grup intreg de specii; marea variabilitate a caracterelor sexualesecundare ,si marea tor deosebir e 7a speciile strins inrudite ; in sfir;it, diferen{e.lesexuale secundare gi diferen{ele de specie obignuite, manifestate in general lnacelea,si pirli ale oiganizaliei; toate atestea sint principii strins l.egate intre ele.

Ele se. datoresc toate faptului cd speciile aceluiagi grup descind dintr-un strdmo;comun, de la care au rnogtenit multe tr[s[turi comune, - se datoresc faptului cd

parfile care au variat mult gi recent sint mai mult predispuse la varialie decit pdrfilecare au fost mogtenite de mult gi nu au variat,-se datoresc faptului cd selec{ia natu-rald a invins mai mult sau mai pu{in complet, in raport cu perioada de timp,tendinfa de revenire gi de variabilitate ulterioard, - se datoresc faptului cd selecfia

sexuald este mai pulin riguroasd decit selecfia obignuitl ,i, in sfirgit se datorescvarialiilor in aceleagi per1i, variafii acumulate prin seleclie naturald._ ;i sexual6. 9i

adapiate astfel atit necesitelilor sexuale secundare cit gi necesitblilor obignuite.

SPECIILE DISTINCTE PREZINTA VARIATII ANALOGE, ASTFEL IXCITo VARIETATE A UNEI SPECII DOBINDE$TE ADESEA UN CARACTER PROPRIU

UNEI SPECII INNUOITN SAU SE 1NTOARCE LA VREUNULDIN CARACTERELE PROPRII UNUI STRAMO$ MAI VECHI

Aceste teze vor fi mai bine inlelese dac[ privim la rasele noastre domestice.

Cele mai deosebite rase de porumbei, in tdri foarte depdrtate, prezintd sub-

varietdli cu pene intoarse pe cap ;i cu pene la picioare - caractere pe care nu leavea porumbelul de stincd inilial ; acestea sint varialii analoge la doud sau mai

multe rase distincte. Prezen{a frecventd a patrusprezece sau chiar gasesprezece

pene codale la porumbelul gugat poate _fi considerat ca vafiafie reprezentind con-

iormalia norm aie a altei rase - porumbelul rotat. Presupun cd nimeni nu se va

indoi i[ toate aceste varialii anal,oge se datoresc diferitelor rase ale porumbeluluicare au mo$tenit de la un sirdmog comun aceeafi constitulie ;i tendin!6 de varia-{ie,

atunci cind'ele au fost expuse unor influen{e similare necunoscute. In regnul vegetal

avem un caz de varialie analog6,, la tulpinile ingro;ate, nuntite in mod obignuit

rdd6cini, la napii suedezi t) ;i Li Ruta baga, plante clasificate de divergi botanigti

drept varietdli^ produse piin culturd dintr-un strdmog comun ; dacd n-ar fi a.$a

(cum spun Uotanigtii), atunci am avea vn caz de varialie analogd la .doud a;a-numite

specii distincte ; ;i la acestea se poale. ad[uga 9i o a treia specie, anume napiictmuni 2). Dupa punctul de vedeie obignuit care considerd cd fiecare. specie.a fost

creat6 in'mod^ind^ependent, va trebui sd atribuim asemdnarea.tulpinilor ldrgite ale

acestor trei plante, nu descendenfei comune gi deci. nu unei tendinle de a .vatiaintr-un fel ajemdndtor - care constituie vera cqusa 3) - ci va trebui s-o atribuimla trei acte de crealie separate, de;i strins legate intre ele. Naudin a observat

multe cazurr similare de varia{ii analoge Ia marea familie a Cucurbitaceelor,iar diferili autori le-au observat la cerealele noastre. Cazuri similare intilnite in

condilii naturale la insecte au fost discutate recent cu multd .pricepere de

d-l Walsh, care le-a grupat in a sa lege a varrabilitdtii uniforme a).

t; In limba englezd:2) ln limba englezd:s) Cauza adevdrat[.a) ln limba englez6:

swedish turnip. - Nota trad.

common turniP. - Nota trad.

In original in latinegte. - Nota rad.equable variabilitY. - Nota trad-

LEGILE VAITIATIEI \47

Totugi, la porumbei intilnim un alt caz qi aRume apiarilia intimpldtoare, latoate rasele, a unor pds[ri de culoare albastrd. ca ardezia, cu doud dungi negre pe

aripi, cu flancurile albe cu o dungd transversald la cap[tul cozii, cu penele exte-rioare dungate in alb la bazd,. Cum toate aceste caractere sint specifice -pentrustrdmog (porumbelul de stincd) presupun cd nimeni nu se va indoi ci aici este

vorba de un caz de revenire gi c[ nu e vorba de o noud varialie analogd care aparela diversele rase. Cred cd putem ajunge cu toat[ increderea la aceastd conctruzie

deoarece, dupd cum am vd,zut, aceste caractere de colorit pot sd apayd' cu u$urin![la descendenlii rezultali din incrucig area a doul rase distincte ;i diferit colorate ;

;i in acest caz nimic din condiliile externe, in afara incrucigdrij care influenleazdasupra legilor ereditdlii, nu poate cauza reaparilia culorii albastru de ardezieimpreund cu celelalte caractere de culoare.

Fira indoial6, este surprinzdtor faptul c5 unele caractere au reapdrut dupa

ce au fost pierdute timp de multe, poate chiar de sute de genera{ii. Dar cind o rasls-a incruci$at numai o iingura datd cu alti rasd, descendenla manifesti intimplatortimp de multe generalii tendinla de reversibilitate a caracterelor rasei strdine -- uniispun chiar pentiu doudsprezeci,e sau chiar pentru douizeci de glenera{ii. Dupadou[sprer.c. genera{ii, pioporlia de singe de la un strdmog, pe-ntru a folosi o expresie

obi;nuitd, estJ de numii I' la 2048 ; gi- totu;i, dup[ cum vedem, se crede in general

cd iendinla de reversibilitate este provocatd de aceastd rdmuliF de singe strdin.intr-o rasd care nu a fost incrucigatd, dar in care ambii parinli au pierdut vreuncaracter posedat de strdmogul lor, tendin{a puternicd sau slabi d. .? reproduce

caracterul'pierdut poate fi transmisd la aproape orice numdr de genera[ii,9rpa:Pms-a obseruit mai inainte gi in ciuda a tot ce am putea argumenta impotrivd. Cindun caracter care a fosi pierdut de o rasd reapare dupd un mare numdr cle

generalii, rpoteza cea mai probabil[ nu este cd un individ devine dintr-o data

isemdn[tof cu un strdmog situat cu sute de generafii in .urmd ci cd' in fiecare

generalie succes wd. caracterul respectiv a stat latent qtJn cele din urm6, sub influen{aitror condilii favorabile necunoscute, s-a dezvoltat. In cazul p_o.{umbelului<< Barb>>,

de exemplu, care rareori produce o pasire albastrd, este probabil cd existd tendin{alatentd ia in fiecare generalie s[ se producd un penaj albastru. Dit punct de

vedere abstract, imprJbabitfatea transmiterii unei astfel de tendinle la un mare

numdr de generalii^nu este mai mare decit transmiterea similard a unor organe

absolut nelolositoare sau rudimentare. Iar tendinla de a produce organe rudi-mentare este uneori ereditari.

Cum toate speciile aceluiagi gen sint considerate ca provenind dintr-unstrdmo; comun, este de agteptat ca ele intimplStor s6 varreze intr-un fel analog,

astfel iA varietilile a doud sau mai multe specii vor gemdna una cu alta sau ovarietate a unei'specii va sem[na prin anumite catactere cu alt[ specie distinct[,aceastd specie din urma fiind din puncul nostru de vedere doar o varietate bine

exprimati ;i permanentd. Dar car-acterele datorite exclusiv varia{iei analoge vorfi probabil'neesen{iale, deoarece pdstrarea tuturor caracterelor impo.rtante func-

lional, a fost determinatd de seleclia naturald, in concordanfd cu.dif'eritele modurii. viald, ale speciilor. De asemenea, este de agteptat ca speciile aceluia;i gen

sd manifeste intimplator revenirea la caractere de mult pierdute. Deoarece, totu;i,nu cunoagtem strhmogul comun al nici unui grup natural, nu putep deosebi

caracterele de reversiune de cele analoge. Dac[, de pild[, nll am fi ;tiut cii

148 ORIGINEA SPECIIT,ON

strimoqul (porumbel de stincd) - nu posedi pene la picioare sau pene zburlite.n aT fi putut spune dacl aceste caractere ale raselor noastre domestice sint rever-siuni sau variafii analoge; dar am fi argumentat poate cd culoarea albastrd esteun caz de reversiune, deoarece numdrul caracterelor corelate cu aceastd nuanliface pufin probabil ca ele sd apard toate impreund, ca urmare a unei simple varialii.Cu atit mai mult am fi putut deduce aceasta {inind seamd de faptul ca culoareaalbastrd gi celelalte semne apar atit de frecvent cind se incrucigeazd, rase diferitcolorate. De aceea, de;i in stare naturald ln general r[mine indoielnic care anumecazuri sint reveniri la caractere anterioare gi care sint varia{ii noi, analoge, artrebui, totugi, pe baza teoriei noastre, sd gdsim uneori la descenden{ii unei speciicare variaz6., caractere existente la alli membri ai aceluiagi grup. $i fard indoiald caa$a gi este.

Dificultatea in deosebirea speciilor variabile se datoreazd, indeosebi varieta-filor care par cd imitd alte specii ale aceluiagi gen. Se poate da o listd nesfirgitdde forme intermediare intre alte doud forme, care ele insele numai cu greu ar puteafi clasate ca specii; aceasta aratd, afard de cazul cind toate aceste forme apropiatinrudite sint considerate ca specii create independent, cd variind, ele au cdpdtatunele din caracterele celorlalte. Dar cea mai buni dovadd a unor varia{ii analogeeste datd de pdrfi sau organe care au in general un caracter constant, dar carevariazd, uneori in a;a fel incit seamdnd intr-o oarecare mdsurd cu partea sau organulcorespunzdtor al unei specii inrudite. Am adunat o listd lungi de asemenea cazuri;dar gi.aici ca 9i mai inainte nu am putinfa sd le e_xpun. Pot repeta numai c[ asemeneacazurr se ivesc in mod sigur gi c[ mi se par foarte importante.

Voi cita totugi un caz curios gi complex nu pentru ci influenleazd,vreun caracterimportant, ci pentru cd, apare la mai multe specii ale aceluiagi gen, dintre careunele sint in stare domesticd iar altele ln stare naturald. Acesta este aproape sigurun caz de revenire. Uneori, mdgarul are nigte dungi transversale foarte distincte pepicioare, asemdnitoare cu acelea de pe picioarele zebrei: s-a splrs cd aceste dungisint cel mai vizrbile la puiul de mlgar ;i dupi informa{iile pe care mi le-am procuratcred cd faptul este adevdrat. Dunga din regiunea spetelor este uneori dubl[, fiindfoarte variabild in lungime gi formd. Un mdgar alb, dar care nu este albinotie, afost descris ca neavind dungd nici pe spinare, nici in regiunea spetelor , iar la mdgariide culoare inchisl aceste dungi sint uneori foarte neclare sau chiar inexistente.Se spune cd kulanul lui Pallas are o dungd dubld in regiunea spetelor. D-l Blytha vdzut un exemplar de Hemionus cu o dungd distinctl pe umdr, pe care in modobignuit (Hemionr,rs-ul) nu o are; gi colonelul Poole m-a informat cd puii acesteispecii au in general picioarele dungate gi o dungd neclard in regiunea spetelor.Quagga, degi dungatd la fel de tare pe corp ca gi zebra, nu are dungi pe picio are:dar d-rul Gray di desenul unui exemplar avind dungi foarte distincte pe gambe,ca la zebrd.

ln ceea ce privegte calul, am adunat in Anglia cazuri de dungi pe spinare lacaii de rasele cele mai diferite qi de toate culorile: dungile transversale pe picioarenu sint rare la cai de culoare izabeld,, la cei goricii 1) gi intr-un caz chiar la roib'uneori se intilnegte o dungd in regiunea spetelor la caii'de culoar e izabelii gi am vdztrio urmd din aceastd dungd la un cal murg. Fiul meu a examinat cu grlja gi mi-a f[cut

L) dun: izabel i mouse dun : goriciu; bay: Inurg:' chestnut : foib. - Nota *ad.

I.IlGILE YANIATIEI 149

o schit[ a unui cal mare de trac{iune belgian cu o dungd dubl[ pe fiecare spatd gicu dungi simple pe picioare; am vdzut de asemenea un poney de Devonshirede culoare izabela Ei mi-a fost comunicatd descrierea amdnunlitd a unui poneymic din \ara Galilor, ambii cu trei dungi paralele pe fiecare spat6.

In nord-vestul Indiei, rasa de cai Kattywar este atit de general vdrgatd,, duplcum mi-a comunicat colonelul Poole, care a examinat aceastd rasl pentru guvernulindian, incit un cal nevdrgat nu este considerat ca fiind de rasd purd. Dunga de pespate existd totdeauna ; picioarele sint de obicei vdrgate ; iar dunga de pe spatd,care este uneori dubld sau tripla se intilneqte adesea; mai mult incd, pdr{ile lateraleale capului sint uneori vdrgate. Adesea dungile sint cel mai aparente la minz, iarla caii bitrini dispar uneori cu totul. Colonelul Poole a vdzut cai de ras[ Kattywardungali , atit cenu;ii cit gi murgi la fdtare. Am motive sd presupun pe bazainformalieidate de d-l W.W. Edwards ci la calul de curse englez, dunga de pe spinare estemult mai obignuitd Ia minz decit la animalul adurlt. Am crescut recent eu insumiun minz provenind de la o iapi murgd (descendenta unui armdsar turcmengi al unei iepi flamande) gi dintr-un armdsar pur singe englez murg; acestminz, in virstd de o sdptdmind, avea pe crupd gi pe frunte numeroase dungiinchise foarte inguste, asemdndtoare cu cele ale zebrei, iar picioarele ii eraufoarte slab dungate; toate dungile i-au disp[rut curind cu totul. Fdrd a intra aiciin mai multe amdnunte pot spune cd am adunat date cu privire la existenladungilor de pe picioarele ;i spetele cailor de diferite rase din diferite regiuni dinAnglia pind in China de est gi din Norvegia pind in Arhipelagul Malaez. In toatepa4ile lurnii aceste dungi apar mult mai des la caii de culoare izabeld gila cei ;oricii ; prin termenul de culoare izabeld, se inlelege o gaml largd, decnlori, de la o culoare intermediard intre brun ;i negru pind la o nuan{6 apro-piatd de crem.

$tiu cd colonelul Hamilton Smith care a scris despre acest subiect credecd diversele rase de cai se trag din diferite specii de origine - dintre care una,cea izabeld, era vdrgat6,; gi cb toate aspectele descrisei mai sus se datoresc unorincrucigdri mai vechi cu rasa izabeld,. Dar acest punct de vedere poate fi respinscu toatd lini;tea, deoarece este foarte improbabil ca puternicul cal de tracfiunebelgian, poney-ul din !ara Galilor, caii norvegieni, rasa Kattywar, locuind celemai depd,rtate colluri ale lumii, sd se fi incrucigat toate cu o singurd ras[ presupusdde origine.

Sa ne intoarcem acum \a efectele incruci;irii diferitelor specii ale genuluiEquus. Dupd afirmafia lui Rollin, la catirul comun provenind din incruci,sareadintre mdgar gi cal apar foarte des dungi in regiunea picioarelor; dupd d-l Gossein unele par{i ale Statelor Unite peste noud din zece catiri au picioarele vdrgate.Am vdzut o dati un catir cu picioarele atit de tare vdrgate incit oricine ar fiputut crede cd era un hibrid de zebra; d-l W.C. Martin in excelentul sdu tratatdespre cai, reproduce o figuri a unui catir asemlndtor. In patru desene colorate,reprezentind hibrizi intre md,gari gi zebr6, picioarele erau mult mai puternic vdrgatedecit restul corpului ; iar intr-unul din desene se vedea o dublS dungd in regiuneaspetelor. Faimosul hibrid al lordului Morton, oblinut de la o iapi roaibd gi unmascul quagga ca gi descendentii puri oblinuli ulterior de la aceeagi iapa montatide un armdsar negru de rasd arabd, erau mult mai vdrga{i pe picioare chiar decitquagga purd. In sfir;it ;i acesta este un caz foarte interesant, d-rul Gray da figura

l:lll 0NI (iI\EA SI'E(,IIL() It

unui hibrid (gi m[ informeazd cd, cunoagte ;i un al doilea caz) intre mdgar ;r Henti-onus: ;i ac.est hibrid. {.!i.m[gaml are numai uneori dungi pe picioare iar Hemionu-,nu are nrcl una gi nici chiar dungd pe um5r, avea totugi toate patru picioareler argate iar in regiunea spetelor trei dungi scurte ca acelea ale poney-lorizabeli din Devonshire ;i din lara Galilor, avind chiar citeva dungi de tipzebroid pe p5r{ile laterale ale capului. In legdturzl cu acest din urmd fapt amfost atit de convins cd nici mdcar o singuri dungd de culoare nu apare din ceeace se numeste in rnod obignuit intirnplare, incit numai pe baza existen{ei dungilorde pe capul acestui hibrid de mdgar X Hemionus, m-am hotirit si-l intreb pecolonelul Poole daci astfel de dungi ale capului apar vreodatd la rasa de caiKattywar caracterizatd, prin dungi ; ;i dup[ cum am vdzut, mi s-a rdspuns inmod afirmativ.

Ce vom splrne acum in legdturd cLl aceste date ? Vedem cd diferite speciidistincte ale genului Ecluus capdtd, prin simpld varia{ie, dungi pe picioare ca lazebre ori dungi pe spete calamdgari. La cal vedem cd aceastd tendin![ este puternicdori de cite ori apare o nuanfd de izabel - o nuanld care se apropie de aceea acoloritului general al celorlalte specii ale genului. Aparilia dungilor nu este insolitide nici o schimbare a formei sau de nici un alt caracter nou. Vedem cd aceastdtendin!6 de dungare este cel mai puternic exprimatd la hibrizii diferitelor speciidin cele mai deosebite. Sd revenim acum la cazul diferitelor rase de porumbei :

ele se trag dintr-un porumbel (cuprinzind doud sau trei subspecii sau rase geogra-fice) de culoare albdstruie cu anumite dungi gi alte semne ; gi cind vreo rasd capdtd,prin simpld varia{ie o nuan{d alb6struie, aceste dungi qi celelalte semne reaparin mod invariabil, dar fdrl nici o altd modificare a formei sau a altor caractere.Cind se incrucigeazd cele mai vechi gi mai autentice rase de diverse culori, vedem lametigi o pttternicd tendinla de reaparilie a nuan{ei albastre, a dungilor gi a semnelor.Am arltat cd cea mai probabild ipotezd, pentru explicarea reapariliei caracterelorfoarte vechi este cd existd o tent{inya la puii fiecdrei generafii succesive de a repro-duce caracterul pierdut de mult gi cd aceastd tendinfd invinge uneori, din cauzenecunoscute. $i tocmai am vdzut cI la citeva specii ale genului cal, dungile sintmai bine exprimate sau apar mai frecvent la exemplarele tinere decit la cele invirstd. Sd numim rasele de porumbei, dintre care unele s-au reprodus de veacuri,specii ; qi cit de perfect paralel este acest caz cu cel al speciilor genului cal ! In ceeace m5 privegte, ffi5 incumet sd privesc cu incredere la trecutul depdrtat de care nedespart mii gi mii de genera{ii ;i vdd un animal vdrgat ca o zebrd,, dar in alteprivinfe poate cu totul altfel alcituit gi care a fost pdrintele comun al calului nostrudomestic (indiferent dacd se trage dintr-una sau mai multe rase s6lbatice), almdgarului, al lui Hemionus, quagga gi al zebrei.

Cine crede cd fiecare specie ecvind a fost creatd independent va sus{ine pesemne c[ rfiecare specie a fost creatra cu o tendinfd de a varia, atit in stare naturaldcit gi domesticd, intr-un anumit fel, astfel incit sd devind vdrgat ca celelalte speciiale genului ; gi c[ fiecare specie a fost creatd cu o puternicd tendin{d, atunci cindeste incrucigatd cu specii trdind in regiuni indepdrtate ale lumii, de a producehibrizi semdnind prin desennl lor dungat, nu cu parin{i proprii, ci cu alte speciiale genului. A admite acest punct de vedere este, dupd pirerea mea, a respinge cevareal pentru ceva ireal sau cel pu{in pentru o cauzd, necunoscuti. Acest lucru arface din creaturile lui,dumnezeu pur gi simplu o batjocurd qi o deziluzie; ev unulo

LBGILE VAITIATIEI 151

aq inclina tot atit de u;or sd-l cred ca gi pe autorii negtiutori ai vechilor cosmogoniieare suslineau cd scoicile fosile n-au tr6it niciodat[, ci au fost create din piatrdpentru a imita scoicile care triiesc pe plaja mdrii.

REZUMAT

Ne;tiinla noastrd cu privire la legile variafiei este profundd. Nu putem ardtanici intr-un singLrr caz dintr-o sutd ra{iunea pentru care o parte sau alta au variat.Dar ori de cite ori avem putinla sd facem o comparalie, vedem ci aceleagi legiau ac{ionat pentru producerea atit a deosebirilor mai mici dintre varietdlileaceleiagi specii cit gi a deosebirilor mai mari dintre speciile aceluiagi gen. Condiliileschimbate produc de obicei numai o variabilitate fluctuantl, dar uneori cauzeazdefecte directe ;i definite ; iar acestea pot ajunge cu timpul s[ fie exprimate puternicdegi nu avem dovezi suficiente in acest sens. Modul de viald producind particu-laritdlile constitufiei, folosirea care intdregte organele gi nefolosirea care le sldbegtegi le reduce, par a fi avut in multe cazuri, efecte puternice. Pdr{ile omoloage tind sivarieze in acela;i fel gi tind sd se contopeasci. Modific area pdr{ilor tari gi a pdr-filor externe, influen{eazd, uneori pdr{ile mai moi gi interne. Cind o parte este puternicden,oltatd,, poate sd aibd tendin{a de a sustrage hrana pdr{ilor invecinate;gi fiecare parte a structurii care poate fi inlituratd 1) fdrd a dduna vie{ii, va fi inl5-turatd. Schimbirile de structur[ la o virstd timpurie pot influen{a p5r{ile care se

vor dezvolta ulterior ; qi se produc rnulte cazuri de varia{ii corelative, a cdror naturdnu sintem in mdsurd sd o explicdm. Pdr{ile multiple sint variabile in numdr ;istructur[, poate pentru c5. provin din acele pdr(i care nu au fost strict specializatepentru vreo func{iune particulard, astfel incit modificarea lor nLr a fost strictcontrolatd de seleclia natural[. O urmare probabil a aceleiagi cauze este gi faptul cdorganismele inferioare pe scara natural6 sint mai variabile decit cele situate suspe aceastd scar[ gi a c[ror organrzalie este mai specialtzatl,. Organele rudimentare,fiind inutile, nu sint reglate de seleclia naturald, qi de aceea sint variabile. Carac-terele de specie-cu alte cuvinte, caracterele care au ajuns sd se deosebeascddup[ce diferitele specii ale aceluiagi gen s-au desprins dintr-un strdmo; comun - sintmai variabile decit caracterele de geo, adicd acelea care au fost mo$tenite de multqi nu s-au schimbat in cursul acele"iagi perioade. ln aceste observalii, ne-am referitla parfi. speciale ale organelor care mai sint inc[ variabile, deoarece au variat recent;i au ajuns astfel s[ difere ; dar am vdzut de asemenea, in capitolul al doilea, cdacelagi principiu se aplicd gi individului in intregime. Intr-adevdr, intr-o regiuneunde se gdsesc multe specii ale unui gen - adicd acolo unde a avut loc mai inaintemu1t5 varialie gi diferenliere sau unde formarea de specii noi a fost activd - inacea regiune gi la acele specii gdsim acum, in medie, cele mai multe varietdli. Carac-terele sexuale secundare sint foarte variabile ;i diferd mult la speciile aceluiagi grup.Variabilitatea aceloragi pdrli ale organizafiei a constituit in general un avantajpentru producerea diferenlelor sexuale secundare la ambele sexe ale aceleia;i speciigi pentru producerea de diferenle intre specii la diferitele specii ale aceluia;i gen.Orice parte sau organ care ajung la dimensiuni excep{ionale sau care s-au dezvoltatintr-un mod excep{ional, in comparalie cu aceeagi parte sau organ al speciilor

t) In limba englezi - .raver{. -- .Ytttd tr6d.

i,l ()NIGINEA SI'ECIII,()It

inrudite, trebuie sa fi trecut printr-o serie exceplionald de modific[ri din momentulapariliei genului gi astfel putem in{elege de ce gi-au pdstrat incd o capacitate der arialie rnult mai mare decit alte pdr{i, deoarece varia\ia este un proces lent ;i deIungb duratd, iar selecfia naturald in asemenea cazuri nu va fi avut incd timpul sa

invingl tendinfa citre o variabilitate continud gi cdtre revenirea la un stadiu mai1rulin modific at. Dar in cazul cind o specie cll un organ exceplional de dezvoltata reugit sd dea numerogi urmagi modificali - ceea ce din punctul nostru de vederetrebuie si fie un proces foarte lent, necesitind o lungd perioadd de timp - in acestcaz selec{ia naturalS a reugit sd fixeze caracterul organului, oricit de exceplionalar fi fost el dezvoltat. Speciile care au mogtenit aproape aceea;i constitulie de laun pdrinte comun si care sint expuse unor influenfe similare, tind in mod natural s[prezinte varialii analoge, sau pot reveni nneori la une 1l din caracterele vechilorlor strdmogi. Degi revenirile gi varialiile analoge nu dau nastere la modificdrinoi ;i importante, ele vor imbogd{i frumoasa ;i armonioasa diversitate a naturii.

Oricare ar fi cavza fiecdrei mici deosebiri dintre descendenli ,si pdrin{ii lor -si trebuie sd existe o cauzd pentru fiecare dintre ele - avem motive s[ credem cdneincetata acumulare a deosebirilor folosito are a dat nagtere tuturor modificdrilormai importante ale structurii in func{ie de modul de via![ al fiecdrei specii.

CAPITOLUL VI

DIFICULTATILE TEORIEI

Dfficultdlile teoriei c{escendenlei prin modiJicere - Absenya sau raritatea varietdtilor de tran-zilie-Tranzilii tn modurile de viald - Moduri de viaYd diferite la aceeayi specie - Specii cu

ntoduri de viald .foarte cliferite de cele ale formelor tnrudite * Organe extrem de perfeclionote* Moduri de tranzilie * Cazuri dificile - Natura non facit salturn - Organe de micd impor-

tanld - Organe care nu stnt ebsolut perfecte tn toate cazurile - Teoria selecyiei naturale

ruprinde legea unitdyii tipului Si a condiliilor de existenyd

Cu mult inainte de a fi ajuns la aceastl parte a lucrdrii mele, cititorul trebuiese fi intimpinat o serie de dificultdti. Unele sint atit de serioase incit gi astdzi mi-egreu sA md gindesc la ele fdrd, a fi zguduit intr-o oarecare mdsur[; dar, dup[cit imi pot da seama, cea mai mare parte din aceste dificultAfl sint doar aparente,iar cele reale nu sint dupd cum cred, fatale teoriei mele.

Aceste dificultdli gi obiecfii pot fi clasate in urmAtoarele puncte: mai intiidacd speciile descind din alte specii prin grada(ii fine, de ce nu intilnim pretutindeninenumdrate forme de trecere ? De ce nu este intreaga naturd in stare de confuzie,ci speciile exist[ bine definite, a;a cum le vedem ?^ ln al doilea rind, este oare posibil ca un animal, avind de exemplu, consti-tu{ia $i modul de viafd, al unui liliac, sd se fi format prin modific area unui altanimal cu un mod de viafd qi o constitu{ie foarte diferite ? Putem noi oare credecd selec(ia naturald poate produce pe de o parte un organ de o importanldatit de minord cum este coada unei girafe care servegte la gonirea mugtelor gi pede altd parte un organ atit de admirabitr cum este ochiul ?

In al treilea rTnd, instinctele pot fi oare dobindite gi modificate prin seleclianatural6 ? Ce vom spune despre instinctul care cSliuzegte albina sd facd, celule ;icare i! mod practic a anticipat descoperirile unor mari matematicieni ?

In al patrulea rind, cum putem explica faptul cd speciile, cind se incruci-Qeazd, sind sterile gi produc descendenli sterili, iar varietdlile cind se incrucigeazd,igi pdstreazd, fertilitatea intactd ?

Vom discuta aici primele doud puncte; in capitolul urmitor vom discutaciteva din obiecliile diverse ; iar instinctul ;i hibr tdizarea le vom discuta in celelaltedoud capitole urmdtoare.

fi1 ()RIGINEA SPECIIL()R

Despre absen{a sau raritatea varietdgilor de tranzilie. Deoarece selectranatural5. actioneazd, numai prin pdstrarea modificirilor folositoare, fiecare formanoud va tinde, intr-o regiune deplin populatd, si ia locul gi in cele din urmisd extermine formele inrudite cu ea dar mai pufin perfecfionate, precum gi alteforme --ui pufin favorizate cu care intrd in concurenfd. Asffel extinflia gi seleclianatural5 merg mind in mini. De aceea dacd consideiam fiecare specie ca descin-zind din vreo formd necunoscutd, atit parinlii ei cit gi toati variet6{ile detranzilre trebuie sd fi fost exterminate prin fnsugi.procesul db forrnare gi de perfec-!ionare al noii forme.

Dar, pentru cd potrivit acestei teorii trebuie sd fi existat nenumarate formede trecere, de ce oare nu le gdsim ingropate in cantitd{i imense in scoarla pdmin-tului ? Va fi ryui potrivit sd discutdm ac-eastd chestiune in capitolul despre i-p.r-fecfiunea cronicii geologice ; aici voi spune doar cd, dupi pdreiea mea, rdspunsrl reglsegte in faptul cd cronica geologicd este cu mult hai pufin perfectd decit sepresupune in general. Scoarfa pdmlntului este un vast

- muzeu ; dar colectiile

naturale au fost fdcute in mod imperfect qi numai la mari intervale de timp. '

Dar s-ar putea obiecta cd atunci cind mai multe specii strins inrudite locuiesclcefagi teritoriu, ar trebui sd gdsim cu siguranld, gi in preient, multe forme de trecere.Sd ltrdm un caz simplu : cdl5torind de la nord la.sud printr-un continent, ne intilnimin general la intervale succesive cu specii strins inrudite sau care se inlocuiesc 1).

ocupind evident aproape adelagi loc in_ economia naturald a regiunii. [AreateleiJacestor specii care se inlocuiesc, se intilnesc adesea Si se interp5lrund; cind unadin specii devine mai rar d,, cealaltd devine tot mai frecventd, prnd ce una o inlo-cuie,ste pe cealaltd. Dar dacd compardm aceste specii acolo und. ele se amestecd,1. Y9ry gasi in general absolut distincte una fa!d, de alta in toate amdnuntele struc-turii lor, exact pe cit sint de distincte exemplarele luate din centrul regiunii larea-lului] 1or. Dupd teori a mea, aceste specii iniudite descind dintr-un parinte comun ;in decursul procesului de modificare, fiecare s-a adaptat condiliilor de via[d, dinregiunea respectiv5" inlocuind gi exterminind forma parentald originard gi toatevarietdfile de tranzitrie intre stadiile sale din trecut gi cele actuale.- De aceea, nutrebuie sd ne. agteptdm in prezent sd intilnim numeroasele varietd[i de tranziliein fiecare regiune, degi trebuie sd fi existat gi poate cd s-au pdstrat ingropate aiciin stare fosila. Dar de ce .nu gdsim astdzi in regiunea inteimediari, cu^ condiliide viald interme diard,, varietdli strins legate de celelalte specii gi care sI faiatrecerea intre ele ? Aceastd dificultate m-a incurcat timp indelungat. Dar cred cdpoate^fi explicatd in mare mdsurd.

_ .In primul rind, cind pornim de la faptul ci o regiune este continud in prezent,trebuie s[ fim foarte_precau{i in a trage concluzia cd, ea a fost continui

-timp de

9 lungi perioadS. Geologia ne demonstreazd c[ majoritatea continenteloi aufos! lLydmilate in insule chiar in decursul ultimelor peiioade ale ter{iarului gi inastfel de insule s-au putut forma in mod independent ipecii distincte , idrd, sd existeposibilitalea formdrii unor variet[ti intermediare in- zonele intermediare. Prinichimbdri in forma gi clima regiunii, regiuni marin e, astdzi continue, trebuie si fiexistat Pina de curind intr-o stare mult mai pulin conlinud gi uniformd decit inprezent. Dar voi trece peste aceastd cale de a scdpa de dificultatea respectivd: cred

1) Forme numite astizi vicariante. - Nora tatl.

DI FIIJI]LT,\TILF] TE0 HIEI 1S;

cf, multe specii perfect definite s-au format in teritorii riguros continue ; degrnu md indoiesc cd starea anterioar[ farlmilatd, a regiunilor ast[zi continue a jucatun rol important in formarea noilor specii, mai ales la animalele care se depla-seazd, mult gi care se incrucig eazd liber.

Dacd privim speciile a$a cum sint rispindite astdzi pe o vastd suprafafd,le gdsim in general destul de numeroase pe o bund parte a acestui teritoriu, apoidevenind intrucitva brusc mai rare la marginile lui gi in cele din urmi dispdrind.De aceea teritoriul neutru ?ntre doud specii care se inlocuiesc este in generalingust in comparalie cu teritoriul fiecdreia din ele. Acelagi fapt il vedem cind neurcdm pe munli gi, dup[ cum a observat Alph. de Candolle, uneori este cu totuluimitor cit de brusc dispare o specie alpin[ obi;nuitd. Acelagi lucru a fost observatde E. Forbes cind a explorat cu draga adincurile marine. Celor care considerdclima ;i condi{iile fizice de viatd, drept cele mai importante elemente ale rdspindirii,aceste fapte trebuie sd le provoace mirare, deoarece clima si inal{imea sau adin-cimea se diferentiazd in mod treptat, imperceptibil. Dar dac[ ne gindim cd aproapeorice specie, chiar in centrul arealului ei, ar cregte imens din punct de vederenumeric, dac[ nu ar fi alte specii concurente; dacd ne gindim c[ aproape toatetrdiesc pe socoteala altor specii sau le cad pradd : pe scurt dac[ ne gindim cdfiecare organism este legat fie direct fie indirect in modul cel mai strins cu alteorganisme, vedem cd rdspindirea locuitorilor din orice regiune nu depinde innici un caz exclusiv de condifiile fizice care se modificl imperceptibil, ci depindein mare mdsurd de prezenta altor specii cu care se hrdnesc sau care ii distrug, saucu care intrd in concurenld I gi cum aceste specii sint ele ingile definite qi nu trec unaintr-alta prin gradafii imperceptibile, gi rdspindirea oricdrei specii depinzind derdspindirea altor specii va tinde sd fie clar delimitat[ ! Mai mult inc[, fiecare specie,la limita rdspindirii ei, unde existd in numdr redus, va fi destul de uqor supusd uneicomplete nimiciri in Llrma fluctuaJiilor num[rului dugmanilor sdi sau a prdzli,sau in urma fluctua{iilor de climd; gi astfel rdspindirea ei geograficd va ajunge s[fie qi mai precis delimitatS.

Deoarece speciile inrudite sau care se inlocuiesc sint in general repartizate,atunci cind populeazS, o suprafali continud, in aga fel incit fiecare are o rdspindirelargd, cu un teritoriu neutru relativ ingust intre ele, in care devin rare aproapebrusc, tot astfel gi varietdlile nedeosebindu-se esenlial de specii, trebuie sd fiesupuse aceleia;i reguli; deci dacd ludm o specie variabild gi care locuiegte un teri-toriu foarte intins va trebui sd presupunem cd doud varietdli sint adaptate la doudteritorii mari, iar a treia varietate la o zond ingustd intermediard. Varietateaintermediard va exista, prin urmare in num[r mai mic, deoarece ocupd o supra-fald mai ingustd gi mai mic6; gi intr-adevdr in mdsura in care am putut verifica,aceast[ reguli se menline qi la varietdlile in stare natural5. Am intilnit exempleizbitoare ale acestei reguli in cazvl varietdlilor intermediare intre varietSlile bineexprimate ale genului Balanus. $i rezultd din informa{iile pe care le defin de lad-l Watson, de la d-rul Asa Gray gi de la d-l Wollaston, cd, in general atuncicind existd varretdfi intermediare intre doud alte forme, acestea sint mult mai rarenumeric decit formele pe care le leagd intre ele. Acum, dacd, ddm crezare acestorfapte ;i ra{ionamente gi conchidem cd varietAlile care leagd intre ele doud alte varie-t6!i au existat in general in numdr mai mic decit formele pe care le leagd, vomputea infelege de ce variet[file intermediare nu vor dura timp de perioade inde-

166 ()I]IGINEA SPECIILOR

lungate gi de co, ca reguld generalA, ele vor fi exterminate gi vor dispare maicurind decit formele pe care le-au legat inilial intre ele.

Orice forrnS cu numdr mai mic de indivizi va avea, dupd cum arn mairemarcat, mai multe posibilit5.li de a fi exterminatd decit una cu indivizi numerogi ;iin acest caz special, forma intermediari va fi indeosebi supusd infiltrdrilor formelorstrins inrudite care exist[ de ambele p[r{i. Dar existd o considera(ie mult maiimportanti gi anume cd in cursul procesului de modificare ulterioard prin caredoud varietdli se presupune cd vor fi transformate gi desdvirgite in doul speciidistincte, cele doui varietdfi mai bogate numeric 9i locuind un areal mai lntins, voravea o mare superioritate asupra varietdfii intermediare mai pulin numeroasd gi

trdind in zona ingust6, intermediard. Astfel formele bogate numeric vor ave a, incursul oricdrei perioade, ca urmare a acfiunii selec{iei naturale, posibilitAfi maimari de a prezenta varialii favorabile decit formele mai sdrace numeric. De aceea,formele mai comune in intrecerea pentru via!6, vor tinde sd invingi gi sd inlocuiasc[formele mai pufin comune, deoarece acestea se vor modifica ;i perfec{iona maiincet. Acelagi principiu cred cd se aplicd gi speciilor comune din fiecare regiune,dupd cum s-a ardtat in capitolul al doilea, specii care prezinLd in medie un numdrmai mare de varietdfi bine exprimate decit speciile mai rare. Pot explica aceastaprintr-un exemplu. Sd presupunem cd se iau trei varietd{i de oi pentru a fi crescute,una adaptatd, la o regiune muntoasd intinsd ; a doua la o regiune relativingustd gi deluroas[ $i a treia adaptatd cimpiilor intinse de la pcalele munfilor.Sd presupunem de asemenea, cd toli locuitorii incearcd cu egald, rivnd gi priceperes6-gi imbundtdleascd turmele prin seleclie. $ansele de reugitd vor fi in acest caz maiales in favoarea marilor proprietari din regiunile muntoase sau de la cimpie, careigi vor imbundtdfi rasele mai repede decit micii proprietari din regiunea intermediariingustd gi deluroasd ,si prin urmare rasele de munte sau de ges, imbundt5fite, vor luacurind locul rasei de deal, mai pulin imbundt6lit6. $i astfel, cele doud rase careiniflal au existat in numdr mai mare, vor veni in contact strins una cu a7ta, f[rdinterpunerea varietdfii de deal, interrnediare, pe care au inlocuit-o.

In rezumat, cred cd speciile ajung si fie suficient de bine definite gi nuprezintl, in nici o perioadd un haos inextricabil de verigi variabile intermediare :

mai intii pentru cd varietdlile noi se formeazd foarte incet, deoarece varialia este

un proces lent gi seleclia naturali nu poate face nimic pind ce nu se ivesc deosebiriindividuale sau variajii favorabile gi pind ce un loc din economia naturald.a regiuniinu poate fl ocupat mai bine de vreo modificare a vreunuia sau a mai multoradin locuitorii sdi. $i asemenea locuri noi vor depinde de schimbdri lente ale cli-matului sau de imigrafia intimplStoare a unor noi locuitori gi, probabil, intr-ungrad ;i mai insemnat, de modificarea inceatd a unora din vechii locuitori gi deinteracliunea dintre formele noi astfel produse gi cele vechi. In felul a..ttu artrebui sd vedem in orice regiune gi in orice timp, numai pufine specii care prezintdmici modificdri de structurd cu un caracter intr-o anumitd mdsurd permanent;si aceasta desigur cd gi vedem.' In al doile-a rind, suprafele astizi continue trebuie sd fi existat adesea, chiarrelativ recent, ca porliuni izolate, in care multe forme - mai ales dintre claselecare se incruciqeazd. pentru fiecare nastere gi circuld mult - s-au diferenliat suficientde net intre ele, pentru a putea fi clasate ca specii care se inlocuiesc. In acestcaz varietalile intermediare intre diferitele specii care se inlocuiesc gi parintele lor

DIFICITI,TTTII,E TE0NIEI L57

comun trebuie sd fi existat mai inainte pe fiecare por{iune izolatd. a uscatului, darin cursul procesului de selecfie naturald aceste verigi au fost inlocuite gi exterminate,astfel lncit nu mai pot fi gdsite in stare vie.

ln al treilea rind, cind doud sau mai multe varietdfi au fost formatein diferitepdrli ale unei suprafele strict continue, varietdlile intermediare s-au formatprobabil la inceput in zonele intemediare, dar in general au avut o duratd scurt6,deoarece din motive de-acum stabilite (gi anume din ceea ce ;tim despre actualardspindire a speciilor strins inrudite sau care se inlocuiesc gi de asemenea a varie-t5lilor recunoscute), aceste varietdli intermediare vor exista in zonele intermediarein numdr mai mic decit varietalile pe care tind sd le lege impreund. Din aceastdcauz6, numai varietilile intermediare vor fl supuse extermindrii accidentale ; giin cursul procesului de modificare ulterioard, vor fi aproape sigur invinse gi inlo-cuite de formele pe care le leag[ intre ele, deoarece aceste forme, existind in numdrmai mare, vor prezenta, in ansamblu, mai multe varietdti li astfel vor fiperfeclionate mai departe prin seleclie naturald gi vor dobindi noi avantaje.

In sfirsit, considerind nu un timp anumit, ci toate timpurile, dacd teoria meaeste ade verata, trebuie sd fi existat desigur variei[li intermediare nenumdrate, legindstrins intre ele toate speciile aceluiagi grup; dar adeviratul proces al selec{ieinaturale tinde in mod constant, dup[ cum s-a remarcat atit de des, sd extermineformele parentale gi verigile intermediare. in consecinld, dovada existenfei loranterioare nu s-a putut gd.si decit printre resturile fosile care sint pdstrate lntr-ostare extrem de imperfectd si cu lacune, dupd cum vom incerca sd ardtim intr-uncapitol viitor.

Despre originea organismelor cu obiceiuri ;i structuri particulare ,ri despretranziliile dintre ele. Cei ce se opun vederilor mele s-au intrebat, de pild5, cum de aputurt un animal terestru carnivor sd se transforme intr-unul cu un mod de vialaacvatic, gi cum ar fi putut sd existe el in aceastl stare de tranzi{ie ? Ar fi ugor deardtat c6 existd gi in prezent animale carnivore prezentind trepte intermediareapropiate, de la moduri de via!6 strict terestre la moduri de viatd, acvatice ; gi cumfiecare exist[ pebaza luptei pentru viat[,, este limpede cd fiecare dintre ele trebuie sdfie bine adaptat locului respectiv din natur[. S[ lulm de pildd, Mustela vison dinAmerica de Nord , care are picioare^palmate gi seam6n5. cu vidra in privinla bldnii, apicioarelor scurte qi a formei cozii. In timpul verii, acest animal se hrdnegte cu pegtedupa care inoatd in . api., dar in timpul iernii indelungate pd rd.segte apele inghefategi se hrdnegte, c& gi celelalte mustelide, cu goareci gi animale terestre. Dacd ei arf, luat un alt exemplu Ei s-ar fi. intrebat cum de s-a putut transforma un patrupedinsectivor intr-un liliac zbur[tor, problema ar fi fost mutt mai dificild de rezolvat.Totugi, cred c5 astfel de dificultd{i sint de micd importante.

$i aici, ca qi in alte ocazii, md gdsesc intr-un mare dezavantaj, deoarece dinnumeroasele cazurr grditoare pe care le-am adunat nu pot da decit unul sau doudexemple de moduri de via{L gi structuri de ffanzilie la specii inrudite gi de moduride via!6 diversificate, constante sau intimpldtoare la o aceea;i specie. $i mi se parecd numai un gir lung de exemple ar putea sd micgoreze greutatea pe care o prezintdun caz special cum este cel al liliacului.

Sd privim familia veverilelor; avem aici cea mai find" gradalie, de la animalecu cozi u$or turtite sau de la altele care, dupd cum a ardtat Sir J. Richardson,au partea posterioard a corpului relativ latd ;i pielea de pe flancuri mai dezvoltatd

l5b OIiIUINEA SPECIILOR

gi pina la aga-numitele veverile zburdtoare; veverilele zburdtoare au membrele gichiar baza coz1i, unite printr-o membrand, largd", care are rol de paragutd gi lepermite sd alunece prin aer 7a o distan!6 uimitoare, din arbore in arbbre. irlu existdindoiald cd fiecare itructurd este foloritour. fiec[iui tip de veverild in concliliitede via[d' respective, ajutind-o sd scape de pdsirile sau animalele de pradd, sdadune hrana mai repede satl, probabil micgorindu-i primejdia unor cadbri iniim-pldtoare. Dar din acest fapt nu reiese c[ sfructura fiecarei veverite este cea maibund care ar putga fi conceputd in toate condifiile posibile . Dac'd" s-ar schimbac:lima sau vegetafta, dacd, ar imigra alte rozdtoare concurente sau noi animale deprad[, sau daci s-ar modifica cele vechi, toate analogiile ne fac si credem cd celP-ul1n unele veverile ar descreste numeric sau ar fi exterminate, afar1, de cazulcind gi-ele s.-?r m_gdifica gi s-ar perfecliona in mod corespunzdtor. De aceea nupot vedea nici o dificultate, mai ales finind seama de condifiile schimbdtoare alevielii, ca sd se fi p[strat mereu indivizi avind pe flancuri membrane tot mai mari,fiecare din aceste modificdri fiind folositoare, Iiecare fiind transmisd pind ce prinefectele acumulate ale acestui proces de selecfie natu rald, s-a format o aga-numitdveverild zburdtoare perfectd

SA privim acum Galeopithecus sau aga-numitul lemur zburrator, care maiinainte era clasificat intre lilieci, dqr in prezent se crede cd. apar{ine insectivorelorl).O membran[ laterald. extrem de latd se intinde de la colluiile

'maxilarului pina ia

coadd gi include ;i membrele cu degete alungite. Aceastd membrand de pe liancuriposedd un mugchi extensor. Degi nu existd verigi treptate structuralf adaptateplutirii in aer care si lege in prezent Galeopithecis de^celelalte insectivo.., i',,, egreu totugi sd presupunem ch, asf'el de verigi au existat in trecut si cd fiecare s-adezvoltat in acelagi fel ca la veverilele mai pu{in perfec{ionate in plutire aeriand,fiecare treaptd a structurii fiind folositoare

-posesorului' ei. De uri-.n.a, nu mi

se pare cu neputin{d. de crezut cd degetele gi antebra{ul unu i Gcleopithecuslegate prin membrand s-ar fi alungit mult-datoritd seleclief natr-rrale; iar aceastain ceea ce privegte organele de zbor, ar fi transformat animalul in liiiac. La uniililieci, la care membrana aripilor se intinde de la um5.r la coad6, cuprinzind9i membrele posterioare, vgdem poate urmele unni aparat adaptat iniiiai maicurind alunec[rii prin aer decit zborului.

Dacd, s-ar stinge vreo duzind de genuri de pdsdri, cine ar fi indrdznit sd bdnu-iascd cd ar fi putut exista pdsiri care igi foloseau aripile numai drept palete inotd-toare ca tala Micropterus 2) a h-ri Eyton; drept inotdtoare in apa gi picioare ante-rioare pe uscat, ca Plnguinii ; drept vele ca struful gi fdrd nici o intre6uinfare func-{ionald, ca Apterix ? Totugi structura fiecdreia dintre aceste pdsdri .'ste bundpentru condiliile ei de via[d,, deoarece fiecare trebuie sd tiSiascd ducind olupti ; dar nu este in mod necesar cea mai bund cu putin{|. pentru orice fel decondilii..Din cele spuse nu trebuie sd deducem cd vreuna din treptele de structurd119 aripii, amintite mai sus 9i care poate cd sint toate rezuftate ale lipsei defolosire, atald etapele prin care pdsdrile au ajuns la actuala lor capacitateperfectd la zbot; ele ne aratd, cel pu{in, numai ce diversitate de moduri de tran-zilie este totu;i posibila.

r) Astazi, Galeopithecas este clasat in ordinul Dermoptera. * Nota trad.') Astizi, Tarlryeres cinereus gm.- \'ota trad.

DI r,'rrl r--LI'ATl L Ii'-fD0HIE I 159

Dat fiind cd unii membri ai unor clase cu respiralie acvaticd, cum sint Cru-staceele qi Molustele, s-au adaptat viefii terestre, gi c[ existd pdsdri si mamiferezburdtoare, precum;i insecte zburdtoare de cele mai diferite tipuri gi cd. in trecutau existat reptile zburdtoare, se poate concepe cd pe;tii zburdtori, care planeaziaacum pe distanfe mari, prin aer, ridicindu-se pulin ;i intorcindu-se cu ajutorulinot[toarelor lor vibratoare, ar fi putut sd devini animale perfect inaripate.Dacd aceasta s-ar fi reahzat, cine ar fi putut oare sd-9i inchipuie cd intr-un stadiutimpuriu de tranzilie ei au fost locuitori ai largului oceanului gi gi-au folosit orga-nele incipiente de zbor in mdsura in care gtim, exclusiv pentru a nu fi devoralide alli pegti ?

Atunci cind vedem vreo structurd foarte perfec{ionatd pentru un mod de via{aspecial, ca aripile unei pdsdri pentru zbor, nu trebuie si uitdm faptul c[ animaleleprezentind grade de tranzitrie timpurii in structurS, au supravieluit rareori pinlin prezent, deoarece au fost inlocuite de urmaqii lor, care au devenit, treptat,mai perfec{iona{i prin selec{ia naturald. Mai mult, vom putea conchide cd stadiide tranzifie intre structuri adaptate la moduri de viald foarte diferite s-au dezvoltatarareori de timpuriu in mare numir, nefiind reprezentate prin multe forme subor-donate. Astfel, revenind la exemplul nostru imaginar, cu pegtele zburdtor, nu pareprobabil ca pegti capabili de zbor adevdrat sd se fi dezvoltat in multe forme subor-donate, pentru a prinde prada in multe f'eluri, pe uscat gi in apd, pind ce organelelor de zbor nu vor fi ajuns la un inalt stadiu de perfecfiune, astfel incit si le fidat o superioritate netd asupra altor animale, in bdtilia pentru via[d. De aceea,posibilit atea de a descoperi in stare fosild specii cu grade de tranzi\re in structurd,va fl totdeauna redusd, deoarece ele au existat in numdr mai mic fa{5 de speciilecu structuri pe deplin dezvoltate.

Voi da acum doud, sau trei ^exemple

de diversificare 9i schimbare a obiceiu-rilor, la indivizii aceleia,si specii. In fiecare caz ar fi ugor pentru selec{ia naturalSsd adapteze structura animalului la obiceiurile lui schimbate, sau exclusiv la unadirr ele. Este totugi greu de hotlrit ;i neimportant pentru noi dacd, se modificdintii obiceiurile si apoi structura sau dacd usoare modific[ri de structurd duc laobiceiuri schimbate; probabil cd ambele se produc de cele mai multe ori simultan.Ca exemplu de obiceiuri schimbate este suficient sd ne referim la multe insectedin Anglia care se hrdnesc acum cu plante exotice sau exclusiv cu substan[e arti-ficiale. Se pot da nenumdrate exemple de obiceiuri diversificate. Am observatadeseori in America de Sud un muscar (saurophagus sulphuratus) stind in aerdeasupra unui loc ;i apoi zburind in alt loc, ca un vinturel 1) iar alteori stind lapindd pe mal gi apoi aruncindu-se in apd dup5. un pegte) ca un pescdrug albastru.La noi in[ard, piligoiul mare (Parus major) poate fi vdzut cdfdrindu-se pe ramuriaproape ca o cojoaicd (CerthiaJamiliarH) ; uneori el ucide pdsdri mici lovindu-le incap intocmai ca un sfrincioc ; gi l-am vdzut gi auzit de multe ori ciocdnind seminlelede' tisd de pe o cracd, gi despicindu-le astfel ca un toi. in America de Nord,Hearne a vdzut cum ursul negru inota ore intregi cu gura larg deschisd ca obalend, prinzind astfel insectele din apd.

Ddoarece vedem uneori indivizi cu obiceiuri deosebite de cele proprii specieilor sau altor specii ale aceluiagi gen, trebuie sd ne agteptim ca astfel de indivizi

t) Falco tinnunculus. - NL,la ttad-

1tr t ()RIGINE,\ SPECTII,()R

sa dea nagtere citeodatd unor noi specii, cu obiceiuri anormale gi cu o structuriu;or sau considerabil modificatd fatrd de aceea a tipului. Asemenea cazuri se intil-nesc in natur6. Se poate oare da un exemplu mai izbitor de adaptare decit alciocdnitorii, care se ca{6rd pe arbori gi prinde insecte in crdpdturile scoarlei ? $1

totugi in America de Nord, existd ciocinitori care se hrdnesc mai ales cu fructe;i altele care avind aripi alungite vineazd, insecte din zbor. in cimpiile din La Plata.unde de-abia cregte cite un arbore, existd o ciocdnitoare (Colaptes campeslrrs) careare doud degete oriculate inainte gi doud inapoi, limba lungd gi ascu1it6, penelecodale ascufite, suficient de rigide ca sd sus{ind pasdrea in pozilie verticald, darnu atit de rigide ca la ciocdnitorile tipice gi un cioc drept gi puternic. Ciocul, totugi.nu este atit de drept sau de puternic ca la ciocdnitorile tipice, dar este destul detare pentru a gduri lemnul. Prin urmare, acest Colaptes este o adevdratd cioca-nitoare prin toate pdrlile esen{iale ale structurii sale. Chiar in unele caractereatit de secundare cum ar fi coloritul, sunetul strident al vocii ;i zborul undulat, se

vddegte din plin strinsa ei inrudire cu ciocdnitoarea noastrd obignuitd; totugipebazaobservafiilor mele proprii ca gi pe baza observaliilor Iui Azara fdcute totdeaunacu minutriozitate, pot afirma cd in unele regiuni intinse, ciocdnitoarea aceasta nu se

ca\drd, pe arbori gi igi face cuibul in gduri sdpate in maluri. In alte regiuni, dupacum aratd d-l Hudson, aceeagi ciocdnitoare trdie;te pe arbori qi-;i face giuriin trunchi pentru cuib. Mai menfionez ca un alt exemplu al obiceiurilor variateale acestui gen, cb un Colaptes din Mexic, descris de De Saussure face gduri inlemn tare, pentru a-gi dep ozita acolo rezerve de ghindb.

Furtunarii 1) sint pdsdrile cele mai aeriene gi oceanice, dar in strimtorilelini;tite din Tierra del Fuego '), Ptffinuria berardi, prin felul general de via[d,,prin uimitoarea capacitate de cufundare, prin felul de a inota gi de a zburacind este pusd pe fugd ar putea fi luatd de oricine drept un pinguins) sau un corcodel ;a)cu toate acestea, este un adevdrat furtunar, avind insd multe pdrfi ale organiza{ieiprofund modificate in funclie de noile obiceiuri, pe citd vreme, ciocdnitoarea dinLa Plata, igi modificase numai ugor structura. In cazul mierlei de ap65), examinin-du-i cadavrul, nici cel mai atent observator n-ar putea bdnui modul de via{d subac-vatic; gi totugi, aceastd pasdre, care este inruditd cu familia Turdidae, tr[iegtedatoriti capacitdlii ei de a se scufunda, folosindu-gi aripile sub apd gi agdfindu-secu picioarele de pietre. To{i membrii marelui ordin al insectelor Himenoptere slntterestri, cu exceptia genului Proctotrupes, ale cdrui obiceiuri acvatice au fost des-coperite de Sir John Lubbock ; aceastd insectd intri adesea in apd ;i inoatd folosindnu picioarele, ci aripile gi rdminind pind la patru ore sub apd:. totugi ea nu prezintdnici o modificare de structur[ in raport cu obiceiurile ei anormale.

Cel ce crede cd fiecare fiinfd a fost creatd aga cum o vedem astdzi, trebuie sd

fi resimfit uneori o oarecare uimire, intilnind vreun animal al cdrui mod de via{dnu concorda cu structura. Ce poate fi rnai limpede decit faptul ci picioarele palmateale ralelor qi gigtelor sint formate pentru inot ? Totugi, existd gigte de munte cupicioare palmate, care rareori cautd vecindtatea apei ; qi nimeni, cu excep{ia lur

1) In limba englezd Peftels. - Nota tad.!) Jara focului. - Nota trad.3) In limba englezii auk. - Notu tr{id.{) In limba engleza grebe (Podicep.r). - Nota trad.i) ln linrba englezi water-ouzel (Cinclu.v cinclus). - 1'otu Irad.

DI Ii ICtl L't.'iTI LU'l'D () rt I Ii I lql

Audubon, nu avrazutldsindu-se pe suprafata oceanr,rlui pasdrea fregatd, care are patrudegete palmate. Pe de altd parte, corcodelul si ligila sint in mod sigur acvatice, desi audegetele numai tivite cu membrand. Ce poate plrea mai lirnpede decit faptul cddegetele lungi, lipsite de rnembrand, ale ordinului Grailatores sint ficute pentru a

umbla prin mlagtini gi pe plante plutitoare ? Cu toate acestea gdinuga de ap6 1) gi

cristeiul2) aparlin acestui ordin, degi prima este acvaticd la fel ca ;i ligila, iar cealalt[ e

aproape la fel de terestrd", ca;i potirnichea sau prepelila. In asemenea cazttri, gi s-armai putea cita;i multe altele incd, obiceiurile s-au schimbatfdrd, o modificare cores-punzdtoare a structurii. Se poate considera cd" picioarele palmate ale gigtei de munteau devenit rudimentare funclional dar nu gi structural. La pasdrea fregatd,membrana adinc scobitd dintre degete arat6, cd gi structura a inceput sd se schirnbe.

Cel ce crede in acte de crealie separate gi nenumdrate ar putea s[ spun[ ciiin aceste cazuri i-a pldcut creatorului ca o fiin1a de Lrn anumit tip sd ia loculalteia, apar{inind altui tip ; dar mi se pare cd aceasta ar fi numai o repetare aenun{drii aceiuiagi fapt, intr-un limbaj mai solemn. Cel ce crede insd in lupta pentruexistenfd ;i in principiul selecliei naturale va recunoagte cei fiecare organism se

striduiegte in rnod constant sa-;i sporeascd numdrul; gi daca oricare fiin1a variazd"cit de pulin, fie in obiceiuri, fie in structurS, dobindind astfel o superioritate falFrde un alt locuitor al aceleia;i regiuni, ea va ocupa locul acestuia din urmd oricitde diferit ar fi fa!6 de locul sdu propriu. De aceea, el nu va fi surprins vf,zind cdexist[ gigte gi pdsari -_ fregate cu picioare palmate ) care trdiesc pe uscat gi se a;azddoar rareori pe apd; nu va fi surprins cd exist[ cristei cu degete lungi trdind prinfinele in loc sd trdiascd in mlagtini ; nu va fi surprins c[ exist[ ciocdnitori acolounde de-abia cre;te cite un arbore sau cd existd mierle de ap[ ;i Himenoptere carese scufundd, in apd gi furtunari cu obiceiuri de pinguin.

ORGANE EXTREM DE PERF'ECTIONATE $I EXTREM DE COA,IPLICATE

Mdrturisesc deschis cd" pare cu totul absurdd presupunerea cd ochiul, cu toateinimitabilele lui dispozitive pentru acomod area focarului la diferite distan{e,pentru primirea diferitelor intensit[1i de lumind gi pentru corectarea abera{iilorsferice gi cromatice, s-ar fi putut forma prin seleclie naturald. Cind s-a afirmatprima data cd soarele std pe loc gi pdmintul se invirtegte, bunul sim! al ornenirii adeclarat gregitd. aceastd doctrind ; dar vechiul dicton yox populi, vox dei, dupicum orice filosof gtie, nu este valabil pentru gtiin{[. Ra{iunea imi spune cddacd se poate ardta existen{a a numeroase grada{ii de la un ochi simplu ,si imper-fect la unul complex ;i perfect, fiecare stadiu fiind folositor posesorului sdu, dupacum cu siguranld, se gi intimpla; apoi dacd ochiul variazd mereu gi varia(iile semogtenesc, ceea ce de asemenea se intimpl[ in mod neindoielnic; 9i dacd astfelde variafii sint folositoare oricirui animal in conditii de viald schimbdtoare, atuncidificultatea de a crede ci un ochi perfect 9i complex ar putea fi format prin seleclienatural[, degi pare de neinvins pentru imaginalia noastr[, ou ar trebui considerat5ca subminindu-ne teoria. Felul in care un nerv ajunge s[ fie sensibil la lumind neprive;te la fel de pulin ca gi problema apariliei vielii insa;i ; trebuie sd rernarcins[ cd deoarece unele organisme dintre cele mai inferioare la care nu pot fi desco-

r) In limba englez[ water-hen2) In limba englezi landrail,

11-c. 3 t3

(Gullinula chloropus). - Nota trad.cornkrake (Crex crex). - Ncta trad

162 NHITiI\E.\ SPECIILNR

perili nervi, sint capabile sd perceapd lumina, nu pare imposibil ca anumiteelemente senzitive din sarcod t) sd se constituie in agregate care sd se dezvolte ca

nervi inzestra{i cu aceastd sensibilitate special6.in cdutarea gradafiilor prin care a trecut un organ in decursul perfeclionirrr i

lui la o specie oarecare, ar trebui sd ne uitdm exclusiv la strimogii in linie dreaptiiai speciei respective ; dar aceasta rareori este posibil gi de aceea sintem nevoifi : a

examindm aite specii gi genuri ale aceluiagi grup, adici sd ne oprim la descendenliicolaterali din aceeagi formd parental5, pentru a vedea ce gradafii sint posibile

9i ce pcsibilitali au existat pentru unele grada{ii ca sd se transmitd intr-o stareneschimbatd sau doar pufin schimbatd,. Dar starea aceluiagi organ chiar la diferiteclase, ar putea lumina citeodatd treptele parcurse in perfec{ionarea sa.

Cel mai simplu organ pe care l-am putea numi oihi este format dintr-un nervoptic inconjurat de celule pigmentare ;i acoperit de piele transparentd, dar fdravieo lentil[ sau alt corp refringent. Putem de altfel, dupa d-l Jourdain, sd coborimchiar cu o treaptd mai jos gi sd gdsim agregate de celule pigmentare, care ser-

vesc dupa cit se pare, drept organe de vdz, fdrd nici un fel de nervi gi fixate numaipe lesut sarcodic. Ochii cu o structurd simpld ca aceasta nu sint capabili sd, vadadistinct ;i folosesc doar si deosebeasci lumina de intuneric. La unele stele de mare,exist[ mici depresiuni in stratul de pigment care inconjoari nervul, umplute,dupd cum le descrie autorul citat, cll o substantd, gelatinoasd transparentd,.cu osuprafald convexd proeminent5, asemdnitoare corneei animalelor superioare.Autorr-rl citat presupune cd ea folosegte nu pentru a forma o imagine ci pentru aconcentra razele luminoase gi a ugura perceperea lor. Aceastd concentrare a tazelotprezinti prima si cea mai importantd. treaptd spre formarea unui ochi adevdrat,-care

dd imaginea ; e deajuns doar si agez[m extremitatea denudati a nervului optic

- care la unele animale inferioare se gdsegte ingropatd adinc in corp iar la alteleaproape de suprafaf d" - la distanfa potrivitd de aparatul care concentreazd si

l5;fr'frx,.si :tlrt"fiffiil;,;,; pleca ;. ra un nerv optic u.o'.,,,numai cu pigment, acesta din urmd formind uneori un fel de pupild, dar ffud' 1enti15

sau alt dispozitiv optic. Se gtie cd la insecte, numeroasele fa{ete de pe corneeaochiului lor mare, compus, forme azd adevdrate lentile gi cd in conuri sint inclusefilamente nervoase modificate intr-un mod cu totul neobignuit. Dar, la Articulate,aceste organe sint atit de diversificate, incit Mtiller crease, in ceea ce priveqte ochiicompu$i,-trei clase principale cu gapte subdiviziuni, pe ling[ o a patra clasd princi-pa16 de ochi simpli, agregafi.-

Dacd ne oprim asupra acestor fapte redate aici prea pe scurt fa\d de structuradiversifi catd,9i cu multe gradalii a ochilor animalelor inferioare ; gi dacd ne gindimcit de mic trebuie s[ fie numdrul tuturor formelor vii in comp aralie ctt cele care s-au

stins - nu ar mai fi deosebit de greu sd admitem cd selecfia naturald a putut sd

prefac[ simplul aparat al unui nerv optic invelit cu pigment gi inconjurat de. o

membran[ transpbrenti lntr-un instrument optic atit de perfect, cllm are oricemembru al clasei articulatelor.

Cel ce merge atit de departe nu trebuie sd ezite sd mai facd" incd u! pas

inainte. Dacd, dupa terminarea acestui volum, gdsegte ci un mare numdr de fapte,1) Prin sarcod se infelegea adesea protoplasma in vremea lui Darwin. Nota redacliei ruse din edilia 1937

a traducerii lui Timiriazev, p. 2@.

DIF ICULTATI LE'T' E O RIE I

inexplicabile altminteri, pot fi explicate prin teoria modificdrii prin selec{ie natu-ralra, el trebuie s[ admita c[ structura unui ochi, chiar atit de perfect ca ochiulde vultur, s-a putut lbrma pe aceeagi cale, degi de data aceasta nu cunoa;te sta-diile de tranzifie. S-a obiectat c5 pentru modificarea ochiului ;i pentru pdstrarea lui,totugi, ca instrument perfect, trebuie s[ se efectueze simultan mai multe schimblri,iar acest lucru, se spune, nu poate fi realizat prin selec{ie naturald; dar dupa cumam incercat sd ardt in lucrarea mea despre varra[ia animalelor domestice, nu e

necesar sd se presupuni cd modificdrile s-au produs toate simultan, dacd ele aufost extrem de mict gi gradate. Totodatd diferite feluri de modific[ri pot serviaceluiagi scop general, Oupa cum a remarcat d-l Wallace : < dacd o lentili are odistan![ focala prea scurtd sau prea lungd, ea poate fi corectatd fie printr-oschimbare a curburii, fie printr-o schimbare a densitafii ; in cazul cind curburava fi neregulatd. tat razele nu se vor concentra intr-un punct, atunci orice sporirea regulartt[tii curburii va constitui o imbundtafire. Astfel contrac{ia irisului ,simigcarile musculare ale ochiului nu sint esenliale pentru vdz, ci sint doar imbu-nata{iri care au fost po3te adiugate ;i perfecfionate Ia vreun stadiu al cons-truirii instrumentului >. In cea mai inaltd grupd a regnului animal gi anume \avertebrate, putem porni de la un ochi atit de simplu, incit el constS, ca laAniphioxlts, dintr-un sicule! de piele transparentd prevdzut cu un nerv gi cdptugitcu pigment, dar lipsit de orice aparut. La pegti gi reptile, dupd cum a remar-cat Owen < amplitudinea gradafiilor de structuri dioptrice este foarte mare>.Dupa Virchow, care e o mare autoritate in materie, este semnificativ faptulcd, la om insugi admirabilul cristalin se formeazd la embrion prin acumularea unorcelule epidermice, situate intr-o cutd a tegumentului in formd de sac, iar corpulvitros este format din lesut embrionar subcutanat. Pentru a ajunge totugi la oconcluzie justa cu privire la formarea ochiului, cu toate insu;irile lui minunate,de;i nu absolut desdvir;ite, este neapd,rat necesar ca rafiunea s[ invingd imagi-natia; dar eu insumi am simlit mult prea puternic aceastd dificultate ca sa m[ maisurprinda faptul ca allii govaie sd duca atit de departe principiul selecfiei naturale.

E greu de evitat compararea ochiului cu un telescop. $.'im cd acest instrumenta fost perfeclionat prin elorturile de lungd duratd ale cetor mai strilucite minfiomenegti ; li ne gindrm in mod firesc ci ochiul a fost format printr-un proces intru-citva analog. Dar nu este oare acest ra{ionament oarecum indr[zne1 ? Avem noidreptul sI afirmdm cf, creatorul lucreazd, prin puteri intelectuale asemindtoarecu ale omulur ? Cind compardm ochiul cu un instrument optic, trebure sd neinchipuim ci ludm un strat gros de lesut transparent, cu spafule umplute cu unfluid ;i avind sub el un nerv sensibil la lumin6, gi apoi sd presupunem cd fiecareporfiune a acestui strat i;i schimba densitatea incet gi continuu, astfel incit sesepar[ in strate cie densitali gi grosimi diferite, situate la distanle diferite unele dealtele gi cu .suprafelele fiecarui strat schimbindu-g1 incet forma. Trebuie sd presu-punem apoi, cd exrstd o for[a reprezentata de selecfia naturald sau de supravie-luirea celor mai apll, pdzind cu atenlie neintreruptd orice schimbare ugoarl astraturilor transparente ;i pastrind cu grija fiecare schimbare ce ar tinde sd pro-duc6, in condilii variate, in orice fel ;i in orice grad, o imagine mai distinctd. Tre-buie sd presupunem c[ fiecare stadiu nou al instrumentulur se multiplica de rrrili-oane de ori gi este pastrat pina ce se produce unul mai bun, dupd care cele vechisint toate distruse. In corpurile vii, varialra va provoca modificdri u;oare, repro-

l1'

763

164 ON I GINTI,\ SI)F]CIILOR

ducerea le va multiplica aproape in numdr infinit iar selec{ia naturald, cu o iscu-sinla fdrd gle; va sesiza orice imbundtalire. Sa ne inchipuim desfigur area aces-tui proces timp de milioane de ani ;i in decursul fiec[rui an desfagurindu-se pemilioane de indivizi de toate felurile ; nu vom putea oare atunci s5. admitem cI seva pr-rtea forma astfel un instrument optic viu la fel de superior fa[d de unul cli1sticld pe cit sint operele creatorului fatd de cele ale omului ?

MODUL DE TRANZITIE

Daci s-ar putea demonstra cd existd vreun organ complex care nLl s-a pututforma prin modificdri nume.{oase, succesive gi usoare, teoria mea s-ar prabu;icu totul. Dar nu pot gdsi nici un asemenea fapt. Fara indoialfl c[ exista multeorgane ale cdror grade de tranzrlie ne sint necunoscute, indeosebi dac[ privimspecii {oarte izolate, in jurul cdrora, potrivit teoriei noastre, extinc{ia s-a manifestatputernic. Sau, dac6 ludm un organ comun tuturor membrilor unei clase, dat fiindc[ organul trebuie si se fi format inilial intr-o perioadd indepdrtatd., dup[ cares-au dezvoltat .to!i. numero;ii rnembri ai clasei, pentru a descoperi grabele detranzilre timpurii prin care a trecut organul, va trebui sd examin[m forme ancestralefoarte vechi, stinse de mult.

Trebuie sd fim foarte prudenfi cind tragem concluzia cd, un organ nu s-aputut {orma prin grada{ii de tranzilie de vreun anumit fel. Se pot da numeroaseexemple la animalele inferioare, cind acelagi organ indepline$te in acelagi timpfuncliuni cu totul distincte; astfel la larva de libelul5 si la pqtele Cobites 1), canalulalimentar r.espir5, digerd gi excreteazd,. Hidra poate fi intoars[ pe dos'$i atuncisuprafa{a ei externd va digera, iar stomacul va respira. in asemenea caz'urr-, seleclianatural5, dacd se cigtigd astfel vreun avantaj, ar putea specializa numai pentru osingur[ functiune, un organ intreg sau numai o parte, care mai inainte a inde-plinit d_ou[ funcfiuni, schimbindu-le in felul acesta natura prin treceri impercep-tibile. Se cunosc multe plante care produc cu regularitate in acelagi timp floricu alcltuire diferita ; dacd asemenea plante ar face numai un singur tip de flori,atunci s-ar_produce o mare schimbare, relativ brusc[, in caracterul speciEi. Totugi,gste probabil cd' ambele tipuri de flori n[scute de aceeagi plantd, s-au diferen{iatinilial prin gradalii fine, care in unele cazur4 mai pot fi incd urmdrite.

I)e asemenea, doud organe distincte sau acelagi organ in doud forme foartediferite, pot indeplini simultan la acelagi individ aceeagi funcfiune gi acesta esteun _mijl99 de tranzilre extrem de important. Sa ludm un exemplu: existd pegticu branhii prin care respird aerul dizolvat in apd,, totodatd ei respird gi aerul Oinbagica inotdtoare, acest din urmd organ fiind imparfit prin pereli foaite vascula-iza\i;i avind un ductLts pneumaticus (canal pneumatic) prin care pdtrunde aeruJ.Sa ddm alt exemplu din regnul vegetal : plantele se ca{5rd prin trei mijloace diferite- prin incoldcirea in spiralS, prin agdfarea de suport cu ajutorul circeilor gi prinproducerea de mici rdddcini aeriene; aceste trei mijloace se gisesc de obicei lagrupe diferite, dar la unele specii existd- doud dintre mijloacele ardtate sau chiartoate trei combinate la acela;i individ. in toate cazvrile de acest fel, unul dintreorgane poate fi lesne modificat gi perfec{ionat, incit sd indeplineascd toatd, munca,

L7 Cobitis. - Nota tad.

DIFICULTATILE TEONIEI

fiind ajutat chiar in decursul procesului modificdrii de celdlalt organ ; apoi acestdin urmi organ se poate modifica intr-un scop diferit qi cu totul distinct, saupoate sd dispard.

Exemplul b[gicii inotdtoare a pe;tilor este foarte bun, deoarec e aratd, limpedefaptul extrem de important c[ un organ, construit inilial pentru anumitd funclie;i anume pentru plutire, poate fi transformat pentru o funclie foarte diferitd gi

anume pentru respirafie. La anumili pe;ti b[gica inotdtoare este de asemenea trans-formati intr-un accesoriu al organelor de auz. Toli fiziologii admit c6 bd;icainot[toare este omoloagl sau < similard in mod ideal > ca pozrlie gi structuri cupl[minii vertebratelor superioare : de aceea nu existd nici un motiv de indoiald cdbd;ica inot[toare s-a transformat in plamini sau intr-un organ folosit exclusivpentru respiralie.

Potrivit acestui punct de vedere, se poate deduce ci vertebratele cu pldminiadevdrali provin prin filia{ie obiqnuitd dintr-un prototip necunoscut, care eraprevd,zut cu un aparat de plutire sau bdgicd inotdtoare. Putem astfel inlelege, dupdcum deduc din interesanta descriere pe care Owen o face acestor prarfi, faptulcurios cd fiecare p[rticicd de hrand sau bduturd pe care o inghilim trebuie sd treacdpe deasupra orificiului traheii cu un oarecare risc de a cddea in pldmini, in ciudaadmirabilului dispozitiv prin care se inchide glota. La vertebratele superioare,branhiile au dispdrut cu totul - dar la embrioni, fantele de pe laturile gituluigi forma arcuiti a arterelor le indicd incd pozilia anterioarS. Dar se poate presu-pune c[ branhiile, in prezent complet pierdute , ?v fost probabil transformatetreptat, prin seleclie naturald, pentru o cu totul alti func(iune : de exemplu, Landoisa ardtat cd aripile insectelor s-au dezvoltat din trahei ; este deci foarte probabilcd in aceastd mare clasd, unele organe care serveau odinioard pentru respirafie,au fost transformate intr-adev[r in orsane de zbor.

+rvvIn legdturd cu tranziliile dintre organe, este atit Ce important si linem seamdde probabilitatea transformdrii unei func{iuni in alta, incit voi mai da un exemplu.Cirripezii peduncula{i au doud minuscule cute tegumentare pe care le-am denumitfrine ovigere gi care cu ajutorul unei secrelii lipicioase servesc la re{inerea oudlorpind ce eclozeazd, in interiorul sacului. Acegti Cirripezi nu au branhii ; intreagasuprafa![ a corpului ;i a sacului, impreund cu micile frine le servesc la respira{ie.Cirripezii sesili (Balanidae) nu au frine ovigere ; oudle lor stau libere pe fundulsacului, in interiorul carapacei bine inchise; dar ei au membrane mari foarte cutatein aceea;i pozilie relativd, fatd, de frine, comunicind liber cu lacunele circulatoareale sacului gi corpului, membrane care au fost socotite ca branhii de toli natllra-ligtii. Nimeni, cred, nu va contesta cd frinele ovigere ale unei familii sint strict omo-loage cu branhiile celeilalte familii ; intr-adevir, ele trec treptat una intr-alta. Deaceea, nu e cazul s5 ne indoim c[ aceste doud mici cute tegumentare, servind ini-lial drept frine ovigere, dar care de asemenea ajutau intrucitva la respirafie, au fosttransformate treptat in branhii sub acliunea selec{iei naturale, printr-o simpld creg-tere a dimensiunii lor qi prin disparilia glandelor adezive. DacI to{i Cirripezii pe.duncula{i ar fi pierit - gi ei au suferit de fapt o extinclie mult mai mare decit Cirri-pezii sesili - cine gi-ar fi putut imagina vreodatd, cd, branhiile acestei din urmd familiiau existat inilial ca organe impiedecind apa sd scoati ouile din sac.

Existd gi un alt mod de ffanzilie gi anume prin accelerarea sau intirzierea peri-oadei de reproducere. Asupra acestui lucru au insistat in ultimul timp, in Statele

165

166 ORIGINEA SPBCIILOR

Unite, prof. Cope qi allii. Se gtie acum cd unele animale sint capabile de reproducere

la o virstd foaite 'tindrd,,

inainte de a fi dobindit totalit atea caracterelor lor ; pi

dacdaceastd capacitate s-a dezvoltat bine la o specie, pare probabil cd stadiul adultde dezvoltare r. ua pierde mai curind sau mai tirziu ; in ace st caz, in special ciaca

larva se deosebea rnglt de forma adult[, caracterele speciei vor fi mult schimbate

;i degradate. De asemenea, destul de multe animale, dupd ce .ajung la maturitate.iontiiua sa-gi modifice caracterele aproape in tot cursul vielii 1or. La mamifere.

de exemplu, ior-u craniului se schimb[ adeseori mult, o dat[ cu virsta; dr. Muriea dat in acest sens unele exemple izbitoare in legdturd cu focile. Oricine gtie cd

ramificalia coarnelor la cerbi se complica tot mai mult;i cd pglele unor pdsdri

se dezvoita tof mai frumos o datd cu virsta. Prof. Cope aratd cd dinlii unor goplrle

se schimbd mult ca formd o datd cu virsta; la crustacee, dup[ cum relateazd FritzMi.iller, dupd maturitate, nu numai multe 1ar!i neinsemnate, d.ar chiar 9i unele

pirli impoitante dobindesc caractere noi. ln toate aceste cazurr - 9i -se pot.cita

inca muite altele - dacd virsta Ce reproducere ar fi intirziatd, caracterele speciilor,cel pu{in in stadiul lor adult, s-ar modifica ; de asemenea, s-ar pdrea cd nu e

cu nep.rtinla ca stadiile de dezvoltare anterioare gi ma! timpurii _sd fi fost parcurse

foarte repede in unele cazurr gi in cele din urmd sd fi pierit. I:a; putea_ preciza

dacd, ucest. specii s-au modificat deseori sau chiar dacd s-au mcdificat vreodatd prinacest mod Ce tranzrlie relativ brusc ; dar, dacd lucrurile s-au petrecut astfel, eprobabil cd diferenlele dintre exemplar-ele tln9r9 !i cele adulte, ca,si diferen{ele

ditrtre cele adulte ;i cele virstnice, &u fost dobindite inilial prin treceri treptate.

DIFICULTATI SPECIALE ALE TEORIEI SELECTIEI NATURALE

De;i numai cu foarte mare prudenld trebuie sd conchidem cd un orgat n-a

putut fi produs prin grada{ii succesive mici ;i de tranzilie, totu;i se ivesc indiscu-tabil cazurl de dificultdli serioase.

Unul din cele mai serioase, este cel al insectelor neutre 1) care sint adesea

diferit construite fala de masculii sau de femelele fertile ; dar despre ele ss va ftalain capitolul urmitor ryIfD. Organele electrice a19 pegtilor prezintd" un alt caz

special de dificultate, deoarece este imposibil de in{eles pril intermediul cdrcr trepte

r-u,r produs aceste admirabile organe. Dar faptul nu trebuie sd ne supri.n9u_ cdci

nici nu gtim la ce folosesc . La Gymnotus gi Torpedo ele servesc f[rd indoial5 ca

mijloace puternice pentru apdrare gi poate pentru prinderea prdzli, degi Raia,

Oupa .u* observ[ i\{atteucci, are la coadd un organ analog care produce puJina

electricitate chiar cind animalul este foarte iritat, cantitatea Ce electricitate produsd

fiind atit de mici incit cll greu ar putea folosi in scopurile de mai sus. Mai multchiar, la Raja, dupd cum a ardtat dr. R.M' Donnell, ln afarra de organul despre

care am pomenit, mai exist[, in apropierea capului, un alt o.rg?t despre care nu se

gtie dacd este electric, dar care apare ca fiind omologul real al bateriei electrice a

pegtelui Torpedo. Se admite, in general, cd in. privinta structurii fine, a distribulieineivilor gi ; felului in care sint influenlafi de diferili _factori, existd o strinsd

analogie intre aceste organe gi mu;chii obignuili. Trebuie, de asemenea, subliniat in

1) In glosarul care insolegte ed. englezd definitivd, Darwin explicd termenul de neutru in felul urmitor: <Femelelc

incomplet dezvoltate ale anumitor insecte sociale (cum sint furnicile li albinele), care indeplinesc toati munca

necesar[ coloniei. De aceea sint numite ;i Iucrdtoare >>,

NIFICI-LT,ITII,E TEORIET

mod special cd de obicei contrac{ia musculard este inso{itd de o descdrcare elec-tricd,, qi dupd cum afirm[ dr. Radcliffe < in aparatul electric al pegtelui Torpedo,in timpul repausului, pare cd existd o sarcind electricd asemdn[toare din toate punc-tele de vedere cu aceea pe care o gdsim in mugchii 9i nervii in repaus, iar descdrcareala pegtele torpili, in loc sd fie ceva special, poate cd nu este decit o altd form[ adescdrclrii .it. insolegte acliunea mu;chiului gi nervului motor >. in prezent,nu putem da mai multe explicalii ; deoarece ins6 avem atit de putine cuno;tinledespre rostul acestor organe gi deoarece nu ;tim nimic despre obiceiurile;i structura strimogilor pegtilor electrici actuali, ar fl foarte riscant sd menfinemafirmali a cd nu au fost posibile tranzi\tt folositoare pe care aceste organe sd le fiparcurs treptat in dezvoltarea lor.

Dar aceste organe par si prezinte de la prima vedere gi o altl dificultate cumult mai serioasd : ele se intilnesc la vreo duzind, de pegti diferifi din care unii sintfo'arte indepirta{i ca afinit51i. Cind acela;i organ se g5se;te la mai mul1i reprezen-tanfi ar aceleiagi clase, in special la reprezentanfii avind moduri de via{5 foartediferite, prezenta sa o vom atribui in general mogtenirii de la un strdmog comun ;

iar absen{a organului la unii din reprezentanti o vom atribui pierderii prin nefolosiresau selecfiei naturale. Prin urmare, dacS organele electrice ar fi moqtenite dela vreun strdmog comun, ne-am fi putut agtepta ca to{i pegtii electrici sd se gisescdinrudili indeaproape unul cu altul ; dar in realitate nu se intimplS aga. De asemenea,nici geologia nu ne sugereazd ideea cd majoritatea pegtilor au posedat mai inainteorgane electrice care au fost pierdute de descendenlii 1or modificali. Dar cind privimproblema mai indeaproape, gdsim ci la toli pegtii prev[zuli cu organe electriceele sint situate in parli diferite ale corpului, cd ele sint alcituite in mod diferit atitin privinla dispoziliei pldcilor cit gi, dupd cum aratd, Pacini, in privinla procesuluisau mijloacelor prin care electricitatea este excitatd - gi, in sfir;it, cd sint inzes-trate cu nervi provenind din centri diferili; aceast[ din urmd deosebire este poatecea mai importantd din toate. De acee a la diferilii pegti inzestrali cu organe elec-trice acestea nu pot fi considerate ca omoloage, ci numai ca analcg: funcfional.Prin urmare, nu existd nici un motiv sd presupunem cd ele au fost mogtenite de laun strdmog comun, deoarece in acest caz at fi, trebuit sd fie foarte asemlndtoaredin toate punctele de vedere. Astfel, dificultatea explicdrii apariliei unui organ, aparentacelagi, la specii diferite cu inrudire indep[rtatd. dispare, rdminind numai dificul-tatea mai mic[ dar destul de importantd gi anume : prin ce trepte succesive s-audezvoltat aceste organe la fiecare grup de peqti in parte.

Organele luminoase pe care le gdsim situate in diferite pdrfi ale corpului laciteva insecte apar{inind unor familii diferite gi indepdrtate, prezintd in stadiulnostru actual de negtiin{6, o dificultate aproape intru totul paraleld cu dificultateaprezentatd de organele electrice. Se pot da gi alte exemple similare; de pilda laplante, dispozitivul foarte curios al unei mase de grdunle de polen inzestrati cuun suport avind o glandd adezivd,, este in aparen{d acelaqila Orchis;i7a Asclepias -genuri de plante cu flori cit se poate de indepdrtate; dar gi aici pirlile nu sint omo-loage. In toate cazurile, cind avem organisme foarte indepdrtate unele de altele pescara organizdrii, prevdzute cu organe speciale gi similare, vom g[si cd degi aspectulgeneral gi funcliunea acestor organe pot fi aceleagi, totugi, se pot descoperitotdeauna deosebiri fundamentale intre ele. De exemplu, ochii Cefalopodelor sau aiSepiilor ;i cei a vertebratelor apar uimitor de asemdndtori; dar in grupe atit de

16?

lilt ORIGINI]A SPECIILOR

separate nici o trdsdturzi a asemSndrii nu poate fi atribuitd mo;tenirii de la unstr[mos comlln. D-l Mivaft a prezentat acest caz ca fiind unul deosebit de dificil.dar nu pot si vdd in ce consti forfa acestui argument. Un organ de vdz trebuie safie format din lesut transparent qi trebr"rie sd cuprinda urn fel de lentild pentru aproiecta o irnagine pe fundul unei camere cbscure. Dincolo de aceastd asemlnaresuperficiald nu existd nici un fel de simjiitudine real5 intre cchii sepiei gi ai verte-bratelor, dupl cum se poate vedea consultind admirabilul memoriu al lui Hensenasllpra acestor organe la cefalopode. imi este cu neputin{i si intru aici in amdnunte,dar voi da totugi unele aspecte ale deosebirilor. Cristalinul, la sepiile superioare, eformat din dou[ pnr'fi agezate una dupd. alta ca dou[ lentile, ambele avind o struc-tqrd 9i o dispozilie foarte diferith de cea intiinit[ la vertebrate. Retina este cu totu]altfel, prezentind o inversiune a elementelor constitutive gi un ganglion mare nervosinclus in membranele ochir-rlui. Rela{iile mugchilor sint cu totul deosebite ; acelagiIttcru se poate afirma ;i despre alte p[r1i. De aceea e destul de greu de hotdrit chiarpin[ unde se poate merge cu folosirea aceloragi termeni in descrierea ochilor cefalo-podelor gi vertebratelor. Desigur fiecare e liber sd nege faptul cd in ambele cazuriochiul s-a putut dezvolta prin seleclia naturald, a varta[iilor mici, succesive ; dardacd aceastd explica{ie e admisd la unul din cazur|, atunci nici vorbd ci esteposibili ,si pentru celdlalt, gi potrivit cu aceasti conceplie asupra modului lor deformare ar putea fi anticipate diferen{e fr-rndamentale in structura organelor devd,z a celor dou[ grLlpe. Dup[ cum doi oameni, independent unul de altul, ajunguneori sd facd aceeasi inven{ie, tot astfel gi in cazurile citate mai sus se pare cdselec{ia natural[, lucrind in folosul fiecirui organism gi servindu-se de orice varialiefavorabild, a produs, la organisme diferite, organe similare prin funcfiunea lor,organe care nu datoresc mo;tenirii de la un strdmog comlln nici una din structurilelor asemdnatoare.

Pentru a verifica concluziile din acest volum, Fritz Miiller a urmat cu multdqrrj6 o linie de argumentare aproape similar5. Unele familii de crustacei cuprindfiecare cite un mic numdr de specii care posedd un aparat respirator gi sint in staresd tr[iascd afard din apd. La doura din aceste familii, pe care Mi.iller le-a cercetatindeosebi gi care sint indeaproape inrudite intre ele, speciile se aseamlnd foartestrins qrin toate caracterele importante ;i anume prin organele Ce sim{, prinsistemtrl circulator, prin asezarea smocurilor de peri din stomacurile 1or complexe;i in.sfirgit prin toate am[nuntele structurii branhiilor pentru respirat in api, pinagi prin cirligele microscopice pe care le folosesc ca sd le curefe. De acee a, ar fi fostde a;teptat ca la pulinele specii terestre apar{inind ambelor familii, aparatele pentrurespirat aertil, la f'el de importante, sd fie qi ele asemdnltoare ; caCi de ce numaiacest aparat, servind aceluiagi scop s[ lie diferit, pe cind toate celelalte organeimportante sint foarte asembnitcare sau chiar identice ?

Fritz Mtiller argLlmenteazra c[ strinsa asemdnare prin atit de multe trdsdturiale structurii trebuie si fie atribuit5, potrivit vederilor mele, mogtenirii de la unstrdmog cornun- Dar cllm marea majoritate a speciilor din cele doud familii, ca$1 marea majoritate a crustaceilor, au un mod de viald acvatic, pare cu totul impro-babil ca strdmogul lor comun sb fi fost adaptat pentru respirafie aeriana. Mi.illera fost astfel pus in situa{ia de a examina aparatul speciilor clt respira(ie aerian[ gia glsit cd la fiecare din ele, el se deosebegte prin citeva trdsdturi importante capozilia orificiilor, felul de eleschidere si inchidere, cit gi prin alte amdnunie accesorii,

DIFICULT,{TI LE TE ORI}, I

ln prezent, aceste deosebiri sint de inleles gi ne puteam chiar agtepta sd le intilnimpresupunind cir speciile apar{inind Llnor familii distincte s-au adaptat treptat sdtrdiascf, tot mai mult afard din apd ;i sd respire aer. Deoarece aceste specii apar{inunor familii distincte, ele trebuiau sd se deosebeascd intr-o anumitS. mdsurd ; iarin virtutea principiului cd natura fiecirei varia(ii depinde de doi factori - anumede natura organismului gi de natura condiJiilor inconjurdtoare - variabilitateaspeciilor desigur cd nu putea fi cu desdvirgire aceeagi. Prin urmare, selecfia naturaldtrebuie sd fi avut la dispozigte materiale sau varialii diferite asupra cdrora sd aclio-neze, pentru a ajunge la acelasi rezultat funcJional ; iar structurile astfel dobinditetrebuiau sd difere in mod necesar intre ele. In ipoteza acteTor de crealie separateintreg exemplul dat rdmine de nein{eles. Modul de argumentare infaligat mai suspare sd fi avut o mare influen{d in acceptarea de cdtre Fritz Mi.iller a vederilor meledin acest volum.

Un alt distins zoolog, defunctul prof. Clapardde, argumentind in acelagi fel,a ajuns la acelasi rezultat. El aratd cd existi cdpuge parazite (Acaridae) inzestratecu organe de apucat peri ;i aparlinind unor subfamilii gi familii distincte. Organelementionate trebuie sd se fi dezvoltat independent unele de altele, deoarecenu au putut fi moqtenite de la un str[mog comun; in diferitele grupe el sint formateprin modificarea picioarelor anterioare, picioarelor posterioare, maxiletor saubuzelor si a apendicelor pzlrfii inferioare a porliunii posterioare a corpului.

Din exemplele precedente vedem ci se ajunge la acelaqi rezultat qi se realizeazd.aceea;i funcliune ia organe fcarte asemdnitoare ca aparenll, deEi neasem[n[toareprin dezvoltare, aparfinind unor organisme inrudite doar de departe sau chiar nein-rudite. Pe de alt[ parte, in naturd e o reguld obignuitd s[ se ajungd la acela;i rezultatprin mijloacele cele mai diverse - uneori chiar in cazul unor organisme apropiatinrudite. Cit de neasem[ndtor este alcdtuitd aripa cu pene a pdsdrii qi aripamembranoasl a unui liliac ; si cu atit mai mult cele patru aripi ale unui fluture, celedoud aripi ale unei mr-rgte gi cele doud elitre ale unui coleopter. Scoicile bivalvesint alcdtuite in a;a fel incit se pot deschide gi inchide, dar cit de variate sint felurilede alcdtuire ale {ifinei -_ incepind cu ;irul lung de dinli strins imbuca{i la lr/uculagi terminind cu simph-rl ligament la midie ! Seminfele plantelor se rdspindesc fiedatorit[ micimii 1or, fie datoritd capsulei transformatd intr-un inveli,s ugor, asemd-ndtor cu un balon, fie datoriti invelirii lor cu pulpd sau cu un strat cdrnos formatdin cele mai variate pdr{i, strat nutritiv gi viu colorat ca sd atragd gi sd fie mincatde pdsari - fie datoritd cirligelor gi ancorelor de diferite feluri cit gi aristelor din-[ate cu ajutorul cdrora se p-ind de blana patrupedelor - fie, in sfir;it, datoritdflaptului ci sint inzestrate cu aripioare gi puf pe cit de diferite ca formd pe atit deelegante in structurd, astfel incit pot fl purtate de orice adiere de vint. Voi da inc[un exemplu, deoarece problema ob{inerii aceluiagi rezultat prin mijloacele cele maivariate meritd pe deplin atenlia noastra. Unii autori sus{in cd organismele au fostmodelate in multe feluri numai de dragul simplei diversificdri, ca jucdriile intr-oprdvdlie _- dar o asemenea conceplie despre naturd este cu totul de neadmis. Plan-tele care au sexe separate ;i acelea la care, degi slnt hermafrodite, polenul nu cadecie la sine pe stigmat, au nevoie de un ajutor oarecare pentru fecundare. La unelespecii acest lucru il realizeazd bobi{ele de polen ugoare gi neaderente, care sint dusede vint pe stigmat la intimplare gi acesta este desigur modul cel mai simplu carese poate inchipui. Un mod aproape la fel de simplu, dqi diferit, se intilne;te la

169

1-,0ONIGINI]A SPECIILON

multe plante la care floarea simetricd secreti citeva picdturi de nectar; insecteletiziteazd floarea gi transporti polenul de pe antere pe stigmat.

Pornind de la acest stadiu atit de simplu, putem urmdri un numdr nesfirsitde dispo zitive, avind toate acela;i scop gi in esenld realizate in acelagi fel, dar aducindschimbari in toate pdrlile florii. Nectarul poate fi acumulat in receptacole de formevariate, cu staminele;i pistilele modificate in multe feluri, uneori constituind dispo-zitive in formd de capcan[, uneori capabile de mi;cdri precis adaptate, provocatefie f e lritabilitate fie de elasticitate. Pornind de la asemenea structuri putem mergemai departe pini ajungem la o adaptare extraordinard cum e aceea descrisd de

curind de cdtre dr. Cri.iger cu privire la Coryanthes. Aceastd orhidee are o parte dinlabellum scobitd in forma unei galefi in care picd continuu picdturi de apd aproapecurat[ din doud cornile secretoare situate deasupra; cind vasul este pe jumdtate plin,apa se scurge printr-o cleschidere laterald. Partea bazald, a acestui labellum este

siluatb deasupra vasului fiind gi ea scobitd gi formind un fel de camerd cu douiintrdri laterale; in interiorul acestei camere existd ni;te creste cdrnoase neobignuite.Dacd n-ar vedea ce se intimpld, nici cel mai ingenios om n-ar putea ghici niciodatala ce fclosesc aceste pir{i. Dar dr. Crtiger a vdzut un mare numdr de bondaricare vizitau giganticele flori ale orhideei, nu pentru a suge nectarul, ci pentru a

roade crestele cdrncase din interiorul camerei situate deasupra vasului cu apd:fdcind aceasta, bondarii se imping unii pe allii in vasul cu apd gi umezindu-li-searipile, ei nu mai pot zbura, ci sint nevoili sd se tirasc[ prin canalul reprezentatde deschiz[tura prin care se scurge prisosul de apd. Dr. Cl i.iger a vdzut o (proce-

siune continud> de bondari tirindu-se astfel afard din baia lor involuntard. Canaluleste ingust gi acoperit de o coloand, astfel incit bondarul, str[duindu-se sd iasd afatd,igi freald mai intii spatele de stigmatele viscoase gi apoi d9 Slaldele viscoase ale

maselor polinice. Masele polinice se lipesc de spatele bondarului care reugegte sd

se tirascd, afar/a prin canalul unei flori deschise de curind gi sint duse astfel maideparte. Dr. Crtiger mi-a trimis o floare in alcool impreund cu un bondar pe care

l-a ucis inainte de a fi iesit din acest canal, avind incd lipitd de spate, o masi de

polen. Cind bondarul astfel incdrcat, zboard, pe o altd' floare sau se reintoarce pe

iceeagi floare gi este impins de tovar5gii sdi in vas de unde se tirdgte din nog princanal, masa poiinicA vine neapdrat in contact mai intii cu stigmatele viscoase, aderindla ele gi fecundind astfel floarea. De-abia acum vedem rostul deplin al f;ecdreipdrli a florii, rostul cornilelor care secreti apd, a vasului p9 jumdtate plin, care

impiedicd bondarii sd-gi ia zborul gi-i silegte sd se tirascd afard prin canal ;i sd

sc frece de masele polinice viscoase gi de stigmatele de asemenea viscoase asezate

in mod corespunzdtor.La o alt[ orhidee, strins inruditi gi anume la Catasetuwt, construclia florii

este foarte diferitd degi folosegte pentru acelagi scop; qi este tot atit de curioasd.Bondarii ii viziteazd, florile ca gi pe cele deCoryanthes, pentru ale roade labcllumul'fdcind aceasta, ei ating neapdrat o prelungire lungd sensibild qi subliatd spre virf,pe care am denumit-o antend. Cind este atins5, aceasti anter 5 transrnite o senzalie

sau o vibralie unei anumite membrane care se rupe de indat5; rupturallbeteazdun arc prin care masa polinicd este proiectati in direclia cuvenitd intocmai ca osdgeatd;i aderd prin exiremitatea ei viscoasd de spatele bondarului. Masa polinicda plantei masculine (deoarece sexele sint separate la aceastd orhidee) este lrans-portatd astfel pe floarea plantei femenine, unde vine in contact cu stigmatul, care

nlrlcriLT. TIr,E TEORIEI

e destul de viscos pentru a rupe firele elastice; iar prin re{inerea polenului, se

efectueazd fecundarea.Se pune intrebarea cum ne-am putea explica in exemplele de mai sus ca gi

in nenumlrate altele, complicarea treptatd gi mijloacele atit de variate prin care se

ajunge la acelasi scop. Dupd cum s-a mai spus, putem rispunde fdrd indoiaii, cdatunci cind doud forme care diferd de-acum intrucitva una de alta variazd,, varra-bilitatea nu va fi exact de aceea;i naturd gi prin Llrmare rezultatele oblinute prinseleclia natural[ in vederea atingerii aceluiagi scop general, nu vor fi aceleagi.De asemenea, trebuie si linem seama cd orice organism foarte dezvoltat a trecutprin multe schimbdri ; si c[ fiecare structurd modificatd tinde sd fie moqtenit[,astfel incit fiecare modificare nu va fi cu totul pierdutd, dar poate fi modificatd,in mod continuu. De aceea, structura fiecdrei p[r!i a fiecdrei specii, indiferent la ceserve;te, esfe suma numeroaselor schimbdri mogtenite prin care specia a trecutin cursul adaptdrilor ei succesive la obiceiuri gi condilii de via![ schimbate. InsfirEit, degi in multe cazLwr este foarte greu chiar de presupus prin ce gir de iran-zilri au ajr-rns organele in starea lor actuald, totti;i {inind seama cit de micd esteproporlia formelor vii gi cunoscute fald de cele dispdrute gi necunoscute, nupoate decit sd m[ mire numdrul redus Ce organe la care nu se cunosc nici un felde trepte de tranzilie. Desigur, este adevdrat c[ noile organe create parcd pentruun scop special, se ivesc rar sall chiar nu se ivesc niciodatd la un organism oarecare,dup6 cum spune vechiul, dar poate intrucitva exageratul dicton al istoriei naturalenatura non facit saltunt Acceptarea acestui dicton, o intilnim in scrierile mai tuturornaturaliqtilor cu experien{a. Aceeagi idee a exprimat-o in mod fericit Milne Edwards,natura este risipitoare cu variafiile, dar este foarte zgircitd cu inova{iile. Cum s-arexplica din punr tul de vedere al teoriei creationiste faptul cd existd atit de rnuitdvarietate gi atit de pu{ind noutate adevdratd, ? De ce oare toate par{ile gi organelemultor fiinle independente, fiecare presupuse cd au fost create separat in vedereaunui loc propriu in natnrd, sint atit de frecvent legate intre ele prin grada{ii trep-tate ? De ce oare n-ar face natura un salt brusc de la o structurd la alta? Potrivitteoriei selec{iei naturale, in{elegem clar de ce nu a procedat astfel. Seleclia natu-rald ac{ioneazd numai folosind avantajele unor varialii usoare gi succesive; ea nupoaie face niciodatd salturi mari Si brugte, ci inainteazd totdeauna cu pa;i rnici,siguri, de;i ince{i.

ACTIUNEA SELECTIEI NATURALE ASUPRA ORGANELORAPARENT DE MICA IMPORTANTA

Deoarece selec{ia naturald aclioneazd. prin viald ;i prin moarte - prin supra-vie{uirea celor mai ap{i ;i prin distrugerea celor mai pulin apti __ am avut uneorimari greutifi in in{ele gerea originii gi formdrii par{ilor pufin importante ; greuta{ileacestea, de;i de natur5 foarte diferitd, sint la fel de mari ca gi cele intilnite in cazulorganelor celor mai perfecte gi mai complexe.

In primul rind, sintem mult prea ignoranli in privinla intregii econornii aoricdrui organism, pentru a putea spune ce anurne modificiri mici sint sau nuimportante. Intr-un capitol precedent am dat exemple de caractere foarte nein-semnate, cum sint puful gi culo area pulpei la fructe, culoarea pielii gi a pdruluila patrupede, caractere care, sau in virtutea corela(iei cu particularitalile consti-

l -1llJ

Ii2 ORIGINEA SPECIILOR

tulionale, sau fiind determinate de atacurile insectelor, pot fi desigur influen{atede selec{ia naturald. Coada girafei are aspectul unei apdrdtoari artificiale'demu,ste; de la prima vedere pare de necrezul cd,un asemenea organ aputut fi adaptatla func{itinea lui actuala piin modiflcdri mici, succesive din c6 in ce mai potrivite.pentru un scop atit de neinsemnat ca gonirea mugtelor. Totugi, chiar in acest caztrebuie s[ nu ne pripim cu afirmafiile prea categorice, deoarece gtim ci rdspindirea!j ins[gi existen{a cornutelor gi a _altor animale in America de Sud este direct legatade.capacitatea lor de a rezrsta la atacul insectelor; astfel incit indivizii care" aumijloace de apdrare impotrivaacestor dusmani mdrunti uot fi in m[suri sd se extindapeste noi pds,uni 9i sa dobindeascd in 'felul

acesta Ln mare avantaj. Aceasta nuinseam-n[ cd patrupedele mari sint realmente distruse de mugte (cu eiceptia citorvacazuti rare), dar mustele le supdrd. neincetat gi astfel le isiovesc, in ugu f.t incitele devin -ai .*puse bolilor ;i mai pulin capabile sd-gi caute hrand in cazde foametesau sd scape de fiare.

Organe actualmente Ce minimd imp ortanld, au avut probabil in unele cazurio mare importan{d pentru un strdmos indepirtat gi dupi ie au fost perfec{ionatecu incetul intr-o pe?ioadd anteri oard,', au fbst transmiie in up.oup. b...ugi starespeciilor existentg, {.qi astdzi le sint foarte pufin folosito are; dar ieleclia naturutaar fi oprit orice devieri cu adevdrat ddunitoare a structurii lor. Daci linem r.u.nuce organ de locomo{ie important este coada pentru majoritatea animalelor acva-tice, ne putem explica prezen{a ei generald gi folosirea pentru atit de multe nevoila un numdr atit de mare de anim-ale terestre ai cdror ptaminl, adicl bdgici inotd-toare modificate, trddeazd" o origine acvatic5. Daci la un animal acvatic j-a formato coadd bine dezvoltatd, ea va putea sd fie folositd ulterior pentru nevoi diferite :ca apdtdtoare de muste, ca organ prehensil sau ca mijloc de intoarcere, de pilddla ciine, degi in acest din urmd. caz rblul ei trebuie sd fie cu totul neinsemnat, linindseama^cd iepurele, aproape fdrdcoad[, se poate intoarce gi mai repede decit cfinele.

In al doilea rind, putem ugor gregi airibuind importanld, un6r anumite carac-tere gi crezind cI ele au fost dezvoltaie datoritd sele^cfiei naturale. in nici un caznu trebuie sd pierdem din vedere efectele ac{iunii dehnite a condiliilor de via[d,schimbate - ala-numitele variafii spontane, care par sd depindd intr-un gradfoarte mic de natura condiliilor ; nu trebuie s[ pieidem din vedere tendin{a ipt.reversiune a caracterelor de mult pierdute ; legile complexe ale cregterii, cum sint :

corelafia, compensa{ia, presiunea trnei p[r1i de cdtre alta etc. ; jl, in sfirgit, nutrebuie sd pierdem din vedere selecfia sexuald prin care sint adesea dobindite'carac-tere folositoare unui sex si transmise apoi mai mult sau mai pufin complet celui-lalt sex,.degi acestuia nu-i sint de nici .rn folor. Dar structurile

^doLindite ie aceastd

cale indirect5, degi la inceput nu prezintd, nici un avantaj pentru o specie, potprezenta ulterior avantaie pentru descenden{ii modific a\i

- at speciei afla{i^ incondilii de via{d noi gi avind dobindite noi obiceiuri.

Dacd n-ar exista decit cioc[nitori verzi gi n-am gti cd mai sint incd multealte specii negre gi pestri{e, de sigur am fi luat culoarea verde drept o admir abild,adap^tate pentru a ascunde aceasti pasdre arboricold de dugmanii ei gi prin urmaream fi crezut cd este un caracter important gi cd a fost dobin,Cit prin seleclie naturald,;in realitate aceastd culoare se datoregte probabil mai ales ielecliei iexuale. Unpalmier agdtdtor .din arhipelagul Malaez se ca\drd, pe arborii cei mai inalli cuajutorul tlnor cirlige admirabil construite, dispuse la capdtul ramurilor ;i acest

DIFICULTI.TILE TEONIEI

dispozitiv ii este fdrd indoiald extrem de folositor plantei ; dar deoarece cirligeaproape similare se intilnesc la mulli arbori nec5lirdtori la care - dupa cum avemmotive s[ credem pe baza rdspindirii speciilor purtitoare de tepi din Africa siAmerica de Sud - lepii servesc drept mijloc de apdrare impotriva patrupedelorcare pasc, tot astfel poate cd la inceput fepii palmierului s-au dezvoltat in acelagiscop de apdrare, perfec{ionindu-se ulterior gi flind avantajoqi pentru plantd dupdnoile modificiri suf-erite ; astfel palmierul a devenit cafdr[tor. Pielea gola;6 de pecapul unui vultur este in general consideratTa ca o adaptare directd pentru scormo-nirea in putreziciuni; gi probabil c[ aga 9i este, sau se datoregte poate ac]iuniidirecte a materiilor in putrefac{ie ; dar ar trebui s[ fim foarte precau{i cind tragerno asemenea concluzie, caci se gtie cd pielea de pe capul curcanului mascul este

de asemenea golag[, degi el manincd, fdrd, a se murddri. Suturile craniilor mami-ferelor tinere au fost considerate drept o admirabild adaptare pentru Llgurareanagterii gi, desigur, c[ ele o u;ureazd sau chiar ii sint absolut trebuincioase ; dar,cum suturile apar gi la craniile pdsdrilor gi reptilelor tinere, care doar ies dintr-unou spart, putem afirma cd aceastd structuri a luat nagtere pe baza legilor cregteriigi cb a devenit mai apoi folositoare in actul nagterii animalelor superioare.

Nu gtim aproape nimic despre cauza fiecdrei varialii ugoare sau a deosebiriiindividuale; ,si vedem ace as:a de indat[ ce ne gindim la diferenlele dintre raseleanimalelor noastre domestrce din diferite {5ri - in special din larile mai pu{incivllizaLe, unde seleclia metodicd nu a fost aphcat/a decit intr-o foarte mici mf,suri.Animalele crescute de silbateci din diferite \'|ari, adesea sint silite sd lupte pentrupropria lor supravieluire gi sint expuse intr-o anumitd mdsurd selecliei naturaleiar in condilii de clima diferite, vor reugi sd supravieluiascb rnai bine indivizi cuconstitufii ugor modificate. La vite, capacttatea de a rezista fatd cie atacul mugtelor,ca gi posibilitatea de a rezista la acfiunea toxrcd. a anumitor plante, este corelatdcu culoarea lor; astfel incit chiar culoarea le va fi. supusl acfiunii selecliei naturale.Unii observatori sint convingi c[ o climd umedd influen!eazit. cregterea p[rului gi

cd cregterea coarnelor este corelatd cu a p[rului. Rasele de munte se deosebesc

totdeauna de cele de ;es; iar o regiune muntoas[ va influen{a probabil membreleposterioare, exersindu-le mai mult gi va influenfa poate chiar forma bazinului ;-a urmare, datoritd legilor varia{iei omolo &ge, membrele anterioare gi capul vorfi probabil influenlate gi ele. De asemonea, forma bazinului poate influenla prinpresiune forma anumitor parli ale fatului din uter. Respiraf ia intensd necesardin regiunile inalte, tinde sd duc5, dup[ cum avem temeinice motive s5 credem, lamdrirea volumului pieptului, gi corelalra va intra din nou in joc.

Scbderea exerci{iului IegaId cu hrdnirea abundentd au probabil efecte gi maiimportante asupra intregii organiza[tt $i, dupa cum a ardtat de curind H. vonNathusius in excelentul sdu tratat, aceasta constituie dup[ cit se pare una din cauzeleprincipale ale marii modiflcdri suferite de rasele de porci. Dar ignoranfa noastrdeste alit de profundd incit nu putem face aprecieri asupra irnportanlei relative a

diferitel or cauze, cunoscute gi necunoscute, ale varialiei ; eu am fdcut observaiiilede mai sus numai pentru a arrata cd, dacd nu sintem in stare si explicdm diferenlelecaracteristice ale diferitelor noastre rase domestice, care totuqi se admite in generalcd s-au format prin descenden!5 dintr-unul sau mai mulli strdmogi, nu trebuiesd ddm prea mare importan{d necunoagterii cauzei precise a micilor diferenlede acest fel dintre specirle adevdrate.

7i3

L?4 ONIGINI'A SPECIILOR

Ix cg mAsunA gsrg aonvAnarA DOCTRINA UTILITARISTA;cuM A Fosr poslxotrA FRUMUSETEA

Observaliile precedente md silesc sd spun citeva cuvinte despre protestul exprimatrecent de ciliva naturali;ti impotriva doctrinei utilitariste, potrivit cdreia, fiecare

am[nunt de structuri a fost produs spre folosul posesorului sdu. Acegti naturaligtipresupun ci numeroase struciuri au fost create numai de dragul frumuselii, pentrua-t incinta pe om sau pe creator (dar acest din urmd punct de vedere este dincolode limitele discu{iei gtiinlifice), sau au fost create numai de dragul diversitdlii.punct de vedere pe care l-am discutat mai inainte. Asemenea doctrine, dac[ s-ar

dor,'edi adev6rate, ar fi desigur fatale pentru teoria mea. Eu admit intru totul cd

multe structuri nu aduc in prezent nici un folos direct posesorilor lor gi ci poaten-au folosit nici strdmogilor lor ; dar aceasta nu dovedegte de loc cd ele s-au formatnumai pentru frumusefe sau diversitate. F5r5 indoiald cd ac{iunea definit6 a condi-

liilor sChimbate cit ;i diferitele cauze de modificdrr, ardtate mai inainte, au avutioate un efect, probabil chiar un mare efect, independent de orice avantaj astfeldobindit. Dar un considerent gi mai important este ci principala parte a organi-zafier oric[rei fiin{e vii se datoregte ereditdlii; de aici reiese c[ degi fiecare organismeste, desigur, adaptat locului pe care-l ocupd in natur6, totu;i multe structuri nusint in piezent in relalie prea strinsd gi directi cu actualele lor condilii de viala.Astfel, Cu greu putem cred-e c[ picioarele palmate ale gigtei de munte sau ale pds[riifregati le aduc vreun folos special ; dq asemenea nu putem crede cd prezenla

unor oase srmilare in braful maimulei, in piciorul anterior al calului, in aripaliliacului ;i in membrul innotitor al focii folosesc in mod special acestor animale.Putem, firrd nici o 9116, sd-i atribuim eredit5lii aceste structuti. Fard indoial[ c[picioarele palmate au- fost la fel de folositoare strdmogului gi;tei de munte 9i .?lpasarii fregatd, pe cit sint de folositoare in prezent celor mai acvatice din p[sdrilelctuale. De asemenea, putem prede cI str[mogul focei nu a avut membrul inotdtor.ci un picior cu cinci degete adaptate pentru umblat sau pentru apucat ; qi

puiem merge gi mai departe, afirmind cd diversele oase care formeazi membrelemaimulei, catirtui ;i liliacului, s-au dezvoltat inilial pe baza principiului utili-tialri, piobabil prin impu{in area oaselor mai numeroase din inotdtoare a vreunuistiamog piscifoim, din care provine intreaga clasd. Este aproape cu.neputinfd de

hotarit'ce parte a influenlei trebuie sd atribuim unor cavze a vanalret ca acliuneadefinita a condiliilor externe, aga-numitele variafii spontane gi legile complexe ale

cregterii ; d?r cu aceste impo fiante excepfil, pulep conchide cir structura fieciruiorgantsm vru este sau a fost direct sau indirect folositoare posesorului ei.

Cit prive;te parerea cd, organismele au fost create frumoase pentru incintareaomnlui -- o pdrere care am ardtat cd submine azd inlteaga mea teorie - voi observa

mai intii cd sensul frumosului depinde in mod vadit de natura min{ii, independentde vreo calitate real6 a obiectului admirat ; qi cd ideea de frumos nu este indscutdsau neschimb5toare. Aceasta o putem vedea, de pilda, la oamenii de rase diferitecare admird la femeile lor un tip de frumusefe cu totul diferit. Dacd obiectelefrumoase ar fi fost create numai pentru incintarea omului, ar trebr-ri s[ se demon-

streze cd inainte de apartlta omului exista mai pufind frumuse{e pe fala pdmintului,decit dupa aparigia lui pe pdmint. Oare admirabilele scoici ale genurilor Conus ;iVoluta din epoca eocen[ gi amonilii sculpta{i cu atita eleganld din perioada secun-

nrFlcT'r.TiTrLE TITnRIEI

dard au fost create pentru ca omul sd le poat[ admira in cabinetul lui de lucrudupa trecerea unor perioade indelungate ? Pufine obiecte sint mai frumoase decitminusculele leste siliiioase ale diatorneelor: oare acestea au fost create pentru a fiexaminate gi admirate prin capacitd{ile mdritoare ale microscopului ? Frumuse{ea

in acest din urmd. caz gf in mufte altele, se datoregte, dupd cum se vede,in intregimesimetriei cregterii. Florile sint considerate printre cele mai frumoase produclii ale

naturii ; dar 'ele

au devenit bdtdtoare la ochi ln contrast cu frunzele verzi ,si prinurmare au devenit in acelagi timp frumoase, pentru a fi mai lesne observate de

insecte. Am ajuns la aceastd conCluzie constatind ca o reguld invariabila cd ori de

cite ori o floare este fecundatd de vint nll are o coroli viu coloratd,. Unele planteproduc, de obicei, doud feluri de flori : un fel deschis ,si .colorat pentru a atrage

insecteie; celdlalt fel inchis, necolorat, lipsit de nectar 9i care nu este niciodatlvizitat de insecte. De aceea putem conchide cd dacd insectele nu s-ar fi dezvoltatpe fala p[mintului, plantele noastre nu ar fi fost acoperite de flori minunate, ci ar

h produs numai flori sdrdcicioase cum vedem la pin, stejar, alun, frasin, la ierburi,rp^utru., mdcrig 9i la urzicd, toate fecundate de vint. O serie c e argumente asemdn6-

tbare este val aAle;i pentru fructe; faptul cd o fragd sau o cireaqd coaptd este atitde pldcutd ochiului cf gi gustului, cd fructul viu colorat de EvonymusL) 9i bacele lo.;iide'Ilexz) sint foarte frumoase, va fi admis de oricine. Dar aceastd frumusele folg-se;te pui gi simplu pentru a cdlduzi pasarile gi mamiferele,. pentru ca fructul sd fie*itr.ut, iar seminlele sd fie rdspindite cu ingrdgdmint; ajung la aceastd conclu-zie pe baza regulii care n-are pina in prezent nici o excepfie, cd seminlele cuprinse

in fiuct de oriie fel (adica intr-un invelig cdrnos sau pulp[) sint totdeuna rdspinditeastfel numai dacd sint viu colorate sau fdcule vizibtle fiind albe sau negre.

Pe de altd parte admit bucuros cd un mare numdr de rna3culi, cum sint toatepdsdrile noastre iele mai frumoase, unii pegti, reptile gi mamifere ;i o sumedenie de

fluturi admirabil colora{i, gi-au cdpdtat frumuselea de dragul frumu.sefii ; dar aceasta

s-a fdcut prin seleclie sexuald, adica prin faptul cd masculii cei mai frumogi au fostmereu priferali de'femele gi nu pentru incintarea omului. Acelagi lucru 9i inprivinla cintecului pdsdrilor. Din toate acestea putem deduce cd o mare parte a

i.gn.t[,ri animal esle strdbltuti de un gust apro-apg similar pentru culorile frumoasegi [entru sunetele muzicale. Cind femeh este la fel de frumos coloratd ca $i masculul..^.a .. se intimpl[ adesea la pdsdri gi la fluturi, cauza rezidd dup[ cit se pare

in faptul c[ prin^seleclie sexuald, culorile dobindite au fost transmise ambelor sexe

in loc de a fi trunr*ise numai masculilor. In ce fel simlul frumosului in forma luicea mai simpld - adicd in senzalia unei pldceri deosebite, .pro_vocat[ de anumiteculori, forme qi sunete - a apdrui in mintea omului ;i a animalelor inferioare lui,constiiuie o problemd foarte obscurd. Ne ciocnim cu aceeagi dificultate 9i cind

cercetim de ie unele gusturi gi mirosuri produc plicere, iar altele produc nepldcere.

in toate aceste cazuri se pare cd obiceiul a jucat un rol intr-o anumitd misurd ;

dar trebuie sd existe gi vieo cauzd, mai profundd in constitulia sisfemului nervos

al fiecdrei specii.Seleclia naturali nu poate produce la o specie nici o modificare in folosul

exclusiv al altei specii, degibriunde in naturd o specie se folosegte gi profitd mereu de

spindle-wood tree. - Nota trad.holly. - Nota trad.

fi5

1)

2)Inin

limba englezd

limba englezd

1;6 (') N I Ti I\8,\ SPECI ILON

pe urma structurilor altor specii. Dar selecfia naturali poate ;i adeseori produce.structuri direct ddunitoare altor animale, cum sint, de pilda collii viperii 9i ovipo-zitorul ichneumonului, cu care-si depune oudle in corpurile vii ale altor inseite.Dacd _s-ar putea dovedi cd vreo parte a structurii vreunei specii a fost formatd exlusirspre folosul altor specii, aceasta mi-ar anihila teoria deoarece o asemenea partenu s-ar fi putut produce prin selecfia naturald. Degi se pot intilni multe afirmaliiin acest sens, in lucrarile de istorie naturald n-am gdsit nici una care s[ mi se paracit de cit mai insemnatd. Se admite cd sarpele cu clope{ei are colli veninosi pentruapdrarea proprie gi pentru uciderea piaObi ; dar .rnii autori presupun ca if esteinzestrat in acelagi timp cu un aparat sonor care ii este ddundtor, deoarece ii aver-tizeazd, prada. Mi-ar fi tot aga de lesne sd cred cd pisica i;i rotegte virful cozlt casd-l prevind pe soarecele osindit pieirii atunci cind ea se pregdtegte sd sar6. Estemult mai probabila presupunerea cd;arpele cu clopo{ei igi folosiqte aparatul sonor,cobra igi umfld gitul, iar vipera Bitis arietansr) se umfl[ in timp ce guerd atit detare gi de intens, numai pentru a speria numeroasele pdsdri gi animale care -dupd cum se gtie - atacd, chiar speciile cele mai veninoase. $:rpii se conduc dupdacelagi principiu care o face pe glina sa-gi zbirleascd penele gi sa-;i deschidi aripilecind un ciine se apropie de puii ei ; dar nu e locul aici sd stdrui asupra nllmeroaselormijloace prin care animalele incearcd si-gi sperie ;i sd-gi goneasc[ dugmanii.

Selec{ia naturald nu va produce niciodatd intr-un organism vreo structurd,care s5-i fie acestuia mai mult ddundtoare decit folositoare, cleoarece selecfia natural[aclioneazd. ntrmai prin ;i pentru binele fiecdruia. Dupi cum a observat Paley, nici unorgan nu se va forma pentru a cauza o suferinfd sau pentru a-i dduna posesoruluisiu. Dacd se va cintdri exact binele si raul cauzat de fiecare parte, pini la urmdfiecare va fi gasitd folositoare. Dupd trecerea timpului, in condilii schimbdtoare <Je

viatd, dacd vreo parte devine ddundto are, eava fi modificat[ gi dacd nu se va intimplaastfel, organismul va pieri asa cum au mai pierit si nenumdrate altele.

Selecfia naturald tinde numai ca fiecare organism sd devind la fel cle perfectsau chiar ceva mai perfect decit al{i locuitori ai aceleiaqi regiuni cu care el intrS inconcuren![. $i vedem cd aceasta este mdsura perfecfiunii atinse in natur[. Produc-liile endemice ale Noit Zeelande, de exemplu, sint perfecte dacd le comparim intreele ; dar in prezent ele cedeazd. repede in fa{a legiunilor de plante gi animale adusedin Europa. Selecfia naturald nu va produce perfec{iunea absolut[ 9i, de fapt, ciupacite ne putem da seama, nu intilnim niciodatd in naturd un grad atit de inait deperfec{iune. Dup[ cum spune Mtiller 2), corecfia pentru abera[ia luminii nu esteperfectd, nici in cel mai perfect dintre organe, adica in ochiul omenesc. Helmholtza cirui apreciere nu va fi contestata de ,r]*.rri, dupa ce descrie in termenii cei -uielogiogi minunatele insusiri ale ochiului omenesc, adaugi aceste remarcabile cuvinte :

<Ceea ce am descoperitcainexactitate si imperfec{ie in mecanismul optic gi in imagineade pe retind nu inseamn[ nimic in comparalie cu imperfec{iile pe -are le-am intilnitin domeniul senza{iilor. S-ar putea spLlne cd natura s-a compl[cut in acumulareacontradicliilor de dragul surpdrii tutur or bazelor teoriei unei armonii preexistenteintre lumea externd gi cea internil>. Dacd raliunea ne conduce sd adrnirlm cu entu-ziasm o mullime de alcdtuiri inimitabile din natur5, tot ea ne aratd. - degi putem

t) in limba englezf,2) Iohannes Miiller.

puff-adder. -- Nota trad.dupd traducerea germand. - Nota trad.

DIFICTTL'TATII,E UOIIIEI

u$or rdtdci gi intr-un sens gi in altul -- cd existd alte alc6tuiri mai pu{in perfecte.Putem oare considera acul albinei ca fiind perfect, daci atunci cind este folositimpotriva a numerogi du;mani, nu poate fi retras din pricina termina{iei lui din{ate,provocind astfel rnoartea inevitabiia a insectei. prin smulgerea viscerelor ?

Dacd privim acul albinei, presupunind cd ei a existat Ia un strf,mos indepartatca instrument perforator 9i dinfat, dupa cum exist[ la ati{ia reprezentanli ai acestuimare ordin ; daci admitem ca de atunci a fost modificat, dar nu pi perfec{ionatpentru scopul sdu actual, cd veninul adaptat inifial pentru altd folosire, cum ar fiproducerea de gale, s-a intensificat de asemenea, vom putea poate in[elege de cefolosirea acului cauzeazd atit de des chiar moartea insectei. Dacd intr-adevirr capa-citatea de a infepa este folositoare intregii comunitali sociale, ea va indeplini toatecerinlele selecliei naturale degi va putea provoca rnoartea unui mic numdr de indivizi.

Dac[ admirdm capacrtatea olfactivl intr-adevdr minunatd prin care masculiimultor insecte igi gdsesc femelele, putem oare admira producerea in vederea acestuisingur scop a mii de trintori care sint complet nefolositori comunit[1ii pentru oricarealt scop ;i sint m[celirri{i in cele din urmd de cdtre surorile lor harnice gi sterile'}Degi e poate greu, sintem nevoiti totu;i sd admirzirn ura s[lbaticd, instinctiv[ a matcii,urd care o indeamnl sd ucidd matcele tinere, fiicele ei de indati ce se nasc, sau sipiard ea ius6;i in luptd, deoarece aceasta este, fard, indoiala, spre binele comunita(ii;iar iubirea maternf, sau ura maternS, desi din fericire aceasta din urmf, este foarterard., sint egale ln fala principiului de neinduplecat al selecliei naturale. Dacd admi-rim alcdtuirile atit de felurite gi de ingenioase prin care orhideele ca ;i multe alteplante, sint fecundate cu ajutorul insectelor, putem oare socoti ca fiind la fel de per-fectd producerea unor intregi nori de polen la pinii nostri, numai pentru ca un numdrmic de grdun{e sd poatl fi duse intimpl5tor de vint p?na la ovule ?

Re:umat: Teoriq selecyiei naturale cuprinde legea unititlii tipului Si a conCiyiilorde existenyd

Am discutat in acest capitol unele din dificultaliie gi obiec{iile care pot fr ridi-cate impotriva teoriei mele. Multe dintre ele sint serioase ; dar sper c[ in cursuldiscutlrii lor am reu$it s[ aruncdm o luimind asupra citorva fapte care din punctulde vedere al credinfei in acte de crea{ie independente r6min cu totul de nein{eies.Am vdzut cd speciile, in ori.ce perioadd datd,, nu sint variabile in mod nelimltat ;inu sint legate intre ele printr-o mullime de gradafii intermediare, pe de o parte pentrucd procesul selecliei naturale este totdeauna foarte lent gi in fiecare moment dat aclio-neazd" numai asupra citorva forme, iar pe de alti parte pentru cd adevdratul procesal selec{iei naturale implicd continua inlocuire ;i pieire a treptelor precedente gi

intermediare. Speciile strins inrudite care trdiesc acum pe o suprafa![ continud tre-buie sd se fi format adesea, incd din timpul cind suprafa(a nu erel continul gi cindcondiliile de viafa nu prezentau treceri insensibile de la o regir-rne la cealalta. Cinddoud varieta{i se formeazd in dor-rd districte ale unei suprafefe contittue, adeseorise formeazd o varietate intermediard adapt atd. zonei intennediare ; dar din moti-vele ardtate aceastd varietate intermediard va exista, Ce obicei, in numdr mai micdecit cele doud forme pe care le leagd intre ele ; iar ca urmare in cursul procesului demodificare ulterioard, cele doud forme, dat fiind cd exista in numdr mare, vor aveaun mare avantaj asupra varietdfii mai pu{in numeroas[ gi intermediarS, gi astfelvor reugi de obicei sd o inlature gi s-o nimiceasc[.

12 - c 3ti:

L',?7

178 OllI GINITA SP[]CIIL()Il

Am vdzut ln acest capitol cit de precauti trebuie sd fim cind conchidem cd nupot sd existe treceri intre modurile de-via!6 cele mai diferite; am vTazut c'/a liliacul.be pild[, S-& putut fcrma prin seleclie naturald dintr-un animal care la inceput numaiplana prin aer.- Am r,dzut c[ in condilii noi de via!6 o specie i;i poate schimba obiceiurilesau poate avea obiceiuri felurite, unele dintre ele foarte deosebite de ale celor maiapropiate rude ale lor. Avind in vedere c[ fiecare organism incearci sd tr[iasciioii.,nC* poate, putem inlelege cum de existd gigte de munte cu picioare palmate,

ciocdnitori tereitre, niierie acvatice ,si pescdrugi cu obiceiuri de pinguini.De;i ar putea zclruncina pe oricine gindul ci s-a putut forma prin selec{ie naJu-

rald ull organ atit de perfe ct €a ochiul, totugi cu privire la fiecare organ, cunoscindgirul lung cie cornplicalii gradate, fiecare dintre ele folositoare posesorului, nu putemconsideta ru o iniposibilitate logicd faptul cd in condilii de viald schimbate organulrespectiv sd poatf dobindi prinlelecfi-e naturald orice grad imaginabil de perfec{ie.' in aceib cazur1in care nu cunoagtem stdri intermediare sau de tranzt[re, trebuiesd fim fcarte precau{i inainte de a conchide cd ele n-au existat niciodatd, deoarece

metamorfozelb multor organe aratTa in cele clin urmi, ce schimbdri func{ionale admi-rabile sint posibile. De eiemplu, o bagicd inotdtoare a fost transformatd, dupd cuTse pare, ?n lliimini pentru reipiralie aeriand. Acelagi organ, care a indeplinit simul-tan f"nrliuni fcarte diferite gi apoi a fost specializat par{ial saq total pentru o singurd

func{ir-rne sau Couf, organe'clisiincte indeplinind in acela,s_r timp acee.agi funcfiune,unul perfec{ioninciu-se cu ajutorul celuilalt, trebuie s[ fl ugurat adesea in mare

rndsurir ttecerile.Arn v[zut cai ia doud organisme foarte indepdrtate unul de celilalt pe scara

natural6, organe servincl in acelagi scop gi foarte asemdnStoare ca infdligare s-au

putgt fcrma separa.t ;i independent; dar dac[ se examrneazd atent asemenea organe,

in structura loi pot fi gisite" aproape totdeauna deosebiri esenliale ; gi aceasta decurge

in mocl firesc din priniipiut selecliei naturale. Pe de alti parte,_ o reguld generald a'

naturii estc- rnfiniti dive?sitate de structuri pentru atingerea aceluia;i scop ;i aceasta

clecurge de asemenea in mod firesc din acela9i mare principiu.In rnulte cazurL ,stim prea pulin pentru a putea sd afirmdm cd o parte .sau

Lrn organ s?nt atit de n.i*pottante pentru buna stare a unei specii,- incit modificd-lile stigcturii lor nu u.t p,rtrrt fi acr]mulate in mod lent pe calea seleciiei naturale.

in *ufte alre caztxr, *oOifi.6rile sint probabil rczultatul direct al legilor_varialieisau cregterii, fiincl dobindite astfel independent de orice utilitate. Dar chiar ase-

rnerlea structuri s-au dovedit adesea, dupa cum putem fi siguri , avantajg?se- 9i au

fost modificate in continuare, in noi condilii de via!5, pentru binele speciei. Putem

crede, cle asemenea, cd o parte, ini{ial foarte importantd, a fost adesea p[stratd(cum este coada unui animal acvatic la descenden_fii sdi tere;tri), de;i a devenit de o

importan![ atit de micd incit in starea sa actuald nu ar fi putut fi dobindit[ pe

calea selec{iei naturale.S.ir.il* naturali nu poate produce la o specie nimic care sd fie exclusiv in

favo'area salr in defavoarea^aIteia, degi ea poate lesne produce pdrli, organe 9i excre-

lii foarte folositoare sau chiar absolut necesare, sau dimpotrivd foarte ddundtoare

pentru alte specii, dar in toate aceste cazuri, folositoare pentru posesor. in orice

i*l;;. tint'pop.il*td, seleclia naturald aclioneazd, prrn concuren{a dintre locuitorigi ?e aceea uiigrta succesuf in lupta pentru via{6 numai in concordantd cu mdsura

1?9

perfec{iei specifice regiurrii date. De aeeea, locuitorii unei regiuni, de obicei aicelei mai mici, sint adeseori invinqi de locuitorii altei regiuni, de obicei ai celei maimari. $i aceasta, deoarece ln regiunea mai mare vor fi existat mai mulli indivizigi mai mr.rlte fbrme diversificate, iar concuren{a intre ele trebuie sd fi fost mai severd;i astfel gradul de perfecliune trebuie s5 se fl realizat intr-o mai mare m[surd.Selec{ia naturalS nu va duce in mod necesar la perfec{ia absolutd ;i in mdsura incare ne putem da seama.cu facultalile noastre mdrginite, nu se poate afirma c[ arexista pretutindeni perfec{iune absolutd.

Pe baza teoriei selecliei naturale putem in{elege in mod clar sensul deplin alvechiului dicton al istoriei naturale nature non.facit saltum. Acest dicton, dacd nereflerim numai la locuitorii actuali ai lumii, nu este intru totul corect ; dar dacdii includem pe toli locuitorii timpurilor trecute. cunoscufi sau necunoscu{i, ei devinestrict adevdrat. in lumina acestei teorii.tIn general se admite cd toate organismele s-au format pe baza a doud marilegi : unitatea tipului gi a condiliilor de eristenfd. Prin unitatea tipului se inlelegeacea concordantd, fundamentald in structurd pe care o vedem la organisme^leaceleiasi clase gi care este pe deplin independenti fa![ de modul lor de vial[. Inteoria mea, unitatea tipului este explicatl prin unitatea de origine. Termenul decondilii de existentd, asupra cirruia a insistat de atitea ori iiustrul Cuvier, este pedeplin cuprins in principiul selec{iei naturale. $i aceasta, deoarece selec{ia natural5aclioneazd fie adaptind in prezent pdrlile care variazd ale fiecdrui organism Iacondiliile lui de via{a organice sau neorganice; fie cd le-a adaptat in decursulperioadelor trecute, adaptdrile fiind ajr-itate in multe cazurr prin intensificareafolosirii sau nefolosirii parlilor, organismul fiind influen{at de ac{iunea directi acondiliitor externe de via{a gi supus in toate cazurile la anumite legi ale cregterii 9ivaria{iei. De aceea, de fapt, legea condiliilor de existeniei este legea supremf,,deoarece ea cuprinde ;i legea unitalii tipului, prin ntogtenirea varia{iilor 9i aadaptdrilor anterioare.

CAPITOLUL VII

DIFERITE OBIECTII IMPOTRIVA TEORIEISELECTIEI NATURALE

Lonqevitatea - Milificdrile nu sint fn ntcd necesar simultane - h4odificdri core dupd citse vede nu aduc un .folos direct - Dezvolterea progresivd - Carsctercle de micd importan1d

funcyionald sitrt ccle ntai constartte - Presupusa incompetenyd a selecyiei noturale de a explicaslacliile incipiante ale siructurilor uti!e *- Cattzala care se opun dobindirii prirrseleclie naturalda structurilor utilc - Schimharca grodatci a structurii, tnsoyitd de schimbsrea fimctiunilor

- Organe Jbarte difcritc alc rcprezentanlilor aceleiasi clase avind aceea;i origine - Motit'epentru a nu crede fn modificdri mari Si bru;te

Voi consacra acest capitol examin[rii diverselor obiectii ridicate impotrivavederilor mele, pentru a clarifica astfel unele puncte discutate mai inainte; dar arfi inutil sd le discut pe toate, deoarece multe se datoresc unor autori care nll $i-audat osteneala sd inteleag[ subiectul. Astfel, un distins naturalist german afirma cA

partea cea mai slabd a teoriei mele constd in aceea cA toate organismele sint consi-derate ca fiind imperfecte : in realitate am spus cd nu toate sint atit de perfecte pecit ar fi putut sd fie in legdturd cu conditiile lor de via{d; gi s-a vdzut cA este asapentrlr multe forme aborigene care in multe pdrli ale lumii au cedat locurile lor inva-datorilor strdini. Pe lingd aceasta, organismele - chiar dacd se gaseau la un momentdat perfect adaptate condiliilor lor de via(d, nu all putut sd rdmind aga cum erau-- cind conditiile lor s-au schimbat, s-au mcdificat gi ele gi nimeni nu va contestacd condiliile fizice ale fiecdrei regiuni ca gi numdrul gi felul locuitorilor ei au suferitmutrte schimbiri.

Ntr de mult, un critic fdcind o oarecare paradd de exactitate matematic[, asusfinut cd longevitatea este un mare avantaj pentru toate speciile, astfel incit cel cecrede in seleclia naturald <trebuie sd-gi aranjeze arborele genealogic> in a;a fel ?ncittoli descencentii sd aib[ r,ieti mai lungi decit str[mogii lor ! Oare, nu poate concepecriticul nostru cit o planti bianuald sau un animal inferior poate pdtrunde intr-oclimi rece gi poate pieri acolo in fiecare iarnd gi totugi, datorit6, avantajelor dcbinditeprin seleclia naturald sd supravie{uiascd din an in an cu ajutorul semin{elor gi oud-lor ? D-l E. Ray Lankester a discutat de curind acest subiect gi in mdsura in caremarea complexitate a problemei ii ing[duie sd-gi formeze o pdrere, a ajuns la conclu-ziacd longevitatea este indeobgte legatd de pozilia fiecdrei specii in scara de organi-zare gi de cuantumlll de cheltuiald pentru reproducere gi activitate generald. $i

:Rl

este probabil canatural6.

ORI(iINI:.\ SI'Ir( l ILr)R

aceste conditit au fost in mare mdsurd determinate prin selec[ia

S-a obiectat de asemenea cd deoarece in decursul ultimilor trei sau patrllmii de ani nu s-a modificat nici unul dintre animalele gi plantele din Egipt - despre

care se gtie cite ceva - tot astfel nu s-au modificat nici alte plante gi animale dinorice parte a lumii. Dar dupd cum a observat d-l G.I-f . Lewes, acest fel Ce argu-

mentare nu doveclegte prea mult, deoarece rasele domestice din antichitate, figul?tepe monumentele egipfene sau irnbalsdmate, sint foarte asemdn[toare sau chiaridentice cu cele actuile; totugi toli naturaligtii recunosc c[ asemenea rase au fostproduse prin mociificarea tipului lor inilial. Un exemplu cu mult mai grditor ar fiputut constitgi numeroasele animale care au r[mas neschimbate de la inceputulperioadei glaciare, deoarece ele au fost supuse la mari schimbdri climatice gi au

migrat pe mari clistanle, pe cind in Egipt, in cursul uitimelor citeva mii de ani..oiAlliii. de via!5, dup[ cite qtim, au rdmas absolut uniforme. Faptul cd de- la

inceputui perioadei glabiare s-au produs modificdri mici sau chiar nu s-au produsde lcc, ar fi avut o oarecare importanfd impotriva celor ce cred intr-o lege innbsctltdgi necesard a dezvaltArii, clar este neputincios impotriva teoriei selec.fiei n,aturale

sau a supravreluirii celor mai adaptafi, teorie care presupune cd atunci cind intim-pl6tor ipar varia{ii sau diferenJe individuale f,oiositoare, ele vor fi pdstrate, daraceasta se va produce numai in anumite circumstanfe favorabile.

La sfirgitul traducerii germane a lucrdrii de l-up celebrul paleontolog Bronnse intreabi curn este posibil - pe baza principiului selecliei naturale *- ca o varie-tate si trdiascd alituri de speciile parentale ? Dacd ambele s-au adaptat unor moduride viagi sau conditii ugor diferite, ele pot trdi imprettn[ ; .,si dac[ punem pe de oparte speciile polimorfe. la care variabilitatea pare sd fie de naturd.spe.ciald .9i.

pe

de alt1t parte toate varialiile pur gi simplu temporare, ca dimensiuni, albinismetc., se constatd, in general ci varietd{ile mai permanente - dupd cite pot aprecia

- locuiesc stafiuni distincte, ca de pildd regiuni inalte sau joase, districte secetoase

sau umede. Pe'lingi aceasta, la animalele care circulS mult 9i se ?ncrucigeaz'a liber,variet[lile par sd fie in general limitate la regiuni distincte.

Bronn stlruie asupra faptului c[ speciile distincte nu se deosebesc niciodataprin caracter e tzolatq ci se Ceosebesc sub mai multe raporturi ; el intreabd cum se

face c[ totdeauna numeroase pdrli ale organismului s-au modificat simultan prinvaria{ie gi selec{ie naturald2 Dar nu este necesar sd presupunem cd toate pir{ileunul organlsm au fost mcdificate sirnultan. Cele mai izbitoare modificdri, excelentadaptat6 pentru o anLrmitd nevoie, pot fi dobindite dupd cum s-a aritatmai inainte,prin varialii succesive, ugoare, care apar mai int?i la o parte gi apoi la alta ; 9i dgoa-

iece ele se transmit toate impreun[, ne apar ca,si cind s-ar fl dezvoltat simultan.Totugi, cel mai bun rdspr-rns la obiec{ia de mai sus il dau rasele domestice modificatepentru o nevoie speciaid mai ales prin puterea de selec[ie a omului, Plivi{i ia calulde curse gi de tracliune, salr la ogar (greyhound) 9i la dog (mqstiff). Toatd consti-tulia lor gi chiar caracteristicile psihice au fost modificate; dar dac[ am putear-irmdri fiecare pas din istoria transformirii lor - gi ultimii pagi pot fi grm^[rifi -nu vom constata schimb[ri mari gi simultane, ci modific area gi perfeclionar€ausoard mai intii a unei pdrfi gi apoi a a\teta. Chiar c_ind selecfia a fost folositdde om numai pentru un- singur caracter - cele mai bune exemple oferindu-leplantele noastre cultivate - se va gdsi in mod invariabil cd, dacd aceastd

DIFETTI'TE ()RII'CTII I]IP()TI]IVJ TEONIBI SELETJTIIiI N.{TURALE

singurd parte, fie ea floare, fruct sau frun zd, a fost mult schimbatd, aproape toatecelelalte y1lli s-au modificat ;i ele uqor. Aceasta poate fi pusd .in parte pe seamaprincipiului cregterii corelartive gi in parte pe seama a$a-numitei varialtr spontane.

O obieclie mult mai serioasd formulatd de Bronn ;i recent de Broca este aceeacd rnulte caractere par a nu avea nici o utilitate pentru posesorii lor qi deci nu auputut fi influenfate prin selec{ie naturald. Bronn citeazd lungimea urechilor gi acozilor la diferitele specii de iepuri si goareci, cutele complicate ale smallului clin-

lilor la multe animale gi o mulgime de alte exemple analoge. Cu privire la plante,aceastl problemd a fost ftatatd de Nrigeli intr-un admirabil studiu. El adrnite cdseleclia naturald a fdcut multe, dar insistd asupra faptului cd familiile de plantediferd mult intre ele in caracterele lor morfologice, care par sri fie cu totul neim-portante pentru prosperitatea speciilor . Ca urmare, el crede intr-o tendinf[ inn[s-cut[ spre o dezvoltare progresiva gi mai perfectd. El considerd dispozigia celrilelortn fesuturi gi a frunzelor pe aN, ca fiind exemple in care selecfia natr-rrald nu a pututacfiona. La acestea se mai pot adduga raporturile numerice ale pdr{ilor florale,pozi!.,ra ovulelor, forma seminlelor cind nu este de nici un folos pentru rdspindire etc.

Obieclia de mai sus are multd greutate. Totugi ar trebui, in primul rtnd, sd

fim extrem de precauli cind e vorba s[ hotdrim care anume structuri sint, sau aufost mai inaintg de foios fiecdrei specii. In al doilea rincl, trebuie sb nu uitlm nicio-datd, cd atunci cind o parte se modificd, se vor modifica gi alte pdr{i, sub influenfaunor cauze nedeslugite, cum ar fi un aflux intensificat sau sclzut de hrand citre oparte, presiunea reciprocd a pdrfilor, o parte care se dezvoltd timpuriu influenfindalta dezvoltatd ulterior gi aga mai departe, c& ;i sub influen{a altor cauze careduc la numeroasele cazuri misterioase de corela{ie, pe care nu le in{eiegem de loc.Pe scnrt, acegti factori pot fi grupali impreund, sub denumirea de legi ale cregterii.In al treilea rind, trebr-rie si admitem acfiunea directd gi definitd a condiliilor devia{d schimbate,si a a$a-nLlmitelor varialii spontane, in care natura conditiilor joac5,dupd cit se pare, un ro1 cu totul subordonat. Varia{ii mugurale, ca de pildir apari\iaunui trandaflr din specia Rosa muscosa pe un trandafir comun sau a unei necta-rine pe un piersic, reprezintd. exemple bune de varia{ii spontane ; dar chiar inaceste cazuri, daci ne gindim la puterea unei picdturi minuscule de otravi careprovoacd gale complicate, nu ar trebui s[ fim prea siguri cd varialiile de mai susnu sint efectele unor schimbdri locale in natura sevei, datorite unor modificiri ?n

condiliile de via{5. Oricare ugoard deosebire individualS, ca ;i varia{iile mult maiputernic exprimate gi apdrute intimpldtor, trebuie sd aibd o cauzd. eficientd, dardacd aceastd cauzd, necunoscutd ar acfiona continuu, este aproape sigur cd tofiindivizii speciei s-ar modifica in mod similar.

In primele edilir a prezentei lucriri, am subapreciat, dupd cit se pare acum,frecvenla qi importan{a modificdrilor datorite variabilitatii spontane. Dar esteimposibil sd atribuim acestei carrze, nenumdratele structuri atit de bine adaptatemodului de via\d al fiecdrei specii. Un asemenea lucru mi se pare de necrezut,dup[ cum mi se pare de necrezut cd. astfel s-ar putea explica forme bine adaptate,cum sint calul de curse sau ogarul (greyhound) care mai inainte ca principiulselecliei de cdtre om sd fi fost bine infeles, provocau atit de multi uimire natura-ligtilor mai vechi.

Ar fi bine sd ilustrim prin exemple citeva din observa{iile precedente. Cu pri-vire la presupusa intrtilitate a diferitelor pirti_qi organe, este de prisos sd mai amin-

183

1s4(rR I (il,r- I'lA S Irli(l I lL{ ) It

tim c[ la insiqi animalele cele mai superioare ;i mai bine cunoscute existi multestructuri, atit de superioi' dezvoltate incit nimeni nu le pune la indoial5 lmportanfa.de;i utilitatea lor nu a fost l[muriti sau a fost ldmuritd abia de curind. Deoarece

Bronn <li lungimea urrechilor gi a cozii la diferitele specii de ;oareci ca exemple* de;i neimportanle -- ale diferenfei de structuri care nu pot aYea vreo utilitatespeciald, voi menlion a cla dupd dr. Schobl, urechile externe ale goarecelui de casi sintexcep{ional de inervate, astt-el incit ele folosesc fitrd indoiald ca organe tactile; de

aceea,, lungimea urechilor poate fi cll greu socotit[ ca lipsitA dg_ importan{5. Vonivedea cle a^semenea cd coada este un organ prehensil foarte util unor specii ;i ca

folosirea ei este rnr-ilt influenfatd de lungime.in ceea ce prive;te plantele, de care m[ voi ocupa mai deparle, in legdtur[ cu

lucrarea lui Niigeli, se admite c[ florile de orhid ee prezintd o mullirne de structuriciudate, care cu ciliva ani in urmd ar fi fost considerate drept simple deosebiri morfo-logice firir nici o filncliune specialir; dar se $tie acum c[ acestea sint de cea mai mare

importanfa pgntru fecundaiea speciei cn ajutorul .insectelor $j ca probabil au fostctoLindite'piin selec{ie natural[. PinS in ultimul timp, nimeni qu gi-ar fi inchipuitcd cliferitele lungirni ale staminelor gi pistilelor gi dispo2i{ia lor la plantele dinrorfe

;i trimorf'e, ar putea aduce vreun folos oarecare, dar acu_m giiq cd sint folositoa.re.La unele- grllpe de plante, ovulele s?nt drepte, iar Ia altele ele atitnd:- tar la

citeva plante, in aietagi ovar, un cvul st[ in prima, iar cel[lalt in cea de a douapozilie. Aceste pozilii parTaprima vedere pur morfologice sau fdrd nici o semnifica{ie"fizioiogicd;daf

dr. Hooker md informeazTa c[ in aceiaqi ovar sint fecundate numaiovutelJ superioare in unele cazuri, iar in alte cazuri numai cele inferioare.gi presu-pune c[ aCeasta depinde probabil de direcfia de pdtrundere in ovar a tuburilor poli-nice. Daci este a;a , pozilta ovulelor, chiar cind unul este drept gi celdlalt atirndin acelagi ovAr, va n hot[ritd de selecfia oricirrei mici devieri a poziliei ce favo-rizeazd, fecundarea lor ;i prodr"rcerea cie seminle.

Mai multe plante' din ordine Cit-erite procluc de obicei doui feluri de flori

- unele cleschise. de structur[ obigrruitd, celelalte inchise gi incomplete. Aceste dou[feluri de flori difer[ uneori intr-un mod uimitor prin structurd, degi se pot vedea

pe aceeasi planta trecerile de la Lln feX de floare la celdlalt. Florile obignuite 9i

deschise se pot incruciga si avantajeie care desigur cd, rezuTtd' din acest proces,

sint astfel asigurate. Florile tnchise $i incomplete au totugi in mod vidit, o mare

importanld, dEoarece produc cu certitudine o mare cantitate de semin{e, 9u _o c!el-tuiald minimd de polen. Dupd cum am ardtat, de obicei cele dou[ feluri de florise deosebesc mr-rlt in structurd. La florile incomplete petalele sint formate aproape

totcleauna din simple rudimente, iar grdun{ele de polen au diametru redus. La Ononis

columnae, cinci clin staminele care ilterneaz'a s?nt rudimentare; gi la unele specii

de Viola, trei stamine sint in acest stadiu, iar doud iqi pdstreazd func{iunea proprie,

avind tnsa dimensiuni foarte mici. ln ;ase din treizeci de flori inchise la o violetdindiand (numele imi este necunoscut, deoarece plantele la mine n-?u produs niciodatdflori peifecte) sepalele sint reduse de la numdrul normal de cinci la trei. DupdA. de'Jussieu, irrti-una clin secfiile cle Malpighiacee, florile inchise sint gi mai modifi-cate, deoarece cele cinci stamine situate infala sepalelor sint toate avortate, dezvol-

tindu-se doar a fasea staminb situatd in fa{a unei petale, stamind care nu exist'|a la

florile obignuite ale acestei specii; stilul este avofiat, iar ovarele sint reduse de 7a

trei la dogh. Deli selectia niturald a putut sd aibd puterea de a opri unele flori

DiIrl,t Rt'fn ()81r.lC1'tI It{PoTRM Tri()RlEI _sIiI E{;TIItI t(.\'tr.i1{AL}, 185

din dezvoltare gi de a reduce cantitatea polenului Cevenit de prisos in urma inchi-derii florilor., totu;i nici una din modificdrile speciale de mai sus nu s-au putut pro-duce astfel, ci trebuie si fi decurs din legile cregterii, cuprinzind inactivitatea funclio-nald a p[rfilor in timpul procesului de reducere a cantitalii polenului 9i de inchiderea florilor.

Aprecierea efectelor legilor de creqtere este atit de important[, incit voi maida unele cazuri suplimentare, de alt gen qi anume deosebirile aceleiagi par{i sau organdatorite deosebirilor in pozilia relativ[ pe aceea;i plantd. Dupd Schacht, la castanulspaniol gi la anumili pini, unghiuriie de divergenli ale frunzelor diferd pe ramurileaproape orizontale ;i pe cele verticale, La virnanll) gi la alte plante, se deschide maiintii o floare de obicei cea central[ sau terminal[ - cu cinci sepale gi petale gicinci loji ovariene, pe cind toate celelalte flori ale plantei sint tetramere. La Adoxaenglezeasc[, floarea cea mai de sus are in general doui lacinii ale caliciului gi cele-lalte organe tetramere, pe cind florile dimprejurul ei au in general trei lacinii alecaliciului gi celelalte organe pentamere. La multe Conrpositae qi la Umbelliferae(ca gi la alte citeva plante) florile marginale au corolele mai clezvoltate decit celecentrale, lucru ce pare sd fie'adeseori legat de avortarea organelor reproducdtoare.Un fapt gi mai curios, pe care l-am men{ionat mai inainte, este acela cd achenele sausemin{ele marginale qi cele centrale difera uneori mult in privin{a formei, culorii giin alte caractere.La Carthanrzs gi alte citeva Compositae numai achenele centrale sintprevdzute cu un papLrs ; gi La Hyoseris acelagi capitol produce trei forme diferite deachene. Dupd Tausch, la anumite Umbelliferae, seminfele exterioare sint ortospermeiar cele centrale, celosperme gi acesta este un caracter considerat de De Candolleca fiind de cea mai mare importanfi sistematic[ pentru alte specii. Frof. Braun rt'ren-

\ioneazd, un gen de Fumariaceae la care florile poartd in partea inferioard a inflores-cenfei nircu;oare ovale, costate, uniseminale, iar in partea superioard, a inflorescen{eisilicule lanceolate, bivalve ;i biseminale. In toate aceste cazuri, cu excepfia florilormarginale bine dezvoltate care folosesc la atragerea insectelor, seleclia naturald,dupd cite in{eleg, n-a pr"rtut juca nici un rol sau a jucat un rol cll totul secundar.Toate aceste modificdri decurg din pozilia relativl gi din interacfiunea pdr{ilor ;

si cu grell ne-am putea indoi de faptul ci dacd toate florile gi frunzele de pe aceeagiplanta ar fi fost supuse aceloragi condilii externe ;i interne, dup[ cum se intlnrplScu florile pi frunzeie ce se gdsesc in anumite pozilii, toate ar fi fost modiflcate inacelasi fel.'in

numeroase alte cazuri gdsim modificdri de structur[ considerate de botanigtica fiind indeobgte foarte importante gi care apar numai la unele flori ale aceleia;iplante sau 1a plante distincte" crescind al6turi in aceleasi conditii. Cum aceste varia{iipar a nu fi de nici un folos special pentru plante, ele n-au putut fi influen{ate deseleclia naturald . Cauza lor ne este cu totul necunoscutd ; nu le putem nici mdcaratribui. ca in ultimul grup de exemple, vreunui factor apropiat cum ar fi poziliarelativ5. Voi da numai citeva exemple. A intilni pe aceeagi plantd flori tetramere,pentamere etc. este un lucru atit de obignuit incit nu mai este necesar sd exempli-fic ; dar cum varialiile numerice sint relativ rare cind existd pu{ine pdr{i, voi me{ionacd, dupl De Candolle, florile de Papaver bracteatum prezintd doud sepale ;i patrupetale (ceea ce constituie tipul obi;nuit la maci), alteori trei sepale qi $ase petale.

L) Common rue, in limba englezd; numele ltiintific Ruta graveolens. - htota yacl.

186 OI{IGII EA SPE(.IIL()II

La majorttatea grupelor, felul in care petalele sint indoite in interiorul mu-eu-rilor constituie un caracter morfologic foarte constant; dar profesorul Asa Gralaratd cd, la citeva specii de Mimulus, estivafial) este aproape la fel de frecventade tipul Rhinanthideae ca ;i de tipul Antirrhinideae, de care line genul citat. Au-u.St. Hilaire df, urmdtoarele exemple: genul Zanthoxylon apar{ine unei sec{ii a Ruta-ceelor cu un singur ovar, dar la unele specii se pot gdsi flori fie cu unul fie cu dor"raovare, pe aceeagi plantd gi chiar in acelagi panicul. La Helianthemum, capsula a fostdescrisd ca unilocular[ sau trilocular5, rar Ia H. mutabile <Une lame, plus ou moinslarge, s'etend entre le p6ricarpe et le placenta>z). La florile de Saponaria officinalis.dr. Nlasters a observat exemple de placentalie atit marginal5 cit qi central[ liber5.Nu de mult, St. Hilaire a g[sit la limita sudicd a arealului de rdspindire al specieiGomphia oleaeformis dou6 forme pe care la inceput le-a considerat neindoielnicdrept specii distincte, dar pe care ulterior le-a vdzut crescind pe aceeagi tufd; qi eladaugi <Voila donc dans un m6me individu des loges et un style qui se rattachenttant6t e un axe vertical et tant6t e un gynobase) 3).

Vedem astfel cd multe schimbiri morfologice ale plantelor pot fi atribuite legi-lor cregterii ;i interacfiunii pdr{ilor, independent de seleclia naturald. Dar ln legituracu teoria lui Ntigeli Cespre o tendinld inn[scutd spre perfec{ie sau dezvoltare progre-sivd, este oare posibil si spunem, in cazul acestor varialii puternic exprimate, cd, plan-tele se gdsesc in curs de progres spre un stadiu de dezvoltare mai inalt ? Dimpotrivf,,din simplul fapt cd pdrlrle respective diferd sau variazdmult pe aceeagi plantd,, eu a$

deduce cd astfel de modificdri au fost de foarte mic[ importanld pentru plante,indiferent de importanla pe care o pot ave a in general pentru noi in clasificdrilenoastre. Cu greu poate fi considerat cd" dobindirea unei parli nefolositoare ridicaun organism pe scara naturii, iar in cazul florilor incomplete, inchise, descrise maisus, dacd trebuie si invocdm vreun nou principiu, atunci mai cr-rrind poate'fi vorbade regres decit de progres, aga trebuie sd fie qi cumulteanimale parazite gidegenerate.Nu cunoa;tem cauza care provoacd modificirile de mai sus; dar dac[ aceastd,cauzdnecunoscutd ar acliona in mod aproape uniform un timp mai indelungat, putemdeduce cd, rczultatul va fi aproape uniform ; qi in acest caz to\i indivizii speciei arfi modificali in acelagi fel.

Deoarece caracterele de mai sus sint neimportante pentru prosperttatea speciei,orice varialii mici care se manifestd nu vor fi asumulate gi nici sporite prin selec(ianaturald. O structurd care a fost dezvoltat'a prin seleclie indelun gatd, devine ingeneral variabild cind inceteazd de a mai fi de folos unei specii, a$a cum putemvedea la organele rudimentare, deoarece nu va mai fl reglat[ cu aceeagi puterede selecfie. Dar atunci cind prin natura organismului gi a condiliilor s-au produsmodificdri fdrd, importan{d pentru prosperitatea speciei, ele pot fi gi, dupa cit se

pare, au gi fost adeseori transmise aproape in aceeagi stare, la numerogi descen-denfi modificali in alte privin{e. Pentru majoritatea mamiferelor, pdsdrilor sall repti-lelor, nlr a avut mare importanld faptul ci sint imbrdcate cu pdr, pene saLl solzi;totugi pdrul a fost transmis aproape tutoror mamiferelor, penele tuturor pdsdrilorgi solzii tuturor reptilelor adevdrate. O structur5, oricare ar fi ea, comund multor

1) Raportul dintre elementele florale in mugur. - Nota trad.

') << O lamd mai mult sau mai pulin latd, se intinde tntre pericarp Si placentd>>. - Nota trad.8) <Iatf, deci pe un acela;i individ, loje gi un stil care se leagi cind de un ax vertical cind de o ginobazie>>.

Ginobazi : stilul pornegte de la baza ovarului. - Nota trad.

DIFE RITI' ()NIECTII IIIPO'TItIV,A TF]')H I I.]I SF]I,T'f,TIEI N,\TUITAI,R 187

forme inrudite, constituie pentru noi o trdsdtur[ de mare importanld sistematicdgi in consecinfd este adesea considerutd ca fiind de importan![ vitali deosebitde mare pentru specie. Astfel, dupd cllm cred, deosebirile morfologice pe care leconsiderdm importante * ca de pild[ aqezarea frunzelor, impdrlirea florii sau aovarului, pozilia ovulelor etc. au aplrut mai intii, in multe cazuri, ca varialiifluctuante, care mai curind sau mai tirziu au devenit constante datoritd naturiiorganismului gi a condi{iilor inconjurdtoare, cit gi datoritd, incrucigdrilor reciprocedintre indivizi distinc{i, dar nu datoritd selec{iei naturale; deoarece aceste caracteremorfologice nu influenf eazd prosperitatea speciei, orice mici devialii ale lor auputut fi dinjate sau acumulate prin selec{ia naturalS. Astfel ajungem la concluziaciudat6, cd acele caractere care sint de micd importan{d vitali pentru specie, sintde mare importan![ pentru sistematician; dar dupd cum vom vedea mai departecind vom trata despre principiul genetic al clasificlrii, acest lucru nu este de locatit de paradoxal cum poate sd pard la prima vedere.

Degi nu avem nici o dovadd concludentd de existenta unei tendin{e inndscutela organisme cdtre o dezvoltare progresivd, totuqi tendin{a aceasta rezultd in modnecesar din ac{iunea continud a selectiei naturale, dupd cum am incercat sd ardtin capitolul al' patrulea. intr-adevdr, Lea mai buni d^efini1ie ce s-a dat vreodatdniveltrlui inalt al organiza[iei, este gradul de specializare sau diferen{iere al pdr{ilor;iar selec{ia naturald tinde cdtre acest fel prin faptul cd ln acest fel p5r{ile devincapabile s5-;i indepiineascd mai eficient func{iunile lor.

Un distins zoolog, d-l St. George Mivart, a adunat nu de mult toateobiec{iile formulate pina in prezent de mine gi de allii impotriva teoriei selecfieinaturale a$a cum a fost emisl de d-l Wallace gi de mine gi le-a ilustrat cu oadrnirabild indeminare ;i tdrie. Orinduite astfel, aceste obiecfii produc o impresief,ormidabila; gi cum in planul sdu d-l Mivart nu manifest[ de loc intenlia de aCa diversele fapte ;i considerente opuse conclnziilor sale, cititorului nu-i mai riminede fdcut decit un mare efort de gindire gi memorie, dac[ vrea sd cumpdneasc[dovezile de ambele p[r!i. Cind discut[ cazurr speciale, d-l Mivart omite efectelefolosirii sporite gi ale nefolosirii p[rfilor, efecte pe care le-am considerat totdeaunaca fiind de cea mai mare importantd, gi le-am tratat in lucrarea mea < Varialii instare domesticd > mai pe larg - cred eu - decit oricare alt autor. El aflrmd deasemenea, adesea, cd eu nll atribui nici un rol varia(iei independent de seleclianatural6, pe cind de fapt in lucrarea mai sus amintitL, am adunat un numdr de cazuribine stabilite mai mare decit pot fi g[site in orice a\td lucrare cunoscutd mie.P[rerea mea poate sd nu fie demnd de erezate, dar dupd ce am citit cu atenfiecartea d-lui Mivart gi i-am comparat fiecare parte cu cele spuse de mine despreacelagi subiect, m-am simjit convins mai puternic ca oricind de adevdrul generalal concluziilor la care am ajuns, degi in mod firesc, intr-o problemd atit de compli-catd am putut uneori sd comit gregeli parliale.

Toate obiecliile d-lui Mivart vor fi sau au fost examinate in volumul defafdt. Singurul punct nou care se pare cd i-a impresionat pe mul1i cititori este cd< selec{ia naturald nu poate explica stadiile incipiente ale structurilor folositoare >.

Aceastl problemd este intim legatd de problema dezvoltdrii treptate a caracterelor,insoliti adesea de o schimbare a func{iunii - ca de exemplu, transformarea uneibdgici inotdtoare in pldmini - chestiuni ce au fost discutate in capitolul precedent,din doud puncte de vedere. Totugi voi examina, mai mult sau mai pu{in amdnun}it,

188 ORIGINHA SPECIIL(]R

citeva din exemplele date de d-l lVlivart, alegindu-le pe cele mai demonstratir e.deoarece lipsa de spa(iu m5 impiedicd sd le examinez pe toate.

Prin statura ei inaltd, prin gitul, picioarele anterioare, capul gi limbafoarte lungi, girafa are intreaga constitu{ie admirabil adaptatd, pentru a apllcafrunzele de pe crengile mai inalte ale arborilor. Ea poate astfel s6-Si oblind hranain afara razei de acliune a celorlalte Ungulate sau animale copitate din aceea;iregiune gi faptul acesta trebuie s5 constituie un mare avantaj in perioadele de seceti.Vitele de rasi Niata din America de Sud ne aratd cum o micS diferenfa de structurapoate determina in cursul unor asemenea perioade, o mare diferenld in supra-vieluirea anrmalului. Aceste vite pot pagte iarba la fel ca alte vite, dar din cauzaprognatismului maxilarului inferior ele nu pot minca in timpul secetelor frecventelSstarii arborilor, ai trestiilor etc., hrand, cu care sint nevoite sd se hrdneascd viteleobignuite gi caii ; de aceea in aceste perioade, vitele Niata pier, daci nu sint hr[nitede proprietarii lor. inainte de a trece la obieciiile d-lui lVlivart ar fi bine si expliclmincd o datd cum va acliona seleclia naturald in cazurile obignuite. Omul a modificatunele animale fltrd si fi urmdrit neapdrat sd modifice pdr{i speciale ale structuriilor, prin simpla conservare gi inmullire a indiviziior celor mai iu{i, in cazulcalului de curse gi al ogarului sau prin inmullirea pdsdrilor invingdtoare in cazulcocogului luptdtor. Tot astfel, in natur6, la girafa in formare, indivizii cei maiinalli care puteau sd apuce hrand din locurile cele mai de sus gi reu$eau in timpulsecetelor si ajungd chiar ;i cu un deget (inch) - doud (2 inch) 1) mai sus decitceilalli au supravie{uit probabil de multe ori cutreierind intreaga regiune in cdutarede hrand,. In multe lucrdri de istorie naturald , care dau mdsurltori minutioase,se poate vedea cd indivizii aceleiagi specii se deosebesc adeseori intrucitva uniide allii in privin{a lungimii relative a tutnror parlilor corpului. Aceste u$oarediferenle de proporlii, datorite legilor cresterii gi variafiei, nu sint de nici un l'olossau sint far[ importanfd pentru majoritatea speciilor. Dar altfel a fost pentrugkafa in formare , dacd, linem seama de modul ei probabil de vlaId", deoarecein general trebuie s[ fi supravie{trit acei indivizi care aveau o parte sau mai multeparli ale corpului mai lungi decit in mod obignuit. Ei trebuie sd se fi incrucigatgi s[ fi l6sat descendenf i care au mo;tenit fie aceieagi particul aritdtri corporale,fie tendinla de avaria din nou in acelasi sens, pe cind indivizii mai pu{in favolizaidin acest punct de vedere, au fost cei mai expugi pieirii.

De aici vedem cd nu este nevoie sd fi fost separate perechi izolate a$a culnface omul cind igi imbundta{egte metodic o rasd ; selec{ia natur ald" a pdstrat gi aseparat astfel tofi indltzii superiori, permilindu-le sd se incrucigeze in mod liber;i i-a distrus pe toli indivizii inferiori. Prin acest proces, corespunzind exact cuceea ce am numit seleclia incongtient[ fdcutd de cdtre offi, proces continuatvreme indelungatd gi combin at fdrd, indoiald intr-o foarte mare m[suri cu efectelemogtenite ale folosirii sporite a pdrlilor, mi se pare aproape sigur cd un patrupedcopitat obignuit ar putea fi transformat intr-o girafa.

Fa{5 de aceast[ concluzie, d-l Mivart ridicd doud obiec{ii. Una din ele estecd dimensiunile sporite ale corpului vor necesita evident o cantitate de hrandsporitd gi el considerd, cd,<< este foarte problematic dacd inconvenientele decurginddin aceasta nu vor depigi avantajele in perioade de lipsd de hrand,>>. Dar cum girafa

DIFERITI]. O1]IEf]TII I}''0PTNIVA TEO 11 IF] t SI]LE(]TIF] I Ii,\1'I I{ AL Ii 189

existd actualmente in mare numAr in Africa de sud gi cllm unele din cele mai mariantilope din lume, mai inalte decit un bou, abund[ in aceleagi locuri, de ce sine incloim ci in privinJa dirnensiunilor au putut exista acolo mai inainte forme detrecere, expllse ca ;i in prezent unor secete cumplite ? Desigur cd la fiecare stadiude cregtere a dimensiunilor, capacitatea de a dobindi un supliment de hrani,ldsat neatins de celelalte patrupede copitate din regiune, a fost de oarecare folosgirafei in formare. De asemenea, nll trebuie s5 uitdm faptul cd o talie sporitdconstituie Lln mijloc de ap[rare aproape impotriva tuturor animalelor de praddcu exceptia ier-rlui ; iar impotriva acestui animal, gitul inalt al girafei -- gi cu citmai inalt cu atit este mai bun - ar servi drept un fel de turn de observalie dupdcum remarcd d-i Chauncey Wright. Din aceastd cauzd, dupd cum aratd SirS. Baker, nici un animal nu este mai greu de surprins decit girafa. Ea isi folo-seste, de asemenea, gitul iung ca mijloc de atac gi de apdrare, lovind puternic cucapul prevdzut cu coarne in forrnd de cioturi. Conserv area fiecdrei spe cii poatefi rareori determinatd de un singur avantaj, fiind rezultalul reunirii tr-rturor avantaje-lor mari gi mici.

D-l IVlivart mai intreabd (si aceasta este a doua obiec{ie), cum se face cdselecfia naturald fiind atit de puternica ,si faptul de a putea apuca frunze de la inal-lime constituind un atit Ce mare avantaj, inafard de girafd si intr-o mdsurd maimicd de cdmild, gua.naco qi Macraucltenia nu a dobindit gi alt patruped copitatun git lung $i o staturi inalta ? Sau, de asemenea, de ce nu a dobindit nici unreprezentant al acestui grup o trompd. lungd ? In privinfa Africei de sud care erapopulatd odinioard de numeroase turme de gilafe, rdspunsul nu e greu gi poatefi dat cel mai ugor printr-un exemplu potrivit. In fiecare finea{d. din Anglia undecresc si arbori, vedem cd ramurile mai joase sint tunse sau retezate la acelaginivel, datorita cailor sau bovinelor ; ;i ce avantaj ar avea aici de exemplu oile, daclar poseda un git ceva mai lung ? In orice regiune, numai un anumit fel de animaleva reugi aproape sigur sd ajungd la lrunzele mai de sus;si este aproape tot atit desigur c[ numai el ar putea sd dobindeascd in acest scop un git mai lung, datoritdselecliei naturale ;i folosirii mereu sporite a organului. ln sudul Africei, concurenlapentru ruperea frunzelor de pe cele mai inalte ramuri de Acacia sau de al{iarbori trebuie sd aiba loc numai intre girafe ,si nu intre acestea gi alte animalecopitate.

Nu se poate rdspunde in mod precis, pentru ce in alte pdr{i ale lumii, diferiteanirnale apar{inind aceluiagi ordin nu au dobindit un git lung sau o trompd ;

dar este tot atit de nera{ional sd se a$tepte un rdspuns clar la o asemenea intrebareca gi la intrebarea pentru ce o anumiti intimplare din istoria omenirii nu a avutloc intr-o anumitd lard degi s-a produs in altd prd. Nu cunoa;tem condi{iile caredetermind numdrul gi raspindirea fiecdrei specii ;i nici nu putem mdcar presupunece schimbdri de structuri ar fi favorabile propdgirii ei in vreo regiune noud. Darin general, se poate vedea cd la dezvoltarea unui git lung sau a unei trompe potcontribui cauze diferite. Pentru a ajunge frunzigul la o indlfime considerabild(tdra a se cd\dra, aptitudine pentrLl care animalele copitate au o alcdtuire cu totulnepotrivitd) este necesar un spor insemnat al mdrimii corpului ; ;i noi gtim ciunele teritorii pot suporta foarte pu{ine patrupede mari, de pildi America de Sud,de;i este o regiune atit de luxuriantS; in timp ce Africa de sud se caracterizeazd,printr-o abundentd a acestora intr-o m[sur[ nemaiintilnitd. Noi nu Stim de ce se

190 0 R:g_\r_l*:ll, j ir

L ( ) rr

intimpld a,a; nici de ce ultimele perioade ale terliarului au fost mult mai favorabileexisten{ei patrupedelor mari, decit timpurile prezente. Oricare ar fi fost insacauzele, putem vedea cd anumite regiuni gi anumite perioade au fost mult maifavorabile decit altele pentru dezvoltarea unor patrupede atit de mari ca girafla.

Pentru ca un animal si dobindeascd vreo structurd speciald bine dezvoltatir.este aproape absolutd nevoie ca gi multe parli ale sale si se modifice gi si se adaptezecorelativ. Degi fiecare parte a corpului variazd cite pufin, de aici nu rezultd insacd pdr[ile necesare trebuie sd varieze totdeauna in direc{ia potrivitl qi in mlsuracuvenitd. La diferitele specii ale animalelor noastre domestice gtim ci par{ile variazain mod gi in grad diferit, gi ca unele specii sint mult mai variabile decit altele.Chiar dacd varialiile potrivite se ivesc, de aici nu rezultd cd seleclia naturalava fi in mdsuri sd acfioneze asupra lor gi sd producd o structurd care va fi aparentin avantajul speciei. De exemplu, dacl numdrul de indivizi care existd intr-o regiuneeste determinat mai ales prin distrugerea de c6tre animale Ce prad5, prin paruziliexterni sau interni etc., dupd cum se intimpld adesea, atunci seleclia natural[ vaac{iona slab sau va fi mult intirziatd in modificarea vreunei structuri particularelegatd de procurarea hranei. in sfirgit, selecliei naturalai este un proies lent gi

aceleagi condi{ii favorabile vor trebui sd dureze mult pentru a produce efectevizibile intr-o mdsurd oarecare. Exceptind aceastd" explicalie atit de generalS ;ide vag[, flu putem rdspunde de ce in multe regiuni ale lumii, patrupedele copitatenu au dobindit un git foarte lung sau alte rnijloace pentru a se hrdni cu frunzeleramurilor de sus ale arborilor.

Obieclii de aceeasi naturd cu aceea de mai sus au fost ridicate de multiautori. in he.are caz, in afard, de cauzele generale amintite mai sus, au parti-cipat probabil gi alte caLrze la dobindirea prin selec{ie naturald a structurilor carese crede cd, ar fi folositoare unor anumite specii. Un autor intreabd de ce stru{ulnu a dobindit capacitatea de a zbura? Dar daca ne gindim pulin vom vedea cecantitate enormd de hran[ ar fi necesard pentru a-i da acestei pds[ri a de;ertuluifor{a de a-$i mi;ca prin aer corpul uriag. Insr-rlele oceanice sint locuite de liliecigi foci, dar de nici un mamifer terestru gi deoarece acegti lilieci aparlin unorspecii deosebite, ei trebuie s[ fi locuit de m.ult pe teritoriile lor actuale. De aceeaSir C. Lyell intreabi gi rdspunde totodat[ prin anumite motive _- de ce focile gi

liliecii de pe astfel de insuls nu au dat nagtere Llnor forme adaptate vie{ii de uscat ?

Dar focile ar fi trebuit si se transforme mai intii in mod necesar in animale carni-vore terestre de dimensiuni mari, iar liliecii in animale terestre insectivore; pentruprimele nu ar fi existat pradd, iar liliecilor le-ar fi servit ca hrand insectele de pesol, dar acestea sint mincate gi aga in mare mdsurd de reptilele gi pdsdrile care coloni-zeazd primele gi abundi in cele mai multe insule oceanice. Schimbdrile treptateale structurii, folositoare in fiecare stadiu pentru specia in curs de schimbare,vor fi favoizate numai in anumite condilii speciale. Un animal strict terestru c6reigi vineazd, numai uneori hrana in apd mic5, iar apoi in riuri ;i lacuri, se poatetransforma in cele din urmd intr-un animal intr-atita de acvatic, incit sd poatdinfrunta largul oceanului. Dar focile n-ar putea gdsi in insulele oceanice condiliifavorabile transformbrii lor treptate intr-o formd terestrd. Liliecii, dupd cum amardtat mai inainte, gi-au dobindit probabil aripile planind Ia inceput prin aer,din arbore in arbore, ca qi a$a-numitele veverile zburdtoare, pentru a scdpa dedu-smanii lor sau pentru a evita cdderile ; dar capacitatea de zbor adevlrat o data

Dt !-ll n tT tt () uttrcTtI iMp0'f trlve 1'E ( )tr l rt l s 11 L E{]TI E t N.'\ l r. lir\LD

dobinditd, nu va fi niciodat[ retransformatd, cel pu{in pentru scopurile ardtate,in insugirea mai pu{in eficientd de a plana prin aer. Liliecii ar putea, desigur, cagi multe pds[ri, s[-gi redr-rcd foarte mult dimensiunile aripilor sau sI le piard[cu totul prin nefolosire ; dar in acest caz ar fi necesar ca ei sI fi dobindit mai intiicapacitatea de a alerga repede pe sol cu ajutorul exclusiv al picioarelor poste-rioare, pentru a putea concura cu pdsdrile sau cu alte animale de sol ; 9i pentru oastfel de schimbare liliacul pare deosebit de nepotrivit. Aceste observa{ii ipoteticeau fost f[cute numai pentru a ardta cd o tranzi\te a structurii avantajoasd pe fiecaretreaptd, constitlrie un proces foarte complex gi c[ nu e de loc neobi;nuit, caintr-un caz particular s[ nu se fi produs vreo tranzifie anumitd.

In sfirgit, mai mulli autori au intrebat de ce unele animale au capacitdliintelectuale mai dezvoltate decit altele cind o asemenea dezvoltare ar fi in avantajultuturor ? De ce nu au dobindit maimu{ele capacitSlile intelectuale ale omului ?

S-ar putea ardla diferite cauze; dar cum ele sint ipotetice ;i probabilitatea lor rela-tivd nu poate fi cintdritd, ar fi inutil s[ le expunem . La ultima intrebare nu trebuiesi agteptim rdspuns precis deoarece nimeni nu poate rdspunde la intrebarea maisimpll, de ce din dou[ rase de sdlbatici, una s-a ridicat rnai sus pe scara civiliza-liei decit cealaltd ; gi aceasta implic[, desigur, capacit'afi cerebrale sporite.

Sd ne reintoarcem la alte obie:1ii ale d-lui Mivart. Insectele ca sd scape deatacurile dursmanilor lor dobindesc adesea asemdnarea cu diferite obiecte cllm arfi frurrze verzi sau uscate, ramuri moarte, fragmente de lichen, flori, spini, excre-mente de pdsdri cit gi cu insectele vii ; dar asLrpra acestui din urml punct voireveni mai tirziu. Asemrlnarea este adesea uimitoare gi nu se limiteazd numaila culoare, ci se extinde ;i la forma gi chiar \a felul de comportare aI insectelor.Omizile care stau nemi;cate ca nigte rdmurele moarte pe arbugtii cu care se hrdnesc,ne dau un foarte bun exemplu al acestui fel de aseminare. Cazurlle de irnitarea unor obiecte, ca de pilda excrementele pdsdrilor, sint rare gi excep{ionale. lnlegdturd cu aceasta d-l Mivart remarcd << Deoarece, dupa teoria d-lui Darwin,existd o tendinli constantf, de variafie nedefinitd pi deoarece minusculele varialiiincipiente se vor produce tn toate direcliile, ele trebuie sd tindd si se neutralizezeuna pe alta gi s[ formeze chiar de la incepurt modificdri atit de nestabile inciteste greu, dacd nu chiar imposibil, sd pricepem cum astfel de oscila{ii nedefiniteale unor inceputuri infinitezimale ar putea sd realizeze vreodata o asemdnare sufi-cient de apreciabild cu o frunzd., cu un bambus sau cu alt obiect, pe care selec{ianaturald sd o preia gi sd o perpetueze>>.

In toate cazurtle precedentb, insectele, in starea lor inifiali, au avut fdrd in-doiald vreo asemdnare vagd gi intimpldtoare cu vreun obiect obi,snuit din stafiunilefrecventate de ele. Faptul nu este improbabil dacl {inem seama de numdrul aproapeinfinit a[ obiectelor inconjurdtoare gi de diversitatea de forme gi culori ale armatelorde insecte existente. Necesitatea unei vagi asem[ndri ca prim punct de plecare,ne ajuti sd inlelegem de ce animalele mai mari gi superioare (cu exceptia, dupdcite gtiu, numai a unui pegte) nu seamdnd cu anumite obiecte speciale, in vedereaprotec{iei ci numai cu suprafafa obignuitd din preajma lor 9i aceastd asem[narese manifesti mai ales in privin{a coloritului. Dacd admitem cd din intimplareo insectd semdn a la inceput intr-o anumitd mdsurd cu o rdmuricd moartd sau cuo frunz[ uscatd gi cd aceastd insectd avariatcite pulin in multe direcfii, atunci toatevarialiile care au fdcut ca insecta sd fie in general mai asemdndtoare cu acel

191

Lgz C,ilI GINE A SI'ECIIl,() lr

obiect qi astfel i-au favorizat vieluirea, vor fi pdstrate, in timp_ ce alte variatr-vor sldbi Ei in cele din urm[ vor dispare; sau dac[ aceste varia{ii vor face ca irrgeneral insecta si fie mai pulin asemdndtoare cu obiectul imitat, ele vor fi eliminate,bbieclia d-lui Mivart ar avea intr-adev[r greutate dac/a am fl cdutat sd explicanlasemdndrile de mai sus f6.rd, seleclia naturald, prin simpla variabilitate fluc-tuantd; dar a$a cum stau lucrurile, obieclia d-lui N'livart nu este valabil[.

Nu vbd, de asemenea, nici un temei in greut5fiie pe care le inttmpiniid-l Mivart in explicarea < ultimelor grade Ce perfecgionare in mimetism)), ca cie

pildi in cazul citat de d-l Wallace al insectei Ceroxylus laceratus care seamdtiit(( cu un bAt acoperit cu mugchi repent sau o Jungermannia >. Asemd"narea aceasta

era atit de' marb, incit un indigen Dyak susfinea c[ excrescen{eie foliacee sint

cu adevdrat mugchi. Insectele sint mincate de pisdri gi de alli du;mani al cdrorvdz este probabil mai ager decit al nostru gi orice grad de asemdnare care a ajutato insecti sd scape de a fi vdzuti: sau descoperitd va contribui la pbstrarea ei :

gi cu cit asemdmarea este mai perfect[ cu atit este mai folositoare insectei. Privindnatura diferenfelor dintre speciile grupului din care face parte Cerox-r-las amintitmai sus, nu este de loc cu neputinJi ca aceastd insect[ sd fi varral in ceea ce

privegte neregularitalile de pe suprafala corpului ei gi astfel sa fi devenit mai multia.r mai pulin verde, deoaiece in orice grup caracterele care diferd de la specie

la speci: sint cele mai apte sd varieze,in timp ce caracterele generice sau cele comunetuturor speciilor sint cele mai constante.

Balena de Groenlanda este unul din cele mai minunate aninrale din lume.iar fanoanele sau balenele constituie una din cele mai remarcabile pa.rticuiaritaliale ei. Fanoanele sint formate dintr-un rind de peste trei sute de placi sau lamede fiecare parte a maxilarului superior, a;ezaLe transversal una lingd alta pe.-axul

longitudinat at gurii. in interion-rl rindului principal exist[ citeva rinduri auxiliare.Extiemiralile gi rnarginile interne ale tuturor plicilor sint despicate in formd de

peri rigizi'care imbracd in intregime giganticul cer al gurii gi servesc la strecttrareaiau filirarea apei, asigurind re{inerea pradei minuscule cu care se hrdnesc aceste

rnari animale.- Lameli mediani gi cea mai lungd a balenei de Groenlanda are

zece2 doudspr ezece sau chiar cincisprezece picioare lungime ; dar la diferitele specii

de Cetacee -existd

schimbari treptafe ale lungimii, iama mediand avind la o specie,

dupa Scoresby, patru picioare,la alta trei, la alta oplsgrezece degete, iat la Balaeno-ptera rostrata nu-ai aproximativ noud degete. Calitatea f"anoanelor difera de

asemenea la diferitele specii.Cu privire la fanoane, d-l Mivart observd c5 (( o datd ajunse la asemene a

dimensiunl gi dezvoltare incit sd fi.e intru totul folositoare, pistrarea gi creqterea

lor in limite utile va fi determinatd, numai prin seleclia naturald. Dar cum se poate

obline inceputul unei asemenea dezvolt[ri folositoare ? >. Ca rdspuns, se poate

pune intrebarea de ce strdmogii iniliali ai balenelor cu fanoane nu ar fi posedat

b guri asemeni ciocului lamelat al unei rale ? Rafele, ca ;i ^balenele, se hrdnesc

strEcurind ndmolul 9i apa, familia lor fiind denumitf, uneori Criblatores (strecurd-

tori). Sper ci nu voi fi iastalmdcit in sensul cd ag afirma cd strdmogii balenelor ar

fi avut ^efectiv

o gurd lamelat[ ca ciocul unei ra!e. Vreau numai s5 ardt cd aceastlpresupunere nu eite de necrezut gi cd imensele pldci ale fanoanelor balenei de Groen-ianda s-au putut dezvolta treptat din asemenea lamele, fiecare treaptd fiind folo-sitoare posesorului ei.

DrrEnrrE oBTECTTI lrupotntva rEoRrEI SELECTIEI NAlunALE L93

Ciocul unei ra{e-lopdtar (Spatula clypeata) reprezintl o structurd maifrumoasd gi mai complexd decit gura unei balene. Maxilarul superior este prevdzutde fiecare parte (la exemplarul examinat de mine) cu un sir sau pieptene formatdin 188 de lamele subliri, elastice, tdiate oblic, astfel incit s[ fie ascufite gi agezatetransversal pe axul longitudinal al gurii. Ele pornesc de pe cerul gurii ;i sint legateprintr-o membrand flexibild de laturile maxilarului. Lamelele situate cltre mijlocsint cele mai lungi avlnd peste I/s deget lungime gi dep6gesc marginea cu 0,!4deget. La baza lor existd un rind auxiliar scurt de lamele transversale oblice. Inaceste diferite privinle ele se aseamind cu fanoanele din gura unei balene. Darspre extremitatea ciocului ele se deosebesc mult, deoarece sint orientate spre interior;i nu drept in jos. lntregul cap al pdsdrii, degi incomparabil mai pu{in voluminos,este de aproximativ 1/r, din lungimea capului unei Balaenoptera rostrataL) demlrime mijlocie, specie la care fanoanele au numai 9 degete lungime, astfel incit,dac[ ne-am inchipui capul ralei-lopdtar de aceeagi m[rime cu al Balaenopterei,lamelele ar avea 6 degete lungime - adicd 2is din lungimea fanoanelor sus-numiteispecii de balen6. Maxilarul inferior al ra{ei-lopdtar este inzestrat cu lamele deaceeasi lungime cu ale maxilarului superior dar mai fine gi in aceastd privinld se

deosebegte mult de maxilarul inferior al unei balene lipsit de fanoane. Pe de alt5parte, extremitatile lamelelor inferioare sint terminate in peri fini, semdnind astfelin mod curios cu fanoanele. La genul Prion, un reprezentant al unei alte familii,a Procelariidelor, numai maxilarul superior este inzestrat cu lamele bine dezvol-tate ;i care dep6;esc marginea, astfel incit in aceastl privinfd ciocul pdsariiamintite se aseamdni cu gura unei balene.

De la structura foarte dezvoltatd, a ciocului de rafd-lopdtar (dupi cum m-amldmurit din informafia si exemplarele trimise de d-l Salvin) putem trece fard mareintrerupere, in ceea ce privegte adaptarea pentru strecurat la ciocul de Merganettctarmata iar in anumite privinfe, prin ciocul de Aix sponsa, la ciocul ra{ei comune.La aceastd din urmd specie, lamelele mult mai groase decit la rala-lopdtar pi

puternic fixate pe marginile rnaxilarului, sint numai 50 de fiecare parte si nu depd-

;esc de loc marginea. Ele au virfuri pdtrate gi sint mdrginite de un {esut transluciddur, potrivit pentru strivirea hranei. Marginile maxilarului inferior sint intretdiatede numeroase creste fine, foarte pu{in proeminente. Degi ciocul astfel alcdtuit estemult inferior ca strecurdtoare fa!6 de cel al ralei-lopdtar, totugi rala comund, dupdcum toatd lumea ;tie, il folosegte pertnanent in acest scop. Dup[ cum am aflatde la d-l Salvin, existd alte specii la care lamelele sint mult mai pu{in dezvoltatedecit la rala obiSnuitd ; dar nu gtiu dacd ele i;i folosesc ciocurile pentru strecu-rarea apei.

Sd trecem la alt grup al aceleiagi familii. La gisca egipteani ( Chenalopex ) ,

ciocul seamdnd foarte mult cu al ralei obignuite, dar lamelele nu sint atit de nu-meroase, nici atit de distincte una de alta gi nici atit de proeminente spre interior,totu;i aceastd giscd, dupd cum md informeazd d-l E. Bartlett u igi folosegteciocul ca o rald aruncin d apa prin colluri >>. Hrana ei principal[ este totugi iarba,pe care o pa;te ca gi gisca obi;nuitd. La aceasti din urmd pasdre, lamelele depe maxilarul superior, mult mai groase decit larala obignuitd;i aproape contopite,sint aproximativ 27 de fiecare parte gi se termini in sus prin proeminente

11 Balaenoptera ro.etrata este mai mici dccit alte balene avind, lungimea sub l0 rn. '-. (Nota red., la traducerea

lui Timiriazev. p. 303).

liJ -- t:. lJ6tt

deniiforrne. Ccrui gur.ii este cie osL=ineri€a acLrFerit cu pri'ceminenie tiui, rotui^rjiir.Iu{arginile maxilaruiui inferior sint din{ate, dinfii fiiind mult rnai lrroeminei,i i.mai mari 9i mai ascufi{i decit la rc[d. Gisca obignuit[ nu sirecoarl" apa, ciar folc-segte ciocul exctrusiv L"rentnrd rupe sau ti.,ra tarba, filirrci atit de bine aCaptutacestui scop incit poeite rupe iarba mai seiir.t ciecit aproape oricare alt anirnal.La alte specii de gigte, iupS curn am afiat de la d-l tseirtlett, lameleie s?nt mai pu!iniez'rcltate decit la gisca obisnuitS.

Veclem astietr c5. un repi"ezontani al famillei ratelor, a.,,ind un cicc alcdtr-riiasemdn5tcor cu ai gigiei obi;;nuite gi a.daptat nrirnrii pentru pziscut, sau chiar ur,reprfzen'.ant a.l cdrui cioc e prevdzut cu lanleic mai pu{in bine dezrioltate, poaii.ii transfomnat prin scirinibdri inici lntr-cl specie culll este gisca egipteanS - iarriiceasta intr-o speeie clrm este ra{a o'i:i;nuitil - 9i iir cele din urmd intr-o specic*;a ra{a-}opi.tai', previrzutd c-Lr cioc adaptat aproape exciusiv strecur"Srii apei, da''.liinil cE aceastd pasiile iiunlai cu greu poaie fcrlr>si pentru apucai"ea gi ruperea hraneisolide vreo alt\ pzrte a ciocuiui ei, ?n afard de virful indoit. Pot ad6uga cd prinrriiei schirnbiiri, cicci-tl gigtei poate f, cle esenlenea transf,ormat intr-un cioc pre-vd'zut cu ciinli proemit:enii gi indcili ca la Merganse;' (un reprezerrtant al aceieiagii'irmilii) gi folcsinC r,'nrii scop clr totui cliferit - prinierea pegtilor vii.

S[ ne inioarcem la briiene. Ifitperoodon bidel?s n-are ctin{i adevdrali, func-iioriali, elar cer"ul gurii i-a de.,renit aspru, prin proeminen{e cornoase inici, inegalegi tari, dupa clim arati Lac6pdde" De aceea, nu pare de necrezut presupunerea ciivleo f ormi mai veche ce C-etacee a fost prevdzut6 cu asemenea proturberanle cornoarcpe cerul gurii, mai regulat aqez,aie insi ,si ajutin"J-o si apuce sau sd rurpiirrana ca gi prctr"rberanfeie de pe ciocul g?gtei. DacI" esie egii, crl greu poate irneget faptui c5" aeesie pi-ctube':linfe au putui fi transformate priir variatie gi solec{icnattrt'rrli in lan:eie atlt cie bine ciezt,oltate ca ale g?gtei egiptene, in care caz elevor n f,ost. ioiositc penti'Lr rr.llucarea obiectetror 9i pentru sti'ecurarea epet, apoiirirnsfolnia'ie in iarnele ascm[nitoare cu aie ra{ei dcmestiee gi arqa mai cieparte,pind ce au devenit, at?t de bine ccilstruite ca a.ie ralei-icpdtar, servind in acesr dinurni6 cez exclusiv ca eparai. ie str"eclrtrare. Fcrrund de ia s.eest stadiu, ?n care larneleieau 2i3 din iungirnea f,anoaneiol' ie Euiaenopicra rosiratci aji"ingeni la encrrne iefanoane ale traienei cie Grcenielncia, prin grada{ii ce pot fi obseivate la Cetaceeleincd existente. l.iu exisiS nici un rnotiv de incioial5 c5 pe aceastir serar5, frecaretleaptd ar fi puiut {i la fel cie fblcsitrrere Llnor anuinite Cetacee vechi, cu f,uncliuniiepiiriilor schiini:indti-se incet in iecursi;l prccesi-rlui de dez'roltare, pe c?t sint cefclosiicilre gi"acia{iile cxistente le ciccurile ciiferilili;r reprezentan{i ai familieiraielor. 'I'rebriie si finera seaina c[ fiecare specie cle ritld esie supusii uriei aspi"elr;pte pentru existel'riii, i:ir str"r-lctura fiecdrei parii a. constitiiliei saie trebtiie sd-ifru bine adapiat6 conciiiiiicr de via{d.

-Pieu:i'cliectiieie sari cembuleie sint r"emarcabiie prin corpurile lor asimeiricc.tsie stau criicate pe o piirte, cetre mai muite specii pe stinga, dar unele specii pedreapta; uneori apar exemplare ;rciuite stind pe iata inversir dec?t stau ceilaliireprezentan{i ai speciei. Fa{ar inferioard pe care stau acegti pe;ti seamini laprima vedere clr partea venire,lS a rinui pegtc obigiruit: are culoarea alb'a, estenuri pufin dezvol'Latir in rnulte pri",,iir{e d.ecit partea superioarS. iar inot5,toareiei:ectcraie sint arCeseel mei rnici. Dar cea mai remarcabii[ particularrtate o con-stiturie oehii. detxtrece ernbii slnt asezafi pe partea superioard. a capului. La o rzirstil

Ilil.'I.]tI'l'Ii tuJltjilx'n i!tP()'t'rrt\'.\ 1'Ft (lliIFl I sl.j LIjITIliI \,\TI-lt.\I-Fl

timpurie ochii sint totu;i situa{i fafq in fa{d gi intregul corp este simetric, avindarnbele pdrli laterale colorate la fel. In scurti vreme insb, ochiul situat pe viitoarealrarte inferioar[ iircepe sd se deplaseze incet de-a lungul capului cdtre parteasi-iperioar6; dar nu trece chiar prin craniu asa cum se credea mai inainte. Estelimpe<le ci atita vreme cit ochiui inferior trece sple partea supericari, el nlt poetefi folcsit de cdtre pegie cere std in poziqra itri obi;nuitd, eulcat pe o parte. Fe linglaceasta, ochiul inferior ar fi supus fi"eclrii de fundul nisipos. I"aptul cra Pler"rro-nectidele sint acimirabil aclaptate prin structura turtitb si ersimetrici modului ior dcvia![, este dovedit prin abunden{a ciiferitelcr specii ca: limba cle mare, cambulaeic. Principalele avantaje clcbinciite astfel par sii {ie aplraree fala de cluqmani

;i ilgurin{a de a se hriini pe funcl. f)iierili reprezentairii ai farniliei prezintd totugi,ciupri curn remarcl Schiocite < o lungl serie de f,orrne dovedind tl'ecerea treptatircle la Hippoglossrls pingui,s, cere tru-;i rnodilicd sim{itor forma ciin mornentul iegiriictin ou, la limba de mare, cLlr€ este cu totul culcatil pe o sir,gur[ parte >>.

D-l Mivart se opre$te asllpra acestui exei-npln gi obser:v5 cri o transfotrinarebrusc6, spontanl, in pozilia cchiior este greu cie intaginat, fapt cu care s?nt intrr-i-totul de acord. El aclaugi apoi: < dac6 trecersa a fost treptatd este intr-aelevfr cutotr-rl neclar ce folos ar trage individul dintr-o asemeneil deplasare a unui ochipe o distanld minusculi spre cealaltd parte a capul'uri. Se ptri e chiar cE o asemeneatransformare incipienti ar fi fost mai curlnci dlrlnitoale )). Dar la aceasta obieclie,ar fi putr-rt gdsi un rirspuns in excelenteie observa{ii pubiicate de Malm in 1867.Pleuronectideie, cind siirt foarte tinere gi inc[ simetrice, cu ochii situa]i de oparte;i de alta a capului, nu pct r[m?ne murlt timp in pozilie verticald, Cin pricinain[llimii excesive a corpului, din pricina dimensiunii rnici a inot[toarelor pectoraicgi datorita faptului cd sint lipsite de vezicd inoiirtcilre. De aceea, obosind repede,ele caC la fund, cuicate pe o parte. Dupa cllm observi lv{alm, in tlrnp ce se ociiirnescastfel, pe;tii intorc aciesea in sus ociiiui de deciesilbt peritrtr a pi"ivi cieasupra;ifac acest trricru cu atiter vigoar"e incit ocilir"rl a,pasii puternic partea superioarii a

orbitei . Ca urmare, regiunea f rontalS iutt:rcrr'-hitald se coilti'acid temiioiar in l[1ime"ciupi culn se poate lesne vectea. Ivfahn a .,zizut o dati un pcste tinfr cere igi ridiciisi apoi i;i retr5,gea ochiul infel ior inti'-un urngiri mai rrare de 70'.

Trebuie si rcamintirn c[ la virsta tirnpnrie, craniui este cartiiaginos 9i {lexibil,astfel incit cedeazd u$ol' iic{iunii muscrilare. l-a animaicle superioare se gtie" deasernenea, cf chiar dupS virsta tirnpurie craitiui cecleetzir ;;i igi schiirrb,i foi"rna dacd

irietrea sau mugchii sint contractali pernranent diitoritii vreunei bcli sau vreunuiaccicient. La iepurii cu urechi lungi, ciac[ o urecire aiirnb inainte si iir jos, greuiateaei trage inainte toate oaseie craniultii de pe arceearsi parte, dupl cun-r am arltatintr-un ,Cesen 1). htalm aflrrn[ ci puiefir abia ie;i1i din cuii c1e bibr:n, sornon 1idiver$i a1!i pogti simetrici au oXriceiutr e se odihni citeodatS, cuiciiii pe o parte,ia fr"rnd gi a observat c[ in aceast6 pozilie pe;tii igi for{eazA adesea oclii'*il cie pepartea pe care se ociihnesc pentru a privi in sus, iar craniile li si) de{wmeaz\intrucitva. Dar ace 9ii pegti clevin cr-rritrd capabili s5. stea inereu ?n pozir. re vertical[gi astfei efectul produs ilu esre i:crii.ianc'nt. Pleurci'lectideie ?risii" cil cit irnbitrinesccu atit rimin mai rrult culcate iie o pla rte ciatoritl turi.irii cresciilde a col rrlilui lorsi astfet se produce un efect perinirireirt asupra iorrnei cap',rlr,ri 9i aslrlii'el 1:cziliei

tt Clr-Or,i*in, Varialia arrinraielor, in siere ,.'lomcsticri, r,ci. I (inclicalic clarit rle Tinririazev ;i Barbier,

tratlrrcerilc lor'. -- Noto trud.

13*

1 i15

196 ORIGINEA SPECIILON

ochilor. Judecind prin analogie, tendin{a spre deformare va fi fdrd indoiali sporitain virtutea principiului eredit5lii. Spre deosebire de alfi naturaligti, Schiodte credeci Pleuronectidele, chiar in stare embrion ard,, nu sint cu totul simetrice ; $i dacdacest lucru este adevdrat, putem inlelege din ce cauzd, anumite specii cind sinttinere se rdstoarnd, de obicei 9i stau culcate pe partea stingd, tar altele pe parteadreaptd. Malm adaugd, confirmind punctul de vedere de mai sus, c[ adultul deTrachypterus arcticus, care nu apar{ine familiei Pleuronectidae std culc at la tundpe partea sting5 gi inoati in pozilie oblicd ; la acest pegte cele dou d pdr[i ale capuluiar fi intrucitva neasemdnitoare. Un mare cunoscdtor in domeniul pegtilor,dr. Gtinther, incheie rccenzia sa asupra lucrdrii lui Malm cu observalia cd <autorulCd o explicalie foarte simpid stdrii anormale a Pleuronectidelor >.

Vedem astfel cd primele stadii ale trecerii ochiului de pe o'parte a capuluipe alta, stadii pe care d-l Mivart le considerd. ca ddundtoare, pot fi atribuiteobiceiului, fdrd indoiali folositor individului gi speciei, de a se strddui sd priveascdin sus cu ambii ochii in timp ce std culcat la fund, pe o parte. Putem de asemeneapune pe seama efectelor mogtenite ale folosirii faptul cd la diverse forme de pegtiturti{i, gura este indoiti spre partea inferioari cu oasele maxilare mai puternicegi mai eficiente pe aceastd parte a capului, lipsit[ de ochi, decit pe cealaltl ; dupdcum presupune dr. Traquair, cauza constd in posibilitatea de a se hrdni mai ugcrde pe fund. Pe de altdparte, lipsa de folosire va explica starea mai pufin dezvoltatd.a intregii pdr{i inferioare a corpului, inclusiv inotdtoarele pectorale ; Yarrell credetotugi cd dimensiunea redusd a acestor inotdtoare este avantajoasd pegtelui, deoareceau mult mai pulin spaliu de acliune decit inotdtcarele mai mari de deasupra. Deasemenea, poate cd ;i numdrul mai mic de dinli - patru pind la gapte - pe jum6-talile snperioare ale celor doud maxilare ale pegtelui Hippoglorrrls hippoglossers 1)

gi doulzeci gi cinci pind Ia treizeci pe cele doud jumitdfi inferioare, ar putea fiexp icat prin lipsa de folosire. Pornind de la lipsa de culo are a pir{ii ventrale lamajoritatea pe,stilor ;i la multe alte animale, putem presupune in mod logic cdabsen{a culorii de pe partea pe care stau culca{i pe;tii turtili, indiferent dacd estepartea dreapt[ sau partea sting[, se datoregte lipsei de 1umin6. Dar nu se poatepresupune cd se datoresc ac{iunii luminii aspectul caracteristic pdtat al pdr{ii superi-oare la limba de mare, atit de asemdndtoare cu fundul nisipos al mdrii, sau capaci-tatea Lrnor specii - a$a cum a ardtat recent Pouchet - de a-gi modifica culoareain concordanli cu suprafafa inconjurdtoare, sau prezenla unor tubercule osoasepe partea superioard a calcanului. Aici a inftat pe semne in joc seleclia naturatria,adaptind forma generald a corpului acestor pegti ca gi multe alte particularitili,la modul lor de viaf6. Trebuie sd ne gindim, fapt asupra cdruia am insistat maiinainte, ci efectele mogtenite ale folosirii^sporite a pdrfilor gi poate ale nefolosiriilor, vor fi intdrite prin selec{ia naturald. In acest fel, toate varialiile intimpldtoarein ciireclia potriviti vor fi pistrate ; de asemenea, vor fi pdstrafi acei indivizi caremogtenesc in cel mai inalt grad efectele folosirii sporite gi utile ale oricdrei p[rJi.Pare imposibil de hot[rit cit trebuie atribuit in fiecare caz particular efectelorfolosirii gi cit trebuio atribuit selec{iei naturale.

Ag mai da gi un alt exemplu de structuri care igi datoregte originea - dupd'cit se pare - exclusiv folosirii sau obiceiului. La unele maimu{e americane, extre-mitatea cozir a fost transformatd intr-un minunat organ, perfect prehensil ;i este

t) 1" lt*b" englezd plaice. - Nota trad.

DITERITE oBIECTII iUPOINTVE. TEORIEI SELECTIEI NATI]RALE

folosit ca o a cincea mini. Un autor, de acord cu d-l Mivart in toate amdnuntele,observd cu privire la structura cozii: < Este imposibil sd crezi cd oricit timp. s-ar

scurge, prima tendinfi ugoar6, incipientS, de prehensibilitate , &t,putea pdstra vie{ileindivizifor inzestra{i cu ea sau ar putea favoiza gansa lor de a avea 9i cre;tedescenden{i >. Dar nu este nevoie de o astfel de presupunere. Pqpu toate proba-bilit[flle, obiceiul - care implici de. cele mai multe ori un folos mai mic sau

mar mare - este suficient ca- sd explice efectul obfinut. Brehm a vdzut puii uneimaimu{e africane (Cercopithecus ) agdlali de paftea inferioard a mamei lor cu

miinile, in timp ce micile lor cozi erau incoldcite in jurul cozi mamei. ProfesorulHenslow a linut in captivitate nigte goareci de cimp ( Mus messorins )- care nu ?-uo coadd structural prefiensi16 ; dar a observat adese a cd goarecii igi incoldceau cozilein jurul ramurilor unei tufe aqezate in cugcd ;i astfel se ajutaulacdtdrat. Dr. Giinthermi-a comunicat o observalie similard asupra unui $oarece atirnat astfel. Dacd

;oarecele de cimp ar fi fost mai obignuit cu viala arboricol5, coad a i-at fi devenititructural prehensild, aga cum este la unii reprezentan{i ai aceluia,si ordin. Jinindseama de bblceiurile lui din tinerefe, e greu s[ spunem de ce Cercopithecus nua dobindit asemenea insugiri. Pare totu;i posibil ca lungimea cozli acestei maimulesd-i fie mai folositoare ca organ de echilibru in executarea salturilor ei prodigioase,

decit ca organ prehensil.Glandele mamare sint comune intregii clase a mamiferelor 9i neap[rat

trebuitoare pentru existenla lor ; de aceea ele trebuie sd se fi dezvoltat intr-operioaddfoarte depditatd gi nu putem ;ti nimic sigur despre modul cum s-au dezvoltat.D-l Mivart intreaba: <Se poate oare concepe c[ puiul unui animal oarecare s-ar fisalvat vreodat[ cle la pieire prin faptul cd, a supt din intimplare o picdturd de

lichid nu prea hrdnitor dintr-o gland[ cutanat[, hipertrofiatd intimpl6tor, a mamei

sale ? $i Chiar dac[ unul s-ar fi salvat astfel, ce qansd a exist_at pentru perpetuareaunei ajem.n. avarialii ?). Dar problema nu este pusd corect. Majoritatea evolulioni,s-tilor admit c[ mamiferele se trag dintr-o formd marsupiala; dacd aga stau lucrurile,glandele mamare s-au dezvoltaf mai intii in interiorul sacului marsupial; La pegtele-Hipporonryus ouale se dezvoltd gi puietul este addpostit un anumit timp intr-unurifbt de iac ; iar un naturalist american, d-l Lockwood, crede, pe baza observa-

liilor sale asupra dezvoltdrii puietului, cd. ace;tia sint hrinili de o. secrelie .! elgn-delor cutanate ale sacului. $i-acum, treclnd la strdmogii indepdrtati ai mamiferelor,cu mult inainte ca ei sA meiite acest nume, nu este oare posibil ca puii sd fi fosthrdnili intr-un mod asemdndtor ? in acest caz, indivizii care au secretat un lichidintr-oanumiti m[sur[ mai hrdnitor, apropiindu-se intrucitva de naturalaptelui, ar ficrescut cu timpul un numdr mai mare-de descenden{i_bing hrdnili decit ceilal1i

indivizi care secretau un lichid mai pufin hrdnitor ; qi astfel, glandele cutanate omo-loage cu glandele mamare, s-au perfeclionat gi au devenit mai active. Faptul cd

glaidele iitttr-o porliune anumild a sacului s-au dezvoltat mult mai mult decit[elelalte, concorda cu principiul larg r[spindit al speciahzdrii; ulterior aceste glande

au format o mamela la inceput fdrd, areol6, aga cum vedem la Ornithorhynchus de,la

baza seriei mamiferelor. Nu pretind sd hot5rdsc prin ce factori glandele dintr-un locanumit au devenit mai specializate decit altele, poate c[ aceasta s-a intimplat in parte,fie prin compensarea cre;terii, fie prin efectele folosirii, fi9 prin selecfie naturald.

Dezvoltarea glandelor mamare n-ar fi fost de nici un folos gi nu s-ar f,putut reahza prin seieclie naturald, dacd puiul n-ar fi fost totodatd ;i el capabil s[

19?

foioseaseit secretia. Irlir e rnai grru cie infeles currr cie a-r: inv*lat puii irran'liferelor'.irt rr.lcci insiitictirr, sa" sug[ ciin rnameld, dec'it de in{eles cuill cie elr- in','5{at puiiele g[in.1 neecloza{i se spargir cc>aia orih"li cioc6nincl-o cu cioeurile 1or special adalt-1aie, sau cum c1e an ?nv5!at ei, ln citeva ceasuri dupd ce aLi iegit din g5.oace, sacirrgulcascil graunieie crl care se hrinesc. In astfei de cazuri, cea mai probabiiirexplica"{ie pare sI fie aceea ci obiceiul dobilidit mai intii prin exerci{iu la o v?rstiiina.intatd, a fost transrris apoi, prin erediiate, clescencienlilor la o virstir maifragedi. Sc spune insd c5 puir.il de cangur nli s;uge, ci num.ai se agat'/a de sinulnlamet ciire are capacitatea cle a injecta laptele ?n gura descenden{ilor ei neputin-ciogi si uefcrma{i pe depiin. Cu privire ia aceasta, d-l Vfivart remarc[: <Dacd n-arexista un dispozitiv speeial, puiul ar trebui negregit si fie sufocat prin pltrunderealaptelrri ?n laringe. Dar existii un dispozitl special. tr-aringele este atit de alungitincit ajunge la cirpfttr"il pcsterior al conductei nazale, fiind astfel in rndsurd sapermitii circula{ia liberd a aerutrui in pllin?n ?n tinrp ce laptele trece, fdri sd fac[nici un i"du, Ce arntrele p6r';i zile acesfui lalinge preluirgit, ajung?nd astfel cu bine laesofagul riituat ?n dosrrl acestuia). IJ-l hilivart ?ntreabd apoi ?n ce fel selec{ia natu-ral6 schimbd la cangirrLrl aclult (si la muite alte rcamifere, preslrFilln?nd cb se tragdintr-o form[ marsupraiS) << accastd struetur5 cei pu{in cu totutr inofcirsivd gineddundtoare ?>. Se poate r6spuncie c;-r vccea., care cicsigur c5 preziriti o rnareimportan{d pentru multe arrimale, n-ar fi putut ir fc;iositd pe deplin atfta timp c?tlaringeie pf,trundea ?n conclucta nazali4 iar prcf. Florver mi-a sugerat ed aceastirstructurd ar {i o nlrire pieclicl pcntrn un anirn;:.l care inghite hrand soiiciS.

S[ privirn acum, pentru pu{iir tirnp, rJivi.:rr:nile ir:fer"ioa.re ale legnului animal.Ech,inccie rmeie (steiele de mare , iir icii cic nrare eic.) sint pren,[zute cu organe remar-cabitre, trumrte pedicelarii eare cci::;tiii.r, etunci c?nd s?r:t bine Cezvctrta.te, ciintr-urrf orceps tridactil--adicir clinir-un ciegte f*rmat din trei br:a{e ciininte, perfect potriviteunul fa![ cie altul gi sitiiate ?;r v?ri i.rl unu i pe duncul ffexibil, migcat de musc.hi.Acest forceprs .i:cate princle cu pr:ier"e ciferite obiecte; Alexander Agassiz a vdzutun Echinus ".au arici de mare car*r ?;i tl"ecea repecle particulele de exeremente Cinforceps ?n forceps de-a lung-urtr ai-lur,litcr Iinii aie corpului, pentru a nn-si murddrieatapacea. Ilar fari incloii*15 cL p;c l?ngd indepl-rtarea oriciror irnpuritdli acegticlegti ?ndeplinesc si alte funcririni, uiia din ele fiind dupd cit se pare, apTararea.

Cu privire la aceste oi-p.f;i;(-), cl-l h{ivart intr-eatr[ ca qi in muite alte cazvrianterioare: (( Cat'e ar fi utilitaLcti 1:i"itnelar inceputuri rucl-intentore a\e unor aseme-irea structrlri 9i curn ar fi pr,itr-lt astfetr de murgui'i incipienfi s5 salveze via\a vreunuisingtrr Echinus?>>" El aCaLrgS, < nici chiar brusc{t dezvoltare a acfiunii de declan-$are nu er fi putut fi fblositoare flar6 pedunculul rnobil, drip6 cum nici pecluncululn-ar fi putut f; eficientfrard bralele apuc[tcare gi niei un fel de varialn simple, necle-finite, nu ar putea dezvclta aceste complexe coordoniiri structurale ; a nega asemeneafapt in seamnd plir gi sirnplu '& s'"istine un pa"radox uimitor >. Oric?t Ce pera-cioxal i s-ar pirea d-hii Mivart, ia unele stetro Ce rnare exista in rercd sigur forcepsuritriclactiie fixate irtobii prin bazzt lor, dar capabiie de prehensiune, lucru lesne dein{eles dacd ele servesc cel pu{in in parte ca mijioase de apfu'are. D-l Agassiz, prina cdrui bunfvoinfd posed mi.llte observaiii asupra acesturi subiect, md infcrmeaz/ac[ exist], alte stele cle- nrare Ia care unritr clin cele trei bra{e ale forcepsului este redusla un suport servind celorlalte dor-r5; de asernenea, la alte genuri aI treilea bra!lipsegte cu totul. D-l Perrier descrie carapacea de Echinoneus ca avind doul

IltFEttI'f[ ()nIE,'TiI i-rTt'ilf LlI\-,\ T'r.]r )lrTEI SFt LlirtTrltr :l-:\'f i-_rr rl 1-i

I rlq

felriri de pediceiarii; Llnlll semirnind cu cele cle Et'hinus, iar cetr51alt cu pediceiariiiecie Sltetungi;s; qi astfel de ca;ruri stnt tctrlerlliria. interesante, de oarece arat;i ciiiiette tranzilii aparent brugte pr"in atrof-ierea. unuia ciin cele cioud staciii ale unui crgan.

Cu privire la treptele prin carc au er,'oirrat aceste cririoase organe, d-l Agassizcleduce, din cercetirile sale proprii gi <Jin acr:lea ale lui Niiillert), ci atit la stelele demare, cit si ia aricii de mare, pedicelariitre trebuie sE fie considerate neindoielnicCrept spini modifica{i. Acest lucru poate fi dedus din felul lor ,-1e clezvoltare lafiecare inCivjctr c?t 9i din seriile de grada{ii numercase 9i perfecte ia diferitelo speciisi gcnuri, cie la simptre granule pin[ ia spini obignuili gi pina ia pedrceiarii tridactileperfecte. Graclatia se extinCe chiar la f'elui ?n care s?at articula{i pe carapace spiniicomuni gi pedicelariile cu pedu;rctihii lor calcaros. La unele genuri Ce stele de rnarepot fi. gdsite < acleviiratele ccmbina(ii n-ecesare pentru a ardta c[ pedicelariiie sintnumai spini ramificaii modifrca[i>>. Astfel, e>rist[ spini fixa{i cri tiei rarnriri echidis-tante, iin{ate, rnobile, articuiate ai-lrcape de b*za spinuhii, iar rnai sus, Fe acelagispin, exist[ alte trei ramuri mobile. Ctncl acestea din urmir se ridicir de pe v?rfril unuispin ele forme,c,z.il de fapt o i:edicelar"ie tridactilit grosciarrl gi asernenea fornra{it:poa.te fi v}ztlti pe acelasi spin laolaiti cur cele i-rei rainuri inf,erioare. In acest eaz.este e.riCentI" icie;r.titafea naturii rarnnrii<tr pediceiariei gi a ramurilor mobile aiespinuiui. Deoarrece ss admite ?ndeobgte cri spinii cbignuiii au un rol de protec{ie,nu existi nici un rnoti*r cle indciaJl cir spiirii prev5zufi crl rar,ruri ciin{ate gi mcbileservesc gi ei ;iceiuiasi scop: itrar irnportan{a ior' ln aceasil priv'in{d ar fi 9i rnai trnai"e,ciacd impreuninCr"r-se ar l'unctiona ca. un apai'at prehensil. Il-i ielirl acesta, tcatetreceriie, rle la un spin obisnuit fix gi p?15 la o pedicelarie fix5 at f, folositoare.

La ernumite genr"rri de stele de mare, aceste organe ?n lce sd fie fixa-te sau prinsede un supcri irncbil sint agez&rie pe virful unui peduncui fleribil si nluseriics, ciegiscuri; ?n acest eaz, ele inrlepiinesc probabil unele func{iuni suplirnentare, in afarirde aceea cie apiirare. l-a aricii cle r;are pct fi urm5rite tre1':terlo ilrin care rin spinfixat devine articnlat cie carftpace si deci mobil. Aq fi dorit sd pot avea lcc alci pentnra rcda ull rezurnat mai tra.rg ai interesantelor observa{ii faicuie Co d-l Agassiz a-slt},-raciezvolt[rii i:eeliceli.rr-iiior. El mai arlaug[ cii pot f; cle asemenea gdsite foate grada{iileprosibile intre iredicelariile stelelor Ce mare si c?riigele Ofiuridelor, lrn alt grup cle

Echinoderrrre, pi'erillin ;i ?ntre pedicelariile aricilcr cie mitie si ancorele Flolcturiilor,aparfinind gi ele aceleiagi rnari clase.

Unele animale coloniale sau zoofite - ciup5 curc ii se mai spr.rne -- si airumePoiyzoa 2), s?nt tnzesti'ate cu organe curicase clenun'lite avicnlarii. Orga"neie a.cestease cieosebesc neult ca stri-ictul'6 tri cliferitele s1.;ecil. Tn aicrituirea lor cea mai perfectir,cle searnaini uiniitcr cu capul gi ciocul un'-ri vultur ?n miniaturl, sint agezate penn fel de g?t 9i cerpabiie de miscare, aicioma cu raanciibttla. La o specie pe {are affx

cbservat-o eu, toate aviculariile de pe acecagi ramur[ se rni;ca'; aCeseori timp cle

cinci secunde toate o datd, ba inairrte, b:l ?na1'roi, deschiz?ndu-gi larg niaxiiareleinferioare ;i form?nd un unghi cle 90o ; migcarea lcr f6cea ca intreg polizoarul s[ se

cutremure. Cind maxiiarele s?nt atinse cu lirl ac, ele il apucd atit de tare inctt putemscutura astfel ?ntreaga ramurd.

D-l Mivart dd acest exempln ?n special a-vind in vedere presupusa dificultatein explicarea_dezvoltdrii sub inflnenfa" selecliei natllraie, A unor organe cum sint

1) Joirannes I\'Iiiller (d'.rpii lraducerea Carus). - Nota tracl.r) Bryozoare . - hlota trad.

iu0 ONIGINEA SPECIII,ON

aviculariile la Polyzoa gi pedicelariile la Echinodermata - pe care le consideri cafiind < similare in esenli > Ia doui grupuri atit de depdrtate ale regnului animal.Dar eu nu vdd nici o similitudine in privinla structurii, intre pedicelariile tridactile;i avicularii. Aviculariile seamind ceva mai mult cu chelicerele sau cle;tile crusta-ceilor, iar d-l Miv art ar fi putut cita aceastd asemdnare cu egald indreptdlire ca peo dificultate deosebitd la fel ca gi asemdn area lor cu capul gi ciocul unei pasaii.Aviculariile sint considerate de d-l Busk, dr. Smith gi dr. Nitsche - naturaligticare au studiat amdnunlit acest grup - ca fiind omoloage cu zaoizii gi cu celulelecare alc5tuiesc zoofitul ; buza sau pleoapa mobild a celulei corespunde cu man-dibula inferioard gi mobild a unei avicularii. Totugi d-l Busk nu cunoa,ste nici otreaptd de trecere existind in prezent intre un zooid gi o avicularie. De aceea.este imposibil de presupus prin ce gradafii utile zooidul a fost transformat inavicularie; dar de aici nu urmeazd. in nici un caz cd, asemenea grada{ii nu aLlexistat.

Deoarece cle,stele crustaceilor seamdnd intr-o oarecare mdsurd cu aviculariilepolizoarelor, ambele servind pentru apucat, meriti sd ardtdm cd in privinfaclegtilor, inci mai existi o lungd serie de grada{ii utile. In stadiul prim gi bel -lisimplu, segmentul terminal al unui picior se inchide fie pe extremitatea'pdtratd, apenultimului segment ,lat, fie in dreptul intregii pdr{i a segmentului ; astfel piciorulpoate sd apuce un obiect, dar el mai servegte gi ca organ de locomofie. Gdsim apoicd unul dintre collurile penultimului segment , care este lat, iese mult in afard fiincluneori prevdzut cu din{i neregula{i, iar segmentul terminal se inchide in dreptulacestor. dinli. Prln cregterea proeminen{ei, in acelagi timp cu ugoara modificaie giperfecfionare a formei ei ca gi a celei a segmentului terminal, clegtii devin tot maiperfec(i, pind ce,'in cele din urmd avem un instrument pe atit de pelfect pe cit sintclegtii unui homar ; toate aceste treceri pot fi observate in realitat6. ln afira avicu-lariilor, polizoarele mai au gi nigte organe ciudate numite vibracule. Acestea sintin general formate din peri lungi mobili gi usor excitabili. La o specie examinat[de mine, vibraculele erau ugor curbate gi dinfate de-a lungul marginii externe;toate vibraculele de pe acelagi polizoar se migcau de multe ori simultan, astfel incitacfionind ca un fel de visle lungi, impingeau repede o ramurd de-a curmezi,sullamei port-obiect a microcsopului. Dacd asezam o ramurd cu fala in jos, vibraculelese incilceau gi ficeau sforldri disperate sd se desfac[. Se presupune ci vibraculelefolosesc pentru apdrare, iar dupa cum aratd d-l Busk, se vede cum <<alunecd incetgi cu grtja pe suprafala polizoarului, indepdrtind ceea ce ar putea dduna locui-torilor delicali ai celulelor, cind tentaculele lor sint scoase afard>>. Aviculariile, ca givibraculele, folosesc probabil pentru apdrare dar gi ele prind gi ucid mici vietdfi,care sint duse apoi de curenli, dupd cum sepresupune, inraza de ac{iune a zooizllor.Unele specii sint prevdzute,si cu avicularii gi cu vibracule; altele au numai avicularii;i citeva specii au numai vibracule.

E greu de inchipuit doud lucruri mai deosebite ca aspect decit un pdr sauvibracul gi o avicularie asemdndtoare cu un cap de pasdre ; totugi ele sint fdr[ indo-iald omoloage gi s-au dezvoltat din acelagi izvcr comun, anume dintr-un zooid cucelula lui. De aceea putern in{elege de ce aceste organe se transformd unul intr-altul'in unele cazuri, aga cum md informe azd, d-l Busk. Astfel, la aviculariile maimultor specii de Lepralia, mandibula mobild este atit de ie;itd in afard gi de asemdnd-toare cu un Pdr, incit numai prezenla ciocului superior sau fix ii determind natura

tTIFFjRITE oIrIEcTtI ?upotntve TEoITIDI SELECI'IEI \.{TURALE 2n1

aviculard. Vibraculele s-au putut dezvolta direct din marginile celulelor, fari atrece prin stadiul avicular; dar pare mai probabil cd au trecut prin acest stadiu,deoarece in primele stadii ale transfo_rmdrii, celelalte pdrli ale celulei cu greuar fi putut Ja dispard dintr-o datd. in multe cazuri, vibraculele au un suportscobit la bazd, care pare si reprezinte partea fixi a ciocului, degi acest suportlipsegte cu totul la unele specii. Aceastd teorie asupra dezvoltdrii vibraculelor esteinteresantd, dac[ este adevdratd,, deoarece dacd presupunem cd toate speciile prev6-zute cu avicularii au pierit, nici chiar cineva inzestrat cu cea mai bogatd imagina-{ie nu ar putea concepe c[ vibraculele au existatlainceput ca pdr{i ale unui organasemdnitor cu un cap de pas[re, cu o cutie de formd neregulatd sau cu o glugd.Este interesant de vdzut cum doud organe atit de diferite s-au dezvoltat dintr-oorigine comund ; gi deoarece marginea mobilS a celulei folosegte la apdrareazooidului, nu e de loc greu sd presupunem cd toate gradaliile prin care margineacelulei a fost transformat[ intii in mandibula inferioar[ a unei avicularii ;i apoiintr-un pdr lung, au folosit totodat[ pentru apirare intr-un fel sau altul gi inconditii deosebite.

In ceea ce privegte regnul vegetal, d-l Mivart se referd numai la doud sazuriqi anume la structura florilor de orhidee gi Ia migcarea plantelor agd\dtoare. Cuprivire la primul caz) el spune : <explic a\ia originii 7or trebuie socotiti cu totulnesatisfdcdtoare - total insuficientd pentru explicarea primelor inceputuri, infinitde mici, ale structurilor care sint utile numai atunci cind sint considerabildezvoltate>. Deoarece am tratat acest subiect pe larg intr-alti lucrare, voi da aicidoar clteva aminunte privind numai una din cele mai izbitoare particularitSliale florilor de orhidee ;i anume poliniile (pollinia) lor. O polinie, ajunsi la completddezvoltare este formatd dintr-o masd de griunle de polen prinsi de o codild elasticdsau caudicula gi aceasta din urmi poart[ la capdt o grdmaj oard, de substanld, deo-sebit de viscoas5. Astfel, poliniile sint transportale de insecte de pe o floare pestigmatul altei flori. La unele orhidee nu existd peduncul pentru masele polinice,iar grdunlele sint numai legate intre ele prin nigte fire subliri ; dar cum acestea dinurmd nu apar numai la orhidee, nu ar fi necesar sd ne ocupdm aici de ele; totugi,voi men(iona cd la Cypripedium, situat la baza seriei orhidaceelor, putem vedeacum probabil s-au dezvoltat la inceput firele menlionate. La alte orhidee firelesint contopite la un capdt al maselor polinice, ceea ce formeazd, primul indiciu alpedunculului in stare incipientd. Cd aceasta e originea pedunculului, chiar dacd eleste foarte lung qi foarte dezvoltat, ne-o dovedesc gi griunlele de polen nedezvoltatecare ppt fi glsite uneori cufundate induntrul pir{ilor centrale solide.

In ceea ce privegte a doua particularitate principal[, gi anume grdmajoara desubstanfa lipicioasd fiixati lacapdtul pedunculului, poate fi menlionatd o lungd seriede grad a[ii, fiecare din ele fiind foarte folositoare plantei. La cele mai multe floriaparlinind altor ordine, stigmatul secret[ pulind materie viscoasi. Anumite orhi-dee, insd, secreti o materie viscoasi simtlard, dar secrelia este produsd in cantitSlimult mai mari numai de unul din cele trei stigmate ; acest stigmat, ca urmare poatea secreliei sale abundente, este steril. Cind o insectd viziteazd, o astfel de floare, eadesprinde pulin din substanla viscoas[ gi ia astfel, totodatd, citeva grdun{e de polen.De la acest stadiu, doar pu{in diferit de ceea ce se intilnegte la o mullime de floriobignuite, existd nenumirate treceri - spre speciile Ia care masele polinice se

termind cu o caudiculi liberd foarte scurtd - spre altele la care caudicula este

2t'2

puternic lipita cie n-lateria viscoasd, stigrnatul steril fiinci el in..ursi rnutrt mcciificat.Irr a.eest din urmei celz avem un poliniu ?n staCiul cel mai dezvoltat ;i cel niaiperfect. Cine examineazd atent florile de orhidee nu va nega existen{a seriiior Cetreeeri_treptate_pomenite mai sus __ de la o rnasi de grirun{e cie polen legate simpiuintre ele prin fire, cu un stigmat cleosebindu-se doar usor de cel al

-unei flori.

crtri$nuite, pin[ la un poliniu foarte complex, admirabil adaptat transport[rii clrajutorul insectelor. El nu va nega nici faptul c[ toate trecerile trepiate, la divei"-se le specii, slnt adrnirabil adaptate in raport cu structura general5 a fiecirei flori.in vederea fecunddrii ei prin intermediul diferitelor insecte. Atit in acest caz, cit9i in aproape toate ceielalte, cercetarea poate fi impinsd mai dep arle in sens invers;i se poate pune intrebarea cum a putut deveni viscos stigmatul unei flori obignuite :

cieoarece ins[ nu cutloagtem istoria completi a nici unui grllp Ce viet6{i, este toratit de inutil s[ ?ntrebim, Fe c?t este de inutii sd incercdrn a rdsnunde la astielCe ?ntreb[ri.

S[ ne ocuirlm acunl cie piantele agd{dtoare. Ele pot fi orinciriife iritr-o ltingirserie, de la cele care doar se r[sncesc in jurutr uuui suport, trecind la cele pe careie-am numit cu fru nze agdfdtoare 9i ajung?nd ia cele inzestrate cu c?rcei. La acestedin urmd doud clase, tulpinile gi-au pierdut, degi nu totcieauna, carpacitatea de rdsu-cire, dar o pbstreazd pe aceea de rota{ie, capacitate pe care o posedd gi circeii. Tre-cerile treptate de la ptrante cu frunze agdldtoare Ia purtdtorii de circei sint minunatde apropiate gi unele plante pot fi situate in oricare din ambele clase. Dar r;rcinc!seria de la plantetre care doar se r6sucesc la cele cu frunza agd!5toare, se adaug[ oimportantS. ?nsugire gi enume sensibiiitatea la atingei'e, prin care peficlul frunzelorsau florilor, sau acesfe organe mocJificate ;i transforinate in clrcei s?nt ercitate,se rdsucesc gi prind cbiectul care le atinge. Cel ce va citi lucrarea niea aslrpraacestor plante, va aclinite cred cI toate num.eroasele treceri treptate aie func{iunii;i strtrcturii de la -qimpla rdsucire la pirrtdtorii cle eircei sint in fier:are c:ar, de $t&l'rlfolos speciei. De exernplu, clob?ndirea frunzelor ag5{Stoare este de lnare lblospentru o planti care se rdsueegte gi este probabitr cd orice plant[ care se rdsucestegi are frunze cu pe{ioh-rri lungi s-ar putea dezvclta intr-o form[ cu frun ze agd\d-toare, clacf, pe{ioluriie ar posecla ?ntr-o mdsur[ c?t de micd sensibilitatea necesardfa\6 de atingere

Deoarece rdsucirea este mijlocul cel mai simplu de a se cd\dra pe un suportgi formeazd, baza seriei noastre, se pune flresc intrebarea cllm au putut doblndiplantele aceastd capacitate intr-un grad incipient, urmind a fi perfec{ionat apoi ,

prin seleclie naturalS ? Capacitatea cle rlsucire depinde ?n primul rincl de insugireatr"ripiniior de a fi extl'en'r cle flexibile atunci cind sint tinere (dar acest caracter estecomun multor plante care nu sint ag5{6toare); in al doilea rind, ea clepinde defaptul c[ aceste tr"ilpini se indoaie ccntinuu ln toate direcfiile, ln aceeagi ordinesuccesivS. Prin aceastd migcare, tuipinile stnt inclinate in toate pdr{ile qi ficuteastfel s[ se invirteascd mereu. De ?ndatd ce partea inferioarda tulpinii se lovegte devreun obiect gi este oprit5, partea superioard continud s[ se curbeze gi sd seroteascd, rdsucindu-se astfel in inoctr necesar pe $i in jurul suportului. trIigcarea derdsucire ineeteazd dupd cresterea timpurie a fiecdrui l[star. Deoarece in multe familiide plante, foarte inclepdrtate intre eie, unele specii gi genuri izolate posedi capaci-tatea de rotire gi au devenit astfel volubile, ele trebuie sii fl dobindit aceasti insugirein rnod independent gi nu au putut sri o mosteneascd de la un strimos colnun.

I)ifi,iii'II., trtjtL.{.Tlt j}IIroTir{\'-\ I't..()titr.{ slrl-I..r.litt.t \-\'t't_'Ii,!Ll

Pornincl rie aici, am formulat ipoteza c[ o u$oar6 tendinfi spre asernenea migcirieste departe de a fi neobiqnuitd la plantele care nu se ca[drd,,ea constituind bazaasupra clreia poate ac{iona seiecfia natural5, perfecfionindu-le. Cind arn formulatirceast[ ipoiezd nu cunogtearn d-ec?t un singur caz, irnperfect gi anurne ce1 al pedun-cttlelor florale tinere de MaLtranclia care se rdsucesc ugor gi neregulat, ca tulpinileplantelor volubile, dar fdrd a avea vreLln folos din acest obicei. Dupa pu{in timp,Frrtz Mliller a descoperit cd tulpinile tinere ale unei specii de Alisma;i de Liruun,piante care nll se caldrd, qi foarte Cepdrtate in sistemul natural - se r[sucesc corn-plet, degi neregulat ; el afirmd cd are motir,,e s5 presupund cd acelagi lucru se petrecegi la alte plante. Aceste migcdri usoare nu par sd fie de vreun folos plantelor respec-tive ; in orice caz) nu le fclosesc cu nimic pentru a se agd\a, problemd care ne inie-reseazi pe noi. Totugi, putern sd ne dim seafila ci dac6 tulpinile acestor plantear fi fost flexibile gi daca in conc{iliile lor de existen}d le-ar fi fost utii sI se ridicela oarecare indl{ime, atunci obiceiul c1e a se rS.suci pulin gi neregulat ar fl fostsporit gi utilizat prin seleclia naturalzi., pini ce plantele respeetive s-ar fi transfoi'matin specii volubile bine dezvoltate.

In ceee ce priv'egie sensibilitatea peJiciurilcr fi"unzelor gi florilor, ca gi a cir-ceilor, se pot face eprcape aceleagi ob-"erva,tii ca in cazul migcirilor de rdsncite aplanteicr voltrbile . Deoarece un mAre numir de specii, aparlinind unor gnlpe foarteciiferite, slnt inzestrate cu c,cest fel Ce seiisibiiitate, aceastd tnsugire ar trebui s[ segdseascd in stare naiscindi la multe piante care nu au devenit agd[ratoare. $i a$a gieste; am observat cii pedunculele fiorale tiriere ale speciei mai sLrs amintite,Mattrandie, se ?nclin[ pr"r{in spre partea care a fcst atins5. Nlorren a gdsiti:ii la ntulte specii ele Oxslis frunzele gi pe{iolurile se rni"qcd, in special dup[ ceau fost expuse la u.n soare cald, dacd sint aiinse ugor gi repetat, sau daclplanta a fost zgr.liuitd. Arn repetat aceste observa{ii gi asllpra altor specii deOxalis, cll aceiasi rezuifat: ia nneie din ele nriscarea era distinct[. dar se vedeacel mai bine la frunzele tinere; la altele era extrem de slabi. Un fapt mr"rlt maiimportant, citat Ce o autoritate ca F{ofmeister, este aeeia cd l5stalii Si frunzeietinere ale tuturor plantelor se mi-qc[ dupd ce alr fost zguduite; iar la planteleagdtdtoare, Cripir cum se ;tie, pe{iclurile" gi circeii sint sJnsibili nurnai in cursulstadiilor timpurii de cregtere.

Este purfin probabil cd migc[rile u$care arnintite, datorite atingerii sau zgLt-duirii organelor tinere gi in crestere aie plantelor, si aibd vreo importan{5 func-ticnalS pentru ele. Dar plantele posedd, ca reaclie la diferifi stimutri, capacirarea demigcare, a.rind o importan{[ vdciitS. pentru ele ; de pildd, spre lumind 9i mai rarinvers, opusd gravitdlii gi mai rar in directia atracfiei gravititii. Atunci cind nerviigi mugchii unui aiiimal sint excitali printr-un curent galvanic sau prin absorbliede stricnind, rnigcSrile subsecvente pot fi numite un rezultat intimpldtor, deoarecenervii gi rnugchii nu au devenit sensibili in mod special fafd de ace;ti stimuli. Totasa, la plante, se constatd cii deoarece all capacitatea cie a se miqca sub influen{aanumitor stimr"rli, ele sint excitate ?n mod incidentai prin atingere sau atunci c?ndsint zgud-uite. Ca urmare nu este greu s[ admitem c5. in cazvl plantelor cu frunzeagd'\dt"oare ;i a celor purtdtoare de circei, aceasti tendin!5 a fost folosit5 gi sporitdprin selecfia naturaid. Totugi , pare probabil, din motive pe care le-am ardtat inlucrarea mea, cd aceasta s-a intimplat numai la plantele care au dobindit dejacapacitatea de rdsucire, devenind astfel volubile.

2rti

204 (]NIGINTA SPTCIILOF

Am mai incercat sd explic cum au devenit volubile plantele prin cregterea ten-dinlei spre migc5-ri u;oare si neregulate de rdsucire, care Ia inceput nu erau de nicjnn folos pentru ele; aceast[ mi;care ca gi acea provocatd de o atingere sau zgudu-ire, fiind rezultatul incidental al insu;irilor de a se migca dobinditd pentru alte sco-puri folositoare. Nu voi pretinde si decid dacd in cursul dezvolt[rii treptate aplantelor agSldtoare selecfia naturald a fost ajutatd, de efectele mogtenite ale folosirii :

gtim insd cd anumite migclri periodice, ca de pilda a$a-numitul somn al plantelor.sint reglate de obiceiuri.

Am examinat suficiente, poate chiar prea multe din cazurile alese cu grijade un naturalist priceput pentru a dovedi cd selec{ia naturald nu este in mdsurd sdexplice stadiile incipiente ale structurilor folositoare ; gi am ardtat, sper, cd aceastdexplicafie nu prezintd mari dificultdqi. S-a ivit totodatd un bun prilej pentru a neopri mai amdnunlit asupra grada{iilor structurilor, adesea legate de schimbdrilefnncliunilor, subiect important, care nu a fost tratat destul de cuprinzdtor inediliile precedente ale acestei lucrdri. Voi recapitula acum pe scurt observaliilede mai sus.

Privitor Ia girafd,, pistrarea continud a indivizilor unei specii dispirute derumeg[tor, capabil sd se ridice mai sus, avind gitul cel mai lung, picioarele cele mailungi etc. gi putind sd rupd frunzele la o indllime intrucitva superioard celei mijlocii.cit gi continua distrugere a indivizilor eare nu puteau rupe frunzele de la o inil-lime atit de rnare, ar fi suficiente pentru producerea acestui remarcabil patruped ;dar folosirea indelungatd a tuturor pdrfilor impreund, ca;i ereditatea, trebuie sdfi ajutat intr-o mare mdsurd la coordonarea lor. In privin{a numeroaselor insectecare imitd diferite obiecte, nu este improbabilS presllpunerea cd, o asemdnare acci-dentald cu vreun obiect comun a constituit in fiecare caz temelia pe care a acfio-nat seleclia naturald, perfecfionatd apoi prin pdstrarea intimplitoare a varialiiloru$oare care contribuiau la mirirea asemdndrii ; aceasta poate continu a atit timpcit insecta continud sd se modifice gi atit timp cit o asemdnare tot mai perfectdo ajuta sd scape de dugmanii cu vedere agerd. La unele specii de balene, existd otendin{d de formare a unor puncte mici cornoase gi neregulate pe cerul gurii ;

;i pare a fi intru totul in sensul selecliei naturale sd pdstreze toate varia{iile favo-rabile pind ce punctele se transform[ mai intii in noduri lamelare sau crestdturidinfate, asemdn[toare celor de la ciocul gigtei, apoi in lamele scurte ca la ra{eledomestice, pe urml in lamele atit de perfecte ca Ia ra\a-lopdtar gi in sfirgit, infanoane gigantice, ca la balena de Groenlanda. in familia ialelor, aceste lbmelesint folosite mai intii ca dinfi, apoi in parte ca dinfi, in parte ca aparat de strecurareiar in cele din urmra aproape exclusiv in acest din urmd scop.

In mdsura in caie ne putem da seama,Iadezvoltarea unor structuri ca lamelelecornoase amintite, sau ca fanoanele, obiceiul sau folosirea nu au putut contribuidecit pufin sau chiar n-au putut contribui de loc. Pe de altd parte, trecerea ochiuluiunui Pleuronectid de pe partea inferioari pe partea superioard a capuluigi formareaunei cozi prehensile la maimule pot fi atribuite aproape in intregime folosirii continuiasociatd cu ereditatea. In ceea

^ce privegte mamelele animalelor superioare, ipoteza

cea mai probabild este cd la inceput-, .glandele cutanate de pe intreaga sup-rafatd aunui sac rnarsupial au secretat un lichid nutritiv ; iar aceste glande si-au perfec(ionatfunc{iunea prin selecfie naturald gi s-au concentrat intr-un spa{iu limitat, formind

DIFERITE OITIECTII itupotnrVA TEOIIIEI SELECTIEI NATURALS

astfel o mamelA. Dezvoltarea prin seleclie naturald a spinilor ramifica{i, care leserveau pentru aplrare unor vechi Echinoderme, in pedicelarii tridactile, se- poateinlelege ia fel de lesne ca gi dezvoltarea clegtilor la _crustaceg,.pril mici modificdrifoiositoare ale ultimului ;i penultimului segment al unui picior folosit la in-ceput

exclusiv pentru locomolie. Aviculariile gi vibracuiele Polizoarelor sint organe foartediferite in aparen\d,, dar dezvoltate dintr-o aceeagi sursd ; examinind vibraculele,putem inlelege in ce fel au putut fi folositoare gradaliile succesive. La poliniile orhi-deelor, firelJcare mai intii serveau pentru legarea grdunlelor de pol-en, Pot fi reg6-

site impreunindu-se in caudicule; de asemenea, pot fi urmdrite grada{iile prin care

substanla lipicioasd asemenea celei secretate de stigma-tele florilor obignuite qi

servind incd aproape, dar nu intru totul, aceluiagi scop, s-a flxat decapetele libere ale

caudiculelor; loate aceste gradalii fiind de un folos vddit plantelor respective. Cuprivire la plantele agdfdtoaie, nu mai este nevoie si repet ceea ce am spus maiinainte.

S-a pus adeseori intrebarea: avind in vedere forla selecliei naturale, de ce oare

unele rp.iii nu au dobindit cutare sau cutare structur[, care _le-ar fi fost vddit folo-sitoarei Dar ar fi neralional sd a;teptim vreun rdspuns la asemenea intrebdri,datd fiind ignoranla noastrd cu privire la istoria trecutd a fiecdrei specii si a condi-

fiilor care in monnentul de fala ii d.t.rrni-nd numdrul gi rdspindirea. in ryajoritateacazurilor, se pot da explicafii generale gi numai in cazuri rare existd qi explicaliispeciale. Astfel, pentru a adapta o specie la noi condilii de viald sint necesare

numeroase modificari coordonate gi de multe ori s-a intimplat poate ca pdr{ile cores-

punzdtoare sd nu variezein gradul sau modul core_spunzdtor. In cre-sterea lor nume-

ii.A -,tlte specii au fost probabil impiedicate de factori destructivi, neavind nici olegdturd cu itructurile care ni se^par folositoare speciei 9i le-am putea presupune ca

oSlinute prin selec{ie naturald. ih astfel de cazuri, deoarece lupta pentru existen{d

nu'depinde de asemenea structuri, ele nu au putut Ii dobindite prin selec{ie natu-rald. ln multe cazuri sint necesare pentru dezvoltarea unei structuri conditii com-

plexe gi de lungd gurati adesea de naturd particularS,.iar asemenea condilii numairareol au puttit fi intrunite. Pdrerea c[ orice structurd datd, adeseori gregit. .!tt:j-deratd ca nitrO folositoare unei specii, ar fi fost dobinditd in toate imprejurdrileprin selec{ie naturala, este opusd concepliei noastre asupra modului de ac{iune al

acesteia. D-1 Mivart nu neagd faptul cd selecfia naturald a fdcut cite ceva; dar osocotegte ca <insuficient de demonstrativ5> pentru explicarea fenomenelor pe care

eu le explic cu ajutorul ei. Am examinat aiCi principalele lui ?rgumente; pp cele-

lalte le vom .*uminu mai departe. Ele mi se par cd nu au destuld putere de demon-

siralie gi nici destuld gr.,rtute in comp aragle cu argumentele in favoarea selecfiei

naturale, suslinuta gi dE alli factori despre care s-a amintit adesea. Trebuie sd adaug

c[ unele'date gi argumente-folosite de mine aici, au mai folt expuse in acela$i scop

intr-un excelent articol apdrut in <Medico-Chirurgical Review>.

In prezent, aproape toli naturali;tii admit evolulia sub o formd sau alta. D-lMivart ciede c['speciile se modificd printr-o <<for{i sau tendinld interioar6>, despre

a c6rei naturd nu pretinde c[ gtie ceria. Faptul cd speciile au o capacitate de schim-

bare este admis d6 tofi evolulionigtii; dar eu cred c[ nu e nevoie s[ invocdm vreo

foip interioard in afaiatendinlei de variabilitate obignuitd, care cu ajutorul selecliei

fdcute de om a dat na;tere multor rase domestice bine adaptate, iar cu ajutorulselecfiei naturale va da nagtere de asemenea, prin treceri treptate, unor rase natu-

206 _91 I Gl IL| sll-lr c rlLl) rr

rale sau specii. Dupi cum am mai ardtat, rczaltatul final a fost in general un Frt'-gres in or"ganiza[te; totu;i in uneie cazLwr rare, el poate fi gi un regres.

D-l Mivart inclind mai cleparte sd cread[ gi unii naturali,sti sint Ce acord. c..el, c[ noiie specii aper <<brusc gi cu modificbri ce se ivesc deodatd>. De exempli,.ei presupune ci diferen{ele dintre Hipparion-uI tridactil ;i cal au apdrut britsc. tcrede cd este greu de inchipuit caarlpe unei pdsiri<s[ se fi putut clezvoita pe irll"cale decit prinir-o modiflcare relativ bruscd de un grad accentuat gi impcriailt>,.gi se pare c5 extinde acelagi punct de vedere la aripile liliecilor gi pterodactiliioi.Aceastd concluzie, carc implicd intreruperi mari sau discontinuitSli ?n cactrrul seri-ilor, mi se pare c?t se poate de improbabila.

Oricine crede in evolufia lent6 gi treptat[ va admite eiesigurr c[ sc,himbarii.speciilor au putut fi tot atit de brugte gi de mari ca orice varialie izolat;A int?inirir?n naturS. sau in stare domesticS. Dar cum speciile sint mai variabile in staiedomestic[ ciecit in condiliile lor naturale, este pulin probabil ca in naturd s[ se intil-neascd atit de frecvent schimbdri mari gi bru;te culn ;tim cd se intilnesc uneori lafiirmele in stare domestic5. Multe din aceste din urmd variatii poi fi atribuite rever -

siunii; iar caracterele care reapar astfel au fost probabil dobindite in multe cazui'lmai intii pe cale treptatd.. Un numir gi mai mare de varialii, ca oamenii cu gase

degete, oarnenii pcrci-spinogil), oile Ancona, vitele Niata etc. trebuie denumitemonstru ozttd[i; deoarece ele se deosebesc foarte mult ?n privinla caracterelor de

speciile naturale, ele aduc prea puline ctrarificdri ln problema noastrS. Eiiminindcaznrile de varialii brugte, pu{inele care mai r5min, chiar dacd le-arn g[si in naturii.ar constitui specii nesigure, foarte apropiate de tipuriie lor parentale.

Motivele pentru care md indoiesc c[ speciiie naturale s-au rnodificat atit de

brusc cum s-au modiflcat uneori rasele domestice gi pentru care resping in intregirnepresupunerea cd ete s-all modificat in modul miraculos indicat do d-l Mivart, sinturmitoarele: potrivit experienlei noastre, varia{iiie brugte gi puternic exprimateapar la animalele noastre domestice in mod tzoiei. gi la intervale de tiinp destul de

mari. Dac[ acelagi lucru s-ar lntimpla ;i in naturd, varia{iile ar riscal, dripi cum €tm

explicat mai ?nailrte, si fie pierdr-rte datorit[ atit unor distrugen accictentale r'iisi prin incrucigiri uiterioare; se gtie c[ a;a se 9i intimpl5 in stare dornesticl., afarade cazul cincl varialiiie brugte cie acest fel nu sint pdstrate gi separate prin grijaornului. De aceezr, pentru ca o specie noui sd apar[ brusc, in mo'Cui presupus de

cl-l l\tfivart, este aproape necesar sh a.dmitem, in ccntradic{ie cu toate arraiogiilc, cimai mulli indivizi modificali in mod rniraculos, au ap6n"rt simirltan in aceeagi regi-une. Aceastd dificultate, ca gi in cazts't selecliei incon$iietrte facutir de offi, este

inl5ttirat[ prin teoria errolutiei treptate, catre presupune c5. un mare uumiir de lndi-vizi s-au schimbat mai mult sau rnai plllirl in vreo direclie favorabilii pi s-au p[strat.iar un num[r mare de indivizi s-eru schimbat in sens contrar gi au fost supu;i pieirii.

Nu poate fi pus la indoiald faptul c[ muite specii au evoluat intr-ltn mocl

extrem de gradat. Speciile ,si chiar gerru,ritre multor familii natttrale rnari sint atitde strins iniudite, ?niit multe dintre 6b r.r greu pot fi deosebite. Tntilnim pe fiecarecontinent, mergind de la nord la sud, Ce la ;es la munte etc., o armatd de specir

strins ?nrudite sall care se inlocuiescz); acelagi lucru ii gasim gi in ani;mite conLi-

1) ln textlrl er-rglez: porcupinc fiten. '- Noltt lrntt.!) Vicariante. -- Nota trud.

IJ.tl,'iij Iil?'l:j L,lJIltr.?ll llIPtt'fltI\'-\ -f.lr(iltltjl 5I'lLiltlTILl L\.\'I'1. It.\Lij

nente tzalate, despre care aveln mctive sA credem cb au fost mai inainte legateiirire ele. Dar facind aceste observa{ii ca $i cele ce vrrrreazva., sint siiit sE md refc.ria unele date care vor fi discutate ultericr. Sd privim de pilci[ numeroasele insuiedin jurul unui continent gi vorn vedea cit de rrrulii dintre locuitorii lor pct fi ridicatidoar ia rangul de specii dubioqle.Acelagi lucru il vom gSsi dacd vonl privi in trecut9i v.om compara speciile abia disp5rutg 9ri speciile care mai tr[iesc incd in aceeagiregiune; sau dacd vonl coml-lara speciile fosile ingropate in etajele succesive aieaceleiagi formalii geologice. Intr-acievair este v[dit c5" o muliime de specii sint inru-dite in modul cel mai strins cu alte specii care nia.i eristd incd sau au existat pirianu de r-'.rult; cu greu se va putea sus{ine c[ ast{'el de specii s-aLl dezvoltat in rnodbrusc gi fai'5 treceri. De aserrenea, nu trebuie sI uitSm ci=i atunci cind cercetirm dilb-rite parli speciale ale unor speeii inrudite - ;;i nu ale ullcr specii distincte - putenrurrndri gradalii numercase si uimitor de frne, caro leag5 ?retre ele s'rructuri foariedeosebite.

Numeroase grliire rnari de fapte devin inteligibile numai pe baz,a principiu-lni cd speciile au evoh:a!, prtn treeeri foarte mici. A$u, de pildd, e faptul cd speciilecuprinse in genr-rrile mai mari sint mai strins inrudite intre ele gi prezintYaun nuindrrnai mare de variet6li decit speciile cuprinse in genurile mai restrinse. Primele sintde asemenea grupate in mici m5nurrchiuri, ca varietilile in jun-rl speciiior ; eie maiprezint[ si alte analogii cu variet6liie, Cupd cLtm s-a ardtat ln al doilea capitolal lucrf,rii noastre. Pe baza aceiuiagi principiu, putem inlelege de ce caracterelespecifice sint mat variabitre decit ceie generice gi pentru ce par{iie care sint dezvol-tate ?ntr-un grad sau fei neobi;nuit sint niai variabile Cecit alte pdr(i aie aceleiagispecii. S-ar rnai putea acl[uga mu]te fapte analoge, toate orientate in aceeasidireciie.

Degi foarte rnulte specii au fost alrroape sigur procluse prin treceri nu mai mariciecit. cele ce separii virrietirlile hne, totugi se poate sus{ine cd unele au fosL dezvol-tate intr-un rnod diferit 9i brusc. Ar:est lucru insd nu poate fi adniis far/a stabili-rea unei puteririce evidenfe. Analogiile vagi gi in oareca.re rn[surf, gresite, apa cumau fost filcriie de d-i Chauncey Wiight care a fost citat ?n sprijinul aeestui punct cic

veiere, ca cle pilcla cristalizarea bruscd a substanlelor anorganice, sau trecerea ttnuisfcr:oirl cu falete Ce la o icrrnir la alta prin schimbarea ialetelor, aproepe cd nu merit6s;1 f;e luate in sean-lii. O categorie cie fapte gi anu:rne aparilia bruscd a rrnor forme Ce

virrta noi gi distincte in fcrmaliile noastre geologice, sprijinai totugi la priina veciet'ecredin{a ?n dezvoltarea brusc[. Dar valoarea acestei nrSrturii depincie in intregimecJe perfec{ia cronicii geoiogice, privitoare la perioadele lndep[rtate din istorialurnii. Dac[ crcnica este at?t cie fragmenta{a cum afirrnd rdspicat mul1i geologi,nu estc niinic c'iudat ln faptul c[ se glsesc fcrme noi care par c5 s-au dezvoltat?n rnocl brusc.

Credin{a ?n schimb[ri bru;te arunci:, pr€a- pulina lumini asupra lipsei verig;i-lor de legdtrlr[ in forinaiiiie noastre geologice, afar[ de cazul cind admitem transfor-niSri at?t de miraculoase cum sint cele sus{inute de ci-l Mivart, ca dezvoltarea bruscita aripilol pds[riior sau a liliecilor, sau prefacerea bruscd a unui Hipparion intr-rincai. $i embrioiogia protesteaz:a cu tdrie impotriva credinlei in asemenea schimblribrugte. Este bine cunoscr-it faptul cd aripile pisirilor gi ale lilieciior ca ;i picioarelecailor sau a.ie ;rltor patrupede nu pot fi Ceosebite intre ele in pericaCe embrionaretimpurii ;i cI se diferer'tia,zd. plin trepte fine, insensibile. Dupd cum se va vedea ulte-

?r.ti

()RIGINEA SPECIILOR

rior, asemdndri embriologice de tot felul pot fi gdsite la strdmogii speciilor noastreexistente, care s-au modificat dupS prima lor tinerele ;i au transmis caracterelenou-dobindite descendenfilor lor, la o virsti corespunzdtoare. In felul acesta.

embrionul rdminind neinfluenlat de schimblri, serve;te ca mdrturie a condilieitrecute a speciei. De aceea, speciile existente seamdnd atit de adesea in decursulstadiilor timpurii ale dezvoltdrii 1or, cu formele vechi gi dispdrute, aparfinindaceleiagi clase. Din punct de vedere al semnificaliei asemdndrilor embriolo_gice, ca

gi din orice ali punct de vedere, este cu neputinld de admis ca un animal sd fi suferittransformdri atit de rapide gi bru,ste cum sint cele ardtate mai sus, fdrd sa fipdstrat mdcar o urmd a vreunei modific[ri brugte in starea sa embrionari;fiecare amdnunt al structurii sale dezvoltindu-se prin trepte fine, insensibile.

Cel care crede cd o formd veche oarecare a fost brusc transformatd", datoritaunei tendinle sau forle interioare intr-o formd prevdzutd cu aripi, de pildd, va fiaproape silit sd admitS, in ciuda tuturor analogiilor, cI aceast[ schimbare a cuprinsin acelagi timp un numdr mare de indivizi. Nu se poate nega cd asemenea schimbiride structurd brugte gi mari sint foarte diferite de cele prin care au trecut, dupacit se pare, majoritatea speciilor. El va fi silit, mai departe, Sd admitd cI multestructuli admirabil adaptate fa\d de toate celelalte parli ale aceleiagi fiinle cit 9ifald de condiliile inconjurdtoare, au aplrut brusc ; ;i nu va putea schila nici umbravreunei explicafii pentru asemenea coadaptdri complexe gi minunate. El va fi silitsd admitd cd, aceste transformdri mari gi brugte nu au l6sat nici o urmd a acfiuniiori asupra embrionului. A admite toate acestea, inseamnd, dupi cite mi se pare,a intra in domeniul minunilor gi a pdrdsi domeniul gtiin{ei.

CAPITO LU L VIII

INSTINCTULlnstinctele sint comparabile cu obiceiurile, dar sint deosebite ca origine - Gradalia instincte-lor - Aphide Si .furnici - Instinctele sint variabile - Instinctele animalelor domestice, origineaIor - Instinctele naturale la cuc, /a Molothrus, /a strul ;i la albinele parazite - Furnicilecarefacsclavi-Albinasiinstinctuldeconstruireafagurilor-Nuestenecesat'caschimbdrileinstinctului ;i ale structurii sd se producd simultan - Greutd(ile aplicdrii la instincte a teoriei

selec{iei naturale - Insecte netfire sau sterile - Rezumat

Multe instincte sint atit de minunate incit dezvoltarea lor ii va apdrea probabilcititorului ca o piedicd suficient de mare care s5-mi rdstoarne intreaga teorie. De lainceput precizez cd nu am intenfia sd md ocup aici cu originea capacitdlilor min-tale gi nici cu originea viefii ins6gi. Ne vom ocupa numai cu diversitatea instinctelorgi cu celelalte facultdli mintale ale animalelor din aceea$i clasi.

Nu voi incerca si dau nici o definilie a instinctului. Ar fi lesne de aritat citsub aceasti denumire se infeleg indeobgte mai multe activitdti mintale distincte'dar gtie oricine ce se inlelege atrinci cind se spun e cdinstinctul ii impinge pe cuc s;migreze gi s6-gi depund ou6le in cuiburile altor pdsdri. Un act pe care noi il putemsivirgi numai dupd o oarecare experien![, cind este sivirgit de un animal, mai alesde unul foarte tindr, fdrd, experien![ prealabila sau cind este sdvirgit in acelagi felde mai mulli indivizi fdrd ca ei si gtie in ce scop indeplinesc actiunea, se nume$tede obicei un act instinctiv. Dar a$ putea ardta cI nici una din aceste caracterizdrinu este universald. Un dram de judecati sau de rafiune intri adeseori in joc, dupdcum ne asigurd Pierre Huber, chiar la animalele situate pe o treapti inferioarda naturii.

Frdd6ric Cuvier, ea ;i mai mulli alfi metafizicieni mai vechi, au comparutinstinctul cu obignuinfa. Aceastd comparafie dd, cred, o nofiune clard asupra stdriide spirit in care este efectuati o acfiune instinctivS, dar nu ldmure$te in mod necesaroriginea ei. Cit de incongtient sint efectuate multe acfiuni obignuite, de multe orichiar in opozilie directd cu voinla noastrd congtientd, degi ele pot fi modificate prinvoin(d sau rafiune. Obignuin{ele se asociazd ugor cu alte obignuinfe, cu anumite peri-oade de timp ,si stdri ale corpului. O dat[ dobindite, ele rdmin adeseori neschimbatepentru toatd viafa. S-ar putea ardta multe alte puncte de asemAnare intre instincte

14- e. 303

:10 ORIGINEA SPECIILOR

;i obignuin!6. Ca gi in cazul repetdrii unui cintec binecunoscut, tot aga intr-unact instinctiv, o acfiune urmeazd, dupd, alta ca intr-un fel de ritm; dacd cineva esteintrerupt diq cintat sau din repetarea pe de rost este in general nevoit sd repete pentrua relua firul obignuit al gindirii. Acelagi lucru l-a observat P. Huber la o bmidacare-qi fage un cocon foarte complicat; dacd,lua o omid[ care-;i completase coco-nui, de pildd, p?nd la stadiul a[ gaselea de construc{ie gi o muta intr-un cocon com-pletat numai pind la stadiul al treilea, omida refiicea stadiile patru, cinci gi ;ase deconstrucfie. DacI insd ornida era luatd dintr-un cocon completat pind ia stadiulal treilea, de pild5 gi era mutatd pe un altut terminat pind la stadiul aI ;aselea,astfel incit sd g[seasci o mare parte din lucr area ei gata fdcut6, in loc sd tragavreun folos din aceastd situatie, ea era foarte incurcatd gi pentru a completa cocotrrjl,pdrea obligat5 sd reinceapd lucrul de la stadiul al treilea, unde fusese opritd, incer-cind astfel sd sfirgeascl un lucru gata fdcut.

. Dacd presupunem cd, orice ac{iune bazatd pe obignuin{i devine ereditard- 9i se poate dovedi ci acest lucru se intimpli uneori - atunci asemdn area intre ceea

ce a fost la inceput o obignuin!5 ;i ceea ce este un instinct devine atit de mare, incitnu le mai putetn deosebi. Dacd Mozart, in loc sd cinte la pian de la virsta cle treiani, dupl un exerciliu uimitor de mic, ar fi cintat o melodie fdrd nici un fel deexerciliu, s-ar fi putut spune pe bund dreptate cd, a fdcut-o instinctiv. Dar ar fi oserioasd gregeali si presupunem cd cea mai mare parte din instincte au fostdobindite prin obignuinfd intr-o singurd generalie gi apoi transmise prin mogteniregenerafiilor urmdtoare. Se poate ardta in rnod clar ca-cele mai minunate instinctedin cite cunoagtem, gi. anume cele ale albinei si ale multor furnici, nu au putut fidobindite prin- obi;nuinfb.

Este indeobgte recunoscttt faptul cd instinctele sint tot atit de importantepentru buna stare a fiecdrei specii, in cadrul condiliilor ei de viald pe cit sint giitructurile corporale. in condilii de via[d, schimbate, este posibil iel pulin caunele modificdri ugoare ale instinctului sd fie folositoare unei specii. Se poate deasemenea dovedi cd instinctele variazd, atit de pu{in, incit nu vdd vreo dificultateca selecfia naturalra sd pdstreze 9i sd acumuleze iarrafliale instinctului in orice limitdfolositoare. Astfel, cred eu au luat na;tere cele mai complexe gi minunate dintreinstincte. Dupi cum modificdrile structurii corporale se nasc gi sint sporiteprin folosin![ sau obignuin{d, fiind reduse sau pierdute prin lipsa de folosin!5,fdrd' indoiala c'/a tot astfel s-au petrecut iucrurile gi cu instinctele. Cred insdcd efectele obisnuintei &u, in multe cazuri, irnportanld subordo natd, fald deefectele selec{iei naturale a asa-ziselor variafii spontane ale instinctetror, :adicia-vaia[iilor provocate de aceleagi cal,rze necunoscute care produc usoare devieriale structurii corpului.

Seleclia natr-rral[ nu poate produce nici un instinct complex decit prin acumu-larca lentl 9i treptatd a numeroase varialii usoare dar utile. De aceea, ca gi in cazLrlstructurilcr corporale, nu putem gdsi in naturd trecerile treptate prin care a fostdobindit fiecare instinct complex-acestea ar putea fi gdsite numai in sirul strilmo-gilor direcfi ai fiecdrei specii - dar putem gasi in liniile coiaterale de descendenfiunele dovezi ale acestor treceri treptate; sau cel pulin ar trebui sd fim in m[surd sd'ardtdm cd sint posibile anumite grada{ii ; acest lucru il putem face in mod sigur.linind .seama cit de pufin au fost cercetate instinctele animalelor - cu excepliacelor din Europa ;i America de Nord - clt gi de faptul c[ la speciile disp[iute

INSTiNCTTTL 21r

instinctele nu sint de loc cunoscute, am fost uimit constatind cit de rnr-rlte treceritreptate, ducind la cele mai complexe instincte, pot R ciescoperite. Schimb[rileinstinctului pot fi uneori inlesnite de faptul ci aceeagi specie are instincte diferite inperioade diferite de viafd sau in anotirnpuri diferite sau cind organismele s?ntpuse in condilii diferite etc. ; in acest caz unul sau aitul din instincte pot fipistrate prin selecfie naturalS. Se poate ardta cd existd in naturd asemeneaexemple de diversitate a instinctului la aceeagi specie.

Ca gi in cazul structurii corpcrale gi in conformitate cu tecria filei), instinctulfiecdrei specii ii este folositor speciei respective, dar - dupS cite ne putem da seama --el nu este niciodatd elaborat exclusiv in folosui attor specii. Unul din cele maigrditoare exemple pe care le cunosc, privind un animai realizind in aparenld oac{iune exclusiv in folosul altui animal, este cel al aphidelor care igi clau de bundvoiefurnicilor excre{ia lor dulce -- dupd curr a observat cel clintii F{uber ; urm[toarelefapte dovedesc cd aceasta se intimpla de bundvoie. Am indepirtat toate f'r-rr:nicile ciepe un mdcri,s pe care se gisea o grupf, aproximativ de o duzin6 de aphide gi arn impie-dicat accesul furnicilor timp de mai rnulte ore. Dupd acest interval, eram sigr"rr cdaphidele vor trebui si excreteze. Le-am obsen'at citva timp printr-o iup5, dar niciuna nu a excretat, apoi le-am atins gi le-gpr giciilat r:u in fir de p[r, imit?nci cit maibine ceea ce fac furnicile cu antenele lor f,.u, nici una nu a excretat. Ilurpa aceasta,am l[sat s[ vind o furnic[; ;i ea, prin g#Ua cu care se migea in toate p:',r{ile, aratac5 gtie bine ce turmd bogati descoperise ; apoi a inceput sd atingd pe rind cu antenelemai intii abdomenul unui aphid, apoi pe al altuia. De indatd ce a simfit atingereaantenei, fiecare aphid gi-a ridicat abdomenul gi a excretat o pic[turi limpede cle iichiddulce, pe care fnrnica a devorat-o cu ldcomie. Chiar aphidele foarte tinei"e au facutla fel, ardtind c[ acliunea este instinctiva gi nu este rezultatul experien{ei. Pe bazaobserva{iilor lui Huber, pare neindoielnic cd aphidele nu aratd nici un fei de repulsiefald de furnici; dacd furnicile lipsesc, aphidele s?nt nevoite in cele diii r-rrmir sii-gielimine excrefia. Dar excrelia ior fiind extrem de viscoasir, fdri incloialii cd iildepilr-tarea ei este folositoare aphidelor ; prin urmare este probabil cd elc nu excretd numaiin folosul furnicilor. Degi nu existd nici o clcvadd c[ vreun animal ar efectua acfiu-ni exclusive in foiosul altei specii, totu;i, fiecare incearc[ sf, se foloseasci in aval]-tajul sdu de instinctele altora, dr-rpd cum fiecare incearcd s:i profiie de strurcturile cor'-porale mai slabe ale altor specii. De asemenea, uneie instincte nu pot Ii ccnsiderateca absolut perfecte; dar cum arn5.nuntele asupra acestui punct ca giasupra altcra, nusint necesare, aici le putem trece cu vederea.

Deoarece un anLrmit gracl de varia{ie a instinctelor in stare natural[ cii gi

mogtenirea acestor varialii sint absolut trebuitoare peniru acfiunea selec{iei naturale,ar trebui date cit mai multe exemple; dar lipsa de spa{iu mir irnpiedicS, sir o fac.Fot afirma numat cil instinctele variazd in mod sigur - de pildd instinctr-rl de r";rigra-

tie - care variazd, in privinfa intinderii gi direcliei migraliilor, precum gi in sensulpierderii lui totale. De asemenea, cuiburile pdsdrilor variazd in parte dupd locurilealese gi in parte dup[ natura gi temperatura regiunii locuite, dar variazd aCeseorigi in funcfie de cauze cu totul necunoscute nou5; Audubon a semnalat mai niultecazurr remarcabile de deosebiri intre cuiburile aceleiagi specii in nordul qi in sudulStatelor Unite. S-a pus intrebarea : pentru ce dacd instinctul este variabil, albinanu posedd ( capacitatea de a folosi alt ntaterial in lips[ de cear6 ? ) Dar ce altmaterial natural ar putea fi folosit de albine ? Ele continud sd lucreze - di.rpd cum

2r2 ORIGINEA SPECIILOR

am v[zut - folosind ceara intdritd cu cogenil[ sau inmuiat[ cu grlsime. AndrewKnight a observat cd, albinele lui, in loc sd adune sirguincios pdsturd, foloseauun amestec de ceard gi terebentini, cu care unsese pomii cojifi. S-a ardtat recentcd albinele, in loc s[ adune polen, folosesc bucuros o substanlb cu totul deosebitagi anume fdina de ovdz. Teama de anumifi dugmani este in mod sigur o insugireinstinctivd, dupd cum se poate vedea la puii de pdsdri, degi ea este intiiitaorin experienp li prin observarea reacfiei de fricd a altor animale fald de acelagidugman.

La diferitele animale care locuiesc insule pustii, teama fafd, de om se dobin-degte cu incetul, dupd cum am ardtat in altd lucrare; un exemplu similar vedem deasemenea chiar in Anglia, privind sdlbdticia mai accentu atd, a tuturor pdsdrilornoastre mari in comp ara[ie cu pdsdrile mai mici, datoritd faptului ci pdsaiile mariau fost mai mult urm[rite de om. Putem atribui cu toatd, siguran(a graiul mai marede sllbdticie al pdsdrilor noastre mari acestei cauze, deoarece in insulele nelocuite,pdsiril_e mari nu sint mai sperioase decit cele mici; iar cofofana, atit de sperioasd{ Ang]ia, este la fel de nespeiioasi in Norvegia pe cit este de n.rp.iioasd cioara cenu-gie in -Egipt. Se.poate dovedi prin numeroase fapte cd insqirile mintale ale anima-lelor din aceeagi specie ndscute in stare sllbaticd, variazd, mult Pot fi de asemeneadate multe exemple de obiceiuri intimpldtoare gi ciudate la animale silbatice, care

- dacd ar fi fost de vreun folos speciei^- lr fi putut da nagtere, prin seleclie ruir-rald, unor instincte noi. Dar gtiu foarte bine cd aceste afirmalii gener ale, fdrd, expu-nerea amdnunlitd' a faptelor,_.flu vor produce asupra cititorului decit o impresieslabd gi pot doar sd asigur din noLl cd nu vorbesc fdrd a avea suficiente dbvezi.

MODIFICARI MO$TENITE ALE OBICEIULUI SAU INSTINCTULUILA ANIMALELE DOMESTICE

Posibilitatea sau chiar probabilitatea unor varia{ii ereditare ale instinctuluiin stare naturald va fi confirmatd dacd, vom examina pe scurt citeva cazuriprivindanimalele domestice. Vom fi astfel in mdsurd sd vedem rolul pe care l-au jucatobignuinla gi .selec{ia asa-numitelor varialii spontane in modific area calitililormintale ale animalelor noastre domestice. Este indeobste cunoscut cit de mult vari-azd, animalele domestice in privin{a insugirilor lor mintale . La pisici, de pildd, caresint finute firegte, ca sd prindd gobolani sau goareci, se gtie c[ aceste tendin{e sinttransmise ereditar.. Dupi d-l St. John, o pisicd aducea iotdeauna acasd p6sdri decolivie, alta iepuri de cimp sau iepuri de vizuind,, alta, in sfirgit, vina pe terenurimlSgtinoase, mai ales noaptea ,si prindea ierunci sau sitari. Se poate cita un numdrde _exemple curioase gi autentice de transmitere ereditard a diferitelor nuanle deinclinafii gi gusturi ca gi de cele mai ciudate giretlicuri legate cu anumite scirememintale- sau.perioade de timp. Dar sd privim cazul obignuitll descendenfei ciinilor;este neindoielnic_ cI puii de pointer (am vdzut personal un exemplu izbitor) vor(Pgnt?) uneori de prima datd, cind vor fi sco;i la vindtoare ,si chiar mai bine decitaltri ciini; aportarea se mogteneste in mod sigur intr-o anumitd mdsurd de cdtreciinii de vindtoare ; de asemenea, tendin{a de a ocoli, in loc de a fugi de-a dreptulspre turma de oi se mogtenegte la ciinii ciobdnegti. Nu pot sd vdd in ce mdsurd sedeosebesc esen{ial de instinctele propriu-zise aceste aCtriuni, de care sint capabilifdrd experienfd prealabild puii, fiecare dintre ei ficindu-le cu o pl[cere v[dita h

INSTINCTUL 2t3

fiecare generafie gi flrd a le cunoagte scopul, deoarece tin[rul pointer lu poate s[gtie cd <iponteazd.>> pentru a-gi ajuta stdpinul, dup[ cqm albilila.nu gtie.pentru ce

igi depunl oudle pe frunza de varzd. Dac[ privim un lup.tindr ;i fdri nici un felde experienld, cum igi adulmecd prada, cum rdmine neclintit ca o statuie gi apoiinaintea zd, incet tirindu-se pe burt6, intr-o pozilie caracteristic[ ; qi dacd privimapoi un alt soi de lup cum aleargd, in jurul unei turme de cerbi, gonindu-i departe, inloc s[ se repead[ diiect asupra 1or, vom denumi, desigur, ins]fuctive aceste acfiuni.Instinctele domestice, ca sd le numim astfel, sint fdrd, indoiald mult mai pufinstabile decit instinctele naturale ; dar ele au fost supuse unei selecfii cu mult maipulin riguroase gi au fost transmise intr-o perioadd incomparabil mai scurt5, incondilii de via!6 mai pulin stabile.

Cind sint incrucigate diferite rase de ciini, se poate vedea cit de puternicd gstetransmiterea ereditard a acestor instincte domestice, obi,snuinte qi inclina{ii gi citde curios se amestecd ele. Se gtie, de pild5, cd incrucigarea cu bull-dog-ul a influen-

lat pentru multe genera{ii curajul gi incdpdlinarea ogarului englez (gre.y!oqn_d);

iar o incrucigare cu un ogar englez a transmis unei familii intregi de ciini ciobd-negti o tendin{6 de a vina iepuri. Aceste instincte domestice, experimentate astfelprin incrucigdri, seamdnd cu instinctele naturale , care de asemenea se amestecd inIhip curios gi manifestd pentru o perioad[ indelungatd urmele instinctelor fiecdruiadintre pdrinli : de exemplu, Le Roy descrie un ciine, al cdrui strdbunic a f9..t ltp ;

ciinele manifesta o urm[ din inrudirea sa sdlbatici prin faptul c[ nu venea niciodatdin linie dreaptd la st[pinul sdu, atunci cind era chemat.

Instinciele domeitice sint considerate uneori ca ac{iuni devenite ereditarenumai prin obignuin{e repetate vreme indelungatd, gi impuse, dar acest lucru nu e

adevdrat. Nimeni nu s-a gindit vreodatd si invefe porumbelul jucdtor s[ se dea

peste cap - acfiune care, dupd cum am observat personal, este efectuatd de p6s[ritinere care n-au vdzut niciodatd un porumbel dindu-se peste cap. Putem presupune

ci unii porumbei au manifestat o ugoard tendin{d in sensul acestui ciudat obiceigi cd seleclia indelungatd, a celor mai buni indivizi in decurs.de generafii succesive

au fdcut ca porumbeii jucdtori sd devind ceea ce sint acum; dupd _cum am aflat de

la d-l Breni linga Glasgow existl porurnbei de casd care nu pot zbura nici l8 inchifdrd, a se da pesie cap. Pare indoielnic sd se fi gindit cineva vreodatd si dreseze unciine s5< ponteze>>, dacd nu ar fi existat vreun ciine care sd manifeste in mod natu-ral o tendinld in acest sens ; dar intimpldtor acest lucru se produce de la sine, d.yna

cum am observat personal la un terief de rasd pur[ : actul de a < ponta > probabil cieste, dup[ cum cred mul1i, oprirea prelungitd a unui animal care se pregdtegte sd

sard asupra pradei. O datd manifestatA prima tendinli de a <<ponta>>, selec{ia meto-dic[ gi efect^ele nfogtenite ale exerciliului obligator la fiecare generalie succesivd

vor completa curind opera ; Lar seleclia incongtient[ este mereu in progres, deoarece

fiecare incearcd sd-Ei piocure, fdrd inten{ia de a amelioraras%ciinii care<< ponteazd>gi vineazd, cel mai- 6ine. Pe de altd, parte, in unele cazuri a fost suficientd numaiobignuinfa; pufine animale se domesticesc mai anevoie decit puii de iepuresdlbatic ; in schimb puline animale sint mai blinde decit puii de iepure domestic ;

dar este greu sd presupun cd iepurii domestici au fost seleclionafi vreodatd numaipentru insu;irea de a fi blin zi, astfel incit trebuie sd atribuim cea mai mare partea schimbdrii mogtenite, de la silb[ticie extrem[ Ia extrema domesticire, obignu-infei ;i indelungatei cregteri in captivitate,

)1t ()RI (;INEA SPECIILOR

*lt stare domesticd, instinctele naturale se pierd : un exemplu remarcabil ilconstituie acele rASe Ce gdini care rareori cad < clogti) sau nu cad niciodata.adici nu vor sd stea nicicdat5 pe oud. Numai deprinderea de a le vedea zilntcne impiectric6 s,[ observdm cit de mult gi Ce permaneni au fost rnodificate obi;nuinfeleanimalelor noastre clomestice. E greu sd nu credem c[ ata;amentul fald de crn nu adevenit instinctiv la ciine. Io{i h"rpii, vulpile, gacalii gi speciile de feline linutein captivitate s?nt foarte bucurcase s5 eitace pdsdrile, oile ;i porcii; aceastd tendinlas-a dovedit cie nelecuit la clinii aclugi 1n patrie din regiu-ni ca de pildd, Tierra delFue gol) siAustralia,unde indigenii nu lin asemenea animale domestice. Pe de altaparle, cit de rere sint cazurile cind sintern nevcili s6-i invdfSm pe ciinii nogtridomestici chiar c?ncl sint foarte tinel'i, sd nu atace pdsdri, oi gi porci ! Fdrd indoialac5 uneori se mai intimpli asemenea atacuri gi atunci sint b[tuli ; iar dacd nu se

lecuiesc, atunci sint ucigi; astfel incit obignuinta ;i un oarecare grad de selecfie atrcontribuit probatrii la domesticirea prin ereditate a c?inilor nogtri. Pe de altd parte.puii de gdin6 gi-au pierdut cu totul, numai prin obignuin \d, acea teamd fa[d, de ciinegi de pisici, tearnd care a fost, f6rd indoiald, instinctivi la ei. Cdpitanul Hutton mIinformeazd cd priii speciei parentaie Go{lus hankit,q, clocili in InCia de o gdind,slnt la lnceputfoarte sdlbatici, ca;i puii i,e fazan clocili Ce gdind in Anglia. Aceasta.nu inseamnd insd cd puii nri se rnai tern Ce nimic, ci cd gi-au pierdut teama numaifaia de ciini ,-ri pisici, deoarece atunci cind gdina d[ semnalul de alarmd, puii fugcle sub ea (mai ales puii de curcan) 9i se ascund in iarbd sau in iufigurile din preajm[:evicierrt cd ac;easta se face instinctir', cu scopul de a-i ingbdui mamei s[ se salvezeprin zbor, e$a cum vedem gi la plsErile terestre s6ibatice. Dar acest instinct pdstratde pui le-a Cevenit nefcrlcsitor in stare dcmesticd, decarece gdina ;i-a pierdut aproapecu tctul capae itatea cie zbcr prin nefolc-qirea aripilcr.

Ile aici putern deduce cd in stare ciornestic[, unele instincte au fost dobindite,iar instinctele naturale au fcst pierdu"re in parte clatoritd obignuiniei, iar in partedatcritS omiliui" {are a setrecficnat gi acumulat, in decursul generaiiilor succesive,uneic inclineilii particulare mintale si unele miqcdri apdrute la inceput prin ceea

ce in ignorania Coastrd n,.rrnirn int?rnplare. Tnunele cazdri, numai obignuinla impusaa fost deajuns pentru a prcduce modificziri niintale transmise ereditar; in altecazt"wt, obigriuin{a imirusH. nu a produs nimic gi tottrl s-at datorat selecfiei, urrndrit.Satit in rnod metocic cit si in mod inconstient; dar in cele rnai multe cazuriprcbabil cd ohiqnuin{a qi s*lee{ia au cciaborat.

INSTINCTE SPECIALE

Examinincl citeva exempk:, vorxi in{elege poate mai bine mociul cunl s-atlnrodificat ins'ullctele in stare naturat5., piin selec{ie. Voi alege nulnai trei gi anumcinstinctr-rl, c;rrc-l determirid pe cuc sd.-gi ciepuni ou[le in cuihurile altor pdsdri;instinctui acullitor furnici de a f,ace sciavi gi insugirea albinei de a face faguri.Ae*ste cicitii ciin urmd instinete au fost conside:rate de naturaligti in general ;i pcbunS drepiate, drept cele mai nrinunate ciilttre toate instinctele cunosct-ite.

fnstitic.tcle cucului. LJnii naturaligti soectesc drept cauza cea rnai imediatd a,instinr:iulue cricului faptul cd nu cu[ ziinic, ci la intervale de doud sau trei zlle:astfel ir:cit dacd si-ar face un cuib propriu gi ar sta pe propriile lui ou[, cele

i)_Jara Focultii. Tn erlilia erillezii se da ritrmele spaniol. - Noto trcd.

INSTINCTUL 2t5

ouate mai intii vor trebui sd rdmin[ cltva timp neclocite adicd vor fi in acelagrcuib oud ;i pui de virste diferite. Dacd, lucrurile s-ar intimpla astfel, procesl]l de

ouare gi cel de clocire ar fi necore spunzdtor de lungi cu atit mai mult cu citfemela mrgreazd foarte timpuriu, iar primii pui iegili ar trebui probabil sd fiehrdnili numai de mascul. Cucul american se gdsegte ?n aceast5 situalie; el iqiface un cuib propriu;i posedd in acelagi timp oud gi pr-ri eclozali succesiv. Desprecucril american s-a afirmat gi s-a negat pe rind ci igi depune ou61e uneori in cuiburilealtor pdsari; dar recent, am aflat de la dr. Merrell din Iowa cd, a gisit o datd, inIllinois un cuc tindr impreund cu un pui de gaila in cuibul gailei a-lbastre (Gar'rulus cristatus.) gi cum ambii erau aproape complet acoperili cu pene, nll s-a pututface nici o gregeald in privin{a identificdrii 1or. A9 putea Ce asemenea si dau o

serie de exemple privind diferite pdsdri despre care se ;tie ca-gi depun unecri cudlein cuiburile altor pdsiri. Se preslrpunem acum cd str[mc'rgul cucului nostru euro-pean ar fi avut obiceiurile cucului american gi cd depunea uneori un ou incuibul altei pdsdri. Dacd datoritd acestei obi;nuinfe intimpl[toare pasdrea adult[a dobinditun avantajprin aceea cd a putut migra mai devreme sau prin altceva,sau daci puiul a devenit mai viguros trdgind tblos de pe urma instinctuiui ingelatal altei specii decit dacd ar fi fost crescut de adevdrata lui rnam5, impov'/aratd cugrija simultand a clocitului cudlor gi a ingnjirii puilor de virstd diferitd ; in acestcaz alit pdsdrile adulte c?i gi puiul vitreg vor fi avantajate. Prin analogie, putemadmite c[ puii crescuti astfel ar putea mogteni obiceiul intimpldtor gi anormal almamei, gi ar putea, la rindul 1or, sd-;i depund ou[le in cuiburiie altor pdsdri,reugind astfel s5-gi creasc[ puii cu mai mult succes. Cred c[ printr-un proces con-tinuu de acest fel s-a ndscut ciudatul instinct al cucului nostru. Recent, AdclfMtiller a afirrnat de asemenea gi cu suficiente dovezi cd uneori cucul igi depuneouile pe pdmintul go1, le clocegte qi-qi hrdnegte puii. Acest ca-z rar este probabilrtn caz de revenire la instinctul originar de cuiblrire, de mult pierdut.

S-a obiectat c5. nu am semnalat la cuc si alte instincte inrudite gi adaptdriale structurii despre care se spune cd s?nt in moC necesar coordonate. Dar in toittecazurlle, speculaliile asupra unui instinct cunoscut numai 1zr o singur6 specie sintinutile, deoarece nu existd fapte care sd ne indrume. P?nX nu r1e mult erattcunoscute numai instinctele cucuh,ri european 9i ale cncuiui american neparazii;acum, datoritd observaliilor d-lui Rarnsay, avern oarecare infcrma{ii despre trei speciiaustraliene, care-qi depun oudle in cuiburile altor p6sdri. Trebuie subliniate trei puncteprincipale : primutr - cucul comun, cu rare excep{ii, t'tli depune decit un singur c_u

intr-un cuib, astfel incit puiul mare si lacom primegte hranrl bogatS. Al doilea- ou6lesint deosebit de mici, nedepSgind pe eele ale ciocirliei _- o pas[re de patrtr ori maimicd decit cucul. C[ dimensiunea mici a oului reprezintd un adevdrat caz Ce adap-tare, putem vedea din faptul cd cucul arnerican neparazit face oui de dirnen-siuni mari. Al treilea _- puiul de cuc, curind dupi ecloziune, are instinctul, for{a

9i conforma{ia corespunzdtoare a spateiui pentru a pr.rtea arunca din cuib pe fraliis[i vitregi, care pier apoi de frig qi de foame. Acest lueru a fcst considetat ca oadaptare-binefdcdtoare, pentru ca pr-riul de cuc s[ poatd obline hran[ suficienta,iar fra{ii s[i vitregi sd piard inainte de a li se fi dezvoltat prea mult simlurile I

Sd ne intoarCem la- speciile australiene ; degi aceste pdsiri depun in generalnumai cite un ou intr-un cuib, flu rare ori se gdsesc doud sau chiar trei ouir inacelagi cuib. La cucul bronzat, oudle variazd, mult ca dimensiuni, de la opt la zece

216 ORIGINEA SPECIILOR

linii lungime. Iar dacd ar fi fost de vreun folos pentru aceastd specie sd aibaoud mai mici chiar decit cele actuale, astfel incit sd-i ingele pe unii pdrinliadoptivi sau, mai probabil, sd poatd ecloza mai repede (se afirmd cd, exista orela{ie intre dimensiunea oudlor gi perioada lor de clocire), nu e greu de loc sdcredem cd s-ar fi putut forma o rasd sau o specie care sd fi fdcut oud tot mai mici.pentru motivul cd acestea ar fi fost clocite gi eclozate mai sigur. D-l Ramsa.vobservd cd doi din cucii australieni, cind depun oud intr-un cuib deschis, manifestdo preferin{d hotdritd pentru cuiburile conlinind ou[ de o culoare asemdndtoarecu oudle 1or. Specia european[ manifestd evident o oarecare tendinld spre uninstinct asemdn[tor, dar adesea se abate de la aceastd tendin{d, dupd cum sevede din faptul ci igi depune ou6le sale deschis colorate gi mate in cuibul de silvie.cu oud verzi-albastre, viu colorate. Dacd in mod invariabil cucul nostru ar fimanifestat instinctul amintit, fdrd, indoial[ ci acesta ar fi fost considerat printreinstinctele despre care se spune cd trebuie sd fi fost dobindite toate o datd.Dupd d-l Ramsay, ou6le cucului bronzat australian variazd intr-o mdsuri extra-ordinar[ in privinfa coloritului ; astfel incit in aceastd privinld,, ca gi din punctulde vedere al dimensiunilor, selecfia naturald a pdstrat ;i fixat probabil oricevarialie folositoare.

In cazul cucului european, descendenlii pdrin{ilor adoptivi sint de obiceiaruncali din cuib in cursul primelor trei zile dupl ecloziunea puiului de cuc gicum acesta la virsta amintitd este cu totul neputincios, d-l Gould inclina lainceput sd creadd cd actul de aruncare era efectuat chiar de pdrinlii adoptivi.Dar acum a primit o relatare demnd de incredere despre un pui de cuc care afost vdzut cum arunca din cuib fra{ii vitregi, degi era inc[ orb gi incapabil chiarde a-;i ridica singur capul. Unul dintre puii arunca{i a fost agezat din nou incuib de cdtre observator gi iar a fost aruncat. Cercetind ciile de dobindire aacestui instinct ciudat gi odios , in cazul cind pentru puiul de cuc ar fi fost deosebitde important - dup[ cum in realitate probabil cd ;i este - si oblind cit mai multdhrand posibild indat[ dupd nastere, nu vdd ce l-ar fi putut impiedica sd dobindeascdtreptat, in decurs de generalii succesive, impulsul orb, puterea gi structura necesard,pentru efectuarea actului de aruncare din cuib, deoarece puii de cuc care au avutcel mai bine dezvcltate asemenea obignuinle qi structuri se vor dezvolta cel mai bine.

f Primul pas c[tre dobindirea instinctului adecvat a fost probabil simplul neastim-pdr neinten{ionat al tinerii pdsdri, atunci cind inaintase putil in virstd si putere,rar apoi aceastd obignuin!5. a putut fi amelioratd gi transmisd la o virstd maitimpurie. Acest lucru nu mi se pare mai anevoios decit dobindirea de cdtrepuii incd in gdoace ai altor pdsdri a instinctului de a sparge coaja gi de aecloza; sau decit faptul c[ puii de garpe posedd pe maxilarul lor superior- dupdcum observd Owen - un dinte tdios temporar, pentru a tdia coaja rezistentd, aoului. Deoarece fiecare parte este susceptibild de varialii individuale la oricevirstd, iar varia(iile tind sd fie mo;tenite la o virstd corespunzdtoare sau maitimpurie _- afirmafie ce nu poate fi contestatd, - instinctele gi structura puilorpot fi, a;adar, modificate lent, tot atit de sigur ca gi cele ale adultului ; ;i ambeleexplicafii trebuie sd se men{in[ sau sd se prdbugeascd o datd, cu intreaga teorie aselecJiei naturale.

Unele specii de Molothrus, un gen cu totul diferit de p[sdri din America,inrudite cu sturzii no;tri, &u obiceiuri parazite ca ;i cele ale cucului, iar speciile

INSTINCTUL 21?

prezintd o interesantd serie de trepte in perfec{ionarea instinctului lor. Un excelentobservator, d-l Hudson, relateazd cd la Molothrus badius ambele sexe trdiesc cindamestecate in stoluri, cind in perechi separate. Pdsdrile igi fac uneori un cuib pro-priu sau alteori ocup[ un cuib aparlinind altei pdsdri, aruncind citeodat[ puiistrdini din cuib. Ele fie cd oui in cuibul astfel ocupat, fie ci - fapt destul de curios-igi construiesc deasupra acestuia un cuib nou. De obicei ei igi clocesc oudle ,si igihrdnesc puii, dar d-l Hudson spune cd dupd toate probabilititile, uneori, devin ,si

parazitr| deoarece a vdzut pui de Molothnzs finindu-se dup[ pisdri adulte aparfi-nind unei specii diferite ;i lipind dupd hran6. Obiceiurile parazite ale altei speciide Molothrus, M. bonariensis sint mult mai dezvoltate declt la specia precedentd,dar sint inc[ departe de a fi perfecte. Aceastd pasdre, dupd cit se gtie, igi depuneouile numai in cuiburi striine; dar este remarcabil faptul cd uneori mai multepdsiri impreund incep s6-gi facd un cuib de form[ neregulatd prost construit,agezat in locuri deosebit de nepotrivite, ca de pilda pe frunzele unui scaiete inalt.Dupd cum ne asigur[ d-l Hudson, ele nu igi termind niciodatd cuibul. Adeseoriele depun atit de multe oud - intre 15 gi 20 - in acelagi cuib strdin, incit pulinedintre aceste oud sau chiar nici unul nu poate fi clocit. Mai mult, ele au extra-ordinarul obicei de a gduri oudle gdsite in cuibul pe care-l ocupd, fie cd aparlinpropriei lor specii fie cd aparfin p[rinlilor lor adoptivi. De asemenea, ele depunpe pdmintul gol, multe oud care sint astfel pierdute. A treia specie, M. pecorus dinAmerica de Nord, a dobindit instincte la fel de perfecte ca ale cucului, dat fiindci nu depune nicicind mai mult decit un singur ou intr-un cuib strdin, astfel incitpuiul se dezvoltd in siguranld. D-l Hudson este un mare adversar al evolufiei,dar se pare cd a fost atit de puternic impresionat de instinctele imperfecte ale specieiMolothrus bonariensis, incit citeazd, cuvintele mele gi intreab5 ( oare trebuie sd con-siderdm aceste obiceiuri nu drept insugiri speciale sau instincte hdrdzite saucreate, ci drept mici consecinle ale unei legi generale, anume legea tranzi\iei ?)).

Dup[ cum s-a mai observat, diferite pdsdri i;i depun uneori oudle in cuiburilealtor pdsdri. Acest obicei este destul de obignuit printre Gallinaceae ; el aruncd ooarecire lumind asupra ciudatului instinct al strulului. in aceastd familie, maimulte femele se grupe azd" qi depun mai intii citeva oud intr-un cuib, apoi in altul ;

oudle depuse sint clocite de masculi. Acest instinct se explicd probabil prin faptulcd, femelele fac un mare numdr de oud, dar ca qi cucul, ele ou[ la intervalede doud, trei zile. Totugi, instinctul stru{ului american, ca ;i al lui Molothrusbonarienrl,s nu s-a desdvirgit inci gi de aceea un numdr surprinzdtor de oud zacrisipite pe cimp, astfel incit intr-o singuri zi de vindtoare am adunat nu maipulin decit doudzeci de ou[ pdrisite qi stricate.

Multe albine sint par azite ;i igi depun in mod regulat oudle in cuiburile altorspecii de albine. Acest caz este gi mai izbitor decit al cucului, deoarece albinelein cauzd. gi-au modificat nu numai instinctele ci ,si structura in concord an\d, cuobiceiurile lor parazite; ele nu posedd aparatul de colectat polen care ar fl fostabsolut necesar dacd gi-ar fi acumulat hrand pentru un pui. Unele specii de Sphe-gidae (insecte asemdndtoare cu viespea) sint de asemenea paruzite. Recentd-l Fabre a prezentat dovezi temeinice pentru presupunerea cd Tachytes nigra, degiin general igi face singur gaura ;i o umple cu pradd paralizatd, destinatd larvelorsale, totu;i, dac[ gdsqte o gpur5. sdpat[ de alt sphegid gi inzestratd, cu hrand, oocupd gi devine astfel parazit.In acest caz, ca;i in cel al lui Molothra,s sau al cucului,

218 ORIGINEA SPECIILOR

nu vdd nici o greutate ca selecfia naturald, sd faci dintr-o obignuin![ intirnpldtoareLlna permanentd, daci este folositoare speciei gi dacd insecta al cdrui cuib gi hraniacumulat6 au fost ocupate in mod tilhdresc, flu este exterminatd datorit;iacestui fapt.

Instinctul de a face sclavi. Acest remarcabil instinct a fost descoperit malintii la Formica ( Polyerges ) rufescens, de cdtre Pierre Huber, un observator si

mai bun chiar decit celebrul s5u pdrinte. Furnica amintit5, depinde in intregimede sclavii ei; fdrd, ajutorul lor specLaar pieri in mod sigur intr-un singur an. Mascr.rliigi femelele fertile nu lucreazd,de loc, iar lucrdtoarele, adicd femelele sterile, degi extrenrde energice gi de curajoase cind e vorba de capturarea sclavilor, nu facnimicaltceva.Ele sint incapabile s6-gi construiascd cuiburi sau s[-gi hrdneascd propriile lor larve.Cind cuibul vechi este gdsit necorespunzdtcr ,si furnicile trebuie sd migreze, sclaviiexecutd migratia transportindu-gi stdpinii cu mandibulele. Acegtia sint atit deneputinciogi, incit atunci cind Huber a inchis treizeci de exemplare fdrd, nici unsclav, dar cu o mare cantitate din hrana lor preferatd gi cu propriile lor larve gipupe pentru a le stimula la lucru, ei au stat fdrd sI facd, nimic ; nu puteau nicimdcar s[ se hrdneascd singuri 9i mulli au pierit de foame. Huber a introdus apoiun singur sclav (F. fusca ) qi acesta a inceput irnediat si lucreze, hrdnindu-i 9i sal-vindu-i astfel pe supravieJuitori; a fdcut citeva celule ;i a ingrijit larvele, punindtotul in orcline. Ce poate fi mai uimitor decit aceste fapte bine Covedite ? Dac[nu am fi cunoscut;i alte furnici care fac sclavi, ar fi fost cu neputinf[ sd ne facemo idee despre felul in care un instinct atit Ce minunat a putut ajunge la asemeneagrad de perfecfiune.

Tot P. Huber a descoperit cel dintii cd Formicct sanguinea face gi ea sclavi.Aceast[ specie se g6segte in regiunile sudice ale Angliei ;i obiceiurile ei au foststudiate de d-l F. Smith de la British Museum, cdruia ii sint foarte indatorat atitpentru informafiile asupra acestui subiect cit gi asupl"a altora. Degi aveam toatiincrederea in relatdrile lui Huber gi Smith, &ffi abordat cu oarecare scepticism acestsubiect, deoarece se inlelege ci fiecdruia i se poate ierta indoiala asupra existenleiunui instinct atit de neobi,snuit ca acela de a f-ace sclavi. De aceea voi expune cu oare-care arndnunte observa{iile pe care le-am fdcut. Am Ceschis patrtisprezece cuiburide F. sanguinea ;i am gdsit ciliva sclavi in fiecare. Masculii gi femelele fertile ale spe-ciei sclave (F. fusca ) au fost gasi{i numai in propriile lor comunitili 9i nu au fostniciodatd, vd,zu[i in cuiburile de F. sanguinea. Sclavii sint negri gi nu depXgesc jumd-tate din talia st5.pinilor lcr ro;ii, astfel incit exist[ un mare contrast in aspectul 1or.Dacd musuroiul este nurnai ugor deranjat, sclavii ies uneori afarTa gi intocrnai cagi stdpinii sint foarte agitati 9i apdrd cuibul ; cind insd cuibul este puternic deranjatiar larvele gi pupele sint descoperite, sciavii truqeazd, energic impreun[ cu stdpiniilor pentru a le ridica qi a le duce la loc sigur. Este deci pe deplin limpede cd sclaviise simt intru totul ca la ei acasd. Timp Ce trei ani succesiv, in cursul lunilor iunie;i iulie, am observat ore in ;ir diferite muguroaie d-e furnici in Surrey gi Sussexgi nu arn vdzut niciodat[ vreun sclav iegind sau intrind 1n cuib. Deoarece in cursulacestor luni sclavii sint foarte pu(ini, am crezut cd atunci cind slnt mai numero,sise comportd poate in mod diferit; clar d-l Smith md informeazd cd a observatcuiburile la ore diferite in mai, iunie gi august, atit in Surrey cit 9i ?n Hampshiregi nu a vdzut niciodatd sclavii intrind sau iegind din muguroi, degi in august ei sintnumerogi. De aceea, el ii considerd drept sclavi exclusiv casnici. Pe de altd parte,

INSTINCl'UL ___ 31tt

staplnii pot fi mereu vizuli aducind materiale pentru cuib;i hrani de tot felul.Totugi in anul 1860, in iulie, am intllnit o coionie cu un numdr mare de sclavi giam obsetrrzat ciliva sclavi laolalti cu stdpinii pardsind cuibul gi indreptlndu-se de-alungul aceleiagi poteci spre un pin scolian inalt, situat Ia o depdrtare cle doudzecigi cinci de yarzi, pe care se urceu impreun5, probabil in cdutare de aphide sau decoccide. tlupd Huber, care a avut prilejul sd lacd numeroase observa(ii, in Elvefia,sclavii lucreaz[ de obicei ?mpreund cu stipinii lor la facerea cuibului dar nurnaisclavii deschid ;i inchid intririle dimineata qi seara ; gi, dup[ curn sublinieazd Huber,principala 1or indeletnicire este cdutarea de aphide. Aceste deosebiri in felul obi;nuitde via{a al stdpinilor gi al sciavilor din cele cioud !dri, depind probabil numai defaptul^ci sclavii sint capturafi in numir mai mare ?n Elvelia decit in Anglia.

Intr-una din zile ) am avut norocul s5 observ o migralie de F'. sanguinea dela un cuib la altul ; eTa un spectacol deosebit de interesant s[ vezi cum stapinii igiduceau cu grijd sclavii ?n mandibnle, ?n loc de a fi ei du,si de acegtia, ca la speciaF. rwfescens. Alt5datd, aten{ia mi-a fost atrasd de vreo doui duzini de furnici dinspecia care face sclavi, alergind pe un acelagi loc, gi dupd cum se vedea, nu in cdu-tarea hranei : ele s-all aprcpiat Ce o colonie independentd a speciei sclarre ( F. fusca )gi au fost altingate cu energie; uneori se agd\au gi cite trei furnici din specia sclavdde picioarele indiv:izilor de F. sanguineo care fac sclai,i. Acestia clin urm[ i;i ucideaufirir crufare micii ciugmani ;i duceau cadavrele ca hrand la nruguroiul de F. sangt-irtr:s, depdrtat la doudzeci si norid de yarzi; dar n-au fost idsa{i sa ia nici o pupdpr:irtru a creste sclavi. Am luat atunci citeva pupe de F. fusca dintr-un alt cuib;i le-am agezat pe o suprafa!5 liberd, lingd locul luptei ; pupele au fost apucateindata gi duse de tirani, acegtia inchipuindu-gi pe semne cd oricum au rdmasinvingdtcri in ultima bdtdlie.

Totodatl, am asezat in acela;i ioc citeva pupe cie altd specie, F. flava, impreun[ct-t citeva din aceste mici t-urnici galbene agdtate incd de fragmentele cuibului lor.AceastS specie este eiteodatd, degi rareori, f6cut[ sclavl, dupd cum a ardtatd-l Srnith. De;i atit de rnici, furniciie galhene s?nt foarte curajoase ;i le-am vdzut a|a-cind cu ?nversunare alte fr-rrnici. O ci;ita am gdsit, spre uimirea mea, o colcnie inde-pendentS de F. flava sutr o piatrS a?ezat/a sub un furnicar de F. sanguinea, specie careface sciavi, ;i cind arn deranjat intimpl[tor ambele cuiburi, micile l'umici gi-auzttacat marii vecini ci-r un curaj surprinzitor. Nte interesa sd md conving dac6F. sangtrine* poate Ceosebi pupele de F. fi.rsccr, specie ciin care i;i rectuteazd deobicei sclavii, de pupeie nricii gi agresivei F. flava, pe care le captureazd rareori:"a I'ost v6dit cii ie-a cleosebit cie 1nc1at5, decarece ?irri amintesc graba gi lEcomia cusare ai"l i;pucat Or"ipele cie F. fusttr ln tiinp ee pireau foarte inspaimintatec?nd dicieai"i pesie pi";pele sau chiar pcste plmint din cuib cle F. fiova qi se depdrtauin fugi ; d,e,r poste vie'Lrn sfert de orE, pufin timp dupd ce toate micile furnicigalbene plecaser5., iiri ilrins curaj gi au cdrat pr,rpele.

Intr-o searI, am r,izitat o alth colcnie de.F. sctnguineri gi am gEsit un numirdin aceste furnici c&Te se intorceau zrcasd gi intrau in mugur:oaie, cdrind cadetvrecie F. Jusca {ceea ce dovedea cE nu era vorba de o rnigralie) cit gi nLrmeroasepupe. Anr urrn6rit un $ir de fr"rrnici ir:cdi'cate cu prad5, h-rng de peste patrutzecide yai'zi, pind la un tufig foarie cles de iarbd, neagrd. unde am vTazLrt ie;ind ultimulinclivici de ,F. so"r'tguinea care purta o pupd ; dar nu am putut g[si cuibul devastatin tufigul des de iarbd, neagr6. Muguroiul trebuie sd fi fost in apropiere, deoarece

220 ORIGINEA SPECIILON

doi sau trei indivizi de F. fusca alergau in toate p[r{ile foarte agitagi, iar unulstdtea nemiscat in virful unei crengu{e de iarbd, neagrd cu o pupd proprie intremandibule, imagine a disperdrii provocate de devastarea locuin{ei.

Degi nu aveau nevoie de confirmarea mea, acestea sint faptele privitoare lauimitorul instinct de a face sclavi. Subliniem marele contrast dintre obiceiuriieinstinctive ale F. sanguinea fald de cele ale speciei continentale F. rufescens. Aceastadin urmd nu-gi construiegte singurd cuibul, nu-gi hotdrS;te migrafiile, nu adunahrand pentru ea sau pentru puii ei gi nici mdcar nu se poate hr6ni singurd ; eaeste absolut dependentd de numerogii ei sclavi. Formica sanguinea, pe de altaparte, posedd mult mai pulini sclavi, iar la inceputul verii chiar foarte pu{ini :

stdpinii hotdrdsc cind ;i unde s[ se facd cuibul nou, iar cind migreazd, stdpinii i;icard" sclavii. Atit in Elvelia cit gi in Anglia, numai sclavii par^ sd aibd, gnjd delarve gi numai stipinii merg in expediliile de capturare a sclavilor. In Elvefia, sclaviigi stdpinii lucreazd, impreund, adunind gi cirind materiale pentru cuib ; ambii, darmai ales sclavii, ingrijesc gi mulg, dacd, se poate spune astfel, aphidele lor, gi infelul acesta ambii adund hrand pentru colonie. In Anglia, de obicei, numaistdpinii pdrdsesc cuibul pentru a aduna materiale de construclie ;i hrand, atit pentruei, cit gi pentru sclavi si larve. Astfel, in aceasti din urmd tard, stdpinii sint multmai pulini servili de sclavi decit in Elvefia.

N-am de gind s[ formulez pdreri asupra treptelor care au existat pind \aaparilia instinctului la F. sanguinea. Dar deoarece furnicile care nu fac sclavi adund.totugi, dupi cum am vdzut, pupele altor specii aruncate lingd cuibul lor, este posibilca asemenea pupe, adunate la inceput pentru hrand, sd se fi dezvoltat, iar furnicilestrdine, crescute astfel neintenfionat, s5-gi fi urmat instinctele proprii gi si fiefectuat toate muncile pe care le puteau face. Dacd prezenla lor s-ar fi doveditfolositoare speciei care le-a adunat, dacd ar fi mai de folos acestei specii sI capturezemuncitoare decit sd le procreeze, obiceiul de a aduna pupe, Ia inceput pentruhrand, se poate intdri gi poate deveni permanent prin seleclie natural[, in cu totulalt scop gi anume pentru a cregte sclavi. O datd, acest instinct dobindit ;i dezvoltatchiar intr-o mdsurd mai micd, decit la F. sanguinea de la noi, din Anglia, caredupi cum s-a vdzut, este mai pulin ajutati de sclavi decit aceeagi specie din Elve{ia.seleclia naturald poate spori gi modifica instinctul - presupunind mereu cd fiecaremodificare este de folos speciei - pind ce se formeazd. o furnicd atit de josnicdependentd de sclavii ei cum e Formica rufescens.

Instinctul de construire a cehilelorfagurilor la albine. Nu voi intra aiciin detaliiprea amdnun{ite asupra acestui subiect, ci voi da numai o expunere schematicd, aconcluziilor la care am ajuns. Numai un om mdrginit poate examina admirabilastructurd a unor faguri , atit de frumos adaptate scopului 1or, fdrd un sentiment deadmiralie entuziastd. Afl[m de la matematicieni c[ albinele au rezolvat practico problemd grea gi gi-au construit celulele fagurilor tocmai in forma care poateconfine cea mai mare cantitate de miere, cu cel mai mic consum posibil de ceard,acest prefios material de construcfie. S-a subliniat cd, i-ar fi foarte greu unui lucrdtorpriceput, avind unelte corespunzdtoare gi instrumente de m[surat, sd facd, celulelede ceard cu formd regulatd, pe care le efectueazd un roi de albine lucrind intr-unstup intunecos. Oricum am privi instinctele, la inceput ni se pare cu neputinldde in{eles cum de pot albinele sd faci toate unghiurile gi planurile necesare, bachiar sd gi perceapd cind sint fdcute corect. Dar dificultatea nu este chiar atit de

INSTINCTUL 22L

mare dupi cum pare la inceput : se poate ardta, cred, c[ toatd aceastd minunatdoperd este rezultatul citorva instincte simple.

Am ajuns sd cercetez acest subiect datoritd d-lui Waterhouse, care a ardtatcd forma celulei este in strinsi dependenld de prezenfa celulelor aldturate ; de aceea)

punctul de vedere ardtat in cele ce urmeazd ar putea fi considerat numai ca omodific are a teoriei lui. Sd ludm ca punct de plecare marele principiu al trecerilortreptate gi sd vedem dac[ natura nLr ne dezvdluie metodele ei de lucru. La un capdtal unei serii scurte g[sim bondarii care i;i folosesc vechii lor coconi pentru pdstra-rea mierii, addugindu-le uneori tuburi scurte de cearl gi construind de asemenea

celule rotunde de ceard separate, cu formd foarte neregulatd. La celilalt capdt alseriei gdsim celulele albinei, a;ezate pe doui rinduri; fiecare celuld este, dupd cup s^e

;tie o prisma hexagonald, cu marginilebazaleale cel.or gase laturi astfel inclinate, incitia r. potriveasca li o piramidd inversat5, formatd din trei romburi. Aceste romburiau ariumite unghiuri, iar cele trei romburi care formeazd baza piramidei gttgisingure celule pi o singurd fald a fagurelui, intrd in alcituirea bazelor a trei celule

ald"turate de pe partea opusd a fagurelui. ln seria care cuprinde-la un capdt extremaperfecliune i cetnt.lor albinei gf ta celdlalt gimplicitatea celulelor bondarului, se

g6r.rc' intr-o pozilie interme dtard celulele albinei mexicane Melipona domestica,

6itr. descrise 9i A.r6ttate cu exactitate de Pierre Huber. Me'lipona .este intermediardca structurd intre albind gi bondar, dar mai apropiat[ de acesta din urm6; ea con-

struiegte un fagure de ceard aproape regulat, cu celule cilindrice, in care sint crescute

larvele qi adaugd in plus, citeva celule mari de cearl pentru stringerea mierii. Aceste

din urma celule sint^aproape sferice, au dimensiuni aproximativ egale gi sint-grupate

intr-o masl neregulata. Dar important de observat este faptul cd^aceste celule sinttotdeauta a;ezate atit de aproape una de alta, incit ar trebui sd se intretaie sau si se

interpdtruttdA, dacd sferel^e ar- fi fost terminate ; dar acest lucru nu se intimpldniciodatd, albinele construind perefi de ceard absolut drepli acolo unde sferele

s-ar int retdia. De aceea, fiecare- celuli const[ dintr-o porfiune externd sferica ;idin doud, trei sau mai multe suprafefe plane, dupd cum celula este aldturatd cu

dou[, trei sau mai multe alte ceiule. CinO o celuli se sprijind pe alte trei celule,

lucrudes intilnit, deoarece celulele sint aproape de aceeagi m[rime, cele trei supraf'efe

plane sint r.,.rttite intr-o piramid d, iar aceastd piramid5, dupd 9um a observat^Huber, este in mod evident o imitalie grosoland a bazer piramidei trilaterale a

celulei albinei de stup. Ca ;i in celuleie albinei de stup, cele trei _suprafete Plane ale

fiecdrei celule intrd in mod'necesar in construcfia a trei celule aldturate. Este vlditcd prin acest mod de construcfie, Melipona economiseqte ceari 9i ceea ce e mai

imfjortant, muncd, deoarece.perelii plani dintre celulele aldturate nu sint dubli ci

au aceea$l groslme ca porliunile sierice externe gi totugi fiecare porliune plan[face parte din doud celule.

Reflectind asupra acestui lucru, m-am gindit cd, dacd lelipqna 9i-{ ! f6c.ut

sferele la o anumiti distan{6 dat[ una de alta ;i le-ar fi fdcut de mdrimi egale,

a;ezindu-le simetric in doud rinduri, structur a care ar fi rczultat ar fi tot atit de

pfrfectd ca gi a fagurilor albinei de sfup. ln c.onsecinf6, i-am scris_prof. Miller de la

bu*Uridg.,'iar acest geometru a avut amabilitatea si citeascd cele expuse mai jos,

redactatJp. baza infJrmaliilor date de el gi a declarat cI sint in intregime exacte :

Dacd se descrie un numir de sfere egale avind centrele situate pe_dou[

planuii paralele, centrul fiecdrei sfere fiind la o distanfi de raza x Y2 sau

222 ORIGINEA SPECIILC)R

raza X 1, 41421 (sau la o distan!6 mai micit) fald de centrele ceior $ase sfere clin jurpe acelagi rind gi la aceeagi distan![ de centrele sferelor aldturate din cel[lairrind paralel; dacd se formeazd, planuri de intersecfie intre diferitetre sfere dinambele rinduri, va rezulia un rind dublu de prisme hexagonale unite intre eleprin baze piramidale formate fiecare din trei romburi, iar romburile gi laturileprismelor hexagonale vor avea toate unghiurile exact identice cu cele ale celulelorde albin[ de stup, dupd cele mai precise mdsurdtori. Dar am aflat de la prof. Wyman.care a efectuat numeroase mdsurdtori minulioase, cd precizia megtegugului albinera fost mult exageratd pentru ci, oricare ar fi forma tipicS. a celulei ea se reali-zeazd rareori, dacd se realizeazd, vreodat[.

De aceea, putern conchide in mod sigur cd dacd am putea modifica plrtininstinctele Meliponei, instincte nu tocmai minunate, aceastd albind ar putea face t.,

construclie tot atit de uimitor cle perfectd ca aceea a albinei de stup. Trebuie siipresupunem cd, Melipona are putin{a sd construiascd celule periect sferice gi demSrime egali ; acest lucru n-ar fl prea surprinzdtor, lin?nd seama cd intr-o oarecaremdsurd Melipona il qi face, iar multe alte insecte construiesc galerii perfect cilin-drice in lemn, probabil rotindu-se in jurul unui punct fix. Trebuie sd presnpunenlde asemenea, cd. Melipona igi a;eazd celulele in straturi piane, dupd cunl gi facecu celulele slle cilindrice gi trebuie sd presupunern mai departe

. -. fi aceasta e ceei

mai mare greutate -- cd poate sd aprecieze cu o oarecare precizie la ce distanldtrebuie sd stea de celelalte lucrdtoare vecine atunci cind luqeazd mai nlulte o datala construirea sferelor; ciar ea este indeajuns de capabiki si aprccieze uiistaniitpentru a construi sferele astfel incit sd se intretaie la o anumita dep[rtare gi siiuneascd pur-rctele de interseclie prin suprafe{e perfect plane. Prin asemerlea modi-ficdri, instinctele care nu au nimic uimitcr ?n sine - ele nefiind mai rninunate decitcele care irnping pasdrea s5-gi facd cuitrui - crecl c[ alk,ina de stup gi-a dobindit.prin selec{ie natural6, inimitabilele ei capaaitdqr arhitectonice.

Dar aceasti teorie poate fi controlatd gi experirnerital. Urmind exempluld-lui Tegetmeier, am separat doi faguri punind intre ei o figie 1ung5, groasi ,si

dreptunghiulard de cear[ : albinele au inceput imediat sd scobeascd in ea micigropi circulare pe care le-au adincit si le-au lSrgit tot mai mult pind ce alr devenitscobituri pulin adinci, avind aspectul unor par{i de sferd perfect exacte, apro-ximativ de diametrul unei celule. Cel mai interesant fapt observat a fost cd pestetot unde mai multe albine au inceput sd scobeascd aceste adincituri apropiateunele de altele, ele se a$ezau la astfel de distanld unele de altele, incit atunci cindadinciturile ajungeau la lilimea ardtatd, mai sus (adicd aproximativ \a ldlimeaunei celule obignuite) gi aveau aproximativ adincimea de o ;esime din diametrulsferei din care fdceau parte, marginile scobiturilor se intret[iau sau treceau unaintr-alta. Imediat ce se intimpla acest lucru, albinele incetau sd adinceascd ;i se

apucau si construiascd pereli plani de ceard pe liniile de interseclie dintre ad"in-cituri, astfel incit fiecare prismd hexagon aId. era construitd pe margine a zimlatd a

unei adincituri netede gi nu pe marginile drepte ale unei piramide trilateraie cain cazul celulelor obignuite.

Am pus apoi in stup, in locul fi;iei groase gi dreptunghiulare o lam5 subfiregi ingustd de ceard, coloratS cu co$enile. Albinele au inceput de indatd s[ scobeasclpe ambele pdr\i mici adincituri apropiate unele de altele, ca ;i mai inainte, darfigia de ceard era atit de sublire, incit fundul gropilelor dacd ar fi fost scobit la

INSTINCTUL 223

aceeagi adincime ca in experienfa precedentd,, ar fi fogt strdpuns de a,mb9!e pdrfi.Albinele insd nu au ldsat si se intimple acest lucru gi au incetat scobitul la timp,astfel incit gropilele de indati ce erau adincite , cdpdtau un fund plan, iar fun-durile planJfoimate din mici pldci subliri de ceard coloratl in I_99u, neroase de

albine,- erau situate - in mdsura in care se poate aprecia din ochi - exactde-a lungul planurilor intersecfiei imaginare intre adincituri pe pdrlile opuse .

ale

figiei de cear8. in unele pdrfi, au fost ldsate astfel intre adinciturile opuse porliunimici, iar in altele porJiuni mari de pl6ci rombice , dar drn cauza condiliilornefiregti, lucrul n-a fost prea bine finisat. Albinele trebuie s[ fi lucrat toate cam cuaceeagi vitezd la scobirea circular[ gi la adincirea

. gropilelol -de ambele fetg ale

lamei'de ceari colorati in rogu, pentru a reugi sd lase astfel de pl5ci plane intregropile, prin oprirea lucrului pe planurile de interseclie.^ 'Considerind

marea flexibilit ate a cerei subliri nu v5d nici o greutate ca albi-nele, in timp ce lucreazd. de ambele pdrfi ale unei lame de ceatd, sd perceapdcind au ros ieara pini la grosimea corespunzdtoare;i sd se opreascd din lucru. Incazul fagurilor obignuili, mi se pare cd albinele nu reu$esc totdeauna sd lucreze

exact cu aceeagi vitezd din ambele pdrfi opuse, deoarece am observat romburi semi-

completate la baza unei celule de-abia incepute, care era ugor concavd pe o parte,

unde presupun cd albinele au scobit prea repede ;i convexd pe partea opusd

unde atUinete au lucrat mai incet. Fdcind o experienld interesantd, am pus fagu-rele din nou in stup gi am permis albinelor s6-9i continue mlrnca incd pulin timp.ExamininC din nou celula, am constatat cd placa rombicd fusese completatd 9i

devenise perfect pland i era absolut imposibil din cau za extremei sublirimi a miciipldci ca albinele s-o fi netezit prin roadereapfulli convexe. Presupul cd in asemenea-"arurt,

albinele stind pe fele -opuse,

imping gi apasi ceara maleabila 9i cald.d (9e9a

ce se poate face ugor, dupd-cum am incercat) pe propriul plan intermediar al celuleigi astfel o indreaptd.' Din experienla cu lama de ceard rogie se poate vedea cd dacd albinele_ 9i-?tconstrui singure un perete sublire de ceard, ele ar reu;i sd-gi construiascd celulelo

cu o form[iorespunzdtoare, stind la distanfa cuvenitd unele de altele, scobind cu

aceeagi vttezd gi straduindu-se sd facd, adincituri sferice egale, ayind ins[ gtljd ca

niciodatd sfereie sd nu se strdpungd. Dupd cum se vede limpede cind examindmmarginea unui fagure in curs de construclie, albinele fac un zid circqlar grosolanin juld intreguluf fagure ,si il rod din pdrli opuse, lucrind mereu circular, aia cumluireazd,la adincirea hecdrei celule. Ele nu construiesc simultan intreaga baz6' a

piramidei cu trei laturi a celulei, ci numai singura placd rombicd situatd la marginga

ixtremd de cregtere sau celelalte doul p16ci, dupd cum este cazul. Ele nu complg-teazd, niciodatd marginile superioare ale pldcilor rombice, pind ce_perefii hexagonalinu au fost incepu{i. Unele din aceste observalii diferd de cele fdcute de celebrul,pe bund dreptate, Huber senior, dar sint convins de exactitatea lor 9i dacd ag avea

mai mult spafiu, ag putea ardta cd sint conforme cu teoria lnea.Afirrnafia lui'Huber, cd prima celuld este sipatd intr-un perete mic de ceard'

cu fe1ele paralele, nu-i strict exactd, dup[ cite am vdzut ; primul inceput este tot-deauna o micd ridicdturd de ceard; dar nu voi intra aici in amdnunte. Am vdzutce rol important joacd excavaliile par{iale in construclia celulelor. Dar ar fl omare gregeali s[ presupunem cd albinele nu pot construi_un perete brut de ceard

in poiilri corespunzdtoarc, adicd de-a lungul planului de interseclie intre doud

224 OITIGINEA SPECIILOR

sfere aldturate. Am multe exemple care dovedesc limpede c5 albinele pot face acest

lucru. Chiar la zidul grosolan circular din jurul unui fagure in construcfie, se potobserva uneori porfiuni curbate, corespunzind prin pozilia lor planurilor pldcilorbazale rombice ale viitoarelor celule. Dar zidul brut de cear[ trebuie in orice caz

terminat, fiind puternic ros de ambele p[rfi. Felul in care construiesc albinele este

curios: ele fac totdeauna primul perete brut de zece pind la doudzeci de ori maigros decit peretele de ceard terminat, excesiv de fin, care rdmine definitiv. Vominfelege cum Iucreazd, albinele dacd presupunem c[ nigte zidari acumule azd marintii o grdmadl mare, lungd de ciment, apoi incep s-o taie in mod egal de ambelepdrfi, aproape de bazd,, pind ce rdmine la mijloc un zid neted, foarte sublire ; zidarliadund mereu cimentul tdiat gi adaugd ciment proaspit pe muche. Vom avea astfelun zid sublire, care cregte mereu in inal{ime, avind totdeauna in virf o corni;dgiganticS. Dintre toate celulele, cele de-abia incepute gi cele terminate, fiind astfelacbperite in virf cu o grimadd masivi de ceard,, abinele se pot cdldra gi pot umbtapesfe fagure fdrd, a strica gingagii pere{i hexagonali. Acegti perefi, dupd calculelefdcute cu amabilitate pentru mine de prof. Miller, variazd, mult in grosime. Media adoudspr ezece mdsuritori ficute aproape de marginea fagurelui au ardtat cd augrosimea de ll352r) dintr-un inch, in timp ce pldcile bazale romboidale sint maigroase, aproximativ in propor{ie de trei la doi, media a doudzeci li una de

mdsurdtori, avind grosimea de 112292) dintr-un inch. Prin modul particular de con'struc{ie descris mai sus, se consolid eazd intr-una fagurele, cu cea mai mareeconomie posibild de cear6.

Faptul cd o mullime de albine lucreazd, impreund pare la prima vedere s[sporeascd greutatea de a infelege cum se fac celulele : dupd ce lucre azd un timpscurt la o celul6, albina se duce sd lucrezela alta, astfel incit - cum spune Huber -cam doudzeci de indivizi Iucreazd chiar la inceperea primei celule. Am reugit sd

dovedesc in mod concret acest fapt, acoperind cu un strat extrem de sublire de

ceard topitd coloratd cu co$eni16, marginile pere{ilor hexagonali ai unei singurecelule sau marginea extremd a peretelui inconjuritor al unui fagure in curs de con-strucfie. Am constatat in permanenli c[ aceastd culoate a fost imprdgtiatd de albi-ne in modul cel mai delicat - la fel de delicat cum ar fi putut si o facd un pictorcu pensula sa - prin luarea particulelor de ceard colorati dinJocul unde se gdseart

;i incorporarea 1-or in pere{ii ce se ridicau ai tuturor celulelor din jur. Munca de

construcfie pare a fi un fel de echilibru oblinut intre numeroase albine, toatestind instinctiv la aceea;i distan!6 relativd una de alta, toate cdutind sd clddeascdsfere egale gi apoi sd construiascd sau s[ nu roadd planurile de intersecfie intreaceste ifere. Este intr-adevlr interesant de observat cd in cazuri dificile, de pilddcind dou[ porfiuni de fagure se intilnesc formind un unghi, albinele dirimd ,si

reconstruiesb de mai multe ori aceeagi celuld in diferite feluri, uneori revenind lao form[ pe care o respinseserd la inceput.

Cind albinele au un loc unde pot sta in pozifii corespunzdtoarc pentru lucru

- de exemplu pe o scinduricd de lemn a;ezatd chiar sub centrul fagurelui care se

construie,ste in jos, astfel incit fagurele trebuie construit pe una din felele scindurii-in acest

'caz ele pot a1eza temelia unui perete al unui nou hexagon in locul strict

1) 0,07 rrm. - Nota trad.r) 0,11 mrm. - Nota tad.

IN STINCTL]L 22i-t

corespunzdtor, dincolo de celelalte celule terminate. Este suficient ca albinele sd

fie irr mdsurd s[ stea la distanfe corespunzdtoare unele fald de altele ca 9i fa!6 de

pere{ii ultimelor celule terminate, pentru ca apoi, conceplnd sfere imaginare, s[construiasc[ un perete intermediar intre dou[ sfere aldturate. Dar dupd clte amobservat, ele nu rod niciodatd li nu termind unghiurile unei celule pind ce

. nu a

fost construitd o parte important[ atit din acea celuld cit ;i din celulele invecinate.Aceast[ capacrtat-e a albinelor de a situa in anumite condilii un perete brut la loculpotrivit intre doud celule de-abia incepute , are importantd., fiindcd denotd un faptiare la prima vedere pare contrar teoriei de mai sus gi anume cd celulele de pe mar-ginea eitrem[ a fagurilor de viespe sint uneori strict hexagonale.. Dar nu am locaici sa clezvolt acesi subiect. Nu mi se pare prea greu ca o singuri insectd (de pildnregina la viespe) sd facd celule hexagon aIe, dacd lucreazd alternativ in interiorulgi 1n exteriorut a dou[ sau trei celule incepute simultan, stind mergu. la. distan]dpotrivitd de pdr{ile celulelor abia incepute, descriind sfere sau cilindri 9i clddindplanuri intermediare.

Deoarece seleclia natural[ ac\ioneazd, numai prin acumularea de ugoaremodificdri a structurii sau a instinctului, fiecare fiind folositoare individului incondi{iile date de via![, este firesc sd se pund intrebarea cum de a putut fi folosi-toare strdmogilor albinei o succesiune lung[ ;i treptatd de instincte arhitectonicemodificate, toate tinzind cdtre actualul plan perfect de construc{ie ? Cred cd rds-punsul nu este greu : celulele construite in felul celor de albine sau de viespi cigtiglin soliditate, eConomisind totodatd multd muncd gi spafiu, precum gi materialede construcfie. Cu privire la producerea de ceard, se ;tie cd albinele au adesa greu-tdli in procurarca cantitSlii suficiente de nectar. D-l Tegetmeier m5 informeazdcd s-a dovedit experimental cd un stup de albine consumd. intre doisprezece ;icincispr ezece pfunZi t) de zahdr pentru secretarea unui pfund de ceard, astfel incitalbinele unui stup trebuie sd colecteze ;i sd consume o cantitate uriagd de nectarfluid pentru secretarea cerei necesare construirii fagurilor 1or. Pe ling[ aceasta,

trurr,efoase albine trebuie sd nu lucre ze mai multe zile ln 9ir in cursul procesului de

secretare. Pentru a hrdni un mare numdr de albine in timpul iernii este necesard

o mare rezervd de miere ;i se gtie ci integritatea stupului.depinde ryui ales de men-

{inerea unui mare numdr de albine. De aceea, economisirea cerer printr-o mar.e

economie de miere ;i de timp consumat pentru colect area rnierii, trebuie sd consti-tuie un important eiement de succes pentru orice familie de albine. Desigur- ci suc-

cesul speciei poate si depindd cle numdrul dugmanilor ei, de parazill sau de cauze

cu totul diferite gi astfelJa nu depindi de cantitatea de miere pe care albinele o

pot colecta. Dar dacd am presupune cd aceastd din urmd circumstanfd' determini,cum probabil a 9i determinat adesea, existenla in numdr mare, in vreo latd' oarecare,

a unei albine inrudite cu bondarul nostru gi dacd presupunem mai departe cd aceastd

colonie de bondari a trecut iarna gi in consecinld cd a avut nevoie de o rezervi de

miere, atunci nu poate incdpea nici o indoiald cd, ar fi in folosul bondarului nostruimaginar dac[ o ugoard modific are a instinctelor sale l-ar determina sa-gi facd,

celuJele de ceard apropiate unele de altele, astfel incit sd se intretaie pufin, deoarece

un perete comun, chiir intre doui celule aldturate va rcaliza o oarecare economiede muncd ;i de cear[. De aceea, va fi tot rnai folositor pentru bondarii nogtri dacd

r) I pfund : 0,453 kg. - Norc tad.

15 - e. 363

OITI GINIiA SPIICIILOII

gi-ar face celulele tot mai regulate, mai apropiate unele de altele ,si reunite intr-omas[ compactd, aga cum sint celulele de Melipona, deoarcce in acest caz, o porliunemare din suprafala de legdturd a fiecdrei celule va servi la legarea celulelor alatu-rate gi s-ar economisi multd muncd gi cear6. De asemenea, din aceeagi cauzd, arfi in avantajul albinei Melipona dacd gi-ar face celulele mai apropiate unele de altelegi mai regulate din toate punctele de vedere decit slnt in prezent, deoarece atuncidupd cum am vdzut, suprafefele sferice vor dispare cu totul gi vor fi inlocuite prinsuprafele plane, iar Melipono ar face un fagure tot atit de perfect ca al albinei domes-tice. Selec{ia natural[ nu poate depSgi acest stadiu de perfeclie arhitectonicd,deoarece fagurele albinei domestice, in mdsura in care putem vedea, este absolutperfect in privinfa economisirii de muncd gi de ceard.

Astfel, cred, cel mai minunat dintre toate instinctele cunoscute gi anume in-stinctul albinei domestice, poate fi explicat prin selecfia naturald , eare a folositugoarele modificdri, numeroase ;i succesive ale unor instincte mai simple. Seleclianaturald a determinat albinele sd construiascd sfere egale la o distanld egald, unelede altele intr-un strat dublu, sd acumuleze gi sd scobeascd. ceara de-a lungul pla-nurilor de intersecfie. Fire;te cd albinele nu gtiu nici cd gi-au construit sferele la odistan{d anumitd unele de altele, nici care sint diferitele unghiuri ale prismelorhexagonale 9i ale pldcilor rombice bazale. Forfa motrice a procesului de seleclienaturald este construirea de celule cu rezistenlS li dimensiuni potrivite pentru larve,aceasta efectuindu-se cu cea mai mare economie posibil5 de munci gi de cear[. Roiulcare a fdcut astfel cele mai bune celule cu minimum de muncd 9i de risipd de mierein secretarea cerii, a reugit cel mai bine gi a transmis instinctele sale de economienou-dobindite unor roiuri noi, care la rindul lor au avut cea mai mare gansd de areugi in lupta pentru existen{d.

OBIECTII IMPOTRIVA TEORIEI SELECTIEI NATURALE APLICATALA INSTINCTE: INSECTE ASEXUATE -) $I STERILE

S-a obie ctat in contra punctului de vedere precedent asupra originii instinc-telor cd < varia{iile de structurd ;i de instinct trebuie si fi avut loc simultan gi exactcorespunzdtor unul altuia, deoarece o modificare a unuia fdrd, o schimbare corespun-zratoarc imediatd a celuilalt ar fi fost fatal6>. For{a acestei obieclii std in intregimein presupunerea cd schimb[rile instinctelor gi structurilor sint bru;te. Sd lu6m caexemplu piligoiul mare (Parus major) menlionat intr-un capitol precedent;aceastd pasdre apuc5 adeseori semin{ele de tisd cu picioarele, stind pe o craclgi le ciocdnegte pind ajunge lamrez. Ce greutate deosebitd ar fi aicica seleclia natu-rald, s[ fi p[strat toate varialiile individuale ugoare ale formei ciocului, tot mai bineadaptate pentru spartul seminfelor, pind ce s-a format un cioc atit de bine construitin acest scop cum e cel al loiuluit) ;i in acelagi timp obiceiul acesta sau necesitateasau varia{iile spontane ale gustului sd facd pasdrea din ce in ce mai granivord ?

in cazul acesta se pter,rp,rie cd ciocul se modificd lent prin selec{ie iaturald, caurmare, dar 9i in concordanld, cu modificarea lenti a obiceiurilor sau a gustului.Dar dacd presupunem cd picioarele piligoiului ar varia gi ar cregte mai mari fie incorela{ie cu ciocul fie din orice altd cauzd" necunoscutd, ou ar fi improbabil ea

*) Darwin folosegte termenul1) In limba englezd nuthatch

de <<insecte neutre)). - Nota trad.(Sitta europaea). - Nota trad.

IN S'IlNCTt.r-L 22i

asemenea picioare mai mari sd facd pasdrea sd se catere tot mai mult pina ce vadobindi remarcabilul instinct gi capacitatea de c6!6rare a loiului. In acest caz se

presupune cd o schimbare gradatd a structurii duce la obiceiuri instinctive modifi-cate. Sd lu[m inc6 un exemplu : pu{ine instincte sint mai remarcabile decit cel caredeterminb drepneaua (Apus) din Arhipelagul Malaezl) sa-;i facd, cuibul in intregimedin saliv[ intiritd. Unele pdsdri igi construiesc cuibul din noroi dupd cum se credeumectat cu salivd, iar o specie de Apus din America de Nord igi face cuibul (cumam vdzut personal) din be{e lipite cu salivd gi chiar din bucSli de salivd int6rit[.Este oare atit de improbabil ci selecfia naturald a unor forme de Apus care secret[tot mai multd salivd, a produs in cele din urmd o specie cu instincte indemnind-osd neglij eze alte materiale ;i s[-gi facd cuibul numai din salivi intdritd ? $i tot astfelin alte cazuri. Trebuie si admitem totugi cd de multe ori nu putem spune dacd maiintii s-a modificat instinctul sau structura. Fdrd, indoial5 cd existd instincte a c[rorexplicalie este foarte grea gi care ar putea fi opuse teoriei selecliei naturale --cazuriin care nu putem vedea cum a luat nagtere un instinct, cazuri in care nu se cunoagteexistenla unor gradalii intermediare, cazuri de instincte de importanld atit de miclincit este greu de crezut ci au fost influen{ate de seleclia natural5, cazuri de instincteaproape identice la animale atit de indep[rtate in rluru naturale incit nu putematribui identitatea lor mcgtenirii dintr-un strdmog comun gi prin urmare trebuie sicredem cd au fost dobindite in mod independent, prin seleclie natural5. Nu md voiocupa aici de toate aceste cazuri, dar md voi mdrgini la o dificultate speciald carela inceput mi s-a pdrut de netrecut gi chiar fatald, intregii mele teorii. Mir refer laindivizii asexuafi sau femelele sterile din coloniile de irrsecte, deoarece acegti indi-vizi asexuafi diferd adeseori mult in privinla instinctelor 9i a strr-lcturii atit demasculi cit gi de femelele fertile gi deci, fiind sterili, ei nu se pot reproduce.

Subiectul meritd s[ fie discutat pe larg dar nu voi lua aici decit un singur caz,acela al furnicilor lucrdtoare sau sterile. Este greu de explicat curn au devenit lucri-toarele sterile, dar explicalianu-i mai grea decit aceea a oricdrei alte modificdri impror-tante de structurd, deoarece se poate ardta c5 unele insecte gi alte artropode devirrsterile uneori in stare naturald qi dacd aceste insecte ar fi fost sociale gi ar fi fostfolositor pentru colectivitate si se nascd in fiecare an un numSr de indivizi capabilide muncd, dar incapabili de procrealie, nu vdd de ce ar fi fost greu ca lucrul acestasd se fi efectuat prin seleclie naturali. Dar trebuie si trec peste aceastd dificultatepreliminar[. Marea dificultate rezidd, in faptul cd furnicile lucrdtoare se deosebescmult de masculii gi de femelele fertile prin structurd, in privinla formei toracelui,prin faptul cd sint lipsite de aripi gi uneori de ochi, ca ;i pfin insiinct. In ceea ce pri-vegte numai instinctul, uimitoarea deosebire in aceastd privin{d dintre lucrdtoare gi

femelele fertile ar fi fost mai bine exemplificatd prin albina domestici. DacS furnicalucrdtoare sau altd insectd asexuat6 ar fr fost un anirnal obignuit, a; fi afirmat fdritezitare cd toate caractereie sale au fost dobindite in mod lent prin setreclie naturald,adicd prin indivizii care s-au ndscut cu modificdri mici, folositoare ;i mogtenitede descendenli gi cd acestea au variat din nou;i au fost din nou selecfionate;iaqa mai departe. Dar in cazul furnicii lucr[toare avem de a face cu o insectS carediferd mult de plrin{ii ei, fiind complet sterilS, astfel ?ncit nu a putut niciodatd sir-itransmit[ progeniturii modificdri de structur[ sau de instinct dobindite succesiv.

t) ln limba englszi Flustern Islattd.t. " ]lotit lrud.

ONIGINEA SPECIILOR

Se poate, pe bund dreptate, pune intrebarea : cum e posibil sI se impace un asemeneacaz cu teoria selec{iei naturale ?

Mai intii, si ne amintim cd, atit la animalele noastre domestice cit gi la celein stare naturald existd nenumirate exemple de felurite deosebiri ale structurii,deosebiri ereditare, care sint corelate cu anumite virste 9i cu ambele sexe. Existddeosebiri corelate nu numai cu un sex ci;i cu acea scurti perioadd a activit6tiiaparatului reproducitor ca de pildi penajul nuplial al multor pisiri sau maxilarelecurbate ale somonului mascul. Gdsim chiar mici deosebiri la coarnele diferitelor rasede bovine in legdturd cu o stare artificiald imperfectd a sexului masculin, deoareceboii de o anumitd ras[ posedi coarne mai lungi decit boii de alte rase in comp ara\tecu lungimea coarnelor atit a taurilor cit ;i a vacilor din rasele respective. De aceeanu mi se pare cu neputinla cd vreun caraeter sd devind corelativ condifiei sterile aanumitor membri ai coloniilor de insecte ; greutatea constd in in{elegerea faptuluicum au putut fi acumulate lent prin seleclia naturalS asemenea modificdri corelativeale structurii.

Aceastd dificultate, degi pare de neinvins, este micgorat[ sall, dupd cum cred0u, chiar dispare, dacd reamintim c[ selec{ia poate fi aplicatd. atit familiei cit giindividului gi cd poate atinge astfel {elul dorit. Crescdtorii de bovine doresc cagrlsimea gi carnea vitelor si fie bine interpdtrunse : animalul avind aceste carac-teristici este sacrificat, totugi crescdtorul se indreaptd cu incredere spre acelagigrup gi reugegte sd oblind caracterul dorit. O incredere asemdnitoare poate fi acor-dati puterii de seleclie, in sensul cd o rasd de bovine care produce totdeauna boicu coarne neobignuit de lungi, poate fi format6, probabil, prin alegerea atentda taurilor qi vacilor in parte, care, imperecheafi, produc boi cu coarnele cele mailungi, degi nici un bou nu s-a reprodus vreodatd. latd un exemplu mai bun gimai convingdtor : dupi d-l Verlot, unele varietd(i de mixandrd bltutd gi anual[,fiind selecfionate timp indelungat cu gnj6 gi in direc{ia potrivitS, produc totdeaunain proporlie mare plante cu flori bdtute qi complet sterile, dar produc de asemeneagi citeva plante cu flori simple ,si fertile. Acestea din nrm5, singurele prin care varie-tatea poate fi perpetuatd", pot fi comparate cu masculii gi femelele fertile de furnici,iar plantele bdtute sterile cu indivizii asexua{i ai aceleia;i colonii. La insectele sociale,intocmai ca gi la varietdlile de mixandre, selecf ra a aclionat asupra familiei gi nuasupra individului, pentru a ajunge la un lel folositor. De aceea, putern conchidec[ modificdri u$oare ale structurii sau ale instinctului, corelate cu sterilitatea anu-mitor membri ai coloniei s-au dovedit folosito are ; in consecin{d masculii gi femelelefertile au prosperat gi au transmis descenden{ilor lor fertili o tendinld de a producemembrii sterili cu aceleagi modificdri. Acest proces trebuie sd se fi repetat de multeori, pind, ce s-a produs gradul prodigios de deosebire intre femelele fertile gi celesterile ale aceleiagi specii, pe care-l vedem la multe insecte sociale.

Dar nu am atins incd punctul culminant al dificultdtii ;i anume faptul cd indi-vizii asexuali ai unor specii de furnici diferd nu numai de femelele gi masculiifertili dar gi ei intre ei, uneori intr-o mdsurd aproape de necrezut, impdrfindu-seastfel in doud sau chiar in trei caste. Mai mult, de obicei castele nu prezintd treceride la una la alta, ci sint perfect delimitate, fiind tot atit de distincte intre ele pe citsint dou[ specii ale aceluiagi gen sau mai curind doud genuri ale aceleiagi familii.Astfel, la Eciton,existd, indivizi asexuafi lucritori gi soldali cu mandibule gi instincteextraordinar de diferite; la Cryptocerus numai lucrdtoarele unei caste poartd pe

INSTINCTUL 229

cap un fel de scut curios, a cdrui intrebuin(are este cu totul necunoscutd ; Ia Myr-mecocystus din Mexic, lucrltoarele unei caste nu pdrdsesc niciodatd cuibul, sinthrdnite de lucrdtoarele unei alte caste gi au un abdomen enorm de dezvoltat caresecretd un fel de miere, inlocuind-o pe aceea excretatd de aphide sau vacile domesticecum li s-ar putea spune, pe care furnicile noastre europene le pdzesc ;i le fin incaptivitate.

S-ar putea crede poate cd am o incredere exageratd. in principiul selec{iei natu-rale, dacd nu admit^cd fapte atit de minunate ;i de bine intemeiate imi anihileazd.dintr-o datd, teoria. Tn cazul mai simplu al insectelor asexuate apar[rnind toate uneisingure caste care, dupd cum cred, au devenit prin selecfie flaturalS diferite de mas-culii gi de femelele fertile, putem conchide prin analogie cu varia{iile obiqnuite, cimodificdrile ugoare, succesive, folositoare, nu s-au ivit deodatd la toli indlizii ase-xua{i din acelagi cuib, ci numarla ciliva indivizi gi ca prin supravie{uirea coloniilorcu femele care produceau cei mai mul1i indivizi asexua{i posedind modific areafolositoare, in cele din urmd toli indivizli asexua{i au ajuns sd posede aceste carae-tere. Potrivit acestui punct de vedere, ar trebui sd gdsim uneori in acelaqi cuibinsecte asexuate, prez^entind grada{ii de structurd gi

"gasim acest lucru deitul de

des, finind seama cit de pulin au fost examinate cu atenfie insectele asexuate inafara Europei. D-l F. Smith a ardtat, cd. indivizii asexua{i ai mai multor specii defurnici din Marea Britanie diferd intre ei, in mod uimitor prin mdrime gi uneori princolorit gi cd formele extreme pot fi legate intre ele prin indivizi luali din acela,si cuib:am comparat eu insumi gradafii perfecte de acest fel. Se intimpl[ uneori cd lucr[-toarele mai mari sau mai mici sint cele mai numeroase sau c[ ambele forme marigi mici sint numeroase, pe cind cele de dimensiuni intermediare sint mai rare.Formica flavo posedd lucrdtoare mai mari gi mai mici precum gi un numdr mic cle

lucr6toare de mdrime intermediard gi dupd cum a observat d-l F. Smith, laaceastd specie lucrdtoarele mai mari au ochi simpli (oceli) care, degi mici, sint binevizibili, pe cind lucrdtoarele mai mici au oceli rudimentari. Dup[ ce am disecat cuatenlie multe exemplare din aceste lucrdtoare, pot afirma cd ochii sint mult mairudimentari la lucrdtoarele mai mici, decit ar trebui sd fie, dacd am judeca dupddimensiunea lor proporlional mai mic[ gi cred cu tdrie, degi nu indrdznesc s[afirm atit de categoric, cd lucr[toarele de dimensiuni intermediare, au oceliiintr-o stare de dezvoltare exact interme diard. Astfel incit avem aici doud grupe delucrdtoare sterile din acelagi cuib, care diferd nu num ai ca dimensiuni dar gi inprivinla organelor lor de vd,z gi sint legate intre ele prin cifiva indivizi de tran-zi1ie. Pot s[ mai adaug cd dacd lucrdtoarele mai mici ar fi fost cele mai folositoarecoloniei si acei masculi gi femele care produceau tot mai multe lucrdtoare de di-mensiuni mai mici ar fi fost selecliona(i continuu, pin[ ce toate lucritoarele arfi fost in aceastd stare, &ffi fi avut atunci o specie de furnici cu indivizi asexua{iaproape la fel cala Myrmica. lnt-adevdr, lucritoarele speciei Myrmica nu au nicimdcar rudimente de oceli, degi furnicile mascule gi femele ale acestui gen posedioceli bine dezvoltali.

Pot sd mai dau incd un exemplu: agteptam cu atita incredere sd gdsesc gra-da{ii in structuri importante intre diferitele caste de indivizi asexuafi in cadrulaceleiagi specii, incit am primit cu pllcere numeroasele exemplare din acelagi cuibde Anomma din Africa de vest oferite de d-l F. Smith. Cititorul va aprecia poatemai bine gradul de diferenld dintre aceste lucr[toare, daci in locul mdsurdtorilor

?19_ ORI(+INEA SPECIILOII

reale, voi prezenta o imagine perfect corespunzdtoare: diferenfa dintre ele era aceea;ica intre o grup6 de zidari, dintre care mulli au inilfimea de cinci picioare patruinchi, iar allii inillirnea de gasesprezece picioare; dar trebuie sa mai addugdm camuncitorii mai inalii au un cap nu de trei, ci de patru ori mai mare decit al munci-torilor mai mici, iar mandibulele de cinci ori mai mari. Mai mult, mandibulelefurnicilor lucrdtoare de diferite dimensiuni se deosebeau in chip uimitor , atit caaspect cit gi in ceea ce privegte forma gi numdrul dinlilor. Dar important pentrunoi este faptul cd degi lucrdtoarele pot fi grupate in caste de diferite dimensiuni,totu;i existau_treceri treptate de la o castd la aIta, aga cum existd treceri gi in struc-tura foarte diferitd a mandibulelor lor. Vorbesc cu certitudine despre acesi din urmdpunct, deoarece Sir J. Lubbock a desenat pentru mine la camera clard mandibulelelucrdtoarelor de diferite dimensiuni pe care le-am disecat. D-l Bates, in interesanta salucrare ,,IJo naturalist pe fluviul Amazoanelot" a descris cazuri analoge.

Avind in fald aceste fapte, cred cd selecfia natu rald, ac{ionind asupra furni-cilor fertile, respectiv asupra pdrinlilor, poate forma o specie care sa produciregulat insecte asexuate, toate de dimensiuni mari, cu o foimd anumitd de- mandi-bule, sau toate de dimensiuni mici, cu mandibule foarte diferite sau, in cele dinurmd, gi aceasta este dificultatea cea mai mare, un grup de lucritoare cu anumitedimensiuli li structurd gi simultan un alt grup de lucrdtbare cu dimensiuni gi struc-turd diferite, formindu-gi mai intii o serie de treceri treptate, ea in cazul furniciiAnomma, apor formele extreme in numdr tot mai mare, prin supravieluirea pdrin-filor care le-au generat, pin[ ce nu se mai produce nicf un exemplar- cu structurdintermediar6.

O explica[ie analogd a fost datd de d-l Wallace cazului la fel de complex alunor fluturi din Mal &y&, care apar in mod regulat in doud sau chiar trei formehmeledistincte ; Fritz Miiller a explicat in acelagi fel cazul unor crustacei din Braziliacare apat de asemenea in doud forme mascule foarte distincte. Dar nu este necesarsE discut aici acest subiect.

in felul_ acesta, dup[ cum cred, am reugit si explic cum au luat na,stere inacelagi cuib doud caste distincte de lucrdtoare sterile,

-ambele ins6 foarte diferite,

atlt intre ele, cit gi fald de pdrinlii 1or. Putem aprecia gradul de utilitate al produceriiIor.pentru colectivitatea sociali de furnici pe baza aceluiaqi principiu, dupd care,diviziunea muncii este folositoare omului civilizat Furnicile insd lucreizd prininstincte mogtenite gi prin organe sau instrumente mogtenite, pe cind omulluqeazd, prin cunoastere dobinditd gi cu instrumente construite de el. Dar trebuies5 mdrturisesc cd in ciuda increderii mele in selec{ia naturald, flu a$ fi presupusniciodatd. cd acest principiu poate si se manifeste cu atita eficien15, dacd r-u;fi ajuns la aceastd concluzie pe baza exemplelor prezentate de insecfele asexuate.De aceea m-am oprit ceva mai mult asupra 'acestei probleme, degi cu totulinsuficient, pentru a ardta forla selecliei naturale, precum 9i din cauzd cd exem-plele de mai sus constituie cea mai serioasd dificultate in calea teoriei mele.Exemplele sint de asemenea foarte interesante, deoarece dovedesc cd, atit laanimale git qi la plante, orice grad de modificare poate fi efectuat prin acumularede varialii numeroase, mici gi spont ane, numai dacl sint in vreun fel folositoare,

' fdrd ca exerciliul sau obi,snuinla sn fi intrat in joc. intr-adevdr, obiceiurile propriilucrdtoareloro respectiv femelelor sterile, ori cit de mult timp ar fi folositef nu arputea influenla masculii gi femelele fertile, singurii care pot l6sa descenden{i.

231

MA rnir[ ci nimeni nu a folosit pin[ acum acest caz demonstrativ al insectelorasexuate impotriva binecunoscutei doctrine a obiceiului mo;tenit, a;a cum a for-mulat-o Lamarck.

REZUMAT

in acest capitol m-am strdduit sd ardt pe scurt cd insu;irile mintale ale ani-malelor noastre domestice variazd gi cd varialiile se mostenesc. $i mai pe scurtincd, am incercat sd ardt cd in stare naturald instinctele variazd. intrucitva. Nimeninu va contesta cd instinctele sint de cea mai mare importan{d pentru fiecare animal.De aceea nu existd vreo dificultate reald ca in condilii schimbdtoare de via{d, selec-

{ia naturald, sd acumuleze in orice grad mici modificdri ale instinctului care prezintd,vreun oarecare folos. In multe cazuri, au intrat in joc obignuinla sau folosirea ginefolosirea. Nu pretind c[ faptele expuse in acest capitol imi intdresc in maremdsurd teoria, dar dupd cum cred in mod sincer, nici una din dificultilile amintite,nu o infirmi. Pe de altd parte, faptul cd instinctele nu sint totdeauna absolut per-fecte gi ca sint susceptibile de gre;eli, ci nu se poate ardta niciodatd un instinctcare sd fi fost produs in folosul altor animale, de;i animalele se folosesc de instinc-tele altor animale, cI regula din istoria naturald . It/ature non facit saltum este apli-cabild atit instinctelor cit gi structurilor corporale ;i este perfect explicabili pebaza vederilor precedente, fiind de neinfeles pe orice altd cale-toate acestea tindsd confirme teoria selecliei naturale.

Aceastd teorie este de asemenea intdrit[ gi prin alte fapte cu privire la instincte,ca exemplul obignuit al unor specii strins inrudite, dar distincte ) care, degi locuiescin regiuni ale lumii depdrtate una de alta gi trdiesc in condilii de via{5 foarte dife-rite, pdstreazd totu;i adeseori aproape aceleagi instincte. De pild[, putem infelegepe baza principiului ereditdlii pentru ce sturzul din regiunea tropicald a Americiide Sud igi lipe,ste cuibul cu noroi, in acelagi mod deosebit ca sturzul nostru din NlareaBritanie ; pentru ce pdsdrile-rinocer 1) din Africa gi India au acelagi instinctextraordinar de a zidi gi deci de a re(ine captive femelele intr-o scorbur[ de copac,ldsind numai o mici deschidere in partea ziditd,prin care masculii hrdnesc femelagi puii iegili din oud; pentru ce masculii de Troglodyles din America de Nord igiconstruiesc cuiburi temporare pentru locuit, ca ;i masculii pdnlarugului nostrn, unobicei cu totul diferit de al oricdrei alte pisdri cunoscute. in sfirgit, degi poate c5nu e pe deplin logic, fri se pare mult mai satisfdcdtor sd consider instincte ca alpuiului de cuc care-,si aruncd din cuib fralii vitregi, ca al furnicilor care fac sclavi,ca al larvelor de ichneumonide care se hrdnesc cu corpurile vii ale omizllor - nudrept instincte special hdrdzite sau create, ci drept mici consecin{e ale unei legi gene-rale care duce la progresul tuturor organismelor - gi anume inmullirea, vari alia,supravieluirea celor mai tari gi pieirea celor mai slabi.

t; ln limba englezd Hornbill (Subord. Bucero!es). -- htota tra(|.

CAPITO LU L IX

HIBRIDIZAREADeosebirea intre sterilitatea primelor incruci;dri Si aceea a hibrizilor - Sterilitatea prezintdgrade variate, nu este generald, este intensiticatd prin tncruci;area indeaproape inruditd Si

inldturatd prin domesticire - Legile care guverneazd sterilitatea hibrizilor - Sterilitateanu este o insusire speciald, ci line de alte deosebiri Si rut este acumulatd prin selecyie naturald- Cauzele sterilitdlii primei tnuuci;dri ;i a hibrizilor - Paralelismul dintre e.fectele condi-

yiilor de viayd schintbate ;i tncruci;are -- Dimorfsm ;i trimorfism - Fertilitatea varietcTlilor

in cazul incrucirrdrii lor ca ;i a descendenyilor meti;i nu este generald - Contparalia intrehibrizi Si meti;i independent de fertilitatea lor - Rezumat

ln mod obignuit, naturali;tii cred cd atunci cind se incrucigeaza doud specii,ele sint inzestrate cu sterilitate in special pentru impiedicarea contopirii 1or. Desigurcd, aceast[ intimplare pare Ia inceput foarte verosimild, deoarece speciile caretriiesc impreund, cu greu s-ar fi putut menfine distincte , dacd ar fi fost capabilesA se incrucigeze liber. Problema este importantd pentru noi in multe privin{e

t'gi mai ales pentru ci sterilitatea primei incrucigiri intre specii, ca gi aceea a descen-den{ilor lor hibrizi, dupd cum voi ardta, nu a putut fi dobindit[ prin pdstrarea unorgrade diverse de sterilitate, succesive gi folositoare. Sterilitatea este un rczvltatintimpldtor al deosebirilor dintre sistemele reproducdtoare ale speciilor parentale.

In discutarea acestei probleme, au fost de obicei confundate dou6 categoriide fapte, fundamental diferite gi anume : sterilitatea speciilor cind se incruci;eazd,pentru prima oard. $i sterilitatea hibrizllor produgi din aceastA incrucisare.

La speciile pure, organele reproducdtoare, sint, desigur, in stare perfectdgi totrigi cind ele se incrucigeazd, nu produc decit descendenli pulini sau nu producchiar deloc. Pe de altd, parte, organele reproducdtoare ale hibrizilor sint incapabilesd-gi indeplineascA func{ia, dupd cum se poate vedea in mod clar din starea ele-mentului masculin atit la plante cit gi la animale, degi organele reproducdtoare auo structurd perfecti, in mdsura in care o dezviluie microscopul, In primul caz,cele doud elemente sexuale care urmeazd" sd formeze embrionul sint perfecte, inal doilea caz, ele nu sint deloc dezvoltate, sau sint imperfect dezvoltate. Aceastddeosebire este important6 cind cercet[m cauza sterilitdlii, comund ambelor cazuri.Deosebirea a fost trecut[ probabil cu vederea, deoarece in ambele caz,uri sterili-tatea era privit[ ca o inzestrare speciald, depdgind puterea noastrA de infelegere.

234 OItI t-iI r*IiA Sl)lt{tlILOn

Fertilitatea varietSlilor - adicd a formelor cunoscute sau considerate cadescinzind din pdrin{i comuni __ in cazul incrucigdrii dintre ele, ca gi fertilitateadesce.ndenfilor l9t metigi, prezintd, aceeagi importanfd pentru

-teoria mea ca si

sterilitatea speciilor, deoarece se pare ca siabilegte o d.oi.bire puternicd ,si claraintre varietdfi li specii.

Grade de sterilitate. Sd examindm atit sterilitatea speciilor cind acestea sintincrucigate cit 9i sterilitatea descendentilor lor hibrizi.Daca se studiazit numeroaselememorii gi.lucrdri ale lui Kolreuter gi Giirtner, observatori congtiinciogi gi admira-bili, care gi-au consacr at aproape in intregim e viala lor acestei problerne, este cuneputinJd sd nu fii adinc impresionat de harea gener alitate a unui anumit gradde sterilitate. Kolreuter considerd aceastd lege .a frittd universaTd,, dar rezolvd, ipoidificultatea tdind nodul problemei, deoarece larinO in zece cazuri doud forme consi-derate de majoritatea autorilor ca specii diJtincte 9i absolut fertile dacd se incruci-$&u, el le-a clasificat fd,rd, govdiald drept varietd{i. Giirtner considerd de asemeneaaceastd reguli ca fiind universala gi contestd fertiiitatea completd in cele zec e cazurrcitate de Kolreuter. Dar in acest e cazuri, ca 9i in multe altele, Geirtner este obligat sanumere cu grij6 seminlele, pentru a ardta cd existd un anumit grad de sterilitate. Elcompard intotdeauna numdrul maxim de seminfe produse de d6u[ specii incrucigatepentru prima oatd, gi numdrul max;m produs de d^escendenfii lor hibrrzicunumdrulmediu de semin{e produse de ambele specii parentale pure in stare naturald. Daraici ?par serioase cauze de eroare: pentru ca o planta s[ poatd fi hibridizatd,.trebuie castratd ;i ceea ce adesea este mult mai important, trebue izolald, pentiua-impiedica aducerea de c5lre insecte a polenului de'pe alte plante. Aproap. tout.plantele experimentate de Giirtner erau plantate in ghive.. gi {inute inir-o camerddin.locuin{a-lui. Fdrd indoiald, cd asemenea procedeJ sint adesea ddundtoare pentrufertilitatea plantelor. insugi Giirtn er citeazd in tabelele sale cam doudzeci de plantepe care le-a castrat gi fecundat artificial cu polenul lor propriu gi (excluzind toate:"-perien{ele cu plante ca legu-il;;;;L- O. pildd, la a cdror manipulare existd odificultate recunoscutd) jumdtate din aceste boudzeci de plante au bvut de suferitintr-o oarecare mdsurd in privinla fertilitilii. Mai mult,^ Gdrtner a incrucisat inrepetate rinduri unele forme, ca de pild5 scinteiula rogie gi cea albastri (Anigattisarvensis. gi A: coerulea) pe care cef mai buni botanigti ie clasificd drepi uufr.te1igi a- gdsit cd sint complet iterile ; din aceastd cauzd,sintem in drept sd ne indoim dac'Emulte specii sint in realitate atit de sterile cind se incrucigeaid, pe cit credea el.

Este cert, Pg d. o parte, cd sterilitatea diferitelor specii cind sint incrucigateeste atit de diferitd ca grada{ie gi treptele sint atit de inseniibil., iar pe cle altd parte,fertilitatea speciei pure este'atii de ugor influenlat[ de diferite-.ondigi,incit prnttutoate scopuiile- practice este extrem de greu si spunem unde sfirgegte fertilitateaperfectd 9i unde incepe sterilitatea. Cred-cd n,r r. poate cere o dovadi mai bundin acest sens decit .faptul ci doi dintre cei mai experimentali observatori din ciliau trdit vreodatd gi anume Kolreuter gi Giirtn.r, i.r ajuns la concluzii diametralopuse in citeva ca'zuri privind aceleagi'forme. De asemenea este foarte instructivde compatat - dar lipia de spa{iu md impiedicd sd intru in amdnunte - dovezileptezentate de cei mai buni botanigti ai nogtri cu privire la problema dacd, uneleforme indoelnice trebuie clasificatb drept specii *r, varietdji, cu dovezile desprefertilitate prezentate de diferili hibridiz aioriiau de cdtre un acelasi observator'pebaza experienlelor fdcute in ani diferi{i. In felul acesta se poate ardta cd nici steii-

HIBRIDI[AREA 235

litatea, nici fertilitatea nu oferd vreo deosebire sigur[ intre . specie s]- vfli^etdli.

Dovezile rezultind din aceastd surs6 au un caracter de trecere. gi sint la fel de indo-ielnice ca ;i dovezile rezultate din alte deosebiri constitulionalt^ ti structurale.

Cit despre sterilitatea hibrizilor, in generaliile succesive,.de;i Gdrtner a reu$tt

sd creascd unii hibrizi timp de gase sau;apte, iar intr-un eaz, timp de zece generafii,pdzindu-i cu grija de inciucigare cu vre.un pdrinte pur, el afirmd totugi cu tdrie

cd fertilitatea-ioi n.r sporegte niciodatd, crin general sbade mult gi brusc. Cu privirela aceastd scddere, trebuie'mai intii observat cd, atunci cind o oarecare deviere de

structur[ sau de constitulie este comuni ambilor p[rin!i, ea se transmite adesea

intr-un grad sporit descenclenfei, iar ambele elemente sexuale ale plantelor hibrideapar calnfluenlate intr-o anumiti m[sur6. Dar eu cred cd fertilitatea lor a scdzut

uproupr in toate aceste cazutL dintr-o cauzdindependentd ;i arume in urma unei

iricruiigari prea indeaproape inruditd. Am fdcut atitea experienfe ti .ury. adunatatiteafapte, arStind pe Oe o parte c[ o incrucigare ocazionald cu un alt individ sau

cu o alti vafietate sporegte vigoarea ;i fertilitatea descendenlei, iar pe de altd parte,

c[ incrucigarea intr^e inOivizi foarte indeaproape inrudili reduce_yig9?,rea gi ferti-litatea 1or, incit nu pot pune la indoiald justelea acestei concluzii. Hibrizii sint rareoriprodugi in num6t mate de cltre experimentatori gi cum speciile parentale sau allihlbrizi inrudili cresc in general in aceeasi grddind, vizitele insectelor trebuie impie-clicate cu grij[ in timpul sezonului de inflorire; de aceea hibrizii, dac5-i lisdm fdt['supraveghere, vor fi

-in general fecundafi la fiecare generalie de polenul aceleia.gi

flori ceea ce va fi probabil ddundtor pentru fertilitatea lor de acum sc[zutd prinoriginea lor hibrid6. Mi-am intdrit aceastd convingere in urrna unei afirmalii remar-cabile fdcutd in repetate rinduri de cdtre G[rtner gi anume, cd dacd cei mai pufinfertili dintre hibrizi sint fecunda{i artificial cu polen hibrid de acelagi fel, fertilitatealor, in. ciuda frecvenlelor efecte ddunitoare datorite manipul[rii, sporegte uneori inmod categoric 9i continub sd sporeascd. in procesul fecundirii artificiale, polenuleste luat l-a intimplare (dupi cum gtiu din proprie experien!5) tot atit de des de pe

anterele altei flori, cit gi de pe anterele florii care va fi fecundat5, astfel incit vaavea loc o incrucigare intre doub flori, fcarte probabil de pe aceagi plant6. Maimult, de fiecare dat[ cind se fdceau asemenea experien{e complicate, un observatoratit de minufios ca Grirtner i;i va fi castrat htbrizii, asigurind astfel pentru fiecaregeneralie o incrucigare cu polenul unei alte flori, de pe aceeagi planti s1u {e p9^ alteplantd'gi avind aceeagi nalurd hibrida. $i astfel, faptul ciudat al sporirii lertilitdtiiin geneiafiile succesive de hibri zi fecundali artificial in contrast cu cei autofecundalispontan, se poate atribui, cred, faptului c[ s-a evitat o incrucigare intre indiviziprea indeaproape inrudili.

Se ne intoarcem acum la rezultatele oblinute de un al treilea hibridtzator,anume Rev. W. Herbert. El afirmd cd, unii hlbrizi sint pe deplin fertili - la fel de

fertili ca gi speciile parentale pure - ;i o afirmi cu aceeagi tilrie, cu care Kolreutergi Giirtner afirml,;A un anumit grad de sterilitate intre specii_distincte este o lege

universald, a naturii. El a fdcut experienle cu unele din speciile cu care lucrase 9i

Gdrtner. Deosebirea dintre rezultatele lor poate fi explic atd,, ued, in parte, prinmarea iscusinld horticold,alui Herbert cit gi prin faptul cd a avut sere la dispozitrie.Din numeroasele lui observafii importante, voi cita aici ca exemplu,doar una singuri,si anume cd << fiecare oosfer[ dintr-un ovul de Crinum copense, fecundat[ 9u pgten

de la C. revolutum, a produs o plantd, ceea ce n-am mai vdzut sd se intimple nicio-

236 ORIGINEA SPECIILON

datd in cazul fecund[rii naturale >. Astfel incit avem aici fertilitate deplind sauchiar mai mult decit fertilitate deplini obignuitd, la prima incrucigare intre douirspecii deosebite.

Cazul acestui Crinum md face si amintesc un fapt curios gi anume cd indi-vizli unor anumite specii de Lobelia, Verbascum ;i Passiflora pot fi u;or fecundatecu polenul unor specii deosebite gi nu cu polenul aceleiagi plante, degi acest polense dovedegte a fi perfect normal, putind fecunda alte plante sau specii. La genul Hip-peastrum, la genul Corydalrs, dupd cum a ardtatprof. Hildebrand, la diferite orchidee,dupl cum auar/atat d-nii Scott qi Fritz Mtiller, toli indivizli prezintd aceastd parti-cularitate. Astfel incit la unele specii, unii indivizi anormali, iar la alte speciito{i indivizii, pot mult mai ugor si fie hibridizafi declt sd fie fecundali de polenulaceleeagi plante ! Sa ddm un exemplu : un bulb de Hippeastrurn aulicum a produspatru flori : trei au fost fecundate de Herbert cu polenul lor propriu , iar a patraa fost ulterior fecundatl cu polenul unui hibrid complex provenind din trei speciideosebite ; rezultatul a fost cd < ovarele primelor trei flori an incetat curind sd maicreasc6, iar dupd citeva zlle au pierit cu totul, in timp ce ovarLll cu ovule fecundatdde polenul hibridului cregtea viguros gi inainta repede spre maturitate, producindsemin{e bune care au germinat cu u,surin{d >. D-l Herbert a ircercat experienlesimilare timp de mai mulli ani gi totdeauna cu acelagi rezultat Aceste cazuri nepermit sd ardtdm cit de mici gi de misterioase sint cauzele de care depinde uneorifertilitatea mai micd sau mai mare a unei specii.

Experienlele practice ale horticultorilor, degi nu sint fdcute cu precizie qtiin-1ific6, meriti oarecare atenfie. Este bine cunoscut felul atit de complicat in care aufost incrucigate speciile de Pelargonium, Fuchsia, Calceolaria, Petunia, Rhododen-dron etc., degi mulli dintre ace;ti hibrizi produc cu ugurinld seminfe. De exemplu,Herbert spune cd un hibrid de Calceolaria integriJblia cu C. plantaginea, speciiextrem de diferite ca aspect general (se reproduc tot atit Ce perfect ca qi cind arfi fost o specie naturald din mun{ii din Chile >. Mi-a fost destul de greu sd verificgradul de fertilitate al unora din incrucig[rile complexe de Rododendroni, dar m-amincredinlat cd, multe dintre ele slnt perfect fertile. D-l C. Noble, de exemplu, ffidinforme azd cd are un stoc de hibrizi intre Rhododendron ponticum ;i catawbiensepentru altoire gi ci acest hibrid < produce semin{e cit se poate inchipui de multe >>.

Dacd hrbrizli, de;i bine ingrijili, ar descregte mereu in fertilitate la fiecare genera{iesuccesivd, dupd cum credea Geirtner, faptul ar fi fost bine cunoscut horticultorilor.Horticultorii cultivd rTazoare mari cu acela;i hibrid gi acegtia iqi gdsesc condiliibune pentru cd indivizii diferili se pot incrucisa liber intre ei, prin intermediul insec-telor, inliturlnd astfel influenla ddundtoare a incrucigdrii intre indivizi indeaproapeinrudifi. Se poate oricine convinge u;or de eficienfa acliunii insectelor examinindflorile formelor celor mai sterile de Rododendroni hibrizi care nu produc polen :

pe stigmatele lor va gdsi o mare cantitate de polen adus de pe alte- flori.In ceea ce privegte animalele, s-au fdcut experien{e mult mai pulin precise

decit cu plantele. Dacd ne putem increde in impdr{irile noastre sistematice, adicldacd genurile de animale sint tot atit de distincte de altele ca gi genurile de plante,atunci putem deduce cd animalele cele mai distincte pe scara naturalS pot fi incru-'ciqate mai u$or intre ele decit plantele ; dar hibrizii eu cred c[ sint mai sterili. Nutrebuie sd uitdm totugi cd s-au fdcut pu{ine experienfe corecte cu animalele, deoa-rece numai pu{ine dintre ele se reproduc liber in captivitate. Astfel canarul, de

HIRRIDIZAITEI\ 23i

pildd, a fost incruci;at cu nouA specii diferite de fringillide, dar deoarece nici unadin ele nu se reproduce liber in captivitate, nu sintem indreptdlifi sd ne agteptdm caprimele incrucigdri intre fringillide 9i canar sau ca hibrizlilor si fie pe deplin fertili.De asemenea, in privinla fertilitdlii generaliilor succesive de hibrizi animali maifertili, nu imi amintesc vreun cazcind sd se fi crescut simultan doud familii din acelagihibrid provenit din parinli diferili, cu scopul de a se evita efectele diundtoare aieincrucigdrii intre indivizi indeaproape inrudili. Dimpotrivd, fralii qi surorile aufost de obicei incrucigali in fiecare genera{ie succesivd, in ciuda repetatelor reco-manddri ale crescdtorilor. Iar in acest caz nu este de loc de mirare cd sterilitateainerentd hibrizilor a sporit mereu.

Degi nu prea cunosc exemple sigure de animale hibride pe deplin fertile, ammotive sd cred cd hibrizii dintre Cervulus vaginalis qi Reevesii, ca gi cei dintrePhasianus colchicus gi P. torquatus sint perfect fertili. D-l Quatrefages aratd cdhibrizii a Coi fluturi (Bontbyx cyntltia ;i arrindia) s-au dovedit a fi fertili inter sela Paris timp de opt generafii. S-a afirmat recent cd doui specii atit de distincteca iepurele de cimp t) ;i iepurele de vizuinlz), atunci cind pot fi facu{i sd se impe-recheze, produc descendenfi foarte fertili dacd sint incruci;afi cu una din speciileparentale. Hibrizii dintre gisca comund gi cea chinezeascd (Anser cygnoides)specii atit de diferite incit de obicei sint clasificate ca genuri deosebite, au fostadesea incrucigate la noi la lard. cu ambele specii parentale pure, iar intr-unsingur caz s-au incrucigat inter se. Aceastd din urmd incruci;are i-a reugit d-luiEyton, care a crescut doi hibrizi din aceiaqi pdrinli dar din generafii diferite, iardin aceste doud pds[ri a oblinut, dintr-un singur cuib, nu mai pu{in de opt hibrizi(nepofii gigtei pure). De altfel, in India, aceste gigte crescute prin incrucigare trebuiesd fie mult mai fertile, deoarece doi eminen{i cunoscdtori gi anume D-l Blyth gi

clpitanul Hutton md asigurd cd in diferite pdrli ale Indiei se gdsesc clrduri intregide astfel Ce gigte oblinute prin incrucigare 9i deoarece ele sint finute in scop pro-ductiv chiar acolo unde nu mai exist[ nici una din speciile parentale pure, fdrd,indoiala cd trebuie sd fie in mare mdsurd sau chiar pe deplin fertile.

La animalele noastre domestice, diferitele rase incrucigate intre ele sint pedeplin fertile degi in multe cazuri descind din doud sau mai multe specii sdlbatice.Din acest fapt trebuie si deducem fie cd speciile parentale originare au produs lainceput hibrizi perfect fertili, fie cd hibrizii crescu{i ulterior in stare dcmestici audevenit pe deplin fertili. Aceastd din urmd alternativd, propusd pentru prima oardde Pallas, pare cu mult mai probabila ;i intr-adev[r poate fi pusd cu greu la indo-iald. Aga de pildd, este aproape sigur cd rasele noastre de ciini se trag din maimulte forme sllbatice gi totusi cu exceplia poate a unor ciini dornestici indigenidin America de Sud, toate rasele sint fertile prin incrucigdri; totu;i judecind prinanalogie, tare m[ indoesc cd diversele specii originare s-au incruci,sat la inceputliber si au produs hibrizi pe deplin fertili. De asemenea, m-am convins recent inmod definitiv ci descendenlii provenili din incrucig area dintre bovinele indienecu cocoagd t) gi bovinele comune sint pe deplin fertili inter se : iar dupd observafiilelui Riitimeyer cu privire Ia importantele lor deosebiri osteologice, ca gi pe bazacelor fdcute de d-l Blyth asupra deosebirilor dintre ele in privinfa obiceiurilor, gla-

1) Lepus curopoeus L. - Nota trad.2) Oryctolagus curticulus. - Nota trad.d1 Zebu. - Nota trad.

ry--_-- ()RIGINF]A SPECIILOR

sului, constitu{iei etc., aceste doua forme trebuie privite drept specii bune gi diferite.Aceleagi observafii pot fi extinse gi asupra celor doud rase principale ale porcului.Prin urmare, sau trebuie si pdrdsim pdrerea clespre universala sterilitate a speciilorincruci,sate sau trebuie sd considerim aceast[ sterilitate la animale nu ca o earac-teristici de neinldturat, ci ca un caracter care poate fi inldturat prin domesticire.

ln sfirgit, linind seama cle toate faptele sigure privitoare la incrucig areaplantelor ;i animalelor, se poate trage concluzia cd, un anumit grad de sterilitateatit in primele incrucigdri cit gi la hlbrizi, constituie un rezultat extrem de general,dar c[ in actualul stadiu al cunogtin{elor noastre nu poate fi considerat ca fiindabsolut universal.

LEGILE CARE GUVERNEAZA STERILITATEA PRIMELOR INCRUCI$ARI$I STERILITATEA HIBRIZILOR

SA examindm acum ceva mai amdnunlit legile care guverneazd sterilitateaprimelor incrucigari gi aceea a hibrizilor. Jelul nostru principal este si vedem dac[aceste legi aratd cd,speciile au fost inzestrate in mod special cu aceastd insugire pentrua preintimpina incrucigarea gi totala lor amestecare intr-un haos complet. Conclu-zllle ar[tate in cele ce urmeazd. sint trase mai ales pe baza admirabilei lucriri alui Giirtner asupra hibridizirii plantelor. Am depus multe strddanii ca s5 miiincredin\ez in ce mdsurd ele se aplicd,Ia animale gi linind seama cit de reduse sintcunoqtinlele noastre despre animalele hibride,am fost surprins sd descop[r cit degeneral se aplicd aceleagi reguli in ambele regnuri.

S-a mai spus cd gradul de fertilitate al primelor incrucigdri ;i al hibrizilorprezintra treceri de la zero la fertilitate deplin[. Este .surprinzdtor in cite felurinumeroase ;i curioase poate fi ardtatd aceast[ gradafie, dar nu putem da aicidecit cea mai schematicd expunere a faptelor. Daci polenul unei plante dintr-ofamitie este pus pe stigmatul unei piante dintr-o altd familie el nu exercitd mai multdinfluenli decit praful anorganic. De la acest zero absolut al fertilitdlii, polenuldiferitelor specii aplicat pe stigmatul unor specii din acelagi gen prezintd o perfectdgradalie in privinla numdrului de seminfe produs pind la fertilitate aproape deplin6sau chiar absolut deplini gi Cupd curn am vdzut, in unele cazvrl anormale se ajungechiar la un exces de fertilitate, dep[gind pe cea produsd de propriul polen al plantei.Astfel existd printre hibrizii insiqi, unii care n-au produs nicicdatd gi probabilcd nici nu vor produce vreodatd,, ehiar cu poienul pdrinfilor puri, mdcar o singur[sdminld fertili, dar in unele din aceste cazuri poate fi observati o primS urmd afertilitdlii, prin faptul cd polenul uneia din speciile parentale pure determind floareahibridului s6 se ofileascd mai devreme dec?t de obicei, iar ofilirea timpurie a floriieste un bine cunoscut semn de fecundare incipientd. Pornind de la acest grad extremde sterilitate, intilnim hibrizi autofecunda{i care produc un numdr tot mai marede seminle, ajungind pind la fertilitate deplind.

Hibrizii obfinufi din doud specii, care sint foarte greu de incrucigat gi careproduc rareori vreun descendent, sint in general foarte sterili, dar paralelismuldintre dificultatea de a face o primi incrucigare gi sterilitatea hibrizilor produgiastfel (doud categorii de fapte care in general sint confundate) nu este de loc strict.Existi numeroase cazuri in care doud specii pure, ca la genul Verbascum, pot fiincrucigate cu o u,surinf[ neobignuitd gi produc numeroqi descendenfi hibrizi, degi

HIBRIDIZARI]A 239

ace$ti hibrizi sint deosebit de sterili. Pe de altd, parte, existd specii care nu pot fiincrucigate, decit rareori sau extrem de greu, dar hibrizlt, o datd, obginufi, sint foartefertili. Chiar in limitele aceluiagi gen, de pild[ la Dianthus, au loc aceste doudcazuri opuse.

Fertilitatea atit a primelor incrucigdri cit ;i a incrucigdrii hibrizilor este maiu$or influenfatd de condilii defavorabile in cazul speciilor pure. Dar fertilitateaprimelor incruci;dri mai are gi o variabilitate inndscutl deoarece nu intotdeauna estede acela;i grad atunci cind doud specii sint incrucigate in aceleagi imprejufiri;fertilitatea depinde in parte de constitulia indivizilor luafi ia intimplare pentruexperien{5. Acelagi lucru se observd gi la hibrizi, deoarece gradul lor de fertilitateadeseori diferd mult la diferili indivizi crescufi din seminfele aceleiagi capsule giexpugi acelorasi condilii.

Prin termenul de afinitate sistematici se inlelege asemdnarea generald, in pri-vinfa structurii ;i constitufiei dintre specii. Astfel, fertilitatea primelcr incrucigdrigi a hibrizilor rczultali este determinatd in largd mdsurd de afinitatea lor sistema-ticd. Acest fapt este aritat in mod clar de faptul c[ nu s-au putut cregte niciodatdhibrizi din incruciqarea unor specii clasate de sistematicieni in familii deosebite,iar pe de altd parte de faptul cd speciile indeaproape inrudite se incrucigeazd ugor.Dar concordanla intre afinitatea sistematici gi u;urinla de incrucigare nu este de locstrictS. Se pot cita o mullime de cazuri de specii foarte indeaproape inrudite carenu se incruci; eazd sau se incrucig eazd numai extrem de greu, iar pe de altd, parle,existd specii foarte deosebite care se incruci;eazd, cu cea mai mare ugurin{d. Inaceeagi familie poate exista un gen ca Diqnthus, in care foarte multe specii pot fiincruciqate foarte u;or si un alt gen cum este Silene, in care cele mai perseverenteeforturi de a produce vreun hibrid intre specii foarte aprcpiat inrudite au dat greg.Chiar in limitele aceluiagi gen intilnim aceastd deosebire ; de pildd numeroaselespecii de Nicotiana au fost mai mult incrucigate decit speciile oricdrui alt gefl,dar Giirtner a descoperit cd It{. acuntinata, care nu este o specie deosebit de distinctd,n-a reugit niciodati sd fecundeze sau s[ fie fecundatd prin incruci;area cu nu maipulin de alte opt specii de Nicotiana. Se pot cita inci multe fapte analoge.

Nimeni nu a reu;it sd arate clar ce fel sau ce grad de deosebire ale vreunuicaracter sezisabii este necesar pentru a impiedica incrucigarea a doud specii. Sepoate ardta cd plante cu obiceiuri qi aspect general foarte diferite ;i avind diferen{eleputernic exprimate in toate pdrlile lor florale, chiar in polen, in fruct gi in cotile-doane, pot fi incrucigate. Plante anuale;i perene, arbori cu frunzele cdzdtoare sausempervirente, plante locuind in staliuni diferite gi adaptate unor climate extrem dediferite, pot fi adesea incruci;ate cu ugurin16. Prin incruci;dri reciproce intre douispecii, in{eleg de exemplu cazul unei femele din specia mdgarului fecundatd lainceput de un armdsar, apoi o iap[ fecundat5 de citre un mdgar, in acest caz se

poate spune cd aceste dou[ specii s-au incruci;at reciproc. Existd adesea cea maimare deosebire in ugurin(a cLl care se pot face incrucigdri reciproce. Astfel de cazurisint foarte importante, deoarece dovedesc capacitatea de incrucigare a doud ani-male, oricare ar fi ele, aceast5 insugire este de multe ori complet independentd deafinitatea lor sistematic5, adicd independentd de orice deosebire in structura gi

constitu{ia 1or, cu excep{ia deosebirilor dintre sistemele lor reproducdtoare. Diver-sitatea rczultatelor incrucigdrilor reciproce intre aceleagi doud specii a fost observatS,de mult de cdtre Kolreuter. SA dam un exemplu : Mirabilis jalapa poate fi

240 OIt I (,ilNIlr\ SPELIIILO R

ugor fecundatd cu polen de M. longiflora, iar hibrizii astfel produ;i sint suficientde fertili ; totugi Kolreuter a incercat de peste doui sute de ori, timp de opt aniin gir, s[ fecundeze M. longiflora cu polen de M. ialapa fdrd s[ oblind un rezultat.Se mai pot cita si multe alte exemple la fel de sugestive. Thuret a observat acela;ifapt la unele alge marine sau Fucus.Il.lIai mult, Gtirtner a gdsit cd diferenfa in u;u-rinla de a face incrucigdri reciproce, ce-i drept intr-un grad mai redus, este extremde comunS. El a observat acestea chiar intre forme indeaproape inrudite (ca Mat-thiola onnua gi glabra) pe care mulli botanigti le clasificd numai ca varieteti.Este de asemenea remarcabil gi faptul cd hibrizii provenind din incrucig[ri reciprocefdrd, indoiald formafi din aceleagi doud specii (una dintre specii avind mai intiirolul de tat6 gi apoi de mam6) degi se deosebesc intre ei rareori in privinla carac-terelor externe, in general fertilitatea le este pu{in deosebitd, iar uneori le este foartedeosebitd.

Se pot cita mai rnulte alte specii caracteristice din lucrdrile lui Giirtner. Astfelde pilda, unele specii 4u o deosebitd putere de incrucigare cu alte specii ; alte speciiale aceluiagi gen au o remarcabild putere de a-;i imprima caracterele descendenleilor hibride, dar aceste doui capacitdfi nu merg de loc in mod necesar impreund.ExistS unii hibrizi care in loc si aibd, ca de obicei, un caracter intermediar intrearnbii lor p5rinfi, seamdnd totdeauna mult cu unul din ei; asemenea hibrizi degi Iaexterior sint atit de asemdndtori cu Llna din speciile lor parentale pure, cu rare excepfiis?nt extrem de sterili. De asemenea, printre hibrizi avind de obicei structura inter-mediard fa!6 de pdrinti, se nasc uneori indivizi excep{ionali gi anormali, care seamdndfoarte mult cu unul din pdrin{ii lor puri, iar acegti hibrizi sint aproape intotdeaunacomplet sterili chiar dacd ceilalli hibrizi produgi din semin{ele aceleiagi capsutre auun grad de fertilitate considerabil. Aceste fapte aratd cit de independentd poate fifertilitatea unui hibrid fa\Ft de asemdnarea lui externd cu unul din pdrinlii sdi puri.

Examinind diferitele reguli a{atate, reguli care guverne az6, fertilitatea primelorincruciqdri gi a hibrizilor, vedem cd atunci cind se impr euneazd forme care trebuieconsiderate drept specii bune gi distincte, fertilitatea lor veriazd, treptat de la zeraIa fertilitate completd, sau merge chiar pind la o fertilitate excesiv[ in anumitecondiliuni; fertilitatea 1or, pe lingd faptul ci este in cel mai mare grad supusdinfluen{ei condiliilor favorabile 9i nefavorabile, este inndscut variabild; in nici uncazeanu este totdeaunaaceea;i la prima incruciqare gi Iahrbrizii produgi din aceast[incrucigare; fertilitatea hibriztlor nu este legatd de gradul de aseminare in privin{aaspectului extern cu vreunul Cin pdrin{i; in sfirgit, ugurinla cu care se face primaincrucigare intre doud specii nu este intotdeauna guvernatd de afinitatea lor sis-

tematicd sau de gradul de asemEnare dintre ele. Aceastd din urmd afirmafie este

doveditd in mod clar prin deosebirea dintre rezultatele incruci,sdrilor reciproce intreaceieaqi doud specii, deoarece, dupd cum una sau alta din specii este utihzatd, catatd sau ca mam6, existi ln general o anumitl deosebire, uneori chiar foarte marein ugurinla cu care se efectueazd. impreunarea. Mai mult, hibrizii produgi din incru-cig6ri reciproce se deosebesc adesea in ceea ce prive;te fertilitatea.'

Aceste reguli complexe gi caracteristice aratd ele oare cd speciile au fost inzes-trate cu sterilitate numai pentru a impiedica amestec area lor in naturd ? Eu nucred acest lucru. DacI ar fi aga, pentru ce sterilitatea prezintd gradafii atit de diferiteatunci cind se incruci;eazd diferite specii, cind de fapt ar trebui sd presupunemc[ pentru fiecare dintre ele, este la fel de important sd nu se amestece ? Pentru ce

li1 tiJII tJtZ.{ttit,\ : rl

gradnl de sterilitate este ?nndscut variabil la indivizii aceleiagi specii ? De ce unelespecii se incru ctgeazd cu u$urinla 9i produc totu,si hibrizi sterili iar alte specii carese incrucigeazd foarte greu produc totugi hibrizi destul de fertili ? De ce adeseoriexistd o deosebire atit de mare in rezultatele incrucigdrii reciproce intre aceleagidoud strrecii ? Se poate chiar pune intrebarea de ce este permisd producerea hibri-zilor insdgi ? Pare ciudatd orinduirea in care mai intii se acordd speciilor capacitateacaracteristicd de a produce hlbrizi ;i apoi se opreste inmullirea lor ulterioard prindiferite grade de sterilitate, inmullire care nu este strins legatd de uqurinia cu carese face prima impreunare intre parin{ii lor.

Pe de altd, parte, mi se pare cd regulile ;i faptele enumerate, arat[ limpede cIatit sterilitatea primelor incrucigari cit gi aceea a hlbrizilor este pur ;i simplu inci-clental5 sau dependentf, de particularitili necunoscute ale sistemului lor reproducd-tor, particulariti{ile fiind de o naturd atit de speciald gi de limitatd, incit de multeori in incrucigdrile reciproce dintre acelea;i doud specii, elementul sexual masculal uneia va acliona cu ugurin{6 asupra elementului sexual femel al celuilalt, darnu qi invers. Ar fl nimerit sd dau un exemplu, prin care sd explic ceva mai pe largce infeleg eu cind spun cd sterilitatea este incidentald, dependentd de alte particu-laritSli si nu o insugire special mogtenit[. I)eoarece capacitatea unei plante de a fialtoit[ sau ocnlatit, pe alta nu este important[ pentru prosperitatea plantei in starenatural[, bdnuesc cd nimerii nu va presupune c5 aceast[ capacitate este o insu;irespecial mo;tenitl gi va admite ci ea este un rezuitat incidental al deosebirilor existenteintre legile de cregtere ale celor dou[ plante. Uneori putem vedea motivul pentritcare un pom nu se prinde pe altul, in diferen{ele ritmului de cregtere, a duritLtiilemnului lor, a perioaclei afluxului sevei ca gi in natura sevei etc. ; dar intr-omullime de caztni nu putem deslu;i nici un motiv. Nu intotdeauna reugita altoiriiunei plante pe alta este impiedicati de marea diversitate a dimensiunii lor, de faptulcd o plant[ este lernnoas[ qi cealalt[ ierbacee, ed una este vegnic verde iar altacu tiunze\e cdzdtoare gi de asemenea nici de aclaptarea lor la climate foarte diferite.La altoire ca ;i la hibridizare, capacttatea este lirnitatd de afinitdlile sistematice,deoa.rece nimeni nu a fost in stare s[ altoiascl intre ei pomi aparlinind unor familiifoarte diferite. Pe de altl, parte, specii strins inrudite gi variet[fi aie aceleiagi specii,pot fi de obicei, de;i nu ?ntotdeauna altoite cu ugurinf[. Dar aceasti capacitate-a gi la hibriclizare, nu este de loc condusd in mod absolut de afinitalile sistematice.Degi in multe cazuri genuri distincte din aceeagi familie au fost altoite intre ele,

in alte cazvwi, speciile aceluiagi gen nu se prind una pe alta. Pdrul poate fi al_toitrnult mai uqor pe gutui care este clasificat ca gen distinct, decit pe mdr, care faceparte din acelagi gen 1). Chiar variet6lile diferite ale pdrului manifestd diferitegradafii in ugurinfa cu care se prind pe gutui, de asemenea 9i diferitele varietS{iale caisului gi piersicului pe diferite varietili de prun.

Giirtner a g[sit c[ uneori exist[ o diferen![ inn[scut[ in modul de incru-cigare la diferi{i indivizi facind parte din dou[ specii; dupd p[rerea lui Sageretacelagi lucru se intimpld cu diferifi indivizi aparlinind la doud specii care se altoiesc.Dupi cum la incrucig[rile reciproce ugurin{a de a efectua o impreunare este adesea

departe de a fi aceea;i, tot astfel se intimplS tirreori gi la altoiuri ; agri;ul comttn,

r; in piczcnt.

alc'itr-riesc genul Pirurs

1('r -' c :ilr:l

toatc speciile iie nrar formeaza gcnlil hfalus,in tintl-t ce to:ttr: spcciilc foarte variatc de par

* Nota redacliei cdiliei ruse.

212 ONIGINEA SPIICITLOR

de exemplu, nu poate fi altoit pe coacdz, in timp ce coacdzul se prinde, degi cugreu pe agrl$.

Am vdzut cd, sterilitatea hibrizilor care au organele de reproducere instare imperfectd constituie vn caz particul ar al dificulta{ilor de a impreuna doudspecii pure cu organele de reproducere in stare perfecti; intre aceste doud categoriidistincte de fapte existd totu;i un oarecare paralelism. Ceva analog se petrece gi

la altoire : Thouin a gdsit cd trei specii de Robinio, care pe rdddcini proprii produceaucu ugurin!6 seminfe si puteau fi altoite fdrd mare dificultate pe o a patra specie,deveneau, dupi altoire, sterile. Pe de altd, parte, unele specii de Sorbus, altoitepe alte specii, produceau de doud ori mai multe fructe decit pe rdddcinile proprii.Acest din urmd fapt ne amintegte de cazuri cu totul neobignuite ca la Hippeastrum,PossiJ'lora etc., care produc mult mai multi siminfd cind sint fecundate de polenulunei alte specii, decit atunci cind sint fecundate cu propriul lor polen.

Vedem astdzi cd, degi existi o diferen{i limpede gi importantd intre simplaconcregtere a pdr(ilor altoite gi impreunarea elementelor mascul gi femel in actulde reproducere, existd totugi un puternic grad de paralelism intre rezultatele alto-irii gi incrucigdrii intre specii deosebite. $i deoarece legile ciudate gi complexe careguverneazd ugurtn[a pomilor de a putea fi altoili unii pe al1ii, trebuie si le conside-rdm ca fiind rczultate intimpldtoare ale particularitd{ilor necunoscute ale sistemelorvegetative, tot astfel cred cd legile gi mai complexe care guverne azd, u;urin{a pri-melor incruci;dri sint rezultate intimpl5toare ale particularitSlilor necunoscuteale sistemelor reproducdtoare. Dupd cum era de a;teptat, in ambele cazuri, acesteparticularitdli sint legate pind intr-un anumit punct de afinitdlile sistematice

- termen prin care se incearcL a se exprima orice fel de asemdnare qi de deosebireintre organisme. Aceste fapte, nu par in nici ufi caz sd arate ci dificultatea maimare sau mai micd, fie a altoirii fie a incrucigdrii diferitelor specii, este o inzestrarespeciald, degi in cazul incruciqdrii, dificultatea este tot atit de importantd pentrurezistenta ;i stabilitatea formelor specifice, pe cit este de neimportanti pentru bunalor stare in cazul altoirii.

ORIGINEA $I CAUZELE STERILITATII PRIMELOR INCRUCI$ARI$I A HIBRIZILOR

La un moment dat mi s-a pdrut probabil, ca gi altora, cI sterilitatea primelorincruci,sari gi a hrbrrzilor a putut fl dobindita prin selecfia naturald a unor grade defertilitate in ugoard scddere, care, ca orice alte variafii, au apdrut spon^t an la uniiindivizi ai unei varietdfi cind erau incrucigali cu indivizii altei varietSli. Intr-adevdrar fi in mod vddit folositor pentru doui varietdli sau specii incipiente, dac[ ar puteafi impiedicate sd se amestece, pe baza aceluiagi principiu dupa care omu^l selecfio-neazd. concomitent doud. varietS{i, fiiind necesard finerea lor separatd. In primulrind, se poate sublinia cd speciile locuind regiuni distincte sint sterile cind se incru-cigeazd,; ori este clar cd nu poate fi de nici un folos pentru asemenea specii separatesd fi devenit reciproc sterile gi in consecin{d selec{ia naturalS nu a putut avea niciun rol in producerea acestui rezultat Dar s-ar putea arglrmenta cd dacd o speciea devenit steril[ fald de un compatriot oarecare, sterilitatea fa[d de alte specii arputea urma ca o consecin{d necesafi,. In al doilea rind, este tot atit de contrarteoriei selecfiei naturale cit gi teoriei creafiei speciale ca in incrucigarile reciproce

HIBN IDIZAR EA 2l:1

elementul mascul al unei forme sd fi devenit total neputincios fald de a doua formd,in timp ce elementul mascul al acestei de a doua forme este capabil si fecundezecu ugurinla prirna form6, deoarece aceastd stare particulard, a sistemului reprodu-citor nu ar fi fost folositoare nici uneia dintre cele doud specii.

Dacd examindm probabilitatea ca selec{ia natural[ sd fi intrat in acfiunepentru a face speciile reciproc sterile, gisim cd cea mai mare dificultate constiin existenla numeroaselor treceri gradate de la fertilitatea ugor redusd la sterilitateacompletd. Se poate admite c6. ar fi de folos unei specii incipiente dacd ar deveni intr-omicd mdsurd sterilS, cind se incruciqeazd cu forma eiparentald sau cu altd,varietateoarecare, deoarece astfel ar produce mai pufini descendenli corcili gi degenerafica s[-gi amestece singele cu noua specie in proces de formafie. Aceastd problemii se va pdrea insd extraordinar de complexd celui ce se va strAdui sd chibzuiascdasupra treptelor prin care primul grad de sterilitate ar putea fi sporit prin selec{ienaturald pin5. la acel grad inalt, care este comun pentru atit de multe speciigi este general la speciile diferen{iate pind la rangul de gen sau de familie. Dup[o matur[ chibzuinfa ni se pare cd faptul nu s-a putut produce prin selec{ie naturald.S[ ludm cazul oricdror doud specii care, cind se incruciqeazd, produc descendenlipulini gi sterili. Ce ar fi putut in acest caz sd. favorizeze sllpravie{uirea indivizilorintimpldtor inzestrafi intr-un grad intru citva mai mare cu sterilitate reciprocd gi

care fdceau astfel un rnic pas cdtre sterilitatea complet6 ? Dacd se admite cd aintrat in joc seleclia naturali, trebuie s[ se fi produs fara intrerupere o inaintarede acest fel la numeroase specii, deoarece foarte multe sint cu totul reciproc sterile.La insectele asexuate sterile avem motive s[ credem cd modificdrile structurii gi

fertilitalii lor au fost acumulate lent prin selec{ie naturald, datoritd avantajuluiadus astfel in mod indirect colectivitdtii cdrora aparlineau fa[d de alte colecti-vitdli ale aceleeagi specii, dar un animal singur, neaparlinind unei colectiviti!sociale, dacd devine ugor steril cind se incruci;eaz[ cu alti varietate nu va cigtigaprin aceasta nici un avantaj, nici nu va aduce vreun avantaj care sd favorizezemenlinerea celorlalli indivizi din aceeaqi varietate.

Dar ar fi de prisos sd discut6m aceastd problemd in am[nun{ime, deoarecepentru plante avem dovezi concludente cd sterilitatea speciilor incrucigate trebuies[ se datoreasc[ unui principiu cu totul independent de selecfia naturali. AtitGdrtner cit gi Koireuter au dovedit c[ la genurile bogate in specii, se poate formao serie de la speciile care cind sint incruci;ate produc tot mai pu{ine seminfe, pind laspeciile care nu produc nici o sdmin[d, dar totugi sint influen{ate de polenul unoranumite alte specii, deoarece ovarul li se umflf,. Evident cd aici este imposibil sialegem indivizii mai sterili care au gi incetat sd producd seminle, astfel incit aceastdculme a sterilidtii, in care numai ovarul este influenlat de polen, nu se poate sifi fost dobinditd prin selecfie; iar pe baza legilor determinind diferitele grade desterilitate, legi atit de uniforme in intregele regnuri animal ;i vegetal, putem deducecd aceastd cauz6, oricare ar fi ea, este aceeagi sau aproape aceeagi in toate cazurile.

Sd privim acuma ceva mai indeaproape natura probabila a diferenlelor careprovoacd sterilitatea primeior incrucigari gi a hibrizilor. In cazul primelor incru-cigdri, greutatea mai micd sau mai mare cu care se produce imperecherea gi se

obline descenden{i depinde, la prima vedere, de mai multe cauze deosebite. {Jneori,pentru elementul mascul trebuie sd fie fizic imposibil sd ajungd la oosferd ca depilda la o plantd cu pistil prea lung pentru ca tuburile polinice si ajungd Ia ovar.

l6'

214 ORIGINEA SPECIILOR

S-a observat de asemenea cd atunci cind polenul unei specii este pus pe stigmatulunei specii-indepdrtat inrudite, de;i polenul incol{e9te tuburile polinice nu pdtrundqrin suprafa{a stigmatului. Apoi, elementul mascul poate ajunge la elementul femel.dar este incapabil sa provoace dezvoltarea unui embrion, ryu cum se pare cI s-aintimplat in unele experien{e ale lui Thuret cu Fucus. Nu se poate da nicib explicaliepentru asemeneS fapt9, $upa cum nu se poate explica nici de ce unii pomi nu porfi altoili pe alli pomi. In fine, embrionul se poate dezvolta dar pieie apoi li ovirsti timpurie. Aceastd uitiml alternativd, nu a fost indeajuns studiatd, dar cred.pe baza observa{iilor comunicate de d-l Heu'itt, care a avut o mare experienlain hibridizarea fazanrlor ;i pdsdrilor de curte, c5 moartea timpurie a embiionuluieste o cauzd, foarte frecventd a sterilitdtii primelor incrucigari. D-l Salter a comu-nicat recent rezultatele examinarii * p.rt. SOO oud produse prin diferite incrucigailintre trei specii de Gallus gi hibrizli lor. Majoritatea acestoi ou[ au fost fecundategi in cele mai muite dintre oudle fecundate, embrionii fie cd s-au dezvoltat par{iaili.l" pierit_ apoi, fie cd au devenit aproape rnaturi, dar puii tineri nu au fosf capa-bili sd ecLozeze. Dintre puii care au eclozat, rnai mult de patru cincirni

^au

murit in primele zile sau cel rnult sdptdmini < fdrd nici o cauzTa aparentd, ci dupircit se pare din simpla incapacitate de a trdi >, asifel incit din celb 500 de ou6 a,putut fi crescufi numai doisprezece pui. La plante, embrionirhtbrizi pier adeseoriprobabil in acelagi mod ; se gtie cel pulin cd hibrizii crescu{i din specii foarte deo-sebite sint uneori slabi gi pipernicili, pierind la o virstd timpurie. iri acest sens MaxWichura a comunicat recent unele fapte impresionante privind s5lciile hibride.Trebuie observat aici cd in unele cazurr de parteno genezd,, embrionii din oudlenefecundate ale fluturilor de mitase, parcurg stadiile tinere Ce dezvoltare gi apoipier ca gi embrionii produgi prin incrucigare intre specii deosebite. Pind ce n-^a*cunoscut aceste fapte nu-mi venea sd cred cd embrionii hibrizi mor atit de des la ovirs_ti t_impurie, deoarece hibrizli, o datd. n[scu!i, sint in general sdndtogi gi trdiescmult, Cugd cum vedem in exemplul catirului comun. Totugi hibrizii sint supusi unorcondilii deosebite inainte gi dupd. nagterea lor : dac[ se nasc ;i trdiesc irr regiuneaundg.trSiesc gi parinlii 1or, ei se gdsesc in general in condilii de viafd potrivite. Darun hibrid posed[ numai jumdtate din natura gi constitulia mamei iale, de acecaeste imposibil ca inainte de nastere, atit timp cit este hrdnit in corpul mamei sau ininteriorul oului sau seminlei produse de mam5, sd fie expus unor conciilii intr-omdsurd neootrivite gi prin urmare si fie susceptibil sd piard intr-o perioadd tim^purie, mai ales cd toate organismele foarte tinere sint extrem de sensibile la con-ditii de viafd ddundtoare sau nefire;ti. Dar, in fond, este cel mai probabil ca ade-vdtata cauzd, sd rezide mai degrabi in vreo imperfecfiune a actului ini{ial de fecundareprovocincl dezvoltarea imperfectd a embrionului, decit in condiliile la care esteexpus^ulterior.

In ceea ce privegte sterilitateahibrizilor ale cdror eiemente sexuale sint imperfectdezvoltate, lucrurile stau intrucitva altfel. M-am referit de mai multe ori la un marenumdr de fapte care ardtau cd, dacd animalele gi plantele sint mutate din condiliilelor naturale, este foarte probabil cd sistemul lor reproducdtor sd fie serios influ-9n!at. De fapt, aceasta este marea stavild care se ridicd in fa{a domesticirii anima-lelor. Intre sterilitatea astfel provocat[ gi aceea a hibrizilor existd multe punctede asemdnarc. Astfel, in ambele cazuri, sterilitateanu depinde de sdndtatea generaidgi este inso{itd adeseori de un exces de mdrime sau de cregtere luxuriantS. Apoi,

HIBRIDIZAREA 245

in ambele cazuri, sterilitatea se manifestd in grade diferite ; in ambele cazuri, ele-mentul mascul este cel mai infuentabil. uneori ins[ femela este mai mult influen-tatd. decit masculul. in amb ele cazuri,

'aceasti tendinla urmeaz5. citva timp afini-

tatea sistematic[, deoarece grupe intregi de animale gi plante devin neprociuctivesub influenla acelorasi condilii neflre,sti, iar grupe intregi de specii tind sf, produclhrbrtzi sterili. Pe de altd parte, cite o specie ciintr-un grup intreg rezistd uneori lamari schimbdri ale condiflilor, pdstrindu-qi neatinsS. fertrlitatea, iar unele speciidin grupul dat produc hibrizi neobignuit de fertili. Pind nu va incerca, nimeni nupoate spune, dacl vrelrn animal oarecare se va reproduce in captivitate sau daclvreo plantd exotici cultivatd va produce cu ugurinla serninfe. De asemenea nirneninu pcate spune, pind nu va incerca, dacd doup specii oarecare ale unui gen vorproduce hibrizi mai mult sau mai pufin sterili. In sfirgit cind organismele sint pusetimp de mai multe genera{ii in condilii care nu le sint proprii, ele sint extrem desusceptibile si varieze, fapt care pare a se datora in parte afectirii speciale a siste-melor lor reproducdtoare, degi intr-o mai micd mdsurd decit atunci cind se producesterilitatea. La fel se intimpld si cu hibrizii, deoarece descenden{ii 1or din genera{iilesuccesive s?nt fcarte inclinafi cdtre variabilitate, dupd cum all observat to{i experi-mentatorii.

Vedem astfel cd atunci cind organismele sint puse in condilii noi gi nefiregti;i cind se produc hibrizi din incrucigareanefireascd, adoud specii, sistemul reprodu-cdtor, independent de starea generald a sdnAtdlii, este influen{at intr-un mod foarteaseminltor. Intr4rn caz, condiliile de via\d, au fost tulburate, degi de mule oriatit de pulin incit nici nu observdm; in celdlaltcazadtcdin caztrlhibriztlor, condi{iileexterne au rdmas aceleagi, dar organiza[ra & fost tulburatd prin faptul cd doudstructuri gi constitulii distincte, cuprinzind binein{eles 9i sistemele reproducdtoare,au fost contopite intr-una singurd. Desigur cd este improbabil cd doui organiza[nsd se contopeascd intr-una singurd fdrd, sd se produci carecare tr.rlbur[ri ?n dezvol-tarea, acliunea periodicd sau relaliile reciproce dintl'e diferitele pdrfi gi organeintre ele sau cu condiliile de viafa. Cind hibrizii sint incapabili sd se repr:odr-rcdinter se ei transmit descenden{ilor lor din genera{ie in generafie aceeagi orga.nizalieccmpusa qi de aceea nu trebuie sd fim surpringr cE, sterilitatea lor, degi variabiliin oarecare mlsurd nu scade; dimpotriv[, ea este chiar supusi sporirii, aceastafiind in general rezultatul incrucigirii intre indivizi indeaproape inrudili, 3g& cLimam explicat mai inainte. Punctul de vedere de mai sns, dupd c&te sterilitatea hibri-zllor ar fi eattzatd cle doud constitu{ii contopite intr-una singur[ a fost sustinnt cutdrie de cdtre Mar Wichura.

Trebuie admis totugi cd pe baza punctuh"ri de vedere de mai sus, sau a oricdruialt punct de vedere, nu puiem ?nfelege o serie de lapte privitcare la sterilitateahibrizilor. De exemplu, nu putem in'gelege fertilitatea inegald a hibrizilor proCu;idin incruci$5ri reciproce sau sterilitatea sporit[ la acei hibrizi care intimpldtorseamdni exceplionai de nrult cu vreunul din pdrinfii puri. Nu afirm c[ observafiileprecedente pdtrund in esen{a lucrurilor; ele nu explicd de loc pentru ce un organism,cind este pus in condilii nefiregti, devine steril. Tot ce am incercat sd arit, este ciin doud cazuti, inrudite din unele puncte de vedere, sterilitatea este un rezult"atcomun, in unul din cazuri pentru c5 au fost tulburate concliliile de vta[d., in celilaltcaz pentru cd organizalra a fost turburatd prin contopirea a doud organismeintr-unul singur.

246 ORIGINEA SPECIILOR

Un paralelism asemdndtor este aplicabil ;i unei alte categorii de fapte inru-dite gi totugi foarte decsebite. Existd o credin{I veche gi aproape universalS, inte-meiatd pe un mare numd.r de dovezi, pe care le-am expus in altd parte, dupd careschimbdrile ugoare in condiliile de via!5, sint folositoare tuturor fiin{elor vii. Vedempunerea in practic 5 (a acestei credinle) la fermierii gi grddinarii care mutd dessemin{ele, tuberculii etc. de pe un sol pe altul, de la un climat Ia altul si invers.In timpul convalescentei animalelor, aprcape oricare schimbare in obiceiurile lorde via!5 are o influenfi deosebit de binefacdtoare. De asemenea, atit la plante citgi la animale, este foarte clar ci o incrucigare intre indiviziideaceeagi specie, carediferd intr-o anumitS. mdsurd, dd vigoare gi fertilitate descendenlilor gi cd incrucigareaintre indivizi indeaproape inrudili continuatd timp de mai multe generafii, intrerudele cele mai apropiate,dacd, acestea sint finute in acelea;i condilii de via!5, duceaproape intotdeauna la scdderea mirimii, la slibiciune sau la sterilitate.

De aceea, Fe Ce o parte se pare cd micile mcdificdri in condiliile de vialifolosesc tuturor organismelor, iar pe de alti parte, cd ?ncruci;5rile usoare, adicaincrucigdrile dintre masculii gi femelele aceleiagi specii, care au fost supugi unorcondilii ugor diferite sau care au variat ugor, dau vigoare gi fertilitate descenden-filor. Dar, dupd cum am vlazut, organismele obi;nuite vreme indelungatd cu anu-mite condilii uniforme avute in stare naturalS., cind sint supuse, ala cum se intim-pld in captivitate, unei puternice schimbdri a condiliilor lor de viald, devin foarteadesea mai mult sau mai pulin sterile gi gtim cd o incrucigare intre doud forme careau devenit foarte deosebite sau intre doud specii diferite, produce htbrizi caresint aproape intotdeuna intr-o anumitd m[surd sterili. Sint pe deplin convins cdacest dublu paralelism nu este de loc o intimplare sau o iluzie. Acel care va fiin stare sd explice de ce elefantul, ca gi multe alte animale, este incapabil de repro-ducere chiar cind e {inut intr-o captivitate parfialS in lara lui de bagtind, acelava putea sd explice cauza principald a sterilitalii generale a hlbrizilor. El va fiin stare sd explice in acelagi timp, cum se face cd rasele unora dintre animalelenoastre domestice, care au fost adesea supuse unor condilii noi ,si neuniforme, sintpe deplin fertile intre ele, degi se trag din specii deosebite, care probabil cd arfi fost sterile dacd s-ar fi incrucig at la origine. Seriile paralele de fapte ardtate maisus par a fi legate intre ele printr-o conexiune comund dar necunoscutd, esenfiallegatd, de principiul vie{ii. Acest principiu, dup5. d-l Herbert Spencer constd infaptul cd viaJa depinde de, sau chiar este ac{iunea gi reacliunea neincetatd aunor forle variate, care, ca ;i in toatd natutra, tind rnereu c6tre un echilibru, iarcind aceastd tendinfd este ugor tulburatd prin vreo schimbare, for{ele vitaleigi sporesc puterea.

DIMORFISM $I TRII4.ORFISM RECTPROC

Vom discuta aici pe scurt aceastd problemb care, dupd cum vorn vedea,aruncd o oarecare lumind asupra hibridizdrii. Unele plante aparlinind unor or-dine distincte prezintd doud forme care existd in numdr aproape egal si care nudiferi prin nimic in afard de organele lor reproducdtoare, gi anume una din formeare un pistil lung gi stamine scurte, iar cealaltd un pistil scurt ,si stamine lungi,grdunlele de polen ale ambelor plante avind dimensiuni deosebite. La planteletrimorfe, existd trei forme deosebindu-se de asemenea in privinla lungimii pisti-

HTRNINTZ \ REA 247

lelor gi staminelor, in dimensiunea gi culoarea grdunfelor de polen, ca ;i inunele alte privinfe: deoarece fiecare dintre aceste trei forme au doud categorii destamine, toate trei formele posedd impreund gase gfupe de stamine gi trei feluride pistile. Aceste organe sint atit de proporlionate unul fa{6 de celdlalt in privin{alungimii, incit la dou6 din formele respective jumdtate din stamine se gdsesc laacelagi nivel cu stigmatul formei a treia. Am ardtat, gi rezultatul a fost confirmatde alli observatori, cd pentru a obline fertilitate deplin[ la aceste plante este ne-cesar ca stigmatul unei forme sd fie fecundat cu polenul luat de la staminelede. indlfime corespunzdt-oarc ale altei forme. Astfel incit la speciile dimorfe, douduniri pe care le putem denumi legitime, sint pe deplin fertile, iar doud pe care leputem denumi nelegitime, sint mai mult sau mai pufin nefertile. La speciile tri-morfe, gase impreundri sint legitime, respectiv pe deplin fertile, iar doudsprezecesint nelegitime, respectiv mai mult sau mai pulin nefertile.

Nefertilitatea care poate fi observatd,la diferite plante dimorfe gi trimorfe cindsint fecundate nelegitim adicd cu polen luat din stamine necorespunzdtoare in pri-vin{a inal{imii cu pistilul, diferi mult ca grad, merglnd pin[ la sterilitate completI,exact in acelagi rnod ca la incrucigdrile de specii deosebite. Dupd cum la acesteadin urm[, gradul de sterilitate depinde in cea mai mare mdsurd de caracterulmai mult sau mai pulin favorabil al condiliilor de viaf6, acelagi lucru l-am pututconstata qi la impreundrile nelegitime. Este bine cunoscut faptul cd dacd se pune polende la o specie distinctd pe stigmatul altei flori ;i apoi se pune polenul propriuale acesteia din urmd pe acelagi stigmat, chiar dupd o indelun gatd. trecere de timpacliunea polenului propriu este atit de puternic predominantd, incit in generalanihileazd efectul polenului strdin ; la fel se intimpld cu polenul diverselor formeale aceleiagi specii, deoarece polenul legitim este accentuat predominant fald depolenul nelegitim, atunci cind ambele sint puse pe acela,si stigmat. Am verificatacest lucru fecundind mai multe flori, intii nelegitim, rar dupd douizeci gi patrude ore, legitim, cu polen luat de la o varietate coloratd intr-un fel particular ;

toate plantele obfinute au avut flori colorate asemdnStor. Aceasta dovedegtecd polenul iegitim, de;i aplicat cu doudzecl gi patru de ore mai tirziu, a anihilat cutotul sau a impiedicat acfiunea polenului nelegitim aplicat anterior. De asemenea,dupd :um la efectuarea incruci;drilor reciproce intre aceleagi doud specii exist[uneori o mare diferenld intre rczultate, acelagi lucru are loc ;i la plantele trimorfe ;

a;a de pild5, forma cu stil mijlociu, de Lythrum salicaria a fost fecundatd nelegi-tim cu cea mai mare ugurinld cu polenul formei cu stamine mai lungi gi stilulscurt ;i a produs multe seminte ; dar aceastd din urmd formd nu a produs nici osingurd sdmin!6 cind a fost fecundatd (cu polen) din staminele mai lungi ale formeicu stil mijlociu.

In toate aceste privinte.- ca gi in altele care ar putea fi addugate, formeleaceleiaqi specii neindoelnice,Etunci cind sint unite neligitim, se comporti exactin acelagi fel ca doui specii distincte atunci cind sint incrucigate. Aceasta m-adeterrninat sd observ cu gii3e timp de patru ani numeroase plante oblinute din dife-rite uniri nelegitime. Rezultatul principal este cd aceste plante nelegitime, cum potfi numite, nu sint complet fertile. Din specii dimorfe pot fi oblinute atit plante nele-gitime cu stil lung clf ;i plante cu stil scurt, iar din plantele trimorfe pot fi obli-nute toate trei formele nelegitime. Acestea din urmd pot fi unite corespunzdlotin mod legitim. Dacd s-a procedat aga, nu existd nici un motiv vizibil ca ele sI

2+8 () II I GINE A .SPiIC I ILON

nLr producd tot atit de multe seminle cit gi pdrin{ii lor cind au fost fecundalilegitim. Dar nu se intimpld astfel. Ele sint toate nefertile in diferite gracle, unei.'fiind sterile in a;a misurd incit nu au produs timp de patrtt ani nici o sitt-gurd sdrninld sau capsuld de seminle. Sterilitatea acestor plante nelegitime, aturrcrcind sint unite intre ele intr-un fel legitim, poate fi comp aratd. cu sterilitateahibrizilor cind se lncrucigeazd" inter se. Pe de alt[ parte, dacd. un hibrid €Str-

incruci;at cu vreuna din speciile parentale pure, sterilitatea este de obicei mttltredusd. Tot astfel se intimplS cind o plantd nelegitimd este fecundatd de o plantailegitimd. Dupd cum sterilitatea hibrizllor nu merge totdeufia paralel cu greutateaprimei incrucigdri a celor doud specii parentale, tot astfel sterilitatea unor plantenelegitime era neobignuit de mare, in timp ce sterilitatea unirii din care au provenitnu era de loc mare.La hibrizii obiqnuili din semin{e luate ctin aceeagi capsuld.gradul de sterilitate este variabii prin nas-tere; acelas ilucru se manifestl intr-nitmod pronunlat gi la plantele nelegitime. In sfirgit, mulli hibrizi au flori din bel-

$ug gi infloresc multd vreme, in timp ce alli hlbrizi mai sterili produc flori puJinegi sint pipernicili, slabi1' cazttri intru totui asem5ndtoare se intilnesc la clescenden{iinelegitimi ai diferitelor plante dimorfe gi trimorfe."+In general, intre plantele nelegitime gi hibrizi existd cea mai perfectd iden-titate in privin\a caracterelor qi comportamentului. Se poate afirma aproape fdrdexagerare cd plantele nelegitime sint hlbrizt produgi in limitele aceleiagi specii, prinimpreunarea improprie a anumitor forme, in timp ce hibrizii obignuili sint pro-dugi dintr-o impreunare improprie intre a$a numitele specii distincte. Am vd,zutde asemenea cd existTa cea mai mare asemdn[re, din toate punctele de vedere, intreprimele uniri nelegitime gi primele incruci;dri intre specii distincte. Poate cdacest lucru va fi mai evident dac[-l ilustrdm printr-un exemplu : sd presupunemc[ un botanist gdsegte dou6 varietSli bine exprirnate (qi acestea existd) deLythrum salicariq trimorf cu stilul lung, ;i ci vrea sd deterrnine prin incruci;dri,dacd sint distincte ca specii. El va vedea cd. plantele proCuc numai o cincime dinnumlrul de seminle corespunzdtor gi cd se comportd sub toate aspectele ardtatemai inainte ca gi cind ar fi dou[ specii distincte. Dar pentru a fi sigur, va cregteplante din presupusele sale semin{e hibride, gi va gdsi cd ele sint forme atinse denanism, degenerate gi total sterile, iar sub toate celelalte aspecte se comportd ca

hibrizli obignuili. El va putea sus{ine cd a dovedit astfel, conform pdrerii generale,cd aceste doui varietili sint specii la fel dc bune gi de clistincte ca oricare alteie,dar se va ?ngela intru totul.

Faptele citate despre plantele dimorfe gi trimorfe sint irnportante deoarece nearatd mai intii, cE dovacla fiziologicd a fertiliffilii reduse, atit la prirnele lncru-ciglri cit 9i la hibrizi nLr constituie un criteriu valabil pentru deosebirea speciilor,iar in al doilea rind pentru cd vom putea concliideap existd o legdtr"rrd necllnos-cutd intre nefertilitatea unirilor nelegitime gi nefertrlitatea descendenlilor lor nele-gitimi gi vom fi indrept[fiti s[ extindern acelagi punct de veCere asupra primelorincruci;dri gi asupra hibrizilor; in al treiiea r?nd, pentru cd gdsirn, iar aceasta mise pare de o deosebiti importanf[, cd pot exista douir sau trei forme ale aceleiagispecii, care s[ nu difere sub nici un aspect in ceea ce privegte strnctura sau consti-'tufia fald de condiliile externe 9i care totugi s5 fie sterile cirrd sint impreunateintr-un anumit fel. Astfel, trebuie sd rearnintim c'/a impreun area elementelorsexuale ale indivizilor aceleiagi forme, de pilda a doud forme cu stilul lung,

HIBRI]JIZA TTE,A lJir

are ca rezultat sterilitatea, in timp ce impreunarea elementelor sexuale proprii altordoud forme distincte, este fertil6. Prin urmare, la prirna vedere acest fapt apare clrtotul invers decit se petrece in unirile obignuite ale indivizilor aceleiarsi specii qiin incrucigdrile dintre specii deosebite. Este totu;i indoielnic, c[ intr-adevdr a;ase intimpla in realitate ; dar nu voi insista asupra acesttri subiect obscur.

Oricum ar fi insd, din examinarea plantelor dimorfe gi trimorfe, pntem trageconcluzia probabild, c'a sterilitatea speciilor distincte incruci;ate ;i a progenituriiIor hibride, depinde exclusiv de natura elementelor sexuale gi nu de vreun fel dedeosebire a structurii sau constitu{iei lor generale.La aceeagi concluzie ajungem deasemenea, dacd, examindm incrucigirile reciproce, in care masculul unei specii nupoate fi impreunat sau poate fi impreunat numai cu mare greutate, cu femela uneialte specii, in timp ce incrucigarea inversS poate fl efectuatd cu perfectd u.surin!5.Giirtner, acest excelent observator, conchide de asemene a cd speciile sint sterilecind sint incrucigate, datorit[ diferen{elor legate de sistemele lor reproducltoare.

FERTILITATEA VARTETAILOn lX CaZUr IUCRUCr$ARTLOR,CA $i FERTILITATEA DESCENDENTILOR LOR METI$I

NU ESTE GENERALA

Ca un argument covirgitor s-ar putea spune c[ trebuie sa existe o deosebireesen{iald intre specii gi varietdli, intrucit acestea din urmd, oricit de mrilt s-ardeosebi unele de altele in privin{a aspectului exterior, se incrncigeazd ctr perfect[ugurin(d gi produc descenden{i perfect fertili. Cu unele excep{ii pe care Ie vom arrataaici, admit intru totul ci aceasta constituie regula general5. Dar problerna cr-rprindenumeroase dificult[1i, deoarece privind varietdlile produse in naturd vedent cldacd dou[ forme cunoscute pind in prezent ca fiind variet5{i se dovedesc a fi sterileintre ele intr-o mdsurd oarecare, ele sint imediat clasificate de majoritatea natura-ligtilor drept specii. De exemplu, scinteiula (Anagallis) albastri ;i rogie, conside-rate de majoritatea botanigtilor ca va.rietd{i sint dupl Grirtner cu totul sterile cincisint incruci;ate, si in consecinf[ ei le clasificd ca specii sigure. Dac[ argumentdmastfel ffu6, a ie;i din cerc (adic[ din aceast[ presupunere) fertilitatea tuturor varie-tdlilor produse in naturd va fi desigur admis6.

Daci privim insd varietiiile procluse saupresupuse a fi produse in stare dcmes-tic6, ne cuprinde gi aici oarecare indoial[. Intr-adevdr atunci cind se spune, depild5, cd unii c?ini domestici de bagtind din America de Sud nu se irnperecheazdugor cu ciinii europeni, explica[ia care ii va veni fiecdruia in minte ;i care probiibil,este cea adevdratd, este ci ei provin din specii originar distincte. Totugi deplina fer-tilitate a atitor rase domestice, care se deosebesc mult intre ele plin inf5ligare, depilda a raselor de porumbei sau de varzd, consiituie un fapt remarcabil, mai ales daclne gindim cit de multe specii existd care degi se aseamdn[ fcarte mult, sint cutotul sterile cind se lncruci;eazil intre ele. Totu;i, diverse considerente ne fac sdrecunoagtem c[ fertilttatea varietdlilor domestice nr] este atit de remarcabild. inprimul rind, trebuie observat cd graciul de decsebire extern[ intre doud specii nueste o cdl6,ttzd, sigurd in privinfa gradului lor de sterilitate, reciprocd, cie asemeneagi cind e vorba de varieftti, astfel de deosebiri nu pot fi o c'ali.tuzd sigur6. Este sigurcd,la specii, cauza constd numai in deosebirile constitr-r1iei lor sexuale. Or, condi{iilevariabile cdrora le-au fost supuse animalele domestice qi plantele cultivate au

250 ONIGINEA SPECIII,OR

avut o tendin{6 atit de micd sd le modifice sistemele reproducdtoare intr-un mcdcare sd ducd la sterilitate reciprocd, incit avem motive serioase sd admitem doctrinadirect opusd, aceea a lui Pallas, dupa care astfel de condilii elimind in generalaceastd tendin(5, in a;a fel incit descendenlii domestici ai speciilor care in starenaturald ar fi fost intr-o oarecare mdsurd sterile dacd s-ar fi incrucigat, devin perfectfertili intre ei. La plante, cultivarea este atit de departe de a provoca o tendinfa desterilitate intre specii distincte, incit in mai multe cazuri bine confirmate, pe carele-am amintit, unele plante au fost influen{ate in mod opus, devenind incapabile deautofecundare, pdstrind insi capacitatea de a fecunda gi de a fi fecundate dealte specii. Dacd se admite teoria lui Pallas despre eliminarea sterilitdlii prindomesticire indelung continuatd, gi ea poate fi respinsd numai cu greu, atuncidevine cu totul improbabil faptul cI aceleagi condifli, indelung continuate, pots[ provoace aceasti tendin{6, degi in anumite cazuri, la specii avind o consti-tu{ie particulard, sterilitatea poate fi uneori provocatd de ele. Cred cd putemastfel in{elege, de ce nu s-au produs la animalele domestice varietdli reciprocsterile ; ;i de ce s-au observat la plante numai pu{ine cazuri de acest fel, pe care levom expune imediat.

Dificultatea reald a acestei probleme, dupd cum rni se pare, nu const[ ina ;ti de ce varietd{ile domestice nu devin reciproc nefertile dupd ce au fost incru-ciqate, ci de a gti de ce s-a produs acest lucru in mod atit de general la varietdtilenaturale, de indatd ce ele au fost modificate permanent intr-o mdsurd suficientdpentru a fl ridicate la rangul de specie. Sintem departe de a cunoagte in mod preciscauza gi acest lucru nu este de mirare dacd {inem seama cit de negtiutori s?n-

tem in privinfa activitatii normale gi anormale a sisternului reproducdtor. Darputem vedea cd speciile, datoritd luptei pentru existenld cu numero;ii lor concu-renti, au fost expuse timp de perioade indelungate unor condilii mai uniformedecit varietdlile domestice ;i acestea au dus desigur la un rezultat foarte deosebit.Astfel gtim cit de des devin sterile animalele gi plantele sdlbatice cind sint luate dincondiliile lor naturale gi supuse captivit5tii, iar func{iunile de reproducere ale orga-nismelor care au trdit mereu in condilii naturale vor fi probabil de asemeneaf oarte sensibile influenfei unei incruci;dri nefiregti. Organismele domesticite,pe de altd, parte, dupd cum aratd. simplul fapt al domesticirii 1or, nu au fost chiarde la inceput prea sensibile fa[d de schimbdrile lor de via[d, gi pot rezista acum ingeneral unor schimb5ri repetate ale condiliilor cu o fertilitate nernicgo ratd.,putind produce varietd{i, care numai in micd mdsurS. vor fi susceptibile dederanjare a sisternului reproduc[tor, prin incruci;are cu alte varietdli care s-auniscut intr-un mod asemindtor.

M-am exprimat ca gi cum varietSfile aceleiagi specii ar fi invariabil fertileatunci cind sint incrucigate intre ele. Dar este imposibil sE nu admili evidenla exis-ten{ei unui oarecare grad de sterilitate in citeva cazuri care urmeazd gi pe carele voi expune pe scurt. Mdrturia lor este cel pufin la fel de bund ca gi aceea pe bazacdreia credem ln sterilitatea unui mare numdr de specii. Mai mult, ea se intemeiazdgi pe mdrturiile adversariior noqtri, care in toate celelalte cazuri considerd fertilttateagi sterilitatea drept criterii valabile pentru deosebirea dintre specii. Gdrtner a

, cultivat timp de mai mulli ani un soi pitic de porumb cu boabe verui gi o varie-tate inaltd cu boabe rogii ; plantele cre;teau una linga alta in grddina lui ; de;i eleau sexe separate nu s-au incrucigat nicio datd in mod natural. El a fecundat apoi

HIRRI NIZA R EA 25!

treisprezece flori ale unui soi cu polenul celuilalt soi, dar numai un sl^ngur ;tiuletea produs seminle gi acest singur qtiulete a dat numai cinci boabe. In acest cez,manipularea nu a putut fi daun[toare, dat fiind faptul cd plantele posedau sexeseparate. Cred cd nimeni nu se gindegte cd aceste variet[fi de porumb sint speciidecsebite gi este important de observat cd plantele hibride oblinute astfel, erau com-plet fertile, astfel incit nici Giirtner nu a indrdznit sd considere cele doul variet5lidrept specii distincte.

Girou de BuzareingLles a incruci;at trei varietSli de dovleac care posed[ca gi porumbul sexe separate ; autorul afirmi ci fecundarea lor reciprocdeste cu atit rnai grea cu cit diferen{ele dintre ele sint mai mari. Nu ;tiu citde mult ne putem increde in aceste experienf e, dar formele cu care s-aexperimentat au fost clasiflcate de Sageret drept varietdli iar el i;i intemeiazdclasificarea in primul rind pe criteriul sterilitdlii ; la aceeagi concluzie a ajunsqi Naudin.

Exemplul urmdtor este cu mult mai izbitor gi pare la inceput de necrezut,dar este rezultatul unui numdr uimitor Ce experienle efectuate timp de rnai mul1iani pe noud specii de Verbascum, de un observator atit de bun,si un martor atitde ostil ca Gdrtner : varietdfile galbend ;i albi ale uneia din specii cind sint ?ncru-cigate, produc mai pu{ine semin{e decit varietAtile colorate la fel ale aceleia;i specii.Mai mult, el afirmd cd. atunci cind varietd{ile galbend ;i albd ale unei specii sintincrucigate cu varietd{ile galbend gi albd ale unei alte specii, se produc mai multeseminfe din incruci;drile florilor colorate la fel decit din ale celor colorate diferit.D-l Scott a experimentat de asemenea cu specii gi varietii{i de Yerbascum ;idegi nu este in mdsurd sd confirme rezultatele lui Grirtner asupra incrucigdrilordintre speciile distincte, gdsegte cd varietd{ile colorate diferit ale aceleia;i speciiproduc mai pu(ine semin{e, in propor{ie de 86%, de cit varietS{ile coloratela fel. Totugi aceste variet5{i nu se deosebesc sub nici un aspect, in afard. deculoarea florilor, iar uneori o varretate poate fi ob{inutd din semin{ele celeilaltevarietd(i.

Kolreuter, a c[rui exactitate in pdreri a fost confirmati de to{i observatoriiulteriori, a dovedit faptul remarcabil cd o varietate particular[ a tutunului comunera mai fertilS decit celelalte varietd{i atunci cind se incruci;a cu o specie foartedeosebitd. El a experimentat cu cinci forme care de obicei sint considerate ca varie-tdi, pe care le-a trecut prin cea mai severd probd, gi anume a incruciqdrilor reciproce,

;i a constatat ci descendenlii lor meti;i erau complet fertili. Dar una din acestecinci varietdli, folositi indiferent ca tatd sau ca nramd, atunci cind era incrucigatdcu Nicotiana glutinose, producea intotdeauna hibrizi ceva mai pufin sterili dec?t

cei rezultali din incrucigarea celorlalte varietifi cu N. glutinosa. Aqa dar, sistemulreproducdtor numai al acestei variet[li trebuie sd se fi rnodificat intr-un anumitfel 9i intr-o anumitd mdsurd.

Pe baza acestor fapte, rezultd cd nu se mai poate susline cd atunci cind se

incruci;eazd, varietdlile sint invariabil gi intru totul fertile. Datd fiindmarea greutatede a confirma nefertilitatea varietdlilor in stare naturald, deoarece dacd o pre-supusd varietate se dovedegte a fi neiertild intr-un grad oarecare, va fi in generalclasatd ca specie; linind apoi seama cd omul observd numai caracterele externeale varietdlilor sale domestice gi cd asemenea varietdli nu au fost supuse timp deperioade indelungate unor condilii de viald uniforme; {inind seama de toate acestea

252 ORIGINEA SPECIILOR

putem conchide cd in cazul incruciqdrii, fertilitatea nu constituie o deosebire funda-mentalS intre variet[Ji gi specii. Sterilitatea generald a speciilcr incrucigate poatefi consideratd, cu toat[ siguran{a nu drept o achizitrie speciald sau o inzestrareparticular6,, ci drept ceva intimpldtor legat de schimbdrile de naturd necunoscutaale elementelor lor sexuale.

COMPARATIA IX:INB HIBRIZI $I METI$I, INDEPENDENTDE FERTILITATEA LOR

Independent de problema fertilitdlii, descenden{ii speciilor gi varietdlilorpot fi compara{i sub mai multe alte aspecte, atunci cind se incmc\eazd,. Gdrtneriate a dorit foarte mult sd traseze o linie de demarca{ie distinctd ?ntre specii gi

varietd{i, nu a putut gisi decit foarte puline si, dupd cum mi se pare, fcarte neinsem-nate deosebiri ?ntre aga-numilii descendenli hibrizi ai speciilor gi aga-numiliidescendenli meti;i ai varietdJilor. Iar pe de alti parte, ei se aseamdni considerabilsub multe aspecte importante.

Voi examina aici aceastd prcblemi foarte pe scurt . Cea mai irnportantd deo-sebire consti in faptul ci in prima generafie, metigii sint maivariabili decit htbrizii.Dar Gflrtner admite cd hibrizii speciilor cultivate de multd vreme sint adesea varia-bili la prima generalie; personal am vdzvt asemenea cazuriizbitoare. Grirtner admiteapoi cd hibrizii dtntre specii deaproape inrudite sint mai variabili decit hibriziidintre specii foarte deosebite ceea ce aratd c[ deosebirea in gradril de variabilitatescade treptat. Dacd metigii gi hibrizii, care sint mai fertili, sint reprodugi timp demai multe generafii, este binecunoscutd in ambele cazuri aparitria unei mari varia-bilitati a descendenlilor ; dar se pot da citeva exemple de hlbrizi gi metigi care pis-fteazd. mult timp un caracter uniform. Totugi, variabilit"atea generafiilor succesiveeste poate mai mare la metigi decit la hrbrizi.

Aceastd variabilitate mai mare a metigilor fa\6 de hibrizi nu este de locsurprinzdtoare. Parin{ii meti;ilor sint varietdli ;i in majoritatea lor varietdli domes-tice (s-au fdcut foarte pu{ine experien{e asupra varietdlilor naturale), iar aceastaimplic[ faptul cd aici a arrut loc o variabilitate recentd, care adesea va continuagi .va intdri pe cea generatd de actul incrucigdrii..Mica variabilitate a hrbrizilor dinprima generafie, in contrast cu cea din generafiile urmdtoare este un fapt curiosgi meritd sd i se acorde atenfie, deoarece duce la punctul meu de vedere asupra uneiadin cauzele variabilitdtii obignr-rite, gi anume la aceea cd, sistemul reproduc[torfrind extrem de sensibil la condilii de viald schimbate nu reugegte in aceste impre-jurdri sd-gi efectueze func{iunea lui normald de a p^roduce descenden{i foarte ase-mdndtori sub toate aspecteie cu forma parentald. In ceea ce privegte hibrizii dinprima generalie, ei descind din specii (exceptind pe cele indelung cultivate) alec[ror sisteme reproducbtoare nu au fost influenfate in nici un fetr gi nu sint varia-bili. Dar hibrizii au sistemele reproducdtoare serios influenjate, iar descenden{iilor sint foarte variabili.

Dar sd ne lntoarcem la compara{ia noastrd intre metigi ;i hibrizi. Geirtnerspune cd metigii sint mai susceptibili decit hrbrizii sd revind la vreuna din forrneleparentale; chiar dacd acest lucru este adevdrat, el reprezint'|a numai o deosebirede grad. Mai mult, Getrtner, afirmd hotirit cI hibrizu plantelor cultivate de multsint mai curind supu;i revenirii decit hibrizii speciilor in stare natural[ gi aceasta

HIBR IDIZAN EAn-,i;.J O

explicl probabil curioasa deosebire dintre rezultatele obliuute. de diferili obser-

vatori : istfel Max Wichura se indoegte de faptul cd hibfizlt revin vreodatd, la for-mele lor parentale gi el a experimentat cu specii necultivate de salcie, pq cind pe

de alt[ porte, Naudin insistd in termenii cei mai categorici asupra tendinlei aprcape

universile a hibrizilor, cdtre reversibilitate qi a experimentat mai ales cu plaute

cultivate. Gdrtner spune mai Ceparte cd dacd dou6 specii oarecare, .9.1i inruditein mcdul cei mai apropiat, sini incrucigate cu a treia specie, hibrizii sirlt foarte

diferili unii de alliij pe cind dac[ se incruglVeazd doui variet?a\i foarte deosebite

aie unei specii cu' altd specie, hibrizii nu difer[ mult. Dar aceastd concluzie, inmdsura in care pot s5-mi dau seama, este interneiat[ pe. o singurir experien![ ;ipare direct opus6 rezultatelor obfinute in mai multe experien{e de citre Kolreuter.^

Acested sint toate neinsemnatele deosebiri pe care Gdrtner le poate gisiintre planteie hibride gi cele metise. Pe de aIt'|a. pa1te, gradeJe- gi -f:Jul de aserndnare

dintre metigi gi hibrizi gi p[rinfii lor respectivi, in.special .la_hibrizii produgi de

specii apropiai inrudite,-urmeazh, dupd Giirtner aceleagi legi, Cind se.incructgea]d

doud specii, una ciintre ele are uneori o forfd pre{oryinantd de a imprim_a hibridu-lui asem Tanarea cu ea. A$a cred eu c[ se intimpld la varietilile plantelor, iat 1a

anirnale, o varietate posedA adesea in rnod cert aceastd for{d de.predominare asupra

altei uuii.tali. Plantete hibtide oblinute dintr-o incrucigare reciprocd sint de obicei

foarte asemlnitoare unele cu altele, qi la fel plantele metise dintr-o incrucigare

reciproc6. Atit hibrizii, cit 9i metigii, pot fi readugi ia oricare din forrnele parentalcput. prin incruci;dri repetate fn generafiile succesive cu pdrintele respectir'.^

Aceste diverse obseivalii par si fie aplicabile gi animalelor, dar_ problema

aceasta este cu mult mai complicatd, in parte datoritd existenf er caracterelor sexuale

secundare, gi mai ales datoritd predomindrii la unul din sexe a capacidfii de atransmite'aiemianarca sa celuilalt, atit in cazul cind o specie se incrucigeazd cu

a\ta, cit gi atunci cind se incruciqeazd dou[ variet[li. De exemplu, eu cred ci au

dreptate 'acei autori care susfin c[ mlgarul posed[ o capacitate preclominantl

fal1t de cal, astfel incit catirutr cit gi bardoul seamdnd mai mult cu m[garul decitcu calul; mai cred cd" aceasti capacitate predominanti este mai puternic exprirnat[la mdgar decit Ia mdgdrild, astfel incit catirul care este descendentul m[garuluigi al iepii, seamdnd mai mult cu un mdgar decit descendentul mdgdrilei cu un armdsar.' Unii autori dideau multd importanfd faptului presupus cd numai metigiinu au caractere intermediare, ci seamdni mult cu unul din pdrinli. Dar aceasta

se intimpl[ uneori 9i la hrbrizi, degi recunosc ci mult mai rar decit la metigi. Exami-nind caiurile pe care le-am adunat, de animale incrucigate semdniud mult cu unuldin p6rinli, aseminirile par a se limita mai ales Ia caracterele de naturd oarecummonstruoasd gi apdrute brusc - ca albinism, melanism, deficienle ale'cozli sau

ale coarnelor sau-degete suplimentare la membrele anterioare sau posterioare, -gi nu au nici o legdtuiA cu caracterele care au fost dobindite lent prin selec{ie. Ten-Ainla cdtre intoarcerea bruscd la caracterele pure ale vreunuia din plr:inli se intim-pl6 mult mai curind la metigi, care descind din variet[fi produse adesea in mod^btup

gi avild un caracter semimonstruos, decit la hibrizi, care descind din_specii, produse lent gi natural. in general, sint de acord intru totul cu dr. Prosper Lucas,

bat. dupa ce a examinat uh numdr enorm de fapte privind animalele, .ajqlee lacolcluzia cd legile asemdndrii dintre copil gi parinlii s[i sint aceleagi, indiferentdacl cei doi parin{i se deosebesc pufin sau mult, adicl indiferent dac[ se incruci;eazd

251 OITIGINEA SPECIILOR

intre ei indivizir aceleia;i varietdli sau indivizii aparlinind unor varietdli sau speciidiferite.

Independent de problema fertilitdfii gi sterilitdlii, in toate celelalte privinlepare sd existe o aseminare generali si mare intre descendenlii speciilor gi varietali-lor incrucigate. Dacd vom considera speciile ca fiind special create ;i varietAtileca fiind produse de legi secundare, aceastd asemdnare, ar putea sd ne uimeascd.Ea insd este intru totul de acord cu punctul de vedere cd nu existd deosebiri esen-

{iale intre specii gi varietdfi.

REZUMATUL CAPITOLULUI

Primele incrucig[ri intre formele destul de deosebite pentru a fi clasificateca specii gi hibrizii lor sint in general - degi nu intotdeauna - sterile. Sterilitateaeste de toate gradele gi aCese a atit de neinsemnatd incit experimentatorii cei maiatenli au ajuns la concluzii diametral opuse, clasificind formele pe baza acestuicriteriu. Sterilitatea este variabild de la nagtere, la indivizri aceleiagi specii gi esteextrem de sensibild la influenfa condiliilor favorabile gi nefavorabile. Gradul desterilitate nu urmeazd in mod strict afinitatea sistematicS, ci este guvernat de oserie de legi ciudate ;i complexe. in general, acest grad este diferit iar uneori chiarfoarte diferit la incrucigdrile reciproce intre aceleagi doud specii. El nu este intot-deauna la fel ia prima incrucigare gi la hibrizii produgi din aceastd incrucigare.

Dupd cum la altoirea pornilor, capacitatea unei specii sau varieta{i de a se

prinde pe alta este in funclie de deosebiri ale sistemelor lor vegetative, in generalde naturd necunoscutd, tot astfel la incrucigdri, ugurin(a mai mare sau mai micdcu care o specie se impreuneazd cu alta depinde de deosebiri necunoscute ale siste-melor lor reproduc[toare. Nu existd nici un motiv si credem cd speciile au fostinzestrate special cu grade diferite de sterilitate pentru a impiedica incrucig areagi metisarea lor in naturd, dupd cum nu existd vreun motiv sd credem cd arboriiau fost special inzestrali cu grade de incapacitate variate gi intrucitva analogein privinla posibilitatii de altoire, pentru a impiedica concregterea lor in pddurilenoastre.

Sterilitatea primelor incruci;dri gi a progeniturii lor hibride nu a fost dobinditdprin seleclie natural5. In cazul primelor incrucigdri, sterilitatea pare sd depindade mai multe imprejurdrr1' in unele cazuri, carrza este mai ales moartea prematurda embrionului. In cazul hibrizilor, sterilitatea depinde, dupd cum se pare, de faptulcd intreaga lor organizafie a fost tulburatd prin contopirea a doud forme distinctesterilitatea lor fiind strins inruditd cu aceea carQ afecteazd, atit de frecvent speciilepure, cind sint expuse unor condilii de viald noi ;i nefiregti. Cel care va explicaaceste din urmd cazuri, va fi in mdsurd sd explice gi sterilitatea hibrizilor. Acestpunct de vedere igi gdsegte o puternicd confirmare intr-un paralelism de altd naturdgi anume, pe de o parte schimbdrile mici ale condiliilor de viafa sporesc vigoareagi fertilitatea tuturor organismelor, iar pe de altd parte, incrucig area formelor careau fost slrpuse unor condilii de viafd ugor diferite sau care au variat, favorizeazdmdrimea, vigoarea gi fertilitatea descendenfei. Faptele expuse cu privire la sterili-tatea unirilor nelegitime ale plantelor dimorfe gi trimorfe ,si a progeniturii lor nele-gitime dovedesc cd in toate cazurlle existd probabil o legdturd necunoscutd careunegte gradul de fertilitate al primelor uniri cu cel al descendenfei. Examinarea

HIN RI NIZAR E A ZDJ

acestor fapte de dimorfism, ca ;i rezultatele incrucigdrii lor reciproce, duce inmod clar la concluzia cd prima cauzd a sterilitatii speciilor incrucig ate rezidd indeosebirile dintre elementele lor sexuale. Dar in cazul speciilor distincte, nu gtimde ce aceste modificdri mai mari sau mai mici ale elementelor sexuale ducind lanefertilitatea lor reciproc[, au devenit atit de generale; se pare insd cI acest lucrueste intr-o anLlmitd legdturd strinsd cu faptul cd speciile au fost timp de perioadeindelungate expuse unor condilii de via!6 aproape uniforme.

Nu este de mirare, cd greutatea de a incruciga dou[ specii oarecare gi sterili-tatea descenden{ilor lor hibrizi concordd in majoritatea cazurilor, chiar dacd sedatoreazd unor cavze distincte, deoarece ambele depind de cuantumul deosebiri-lor dintre speciile care se incruci;eazd. Nu este de mirare de asemenea cd. ugurin{aprimei incrucigdri, fertilitatea hibrizilor produgi astfel gi capacitatea de a fi altoiliunul pe altul-degi aceastd din urmd capacitate depinde evident de imprejurdrifoarte diferite - merg toate paralel pind la un anumit punct cu afinitatea siste-maticd a formelor supuse experienfei, deoarece afinitatea sistematicd include ase-m5ndri de tot felul.

$i primele incrucigiri intre forme cunoscute ca varietdli sau suficient deasemdndtoare pentru a fi considerate ca varietdti, gi descendenlii lor metigi, sintin generai fertile, dar nu intotdeauna dupd cLlm se pretinde adesea. Nici aceastdfertilitate aproape universald gi completd nu este surprinzdtoare dacd ne amintimcit de ugor nimerim intr-un cerc vicios al argumentelor cu privire la varietdlilenaturale gi dac[ ne reamintim cd numdrul cel mai mare de variet[fi au fost produsein stare domesticd prin seleclia deosebirilor doar exterioare 9i cd varietdfile nuau fost supuse mult timp unor condilii de via15 uniforme. Ar trebui de asemeneare{inut in mod special cd domesticirea indelun gatd tinde si elimine sterilitateagi este, de aceea, pulin probabil ca ea a dat nagtere acestei insugiri. Independentde problema fertilitdlii, existd cea mai strins[ asemdnare generald sub toatecelelalte aspecte intre hlbrizi gi metigi -- in privin{a variabilit5tii lor, in puterealor de absorbire reciproc[ prin incrucig[ri repetate gi in mogtenirea caracterelorambelor forme parentale. In sfirgit, degi sintem tot atit de ignoranli in privinlacauzer precise a sterilitSlii primelor incrucigari gi a hibrizilor, ca gi in problemacauzei pentru care animalele gi plantele scoase din condiliile lor naturale devinsterile, totugi faptele expuse in acest capitol nu mi se par opuse pirerii cd speciileau existat Ia inceput ca varietdfi.

CAPITOLUL X

DESPRE IMPERFECTIA CRONICII GEOLOGICE

Despre lipsa in prezent a varietci(ilor intermedlara; despre netura rarietritilor internrccliaredispdrute; despre nuntdru! lor - Stabilirea tintpului scurs, dupd ttiteza denutlaliei;i a depuitt:-ri[or - Stabilirea tn ani a tintpului sclrrs - Despre sdrdcict colcctlilor noastrc paleontoloqice -Despre intermiten{a fornwyiunilor gaologice - Dcspre tlenudarea .suprafc{clor. graniticc.-

?iixi,: !f;): ,';':;:"::,': ;"":;;:":;;,,';{:':;:;!:,';"!:::,';:li,if,,o,",o,')!':,::i:"i:::i::;"Vechinrea printintultti Iouihil.

| .. t i .In capitolul gase am enumerat principalele obiec{ii care pot fi ridicate pedrept impotriva p[rerilor sus{inute in acest volum. Cele mai mLllte cJintre ele aLrgi fost discutate. Una din ele, si anume caracterlrl distinct al speciilor gi faptr-rl cinu sint legate intre ele prin intermediul a nenumerate verigi de tranzitie, constituieo dificultate foarte evidentd. Am ardtat motivele pentrLl care asemenea verigi deobicei nu sint gdsite in prezent, in conditii aparent foarte favorarbile existen{eilor, cum ar fi o regiune intins[ gi continud, prezentind treceri gradate ale condiliilorfizice. M-am striduit s[ ardt cd viala fiecdrei specii depinde mai mult de prezen[aaltor forme organice definite decit de climd gi ca prin urmare, conditiile care intr-adevir conduc via{a nu prezintd treceri insensibile, gradate cum prezint[ c[ldurasau umiditatea. M-am strdduit sd arLt, de asemenea, c[ varietdtile intermediare,,fiind in numdr mai mic decit formele pe care le leagd intre ele, vor fi invinse siexterminate in decursul procesului ulterior de modificare $i perfec{ionare. Prin-cipala cauzd ins5, datorit[ cdreia nu existd astd,zi in natur[ pretutindeni nenum[rateverigi intermediare, depinde de insdgi procesul selecfiei naturale, prin care variet5{inoi iau neincetat locurile formelor lor parentale gi le eliminS. Dar dupd cum procesulacesta de exterminare a ac{ionat pe o scard enorm6, trebuie ca in aceeaqi proporfie,numdrul varietd{ilor intermediare care au existat mai inainte, sd fi fost gi el intr-adevdrenorm. De ce atunci fiecare fbrinafie geologicl gi fiecare strat nu este plin cu ase-menea verigi intermediare ? Geologia nu dezvdluie in mod neindoielnic vreunasemenea lan[ organic prezentind treceri treptate fine gi aceasta este, poate, cea maiserioasd gi vdditi obiecfie care poate fi ridicatd impotriva teoriei mele. Cred cIexplicafia rezidd in extrema imperfec{iune a cronicii geologice.

:;)I OITIGINI'A SPECIILOR

Mai intii de toate, dupd teoria mea, trebuie s[ avem mereu in minte ce anumefel de forme intermediare trebuia s[ fi existat odatd. Cind privegti doui specii

date, e greu sd nu-fi inchipui forme direct intermediare. Dar acesta este un punctde vedere complet fals ; trebuie s[ cdutdm intotdeauna formele intermediare intrespecia dati gi un strdmog comun dar necunoscut ; iar acest strlmog, in general.

trebuie sd se fi deosebit, sub unele aspecte, de toli descendenlii sdi modificafi. SA

ddm un exemplu simplu: porumbeii rota{i gi cei gu;afi se trag amindoi dinporumbelul de stincd ; dacd, am fi posed at toate varietdlile intermediare care au

existat vreodatd", am avea o serie neintreruptd intre ambele fbrme qi porumbelulde stinc6, dar nu vom avea varietdfi direct intermediare intre porumbelul rotat

;i porumbelul gugat ; nu am avea, de pi1d6, nici un porumbel care sd intruneascdin acela;i timp o coadd intrucitva infoiatd ;i o gugd oarecum mdritd, trdsdturi carac-

teristice acestor doul rase. IVlai mult, aceste doud rase s-au modificat intr-atitaincit dacd n-am avea vreo dovad[ istoricd sau indirectl cu privire la originea 1or,

nu ar fi fost posibil sd se determine prin simpla comparalie a structurii lor cu cea

a porumbelului de stincS, Columba livia, dacd se ffag din aceastd specie sau dinvreo altd form[ inruditd , c& de pilda Columba oenqs.

Tot aga, la speciile naturale, dacd privim forme foarte distincte, ca de exemplucalul gi tapirul, nu avem nici un motiv sd presupunem cd au existat vreodatd verigidirecte intermediare intre ele, ci numai intre fiecare dintre ele gi o formd parentalicomund necunoscutd. Forma parentalS comun[ trebuie sd fi avut in toatd organi-za\ia ei multd asemdnare generald cu tapirul gi calul; dar in unele parfi ale structuriiea trebuie sd se fi deosebit considerabil de ambii descendenli, poate chiar mai multdecit se deosebesc acegtia intre ei. De aceea, in toate aceste cazvr1 nu vom putea

sd recunoagtem forma parentald, a oric[ror doud sau mai multe specii, chiar dacdam compara in mod amdnunlit structura formei parentale cu a descendenfilor ei

modifica{i, in afard de cazul cind am dispune in acelagi timp de un lanf perfect

de verigi intermediare.Pe baza teoriei mele este pe deplin posibil ca una dintre cele doui forme

actuale sd provind din cealalt[, de pild[ calul din tapir; in acest cazintre ele trebuies[ fi existat verigi intermediare directe. Dar un asemenea caz presupune cd unadin forme a rimas neschimbatd o perioadd foarte indelungat[, in timp ce descen-

denlii ei au suferit mari schimbdri ; ceea ce in virtutea luptei dintre organisme, dintrepirinfi gi copii, ar fi fost un fenomen foarte rar, deoarece intotdeauna formele de

via!6 noi gi perfeclionate tind sd inlocuiascd formele vechi gi neperfeclionate.DupS teoria selecliei naturale, toate speciile existente au fost legate cu spe-

ciile parentale ale fiecdrui gen prin deosebiri nu mai mari decit cele pe care le vedemastdzr intre varietdfile naturale gi domestice ale aceleiagi specii, iar aceste speciiparentale, astdzi in general dispirute, au fost, la rindul 1or, legate in acelagi fel cuforme mai vechi gi a;a mai departe coborind mereu in sens convergent citrestrdmogul comun al fiecdrei mari clase. Astfel numdrul verigilor intermediare gi

de tranzilie intre toate speciile vii gi disparute, trebuie sI fi fost neinchipuit demare. $i desigur, dacd aceasti teorie este adevdratd, asemenea forme trebuie sd

fi trait pe pimint.

DE-\l'R-t1 lllPllltlIlCTlA tIRONICII GEOLOGICH

TIMPUL SCURS, DEDUS PE BAZA VITEZEI DEPUNERILOR$I EXTINDERII DENUDATIEI

lndependent de faptul cd nu s-au gdsit resturile fosile ale acestor infinit denumeroase verigi de legaturd, se poate obiecta cd timpul nu a fost indeajuns de marepentru o schimbare organicd atit de insemnatd, dac[ admitem cd toate schim-barile s-au produs lent. Este greu sd expun cititorului nefamilradzat clr geolo-gia, datele care duc intrucitva la in{elegerea perioadelor de timp scurse. Cine vaciti marea lucrarea asupra <Principiilor geologiei> a lui Sir Charles Lyell -_ c[ruiaistoricul viitor ii va recunoa,ste cd. a produs o revolulie in gtiinfele naturale - gi

totugi nu va admite enorma dr"rrati a perioadelor trecute, poate sd inchida pe loccartea de fa[d. Dar nu este deajuns sd studiezi numai <Principiile geologiei> sau sicitegti tratate speciale scrise de diferili observatori asupra unor forma{ii separate

;i s[ notezi cum incearcd fiecare autor sd dea o idee aproximativd despre duratafiecirei forma{ii sau chiar a fiecdrui strat. Pentru a ne face o idee despre timpulscurs, trebuie sd cunoagtem factorii in acfiunea lor ;i sa studiem cit de profirnd afost denudatd suprafa{a regiunii gi cit de multe sedimente au fost depuse. Cumfoarte bine observa Lyell, intinderea ;i grosimea formaliunilor noastre sedimentaresint rezultatul gi mdsura denudafiei pe care a suferit-o undeva scoarJa pdmintului.De aceea, trebuie examinate personal masele mari de strate suprapuse gi trebuieobservate piraiele care transportd mil ;i valurile care erodeazva falezele mdrii,pentru a inlelege ceva din durata timpului trecut ale c[rui monumente le vedempretutindeni in jurul nostru.

Este instructiv sd mergi de-a lungul coastei mirii, alcituita din roci de duritatemijlocie si sd observi procesul de degradare. De cele mai multe ori, fluxul atin,ee fale-zele numai pentru un timp scurt de doud ori pe zi gi valurile le erodeazdnumai cindsint incdrcate cu nisip sau piretris, dcoarece s-a dovedit c[ apa curat[ nu are niciun efect in erodarea rocilor. In cele din urmd, baza falezei este subminatS, se prA-bu;esc porliuni mari, care rdminind pe loc, trebuie transportate atom cu atom,pina ce, reduse ca dimensiuni, ele pot fi rostogolite de valuri, fiind apoi mai ugorfarimate in pietris, nisip sau mil. Dar cit de des vedem de-a iungul bazei faiezelorin retragere, stinci rotunjite, acoperite cu un strat gros de organisme marine, ar5-tind cit de pu{in sint expuse abraziunii gi cit de rar ajung sd fie sfdrirnate ! Maimult, dacd, urmdrim pe intindere de citeva mile vreo formaliune de faleze stincoase,supusd degraddrii, gdsim cd, fa\ezele sint atacate doar pe alocuri, pe o portiune scurtdsau in ju?ul unui- promontoriu. In alte pdrfi, aspectul suprafelei qi ai vegeta{ieiaratd cd s-au scurs mulli ani de clnd apele au inceput sd spele baza falezei.

Totugi, nu de mult am aflat din observa{iile lui Ramsay, ca si ale altor obser-vatori excelenfi care l-au precedat, ca Jukes, Geikie, Croll gi altii, cA degraciareaaeriand, este un factor mult mai important decit ac{iunea valurilor asupra coastelormdrii. intreaga suprafa{d a uscatirlui este expusd ac{iunii chimice d aeruluri gi aapei de ploaie, con{inind acid carbonic dizolvat,tarin {inuturile mai reci este supus[gi ac{iunii inghefului ; in timpul ploilor mari, materia dezintegrat/a este dusa lavale chiar pe pante mici gi de asemenea este transpofiatd de vint mai ales in regiu-nile aride, intr-o mdsuri mai mare decit s-ar putea crede ; ea este apoi pr-irtatlde guvoaie gi riuri care, cind sint repezi, i;i adincesc albiile gi macind sfarirndturile.Pe o zi ploias6, chiar intr-o regiune pufin accidentatd, putem vedea efectele degra-

l7-

260 ORIGINEA SI)ECIIL()Ii

d[rii subaeriene, in guvoaiele tulburi care se scurg de pretudindeni. D-nii Ramsargi Whitaker au fdcut observa{ia deosebit de remarcabila c[ rnarile qirurri de povir-niguri din regiune Wealden gi cele ce se intind de-a curmezigul Angliei, socotitemai inainte ca foste coaste aie mdrii, nu s-au pu-tut forma astfel, deoarece fiecare

;ir este alcdtuit dintr-o acee a;i formaliune, in timp ce falezele noastre marine sintalcdtuite pretutinCeni prin intersecfia unor forma{iuni variate. Aga stind lucrurile.sintem nevoili s[ acimitem cd povirnigurile arnintite igi datoresc originea, in cea maimare parte, rocilor din care sint compuse, deoarece au rezistat mai bine denu-claliei atmosferice decit suprafala inconjur5toare; cie aceea, aceastd suprafa{d s-al6sat in jos treptat, in timp ce rocile mai dure au r6mas sub formd de proeminenfe.Nimic nu produce o impresie mai ptrternic[ asupra congtiinlei noastre cu privirela durata uriagd a timpului scLlrs, in comparalie cu ideile noastre despre timp,decit convingerea astfel dobinditi cd factorii atmosferici, care aparent au o forlaatit de mic6 gi par a lucra atit de incet, au produs totugi rezultate atit de mari.

$i astfel, impresiona{i de ritmul lent cu care uscatul este erodat prin acliuneaatmosfericl 9i cea a valurilor, este bine pentru a putea aprecia timpul scurs, sd

linem seama pe de o parte de masele .rocilor care au fost deplasate de pe rnultesupralele intinse, iar pe de altd parte de grosimea formafiunilor noastre sedimen-tare. Ilni amintesc cd m-a impresionat puternic priveligtea insulelor vulcanice,cu malurile farimate de valuri gi tdiate de jur imprejur de faleze perpendiculare inaltede una pind la doui mii de picioare inallime; iar panta lin[ a curentelor de lav5,datoriti stdrii lor lichide anterioare, dovedea de la prima vedere, cit de departein largul oceantilui se intindeau odinioard stratele de stinci. Acelagi lucru ni-l spunintr-un limbaj 9i mai sugestiv, faliile, acele lungi crdpdturi de-a iungul cdrora strateleau fost ridicate pe o parte sau coLoriie pe altd parte la inal{imi sau adincimi de miide picio are; deoarece de cind a crdpat scoarla qi nu este rnare deosebire dacd ridi-carea a fost bruscd sau dupd cum cred astrazi majoritatea geologilor, lentd gi efectuatdin mai multe reprize - suprafata uscatului a fost atit de complet netezit[ incitnici o urm6 din aceste vaste dislocdri nu este vizibil5 la exterior. Falia Craven, de pilda,are peste 30 de mile lungime, rar de-a lungul ei deplasarea vertical5 a stratelor variazd"cle la 600 la 3 000 de picicare. Frofesorul Ramsay a publicat o expunere asupra uneiprdbugiri din Anglesea avind 2 300 de picioare; el m-a informat ca este convinscd in Merionethshire existd o prdbrigire de 12 000 de picioare, gi totugi in cazurileamintite, la suprafala uscatului nirnic nu indica asemenea migcdri uriage; deambele par{i ale crdpdturii grdmada de stinci a fost netezitd incetul cu incetul.

Pe de altd parte, in toate pdrtile lumii, masele de strate sedimentare suprapuseau o grosime uimitoare. In Cordilieri, am apreciat grosimea unei mase de conglome-rate la 10 000 de picioare ,si degi conglomeratele au fost probabil acumulate intr-unritm mai rapid decit sedimentele mai mirunte, fiind formate din pietrig transportatgi rotunjit, fiecare din pietre purtind pecetea timpului, conglomeratele pot ardta foartebine cit de incet a fost acumulat[ masa 1or. Profesorul Ramsay mi-a comllnicat, inmajoritatea cazurilor pebazamdsuritorilor efectuate, grosimea maximd a formaliilorsuccesive in diferite pirli ale Marii Britanii ; rezultatul este urmitorul (in picioare) :

Picicarestrate paleozoice (fira includerea stratelor eruptive) 57 154strate sccundarc 13 190strate terfiare 2240

a

I)CSPItE IlIPFItl,'li(,TI,\ (lI,tO\tCII GEOLO(;ICE 26r

insumind in total 72 584 de picio are, adrcd aproape treisprezece gi trei pitrimi demile britanice t). Unele din formaliunile reprezentate in Anglia prin strate subliri,au pe continent grosimi de inii de picioare. Mai mult, intre fiecare forma{iune suc-cesiv[, existS, dupd pdrerea celor mai mul1i geologi, intreruperi imense, astfel incittnasa suprapusd a rocilor sedimentare din Anglia, avind o grosime impresionantd,nu dd decit o idee aproximatld, despre timpul in care s-a acumulat. Cercetarea Llnorasemenea fapte ne lasd in minte aproape aceeagi impresie ca ;i strddania zadar-nicd de a ne forma o idee clard despre vesnicie.

Cu toate acestea, impresia este gre;itd in parte. D-l Croll, intr-o lucrare inte-resantd, observi c[ nu gre;im<formindu-ne o concep{ie prea mare despre lungimeaperioadelor geologice>, ci gregim atunci cind le apreciem in ani. Cind geo-logii privesc fenomene mari si complicate gi apoi cifrele reprezentind mai multemilioane de ant, ambele provoaci asupra min{ii impresii cu totul deosebite gicifrele par din nou prea mici. Cu privire la clenudalia atmosfericii, d-l Croll aratd.ci in urma calculSrii cantitalilor cllnoscute de sedimente transportate anual de cdtreunele riuri in limitele suprafelelor lor de drenaj ar trebui gase milioane de anipentru a disloca de pe nivelul mijlociu al intregii suprafele 1 000 de picioare de roc[solidi care se dezintegreazd treptat. Acest rezultat pare uimitor gi unele ccnside-ru\ii duc la bdnuiala cd, ar fi prea mare, dar chiar redus la juinatate sau la sfert,rd.mine Ia fel de uimitor. De altfel, nu mulli dintre noi gtim in realitate ce inseamndun milion : d-l Croll dd urmdtorul exemplu : lua{i o figie ingust[ de hirtie, lungide 83 de picioare 4 inchi 2) gi lntindefi-o pe peretele unei incdperi mari ; apblinsemna{i la un capdt o zecime dintr-un inch 3). Aceastd zecrme de inch va repre-zenta o suti de ani, iar intreaga figie, Lln milion de ani. Dar trebuie sd avemlimpede in minte ce inseamn[ o sutd de anL pentru obiectul acestei lucrdri, osutd de ani rcprezenta[r printr-o mdrime atit de neinsemnatd in incdperea cudimensiunile ardtate mai sus. Unii crescdtori foarte pricepuli au modificat indecursul vielii 1or atit de mult unele animale superioare care se reproCuc multmai lent decit majoritatea animalelor inferioare, incit au format ceea ce meritdsd fie denurnitd o noui subras6. Pu{ini oameni au urmdrit cu grija cuvenitd orasi timp de mai mult de o jumdtate de veac, astfel cd o sutd de ani reprezintdmunca a doi crescltori succesivi. Nu se poate presupune cd speciile in stare natu-rald, se modificd la fel de repede pe iit se mociinca animalele clomestice cuajutorul selecliei metodice. Ar fi mai jr-rst din toate puncteie de veCere sd se facdaceastd compara{ie cu efectele selecliei inccn;tiente, adicd pdstrare a animalelorcelor mai folositoare sau mai frumoase, fard inten{ia Ce a modifica rasa; darprin acest proces de selec{ie incongtientd, unele rase au fost sensibil modificatein decurs de doud sau trei secotre.

Speciile insd se modificd probabil mult mai incet gi in cadrul aceleiagi regiuninumai pu{ine se schimbi in acelasi timp. Acest ritm lent e datorat faptului cdtoli locuitorii aceleiarsi regiuni sint de-acuni atit de bine adapta{i unul fa\d de celd-lalt incit in economia naturii nu apar locuri noi, decit dupd lungi intervale, subinfluenJa unor schimbdri fizice oarecare sau prin imigrarea unor forrne noi. Mai

1) 23,6 km. -- l\'ota trad.2) 15.7 nr. ,\tora trad.t) 2,5 mrn. - Nota trad

r62 ( )Rl GI NF.,\ SPF:C.l I t,(.,1r

*fltz varialii sau deosebiri individuale in direc{ia corespunzdtoare, variafii sau deo-sebiri prin care unii din locuitori s-ar adapta mai bine noilor locuri in conclitiileschimbate nu se ivesc totdeauna simultan. Din nefericire nu avem mijloace pentrua stabili cit timp dureazd, modific area unei specii ; dar la problema- timpuiui vatrebui sd ne mai reintoarcem.

DESPRE SARACIA COLECTIILOR PALEONTOLOGICE

SA privim acum cele mai bogate muzee geologice ale noastre ; cit de nesatis-facdtoare este priveligtea care ni se infdligeazd,-l Toitd lumea e de acord cu imper-fecfia colec{iilor noastre. Nu ar trebui sd se uite niciodati remarca admirabiluluiPaleontolog Edward Forbes gi anume, cd foarte multe specii fosile sint cunoscutegi Cenumite dupd _exemplare unice gi acestea adeseori deteiiorate sau dupi exemplarepn{ine colectate din acela;i loc. Abia o micd parte din suprafala pdmfntului a fostexplorat[ geologic gi nici una n-a fost cercetatd cu destuld

-grtjd,,-dup6 cum dovedesc

importantele .descoperiri care se fac in fiecare an in Europa. Nici un organismformat numai dil p[r1i qoi, nu poate tr pdstrat. Cochiliile gi oasele se dist.rg;i dispar dacd se depun pe fundul mdrii, unde nu se acumuleazd sedimente. Probabilcd punctul nostru de vedere este total gre;it, cind susfinem cd sedimentele se depunpe intreg fundul mdrii intr-un ritm destul de rapid pentru a ingropa qi pdstra ies-turile fosile. Pe g uriagd intindere a oceanului, coloritul albastru intens al apeiaratd purilatea ei. Se cunosc numeroase cazuri care aratd formafiuni geologiceacoperite in mod concordant de alte formafiuni mai recente, dupd trecerea unuiimens iuten'al de timp, fard ca stratul de dedes:ubt sd fi suferit ceva fn acest interval;acest lueru pare explicabil numai pe baza faptului cd adeseori fundut mdrii rdmine!i-p de perioade intregi in stare neschimbatd. Cind stratele se ridicd, resturileingropate in .nisip sau in pietrig vor fi in general dizolvate prin pdtrundereaapei de ploaie incdrcatd cu acid carbonic. Unele din numeroaseie feluri deanimale care trdiesc pe plajd, intre limitele fluxului gi refluxului, par a fi rareoripdstrate. De exernplu, diferitele specii de Chthamalinee (o subfamilie de cirripezisesili) acoperd in numlr infinit stincile din toatd lumea ; ele sint toate strictiitorale, cll excep{ia unei singure specii mediteraneene, care trdiegte in apd. adincd,;aceasta a fost gdsitd ca fosild in Sicilia, in tirnp ce nici o altd, specie nu a fostgdsitd pin5 ?n prezent in vreo forma{iune din terfiar, degi se gtie

-cA genul Chtha-

iv;alus a existat in perioacla cretacic d,.'In sfirgit, ,ru-.ioase depozite maii, necesitindo rnare duratd de timp pentru acumularea lor, sint cu totul lipsite de resturiorganice, fdrd a se putea gdsi vreo explica{ie a acestui fenomen. Unul din exem-plele cele mai g,rditoare este cel al formafiunii de flil constind din gisturi qigtezie, c_u o grosime de mai multe mii, uneori chiar de gase mii de picioare, iiintinzindtt-se pg cel pulin 300 mile de la Viena pind in Elvelia; gi degi aceastdmasd uriagd a fost cercetati cu foarte mare grijd, nu au fost gdiite iosile, cuexcep!;a citorva resturi vegetale.

fn ceea ce privegte organismele terestre care au trdit in decursul perioadelorsecundard 9i paleozoicL, este de prisos sd mai spunem cd le cunoa$tem intr-omdsurS extrem de frqgmentard. De exemplu, pin[ nu de mult, nu se cunoagteanici o scoicd terestrd din vreuna din aceste dou5 perioade enorme, cu excepfia uneisingure specii descoperitd de Sir C. Lyell li dr. Dawson in stratele carboniiere din

DESPNE Itr{PEIITUCTIA CRONICIi GB()LOGICI]

America de Nord; in prezent insd au fost gdsite scoici terestre in lias. Cit despreresturile de mamifere, o privire asupra tabloului istoric publicat in manualul luiLyell ne va ldmuri mult mai bine cit de intimpldtoare gi de rard. este pdstrarea lor,decit ar face-o pagini intregi de amdnunte. $i nici raritatea lor nu ne-ar mira dacdne-am reaminti cit de multe sint oasele de mamifere terliare descoperite inpegteri gi in depozitele lacustre, gi dacd ne-am reaminti cd, nici o pegterd sau stratlacustru nu sint cunoscute ca aparfinind virstei formaliunilor noastre secundaresau paleozoice.

Dar imperfecfia datelor geologice rezultd mai ales dintr-o altd, cauzd multmai important[ decit toate cele amintite gi anume din faptul cd diferitele formafiunisint separate intre ele prin mari intervale de timp. Aceastd pdrere a fost admisdcu hot[rire de mulli geologi gi paleontologi, care, intocmai ca qi E. Forbes, nu credde loc in schimbarea speciilor. Cind privim formaliunile din tablourile lucririlorpublicate sau cind le urmd.rim in naturd, este greu sd nu evitdm ideea cd ele se

succed fdrd, intrerupere, una dupd alta. Dar noi gtim, de pildi din marea lucrare alui Sir R. Murchison despre Rusia, cit de mari sint in acea \afi, hiatusurile dintreformaliile suprapuse; la fel este qi in America de Nord gi in multe alte pdrfi alelumii. Dacd gi-ar fi concentrat atenfia exclusiv asupra acestor vaste teritorii, celmai iscusit geolog n-ar fi putut bdnui niciodatd c5 in decursul perioadelor carein propria lui lard, erau lipsite de fosile, in alte regiuni se acumulau mari depozitesedimentare pline de forme noi si caracteristice ale vie{ii. $i dacd in fiecare teritoriuin parte, nu ne putem face o idee despre durata Ce timp scursd intre forma{iunileconsecutive, atunci putem deduce cd acest lucru nu poate fi stabilit nicdieri. Schim-bdrile mari 9i frecvente in compozilia mineralogicd a forma{iunilor consecutive, impli-cind in general mari schimbdri in geografia {inuturilor inconjurdtoare, din careprovine sedimentul, concordi cu concep{ia cd intre forma{iuni s-au scul's lungiperioade de timp.

Cred cd putem inlelege de ce forma{iunile geologice ale fiecdrei regiuni sintaproape invariabil intermitente, adicl nu au urrnat una dupd alta intr-o succesiuneneintreruptd. Atunci cind am cercetat pe distan{e de sute de mile coasteleAmericii de Sud, care s-au ridicat cu sute de picioare in timpul unei perioaderecente, nimic nu m-a izbit mai mult decit lipsa oricdrui depozit recent, sufi-cient de intins pentru a se pdstra mdcar timp de o perioadl geologicd scurtS.De-a lungul intregii coaste apusene, populatd Ce o faunl marind speciald,stratele terfiare sint atit de sdrace, incit nu se vor pdstra pentru o perioaddindelun gatd nici un fel de date despre faunele marine succesive gi speciale.Reffectind pu{in, ne vom explica de ce niciieri de-a lungul coastei vestice aAmericii de Sud, coast6 in curs de ridicare, nu pot fi gdsite forma{iuni masivecu resturi recente sau tertiare, degi aportul de sedimente in decursul timpurilortrebuie sI fi fost mare, datoritd degradirii enorme a stincilor de pe litoral gi aapelor pline cu mil care intrd in mare. Explica{ia constd fdrd, indoial[ in faptulcd depozitele litorale qi sublitorale sint mereu spdlate imediat ce ajung, prinridicarea lentd gi treptatd, a uscatului, in raza de ac{iune a valurilor de pe coastS,care le macinl.

Cred cd. putem conchide cd sedimentele trebuie sd fie acumulate in maseextrem de groase, solide sau intinse, pentru a rezista ac(iunii neintrerupte a valuri-lor in timpul primei ridicdri gi in decursul oscila{iilor succesive ale nivelului $i

{il

pentru a rezista degradarii atmosferice ulterioare. Asemenea acumul5ri groasesi intinse sedimentare se pot forma in dou6 feluri : pe cle o parte in marile adincuriale mirii, in care caz fvndul nu va f, locr-rit de forme atit de numeroase ;i de variateale vie{ii ca in mirile mai pulin adincr, iar cind masa va fi riCicati la suprafa{i, eava da o imagine irnpel fectd a organismelor care au viefr-rit in vecindtate in decursulperioadei sale Ce acumulare. Pe de altd parte, sedimentele pot fi depuse in oricegrosime^si intindere pe un fund pu{in aCinc, dacd ele continui sd se scufunde cllincetul. In acest din urml caz, atita timp cit viteza de scufundare gi aportul de se-dirrrente se echilibreazf, reciproc, marea va rdmine pulin adincl ;i va fi favorabilatraiului a numeroase si variate forme, gi astfel se poate acumula o bogatd,formafiunefosiliferd, destul de groasd pentru a rczista unei importante acliuni de denudalie,la o ridrcare ultericard.

Sint convins c[ aproape toate formaliunile noastre vechi care sint bogate fn

.fosile in cea mai mare parte din grosimea lor, au fost formate in acest fel in Cecursulscufundirii. De cind mi-am publicat, in 1845, pirerile asupra acestui subiect, amurrndrit pro-qresele geologiei ;i am observat cu sllrprindere cum fiecare autor, ocu-pindu-se de difcrite forrnafiuni mari, ajr-rngea la concluzta cd ele au fost acumulatein clecursul scufunclarii. A; putea s5 mai adaug c[ singura formatiune terliar[veche de pe coasta vesticd a Americii de Sud, care a fost suficient Ce masivi pentrua rezista la degradirile suferite pin[ in prezent, dar care nu va dura probabil pin;iin timpuri geologice indepdrtate, a fost depusi in decursul unei oscilalii de niveldescendent[, cigtig?nd astfel mult ?n grcsime.

Toate datele geologice ne dovedesc pe deplin c[ fiecare teritoriu a suferitoscilalii cie nivel numeroase gi lente, iar aceste osciiafii au cuprins, dupd cit se pare,intincleri mari. in consecinf5, forma{ir-rni bogate in fosile gi suficient de gioaseli de intinse pentru a rezista degraddrilor ulterioare, s-au format pe spalii mariin perioadele de scufundare, dar numai acolo uncle aportul de sedirnente erasr,rficient pentru a pistra adincimea mici a mdrii, pentm a ingropa gi pdstraresturile inainte ca ele s[ fie distruse. Pe de altd parte, atita timp cit stratelemarine au rdmas stafionare, nu s-au putr-rt acumula depozite groase in pdr{ilepufin adinci care sint cele mai favorabile vie{ii. $i mai puJin probabil s-au pututacrimula ele in decurstil perioadelor alternante de ridicare, sau pentru a neexprima mai exact, stratele care erau acumulate au fost in general distruse prinridicarea lor la suprafata ;i intrarea lor in zona ac{iunii destructive a valurilorde pe coastii.

Aceste o'oservafii se aplicd mai ales clepozitelor litorale gi sublitorale. in cazulunei m[ri intinse gi pr-riin adinci, ca aceea care inconj urd o mare parte dinarhipeiagtrl malaez unde adincimile variaz'|a de la 30 sau 40 la 60 de fathomi 1)

se poate constitui o forma{iune foarte ?ntins[ in decursul unei perioade de ridicareforinaliune care sir nu suiere totugi prea rnult de pe urma

-denuda{iei in .rrrrririciic[rii sale lente; dar grosimea formaliunii nu va putea fi mare, deoarece, datoritdmigclrii de ridicare, ed va fi mai micd decit adincimea in care s-a format ;

depozitul nu va n nici mutrt consolidat, nici acoperit de formaliurni suprapuse,astfel incit va avea o mare ,sansd de a fi spalat prin degradare atmosfericd ;i prinac{ir-rnea mdrii in cnrsul oscilatiilor ulterioare de nivel. D-l Hopkins a sugerat,

1) Trr englezd fathom:6 picioare -. I,829 rn. -- Nota trad.

I ) I'l S Irlt li Ill l'li lt If .Fl{.Tl-\ (l ll{ ).\ ICII (iIr ( )L() (i I(,I;l

de altfel pArerea ci dacd o porliune dintr-o suprafa\d, dupa ce s-a ridicat gi inaintede a fi denudatd, este supusd scufunddrii, depozitul format in decursul migcariide ridicare, degi nu este gros, poate s[ fie acoperit ulterior prin noi acumul[ri;i astfel pdstrat pentru o perioadi lungd.

D-l Hopkins igi exprimi de asemellea pdrerea cI stratele sedimentare cie

intinclere orizontald considerabilS, rareori au fost cornplet distruse. Dar to{i geo-logii, cu exceplia aceior ciliva care cred cd qisturile actuale metamorfice gi rocileplutonice au format cindva nucletrl primordial al globului, vor admite cd acestedin urmi" roci au fost dezgolite pe o porliune enormd. Intr-adevdr este aproapeimposibil ca asemenea roci sd se fi solidificat gi cristaltzat fard s[ fi fost acoperite :

dar dac[ acliunea metamorfic[ a avut loc in abisul oceanului, mantaua protectoarede roci despre care am vorbit putea s[ nu fie prea groasd. Admilind ci gnaisul, mica-qistul, granitul, dioritul etc. au fost cindva in mod necesar acoperite, cum putenroare s[ ne explicim faptul cd asthzi aceste roci sint dezgolite pe suprafele intinsein multe p[r!i ale lumii, daci nu admitem cd ele au fost ulterior in intregime denu-date de toate stratele care le acopereau ? Nu se poaie contesta c[ asemeneastrprafefe intinse existd irl realitate. Humboldt ciescrie regiunea graniticd din Parimeca fiind cel pulin de noudsprezece ori mai mare ciecit Elve{ia.La sudul Amazonului,Botrd haqureazTa o suprafa{[ alcituit[ din roci de aceast[ natircd, egalS cu Spania,Fran{a, ltalia, o parte clin Germania ;i Marea Britanie lr"rate impreun[. Regiuneanu A fost exploratd crr grij5, clar pe baza m[rturiilor concor<Jante ale cdl[torilor,suprafa{a graniticd este fr:arte mare : astfel, von Eschwege di un profil amdnunlital acestor roci, profil care se intinde de la Rio de Janeiro pe 260 cle mile geograficespre interior, in linie <ireaptd, iar eu am cdldtorit 150 de rnile in altd direc{ie 9i n-amv\zut decit roci granitice. Am examinat numeroase probe colectate de-a lungulirrtregii coaste c{e la Rio de Janeiro pin[ ia gura lui La Plata,peo distan!6 de 1100nrile geografice, gi toate apar{ineau acestei clase de roci. Arn vdztrt in interior, de-alungul intregului mal nordic a lui La Plata, pe lingii strate terliare mai noi, numaio micd porliune de roci ugor metamorfazate, care au putut forma - numai ele --o parte din acoperd.mintul ini{ial al seriilor granitice. Privind o regiune binecunos-cutd gi anume Statele Unite gi Canada, reprezentate in frumoasa hartd, a prof.H. D. Rogers, am calculat suprafelele decupindu-le 9i cintdrind hirtia gi am con-statat cd rocile metamorfice qi granitice (cu excluderea celor << semimetamorfice )))

depSgesc in propor{ie de 19 la 12,5 totalitatea formafiunilor paleozoice mai noi.In multe regiuni, rocile rnetamorfice gi granitice ar fi mult mai extinse decit pardac[ s-ar inldtura toate stratele sedimentare care stau peste ele discordant ;i care nuau putut face parte din inveligul inilial sub care s-au cristalizat. De aceea, esteprobabil c[ in uneie p[r!i ale lumii florma{iuni intregi au fost complet denudate, f[rlsd fi ldsat nici o nrmd.

inci o observalie meritd s[ fie semnalatd in treac[t. in timpul perioadelorde ridicare, suprafa\a uscatului irnpreuni cu porliunile invecinate pulin adinciale mdrii vor cre;te ;i se vor forma adesea noi sta{iuni; toate acestea constituiecircumstanje favorabile, pentru form area de noi varietlfi si specii, dupd cum s-aexplicat rnai inainte, dar tocmai in decursul acestor perioade rdmin ?n general goluriin cronica geologicd. Pe de altd parte, in decursul scufunci5rii, suprafala populat[9i numdrul locuitorilor vor descregte (cu exceptia celor trdind la marginile unuicontinent cind acesta se imbucitltelte la inceput, pentru a forma un arhipelag)

2(i5

ORIGINI]A SPNCIII,OR

gi in consecin![ in decursul scufunddrii, degi vor pieri (multe organisme), se vorforma totugi citeva varietdli sau specii noi; tocmai in aceste perioade de scufundares-au acumulat depozitele cele mai bogate in fosile.

DESPRE LIPSA DE VARIETATI INTERMEDIARE NUMEROASEIN rrrcARE FoRMATTUNE lrq panrs

Din toate aceste considerente rezultd, neindoielnic cd datele geologice, privitein ansamblu, sint extrem de imperfecte ; dar dacd ne fixdm aten\ia asupra uneiformaliuni in parte, devine gi mai greu de in{eles din ce cauzd nu gdsim in ea varie-tali prezentind treceri treptate foarte apropiate intre speciile inrudite care au tr6itla inceputul ;i la sfirgitul perioadei date. Numeroase exemple aratd, cd, aceea;ispecie prezintd. varietd{i in partea superioard gi in partea inferioard a aceleiagiforma{iuni : astfel, Trautschold d[ o serie de exemple de Ammonrli, iar Hilgendorfa descris cazul extrem de curios a zece forme de tranzilie ale lui Planorbis muliiJbrmisdin stratele succesive ale unei forma{iuni de ap[ dulce din Elvefia. Degi fiecareformaliune a necesitat, fdr/a indoial5, un mare numdr de ani pentru depunereasa, se prrt da mai multe cauze pentru a explica de ce fiecare formaliune nu cuprindede obicei o serie treptatd de verigi ?ntre speciile care au trdit la inceputul gi la sfir-;itul ei; dar nu pot si aprectez, in mdsura cuvenitd, valoarea relativd a consideren-telor care urmeazd.

Degi fiecare formaliune poate marca un lung interval de ani, fiecare intervaleste probabil scurt in comparafie cu perioada necesard schimb5rii unei specii intr-alta. Imi este cunoscut faptul cd doi paleontologi, ale cdror p[reri sint demne detoat[ increderea, anume Bronn gi Woodward, au conchis ci durata medie a fiecdreiformafiuni este de doud sau de trei ori mai mare decit durata medie a speciilor.Dar dificultili de neinvins ne impiedici, dupi cit mi se pare, si ajungem la vreoconcluzie just6 in aceastd privin,t6. C?nd vedem o specie care apare pentru primaoard, la mijlocul unei formaliuni, ar fi extrem de pripit sd deducem cd ea n-a maiexistat niciieri mai inainte. De asemenea, cind gisim o specie care dispare inaintede depunerea ultimelor strate, ar fi la fel de pripit sd se presupuni cd ea a disp[rutchiar atunci. Noi uitdm cit de mic[ este suprafa[a Europei fald de restul lumii,gi nici mdcar diferitele etaje ale aceleiagi formaliuni din toatd Europa nu au fostcorelate cu o perfectd exactitate.

Cu privire la toate felurile de animale marine, putem deduce fdrd" team[cd au existat multe migra{ii datoritd schimbdrilor climatice sau altor schimbdri,iar cind vedem cd o specie apare pentru prima datd, intr-o forma{iune, existd pro-babilitatea ca ea sd fi imigrat chrar atunci pentru prima datd, in acea regiune. Estebinecunoscut, de piidd, faptul cd mai multe specii apar ceva mai devreme in stratelepaleozoice din America de Nord decit in cele din Europa; dupd cit se pare a fostnecesar un anumit timp pentru migrarea lor din mdrile americane in mdrile euro-pene. Examinind cele mai noi depozite din diferitele colluri ale lurnii, s-a notatpretutindeni cd unele specii, pu{ine la numdr, care mai existd incd, sint comunein depozit, dar au pierit in marea din imediata vecindtate; sau invers, cd unelesint acum abundente in mdrile vecine, dar rare sau absente in acel depozit. Aceastaconstituie o leclie excelentd pentru a reflecta asupra amplitudinii presupuse amigraliei locuitorilor Europei in decursul epocii glaciare, care formeazi numai

uFjsIrIlE lltI,EIl!'UCTIA CIroNlLtil 6E()L()cl(.tl 267

o parte din intreaga perioadd geologicd ;i de asemenea pentru a ne gindi la schim-barile de nivel, 7a schimbirile extrem de mari ale climei gi la marea duratd detimp scurs, toate incluse in aceeagi perioadi glaciari. Totu;i s-ar putea pune laindoiald faptul cd in vreo parte a lumii depozitele sedimentare, inclusiv resturilefosile, au continuat sd sporeascd pe aceeagi-suprafa![ in cursul intregii perioade.Este irnprobabil, de pildd, ca sedimentele sd fi fost depuse in decursul intregiiperioade glaciare lingd gura fluviului Mississippi, in limitele adincimii la careanimalele marine prosperd : aceasta deoarece gtim c[ s-au petrecut mari schimbdrigeografice in alte p5r{i ale Americii, in aceeagi perioadd de timp. Cind vor fi ridicatela suprafald straturi depuse in apa pulin adincd, ling[ gura fluviului Mississippi,in decursul unei parfi din perioada glacrard,, resturile organice mai intii vor aparegi dispare la diferite niveie datoritd migra{iilor speciilor gi schimbdrilor geografice.Iar in viitorul indepSrtat, dac[ un geolog va examina aceste strate, va fi ispititsd conchidd ci durata medie a vie{ii organismelor ingropate a fost mai scurt[decit cea a perioadei glaciare, pe cincl in iealitate ea a Tori mult mai mare, aclicdincepind dinainte de epoc a glaciard ;i pind in prezent.

Pentru a se obline seria completd de treceri intre doud forme cuprinse inparlile sup.erioare gi inferioare ale aceleia;i formafiuni, depozitul trebuie si fi fostsupus unei acumuldri continue in decursul unei lungi perioade, suficiente pentruprocesul lent al modificdrii ; cle aceea, depozitr-rl trebuie s[ fie foarte gros; iar speciasupusd schjmbd.rii trebr-rie sd fi tr[it in acela;i clistrict in tot decursul acestei perioade.Dar am vd,zut cI o forma{iune groas6, fosilifer6 in toatd grosimea ei, se poateacumula numai in decursr-rl unei perioade de scufundare ;i pentru a pistra aproxi-mativ aceeagi adincime necesarS pentru ca aceleagi specii marine sd trdiascd inacela;i loc, aportul cle sedirnente trebuie aproape sd se echilibreze cu viteza de scu-fundare. Dar aceastd rniscare de scufundare va tinCe sd scufunde terenul de undeprovine sedimentul gi astfel si diminueze aportul, in timp ce continub migcareadescendentd. De fapt, echilibrarea aproape eracti intre aportul de sedimente qiviteza de scufundare se intimpl[ probabil rar, deoarece numerogi paleontologi auobservat cd depozitele foarte groase sint de obicei lipsite de resturi organice, cuexceplia limitelor lor superioare 9i inferioare.

S-ar pd,rea cd fiecare forma{iune in parte, ca si intreaga suprapunere deforma{iuni ciin vreo regiune, s*a acurnulat in general, intermitent. Cind vedem oforma{iune compusd din strate cu o compozi{ie mineralogicd foarte diferitd giaceasta se intimpid de muite ori, putem bdnui pe buni dreptate ci procesul dedepunere a fost mai mutrt sau mai pulin intrerupt. Nici cea mai atentd cercetarea unei formatiuni nu ne dd vreo idee despre durata de timp necesard pentru depune-tea ei. Se pot da multe exemple de strate in grosime de numai citeva picioare,reprezentind formafiuni care au ?n alt[ parte grosimi de rnii de picioare si caretrebuie sd fi necesitat o perioad[ enormd pentru acumularea lor; 9i totugi, nimeni

- f"dr\ s[ cunoasc[ acest fapt _- nu ar b5.nui uriaga durat[ de timp reprezentatdprin formalillnea mai sub{ire. Se pot cita multe exemple de ridicare la suprafald astratelor inferioare ale unei formaf iuni denudate, submerse ,si apoi reacoperitede strate superioare ale aceleiagi formaliuni - fapte aritind cit de mari intervale -de;i u;or trecute cu vederea - au intervenit in acumularea respectivd. in altecazuri, marii arbori fosilizali care mai stau in picioare intocmai cum au crescut,constituie cea mai bund dovadd, despre lungile intervale de timp ;i despre schimbdrile

268 0ITI CiINEA S},ECIIL()Ii

de nivel din timpul procesului de depunere, care nu s-ar fi putut binui, dacd nus-ar fi plstrat arborii. Astfel, Sir C. Lyell ;i dr. Dawson aur gdsit strate carbonifer,--groase de 1400 de. picioare in Nova Scotia, cu vechi strate sriprapuse con{inin6rdd5cini, la nu mai pufin de gaizeci gi opt nivele diferite. De aceea, cind o aceeasjspecie_ apare la baza, la mijlocul 9i in partea superioar[ a unei forma{iuni, esteprobabil c[ ea nu a triit in acelagi loc in decursul intregii perioade de

'depunere.

ci a dlspdrut si a reapdrut, poate de multe ori, in decursul aCeleiagi perioade geolo-gice. Prin urmare, dacd, o specie va suferi modificdri consiCerabiie in decursul ct.-punerii ttnei forma{iuni geologice, o secfiune a acestei forma{iuni nu va cuprindetoate ti'ecerile .fine, treptate, intermediare care trebuie si fi existat, dupi teorianoastrd, ci schirnbdri de formd abrupte, de;i foarte mici.

Este foarte important s[ nu uitdm cd naturalistii nu au o reguld cle aur pebaza cdreia sd deose6eascd speciile de varietdti. Ei admit o micd variibilitate pentigfiecare specie, dar cind intilnesc un grad cev'a mai mare de deosebiri intre douaforme oarecare, le clasifica pe amindor-ri drept specii, ln afari de cazul cind potsd le lege intre ele prin cele mai strinse gradafii intermediare ; lar din motiveleatdtate, acest lucru rareori, se poate reaiiza in orice sectiune geologici. Presupunind.A P. $i C sint doud specii, gi cI o a treia specie A a fost gasita intr-un strat maivechi, situat dedesubt, chiar dacl A ar fi strict intermediara intre B gi C, ea vafi clasi ficatd ca o a treia specie distinctd , afard de cazul cincl in atetail timpar putea sd se lege strins prin variet5{i intermediare cg una -qaLl cu ambeleforme. Nu trebuie riitat de asemeneA, dupd cum s-a exptricat mai inainte, cdA ar putea ll strdmosul lui B gi C, qi totr-r;i si-r nu fie in moC necesar in toateprivinlble strict jntermediard intre cele'doua rp..il. Astici putem gasi i1 strateleinferioare-;i srtpericare ale aceleiagi formaliuni atit specia parentata"cit ;i diferili;ei descendenf i mcdifica{i gi in iipsa unor forme de trecere numeroase, nu vonrprttea recunoagte rudenia lor de singe ;i prin urmare le vom ciasifica dreptspecii distincte.

Este binecunoscut faptul c[ mulli paleontologi gi-au intemeiat speciile pedeosebiri excesiv de neinsemnate; ei procedeazTa cu atit mai bucuros astfel atunci.iq9 exemplarele provin din diferitele subetaje ale aceleiagi forma{iuni. Unii con-chiliologi cu experien{d coboar[ acum multe din speciile foarte bune aie lui D'Or-bigny qi ale altora la langul de varietilli; ?n acest punct de vedere gdsim dovadaschimbdrii cerute de teoria noastrS. Sa privim din nou clepozitele terliare cele mainoi,

_ cuprinzind numeroase scoici pe care majoritatea naturaligtilor le considerd

ca identice cu speciile actuale. Unii naturaligti eminenti, ca Agassiz ;i Pictet susfincd toate aceste specii terfiare sint specii distincte, degi adrnit cd deosebi rea fatdde cele actuale este foalte mic[ ; astfel avem aici dov ada apariliei frecvente a unormici mociificdri cerute (de teoria mea) afard, de cazul cind nu admitem cd acestieminen{i naturaligti au fost indugi in eroare de imaginafia lor gi ci speciile terfiaremai recente nu ,prezrntd, in realitate nici o deosebire fald de reprezeniailri lor actuali,sau cind admitem, in opozi{ie cu concluzia majoritS.lii naturali;tilor cd acestespecii ter{iare sint cu adevdrat deosebite, de cele recente. Daci avem in vedereintervale de tirnp ceva mai mari gi anume etaje deosebite,dar consecutive ale aceleiasimari.folpa.tiuni, gisim ci fosilele ingropale in ele, degi clasificate in general caspecii dife_rite, sint .totugi mult mai indeaproape inrudite intre ele decit speciilegdsite in forma{iuni mai distanfate, astfel incii gi aici avem dovada netagaduitd

t)L:lsrrI{}i I}IPEIil'ECTt.\ rllr()NICII (iE()L()GIr:Fl

a schimbirilor in direclia ceruti de teoria noastrd: dar voi reveni asupra acestutsubiect ln capitolul urmdtor.

Pe buni dreptate, se poate bdnui, dupd cum amvdzut, cd la animalele gi plan-tele care se inmullesc rapid 9i nu se deplaseazd mult, variet6{i1e sint la inceput ingeneral locale, gi c[ astfel de variet[fi locale nu se rdspindesc departe gi nu-giinlocuiesc forrnele parentale, decit atunci cind se modificd gi se perfec{i oneazd.intr-o mdsuri insemnatd. Potrivit acestei pdreri, ;ansele de a descoperi intr-oformaliune din orice tard,toate stadiile timpurii de tranzi(ie intre doud forme oarecaresint mici, deoarece se presupune cd schimbdrile succesive au fost locale sau limitatela un anumit loc. Majoritatea animalelor marine au Lln areal vast gi am vdzut cddirrtre plante prezintd cel mai des varietd{i cele ce posedd cea mai largra rdspin-dire. Cu privire la scoici si la alte animale marine este probabil ca formele careau avut mai largi rlsp?ndire, depdgind cu mult limitele formafiunilor geologicecunoscute in Europa, au generat cel mai adesea, mai intii varietdli locale gi in celedin urmd specii noi; gi acest fapt ne va reduce de asemenea ;ansele de a gdsi sta-diile de tranzilie in vreo forma{iune geologicd.

Mai existd incl un considerent, mult mai important, care duce la acelagirezultat ,si asupra cdruia a insistat nu de rnult dr. Falconer, gi anume cd perioadain decursul cdreia fiecare specie a fost supusd modificdrii, degi e lungd dacd omdsurdm in ani, a fost probabil scurt[ in comparalie cu cea in decursul cdreiaspecia a r[mas neschimbatd.

Nu trebuie uitat c[ in prezent, chiar avind exemplare perfecte pentru studiu,rareori pot fi legate doud forme prin variet6fi i;rtermediare, astfel incit si se poatddovedi apartenen{a lor la aceeagi specie, pind ce nu s-au colectat multe exemplaredin diferite locuri ; iar acest lucru rareori poate fi realizat cu speciile fosile. Poate cdarn inlelege cel mai bine improbabilitatea presupunerii cd am fi in stare sd legdmspeciile intre ele prin verigi fosile numeroase, fine, intermediare, intrebindu-nede pildd , dacd, geologii dintr-o perioadd viitoare vor putea dovedi ci diferitele noas-tre rase de cornute mari, de oi, de cai si de ciini se trag dintr-o singurd tulpindoriginard sau din mai multe ; sau, de asemenea, dacd vor putea dovedi ci unelescorci manne care locuiesc pe litoralul Americii de Nord, clasificate de cdtre uniiconchiliologi drept specii distincte fafd de reprezentanlti lor europeni, iar de cdtrealli conchiliologi drept simpie varietdli, sint in realitate varietati sau specii deose-bite. Viitorii geologi ar putea reu,si aceasta numai descoperind numeroase trepteintermediare in stare fosilS, dar o asemenea reugit[ este extrem de improbabil5.

S-a afirmat mereu de cdtre autorii care cred in imuabilitatea speciilor, c[ geo-logia nu oferd forme de legaturd. Aceastd afirma{ie este cu sigurantd, gregitd, cumvomvedea in capitolul urmdtor. Dupd cum a observat Sir J. Lubbock,<<fiecarespecieeste o verigd de leg[tur[ intre alte forme inrudite>. Dacd ludm un gen cu un numirde vreo doudzeci de specii recente gi stinse ;i distrugem patru cincimi din el, nimeninu se indoiegte c[ formele rdmase vor fi muit mai distincte intre ele. Dacd se intim-pli astfel ca si se fi distrus formele extreme ale genului, genul insugi va fi mai dis-tinct fa[d de alte genuri inrudite. Ceea ce nu a dezvdluit cercetarea geologicd, esteexisten{a anterioard, a infinit de numeroase treceri la fel de fine ca gi varieti{ileexistente, legind intre ele aproape toate speciile existente ;i dispdrute. Dar la acestlucru nu ne putem aqtepta deqi in repetate rinduri s-a ar[tat lipsa unor asemeneatreceri drept cea mai serioasd obiec{ie irnpotriva vederilor mele.

2ir) ORI GINE.\ SPE{]IIL()H

Observa{iile precedente asupra cauzelor imperfecfiei dovezilor geologice Sc

pot rezuma printr-un exemplu imaginar. Arhipelagul malaez are, aproximatir .

dimensiunile Europei de la Capul Nord la Mediterana gi din Marea Britanie pin.in Rusia egalind deci toate forma{iunile geologice care au fost cercetate cu o&r€c?reexactitate, exceptind pe cele din Statele Unite ale Americii. Sint intru totr-rl de acorccu d-l Godwin-Austen , cd prezenta stare a Arhipelagului Malaez cu nllmeroaselelui insule mari desplrfite prin mdri intinse si pu{in adinci, reprezintd probabristarea anterioard. a Europei, cind majoritatea forma{iunilor noastre erau in curs deacumulare. Arhipelagul Malaez este una din regiunile cele mai bogate in organismegi totugi, chiar dacd s-ar colecta toate speciile care au trdit vreodatd acolo, cit cle

imperfect ar reprezenta ele istoria naturald a lurnii !

Dar avem toate motivele si credem cd formele terestre aie arhipelagului vorfi pdstrate intr-un mod foarte imperfect in formafiunile presupuse ca acumulateacolo. Doar pu{ine dintre animalele strict litorale sau din cele care trliesc pe stincisubmarine nude vor fi ingropate, iar cele ingrcpate in pietrig saLl nisip nu vor durao perioada de timp prea indelun gatd. Pretutindeni unde sedimentele nu se acumuleazape fundul mdrii sau unde nu se acumuleazTa cu vitezd suficienti pentru a feri organis-mele de distrugere, nu se pot pdstra resturi.

Formafiuni bogate in fosile variate gi de o grosime suficientd pentru a durapind la o virstd tot atit de depdrtatd in viitor ca aceea a forma{iunilor secundaredin trecut, se vor forma in arhipelag numai in decursul perioadelor de scufundare.Aceste perioade de scufundare vor fi despdrlite una de alta prin intervale de timpuriage in decursul cdrora regiunea va fi stafionard sau se va riclica: iar in decursulridicdrii, formaliunile fosilifere de pe litoralele abruple vor fi distluse aproape indatddupi acumulare prin neincetata acliune a valurilor litorale, a$a cum vedem inprezent pe litoralul Americii de Sud. Chiar in mdrile intinse gi pulin adinci din limi-tele arhipelagului, cu greu s-ar putea acumula straturi sedimentare foarte groasein decursul perioadelor de ridicare sau cu greu ar putea fi ele acoperite gi apdratede depozite^ ulterioare pentru a avea $anse s[ dureze pin[ intr-un viitor foarteindepSrtat. In decursul perioadelor de scufundare probabil pier multe organisme ;

in decursul perioadelor de ridicare, v& exista multd varia{ie, dar urmele geolo-gice vor fi mai pulin perfecte.

Este pulin probabil ca durata oricdrei mari perioade de depunere intr-o partesau in intregul arhipelag, impreund cu o acumulare concomitentd de sedimente,sd depdgeasci durata medie a aceloragi forme specifice, iar aceste condilii sintabsolut necesare pentru pdstrarea tuturor treptelor de tranzilie intre oricare doudsau mai multe specii. Dacd asemenea trepte nu se pdstreazd in intregime, varietd-file de tranzifie vor apare pur gi simplu ca tot atitea specii noi, degi strins inruditeintre ele. Este de asemenea probabil cd fiecare mare perioadi de scufundareva fi intrerupt[ de oscilalii de nivel gi cd vor interveni mici schimbdri de climain decursul acestor lungi perioade gi atunci locuitorii arhipelagului vor migra si

nu se va putea pdstra in nici o formaliune vreo urmd de riguros succes al modi-ficirilor 1or.

in prezent, foarte mul1i locuitori marini ai arhipelagului sint rispindifi la miide mile dincolo de limitele lui ; rar analogia duce la pirerea cd tocmai aceste speciilarg rispindite, sau numai unele dintre ele, vor produce cel mai adesea varietSfinoi, iar varietdfile vor fi mai intii locale sau limitate la un singur loc gi dacd vor

DESPNE IMPERFECTIA CRONICII GEOL()GICE 27t

poseda vreun avantaj hotdritor sau dacd se vor modifica gi se_vor perfecliona ulte-iior, ele se vor rdspindi incet gi vor inlocui formele parentale. Cind aceste varie-tati se vor inapoia la vechiul lor habitus, prin faptul c[ s-au indepdrtat_ in modaproape uniform, degi foarte pulin, de forma lor iniliala cit gi prin faptul cd vgrfl g[site ingropate in subetaje intrucitva diferite ale aceleia;i formafiuni, ele

voi fi clasificatb drept specii noi pi deosebite, dupi principiile urmate de mul1ipaleontologi.

Dacd existd vreun oarecare adevdr in aceste observalii, nu avem nici un dreptsd ne agtept[m sd g[sim in formafiunile noastre geologice un numdr infinit din for-mele fine de tranzi\ie, care potrivit teoriei noastre, au legat toate speciile prezente gi

trecute din acelagi grup intr-un lan! al vielii lung gi ramificat. Va trebui sd cdutdmdoar citeva verigi gi desigur cd le vom gdsi - unele mai indepdrtate, altele mai apro-piate, legate intre ele - gi aceste verigi, oricit de apropiate ar fi ele, dacd vor fi gdsite

in etaje diferite ale aceleiagi formaliuni, vor fi clasificate de mulli paleontologidrept specii deosebite. Dar nu ascund faptul cd n-agi fi bdnuit niciodat[ cit de

sdrace sint urmele chiar in secliunile geologice cele mai bine pdstrate dacd lipsanenumdratelor verigi de tranzr[re, intre speciile care au trdit la inceputul gi sfir-qitul fieclrei formafiuni, nu ar fi constituit un argument atit de puternic impotrivateoriei mele.

DESPRE APARITIA BRUSCA A UNOR GRUPE INTREGIDE SPECII INNUOTTN

Modul brusc in care apar in anumite forma(iuni grupe intregi de specii,a fost scos in relief de mai mulli paleontologi - ca de pilda Agassiz, Pictet gi Sedg-wick - ca fiind o obiec{ie fatald, concepliei despre transformarea speciilor. DacInumeroase specli, aparlinind aceloragi genuri gi familii au apdrut intr-adevdr simul-tan, acest fapt ar fi fatal teoriei evolufiei prin seleclie naturald, deoarece, dezvoltareape aceastd cale a unei grup de forme care se trag toate dintr-un singur strdmog,trebuie s[ fi fost un proces extrem de lent, iar strdmogii trebuie sd fi trdit cu multinainte de descendenlii lor modifica{i. Dar noi exagerdm mereu perfeclia croniciigeologice gi deducem in mod gre;it cd deoarece unele genuri sau familii nu au fost

laritJ."b un etaj oarecare, el6 nu au existat mai inainte de acest etaj. in orice cuzmdrturiile pozitive ale paleontologiei sint demne de crezare, in timp ce m[rturiilenegative n-au importantrd., dupd cum experienla ne-a ardtat de atitea ori. Uitdmmereu cit de mare este lumea in comparalie cu regiunea in care formaliunilenoastre geologice au fost cercetate cu atenlie; uitdm cd grupe de specii au existatpoate mult timp in alt[ parte gi cd s-au inmullit incet, mai inainte de a invadaarhipelagurile de odinioard ale Europei gi Statelor Unite. Nu ddm destuld insemnd-tate intervalelor de timp care s-au scurs intre formafiunile noastre consecutive -intervale in multe cazuri poate mai lungi decit timpul necesar pentru acumulareafiecdrei formaliuni. Aceste intervale au permis inmullirea speciilor provenite dintr-oformd parentald; astfel, in formaliunea urmdtoare grupele sau speciile vor aplreaca gi cind ar fi fost create brusc.

Voi reaminti aici o observafie fdcutd mai inainte, gi anume ci pentru a adaptaun organism la un nou fel particular de viaf6, de pilddlazborul prin aer, sint nece-

!rZ ()Rl(jI-\lit

sare lungi perioade de timp $i cA prin urmare, forrnele de tranzifie vor rdnrineadeseori restrinse mult tirnp ia o singurd regiune, dar o dati efectuat[ aceast[ adap-tare, prin care citeva specii au dob?ndit o firare superioritate asupra altor organisme.va fi necesar un timp comparativ scurt pentru a produce multe forme diver-gente, care se vor rdspindi rapid gi larg in toatd lumea. Prof. Fictet, in excel€ltti,isa analizd a prezentei lucr[ri, vorbind despre formele timpurii de tranzitie s :

Iuind ca exemplu pdsirile, nu in{elege cum rnodihcdrile succesive ale membreloranterioare ale unui presupus prototip au putut prezenta vreun avantaj. Dar sline uitdm la pinguinii Oceanului de Sud; oare aceste p[sdri nll au membrele anteri-oare tocmai in staditrl intermediar de < nici braqe adevlrate, nici aripi adevdrate'l >,,

Totu,si ele i;i men{in victorios locu I in bitdlia pentru via{d, deoarece exist[ innumdr foarte mare gi in rnulte specii. Eu nu cred cd avem aici treptele realede tranzilie prin care au trecut aripile pdsdrilor; dar ce dificultate intilninr oaredac[ admitem c'|a descedenfii modifica{i ai pinguinului vor profita mai intii defaptul ci devin capabili sd se migte b[tind din aripi pe suprafafa mdrii ca ralade Falkland cu aripi scurte t) li in cele din urmd cd devin capabili sd se ridice depe suprafafa apei gi s[ planeze prin aer ?

Voi da acum citeva exemple pentru a ilustra observaliile precedente gi pentrua ardta cit de ufor putem gregi cind presupundm cd grupe intregi de specii au apdrr-rtbrusc. Chiar intr-un interval atit de scurt ca intre prima gi cea de-a doua ediliea marii lucrdri a lui Pictet despre paleontologie, publicate in 1844-1846 si 1853--1857, concluziile asupra primei aparilii gi

"asupra dispariliei mai multor grupede animale au fost mult modificate; iar a treia edifie va cere noi modificdri. Rea-mintesc faptul binecunoscut c[ in tratatele de geologie publicate acum ciliva ani,mamiferele erau considerate intotdeauna ca apbrute brusc la inceputul erei ter{iare.Iar in prezent, una din cele mai bogate acumuldri cunoscute de mamifere fosileaparfine mijlocului seriei secundare, iar mamiferele adevdrate au fost descoperitein gresiile rogii, noi, aproape de inceputul acestei mari serii. Cuvier obignuia s[spund cd nici o maimu{d nu apare in vreun strat ter{iar, dar in prezent au fostgdsite specii dispirute in India, America de Sud qi Europa, in etajul miocenului. Dacdnu s-ar fi produs accidentul rar al pdstrdrii unor amprente de pa$i in gresia ro;ienoud din Statele Unite, cine s-ar fi aventurat sd presupund ci au existat in aceaperioadi cel pulin ffeizeci de animale de tipul pisdrilor, unele de dimensiuni gigan-tice ? In aceste strate nu a fost descoperit nici un fragment de os. Nu de mult,paleontologii suslineau c[ intreaga clasi a pdsdrilor a apdrut brusc in decursulperioadei eocene; dar astdzi gtim, bazindu-ne pe autoritatea profesorului Owen,cd o pasire a trdit in mod sigur in decursul depunerii gresiei verzi superioare, iargi mai recent incd 44ly_eopteryp o pasdre ciudatd, cu o coadd lung[ lacertiform5,prevdzuti cu o pereche de pene la fiecare incheietur[, avind doud gheare liberela aripi, a fost descoperitd in ardeziile oolitice din Solenhofen. Pr"rfine dintre recenteledescoperiri aratd, mai convingdtor decit aceasta cit de sirace sint deocamdaticunogtinfele noastre despre vechii locuitori ai lumii.

Mai pot da gi un alt exemplu care m-a impresionat mult prin faptul cd l-amavut sub ochi. Intr-un memoriu asupra cirripezilor sesili fosili, ardtam c[ pe bazamarelui numdr de specii terfiare existentei si displrute, pe baza extraordinarei

') in cnglezeste.logger heacled cluckrr. N'itta tracl.

DESI'IIE TnpERFECTIA CIT(INICTI GEOLoGTCE

abundente a indivizilor apar{inind multor specii din intreaga lume, din regiunilearctice pind la ecuator, triind in zone de adincime diferite, de la limitele superioareale valurilor pind la 50 fathomi, pe baza perfecliei pistr[rii exemplarelor in celemai vechi strate terfiare, a ugurinfei cu care chiar un fragment dintr-o valvd poatefi recunoscut; din toate aceste fapte, am dedus ci dac[ circipezii sesili ar fi existatin decursu.l perioadelor secundare, ei ar q fost cu sigur an[d pdstrafi qi descoperili ;

gi cum nici o specie nu fusese descoperita in strate de aceastd virstd,, am conchiscd acest mare grup s-a dezvoltat brusc la inceputul ter{iarului, lucru care mi-afost foarte nepldcut, pentru cd -_ dupa cum credeam pe atunci - adduga incd unexemplu de aparilie bruscd a unui grup mare de specii. De-abia apdruse lucrareamea, cind un paleontolog cu experienli, d-l Bosquet, mi-a trimis un desen al unuiexemplar complet gi indiscutabil de cirriped sesil, extras de el din cretacicul dinBelgia. Lucrul era cu atit mai uimitor cu cit cirripedul s-a dovedit a fi un Chthamtt-lus, gen foarte comun, mare;i ubicvist, din care nu fusese incd gasiti nici o specie,nici chiar in vreun strat terfiar. $i mai recent incd, d-l Woodward a descoperitin cretacicul superior un Pyrgoma, reprezentant al unei subfamilii distincte decirripezi sesili ; astfel cd avem acum dovezi suficiente ale existen{ei acestui grupde animale in timpul perioadei secundare.

Faptul asupra cdruia paleontologii insistd cel mai mult, in legdturd cu aparigrabruscd a unui grup intreg de specii, este cel al pegtilor teleosteeni, apdrufi, dup[Agassiz, la inceputul perioadei cretacice. Acest grup cuprinde marea majoritatea speciilor existente astdzi.Dar inprezent se admite de obicei cd unele forme jurasicegi triasice aparlin teleosteenilor, iar o inaltd autoritate a clasat in acest grLlp chiarunele forme paleozoice. Dac[ teleosteenii ar fi apdrut intr-adevdr brusc in emisferanordicd la inceputul formafiunii cretacice, faptul ar fi fost extrem de remarcabildar nu ar fi constituit o dificultate de neinvins, afard, doar de cazul cind s-ar fiputut dovedi de asemenea, cd in aceea;i perioadd speciile s-au dezvoltat bruscqi simultan gi in alte colluri ale lumii. Nu este nevoie sd mai spun cd nici un pegtefosil nu este cunoscut la sud de ecuator gi cd parcurgind < Paleontologia> lui Pictet,ne putem convinge cd din unele formafiuni din Europa se cunosc foarte pulinespecii. Citeva familii, pu{ine, de pegti , &u astdzi o r[spindire limitatd ; pe;tii teleos-teeni poate au avut odinioari de asemened, o rispindire limitatd. gi dupa ce s-aLrdezvoltat mult in vreo mare, s-au rdspindit in toate par{ile. Nimic nu ne indrep-tdfe;te sd presupunem cd mlrile lumii au fost intotdeauna atit de larg deschise dela sud spre nord, pe cit sint in prezent. Chiar in zilele noastre, dacd, arhipelagulMalaez s-ar preface in uscat, pdrfile tropicale ale Oceanului Indi an ar forma unbazin mare gi perfect inchis, in care orice grup de animale marine s-ar putea inmullirdminind limitate la acest loc pinl ce unele specii s-ar adapta la o climd mai rece,devenind capabile sd treacd pe lingd capul Sud al Africii sau Australiei gi s[ ajung[astfel in alte mdri indepirtate.

Pe baza acestor consideraln, linind de asemenea seama de necunoagterea geo-logiei altor [/ari, dincolo de grani{ele Europei ;i ale Statelor Unite, cit gi de revoluliaprovocatd in cunogtinfele noastre paleontologice prin descoperirile din ultimii doi-

, sprezece ani, mi se pare aproape tot atit de pripit sd dogmattzdm asupra succesiu-nii formelor organice in lume, pe cit mi s-ar pirea un naturalist care ar debarcacinci minute intr-un punct pustiu din Australia gi apoi ar discuta despre numdrulgi rdspindirea organismelor respective.

18 - c. 353

27ij

27,1 ()FtI GINE,\ SPiICIIL()it

DESPRE APARITIA BRUSCA IN cnTE MAI INFERIOARE STRATE FOSILIFERECUNoSCUTE A UNOR GRUPE DE SPECII 1XNUOTTT

Mai exist[ incd o dificultate asemdndtoare gi chiar mult mai serioas[. Marefer la felul in care specii aparfinind mai multora dintre principalele diviziuni aleregnului animal apar brusc in cele mai inferioare strate fosilifere cunoscute. Majo-ritatea argumentelor care m-au convins c5 toate speciile existente ale aceluiagi grupse trag clintr-un singur strdrnog, sint aplicabile cu aceea;i tdrie, la cele mai vechispecii cunoscute. De pildd, nu poate fi pus la indoiald faptul cd toti trilobilii cam-brieni gi silurieni se trag din vreun crustaceu, care trebuie sd fi trdit cu mult inaintede perioada cambrian[ gi care probabil se Ceosebea mult de toate animalele cunos-cute. Unele dintre cele mai vechi animale , ca l{autilus, Lingula etc. nu se deosebescmult de speciile actuale gi p'e baza teoriei noastre nu se poate presupune c[ acestespecii vechi au fost strdmogii tuturor speciilor apar{inind aceloragi grupe care auapdrut ulterior, deoarece nu au nici un fel de caractere intermediare.

Frin urmare, daci teoria mea este justd, este indiscutabil ca inainte de depu-nerea celui mai vechi strat cambrian aLl trecut perioade indelun gate, tot atit deindelun gate sau probabil mult mai indelungate decit intregul interval de la perioadacambriand pind asldzi gi cd in timpul acestor perioade imense lumea miguna deorganisme vii. Aici intilnim o obiecfie deosebit de dificil[, deoarece pare intr-adevdrindcielnic ca pdmintul sd fi existat atit de multd vreme intr-o stare potrivitd pentrua fi locuit de fiin(e vii. Sir W. Thcmpson conchide cd intdrirea scoariei pdmintuluinu a putut avea loc decit cel pu{in aclrm 20 milioane de ani ;i cel mult 400 milioanede ?,ni, dar prcbabil nu mai pufin Ce 98 ;i nu rnai mult de 200 milioane deani. Aeeste limite iargi aratd, cit de indoielnice sint datele insegi; de asemenea,mai trebuie introduse ulterior in problemd gi alte elemente. D-l Croll apreciazdc5 de la perioada cambriani s-au scurs aproximativ 60milioane de ani, dar judecinddup[ neinsemnatele schimb[ri ale formelor organice produse de la inceputul epociiglaciare, aceastd durat[ apare ca foarte micl pentru numeroasele schimbdri bio-logice importante care au avut loc cu siguran{d de la forma{ia cambrian[ incoace'iai cei 140 milioane de ani preceden{i nu"pot fi considera{i ca suficien{i pentru dezlvoltarea variatelor forme de via[a care existau deja in timpul perioadei cambriene.Este probabil, dupd cum subliniazd Sir William Thompson, cd pdmintul a fost supusintr-o p:rioadd foarie timpurie unor schimbdri mai rapide gi mai violente in condi-liile lui fizice de cit cele care au loc in prezent gi asemenea schimbdri au tins probabilsd provoace schimbdri de grad corespunzdtor in organismele existente pe atunci.

Nu pot s[ dau un rdspuns satisfdcdtor la problema de ce nu gdsim depozitefosilifere bogate din aceste presupuse perioade extrem de vechi, anterioare sistemuluicambrian. Mai mulli geologi eminen{i, in frunte cu Sir R. Murchison, erau con-vingi, pind nu de mult, cd resturile organice din cele mai vechi strate siluriene re.-prezintd primii zari ai vielii. Alli autori competenfi, ca Lyell ,i E. Forbes, au contes-tat aceastb concluzie. Nu trebuie sd uit5m cd numai o micd porfiune a lumii estecunoscuti cu precizie. Nu de mult, d-l Barrande a addugat un alt etaj mai vechi,sub sistemul silurian cunoscut pind atunci, etaj in care abundi specii noi gi particu-iare, iar acum qi mai adinc inc[ d-l Hicks a gdsit in South Wales, strate bogatein trilobili gi con{inind molurste gi anelizi variafi. Prezenla de noduli fosfatici ;i de,,r-rbstantd bituminoasd chiar in unele din cele mai adinci roci azoice, indicd probabil

DESI'RE Illl'hRI'ECTIA CRONIT::II GEOL0(iICE 275

existenfa viefii in acele perioade,iar existenla lui Eozoon in formafiunea Laurentianiadin Canada este general admisd. Sub sistemul silurian din Canada existd trei mariserii de strate, iar Eozoon se gdse;te in cel mai inferior. Sir W. Logan spune cd<grosimea lor totald dep[gegte poate acea a tuturor rocilor care s-au succedat, dela baza seriei paleozoice gi pin[ intimpurile actuale. Sintem astfel du;i inapoi intr-operioadd atit de indepdrtatd, incit aparilia aga-numitei t'aune primordiale (a luiBarrande) ar putea fi con side ratd de unii drept un eveniment relativ recent>>.

Eozoon apar{ine clasei de animale cea mai primitiv organizatd,, dar posedd oorganizalie inaltd pentru clasa sa ; el a existat in cantit5li imense 9i, dupd cum a

observat dr. Dawson, este sigur cd se hrdnea cu alte organisme minuscule care trebuiesd fi trdit in numdr mare. Agadar, cuvintele pe care le-am scris in 1859 cu privirela existenla unor organisme cu mult inainte de perioadacambriand, cuvinte aproapeidentice cu cele folosite ulterior de Sir W. Logan, s-au dovedit a fi adevdrate. Totu;idificultatea de a da explicalii conving[toare pentru lipsa unor mari grupdri de stratebogate in fosile sub sistemul cambrian, rdmine inci foarte mare. Pare improbabil castratele cele mai vechi sd fi fost cu totul distruse prin denudalie sau ca fosiiele 1or

sd fi fost complet nimicite prin acliunea metamorficd, deoarece dacd lucrurile s-ar filntimplat astfel, am fi gdsit numai slabe rdm69i1e ale forma{iunilor imediat urmdtoareca virstd, iar aceste formaliuni ar fi existatintotdeuna ?ntr-o stare pafiial metamorfo-zatd. Dar descrierile pe care le avem clespre depozitele siluriene de pe teritoriile vasteale Rusiei ;i ale Americii de Nord nu confirmi presupunerea cd o formafiune, cu citeste mai veche, cu atit a suferit mai mult de pe urma denudirii gi metamorfismului.

Deocam datd, faptul rdmine inexplicabil gi poate fi ridicat in mod valabil ca

argument serios impotriva vederilor sus{inute aici. Pentru a ar/ata c5 mai tirziuel iqi va putea gdsi o explicafie, voi expune ipoteza urmitoare : Din natura res-turilor organice care nu par a fi trdit la mari adincimi, ciin mai multe fbrrnaliunidin E,uropa ;i din Statele Unite, cit $i pe baza cantit[tii cle sedirnente avind gro-sime de mile intregi, care alcdtuiesc stratele, se poate deduce ca de la inceputprin6 la sfirgit au existat in vecinitatea actualelor continente ale Europei gi Americiide Nord insule rnari sau por{iuni de uscat, de unde au provenit sedimentele. Acestpunct de vedere a fost recent susfinut de Agassiz si de al1ii. Dar nu gtim cumau stat lucrurile in intervalele dintre diversele forma{iuni succesive, nu gtim daclin timpul acestor intervale Europa qi Statele Unite existau ca uscat sau ca supra-fa\d submarini lingd uscat, suprafald pe care sedimentele nu se depuneau,sau dacd existau ca fund al unei mdri deschise 9i insondabile.

Privind oceanele actuale de trei ori mai intinse decit uscatul, vedem cd

ele sint presirate cu numeroase insule, dar nu se cunoagte pind acum nici o

insuld oceanicd (cu excepfia Noii Zeelande, dacd, ea poate fi cu adevdratnumiti insulS oceanicd) pe care s[ existe resturile vreunei formaliuni paleo-zoice sau secundare. De aceea, putem deduce poate cd in cursul perioadelorpaleozoicd gi secundard, nu au existat nici continente, nici insule continentale acolounde se intind astdzi oceanele noastre, deoarece, dacd ar fi existat forma{iunilepaleozoice gi secundare s-ar fi acumulat dupi toate probabilitdlile, din sedimen-tele provenite din migcarea valurilor, iar aceste sedimente ar fi fost in cele din urmdscoase la suprafali de osciialiile de nivel, care trebuie si fi avut loc in decursulacestor perioade extrem de lungi. Dacd deducem ceva clin toate acestea, este pe

de o parte faptul cd pe locul unde se intind acum oceanele noastre, au existat

:-6 O}TIGINEA SPECIII,0It

oceane din cea mai indep'|artatd, perioadd cunoscutd; iar pe de altd parte, cd, acolounde existd acum continente, au existat por{iuni intinse de usclt, supuse faraindoiald unor mari oscilalii de nivel incd din perioada cambrian6. Fiartd colorat[anexatd la volumul meu despre recifele coraliene md duce la concluzia cd" oceanelemari mai sint inc_d regiuni principlle de sedimentare, cd marile arhipelaguri maisint incd regiuni de oscila{ii de nivel, iar continentele mai sint incd regiuni"de ridi-care. Dar nu avem nici un motiv sd afirmdm cI lucrurile au rdrias a$a de lainceputul lumii. Continentele noas.tre .par a se fi format prin preponderen{a for{eide rr4icare, in decursul multor oscilafii de nivel; dar in decuriul iimpuriloi nu sevor fi schimbat oare regiunile de miscare preponderentd ? Intr-o .pocb foarte inde-pdrtatd' de perioada cambrian5, au existat poate continente acolo^ unde astdzi sintoceane ;i. au existat poate oceane deschise acolo unde astdzi se gdsesc continentelenoastre si nu avem motive sd susfinem aici cd. dacd,, de pilda, fundul oceanuluiPacific s-ar preface acum intr-un continent, am gdsi acolo-formatiuni sedimentarein stare de a fi recunoscute ca mai vechi decit stratele cambrien., pr.rupunind cdasemenea sedimente au fost depuse mai inainte, deoarece este poiiUit ia stratelecare au fost sedimentate citeva mile mai aproape de centrul pdmintului gi care aufost apdsate de enorma greutgte a apei inconjur5loare, sd fi sulerit o acfiune meta-morficd mult mai intensd decit stratele care au r6mas intotdeauna mai aproapede s.uprafafd.. Imensele intinderi de roci metamorfice denudate din unele parli alelumii, ca de pilda din America de Sud, care trebuie sd fi fost incdlzite-la 'maripresiuni, ffii s-au pErut intotdeauna cd cer o explicafie speciala gi putem crede cdaceste mari lup.rafete ,repreztntd numeroasele formaliuni intr-o stare completmetamorfozatd, gi denudatd cu mult anterioare epocii cambriene.

Numeroasele dificult5li p. care le-am discutat aici, gi anume cd degi g6simin formafiunile noastre geologice multe verigi de leg[turd'intre specii caie Existaa99m gi au existat mai inainte, nu g[sim totu,si formele nenumdrate gi fine de tran-7i!t? care tA l-. lege strins intre ele ; cd prima aparilie a numeroase grupe de speciiin formafiunile europene se produc brusc, cd sub stratele cambriene, cbt pulin dincite se cunosc pind in prezent, lipsesc aproape complet formafiunile bogate infosile, - toate aceste dificultdli, sint fdri indoiald eitrem de seiioase. AcJasta sevede Oil fu$ul cd_majoritatea pcleontologilor eminen{i, si anume Cuvier, Agassiz,Barrande, Pictet, Falconer, E. Forbes etc. ,si to{i geologii no,stri cei mai miri, caLyell, Murchisol,.,. Sedgwick etc. au suslinut in un-animitate gi adeseori cuvehementi, imuabilitatea speciilor. Dar Sir Charles Lyell acord[ in prezent spri-jinul marii tal...autorit61i parlii opuse, iar majoritatea geologilor gi paieontologilorau mari indoieli-in privinQ pdrerilor lor anterioare. Cei care cred & cronica -geo-

logicd este cit de cit perfectd, vor respinge fdrd indoiald, de la inceput, te6rianoastrd. In ceea cq md prive;te, urmind metafora lui Lyell, consider crbnica geo-logici drept o istorie a lumii pdstratd incomplet gi scris6 intr-un dialect schimbdlor .

din aceastd istorie nu poseOam decit ultimul ubl.r*, referitor numai la doui ru,itrei 1dri. Pit acest volum s-a pdstrat numai ici-colo cite un capitol scurt, gi dinfiecare pagind, s-au pdstrat pe alocuri numai citeva rinduri. Fiec^are cuvint ai lim-Qajului in schimbale lentd, mai mult sau mai pulin deosebit in capitolele succesive,reprezintd, poate formele vie{ii ingropate in formafiunile noastre consecutive $ipe_care in mod gregit noi le socotim ca fiind apdrute- brusc. in aceastd perspectivl,dificultalile discutate mai sus se reduc mult sau chiar dispar.

CAPITOLUL XI

DESPRE SUCCE,SIUNEA GEOLOGICA A ORGANISMELOR

Despre aparilia lentd Si succesivd a speciilor noi - Despre diferitele lor grade de schimbare -Speciile o datd dispcirute nu mai reopar - Grupele de specii ttrnteazd in apari{ia ;i disparilia

lor aceiea;i reguli generale ca Si speciile izolate - Despre extinc{ie - Despre schimbdrile

sitntlrane ale formelor cle t,ictyii tn toetd lumea - Despre afinimfi reciproce fnte speciile

t{ispdrute Si intre acestea Si speciile actuale- Despre stadiul de dezvoltare al formelor vechi

* Despre succesiuneq acelorasi tipuri in cadrul acelorasi regiuni - Rezumatul capitolului

prececlent Si al celui de fa1d.

Sd vedem acum dacd. diferitele fapte gi legi privind succesiunea geologicd a

organismelor concord[ mai bine cu punCtul de vedere comun al imuabilitAtii sge-

ciilor sau cu cel al modific[rii lor lente gi treptate, prin varralia gi selec{ia natural[.Speciile noi au apdrut foarte lent, una dupd alta, atit_ pe-uscat cit ,i in

ap1. Lyell a ariltat cd eite aproape imposibil s[ te opui dovezilor in acest sens incizul diferitelor etaje ter{iaie gi fiecaie an tinde sA umple golurile dintre .tui.,f[cind sA scada fieptat diferenla dintre formele dispdrute gi cele existente. Inunele din cele mai recente strate, degi indiscutabil foarte vechi, daci Ie rndsurdmin ani, numai una sau dou[ specii sint Cispirute qi numai ttna sau doud specii

sint noi; ele au apdrut aici pentru prima oard, fie local, fie - in mdsura in care

putem cunoa$te ^-

pe intre-aga supr afatd a pdmintului. Formaliile . secundare sint

?nai intrerupte, dari clupd cum a remarcat Bronn, nici ap_aritia. gi nici disparilianumeroaselbr specii ingiopate in fiecare formaliune, nu a fost simultand.

Speciile aparlinin? difelitelor genuri qi clase nu s-au modificat cu aceea$i

vitezd, gi nici in'acela,si grad. In stratEle terliare mai vechi, mai pot fi gdsite citevascoici actuale, in mijlocul unei mullimi de forme disp[rute. Falconer a dat un exem-

plu impresio nant lil acest sens ardtind cd in d-epozitele sub himalaiene a fostgarit ,.ttr .torodil actual asociat cu multe mamifere gi reptile dispdrute. Linguladin Siturian e pu{in diferitd de speciile actuale ale acestui ge.l, in timp_ cernajori-tatea celorlalte Molugte gi to{i Crustaceii silurieni s-au modificat mult. Formeleterestre par a se fi schimbat intr-un ritm mai rapid decit cele marine, gi un exemplu

impresionant in acest sens a fost observat in Elvelia. Exist[ motive si credem cd

organismele superioare se modific[ mai repede decit cele inferioare, de;i sint excep-

OnI (;INliA Sl,li(-IIL() Ir

tii de la aceastd regul6. Amplitudinea schimbdrilor organice, dup4 cum observdPictet, nu este aceeagi in fiecare a$a-numitd formaliune succesiva. insa dacd vomcompara oricare dintre forma{iunile cele mai strins inrudite, vom constata cd toatespeciile au suferit oarecare schimbdri. O datd ce o specie a dispdrut de pe falapdmintului, nu avem nici un motiv sd credem cd aceea;i forma{iurne identicd vamar reapare vreodat[. Cea mai serioasd excepfie aparentd la aceastS din urmlreguld este aceea a asa-numitelor < colonii > ale d-lui Barrande, care pdtrund pentrucitva timp in mijlocul unei forma{iuni mai vechi gi apoi permit faunei preexistentesi reapard,; dar pare satisfdcdtoare explicafia lui Lyell, gi anurne cd aici avem uncaz de migralie temporard dintr-o altd, provincie geografic[.

Aceste diferite fapte ccncordd intrutotul cu teoria noastrd, care nu reprezintdo lege fixd de dezvoltare, necesitind schimbarea tuturor locuitorilor unei regiuniin mod brusc, simultan sau in acela;i grad. Procesul de modificare trebuie s[ fielent ;i sd afecteze in general, numai pufine specii in acelagi timp, deoarece variabi-litatea fiecdrei specii este independentd de cea a tuturor celorlalte. Acumulareaprin selec{ie nalurald, intr-un grad mai mare sau rnai mie, a variafiilor sau adeosebirilor individuale care se pot ivi, determinind in felul acesta modificlri maimult sau mai pulin stabile, depinde de numeroase contingenle complexe, $i anumedepinde de natura folositoare a varialiilor, de libertatea de incruciqare reciprocS,de schimbarea lentb a condi{iilor fizice ale regiunii, de imigrarea unor noi colonigtiqi de natura celorlalli locuitori cu care intrd in concuren{d speciile care variazd,.De aceea, nu este de loc surprinzltor faptul ci o specie igi va pdstra aceea;i form[neschimbatd, mult mai mult timp decit altele, S?ru, dacd se va modifica, se vamodifica intr-o mdsurd mai mica. Relafii asemdndtoare gdsim intre locuitorii actualiai unor regiuni diferite; de exernplu scoicile terestre ;i colecpterele din Madeiraau ajuns sd difere in mod considerabil de rudele lor cele mai apropiate de pecontinentul european, in timp ce scoicile marine gi pdsdrile au rdmas neschimbate.Ritmul mai rapid al schimbdrii formelor terestre gi superior organizate in comp araliecu formele marine gi inferioare, ni-l putem explica poate prin rela{iile mai complexedintre organismele superioare gi condiliile lor de via[d, organice gi neorganice,dupd gum s-a explicat intr-un capitol precedent. Cind mulli dintre locuitorii uneiregiuni s-au modificat gi perfecfionat, putem infelege, pe baza principiului concu-renlei gi a principiului rela{iiior esenliale dintre organisme in luptd pentru via\d,ci orice formd care nu se modificd gi nu se perfecfioneazd intr-un anumit grad,va fi sortiti pieirii. Aceasta ne explicd de ce toate speciile din aceeagi regiune dacile cercetdm la intervale de timp destul de indelungate, apar in cele din urmd modi-ficate, fiindcd altfel ar pieri.

La reprezentanfii aceleiagi clase, cuantumul mediu de schimbare in decursulunor perioade de timp lungi gi egale, este dupd cit se pare aproape acelagi, darcum acumularea forma{iunilor durabile, bogate in fosile, depinde de masele maride sedimente depuse pe suprafe{ele in curs de scufundare, aproape toate forma{i-unile nobstre au trebuit sd se acllmuleze la intervale de timp mari, neregulate giintermitente ; in consecinfd, cuantumul de schimbare organicd pe care-l prezintd,

,fosilele ingropate in forma{iuni consecutive nu este acelagi. Din acest punct devedere, fiecare formaliune nu reprezintd un act de crealie nou gi complet, cinumai o scenl ocazionald, luatd de mai multe ori la intimplare, dintr-o dramdeare se schimbd neincetat qi lent.

DESPNE SI']'CCNSII'NIIA GEOLOGIC.I. A OIlGANIS}IF]LOR

Nu-i greu de in{eles de ce o specie o datd dispdrutd nu va mai reapare nicio-dat6, chiar dacd s-ar intruni din nou exact aceleagi condilii de viald, organice ;ineorganice. Degi descendenfii unei specii pot fi adapta{i (gi fdrd, indoiald cd acestlucru s-a intimplat de nenumdrate ori) pentru a ocupa locul altei specii in econo-mia naturii gi astfel sd o inlocuiascd, totugi cele dou6 forme - cea veche gi ceanoud - nu vor fi identice, deoarece ambele vor mosteni aprcape sigur caracterediferite de la strdmogii lor deosebili, iar organismele care difer[ vor varia intr-unmod diferit. Este posibil, de pilda, ca in caz cd" ar fi nimicili to{i porumbeii nogtricu evantai, crescdtorii sd creeze o noud rasd aproape de nedeosebit de rasa actuald'dar dacd pdrin{ii, porumbeii de stinc d, ar n $i ei ni*l.i1i, gi in naturd existd motivJserioase sd credem cd formele parentale sint in general inlocuite gi extermir atede descendenfii lor perfec{iona(i, in acest caz ar fl de necrezut ca un porumbel cuevantai, identic cu rasa existent[, sd poat6 fi oblinut din orice altd specie de porum-bei sau chiar din orice altd rasd bine stabilitd a porumbelului domestic, deoarecevarialiile succesive vor fi aproape sigur intrucitva diferite, iar varietatea nou creatdva moqteni probabil unele deosebiri caracteristice de la strdmogul ei.

Grupele de specii, adicd genurile si familiile, urmeazd aceleagi reguli generalein apari(ia gi disparilia lor ca gi speciile individuale, schimbindu-se mai mult saumai pu{in repede.gi intr-un glad m.ai mare sau mai mic. Un_grup o dat6 dispdrut,nu mai reapare niciodat[, adicd existen{a lui, atit timp cit dureazd,, este continud.Imi dau seama cd existi unele exceplii aparente la aceastd regul6, dar excepfiilesint surprinz[tor de pu{ine, atit de puline lncit E. Forbes, Pictet qi Woodward(de;i cu tofii hotdrit opugi vederilor pe care le susfin) admit valabilitatea regulii,iar aceasta concordd perfect cu teoria mea. Intr-adevdr, toate speciile aceluiagigrup, oricit de mult a durat el, sint descenden{i modifica{i care se trag unul dinaltul, gi descind cu tolii dintr-un strdmog comun. De exemplu, la genui Lingula,speciile care au apdrut succesiv in toate perioaCele trebuie sd fi fost legate printr-oserie neintrerupti de genera{ii, de la cel mai adinc strat silurian gi pind astdzi.

Am vdzut in capitolul precedent cd grupe intregi de specii par uneori in rnodgregit cd, ar fi apdrut brusc, gi am incercat sd dau o explica{ie a acestui fapt, care dacdar fi adevirat, ar fl fatal pentru vederile mele. Dar asemenea cazvri sint, desigur,excepfionale; regula generald flind o cregtere numericd treptat[, pin[ ce grupulajunge la maximum, iar apoi, mai curind sau mai tirziu, o descregtere treptatd.Dacd reptezentdm printr-o linie verticald de grosime variabil[ numdrul speciilorincluse intr-un gen sau numlrul genurilor dintr-o famiiie, linie care urc[ prin for-maliunile geologice succesive in care s-au g[sit speciile, linia va apare uneori inmod fals ca incepind,lacapdtul ei inferior, nLl printr-un virf ascu{it, ci dintr-o datdca linie groasd; apoi, ea se ingroagd urcind treptat, men{inindu-se adesea de grosimeegalS pe o anumitd por{iune, $i in cele din urmd se subliazd in stratele superioare,exprimind descregterea gi pieirea finald a speciei. Aceastd sporire numericd treptatda speciilor unui grup este riguros conformd cu teoriarnea, deoarece speciile aceluiagigen gi genurile aceleiasi familii, pot spori numai lent gi progresiv; procesul de modi-ficare gi producerea unui numdr de forme inrudite fiind in mod necesar un proceslent gi ffeptat, o specie dind mai intii nagtere la doud sau trei variet[(i, gi acesteafiind transformate cu incetul in specii, care la rindul lor produc prin treceri la felde gradate alte varietdfi gi specii qi aga mai departe, pind ce grupul devine maretocmai ca ramificarea unui arbore mare dintr-un singur trunchi.

2i9

DESPRE EXTINCTIE

Pin[ acum am vorbit numai in treacdt despre disparigta speciilor gi a grupelorde specii. Dupd teoria selecfiei naturale, extinclia formelor vechi gi produiereaformelor noi, perfec{ionate, sint strins legate intre ele. Vechea concep{ie- dupl caretoli locuitorii pdmintului ar fi fost nimicili prin catastrofe in perioade succesir,,eeste indeobste pdrdsit[ chiar de cdtre geologi ca Elie de Beaumont, Murchison.Barrande etc., ale ciror vederi generale i-ar duce in mod naturallaaceastdconcluzje.Dimpotrivd, avem toate motivele si credem din studiul forma{iilor terfiare, cispeciile gi grupele de specii dispar treptat, una dup[ alta, rnai intii dintr-un loc,apoi dintr-altul. gi in cele din urm[ din lume. Totu,si, in citeva cazuri, puline lanumdr, ca de pildi in cazul strdpungerii unui istm avind ca urmare ndvdfirea uneimullimi de noi locuitori intr-o mare invecinatd sau in cazul scufunddrii definitivea unei insule, procesul de disparilie a fost poate mai rapid. Durata de existen{aatit a speciilor izolate cit gi a grupelor intregi de specii este foarte inegald;dupi cum am vd,zut, unele grupe, existd de la cele mai indepdrtate manifest[ricunoscute ale vie{ii gi pind in zilele noastre ; altele au dispdrut inainte de sfir;itulperioadei paleozoice. Lungimea timpului in decursul cdruia persistd vreo specieizolatd' sau vreun singur geo, nu pare a fi determrnatd de nicf o lege fixd. Existamotive sd credem cd dispari{ia unui grup intreg de specii este in general un procesmai lent decit na;terea lor : dacd, aparilia gi disparigia lor este repr ezentatd €a maisus, printr-o linie verticalS de grosime variabild, constatdm Ca finia se sub{iazdmai gradat la capdtul ei superior, care marcheazd, progresul extermindrii, decit\a capitul inferior,_ care marcheazd, prima apari{ie gi cre;terea numericd inilialda speciilor. In unele cazuri, totugi, disparilia unor grupe intregi, ca in cazul Am-moniliior, spre sfirgitul perioadei secundare, a fost uimitor de bruscd.

Disparilia speciilor a fost invdluitd in mister ffud, nici un rost. Unii autoripresupuneau chiar cd dup[ cum viala individului are o anumitd duratd, tot astfelgi speciile au o duratd de via[d, determinatd. Mie, mai mult decit oricui, mi seplrea uimitoare dispari{ia speciilor. Cind am gdsit in regiunea La Plata un dintede cal ingropat laolalt[ cu resturi de Mastodon, Megatherium, Toxodon gi alfi rnon-gtri dispdrufi, care intr-o perioadd geologicl foarte recentd au coexistat cu scoiciactuale, am rdmas uimit ; intr-adevdr, dacd, dupd introducerea lui in America deSud de cdtre spanioli, calul a redevenit sdlbatic in intre aga regiune gi s-a inmullitintr-o propor{ie nemaiintilnitd, m-am intrebat ce anume a putut extermina atit derecent calul indigen, in condilii de via[d, aparent atit de favorabile. Dar mirarea meaera neintemeiatd. Prof. Owen a observat curind cd dinteie, degi atit de asemdndtorcu cel al calului actual, aparlinea unei specii dispirute. Dacd acest cal ar mai fitrdrt, dat ar fi fost intrucitva rar, nici un naturalist n-ar fi manifestat cea mai micdmirare fald de rarit atea lui, deoarece raritatea este un atribut al unui mare numdrde specii din toate clasele gi in toate regiunile. Dacd ne intrebdm de ce cutare saucutare specie este rard, rdspundem cI existd ceva nefavorabil in condi{iile ei devia[d'; dar nu putem spune ce anume. Dacd, am presupune cd acest cal fosil incdmai existd, ca specie rard, am putea fi siguri, prin analogie cu toate celelalte mami-fere, chiar cu elefantul care se inmullegte incet, gi cunoscind de asemenea istorianaturalizdrii calului domestic in America de Sud, cd in condilii mai favorabile elar fi umplut in pu{ini ani intregul continent. Dar nu putem spune in ce au constat

DF;,SPRE SI]CCESIUNEA GEOI,OGICA A ONC.A\IS]TEI,ON

conditiile nefavorabile care i-au frinat inmullirea, nu putem spune dacd erau unasau mai multe, gi nici la ce perioada din virsta calului qi in ce grad au ac{ionat ele.Dacd aceste condilii ar fi continuat sd devind tot mai pulin favorabile, degi in ritmlent, desigur ci noi n-am fi sesizat faptul, degi calul fosil ar fi devenit tot mai rar gi incele din urmd ar fi dispdrut, iar locul lui ar fi fost ocupat de un concurent mai fericjt.

Este foarte greu sd ai mereu prezent in minte faptul cd inmullirea fiecd-rei fiin{e este frinatd in mod constant de factori potrivnici imperceptibili gi cd acegtifactori imperceptibili sint pe deplin suficienli pentru a provoca raritatea gi in celedin urmd disparitria. Problema aceasta este atit de pulin inleleas5, incit am auzitin repetate rinduri exprimarea uimirii ci monqtri uria;i ca mastodontul gi Dinosauri-enii mai vechi au putut sd dispard, ca;i cind simpla forld corporald, ar inlesni victoriain lupta pentru via{6. Dimpotrivd, dimensiunile mari pot determina in unele cazuri,dupi cum a observat Owen, o pieire mai rapidd din cauza cerinlelor sporite dehrand. Mai inainte de aparilia omului in India sau in Africa, o anumitd" cauzd,trebuie sd fi frinat inmullirea continud a elefantului actual. Un autor foarte com-petent, dr. Falconer, crede ci mai ales insectele au impiedicat sporirea numdruluielefan{ilor in India, siciindu-i neincetat gi sldbindu-i, iar concluzia lui Bruce cuprivire la elefantul african din Abisinia a fost identicd. E sigur cd insectele ,si vampiriiau o influenld hot[ritoare asupra existenfei patrupedelor mai mari naturalizalein mai multe pirli ale Americii de Sud.

Studiind formaliunile terliare mai recente, vedem cd raritatea speciilor pre-cede disparilia qi qtim cd acelagi lucru se observa ;i in privin[a animalelor pe careomul, prin activitatea lui, le-a exterminat local sau in intregime. Este cazul si repetceea ce am publicat in 1845 ;i anume: a admite cd in general speciile devin rareinainte de disparilia lor - a nu fi surpringi de raritatea unei specii ;i totu;i a nemira mult cind specia inceteazd sd existe, este egal cu a admite c5 pentru individboala e premergdtoare morfii, gi a nu ne mira cind auzim despre boald, dar apoicind bolnavul moare, a ne mira gi a bdnui cd a murit printr-un act de violen{[

Teoria selecliei naturale este intemeiatd pe plrerea cd fiecare varietate nou[,qi in cele din urmd fiecare specie noud, se naste si se rnen{ine datoritd vreunui avantajasupra celor cu care intrd in concurenfd, gi c[ disparilia formelor mai pufin favo-rizate urmeazd, aproape inevitabil. Acelagi lucru se petrece gi cu formele noastredomestice ; cind o varietate noud 9i ugor perfeclionatd a fost obfinutd, ea inlocuiegtemai intii varietd{ile mai pu{in perfecfionate din vecindtatea ei; cind se perfecfio-neazd, mai mult, ea este rdspinditd pretutindeni, cum e rasa noastrd de bovine Short-horn, luind locul altor rase;i din alte regiuni. Astfel aparilia formelor noi gi dispa-rtlia formelor vechi, atit a celor produse pe cale naturald cit gi a celor obfinute pecale artificiald, sint strins legate intre ele. La grupele infloritoare, numdrul speciilornoi generate intr-un timp dat a fost in anumite perioade probabil mai mare decitnumdrul speciilor vechi care au pierit ; dar gtim ci speciile nu aLl sporit numericin mod nelimitat, cel pulin in decursul ultimelor epoci geologice, astfel incit,privind ultimele perioade, putem crede cd producerea de forme noi a cauzat dis-parilia aproximativ a aceluiagi numdr de forme vechi.

Dupd cum am ardtat mai inainte gi am ilustrat prin exennple, concurenla vafi in general foarte aprigd intre formele care in toate privin(ele sint mai asemdndtoareintre ele. De aceea, descenden{ii perfeclionali gi modificali a unei specii vor cauza,in general, exterminarea speciei parentale, iar dacd s-au dezvoltat din vreo specie

281

2;2 ()NIGI\EA SPECIILTTIT

mai multe forme qoi, rudele cele mai apropiate ale acestei specii, adicl speciileaceluiagi g*1, vor fi cele mai expuse exterminSrii. Cred cd in bcest fel, un numarde specii no] .provenind dintr-o specie, adicd un gen nou, va ajunge sd inlocuiascdun gen vechi, apar{inind aceleiapi familii. Dar trebuie sd se fl intlmplat adesea c acr specie noud, aparlinind unui gnip oarecare, sd ocupe locul unei specii aparlinir dunui alt grup, cauzind astfel exterminarea acestei din urmd specii. D^acd Oin intrusulcare a avut succes se dezvoltd multe forme inrudite, atunci si numeroase alte formevor trebui s5-i cedeze locurile, iar acestea vor fi in general formele inrudite (cuspecia eliminatd) care vor suferi din canza vreunei inferioritati mogtenite in comun.Dar indiferent dacd speciile care si-au cedat locurile altor specii modificate gi per-feclionate.apa{in aceleiagi clas. ru.r vreunei clase distincte, se intimpld adesea cagi citeva dintre speciile dezavantajate sd supravie{uiascd un timp indelungat, deoa-rece ele corespund unor condilii particulare de viald sau pentru cd l6cuiesc invreo.-sta{iune indep.drtatd gi izolatd, unde au scdpat de concurenlS aprigd. A$u,de pild6, unele specii de Trigonia, un gen marede sioici din formaliinile selundaie,au supravieluit in m5.rile australiene, iar pulinii reprezentan{i ai marelui grup aproapedispdrut al pe;tilor Ganoizi mai populeazd. incd apele noastre dulci. A;d dir, dis-parilia completd a unui grup este, in general, duph cum am avdzut, un proces mailent decit formarea lui.

ln privinla pieirii aparent bru;te a unor familii gi ordine intr egi, ca a Trilo-bililor la finele perioadei paleo zoice gi a Ammonililo r la finele peiioadei secun-dare, trebuie sd reamintim ceea ce s-a mai spus despre intervalele d^e timp probabillungi dintre formaliunile noastre succesive ; in d-ecursul acestor intervale trebuiesd fi avut loc multe extinctii lente. Pe linga aceasta, cind prin migralii brugte sauprin dezvoltdri neobignuit' de rapide, *uI multe sp'ecii ale unui niu grup au luatin stdpinirg 9 regiune, multe din speciile mai vechi au fost probabil-exierminatecu o -repeziciune corespunzdtoare, iar formele care gi-au cedat astfel locurile aufost de obicei cele inrudite, deoarece ele aveau o aceeagi imperfecfie.

In felul acesta, dupd cum mi se pare, modul in care dispar speciile izolatesau grupe lntregi de specii, se potrivegte perfect cu teoria selecliei naturale. Nu tre-buie sd ne mire extinc{ia; dacd trebuie sd ne mire ceva, atunci sd ne mire ingim-fatea noastrd de a ne inchipui vreo clipa cd in{elegem numeroasele imprejurdricomplexe de c?r9 depinde existenla fiecirei specii. Dacd uitdm mdcar o^clipd c5fiecare specie tinde si se inmul{eascd nelimitat gi cd totdeauna i se opune o piedicioatecate, degi arareori sezisat[ de noi, inffeaga economie a naturii ne va apare deneinfeles. Numai atunci cind vom fi in stare sd ardtdm precis de ce o anumitAgpecie este mai.bogatd in indivizi decit alta, de ce ea gi nu alta poate fi natura-Itzatd' intr-o regiune datd,, numai atunci ;i nu inainte, vom putea pe bun[ dreptatesd ne mirdm cd nu in{elegem cauzele dispariliei vreunei specii particulare sau alevreunui grup de specii.

DESPRE FORMELE DE VIATA CARE SE SCHIMBA apnoAPESIMULTAN IN TOATA LUMEA

Pu{ine Cescoperiri paleontologice sint mai impresionante decit aceea ci for-mele de viald" se schimbd aproape simultan in toatd lumea. Astfel, formaliunilenoastre cretacice din Europa pot fi recunoscute in multe regiuni indepdrtate cu cli-

NF]SI'TT1] SI.{,(:ESI{]NEA GET)LOTJIC.I A OITGANIS1IEL(JII 2u3

mele cele mai diferite, chiar unde nu se poate gdsi nici un fragment mdcar de rocdde cretd propriu-zisd, gi anume in America de Nord, in regiunea ecuatoriali aAmericii de Sud, in Tierra del Fuego, la Capul Bunei Speranje ;i in peninsula indi-and. lntr-adevdr, in aceste puncte indepdrtaie, resturile organice din anumite stra-te prezinti o asemlnare indiscutabil[ cu cele din cretacic. Nu se poate spune ciacolo, se intilnesc acelea;i specii ; in unele cazuri, nu existi nici o specie intrutotul iCenticd, dar ele aparlin aceloragi familii, genuri gi subdiviziuni de genuriiar uneori asemdnarea caracterelor li se manifesti chiar in elemente de micd impor-tan[d, cum ar fi sculptura superficiald. Damaimult, chiar alte forme care nu se gisescin cretacicul din Europa. dar care apar in forma{iunile superioare sau inferioare,se gdsesc in aceeagi ordine in aceste puncte indepdrtate ale lumii. In diversele forma-!iuni paleozoice succesive din Rusia, din vestul Europei qi din America de Nord,diferi{i autori au observat un paralelism similar al formelor de viald; dupd Lyellacela;i lucru se observd in depozitele terliare din Europa gi America de Nord. Chiardacd nu am line seama de pu{inele specii fosile care sint comune lurnii vechi gi

noi, paralelismul general al formelor de viatd succesive din etajele paleozoiceqi ter{iare va rdmine totugi evident, iar diferitele formaliuni ar putea fi lesnecorelate.

Totugi aceste observa{ii se referd la locuitorii marini ai lumii; nu avem datesuficiente pe ntru a aprecia dac?a organismele terestre ;i dulcicole situate in punctedepdrtate se modific'a la fel de paralel. Avem motive sd ne incloim c[ schimbarealor s-a produs astfel : dacd, Megatherium, Mylodon, Macraucheniu gi Toxodonar fl fost aduse in Europa din regiunea La Plat a, f'ard, nici o informa{ie cu privirela pazitria lor geologicd, nimeni n-ar fi binuit cd au coexistat cu scoici marineactuale ; dar cllm acegti mongtri neobignuili au coexistat cu mastodontul ;i cu calul,s-ar fi putut deduce ?n cele din urmd cd alr trdit in decursul unuia din etajeleultime ale terliarului.

Cind se spune despre formele de vial6, marine ci s-au modificat simultanin toatd lume a, nll trebuie sd credem cd aceastd expresie se referd la acelagi ansau la acelagi secol sau chiar ci are un sens geologic foarte strict, deoarece dac6se compard. toate animalele marine care trdiesc acum in Europa 9i toate cetre careau trdit in Europa in perioada pleistocend (perioadi fcarte indepdrtatd, dacd se

mdsoard in ani, cuprinzind intreaga epocd glactard) cu cele care existd acum inAmerica de Sud sau ln Australia, cel mai priceput naturaiist nu va fi in mdsur[ sdspunI care dintre locuitorii Europei, cei actuali sau cei pleistocenici, seamdnd maibine cu cei din emisfera sudicd. De asemenea, mai mulli observatori foarte ccmpe-ten{i sus(in cd organismele actuale din Statele Unite sint mai strins inrudite cu celecare au trdit in Europa in timpul unui anumit etaj superior terliar, decit cu actualiilocuitori ai Europei; gi dacl este aga, atunci este evident cd stratele fosilifere depo-zitate in prezent pe coastele Americii de Nord vor trebui prin urmare sd fieclasificate impreun[ cu strate europene ceva mai vechi. Cu toate acestea, privindintr-un viitor indepdrtat, nu incape incloiald cd toate formaliunile marine mai re-cente, si anume din pliocenul superior, pleistocenul ;i stratele cele mai recente dinEuropa, America de Nord gi de Sud gi Australia, in mdsura in care conlin fosile,sint inrudite intr-o oarecare misurS, iar daci nu cuprind formele care se gdsesc numaiin depo zitele mai vechi situate sub ele, vor fi considerate in mod concret ca simul-tane in sens geologic.

?81 ()RI GINI'A SPECiIL(}ii

Faptul cI formele de viald se modifici simultan in sensul larg de mai sus, inplr{i indepdrtate ale lumii, i-a impresionat puternic pe unii observatori admirabilica d-nii de Verneuil gi d'Archiac. Dupd ce se referd. la paralelismul formelor deviatd. paleozoice din diverse pdrfi ale Europei, ei adaugd : <Dacd impresionali deirceastd ciudatd succesiune, ne fixdm atenlia asupra Americii de Nord gi descoperimacolo o serie de fenomene analoge, apare in mod sigur cI toate aceste modific[ride specii, disparilia lor ;i aparifia de noi specii, nu poate s[ se datorcze unor sim-ple schimb[ri ale curenlilor marini sau altor cauze mai mult sau mai pu{in localegi temporare, ci depind de legi generale care guverneazd intreg regnul animab.D-lBarrande a fdcut o serie de observafii ir.rportante exact in acelagi sens. Este, intr-adevdr, cu totul insuficient, sd considerdm schimbirile curenlilor, ale climei sau alealtor condilii fizice, ca fiind cauza acestor mari schimbdri in formele de viafd dinintreaga lume gi sub climele cele mai diferite. Dup[ cum a remarcat Barrande, tre-buie si cdutdm o lege speciald. Vom vedea mai clar acest lucru cind ne vom ocupade rdspindirea actualS a organismelor gi vom stabili cit de micd este legdtura dintrecondiliile fizice ale diverselor regiuni gi natura locuitorilor lor.

Importantul fapt al succesiunii paralele a formelor de viald, in toatd lumea sepoate explica prin teoria selec{iei naturale. Speciile noi se formeazd prin aceea cd,

dobindesc o anumit[ superioritate fafd de formele mai vechi, iar formele care augi devenit dominante sau posedd vreo superioritate asupra celorlalte forme dinregiunea lor, genereazd, cel mai mare numdr de varietili noi sau de specii inci-piente. In acest sens, avem o dovadd precis'a la plantele dominante, adicd la celecare sint cele mai comune ;i mai larg rdspindite, producind cel mai mare numdrde varietdli noi. Este de asemenea firesc ca tocmai speciile dominante, variabile gi

larg rdspindite, care au gi invadat in oarecare mdsurd teritoriile altor specii, sdaibd cea mai mare ;ansd de a se rdspindi gi mai departe gi sd genereze in noi re-giuni alte varietafi gi specii noi. Procesul de rdspindire va fi adeseori foarte lent,in dependen{d de schimbdri climatice ;i geografice, de intimpldri ciudate gi de acli-matizarca treptatra a noilor specii la climele variate prin care vor trebui sd treacd;dar in decursul timpului formele dominante vor reusi, in general, sI se rdspindeascd;i in cele ciin urmd vor predomina. Rispindirea va fi, probabil, mai lentd pentrulocuitorii teregtri ai continentelor separate decit pentru locuitorii marini ai mdriicontinue. Trebuie deci sd ne agtept[m sd gdsim, cum gi gdsim de altfel, ur grad maipufin strict de paralelism in succesiunea organismelor terestre decit in a celor marine.

A$u dar, dupd cite cred, succesiunea paraleld, qi - in sens larg - simultanra aacelora;i forme de via!6 in toatd lumea, se potrivegte bine cu principiul dupd carespeciile noi s-au format prin larga r[spindire gi varialia speciilor dominante'

"oif. rpecii produse astfei fiind ij .lr .dominanie, datoiita faptului cd au uuri

vreo. superioritate oarecare a_supra parinlilor lor acum domi.nlnfi, ca $i asupra altorspecii, se vor rispindi mai departe, variind gi generind noi forme. Formele vechi,invinse, care igi cedeazd locurile formelor noi gi invingdtoare vor alcdtui de obiceigrupe inrudite, deoarece au mogtenit vreo imperfeclie comund ;i de aceea, pe mdsurdce grupele noi gi perfec{ionate se rdspindesc in toatd,lumea, grupele vechi dispar,iar succesiunea de forme tinde pretutindeni sd concorde atit in privinfa primei lor'aparil^ii cit gi a dispariliei lor finale.

In legdturd cu acest subiect mai trebuie fdcutd o observalie. Am ardtatmotivele pentru care cred cd majoritatea formafiunilor noastre mari, bogate in

DE-SPitE SUCCESIUNEA GEOI-OGI{JA A ()RGANISMT'LoR

fosile, s-au depozitat in perioadele de scufundare; dar am ardtat de asemenea cd,in ceea ce prive;te fosilele, au existat intervale goale, de lungd duratS, in decursulperioadelor cind fundul m[rii era staJionar sau se ridica ;i de asemenea cind sedi-mentele nu se depuneau destul de rapid pentru a ingropa gi pastra resturile orga-nice. In cursul acbstor intervale lungi, goale, p..rupitt ba iocuitorii fiecdrei regiiniau suferit modificdri considerabile gi distrugeri de proporfii mari gi cd au avutloc mari migra{ii din alte pdrfi ale lumii. Deoarece avem motive s[ credem c[regiuni intinse au suferit acelea;i migc5ri, pare probabil ei formafii strict contempo-rane au fost adeseori acumulate pe spafii foarte intinse in aceeagi regiune a lumii;dar sintem foarte departe de a ayea dreptul cd conchidem cd aga s-a intimplat intot-deauna gi cd intinderi mari au suferit intotdeauna aceleagi migcdri. Cind doud for-ma{iuni au fost depuse in doud regiuni aproape in decursul aceleiagi perioade darnu exact in aceeagi perioad5, vom gdsi in amindouS, din cauzele explicate in para-grafele precedente, aceeagi succesiune generald a formelor de via{d; dar speciilenu vor corespunde exact, deoarece pentru modific[ri, disparilii gi imigrdri & fostceva mai mult timp intr-o regiune decit in alta.

Cred cb asemenea cazuri se intilnesc in Europa. D-l Prestwich, in admirabi-lele sale Memorii asupra depozitelor eocenice din Anglia ;i Fran{a, a reugit sdstabileascd un strins paralelism intre etajele succesive din cele doud ldri, darcind compard anumite etaje din Anglia cu cele din Franfa, de,si gdsegte in ambeleo curioasd concord an[d, intre numdrul speciilor apar{inind aceluiagi gen, totusispeciile difera intr-un mod greu de explicat, datd fiind apropierea celor doud re-giuni, daci nu admitem cumva cd un istm a despdr{it doud mdri locuite de faunedistincte, dar contemporane. Lyell a fdcut observa{ii asemdnitoare asupra unorforma{iuni terliare superioare. Barrande aratd,, de asemenea, cd existd un izbi-tor paralelism general intre depozitele siluriene snccesive din Boemia ,si Scandi-navia ; cu toate acestea el gdsegte deosebiri uimitoare intre specii. Dac[ diferiteleformafiuni din aceste regiuni nu au fost depuse exact in decursul acelora;i peri-oade - o forma{iune dintr-o regiune corespunzind adesea cu un interval gol dincealalti regiune- 9i dacd, in ambele regiuni, speciile s-au modificat lent in decursulacumul[rii diferitelor forma{iuni gi al intervalelor lungi de timp dintre ele, in acestcaz drferitele forma{iuni din cele doud regiuni ar putea fi puse in aceeagi ordine,in concordan{d cu succesiunea generald a formelor de vrafd, iar aceastd ordine vapdrea in mod gregit ca fiind strict paraleld; cu toate acestea, speciile nu vor fitoate acelea;i in etajele aparent corespunzdtoare din cele doud regiuni.

DESPRE AFINITATILE RECIPROCE DINTRE SPECIILE DISPARUTE$I DINTRE ELE $I FORMELE ACTUALE

Sd exarninim acum afinitalile reciproce dintre speciile disparute gi cele actu-ale. Ele se cuprind in citeva clase mari gi acest fapt se explicd pe baza principiuluidescenden{ei. Cu cit o formd este mai veche, cu atit, in mod obignuit, e4 se deose-begte mai mult de formele actuale. Dar, dupd cum observase incd de muit Buck-land, speciile dispdrute pot fi toate clasificate fie chiar in grupele incd existente,fie in intervalele dintre ele. Este absolut sigur cd formele de via!6 dispdrute ne ajutdsi completdm intervalele dintre genurile, familiile gi ordinele actuale, dar cumaceastd afirma{ie a fost de multe ori ignoratd sau chiar respinsd, e bine sd facem

28;

i_, tj __ ()NI GINEA St,ECI IL()It

unele observafii asupra problemei gi s[ d[m citeva exemple . Dacd ne indreptdm aten-1ia fie numai asupra speciilor actuale, fie numai asupra celor dispdrute din a,ceeo.:.clasd, seria va fi mult mai pulin perfectd decit dacd le combindm pe toate intr-ui:sirtgur sistem general. ln

- scrierile prof. Owen intilnim mereu 6xpresia <<forme

generalizate>>, aplicatd la animale dispdrute, iar in lucr5rile lui Agassiz, expresr*<tipuri profetice)) sau <sintetice) $i acegti termeni aratd cd aceste forme sint inier.mediare sau verigi de legdtur[. Un alt distins paleontolog d,l Gaudry a ara.tat, in modul cel mai cltar, c5 multe dintre mamiferele fosile pe care le-a descoperiiin Attica inldturd intervalele dintre genurile existente. Cuvier a clasificat rume_ed-toarele gi Pachydermele ca doud ordine de mamifere foarte distincte, dar au fosidezgropate atit de multe fosile incit Owen a trebuit sd schimbe intreaga clasificare.agezind_ unele Pachyderme in acelagi subordin cLl rumegdtoarele ; de pildd, el umpleintervalul aparent mare dintre porc gi cdmild cu forme de trecere. Ungulata sar.,patrupedele copitate sint impdrfite astdzi in diviziunile paridigitate gi imparidigi-tate, dar fulacraucltenia dtn America de Sud leagd intr-o oarecare mdsur[ acestedoud mari diviziuni. Nimeni nu va nega cE Hipparion este intermediar intre calulexistent gi anumite forme mai vechi de ungulate. Ce minunatd verigd de legdturadin lan{ul mamiferelor reprezintd, Typotheriunt din America de Sud, dup6 cunlaratd, gi numele pe care i l-a dat profesorul Gervais gi care nu poate fi situal in niciun ordin exrstent. Sirenienii formeazd. un grLlp foarte distinct de mamifere gi unadin cele mai remarcabile particularitdli ale formelor actuale - dugong-ul gi laman-tinul _- este totaia lipsa a membrelor posterioare, fdrd pdstrarea nici unui felde rudiment; dar Halitheriun't, fcrml disp5rutd, avea, dup[ cum arat/a prof. Flo-wer, un femur osificat <articulat de pelvis printr-un acetabulum bine dezvoliat>,gi astfel se apropia intrucitva de patrupedele copitate obignuite, cu care Sirenienii sintinrudili din alte puncte de vedere. Cetaceele sau balenele sint foarte diferite detoate celelalte mamifere, dar Zeuglodon gi Squalodon din terliar, pe care unii natu-raligti le-au a;ezat intr-un ordin propriu, sint considerate de prof. Huxley ca fiindin mod cert cetacee < formind verigi de legdturi cu carnivorele acvatice>>.

Chiar marele interval dintre pdsdri gi reptile s-a dovedit a fi in parte acoperitdupd cercet[rile aceluiagi naturalist, ;i in felul cel mai neagteptat, pe de o parte destru! si Archaeopteryx astdzi dispdrut, iar pe de altd parte de Compsognathus, undinosaurian din grupul care cuprinde cele mai gigantice reptile terestre. Dacd netntoarcem la nevertebrate, Barrande - cea mai inaltd autoritate la care ne putemreferi in aceastl materie - afirmi cd pe zi ce trece se convinge tot mai mult, cAdegi animalele paleozoice pot fi clasificate in grupele actuale, totu;i, in acea perioadastrdveche, grupele nu erau atit de distinct separate intre ele pe cit sint in prezent.

Unii autori au negat faptul cd vreo specie sau vreun grup de specii dispdrute arputea fi considerate ca intermediare intre oricare doud specii sau grupe de speciiactuale. Obiecfia ar fi poate valabild dacd prin acest termen se in{elege cd o formddisp[rut[ este direct interme diard prin toate caracterele ei intre doud forme sau grupeactuale. Dar, intr-o clasificafie naturald multe specii fosile sint situate in mod certintre speciile actuale, iar unele genuri dispdrute lntre genurile actuale, chiar intregenuri apar{inind unor familii distincte. Cazul cel mai comun mai ales in privinfagrupelor foarte depdrtate, ca de pildd pegtii ;i reptilele, pare a fi urmdtorul : de;i inzilele noastre aceste grupe se deosebesc printr-o duzind de caractere, reprezentan{iimai vechi ai celor dou6 grupe se deosebeau printr-un numdr ceva mai mic de

DESPfIB SUCCt.]SIUNEA GE()LOGIIl.{. A ()N(iANTSI{IJLOR _2ii

caractere, astfel incit odinioard cele doud grupe erau mai apropiate intre eledecit sint acum.

De obicei, se crede cd cu cit o formd este mai veche, cu atit tinde mai multsd lege prin unele din caracterele ei grupe in prezent foarte depdrtate intre ele.Aceastd observalie trebuie fdrd indoiald restrinsd la acele grupe care au suferitmulte schimbiri in decursul erelor geologice; ar fi greu de dovedit adevdrul uneiasemenea afirmafii, deoarece din cind in cind se descoperd chiar la un animal actualnca de pilda Lepidosiren, afinitali fa\d de grupe foarte deosebite. Dacd vom comparaReptilele gi Batracienii mai vechi, pe$tii gi Cefalopodele mai vechi ;i mamifereleeocene, cu reprezentanlii mai noi ai acelorasi clase, trebuie totu;i sd admitem cdexistd un adevdr in observalia de mai sus.

Sd vedem acum in ce mdsurd concordd feluritele fapte ;i deduclii ardtate maisus, cu teoria descenden{ii pe calea modificdrilor. Deoarece subiectul este intrucitvacomplex, trebuie sd rog cititorul sd revind, la diagrama din capitolul al patrulea.Sd presupunem cd literele cursive cu indici reprezintd genuri, iar liniile punctatecare pornesc depdrtindu-se de la ele, reprezintd speciile fiecdrui gen. Diagramaeste mult prea simpld, ea aratd prea puline genuri gi prea pu(ine specii dar lucrulacesta nu este important pe ntru noi. Liniitre orizontale ar putea reprezenta formafiigeologice succesive, iar toate formele de sub linia cea mai de sus pot fi considerateca dispdrute. Cele trei genuri existente : eLL, QtL, trtra, vor forma o mici familie'bra si jtn ofamilie strins Inrudit[ sau o subfamiiie; iar or4, €14, mta o a treia tamilie]Aceste trei familii vor forma un ordin, ?mpreund cu numeroasele genuri dispdrutede pe diferitele linii de descenden{d care pornesc de la forma parentald, (A), deoa-rece toate au rnogtenit cite ceva de la strdmo;ul lor comun. Pe baza principiuluitendin{ei continui de divergen[d acaracterelor, principiu ilustrat mai sus prin aceastddiagramd, cu cit o formi este mai recentd, cu atit se va deosebi rnai mult de vechiulei str[mo;. De aici putem infelege regula dupd care cele mai vechi losile se deosebesccel mai mult de formele actuale. Totugi, nu trebuie s5 susfinemcd divergen[acarac-terelor este o condilie necesar[ ; ea depinde numai de faptul cd descendenfii uneispecii reugesc sd ocupe numeroase gi felurite locuri in economia naturii. De aceea,este pe deplin posibil, dup[ cum arn vdzut din exemplul unor forme siluriene, cao specie sd continue sd. se modifice usor in funcfie de condiliile ei de viala u$ormodificate gi totugi s5-9i menlind aceleagi trdsdturi generale in decursul unei imenseperioade. Acest lucru este reprezentat in diagramd prin litera FL4.

Dupd cum s-a observat mai inainte, toate numeroasele forme dispdrute gi

actuale, care se trag din (l) formeazd un ordin; iar acest ordin, sub influenta con-tinud a efectelor dispariliei gi divergenfei caracterelor, s-a imp6r{it in mai multesubfamilii gi familii, dintre care unele se presupune cd au pierit in diferite perioade,iar altele cd au rezistat pin[ in ziua de astdzi.

Daci privim diagrama, putem vedea c[ dacd multe din formele dispdrute,presupuse a fi ingropate in formafiunile succesive, ar fi descoperite in diferite punctede la baza seriilor, cele trei familii existente din linia situati cel mai sus vor devenimai pulin distincte una de alta. Dacd,, de pild[, genurile aL, e5, e10,.f8, ffig,m6,ms atfi dezgropate, aceste trei familii ar fi atit de strins legate intre ele, incit ar trebui sdfie unite intr-o mare farnilie, aproape in acela;i fel cum s-a intimplat cu rumeg[-toarele gi cu unele Pachyderme. Aga dar, cine ar rcfuza sd considere genurile dis-pdrute ca intermediare, adicd legind intre ele genurile actuale din cele trei familii,

188 ORIGINEA S}'ECIILOR

va fi.in parte .indreptdtit, deoarece ele sint intermediare nu in mod direct, cr

numai prin mijlocirea unui circuit lung gi ocolit prin multe forme foarte diferite.Dacd multe forme dispdrute ar fi descoperite deasupra uneia din liniile orizontalede la mijloc, reprezentind formaliunile geologice respective de pildd, dea-supra nr. VI - dar nici una sub aceastd linie, atunci numai doud dintre familii(cele din stinga, oL4 etc. gi b14 etc.) vor trebui reunite intr-o singuri familie;i vor rdmlne doar doud familii mai pulin deosebite una de alta decit erau inainteadescoperirii fosilelor. De asemenea, dacd cele trei familii formau opt genuri (ct"pind nfo), situate pe linia cea mai de sus ,si presupunind cd diferd intre ele printr-ojumdtate duzind de caractere importante, atunci familiile care existau in perioadainsemnatd cu VI trebuie sd se fi deosebit in mod cert intre ele printr-un numdrmai mic de caractere, deoarece in acest stadiu timpuriu de descenden{d se

deosebeau intr-o mai micd mlsur[ de strimogul lor comun. Astfel, genurilevechi ;i dispdrute prezintd, adeseori intr-o misurd mai mare sau mai micdtrisdturi intermediare intre descendenfii lor modifica{i sau intre rudele lorcolaterale.

ln natur6, procesul va fi mult mai complicat decit este reprezentatin diagra-m5, deoarece grupele au fost mai nurneroase, ele au durat perioade de timp extremde inegale ;i au fost modificate in grade diferite. Deoarece nu poseddm decit ulti-mul volum al cronicii geologice ;i pe acesta intr-o stare foarte fragmentard,, n-avemnici un drept s[ sperdm, cu excepfia unor cazurirare, cd vom putea umple interva-lele mari din sistemul natural gi ca vom putea reuni astfel familii sau ordine dis-tincte. Avem dreptul sd ne agteptdm doar ca grupele care in perioaciele geologicecunoscute au suferit modific[ri importante, sI se apropie ugor unele de altele informaliunile mai vechi, astfel incit reprezentanlii mai vechi sd difere mai pu{inintre ei in privin{a unor caractere decit diferd reprezentanlii actuali ai acelora;i grupe,iar acest lucru se intimpl[ destul de des, dup6 m[rturia celor mai buni paleontologiai no;tri.

Astfel, teoria descenden{ei pe calea modificdrilor explicd in mod satisfdcdtor,principalele fapte in legdturd cu afinitdlile reciproce dintre formele de viald dispa-rute gi dintre ele gi formele actuale. Acestea sint cu totul inexplicabile din oricealt punct de vedere.

Dup[ aceeagi teorie, este evident cd in decursul oricdrei mari perioade dinistoria pdmintului fauna va avea caractere generale intermediare intre fauna pre-cedentd gi cea urmdtoare. Astfel, speciile, care au trdit pe a sasea mare treaptd dedescendenld din diagram5, sint descendente modificate ale acelora care au trditpe treapta a cincea ;i sint parinfii acelora care s-aumodificat;i mai mult pe treaptaa gaptea, de aceea ar fi greu ca ele s5 nu fie aproape intermediare prin caracterelelor intre formele de via{d de deasupra gi cele de dedesubt. Cu toate acestea, sd {inemseama de disparilia total[ a unor torme precedente gi de imigrafia in regiunea datd a

unor forme noi din alte regiuni ca gi de importantele modificdri din timpul marliorintervale goale dintre formaliunile succesive. Cu aceste tezerye, fauna fiecdreiperioade geologice are neindoielnic un caracter intermediar intre faunele precedente

;i urm[toare. Nu voi cita decit un singur exemplu, gi anume cd in legaturd cu fosi-lele din sistemul devonian, atunci cind sistemul a fost descoperit pentru prima oard,paleontologii au observat imediat cd au un caracter intermediar intre cele dinsistemul carbonifer Si cele din sistemul silurian inferior. Dar fiecare tauni nu este

DESPI1B SUCCDSIUNEA GEOLOGIC,4. A ORGANISIIELOR 2S9

in mod necesar exact intermediard, deoarece intre formaliunile consecutive s-au

scurs intervale de timp inegale.Faptul cd unele genuri fac exceptie de la reguli nu constituie o obiecfie realS

' impotriva afirmafiei c[ fauna fiecdrei perioade luatd in totalitate are un caracteraproape intermediar intre faunele precedente gi urmltoare. De exemplu, cind dr.Faiconer a aqezat speciile de mastodonli gi de elefanli in doui serii - in primulrind dup[ afinitdlile lor reciproce 9i in al doilea rind dupd perioadele lor de

existen{6-el a constatat cd cele dou[ serii nu concordd. Speciile cu caractere extremenu sint nici cele mai vechi nici cele mai recente, iar speciile cu caractere inter-mediare nu sint de virsti intermediari. Dar daci am presupune o clipd cd in acest

exemplu, ed gi in altele asem[ndtoarc, cronica geologici a primei aparilii ;i adispariliei speciilor ar fi completd, ceea ce nu este nici pe dep arte cazuI, nu am aveanici un motiv si credem cd formele apirute succesiv dureazd, necesar perioade cores-punzdtoare de timp. Intimpldtor, o form[ foarte veche poate sd fi durat mult maimult decit o formd produsi ulterior in altd parte, in special in cazul unor animaieterestre locuind in regiuni separate. Comparind lucrurile mici cu cele mari,dac5 principalele rase existente gi dispdrute ale porumbelului domestic ar firinduite intr-o serie dupd afinit61i, aceast[ rinduiald nu va concorda pe deplincu ordinea cronologicd a nagterii lor, gi va concorda gi mai pulin cu ordinea dis-pariliei 1or, deoarece forma parentald, porumbelul de stincd, mai triiegte inc[,iar multe varietafi dintre porumbelul de stincd gi porumbelul carier au dispdrut;porumbeii carieri, care ocupi locul extrem in privinfa caracterului lungimiiciocului s-au niscut mai devreme decit porumbeii rotitori cu ciocul scurt, care se

gdsesc in aceast[ privin!6 la capdtul opus aI seriei.Faptul subliniat de to{i paleontologii, gi anume cI fosilele din doud formafi-

uni consecutive sint mult mai strins inrudite intre ele decit fosilele din doui formaliuniindepdrtate, este in strins[ legdturi cu afirmalia cd, resturile organice dintr-o for-maliune intermediard sint intr-o oarecare mdsur5 intermediare in privinla carac'terelor. Pictet ne dd un exemplu binecunoscut, in privinfa asemdnarii generale aresturilor organice din diferitele trepte ale formaliunii cretacice, degi speciile sintdeosebite la fiecare treaptd. Si numai acest fapt, in special generalitatea lui, pare sd-ifi zdruncinat prof. Pictet credinla sa in imuabilrtatea speciilor. Cel care cunoagtedistribulia pe glob a speciilor actuale, nu va incerca s[ explice strinsa asemdnaredintre speciile deosebite din formafiunile imediat consecutive prin persisten{aaceloragi condilii fizice ale regiunilor vechi. Trebuie sd reamintim ci formele de

vra!d,, cel pufin cele care populeazl mdrile, s-au modificat aproape simultan intoat6 lumea, aga dar in climele ,si condiliile cele mai diferite. T, inind seama de vi-tregiile uimitoare ale climei din perioada pleistocen[ care include intreaga epocdglacrard, trebuie subliniat cit de pulin au influenfat ele asupra speciilor marine.

Pe baza teoriei descenden{ei, aparc evident inlelesul deplin al faptului c[resturile fosile din forma{iunile imediat consecutive sint strins inrudite, degi sintclasificate ca specii distincte. Deoarece acumularea fiec[rei formaliuni a fost adeseoriintrerupt[ ;i deoarece au intervenit intervaie lungi, goale, intre forma{iunile suc-cesive, nu trebuie sd ne agteptdm sd gdsim, e$& cum am incercat si ardt in ultimul

' capitol, in una sau doud formaliuni oarecari, toate variet6li1e interrnediare intrespeciile care au apdrut la inceputul gi la sfirgitul acestor perioade. Ceea ce ne putentagtepta s5 gisim, dupi intervale foarte lungi, dacd le mdsr-rrdm in ani, dar numai

19 - c. 363

ORIGINEA SPIICTII,OR

moderat de lungi, dacd le mdsurim geologic, sint forme strins inrudite sau, dupd cuTau fost numite-de unii autori, specii reprezentative; gi intr-adevdr, Fe acestea legdsim in mod sigur. intr-un cuvint, gisim tocmai asemenea dovezi ale schimbdrilorlente ;i abia perceptibile ale speciilor, pe cit sintem in drept sd agteptdm.

DESPRE STADIUL DE DEZVOLTARE AL FORMELOR VECHIIN COI,TPARATIE CIJ CELE ACTUALE

Am vdzut in capitolul al patrulea, cd la organismele mature gradul de dife-renliere gi de specializare al pdrfilor este cel mai bun criteriu pentru determinareagradului lor de perfecJiune sau de superioritate. Am vdzut de asemenea cd deoareceipecializ area pdrlilor constituie un avantaj pentru fiecare organism,

. seFcfia

n-atural[ va tinde sd perfeclioneze gi sI specializeze cit mai mult organizalia fiecd-rei fiin1e, fdcind-o in acest sens superioard, ceea ce nu exclude rnenlinerea multorfiinle cu structuri simple gi neperfeclionate, corespunzdtaare unor .condilii de

viald simple, iar in unele cazuri nu exclude chiar degradarea sau simplificareaarganizatlpi, totu;i aceste fiinle degradate sint mai bine adaptate noilor lor cdide viaid. Intr-un sens mai general, speciile noi devin superioare predecesorilorlor, deoarece trebuie sd invingd in lupta pentru viala toate formele mai vechi cucare intrd in strins[ concurente. Putem deci conchide ci daci in condilii de climdaprcape similare, locuitorii eocenici ai lumii ar putea fi pugi sd se concureze cucei actuali, primii vor fi invin;i ;i exterminali de cei din urm5, dupd cum formeleeocenice le--ar invinge pe cele din secundar, iar cele din secundar pe cele dinpaleozoic. Astfel incit datoritd acestui criteriu fundamental al invingerii in bdtdliapentru via!5, cit qi datoritd gradului de specializare a organelo_r, dupa teoria selectieinaturale, formele recente ar trebui sd fie superior organrzate fald de formele vechi.Care aga gi este ? Marea majoritate a paleontologilor va rdspunde in mod afirmativgi se pare cd acest rdspuns trebuie admis ca fiind adevlrat, degi greu de dovedit.'

Faptul cd anumite Brachiopode nu s-au modificat decit pulin incepind_dela o perioadd geologicd foarte indepdrtatd, gi cd anumite molugte terestre gi dulci-cole

-au rdmas aproape neschimbate din momentul primei lor aparilii in md.sura

in care acest moment ne este cunoscut - nu constituie o obieclie serioasd impo-triva acestei concluzii. Nu reprezintd o greutate de_ neinvins nici faptul asupraciruia insistd dr. Carpenter gi anume ci Foraminiferele nu au progresat ca organi-zare incd din epoca laurenfian[, deoarece unele organisme au trebuit sd rdminiadaptate unor Condilii de viald simple; ,si ce ar fi putut_ fi_ mai p.otrivit in acest

scop decit aceste protozoare cu organizalie inferioara ? Obieclii de felul celei

de mai sus ar fl fatale vederilor mele, dacd progresul organiza\iei ar fi presupusca o condilie necesar5. Ele ar fi de asemenea fatale, dacd s-ar dovedi de pildd c[Foraminifeiele amintite mai inainte au apdrut pentru prima datd in decursulperioadei laurenliane sau Brachiopodele de mai sus in decursul formafiunii cambri-ine, deoarece aiunci nu ar fi fost timp suficient pentru ca aceste organisme s[reaiizeze gradul de dezvoltare pe care l-au atins in acele epoci. O datd ajunse laun punct oarecare, nu este necesar, pe baza teoriei seiecliei naturale, c&-ele s6-9i

.oniin.rie progresul, de;i in decursul fiecdrei perioade succesive, vor trebui sd se

modifice pulin pentru a-$i menline locurile in funclie de modificdrile. u$oare

intervenite in conditiile lor de viald,. Obiecfiile precedente s3 centreazd. in jurul

DESPRE SUCCESIUNEA GEOLC)GICA A OITGANISIUELOR 29r

problemei dacl gtim realmente ce virstl are lumea ;i in ce perioadd au ap[rutpentru prima datd diferitele forme de viafd, iar acestea sint desigur puncte foartediscutabile.

Problema daci organizalia in ansamblul ei a progresat, este, sub multeaspecte, extrem de incilcitS. Cronica geologicd, imperfectd in toate perioadele,nu se intinde destul de mult in trecut, pentru a ardta cu claritate neindoielnicddacd organizalia a progresat mult in decursul istoriei cunoscute a lumii. Chiarin zileli noastre, privind Ia reprezentanlii aceleiagi clase, naturaligtii nu sintunanimi in a hotdri care forme trebuie clasificate drept cele mai superioare, astfel,unii considerd Selacienii sau rechinii drept pe;tii cei mai superiori, deoarece ei

se apropie in unele puncte importante ale structurii lor de reptile, iar al1ii ii con-sidei6 pe Teleosteeni ca fiind cei mai superiori. Ganoizii au o pozilie intermediardintre Selacieni ;i Teleosteeni; in prezent, cei din urmi domin[ cu mult din punctde vedere numeric, dar in trecut au existat numai Selacieni gi Gan oizi, gi in acest

caz, in funcfie de criteriul de superioritate ales, se va putea spune cd pegtii utavansat sau au regresat. in organiza.lia 1or. Pare zadarnicd, incercarea de a

compara reprezentanli ai tipurilor diferite in privin{a superioritatii; cine v-a

hotaii dacd o sepie este superioar[ unei albine - aceastd insect[ pe care marelevon Baer o considerd < de fapt superior organizatd in compara{ie cu un pegte,

degi dupd alt tip ? > In lupta atlt de complexd pentru vialda, elte fo-a{e posibil ca

unii Crustacei, nu prea superiori in clasa lor, sd invingd Cefalopodele, Molugtelecele mai superioare, iar asemenea Crustacei, degi nu sint dezvoltafi prea superior,se vor situa foarte sus pe scara nevertebratelor, dacd linem seama de cea maihotdrltoare incercare, adicd de legea luptei. Pe lingd aceste dificult[fi inerente,in a hotdri care forme au organizalia cea mai superioard, ar trebui s[-i compardmnu numai pe reprezentanlii cei mai superiori ai unei clase din dou6. perioadedeosebite - degi acesta este indiscutabil unul gi poate chiar cel mai importantelement al comparaliei - dar ar trebui sa-i compa^rdm intre ei pe to{i reprezentanlli,superiori gi inferiori, din cele doud perioade. Intr-o epo_c{ strdveche, migunauin mare numir cele mai superioare gi cele mai inferioare Molugte, gi anume Cefa-lopodele ;i Brachiopodele; in prezent ambele grupe _sint mult reduse in timp ce

altele, cu organizalle intermediard, s-au inmullit mult; in utma acestui fap_t uniinaturaligti suslin cI Nlolu;tele prezentau odinioard o organnafie superioard celei

actuale,' dar se pgate pune mai multi greutate pe p5rerea opus6, considerindmarea scidere a numirului Brachiopodelor gi faptul cd Cefalopodele noastreactuale, degi mai pulin numeroase, sint superior organtzate fat4 de vechii lorreprezentanli. Ar trebui sd compardm de asemenea, in do-ga perioade deosebite,

numdrul propor{ional al claselor superioare gi inferioare din toatd lumea; dac[,de pildd,

-exiit6 in prezent cincizecr de mii de forme de vertebrate ;i dacd ;.timc[ in vreo perioadi anterioard au existat num ai zece mii de specii, ar trebui sd

considerdm acest spor numeric al clasei superioare, care implic[ o marg. (re_strin-

gere) 1) a formelor lnferioare, ca un progres hotdrit in_ organizalia lumii. Vedemuga.iai cit de excepfional de grea este compararea perfect corectd in cadrul unorr6ta1ii. extrem de cbmplexe ate gradului de organizarc a faunelor perioadelorsuccesive imperfect cunoscute.

r) In limba englezd tlispldcentent '- deplasare, pierderea locului. *- Nota lrud

292 ORIGINEA SPI]CIILOR

Vom aprecia aceastd diflcultate mai l5murit, examinind anumite faunegi flore existente. Judecind dupa felul extraordinar in care organismele europenes-aY rdspindit recent in Noua Zeelandd, gi au ocupat locurilJ care au aputlinrtmai inainte formelor bigtinage, trebuie sd credem ca daci am pune in iibeitat.in Noua Zeelandd toate'animalele gi plantele din Marea Britanie, o mulfime deforme britanice s-ar naturahza aici cbmplet in cursul timpului gi ar exierminamulte din formele bdgtinage. Pe de altd, parte, datoritd faptului cd nici un locuitoraI emisferei sudice ttil t-u sdlbaticit in vreo parte din E.rropu, este cazul sd neindoim c5, dlca s-ar pune in libertate in Marea Britanie toate organismele dinNoua Zeeland5, un numdr cit de pufin insemnat dintre ele ar fi in rnisurd sd puna{apinire pe locurile ocupate acum de plantele ;i animalele noastre b6,stina9e.Dil acest punct de vedere, organismele din Marea Britanie ocupd un loc multmai inalt decit cele din Noua Zeelanda. $i totugi, nici cel mai priceput naturalist,examinind.speciile din cele doud, fdri, nu ar fi putut prevedea aiest iezultat.

Agadsiz, ca gi mai mutli atll judecdtori io*p.ten{i, sublintazd, cd, animaleledin vechime seamdnd intr-o anumitd mdsurd cu embrionii unor animale recente,aparlinind aceloragi ciase, gi cd succesiunea geologici a formelor dispdrute esteaproape paralela cu dezvotrtarea embrionarl a fcimelor existente. Acest punctde vedere concordd admirabil cu teoria noastr6. intr-un capitol viitor, voi incercasd atdt cd adultul difera de embrionul siu, datoritd varibliilor intervenite la ovirstd nu prel timpurie gi care au fost mostenite la o virstd corespunzdtoarc.Acest proces, degi lasd embrionul aproape neschimbat, adaugd continuu-in decursulgenerafiilor succesive tot mai multe deosebiri la adult. Astfel, embrionul rdmineca un fel de ilustra{ie, pdstratd de naturd, a condi{iilor anterioare gi mai pulinmodificate ale speciei. Acest punct de vedere poate si fie adevdrat, $i tot.rgi itgva putea fi dovedit niciodatd. Constatind, Oe pitOa , cd cele mai vechi -a*ifet.,reptile gi p^e;ti cunosc.uli, apar{in in mod strict propriilor lor clase, degi unele,din aceste forme vechi sint cev a mai pufin distinCte intre ele decit membrii tipiciai aceloragi grupe din zilele noastre, ar fi inutil sd clutdm animale avin d, caiac-terul embriologig comun al vertebratelor, atita timp cit nu se descoperd stratebogate in fosile situate adinc sub cele mai inferioare stiate cambriene - descoperirecare are pu{ine $anse sd se producd.

DESPRE SUCCESIUNEA ACELORA$I TIPURI iX INTERIoRULACELORA$I REGIUNI IN PNCURSUL ULTIMELoR PERIoADE

ALE TERTIARULUI

Cu mulli ani in urm[, d-l Clift a ardtat cd mamiferele fosile din oesterileaustraliene erau strins inrudite cu marsupialele existente in acest continent. lnAmerica de Sud, chiar un observator nepregdtit constatd relafii asem5ndtoare,vizind uria;ele bucafi de armurd, asemindtoare cu cele ale unui armadillo, carese gdsesc in mai multe par{i din regiunea La Plata; iar prof. Owen a ard.tat inmodul cel mai impresionant cd majoritatea mamiferelor Tosile ingropate aici inmare numir, sint inrudite cu tipuri sudamericane. Aceastd inrudire se vede gimai clar in minunata coleclie de oase fosile a d-lor Lund 9i Clausen, colectate dinpegterile Braziliei. Am fost atit de impresionat de aceste date, incit am subliniatcu tdrie in 1839 si 1845 asupra < legii succesiunii tipurilor>, asupra < acestei

I'I]SPItE ST]CCESIt,NEA GE()LOGI(],\ A OIIGANIS}IELOR 293

minunate inrudiri, in acelagi continent, intre cei dispdru{i ;i cei vii >. Prof. Owena extins ulterior aceeagi generalizare la mamiferele din Lumea Veche. Aceea;ilege o vedem qi la restaurdrile fdcute de el in privinla pdsdrilor gigantice dispdrutedin Noua ZeeIandd,. O vedem de asemenea la plsdrile din pegterile tsraziliei.D-l Woodward a ardtat cd aceeagi lege se aplici gi scoicilor marine, dar din cauzadistribufiei largi a majorit[1ii Molugtelor, legea nu se manifestd atit de clar. Sepot adduga gi alte exemple, ca legdturile dintre scoicile terestre dispdrute gi celeactuale din Madeira; ca gi dintre Molu;tele de apd salmastrS, dispirute gi actuale,ale mirii Aralo-Caspice.

Dar ce anume exprim[ aceastd remarcabili lege a succesiunii aceloraqitipnri din aceeagi regiune ? Ar fi indrdznel dac6, dupd compararea climei actualea Australiei gi a unor pdrli din America de Sud, situate la aceeagi latitudine, s-arincerca pe de o parte explicarea deosebirii dintre locuitorii acestor doud conti-nente prin condilii fizice neasemdndtoare , iar pe de altd parte explic area unifor-mitalii tipurilor in fiecare continent, in decursul ultimelor perioade ale terliarului,prin asemdnarea condifiilor. Nu se poate pretinde cd existd o lege imuabili dupdcare Marsupialele sd se nasc6 in special sau exclusiv in Austraha, sau dupd carcEdentatele gi alte tipuri americane sd se fi n[scut exclusiv in America de Sud. Noigtim cd in timpurile str5vechi, Europa a fost populat[ de numeroase Marsupiale giam ardtat in publicaliile mai sus men{ionate c[ legea rdspindirii mamiferelorterestre din America a fost odinioard diferitd de cea actuald. ln trecut, Americade Nord avea mult din actualul caracter al jumdtdtii sudice a continentului, iarjumdtatea sudic[ a fost pe vremuri mai strins inruditd decit in prezent, cu jum6-tatea nordicd. $tim de asemenea, pe baza descoperirilor lui Falconer gi Cautley,ci nordul Indiei a fost odinioard mar strins inrudit cu Africa, in privin{a mamife-relor sale, decit este in prezent. Se pot cita date analoge ;i in legdturd cu rdspin-direa animalelor marine.

Pe baza teoriei descendenfei pe calea modificdrilor, marea lege a succesiuniide lungd durat6, dar nu de nestrdmutat, a aceloragi tiptrri in interiorul aceleiaqiregiuni, se explicd lesne, prin faptul ci locuitorii din orice parte a lumii vor tindein mod vddit sd lase in acea parte, in timpul perioadei de timp imediat urmdtoare,descendenli strins inrudili degi intr-o anumitd mdsurd modifica{i. Dacd locuitoriiunui continent se deosebeau mult in trecut de cei ai altui continent, atunci gi des-cenden{ii lor modificafi se vor deosebi aproape in acela;i fel gi grad. Dar dupdintervale de timp foarte lungi qi dupd mari schimbdri geografice, care au ingiduitmulte migralii reciproce, cei mai slabi vor ceda in fala formelor mai dominante,astfel incit nu rdmine nimic de nestrdmutat in rdspindirea organismelor.

Se poate pune, cu ironie, intrebarea dacd, nu cumva presupun cd Megathe-rium gi alli mon;tri uriagi inrudili, care trdiau mai inainte in America de Sud, i-aullsat drept urmagi degenera{i pe leneg, pe armadillo gi pe furnicar. Un asemenealucru nu poate fi admis nici o clip5 mdcar. Aceste animale uriage au dispdrut cutotul gi nu au lSsat nici o progeniturd. Dar in pegterile din Brazllia existd multespecii dispdrute, care sint strins inrudite gi ca dimensiuni gi in privinla tuturorcelorlalte caractere, cu speciile actuale din America de Sud, iar unele dintreaceste fosile au fost probabil strdmogii reali ai speciilor actuale. Nu trebuie uitatcd dupd teoria noastrd, toate speciile aceluiagi gen sint descendenlii unei speciidate, astfel incit, daci intr-o forma{iune geologicd se gisesc $ase genuri, fiecare

2?1 (,ltl (' I \liA Sl'lt(-.lll,('n

avind cite opt specii, iar intr-o formaliune urmetoare existd alte $ase genuri inru-dite sau inlocuitoare 1), fiecare cu acelagi numdr de specii, se poate conchide cdin general numai cite o singurd specie din fiecare dintre genurile mai vechi alSsat descenden{i modificali care constituie noile genuri cuprinzind diferitelespecii; celelalte gapte specii ale fiecdrui gen vechi au pierit gi nu au ldsat urmagi.Sau, gi acesta este cazul cel mai comun, numai doud sau trei specii din doud sau

trei din cele gase genuri vechi vor fi parinfii genurilor noi; celelalte specii gi cele-lalte genuri vechi dispar cu totul . La ordinele pe cale de disparifie, cu genuri ;ispecii in numdr descrescind, cum este cazul Edentatelor sud-americane, un numdrgi mai mic de genuri;i specii vor l[sa descendenfi direc(i modifica{i.

REZUMATUL CAPITOLULUI PRECEDENT $I AL CELUI DE FATA

Am incercat sd ar[t c5, cronica geologicd este extrem de imperfectd, cd numaio micd porfiune a globului a fost exploratd cu grijd din punct de vedere geologic ;

cd numai anumite clase de organisme au fost pdstrate in mare numdr in stare fosild;cd numdrul exemplarelor 9i al speciilor pdstrate in rr,uzeele noastre, nu reprezrntdaproape nimic in comparatie cu numdrul de genera{ii care trebuie sd se fi succedatchiar in timpul unei singure formaliuni ; ci trebuie si se fi scurs mari intervale detimp intre majoritatea forma{iunilor noastre succesive, dat fiind cd pentru acumu-Iarea de depozite bogate in felurite specii fosile gi suficient de groase pentru arezista la degradaliile viitoare, au fost necesare perioade de scufund arc; cd probabilin perioadele de scufundare au avut ioc in mai mare mdsurd disparilii de specii ;iin perioadele de ridicare mai multd variafie , iar in decursul acestora din urnrd cro-nica geologic[ este;i mai incompletd; cd fiecare formaliune in parte nu a fostdepusd in mod continuu, cd durata fiecdrei formaliuni este probabil scurtd in com-paralie cu durata medie a speciilor; c[ migra\ia a jucat un rol important in primaaparilie a formelor noi in oricare regiune gi formaliune ; cd tocmai speciile larg rds-pindite au variat cel mai frecvent gi au dat cel mai des nagtere unor noi specii; c6,

variet[lile au fost la inceput locale ,si, in sfir;it, degi fiecare specie trebuie sd fitrecut prin numeroase trepte de tranziliq este probabil cI perioadele in decursulcdrora fiecare specie a suferit modificdri, degi numeroase gi lungi dacd se exprimdin ani, au fost scurte in compara{ie cu perioadele in decursul cdrora fiecare speciea rdmas in stare neschimbatd. Aceste cauze) luate impreund, vor explica in mareparte pentru ce - de;i gisim multe verigi - nu se glsesc nenumdrate varietdlicare sd lege intre ele prin cele mai fine trepte de trecere toate formele dispdrute gi

existente. Trebuie de asemenea sd avem mereu in minte cd orice varietate ce s-arputea gdsi, ;i care leagi dou6 forme, ar putea fi clasifi cat6, atit timp cit seria intreagdnu a putut fi perfect restauratd, ca specie nou[ gi distincti, deoarece nu se poatepretinde cd avem un criteriu sigur pe baza ciruia sd putem deosebi speciile devarietd{i.

Cine respinge acest punct de vedere asupra imperfecliunii cronicii geologice,trebuie, pe bun[ dreptate, sd respingd intreaga mea teorie. El se va intreba in zadarunde sint nenumdratele verigi de tranzi[ie care trebuie sd fi legat in trecut speciilestrins inrudite sau inlocuitoare, gdsite in treptele succesive ale aceleiapi mari for-

1) ln text: (representative genera)). - Nota tad.

D!]SPRE SI,ICC]'SITINEA CI]OT,O(+I(]T A OIlGANIS}fEI,OR

matii ? El nu va crede in existenla intervalelor de timp imense cAre s-au scurs pro-babil intre formaliunile noastre consecutive, va trece cu vederea cit de importanteste rolul jucat de migrafie, cind se examineazd forma{iunile oricdrei regiuni mari,ca de pilda cele din Europa; el va scoate in evidenld, aparenta aparilie bruscd -dar adesea falsd a unor grupe intregi de specii. $i va intreba unde sint resturileacelor organisme infinit de numeroase care trebuie sd fi existat cu mult inaintede depunerea sistemului cambrian ? Noi gtim acum cd pe atunci a existat cel pu{inun singur animal, dar nu pot rdspunde la aceastd din urmd intrebare decit presu-pun?nd cd acolo unde se intin d astdzi oceanele noastre, in acelagi loc s-au intinsgi timp de perioade enorme , iar continentele noastre oscilante se gdsesc astdzitot acolo unde se gdseau de la inceputul sistemului cambrian ; dar cd rnult inainteaacestei epoci, lumea prezenta un aspect foarte diferit , iar continentele mai vechi,alc[tuite din formaliuni mai vechi decit oricare din cele pe care [e cunoagtem,existi astdzi numai ca resturi, intr-o stare metamorfozatd sau mai zac incd, ingro-pate sub apele oceanului.

Ldsind de o parte aceste dificultdfi, celelalte date importante ale paleonto-logiei concordd admirabil cu teoria descenden{ei pe calea modificlrilor prin varia-lie gi seleclie natural'/a. Putem inlelege astfel de ce speciile noi apar lent gi succesiv ;

de ce specii aparlinind unor clase diferite nu se schimbd cu necesitate in modsimultan, cu aceeagi vitezd sau in acela;i grad, degi in decursul timpului toate semodificd intr-o oarecare m[surd. Disparilia formelor vechi este consecin{a aproapeinevitablld, a apariliei de forme noi. Futem ingelege de ce o specie o data disp6-rut6, nu mai reapare niciodat[. Grupele de specii sporesc numeric in mod lent gidureazd perioade inegale de timp, deoarece procesul Ce modificare este in modnecesar lent gi depinde de multe condi{ii complexe. Speciile dominante aparfinindunor grupe mari gi dominante tind sd lase numerogi descenden{i modificali careformeazd noi subgrupe gi grupe. Cind acestea s-au format, speciile din grupelemai pu{in viguroase, din cauza inferioritalii lor mogtenite de Ia un strdmog comun,tind sd piard toate gi sd nu lase descendenli modificali pe fa{a pdmintului. Dardisparilia totald, a unui grup intreg de specii a fost uneori un proces lent, din cauzasupravieluirii citorva descendenfi, care tinjeau in situalii izolate qi protejate. Ungrup o dati dispbrut total, nu mai reapare, deoarece lan{ul generaliilor a fost rupt.

In{elegem astfel de ce forme dominante care se rispindesc larg gi produc celmai mare numdr de varietd{i, tind sd populeze lumea cu descendenfi innrdili darmodifica!i, iar acegtia reu$esc in general sd inldture grupele care le sint inferioarein lupta pentru existenld. De aceea, in lume, dup[ intervale lungi de timp, formeleapdrute par sd se fi schimbat simultan.

In{elegem de asemenea de ce toate formele de viald, vechi ;i noi, alcituiescciteva ciase mari. Inlelegem, datoritd tendinfei continue de divergen{d a carac-terelor, de ce cu cit o tormd este mai veche, cu atit se deosebegte in general, maimult de cele actuale ; de ce forme vechi gi dispdrute tind adesea sI umple goluriledintre formele actuale, reunind uneori intr-una singurd doud grupe, clasificate maiinainte ca distincte, dar mai adesea apropiindu-le doar intrucitva intre ele. Cu cito formd este mai veche, cu atit mai adesea se situeazd ca intermediard intre grupeastdzi distincte, doarece cu cit o form6 este mai veche, cu atit va fi mai apropiatinruditd ;i prin urmare va semdna mai mult cu strlmo;ul comun al grupelor deve-nite ulterior foarte divergente. Formele dispdrute sint rareori direct intermediare

295

OIIIGI\ t'A SPEOIII,()It

intre formele actuale, dar sint intermediare numai printr-o lungd linie ocolitatrecind P.!in alte forrne dispdrute gi diferite. Putem vedea in mod limpede pentruce resturile organice ale unor formaliuni imediat consecutive sint strins iniudite,cleoarece ele sint .strins legate intre ele prin nagtere. Putem vedea in mod limpedepentru ce resturile dintr-o formaliune interme diar'a au caractere intermedjare.

Locuitorii lumii din orice perioadd succesivi a istoriei ei, ;i-au invins prede-cesorii in intrecerea pentru existen![ ocupind de aceea, in scara naturii, un loc mainidicat, iar structura lor devine in general mai spe cializatd; acest lucru poate explicapdrerea general susfinutd de atlt de mu[i paleontologi ci in total organizaiia uprogresat. Animalele dispirute, ca ;i cele strdvechi seamdnd intr-o anumlitd mlsuricu embrionii animalelor mai recente aparlinind aceloragi clase ; gi din punctultrostru de vedere. acest fapt minunat igi gdsegte o explicafie simplS. Succbsiuneaacelora;i tipuri de structurd in interiorul aceloragi regiuni in deiursul ultimelorngr]o_aqe geologice inceteazd. sd fie misterioasd qi devine inteligibila pe baza prin-cipiului ereditilii. '

Dacd cronica. geologicd este atlt de imperfect[ cllm cred mulli ;i se poatesusfine. cel pulil cd pdrerea contrard nu poate fi doveditd, principalele obiecliiimpotriva teoriei.selgcliei naturale sint mult reduse sau dispai. Pe de altd, parie,toate legile principale ale paleontologiei vddesc pe deplin,^ dupd cit mi se pare,cd speciile au..ap6p! prit generare obignuitd : formele vechi au fost inlocuite^prilforme de via![ noi si perfecfionate, rezultate ale varia{iei gi ale supravie{girii ..lotrnai apti.

CAPITOLUL XII

RASPINDIREA GEoGRAFICA

Rdspindirea gcogrqftcii actuald nu se poate explica prin deosebiri alc condiyiilor Jizicc -Importanla barierelor - Afnitatea tntre organismele dc pe ocela;i continent - Centre tle

crcayie - h{ijloace dc riispinclire in trnta schinbdrilor climci, ale nit'elului uscatului ;i prmmiiloace intfmpldtoat'a " l?dspindirca ln tintpul pcrioar{ci glaciare - Altt'rnctrea pcri<tadclor

glaciare in nord 1i .utd.

Cercetind rdspindirea organismelor pe suprafata globului pdmintesc, pri-rnul fapt remarcabil care ne izbeste este c[ nici asem[natea nici deosebirea dintrelocuitorii diferitelor regiuni np pot li in intregime explicate prin condilii de climdsau prin alte condifii fizice. In ultima vreme, la o asemenea concluzie au ajunsaproape toli autorii care au studiat aceastd problem[. Exemplul Americii estesuficient pentru a-i dovedi justefea, deoarece dacl excludem regiunile arctice gi

nordice temperate, toli autorii sint de acord cd una din cele mai fundamentalediviziuni ale rdspindirii geografice este acea intre Lumea Noui ;i Lumea Veche.Dar dacd vom cdlitori prin vastul continent american, din regiunile centrale aleStatelor Unite pind la punctul sdu sudic extrem, vom intilni condi{iile cele maivariate,regiuni umede, degerturi aride, munli inal1i, cimpii cu iarbb, pdduri, mlag-tini, lacuri gi fluvii mari, clima prezentind aproape toate felurile de temperaturi. Nuexistd climd sau condilie din Lumea Veche cdreia sd nu i se poat[ g[si echivalentin Lumea Noua - cel pufin in mdsura in care, in general, este necesar pentru oaceea$i specie. Desigur cd pot fi ardtate unele mici regiuni din Lumea Veche caresint mai cdlduroase decit oricare regiune din Lumea Noud ; dar acestea nu sintlocuite de o faund diferitd de aceea a regiunilor inconjuritoare, deoarece este greus[ gisim un grup de organisme limitate la o suprafald micd ale cdrei condiliisint caracteristice numai intr-o micd mlsur[. In ciuda acestui paralelism generalintre condiliile din Lumea Veche ,si Lumea Noud, cit de deosebite sint orga-nismele lor !

in emisfera sudici, dacd, vom compara porliuni mari de uscat din Australia,Africa de sud ;i vestul Americii de Sud, intre latitudinile 25" gi 35", vom gdsip[rfi extrem de asemdndtoare in privinfa tuturor condifiilor fizice, dar ne va ficu neputinfd s[ ardtdm trei faune pi flore mai categoric deosebite decit acestea.

298 ORIGINEA SI)I'CIIL()R

De asemenea, daca vom compara organismele din America de Sud, de la sudde latitudinea 35o cu cele doud de la nord de 25o, care sint deci separate printr-unspaliu de 10o latitudine,si expuse unor condilii foarte diferite, vom gdsi ci elesint totugi incomparabll mai apropiat inrudite intre ele decit cu organismele dinAustralia sau Africa situate aproape in aceeagi climd. Fapte analoge se potardta gi in legdturi cu locuitorii m[rilor.

Un al doilea fapt important care ne izbegte in aceastd trecere generald inrevistd, este cd barierele de orice fel sau obstacolele in fafa migra(iei libere sintlegate intr-un mod strins gi esenfial cu deosebirile dintre organismele din diferiteleregiuni. Aceasta se vede in marea deosebire dintre aproape toate organismeleterestre din Lumea Noui gi cea Veche, exceptind pdr{ile nordice, unde uscatulaproape cd se une;te qi unde intr-o climd intrucitva diferitd, au putut avea loc pro-babil migrafii libere ale formelor nordice temperate, a$a cum au loc astdzi laorganismele strict arctice. Acelagi fapt se observd in marea deosebire dintre locui-torii Australiei, Africii gi Americii de Sud de pe aceeagi latitudine, deoarece acesteregiuni sint izolate la maximum unele de altele. In sfirgit, intilnim acelagi fapt inflecare continent: de o parte gi de alta a lanfurilor de mun{i inalli continui, amarilor deqerturi sau chia:r a marilor fluvii, gdsim organisme diferite; cum insdlanfurile de mun{i, deqerturile etc. nu sint atit de netrecut ca oceanele care despartcontinentele gi probabil cd nu existd de atita vreme ca ele, deosebirile sint cu multmai mici decit cele dintre continente diferite.

DacS exarnindm marea, gdsim aceea;i lege. Locuitorii marini ai coastelorestice -si vestice ale Americii de Sud sint foarte diferili, exceptind doar citevamolugte, crustacei qi echinoderme comune ambelor coaste ; dar dr. Gi.inther aardtat de curind cd de o parte gi de alta a istmului Panama, pegtii sint cam trei-zeci la sutd aceiagi gi acest fapt i-a determinat pe naturaligti sd presupund ci istmula fost odinioard Ceschis. La vest de coastele Americii, se intinde un vast spa{iu aloceanului liber, unde nu existi nici o insuld care sd poatd servi drept loc de oprirepentru emigran{i ; aici avem o barieri de altd naturd gi de indat[ ce ea este trecutd,intilnim in insulele din estul Pacificului o altd faund cu totul diferitd. Astfel, treifaune marine se intind in clima corespunzdtoare, departe cdtre nord gi cdtre sudin linii paralele gi nu depdrtate unele de altele ; dar fiind despdrfite prin barierede netrecut, formate fie de cdtre uscat fie de cdtre marea deschisi, faunele sintaproape cu totul deosebite. Pe de altd parte, inaintind gi mai mult sFre vest deinsulele estice din pdrfile tropicale ale Pacificului, nu intilnim bariere Ce netrecutgi gdsim fie insule nenumdrate, ca tot atitea puncte de oprire,

^fie coaste continue

pind ce, traversind o emisferd, ajungem la coastele Africei. In tot acest spaliuvast nu intilnim faune marine bine definite gi distincte. De;i celor trei faune inve-cinale, ardtate mai sus, din estul gi vestul Americii ,si din insulele estice ale Pacifi-cului le sint comune atit de pufine animale marine, totugi unii pegti p5trund dinoceanul Pacific pina la cel Indian iar numeroase molugte sint comune gi insulelorestice ale Pacificului ;i coastelor estice ale Africei, situate pe meridiane aproapeexact opuse.

Un al treilea fapt important, in parte cuprins in cele de mai inainte, esteafinitatea dintre organismele aceluiagi continent sau aceleiagi mdri, degi speciileca atare sint deosebite in diferitele puncte gi stafiuni. Aceasta este o lege foartegenerald doveditd prin nenumdrate exemple de pe fiecare continent. Totu;i natu-

RASPiNDInEA GEoGIIAFICA

ralistul care c5l6toreqte, de pild6, de la nord spre sud, este totdeauna impresio-nat de felul in care grupele succesive de organisme, deosebite ca specii degi strinsinrudite, se inlocuiesc unele pe altele. El aude -elasurile aproape aceleagi ale unorpdsdri indeaproape inrudite, dar totuqi deosebite, gi le vede cuiburile construiteasemdndtor fdri s[ fie identice, le vede oudle colorate aproape la fel. Cimpiilede lingd strimtoarea Magellan sint populate de o specie de Rhea (struf american)iar 7a nord, cimpiile din La Plata sint populate de o altd specie din acelagi gen gi

nu de stru{ul adevdrat t) ;i nici de emu 2), cum sint aceia care populeazd Alricagi Austraha la aceeagi latitudine. Pe aceleagi cimpii din La Plata gdsim aguti-ulqi bizcacha t), animale avind aproape aceleagi obiceiuri ca gi iepurii de cimp gi

iepurii de vizuind qi aparlinind aceluiagi ordin al rczdtoarelor, dar ei prezintdun tip de structurd vddit american. Dacd ne urcdm pe piscurile inalte ale Cordi-lierilor, gdsim specii alpine de bizcachaa); dacd cercetdm apele, nu gdsirn castorulsau qobolanul moscat, ci coypu-ul 5) gi capybara6), rozdtoare de tip sudamerican.Se mai pot da gi alte nenumdrate exemple. Astfel, pe insulele de ling[ coasta ameri-cand, ori cit de mult ar diferi ele prin structura lor geologicd, locuitorii sint detip vadit arnerican, de;i pot fi din specii foarte deosebite. Iar dacd, privim in trecutulindepirtat, dupd cum s-a ar[tat in capitolul precedent, gaisim cd tipurile americanepredomind atit pe continentul american cit qi in mdrile americane. In aceste fapteglsim existen{a unei adinci leglturi organice, de-a lungul spaliului ,si timpului,pe acelea;i intinderi de uscat gi de apd, independent de conditiile fizice. Natura-listul care nu cerceteazd in ce constd aceastd legdturd trebuie si fie cu totulmdrginit.

Legdtura aceasta este pur gi simplu ereditatea, singura cauzd care, dupd cum;tim pozitiv, produce organisme fie intru totul asemdndtoare intre ele, fie - dupdcum vedem in cazul varietdlilor - aproape asemdndtoare. Neaserndnarea dintrelocuitorii diferitelor regiuni poate fi pusd pe seama schimbdrii prin varia{ie ;iselec{ie naturald. si, probabil intr-o mdsurd mai micd, influen{ei definite a diferitelorcondilii fizice. Gradele de neasemlnare vor depinde de stdvilirea mai mult sau maipulin eficientd a migrafiei dintr-o regiune intr-alta a formelor de via[d, dominante,in perioade mai mult sau mai pulin indepdrtate, cit gi de natura gi de numdrulimigranlilor anteriori si de interacliunea locuitorilor, ducind la pdstrarea diferi-telor modificdri ; relaliile dintre organisme in lupta pentru via![ fiind, dup[ cumam mai spus adeseori, condilia cea mai irnportantd dintre toate. Prin urmare,barierele joacd un rol de cea mai mare importan[d, stdvilind migrafiile, tot asa cumqi timpul joacd un rol hotdritor in procesul lent de modificare prin selecfie natu-rald,. Speciile larg rdspindite, bogate in indivizi, qi care au invins deja mulli con-curenli in vastele lor regiuni de bagtin6, vor avep cea mai mare qansd si ocupelocuri noi, atunci cind se rdspindesc in regiuni noi. In noile lor patrii ele vor fi expuseunor condilii noi 9i vor suferi adesea modificari ;i perfecliondri ulterioare ;i astfelvor fi mai capabile sd invingd ;i vor produce grupe de descendenfi modificali.Pe baza acestui principiu al ereditSlii, cu rpodificdri, putem in{elege pentru ce sec-

t) Struthio. - Nots trod.2) Drornaeus. - Nota trad.s) Aguti : Dasyprocta oguti,' bizcacha : Logostomus maximus. * Nota tad.{1 Lcgidium peruznum. -: Nota trcd.6) Myoc;.stor coypus. - Nota lrcd.6l Hydrochoerus hydrochteris. - Noto rrad.

299

301) OIIIGINF]A SFECIILOIT

fiuni_de genuri,.genuri intregi ;i chiar familii sint limitate la aceleagi regiuni, faptatit de comun gi de binecunoscut.

O.up4 cum s-a observa! in capitolul precedent, nu avem nici o dovad6,cu privire la existen{a vreunei legi a dezvoltarii necesare. Deoarece variabilitateafiecdrei specii este o proprietate independentd gi va fi prelu atd, in folosul selectieinaturale, numai in mdsura in care variabilitatea va fi de folos fiecdrui individ"inl^upta. lui complexd pentru via[d,, gradul de modificare al diferitelor specii nu vafi uniform. Dacd un numir. de specii, dupd ce s-au concurat timp indelungat inpattia 1or, ar migra in mas-a intr-o regiune nou5 gi ulteri or izolat5, ele vor fi "pu1in

susceptibile la modificdri, deoarece nici migraliaji nici izolareain sine nu au vreunefect. Aceste principii intr[ iq joc numai punind organismele in noi relalii reciproce$i, intr-o mdsurd mai micl in noi relalli fatra delondiliile fizice inconjurdioare.Dupd gum am vdzut in capitolul precedent, unele forme ;i-au pdstrai aproapeaceleagi caractere dintr-o perioadd geologic[ extrem de indepdri atd.; tof astielunele specii au migrat peste spalii intinse gf abia s-au modificat sau nu s-au modi-ficat de loc.

ln concordan![ cu aceste vederi este evident ci diferitele specii ale acestui9e3,. de;i _locuiesc in cele mai indepirtate colluri ale lumii, trebui^e sa fi provenitoriginar din acelagi loc, dgoargce se tragdin acelagi strdmog. ln cazulacelor speciicare au suferit mici modificdri in decursul unor intregi perioade geologice, nu esteprel. greu sd ardtdm cI ele au migrat din aceeagi regiune, deoarece in decursulmarilor schimbdri geografice gi climatice care au auui loc din vremurile trecuteeste.posibil aproapJ oJ.e grad de migrafie. Dar in multe alte cazuri, in care uu#motive sd. credeT .u speciile. unui gen au fost produse intr-o perioadd relatiy recentd,acest lucru p,tezintd, greutdfi mari. Este de asemenea evideni cd indivizii din u...uqispecie, 9.qi locuiesc astdziregiuni depdrtate gi izolate, trebuie sI fi provenit dintr-unsingur loc, de acolo de unde s-au ndscut mai intii pdrinlii lor, deoarece, dupic.}m s-a. explicat, este de necrezut ca indivizi absolut identici sd fi fost generalidin pirinli de specii diferite.

Centre unice ale presupuselor crealii. Am ajuns acum la problema care afgst pe larg dezb[tutd de naturaligti, ;i anume daCa speciile au fost create intr-unsingur punct sau in mai multe puncte de pe supr afa{a pdmintului. Fdrd indoialdcd in multe cazutr este foarte.greu de inleles cum aceeagi specie a putut sd migrezedintr-un_ punct oarecare in diversele puncte indepdrtate gi izolate^ unde se gdiegteacum. Cu toate acestea, simplitatea punctului de vedere cd fiecare specie-a fostgeneratd mai intii intr-o singurd regiune pare foarte atrdgdtoarc pentru minteaomeneascd. Cine il .respinge, respinge gi vere causa a generdrii obignuite a specieicu migrarea ei ulterioard si face apel la miracol. Este admis indeobgte, cdin m^ajori-tateaiazurilor suprafa\a'locuitl dr o specie este contfi;t;i"d f-planta ,u,i ,nanimal locuiesc doud puncte atit de indepdrtate intre ele sau avind irn interval deasemenea naturd,._incit spa{iul nu a putut fi trecut usor prin migrafie, faptul estecitat ca remarcabil;i ercepfional. Neputinfa de a migra peste intinderea unei mdrie mai vizibild' Ia mamiferele terestre decit poate la oiicar? alt organism ; gi, totugi,nu gisim nimic t_tg"plicabil in prezenla aceloragi mamifere locuind puncie inde-pdrtate din lume. Nici un geolog nu vede vreo dificultate in faptul ca Marea Britanieare aceleagi patrupede ca gi restul Europei, deoarece aceste teritorii au fost fdrd,indoiald cindva reunite. Dar dacd, aceeagi specie poate fi produsd in dou[ puncte

-CI' IN I]lIiE]\, G U O GRAFICA

diferite, de ce nu g[sim mdcar un singur mamifer care si fie comun Europei giAustraliei sau Americei de Sud ? Condiliile de via![ sint aproape aceleagi, astfelcd o mullime de animale gi de plante europene s-au naturalizatin America gi Austra-lia, iat unele dintre plantele arborigene sint absolut identice in aceste puncte dep[r-tate ale emisferelor nordicd ;i sudicd. Rdspunsul const5, cred, in faptul cI mami-ferele nu au fost capabile sd migreze, pe cind unele plante, datoritd mijloacelorlor variate de rdspindire, au putut migra peste intinderi vaste ;i intrerupte. Influen{amare gi impresionantd a diferitelor bariere se infelege numai prin perspectivateoriei dupd care marea majoritate a speciilor au fost ndscute de o parte a barierei,si nu au fost in stare si migreze de partea cealalt5. Citeva familii, multe subfanailii,foarte multe genuri gi un numdr gi mai mare incd de seciiuni de genuri sint limitatela o singurd regiune gi mulli naturaligti au observat cd genurile cele mai naturale,adicd acele genuri in care speciile sint cel mai apropiat inrudite lntre ele, sint ingeneral limitate la aceeagi regiune, sau dacd. au o larg'|a rispindire, rdspindirealor este continuS. Ar fi o foarte ciudati anomalie dacd ar prevala regula contrarie,cind coborind cu o treapt[ mai jos in serie, ;i anume la indivizii din aceeaqi specie,am gdsit ci acegtia nu au fost - cel pu{in la inceput - lirrritali la o singurd regiune !

De aceea mi se pare, ca ;i multor altor naturali;ti, ci punctul de vedere celmai probabil este cel potrivit cdruia fiecare specie s-a ndscut numai intr-o singur[regiune gi a migrat ulterior din aceastd regiune atit de departe pe cit i-au permisputerile de migralie gi de supravieluire in condiliile trecute si prezente. Fdrd in-doiald cd sint destule eazrnl in care nu ne putem explica cum aceeagi specie a pututtrece dintr-un punct in altul. Dar schimb[rile geografice gi climatice care au avutloc in mod sigur in decursul perioadelor geologice recente, trebuie si fi provocatdiscontinuitate in aria de rdspindire, la inceput continud, a multor specii. In felulacesta sintem sili{i sd cercetdm dacd intr-adev[r excep{iile de la reguld, cd fiecarespecie are o arie continu[ de rdspindire sint atit de numeroase gi de importanteincit s[ ne facd si renuntam la convingerea, devenitd probabili pe bazra de considerentegenerale, cd fiecare specie a fost generatl inlSuntrul unei singure regiuni ;i a migratde acolo atit de departe pe clt a putut. Ar fi cu totul obositor sd discutlm toatecazurile in parte ale acelora;i. specii care trdiesc astdzi in puncte indepdrtate gi

separate ,si in numeroase cazuri nici nu pretind cd pot fi date explicafii. Dar, dup[citeva observafii prealabile, voi examina citeva dintre cele mai remarcabile grupe defapte, gi anume: existenfa aceleia,si specii pe virfurile unor lanluri de munfi inde-parta(i ;i in puncte indepirtate din regiunile arcticd gi ant arcticd; in al doilea rind(in capitolul urmitor) larga r6spindire a organismelor de apd dulce ; in al treilearind, prezenla aceloragi specii terestre pe insule ;i pe continentul cel mai apropiatde;i separate prin sute de mile de mare deschisd. Dacil existenfa aceleiagi speciiin puncte.indepdrtate_gi izolate ale suprafele1 namintului poate. fi explicati in multecazuri prin punctul de vedere dupd care fiecare specie a migrat dintr-un singurloc de nagtere, atunci, finind seama de igno ranla noastrd cu privire la schimbdrileclimatice gi geografice precedente ca gi a variatelor mijloace intimpldtoare de trans-port, mi se pare c5 pdrerea dupd, care un singur loc de nagtere constituie legea,este incomparabll mai siguri.

Discutind aceastd chestiune, vom fi in mdsurd in acela;i timp sd ne oprimasupra unei chestiuni la fel de importante pentru noi, gi anume dac[ diversele speciiale unui gen care dupd teoria noastrl trebuie si se tragd, toate dintr-un strdmo$

I_{,: 5t) l

.102 ORIGINEA SPECIILOR

comun, au putut migra, suferind modificdri in cursul migrafiei lor, dintr-o asemenearegiune unic6. Dacd, majoritatea speciilor locuind o regiune sint diferite de celedin altd regiune, degi inrudite indeaproape cu ele, se poate ardta cd a avut probabilloc in vreo perioadi anterioari o migralie dintr-o regiune in alta:- in acest cazpunctul nostru general de vedere va fi mult consolidat, deoarece explicalia s-arbaza, evident, pe principiul descenden{ei prin modificdri. O insuld vulcanicd, depildd, ridicat[ gi fcrmatd,la distan!6 de citeva sute de mile de un continent, va primiprobabil in decursul timpului ciliva colonigti de pe continent, iar descendenliiacestora, degi modificafi, vor mai fi incd legafi prin ereditate de locuitorii continen-tului. Asemenea cazuri sint comune ;i - dupd cum vcm vedea mai departe --sint inexplicabile din punctul de vedere al crealiei independente. O asemenea con-cep{ie cu privire la relaliile dintre speciile dintr-o regiune gi cele din altd regiunenu diferd mult de cea prezentatd de d-l Wallace, care conchide cd << orice specie gi-ainceput existenfa fiind legat[ atit in spaliu cit gi in timp cu o altd specie preexistentdindeaproape inruditd > gi in prezent se gtie bine cd el atribuie aceasti legdturddescendenlei prin modificdri.

Problema existenlei unui singur sau a mai multor centre de crea{ie diferade o altd problemd totugi inruditd, gi anume de problema dacd tofi indivizli aceleiagispecii se trag dintr-o singurd pereche sau dintr-un singur hermafrodit sau dacd,dupd cum presupun unii autori, din mai mulli indivizi crea(i sirnultan.La organismecare nu se incrucigeazd. niciodatd, dacd asemenea organisme existS, fiecare specietrebuie sd se fi tras dintr-o succesiune de varietdfi modificate, care s-au inlocuituna pe alta, dar nu s-au contopit nicicind cu alli indivizi sau variet5li ale aceleiasispecii; astfei incit la fiecare treaptd succesivd de modificare, to{i indivizii din aceeagiform[ se trag dintr-un singur pdrinte. Dar in marea majoritate a cazurilor, gi

anume la toate organismele care se impreuneazd de obicei pentru fiecare nagtere,sau care se incrucig eazd, intimpldtor, indivizii aceleiagi specii locuind in aceeagiregiune se vor pdstra aproape uniform prin lncrucigare, astfel incit mulli indivizise vor modifica simultan, iar totalitatea modificdrilor pe fiecare treaptd nu se vadatora descendenlei dintr-un singur pdrinte. Voi ilustra ceea ce vreau sd spun cuun exemplu: rasele noastre engleze de cai de cursd se deosebesc de caii din oricealtl rasd, iar deosebirea gi superioritatea lor nu se datoreazd descendenlei dintr-osingurd pereche, ci grijei continue in selecfion area ;i antrenamentul a numerosiindivizi in decursul fiec[rei generafii.

Inainte de a discuta cele trei grupe de fapte alese de mine pentru cd prezintdcea mai serioasd dificultate pentru teoria << centrelor unice de crea{ie >, trebuiesd spun citeva cuvinte despre mijloacele de r[spindire.

MIJLOACELE DE RASPTNDIRE

Sir C. Lyell ;i alf autori au tratat acest subiect cu murltd competenla. Eunu pot da aici decit un scurt rezumat al faptelor celor mai importante. Schimbareaclimei trebuie sd fi avut o puternicd influenld asupra migrafiei. O regiune care astdzieste de netrecut pentru anumite organisme din cauza naturii climei sale, a fostpoate o cale de migralie importantd c?nd clima era alta. Voi avea in curind prilejulsd discut mai amdnunlit aceasti latur[ a problemei. Schimbarile de nivel ale uscatu-lui trebuie sd fi avut qi ele o mare influenfd : un istm ingust separd in prezent doua

R.{sPlNnrRnA GEoGrrAFrcA

faune marine ; sA presupunem cd el este acum sau cd a fost mai inainte acoperitde apd, gi atunci gi cele doud faune se vor amesteca, sau se vor fi amestecat in trecut.Acolo unde se intinde astdzi marea, intr-o perioad d, anterioard poate c5. uscatullega intre ele insule sau poate chiar continente, permitind astfel organismelor terestres[ treacd de pe unele pe altele. Nici un geolog nu contestd faptul cd au avut locmari schimb[ri de nivel din perioada de cind existl organismele. Edward Forbesinsistd asupra faptului, cd toate insulele din Atlantic trebuie sd fi fost nu de multlegate cu Europa sau Africa, iar Europa la rindul ei cu America. Alli autori au unitin acela;i fel, printr-un po;d ipotetic, toate oceanele gi au reunit aproape fiecare insulicu vreun uscat principal. Intr-adevdr, dacd argumentele folosite de Forbes sint reale,trebuie admis cd nu existd nici o insuld care sd nu fi fost pina nu de mult unitd cuvreun continent. Acest punct de vedere taie nodul gordian al problemei rdspindiriiaceleiagi specii in cele mai indepdrtate puncte gi inlSturi multe dificultdfi, dar cinstitvorbind nu avem dreptul sd admitem schimbdri geografice atit de mari in decursulperioadei existen{ei speciilor actuale. Mi se pare cd avem numeroase dovezi despremarile oscilalii ale nivelului uscatului sau al mdrii; dar nu avem indicalii despreschimbdri atit de vaste in pozilia qi intinderea continentelor noastre incit sd le fireunit sau sd le fi legat, in decursul perioadei recente, cu diferitele insule oceaniceinterpuse. Admit pe deplin existen{a anterioard, a multor insule, in prezent scufundatein mare, gi care au servit poate ca locuri de oprire pentru plante sau pentru multeanimale in timpul migraliei acestora. tn oceanile avind coiali, astfel de insule scu-fnndate sint insemnate astdzi prin inele de corali sau atoli, situali deasupra lor.O dati admis intru totul - dupa cum se va admite la un moment dat - c[ fiecarespecie a provenit dintr-un singur loc de nagtere, gi cind, cu trecerea timpului, vomcunoagte mai precis mijloacele de rdspindire, vom fi in mdsurd sd ralion6m cucertitudine asupra intinderii de odinioard, a uscatului. Dar nu cred cd se va dovedivreodati ca in perioada recentd majoritatea continentelor noastre, care sint astdzicomplet separate, &u fost legate in mod continuu sau aproape continuu atit intreele cit gi cu numeroasele insule oceanice existente. O serie de fapte privitoare lardspindire - ca de pilda: marea diferen!5 dintre faunele marine din pdrfile opusee.lc aproape fiecdrui continent, legdtura strinsd dintre locuitorii din ter{iar ai diferi-telor uscaturi qi chiar m[ri cu locuitorii lor actuali, gradul de afinitate dintre mami-ferele locuind in insule, cu cele de pe continentul cel mai apropiat, par{ial deter-minat (cum vom vedea ulterior) de adincimea oceanului dintre ele - acestea ca

;i alte fapte asemdndtoare se opun admiterii unor at?t de uriage revolu{ii geogra-fice in perioada recenti, cum ar fi necesare pentru punctul de vedere formulat deForbes gi admis de adeplii sdi. Natura locuitorilor insulelor oceanice ca gi propor-fiile lor relative se opun de asemenea concepfiei continuitdlii anterioare a insulelorcontinentale. Conceptia cd aceste insule ar fi resturile unor continente scufundatenu este sprijinitd nici de compozitria vulcanicra aproepe generald, a insulelor ocea-nice ; dacd, ele ar fi e xistat la origine ca lan{uri de munli continentali cel pufinunele din insule ar fi fost formate ca alte virfuri de murli, din granit, gisturi meta-morfice, roci vechi fosilifere gi altele in loc sd fie alcdtuite din acumuliri dematerii vulcanice.

Trebuie sd spun acum citeva cuvinte despre aga-numiteie mijloace accidentale,care ar trebui mai de grabd denumite mijloace intimpldtoare de rdspindire. Mevoi mdrgini aici la planie. ln lucrdrile de 6otanicd se spune adesea despre diferite

Dr-r I OI1IGINEA SI)ECIILOR

1l Astazi familii. - Nota trad.2) 33 mite: circa 53 km; 60 rnile -.96,5 knr. - Nttta trarJ.3) 924 mile : I 487 km - Nota tad.

plante ce sint prost. adap^tate pentrlt o. largd rdspindire, dar in ceea ce privelteposibilitalile lor mai mari sau mai mici de_ miglilie peste mare, se poate spunecd ele sint aproape cu totul necllnoscute. Pin[ la' ceie citeva experienle pr'.*.le-am efectuat cu ajutorul d-lui Berkeley nici nu se gtia cit de mult pot'reriituseminlele fa a4iunea ddundto are. a apei de mare. Spre surprinderea mea, am con-statat c5 din 87 de feluri de semin[e,64 au incol{it dupd oimersiune de 28 de zilegi citeva au supravie{uit unei imersiuni de 137 de zlle. Trebuie semnala t cE uneleordine au suferit mult tnai mult decit altele : din cele noui Leguminoase experimen-tate, toate, cu excep_lia uneia singure, au rezistat prostla apa saratd; gapte specii dinordinelel) inrudite Hydrophyllacge gi Polemoniacee au muri t toate Oupa o imersiede o lund. Din comoditate am incercat.experien{e mai ales cu seminie mici, faiacapsuld sau fruct ; cllln toate s-au scufundat in citeva zile, ele nu ar fi pututpluti departe, Pe mari distanle ale mdrii, indiferent dacd,

"iuu sau nu atacate de

apa sdratd. Am incercat apoi unele fructe 9i capsule etc. mai mari, gi unele din eieau plutit timp. indelungat. Deosebirea dintre^ capacitatea de plutire a lemnuluiverde gi a celui uscat este binecunoscutd, de aceea ne-am gindiic[ inunO"iitfr p"tduce adeseori in mare plante uscate sau ramuri cu .uprui. de seminle sau firi.i.fixate de ele- De acee a, am hotirit sI usuc trunchiurile gi ramuril e a 94 de plantecu fructe coapte gi sd le pun in apd" de mare. llajoritatea s-au scufundat rJpeO.,dar unele din plante, care cind erau veni au plutit un timp foarte scurt, pluteaumai mult dacd' erau uscate. 4p d_e pildd, .algnele coapte se icufundau imediat , du,dacd erau uscate pluteau 90.de zile ,si apoi, fii_nd plantate, incolleau ; un Aspaiogr,,cu bace-coapte a. plutit 23 de zrle; uscat a plutif 85 de zile, iai ulterior serninieleau incollit;_ seminlele uscate de Helosciadiinl s-au scufundat in doue i,f., b;.uscate au plutit 90 de zile gi apoi au incol{it. in total, din 94 de plante us.aie, l gau plutit p9st9

_28 de zile, iar unele din ele au plutit chiar o perioadd mult mai mare.Deoarece 64187 soiuride seminle auincoliit dupd o imersiune de 28 de zile,iar I Atgqspecii distincte cu fructe coapte (dar nu toate de aceea;i specie ca in expe-rienla precedegtA) au plutit, dupd ce au fost uscate in prealiUlt, peste 2g de ,ilr,putem conchide - in mdsura in care se poate conchide ceva'din aceste pufinefapte - cd seminfele.a 1411C0 soiuri de plante din orice {ari pot fi purtat. J"curenlii .marini timp {e 28 de zrle, pdstrindu-gi puterea de geiminalie. yrteza mediea diferitilgt curenli din Atlantic este, dupd Atlasul fizic d'e Johnitorr, de 33 milepe zi (91ii curen{i.curg cu viteza de 60 mile 2) pe z1); cu aceasti vitezd semintelea 141100 plante dintr-o {ard pot p.luti 924 mile 3) iraversind marea pin1iriiiiiat9td,, iar.dupd 9e ay.ajuns la {5rm, dacd un vint le va purta in interior, intr-un coltfavorabil, pot incol1i. L )

Dupi experienlele mele, d-l Martens a incercat unele experiente asem dnd,-toare, dar intr^-un chip mult mai reusit,

_ agezind semin{ele inti-o .,rti., pusd in

mare, astfel incit ele erau rind pe rind "mrgg

ru..t 9*puse la'u"r, ugu.ur1 sint plantelec,?\e plutesc in mod real. El a incercat 98 feluri de seminfe, in c.a mai *ui. p;;4.diferite de cele folosite de mine , dar a ales multe fructe marr', precum gi seminli aieplantelor care trdiesc aproape de mare, ceea ce favoriza' itit durata lor mijlocie

RA SPTNDIRI]A GT'o GR A FICi.

de plutire, cit gi rezistenla lor la acfiunea dlundtoare a apei sdrate. Pe dealtd, parte, el nu a uscat mai intii plantele sau ramurile cu fructe, lucru carear fi fdcut ea unele dintre ele sd pluteascl mai mult. Rezultatul a fost cd18/98 din diferitele semin{e folosite de el au plutit 42 de zlle gi au fostcapabile de incollire ulterioard. Dar sint sigur cd plantele expuse valurilorvor pluti mai pulin timp decit cele ferite de migcdri violente ca in experienlelenoastre. De aceea, ar fi poate mai prudent sd spunem cd numai seminlele a10/100 plante dintr-o flord, dupa uscare, pot pluti pe mare o distan(6 de 900mile 1) gi pot apoi incol{i. Este interesant faptul ca fructele mari plutesc adeseamai muit timp decit cele mici, deoarece, dupa cum a ardtat Alph. de Candolle,plantele cu seminte sau cu fructe mari au in genere o rdspindire limitatd gi n-arputea

^ fi transportate pe altd cale.

Intimpldtor, seminfele pot fi rdspindite gi in alt mod. Lemnele plutitoaresint aruncate pe multe insule, chiar pe cele din mrjlocul celor mai mari oceane'astfel indigenii din insulele

.coraliene ale Pacificutui ili procurd pietre pentrJ

uneltele lor, numai dintre rdd[cinile arborilor plutitori ; aceste pietre formeazd,un important venit aI regilor. Am observat ca atunci cind printre rdddcinilearborilor sint prinse pietre de form[ neregulatd, de multe ori sint cuprinsemici particule de pdmint atit de perfect in rnterstiliile lor gi sub ele, incit nicio particuld nu poate fi spalatd de apd oricit de indelungat ar n transportul.De exemplu, dintr-o p[rticicl de pimint inchisd c'oinplet de rlddcinile unuistejar in virsti de 50 de ani, au germinat trei plante rircotiledonate. Sint sigurde exactitatea acestei observalii. De asemenea, pot ardta cd pasarile moarte,plutind la .suprafa[7 m5rii, uneori scapd fdrd sa fie devorate imediat ;i -nume-roase soiuri de seminfe din guga pdsirilor care plutesc i;i conservi mult timpvitalitatea. De pilda, mazdrea gi mdzdrichea sint ucise chiar de o imersiune deciteva zile in apd de mare; dar citeva din ele, scoase din gu$a unui porumbelcare plutise 30 de zrLe in apd de mare artificial5, au incollit aproape toate, spresurprinderea mea.

Pdsdrile vii sint de asemenea agenfi foarte eficienfi in transportul seminfelor.A; pute a crta numeroase fapte care aratd cd adeseori se intimpld ca diferite speciide pdsdri sd fie purtate de vinturi puternice pe distan{e mari ale oceanului. Putemsi spunem fard nici o indoiald c[ in asemenea condilii viteza lor de zbor este inmedie adeseori de 35 mile ') pe ord ; iar unii autori au apreciat-o la cifre gi mai mari.Nu am vdzut niciodatd seminfe hrdnitoare care sd treaci nedigerate prin intesti-nele unei pdsdri ; dar semintele tari ale fructelor trec neatacate chiar prin organeledigestiv. it. unui curcan. in decurs de doud luni am adunat in grddina rnea 12soiuri de seminle din excrementele unor pdsdrele ; aceste seminle pdreau in stareperfecti , lar unele dintre ele, pe care le-am incercat , 4u incol1it. Dar mai importanteste urmdtorul fapt : guga plsdrilor nu secreti suc gastric gi nu atacd de loc capaci-tatea de germinafie a seminlelor, dupa cum gtim din experienld ; dacd deci pasdreaa gdsit ;i a inghitit o mare cantitate de hrand, se poate afirma in mod pozitl cdtoate^seminfele nu-i trec in stomac timp de doudsprezece sau chiar de optsprezeeeore. In acest rlstimp, o pasdre poate ajunge u$or la o distan{6 de 500 mile, iar

r) 900 mile - I450 krn. - Nota tad.

') 56 km. - Nota trad.

20 - c. 3ti3

ORIGINEA SPECIILOR

goimii atacd,, d3na cum se _;tie, pdsdrile obosite, astfel incit confinutul gugei lorsfigiate poate fi raspindit. Unii goimi gi unele bufnip igi inghit piada in iitiegimegi dupa un_interval de doudsprezece pina la doudzecr.de ore,-degurgiteazd, ingilvii,care includ qgmjnle capabile_ sd incolleascd, dupd cum rezulid, Oin experienlelefdcute in grddinile zoologice. Unele seminfe de ovdz, griu, mei, seminfe dd canar r),cinepS, trifoi ;i sfecll au incolfit dupd ce au stat intre doudsprezece 9i doudzecigi una de ore in stomacul diferitelor pdsdri rdpito are; doud seminle de sfecld aucrescut dupd ce fuseserd re{inute astfel timp de doud zlle gi patrusprezece ore.Am observat cd pegtii de apd dulce mdnincd seminfele diferitelor plante terestre$l acvatice , iar ..pe$tii sint adeseori mincafi de pdsdri gi astfel seminlele potfi-transportate din loc in loc. Am introdus multe specii di, seminfe in sio-a^r.r-rile Ylor .pegti _mor[i, pe care i-am dat apoi hrani vulturilor ihtiofagi, .berzelor,si pelicanilor ; _

dup[ mai multe ore, aceste pdsari au degurgitat Gminlele iningluvii sau le-au eliminat in excremente ; multe din aceste semin{e' ,si-aupistrat puterea de germinare. Totu;i, unele seminfe erau totdeauna omoiite

'prin

acest proces.Uneori vintul duce ldcustele la mare depdrtare de uscat, astfel am prins o

lScust[ la 370 mile tL d9 coasta Africei gi am auzit cd altele au fost prinse la distanlegi mai mari. Rev. R.T. Lowe l-a informat pe Sir C. Lyell cd in noiembrie 1844 stoluride ldcuste au vizitat insula Madeira. Ele erau in numdr atit de mare gi zburau totatit de dese ca fulgii de zdpadd, in cel mai puternic viscol gi se intindeau verticalpina_ qnde se putea vedea cu luneta. Timp de doui-trei 211e, ele au zburat in jurulinsulei intr-o elipsd imens6, cu un diametru de cel pu{in cinci sau gase mile, Larnoaptea se asezau pe arborii mai inalli, pe care-i acopereau in intregime. Apoi audispdrut peste mare, la fel de brusc cum apirusera gi de atunci nu au mai vrzitatinsula. In unele regiuni din Natal, fermierii cred, degi n-au destule dovezi, cd semin-{ele ddun[toare sint introduse in pSgunile lor prin excrementele ldsate de marilestoluri de ldcuste care viziteazd, adesea aceastd [ard. Pe baza acestei pireri, d-lWeale mi-a trimis intr-o scrisoare un mic pachet de excremente uscate, din caream extras la microscop mai multe seminie, din care am oblinut gapte plante ierboaseapar{inind la doul specii, din doul genuri diferite. Astfel, un siol de l5custe .rr*e acela care a vrzitat Madeira poate fi mijlocul prin care se introduc diverse speciide plante intr-o insuld situatd departe de continent.

Degi ciocuri]e gi picioarele pdsdrilor sint in general curate, uneori se lipegtepe ele pdmint: o datd am g6sit gasezeci giunagranes) de pdmint, iar in alt caz doud-zecr gi doud grane a) de pamint argilos uscat pe piciorul unei potirnichi, iar inpdmint se gdsea o pietricicd de mdrimea unei seminle de mdzariche. Un exemplumai grditor : un prieten mi-a trimis un picior de sitar de pidure, cu pulin pdmlntuscat lipit de tibia, in greutate de numai 9 grane 6), confinind o sdminla de

- Juncus

bufonius care a incollit ;i a inflorit. D-l Swaysland din Brighton, care a studiat multin ultimli patruzeci de ani pdsarile noastre migratoare, md informeazd" cd a impugcatde muite ori codobature (Motacillae ) , pietrari gi mdrdcinari ( Saxicolae ) in mbmen-

t) Phalaris canariensis L. - Nota trad.

') 595 km. - Nota trad.31 circa 4 g. - Nota trad.

') 1,4 g. - Nota tad.5) 0,58 g, - Nota trad.

RASPiN DIHiJA GE() GNj\I'ICA

tul sosirii lor pe coastele noastre, inainte de a se fi ldsat jos; el a observat adeseamici bulgdrage de pdmint fixate de picioarele lor. Se pot da numeroase exemple,care dovedesc c[ in general solul este plin de seminfe, Aga de pildd, prol'. Newtonmi-a trimis piciorul unei potirnichi cu picioare ro;ii ( Caccabis rufa ) care fuseserdnitd ;i nu putea zbura; de acest picior se lipise un bulgdrag de plmint intdrit?n greutate de gase ;i jumdtate uncii t). Pdmintul a fost pdstrat timp de trei ani,apoi a fost fdrimilat, udat gi a;ezat sub un clopot de sticl6, iar din el au rdsdritnu mai pufin de 82 de plante : 12 monocotiledonate, inclusiv ovdzul comun gicel pufin o specie de iarb6, de asemenea 70 dicotiledonate, care cuprindeau, jude-cind dupd frunzele tinere, cel pu{in trei specii distincte. Avind in fa{6 asemeneafapte, mai putem oare sd ne indoim cd numeroasele pds[ri care sint purtate devint in fiecare an peste mari intinderi oceanice ;i care migreazl anual - de pildd,milioanele de prepelile peste Marea Mediter and - nu transportd ocazional citevaseminfe incluse in impurit5flle care li se lipesc de picioare sau de ciocuri ? Darasupra acestui subiect va trebui sd mai revin.

Deoarece se ;tie cI ghelarii sint uneori incdrca{i cu pdmint gi pietre gi autransportat chiar tufe, oase gi cuiburile unor p6sdri terestre, este neindoielnic cdele au transportat ocazional seminfe dintr-o parte in alta a regiunilor arcticd giantarcticd, dupd cum a presupus Lyell ; iar in timpul perioadei glaciare au trans-portat seminfe dintr-o parte in alta a regiunilor astdzi temperate. Astfel, comparindspeciile din insulele Azore cu cele din alte insule atlantice, mai apropiate de conti-nent (dupd cum remarcd d-l H. C. Watson) am.presupusr.pe baza caracterului lorceva mai nordic fa{a de latitudinea la care trdiesc [speciile respective], cd acesteinsule au fost in parte populate prin semin{e aduse de ghelari in timpul epocii gla-ciare. La cererea mea, Sir Ch. Lyell i-a scris lui M. Hartung intrebindu-l dacd n-aobservat blocuri eratice pe aceste insule ;i el a rdspuns cd a gasit fragmente maride granit gi de alte roci care nu se gdsesc in restul arhipelagului. Putem deci deducein mod sigur cd ghe{arii ;i-au depus odinioard incdrcdtura lor de piatra pe lSrmurileacestor insule din mijlocul oceanului gi este cel pu{in posibil ca ghefarii s[ fi adusaci citeva seminfe de plante nordice.

Dacd {inem seamd cd aceste diverse mijloace de transport, ca gi altele caretEri indoiala cd rdmin a fi descoperite in viitor, au aclionat in continuu zeci demii de ani, ar fi ciudat dacd multe plante n-ar fi astfel transportate la mari depdrtdri.Aceste mijloace de transport sint denumite uneori accidentale, ceea ce nu este tocmaicorect; curen{ii marini nu sint accidentali, dupa cum nici direcfia vinturilor pre-dorninante nu este accidentald. Trebuie observat cd nici un mijloc de transport nuva duce seminlele pe distan{e foarte mari: pentru cd seminlele nu-gi pdstreazdvitalitatea daci sint expuse mult timp acfiunii apei de mare ; de asemenea, seminlelenu pot fl transportate mult timp in guga sau intestinele p[sdrilor. Aceste mijloaceajung totugi pentru un transport intimplator peste mare, la distanle de sute edmile, sau din insuld in insul5, sau de pe un continent pe o insula vecind, dar nude pe un continent indepdrtat pe altul. Florele unor continente indepdrtate nu se

vor amesteca pe aceastd cale; ele vor rimine tot atit de deosebite pe cit sint ;i astdzi.Datoritd direc{iei lor, curen{ii nu aduc niciodati seminfe din America de Nordln Marea Britanie, in schimb pot aduce gi aduc seminfe din Indiile de vest pe

30?

r) circa 200 g. - Nota trsd.

ORIGINEA SPECIILOR

ldrmurile noastre apusene, unde, dacd nu au fost omorite prin foarte lunga lorimersie in apd sdrat6, nu vor putea suporta clima noastr6. Aproape in fiecare an.una sau dou6 pdsdri terestre sint duse de vint peste oceanul Atlantic, din Americade Nord pe ldrmurile apusene ale Irlandei gi Angliei ; dar seminlele nu pot fi trans-portate de acegti rari cdldtori decit pe o singurd cale, gi anume prin lipirea impuri-tdlilor de picioarele gi ciocurile 1or, ceea ce, de fapt, se intimpld rareori. Dar Chiarin acest caz) cit de mici va fi probabilttateaca o sdminfd sd cadd pe un sol favorabilgi si ajungd la maturitate ! Ar fi insd o mare gregeal[ s5. se spund cd deoarece oinsulS bine populatd,, ca de pilda Marea Britanie, nu a primit in ultimele citer,'asecole imigran{i din Europa sau din orice alt continent prin mijloace de transportintimpldtoare in mdsura in care se stie, ceea ce este foarte greu de dovedit, atuncigi o altd insul5, slab populat5, ,i situatd gi mai departe de continent, nu va primicolonigti prin asemenea rnijloace. Dintr-o sutd de specii de seminle sau de animaletransportate pe o insuld, chiar mult mai pu{in populatd decit Marea Britanie,poate ci numai o singurd specie va fi atit de bine adaptatd la noua sa patrie,incit sd se naturalizeze. Dar acest lucru nu este un argument valabil impotrivareahzdrilor efectuate prin mijloace de transport intimpl[toare, in decursul lungilorperioade geologice, cind insula se ridica gi inainte de a fi populatd in intregime.Aproape oricare sdmin!5 care are sanse de a ajunge, chiar pe un uscat aproapegol, cu puline sau chiar cu nici o insecti sau pasdre ddun[toare , y& incolli gi vasupravie{ui dacd este adaptatd climei.

- RASPiNpTneA IN TIMPUL PERIoADEI GLAcIARE

Identitatea multor plante ;i animale trditoare pe virfuri de mun{i despdr-fite prin gesuri de sute de miie, in care nu pot exista specii alpine, constittrie unuldin cele mai izbitoare cazuri cunoscute ale unei aceleiagi specii trdind in punctedepdrtate unele de altele, fdrd vreo posibilitaie aparentd de a fi migrat dintr-unpunct in aitul. Este intr-adevdr un fapt remarcabil ca atit de multe plante din aceeagispecie trdiesc in regiunile cu zdpezi din Alpi gi Pirinei, ca gi in extremul nord alEuropei; dar cu mult mai remarcabil este faptul cd plantele din Mun{ii Albi,din Stateie Unite ale Americii, sint aceleagi ca gi din Labrador gi aproape aceleagi -$,tpa cum spune Asa Gray - cu cele care trdiesc pe cei mai inalfi munli din Europa.Incd din 1747, fapte de felul celor de mai sus l-au dus pe Gmelin la concluzia cd,aceleagi specii trebuie sa fi fost create in mod independent in multe puncte distinctegi am fi rdmas la aceeagi pdrere, dacd Agassiz gr al1ii nu ar fi atras in mod specialaten{ia asupra perioadei glacrare, cate) dupd cum vom vedea de indat5, oferdo explica{ie simpla a acestor fapte. Existd tot felul de dovezi, organice;i anorganice,ci in cursul unei perioade geologice foarte recente, Europa Centrala li Americade Nord au suferit de pe urma unei clime arctice. Ruinele unei case nimicite de incen-diu nu-gi pot reda mai bine povestea decit gi-o redau pe a lor munlii din Sco{iagi Wales, ale cdror pante scrijelite, suprafele lustruite gi stinci asezate pe virfuri,vorbesc despre ghefarii care pind de curind le umpleau v5ile. Clima Europei s-aschimbat atit de mult, incit in nordul Italiei, morene gigantice l[sate de ghe{ariide odinioard sint acum acoperite de podgorii 9i de lanuri de porumb. Blocurile era-tice gi stincile scrijelite care se gdsesc in multe parfi ale Statelor Unite dovedescexisten{a anterioard a unei perioade reci.

nISP?NnlnEA GEoGRATICT

ln esenld, explicafia pe care o dd Edward Forbes in legiturd cu influenla deodinioard a climei glaciare asllpra rdspindirii locuitorilor Europei este ace ea careurmeazd. Ca sd-i urm[riminsd mai bine schimbdrile, sd presupunern cd se desfd-goard cu incetul o noul perioadd glaciard.,care apoi se termind., asa cum s-a intimplatsi cu cea dinainte. O dat[ frigul survenit gi fiecare zond. mai sudicd devenitdpotrivitd pentru locuitorii de la nord, acestia din urmd vor iua locurile locuito-iilot de mai inainte ai regiunilor temperate. In acelagi timp, locuitorii regiunilortemperate vor cobori tot mai la sud, pind c?nd vor fi oprili de bariere, unde vorpieri. Munfii se vor acoperi cu zdpadi gi ghea\d,, iar locuitorii lor alpini de maiinainte vor cobori la cirnpie. Cind frigul va atinge un maxim, vom avea o faun[ gi

o flord arcticS, acoperind parlile centrale din Europa, coborind la sud pind la Alpi;i Pirinei;i intinzindu-se chiar p?nd in Spania. Regiunile astdzi temperate din StateleUnite vor fi intr-un mod asem5.ndtor populate cu plante gi animale arctice, plantegi animale aproape aceleagi cu cele din Europ&, deoarece locuitorii circumpolariactuali, care presuprlnem cd au rnigrat pretutindeni spre sud, sint remarcabil deuniformi in toatd lumea.

Pe misura revenirii cildurii, formele arctice se vor retrage spre nord, urmateinCeaproape in r"etragerea lor de organismele regiunilor mai temperate. Si cu cit se vatopi zdpada, incepind cle la poaleie mun{itror, forrnele arctice vor ocupa terenuleliberat gi dezghelat, urcind mereu tot mai sus pe mdsura creqterii temperaturii ;i aretragerli zdpezii, in timp ce frafii lor i;i vor continua drumul spre ncrC. De aceea,la revenirea definitivd a c[ldurii, aceleagi specii care au triit mai inainte impreuniin gesurile europene gi nordamericane vor fi regisite in regiunile arctice din LumeaVeche gi Lurnea Noud, ca ;i pe multe virfuri izolate de mun{i, foarte indepdrtateunele de altele.

Putem astfel inlelege identitatea multor plante, care se gdsesc in puncte atitde indep[rtate ca mun{ii din Statele Unite si Europa. Putem de asemenea inlelegefaptul cd plantele alpine din fiecare lan( de mun(i sint mai ales inrudite cu formelearctice care trdiesc direct la nord sau aproape directla nord de ele: aceasta deoareceprima migralie corespunzdtoare venirii frigului cit gi reintoarcerea \a revenireacdldurii, s-au produs probabil fie direct spre sud fie spre ncrd. Aga de exemplu,plantele alpine ciin Scolia, dup5 cum a observat d-l H.C. Watson, cit 9i cele dinPirinei, dupa cum a remarcat Ramond, sint mai ales inrudite cu plantele din nordulScandinaviei ; cele din Statele Unite cu cele din Labrador ; cele din mun{ii Sibe-riei cu cele din regiunile arctice ale !5rii. Aceste puncte de vedere, intemeiate pefaptul perfect dovedit al existen{ei unei perioade glaciare anterioare, ni se parecd explicd intr-un mod atit de satisfdcitor rdspindirea actuald a organismeloralpine ;i arctice din Europa ,si America, incit Cacd in alte regiuni gdsim aceleagispecii pe virfuri de munfi depdrtate unele de altele, putem conchide fdrd altd" dovaddcd odinioard o climd mai rece le-a permis rnigra{ia prin segurile dintre munli, iarin prezent clima este prea caldd pentru ca ele sd poatl exista acolo.

Cum formele arctice au migrat mai intii spre sud gi pe urm[ inapoi spre nord,in concord anld, cu schimbarea climei, ele nu au fost expuse in cursul migraliilorlor lungi la mari deosebiri de temperaturd; gi cum toate au migrat in masd, relafiilelor reciproce nu au fost probabil muit schimbate. De aceea, in concordan{d iu prin-cipiile expuse in aceastd carte, aceste forme nu au suferit probabil multe modificdri.Dar formele alpine, rimase izolate din momentul reincdlzirii, la inceput la poalele

310 OITIGINEA SPECIILUR

munfilor ;i in cele din urm[ pe virfurile lor, an avut o situalie intrucitva diferita,Intr-adevdr, nu pare verosimil cd aceleagi specii arctice sd fi rdmas pe lanluri mun-toase foarte indep[rtate unele de altele gi sd fi supraviefuit acolo pind astd,zt:de asemenea este foarte probabil cd s-au amestecat cu vechi specii alpine care trebuiesa fi existat in munli inainte de inceputul epocii glaciare gi care in cursul perioadeicelei mai reci s-au extins temporar, coborind jos la $es. Tot astfel, formelearctice r[mase au fost expuse ulterior unor influen{e climatice intrucitva diferite.in felul acesta, relaliile lor reciproce au fost intrucitva schimbate ; in consecinldele au fost susceptibile de modificari gi au fost chiar modificate ; astfel, dacd vomcompara plantele ,si animalele alpine actuale din diferitele lanluri mari muntoaseeuropene degi multe din specii rdmin identice, unele exist[ ca varietAfi, unele caforme indoielnice sau subspecii, iar unele ca specii distincte degi apropiat inrudite.care se inlocuesc una pe alta in diferitele lanluri muntoase.

ln exemplul precedent, am considerat c[ la inceputul pericadei noastre glaciareimaginare, formele arctice erau tot atit de uniform rdspindite in jurul regiunilorpolare pe cit sint astdzi. Este insl necesar sd admitem cd multe forme subarcticegi citeva forrne temperate erau aceleagi in toatd lumea, deoarece unele din speciilecare existd acum pe pantele mun{ilor mai pulin inalli gi in sesurile Americii de Nordsi Europei sint aceleaqi. De aceea, se poate pune intrebarea cum explic acest grad deuniformitate al formelor subarctice Si temperate din toatd lumea la inceputulperioadei glaciare reale. ln prezent, formele subarctice gi nordice temperate din LumeaVeche gi Lumea Noud sint separate intre ele prin oceanul Atlantic gi prin pafiea.nordicd a oceanului Pacific. In timpul perioadei glaciare, cind locuitorii Lumii Vechigi Lumii Noi trdiau mai spre sud decit in prezent, trebuie sd fi fost mult mai completdesp[r1i1i prin pdrli qi mai intinse ale oceanului. De aceea, se poate pune intre-barea cum de au reuqit sd pdtrundd in cele doud continente aceleagi specii.atunci sau mai inainte. Cqed cd expli ca\ia o oferi natura climei dinaintea ince-putului perioadei glaciare. In acea perioadd, adici in pliocenul mai recent, majori-tatea locuitorilor lumii erau din punctul de vedereal speciilor, aceia;ica gi in prezent.dar avern motive serioase sd credern cd clima era mai caldd decit in zilele noastre.De aceea, putem presupune cd organismele care trdiesc acum la o latitudine de60o au triit in perioada pliocend mult mai la nord, lingd cercul polar, la o latitudinede 66- 67"; iar actualele forme arctice trdiau atunci pe teritorii discontinue ;i incd rnaiapropiate de pol. Dacd privim acum un glob pdmintesc, vedem cd sub cercul polarexistd uscat aproape neintrerupt, din Europa de Vest, prin Siberia, pind in Americade est. Aceastd continuitate a uscatului circumpolar, cu consecinla unei libertSlide intermigra{ie in condilii mai favorabile de climd, explicd presupusa uniformitatea formelor subarctice gi temperate din Lumea Veche gi Lumea Nou[, intr-crperioadd anterioard epocii glaciare.

Fiind convins - din motive semnalate rnai inainte - cd continentele noastreau rdmas mult timp in aproape aceeagi pozilie relativd, degi erau supuse unor marioscilafi de nivel, sint foarte tentat sd extind punctul de vedere de mai sus gi sd afirmcd in decursul unei perioade incd gi mai vechi gi mai calde, cum a fost epoca plio-cend mai veche, un mare numdr de plante gi animale identice locuiau uscatulcircumpolar aproape continuu ; aceste plante gi animale, atit cele din Lumea Vechecit gi cele din Lumea Noud, au inceput sd migreze in mod lent spre sud, cu multinainte de inceputul perioadei glaciare, cind clima a devenit mai pufin caldd. In

RISPINDIREA GnoGRAFICI

prezent cred cA ii vedem pe descenden{ii lor, majoritatea moilificafi, in p[rfile centraleale Europei gi ale Statelor Unite. Din acest punct de vedere putem in{elege inrudirea,cu toatd identitatea lor redusd, a formelor din America de Nord qi din Europ&,inrudire exirem de remarcabil[ dacd linem seama de distanta dintre cele doudregiuni gi de faptul ci ele sint despdrlite piin oceanul Atlantic. Inlelegem, de asemenea,faptul deosebit, sezisat de diferi{i observatori, cd formele din Europa gi Americaau fost in decursul ultimelor etaje ale terfiarului mult mai apropiat inrudite decitsint astdzi ; aceasta se explicd prin faptul cd in timpul perioadelor mai calde,pir{ile nordice din Lumea Veche qi Lumea Noud au fost legate aproape continuuprin uscat, care a servit ca punte de trecere pentru intermigralia locuitorilor lor; deatunci aceasti punte a devenit de netrecut datoritd frigului.

In timpul scdderii lente a temperaturii calde din peiioada pliocend, de indatdce speciile care locuiau in Lumea Noui qi cea Veche au migrat impreund la sudde cercul polar, ele au fost complet despirfite unele de altele. In ceea ce privegteforrnele temperate, separa\ia trebuie sa fiavutloc intr-o perioad[ foarte lndepdrtatd,.Pe cind plantele gi animalele migrau spre sud, ele trebuie sd se fi amestecat cu formelebdgtinage americane intr-una din cele doud mari regiuni gi si fi intrat in concu-ren{d cu ele ; iar in cealaltd mare regiune - cu formele Lumii Vechi. Prin urmare,aici situafia este mult mai favorabil[ pentru modificare - pentru mult mai multemodiflcdri decit cele suferite de formele alpine, rdmase izolate intr-o perioadd multmai recentd in diferite lanluri muntoase gi in regiunile arctice din Europa si Americade Nord. De aceea, dacd vom compara formele actuale din regiunile temperate aleLumii Noi gi Vechi, vom gdsi foarte puline specii identice (degi Asa Gray a ardtatrecent ci exist6 mai multe plante identice decit se credea), dar se glsesc in fiecareclasd mare multe forme, pe care unii naturaligti le claseazd ca rase geografice, iarallii ca specii distincte ; se gdsesc de asemenea o sumedenie de forme apropiat inru-dite sau inlocuitoare care sint clasificate de to{i naturaligtii ca specii distincte.

Numeroasele forme apropiat inrudite, trdind in prezent in regiuni marine cornpletseparate se explici pe baza teoriei modificdrii, deoarece in apele mdrii, ca gi peuscat, s-a produs o migrafie lentd a unei faune marine, care in perioada pliocenlsau chiar mai inainte, era aproape uniformd. de-a lungul {drmurilor continue alecercului polar. Astfel, cred, putem in{elege prezenla unor forme ter{iare strins inru-dite, existente gi dispirute, pe Jdrmurile de est gi vest ale pdrlii temperate a Americiide Nord ; de asemenea, putem infelege astfel cazul, ;i mai izbitor incd, al multorcrustacei apropiat inrudili (descrigi in admirabila lucrare a lui Dana), al unor pegtigi altor animale marine, care locuiesc in Marea Mediterand gi in Mdrile Japoniei

-aceste doud regiuni fiind acum complet separate prin intinderea unui continentintreg gi prin largi spalii oceanice.

Cazurile de inrudire apropiaLd intre speciile care au locuit sau locuiesc acumfie in mdrile care uCd 1[rmurile rdsdritene gi apusene ale Americii de Nord, fie in MareaMediteran[ gi a Japoniei, ca gi intre cele care locuiesc uscatul temperat din Americade Nord gi Europa, sint inexplicabile prin teoria creafiei. Nu putem sus{ine cdasemenea specii au fost create in mod identic, in concordan{i cu condiliile fizice

, aproape similare ale regiunilor, deoarece dacd, de pild[, compardm anumiteparfi ale Americii de Sud cu pdrli ale Africii de Sud sau Australiei, vedemregiuni foarte asemdn[toare in toate condiliile lor fizice, avind insd locuitoricu totul diferili.

311

312 ORIGINEA SPECIII,OR

ALTERNAREA PERIOADELOR GLACIARE IN NORD $I SUD

Trebuie totu;i sd ne reintoarcem la problema care ne privegte mai indeaproape.Sint convins ci punctul de vedere a lui Forbes poate fi mult extins. In Europaintilnim cea mai deplini dovacid a perioadei glaciare, de la {drmurile apusene aleMarii Britanii pind la creasta Uralilor qi in sud pini la Firinei. Dupd mamifereleinghe{ate gi dupd natura vegeta{iei rnontane putem deduce cd gi Siberia 3 fost supusdunui regim similar. Dupd clr. Flooker, zdpezlle vegnice acopereau odinioard, creastacentrali a munlilor Libanrilui, alimentind ghelari care coborau la 4000 picioarepind in vdi. Acelagi observator a gisit recent morene mari la micd altitudine inlanful munlilor Atlas de Nord. De-a lungul rnunlilor Himalaia, in puncte ciepdrtateintre ele la distanle de 900 mile, ghe{arii au l6sat urmele coboririi lor lente deodinioard, iar in regiunea Sikkim, dr. Hooker a vdzut porumb cultivat pe vechimorene gigantice. La sud de continentul asiatic, de cealaltd pate a ecuatorului,;tim pe baza excelenteior cercetdri ale dr. J. Haast gi dr. Hector, cd, in NouaZeelandl, ghelari imengi coborau odinioard la altitudini mici, iar aceleagi planteg[site de cdtre dr. Hcoker pe mun{i foarte depdrtali unii de al1ii din aceastd insul6,exprimd aceeagi istorie a unei perioade reci din trecut. Din faptele pe care mi le-acomunicat rev. W.B. Clarke, rezultd Ce asemenea cd existd urme ale unei activitdliglaciare trecute in munlii din coilul de sud-est al Australiei.

Dacd trecem la America, vedem cd in jumatatea ei de nord au fost observatebuc6{i de stincd aduse de ghe{ari, in partea rdsdriteand a continentului, pina la lati-tudinea de 36o -3io, iar pe tdrmurile Pacificului, unde clima este acum atit de deose-bitA, au ajuns spre sud pind la latitudinea de 46'. Blocuri eratice au fost de asemeneasemnalate in munlii Stincogi. in CorCilierii din America de Sud, aproape de ecuator,ghelarii se intindeau odinicard cu mr lt sub nivelul lor actual. Am cercetat in Chilecentral, un morman enorm de sfarimdturi detrit:ce cu blocuri mari, care traversavalea Portillo ; el forma cindva, f'ard indoial[, o morend uriaga ; d-l D. Forbes mdinformeazd, cd. a gdsit in diferite par(i ale Cordilierilor, intre latit. 1s";i 30" S, la oinal{ime de aproximativ l2 000 de picioare, roci adinc scrijelite, semdnind cu celepe care le-a v\.zut in Norvegia, ca gi mari mase de sfdrimituri detritice cuprinzindpiet.is zgiriat. in toatd aceasid regiune din Cordilieri nu mai existd astdzi ghefariadevdrali, nici mdcar la inailirni mult rnai mari. Mai spre sud, de ambele parli alecontinentului, de la latitudinea de 41" pind la extremitatea cea mai sudicd, gdsimdovada cea mai limpede a activitdlii glaciare de odinioard, in numeroasele blocuriimense de stincd transportate departe de locul lor de origine.

Aceste diferite date, qi anume faptul c[ activitatea glaciarl s-a extins de jurimprejurul emisferelor nordicd gi sudicd - faptul cd perioada a fost recentd insens geologic in ambele emisfere - c5 ea a durat in ambele, timp indelungat,dupd cum se poate deduce din cantitatea de urme ldsate - cd, in sfirgit, ghe{ariiau coborit recent la un nivel jos de-a lungul intregii linii a Cordilierilor, m-au deter-minat la un moment dat s[ cred in inevitabilitatea concluziei cd temperatura dinintreaga lume a scdzut simultan in cursul perioadei glaciare. Dar intr-o serie dememorii admirabile, C-l Croll a incercat de curind s[ arate cd clima glaciardeste rezul-tatul unor cauze fizic e diferite, puse in acfiune de o crestere a excentricitdliiorbitei pdmintului. Toate aceste cauze tind spre acelagi rezultat; dar cea mai puter-nic6 apare influen{a indirectd a excentriciffitii orbitei asupra curen{ilor oceanici.

ntrsPtNDrnEA GEocnAFrc.tr 313

Dupd d-l Croll, perioadele reci revin la fiecare zece sau cincisprezece mii de anr

;i sint - la intervale mai mari - foarte aspre, datoritd unor anumite caurze, dintrecare cea mai impcrtantd este pozilia relativd a uscatului ,si a apei, dupi cum a ardtatSir C. Lyell. D-l Croll crede cd ultima mare perioadd, glaciard a avut loc acum240.000 de ani, si a durat, cu usoare schimbari de climd, peste 160.000 de ani.?;ir1.'r.tIn ceea ce privegte perioadele glaciare rnai vechi, unii geologi sint convin;i, pe bazdde dovezi directe, cd au avut lccin cursul formaliunilor miocene ;i eocene, ca sd numai vorbim de forma{iunile gi mai vechi. Dar rezultatul cel mai important pentrunoi, la care a ajuns d-l Croll, este c[ ori de cite ori emisfera nordicd trece printr-operioadd rece, temperatura ernisferei sudice se ridicd, iernile devin mult maiblinde, in special datoritd schimbdrilor direc{iei curen{ilor oceanici. Acelaqilucru se intimpld gi cu emisfera nordici, atuirci cind cea sudicd trece printr-operioadd glaciard. Aceste concluzii clarificd atit de mult rdspindirea geograficd,incit am motive puterniee si le admit ; dar voi expune mai intii faptele care cero explica{ie.

Dr. Hooker a ardtat cd in America de Sud, pe lingd multe specii apropiatinrudite, existd patruzeci - cincizeci de plante cu flori in Tierra del Fuego, repre-zentind o parte insemnatd din flora sdracd a acestei regiuni, care sint comune cuAmerica de Nord ;i Europa cu toatd enorma depdrtare a acestor regiuni situatein emisfere opuse.In mun{ii inalfi din America ecuatorial5 existd o mullime de speciiaparte aparlinind unor genuri europene. Gardner a gasit in munlii Organ d.nBrazrlia unele genuri din zona temperatd a Europei, unele antarctice gi unele caretrdiesc in Anzi, genuri care nu existd in regiunile de ,ses calde, intermediare. Cele-brul Humbold a gdsit incd demult in rnunlii Silla din Caraccas specii aparlinind unorgenuri caracteristice Cordilierilor.

in Africa, diferite forme caracteristice Europei 9i ciliva reprezentan{i ai floreiCapului Bunei Speranfe, se g6sesc in rnun{ii Abisiniei. La Capul Bunei Speranle,se gdlesc citeva specii europe ne de spre care se crede cd nu au fost introduse de cffi,iar in munfi citeva forme inloctritoare ale acelor euroFene, care nu au fost desco-perite in parfiie intertropicale ale Africii. Dr. Hooker a ardtat de asemenea recent,cd unele plante care trdiesc in pdrfile ridicate ale insulei inalte Fernando Po gi inmun{ii vecini din Camerun, din golful Guineii, sint indeaproape inrudite cu celedin munlii Abisiniei, precum ;i cu cele din Europa te rperatf,. Se Fare, dupd cumqtim de la dr. Hooker, cd unele din aceste plante din zona temperatd au fost desco-perite de rev. R. T. Lowe, ln munlii din insulele Capului Verde. O asemeneardspindire a aceloragi lbrme din zona temperat:a,la ecuator, peste intregul continentafrican ;i in mun{ii arhipelagrihri Capului Vercie, constituie unul din cele mai uimi-toare fapte djn rispindirea plantelor.

In Himalara, in lanfurile de munji izolate din peninsula Indiei, pe inil{imiledin Ceylon gi pe conurile vulcanice din Iava, triiesc multe plante identice sauinlocuindu-se una pe alta; in acela;i timp ele sint inlocuitoare pentru unele plantedin Europa care nu se gdsesc in sesurile caide intermediare. O listd a genurilor de,plante culese de pe virfurile mai inalte din Iava, dau imaginea unei colec{ii luatd depe dealurile europene ! $i mar izbitor este faptul cd forme trarticulare australienesint reprezentate de anumite plante care cresc pe creste le munlilor din Borneo.Unele din aceste forme australiene, dupd cum imi spune dr. Hooker, Se intind

,l IUI'T ORIGINEA SPECIILOR

de-a lungul in[lfimilor din peninsula Malacca, 3u o rdspindire sporadicd in India,;i ajulg departe, spre nord, pind in Japonia.

In munlii din sudul Australiei, dr. F. Mtiller a descoperit mai multe speciieuropene ; alte specii, neintroduse de om, trdiesc la ,es ; iar dr. Hooker md infor-meazd. cd, se poate da o listd lungd de genuri europene gdsite in Australia, nu lnsdin regiunile calde intermediare. In admirabila <Introducere la flora Noii Zeelande>>a dr. Hooker, se dau date analoge gi impresionante cu privire la plantele dinaceastd mare insuld. Vedem din toate acestea, cd unele plante care cresc pe munfiimai inal{i din toate regiunile tropicale ale lumii gi pe cimpiile temperate de la nordgi sud, fie cd aparlin aceloragi specii, fie c[ sint varietali ale aceloragi specii. Trebuieobservat, totugi, cd aceste plante nu sint forme strict arctice, deoarece, dupi cuma observat d-l H. C. \ffatson, <<coborind de la latitudinile polare spre cele ecuatorialefforele alpine sall montane devin tot mai pulin arctice>>.

^P. lingd aceste forme iden]

tice gi indeaproape inrudite, multe din speciile care populeazd aceleagi suprafelefoarte indepdrtate intre ele, aparlin unor genuri care in prezent nu se gdsesc in ;e-surile tropicale intermediare.

Aceste scurte observa{ii se referd numai la plante; dar se pot da citeva fapteanaloge gi cu privire la animalele terestre. Cazuri similare se intilnesc de asemeneagi la organismele marine; pot cita ca exemplu ceea ce spune cea mai inaltd autori-tate in materie, prof. Dana, anume cd <<este desigur uimitor faptul cd NouaZeelanda posedi crustacei mai asemdndtori cu cei din Marea Britanie, situatd la anti-pozi, decit cu cei din oricare altra parte a lumii>. Sir J. Richardson vorbe;te de ase-menea despre reaparilia pe {Srmurile Noii Zeelande, ale Tasmaniei etc., a unor formenordice de pegti. Dr. Hooker md informeazd. cd doudzeci gi cinci de specii de algesint comune 56rii Zeelande 9i Europei, dar nu au fost gisite in mdrile tropicaleintermediare.

Din faptele de mai sus, gi anume din prezenla unor forme ale zonelor tempe-rate pe porliunile inalte din intreaga Africd ecuatoriald, de-a lungul peninsuleiindiene, ?n Ceylon gi in arhipelagul malaiez, gi intr-o m[surd mai micd in toatd vastaintindere a Americii de Sud tropicale, apare aproape in mod cert cd intr-o perioaddanterioari, fdrd indoiali in timpul perioadei cele mai aspre din glaciar, gesurileacestor mari continente au fost populate pretutindeni lingd ecuator de un marenumdr de forme ale zonelor temperate. In aceastS perioadd, la nivelul mdrii, climaecuatoriald, era probabil aceeagi cu aceea existentd in prezent la ?nillimea de cincipina la gas^e mii de picioare din aceeagi latitudine sau mai de grabd poate chiar cevamai rece. In timpul acestei cele mai reci perioade, gesurile pe lingd ecuator trebuiesa fi fost acoperite cu o vegetalie mixtd tropicald ;i temperati luxuriantd,, asem[-n[toare cu cea descrisd de dr. Hooker la inilfimea de patru pind la cinci mii depicioare de pe pantele mai joase ale mun{ilor Himalaia, dar poate cu o mai mare pre-dominan[d, a formelor de zone temperate. Astfel, d-lMann a gdsit in insula muntoasiFernando Po din golful Guineii forme temp^erate europene care incepeau sd apard,de la indl{imea de peste cinci mii de picioare. In mun{ii din Panama, la indljimea denumai doud mii de picioare, dr. Seemann a gdsit o vegetalie asemdnitoare cu aceeadin Mexico ((cu forme din zona toridd amestecate armonios cu cele din zonatemperatd, t>.

Sd vedem acum dacd concluzia d-lui Croll, qi anume cd atunci cind emisferanordicd a suferit in urma frigului extrem al marei perioade glaciare, emisfera sudicd

RISPTNDIREA GEoGRAFICI

avea o climd mai caldd, aruncl oarecare lumini asupra d istribu{iei actuale aparentinexplicabile a diferitelor organisme in pdrfile temperate ale ambelor ernisfere giin munlii regiunilor tropicale. Perioada glaciard, m5suratd in ani, trebuie si fifost foarte indelungatd ; gi daci ne amintim peste ce spa{ii mari s-au intins, in citevasecole numai, unele plante gi animale naturalizate,aceasti perioadd ne apare ca sufi-cient de ampld pentru orice grad de migralie. Se gtie cd atunci cind frigul a devenittot mai intens, formele arctice au invadat regiunile temperate ; gi din faptele pe carele-am expus rezultd neindoielnic cd unele din formele temperate cele mai viguroase,mai dominante gi cu rdspindirea cea mai larg6, au invadat gesurile ecuatoriale.Locuitorii acestor gesuri calcie au migrat in acelagi timp in regiunile tropicale gi

subtropicale, deoarece emisfera sudicd era mai caldd in aceastd perioadd. Spredeclinul perioadei glaciare, cind ambele emisfere au revenit la temperatura lor ante-ioard, formele temperate nordice, care trdiau in ;esurile de ling[ ecuator, au fo-stimpinse probabil inapoi in patria lor de origine sau nimicite, fiind inlocuite deformele ecuatoriale care se inapoiau dinspre sud. Totugi, unele dintre formele nordicetemperate s-au urcat foarte probabil pe indlfimi, unde, daci acestea erau suficientde inalte, au supravie{uit probabil mult timp, intocmai ca gi formele arctice dinmunlii Europei. Ele au putut supravielui, chiar dacd clima nll era cu totul potrivitipentru ele, deoarece schimbarea ternperaturii, a fost probabil foarte lentd, iar planteleposedd fard indoiald o anumitd capacitate de aclimatizare, dupd cum se vededin faptul cd ele transmit descenden{ilor lor diferite capacitdli constitu(ionale derezistenld la cdldurd gi frig.

In cadrul rnersului regulat al fenomenelor, emisfera sudicd a fost probabilsupusd la rindul ei unei perioade glaciare severe, iar emisfera nordicd a devenit maicaldd ; formele temperate sudice au invadat atunci gesurile ecuatoriale. Formele nordicecare rdmdseserd odinioard in mun{i, au coborit atunci gi s-au amestecat cu formelesudice. Acestea din urmd, cind clldura a revenit, s-au reintors in patria lor ante-fioard,lisind citeva specii in munfi gi ducind cu ele spre sud citeva dintre f ormelcnordice temperate care au coborit pantele lor muntoase. Astfel vom g[si citevaspecii identice in zonele temperate de la nord gi de la sud gi in mun{ii regiunilortropicale intermediare. Dar speciile care au rdmas timp indelungat in acegti mun{isau in emisfere opuse, vor trebui sd concureze cu multe fbrme noi;i vor fi sllpuseunor condilii fizice intrucitva deosebite ; de aceea, ele vor fi susceptibile de modi-ficdri ,si voi exista acum in general ca varietali iau specii inlocuitoare. ln reali-tate aga si este. Trebuie de asemenea sd nu uitdm existenla in ambele emisfere aunor perioade glaciare anterioare, deoarece acestea explicS, in concordan{d. cuaceleagi principii, numeroasele specii absolut distincte care locuiesc aceleagi supra-fe{e sep arate prin mari intervale gi aparlinind unor gennri care nll se gdsesc acum inzonele calde intermediare:

Existd un fapt remarcabil, asupra .ciruia insistb mult Hooker, in ceea ceprivegte America, gi Alph. de Candolle in ceea ce privegte Australia, gi anume ci dela nord la sud au migrat mai multe specii identice sau u$or modificate , decit in direcliainvers6. Gdsim, totugi, citeva forme sudice in munlii'din Borneo 9i Abisinia. Bdnu-iesc c5. aceastd migra{ie preponderentd de la nord. spre sud se datoregte faptuluicd la nord uscatul este mai intins, cit gi faptului cd

-formele nordice eralr mai nu-

meroase in locurile lor de trai 9i prin urmare au progresat, mai mult decit formelesudice, prin selec{ie naturald gi concurentd, alunginO la un grad superior de

316

:t16 ONIGINE.{ SPECIILON

perfeclie sau de capacitate de dominare. $i astfel, cind cele doud grupe s-au amestecatin regiunile ecuatoriale, in decursul alterndrilor pericadeloi glaciare, formelenordice ce au fost mai puternice, au fost capabile sa-gi men{ind locgrile in munfi,iar apoi s5 migreze spre sud irnpreunb cu formele sudiie ; in schimb, formele sudicenu au putut face acelasi lucru fafd de formele nordice. La fel se intimpid gi astd,zi,cind vedem multe plante gi animale europene cucerind teritorii in La Piata, NouaTeelandd gi in rnai micd mdsurd in Australia, eliniin?nd formele bagtinage, ?n fi*p ce

foale pu{ine fcrme sudice s-au naturalizat in emisfera nordic5, de gi s-au importatin E-ulopl multe piei, lind qi alte obiecte prin care se pot transporta ugor sr-in1.,in ultimele doud sau trei secole din La Plata gi in uitimii patruzeci iau cinciz6cide ani din Australia. Totusi, munfii Neilgherie din InCia constiiuie o excep{ie par liald,deoarece aici, dupa cum'aflu Ci:la CrI Hooker, formele australiene se inmultescrepede gi se naturalizeazh. Nu incape indoiald ci inainte de ultima mare perioaddglaciatd' munlii intertropicali erau populali cu forme alpine endemice; clar acestea aufbst aprgape totdeatina invinse de fcrmele mai_dominante, generate ip regiunile maiyastg ;i in ate liereie mai eflciente clin norcl. in multe iniriie, plantele qi-animalelebdgtina;e sint egalate numeric sau chiar deplgite cle forrnele naturalizate; acestlucru reprezintd prima treaptd c5tre disparilia lor. Muniii sint insulele nscatuluigi locuitorii lor au fbst invingi cle formele produse in supraf.elele mai vaste din ncrd,in acela"gi fel in care locuitorii insulelor propriu-zise au fosi invingi pretutindeni gicontinud sd fie invingi de formele coniinentale naturalizate prin acliunea omuluri.

Aceleagi principii se aprlicd rdspinclirii animalelor terestre si organismelcrmarine, din zonele ternperate de la nord gi sucl, ca;i in mr-infii intertrlopicaii. indecursul momentului culminant atr perioadei glaciare, cind curen(ii oceani.i eraufoarte deosebili d9.cei actuali, unii iocuitori din mdrile temperate au putut ajungePilS la ecuator; dintre acegtia pu(ini au reugit poate sd migreze imedlat spre sui,folosindu-se de curen{ii mai reci, in timp ce allii au putut rimine gi supravielui inadincurile mai reci pina ce emisfera sudicd a fost din nou supusd unei climeglaciare, care le-a permis s[ progreseze rnar departe; acest lucru are loc in acelagimod in care - dupd Forbes - existd gi pind in zileie noastre, in pdrfile rniiadlnci ale mirilor temperate norclice, spa{ii izolate locuite de organisme arctice.

lint departe de presupunerea cd toate dificultS{ile in legdturf cu rdspindireagi afinitelile dintre speciile identice qi inrudite care trdiesc acum atit de ieparatela nord si la sud, si uneori in lanlurile muntoase intermediare, &u fost inldturateprin vederile expuse mai sus. Astfel, nu se pot indica liniile exacte de migra{ie. Nuputem explica pentru ce anumite specii gi nu altele au migrat ; pentru ce anumitespecii au fost modificate gi au dat nagtere unor forme noi, in timp ce altele aurdmas neschimbate. Nu putem spera sd explicdrn asemenea frple pind ce nu vomputea spune pentru ce o specie gi nu alta reugegte sd fie naturalizatd intr-otard, strdind prin intermediul omului ; pentru ce o specie are o arie de rdspindirede doud sau de trei ori mai mare 9i este de doud sau trei ori mai comund decitaltd specie, in propriile lor teritorii.

De asemenea, rdmin de rezolvat diferite dificultdti speciale, de exe m plu,prezen{asemnalata de dr. Hooker, a' aceloragi plante in puncte la depdrtdri atit de enormeca Kerguelen, Noua Zeelandd, gi lara de Foc; dar dupd cum presupune Lyell,ghe{arii au jucat poate un rol in rdspindirea lor. Existen{a Llnor specii in acestepuncte, ca gi in altele mai depdrtate din emisfera sudicd, specii care degi distincte

nAst, i-\ Dl RE.\ Glto c RArrc.4, 31?

apartin unor genuri exclusiv sudice, constituie un caz deosebit de remarcabil. Uneledin aceste specii sint atit de deosebite, tncit nu putem presupune cd de la inceputulultimei perioade glaciare gi pina in zilele noastre a fost timp suflcient pentru migra{iagi modificarea lor ulterioarl in mdsurd necesari. Faptele par sd arate cd. speciidistincte, aparlininci aceloragi genuri, au migrat in sens radiar dintr-un centru comun,ceea ce md face si cred cd atit in emisfera de sud cit gi in cea de nord, ultimaperioad'a glaciafi" a fost precedatd de o perioad5 mai caldd, in care uscatul dinAntarctica, azi acoperit cu ghe{uri, poseda o fiord foarte speciald gi izolatd. Sepoate presupune cd inainte ca aceastd flora sd fi fost exterminatd, in cursul ultimeiepoci glaciare, citeva forme reu;iserd sd se rdspindeascd departe, in diferite puncteale emisferei sudice, prin mijloace de transport jntimpldioare gi cu ajutorul unorsta{iuni de oprire - insule astdzi scufundate. In felul acesta, lirmurile sudice aleAmericii, Australiei gi Noii Zeelande au fost populate intr-o mdsurd redusi deacelea;i forrne particulare de via[d,.

Sir C. Lyell a scris intr-un mod remarcabil ;i in termeni aproape identici cu ceifolosili de mine, despre efectele prociuse asupra rlspindirii geografice de marileschimb6ri ale climei din lume. $i am vdzut, din cele de mai sus, cd concluziile d-luiCroll, dupd care perioadele glaciare succesive dintr-o emisferd coincid cu perioademai calde din emisfera opusd, impreunl cu admiterea modificarii lente a speciilor,explic[ o muilime de fapte cu privire la rdspindirea acelora;i forrne de via{d ;i aformeior inrudite in toate plrlile globului. Fluviul viefii s-a rev[rsat in decursulunei epoci dinspre nord gi in decursul alteia dinspre sud, atingind in ambele cazuriecuatorul, dar fluviul vie{ii a circulat mai puternic dinspre nord decit din direclia con-trard,;i prin urmare a inundat mai cu din belgug sudul. Dupi cum mareele igi lasdurmele pe farm sub form[ de linii orizontale, care se inalla mai mult acolo undefltixr-rl se ridicd mai sus, tot astfel valurile vie{ii gi-au lSsat urmele lor vii pe virfurilemunlilor nogtri, pe o linie care urcd lin din gesurile arctice pini la o mare altitu-dine lingS ecuator. Feluritele vietd{i aruncate astfel pe flrm pot fi comparate curasele umane sdlbatice, impinse aproape pretutindeni in mun{i, supraviefuind pepovirnigurile lor gi constituind o mdrturie interesantd, a vechilor locuitori din gesurileinconjuritoare.

CAPITOLUL KIInASpINDIREA GEocnan'tcA (urmare)

Rdspindirea organismelor de apd dulce - Despre locuitorii insulelor oceanice - Lipsa batra-cienilor ;i a mamiferelor terestre - Despre relagiile dinrre locuitorii insu[elor Si cei din continen-tul cel nni apropiat - Despre colonizarea din cel rnai apropiat centru si modifcarile alteri-

Rezumatul capitolului de fatq ;i al celui precedent

ORGANISMELE DE APA DULCE

Deoarece lacurile ;i sistemele fluviale sint separate prin bariere de uscat, s-arp.utea crede cd organismele de apa dulcg nu sint lalg rAspin$ite in aceea$i regiune ;gi cum marea este la prima vedere o bariera gi mai formioabil[, s-ar putea de aseme-nea crede cd ele nu se rdspindesc niciodata pin[ in regiuni indep[rtate. Dar in reali-tate, situalia este exact inversf,. Nu numar c6, numeroase specii de apd dulce, dindiferite clase au o rdspindire enorm[, dar specii inrudite domina in mod remarcabilpe intregul glob pdmintesc. Cind am colectat pentru prima oard in apele duicidin Brazllta, &D fost foarte surprins de asemdnarea insectelor acvatice dulcicole,a molu;telor etc. cu cele din Marea Britanie, e& gi de neasemdnarea organis-melor terestre inconjurdtoare cu cele din Anglia.

Cred ci deosebita capacitate de largd raspindire a organismelor de ap[ dulcepoate fi explicatd, in majoritatea cazunlor, prin faptul cd au devenit apte s[execute intr-un mod foarte util pentru ele, migralii scurte gi frecvente din balta inbaltd sau din riu in riu, in propriile lor regruni. Astfel, posibilit atea unei largiraspindiri reiese din aceastd capacrtate ca o consecinla aproape necesard. Nu putemexamina aici decit pufine cazvrr dintre acestea, ;i dintre ele unul din cele maigreu de explicat se referi la pegti. Mai inainte se credea cd. acelea;i specii de apddulce nu au existat niciodata in doud contrnente indepartate. Dar dr. Gtinther aardtat recent cd Galaxias attenuatas trdiegte in Tasmanra, Noua Zeelandd, InsuleleFalkland gi pe continentul sud-american. Acest caz este uimrtor gi indica probabilrispindirea dintr-un centru antarctic in decursul unei perioade anterioare, calde.Totu;i el devine in oarecare mdsurd mai pulin uimitor dac[ se fine seamd cdunele specii ale acestui gen au puterea de a traversa, prin mijloace necunoscute,imense spafii deschise ale oceanului : astfel o aceea;i specie este comuni NoiiZeelande gi insulelor Auckland, degi acestea sint separate intre ele prin 230 mile. Pegtii

320 ()1TI (iINEA SPECIIT,'}R

de apd dulce din acela;i continent au adesea o larg[ r[spindire, aparent c.anri-

cioas[; astfel, in doud sisteme fluviale invecinate unele specii pot fi aceleagi 2 raraltele cu totul deosebite.

Este probabil cd pegtii sint transportalr uneori prin ceea ce s-ar putea nyryimijloace iniimplatoare. Astfel, nu arareori pegti incd vii sint arunca{i de.cicloni lamari distan{e; se gtie de asemenea cd icrele i;i pastreazd vitalitatea mult timp duplce au fost scoase

.din ap6. Rdspindirea pegtilor poate fi totugi atribuiti in special

schimbdrilor de nivel ale uscatului in decursul perioadei recente, schimbdri care au

determinat fluviile s[ se uneascd unul cu altul. Se pot cita de asemenea exempleasemdndtoare intimplate in timpul revdrs6rilor, fdrd nici o schimbare de nivel.La aceea;i concluiie duce ;i existenla marii de osebiri dintre pegtii care

trdiesc de o parte gi de alta a majorit[tii lanlurilor muntoase continue,_ care pTin

urmare au impiedicat de timpuriu in mod total contactul sistemelor fluviale dinambele par1i. Unii pe$ti de apd dulce aparfin unor forme foarte vechi si, in asemellea

cazuri, a existat timp suficient pentru mari schimbdri geografice ;i prin Llrmare timpgi mijloace pentru numeroase migralii. Mai mult inc6, dr. Gi,inther a ajuns recent,pe baza unei serii de considerafii, si conchid[ c[ la pegti, aceleaqi fgrme posedd o

inare capacitate de persistentei. Pe;tii de apd sSratd pot fi obi;nui1i incet .9i cu

gnja si trdiascd in ap| dulce ; rar dupl Valenciennes nu existd aproape nici un

Er"p ai cdrui reprezentanli si fi: to{i limitali la viala dulciccl5, astfel incit o _speciemafina, apa4inlnd unui grup de apd dulce, poate cdl[tori departe 4.-u lungul

larmurilof marii gi poate, probabil, sd se adapt"eze farb prea multi dificultate, laapele dulci dintr-o regiune indepdrtatd.

Unele specii de molugte de apd dulce au o raspindire foarte largd, iar speciileinrudite care^descind, dupd teoria noastr6, dintr-un parinte comun 9i trebuie sh

provind dintr-o sursd uniid, predominS in lume. trtaspindirea acestor molugte P-3incurcat mult la inceput, deoarece ou51e lor nu pot fi transportate de pdsdri ,si,

intocmai ca ;i adul1ii,-sint omorite imediat de apa de mare. Nu puteam infelege nicimdcar clrm unele ipecii naturali zate s-au putut rlspindi atit de repede in aceeagi

regiune, cind am obJervat doud fapte-;i fara incioiala cd vor fi descoperite inc[ multeallele - care arunc[ oarecare lumind in aceastd problemd. Cind ra{ele ies brusc dupdcufundarea intr-o baita acoperitd cu 1inti15, am vdzut, de doud ori, cum aceste

plante mici se lipeau de spatele ralelor; de asemenea, mutind citeva lintiledintr-un acvariu in altul, mi J-a intimplat, f.drd voia mea, sd populez un acvariu ctt

molu;te de ap5 dulce din ce161alt. D-ar existd poate un alt mijloc gi mai eficace :

am slufunda^t labele unei rafe intr-un acvariu in care erau in curs de ecLozare

numeroase oud de molugte de apd dulce gi am constatat cd o mullime de molugteminuscule gi de-abia eclozate se tiriserd pe picioarele acelei ra\e, pe care se fixase atitde solid incit cind le-am scos ciin apd ele nu puteau fi scuturate de pe picioare, de.9i

la o virstd mai inaintat5, molugtele se desprindeau mai ugor. Aceste moluqte de-abia

eclozate, degi de naturd acvaticd,, au supravieluit pe picioarele ralei, in aer umed,

dou6spr'ezece pind la dor-rdzecrde ore, timp in care o ra![ sau un stirc pot.strdbatein zbor cel pu1il gase sau lapte sute de mile 1), iar

^dacd sint purtate de vint peste

ocean, pe o rnsuli oceanicd' iau in orice alt punct indepdrtat, se vor ldsa cu sigu-

ranld pi o balta sau un riule!. Sir Charles Lyell md informe azd cd, a fost prins un

r) 900-1 100 km. -' n"ota trud.

*.-l',11| 5]IM-9l!j1l]l-l r,i -r.vsl"lg-

Dytisctte cu un Ancylus (un molusc de apd dulce ca o farfurioard) puternic fixat pe el;iar un Coleopter acvatic din aceeagi familie, un Col.ymhetes, a zbtwat o datd pebordul vasului <Beagle) pe cind se afla la patruzeci ;i cinci de milel) de uscatulcel mai apropiat ; nimeni nu poate spune cit de departe l-ar fi dus un vint favorabil.

In ceea ce prive;te plantele, se gtie demult, cit de enorml este rdsp?ndireamultor plante de api dulce gi chiar de mlagtind, atit pe continente cit gi pe cele maidepdrtate insule oceanice.[Dupa cum aratd, Aiph. de Candolle, ac€st iucru se vedein mod izbitor la grupele rrari de plante terestre care au foarte pu{ini reprezentanliacvatici; intr-adevdr, acegtia din urrnd par a dobindi imediat o largd rdspindire, cagi cum ar fi o urmare a habitatului lor. Cred ca acest fapt se explicd prin existeniaunor mijloace de rirspindire favorabile. Am men{ionat mai inainte cd uneori selipesc de picioarele gi de ciocurile pisirilor oarecare cantit5li de pamint. Pasdrilepalmipede, care frecventeazf malurile miloase ale ballilor, probabil cf, atunci cindsint speriate pe llea;teptate duc ndrnol pe picioare. Pds6rile clin acest ordin cdlirto-resc mai mult clecit cele din alte ordine; iar uneori se gdsesc pe insulele cele maiindepdrtate gi mai pustii din oceanul deschis; deoarece ele nu vor putea si se agezepe suprafala mdrii, noroiul de pe picioare nu va fi spdlat; ajungind insi pe uscilt,este sigur cd ele vor zbuta spre punctele cu ap[ dulce pe care le caut[. Nu cred cibotanigtii gtiau cit de plin de seminfe este rnilul bdlfilor. Am incercat mai multe expe-rien{e in acest sens, dar n-o voi cita decit pe cea mai interesantd. Am luat in fe-bruarie trei linguri de mii din trei puncte diferite situate sub ap'a, de pe margineaunei mici bAlti; acest mil cint:area,dupd uscare, numai 6 314 uncii2). Am piistrat tirnpde gase luni mih-rl acoperit, in camera mea de lucru, scctind gi numiirind fiecareplantd de indatl ce rdsdrea ; plantele aparfineau mai muitor specii gi au fost clrtotr-rl in num[r de 53J , degi milul umed nu umplea decit o farf urioard ! finind searnirde aceste fapie, cred cd este foarte plauzibil cd pdsdrile acvatice trzinsi:ortd semin-{ele plantelor de apd dulce pind la b5lli si cursuri de apit nepcrpulatc', situate in punctefoarte indepartate. Ouale Llnor animale acvatice mici au ibst poate gi ele transpor-tate prin acela;i mijloc.

Probabil cd in rdspindirea organismelor au mai jucat uir rol pi alli factori neclr-noscu{i. Am ccnstatat cd pegtii de apd dulce se hrdnesc cu diferite semin{e, dar eli-mind multe alte semin{e dupd ce le-au inghifit; chiar pegtii mici inghit semin{e demdrime mijlocie, ca de pildd de nufdr galben gi de Potanrcgeton. Stirciigi alteplsdri,timp de secole, au devorat mereu pegti ; dupd aceasta isi luau zborul spre alte ape sauerau dugi de vlnt peste mare; ori am vizut cit semin{ele igi pdstreazi capacitateacle germinare chiar cind sint eliminate dupd multe ore, in ingluvii sau excremente.Cind am vdztit dimensiunea mare a seminfelor de Neluntbiunt, acest nufdr frumos,gi mi-am amintit observafiile lui Alph. de Candolle asupra rdspindirii acestei plante,m-am gindit cd mrjloacele ei de rdspindire sint inexplicabile ; Audubon iiisd aratd,cd, a gdsit in stomacul unni stirc seminlele nufdrului mare sudic (probabil, dupi clr.Hooker, I{eluntbiunt luteum). Agadar, aceastd-'pasdre trebiiie sd fi zbui'ai aciesea customacul plin pina la balti indepirtate gi apoi, dupi. ce s-a- hrSnit clin beigug cupegte, cred, prin analogie, cd a degurgitat o inglr"rvie cr-rpririzind sernin{e capabilesd germineze.

t; circa 72 km. - Nota trad.r) 193 mg. -- liora trad.

21 '- c. 363

Examinind diferitele mijloace de rdspindire, trebuie sd reamintim cd la inceputcind se formeazd, o balta sau un piriu, de exemplu pe o insulild in curs deridicare, acestea din urm[ nu sint incd populate; prin urmare, o singuri siminlitsau un singur ou va avea toate gansele de reuqita. Lupta pentru existenli intrelocuitorii aceluiagi bazin, oricit de pulin numero;i ar fi ei, se va desfdgura intotdeuna,dar deoarece numirul lor, chiar intr-un bazin bine popuiat, este mic in comparaliecu numdrul speciilor locuind o suprafald egald, de uscat, concuren{a ciintre ele va fiprobabil mai pulin sever[ decit intre speciile terestre ; prin unnare, un intrus pro-venind din apele unei regiuni str[ine va avea mai rnulte ;anse sd ocupe un loc nou,decit un colonist terestru. Trebuie amintit de asemenea cd rnulte organisme de apdduice se gdsesc intr-o situafie inferioari pe scara naturald gi avem motive sd credemcd asemenea organisme se modificd mai incet decit cele superioare, lucrtt careasigurd tirnp suficient pentru migra{ia speciilor acvatice. Nu trebuie sd uitdm cdprobabil multe forme de apd dulce s-au extins odinioard in moci continuu pe intin-deri imense, dispdrind apoi in punctele intermediare. Cred ins[ cd larga rdspindirea plantelor de apd dulce gi a animalelor inferioare, fie cd ele si-au pistrat formainilial[ sau ci gi-au rnodific at-o in oarecare mdsurS, depinde in mare parte de largardspindire a seminfelor gi oudlor lor prin intermediui animalelor, mai ales al pdsS-rilor de apd dulce, care au o mare capacitate de zbor si c[latoresc in mod firescde la o baltd Ia alta.

DESPRE LOCUITORII INSULELOR OCEANICE

Am ajults acurn la trltima dintre cele trei categorii de fapte pe care le-am alesca prezentind cele mai mari dificulta{i in ceea ce pril'e;te rispindirea, in ipoteza cd,

nu numai toli indivizii aceleiagi specii ar"r migrat dintr-un punct dat, dar ci gi spe-ciile inrudite, degi populeazd, astdzi punctele cele mai indepdrtate, &u provenit din-tr-un singur loc - locul de nagtere al str[mogilor lor. r\m expus mai sus cauzelecare mi fac s[ nu admit ipoteza extinCerii continentelor in timpul perioadei exis-ten(ei speciilor actuale, extindere atit de enorm[, incit numeroasele insule din diver-sele oceane au fost astfel populate cu actualii lor locuitori teregti (insulele flcindparte din continent). Ipoteza aceasta inl5turd multe dificultd{i, dar nu concord[ cuioate faptele privitoare la organismele insnlare. in cbservaliile care urmeazi numd voi opri numai la problema rdspindirii, ci voi examina alte citeva cazuri avindimportanfi pentru stabilirea adevdrului asupra celor doua teorii - teoria creafieiindependente gi teoria descenden{ei cu modific[ri.

Feluritele specii care populeazd insulele oceanice sint pulin numeroase, incomparafie cu speciiie care populeazd spalii continentale la fel de mari ; Alph. de

Candolle admite acest trucru la plante, iar Wollaston la insecte. Noua Zeelandd, de

exemplu, avind mun[i inalli gi sta{iuni variate gi ocupind 780 rnile de latitudineimpreund cu insulele invecinate Auckland, Campbell gi Chatham cuprinde impre-und cu acestea numai 960 de specii de plante cu flori ; dacd am compara acest numdrmodest cu speciile care migr-rnd pe suprafe{e egale in sud-vestul Australiei sau la ca'pul Bunei Speranle, trebuie s[ admitem cd independent de dif-eritele condilii fiziceexistd o anumitd cauzd care a determinat o atit de mare diferen!5 cantitativi. ChiarComitatul Cambridge, at?t de uniform, posedd 847 de plante, iar mica insuldAngleseaT54; dar in aceste cifre sint cuprinse si citeva ferigi;i plante introduse, gi

comparalia nu este tocmai corecti nici sub alte aspecte. Existd dovezi ci insula pus-tie Ascension a posedat inilial ceva mai pulin de o jum[tate duzind de plante cuflori, totugi in prezent s-au aclimatizat acolo multe specii, ca;i in noua Zeelandd sauca pe toate celelalte insule oceanice. Exist[ motive sd credem cir in insuia Sf. Elena,plantele gi animalele aclimati zate au exterminat par{ial sau total multe organismebagtina;e. Cine admite doctrinacrea{iei separate a fiecdrei specii va trebui sd admitd,cle asemenea, cd un numdr su{rcient de plante gi animaie, dintre cete rnai bineadaptateo nu au fost create pentru insulele oceanice, deoarece omul le-a populatneinten{ionat mult mai bine gi nrai perfect decit ar fi fdcut-o natura.

De;i in insulele oceanice speciile sint pu{in nnmeroase, proporlia lbrmelorendemice (adici a celor care nu mai existi in altii parte a lumii) este adesea foartemare. Dacd, de piida, comprlrdm numSr'r.il molugtelor terestre endemice din Ma-deira sau al p6sdrilor endemice din arhipelagul Galapagos, cu numarul celor gdsitepe un continent, vom gasi confirmarea acestei afirmalii. Acest fapt era de agtep-tat din punct de vedere teoretic, cleoarece, dupd cllm s-a mai explicat, speciilecare ajung intimplStor, dupa lungi intervale de timp, in regiunea noud, izolatd, tre-buind sd intre in concurenld cu noi forme, vor fi foarte susceptibile de modificare ;ivor produce adesea grupe de descenden{i modilicafi. Dar de aici in nici Lrn caz nLt

urmeazd cd deoarece intr-o insul5 aproaile toate speciile unei clase sint caracteris-tice, speciile altei clase sau altei sec{iuni ale aceleiagi clase, sint gi ele caracteristice;aceastd deosebire depinde probabil in parte de faptul cd speciile nu s-eu modif;catdoarece au imigrat in mas[, astfel incit relafiile lor reciproce nu au fost prea multperturbate; deosebirea mai provine in parte gi din sosirea frecventd a unor imigranlinemodifica{i din patria mumd, specii cu care s-au incruci;at formele insulare. Nutrebuie uitat cd urmaqii produgi d in aceste incruciglri ci;tigd mult in vigoare gi

astfel chiar o incrucisare intimpldtoare poate produce mai multe efecte decit ne-amh putut agtepta. Iatd citeva exemple in sprijinul observafiilor de mai sus. in insu-lele Galapagos existd 26 de p[s[ri terestre ; dintre acestea 2l (sau pcate chiar 23)sinte ndemice, in timp ce din 11 pdsari marine numai 2 sint endernice; este evidentcd pdsdrile marine pot ajunge in aceste insule mult mai ugor gi mai Ces decit pdsdrileterestre. Pe de alta parte, insulele Bermude, situlate la aproape aceeagi distanla deAmerica de Nord ca insuleie Galapagos fald de America de Sud si avind un sol foarteaparte, nu posedd nici o pasdre terestr[ endemicd; ciir datoritd admirabilei descrieria Bermudelor f[cut[ de d-l J.M. Jones, $tim cd foarte multe pisdri nordamericanevtziteazd din cind in cind ;i chiar destul de des aceste insuie. Dupd cum md informeazdv-l E. V. Harcourt, multe pasdri europene gi africane sint aduse in fiecare an dedint in insuia Madeira ; aceastd insuld este locuita de 99 de forme, din care una sin-gur[ este endemicd, degi foarte indeaproape inruditd cu o formd europeani, iartrei sau patru alte specii sint comune gi acestei insule gi Canarelor. Agadar, insuleleBermude gi Madeira au fbst populate cu pdsiri din continerrtele vecine, pdsdri caretimp de lungi perioade au luptat impreuni in patria lor de origine gi s-au adapta-reciproc. De aceea, odata instalate in noile lor habit"ate, fiecare formi a fost menlitnuti de cdtre celelalte in locul ei ;i ?n cadrui obiceiurilor respective astfel incit nus-au putut modifica decit foarte pulin. Orice tendinli de modif;care a fost probabiiimpiedicatd, de asemenea prin incrucigare cu imigran{ii nemodifica{i, care soseauadesea din lara de origine. Madeira mai este locuiti de un numdr foarte mare de mo-lugte terestre endemice, pe citd vrerne nici una clin speciile de molu$te marine nut

32{ ()Ri GI.\I'A SPEL]IILON

este endemicd pe ldrmurile ei; ori degi nu gtim cum se rdspindesc moluqtele marine,vedem totugi cd oudle sau larvele ior, flxate poate pe alge marine, pe lemne pluti-toare sau pe picioarele pdsdrilor de baltd, ar putea fi transportate peste trei sau patrusute de mile de mare deschisl mult mai ugor decit molugtele terestre. Diferitele ordinede inseete locuind in Madeira prezintd exemple aproape paraleie.

Insulele oceanice sint uneori lipsite de clase intregi de animale , ale cdrorlocuri sint ocupate de alte clase; astfel in insulele Galapagos reptilele, iar in NouaZeelandd pdsdrile aptere gigantice iau sau alr luat recent locul mamiferelor. Esteoarecum indoielnic dacd trebuie sd considerdm Noua Zeelandd, ca insulb oceanicd ;ea este foarte intinsd gi nu e desp64itA de Australta printr-o mare prea adinc6.Rev. W.B. Clarke a suslinut recent, intemeiat pe caracterul geologic ;i pe orien-tarca lan{urilor ei muntoase, cd aceasti insuld, ca gi Noua Caledonie, trebuie pri-vitd ca fiind legat[ de Australia. In ceea ce privegte plantele, dr. Hooker a ardtat cd,in insulele Galapagos numdrul propor{ional al feluritelor ordine este foarte deose-bit de cel din alte pdr{i. Aceste diferente numerice, ca ;i lipsa unor anumite grupeintregi de animale gi plante, se explicd in general prin diferen{e presupuse intre con-difiile fizice ale insulelor ; dar aceast6 explicalie este foarte indoielnic[. Se pare cdu;urinla de emigrafie a jucat un rol tot atit de irnportant ca gi natura condiliilor.

Cu privire la locuitorii insulelor oceanice se pot cita o mullime de fapte miruntedar remarcabile. A$a de exemplu, in unele insule care nu sint locuite de nici unmamifer, multe din plantele endemice au semin{e admirabil prevdzute cu cir-lige ; ;i puline adaptdri sint mai vddite decit faptul cI aceste cirlige servesc la trans-portul seminlelor prin lina sau blana patrupedelor. Dar o sdmin!5 cu cirlige poatefi transportatd intr-o insuld ;i prin alte mijloace iar planta, modificindu-se ulteriorpoate fbrma o specie endemic^a, pdstrindu-gi totu;i .irtig.i., care vor constitui u;accesoriu tot atit de inutil ca gi aripile degenerate sub elitrele sudate ale multorColeoptere insulare. De multe ori se gdsesc tot in insule arbori sau arbugti apar-linind unor ordine care in alte par{i cuprind numai specii erbacee ; or arborii, dupdcum a ardtat Alph. de Candolle au, in general, oricare ar fi cauzele, o rdspindirelimitati. De aicr, reztiltd cd arborii nu vor putea ajunge in insulele oceanice inde-pirtate. O plantd ierbacee ins5, care pe un continent nu ar avea nici o gansi s[concureze cu succes cu numero;ii arbori bine dezvoltali, dacd se stabile;te pe oinsul6, poate obline up avantaj asupra altor plante erbacee, crescind tot maiinaltd gi dep6gindu-le. In cazul acesta, selecfia naturald va tinde sd sporeascdinalfimea plantei, oricare ar fi ordinul din care ea face parte, transformind-omai intii intr-un tufig .si apoi intr-un arbore.

LIPSA BATRACIENILOR $I A MAMIFERELOR TERESTREIx TNSULELE oCEANICE

In ceea ce privegte lipsa unor ordine intregi de animale in insulele oceanice,Bory St. Vincent a remarcat de mult cd batracienii (broagte, broagte riioase. tritoni)nu au fost niciodatd gasili in nici una dintre numeroasele insule semdnate in mijloculmarilor oceane. Am verificat aceast[ afirmafie gi am constatat cf, este exact6, cuexcepfia Noii Zeelande, Noii Caledonii, Insulelor Andamane gi poate gi insuleleSalomon gi Seychelle. Dar am mai spus ci rdmine de vdzut dacd Noua Zeelandd giNoua Caledonie pot fi clasificate drept insule oceanice ; acest lucru este ;i mai proble-

nispiNDIRnA GEO cItAFIc,{ (urmare) 325

matic in privin{a insulelor Andamane gi Salomon, ca gi a insulelor Seychelle. Lipsagenerald a broagtelor, broagtelor riioase gi tritoniior din atit de multe insule propriu-zis oceanice, nlr se poate explica prin condiliile fizice ale acestor insule ; dimpotriv[,se pare cd aceste insule sint deosebit de potrivite pentru animalele mai sus-numite,deoarece broagtele au fost introduse in Madeira, Azore gi Mauritius gi s-au inmul{itatit de mult, incit au devenit supdrdtoare. Cum insd aceste animale gi ponta lor sintimediat ucise de apa de mare (cu exceplia, in mdsura in care se stie, a unei speciiindiene), transportul lor peste mare constituie o greutate serioasd gi de aceease inlelege, de ce ele nu exist[ in insulele cu adevdrat oceanice. Dar ar fi foartegreu de explicat, pe baza teoriei creafiei, de ce nu au fost create qi in insulelerespective.

Mamiferele prezintd, un alt exemplu, asemdnitor. Am consultat cu grijd toaterelatdrile de cildtorii mai vechi qi n-am gdsit nici o indica{ie siguri despre vreunmamifer terestru (exceptind animalele domestice crescute de indigeni) locuind vreoinsul[ situat[ la peste 300 mile de un continent sau de o mare insuld continentald,;iar multe insule, situate la o distanfd muit mai micd, sint la fel de lipsite de mami-fere terestre. Insulele Falkland, locuite de o vulpe cu aspect de lup, par sd facd oexcep{ie ; dar acest grup nu poate fi considerat ca oceanic, deoarece se sprijini pe unbanc legat de continentul situat la o distan{d de aproximativ 280 mile; mai mult,pe {Srmurile lor apusene, icebergurile au adus odinioard blocuri eratice si poate ciau transportat gi vulpi, dupd cum se intimpld de multe ori ;i acum in regiunile arc-tice. De asemenea, nu se poate spune c[ insulele mici nu pot hr[ni cel pufin mami-fere mici, deoarece asemenea animale se gdsesc in multe pdrli ale lumii pe insulefoarte mici, atunci cind insulele se afl6 in apropierea unui continent; $i nu existdinsul[ pe care patrupedele noastre mai mdrunte s[ nu se fi aclimatizat qi imul-lit considerabil. Nu se poate afirma, a$a cllm afirmd punctul de vedere obignuit alteoriei creafiei, cd nu a fost tirnp suficient pentru crearea mamiferelor ; multeinsule vulcanice sint destul de vechi, dupd cLlm aratd, enorma degradare pe care ausuferit-o ;i prezenfa stratelor terfiare; a fost totugi timp suficient pentru producereaspeciilor endemice apar{inind altor clase ; se gtie de asemene a, cd. pe continente,speciile noi de mamifere apar gi dispar cu o vitezd mai mare decit alte animaleinferioare. Degi mamiferele terestre nu se gdsesc in insulele oceanice, mamifereleaeriene trdiesc in aproape orice insul6. Noua Zeelandd posedd doi lilieci care nu se

gdsesc in nici o alti parte a lumii ; iar insulele Norfolk, arhipelagul Viti, insuleleBonin, arhipelagurile Caroline gi Mariane (ca gi insulele Mauritius) posedd toate,liliecii lor endemici. Se poate pune intrebarea de ce presupusa for{d creatoarc aprodus in insulele indepdrtate numai lilieci gi nu gi alte mamifere ? Din punctul meude vedere, se poate rdspunde ugor la aceast5 intrebare : pentru cd nici un mamiferterestru nu poate fi transportat peste o intindere largd a mdrii, pe cind liliecii o potstrdbate in zbor. Liliecii au fost observali zburin d ziua, departe, in largul oceanuluiAtlantic ; iar doud specii nordamericane vtziteaz[ regulat sau uneori Bermudele,la o distan{d de 600 mile de continent. Am aflat de la d-l Tomes, care a studiatin mod special aceasti familie, cI multe specii au o rdspindire enorm6, fiind gd-site pe continente gi pe insule foarte indepdrtate. Este suficient s[ presupunem cdasemenea specii cdldtoare s-au modificat in noile lor habitate in legdturd cu noualor stare, pentru a in{elege prezenla liliecilor endemici in insulele oceanice, ca gi

lipsa oricdror mamifere terestre.

326

O altia legdtura interesant[ este aceea dintre aciincimea mdrii care separaiiisulele intre ele ;i de continentul cel mai apropiat gi gradul de afinitate dintrei--''opulafia lor de mamifere. D-l Windsor Earl a fdcut unele observafii impresio-ttante in acest sells, mult ldrgite apoi de admirabilele cercetdri ale ct-lui Wallaceaslrpra marelui arhipela g malaiez cAre este traversat ling5. Celebes de un spa{iuoceanic adinc, separind dou[ laune de mamifere foarte deosebite. De ambeleparfi, insulele stau pe un banc submariu relativ pu{in adinc, gi sint locuite ciezrceleaqi patrupede sau de patrupede indeaproape ?nrudite. Nu am avut incl timpsd urmdresc aceast[ legitur[ in toate pdrfile lumii; dar acolo unde am ajuns.am constatat cd relafia este valabild. De exemplu, Marea Britanie este separatade Furopa printr-un canal pu{in adinc, iar manriferele sint aceiea;i de ambeleparJi ale canalului ; acelaqi lucru se intimplS gi cu toate insulele de ling[ {drmurileArrstraliei. Pe de alt[ parte, insulele din Indiile vestice stau pe un -pri1

adincscufundat, de aproape 1 000 fathomi adincime; aici gisim foime americine, darspeciile;i chiar gentrrile sint cu totul deosebite. De aceea, cuantumul de modificdrila care pot fi supuse anirnalele de toate felurile depinde in parte de timpul cares-a scurs, iar insr-rlele care_ sint separate unele de altele sau de continent pripstrimtori_pu{in adinci, au fost probabil unite intre ele intr-o perioadd mai recintddecit au fost unite insulele separate prin ape mai acl"inci; de aiii este lesne de i11{elesde ce existl o legituri intre adincimea mdrii care separb cloud faune de mamiferegi gradul lor de afinitate - iegdturd cu totul inexptricabita <Jin punctul cle yedereal teoriei actelor independente de creafie.

Constatarile precedente cu privire la iocuitorii insulelcr o\ceAnice, gi anume:numdrul redus de specii, cu o mare proporlie de forrne endemice, modificareareprezentanlilor unor anumite grllpe ;i nu a altora din aceeasi clas[, lipsa unorord.ine. intregi, ca batracienii ;i mamiferele terestre, cu toatd prezen[a^ lilieciloraerieni; proporlia curioas[ a anumitor ordine de plante; dezyoltarea formelorerbacee in forme arborescente etc." clupa plrerea mea concordd rnai bine cu ideeaeficacitdfii, in decursul unui timp indelungat, e Lrnor mijioace intimplitoare cietransport, decit cu ideea unei leg[turi anterioare a tuturor insulelor oceanice cucontinentul cel mai apropiat. $i aceast:i, deoarece prin prrznTa acestei din urmdconc.ep{ii,Pt pdrea mai probabil ca diferitele clase s6 fi imigrat mai uniform ;i caspeciile imigrate in masd si nu-si fi schimbat mult relafiile re-iproce gi, prin urmare,s5 nu se fi modificat, sau, in caz afirmativ, si se fi modificat intr-un rnod mai egal.

Nu neg cd existd numeroase si serioase greutili pentru a infetrege moduf incare ry4ti dintre locuitorii insuleior celor mai indepdrtate, fie cd !i-au plstrataceeagi formi de specie, fie c[ s-au modificat ulterior, &u putut sd ajungdla habi-tatul lor actual. Dar nu trebuie trecutd cu vederea probabilitatea existin{ei unorinsule intermediare, care in prezent au dispdrut gi care au servit ca puncte depopas. Voi expune un caz camplicat. Aproape toate insr-rlele oceanice, chiar celemu izolate gi cele mai mici, sint populate de moluste terestre, in general de speciiendemice, dar uneori si de specii gdsite gi in alte prir{i ; exempG impresionantein acest sens au fost date de clr. A.A. Gould, in ceea ce prive;tl oceanul Pacific.Se gtie cd molu;tele terestre sint ucise cu ugurinfd de apa de mare; oudle lor, celpulin.cele pe care am experimentat, se scufundS;i pier. Totusi, trebuie sd existeuq muloc de transport pentru ele, necunoscut dar uneori eficace. Oare puii nou-ecloza{i nu se prind uneori de picioarele pdsdrilor care se odihnesc pe iol, fiind

Ir.\si,iNDInr;-\ fiti()(in \Fl[]A (urmare)

astfel transpofia[i? M-am gindit cd ar fi posibil ca molu$tele terestre, cind hiber-neazd" ;i sint operculate cu o diafra-emd membranoasd, ar putea fi transportatein cr6pdturile bugtenilor plr-ltitori, peste porfiuni nu prea intinse ale mdrii. Amconstatat cd in aceastd situafie diverse specii au rezistat nevdtimate la o imersiein apd de mare timp de ;apte zile. Un molllsc, Helix pomatia, dupi ce a suferitacest tratament gi a intrat din nou in hibernare, a fost pus douizeci de zile inapd de mare ;i a'rezistat perfect. in acest timp, melcul ar fi- putut sd fie transportatde un curent marin cu vitez[ mijlocie la o distanla de 660 mile geografice. CumHelix avea Lln opercul calcaros gros, l-am indep[rtat ;i cind gi-a format unul noumembranos, l-am !inu'r" din nou, timp de patrusprezece zlle, in apd de mare, dup5care melcul a r[mas cu totul nevdtamat gi s-a pus in miscare. Ulterior, baronulAucapitaine a fdcut experien(e asemdndtoare, punind 100 de molu;te terestre,apar{inind la zece specii, intr-o cutie cu giuri, pe care a cufundat-o in mare timpde doud sdptdmini. Din cele 100 de molugte gi-au revenit dou[zeci gi gapte. Pre-zenla unui opercul pare si fi avut important'a, deoarece din doudsprezcce exemplarede Cyclostoma elegans, care posedd opercul, unsprezece gi-au revenit. Este remar-cabil faptul cd degi la mine Helix pomatia a rezistat atit de bine in apd s[ratd,in experien{ele lui Aucapitaine nu a supraviefuit nici unul din cele cincizeci gipatru de exempliire aparfin?nd la patru specii de Helix. Totu;i este pu{in probabilca molustele terestre si fi fost transportate frecvent pe aceasti cale; transporturilepe picioarele pdsdriior reprezintd o metod[ mult mai probabil5.

DESPRE RELATIILE DINTRE LOCUITORII INSULELOR $I CEIDIN CONTINENTUL CEL MAI APROPIAT

Pentru noi, faptul cel mai izbitor gi mai important este afinitatea dintrespeciile locuind pe insule gi cele de pe coirtinentul cel mai apropiat, degi actualmenteele nu sint acelea;i. In acest sens se pot da numeroase exemple. ArhipelagulGalapa-eos, situat pe ecriator, se g[se9te la distanla de 500-600 mile de ldrmurileAmericii de Sud. Pe acest arhipelag, aproape orice organism terestru sau acvaticpoartd pecetea indiscutabil[ a continentului american. Existd doudzeci ;i gase dep5siri terestre; dintre eie doudzeci gi una sau poate chiar doudzeci gi trei sintclasificate ca specii deosebite, ceea ce indrept5{egte sd le considerim cd s-au formataici; totugi afinitatea strinsd dintre aceste pdsiri gi speciile americane este evidentdin toate caracterele, in obiceiuri, comportament gi glas . La fel gi cu celelalte animalegi cu o mare parte din plante, dr"rpd cum a ardtat dr. Hooker in admirabila saflor[ a acestui arhipelag Naturalistul care ii examineazd, pe locuitorii acestorinsule vulcanice din Pacific, depdrtate la sute de mile de continent, se simte totugipe teritoriu american. Care este explicafia acestui fapt ? De ce poartd atit deevident pecetea afinitagii cu speciile create in America, speciile presupuse a ficreate in arhipelagul Galapagos gi nu in America ? Nimic din conditiile de via1d,din natura geologic[ a insulelor, din indllimea sau clima lor sau din propor{iaasocierii dintre dif'eritele clase, nu se aseamdnd prea mult clt condiliile coastei

, sudamericane ; de fapt, existi o importantd deosebire in toate aceste privin{e.Pe de altd parte, existd o mare asemdnare in natura vulcanicd, a solului, in clima,in inalfimea ;i dimensiunea insulelor, intre arhipelagurile Galapagos gi ale CapuluiVerde ; dar cit de total5 gi Ce absolutd este diferenla dintre locuitorii lor ! Locui-

( ) itI (;lN Ii.\ sl)1.,(.iI1,( )l{

torii Insulelor Capului Verde sint inruCili cu cei din Africa, tot arsa cum locuitorridin Galapagos sint inrudili cu cei din America. Asemenea fapte nu pot fi explicatedin punctul de vedere obignuit al creafiei independente, in timp ce pe baza con-cepliilor susfinute aici, este evident cir Insulele Galapagos au primit probabiicolonigti din America, fie prin mijloace de transport intimpl[toare, fie (degi nucred in aceastd doctrinn) printr-o continuitate antericari cu uscatul, iar InsuleleCapuiui Verde au primit colonigti din Africa. Asemenea colonigti sint suscepti-bili de nrodificdri, totugi, principiul ereditdlii trddeazd incd locul lor de origine.

S-ar p.utea da incd multe fapte asemdnltcare : intr-adevdr existd o regulaaproape universalS in sensul cd organismele endemice din insule sint inruditecu cele din cel mai apropiat continent sau din cea mai apropiatl insuld mare.Excepliile sint pu{ine gi majoritatea pot fi explicate. Astfel, de;i Insula Kergueleneste mai apropiatd de Africa decit de America, totugi, dupd cum ne aratd, dr. Hookerplantele cli, pi, ea sint inruclite 9i chiar foarie indeaprbup., cu cele din Americalclar aceastl inomalie dispare dacd, presupunem ca insut a fost populat d, in ce:i

mai mare parte cu seminJe aduse cu pdmint gi pietre de iceberguri, transportatede curenlii predominanli. Prin plantele ei endemice, Noua Zeelandd, este multrnai inruditd cu Australia, uscatul cel mai apropiat, decit cu oricare alt5 regiune;adic[ tocrnai ceea ce era de agteptat: dar totodatd este vidit inrudita gi cu Americade Sud, care degi cel mai apropiat continent, este situat Ia o depdrtare atit deimens[, incit acest fapt constituie o anomalie. Dar dificultatea dispare ?n parte,dac[ admitem cd Noua ZeelandTa, America de Sud gi celelalte regiuni sudice aufost populate parlial dintr-un punct intermediar, degi depdrtat, ;i anume Cininsuiele antarctice, in decursul unei perioade mai calde din ter{iar, cind acesteinsule erau acoperite cu vegetafie' inainte de inceperea ultirnei perioade glaciare.Afinitatea dintre flora collului sud-vestic aI Australiei gi cea a Capului BuneiSperan(e, de;i slab5, dar totu;i reai5, duqd cum asigurd dr. Hooker) ,reprezintdLrn caz gi mai remarcabil ; dar aceast[ afinitate este limitatd numai la plante qi vafi f[ra indoiald explicatd cindva.

Aceeagi lege care a determinat inrudirea dintre locuitorii insulelor gi ceiai celui mai apropiat uscat principal, se manifestd uneori pe o scard redus6, darintr-un mod foarte interesant, in lirnitele aceluiagi arhipelag. Astfel, fiecare insul5din arhipelagul Galapagos este locuit5, fapt uimitor, de multe specii deosebite'clar acesie sfiecii sint m-ult mai indeapioup. inrudite intre ele Oeiit cu locuitoriicontinentului american sau ai oricdrei pirli din lume. Lucrul era de a;teptat,deoarece insulele atit de invecinate nnele de altele trebuie sd fi primit aproapein mod necesar imigran{i din aceeagi sursd iniliala cit 9i unele de la celelalte. Darcurn se explicd de ce mulli dintre acegti imigranli au fost modificafi in mod diferitde;i nr",*ui intr-o micd mdsurl, cu toate i6 tidiesc in insule ,ri prea departat3unele de altele, natura geologicd, inillimea, clima etc., fiind aceleagi ? Pentrumine, aceasta a constituit mult timp o mare dificultate : dar dificultatea se expliciin mare parte prin eroarea adinc inriddcinatd, care constd in considerarea condi-liilor fizice dintr-o regiune ca fiind cele mai importante, pe cind in realitate esteincontestabil ci natura celorlalte specii cu care fiecare specie trebuie sd intre inconcuren{d este cel pu{in la fel de importantd gi, in general, chiar un elementrnr-rlt mai important de succes. Or, dacd privim la speciile care locuiesc in arhipe-lagul Galapagos ;i care se gdsesc de asemenea gi in alte pdr{i ale lumii, constatlm

RAsI, l\ t)IIrl,A Gl.tu (iRA!'ICA rurmarer 329

ce ele diferd mult in diversele insule. Aceastd deosebire era de a;teptat dacdadniitem cd insulele all fost populate prin mijloace de transport intimpldtoare

- de exemplu, slminla unei plante a fost dusd pe o insul6, iar cea a altei plantepe alt6, insuld, de;i toate aveau aceeagi origine generald. Deci, dacd odinioardun imigrant s-a stabilit pentru prima oard pe una din insule, sau cind ulteriors-a rdspindit de la una la alta, el a fost f[ri indoiald expus, in diferitele insule,unor condilii diverse, deoarece a trebuit sd concureze cu grupdri diferite de orga-nisme; de exernplu o plantd, g[sind pe diferite insule solul cel mai potrivit pentruea, ocupat de specii intrucitva diferite, va fi expusd atacurilor unor inamici intru-citva Ciferifi. Dacd ulterior planta vafiazd., selec{ia naturald va favoriza probabilin fiecare insul[ varietSli diferite. Unele specii insd se pot rdspindi, p[strindtotodatd acelagi caracter in intregul grup, dupI cum vedem qi unele specii rdspin-dindu-se larg intr-un continent gi rdminind totu;i neschimbate.

Faptul cel mai surprinz[tor in cazul arhipelagului Galapagos gi intr-omisurd mai micd in unele cazuri analoge, este cd fiecare specie noud, dupd ces-a format intr-o insul5, nu se rdspindegte repede gi in celelalte insule. Darinsulele, degi foarte apropiate una de alta, sint despdr{ite prin brale de mareadinci, in mare parte mai iate decit Canalul Minecii gi nu exist[ nici un motivsd presupunem cd au fost odinioari reunite. Curen{ii marini ce trec printre insule,s?nt repezi, iar furtunile sint f"oarte rare; de aceea, in realitate, insulele sint multmai separate decit apare pe hartd. $i totugi unele specii atit dintre cele gdsite inalte,,pdr{i ale lumii cit gi dintre cele exclusiv ale arhipelagului, sint comune tuturorinsulelor gi putem deduce din modul lor actual de rdspindire, cd s-au rdspinditdintr-o irisuld in alta. Cred insb cd de multe cri gregim admilind probabilitateainvadirii reciproce a teritoriului respectiv de cdtre specii indeaprcape inrudite,atunci cind teritoriile pot comunica in mod liber intre ele. Este indiscutabil cdclac[ o specie pcsedd vreun avanta.j asupra celeilalte, in scurtd vreme o va inlocuitotal sau in parte ; dar dacd ambele specii sint la fel de bine adaptate locurilorele igi uo, ,ndn{ine probabil in permanenld locurile lor. Cunoscind iaptul ca multJspecii aclimatizate prin intermediul omului s-au rdspindit cu o rapiditate uimi-toare pe intinderi mari, putem deduce cd majoritatea speciilor se vor rdspindiin acelaqi fel ; dar trebuie si ne amintim cd speciile care s-au aclimatizat in regiuninoi nu sint in general indeaproape inrudite cu trocuitorii bigtina;i, ci sint formefoarte deosebite, apar{inind in cea mai mare parte unor genuri deosebite, dup[cum a ardtat Alph. de Candolle. in arhipeiagul Galapagos, chiar multe dinpdsdri, degi foarte bine adaptate pentru a zbura din insuld in insul5, se deosebescpe diferitele insule; astfel, exist[ trei specii indeaproape inrudite de sturz batjo-coritor, fiecare limitatd la o singurd insuld. Si presupunem acum cd sturzul bat-jocoritor din insula Chatham ar fi dus de vint pe insula Charles, care igi are oformd proprie de sturz batjocoritor; de ce ar putea reugi sd se stabileasci acolo ?

Putem admite in mod sigur cd insula Charles este suflcient de populat[ cu speciaei proprie, deoarece in fiecare an se depun mai multe oud gi eclozeazd mai mullipui decit pot sd supravie{uiascd ; putem admite de asemenea, cd sturzul batjoco-ritor din insula Charles este cel pu{in tot atit de bine adaptat mediului sdu ca gi

specia proprie insulei Chatham. Sir C. Lyell gi d-l Wollaston mi-au comunicatun fapt remarcabil in leg[tur[ cu aceasti problemd: insula Madeira gi insuli{ainvecinat[ Porto Santo au multe specii deosebite dar reprezentative de molugte

()ltI (;IN Il.\ st'1.:('l Il,(,lt

te-restre, dintre care unele trdiesc in cr[pdturile stincilor; qi deqi se transportdariual mari cantit6li de pietre din Porto Santo in N{adeira, totu,si aceastd din urmdinsuld nu a fost colonizatd, de speciile din Porto Santo; cu toate acestea, ambeleinsule au fost colonizate cu molugte terestre europene, care fard indoiald au avut\ reLrn avantaj asupra speciilor indigene. Pe baza acestor considera\ii, cred ci nutrebuie s5 ne mirdm prea muit ci speciile endemice care locuiesc in diferitele insuleale arhipelagului Galapagos nll s-au rlspindit toate din insul5 in insuld. De aseme-nea, pe continent, faptul cd unele locuri au fost ocupate mai intii a jucat probabilrun rol important in impiedicarea amestecului speciilor din districte diferite dar cuaproape aceleagi condilii fizice. Astfel, collurile de sud-est gi de sud-vest aleAustraliei au aproape aceleagi condilii fizice gi sint legate prin uscat neintrerupt,;i totugi ele sint populate de un mare numdr de mamifere, pdsdri ;i plante deosebite '

ct-l Bates arat|, cd acelagi lucru se intimpld gi cu fluturii 9i cri alte animale .urJlocuiesc valea uriag[, deschis[ gi neintreruptd a Amazonului.

Principiul care determind caracterul general al locuitorilor insulelor oceanice,

;i anume relalia cu centrul de unde colonigtii au putut proveni cel mai lesne, citqi modificarea lor ulterioard, se aplic[ in modul cel mai larp in natur6. Acestlucru il vedem pe orice virf de munte, in orice lac sau mlagtin[. Intr-adev6r, speciileirlpine, cu exceptia cazului cind sint larg rdspindite din timpul perioadei glaciare,sint inrudite cu speciile din gesurile inconjurltoare ; astfel, in America de Sudgdsim colibri alpini, rozdtoare alpine, plante alpine etc., toate aparfinind in modstrict forrnelor americane; si este limpede cd un munte, care s-a ridicat cu ?ncetr-rl.

a fost colonizat din gesurile inconjuritoare. La fel se intimpla gi cu locuitoriilacnrilor gi mlagtinilor, cu excep{ia acelor cazurr in care ugurin{a rdspindirii apermis formelor respective si predomine pe o mare parte a globului pimintesc.Observlm acelagi principiu gi in caracterul majoritilii animalelor oarbe carelocuiesc in pegterile din America ;i din Europa. S-ar mai putea cita gi alte fapteanaloge. Cred cd toatd lumea va admite cd oriunde existd rnulte specii indeaproapeinrudite san inlocuitoare, in doud regiuni, oricit de indepdrtate ar fi ele, se vorglsi 9i citeva specii identice ; gi oriunde apar multe specii indeaproape inrudite,se vor gdsi gi multe forme pe care unii naturali;ti le clasificd drept specii deosebite,iar allii numai drept varietdli ; aceste forme indoielnice ne aratd. treptele in pro-gresul modific drti.

La anumite specii, rela(iile dintre puterea gi intinderea migrafiei, atit inprezent cit gi intr-o perioad5 anterioard ca gi existenla unor specii indeaproapeinrudite in puncte indepdrtate ale lumii, se manifesta ;i intr-alt mod, mai general.D-l Gould mi-a atras de mult aten{ia ci la acele genuri de pdsdri care sint rdspin-dite in toatd lumea unele specii posedd arii de rdspindire foarte mari. Nu amnici un fel de indoial5 cd aceasti reguld este in general adevdrald, degi greu dedovedit. Printre mamifere, regula se manifestd deosebit de izbitor la lilieci gi

intr-un grad mai redus la Felidae qi Conidae. Aceeagi reguld o vedem in r[spin-direa fluturilor gi a coleopterelor. AcelaEi lucru se aplicd ;i la majoritatea locui-torilor apelor dulci, cdci multe genuri din clasele cele mai deosebite sint raspinditeirr toatl lumea gi multe specii au arii de rdsp?ndire enorme. Aceasta nu inseamndinsd cd. toate speciile au arii de rdspindire foarte mari, ci numai unele, aparlinindgenurilor cu rdspindire foarte 1arg6. $i nu se afirm[ nici cd speciile acestor genuriau in medie o r5spindire foarte largd,, deoarece acest lucru va depinde in mare

Ir.l s I' i \ I ) I It E -{ (i E o GIt.\- FI (.-i. i urmarel il31

in[surd de cit de departe a mers procesul de modificare. De pildd, doui varietdliale aceleiagi specii populeazd, America gi Europa gi de aceea, specia are o larydraspindire; dar dacd modificarea ar merge ceva mai departe, atunci cele doudvarietdli ar fi clasificate drept specii deosebite, iar r[spindirea lor ar fi mult redus5.Cu atit mai pulin se susjine, ci speciile care au capacitatea de a trece peste bariere;i de a se risplndi larg, ca in cazul unor anumite pisSri cu aripi puternice, voravea in mod necesar o largd rdspindire; cdci nu trebuie sd uitdm niciodat/a cd pentrua putea realiza o largd, rdspindire este nevoie nu numai de capacitatea de a trecepeste bariere, ci gi de capacitatea mult mai importantd de a fi invingdtor in fdriindepartate, in h-rpta pentru eristenld dus[ impotriva formelor strdine. Daradmilind p[rerea cd, toate speciile unui gen, de;i rdspindite in cele mai indepdrtatepuncte din lume, descind dintr-un singur strdmo;, ar trebui si gdsim gi cred cIvom glsi, ca reguli general5, c5 cel pufin unele din specii sint foarte larg raspindite.

Trebuie sd nu uitdm faptul cd multe genuri din toate clasele au o originefoarte veche, gi c[, in acest caz) speciile au avut timp suficient pentru rdspindire9i modificare ulterioard. Existd de asemenea motive sd credem, pe baza dovezilorgeologice, cd in orice clasi mare, organismele inferioare se schimbd cu vitezitmai redus[ decit organismele superioare; prin urmare, ele au avut o qansd mai marede a se r[spindi larg gi de a pdstra totugi caractere de specie. Acest fapt impreundcu acela cd semin{ele gi ou6le formelor cu cea mai inferioard organiza\ie sintfoarte mici ;i mai potrivite pentru a fi transportate la distan{d, explic[ probabillegea ft mult observatd gi discutatd recent de Alph. de Candolle, in legiturdcu plantele, cd un grup de organisme este cu atit mai larg rdspindit cu cit estemai inferior.

Relaliile pe care le-am discutat mai sLls, gi anume faptul cd organismeleinferioare sint mai larg rdspindite decit cele sr-rperioare, cd unele specii din genurilecu larg[ rasplndire au ;i ele o largd rdspindire, tbptul c5 organismele alpine,lacustre gi de mlagtin5 sint in genere inrr"rdite cu acelea care trdiesc in gesurile gipe uscaturi inconjurdtoare, inrudirea izbitoare dintre locuitorii insulelor gi ceiai celui mai apropiat uscat principal, inrudirea gi mai mare dintre diferilii locuitoriai insulelor aceluiagi arhipelag, sint inexplicabile din punctul de veCere al teorieicrealiei independente a fiecirei specii, dar se explicb dacd admitem colonizareadin centrul cel mai apropiat sau mai potrivit impreund cu adaptdrile ulterioareale colonigtilor la noile lor habitate.

REZUMATUL CAPITOLULUI DE FATA $I AL CELUI PRECEDENT

in aceste capitole m-am strdduit s5 ardt cd dacd nu uitdm igncranfa noastrlcu privire la efectele depline ale schimbdrilor de climd gi ale nivelului uscatului careau avut loc in mod cert intr-o perioadd recentd cit gi cu privire la alte schimbiricare probabil au avut loc - dacd linem seam[ cit de ignoranfi sintem cu privirela numeroasele mijloace ciudate gi intimpldtoare de transport - dacd ne gindim,

;i aceasta este foarte important - cit de ades s-a putut rdspindi o specie pe o largdintindere, ca apoi s[ dispard in regiunile intermediare - dac6 {inem seama detoate acestea, conceplia c5 toli indwrzir aceleiagi specii, oriunde s-ar g5.si ei, des-cind din pdrinfi comuni, nu mai constituie o greutate de neinvins. La aceastd con-cluzie, la care de altfel au ajuns gi alli naturaligti denumind-o teoria centrelor unice

332 OIII GI)iiJ.\ SPHCIILON

de crealie, ne duc diferite considera{ii generale , mai ales insd importan[a barierelorde tot felul gi rdspindirea analogd a subgenurilor, genurilor gi familiilor.

A

In privin(a diferitelor specii apar{inind unui aceluia;i gen, care potrivit teorieinoastre s-au rdspindit pornind dintr-o singur[ sursd de origine, dificultdlile nusint de loc de neinvins dacd, facem aceleagi rezerve ca mai sus cu privire la ignoranlanoastrl gi dacd ne amintim cd unele forme de via{6 s-au schimbat foarte incet, avindla dispozilie perioade enorme de timp pentru migra{ia lor; desigur cd aceste greu-tali de explicare, ca gi cele cu privire la indivizii din aceea;i specie, sint adesea mari.

Pentru a exemplifica efectele schimbdrilor climatice asupra rlspindirii, amincercat s5 ardt cit de important a fost rolul jucat de perioada glaciard,, care a afec-tat chiar gi regiunile ecuatoriale, si care, in decursul alternS.rilor de frig la nord gila sud, a permis amestecarca organismelor din emisfere opuse, ldsind unele formee;uate pe virfurile de munte din toate pdr{ile lumii. Am discutat apoi mai pe largmrjloacele de rispindire ale organismelor de apd dulce, ardtind cu acesi prilejcit de diversificate sint mijloacele intimpldtoare de transport.

Dac[ nu intilnim greut5li de neinvins cind admitem cd in decursul perioade-lor indelungi de timp to{i indivizii unei aceleiagi specii sau ai diverselor speciiapar{inind aceluiagi gen, au provenit dintr-o singurd sursd, atunci toate faptele marigi importante ale rdspindirii geografice se explicd cu ajutorul teoriei migra{iei,impreund cu modificdrile ulterioare gi cu inrnullirea formelor noi. Putem inlelegeastfel marea insemndtate a barierelor', de uscat sau de apd, nu numai in ceea ceprivegte separarea dar chiar gi in constituirea diieritelor provincii zoologice 9ibotanice. De aici putem inf elege ;i concentrarea speciilor inrudite, inlduntrulaceloragi suprafe!e, preeum gi de ce sub diferite latitudini, de pilda in America desud, locuitorii cimpiilor gi ai mun{ilor, ar pddurilor mla;tinilor gi degerturilor,sint legaJi intre ei intr-un mod atit de misterios, fiind de asemenea legali gi cuorganismele dispirute, care locuiau odinioard pe acest continent. Dacd. ne gindimci rela{iile reciproce de la organism la organism sint de cea mai mare importan{iputem in{elege de ce dou[ regiuni, care au aproape aceleagi condilii fizice, pot fiadesea populate de forme de via!6 foarte diferite. Intr-adevdr, dacd (inem seamA delungimea timpului scnrs de cind colonigtii au pdtruns intr-una din regiuni sau chiarin ambele, dacd tinem seamd de natura comllnica{iilor care au permis ca sd intrenumai anumite forme si nu altele in numdr mai mare sau mai mic; de concurenfape care au trebuit sd o susfind intre ele sau cu formele bdgtinaqe formele nou in-trate, linind seamd de aptitudinea imigranfilor de a varra mai mult sau mai pu{inrapid, vor rezulta, in cele dou[ sau mai multe regiuni, independent de condiliilelor fizice, condifii de viald, infinit de diversificate, va exista o sumd, aproape infinitdde acfiuni gi reacJiuni organice gi vom gdsi unele grupe de fiin{e mult modificate,iar altele doar pu{in modificate, unele dezvoltate in foarte mare nnmdr, iar altelein numir restrins, lucru pe care il gdsim in marile gi diversele provincii geograficeale lumii.

Pe baza acelorasi principii putem in{elege, dupd cum m-am strdduit sd ardt,de ce insulele oceanice au pufini locuitori, iar dintre acestia, o mare propor{ie esteendemicd sau particulard insulei ; de ce in funclie de mijloacele de migralie, ungrup de fiin{e cuprinde numai specii particulare, in timp ce alt grup chiar din ace-eagi clasd are toate speciile comune cu cele dintr-o regiune invecinatd a lumii.Putem lnfelege de ce grupe intregi de organisme, ca batracienii gi mamiferele teres-

RiSl'i\ DIIrll \ aiE0(lIt,\rl(l'i lurmare) JCC

tre lipsesc din insulele oceanice, in timp ce insulele cele matizolate posedi.totugispeciile lor particulare de mamifere aeriene sau lilieci. Putem in{elege de ce in insule,eiistd unele relalii intre prezenla mamiferelor intr-o stare mai mult sau mai pulinmodificat[ gi adincimea mdrii intre aceste insule si uscatul principal. Putem infelegede asemenea, in mod clar, de ce to(i locuitorii unui arhipelag, degi formind speciideosebite in diferitele insulile, sint indeaproape inrudili cu ei, gi sint de asemenea

inrudili dar mai pulin indeaproape, cu cei de pe continentul cel mai apropiatsau de pe alt centru de unde ar fi putut proveni imigranlii. Putem in{elege, atuncicind existd specii foarte indeaproape inrudite sau inlocuitoare in doud regiunioricit de distan{ate intre ele, de ce se vor gdsi intotdeauna unele specii aproapeidentice.

Dup[ cum a ar/atat adeseori defunctul Edward Forbes, existd un paralelismizbitor intre legitre vietii in timp gi spa{iu, legile care guverneazi succesiunea formelordin timpurile trecute fiind aproape aceleagi cu cele care guverneazd astdzi deose-

birile dlntre diferitele regiuni. Acest lucru rezuitd din multe fapte. Durata fiecdreispec;i sau grup <ie specii este continud in timp ; aparentele exc_eptii d9 la regulSsint atit de pufine, incit pot fi atribr-rite fdrd, teamd de a gregi faptului cd nu amdescoperit incd intr-un depozit intermediar anumite forme absente in acesta,

dar care pot fi gdsite deasupra sau sub el. In ceea ce privegte spaliul, trebuie siludm drept regul[ generald neindoielnici faptul cd suprafa\a locuitd de o singurdspecie sau de un grup de specii este continud, iar excep{iile, care nu sint rare, potfi explicate, dup[ cum am incercat sI ardt, prin migralii anterioare efectuate inimprejuriri diferite sau prin mijloace de transp_ort intimplStoare squ prin faptulcdipecia a pierit in regiunile intermediare. Speciile si grupele de specii igi au.pung-telelor de dezvoltare maxim[ in timp;i spaliu. Grupele de specii, care trdiesc inaceeagi perioad[ de timp sau triiesc in aceeagi regiune, se caracterrzeazd adesea

prin irdsdturi comune neinsemnate, de sculpttrrd sau culoare. Privind 7a lungasuccesiune a epocilor trecute sau la provinciile depd ftafie din lume, constatdm cd,

in anumite claie, speciile se deosebesc doar pulin unele de altele, in timp ce inaltd clasd sau numai intr-o secfiune diferitd din acelagi ordin, speciile se deosebesc

mult intre ele. Atit in timp cit gi in spafiu, reprezentanlii cu organizafie inferioard,din fiecare clasd, se schimbi in general mai pufin Cecit cei cu organiza(ie superioarl ;

dar in ambele ci:azurt existd exceplii de la regulS. Dupd teoria noastr6, aceste dife-rite relafii in timp 9i spaliu pot fi explicate, deoarece, fie cd privim la formele de

via!6 inrudite care i-au schimbat in decursul diferitelor epoci, fie cd privim la gele

care s-au schimbat dupd ce au migrat in regiuni indeprartate, constatdm cd in ambele

cazuri ele sint legate prin obignuitul lan! al generaliilor; in ambele cazuri,_.legile

variaiiei au fost aceleagi, iar modificdrile au fost acumulate prin aceleagi mijloaceale selec{iei naturale.

CAPITOLUL XU

AFINITATILE RECIPROCE DINTRE ORGANISME;MORFOLOGIE, EMBRIOLOGIE; ORGANE RUDIMENTARE

Clasificarea, grupe subordonate altor grupe - Sistemul natural - Reguli ,ti diJlcultdgi in

clasificare, explicate prin teoria descenden{ei cu modificdri - Clasificarea varietdlilor *Descendenya este totdearma folositti tn clasifcare - Caractere dnaloge sau de adaptare -Afnitdti generale, complexe Si radiante - Extincyia separd Si de.fineSte grupele - Morfologia,compara(ie intre reprezentan{ii aceleia;i clase, intre pdr{ile aceluiasi individ - Embriologia,Iegile ei explicate prin variayii care nu survin Ia o vtrstri timpurie Si care sint moStenite la o

virstd corespurtzdtonre ' Organele rudimentare, explicarea originii lor- Rezumat

CLASIFICAREA

Se gtie cd din cele mai indepartate perioade ale istoriei lumii organismele sea-mind intre ele in grade descrescinde, astfel incit se pot clasifica in grupe subordo-nate altor grupe. Aceastd clasificare nu este arbitrar[ cum e de pildi grupareastelelor in constela(ii. Existen{a E'upelor ar fi avui o semnifica{ie simpl6, dacd ungrup ar fi fost adaptat exclusiv viefii terestre, iar un altul vie{ii acvatice ; unul adaptatla hrana animal6, cel5lalt la hrana vegetala ;. a.m.d.; dar in realitate lucrurile staucu totul altfel, clci se gtie bine cit de des se deosebesc prin modul lor de via(5chiar reprezentan{ii unui aceluiagi subgrup. in capitolele Ii gi IV, consacrate varia-fiei gi selecliei naturale, am incercat sd ardt c[ in fiecare regiune variazd, cel mai multtocmai specia dominant[, care are rlspindirea cea mai largd",.este cea mai frecventdgi mai comunA ;i apar{ine genului celui mai cuprinz[tor din fiecare clas6. Varie-talile sau speciile incipiente, produse astfel, se transformd in cele din urmd in speciinoi gi deosebite; iar acestea, pe baza principiului ereclit6{ii,. tind.sd prodlrce altespecii noi ;i dominante. Prin urmare, grupele care sint astdzi man gi care cuprindin general rnulte specii dominante, tind sd se ciezvolte crescind tot mai mult involum. Am incercat sd ardt, mai departe, c6, deoarece descendenfii variabili aifiecirei specii incearcd sd ocupe locuri cit mai multe gi mai diferite cu putinla ineconomia naturii ei tind in mod constant sd formeze caractere divergente. Aceastidin trrmf, concluzie se intemeiazd atit pe observarea unei mari diversitd{i de formecare, in orice regiune restrinsd, intrd in cea mai aprigd concurenld, cit ;i pe anumitefapte privitoare la aclimatizare.

ORI GINIlA SI,I'(.I ILOIT

Am incercat de asemenea sd ardt cd la formele care crese numeric gi divergirr privin!a caracterelor, existd o tendin{5 constantd de a inlocui ;i extermina formeleprecedente, mai pufin divergente gi rnai pufin perfec{ionate. Rog pe cititor sd pri-teasci .diagrama explicatd mai inainte gi care ilustreazd acliunei acestor diferiteprincipii; el va constata ca pe un rezultat inevitabil faptul cd descenden{ii mociifica{i,nrovenind dintr-un singur strdmog, se despart in grupe subordonate altor grupe.ln ciiagr?*u fiecare literd din linii ..u *ui de sus

"poate reprezenta un g.n .irprin-

zind mai multe specii; iar totalitatea genului de-a lungul acestei liniilituata celmai sus formeazd impreund o clasd, deoarece tofi descind dintr-un singur pdrilteinilial 9i, in cons-ecin{d, _au mostenit ceva in comun. Dar cele trei genuridin stingacliagramei posed5, conforrn aceluia;i principiu, rnai multe trdslturi comune -gi

tbnneazd. o subfamilie, deosebitd de cea urmdtcare situatd rnai la dreapta, carecuprinde doud genuri gi.este divergentd dintr-un pdrinte comun, ia a cincei tr:eaptlcJe descendenfd. Aceste cinci genuri au de asemenea trdsituri comune, degi mai pulinedecit atunci cind sint grupate in subfamilii; ele formeaz[ o familie disfinctd

^de'ceu

clre con{ine cele .trei genuri situate gi mai departe spre dreapta gi care au cotitdivergent la o perioad[ mai timpurie. Iar toate aceste genuri, care descind din (A),formeazd, un ordin deosebit de genurile care descind din (I). Asadar, avem aicimai multe specii care descind dintr-un singur str[mog, grupate in genuri ; iar genu-rile sint grupate in subfamilii, familii gi ordine, toate cupiinse inti-o singurd mareclasd. Astfel se explicd, dupd mine, grandiosul fapt al suborclondrii naturile a orga-nismelor in grupe subordonate altor grupe, fapt care din cau zd, cd este obignttitnu ne impresioneazTa intotdeauna suficient. Fdr[ indoialir ch organismele, ca ;ialte obiecte, pot fi clasificate in mai multe f'eluri: fie in mocl artificial, pe bazaunor caractere izolate, fie mai natural pe baza unui numf,r de caractere. $tim deexemplu, cd mineralele 9i sr-rbstanfele elementare pot fi clasificate astfel. ln acest,?t, desigur, nu existd nici o legdturd intre clasificare gi succesiunea genealogiclgi nu se poate atribui nici unei cauze ci ele se agazd, in grupe . La organisme insdlucrurile stau altfel: pirerea expusd mai slls concordS. cu imp[rfirea lor naturaldin grupe subordonate altor grupe, gi niciodatd nu s-a incercat sd se dea o altd,explicalie acestui fapt.

DupI cum am vdzut, naturaligtii incearcd s[ aranjeze speciile, genurile ;ifamiliile din fiecare clasd dupd ceea ce se numegte Sisternul Natural. Darle se in{e-lege pril.acest sistem ? Unii autori il considerd drept o simpld schemd pentru gru-parca obiectelor vii care se aseamS.nd cel mai mult intre ele gi pentru separareacelor cate sint cel mai diferite ; sau drept o metodd artificialS, pentrll enun tarea,cit mai concis[ cu putintd, a unor propozi{ii generale -adicd redarea intr-o singurlpropozi{iune a caracterelor comune de pild[ tuturor mamiferelor, in altd propozitri-une a celor comune tuturor carnivorelor, in alta a celor comune genului Ciine

-si

apoi, addugind o singurd propoziliune, redarea descrierii complete a fiecdrei formede ciine. Ingeniozitatea;i utilitatea acestui sistem sint indiscutabile. I\{ul{i natura-Iigti cred insd cd Sistemul Natural inseamn[ ceva mai mult ; ei cred cd'dezvdluieplanul Creatorului ; dar atit timp cit nu se specific[ dacd este vorba de o ordinein timp sau in spaliu sau in ambele, sau ce anume se infelege prin planul Creato-1ului, mi se pare c[ prin aceasta nu se adaug[ nimic cunogtinlelor noastre. Expresiica faimosul dicton al lui Linnaeus, atit de adesea repetat sub o formd mai mult saumai pu{in ascunsS, si anume cd nu caracterele fac genul, ci genul dd caracterele,

^I.'INTTATILE N F:CIP11(-}(]!] DIN'IHF) (,TI (iANISM14

implici, pare-se, faptul cd in clasificdrile noastre este cuprinsd o leg[turi mai adincldecit simpla asemdnare. Cred cd aga gi este, iar comunitatea descendenfei - singuracauzd cunoscutd a asemdndrii dintre organisme - constituie tocmai legdtura care,tlegi obselvatd prin intelmeciiul unor grade variate de modificare, ni se dezvdluiepar!ial in clasificdrile ncastre.,' Sd exatnindm acum regulile urmate in clasificare cit 9i dificultdlile intilnite,',ciac[ se admite c[ prin clasificare se d5 sau un plan de creafie necunoscut sau osimpla schemd pentru enunfarea de propozifiuni generale gi de a$ezare impreunda formelo/celor mai asemdndtoare intre ele. S-ar fi putut crede (gi s-a crezut intrecut) cil acele p[r!i ale structurii care determind modurile de viald cit gi loculgeneral al fiecdrei fiinle in economia naturii, ar fi de foarte mare importan{d inclasificare. Nimic mai fais - nimeni nu considerd c[ asemdnarea extern[ dintreun goarece. gi un chilcan, dintre un dugong .$i o. balen5, dintre baleni gi pegte, aravea vreo importanld. Aceste asemdndri, Cegi atit de intim legate cu intregul modde via\d al organismului, sint considerate ca simple << caractere adaptive sauanaloge )), si vom reveni asupra examinlrii acestor aserndndri. Se poate enunla chiarca o reguld generald faptul cd o parte oarecare a organizdrii este cu atit mai impor-tantd pentru clasificare cu cit are mai pu{ine iegdturi cu particularitdliie moduluide via\d. A$a de pildd, vorbind despre dugong Cwen spune : << Am considerattotieauna organele ge neratcare cele mai inde p drlat le gate ce rncdul de via{6 ;i dehrana unui animal, ca prezentinci cele rnai clare inciicalii asupra aflnitdlilor saleadevdrate. Mcdificdrile acestcr argane ne cl'erd o ;ans6 mai micd de a lua in modgregit un caracter pur gi simplu adaptiv drept unui esenlial>. Cit de remarcabileste faptul cd la plante organele vegetative, de care Cepinde nutrilia ,si viala 1or,eLl c micd importan![ pentru clasilicare, in timp ce siminta $i embrionul sint de oimportan{d covirgitcare ! Acelagi lucru l-am vdznt cu privire la anumite caracteremorfologice care nu sint importante func{ional, dar care au adesea cea mai mareutilitate pentru clasificare. Aceasta ciepincie de constanfa lor la multe grupe inrudite;iar constan\a lor, la rindul ei, Cepincle rnai ales de faplul cd selecfia natural[ nu lepl,streazd, gi nu le acumuleazd variafiiie, deoarece ea nu aclioneazd decit asupracaracterelor care pot prezenta vreo utilitate.

Un fapt care dovedegte c6 sirnpla importanlb fiziologicd, a unui organ nu-idetermind ;i valoarea pe care o poate avea din punctul de vedere al clasificdrii estec[, in grllpe inrudite, unde acelagi organ are - dupi toate aparen{ele - aproapeaceea;i valoare fiziologicS, valoarea sa din punctul de vedere al clasificdrii estetoarte ciiferitd. Nu existd naturalist care sd fi lucrat mult timp cu un grup ;i sd nufi fost izbit de acest fapt ; aproape toli autorii l-au confirmat intru totul in scrierileIor. Este suficient sd ne referim la cuvintele unui mare specialist in materie, RobertBrown, caile vorbind ciespre antrmite clrgane ale Proteaceelor, spune cd impofianlalcir genericd << ca ;i aceea a tuturor pdrlilor lor, gi, dupd cum bdnuiesc nu numaiiri aceast[ familie, ci in orice familie natural[, este foarte neegald gi in unele cazuripare a fi disp6rut cu cesaviisire >. in alta luciare, el sFune ciJasemenea c[ genurileConnaraceelor < clifera prin orezenla mai multor ovare, prin existenla sau lipsaalbumenului, prin estiva{ia 1) imbricetS sau valvatl,. Oricare din aceste caractere,luat izolat, es're adesea de o iniportan{5 mai muit decit genericd, de;i luate toate

1) E:s'rivaliu - a$czarea frunzc!<;r in mugurele fioral, linindu-se searna de raportul dintre fmnze (foliole)* Noia tracl.

337

:;CJ

.) T] I (i IN T.],A SPN('II1,O R

laolaltd ele apar ca fiind insuficiente pentru a deosebi genul Cnestis de genul Col-narLts r). SA dIm un exemplu de insecte. Dupd cunl a rernarcat Westwood,la una dinmarile diviziuni ale Hymenopterelor', antenele au o structurd din cele mai constante :

la aitd diviziune, antenele se deosebesc mult gi diferenlele au o valoare cu totulsecundar5. pentru ciasificare ; totugi nimeni nu va spune cd in aceste doud diviziuniale aceluiagi ordin antenele au o importanld, fiziologica neegald. Se pot cita nenu-mlrate exemple despre importanfa variabil5 pentiu clasificare a unui aceluiasiorgan_important \a un acelagi grup de fiin{e.

De asemenea, nimeni nu va susfine ci organele rudimentare sau atrofiate auo mare importanfd. fiziologic5 sau vitald; totugi nu existd indoial5 cd organele inaceastd stare au adeseori mare valoare pentru clasificare. Nimeni nu va contestafaptul ca dinlii rudimentari ai maxilarelor superioare ale rumegdtoarelor tinere cit;i anumite oase ru Cimentare ale picioarelor lor sint foarte utile pentru a ardtastrinsa afinitate dintre rumeg[toare gi Pachyderme. Robert Erown a insistat multasupra faptului cd' pozitria florilor rudimentare este de cea mai mare importanfdin clasificarea gramineelor.

. Se pot_ cita numeroase exemple de caractere derivate cJin par{i care trebuieccnsidetate de cea mai micl importan[d, fiziologicd.,dar care sint universal admise cafoarte utile in definirea unor grupe intregi. Asifel sint: prezenla sau absenfa unuiorificiu Ce cornunicare intre ndri gi cavitatea bucald, singuiul caracter care deosebeqtein mod absolut, dupl Olven, pe;tii de reptile; deschiderea unghiului manclibular'lamarsupiale; modul de_ piiere a aripilor la insecte; culoarea la anumite alge: pubes-cen{a anumitor pdrfi florale la graminee; natura inveligului dermei -- pai sai penela vertebrate. I)acd Ornithorh.l;ncltus ar fi fost acoperit cu pene in loc cie pir, acestcaracter erterior ;i neinsemnat ar fi fbst considerat de naturaligti ca un ajutorimportant in determinarea gra<lului de afinitate cu pisdrile al o..rt.i stranii nin1..

Impcrtalta trrentru clasificare a caracterelor neinsemnate depinde mai afesde faptul coreldrii lor cu multe alte caractere mai mult sau mai puiln importante.Intr-adevlr vaicarea unui agregat de caractere este foarte evidentd i" istorianaturalS. De acee.a, {tpa cllll1 s-a remarcat adesea, o specie poate sd se depdrtezede rudele sale prin diferite caractere, toate avind o mare importan{d fiziologica giavind o predominare aproape general5 gi totugi si nu ne lase nici o indoiald asupralocului unde urmeaz[ a fi clasificat5. De aceea s-a constatat cd o clasificarebazatdpeun singur caracter, oricit de irnportant ar fi el, a dat intotdeauna gre$; deoarece nicio parte a arganiza{iei nu este invariabil constanti. Importania unui agregat decaractere, chiar cind nici unul din ele nu este esenlial,-explicd aforismulenunlatcle Linnaeus, ;i anume cd nu carActerele dau genul, ci genul de caracterele; deoa-rece aceast6 afirmafie pare intemeiatd pe aprecierea multor puncte neinsemnate deasemdnare, pre? mici pentrti a putea fi definite. Unele plante aparlinind Malpi-ghiaceelor au _flori ccrnplete gi flori rudimentarc; ia aceitea din urmd, dupa cuma remarcat A. de Jussieu, ((cea mai mare parte din caracterele proprii speciei, genului,iamiliei, clasei, dispar ;i ili r?d astfel de clasificarea noaltrd >. De;i Aipicarpaa produs in Franta, timp de mai mulli ani, numai asemenea flori iudimentare.depdrtindri-se ln mod uimitor intr-o serie din cele mai importante particul aritdg"iale structurii cie tipul propriu al ordinului, totugi d-l Richard aafirmat in mocl judi-.iol, ciupa cum obser"v5Jussieu, cd acest gen trebuie totu;i menlinut printre lvtal-pighiacee. Acest exernplu ilustreazd bine spiritul clasificarilor noastre.

\ I.' I N I'I'i TI t, E H F, (; I Pn ( ) (; L D t Nt'lt E o li r..\ -r* I S Il U

A

In practicd, atunci cind natr.rraligtii lucreazd, ei nu se preocupd de valoareafiziologicd a caracterelor pe care le folosesc pentru a defini un grup sau pentru alocaliza vreo specie particular[. Dacd g[sesc un caracter aproape uniform si comununui mare numdr de forme si care nu este insd comun altor forme, ei il folosesc caavind o mare valoare ; daca este comun unui numdr mai mic, il consideri ca avindo valoare secundarS" Acest principiu a fost recunoscut fdti$ de cdtre unii naturaligtica fiind cel just; nimeni n-a exprimat aceasta mai clar dec?t excelentul botanist.Aug. St. Hilaire. Atunci c?nd caractere diferite dar neimportante se gdsesc intot-cleauna irnbinate degi nu se poate descoperi vreo leg5.turd aparentd intre ele, lise acord[ totugi o valoare deosebite. Deoarece in majoritatea grupelor de animalese gisesc organe importante -_ ca acelea servind pentru punerea in circulalie asingelui, pentru aerisirea lui sau cele servind pentru propagarea speciei -- cu carac-tere aproape uniforme, ele sint privite ca fiind de mare utilitate pentru clasificare:dar in unele grupe, toate aceste organe de cea mai mare importanld vitald, oferacaractere de valoare cu totul subordonatA. Astfel, dupd cum a remarcat recentFritz Miiller, in acelagi grup de Crustacei, genul Cypridina are inimd, in timpce dou[ genuri indeaproape inrr-rdite - Cypris gi Clytheree, rru posedd acest organ :

o specie de Cy,pridina are branhii bine dezvoltate, iar altd, specie este lipsitade branhii.

Deoarece clasificarea cuprinde, desigur, toate virstele, se in{elege de ce carac-terele embrionului vor trebui s5 prezinte aceeasi importanld cu ale adr-rltului. Darprin prisma punctului de vedere obi;nuit nu este de loc clar de ce structura embri-onului ar fi mai importanti decit aceea a adultului, care joacd un rol deplin ineconomia naturii. Naturaligti cu renurne, ca Milne-Edwards gi Agassiz, au subli-niat insd cu tdrie c[ tris[turile embriologice s;int cele mai importante, iar aceastdteorie a fost admisa tn general ca fiind adevdratd. Totugi, importanla caracterelcrembrion are a fost uneori exageratir, datorit[ f aptului cri nu au fost excluse caractereleadaptive ale larvei; pentru a dovedi acest lucru, Fritz Mtiller a aranjat marea clasla Crustaceelor numai pe baza caracterelor ernbrionare, iar rezultatul nu s-a dovedita fi natural. Dar este neindoielnic cd trdsdturile embrionare, excluzind caracterelelarvare, prezintd cea mai mare importanld pentru clasificare, nu numai la animaledar gi la plante. Astfel, principalele lmpar{iri ale plantelor cu flori se bazeazd pedeosebiri in embrion - numdrul gi pozilia cotiledoanelor;i rnodul de dezvoltarea plumulei gi radiculei. Vom vedea indatd de ce aceste caractere au o asemeneirimportanli pentru clasificare, dacd se line seamd cf, sistemul natural e construitgenealogic.

Clasific[rile noastre sint adeseori nuternic influentate de siruri de afinitdti.Nu este nrmic mai ugor decit sd definim o serie de caractere comune tuturor p[sri-rilor: dar la crustacei, orice definire asem[ndtoare a fost pina in prezent imposibila.F.xistd crustacei, ageza{i la capetele opuse ale seriei, care nu all nici un caractercomun: totugi, speciile situate la amhele capete, fiind vddit inrudite cu altele, iaracestea cu altele, 9i a;a mai departe, pot fi reclrnoscute ca dparlinind fira echivocacestei clase de Articulate.

Rispindirea geograficd a fost folcsitd adesea in clasificare, degi poate nuintru totul logic, in special la grupe foarte mari de forme indeaproape inrudite.Temminck insistd asupra utiliffitii sau chiar necesitd{ii acestei metode pentru annmitesrripe de pdsdri; el a fost urmat de o serie de entomologi ;i botani;ti.

;JBf,

o+u 0RIGINIIA SPI]CIILOR

A

In sfirgit, valoarea comparativd a diferitelor grupe de specii, ca ordinele, sub-ordinele, familiile, subfamiliile ;i genurile, pare sd fie, cel pulin pind in prezent,arbitrard in cea mai mare parte. O serie dintre cei mai buni bolani,sti, ca d-l Bentham9_.a. au insistat.mult asupra acestei valori arbitrare. Pentru plante si insecte pot fidate exentple de grupe.,clasificate de naturali;ti cu experienla mai-intii ca simplegenuri, apoi ca subfamilii sau familii ; acest lucru a fost posibil nu pentru cd cerie-tdri ulterioare au descoperit decsebiri structuraie importante, trecufe la inceput cuv.ed9rgl ci pentru cd au fost descoperite ulterior numeroase specii inrudite, prezen-tind diferite grade de deosebiri mici.

Toate regulile de mai sus cit gi ajutoarele gi greutdlile in clasificare se potexplica, dac[ nu mi. il;.t prea mult, admilind cd Sistemtil Natural este bazat pedescendgnta cu modificdri ; admilind cd, diferitele caractere pe care naturali;tiile considerd ca vddind afinitdli reale intre doud sau mai multe specii, sint tocmaice.le mogtenite de la un pdrinte comun, orice clasificare adevd ratd fiina genealogicd ;admilind de asemenea cd, legdtura ascunsi pe care naturaligtii au cdutat-o inhodincongtient, constd in comunitatea descenden{ei ;i nu in vreun plan de crea{ie necu-noscut sau in enun{area unor propozifii generale ori in simpla punere laolaltd ;iseparare a unor obiecte mai mult sau mai pulin asemindtoare.

Trebuie si explic ins[ mai pe Iarg ce inleleg prin cuvintele de mai sus. Credcd aran.iamentul grupelor in fiecare clasd, in subordondri ;i relalii reciproce reale,pentru a fi natural, trebuie si fie strict genealogic ; dar cd cuantumlzl deosebirilorin diferitele ramuri ;i grupe cAre, degi sint in acelagi grad de rudenie fa![ cle stri-mogul lor comun, poate diferi mult, datoriti feluritelor grade de modificare pecare ele le-au suferit. Acest lucru este exprimat prin clasiflcarea formelor in genuii,familii, secliuni sau ordine diferite. Cititorul va in{elege mai bine cele spuse, dacise va referi la diagrarna din capitolul al patrulea. Sd presupLlnem ca literile A-Lreprezinti genuri inruCite care au existat ln epoca siluriand gi care descind dintr-oformi gi rnai veche inc6. La trei din aceste genuri (A, ^F gi /) o specie a transmis des-cendenli modificafi pin[ in ziua de astdzi, reprezenta{i prin cele cincisprezece genuri(oto lu zla) de pe linia orizontald cea mai de sus. ln prezent, to{i acegti dEscen-denli modific ali ai unei singure specii sint inrudili prin singe sau descendenld laaceiats.i graq ; ei pot fi denumili metaforic veri in aceeagi milioninre de grad ; totugiei se deosebesc mult ,si in grade diferite intre ei. Formele care descind din A, inprezent divizate in dou6 sau trei familii, constituie un ordin distinct fa{a de cele caredescind din I de asemenea divizat in doud familii. Speciile existente care descinddin A nu pot fi clasificate in acelagi gen cu pdrintele lor, A, dupd, cum nici cele caredescind din / cu pdrintele lor 1. Dar genul existent .Fla poate fi presupus cd s-amodificat pufini d. aceea va fi clasificat irirpreund cu genul parental F; agadupd cum un mic numdr de organisme inc5 in via!6 aparlin unor genuri siluriene.Astfel, irnportanfa comparativd a deosebirilor dintre aceste organisme, careposed6 aceeagi inrudire de singe, a ajuns sd fie foarte diferit5. Cq toate acestea,aranjarnentul lor genealogic rdrnine riguros adevdrat, nu numai pentru prezent, dargi pentru fi:care perioadd succesivd de descenclen!6. To{i descendenlii modificafiai lui A au rno$tenit desiEur cite ceva ccmun de la pdrintele lor comun, dupd cumvor fi mo;tenit gi toli descenden{ii lui /; la fel va fi gi cu fiecare ramurd subordonatlde descenden{i, la fiecare stadiu succesiv. Dacd, totu,si, presupunem ci vreun des-cendent din A sau din .f s-a modificatalit de mult incit gi-a pierdut orice urmd de

AFINTTATILE nECIPnOCE DINTRE On(}ANTSME

inrudire, in acest caz igi va pierde locul din sistemul natural, dupd cum se pare cis-a intimplat cu unele, pu{ine, organisme existente. Toli descenden{ii genului F,de-a lungul intregii sale linii de descenden{d, se presupun a nu se fi modificat decitpu{in gi formeazd un singur gen. Dar acest gefl, degi foarte izolat, va mai ocupaincd pozilia lui intermediard proprie. Reprezentarea grupelor, a;a cum ne-o reddaici diagrama, intr-un singur plan, este mult prea simpld. Ramurile ar fi trebuitsd se resfire in toate direcfiile. Dacd numele grupelor ar fi fost scrise simplu intr-oserie liniard, reprezentarea lor ar fi fost gi mai pulin naturald, si este bine cunoscutfaptul cd, afinitdlile pe care le descoperim in naturd prin^tre organism:le aceluiagigrup nu se pot reprezenta intr-o serie, pe un singur plan. In orinduirea sa, sistemulnatural este genealogic, ca un pedigriu, dar cuantumul de modificare pe care l-ausuferit diferitele grupe se exprimd clasificindu-le in diferite a$a numite genuri,subfamilii, familii, secfiuni, ordine gi clase.

Ar fi poate util sd ilustrdm acest punct de vedere asupra clasificlrii prinexemplul limbilor. Dacd am poseda un arbore genealogic perfect al omenirii, orin-duirea genealogicd a raselor umane ar oferi cea mai bund clasificare a diferitelorlimbi vorbite astdzi in lume; gi dacd ar fi incluse toate limbile care au dispdrut,precum ;i toate dialectele intermediare ;i care se modificd cu incetul, acest aran-jament ar fi singurul posibil. Se poateo totugi, ca unele limbi antice sd se fi alteratfoarte pu{in gi si fi dat nastere la puline limbi noi, in timp ce altele s-au alteratmult datoriti rdspindirii, izoldrii ,si stadiului de civiliza\ie al diferitelor rase caredescind din aceeagi origine, dind astfel nastere multor dialecte ;i limbi noi. Dife-ritele grade de deosebire dintre limbile aceluiagi grup vor trebui sd fie exprimateprin grupe subordonate altor grupe; dar aranjamentul propriu sau chiar singurularanjament posibil va fi +ot cel genealogic ; si acesta va fi cu totul natural, deoa-rece va lega intre ele toate limbrle, dispdrute sau recente, prin cele mai strinseafinitali gi va exprima filialiunea gi originea fiecdrei limbi.

Pentru confirmarea acestui punct de vedere, sd privim clasificarea varietd-filor, despre care se qtie sau se crede cd au descins dintr-o singurd specie. Acestevarietd{i sint grupate subordonindu-se speciei, iar subvarietdfile subordonindu-sevariet5{ilor; in unele cazuri, ca la porunrbelul domestic, se disting gi diferite altegrade de deosebiri. in acest caz, se urmeazd, aproape aceleagi reguli, ca gi laclasificarea speciilor. Autorii au insistat asupra necesitdlii de a aranja varietdlileintr-un sistem natural in locul unuia artificial; de pildd, si nu clasificdm impreunddoud varietdli de ananas numai pentru c[ fructele lor, adicd partea cea mai impor-tantd,, se intimpld sd fie aproape identice ; nimeni nu pune napii suedezi la un loccu cei obi;nui1i, degi tulpinile lor cdrnoase gi ingrogate sint atit de asemdndtoare.Orice parte care se constatdcd este cea mai constantd, e folositi pentru clasificareavarietd{ilor; astfel, marele agronom Marshall spune cd pentru clasificarea cornu-telor sint foarte utiie coarnele, deoarece ele sint mai pulin variabile decit formasau coloritul corpului etc. ; in schimb, la oi, coarnele sint mult mai pufin utile,fiind mai pufin constante. Cred cd in clasificarea varietdfilor, dacd am avea unpedigriu real, toatd lumea ar prefera o clasificare genealogicd ; ea a;i fost incercatdin unele cazuri. Putem fi siguri, indiferent dacd au avut loc mai multe sau maipu{ine modificlri, cd principiul ereditSlii va reuni formele inrudite in cel maimare numdr de puncte. Porumbeii jucdtori, degi unele subvarietdli diferd inprivinla importantului caracter al lungimii ciocului, sint totugi grupali impreund,

341

{ot+_ C) R I (iINE:L SPnf,llI.() Jt

deoarece au obiceiul comun de a face tumbe in aer; rasa cu ciocul mic 1) a pierdutaproape sau chiar complet acest obicei. Aceasta nu impiedica totugi ca ace;tiporumbei jucitori sd fie pdstrali in acela;i grup, deoarece sint inrudili prin singegi se pseamdni pi sub alte aspecte.

In ceea ce privegte speciile in stare naturalS, toii naturaligtii au introdusde fapt in clasiflcare descendenta, deoarece pe treapta cea mai inferioard aclasific[rii speciilor sint cuprinse ambele sexe, gi orice naturalist qtie cit de enornrpot s[ difere sexele in privinla celor mai importante caractere; cu mare greutatese poate gasi vreun caracter comun masculilor adulli gi hermafrodililor unoranumili Cirripezi, ;i totugi nimeni nu se gindeste sd-i despartd,. De indat5 ce s-aaflat cI cele trei forme de orchidee Monachttnthus, lViyanthus qi Ceta,seturn, carernai inainte au fost clasificate drept trei genuri distincte, apar uneori pe aceeagiplant[, ele au fost considerate imediat varietrili ; in prezent, bm fost in misur[sI ar6t c[ sint formele mascule, feme]e gi hermafrodite ale aceleiagi specii. Natu-raligtii includ intr-o singur5 specie diferitele stadii larvare ale aceluiagi individ,oricit de mult s-ar deosebi acestea atit intre ele cit gi fatlt de adult, gi tot astfelprocedeazd ;i cu asa-numitele genera{ii alternante ale lui Steenstrup, care nu potn considerate decit in mod teoretic ca formind un acelagi individ. Natr-rralistulmai include in specie formele monstruoase gi variet6{ile, nu fiindcd seamdndparfial cu forma parentald,, ci fiindcd descind din ea.

Deoarece descenden{a a fost universal utihzat[ pentru a clasifica impreundindivizii aceleiagi specii, de;i masculii,, femelele gi larvele sint adesea extrem dedeosebili; deoarece descenden{a a fost utilizatd pentru a clasificii variet[{i careau suferit un anumit grad de modificare, uneori chiar considerabil, nu s-ar puteaoare ca acelagi element al descendentii sa fi fost trtilizat in mod' incongtient pentrua grupa speciile in genuri, genurile in grupe superioare, iar totul in aga-numitulSistem Natural ? Eu cred cd acest element a fost folosit in mod incongtient; ginumai astfel pot inlelege diversele reguli gi procedee urmate de cei mai buni siste-maticieni. I)ecarece nu poseddm pedigrie scrise, sintem nevoili sd schil[m pebaza asemindrilor de orice fel comunitatea de descendenld. De aceea, alegemacele caractere care au cea mai micd posibilitate de a se fi modificat in funcfiede condiliile de via{d cdrora a fost expusi recent fiecare specie. Potrivit acestuipunct de vedere, structurile rudimentare sint la fel de bune, sau chiar mai buneuneori, decit alte pirli ale organizaliei. Nu ne intereseazl, cit de ne?nsemnat poaten un caracter * fie el simpla inflexiune 'd unghiului unui maxilar, felul in careeste pliatd arrpa unei insecte, dacd pielea este acoperitd de pdr sau de pene, dacise pdstreazd, la multe 9i deosebite specii, in special la acele care au un mod detrai foarte diferit, caracterul capdtd o mare valoare, deoarece nu putem explicaprezenfa lui la atit de multe forme decit prin mogtenire de la un pirinte comLrn.In aceastd privin![ ne putem insela asupra unor puncte de structurd izolate, darcind mai multe caractere, fie ele cit de neinsemnate, existd impreun[ intr-ungrup mare de organisme cu obiceiuri diferite, putem n aproape siguri, bazalipe teoria .descendenlei, cd aceste caractere aLl fost mogtenite

_ de la Lln strdmog

comun ; si noi gtim cE asemenea caractere agregate au o valoare deosebitd inclasificare.

I In englezd * << short face >>. - Notu trael.

A FI NIT,\ TII,Ii R E CIPN T\ T]E DI NTN E T'N G .\ NT S }TI

Putem infelege, aqadar, de ce o specie sau un grup de specii se poate dep[rtade rudele sale prin citeva caracteristici din cele mai importante qi totugi poate ficlasificat in mod just impreund cu acele specii. Acest lucru poate fi fdcut cu toatisiguranfa, atit timp cit un numir suficient de caractere, oricit de neimportante.exprimd legdtura ascunsd a comunitalii de descenden{i. DouI forme pot sd nuaiba nici un caracter comun, dar daci sint totugi legate intre ele printr-un girde grupe intermediare, putem imediat deduce comunitatea lor de descendeni5,;i le putem pune pe toate in aceeagi clasd. Deoarece constatim cE organele demare importanfd fiziologic[ - acelea care servesc la pdstrarea vie{ii in cele maidiferite condilii de existenJdL - sint in generai cele mai constante, le acorddm odeosebitd valoare ; dar dacd aceste organe, in alt grup sau secliune a unui grup,se deosebesc mult, le acorddm imediat o valoare mai redusd in clasificarea noastrd.Vom vedea mai departe de ce caracterele embriologice au o atit de mare importan{dpentru clasificare. Rdspindirea geograficd poate fi uneori folositi util pentru clasi-ficarea genurilor mari, deoarece toate speciile aceluiagi gen, locuind o regiunedistinctl .si izolat6, descind probabil din aceiagi p[rinfi.

Asemdrtdri qnaloge. Pe baza celor expuse mai sus putem in{elege deosebireafoarte importantS dintre afinitafile reale gi asemdn[rile analcge sau Ce adeptare.Primul care a atras atenlia asupra acestui subiect a fost Lamarck, fiind urmat inmod constructiv de Macleay si al1ii. Asemdnarea in privinfa formei corpului 9i amembrelor anterioare in form[ de inotdtoare la dugong gi balenE, precum gi intreaceste doud ordine de mamifere gi pegti, este analogd. Tot astfel este asemdnaread.intre un goarece;i un Sorex,care apar(in la doud ordine diferite;ca ;i asemdnarea,qi mai apropiatd inc5, asupra c[reia a insistat d-l Mivart, intre gcarece gi un micanimal marsurpial (Antechinus) din Australia. Toate aceste din urmd asemdndricred ci pot fi explicate prin adaptare in urma migcdrilor active similare prin desi-;uri ;i ierburi, cit gi ca adaptdri pentru ascunderea de du;mani.

Printre insecte existd nenumdrate exemple similare; asl.fel Linnaeus, inselatde aparenlele externe, a clasat o iniecti homopterd ca molie. Ceva asemdnltorvedem chiar la varietAtile noastre domestice, ca de pildd la forma corpului izbitorde asemdndtoare a raselor ameliorate de porci chinezegti ,si comuni, care descindtotugi din specii deosebite ; de asemenea in tulpinile ingrogate in mod similar alenapului comun gi ale celui suedez, degi sint forme specifice deosebite. Asemdnareaintre ogar (greyhound) gi calul de curse nu este mai extraorCinard decit analogiilecare au fost expuse de unii autori 9i privesc animale foarte diferite.

Pebaza punctului de vedere ci numai in mdsura in care dezvdluie descenden{a,caracterele au o importan[d reald pentru clasificare, putem in{ele-ue in mod clar dece caracterele analoge sau de adaptare, degi de cea mai mare importan(i pentrubuna stare a organismului, sint in cea mai mare parte fara valoare pentru sistema-tician. Animale apar{inind la doud linii de descendenld cu totul distincte au pututsi se adapteze Llnor condiiii similare qi astfel au dobindit o strinsd asemdnareexternd ; dar o astfel de asem5nare nu va dezvdlui inrudirea lor de singe, ci va tindemai curind sd o ascundd. Putem in{elege astfel paradoxul aparent , cd aceleagicaractere sint analoge cind un grup este comparat cu altul, dar exprim[ afinitalileadevdrate numai cind sint comparali intre ei membrii aceluiaqi grup : astfel, formacorpului gi membrele in chip de inotdtoare sint analoge numai cind balenele sintcomparate cu pegtii, fiind adaptdri pentru inotul in apd la ambele clase ; dar intre

:i { {.rt1 ()Il I G lN E-.\ Sl'fiC I Il,o l{

diferili reprezentan{i ai familiei balenelor, forma corpului gi membrele lor in chip deinotdtoare prezintd caractere care exprimd afinitd1i reale, deoarece aceste pdrfisint atit de asemindtoare in toat[ famiiia, incit nu ne putem indoi ci au fostmogtenite de la un strdmo; comun. Acelagi lucru gi cu pegtii.

Se pot da numeroase exemple de asemilndri izbitoare la fiin{e foarte deose-bite, intre par{i izalate sau organe care au fcst adaptate pentru aceleagi func{iuni.Un bun exempin il oferd strinsa aseminare dintre maxilarele ciinelui gi cele aleluptrlui din Tasmania sau Thylacirrus - anirnale care sint foarte deosebite insistemul natural. Dar aceastd asemlnare este limitatd ia aspecte generale, cum ar fiproeminen{a caninilor gi forma incisivd a molarelor. in reafitate dinlii se cieosebescmult : ciinele posedd pe maxilarele superioare cite patru premolari gi numai doimolari, pe cind Thylacinl{s are trei premolari gi patru molari. Molarii celor doudanimale diferd de asemenea mult gi in ceea ce priveqte mf,rimea relativd gi structura.Denti{ia adultd este precedatd de o dentilie de lapte foarte deosebitS. Se poatedesigur nega cd in ambele cazuri, pentru a sfigia carnea, dinlii au fost adaptatri prinselec{ia naturald a varia{iilor succesive ; dar mi se pare imposibil sd admit acestlucru intr-un caz gi sd-l neg in celdlalt. Sint mullumit cd o autoritate atit demare ca profesorul Flower a ajuns la aceeagi concluzie.

Cazurrle extraordinare ardtate intr-un capitol anterior, cu privire la uniipegti foarte diferili, posedind organe electrice) a unor insecte foarte diferite, pose-dind organe luminoase, qi a unor Orchidee qi Asclepiadacee avind mase polinice cudiscuri lipicioase, itrtri in acelagi grup al asemlnlrilor analoge. Dar aceste cazurisint atit de uimitoare incit au fost folosite ca dificult[1i sau ca obieclii impotrivateoriei noastre. In toate aceste cazurt pot fi descoperite unele deosebiri fundamentaleln cregterea sau dezvoltarea pdr{ilor gi in general in structura lor, tn stare de maturi-tate. Sfirgitul este acela;i, dar mijloacele, de,si par in mod superficial cd sint aceleagi,sint totugi esenlial deosebite. In aceste cazLtri a intrat adesea in joc principiul lacare am fdcut aluzie mai sus prin termenul de variafie analog5; adicd faptul cdreprezentan{ii aceleiagi clase, deqi inmdili numai de departe, &u mogtenit atitde multe trisdturi comune in constitufia lor, incit sint apli sd varieze intr-un modasemdndtor sub influen{a unor cauze excitante asemdn5toare ; iar acest lucru ii vaajuta in mod v6dit pentru dobindirea prin selec{ie naturald a unor pdrfi sauorgane izbitor de asemdndtoare intre ele, indepenCent de mo;tenirea directd de laun strdmo; comun.

Deoarece speciile aparlinind unor clase deosebite au fost adesea adaptate prinmodificdri mici succesive la o via{d in condilii apiorpe similare, de exemplu, sdpopuleze cele trei elemente: uscatul, aerul gi apa - putem inlelege poate cum se

face cd s-a observat uneori un paralelism numeric intre subgrupele unor clase deo-sebite. Un naturalist, impresionat de un peraielism de aceastl naturd, ridicind saucoborind in mod arbitrar valoarea grupelor in Ciferitele clase (gi toatd experienfanoastrd arutd, cd aprecierea lor este arbitrard), ar putea extinde cu ugurinla paralelis-mul pe o scari largd,; a$a au luat probabil na;tere clasificEritre septenare, cvinare,cvaternare gi ternare.

Existd gi o altd categorie curioasi de cazuri in care marea asemdnare externdn-u depinde de adaptarea Ia un mod de viala asemdndtor, ci a fost dobinditd dinmotive de apdrare. MA refer la modul admirabil in care unii fluturi imitd altespecii cu totul deosebite, dup[ cum a ardtat pentru prima oard d-l Bates.

AFINITATIT,E NECIPiTOCB DIN'IItI] OIT(i,\NISITN

Acest excelent observator a ardtat c[ in unele regiuni din America de Sud undeabundd, de pildd, rciuri mari ale unei specii de lthomia, de multe ori se g[segteamestecat in acelagi roi un alt fluture, gi anume o specie de Leptalis; iar aceastadin urmd seamdnd, atit de mult cu lthontia la toate nuanfele qi dungile de culoaregi .chiar la forma aripilor,. incit d-l Bates, degi mergu 1te1t ;i .cu ochiul formatprin unsprezece ani de colectare, se ingela mereu. Cind sint prinse gi comparateformele care imitd si cele care sint imitate, se constatd. cra ele se deosebesc in par{iesenliale ale structurii lcr gi cd aparfin nu numai unor genuri deosebite, dar adeseachiar unor familii deosebite. Daci acest mirnetism s-ar fi intimplat numai in unulsau doud" cazuri, s-ar fi putut trece peste el considerindri-l ca o coincidenld ciudatd.Dar dacd ne indepirtim de regiunea in care un Leptalis imttd un lthomia, putemgdsi altd, specie care imitd gi altd, specie care este imitat5, apar(inind aceloragidoud gcnuii, gi fiind la fel de asemdndtoare. in total sint enumeraie nu mai pulinde zece genuri, care includ specii care imitd al{i fluturi. Forma care imitd ;i formacare este imitatd, locuiesc intotdeauna in aceeagi regiune ; nu gdsim niciodatd unimitator care sd trdiascd departe de forma pe care o imitd. Forma cie il.sectd careimitd este in mod invariabil rard : cea imitatd trdieste de cele mai inultc ori inroiuri mari. in aceeagi regiune unde o specie de Leptalis imitd in mod des6-virgit o lthomict, existd uneori alte Lepidoptere care imit[ aceeagi lthonlia^:prin urmare, in acela,si loc se constatd cd specii aparlinind la trei genuri de fluturi,;i chiar o molie, seamdn6 foarte mult cu un fluture aparlinind unui al patr:rleagen. IV[eritd o deosebita atenlie faptul cd multe din formele mimetice de Leptalis,ca gi formele imitate, se prezint6 intr-o serie gradatd de simple varietaf ale aceleiagispecii ; in timp ce alte forme sint neindoielnic specii deosebite. Dar se poatepune intrebarea de ce unele fcrme sint privite ca imitate, iar altele ca imitatoare ?

D-l Bates, rdspunde in mod satisfdcdtor, ar[tind cd forma iniitatd pdstreazd, habi-tusul obi;nuit al grupului cdruia ii apar{ine, in timp ce ingel5torii ;i-au schimbathabitusul gi nu se mai aseamdnd cu rudele lor cele mai apropiate.

De aici ajungem s[ cercetdm care este explicatia faptului cd unii fluturi gi

molii imbracd atit de des habitusul unei alte forme cLl totul deosebite ; de ce sprenedumerirea naturaliqtilor s-a pretat oare natura la asemellea trucuri de teatru ?

D-l Bates a gdsit, fdrd, indoiald, adevdrata expiica{ie. Fcrmele iniitate, care intot-deauna abundd ca num6r, scap[ de obicei in ma.re mdsur[ de exterminare, altfelnu ar putea exista in asemenea roiuri ; iar in prezent, s-au adunat un mare numdrde dovezi carc aratd, cd sint nepldcute la gust pentru pdsdri gi aite animale insec-tivore. Pe de altd parte, formele imitatoare, care locuiesc in aceeasi regiune, slntcomparativ rare ;i aparfin unor grupe rare, de aceea sint expuse pr-obabil, deobicei, vreuner primeldir, cbir a)tle), \rrhnd seama be m;rn'arril u-uia\ut \tp'ustde tofi fluturii, in trei sau patru generalii ei ar miguna in toaLd, lara. Or, dacd unreprezentant al uneia oin aceste grupe persecutate ,si rare imbracS un habitusatit de asemdndtor cu cel al unei specii atit de bine apdrate incit ingeald totdeaunaochii exersali ai unui entomolog, va putea inqela adesea ;i pdsirile rdpitoareca gi insectele pr[ddtoare, scdpind astfel de la pieire. Se poate spune cd d-l Batesa surprins chiar procesul prin care imi'r"atorii au ajuns si semene atlt de mult cucei imitali, deoarece a gdsit cd unele forme de Leptalis, care imitd atit de mullialli fluturi, variazd, intr-un grad excep{ional de mare. Intr-un district existau maimulte varietdfi, dar dintre acestea numai una singurd semina, intr-o anumitd

345

'16 ()NIGINEA SPECII],(}N

mdsurd, cu specia ccmun[ de ltltomia din acelagi district. in alt district se gdseaudoud sau trei varietd.fi, dintre care una era mult mai comuni decit celelalte, imitlndfoarte mult o altd formi de lthomia. Pe baza unor asemenea fapte, d-l Batesconchide c[ Leptulis sint acelea care variazd, mai intii; gi dacd se intimpl5 ca ovarietate s[ semene intr-un oare care grad cu oricare fluture comun locuindacelagi ciistrict, datorit5 asemdnlrii sale cu o specie infloritoare ;i nu prea perse-cutatS, aceastd varietate are o gansd mai mare de a scdpa de distrugerea de peurma pEsdrilor rdpitoare gi a insectelor prdddtoare, fiind astfel mai adeseoriapdratd; < gradele de asemdnare mai pulin perfecte sint eliminate la fiecare gene-ra{ie si numai celelalte sint ldsate pentru a-gi perpetua specia >. in acest fel avemaici o admirabila ilustrare a selecliei naturale.

D-nii Walla.ce gi Trimen au descris de asemenea mai multe cazuri la fel deirnpresionante privind imita[ia Ia lepidopterele arhipelagului malaiez gi din Africagi la alte citeva insecte. D-l Wallace a gdsit de asemenea un caz asemindtor lapds5ri, dar nu avem nici un exempiu la patrupedele mari. Frecvenfa mult mai marea imitaliei la insecte, fald de alte animale, este probabil consecin{a dimensiunilorlor mici; exceptind formele prevdzute cu un ac, insectele nu se pot apdra singure,gi nu am auzit sd existe vreun exemplu in care aceste specii sd imite alte ins-ecte,degi ele sint imitate; prin zbor insectele nu pot scdpa de animalele mai mari carele rninincd ; de aceea,, vorbind metaforic, ele sint silite sd recur gd, ca majoritateacreaturilor slabe, la ingelitorie ;i prefdcdtorie.

Trebuie observat cd procesul de imitalie nu a inceput probabil niciodatirla forme foarte neasemlndtoare in privinf a coloritului. Dar incepind cu speciiintrucitva asemlndtoare, se poate dobindi cea mai mare asemdnare, daci ea estede folos, prin mijloacele ardtate mai sus; iar dacd forma imitat[ a fost ulteriormcdificata treptat, indiferent prin ce factor, forma care imitd se va dezvolta ?nacela;i sens, si se va modifica aproape atit de mult, incit in cele din urmd vadobindi un aspect salr colorit intru totul asemindtor cu cel al celorlalli repre-zentanfii farniliei cireia ii apar{ine. Cu toate acestea existd greut5li in aceastdprivin{5, deoarece in unele cazuri este necesar si se presupund cd inainte den fi aiuns la. actuala lor stare divergent5, reprezentanfii vechi, apar{inind unordiferite grllpe distincte, &u semdnat in mod lntimplStor cll un reprezentant alaltui grup protejat, intr-o mdsurd suficientd ca si dobindeascd o protec{ieoarecare; aceasta a oferit baza pentru dobindirea ulterioarS. a celei mai perfecteasemdnIri.

Despre natura afinitalilor core leagd organismele tntre ele. Deoarecedescenden{ii modificali ai speciilor dominante, aparfinind genurilor mai mari,tind si mogteneascd avantajele care au f[cut ca grupele lor sd fie mari gip[rin{ii lor si domine, e aproape sigur cd ei se vor rdspindi in mod larg si cavor ocupa tot mai multe locuri in economia naturii. Grupele mai mari si'maidominante din fiecare clasd tind astfel sd creascd mereu in amploare: in c-onse-cin{[ ele inlocuiesc multe grupe mai mici gi mai slabe. Putem astfel explica faptulc[ toate organismele, actuale gi dispdrute, sint cuprinse intr-un numdr mic cle'ordine gi ?n si mai pufine clase. Un fapt impresionant pentru a ilustra cit de pu{inesint grupele mari gi cit Ce larg sint ele rdspindite in lume, este constatarea cddescoperirea Australiei nu a addugat nici m[car o singurd insectd apar{inind unui

.\FINIT.lTll,ti ITECIITROCE DINTIiIT ()n r;,\NtStlt1.1 34?-

nou grLlp mare ; iar in regnul vegetal, dup6 cum aflu de la dr. Hooker, a addugatnumai dou[ sau trei familii mici.

O ., t r rIn capitolul despre < Succesiunea geologicd >> am incercat , bazat pe principiulc[ fiecare grup a ptezentat in general o divergen![ importantd, a caracterelor indecursul indelungatului proces de modificare, sd ardt cum se explici faptul cirformele de via[d. mai vechi preztntd adesea caractere in oarecare mdsurd inter-mediare intre grupele existente. Deoarece doar un numdr mic de forme vechi;i intermediare au transmis pind in zilele noastre descendenli pufin modificali,acegtia constituie aga-numitele noastre specii aberante. Cu cit o formi este maiaberant5, cu atit mai mare trebuie sI fie numdrul formelor de legdtur[ care altfost exterminate gi au dispdrut complet. intr-adevdr, existd our.iur. clovezi cbunele grupe aberante au fost greu incercate, pierind in parte, deoarece sint aproapetotdeauna reprezentate prin specii extrem de puline ; iar aceste specii sint ingeneral foarte diferite unele de altele, ceea ce implicd din nou extinclie. Genu-rile Ornithorhynchus qi Lepidosiren, de exemplu, nu ar fi fost mai pulin aberante,dacd fiecare ar fi fost reprezentat printr-o duzind de specii, in loc de a fi reprezen-tate printr-una singurl, ca astd,zi, sau prin doui sau trei. Cred cd putem explicaacest fapt numai dac[ privim grupele aberante ca forme care au fost invinse deconcurenli mai inzestrafi, pdstrindu-gi totugi incd un mic numdr de reprezen-tanfi, datoritd unor condilii neobi;nuit de favorabile.

D-l Waterhouse a remarcat cd dac[ un reprezentant aparlinind unui grupde animale arati o afinitate tatd de un grup cn totul deosebit, ?n cele mai multecazuri aceastd afinitate este.general5 gi nu speciald; astfel, dupd d-l Waterhouse,dintre toate Rozdtoarele Bizcacha 1) este cel mai aproape inrudit cu Marsupialele :

dar in punctele in care se apropie de acest ordin, relaliile sale sint generale, adicdnu se apropie de nici o specie de Marsupial mai mult decit de alta. Cum acestetrds[turi de afinitate se considerd reale gi nu numai adaptive, ele trebuie sd con-corde cu punctul nostru de vedere. al mogtenirii dintr-un strimog comun. Deaceea, trebuie sd presupunem fie cd toate Roz[toarele, inclusiv Bizcacha, se tragdintr-un Marsupial strdvechi, care trebuie, fire;te, s[ fi fost mai mult sau maipulin intermediar intre toate Marsupialele existente, fie c[ atit Rozltoarele citgi Marsupialele se trag dintr-un str6mo; comun gi c[ de atunci ambele grupe ar"r

suferit multe modificdri in direc(ii divergente. Din ambele puncte de vedere trebuiesi presupunem cd Bizcacha a pdstrat, prin ereditate, mai mnlte din caracterelevechiului sdu strdmog decit celelalte Rozftoare gi de aceea, etr nu se inrudegte inmod special cu nici unul din Marsupialele existente, ci indirect cu toate sau aproapetoate Marsupialele, pdstrind parfial. caracterul str6mo;ului lor comun sau alvreunui reprezentant vechi al grupr"rlui. Pe de altd parte, dintre toate IV{arsupialele,dupa cum a remarcat d-l Waterhouse, Phascolornys seamdnd cel mai mult, nucu vreo specie anume, ci in general cu ordinul Rozdtoarelor. Totugi, in acest cazse poate banui in mod serios cd asemdnarea este numai analo gd, datoriti faptuluicd Phascolomys s-a adaptat unui mod de viald asemdndtor cu cel al unui roz,'/ator.De Candolle senior 2) a facut observalii aproape asemdndtoare asupra naturiigenerale a afinitdlilor intre diferite familii de plante.

L) Lagostontus. --' Nota trad.

') A. P, de Candolle. - Nota trad.

ORIGINEA SPECIII,ON

Pe baza principiului multiplicdrii gi divergenlei gradate a caracterelor specii-lor care descind dintr-un strdmog comun, impreund cu pistrarea prin mogfenirea unor caractere comune, putem inlelege afinit5{ile excesiv de complexe 9i multi-laterale care leagd,- impreun[ toli membrii aceleiagi familii sau aceluiagi grupsuperior. Strdmogul comun al unei familii intregi, a.stdzi fardmilatd prin extiicliein grupe _;i -sgbgrupe distincte, trebuie sd fi tranimis tuturor speliilof unele dintrecaracterele iui, modificate in diferite feluri gi grade ; gi prin urmare ele vor fi inru-dite intre ele prin linii de afinitate ocolite, avind diferite lungimi (dupa cum sepo?.te vedea din. diagrama atit de des citatd), urcind in trecul de-a lungul uneiserii de numerogi .inaintagi. .Tot aga cum este greu sd se arate inrudirea le singedintre numerogii d_escendenfi ai vreunei familii vechi gi nobile chiar cu ajutorillunui arbore genealogic, ;i e aproape cu neputinld fard acest ajutor, putem inlelegeextraordinara greutate pe care au intilnit-o naturaligtii cind au deicris, fdrd aju-torul unei diagrame, numeroasele afinit61i pe care le sezisau intre numerogii repie-zentan\i vii qi dispdruli ai aceleiagi mari clase naturale.

^Extinclia, dup6. cum am vdzut in capitolul al patrulea, ajucat un rol impor-

tant in conttlrarea gi ldrgirea intervalelor intre diferitele grup-e din fiecare ciasd.Putem astfel explica diferen{ierea unor clase intregi fatd, de altele : de exemplua pdsdrilor fald de toate celelalte vertebrate - prin pdrerea cd multe forme veihid.e viald au fost definitiv pierdute, forme prin care itrdmogii indep drta\i ai pasd-rilor au fost odinioard lega{i cu strdmogii

-indep drtafi ai ceiorlalte^ clase de verte-

brate in acea vreme mai pulin diferenfiate. Foimele de viafd care au legat odini-oatd, pe;tii cu batracienii au suferit mult mai pu{in de pe urma extincliei. Pieireaa afectat mai pu{in chiar unele clase intregi, de exemplu Crustaceii,' unde celemai uimitor de diverse forme mai sint incd legate intre ele printr-un lan{ lungde afinit61i numai in parte intrerupt. Extinc{ia n-a fdcut decit sE conturezegrupele : in nici un caz nu le-a creat ; c[ci dacd" fiecare formd care a trdit cindvape acest pdmint ar reapare brusc, si ar fi cu totul imposibil sd se dea definilii caresd permitd deosebirea grupelor, totusi o clasificare naturalS sau cel pulin un aran-jament natural ar fi posibil. Acest lucru se poate vedea dacd privim la diagramd ;literele de la A la L ar putea reprezenta unsprezece genuri siluiiene, din carE uneleau produs grupe mari de descendenli modificafi, ale cdror verigi de legdturd pefiecare ramurd principald ;i secundar6 sint inci in viafd ; iar aceite verigi (grup:e)nu sint mai mari decit cele intre varietdiiie existente. ln acest caz ar n cu- toiuiimposibil sd se dea definilii prin care sd poatd fi deosebili diferilii membri ai diver-selor grypg de rudele lor cele mai apropiate gi de descendenfii lor. Totugi, aran-jamentnl din diagramd va fi incd valabil gi natural, deoarece,

'pe baza principiului

ereditilii, toate formele care descind, de exemplu din A, vor avea unele trdiituricomllne . La un arbore putem deosebi cutare sau cutare ramurd, degi la punctullor de bifurcalie ele se unesc gi se contopesc. Dupd cum am spus, ou putem definidiferitele grupe ; dar putem scoate in eviden(d tipuri sau forme reprezentind celemai multe din caracterele fiecdrui grup, mare sau mic, 9i sd dAm astfel o ideegenerald despre valoarea deosebirilor dintre ele. Am putea ajunge la aceasta dacdam reu$i vreodatd si adundm toate formele unei clase care au trdit in timp ,sispafiu" Desigur cd nu vom reugi nicicind sd facem o coleclie atit de perfeCtl:cu toate acestea, in unele clase, tindem spre acest fel ; iar recent, Ivtilne-Edwardsa insistat, intr-o interesantd lucrare, asupra marei importanfe a cunoagterii tipu-

A I.-I N I 1'A TILE R r'c I t) Ir ( )(: E Il I s- 1'11 l.: ( ) Ir (i A N I S 11 tl

rilor, indiferent daci putem sau nu separa gi defini grupele cdrora aceste tipurile apar{in.

In sfirsit, am vdzut cd seleclia naturald, care rezultd, din lupta pentru exis-tenl6 gi care'aduce aproape inevitabil extinclia formelor gi divergenta taracterelorla descendenlii oric[rei specii parentale, explici aceastS trdsaturf mare ;i univer-sala a afinitblilor tuturor organismelor ;i anume reunirea lor in grupe subordonate.Noi folosim elementul descendenlei pentru a clasifica intr-o singurl specie indivizide ambele sexe gi de toate virstele, degi ei s-ar putea sI nu albd, decit puline carae-tere comune ; noi folosim de asemenea descendenfa pentru clasificarea varietd-{ilor recunoscute, oricit de rnult s-ar deosebi ele de pdrinfii lor; gi cred cd descen-denfa este tocmai acea legdturd ascunsi pe care naturaligtii o in{eleg prin denu-mirea de Sistem Natural. Pe baza ideii cd sistemul natural este, in mdsura in carea fost perfectat, genealogic in privin{a aranjamentului sdu, cu gradele de deose-biri exprimate prin termenii de genuri, familii, ordine etc., putem inlelege regu-lile pe care trebuie si le urm[m in clasificare. Putem de asemenea infelege de ceapreciem unele asemdndri mai mult decit altele ; de ce folosim organe rudimentaregi inutile, sau altele de importanli fiziologici neinsemnatd ; de ce, cind gdsimrelaliile dintre doud grupe, respingem deindatd caracterele analogice sau adap-tive gi totugi folosim aceleagi caractere in limitele aceluia;i grup. Putem vedeain mod clar cum se face cI toate fcrmele vii ;i dispdrute pot fi grupate impreundin interiorul citorva clase mari ; de asemenea, putem vedea cum diferili reprezen-tan{i ai fiecdrei clase sint lega{i intre ei prin cele mai complexe gi mai multilateralelinii de afinitd1i. Refeaua inextricabili a afinitdlilor dintre reprezentanfii fiecdreiclase, probabil cd nll vom izbuti niciodatd sd o descurcSm; dar cind avem invedere un obiect precis gi nu recurgem pentru explicafii la vreun plan de creafienecunoscnt, putem spera sd facem progrese sigure, degi lente.

Recent, prof. Haeckel in a sa (( Genereile M orphologie )>, ca gi in alte lucrdri,$i-a consacrat vastele cunogtinle ;i talentul studiului a ceea ce el numeste filo-genie, adicd liniilor de descenden{[ a tuturor organismelor. In schilarea diferi-telor serii, el se bazeazd, mai ales pe caracterele embriologice, fiind ajutat insdgi de organele omoloage gi rudimentare ca gi de caracterul succesiv al perioadelorin decursul cdrora, dupd cum se crede, au apirut pentru prima oard diferiteleforme ale vie{ii, in diferite formaliuni geologice. El a facut astfel, cu indrd,zneald.,un inceput mare gi ne-a ardtat cum va fi tratati in viitor clasificarea.

MORFOLOGIE

Am vdzut cd mernbrii aceleiasi clase, independent de modul ior de viafi, se

aseamdnd intre ei in privinla planului general al organizirii lor. Aceast[ asem6-nare se exprimd adeseori prin termenul < unitate de tip > sau spunind cddiversele parfi ;i organe ale diferitelor specii ale clasei sint omoloage. Intregulsubiect este cuprins in termenul general de morfologie. Morfologia este unadintre cele mai interesante pirli ale istoriei naturale 9i poate fi considerat[

, aproape ca adevbratul ei suflet. Ce poate fi mai curios decit taptul cd minaunui offi, fdcutd pentru a apuca, laba unei cirtife, fdcuti pentru a sipa,piciortrl unui cal, paleta unui delfin gi aripa unui liliiic, sint toate construitedupd acela;i model ;i cuprind oase similare, in acelea;i pozilii relative ? Cit

()it I (;INlr.\ SPE(:IILOtt

cie curioase sint unele fapte, mai pu{in importante, dar totu;i impresionante, ca depilda faptul cd picioarele posterioare ale cangurului sint atit de adaptate pentrusalturi in cimp deschis; ci la koala, animal cdldrdtor care se hrdneqte cu frunze,picioarele sint la fel de bine adaptate pentru apucarea ramurilor ; ci la P era-tneles, animale terestre care se hrdnesc cu insecte si cu rdddcini, picioarele - ca ;ipicioarele altor marsupiale australiene -- sint toate construite pe baza unui ace-luria,si tip neobignuit, avlnd oasele extrem de alungite la degetele al doilea;i al trei-iea si invelite in aceeagi piele, astfel incit apar ca un singur deget prevd,zut cu doua,,+gheare. In ciuda acestei asemdndri de structuri este evident cd picioarele poste-rioare ale tuturor acestor animale diferite sint folosite in scopuriie cele mai deosebitecur putin!5. Exemplul devine ;i mai impresionant dac[ privim oposumii americani,care au aproape acelagi mod de viafa ca gi unele dintre rudele lor australienenavind insi picioarele construite in mod obignuit. Profesorul Flower, de la caream extras aceste date, observd in incheiere: <Putem considera acest lucru ca fiindin conformitate cu tipul, fdrd, sd intrlm intr-o explicare mai adincitd a fenomenului>gi apoi adaugd:<dar acest fenomen nu sugereazd, oare cu tdrie inrudirea reald, mo$-tenirea de la un str[mo$ comun ?>>.

Geoffroy St. Hilaire a insistat foarte mult asupra marii importan{e a pozilieirelative sall a conexiunii plrfilor omoloage : ele pot fi diferite oricit de mult ca formd;i dimensiuni gi sd r5.mind totugi legate intre ele in aceeagi ordine invariabild. Deexemplu, nu gdsim niciodatd oasele bra{ului gi ale antebra{ului, sau ale coapsei;ipulpei, agezate in alt fel. De aceea, se pot da aceleagi denumiri oaselor omoloagela animale foarte diferite. Aceeasi mare lege o vedem in construcfia par{ilor bucaleale insectelor: ce poate fi mai diferit decit trompa spirala imens de lungd a unuisphingid, trompa atit de curios rdsfrintd a unei albine sau a unei plognige gi f5l-cile puternice ale unui coleopter ? Totugi, toate aceste organe, servind unor scopuriatit de diferite, sint forrnate prin modificdri infinit de numeroase ale unei buze supe-rioare, ale mandibulelor ;i a doui perechi de maxile. Aceeagi lege gu\ erne azd, con-struclia gurii ;i membrelor crustaceilor. La fel se petrec lucrurile cu florile plantelor.

Nimic nu poate fi mai lipsit de orice perspectivS. decit incercarea de a explicaaceastd asemdnare de structurd, la reprezentan{ii aceleiagi clase prin utilitate sauprin doctrina cauzelor finale. Caracterul disperat al unei asemenea incerc[ri a fostpt deplin recunoscut de Owen, in lucrarea sa extrem de interesantd despre <<N'aturctMembrelor>>. Dup[ teoria obignuritd a crea{iei independente a flec6rei fiin{e, nuputem spune decit c[ a;a este : cd i-a plScut Creatorurlui sd construiasci toate anima-lele gi plantele, din fiecare mare clasd, dup[ un plan uniform, dar aceasta nu esteo exp^licafie gtiinlificd.

In schimb, explica{ia este foarte simpla prin teoria selecliei modificdrilormici succbsive - fiecare modificare fiind folositoare intr-un anumit fel formei modi-ficate, dar afectind adesea, prin corelalie, alte pdrli ale organiza\iei. in schimbarilede aceastd natur6, nu va exista deloc sau va exista numai o slabd tendinfa de aschimba modelul original, sall de a schimba asezarea pdr(ilor. Oasele rinui membrtrpot fi scurtate gi turtite oricit de mult, invelindu-se in acelagi timp intr-o membrandgroasd, servind astfel drept inotdtoare ; sau o mind cu palmuri poate sd prezintetoate oasele ei sau numai unele, alungite oricit de mult, cu membrana interdigi-ta15 mai dezvoltat/a, servind astfel drept aripS; totugi toate aceste modificiri nu vortinde sd schimbe orciinea a$ezdrii initiale a oaseior sall conexiunea relativd .a n[r-

,jir I

{ilor. Dacd presupunem cd la un strf,mo; indepdrtat - la ariretipul, cum arputea fi numit - al tuturor mamiferelor, pdsirilor gi reptilelor, membrele erauconstruite dupi modelul general existent, indiferent la ce serveau aceste membrevom inlelege usor intregul sens al stri;cturii omoloa ge a rnembrelor la toate clasele.Astfel, dacd privim gura insectelor, este suficient sd presupunem cd strdmogul lorcomun a avut o buzd superioard, mandibule si doud perechi de maxile, aceste parliavind poate o for mi foarte simpld ; selec{ia naturall va explica apoi infinita diver-sitate a structurii gi a func{iunilor gurii insectelor. Cu toate acestea, se poate inle-lege ci planul de bazd al structurii unui organ poate sd devind atit de ascuns incitin cele din urmd si dispard prin reducere gi prin degenerarea completi a anumitorpdrfi, prin fuzionarea altor pdr{i gi prin Cublarea saLr multiplicareaaltora, varialiicare gtim cd sint in limitele posibilului. Astfel, modelul general pare sd fi devenitparfial indistinct la inotdtoarele giganticelor;opirle de mare, dispdrute gi la gurileunor anumili crustacei cu aparat bucal pentru supt.

Exist[ gi o altd laturd, la fel de ciudatd,, a problemei noastre si anume aceeaprivind omologiile in serie, adicd compararca diferitelor p[r{i sau organe la acelagiindivid gi nu a aceloragi parfi sau organe la membri diferi{i ai aceleiagi clase. Mullifiziolo.gi cred cd oasele craniului s?nt ornoloage - adicd corespund numeric gi inconexlunea relativd _- cu p5rlile elementare ale unui anurnit numdr de vertebre.La toate clasele de vertebrate supericare, membrele anterior gi posterior sint intrutotul omoloage. La fel este 9i cu maxilarele gi picioarele minunat de complexe alecrustaceilor. Aproape oricine gtie cd pozilia relativTa a sepalelor, petalelor, starni-nelor Si pistilelor intr-o floare, ca gi structura lor internd, pot fi infelese nuniaiprivirdu-le ca fiind de fapt frunze metamcrfazate, agezate in spiral5. La plantelemonstruoase, constatdm de muite ori dovada evidentd a posibilit5tii ca un crgan safie transformat intr-altul; gi putem vedea in decursul stadiilor tirnpurii sau embric-nare ale dezvoltdrii florilor, precum;i ale crustaceilor si ale multor alte aninrale.cum organe care in stare de maturitate devin extrern de diferite, sint la incepr-rt

;erfect asc mdn[toare.Cit sint de inexplicabile ornologiile in serie din punctul de vedere obisnuit al

creatiei ! De .ce este creierul inchis intr-o cutie compus[ din piese osoase atit denumeroase gi atit de extraordinar conformate, reprezentind, dr"ipd cit se pare, ver-tebre ? Dupa cum a observat Owen, avantajul decurgind din posibilitatea de Cepla-sare a pieselor osoase separate in actul nagterii la mamifere, nu explicd in nici ul-lcaz aceeagi construc{ie a craniilor la pasari ;i reptile. De ce au fost create oase asemd-nltoare pentru a forma aflpa si piciorul unui liliac, acestea frind folosite in sco-puri atit de diferite, si anume pentru zbor si mers ? De ce un crustaceu care posedf,o gurd extrem de complexd, formati din multe pdr{i, posedd totodatd mai pulinepicioare; sall invers, cei cu multe picioare de ce au griri mai simpie ? De ce sepalele,petalele. staminele gi pistilele unei flori, deqi adaptate pentru scopuri atit cie diferite,sint totuqi construite toate dupd aceleagi rnodel ?

Cu ajutorul teoriei selecfiei naturale, pind la un anurnit punct, putem rirspundeacestor intrebdri. Nu este nevoie sd cercetdm in ce fel corpurile uror animale s-audivizat mai ?ntii intr-o serie de segmente sau cum s-au format la ele ptir'lile drepte;i stingi, clr organe corespunzdtoare, deoarece asemenea probieme depdgesc de celemai mulie ori posibilitd{ile de cercetale. Totugi este probabil, c[ unele structuri inserie sint rezultatul multiplicarii prin cliviziune a celulelor, fapt care, la rindul sdu

.i;i2 OIII GINF]A SPF]CTII,OR

determini multiplicarea pdr{ilor dezvoltate din asemenea celule. Este suficient doarsd avem in minte c5 repetarea nelimitatd a aceleia;i pdrli sau organ constituie carac-teristica obi;nuitd a tuturor formelor inferioare sau pu{in specializate, dupd cum aremarcat Olven ; de aceea, strdmogul necunoscut al Vertebratelor a avut probabilnrulte vertebre ; strdmosul necunoscut al Articulatelor a avut multe segmente ; iarstrinrogul necunoscut al plantelor cu flori a avut multe frunze a;ezate intr-una saumai multe spirale. De asemenea, am vdzut mai inainte cd par{ile repetate denrulte ori sint extrem de susceptibile la variafii, nu numai ca numlr, dar gi caformd. in consecin{d, asemenea par{i fiind prezente in numdr considerabil gi

fiind foarte variabile, vor oferi in mod natural materialele pentru adaptare la celemai diferite scopuri ; totugi vor pdstra in general, prin for{a ereditdlii, urmedepline ale asemdndrilor lor iniliale sau fundamentale. Ele vor pdstra cu atit maimult aceastd asemdnare, cu cit varialiile care oferd o bazd pentru modificarea lorulterioard prin selecfie natural52 vor tinde de la inceput sd fie similare, pdr{ile fiindasemdndtoare Ia un stadiu timpuriu de cregtere gi fiind de asemenea supuseaproape aceloragi condilii. Asemenea pdrfi, fie cd sint mai mult sau mai pufinmodificate, vor fl serial omoloage, in afard de cazul cind originea lor comun[ nuva cleveni cu totul obscurd.

Degi la specii distincte se poate demonstra cd p[r{ile sint omoloage, in mareaclasi a molu;telor nu pot fi indicate decit pu{ine omologii seriale, cum ar fi valvelede Chitoni ; cu alte cuvinte, rareori sintem indreptd{i{i s[ spunem cd la acelagiindivid o parte este omoloagd cu alta. Aceasta e de in{eles, deoarece la molugte,chiar la reprezentan{ii cei mai inferiori ai clasei, nu gdsim o atit de frecventdrepetare indefinil/a a vreunei par{i cum gasim la celelalte clase mari ale regneloranimal ,si vegetal.

Dar problemele morfologiei sint mult mai ccmplexe decit apar la prirna vedere,tlupl cum a aritat recent, intr-o remarcabilS lucrare, d-l E. Ray Lankester, carea schilat o irnportantl deosebire intre anumite categorii de cazuri care au fosttoate clasificate ca omoloage de citre naturaligti. El propune s[ denumim omogeneacele structuri care degi aparfin unor animale deosebite seamdnd intre ele, datoritddescenden{ei dintr-un strdmo; comun cu modificdri ulterioare; iar asemdndrilecare nu pot fi explicate in acest fel, propune sd fie denumite homoplastice.I)e exem-plu, el crede cd inima pds[rilor gi mamiferelor este in ansamblu omogend - adicdprovine de la un str6mo$ cclnlln ; dar ceie patru cavitd{i ale inimii, la cele doubclase, sint homoplastice - a<iicd s-au dezvoltat independent. D-l Lankester clA

ca exemplu strinsa inrudire dintre partea dreaptd ;i cea stingi a ccrpului, precum gi

dintre segmentele succesive ale aceluiagi individ anirnal ; avem aici pdrfi denumite inrnod obignuit cmolcage, care nu au nici o relalie cu provenienla unor specii distinctecintr-un strdmog cornun. Structuriie homoplastice sint identice cu cele pe care le-amclasat, ?n mcd foarte imperfect, ca modiflcdri analoge sau aserndndri. Forrnareatlor poate fi atribuitd in parte faptrrlui c[ organisme distincte sau pdrli clistincteaie aceluiagi organism au variat in nrod analog; iar in parte, poate fi atribuitdLlnor modificiri similare, care au fost pdstrate in acelagi scop sau funclie gene-ral[ - in care sens s-au dat rnai multe exemple.' Naturaligtii vorbe-qc adesea despre faptui c[ craniul este format din vertebreriretamorfozate ; maxilarele crabilor din picioare metamorfozate; staminele gi

p,istilui florilor din frunze metamorfoeate; dar in majoritatea cazurilor ar fi mai

AFTNIT.f,T'ILE lrt.trtlt,H()CE DINTnE oRGANIsME

corect, dupd cum a observat profesorul Huxley, si vorbim despre craniu givertebre, maxilare ;i picioare etc., ca fiind metamorfozate nu una din cealaltd intbrma in care existd ele ast[zi, ci din vreun element comun, mai simplu. Cu toateacestea,''majoritatea naturali;tilor folosesc acest limbaj numai intr-un sens metafo-ric; ei sint departe de a spune cd in cursul unui indelung proces de descenden{d,vreun organ primordial oarecare - vertebrele intr-un caz gi picioarele in c'elilalt -au fost in realitate transformate in cranii sau maxilare. Dar asemdn area cu un astfelde proces este atit de mare, incit naturaligtii aproape cd, nu pot evita folosireaunui limbaj care inseamnd tocmai acest lucru. Potrivit plrerilor susfinute aici, uoasemenea limbaj poate fi folosit in sens literar; in acest fel se explic6, de pild6,faptul remarcabil ca mandibulele unui crab igi pdstreazd, numeroasele particulari-tdi',i, men{inute probabil pe calea ereditdlii, dacd aceste organe s-au dezvoltat intr-adev[r din picioare adevdrate, de;i foarte simple.

DEZVOLTARE $I EMBRIOLOGIE

lati unul dintre cele mai importante subiecte ale intregii istorii naturale. Meta-morfozele insecteloro cunoscute tuturor, se realizeazd in general in mod brusc inciteva stadii, dar in realitate transformdrile sint numeroase gi treptate degi ascunse.Dup[ cum a ardtat Sir J. Lubbock, o anumiti efemerd (ChloAon) ndpirlegte in cursuldezvoltdrii de peste doudzeci de ori gi de fiecare datd suferd o anumitd schimbare'in acest e*empiu vedem actul metamo rfozei realizatintr-un mod primitiv gi grudutlNumeroase insecte 9i in special unii crustacei ne aratd ce schimbiri uimitoare alestructurii se pot produce in decursul dezvoltirii. Asemenea schimbiri insd atingapogeul in aga-numitele generafii alternante ale unora dintre animalele inferioare.De pildd, este uimitor faptul cd un coralier delicat, ramificat, plin de polipi 9ifixat pe o stincl submarind, poate produce mai intii prin inmugurire gi apoi prindiviziune transversali o sumedenie de meduze mari plutitoare;cd acestea producoud, din care eclazeazd animalcule inotdtoare, care se fixeazd, de stinci si se dezvoit5in coralieri ramificafi; gi aga mai departe intr-un ciclu nesfirgit. Ideia identitdliiesenliale dintre procesul generaliei alternante ;i al metamorfozei obignuite a fostmult intiritd prin descoperirea de cdtre Wagner a unei mugte, anume Cecidomyia,care produce asexuat alte larve, iar acestea, dezvoltlndu-se ca masculi ;i femelemature, se reproduc in felul obignuit, prin ou6.

Este cazul s[ semnaldm ci atunci cind Wagner qi-a anun{at remarcabila sadescoperire, am fost intrebat cum se poate explica faptul cd larvele acestei mupteau dobindit capacitatea de reproducere asexuatd. Atita vreme cit cazul a rdmqs unic,nu s-a putut da nici un rdspuns. Dar Grimm a ardtat cI un alt dipter, un Chirono-mus, se reproduce aproape in acela;i fel, ;i el crede c[ in cadrul ordinului,Dipte-relor acest lucru se intimpli adesea. Aceastd capacitate o posedd pupa gi nu larvade Chirononlus, iar Grimm arati mai departe cd exemplul de mai sus, intr-o oare-care mdsurd <<reune;te cazul citat la Cecidomyia cu partenogeneza Coccidelor>;termenul de partenogenezi implica faptul cd femelele mature de Coccide sint capa-bile s5 producd oud lertile faraparticip areamasculului. ln prezent se gtie cd anumiteanimale, aparfinind diferitelor clase, au in mod obignuit capacitatea de a se repro-duce la o virstd extrem de timpurie ; e de ajuns sd grabim reproducerea parteno-genetici, prin trepte gradate, la virste tot mai timpurii - Chironomus ne aratl un

33 - c. ltti3

ONIGINEA SPECIILON

stadiu aproape inte_rmediar,. respectiv cel al pupei-gi probabil ci vom putea explicaminunatul caz al Cecidomiei.

S-a mai. spuf cd diversele pdrfi ale aceluia;i individ , care sint perfect identicein cursul unei perioade embrionare timpurii, in.stadiul adult devin foarte diferitegi s.erve_sc unor s_copuri foarte deosebite. De asemenea, s-a ardtatc[ in general embri-onii celor mai distincte specii apar{inind aceleiagi clase sint foarte ase-*dndtori, dardevin, dimpotrivd, foarte neasemdndtori cind se dezvoltd complet. Cea mai bunidovadi a acestui din urmd fapt sint afirmaliile lui von Baer cd <iembrionii mamife-relor, pdsdrilor, gopirlelor, gerpilor gi probabil gi ai chelonienilor sint extrem deasemdndtori in stadiile lor cele mai timpurii, atit in ansamblu cit ,si in modul dedezvoltare al pi.rfilor; atit de mult chiar, incit adeseori nu putem deosebi embrioniiintre ei decit dupd dimensiunile lor. PSs trez in alcool doi embrioni mici, ale cdrornume am uitat sd le anexez, gi in momentul de fa[d nu pot sd spun in nici unchip cdrei clase apar{in. Poate cd sint gopirle sau pd'sdri mici sau mamifere foartetinere, intr-atit este de completd asemdnarea in modul de alcdtuire a capului gitrunchiului la aceste animale. La acegti embrioni extremitalile lipsesc inia. Darchiar dacd ar fi existat in cel mai timpuriu stadiu al dezvoltdiii tor, tr.r am cigtiganimic, deoarece_ picioarele ;opirlelor ;i mamiferelor, aripile gi picioarele pdsdrildr,precum gi miinile gi picioarele omului, se dezvoltl toate din aieeasi form[ funda-mentald>>. Larvele majoritl{ii crustaceilor, in stadii de dezvoltat. .bt.r punzdtoarc,seamdnd indeaproape intre ele, oricit de deosebili devin apoi adullii; gi tot astfelse intimpla 9i cu multe alte animale. O urmd a legii asemdnfrii embrionare dureazduneori pind la o virstd destul de tirzie: astfel, pdsdrile din acelagi gen;i dingenuri inrudite seam[nd adesea intre ele in privinla penajului lor juvenil ;' acestlucru se vede in .p.enele pdtate ale puilor din grupui sturzilor. in grupul Felinelor,majoritatea speciilor sint vdrgate sau p6tate in dungi cind sint adulli ; iar dungilesau petele se Fo! distinge perfect la puii de leu sau de puma. IJneori, degi mairar, se poate vedea un lucru asemdndtor gi Ia plante; primele frunze l; (Ilexgi la acaciile cu phyllodii sint penate sau compuse ca frun zele obi;nuite aleleguminoaselor.

Elementele de structur5, prin care se aseamdnd embrionii diferitelor animaledin interiorul aceleiagi clase, de multe ori nu au legdturi directe cu condiliile lor deexistenfS. De exemplu nu putem presupune cd la embrionii vertebratelor formaspeciald, in lat a .arterelor din fantele branhiale este legatd de condilii asemd-ndtoare, la mamiferul tindr hrdnit in corpul mamei, la oul pdsdrii clocitintr-un cuib, ,si la oudle broagtei depuse in ap6. Nu avem motivb sd credemintr-o asemenea relafie, mai mult decit in presupunerea ci oasele similare ale miiniiunui offi, ale _a-ripii de liliac gi ale paletei unui delfin sint legate de condifii dev-iald'.similare. Nimeni nu presupune ci dungile puiului de leu s-au petele unui puide mierl5 le sint de vreun folos acestor animale.

_ .Situalia se schimbd insd dacd animalul este activ in vreo perioadd a vielii saleembrionare gi trebuie sI se intrelind singur. Perioada de activitate poate surveni maidevreme sau mai tirziu in decursul vie{ii, dar oricind ar surveni-ea, adaptarea lar-vei la condiliile de viafd, este tot atit de perfecti gi de frumoasd ca ;i la animaluladult. Sir J. Lubbock a ardtat recent cit de important a ac{ionat aceastd adaptareremarcind strinsa asemdnare dintre larvele unor insecte facind parte din oidinetoarte diferite gi neasemdnarea dintre alte larve ale unui aceluiagi-ordin, in func{ie

AFINITATILE RECIPROCE DINTNE ORGANIS}tE

de condiliile lor de viafd. Datoritd unor asemenea adaptdri, asemdnarea dintrelarvele animalelor inrudite este uneori mult intunecatd; aceasta se intimpld in spe-cial atunci cind existi o diviziune a muncii in diferitele stadii de dezvoltare, ca gi

cind o aceea$i larvd ar trebui in timpul unui stadiu sd caute hrand, iar in timpul altuistadiu sd caute loc de fixare. Se pot da chiar exemple de larve ale unor speciiinrudite, sau ale unor grupe de specii, care diferd mai mult intre ele decit diferaadullii intre ei. Cu toate acestea, in majoritatea cazurilor larvele, de;i active, ur-meazd, incl mai mult sau mai pufin indeaproape legea generald aasemsn5rii embri-onare. Cirripezii reprezintd un bun exemplu in acest sens; chiar ilustrul Cuvier nu asezisat ci un Lepas este un crustaceu ; dar o simpld privire asupra larvei ne aratdin mod neindoielnic acest lucru. De asemenea, cele doud mari diviziuni ale cirri-pezilor - pedunculali gi sesili - degi diferd mult ca aspect exterior, totugi larvelelor din orice stadiu se pot deosebi numai cu greu.

In cursul dezvolt-irii, embrionul cdpdtf in general o organiza[ie superioard;folosesc aceastd expresie degi imi dau seamd c[ este aproape imposibil sa se defi-neascd in mod clar ce se infelege prin expresia c[ o organrzalie este superioardsau inferioard. Totu;i, probabil, nimeni nu va contesta cd flutureie este superioromizii. Cu toate acestea, in unele cazuri, animalul matur trebuie considerat ca in-ferior in scara animald fa\d de larva sa, aga cum este cazul la unii crustaceiparazitrt.S5 revenim incd o datd la Cirripezi : in primul stadiu, larvele posedd trei perechi deorgane de locomo{ie, un singur ochi simplu ;i o gurd in formd de trompd cuajutorul cdreia se hr[nesc din abunden{d, deoarece cresc mult in dimensiuni.In stadiulal doilea corespunzdtor cu stadiul de crisalidd al fluturilor, cirripezii poseddgase perechi de picioare inotdtoare, minunat construite, o pereche splendiddde ochi compugi gi antene extrem de complexe ; au insi o gur[ inchisi ;i imperfecti,gi nu se pot hrSni : funcliunea lor in acest stadiu este sI caute, cu organele lor desim{ bine dezvoltate, gi sd ajungd, prin capacitatea lor activi de inot, la un loccorespunzdtor pe care sd se fixeze pentru a-gi desivirgi acolo metamofioza final5.Dupa ce s-a completat aceastd metamorfozd, cirripezii sint fixa1i pentru tcatd viala;picioarele le sint transformate acun in organe prehensile; ei dobindesc din nou ogurd bine construitd ; dar nu au antene, iar ambii lor ochi sint acum reconvertiliintr-o pati oculari micd, unici ;i simpl5. ln acest stadiu ultim gi complet, cirri-pezii pot fi considerali fie ca organrzati superior, fie ca orgafirzali inf'erior faldde starea lor larvard. Dar la unele genuri larvele se dezvoltS ca hermafrodi{i cu struc-tura obi;nuitd, sau, devin ceea ce am numit masculi complementari ; la acegtia dinurmd dezvoltarea a fost desigur retrogradd, deoarece un asemenea mascul este unsimplu sac, trdind pufin, fiind lipsit de gurd 9i de orice organ important, cu excep(iaorganelor de reproducere.

Sintem atit de obignuili sd vedem deosebirea de structurd dintre embrion;i adult, incit sintem ispitili sd privim aceasti deosebire ca fiind intr-oanumitd mbsur[ legatd de cregtere. Dar nu existi nici un motiv pentruca,de pi1d5, aripa unui liliac sau inotdtoarea unui delfin sd nu fi fost schilatecu toate pdrlile lor in proporfia cuveniti, de indat[ ce oricare parte deveneavizibila. La unele grupe intregi de animale ;i la anumili reprezentanli aialtor grupe, situalia este aceeagi, Lar embrionul nu diferd prea mult de adultin nici o perioadd ; astfel, cu privire la caracatild, Owen a remarcat cd nuexist[ metamofiozl: (caracterul de cefalopod se manifestl cu mult inainte ca

23r

356

,-)ct) ORIGINEA SPECIILOR

pdrfile embrionului s[ fie completate>>. Molugtele terestre gi crustaceii dulcicolise nasc avind formele lor proprii, in timp ce repre zentantui marini ai acelora,si doudmari clase trec prin schimbari destul de importante sau adeseori chiar mari in tim-pul dezvoltdrii 1or. Dimpotrivd, pdianjenii abia sufer[ vreo metamo rfozd. Larvelemajoritdlii insectelor trec printr-un stadiu de tip vermiform, fie ci sint active siadaptate la. moduri de viafd. diversificate, fie cd iint inactive fiind aqezate in -ij-locul hranei corespunzdtoare sau hrdnite de plrinfii lor; dar in unele cazuri,6ala Aphis, dac[ privim admirabilele desene fdcute de profesorul Huxley reprezentinddezvoltarea acestei insecte, nu vedem aproape nici o urmd a stadiului vermiform.

Uneori lipsesc numai stadiile de dezvoltare mai timpurii. Astfel, Fritz Miillera fdcut remarcabila descoperire cd unii crustacei de tip crevetd (inrudite cu Penaeus)apar mai intii sub forma simpld de l{auplius ;i dupd ce trec prin doul sau maimulte stadii de Zoda, i?, apoi prin stadiul de Mysrs, igi dobindesc in cele din urmdstructura lor maturS. In tot marele ordin al Malacostraceelor, in care acegti Crus-tacei sint cupringi, nu se cunoagte pind in prezent nici un repr ezentant care sd sedezvolte mai intii in formi de Nauplius, degi mulli apar ca ZoEa; cu toate acestea,Viiitrler igi motiveazd pdrerea cd dacd nu ar fi existat o supriniare a dezvoltariitoli acegti crustacei ar fi apdrut ca Nauplii.

Dar cum putem oare explica aceste diferite fapte in domeniul embriologiei,,si anume : deosebirea de structurd, foarte general5, de;i nu universald, intre embiiongi adult; diferitele parfi ale aceluiagi embrion individual, care in cele din urm6devin foarte diferite si servesc in diferite scopuri, fiind identice la o perioadd tim-purie de cregtere ; asemdnarea obignuit5, dar nu invariabild, intre embrionii saularvele celor mai diferite specii din aceeagi clas6; faptul ca embrionul pdstreazd,adeseori in interiorul oului sau corpului structuri care nu-i sint de nici un folos,fie in aceasti perioadd de viatd,, fie intr-una mai tirzie; pe de altd parte, faptulc5 larvele, care trebuie s[-gi satisfacl singure nevoile lor, sint perfect adaptate condi-{iilor inconjurdtoare; gi in sfir,sit, faptul cd anumite larve ocupd in scara animalio pozilie superi oard. animalului matur, in care se dezvoltd in cele din urmi ? Credcd toate aceste fapte pot fi explicate in modul urmdtor.

De obicei, se afirmd poate pebaza monstruozitdlilor care afecteazd embrionulintr-o perioadd foarte timpurie, cd varialiile mici sau diferen(ele individuale apar inmod n^ecesar la o perioad d la fel de timpurie. in acest ,.nr avem pu{ine dbvezi,dar cele pe care le avem duc in mod sigur la o concluzie contrard ; este bine-cunoscut faptul ci crescdtorii de cornute mari, de cai gi de diferite animale domes-tice, nu pot spune in mod sigur decit la un oarecare timp dup6 nastere care vorfi calitalile sau defectele animalelor lor tinere. Acelagi lucru il vedem la copiiinogtri, c[ci nu putem spune dacd un copil va fi inalt sau scund, sau care ii voi fitrisdturile precise ale fe{ei. Problema nu este in ce perioadd de viafd a putut fi cau-zatd fiecare variafie, ci in ce perioadd se manifestd efectele ei. Cauza poate sd fiacfionat, ,si cred ci de multe ori chiar a ac{ionat, asupra unuia sau a ambilor p[rin{iinainte de actul generdrii. Trebuie amintit c[ pentru un animal foarte tindr, atit timpcit rdmine in corpul mamei sau in ou, sau atit timp cit este hrdnit gi apdrat depdrinlii sdi, nu are nici un fel de importanfi dacd majoritatea caracterelor sint dobin-dite ceva mai devreme sau mai tlrziu in viaf5. Aga de pildd, nu are nici o importan![pentru o pasdre care se hrdnegte cu ajutorul unui cioc foarte recurbat, dacd pecind era tindr[ avea un cioc cu aceastd formd, atit timp cit era hrdnit6 de plrintii ei.

AFINTTATILE RECIPROCE DI}{TRE ONC,\NISI{E

Am ardtat in primul capitol, cd, la orice virstl ar apdrea prima varialie laparinli, ea tinde sd reapard,la o virstd corespunzdtoare la descenden{i. Unele varia-tii pot s[ apard numai la virste corespunzdtoare, ca de pild5, particularitali laomidd, la cocon, sau la stadiile de imago ale fluturelui de mdtase, sau de asemeneaIa coarnele pe deplin dezvoltate ale cornutelor mari. Dar variafiile care - pe citputem vedea - au putut apdrea mai devreme sau mai tirziu in via{d, tind de aseme-nea sd reapard la o virstd corespunzdtoare la descenden{i gi la pirinfi. Departe demine gindul c[ a,sa se intimplS intotdeauna $i ag putea cita mai multe cazurr excep-

{ionale de variafii (folosind acest cuvint in sensul cel mai larg) care la copil ausurvenit la o virstd mai timpurie decit la pdrinte.

Aceste doui principii, gi anumecd varialii mici apar in generalla o perioaddnu prea timpurie de viafd gi cd sint mo;tenite la o perioadd corespunzdtoare destulde tirzie, explic6, dupd cit cred, toate faptele principale din embriologie ardtate maisus. Dar mai intii sd examindm citeva cazuri analoge la varietdlile noastre domes-tice. Unii autori, care au scris despre ciini, susfin cd greyhound (ogarul englez)qi buldogul, degi atit de deosebili, sint in realitate varietdli indeaproape inrudite,care descind din aceeagi tulpind sdlbaticd,; de aceea, amfost curios sd vdd cit de multse deosebesc intre ei cdlelugii: crescdtorii mi-au spus ci se deosebesc tot atit de multcagip[rinliilor,giacest lucru, la primavedere,pdrea sdfie adevdrat; dar mdsurindciinii adul1i gi cdlelugii lor in virstd de gase zlle, am constatat cd puii nu atinse-serd nici pe departe intregul lor cuantum de deosebiri proporlionale. Tot astfel,mi s-a spus cd rninjii cailor de trac{iune gi de curse - rase formate aproape in in-tregime prin seiec{ie in stare domesticd - se deosebesc tot atit de mult pe cit se deo-sebesc animalele deplin dezvoltate ; dar f Scind mdsurdtori atente asupra iepelor gi

minjilor in virstd de trei zile la cai de curse gi la cai de tracfiune, am constatat cdo asemenea deosebire nu existd.

Deoarece avem dovada concludentd cd rasele de porumbei descind dintr-osingurd specie salbaticd.,amcomparat puii Ia 12 ore dupd eclozare: am m[surat cugrljd ciocul, lalimea gurii, lungimea ndrii ;i a pleoapelor, mdrimea labelor 9ilungimea piciorului la specia parentald sdlbaticd, la porumbeii gugafi, la cei ro-tali,la strimo;ul porumbelului roman, la cei gulerafi, dragoni, carieri gi juc[tori(dar nu voi da aici amdnuntele). Unele din aceste pdsdri in stare matur[ diferdatit de mult in privinfa lungimii gi formei ciocuh"ri gi in privinla altor caractere,incit ar fi fost cu siguran{i clasificate ca genuri clistincte dacd ar fl fbst gisite instare sSlbaticd. Dar cind amaqezat puii acestor diferite rase intr-un gir, degi majoritatealor puteau fi deosebili, deosebirile propor{ionale cu privire la punctele

_ spe-

cificate mai sus erau incomparabil mai rnici decit la pdsdrile pe deplin dezvoltate.Unele puncte de deosebire Caracteristice, ca de exemplu l5limea gurii nu puteau fi ob-servate la pui. A existat insd gi o excep{ie vdditd de la aceastd reguld: ptlii. porumbe-lului jucdior Short-face se.deosebeau mult, atit de puii porumbelului de stincdsdlbatic, cit ;i de celelalte rase, in aproape exact aceleagi propor{ii pe cit se deosebeauin stare adultd.

Aceste fapte se explic[ prin cele doud principii expuse mai sus. Crescdtorii, iqi selec{ion eazA, ciinii, caii, porumbeii etc., pentru a-i inmulli, cind sint aproape

adul1i; este indiferent pentru-ei dac[ insugirile dorite se dobindesc mai devreme sau

mai tirziu in via!6, dinmoment ce animalul pe Ceplin dezvoltat le are. nSi_exempleledate mai sus, in special cel al porumbeilor, demonstreazd, cd deosebirile caracte-

36?

353 ORIGINEA SIIECIILOR

ristice care au fost acumulate prin selec{ie de cdtre om gi care dau valoare raselorsale, nu apar in generalla o perioadd prea timpurie a vie(ii 9i sint mogtenite la operioadi corespunzdtoare nu prea timpurie. Dar cazul porumbelului jucdtor derasd Short-face, care i;i are caracterele proprii dupi 12 ore de via{d, dovedegte cdaceastd reguld nu este universald, deoarece,in acest caz deosebirile caracteristice fiecI au apirut mai devreme decit de obicei, fie cd, in caz contrar, deosebirile s-autransmis nu la o virsti corespunzdtoate, ci la una mai timpurie.

Si aplicdm acum aceste doud principii speciilor in stare naturali. SA ludm, depild[, un grup de pds[ri provenind dintr-o formd veche gi modificati prin seleclienaturald pentru adaptarea la condilii de via!6 diferite. Deoarece numeroasele modi-ficdri mici gi succesive au apdrut la diferite specii la o virstd nu prea timpurie gi

s-au transmis la virsta corespunzdtoare, puii se pot modifica doar pufin gi trebuiesd semene intre ei mult mai mult decit seamdni adullii intre ei - exact cum amvdzut la rasele de porumbei. Putem extinde acest fel de a vedea la structuri foartedeosebite gi la clase intregi. De exemFlu, membrele anterioare care au servit odi-nioard ca picioare unui strdmog indepdrtal, au putut sd se adapteze printr-un lungproces de modificare, la un descendent pentru a ac{iona ca miini, la altul ca palete,lar la altul ca aripi ; dar pe baza celor doud principii ardtate mai sus, membreleanterioare nu s-au modificat mult la embrionii acestor diferite forme, de,si la fiecareformd membrul anterior se va deosebi rnult in stare adult[. Oricare ar fi fost in-fluenla folosirii 9i nefolosirii indelungate asupra modificdrii membrelor sau altorpdrfi a oricdrei specii, acest lucru ar fi infiuenlat mai ales, sau exclusiv, cind eraaproape in stare adultd, cind organismul era silit s6-;i foloseascd toate forlele pentrua se menfine in via![; ;i efectele astfel produse trebuie sd se fi transmis descenden-

{ilor la o virstd corespunzdtoarc, adici atunci cind era aproape in stare adult6.Astfel puiul nu va fi modificat, sau va fi modificat numai intr-o micd mdsurd prinefectele folosirii sau nefolosirii sporite a pdrlilor.

La unele animale varialiile succesive au survenit poate la o perioadd foartetimpurie a vie{ii, sau treptele au fost poate morstenite la o virstd mai timpuriedecit aceea la care au apirut pentru prima datd. In ambele aceste cazuri, puiulsau embrionul va semina indeaproape cu forma parentald matur6, a$a cum amvd,zut la porumbelul jucdtor de rasd Short-face. Aceasta este regula dezvoltdriila anumite grupe intregi, sau numai Ia anumite subgrupe, ca la caracati\d,, mo-lugte terestre, crustacei dulcicoli, pdianjeni gi unii reprezentan{i ai marii clasea insectelor. in r..u ce privegte caui a acievdratd pentru^care puii din aceste grupenu trec prin nici un fel de metamorfozd, se poate vedea cd ea decurge din contin-genlele urmdtoare, gi anume din faptul cd puii trebuie sd se intre{ind de la o virstdfoarte timpurie gi s[ urmeze acelagi mod de viald ca gi pdrin{ii lor; in acest cazle este absolut necesar, pentru a exista, ca sd fie modificafi in acelaqi mod ca gi

pdrinlii tror. De asemenea,in ceea ce privegte ciudatul fapt cd multe animale terestrefi dg apd dulce nu suferd nici un fel de metarnorfozd,, in timp _c9 Ieprezentan{iirnarini ar aceloragi grupe trec prin transformdri variate, Frttz Miiller a sugeratideea ci procesul lent al modificdrii gi adaptdrii unui animal pentru viafa terestrdsau dulcicold, in locul celei marine, ya fi mult simplificatd prin faptul c[ nu vamai parcurge nici un stadiu larvar, deoarece ar fi fbst cu totul improbabil ca locu-rile potrivite atit pentru stadiul larvar cit ;i pentru sl adiul adult, finind seamEde modul lor de via!6 nou gi rnult schimbat, sd fie de obicei neocupate sau imperfect

AFINITATTLE nECIPROCn DINTRE oRC/tNlSllE

ocupate de alte organisme. ln acest caz, dobindirea treptatd a structurii adultela virstd tot mai timpurie va fi favorizatd, de seleclia naturald,; gi orice urme alemetamorfozelor anterioare se vor pierde pin[ la urmd.

Dacd,, pe de aItd, parte, este in folosul unui pui de animal sd urmeze moduride viafd pulin diferite de acele ale formei parentale ;i prin urmare sI fie construitdupa un plan intrucitva deosebit sau dacd este in folosul larvei, deja deosebitdde pdrin{ii ei, sd se modifice ;i mai departe, atunci, pe baza principiului mogte-nirii la virstele corespunzdtoare, puii sau larvele pot sd devin6, prin selecfie natu-rald, tot mai diferili de parinlii lor ;i acest lucru in orice mdsurl imaginabild.La larvd diferenlele pot de asemenea s[ fie corelate cu stadiile succesive aledezvoltdrii lor, astfel incit larva, in primul stadiu, poate sd ajungd sd diferemult de larva din stadiul al doilea, aqa cum se intimpli la multe animale. Adultulpoate de asemenea sd se adapteze unor locuri sau moduri de via[d pentru careorganele de locomofie sau de sim! etc., ar fi inutile ; in acest caz metamorfoza vafi retrogrudd.

Din observafiile de mai sus putem vedea cum, prin schimbdrile de struc-turd ale puilor, in conformitate cu obiceiurile de viatd, schimbate, gi impreundcu mo;tenirea la virstele corespunzdtoare, animalele pot ajunge s6 tteacd, prinstadii de dezvoltare cu totul deosebite de starea primordiald a strdmogilor loradul1i. Majorit atea specialigtilor cu autoritate s-au convins acum cd diverselestadii larvare gi de pup6 ale insectelor au fost dobindite astfel prin adaptare gi

nu prin mogtenire de la vreo form[ mai veche. Curiosul caz al coleopterului Sitariscare trece prin anumite stadii de dezvoltare neobignuite, ilustreazi bine modulcum se petrece acest lucru. D-l Fabre descrie prima formd laward ca peo insectd mic6, activ6, cu gase picioare, cu doud antene lungi ;i cu patruoclri. Aceste larve eclozeaz1, in cuiburile de albine ; iar cind trintorii iesprimivara din galeriile lor, ceea ce fac inaintea femelelor, larvele sar peacegti masculi , iar mai tirziu trec pe femele in timpul imperecherii lor cumasculii. De lnlatd ce albina femeld iqi depune ouile pe suprafala miereiadunatd- in celtile, larvele de Sitaris se reped la ou[ gi le devoreazL. Apoi,sufer[ o schirnbare totald ; le dispar ochii, picioarele qi antenele le devinrudimentare, ;i larvele se hrdnesc cu miere, asemdn?ndu-se mai mult cularvele obignuite ale insectelor; in cele din urmd ele suferd o noud transforrnaredin care ies in stare de coleopter perfect. Este clar cd dacl o insectd suferind trans-formdri de felul celor ale coleopterului Sitaris, ar deveni strdmo,sul unei noi claseintregi de insecte, cursul dezvoltarii noii clase ar fi foarte deosebit de cel al insec-telor existente, iar primul stadiu larvar desigur cd nu ar reprezenta starea ante-rioard a nici unei forme adulte gi vechi.

Pe de altd, parte, este foarte probabil cd stadiile embrionare sau larvareale multor animale ne aratd,, mai mult sau mai pulin complet, starea strdmoguluiintregului grup in stadiul sdu adult. In marea clasd a Crustaceilor, forme uimitorde distincte una de alta, cum sint parazilii sugdtori, Cirripezii, Entomostracii gi

chiar Malacostracii, apar la inceput, ca larve, sub forma de l{auplius ; ;i deoareceaceste larve trdiesc gi se hrdnesc in marea liberi qi nu sint adaptate la nici un modparlicular de via!d,, precum gi din alte cauze ardtate de Fitz Miiller, este proba'bilcd intr-o perioadd foarte indepdrtatd, un animal adult independent, semdnindcu un lr{auplius, a existat gi a produs ulterior, de-a lungul rnultor linii de descen-

359

ORIGINEA SPECIILON

den{5 divergente, marile grupe de Crustacei citate mai sus. Este de asemeneaprobabil, clin ceea ce cunoagtem despre embricnii mamiferelor, pdsdrilor, pegtilor;i reptilelor, cd aceste animale slnt descendenlii modific ali ai unui strlmo$ vechiocare era inzestrat in stadiul sdu adult cu branhii, cu o bagicd inotdtoare, patrumembre in formd de inotdtoare si o coadi lungd, toate adaptate pentru via{aacvaticd. '

Cum toate organismele care au existat vreodati, displrute sau actuale, potfi aranjate in cadrul citorva clase mari, qi cum in interiorul fiecdrei clase toateorganismele sint legate intre ele, in conformitate cu teoria noastr[, prin grada{iifine, cel mai bun aranjament - iar dacd colecfiile noastre ar fi aproape p-erfecte,singurul aranjament posibil - ar fi cel genealogic ; descenden{a comun-i repre-zintd tocmai legdtura ascunsi pe care o cautd naturaligtii desemnind-o prin 1er-menul de Sistem Natural. Din acest punct de vedere putem lnlelege de ce pentrumulli naturaligti structura embrionului este mai importantd pentru clasificarechiar decit structura adultului. Doud sau mai multe grupe de animale, oricit demult ar diferi intre ele in stare adultd in privinfa structurii gi modului de viald,dacd, parcurg stadii embrionare foarte asemdndtoare, putem fi siguri ci descindtoate dintr-o singurd formd parentald qi in consecin{d sint indeaproape inrudite.Astfel, comunitatea structurii embrionare dezvdluie comunitatea de descenden{a:dar neasemdnarea dezvolt[rii embrionare nu dovedegte o descenden(d diferiti,deoarece in unul din cele doud grupe stadiile de dezvoltare au fost poate supri-mate, sau au fost poate atit de mult modificate prin adaptarea la moduri noi deviald,, incit nu mai pot fi recunoscute. Chiar in grupele in care adullii au fost modi-ficali intr-un grad extrem de mare, comunitatea de origine este adeseori dezvdluit[prin structura larvei; am vdzut de exemplu ci Cirripezii, de;i seamdnd la exterioratit de mult cu un rnolusc, totugi larvele lor dovedesc imediat cd aparfin mariiclase a Crustaceilor. Deoarece adesea embrionul ne aratd. mai mult sau mai pufinstructura vechiului strdmog mai pufin modificat al grupului, putem in{elege dece forme vechi 9i dispdrute searndn[ atit de des in stare adultd cu embrionii spe-ciilor actuale ale aceleiagi clase. Agassiz crede cd, acest lucru reprezintd o legeuniversald" a naturii; gi putem spera sI vedem ulterior confirmarea ca adevdraida acestei legi. Ea nu poate fi totugi doveditd, ca adevdratd decit in acele cazuriin care starea anterioard a strlmogului grupului nu a fost complet ;tearsd, fieprin variafii succesive care au survenit la o perioad[ foarte timpurie a cre$terii,fie prin faptul cd asemenea varia{ii au fost mogtenite la o virsti mai timpuriedecit aceea la care au apdrut pentru prima oard,. Trebuie de asemenea linut seamied, degi legea ar putea fi adevdratd, totu;i, datoritd cronicii geologice care nuse extinde destul de departe in trecut, ea poate sd rdmind pentru o lungd perioadd,sau chiar pentru totdeauna, lipsitd de posibilitatea unei demonstr[ri. Legea nuse va verifica in mod strict la cazurile in care forma veche s-a adaptat in stadiulei larvar la o direc{ie speciald de viald gi a transmis acelagi stadiu larvar unui intreggrup de descendenli, deoarece asemenea forme larvare nu vor semdna cu niciun fel de formi mai veche in stadiu adult., Acestea sint, dupd cit mi se pare, faptele principale din embriologie careau o importan![ primordiald gi care se aplicd pe baza principiului varia{iilor nume-rogilor. descenden{i dintr-un strdmog comun, apdrute infr-o perioadd nu preatimpurie a vie(ii gi mogtenite in perioada corespunzdtoare, Interesul embriologiei

ATINIT.tr.TILD NECIPROCE DINTRE ORGANISME _----3_ql

spore;te considerabil daci privim embrionul ca pe o imagine mai mult sau maipulin intunecatd, a strdmogului, in stare adultd sau larvard", a tuturor reprezentan-tilor aceleiasi clase mari.

OR.GANE RUDIMENTARE, ATROFIATE SAU ABORTIVE

ln naturi sint extrem de comune sau chiar generale, organe sau pdrli aleorganismului in aceastd ciudatd stare, purtind pecetea deplind a inutilitilii lor.Ar fi imposibil sa gdsim vreun animal superior la care vreo parte sau alta sd nuse afle intr-o stare rudimentard. De exemplu, la mamifere, masculii au mamelerudimentare,la gerpi un lob al pldminilor este rudimentar, la pdsdri< aripa hibrid[>>poate fi consideratd in mod sigur ca un deget rudimentar,iar la unele specii intreagaarip[ este atit de rudimentard incit nu poate fi folositd pentru zbor. Ce poate fimai curios decit prezenla dinlilor la fetugii de balene, care in stare adultd nu posedbnici un dinte in gurd; sau dinlii care nu strdpung niciodati gingiile de pe maxi-larele superioare ale vileilor inainte de nagtere ?

Organele rudimentare i;i aratd, pe deplin originea gi insemnitatea lor indiverse feluri. Astfel, existd coleoptere apar{inind unor specii indeaproape inru-dite sau chiar aceloraqi specii identice, care posedl fie aripi perfecte, deplin dez-voltate, fie simple rudimente membranoase aflate adesea sub elitrele solid contopiteintre ele, gi in aceste cazuri este imposibilS orice indoiald cd rudimentele reprezintdaripi. Organele rudimentare igi pdstreazd, uneori potenlialitatea func{ionald: acestlucru se intimpld uneori cu mamelele mamiferelor mascule, care se gtie cd se potdezvolta bine ;i pot secreta lapte. De asemenea, ugerul genului .Bos posedd in modnormal patru mameloane dezvoltate gi doud rudimentare ; acestea din urmd se

dezvoltd uneori bine la vacile noastre domestice gi dau lapte. In ceea ce privegteplantele, la indivizii aceleiaqi specii petalele sint uneori rudimen tare, iar alteoribine dezvoltate. Koireuter a gdsit la unele plante cu sexe separate cd atunci cindse incrucig eazd, o specie la care florile masculine cuprind un rudiment de pistil,cu o specie hermafroditd avind firegte un pistil bine dezvoltat, rudimentul Cescen-dentului hibrid spore;te mult in dimensiuni. Acest lucru aratd limpede cd pistilelerudimentare ,si cele normale sint in esen{d identice prin natura 1or. Un animalpoate avea diferite pdrfi in stare perfectd;i totu;i ele pot fi intr-un sens rudimentare,deoarece sint inutile : astfel, larva Salamandrei cornune ;i a Tritonului, dupd cumremarcd d-l G.H. Lewes, ( are branhii gi trdiegte in ap6., dar Sslentandra atra,care triie;te in munli la mare altitudine, nagte puii pe deplin forma{i. Acest animalnu trdieqte niciodati in apd. Dar dacd deschidern o femeld gravid6, gdsim in ealarve cu branhii extrem de fin ramificate, iar dacd le punem in apd, ele inoatd cagi larvele Salamandrei obignuite. Este evident cd aceastd organiza[ie adaptatdla via{a acvatic[ nu are nici o legdturd cu viafa viitoare a animalului, neavindnici o adaptare la starea lui embrionard; ea poate fi pusi in legdturd cu adaptlriancestrale, deoarece repetd o fazd din dezvoltarea strdmogilor >.

Un organ care servegte pentru dou[ scopuri poate deveni rudimentar sautotal atrofiat pentru unul din ele si chiar pentru scopul cel mai important, rdminindtotodat[ perfect activ pentru cealdlalt scop. Astfel,-la plante, funcfiunea pistiluluieste si permitd tuburilor polinice sd ajungd la ovule, in interiorul ovarului. Pisti-lul const[ dintr-un stigmat prevdzut cu un stil, dar ia unele Compositae, florile

362 ORIGI]\EA SPPf:TII,ON

masculine, care desigur cd nu pot fi fecundate, au un pistil rudimentar, deoarecenu este incoronat cu un stigmat, stilul insd rdmine bine dezvoltat gi este acoperit inmod obignuit cu peri, care servesc la periatul polenului de pe anterele inconjurd-toare gi unite. De asemenea, un organ poate deveni rudimentar in ceeace prive,stefr-rncfiunea sa gi poate fi folosit intr-un alt scop : la unii pegti bdgica inotdtoare pare afi rudimentard in ceea ce privegte funcliunea ei proprie de a realiza plutirea, dara fost transformatl intr-un organ respirator incipient sau plSmin. Se pot da multeasemenea exemple.

Organele folositoare, oricit de pufin ar fi ele dezvoltate, nu trebuie conside-rate ca fiind rudimentare, atit timp cit nu avem motive sd presupunem cd au fostodinioar[ superior dezvoltate. Ele pot fi in stare ndscindi gi in progres spreo dezvoltare ulterioard. Pe de altd parte, organele rudimentare sint sau cu totulinutile, ca, de pild5, din{ii care nu strdpung niciodata gingiile, sau aproape inutile,c&, de pildd, aripile unui struf, care servesc de fapt la ceea ce servesc pinzele uneicordbii. Deoarece organele in starea lor anterioar5, cind erau gi mai pu{in dezvoltate,erau mai pulin folosite decit in prezent, nu au putut fi produse in trecut prinvariatie gi seleclie naturalS care aclioneazd,numai prin pdstrarea modifcdrilor folo-sitoare. Ele au fost parfial pdstrate prin forla mogtenirii gi se leagd de o stare de lu-cruri mai veche. Totugi, de multe ori e greu de fdcut deosebire intre organele rudi-mentare gi cele in stare ndscindd ; deoarece putem judeca numai prin analogie dacdun organ este capabil de dezvoltare ulterioard, gi numai in acest caz el meriti sdfie considerat ca fiind in stare ndscindd. Organe in aceastd stare se intilnesc destulde rar, deoarece organismele care le posedd, probabil au fost in mod obi;nuit inlo-cuite de succesorii lor care posedau acela;i organ intr-o stare mai perfectd gi, prinurmare, pe semne cd au dispdrut de mult. Aripa pinguinului este extrem de utild,funclionind ca inotdtoare, prin urmare ea ar putea reprezenta gi o stare ndscindd aaripei ; degi eu nu cred c[ lucrurile stau astfel: este mai probabil un organ rudimentarmodificat pentru vreo noud func{iune; pe de altd, parte, aripa Apterix-ului estecu totul inutild gi este intr-adevdr rudimentarL. Owen considerd membrelesimple filiforme ale peqtelui Lepidosiren ca <<inceputurile unor organe careating deplina dezvoltare funcliona.ld la vertebratele superioareD; dar, conformpdrerii suslinute recent de dr. Giinther, ele sint probabil rdm6$ile, constinddin axul persistent al unei inotdtoare, ale cdrei radii sau ramuri laterales-au atrofiat. Glandele mamare ale ornitorincului pot fi considerate, incompara{ie cu ugerul unei vaci, ca fiind intr-o stare ndscindd. Frenele ovigereale anunritor cirrip.ezi, care au incetat de a rnai re{ine oulle ;i sint slab dezvoltate,sint branhii nlscinde.

Organele rudimentare ale iridivizilor aceleiagi specii sint foarte susceptibile dea varia in privin{a gradului lor de dezvoltare cit gi in alte privinle. De asemenea,la speciile lndeaproape inruciite, gradul la care acela;i organ a fost redus diferl uneorimult. Acest din urma fapt este bine exemplificat prin starea aripilor rlgliilor femeleaparfinind aceleiagi familii. Organele rudimentare pot fi cornplet avoriatb, ;i aceastane explicd faptul cd la anumite animale -sau

plante, lipsesc cu desdvir;ire pdrti pecare prin analogie ne-am fi agteptat sd le gdsim la ele gi care se gbsesc uneorila indivizi monstruo;i. Astfel, la majoritatea Scrophulariaceelor a cincea stamindeste total avortatd, totusi putem conchide c[ a existat cindva o a cincea stamind,cleoarece la multe specii ale familiei se gdsegte un rudiment al ei; acest rudiment se

aFrNrT.{TII,E nRCIPROCE DINTRE ONGANISME 363

dezvolt[ uneori perfect, dupd cum se poate vedea citeodatd la florile de gura

leului obignuite. Pentru ichilirea omologiilor oricdrei pirli la diferilii reprezentan{iai aceleiugi .lor., nimic ttu .ste mai obignuit sau mai util pentru ia{elegerea relaliilordintre pdr\i, decit descoperirea rudimentelor. Acest lucru se vede bine din desenele

lui Owbn infaligind oasele piciorului de cal, de bou gi de rinocer.Este important faptul ca organele rudimentare, ca de pild[ dinlii d.-p9 mali-

larele superioire ale bal^enelor gi rimegdtoarelor, pot fi adesea gisite la embrion, darulterior iirpu. cu totul. Socoteic de as6mene a ca o reguld universall cd, la embriono parte rudimentardare dimensiuni relativ mai mari fa\d de pdr{ile invecinate, decit

le are la adult ; astfel cd un asemenea organ, la virstele timpurii de dezvoltare este

mai pulin rudimentar gi poate chiar nu meritd deloc aceastd denumire. De aceea,

se rp,rti. adesea cd, oiginele rudimentare ale adultului gi-au pdstrat starea lorembrionar6.

Am expus agadar faptele principale cu privire 7a organele rudimentare. Reflec-

tind asupra l,ot, oii.ine tr^ebuie'si resimtd uimire, cdci acelagi ralionament convin-gdtor caie ne arat[ c[ majo ritateapdrlilor gi organelor sint admirabil adaptate pentruinumite scopuri ne aratd, cu acega;i eviden\d, c'|a aceste organe rudimentate sau atro-fiate sint imperfecte gi inutile. it't.,.rdrile de istorie naiirrald, se spune despre-or-ganeie rudimentare ia au fost create <<pentru simetrie> sau pentru <<a completa

Jchema naturib. Dar aceasta nu este o explic a\ie, ci o sirnpl[ repetare a faptului.Ba mai mult, ea cuprinde chiar o inconr..u'en1d: astfel, BoaVonstriclor pose dd rudi-mente ale membrelor posterioare gi ale bazinului, qi dacd se spune cd" aceste oase

au fost pdstrate <pentru a completa schema naturii>> atunci de ce, dupd cum intreabdprofesoiul Weismann,nu au fost pdstrate qi de alli gerpi, care nu au nrci mdcar ourmd din aceste oase ? Ce s-ar spune despre un astronom care ar susJine c6 sateliliigraviteazd, in orbite eliptice in jurul planetelor lorcpentru simetrie>, deoarece plane-

Iele graviteazd. gi ele asifel in jurul ioarelui ? Un eminent fiziolog explicd prezen!.a

orgaielor rudimentare presupunind cd ele servesc la elimin area excesului de materierui a materiei ddundtoare organismului, dar putem oare presupune-cd papila.minus-culd care reprezinti adesea pistilul in florile masculine gi care este f,ormat[ din {esutcelular simplu, poate acliona astfel ? Putem oare admite ca dinlii rudimentari,ulterior resorbili, sint folositori pentru cregterea rapidd, a vilelului embrionar, prinscoaterea unei substanle atit de prelioase ca fosfatul de calciu ? Dupa amputareaclegetelor unui om, se gtie cd uneori apar unghii imperfecte pe cioate, 9i avem totat{tea motive sd credem cd aceste vestigii ale unghiilor se dezvoltd pentru a excreta

materie cornoasd, pecit am putea crede cd unghiile rudimentarc de pe inotdtoareaunui lamantin s-au dezvoltat in acelagi scop.

Din punctul de vedere al teoriei descendenlei pe calea modific[rilor, origineaorganelor iudimentare este relativ simpld, gi putem infelege in mare mdsurd legilecare guverne azd, dezvoltarea lor imperfectd. Avem o mullime de cazuti de organerudimentare la organismele noastre dornestice, ca de pilda rudimente de coadd larasele farfl coad6, urme de urechi la rase de oi fdrd, urechi, reaparilia unor coarneminuscule atirnind in jos la rasele de cornute mari fdrd' coarne, mai ales duplYouatt, la animalele tinere, ;i in sfirgit, starea intregii flori la conopida. De multeori gdsim lamongtri rudimente ale diferitelor organe, dar m5 indoiesc dacd vreunrildin aceste cazuri poate arunca altd, lumind asupra originii organelor rudimen-tare in stare naturald, decit ardtind cd.pot fi produse rudimente, deoarece evidenla

t64 ORIGINEA SPECIILON

ne aratA in mod clar cd speciile in stare naturald nu sint supuse unor schimbirimari ;i brugte. Dar din studiul organismelor noastre domestice, invdldm cd nefolo-sirea pdr{ilor duce la micgorarealor gi cd,rezultatul nefolosirii se mogtenegte.

Pare probabil cI nefolosirea este factorul principal in producerea organelorrudimentare. Se ajunge mai intii prin trepte mici la tot mai completa reducere aunui organ, pind cind, in cele din urmd el devine rudimentar aga ca de pilda in cazulochilor animalelor locuind in pegteri intunecate sau in cazul aripilor pdsdrilor depe insulele oceanice, pe care animalele de pradd le-au silit atit de rar s[-,si ia zbo-rul, incit in cele din urrni gi-au pierdut capacitatea de a zbura. De asemenea, unorgan util in anumite condilii poate deveni ddundtor in alte condilii, ca de pildd ari-pile coleopterelor care trdiesc pe insule mici ,si expuse; in acest caz seleclia naturalda ajutat la reducerea organului, pind ce a ajuns neddundtor gi rudimentar.

Orice schimbare in structur[ gi func{iune, care poate fi efectuatl treptat seafld in cimpul de acfiune al selecfiei naturale, astfel incit un organ devenit inutil saudiundtor pentru un scop datoritd unor moduri de via([ schimbate, poate fi modifi-cat gi foloiit in alt..op. Un organ poate fi de u..*.n'.a pistrat numai pentru unadintre funcliunile sale anterioare. Organe formate inilial cu ajutorul selecliei natu-rale, atunci cind devin inutile pot deveni foarte variabile, deoarece variafiile lor numai pot fi oprite de selecfia naturuld. Toate acestea concordd perfect ctr ceea ceveciem in stare naturald. Mai mult, in orice perioaci5 a vie{ii ar fi redus un organprirr nefolosire sau selecfie, gi acest lucru se ;i intimpld in general cind organismul aaiuns la maturitate ;i trebtiie sd-gi exercite toatd capacitatea lui de acfiune, princi-piul mogtenirii la virste corespllnzdtoare va tinde sd reproduc[ organul in stareasa redusd la aceea;i virstd maturl, dar ii va afecta rareori in embrion. Putem astfelin{elege ciimensiunea mai mare a organelor rudimentare ale embrionului in compa-ralie cu pdr{ile invecinate, gi dimensiunea lor relativ mai micd la adult. Dac6, deexemplu, degetul unui animal adult a fost folosit mai pulin, timp Ce multe generalii,<jatoriti unor schimbdri ale modului de via{d, sau dac[ un organ sau glandd au fosttot mai pu{in fclosite funcfional, putem trage concluzia cd se vor reduce ca dimen-siuni la descendenfii adulli ai acestui animal, dar i9i vor p[stra in embrion aproapegradul lor inilial de dezvoltare.

Mai r[mine insi urmdtoarea dificultate : dupi ce un organ a incetat sd fiefolosit;i in consecin,Ia a fost mult redus, cum mai poate fi el iedus in continuarep?n6 ce nLl rimin decit simple urme, ;i cum poate in cele din urmd sd disparicu totul ? E greu de acimis cd nefolosirea va mai provoca vreo schimbare dupd ceorganul a devenit nefuncfional. Aici ar fi necesare unele explicafii suplimentare, darnu le pot da. Dac[, de exemplu, s-ar putea dovedi c[ fiecare parte a organiza-liei tinde si varieze intr-un grad mai mare in direcJia reducerii declt in cea a spoririisale, atunci am putea in{elege de ce un organ care a devenit inutil va deveni indepen-dent fald, de efectele nefolosirii, va deveni rudimentar ;i in cele din urmd va disparecu totul, deoarece varialiile in sensul reducerii dimensiunilor nu vor mai fi opriteprin selec{ia naturali. Principiul economiei de crestere, explicat intr-un capitolanterior ;i datoritd c[ruia, dacd rnaterialele care formeaz[ oricare parte nu sintutile posesorului lor sint economisite cit de mult, va intra poate in joc pentru a faceiudimentard, o parte inutilS. Dar acest principiu va fi limitat in mod aproape nece-sar la stadiile mai timpurii ale procesului de reducere, deoarece nu putem, presupune,ci o papild minusculd, de exemplu reprezentind in floarea masculind pistilul florii

AFINIT,I.TILE RECIPROCE DINTRE ORGANISME

femele gi format numai din fesut celular, ar putea fi redus mai departe sau absor-bit pentru economisirea hranei.' ln sfirgit, deoarece organele rudimentare, indiferent de treptele prin care aufost degradate pin[ la smrla lor actualS inutil6, sint o amintire a unei stdri de

lucruri anterioare, gi au fost p[strate numai prin for{a mogtenirii -- putem inlelegecum se face ci sistematicienii au considerat adesea parli rudimentare drept totatit de folositoare sau uneori chiar gi mai folositoare pentru clasificarea genealogi-cd, decit alte par{i de mare importanlI fiziologicS. Organele rudimentare pot ficomparate cu literele dintr-un cuvint, pdstrate incd in scriere, dar devenite inutilepentiu pronunfare, servind insd ca o indica{ie pentru originea cuvintului. Dinpunctul de vedere al descendenlei pe calea modificdrilor, putem conchide cd exis-tenla unor organe in stare rudimentard, imperfectd ;i inutil5 sau chiar completatrofiatI, departe de a constitui o greutate neobignuitd, dupd cum apate, desigur,in vechea teorie a crea{iei, ar fi putut, dimpotrivd, sd fie prevdzutd ca o urmarea teoriilor expuse in lucrarea de fald.

REZUMAT

In acest capitol am incercat s[ ardt cd a;ezarea tuturor organismelor, in toatetimpurile, in grupe subordonate altor grupe - cd natura relaliilor prin care toateorganismele in viala sau dispirute sint legate prin linii de afinitafi cornplexe, multi-laterale gi indirecte, in citeva mari clase - cd regulile urmate gi dificultalile intil-nite de naturali;ti in clasificdrile lor - cd valoarea acordatd unor caractere, dacdsint constante gi predominante, indiferent dacd sint de mare importan{d sau nein-semnate sau, ca in cazul organelor rudimentare, neimportante - cd marea deose-

bire din punctul de vedere al importanfei lor intre caracterele analoge sau adaptive

;i caracterele de adevdratd afinitate - precum .si alte asemenea fapte - toateacestea decurg in mod firesc din admiterea originii comune a formelor apropiate,impreund cu modific area lor prin varia{ie gi seleclie natural5, legata de condiliileexiincliei ;i divergen{ei caracterelor. Dacd cercetdm aceast[ concepfie asupraclasificdrii, trebuie sd ne gindim ci elementul descendenlei a fost folosit in moduniversal pentru a clasifica impreund sexele, virstele, formele dimorfe ;i varietAtilerecunoscute ale aceleia,si specii, oricit de mult ar diferi unele de altele in structuralor. Dacd extindem folosirea acestui element al descenden{ei, care reprezintd sin-gura cauzd. cunoscutd cu certitudine a semdndrii dintre organisme -_vom inlelegece semnifica{ie are Sistemul Natural : este incercarea de alezarc genealogica in caregradele de deosebire dobindite se exprimd prin termenii: varietdli, specii, genuri,familii, ordine gi clase.

Prin prisma aceluiagi punct de vedere al descenden{ei pe calea modificirilor,majoritatea datelor importante din morfologie devin de infeles - fie cd' privimplanul comunl) care ne apare in organele omoloage ale diferitelor specii din aceeagi

llasd, fie cd privim omologiile in serie ;i laterale 2) a fiecdrui individ animal Si

vegetal.

t) in original: << Pattern >>. - Nota trad.?) Omologia in serie cuprinde organele corespunzitoare la indivizii seriilor descendente (bunic, tatd, nepot,

strinepot etc.) omologia latcrald cuprinde organele corespunzatoare la indivizii unei generafii, aspect care poltte fiprivit gi intr-un sens mai larg. - Nota redacgiei ruse, trad. Timiriazev (1937), p. 540.

36b

ORIGINEA SPRIiIII,OR

Pe baza principiului varia{iilor mici succesive, care nu survin in mod necesarsau general intr-o perioadl prea timpurie a viefii ,si sint mogtenite la o perioaddcorespunzdtoare, putem in{elege faptele conducdtoare in embriologie : strinsaasemdnare la embrion intre par{ile omoloage care cind devin mature dobindescstructuri gi funcliuni foarte diferite; de asemenea, asemdnarea dintre pdrfile sauorganele omoloage la specii inrudite dar distincte gi adaptate in stare adultdpentru moduri de viafd cit mai diferite cu putinld. Larvele sint embrioni activi,mai mult sau mai pu{in modifica{i in legdturd cu modul lor de viafd, gi cu modi-ficdrile mogtenite la o virstd timpurie corespunzdtoare. Pe baza acelorasi principii;i avind in vedere cd in general tocmai in acea perioadl a vie{ii cind organele sintreduse ca mlrime, fie prin nefolosire, fie prin seleclie naturald, vieluitorul trebuies[-gi satisfacd trebuin{ele gi dacd ne gindim cit de puternicb este for(a ereditdlii-- aparrtra unor organe rudimentare era chiar un fapt de prevdzut. Importan{apentru clasificalie a caracterelor embriologice gi a organelor rudimentare devineinteli$bil[ in lumina concepfiei cI un aranjament natural trebuie sd fie genealogic.

In sfirgit, diversele categorii de fapte examinate in acest capitol par a stabilipe deplin, cd nenumdratele siecii, g.ttuii gi familii care populeaia tr*.a, descindtoate - fiecare in clasa sau grupa sa proprie -'din pirin{i comuni gi s-au modi-ficat toate de-a lungul generafiilor - astfel incit a; adopta fdrd, ezitare acest punctde vedere, chiar dacd n-ar fi lntemeiat pe alte fapte gi argumente.

CAPITOLUL XV

RECAPITULARE $I CONCLUZU

Recapitularea obiecyiilor impotiva teoriei Selec1iei Naturale - Recapitularea circumstan-

lelor generale Si speciale in sprijinul ei - Cauzele care determind credinla generald in imua-bititatea speciitor - ::::;:::ti:;ff,";::';::,":;"'!3';::I;:I:"-

Elbctete adoptdrii ei

Deoarece intreg volumul de fald este de fapt o succesiune a aceloragi largiargumenta[I| recapitularea pe scurt a principalelor fapte 9i rafionamente poatefi de folos cititorului.

Nu neg cd se pot ridica multe gi serioase obieclii in contra teoriei descen-denfei pe calea modificdrilor prin variafie gi seleclie naturale. M-am strdduit s[ leredau in toat6 puterea 1or. Nimic nu poate sd pard la inceput mai greu de crezutdecit faptul ci organele ;i instinctele cele mai complexe au fost perfecfionate, nuprin mijloace superioare ra{iunii umane, degi analoge cu ea, ci prin acumularea anenumdrate variafii mici, fiecare din ele util6 fiecdrui posesor in parte. Cu toateacestea, dificultatea de mai sus, degi ii apare imaginaliei noastre ca de neinvins,nu poate fi considerui6 drept real6 dacd admitem tezele urmitoare: toate pdr(ileorganizaliei cit gi instinctele prezintd, cel pufin, deosebiri individuale; existd oluptd pentru existen{[ ducind la plstrarea devierilor folositoare ale structurii sauinstinctului; gi, in sfirgit, &u putut si existe gradalii ale stdrii de perfeclie a fiecdruiorgan, fiecare gradafie folosind in felul ei. Adevdrul acestor teze cred cE nu poatefi pus in disculie.

Fara indoiald cd este foarte greu m[car de presupus prin ce trepte au pututtrece numeroase structuri pe calea perfecfiondrii, in special la grupele incompletede organisme, avind lacune mari ;i care au de suferit mult de pe urma extinc{iei ;

dar in naturd vedem atit de multe gradafii ciudate, incit trebuie s5 fim extrem deprecauti atunci cind spun€m cd vreun organ, instinct, sau vreun organism in intre-gime nu au putut ajunge la starea lor prezentd prin multe trepte gradate. Trebuie sdadmitem c[ existd cazuri deosebit de grele care par potrivnice teoriei selecfieinaturale ; unul din cele mai curioase dintre ele este existenla in aceea;i comunitatede furnici a doud sau trei caste definite de lucrdtori sau femele sterile; dar amincercat sI ardt cum pot fi biruite asemenea dificultiti.

UHIfiINEA SPECIILON

in privinfa sterilitifii aproape universale a speciilor cind se incru ci;eazd pentruprima oard, fapt care contrasteazd. atit de puternic cu fertilitatea aproape universalda varietdlilor cind sint incrucisate, trebuie s5-1 trimit pe cititor la recapitulareafaptelor expuse la flnele capitolului al noudlea. Ea aratd, pe cit cred, in mod con-vingitor cd aceasti sterilitate nu este o insu;ire mai special[ decit incapacitateaa doud specii deosebite de pomi de a fi altoili unul pe altul; sterilitatea depindede deosebirile limitate la sistemele reproducltoare ale speciilor incrucigate.Adevdrul acestei concluzii reiese din rnarea deosebire dintre rczultatele oblinute inincrucig area reciprocd a dou6 specii, adicd atunci cind o specie este folositd maiintii ca tatd ,si apoi ca mamd. Prin analogie cu cercetarea plantelor dimorfe gi

trimorfe se ajunge in mod limpede la aceeagi concluzie, deoarece cind formele sintimpreunate in mod neligitim, ele produc pu{ine seminle sau nu produc deloc, iardescendenfii lor sint mai mult sau mai pulin sterili; totugi, aceste forme aparfinindiscutabil aceleiagi specii, nedeosebindu-se intre ele prin nimic altceva decitprin organele ;i funcfiile lor reproducdtoare.

Degi fertilitatea varietdlilor care s-au incrucigat gi a descendenlilor lor metigi afost proclamatd de atit de mulli autori ca fiind universald, acest lucru insd nu poatefi considerat ca fiind intru totul exact dupd faptele expuse pe baza inaltei autoritdlia lui G[rtner gi Kolreuter. Majoritatea varietdfilor experimentate au fost produsein stare domesticd, ,si cum domesticirea (prin acest termen nu inleleg simpla capti-vitate) tinde aproape sigur si elimine aceastd sterilitate care, judecind prin analogie,ar fi afectat speciile parentale dacd s-ar fi incrucigat, nu trebuie sd ne agteptdm cadomesticirea s5 provoace tot sterilitate la descenden{ii lor modificali, cind sintincrucigafi. Aceastd eliminare a sterilitalii se datoreazd, in mod aparent aceleiagicauze care le permite animalelor noastre domestice sd se inmulleascd liber in con-ditii diferite, iar aceasta se datore;te,la rindul sdu, faptului cd ele au fost obignuitetreptat la dese schimbdri ale condiliilor lor de viald.

O serie dubla ;i paralel6 de fapte pare sd arunce multd lumind asupra steri-litdtii speciilor ;i a descenden{ilor lor hibrizi atunci cind ei se incruci;eazd. primaoar6. Pe de o parte existd rnotive intemeiate pentru a crede cI schimbdrile mici incondiliile de vrald dau vigoare gi fertilitate tuturor organismelor. $tim de asemeneacd o incrucigare intre indivizii deosebili ai aceleiagi varietlfi gi intre varietdfi dis-tincte, sporegte numirul descendenfilor lor ,si le dd, desigur, dimensiuni ;i vigoaresporite. Acest lucru se datoreazd, mai ales faptului ci formele care se incrucigeazdau fost expuse unor condilii de viatd intrucitva deosebite, cdci printr-o serie deexperienfe laborioase am stabilit ca dacd tofi indivizii aceleiagi varietdli sint supugitimp de mai multe generafii acelora;i condilii, avantajul decurgind din incruci;areeste adesea mult redus sau dispare cu totul. Acesta este un aspect al problemei.Pe de altd, parte, gtim cd speciile care au fost mult timp expuse unor condilii aproapeuniforme, atunci cind in captivitate sint supuse unor condilii noi ;i mult schimbatesau pier sau, dacd, supraviefuiesc, devin sterile, de;i rdmin perfect sdndtoase.Acest lucru nu se intimpld, sau se intimpld numai in micd mdsuri, cu organismelenoastre domestice, care au fost expuse mult timp unor condilii schimbdtoare. Deaceea, cind constatim ci hibrizii produgi prin incrucigare intre doud specii distinctesint pufin numerogi, fie pentru cd pier curind dupd conceperea lor, fle la o virstlfoarte timpurie, fie pentru cd supravie{uind ei se aratd, a fi devenit mai mult sau maipufin sterili - pare extrem de probabil cd acest rezultat se datoregte faptului cl

RECAPI'IULAIIE $I CONCLI]ZIT 369

in realitate au fost supugi unei profunde schimbdri a condifiilor de via{d, decurginddin contopirea intr-o singurd fiinfi a doud organiza[ri cu totul deosebite. Acelacare va explica precis de ce un elefant sau o vulpe nu se reproduc in captivitatechiar in lara lor, in timp ce porcul domestic sau ciinele se reproduc liber in celemai diverse condilii, v& fi in acelagi timp in mdsurd sd dea un rdspuns precisintrebdrii de ce dou[ specii deosebite, ca;i descendenfii lor hibrizi, sint in generalrrriri mult sau mai pu{in sterili cind se incrucigeazd, in timp ce doud varietd{idomestice gi descendenlii lor metigi sint perfect fertili cind sint incruciga{i.

Dacd privim rdspindirea geograficS, dificultilile intilnite de teoria descen-denlii pe calea modificdrilor sint destul de serioase. To{i indivizii de aceeagispecie ;i toate speciile aceluiagi gen, sau chiar ale unui grup superior, descindciin parinfi comuni gi de aceea, in oricit de distante qi de izolate pdr{i ale lumii i-amgasi astd.zi, ei trebuie s[ fi cdldtorit in cursul generafiilor succesive, din vreun punctoarecare inspre toate celelaite. De multe ori ne este cu totul imposibil sd presupunemmdcar cum s-a putut efectua acest lucru. Totugi, pentru ci avem motive sd credemc[ unele specii au pdstrat aceeagi formd specificl timp de perioade foarte indelungi,imense dacd le m[surdm in ani, nu trebuie sd ddm prea mare importanlTa cazu-rilor de raspindire largd, a unei aceleiagi specii, deoarece in decursul unor perioadeatit de indelungate s-au putut gSsi imprejurdri favorizind migra(ia pe o cale saualta. O arie de rdspindire discontinub sau intreruptd poate fi adeseori explicatdprin extinclia speciei in regiunile intermediare. Nu se poate nega c[ deocamdatdsintem foarte ignoran{i in ceea ce prive;te intreaga desfdgurare a variatelor schim-biri climatice gi geograflce care au afectat pimintul in decursul perioadelor recente,

;i astfel de schimbiri au ugurat probabil de multe ori migrafiile. Ca sd dau unexemplu, &ffi incercat sd ardt cit de puternicd a fost influen{a perioadei glaciareas Lrpra rdsplndirii aceloragi specii sau speciilor inrudite, in intreaga lume. Incdnu stim nimic despre numeroasele mijloace de transport intimpldtoare. In ceea ceprive;te speciile distincte ale aceluiagi gen care populeazd regiuni depdrtate gi rzolate,clrnl procesLll de modificare a fost in mod necesar lent, toate mijloacele de migralietrebr.rie sd fi fost posibile in decursul unei perioade foarte lungi; prin urmare, difi-cultatea erplicdrii rdspindirii largi a speciilor aceluiagi gen este in oarecare mdsurdredusir.

Deoarece in conformitate cu teoria selecliei naturale trebuie sd fi existatul1 numdr nesfirgit de forme intermediare, legind impreund toate speciile dinfiecare grup prin gradafii atit de fine cum sint varietdf ile noastre actuale, s-arputea intreba cineva de ce nu vedem aceste forme de legdturd pretutindeni in jurulnostrri ? De ce nu sint amestecate toate organismele intr-un haos inextricabil ?

in prir inga formelor existente trebuie s[ amintim cd nu avem dreptul si ne agtep-tdm (cu ercep{ta unor rare cazurl) sd descoperim verigi de legdturd directe intreforme, ci numai intre fiecare din ele gi unele forme dispdrute ;i inlocuite. Chiarpe un spa{iu larg, care a rdmas continuu in timpul unei perioade lungi ;i ale ciruicondilii climatice ;i alte condilii de via{[ se schimbd pe nesim{ite, dacd trecemdintr-un district locuit de o specie intr-alt district ocupat de o specie indeaproapeinruditd, nu avem dreptul sa ne a;teptdm deseori la gdsirea unor varietdli inter-mediare in zonele intermediare. Intr-adev[r, avem motive sd credem cd numaipuline specii ale unui gen suferi schimbari ; celelalte specii pier cu totul gi nulasd descendenfi modificafi. Dintre speciile care se schimb6, numai pufine se modi-

l'\ - r:. 362

cau ( )It I(; INTi.T SPIJ(,IJJ,(' II

ficd in acelagi timp in interiorul aceleiagi regiuni gi toate modificdrile se efectu eazd,lent. Am ardtat de asemenea cd, varietdfile intermediare care probabil cd au existatinilial in zonele intermediare, sint susceptibile de a fi inlocuite prin forme inru-dite; deoarece acestea din urm5, existind in numdr mai mare, vor fi in generalmodificate gi perfeclionate cu o vrtezd, mai mare decit varietd{ile intermediare, careexistau in numdr mai mic ; astfel incit, cu timpul, varietd{ile intermediare vor fiinlocuite gi exterminate.

Dacd, admitem aceastd teorie a extermindrii unei serii infinite de verigi delegiturd intre locuitorii in vrald, gi cei disp[ru{i ai lumii, iar la fiecare perioaddsuccesivd dacd admitem verigi de leg[turi intre speciile dispdrute gi cele gi maivechi, de ce oare fiecare formaliune geologicd nu este plina cu asemenea verigi ?De ce fiscare coleclie de fosile nu oferd o dovadd deplin d a grada{iei 9i schimbarii 1)

formelor de viala ? Degi cercetirile geologice au dezvdluit in mod sigur existenlaanterioard, a multor verigi, situind numeroase forme de viafd mult mai aproapeunele de altele, ele nu redau infinit de numeroasele grada{ii fine dintre speciiledin trecut gi cele actuale, asa cum ar cere teoria noastr6; ,si aceasta este ceamai evidentd dintre numeroasele obiecfii care ar putea fi ridicate impotriva ei.De ce, apoi, grupe intregi de specii inrudite intre ele par sd fi apdrut deodatdin etajele succesive geologice, degi aceastd aparen[d. este adeseori falsd ? Degigtim acum cd organismele au apdrut pe glob la o perioadd incalculabil deindepdrtatd, cu mult inainte ca straturile cele mai vechi ale sistemului cambriansd se fi depus, de ce nu gdsim sub acest sistem mari masive de straturi pline curdmdgilele strdmogilcr fosilelor cambriene ? intr-adevdr, potrivit teoriei noastre,as3menea straturi trebuie sa se fi depus undeva in decursul acestor epoci str[vechigi complet necunoscute ale istoriei lumii.

Nu pot rdspunde la aceste intrebdri gi obieclii decit prin presupunerea cdcronica geologici este cu mult mai pufin perfectd decit cred mulli geologi.Numdrul exemplarelor din toate muzeele noastre nu reprezintd. absolut nimic incomparalie cu nenumdratele generalii ale nenumdratelor specii care cu sigur an!d, c/a

art existat. Forma parentali a oriciror doud sau mai multe specii nu va fi directintermediard intre descendenlii ei modifica{i, in privin{a tuturor caracterelor sale,d"q? cym nici porumbelul s5lbatic de stinci nu este direct intermediar in privinfagugii gi cozii, intre descendenfii sii, porumbeii gugafi gi cei rota{i. Nu vom putearecunoagte ci o specie este inruditd cu alta modificatb, oricit de indeaproape le-amexamina, pin5. ce nu vom cunoagte majoritatea verigilor intermediare ; gi {inlndseamd de imperfec{iunea cronicii geologice, nu avem nici un drept justificat sdne a;tept6m la gdsirea unui numdr atit de mare de verigi. Dacd s-ar descoperidou[ sau trei forme de legaturd, mulli naturaligti le-ar clasifica drept specii noi,mai ales dacd, ar fi gdsite in subetaje geologice diferite, chiar dacd, deosebirile ar ficit de mici. Ar putea fi citate numeroase forme actuale indoielnice care probabilsint varietdfi, dar cine pretinde cd vor fi descoperite atit de multe verigi fosile inviitor, incit naturaligtii sd fie in mdsurd sd hotdrascd dacd, aceste forme trebuie saunu denumite varietd{i ? Din punct de vedere geologic, a fost exploratd, abra o micdparte a lumii. in staie fosila, nu pot fi pdstraie, cel"pulin intr-fn numdr maimare,decit organismele unor anumite clase. O datd formate, multe specii nu mai suferd

1) ln original.: << mutation>>. Azi termenul de mutalie are un alt continut. -- Nota trad.

RECAPITI]r,nnE $r CONCLlr'ZIl

nici o schimbare ulterioari, ci dispar fdrd, a l[sa descendenfi modificali; tar peri-oadele in decursul cdrora speciile au suferit modificdri, degi sint lungi, dacd, lemiisurim in ani, au fost probabil scurte in compara[ie cu perioadele in decursulcarora speciile au pdstrat aceeagi form6. Speciile dominante ;i cu rispindire largd,i ariaza cel mai rnult ;i cel mai des, iar varietdfile la inceput sint adeseori locale

- anrbele cavze facind ca descopeirea verigilor intermediare in vreo formafiegeologica sd fie gi mai pulin probabild. Varietalile locale nu se vor rdspindi in altere_siuni depdrtate pind ce nu vor fi. mult modificate ,si perfec{ionate, iar cind s-auraspindit gi sint descoperite intr-o formafiune geologic[, ele apar ca ;i cind ar fifost create brusc acolo gi sint clasificate drept specii noi. Majoritatea forma{iunilors-au acumulat in mod intermitent ; iar durata lor a fost probabil mai scurtd decitdurata medie a speciilor. ln majoritateacazurilor, formaliunile succesive sint sepa-rate intre ele prin foarte indelungate intervale goale de timp, deoarece forma{iunifosilifere destul de groase pentru a rezista degraddrii viitoare nu pot fi, de reguld,acumulate decit acolo unde se depun multe sedimente pe fundul scufund at aI mdrii.+.In timpul perioadelor alternative de ridicare gi de nivel sta{ionar, cronica geolo gicd,va fl in general mut6. in decursul acestor din urmd perioade, variabilitatea formelorde viafd va fi probabil mai mare ; iar in decursul perioadelor de scufundare, pro-babil va predomina extincfia.

In privinla lipsei de straturi bogate in fosile sub forma{iunea cambrianS,nu pot recurge decit la ipoteza expusf, in capitolul aI zecelea gi anume ci degicontinentele ;i oceanele noastre au ddinuit o perioad[ enormd aproape in aceleagipozilii relative ca gi cele actuale, nu avem nici un motiv sd presupunem ci ele aufost intotdeauna aceleagi; prin urmare, formaliuni mult mai^vechi decit oricaredin cele cunoscute astdzi zac ingropate sub marile oceane. In ceea ce privegteobieclia ca timpul scurs de la consolidarea planetei noastre nu a fost suficient pentrua perrnite suma de schimbdri organice presupuse, obiec{ie ridicatd de Sir WilliamThompson gi probabil una din cele mai grave care s-au adus, nu pot rdspundedecit, in primul rind, cd nu putem gti cu ce rapidttate, mdsuratd in ani, se schimbispeciile, gi in al doilea rind, cd mul1i filozofi nu vor incd sd admit6, c5, ;tim destuldespre constitulia universului si a interiorului globului nostru pentru a putea trageconcluzii sigure asupra duratei sale trecute.

Toatd lumea va admite cd cronica geologicd este imperfectf"; dar pu{inivor fi dispugi si admitd. cd, ea este imperfect[ tocmar atit cit cere teoria noastr[.Dacd cercet[m intervale de timp suficient de lungi, geologia ne aratd, clar cd toatespeciile s-au schimbat, ;i ele s-au schimbat tocmai aga cum cere teoria noastrd,adicl lent gi treptat. Acest lucru se vede limpede din faptul cd fosilele din forma-liile consecutive sint invariabil mult mai indeaproape inrudite intre ele decit fosi-lele din forma{iunile separate prin intervale mari.

Acesta este bilanlul obiec{iilor celor mai importante gi al greutd{ilor carepot fi ridicate pe drept cuvint impotriva teoriei noastre ; am recapitulat pe scurtgi rdspunsurile gi explicaliile care, dupd pdrerea mea, pot fi date. Personal amsimlit aceste dificultali mult prea greu timp de mul1i ani pentru amd. indoi de impor-

'tan{a 1or. Dar trebuie menlionat in mod special ci obiecliile cele mai importantese referd la probleme in privin{a cdrora trebuie sd ne recunoa$tem ignoranla;Lar profunzimea acestei ignoran{e nici n-o putem banui m5car. Nu cunoastemtoate gradafiile de tranzilie posibile intre cele mai simple gi cele mai perfecte organe ;

g7L

OIiIGINUA SPECIILOR

nu se poate pretinde cd am cunoaste toate mijloacele variate de rdspindire indecursul indelungilor perioade de timp, sau ci gtim cit este de imperfectd cronicageolo-eici. Oricit de serioase sint aceste obiecfii dupd pdrerea mea nu sint sufi-ciente pentru a r[sturna teoria descenden{ei pe calea modificdrilor succesive.

Sd ne ocupdm acum de celilalt aspect al problemei. in stare domesticd, con-statdm o mare variabilitate cauzatd sau cel pu{in provocatd, prin condilii de vialdschimbate, dar de multe ori ea apare intr-un fel atit de obscur, incit sintem tentalisd consider[m varialiile ca fiind spontane. Variabilitatea este guvernati de multelegi complexe - cresterea corelativ5, compensafia, sporirea folosirii gi nefolosiriipar{ilor gi acliunea definitd, a condiliilor inconjurdtoare. Este foarte greu de sta-bilit cit de mult au fost modificate organismele noastre domestice, dar putemconchide in mod sigur cd suma modificdrilor a fost mare ;i cd modificdrile se pottransmite timp de perioade indelungi. Cit timp condi{iile de viafd. rdmin aceleagi,avem motive sd credem cd o modificare, deja mogtenitd in decurs de rnultegenera{ii, poate continua sd fie mogtenitd de un numir aproape infinit de genera\ri.Pe de alti parte, avem dovezi cd in stare domesticd variabilitatea, o datd intratdin acliune, nu inceteazd, timp indelungat, ;i nici nu gtim mdcar dacd ea ince-teazd, vreodatd,, cd,ct cele mai vechi organisme domestice ale noastre inc[ genereazduneori variet6fi noi.

Variabilitatea nu este produsd direct de cdtre om; el expune numai neinten-lionat organismele unor noi conditii de viafd , 7ar natura ac[ioneazd, apoi aslrpraorganrza{iei lor ;i o face s[ varieze. Dar omul poate selecliona ;i cliiar selec{io-neazd, variaqiile pe care i le dA natura gi in felul acesta le acumuleaz[ in oricedireclie dorita. El adapteazd. astfel animale si plante la nevoile gi pldcerile sale.El poate face acest lucru fie metodic fie incongtient, pdstrind in acest din urmia cazindivizii cei mai folositori sau care ii plac cel mai mult, fdrd nici o inten{ie de aschimba rasa. Fir[ indoiald c[ poate influenla mult caracterul unei rase, selec-lionind in fiecare generalie succesivd diferen{e individuale atit de mici incit sintinsensibile, necesitind, pentru a fi deosebite, un ochi specializat. Acest proces deseleclie inconstientd a fost marele factor in formareacelor mai deosebite gi mai folo-sitoare rase domestice. Indoielile foarte serioase cu privire la faptul dacd multe dintrespeciile produse de om sint varietili sau specii cu origini diferite, dovedesc cdmulte din speciile produse de om au in mare mdsurd caracterul unor specii naturale.

Nu existi nici un motiv pentru ca principiile care au aclionat atit de eficientin stare domestic[ si nu fi ac{ionat gi in stare naturald. Noi considerdm supra-vieluirea unor indivizi gi rase fiavoizate, in cursul permanentei lupte pentru exis-ten{d, drept o formd puternicd gi mereu activd a selecfiei. Lupta pentru existen{ddecurge inevitabil din ra[ia mare a progresiei geometrice. Aceast[ vttezd, mare deinmullire este dovedit[ prin calcul - prin inmullirea rapidd a multor animalesi plante in cazul succesiunii unor anotimpuri favorabile gi cind sint aclimattzatein {[ri noi. Se nasc mai mulfi indivizi decit pot supravie{ui. Un grdunte in balan{dpoate hotdri care indivizi sd trdiascd ,si care s[ moar5, poate hotdri care varietatesau specie sd sporeascl numeric gi care sd descreascd sau, in cele din urmd, sipiard. Deoarece indivizii aceleiagi specii intrd in cea mai strinsd concurenld dintoate punctele de vedere, lupta intre ei va fi in general cea mai aspri ; ea vafi aproape la fel de asprd intre varietd[ile aceleiagi specii ;i ceva mai pu{in asprd

RIiCAPITIiLARE SI CONCT,I]-ZII o-oo/o

intre speciile aceluiagi gen. Pe de altd parte, lupta va fi de multe ori asprd gi intreorganismele indepdrtate pe scara naturald. Cel mai mic avanlaj dobindit de anu-nriti indir izi la orice virsti sau in decursul oricirui anotimp, asupra aceloracrr care intrd in concurenti.l, sau o mai bund adaptare la condi{iile fizice incon-jtrruitoare, irrtr-o mdsurd oricit de mic6, va inclina in cele din urmd, balanfa infar oarea lor.

La animalele cu sexe separate exist6, in majoritatea cazurTlor, o luptd intremasculi pentru posedarea femelelor. Masculii cei mai vigurogi, sau cei care auavut cel mai mult succes in lupta cu condi{iile lor de via\d, lasd in general ceamai numeroasd progeniturd. Dar succesul depinde adeseori de faptul dacdmasctrlii au arme speciale, sau mijloace de apdrare, sau dacd, prezrntd, o atrac{iedeosebita; gi chiar un avantaj cit de mic va duce la victorie.

Cum geologia proclamd hotdrit cd fiecare uscat a suferit mari schimbdrifizice. ne putem agtepta.ca organismele s[ fi variat in naturi in acelagi mod incare au \lanat in stare domestic[. Iar dacd a existat vreo variabilitate in natur[.ar fi un fapt inexplicabil ca seleclia naturald sd nu fi intrat in joc. S-a afirmat demulte ori, desi aceastl afirmalie nu este capabila sd aducd dovezi, cd suma varia-liilor in naturd este strict limitatd cantitativ. Omul, de;i ac{ioneazd numai asupracaracterelor externe gi adeseori in mod capricios, poate produce intr-o perioaddscurt[ un rezultat important acumulind simple deosebiri individuale la organis-mele sale domestice; ;i nimeni nu va nega cd speciile prezintd deosebiri individuale.Dar pe linga asemenea deosebiri, toli naturaligtii admit cd existd varietdfi naturale,considerate ca suficient de deosebite pentru a fi demne de semnalat in lucriride sistematicd. Nimeni nu a trasat vreo diferenfd, clard intre deosebiri individualegi varietdli mici sau intre varietifi pronunlate gi subspecii ;i specii. in continentediferite gi in diferite parli ale aceluiagi continent cind sint separate de bariere deorice fel, ca ;i in insule indepdrtate, cit sint de numeroase formele existente pe careunii naturaligti cu experienld le clasific[ drept varietdli, al1ii drept rase geograficesau subspecii, iar al1ii drept specii deosebite, degi indeaproape inrudite !

Dacd insi animalele qi plantele variazd,, fie cit de pu{in gi oricit de incet, dece nu s-ar pistra gi acumula prin selec(ie naturald sau prin supravieluirea celor maiapti, r'aria{iile sau deosebirile individuale, care sint utile in vreun fel oarecare ? DacSomul, prin rdbdare, poate selecliona varia\iile care ii sint folositoare, de ce nu s-arivi adeseori in condilii de via!5 schimb[toare Ei complexe, varialii utile produselorvii ale naturii gi n-ar fi pdstrate sau seleclionate ? Ce limitd poate fi pusd acesteiforfe, ac{ionind timp de perioade indelungate ;i supunind la incercdri severe intrea-eaconstitutie. structura si modul de via{d al fiecirei fiin{e, pentru a le favoriza pe ceiebune si a le respin-ee pe cele imperfecte ? Nu vdd vreo limitd pentru aceastS for{d,in acliunea ei de adaptare lent[ qi minunatd a fiecdrei forme la cele mai complexerelafii de via1a. Chiar dac[ nu privim mai departe, teoria selec{iei naturale pare sd

fie cit se poate mai probabila. Am recapitulat deja, cit mai con;tiincios cu putin{d,greutd{ile gi obiecliile ridicate impotriva teoriei : sa ne ocupam acum de faptelespeciale gi de argllmentele in favoarea teoriei.

Potrivit punctului de vedere cd speciile nu sint decit varietili puternic pro-nunlate gi permanente, iar fiecare specie a existat mai intii ca varietate, puteminlelege de ce nu se poate trage o linie de demarcalie intre specii despre care

Dl+ ORI (;INEA SPF](]IIL()It

se presupune de obicei cd au fost produse prin acte speciale de crea{ie, 9i varietS{i,despre care se admite cd au fost produse prin legi secundare. Potrivit aceluia;ipunct de vedere putem in{elege de ce intr-o regiune unde au fost produse multespecii ale unui gen gi unde in prezent ele prosper5, speciile vor prezenta multevarietdfi, c[ci acolo unde producerea de specii a fost activd, ne putem agtepla, careguld generald, Sd o mai gisim incd in acfiune; gi aga se gi intimpl5 atuncicind. varietdlile sint specii incipiente. Mai mult, speciile aparfinind unor .

genurimari, care prezintd, un num[r mai mare de variet[fi sau de specii incipiente,pdstreazd intr-o anumit[ mdsurd caracterul de varietdli, deoarece ele ciifer5una de alta printr-o sum[ mai micd de diferen{e decit diferi speciile unorgenuri mai sdrace. De asemenea, speciile indeaproape inrudite ale genurilor maibogate au in mod evident arii de rdspindire mai restrinse , iar pe baza afinita-lilor lor sint adunate in grupe mici, in jurul altor specii, semdnind sub ambeleaspecte cu varieta{ile. Aceste relafii foarte ciudate din punctul de vedere al crealieiindependente a fiecdrei specii pot fi in{elese dacd fiecare din ele a existat mai intiica varietate.

Deoarece fiecare specie tinde, prin proporfia ei geometric[ de reproducere,s6-gi sporeascd numdrul la nesfirgit, ;i currf descendenfii modificafi ai fiecdreispecii vor fi capabili s[ sporeascd numeric pe mdsur[ ce devin mai diversificalica mod de viald gi structurd, aga incit sd fie capabili sd ocupe numeroase gi foartediferite locuri din economia naturii, va exista o tendin!6 constantd ca seleclianaturald sd-i pdstreze pe cei mai diveigen{i descenden{i ai oricdrei specii. De aceea,ln decursul unui proces indelungat de modificdri, micile diferenle caracteristicevarietdlilor aceleiagi specii tind si sporeascd spre diferen[ele mai mari caracteristicespeciilor aceluiagi gen. Varietdli noi gi perfeclionate vor inlocui ;i extermina inmod inevitabil varietdfile mai vechi, intermediare ;i mai pu{in perfec{ionate ; infelul acesta speciile devin in mare m[surd obiecte definite gi distincte. Speciiledominante, aparfinind grupelor mai mari din fiecare clasd, tind sd dea nagtereunor forme noi gi dominante; in acest fel flecare grup mare tinde sd devini gi maimare gi in acelagi timp mai divergent in privin{a caracterelor sale. Dar cum nutoate grupele pot spori astfel mereu in numdr, deoarece globul nu le-ar puteahrini, grupele mai dominante le inving pe cele mai pulin dorninante. Aceastdtendin![ a grupelor mari de a spori mereu gi de a accentua divergen{a caracterelor,impreund cu extinc{ia inevitabila gi puternicd, explicd, aranjamentul tuturor formelorde viafd in grupe subordonate altor grupe, toate cuprinse in citeva clase, arcnja-ment care a predominat in toate timpurile. Acest mare fapt al grupdrii tuturororganismelor in ceea ce se numegte Sistemul Natural este absolut inexplicabilprin teoria crealiei.

Deoarece seleclia naturald. ac\roneazd numai prin acumularea varia{iilormici, succesive ;i favorabile, ea nu poate produce modificdri mari sau brugte; eapoate lucra numai prin pagi scur{i ;i ince{i. De aceea, regula Natura non Jctcitsaltum pe care orice nou adaos la cuno;tin{ele noastre tinde sd o confirme, se poateinlelege pe baza teoriei noastre. Putem vedea de ce in intreaga naturd acela;i 1elgeneral este realizat printr-o diversitate de mijloace aproape infinitd, deoarece fiecareparticularitate o datd dobinditd se mogtenegte timp indelun gat, iar structurile dejamodificate ln multe direcfii diferite trebuie sd se adapteze la acelagi scop general.Pe scurt, putem vedea de ce natura este darnicd in varia{ii, degi e zgircitd in ino-

NNCAPITIILARll SI CONCT,T'IZII 5tD

vafii. Dar dacd fiecare specie ar fi fost creatd, in mod independent nimeni nu arputea si explice de ce ar exista o asemenea lege a naturii.

Dupi cum mi se pare, multe alte fapte se pot de asemenea explica pe bazateoriei noastre. Astfel, cit de ciudat este faptul c[, de pi1d6, o pasdre cu aspectde ciocdnitoare se hr[negte cu insecte pe sol; cd gigtele de munte care lnoatdrareori sau niciodat[ au totugi picioare palmate; cd o pasdre cu aspect de sturz se

scufundd sub apd gi se hrdnegte cu insecte acuatice ; $i cd un petrel are modulde viafd 9i structura care-l fac adaptat pentru viala unui pinguin ! Asemeneaexemple pot fi date la infinit. Dar ele inceteazd de a mai fl ciudate sau ar puteafi chiar anticipate dacd le privim din punctul de vedere, dupi care orice specietinde in mod constant sd sporeascd numeric , iar selec{ia naturald este intotdeaunagata sd adapteze descendenfii u$or variabili ai fiecdrei specii pentru orice loc neo-cupat sau slab ocupat din natur6.

Putem s5 infelegem intr-o oarecare mdsurd, cum se explicd faptul cd existdin naturi atit de multd frumuse{e, deoarece ea poate fi in mare parte atribuitdacliunii selecliei. CA frumuselea, apreciatd in sensul nostru, nu este universali,rezultd. limpede dacd privim la unii gerpi veninogi, la unii pe$ti gi la anumili liliecihido;i care au o asem[nare caricaturald cu figura omeneascd. Seleclia sexuald adat culorile cele mai strilucitoare, desenele elegante gi alte ornamente, masculilorsi uneori ambelor sexe, la multe pdsdri, fluturi ;i alte animale. La pdsdri, selecfiasexuald a facut ca vocea masculului sd fie muzicalra pentru femel5, ca 9i pentruurechile noastre. Florile gi fructele au devenit atrdgdtoare prin strilucirea culorilorin contrast cu frunzigul, pentru ca florile s[ poatd fi ugor vdzute, vizitate gi

fecundate de insecte, iar seminfele impr[;tiate de pdsiri. De ce anumite culori,sunete si forme l-ac pl5cere omului gi animalelor inferioare _. cu alte cuvinte cum aapdrut pentru prima oarl. sim{ul frumosului in forma lui cea mai simpld - con-stituie o problem[ tot atit de pulin cunoscutd ca ,si problema cum de au devenitpentru prima datd, plicute anumite mirosuri sau gusturi.

Deoarece seleclia naturald, aclioneazd prin concurentd, ea adapteazd, gi per-feclioneazd, locuitorii fiecdrei regiuni numai in legdturd cu conlocuitorii lor; astfelincit nu trebuie sd fim surprinqi de faptul cd speciile dintr-o regiune, degi dupdpunctul de vedere obignuit sint considerate ca fiind create gi adaptate in modspecial pentru aceast[ regiune, au f,ost invinse qi inlocuite de organismeleaclimatizate, originare din alte 15ri. De asemenea, nu trebuie sI ne mire dacd, toateadaptdrile 1) din naturd nu sint, in mlsura in care putem aprecia, absolut perfecte, &g&

cLrm e cazul chiar cu ochiul omenesc, sau dacd unele din ele conttazic ideile noastredespre adaptare. Nu trebuie sd ne mire nici cd acul albinei, atunci cind este folositimpotriva unui inamic, provoacd moartea albinei insdgi ; nu trebuie sd ne mirecd trintorii sint produ;i in cantitdli atit de mari pentru un singur act gi cd sint apoimdcel[riti de surorile lor sterile; cd pinii nogtri fac o risipd atit de uimitoare depolen; cd matca are o ur[ instinctivd impotriva propriilor ei fiice fertile; cd ichrleu-monidele se hrS.nesc cll trupuri vii de omizi; si nu trebuie sd ne mire nici altecazuri asemindtoare. IVIai curind pare uimitor, pe baza teoriei selecliei naturale,cd nu s-a descoperit un num[r gi mai mare de asemenea exemple ale lipsei per-fecliei absolute.

1) In original: <<contrivances). - Nota trad.

()]1 I (i INE.A" SPIJ(]IIL()R

Legile complexe gi pulin cunoscute care guverneazd producerea varietdlilor sintaceleagi, pqcit ne putem da seama, ca gi legile care au guvernatproducerea de speciideosebite. In ambele cazuri, condiliile fizice par si fi produs oarecari efecte directe gidefinite, dar nu putem spune in ce mdsur[. Astfel, cind vaietd[ile pitrund intr-onou6 stafiune, ele preiau uneori unele din caracterele proprii speciilor din aceasta{iune. Folosirea ,si nefolosirea par sd fi produs un efect considerabil atit asupravarietSlilor cit gi asupra speciilor: intr-adevdr, este imposibil s5 evitdm aceastd conclu-ziedacd privim de exemplu la ra[afulicropterus ale cdrei aripi sint incapabile de zbor,aproape tot atit cit gi la ra[a domesticd; sau dacd ne uit[m la tucu-tucu, animalsdp6tor, care uneori este orb, gi apoi la anumite cirtile, care sint de obicei oarbegi au ochii acoperili cu piele; sau cind privim la animalele oarbe care locuiesc inpegterile intunecoase din America si Europa. Se pare cd varia-fia corelativi a jucatun rol insemnat la variet[li gi specii, astfel incit atunci cind o parte a fost modi-frcatd,, au fost modificate in mod necesar ;i alte pdr{i. Atit la variet[fi cit gi laspecii se intimpld uneori reveniri la caractere pierdute de mult. Cit de inexpli-cabili pare prin prisma teoriei crealiei apartlia intimpldtoare a dungilor de pespatele gi picioarele diferitelor specii ale genului Equus, qi ale hibrizilor lor ! $i citde simplu se explicd acest fapt daci presupllnem cd toate aceste specii descinddintr-un strdmog vdrgat, dupd cum diferitele rase domestice ale porumbeh,rluidescind din porumbelul de stinc[ albastru gi vdrgat !

Dup[ punctul de vedere comun, potrivit clruia fiecare specie a fost creatdin mod independent, de ce sint mai variabile caracterele de specie sau cele prirrcare speciile aceluiagi gen diferl intre ele, decit caracterele de gen comune pentrtrtoate ? De ce, de exemplu, culoarea unei flori varrazd. mai mult intr-o speciedintr-un gotr, dacd celelalte specii posed[ flori diferit colorate, decit dacd toate arposeda flori de aceeagi culoare ? Daci speciile sint numai varietdfi bine pronunfate,ale cdror caractere au devenit in mare mdsurd permanente, putem inlelege acestfapt ; intr-adevdr, aceste specii au variat prin anumite caractere incd de cind s-aLldesprins dintr-un strdmog comun, iar varialiile le-au f[cut sd se deosebeasci intreele ca specii ; de aceea, aceste caractere vor varia mai lesne decit caracterele de gencare au fost mogtenite fdrl s[ se fi schimbat timp de perioade imense. Este inexpli-cabil de asemenea din punctul de vedere al teoriei creafiei, de ce o parte care s-adezvoltat in mod cu totul neobi;nuit numai la o singuri specie a unui gen gi deaceea, cum putem deduce in mod Iiresc, prezintd o mare importanld pentru aceastlspecie, este foarte susceptibild s[ varieze; dar, din punctul nostru de vedere,aceastd parte a trecut printr-un cuantum neobignuit de variabilitate gi de modi-ficare, de cind s-a desprins dintr-un str[mog comun, ;i deci trebuie sd ne a;tep-tim ca in general partea sd mai fie inc[ variabil[. Dar o parte poate si fie dezvol-tatd, in modul cel mai neobignuit, ca de pild[ arrpa unui liliac, gi totugi sd nrrfie mai variabili decit oricare alt organ, daci partea este comund la mai multeforme subordonate, adicd dacd a fost mo;tenitd timp indelungat, deoarece in acest.caz ea a devenit constantd prin selecfie naturald continuati timp indelungat.

Examinind instinctele, oricit de uimitoare ar fi unele dintre ele, explicarealor nu prezintd greutdli mai mari decit aceea a structurilor corporale, dacd nebazdm pe teoria selecliei naturale a modificdrilor succesive, mici, dar utile. Putemastfel in{elege de ce natura inainteazd numai prin trepte gradate ln procesul deinzestrare cu diferite instincte a diferitelor animale dintr-o aceeasi clasd. Am incercat

.tl I

sri :,r'irt cit de multd lumin[ aduce principiul grada]iei in problema admirabilelorcapacitiili arhitectonice ale albinei de stup. FarS indoiald cd adeseori in modifi-carea instinctelor intr[ in joc obiceiul ; dar desigur cd el nu este absolut necesarclrrlra cum vedem in cazul insectelor neutre, care nu las[ descenden{i in stare de ;nrosteni efectele obiceiului indelungat. Pornind de la punctul de vedere dupd caretoate speciile aceluiaqi gen se trag dintr-un strdmog comun gi au mogtenit multecaractere comune, putem infelege de ce specii inrudite, puse.in condilii de via{dfbarte diferite, se conduc totuqi aproape dupd aceleaqi instincte ; putem inlelege,de pilcla, de ce speciile de sturzi din America de Sud tropicald gi temperata igilipesc cuibul cu noroi ca si speciile noastre britanice. Din perspectiva punctuluicle vedere ci instinctele au fost dobindite in mod lent prin selec{ie naturald, nutrebuie sd ne mir[m cd unele instincte nu sint perfecte gi sint susceptibile deerori, gi cI alte instincte pot pricinui suferinle altor animale.

Dac[ speciile n-ar fi decit varietd{i bine pronun{ate gi permanente am puteain{elege irnediat de ce descendenlii lor incrucigafi urmeazd. aceleagi legi complexein gradr-rl asemdndrii lor cu pdrinfii, ca qi produsele incrucisdrii dintre varietdlidinainte cunoscLlte - adicd se absorb reciproc in cursul incrucigdrilor succesive.Aceasti asemdnare ar fi ciudata daci speciile ar fi fost create independent, iarvarietd{ile produse prin legi secundare.

f)aci admitem cd cronica geologicd este extrem de imperfectl, atunci fapteledate de ea confirm[ cu tirie teoria descendenlei pe calea modificdrilor. Speciilenoi au apdrut pe sceni incet gi la intervale succesive, iar cuantumul de modific are laintervale de timp egale este foarte diferit la grupe diferite. Extinc{ia speciilor 9i aunor grupe intregi de specii, care a jucat un rol atit de evident in istoria lumiiorganice, decurge aproape inevitabil din principiul selecliei naturale, deoareceformele vechi sint inlocuite de forme noi gi perfeclionate. O datd ce girul genera{iilorobi;nuite s-a- intrerupt, nu mai reapar nici specii izolate, nici grupe de specii.Raspindirea treptatd, a formelor dominante, cu modificarea lentd a descenden{ilorlor, face ca, dupi lungi intervale de timp, formele de viald sd apard, ca,si cind s-arfi schimbat simultan pe toatd suprafala pdmintului. Faptul cd fosilele din fiecareformaliune sint intr-o oarecare misurd intermediare intre fosilele din formaliunilesuperioare gi inferioare in ceea ce privegte caracterele 1or, se explicd in mod simpluprin pozitria lor intermediar[ in girul de descenden{i. Faptul important cd toatevie{uitoarele care au pierit pot fi clasificate impreuni cu toate vieluitoarele actuale,provine in mod firesc din aceea c[ vie{uitoarele in viali gi cele care au pierit sintdescenden{i ai unor parinli comuni. Deoarece ln general speciile aLr prezentat odivergenta a caracterelor in decursul lungului lor proces de descenden!5 ;i modifi-care, putenr in{elege de ce formele mai vechi sau strdmogii vechi ai fieclrui grupocupi atit de des o pozilie intr-o oarecare mdsurd intermediard intre grupele existente.Formele actnale sint considerate in general ca fiind situate mai sus pe scara orga-nizdrit decit lormele mai vechi; qi ele chiar trebuie si fie superioare, intrucitformele mai noi gi mai perfec{ionate au invins in lupta pentru existen{5 formelemai vechi ;i mai pu{in perfec{ionate ; ele au avut de asemenea, in general, organemai spe cializate pentru diferite funcfiuni. Acest fapt este perfect compatibil cu exi-stenla multor vieluitoare care gi-au pdstrat inc[ structuri simple gi pu{in perfec{i-onate, adaptate pentru condilii de viatd, simple; el este de asemenea compatibilcu unele forme a cdror organiza{ie a regresat, devenind la fiecare stadiu de des-

J 1) C)ItI GINEA SPF]CIILOR

cendentd mai bine adaptate pentru obiceiuri de via!6 noi gi simplificate t). In sfirgit,minunata lege a indelungatei persisten{e pe acela;i continent a formelor inrudite

- a marsupialelor in Australia, a edentatelor in America gi a altor cazuri asemi-n[toare - poate fi infeleas5, deoarece, intr-o aceeagi regiune, gi formele existentegi cele dispirute sint indeaproape inrr-rdite prin descendenfd.

Examinind rdspindirea geograficd, dacd admitem cd au avut loc in decursulindelungatelor perioade de timp multe migra{ii dintr-un col1 al lumii in altul, dato-ritd unor schimbdri climatice gi geografice precedente cit gi numeroaselor mijloacede rdspindire intimpldtoare gi necunoscute, putem inlelege , pe baza teoriei descen-den{ei pe calea modificirilor, majoritatea principalelor mari trdsdturi ale rdspin-dirii geografice. Putem inlelege de ce existd un paralelism atit de izbitor in rdspin-direa organismelor in spafiu gi in succesiunea lor geologicd in timp, deoarece inambele cazuri viefuitoarele au fost legate prin generarea obignuitS, iar mijloacelede modificare au fost aceleagi. Vedem inlelesul deplin al uimitorului fapt care i-aimpresionat pe to{i caldtorii, gi anume cd pe un acelagi continent, in cele mai dife-rite condilii, la c[ldurd 9i frig, pe munte sau la ges, in pustiuri gi mlagtini, majori-tatea locuitorilor din" fiecare clasi mare slnt intru totul inrudili, deoarece ei sintdescendenfii acelorasi str6rry;i li colonigti strivechi. Pe baza aceluiagi principiuaI migrafiei anterioare, combinatd in majoritatea cazurilor cu modificdri, puteminfelege, cu ajutorul perioadei glaciare, identitatea citorva plante gi strinsa inrudiredintre multe altele, pe munlii cei mai indepdrta{i intre ei, atit in zonele temperatede la nord cit gi in cele de la sud ; de asemenea putem in(elege gi strinsa inrudiredintre unii locuitori ai mdrii din latitudinile temperate de la nord gi de la sud, de;iei sint separali prin intregul ocean intertropical. Cu toate cd, doud regiuni potprezenta condilii fizice atit de aseminitoare pe cit ar fi necesare unei aceleiagispecii, nu trebuie sd fim surpringi dacd locuitorii lor sint foarte deosebili, numaidacd regiunile au fost complet despdrlite o perioadd indelungatd; deoarece relaliadintre organism gi organism este cea mai importanti dintre toate relafiile, si cumcele doud regiuni au primit coloni;ti in perioade diferite ;i in proporlii deosebite,din vreo altd, regiune sau in mod reciproc, procesul modificdrilor in cele dou[regiuni a fost in mod inevitabil diferit.

Din acest punct de vedere asupra migra{iei urmatd de modificdri ulterioare,in{elegem de ce insulele oceanice sint locuite numai de pu{ine specii, gi de ce multedintre acestea sint forme particulare sau endemice. Vedem clar, de ce speciileaparlinind acelor grupe de animale care nu pot stribate spalii largi peste ocean,cum sint broagtele qi mamiferele terestre, nu locuiesc in insule oceanice, gi dece, pe de altd parte, specii noi gi particulare de lilieci, animale care pot traversaoceanul, se gdsesc adeseori in insule foarte depdrtate de orice continent. Asemeneacazuri, ca de pildd prezenla unor specii endemice de lilieci in insulele oceanice gilipsa tuturor celorlalte mamifere terestre, sint fapte complet inexplicabile printeoria actelor de crea{ie independente.

Existenla in dou[ regiuni oarecare a bpeciilor indeaproape inrudite sau repre-zentative implic6, pe baza teoriei descendenlei pe calea modificdrilor, faptul c[aceleagi forme parentale au locuit odinioard in ambele regiuni; gi constatim inmod aproape invariabil cd ori de cite ori locuiesc in dou[ regiuni multe specii

1) ln original: degradate. - Nota trad.

IIEC {PITI,L.\ITL,\I I]i)N(]LIIZII 37:)

indeaproape inrudite, mai existi incd gi unele specii identice gi comune ambelorregiuni. Ori de cite ori apar multe specii indeaproape inrudite, degi deosebite, aparde asemenea forme gi varietdli indoielnice, aparlinind acelora;i grupe. O reguldextrem de general[ este faptul c[ locuitorii oricdrei regiuni sint inrudili cu locuitoriicelui mai apropiat centru de unde ar fi putut proveni imigranli. Acest lucru e vdditin legitura dintre aproape toate plantele gi animalele din arhipelagul Galapagos,din Juan Fernandez qi din celelalte insule americane, gi plantele gi animalele de pecontinentul american invecinat, acela;i lucru e vddit gi in inrudirea dintre plantelegi animalele arhipelagului Capului Verde qi cele de pe continentul african. Trebuiesd admitem cd aceste fapte nu pot fi explicate in nici un fel prin teoria creafiei.

Pe baza teoriei selecliei naturale, cu consecinlele ei privitoare la extinc{ie;i la divergen\a caracterelor, capdtd, inleles faptul semnalat mai sus, cd toate orga-nismele din trecut, ca si cele actuale, pot fi agezate in citeva clase mari, in grupe sub-ordonate altor grupe, grupele dispbrute situindu-se adesea printre grupele actuale.Datoritd aceloragi principii in{elegem de ce afinitdlile reciproce dintre forme, incadrul fiecdrei clase, sint atit de complexe qi ocolite. Vedem de ce anumite caracteresint mult mai mult utile decit altele - pentru clasificare - de ce caracterele adapta-tive, de;i de importanfd, covirgitoare pentru vie{uitoare, nu au aproape nici un fel deimportanld in clasificare; de ce caracterele derivate din pdr{ile rudimentare, deqinu folosesc deloc vie{uitoarelor, au adesea o mare valoare pentru clasificare ; qide ce caracterele embriologice au adesea, dintre toate, cea mai mare valoare. Afini-t[lile reale dintre toate organismele, spre deosebire de asemdndrile lor adaptative,se datoresc ereditAtii sau descendenlei comune. Sistemul Natural este un aranjamentgenealogic cu gradele de deosebire exprimate prin termenii : varietdli, specii, genuri.familii etc. ; si trebuie sd descoperim liniile de descendenld cu ajutorul caracterelorcelor mai permanente, oricare ar fi ele gi ori cit de micd ar fi importan{a lor vitald.

Acelagi plan al scheletului la mina omului, la aripa unui liliac, la inotdtoareaunui delfin;i la piciorul unui cal, acelagi numdr de vertebre formind gituluneigirafe gi gltul elefantului, ca qi nenumdrate alte asemene a fapte, se explicd u;orprin teoria descendenlei pe calea modificlrilor mici, lente gi succesive. Asemdnareaplanului de structurb a aripei gi piciorului liliacului, degi folosite in scopuri atitde deosebite, a picioarelor gi maxilarelor unui crab, a petalelor, staminelor 9ipistilelor unei flori, capdtd, de asemenea, in mare mdsurd, un in{eles datoritdconcepliei modificirii treptate a unor p[r1i gi organe, care inilial erau identicela strdmogul primitiv aI fiecdreia dintre clasele respective. Datoritd principiuluivaria{iilor succesive care nu survin intotdeauna la o virstd timpurie gi sint mogtenitela o perioadd corespunzdtoare de via{6 nu tocmai timpurie, in{elegem clar de cemamiferele, pdsdrile, reptilele gi peqtii sint atit de asemdn[tori ca embrioni gi atitde neasemdndtori ca forme adulte. Astfel nu vom fi surpringi de faptul cd embrionulunui mamifer cu respiralia aeriand. sau al unei pdsdri,-are fante branhiale gi arterein arc, ca ale unui pegte care respird aerul dizolvat in apd cu ajutorul unor branhiibine dezvoltate.

Nefolosirea, ajutatd, uneori de seleclia naturald,, trebuie sd fi redus de multeori organele, atunci cind deveniserd inutile in condilii de via!6 schimbate, gi datorit[acestei concepfii putem inlelege sensul organelor rudimentare. Dar nefolosireagi selec{ia vor ac{iona in general asupra fiecdrei fiin{e ajunse la maturitate gi avlndde jucat intregul ei rol in lupta pentru existen{d, $i vor avea astfel o micd influen{d

ORIGINEA SPECIILOR

asupra unui organ in cursul primei par{i a vie{ii;de aceea, organul nu va fi redussau nu va deveni rudimentar la aceast[ virstd timpurie. Aga de pild5, vilelul a mog-tenit dinli 1), care nu strdpung niciodatd gingiile maxilarului superior, de la un strdmogprimitiv care poseda dinli bine dezvoltati; ;i putem fi convingi ci dintii animaluluimatur au fost redugi odinioard prin nefolosire, datoritd limbii si cerului gurii saubuzelor, care au devenit perfect adaptate prin seleclie naturald la pdscut fdrd, aju-torul dinlilor 1). Totodatd insd, la vilel dinlii au rdmas neinfluen{a{i, gi datoritdprincipiului mogtenirii la virsta corespunzdtoare au fost mogtenifi dintr-o perioaddindep[rtatd, pind in ziua de astdzi. In schimb, cit de inexplicabil este, prin prismaconcepfiei dupi care fiecare organism a fost creat special cu toate pdrfile sale sepa-rate, faptul cd, apar atit de frecvent organe purtind deplina pecete a inutilit6tii,ca dinfii vilelului embrionar de vacd sau aripile inchircite sub elitrele concrescuteale multor coleoptere. Se poate spune ci natura s-a strdduit sd ne dezviluie schemaei de modificdri, prin intermediul organelor rudimentare, al structurilor embriologice;i omoloage, dar noi sintem prea orbi pentru a-i prinde in{elesul.

Am recapitulat faptele gi rationamentele care m-au convins pe deplin cd spe-ciile s-au modificat in decursul unui indelungat proces de descendenfi. Acest lucrua fost efectuat in special prin selec{ia naturald a numeroase variafii succesive, micigi utile, ajutatd in mod principai de efectele mo;tenite ale folosirii gi nefolosiriipirlilor si intr-un mod neimportant, adicd, in leg[turd cu structurile adaptative, tre-cute sau prezente, de ac{iunea directd a condi{iilor externe ,si prin varialii care,in ignoran\a noastr6, ni se par cd se ivesc spontan. Se pare cd am subestimat frec-venfa gi valoarea acestor din urmd forme de varia{ie, care duc la modificdri de struc-turd permanente, independent de selec{ia naturald. Dar cum concluziile mele au fostin ultimul timp foarte gre;it inlelese gi s-a spus cd atribui modificarea speciilorexclusiv selecliei naturale, imi permit sd observ cd in prima edilie a acestei h-rcrdri,cit ;i in cele urmdtoare, am agezat in pozilia cea mai evidentd - gi anume la sfir-gitul introducerii - urm[toarele cuvinte : < Sint convins cd seleclia naturald" a fostmijlocul principal dar nu exclusiv de modificare )). Totu;i, acest lucru nu a folositla nimic. Mare este puterea unei denaturiri inddrdtnice a gindurilor altuia; daristoria gtiin{elor ne aratd, c6, din fericire, aceastd putere nu dure azd, mult.

E greu de presupus ci o teorie falsd ar putea explica intr-un fel atit de satis-fdcdtor ca teoria selec{iei naturale diferitele categorii mari de fapte specificate maisus. S-a obiectat de curind cd aceasta constituie o metodd nesigurd de argumentare,dar ea este o metodd folositi mereu pentru aprecierea evenimentelor obilrruite alevie{ii, gi a fost adeseori folositd de ce^i mai miri filozofl ai naturii. in acest fel s-aajuns la teoria ondulatorie a luminii; iar credinJa in miscarea de rota{ie a pdmintuluiin jurul axei sale nu era intemeiati pind de curind pe nici o dovadS direct6. Faptulc[ gtiinla nu explicd incd problema mult mai inaltd, a esen{ei originii vie{ii nu con-stituie o obieclie valabila. Cine poate explica ce este esenla for{ei de atraclie agravitdlii ? Nimeni nu se ridicd astdzi impotriva rezultatelor decurgind din acestelement necunoscut al atrac{iei ; in ciuda faptului cd Leibnitz il acuza cindva peNewton c[ introduce < calitili oculte gi miracole in filozofie >.

Nu exist[ nici un motiv intemeiat ca ideile expuse in acest volum sa jigneascdsentimentele religioase ale cuiva. Este suficient, pentru a ardta cit de trecltoare

r) Incisivii. - Nota trad.

ttl.;{,,\,,1'l'til,.\Itl.] $l rl()N(lLllzlI

sint asemenea impresii, si reamintim cd descoperirea cea mai mare a omenirii, gianume legea atracliei universale, a fost de asemenea atacald, de Leibnitz <<ca sub-minind religia naturald gi in con^secin!6 gi religia revelatd>. Un autor celebru gi inacelagi timp preot, imi scria: <<Incetul cu incetul m-am invi{at sd vdd cd este oconcep{ie la fel de justd gi de nobilS a Divinidtii atit credin{a cd, Ea a creat citevaforme originare capabile prin autodezvoltare si dea nastere altor forme, necesare,cit gi credinla cd, Ea a avut nevoie de acte noi de creafie pentru a umple golurilecauzate de acliunea legilor Ei D.

Se poate pune insi intrebarea de ce pind nu de mult, aproape tofi naturaliqtiigi geologii cei mai eminenli respingeau concepfia transform6rii speciilor ? Nu sepoate afirma cd organismele in stare naturald nu sint susceptibile de varialie ; nuse poate dovedi cd suma varia{iilor in decursul unei perioade indelungate estedoar o mdrime limitatd ; nu s-a putut sau nu se poate trage o linie clard de demar-calie intre specii gi varietdti bine pronunlate. Nu se poate afirma cd speciile, atuncicind se incruciseazd, sint invariabil sterile, iar varietSlile invariabil fertile; sau cdsterilitatea este o insugire special hdrdzitd, gi un semn al crealiei. Credinla cdspeciile sint producfii imuabile a fost aproape inevitabil[ atit timp cit istoria lumiia fost consideratd, ca fiind de scurtd duratd. Dar acum, cind ne-am format oarecareidei despre intervalul de timp scurs, sintem inclina{i sd afirmdm, fdrd dovezi, cd"

cronica geologicd este atit de perfect5, incit ne-ar fi oferit dovada deplinl a trans-formdrii speciilor, daci ele at fi suferit efectiv transform[ri.

Dar principala cauzd, a reticenlei noastre naturaie in a admite ci o specie adat nagtere unor alte specii diferite, este faptul cd admitem totdeauna cu greu exis-ten{a marilor schimbdri, ale cdror trepte intermediare nu le-am vdzut. Dificultateaeste la fel cu aceea resimfitd de ati\ta geologi, cind Lyell a insistat pentru prima datdasupra faptului cd mari por{iuni de creste din interiorul continentului 9i vai adinciau fost formate gi sdpate de aceia;i factori, pe care-i vedem gi astdzi in ac{iune.Mintea nu poate cuprinde chiar sensul deplin al termenului ( un milion de ani > '

ea nu poate aduna gi p.r..pe efectele depiine ale multor varialii mici, acumulatJin decursul unui numdr aproape infinit de generafii.

Degi sint pe deplin convins de adevirul ideilor expuse in forma unui rezu-mat in acest volum, nu md a,stept in nici un caz sd-i conving pe naturali;tii cu expe-rienfd a cdror minte este imbicsitd de o mullime de fapte, toate interpretate aniindelungali dintr-un punct de vedere direct opus teoriei mele. Este foarte usor sdne ascundem ignoranla sub expresii ca <planul creafiei>, <unitatea de inten{ie>> etc.,gi sd credem cd am dat o explicalie cind nu am f[cut decit sd repetdm un fapt. Oriceom care este inclinat si puna mai mult accent pe greutalile neexplicate incd decitpe un anumit numdr de fapte explicate satisfdcdtor, va respinge in mod cert teorianoastrd. Vor putea fi influen{a{i de acest volum numai acei pulini naturali;ti, inzestralicu o mare flexibilitate a minfii, gi care au inceput de acum sd se indoiasca de imua-bilitatea speciilor. Dar privesc cu incredere in viitor, spre naturaligtii tineri gi in cursde formare, care vor fi in mdsuri sd examineze in mod imparfial ambele laturi aleproblemei. Acela care va ajunge la convingerea cd speciile sint transformabile, vaaduce un bun serviciu exprimindu-gi in mod congtiincios convingerea, deoarece numaiastfel poate fi indepdrtat balastul de prejudecdfi care covirgegte aceasti problemi.

Unii naturaligti eminen{i gi-au exprimat de curind in scris convingerea, cdo mullime de specii, bine cunoscute ca atare, din fiecare gen, nu sint specii adev6-

381

OITIGINEA SPECIIL()R

rate, dar cd,, in schimb, alte specii sint adevdrate, adicd, au fost create in mod inde-pendent. Aceastd concluzie, la care au ajuns, ni se pare ciudatd. Ei admit cd omullime de form9, pe care pind de curind le-au considerat ei ingigi ca flind creafiispeciale, care mai sint incd astfel privite de cdtre majoritatea naturaligtilor ;i auprin urmare toate trdsdturile externe caracteristice ale speciilor adevdrate, au fostproduse prin varia{ie, dar rcfuzd, sd extindd aceeagi conceplie la alte forme pu{indeosebite. Cu toate acestea, ei nu pretind c5. pot defini sau-mdcar presupune, careanume sint formele de vrald, create gi care sint produse de legi secundare. pi admitvatialra ca uero causa intr-un caz2 dar o resping arbitrar in celdlalt, fdrd, a stabilivreo deosebire intre cele doud" cazuri. Va veni ziua cind acest caz va fi citat ca unexemplu curios al orbirii rezultate din pireri preconcepute. Ace;ti autori nu pars[ fie mai mirali de un act de crealie miraculos decit de o nagtere obignuit5. Darcred ei oare intr-adevdr cd in nenumdrate perioade ale istoriei pdmintului anumiliatomi elementari au fost trimigi deodatd sd pdtrundd in lesuiurile vii ? Cred .iioare c[ la fiecare act de crealie presupus, a fost produs numai un singur individsau mai mulli ? Infinit de numeroasele feluri de animale gi plante au fost oare createtl chip de oud saLl seminfe, sau ca adulli deplin formali ? Iar in cazul mami-ferelor, au fost oare ele create purtind urmel-e ingel[toare ale hranirii in corpulmamei ? Indiscutabil cd unele din aceste intrebdri nu-pot fi rezolvate de cei care ciedin apSri{ia sau crea{ia numai a citorva forme de via{5 sau a vreunei singure forme.Mulfi autori au sus{inut cd este tot atit de u$or sd crezi in crealia unui milion devie{uitoare pe cit este sd crezi in crea{ia uneia singure, clar axio ma filozofic[ a luiMaupertuis < a minimuiui de ac{iune > inclina mintea sd adrnita mai curind unnumir mai mic, ;i desigur nu trebuie sd credem cd nenumdratele vieluitoare dinfiecare clasd mare, au fost create cu urme depline dar in,selitoare ale descendenfeidintr-un singur pdrinte.

In paragrafele precedente, ca gi in alte locuri,uam pdstr at ca document al uneist[ri .de fapt'anterioare mai multe expresii care impliCa credinla naturaligtilor increafia separatd a fiecdrei specii; am fost foarte mult criticat peniru cd m-am expri-mat astfel, degi aceasta a fost in mod neindoielnic pdrerea generald cind a apdrutprima edi{ie a acestei lucrdri. Am vorbit mai inainte cu foarte mulli natuialigtidespre problema evoluliei gi n-am lntilnit niciodatd vreo prirnire favorabill. S-arputea ca unii naturaligti sd fi crezut ;i pe atunci in evolulie, dar fie cd ticeau, fiecd se exprimau atit de indoielnic, incit nu era ugor de inleles ceea ce voiau sd spund.Acum lucrurile s-au schimbat cu totul ;i aproape orice naturalist admite mareleprincipiu al evoluliei. Mai existd totugi unii care mai cred cd speciile au dat bruscnagtere, prin mijloace cu totul inexplicabile, unor forme noi 9i total diferite ; dar,dupd _cum am incercat sd ardt, se pot aduce dovezi grele impotriva admiterii demodificdri mari gi brugte. Din punct de vedere gtiinlifiC ;i ca material pentru cerce-tdri ulterioare, nu existd prea multd deosebire intre- credinfa cd formele nois-au dezvoltat brusc intr-un mod inexplicabil din forme vechi gi foarte diferitegi vechea credinld asupra crea{iei speciilor din pulberea pdmintului._ Se poate pune intrebarea cit de departe extind teoria modificdrii speciilor.La aceastd intrebare este greu de rdspuns, deoarece cu cit formele pe care le exami-ndm sint mai deosebite, cu atit argumentele in favo arca comunitatii de descen-den!5 devin mai pu{ine numeric gi mai slabe ca forf6. Dar unele argumente de ceamai mare importan\d, se extind pina foarte departe. Toli reprezentan{ii unor clase

RDCi\PI'IIII,ARE SI CONCLUZII

intregi sint legali intre ei printr-un lanf de afinitdfi gi pot fi clasificali cu to{ii dupdacelagi principiu, in grupe subordonate altor grupe. Fosilele tind uneori si umpleintervale foarte mari intre ordinele actuale.

Organele in stare rudimentard aratd in mod vddit cd un strimoq vechi a posedator-eanul respectiv intr-o stare pe deplin dezvoltatdgi in unele cazuri acest lucru implicila descendenfi un enorm cuantum de modificiri. Clase intregi au structuri variateformate dupa acelagi model, iar la o virstd foarte timpurie embrionii seamdndfoarte mult intre ei. De aceea, nu pot sd nu fiu sigur cd teoria descendenlei pe caleamodificdrilor ii cuprinde pe toli reprezentanlii aceleiagi clase mari sau chiar aunui regn. Cred c[ animalele descind din cel mult patru sau cinci str[mo,si, iarplantele dintr-un numir egal sau chiar mai mic de strdmo,si.

Analogiamd conduce cu un pas mai departe, ,si anume la convingerea cd toateanimalele gi plantele descind dintr-un singur prototip. Dar analogia poate fi ocdlduzd" ingeldtoare. Cu toate acestea toate vieluitoarele au multe caractere comune,in privinfa comp ozitrier lor chimice, a structurii lor celulare, legilor lor de creg-tere ;i a susceptibilitatii la influenle ddundtoare. Aceasta se poate vedea chiar intr-unexemplu atit de neinsemnat cum este faptul cd aceeagi otrav[ afecteaza de multeori in mod asemdnltor plantele gi animalele, sau cd otrava secretatd de Cinipideproduce excrescente monstruoase pe mdcieg sau pe stejar. La toate organismele,exceptind poate pe cele mai inferioare, reproducerea sexuatd pare a fl asemlnd-toare in esen(a. In mdsura in care lucrurile sint cunoscute astd"zi,vezicula germinalA t)

este identic[ la toate, astfel incit toate organismele pornesc dintr-o origine comund.Dacd privim cele doui diviziuni principale, gi anume regnul animal gi regnul vege-tal, vedem cd anumite forme inferioare sint atit de intermediare in privinfa carac-terelor lor, incit naturaligtii sint in controversd cu privire la regnul in care sd lesitueze. Dupa cLlm a remarcat profesorul Asa Gray < sporii gi alte organe reprodu-citoare ale multor alge inferioare pot pretinde la inceput cd au o existen{d carac-teristic animald, urmati apoi de o existen{d neindoielnic vegetald >. De aceea,conform principiului selecliei naturale cu divergenla caracterelor, nu pare de necre-zutcd, atit animalele cit gi plantele s-au putut dezvolta din astfel de forme inferioaregi intermediare ; iar dac[ admitem aceasta, trebuie sd admitem de asemenea cdtoate organismele care au trdit vreodatd pe acest pdmint au descins poate din vreosingurd formd primordiald,. Dar acest rafionament este intemeiat mai ales pe ana-logie gi e indiferent dacd va fi sau nu acceptat. Dup[ cum a ardtat d-l G. H. Lewes,este posibil fdrd indoiala cd la aparilia iniliala a vielii s-au ivit multe forme diferite '

daca insd lucrurile s-au petrecui urtf.1, put.* conchide cd numai foarte pufine dintrJele au l[sat descendenfi modifica{i. Intr-adevdr, dupd cum am remarcat de curindcu privire la reprezentanfii fiecdrui mare regn 2), ca Vertebratele, Articulatele etc.,in structurile lor embrionare, omoloage gi rudimentare avem dovada evidentd ci incadrul fiecarui regn toli reprezentanlii sdi descind dintr-un singur strdmo;.

Cind vor fi in -eeneral adnise concep{iile expuse de mine in acest volum, cagi cele ale d-lui Wallace, sau cind vor fi admise concepJii analo,ee asupra originiispeciilor, putem prevedea intrucin'a c[ se \ a produce o considerabil[ revolu{iein istoria naturald. Sistematicienii vor fi in mdsurd sa-gi continue lucrdrile ca gi

1) Termen vechi prin care se2) Tn original < kingdom )). *

inlelegea nucleul gametului femel. - Nota trad.

Nota trad.

383

0ltl G I Nl.l.\ Sl'lt(l IIL()It

in prezent, dar nu vor mai fi obseda{i fard incetare de dubiul intunecat dacd cutaresau cutare formi este o specie adevdratd,. Acest lucru va fi o mare ugurare, sintsigur de aceasta, gi vorbesc din experienfd proprie. Discu{iile interminabiie dacd vreocincizeci de specii de mur (Rubus) britanice sint sau nu specii adevdrate, vcr luasfir;it. Sistematicienii vor avea numai de hotSrit ($i nici acest lucru nu-i tocmai ugor)daca formele respective sint suficient de constante gi de deosebite de alte forme pentrua putea fl definite ; iar in cazul c[ pot fi definite, dacta deosebirile sint suficient deimportante pentru a merita un nume de specie. Acest din urmd punct ria deveni opreocupare mult mai esential[ decit este in prezent, deoarece deosebirile dintredoud forme oarecare, oricit de mici, dacd aceste forme nu sint legate prin gradaliiintermediare, sint considerate de majoritatea naturaligtilor ca suflciente pentru aridica ambele forme la rangul de specie.

Prin urmare, vom fi constringi sd admitem cd singura deosebire dintre speciigi variet5li bine exprimate este faptul cd varietdfile sint legate in prezent sau pre-supuse a fi legate intre ele prin grada{ii intermediare, pe cind speciile au fost cindvalegate astfel. De aceea, fdr[. a respinge luarea in considerare a existenlei actualea grada{iilor intermediare intre doud forme oarecare, sintem impingi sd cintirim maiatent gi sI apreciem mai mult suma actuald, a deosebirilor dintre cele doud forrne.Este intru totul posibil ca forme astdzi general acceptate ca fiind simple varietflti,sd fie considerate ulterior ca meritind denumirea de specii ; ;i, in acest caz,limbajulgtiinlific gi cel comun vor fi mai de acord. Pe scurt, va trebui s[ tratdm speciile inaceiagi fel in care trateazd, genurile acei naturali;ti care admit cii geni-rrile r-rtr s?ntdecit simple combinalii artificiale ficute din comoclitate. Aceastir perspeciir n poatenu este incintdtoare, dar in cele din urmd vom fi eliberafi cie cercetarea zadamic[a esentei nedescoperite gi de nedescoperit a termenului de specie.

Va cre;te mult interesul pentru alte diviziuni mai generale ale istoriei naturale.Termenii folosifi de naturali;ti, ca de pilda, afinitate, inrudire, comunitate de tip 1),

paternitate, morfologie, caractere adaptative, organe rudimentare gi abortive etc.,vor lnceta sd mai fie metaforice gi vor cdpdta un inleles deplin. Cind nu vorn maiprivi un organism a;a cum privegte un s[lbatic o corabie, ca pe ceva dincolo deputerea lui de in{elegere, cind vom privi fiecare produc{ie a naturii ca avind o lungSistorie, cind vom considera fiece structurd complexd gi fiecare instinct ca pe o sumda unor numeroase dispozitive, fiecare dintre ele folositoare posesorului ei, tot a;acum fiecare mare inven{ie mecanicd este rezultatul combinat al muncii, experien{ei,inteligenfei gi chiar gregelilor a numerogi lucrdtori, cind vom privi astfel fiecareorganism- gi vorbesc din experientFL-- cit de interesant va deveni atunci studiulistoriei naturale !

in fala noastri se va deschide un cimp de cercetdri mare si aproape neumblat,cu privire la cauzele ,si legile varialiei, corelalia, efectele folosirii ;i nefolosirii, ac{i-unea directi a condiliilor externe, gi aga mai departe. Studiul organismelor domes-tice va cdpdla o insemnltate imensd. O noud varietate realizati de om va fi unsubiect de studiu mai important gi mai interesant decit o noud specie aciaugatdnumirului infinit de specii cunoscute. Clasificarea noastri va deveni genealogic[in mdsura posibilului, gi va reda atunci cu adevdrat ceea ce se poate numi planutde creafie. Regulile de clasificare vor deveni, fdri indoiald, mai simple cind vom

1) In original << Community of type>>. - Nota trad.

RF](IAPITULAR I., !\I Ci)N(.LI;ZII

avea in vedere un obiect definit. Nu avem pedigrie sau tabele heraldice, ;i r,atrebui si descoperim gi sd trasdm numeroasele linii divergente de descenCen![din genealogiile noastre naturale, pe baza caracterelor de orice fel, care au fostindelungat mo,stenite. Organele rudimentare vor vorbi in mod infailibil Cespre naturastructurilor de mult pierdute. Speciiie ,si grupele de specii denumite aberante gi

care metaforic pot fi numite fosile vii, ne vor ajuta sd ne facem o imagine desprei echile forme ale vie(ii. Embriologia ne va dezvdlui adeseori structnra) oarecum intu-necatd, a prototipurilor fiecdrei mari clase"

Cind vom fi siguri cd to(i indivizii aceleiagi specii si toate speciile indeaproapeinrudite ale majorit[tii genurilor au descins in decursul unei perioade nu prea inde-plrtate, dintr-un singur pdrinte ;i au migrat dintr-un singur loc de nastere, atunciin lumina pe care o aruncd astdzi geologia gi va continuafdrd indoial[ s[ o arunceintemeindu-ne pe schimb[rile aiterio-are' de climi ;i de nivel aI uscatului,vom fi cu siguran{a in mlsurd sd schildm intr-un chip admirabil migra(iileanterioare ale locuitorilor intregului glob. Chiar in prezent, comparind deosebiriledintre locuitorii marilor din p[rlile opuse ale unui continent gi natura diferililorlocuitori ai acestui continent in leg[turd cu mijloacele lor vddite de irnigrafie, se

poate arunca o oarecare lumind asupra geografiei strdvechi.Nobila gtiin!6 a geologiei pierde din gloria ei din eauza extremei imperf-ec-

fiuni a documentelor. Scoarla pdmintuluri, cu resturile ei ingropate, nu trebuieconsideratd ca un muzeu bogat, ci ca o colecfie sdr6cicioas6, facr-ltd la intimplaregi la intervale rare. Se va recunoa;te cd acumularea fiecdrei mari forma{ii fosiliferee rezultatul unor intilniri neobignuite de imprejurdri favorabile, gi c[ intervalelegoale dintre etajele succesive reprezintd o imensd duratd de timp. Dar vom fiin stare sd calculim cu oarecare siguranli durata acestor intervale, prin comparareaformelor organice precedente si urmdtoare. Trebuie si fim precaufi cind incercdmsd coreldm dou[ formaliuni pe baza succesiunii generale a formelor de viafd, con-siderindu-le strict contemporane, dacd nu cuprind multe specii identice. Speciilesint produse gi exterminate datorit[ unor cauze care aclroneazia lent gi care sintincl actuale, gi nu datoritd unor acte de crea{ie miraculoase. Cea mai important[dintre toate cauzele schimbdrilor organice este una aproape independent[ de modi-ficarea - gi poate chiar brusca modificare - a condi{iilor fizice, gi anume relaliareciprocd de- la organism la organism, perfec{ionarea unui organism avind caurmare perfec{ionarea sau exterminatea celorlalte organisme. De aici rezultd, cdsuma modificiriior organice la fosilele din forma{iunile consecutive poate servica mdsurd corectd, a timpului relativ, de;i nu real, care s-a scurs. Totugi, unele speciiexistind laolaltd pot rdmine neschimbate pentru o perioada indelungat5, in timpce in aceeagi perioadd, unele dintre ele, migrind ?n regiuni noi ;i intrind in concu-ren{i cu organisme strdine, se pot modifica; de aceea nu trebuie sI supraapreciemschimbdrile organice ca mdsurd exactd a timpului scurs.

Vad in viitor deschizindu-se domenii de cercetare cu mult mai importante.Psihologia va fi intemeiatd in mod sigur pe fundamentul de-acum bine stabilitde cltre d-l Herbert Spencer, si anume pe necesitatea dobindirii fiecdrei puterisau capacit5lii mintale, in mod treptat. Se va aduce multd lumind in prcblemeleoriginii gi istoriei omului.

Auiorii deosebit de eminenfi par sd fie pe deplin satisfaculi cu concep{ia,cd fiecare specie a fost creatd in mod independent. In mintea mea faptul c[ produ-

c. 3,1i|

":1_ ( )ItI (iINl),\ SP-LieIlL() ii

cerea ;i extinclia locuitorilor trecu{i gi actuali ai lumii se datoresc unor cauze secun-dare, asemenea celor eare determind nagterea gi moartea individului, se acorddmai bine cu ceea ce gtim despre legile imprimate materiei de Creator. Cind privesctoate vieluitoarele, considerindu-le nu ca pe nigte crea{ii speciale cicape descenden{iiin linie direct[ ai unor fiinfe, pufine, care au triit cu mult inainte de depunereacelui mai vechi strat cambrian, ele mi se par innobilate. Judecind dupa trecut, putemtrage concluzia sigurd cd intr-un viitor indepdrtat, nici o specie nu-gi va transmitecaracterele identice gi nealterate. Iar dintre speciile actuale, foarte pu{ine vor trans-mite, intr-un viitor indepdrtat, progenituri de orice fel, deoarece modul in caresint grupate toate organismele aratd cd cel mai mare numdr de specii dintr-un genca ;i toate speciile multor genuri, nu au l6sat descenden(i, ci au pierit cu desdvir-;ire. Putem arunca o privire profeticd in viitor numai in ceea ce privegte prevrziuneac[ speciile obi,snuite ,si larg rdspindite, aparlinind grupelor mai mari gi dominante,in fiecare clas[, vor prevala in cele din urmd gi vor procrea noi specii dominante.Cum toate formele de via{a actuald slnt descendenlii in linie directd ai formelorcare au trdit cu mult inainte de epoca cambrrand, putem f, siguri cd succesiunea obiq-nuitd, prin generare, nu a fost niciodatd intreruptd gi cd nici un cataclism n-a pustiitintreaga lume. De aceea, putem privi cu oarecare incredere intr-un viitor linigtit,de lung6 durat6. $i cum selecfia naturali lucreazd numai prin gi pentru binele fie-cdrei viefuito are, toate insugirile corporale gi mintale vor tinde sd progreseze spreperfec{iune.

Este interesant sd privim malul unei &pe, acoperit cu numeroase plante de dife-rite specii, cu pdsdri, cintind in tufiguri, cu numeroase insecte zburind prin aer ;icu viermi tirindu-se pe pSmintul umed ;i sa ne gindim cd toate aceste forme, atitde admirabil construite, atit de diferite intre ele, ;i depinzind intr-un mod atit decomplex unele de altele, au fost toate produse de legi ac{ionind in jurul nostru.Aceste legi, luate in cel mai larg infeles, sint Cregterea gi Reproducerea ; Ereditateacare decurge in cea mai mare parte din reproducere ; Variabilitatea, datoritd ac!i-unii indirecte gi directe a condiliilor de viald ,si a folosirii gi nefolosirii : o vitezi deinmul(ire atlt de mare incit duce la Lupta pentru Existenf d., iar ca urmare, la Selec-

tra Naturald, avind ca efect Divergen{a Caracterelor gi Extincfia formelor maipulin perfecfionate. Astfel, din bdtaliile naturii, din foamete gi moarte decurgetn mod direct cel mai important obiect pe care-l putem concepe, ,si anume producereaanimalelor superioare. Existd o mdre{ie in concep{ia aceasta a viefii, cu numeroaseleei forfe, insuflefite inilial de Creator in citeva forme sau numai intr-una singurd qi

in timp ce planeta noastrl igi continui rotalia dupd legea imuabild" a gravitAili,nenumdrate forme dintre cele mai frumoase gi mai minunate, apdrute dintr-uninceput atit de simplu, s-au dezvoltat gi continul incd sd se dezvolte.

INDEX

A America de Sud, ,ipsa. dc fomratri rnodernc pe coasta

Abcrantc, gtupe, 347 ^''^":l;:'i#:^'XT

rot brusc,i,28:Abisirria, plante din, 315 Amphioxus, 725Ac, la tibind,, 777 ochii, 163Aclimatizate, 1.36 Anagallis, sterilitate, 234Adoxa, 185 Analogia intre variatii, l1i

'* -.\hrritngi intrc specii dispirute, 285 .4nc1/ur, 321intre organisme, 346 Andamane, insulc populate de o broasci riioasi, 324

Agassiz, despre Anblaopsis, 135 Anghinar de Jerusalem, 137dcspre grupe de speCii cate

^p^r brusc, 276 Anglia, mamiferele din Anglia, 326

desprc fortnc prot'eticc, 286 Animale, nedomesticite sint variabile, 55despre succesiunea embriologicd,zg2 domesticite, coborind din difetite tulpini, 56dcspre pcrioada glaciar'i, !08 domestice, aclimatizarc, 136despre caractcrele ernbriologice, 339 , din Australia, 117

despre ultimele forme tertiare, 268 cu bland mai deasa in clime rcci, 732despre paralelismul dintre d,ezvoltarea ernbri<-l- oarbe din pesreri, 135

logici 9i succesiunea geologici, 360 dispirute din Austraha, 292Alex, despre pedicelarii, 198 ,4nlmma, furnici, 229

Agris, akoiuti, 247 Antarctice, insule, flora lor striveche, 328Albina, ac, t77 Anlechinus, 343

regina ucigind rivalele, 1,77 Apa de mate, misura in care dduneazd, semintelor, 304

australiand, exterminarea ei, L)2 nu distruge molugtele tetestre, 327Albinc, fcrtilizarea florilor de cdtre, 97 Aphide, ingtijite de furnici, 211

- imposibilitatea de a suge nectarul trifoiului rogu, '4pbiq dezvoltarca Ia, 3561U5 Apterlx, 158

italiana (Liguria), 105 Arabi, cai, 65

instinctul cladirii de celule, 220 Aralo-Caspicd,, marca, 293

vaia,tia obiceiurilor, 211 Atbori, de pe insule, ^p

qin unor ordine diferite, 324

parazite, 271 Arbori cu sexg separate, 108

Alge din Noua Zeelande, 314 Arcbepoteryx| 272

Alligatori, masculi, lupte inrre, 1U1 '.Archiac, Dl. d;, despre succesiunea speciilor, 284

Aiternate, generafii, 353 i Aripi, reducerea dimcnsiunilor, 733

Altoire, capacitate, 2!, 22 I dc insecte omolo-rge branhiilor, 165

Alune, 304 t--_' - rudimerrcare Ia irrsecte, 36I

' Anbfuopszi, pegte orb, 135 -\scerrsion, planrele din, 323

America de Nord, organisme inrudite cLr cele din Asclepiai, polen de, 167

Europa,311 Asernanale de protecgie Ia insecte, 191

de Nord, blocuri ;i ghelari, 312 cu pnrinlii la metigi gi hrbrizt, 252

2:o

Ili l)t,,X

\se xuatc, (ncutre), insccte, 229 Branhii, 1(r5

,lsparagt.;, 301 Branhii, dc crustaceu, 168lspicarpa, 338 Braun, Prof., despre semintele Fumariaceelor, lfli

.'llettchtts, 733 Brent, D1., dcspre porumbeii rotafi dc casi, 21.J

.\ucapitaine, dcsprc molustc terestfe, 327 Broaste insulare, 324

.\udul;on, dcsprc obiceiurile pisdrii fregata, 1.61, Broagtc riioase pc insulc, 324despte variatic la cuiburilc de pisiri, 211 Broca, Prof., desprc Selectia Naturald, 183desprc stircul cenusiu carc sc hrincstc cu seminlc, Bronn, Prof., clespre durata f<rrnrclor spccificc, 2(16

321 diferite obiecqii ale, 183

.\.ustrzrlia, animalele clin, 177 Brou.n Robert, dcsprc clasilicare, 337ciinii din, 214 Brown - S6quard, despre mutiliri mostcnitc, 133

animalele dispirute din, 292 Busk, D1., despre Polyzoarc, 200plantc curopenc in, 374 Buzareingues, clespre sterilitatea varictdtilor, 251ghelarii din, 312

.\zara, despre rnustele carc distrug vitcie, 9() C

'\zore, ilora din' 307 cai, ,cu dungi, 14g, 14g

de curse, atabi, (r5

B cnglezi, 302distrusi de muste in Paraguay, 90

tsabbington, Dl., dcspre plarrtele din Anglia, 74 Cal, fosil din La Plata, 280t3acr, Von, criteriu dc superioritate, 724 proporliile minzului, 357

conrparatic intrc albind gi pcgtc, 291 Ca/ceolaria, 236- aseminarca cn-rbrionari a Vertebratelor, 354 Cimpic, modificari ale vegctaqiei, ti9

tsakcr S., Sir, despre gital:a, lB9 Caoari, sterilitatea hibrizilor, 236, 237fJaleni (fanoanc), 192 Capul Bunei SperanEc, plantele de la, 127, 322i3alenc, 1'92 Capului \rerdc, insulclc, or:ganisnre lc din, 325Ptzriere, irnportanta lor, 298 plantelc alpint. clin, 3i3

.-' I)a.rranclc, Dl., clcspre colonii siluricrtc, 2iiJ Carrcr.rc de ad:rprrrre sati r.rrralr>g., -i-1-3

clcspre succesiunea speciilor, 281 Caracrcrelor, divergcnla, 774

- despre paralclisrnul formatiilor palr:ozr.ricc, 285 Caractcrelor sexualc, variabilitatca, 142, 145despre afinitigile speciilor, 286 Carpenter, Dr., desprc foraminifere, 290

Basica inotitoarc, la pcgti, 765 Carthamu.r, 185

Bates, Dl., despre mimetismul fluturilor, 344, 345, 346 .Cataselum,I70,342Battacieni pe insulc, 324 Catiri, cu dungi, 149

Bcntham, I)1., despre plantele din Anglia, 74 Cecidomlia, 353desprc clasificare, 340 Cefalopodc, structurilc ochilor, 1,67

l3erkeley, DJ., despre scminlele in api sdrata, 304 - dezvoltarca, 355Bertnuda, pdsirile din, 323 * Celfii, dovedind vechirnca trrrului, 5(r

L)izcacha, 299 Centrc de crcalie, 30()

afrnitdti, 347 Cercopitbecas, coada la, 7()i[3lani, nrai deasl in climc rcci, 1.32 Cerox.,y/al /aceratus, 192IJlatta, 92 Cerua/us, 237

lllocuri etatice, din Azore, 307 Cetacea, dingii 9i pdtul, 13ti

Blvth, Dl., desprc dcr-rscbirea vitelor indiene, 5(r dezvoltarca fanoanelor, 192desprc vn Hentionm s,d.rgat, 748 Cetacec, 192desprc incrucisarca giste lor, 237 Ceylon, plantele din, 314

tsombicidc, hibrizi, 237 Chelicerclc, crustaceilor, 200

Bondari, celulcle dc, 221 Cltironomus, reproducerea lui asexuatd, 35.1

llotrow, D., despre pointerul spaniol, (r5 Chigoran, 343Borv St. Vinccnt, despre batracieni, 324 Chtamalinae, 262Bosquet, Dl., despre ChNharualus fosil, 273 Cblhamalus, specii cretacicc dc, 273

Bovine, distrug pini, 90 Ciinc, ascminarea maxilarului cu ccl de '1 h.ylacinm, 341distrusc de muste in Paraguay, 90 Ciini, civilizaEic mostcniti, 213rase c re au pierit in uncle locuri, 114 fertilitatea incrucisarilor dintre rase, 237

- f-ertilitatea dintre rascle indiene gi europene, 237 fcrtilitatea incrucisirilor, 249' indiene, 56, 23i goJasi, cu dinli irnperfecli, 52

INDEX :lE:'

Ciini, instinctcr domcstice, 213. proporliile corpulr,ri la puii difcritcl<-rr rase, 357

provenind rlin mai nrukc tulpini srilbaticr:, 5iCiocinitoarc, coloritul l'erde, 172

obicciuri, 16()(iircci, ciczr.oltarea I<>r, 202( irlige, la palmicri, '1,72. 173

la seminqc, in insulc, 324

Cirripezi capabili de incrucisarc, 1(X)

car^pacc avort^ta, 74(l

fosili. 272

ttenclc lot ovigerc, I (r5

larvc dc, 355(-.irtitc, oarbc, 134

Clapardcle, Prof., dcsprc clestii cle apucrir firelc de parai Acaricnilor, 169

(.iarkc W. ts. Rcv., dcsprc vechii ghelari ai Australiei, 312(.lasificare, 335

Clift, Dl., cicsprc succcsiunea tioutilor, 292Climi, adaptarca la, a organismelor, 13(;

Ciimi, cfccte dc, in liinarea innrultirii or:ganisnrelor, iltJ

Coaci.z. altoire, 242

Coadd, cle animalc acvaticc. 172<1c girafe, 772

prchensili, 196, 197

rudimentarl, 363

Coarne, rudimcnt'are, 363C'ohili.;, intestinul la, 164Colcctiilc: paleontologicc, sd.racc, 262(.rrlcopterc aptere, din N{aclcira, 733Coleoptere coprofage, cu tarsc deficienrr:. l3-lColcoptere, cu tarsc dcticiente, I33Cc/trittba /iuia, strarnr.tsul porurnbeilor donrcsrici, 59

Co/1,mbelcs, 321

Con-:pcnsarca crc:;tcrii, 14i)

Conrposee, flori si semintc dc, 139

- flr.ri marginalc si ccntrale, 185- ilori masculinc clc, 3(t7.3(t2

Lonclnzic g::ncrafti, 3[l()(l<>nditii favorabilc sc|:ctici naturalc, 1()9

organismclor domesticc, (rB

(.onditii, usoare schir,beri in, tivorabit: tc,rtilitalii, 24(t

Convcrgenta gcnurilor, 126Copc, Prof., dcsprc accclcrarca sarr ir-rtir.zicrca perioa.dci

clc rcproducerc, 76(t

(lorali, insule de, scrnintc transpr)rrari.. pe, 305recifuri de. indicind miscirile pimintuJui, 2i6

Corcodel, 160(Jotelative, variatii, la organisrrrcle domesticc, 52()orJan17gt,170

Cotofani, blinda, in Norvegia, 212Craniile marniFerelor tirlcrc, 1,i3, 351

,Crea1ic, centre unice dc, 3(X)

Cregterc, compensatic, 14{)

Cretacicc, fcrrmatii, 282

Crituu, 235

(Jristei, 1.67

Croll, Dl., desprc dcnudagia co-liand., 259, 261

despre perioadc glaciarc alternative la uord si la

sud, 312

despre virsta cckrr mai vcchi fbrmalii,21 4

Cronica geologica impertcctir", 2-57

Cttiger, Dr., <lcspre Cor1,anlhe.r. 17O

(lrustacci. chelicere, 20[)

cu respiralie: acriani, 16tl

Crrrstaccii din Noua Tcelancld,, 314Crustacei, orbi, 134

Ctyploceras, 228

CfenontS,t, orb, 1.34

Cuc, instinctul, 209, 214

Cuiburi, vaiatii, 217, 227, 237Culoarea, influcnlati de clirni, 132

in legiturri cu atacul mu;tclor, 17.3

Cunningham, Dl., desprc zborul raqci Ailesburv, l-i3Curcan, mascul, srnoc de pin pc picpt. 102

piele nudi pe cap, 1,73

puiul instinctiv silbatec, 21.4

Curenli marini, vitcza, 304(luvier, dcspre condigiilc dc existenge, 209

- dcspte maim,:tc los1\e, 272. I;rcd., desprc instinct, 209

Cvclostoma, rezistenla Ia saiinitate, 32.7

D

Darra, Prot-., dcsprc aninrale caverllicolc oarbe, 135

despre crustaccii din Noua Zcelandd, 314- despre inrudirile crustaccilor din Japonia, 311

l)au'son Dr., despre Eo7.oon, 275

f)c Candolle, Aug. Pvr., clersprc atinitati generale, -j.47

dcspre lupta pcrlti.u existenti, 84

despre urnbelifcre, 139Dc- Candolle, Alph., despre natrtralizarc, l1(t

- desprc plantcle de apd dulcc, 321

- desprc plantelc inferioarc, larg r:aspinditc, 331

despre plantcle insulare, 322,- despre rdspindirea plantclor cu scminte mari, 305- dcsprc seminte aripate, 739

dcspre specii alpinc (--arc devio deodatd, we, 1.55

desprc variabilitatea plantelor cu risplndire largh, 79

- dcs;rrc variahi.litatea stejailor, 76. desDle vcLcratia Ar-rstralici, 315

I)egradarea rocilor, 259

Denudarea rocclor cclor rnai vechi, 275

I)cnudarea suprafegelor granitice, 265I)cnrrdare, vtieza de, 26A

Devoniarr, sisternul, 288Dezvoitzrrca fi>rmclor vcchi, 2!XI

Dianf hus, fertiiitatea incnrcisi.rilot, 239Dimorfismul plantelor, 73, 246Dingi rudimentari la ernbrionui dc vaca. 36i. 3uuDinti si pir, corelatic, 138

390 INDEX

Divergenga catacterelor, 774Diversificarea mijloacelor pentru acelasi scop general, 169Diviziunea fiziologicd, a muncii, 117Domesticd, vaiagie in stare, 49Dovleac, incrucisat, 251

Downing, Dl., despre arbotii de piine din America, 99Dracila, flori, 107

Drepneaua (Apus), cttibuti, 227Duble, flori, 288Dugong, afinitdgi, 337Dulcicole, organisme, rispindire, 319Dungi, la cai, 748, 749Dltitcas, 321

E

Earl, lW. Dl., despre arhipelagul malaez, 326Echilibrarea cresterii, 140Echinodermata, pedicelarii, 19gEciton, 228

Economia organizagiei, 740Edentata, dingi gi pir, 138

specii fosile de, 378Edwards, Milne, despre catactetele embriologice, 33g

despre diviziunea fiziologicd a muncii, 117despre gradagiile de structurd,, 17!

Egipt, organismele din, nemodifrcatc, lB2Electrice, otgane,766Elefant, din perioada glaciara, 137

viteza de inmulqire, 85Elvetia, locuinge lacustre, 56Embriologie, 353Eoqoon Canadenrc, 275Epilepsia mostenitd, 133Ereditate, la virste corespunzdtoare, 53, gg

legile, 53Existengi, condiEii de, 779 "

lupta pefltru, 83Extinclia formelor apropiate, IZIExtincgie, 280

actiune asupra selecliei naturale, 723

F

Fabre, Dl., despre luptele dintre himenoDterc. 101despre sphexul parazit, 217despre Sitaris, 359

Falconer, Dr., despre elefanii si mastodon+i, 289despre naturalizarea plantelor din India, 86si Cautley, despre mamiferele din stratelc sub_hymalaiene, 293

Falii, 250

Falkland, insulele, lupul din, 325Fasole, aclimatizarc, 737Fazan sdlbatec, p:ui, 274Faunc marine. 298

Fertilitatea hibtizilo+ 235mici schimbiri ale condiliilor, 246varietdgilor incrucisate, 249

Fettilizarc, efectuati in mod y^riat, 169, 170, l7SFries, despre speciile genurilor mari indeaproape inrudite

cu alte specii, 81

Flori, de composee gi umbelife re, 739, IB5duble (bitute), 228frumuseEe, 775structura in relagie cu incrucigarea, 104

Flower. Prof., despre asem;narea dintre maxilarele ciineluigi ale lui Tfutlacinus,344dcspre Halitberium, 2B(t

despre laringe, 198

despre omologia picioarelor anumiior marsupiale,350

Fluturi, mimetism, 344, 345Forbes, D. Dl., despre actiunea glaciagiunei in Anzi, 312

E., despre culoarea scoicilor, 132despre extensiunile continental e, 303despre paralelism in timp si spagiu, 333despre rispindirea abruptd in adincime a scoicilor,155despre rispindirea in timpul perioadei glaciare,309despre sdrd,cia colecliilor paleontologice, 262despre succesiunea continui. a genurilor , 279

Irorme, cw organizagie inferioard, rczistd. mult, 125Formalie, cambriani, 274

devoniani, 288FormaEii, grosimea 1or in Marea Btitanie, 260

intetmitente, 267Formica flaua, lucrdtor dc, 229

rafescens, 278sanguinea, 278

Ftegat6, pasdrea, \67Frene ovigere, la cktipezi, 765Frumusefe, cum a fost dobinditl, 174, 375Fucus. incrucisiri, 240, 244Frrtnici, lngrijind afide, 217

instinctul de a face sclavi, 218structufa asexuatelor. 228

G

Giinugd-de-apd, 161Galapagos, arhipelagul, pisirile din, 323

organismele din, 327, 328Calaxias, rdspindire mare, 379Caleopithecus, 758Gdrtner, despre comparaqia intre hibrizi si rnctisi, 252,253

despre incrucisarea porumbului si I'erbascum-wlui,250,251despre incrucisiri rcciproce, 240despre sterilitatea hibrizilor, 234, Z3B

Gaudry, Prof., despre genuri intermediare de mamifcrc,fosile din Attica, 286

Geikie, D1., despre degradarca aetiand,, 259

INDEX 391

Genealogia, importanla in clasificarc, 340, 341

Generagii alternante, 353

Gcoffrov St. Hilaire, Isidorc, desprc corelalic, 138

despre corelagie la monsttuozititi, 52

despre echilibru, 140

despre ofgane omoloage, 350

despre plrqi variabile, adesea monstfuoase, 144despre vadabilitatea pd.tEilot cate se rcpetl,

741G eografrch, distribugie, 297

Geografie, strdveche, 385

Geologie, progresul viitor, 385

imperfeclia documentelor, 385

Gervais, Prof., despre Tlpotherium, 286

Ghelari, transporti seminge, 307

Gkafd, coada,712structura, 188

Giste, fertilitatea incrucigdrilot, 237

Giste de munte, 160

Glaciard, perioada, 308afectind nordul qi sudul, 312

Glande, mamare, 197

Gmelin, despre distribugie, 308

Godwin-Austen, Dl., despre arhipelagul malaiez, 270

Goethe, despre compensagia cregterii, 140

Gompbia, 186

Gotrld, Dl., despre coloritul pdsd,rilo4 732

dcspre instinctele cucului, 216

despre rispindirea genurilor de pisiri, 330

G<ruid Aug. A., Dr., despre molugte terestre, 326

Graba, despre Uria /acrTtttars, 703(iranit, suprafelc denudate, 265()rav, Asa Dr., despte atborii din Statele Unite, 108

despre estivatie, 786

despre plante alpine, 308

despre plantele naturalizate in Statele Unitc, 1 17

despre mitatea varietdtilor intermediare, 155

- despre sexele la IIex, 705

despre vatiabilitatea steiariiot, 77

omul nu provoacd. variabilitatea, 95

Gny J., E., Dr., despre catirul vdrgat, 748

Grimm, despre reproducerea asexuati, 353

Griu, varietiti, 776

Grupe, abennte, 347

Gtinther, Dr., despre cozi prehensile, 197

despre membre Ia Lepidosiren, 362

- . despre pegtii din Panama, 298

despre Pleuronectide, 796

despre tispindirea pegtilor dulcicoli, 320(iutui, altoiti, 247

H

Ilaast, f)r., despre ghegarii din Noua Zeelandl, 312FIiickel, Prof., despre clasificare Ei liniile de descendenld,34gIla/itherium, 286

llarcourt E., V., Dl.,despre pisirile din Madeita, 323

Hartung, Dl., despre blocutile eratice din Azore, 307

Hearne, despre obiceiurile urgilot, 159

Hector, Dr., despre gheEarii din Noua Zeelandd, 372Heer, Oswald, despre plantele cultivate din antichitate, 56

despre plantele din Madeira, 172

Helianthemum, 186

Helix, pomatia, 327

rezisti la apd, sdtati, 327Ilelmholtz, Dl., despre imperfe4ia ochiului uman, 7'76

Helosciadium, 304

Heznionas, vdrgat, 150

Hensen, Dr., despre ochii Cefalopodelor, 168

Herbert \7., despre lupta pentru existengi, 84

despre sterilitatea hib rizllor, 235

Hermafrodiqi, incrucisare, 106

Heron R., Sir, despre piuni, 101

Herrsinger, despre animalele albe ottivite de anurnitcplante, 52

Heu'itt, Dl., despre sterilitatea primelor incrucigdri, 244

Hlbridatc, 233

Hibrizi, si metisi, contpatagie, 252

Hildebrand, Prof., despre autosterilitate la Corydalh, 236

Hilgendorf, despre varietigile intermediare, 266

Himalaya, ghelarii din, 312

plantele din, 313

Hirnenopter acvatic, 1(r0

Hippeastrum, 236

Hippocanpus, 197

Hofmeister, Prof., desprc miqcirile plantelor, 203

Hooker, Dr., despre aclimatizarca unor atbori din Hirna-laya, 736despre algele din Noua Zeelandd,374despte atbodi din Noua Zeelandd, 108

despre flora ginuturilor antarctice, 316, 328

despte florile umbeliferelor, 139

despte ghelarii din Himalaya, 372

despre ghegarii din Liban, 312

despre plantele de pe mungii din Fernando Po, 313

despre plantele din Australia, 314, 328

despre plantele din Galapagos, 324, 327

despre plantele din Tietra del Fuego, 313

despre poziEia ovulelor, 184

despre relaliile dintre flon Americii, 315, 316

despre variabilitatea neprovocatd, de citre om, 95

despre vegetatia de la poalele m. Himalaya, 314Hopkins, Dl., despre degradarc, 265

Horticultori, selecgia aplicatd, de horticultori, 64

l-Itrber, despre celulele albinelor, 223

despre furnicile cate fac sclavi, 218

despre fuIelipona dontestica, 22Idespre provenienfa instinctelor din obiceiuti, 270

despre faliune amestecati cu instinct, 209

Htrdson, Dl., despre ciocdnitoarea terestri dinLa Plata, 160

despre fuIololbras, 217

Iluntcr f., despre catacterele sexuale secundafe, 142

Hutton, Cdpitanul, despre gigte incrucigate, 237

Huxley, Prof., despre afinitilile dintre Sirenierii, 286

I_NDn I

IIuxicv. Prof. clc-"pre dezvoltarca Ia Apltit, 356

- dcsprc formele cate lcagi pdsirile si reptilele, 286

- c{espre organelc omoioge, 352dcrsprc structura hermafroditilor, 109

Fl1'lrr,, structura, 1(t4

I{r'mcnoptera, lupte, 101

I ltrtv,'is. 185

T

Ibla, 140

lepuri, comportamentul puilor, 273Ierburi. varietdli, 776

I /tx, sexcle, 104

IncruciEiri, anirnale domesticc, impoftanla Dentfu modi-frcarea nsei, 57

lricrucisiri, avanta;ie, 106, 107

dcfavorabile selectici, 1{)9

r:ccilrrocc, 239

clinrlt: indivizi, avantaie, 730, 246Indivizi, numirr favorabil pentfu selectie, 109

rrumcrosi, daci zru fost crcali simultan, 302lnfcrioritatea de structurd legatd, clc variabilitate, 141

infcrioritatc dc structur:i legati <1c rispindirc laryA, 331

innrullire numerici, vitez-a, 85

inurultirca spcciiior nu cstc indefiniti, 127

lnser:tc, aserndnirrea lor cu an.ulr^rite obiccte, 'l 9lAscxuate, 228, 229

culoarea, corespL!nzat()arc statiurrilor lor, 98

litorale, cl>lorit, 1,32

lutninoasc, 167

oafbe, cayernicc)le, 135

Insuie oceanicc, 322Tnstinct, 209'lnstincte,

clomcsticc. 212

Irrstinct" nv varazd. simukan cu structura, 228Jrrtervai fiiarc: dc timp, 259

12l>jarea, thr, rtrabild sr:lectie i, 111, 112

.v

.[aponia, organisnrc din Japonia, 377

.f ava, plante din, 313

.l ()r'tcs, J. l\{. Di., desprc pisdrilc din Bermuda,323

.lourclain, Dl., dcsprc petele ocelare ale stelelor de marc,l(r2

_f trcdtoti, prrrunrbei, obiceiuri ercditarc, 273porLrnrbei, pui, 357

J'rrkes, l?roi-., clesore degradarea aerian,;i, 259

.|ussit'u, dt.spre clasificare, 338

K

l'.cnti;cky, pc;';er:iic din, 135i\ergriclcn, flora clirr, 376, 328,-,ins Charlcs, ras.; dc ciini (6pagneui;, (r5rrr.br', <iespre tarsc deficic,nte ia colcopterc, .i 33

\rr:shr, -\ndrcrv, clespre cauza variagiei, 49

Kirlreuter, despre Dracila, 707

despre incrucisarea florilor rnasculine ;i hernia.frodite, 361

despre incrucisarea dintre indivizi, 106

- despre incrucisiri reciproce, 239

despre sterilitatea hlbrizilor, 234desprc varietifi incrucigate de Nirotianrt, 251

L

Lagopus, colorit, 98, 9()

Lagopus ro;u, specie indoielnicd, i5[,amarck, despre caractere adaptative, 344

[,amantin, unghii rudimentare, 363

Landois. dcspre dezvoltarca aripilor insectelor, 1(r5

Lankester E. Ray, Dl., despre longevitate, 181

despre omologii, 352

Larve, 354,355l,aur, nectaf sccretat de frunzele dc, 103, 104

Laurengiand,, fotma;ie, 27 5

Licuste transportind seminlc, 30(r

Legile vatiagiei, 737

[,eguminoase, nectaf secretat de catre glanclc:, 103, 104

Leibnitz, atac in-rpotriva lui Newton, 380

Lemne plutitoare, 305

L,epidosiren, 172, 287

membrc in start: nascindd, 3(,2

Le u, coamd de, 101

pui de, vargagi,354l,cwes G. IL, Dl., desprc specii care nu s-alr schimbat in

Eqipt, 182

despre Salanandra atra, 367

dcspre rnulte formc de viali evoltrate de la inceput,

383

Libclule, intestinc, 164

Lilieci, cum si-au dobindit structuta, 158

rispindirea, 325

l-imbi, clasificare, 341

Linnaeus, aforismul lui, 336, 337

Lingula, din Silurian, 274

I-intigd, 320

Lipitori, varietlgi, 92

l.isi1a, 161

I.i.,hc/ia J'ulgens, 90, 107

sterilitatea incrucisirilor, 236

I-<rckwood, DI., desprc ouilc de Hippocrtrrtpus, 1()7

[-t)\f,'€, Rev. R. T., dcspre licustele care viz.iteazi Nfadeira,

306

I-ogan \Y., Sir, despre fcrrrnagia Laureugiani. 275

Lubbock J. Sir, dcspre nervii la Coccus,72

despre caracterele sexuale secunciart'. 145

despre un himenopter acvatic, 1(r(l

desprc afrnitdgi,269despre rnetamtrrfozc, 353, .154

Lucas P., l)r., desprc ercditate, 53

despre ascmiinarca dintrc copil si pirintc, 253

l-urrrca, specii care sc modifi.ci simultan in toatd. 2fl2

INDE X 393

Lund ;i Clauscn, despre tbsilelc din Brazrlia, 292

Lrp, incrucisat cu ciine, 2I3din insulele Falkland, 325

Lupi, varictiti, 1tl2

I,upta pentru cxistenta, {J3

[,vell C., Sir, despre lupta pcntru cxistenqa, 84

- desprc schimbdrile actuale ale pitnitrtului. 106

clesprc animale tefestrc care nu s-atr dczr-oltat in

insulc. 190

despre, o molusca terestrd carbonitcra, 262, 263

- dcspre strate sub sistcmul Silurian,274despre impert'ecliunea cronicei geologice, Zi(t

- despre aparilia dc specii, 276

despre coloniile lui Barrande, 278

- desprc formatii tertiare din Europa si Amsrica tlc

Nord, 283

despre paraleiismul formagiilor rcr(iare, 285

-- desprc transportul seminlelor pe ghctarii plutitoti,307

despre mari modificdri alc clirnei, 317

despre rispindirea molugtclor dc apd dulce, 320,321

despre molu;telc terestre din Madeira, 329, 330

Lycll gi Dawson, despre arborii fbsili din Nova Scotia,268

[-ythram .crtlicaria, trimorfic, 247, 248

M

Macleay, despre caractereJc analoge, 343

.\[acraucltenia, 286

\{adcira, colcoptere aptere dirr, 133

molu;te terestrc fosile din, 293

pis[ri din, 323

plantelc din, 1.72

M'Donnel, Dr., despre organclc clectricc, 766

\.{igari, ameliorati prin seleclic, (r9

dungagi, 148

)Iainule fosilc, 272

lfaimule, nu au dobindit capacitiEi inrclcctualc, 191

)/:alacz, arhipclagul, comparat cu Europa, 210

manrifcrc tlirr. -125

Nlahn, despre Pleuronectidc, i95I'talpighiaceae, 338

flori rnici irnperfi'ctc, 1fl4

rr'lamele, dezvoltare, I97mdimentare, 361

\[amifere, fosile, in fornratiilc: secunrlarc, 272

insulare, 325

Marsupiale, specii fosile, 293

structura picioarelor, 35()

din Australia, 7\7NIartens, Dl.. c.rpe ricnli cu sentinlc., .3114

Mar:rin \X'. C.. f)1., despre catiri cltingati, 14.)

l\Iasculi, luptc, 1C)1

i\[asters, Dr., desprc .\'uponuria, 186

Matteucci, otganeie clcctr:ice \a Raja, 234

,\Iatt hiola, incrucisiri reciprclce, 240

,\/[aurtttdia, 203

llelipona douestica, 22Illcrnbrani intcrdigitall la pisiriie acvaticc, 1(r1

NIerrell, Dr., despre cucul ametican, 275

l\Ictamorfismul celor mai vechi roce, 275

Meti;i, fertilitatc si sterilitate, 249

Nletiqi ,si hibrizi, comparctie. 252

Micropferut, Rala lui Evton, 158

N{ierla clc apd, 160

r\{iiloacc, dc tdspindirc. 302

Nliller, Prof-., desprc cclulclc aJbirrelor, 221, 224

Itirabilit, incruci;iti, 239, 240

,\[ivart, Dl.. despre asctr-rdnarca dintte ;oarece ;i 4nte-

cbinus, 343'- despre modiliciri bru;te, 20(r

- despre ochii ceialopode lor, 168

'- diverse obiectii impotriva Selecgici Naturalc, 187

relaqia dintre pdr si din1i, 139

Mil, seminye in, 327

Modiliciri brustc la plantc (sports), 51

Modificarea speciilor riu cste bruscd, 382

fifololltrus, obicciuri, 21(r

1\foluste, color\t, 1,32

dulcicole, pistrcazd timp in<lcltrngat aceleasi fonnc290

dulcicole, rispindirea, 320

litorale, t^reori ingropate irt strate, 262

terestre, din l{adeira, 323, 324

rdspindirc, 324

Molu.ste tefestfe, rezistd la apa sdrata, 327

tilina, 169

Mons, Van, origina pomilor fructiferi, (r2

Monstrr.iozitdqi, 7lNfoquin -'Iandon, plante litorale, 732

;\Ionacbanta.r. 342

Nforfologie, 349

Mcrrrcn, despre frunzelc de Oxalir, 203

Mozart, capacitdgi muzicale, 210

)lurchison R., Sit, despre cxtincgie, 280

despte formaqiile azoice, 274

formaliile din llusia, 263

Mu$e, Dr., modifiureu uurriului lu b'ltrintlt, 1((rMurray A. Dl., desprc insectc cavcrnicole, 135

Mugtar, 92

-\lutlela uisun. l5lMiiller, Adoli desprc instinctelc cucului, 215

,\ttiller Ferdinand, Dr., despre plante alpine australicne, 3i 4Fritz, autosterilitatea orhideelo,:, 236

cicsprc .lntfoxut, 125

despre crustacei dimorfi, 73

clcspre crustacei cr.r respiraqie aeriand, 1(rtl

despre plante acraldttoarc, 203

cmbriologia in legdturd cu clasifica,tia, 339rnetaurorfozele crustaceilor, 356, 359

orgarrisnrc tercstfc si clulcicolt- farit, lnctanror.-

fozd. 358

:Vyantbrrs. 342

394 INDEX

.\ I.l'rm e co clst us, 229

.\[.1,rmica, ochii, 229

\lunlii Alpi (Vhite Mountains), flora, 308

N

Niigeli, despre car^ctereTe modologice, 183

Nathusius, Von, despre potci, 773

Natutal, sistem, 336

Naturali, Istorie, ptogresul viitor, 384

selecgie, 95

Naturalizatea formelor deosebite de spcciilc inciigenc, 116

Naturalizarea in Noua Zeelandd, 776

Naudin, despre dovleci hibrizi, 251

despre reversibilitate, 253

vadagii analoge la dovleci, 146

Nautilus, din Silutian, 274

Napi ;i varzd,, vadagii analoge, 746

Nectarii, cum s-au format, 704

Nectar la plantc, 104

Nefolosire, efecte in stare naturald, 732

Nelumbium luteum, 327

Newman, Col. despre bondari, 91

Newton J., Sir, acuzat de impietate, 380, 381

Newton, Prof. despre noroi fixat de piciorul unci potir-nichi, 307

Nicoliana, unele specii foarte sterile, 239

varietdgi incrucisate, 251

Nitsche, Dr., despre Polyzoare, 200

Noblc, Dl., fertilitatea la Rbododendron, 236

Noduli fosfatici, in roce azoice, 274

Noroi prins de picioateJe pdsirilor, 306, 307

Noua Zeelandd, alge, 374

crustacei, 314

flora, 328

ghegar| 372

imperfeclia organismelor din, 776

numirul plantelor, 322

organisme natanlizate din, 292

pdsdri fosile, 293

o

Obiceiuri, diversificatc ale aceleiaEi specii, 159

cfecte in naturi, 133

efecte in stare domesticS, 52

Ochi, redugi la cirtile, 734

Ochiu, cotectatea abetayiei, 776

sttuctura, 762

Oi, doud subrase produse neintenlionat, 66

merinos, selecqia Ior, 63

varietdgi de munte, 92

Om, originea, 385

Onites appelles, 733

Ononis, flori mici, imperfecte, de, 184

Orbirc, animale cavernicole, 134

Orchir, polen, 167

Organe de micd insemnitate, 771

Organe electrice la pegti, 166

extrem de perfeclionate, 767

rudimente de, Ei in state niscindl, 361

omologe, 350

Organisme, dulcicole, 319

Orgailzagie, tendinli de ptogres, 724

Orhidee, dezvoltarez flotilor, 201

fecundarea, 170

forme de,342Ornitborfutncbus, 772, 338

n;.,arr..ele, t97OftavE, efecte similare asupra animalelor gi plantelor, 383

nu afecteazi unele animale cu anumiti culoare, 52

Oui, eclozarea puilor de pasire, 100

Owen, Prof., despre afinitdgile dugongului, 337

despre calul fosil din La Plata, 280

despre forma generalizatd, 286

despre metamorfoza cefalopodelor, 355, 356

clespre ochii pegtilor, 763

despre org ne omologe, 350

despte pisiri care nu zboard', 133

despre pisitile fosile din Noua Zeelandd, 293

despte relayia dintre rumegitoare si pahiderme, 286

despre repetilia vegetativd,, 741

despre succesiunea tipurilor, 292

despre variabilitate a pdrlilor dezvoltate neobignu it,

747

despre vezica inotdtoare a pe$tilor, 165

I)

Paci6c, far.rnele oceanului, 298

Pacini, organele electrice, 167

Pdduri, schimbXri, in America, L)1'

Paiey, niciun organ nu este formar perltru producere dc

dureri, 776

Piianieni, dezvoTtatea, 356

Pallas, fertilitatea descendenflor domesticiii 9i tulpinelot

sdlbatice, 237

Palmier cu cirlige, 172

Pimint cu seminfe, 306, 307

Pimint, seminle in ridicinile copacilor, 305

Papaaer bracteatum, 185

Pdr, altoi de, 241

Pdr gi dingi, corelalie, 138

Paragway, vitele distruse de muEte, 90

Panzigi, 276

Pi4ile foafte dezvoltate vaiazd,, 747

Pctrus major, 159

Pzisiri aptere, 733, 158

cintecul masculului, 101

coloritul pe continente, 132

-- cum invald teama, 272

din Madeira, Rermude qi Galapagos, 323

Qorut.)

Pisdri fosile di'r peqterile braziliene, 293

frumusctea, 175

limicole, 321

Pisiri-rinocer, instinct remuc^bil, 231

Pisiri, transporti seminte, 306, 307

trec anual peste Atlantic, 308urme de pa;i gi resturi in roce secundate, 272

Passiflora,236Pedicellarii, 798

P e largo ni arz, fr.ori, 131)

sterilitate, 236

Peloria, 139

Pelvis, la femci, 138

Penajul, legile schimblrii dupi sex, la pisiri, 101

Perioada glaciard., 308

Pegteri, locuitorii din, orbi, 134

Pesti, apariqia bruscX a teleosteenilor, 273

dulcicoli, rdspindire, 319

emisferei sudice, 314ganoizi, restrinsi in prezent la apele dulci, 112

ganoizt, triiesc in apele dulci,282mi.nir'rcd seminle, 306, 327

orgrnc elcctricc, 166

zburdtori,159P ltasianus, fertiiitatea hibizilor, 237

Pictet, Prof., despre succesiunea continui a genurilor,279

despre primele verigi cle trecere, 272grupe de specii carc apar brusc, 271

schimbarile ultimelor fotme te4rare, 268

strinsa inrudire dintre tosilele formatiiiol consc-

cutive, 289

viteza schimbutilor organice, 278Picioarele pisirilor, molugte iuvenile aderi de, 320Picdici, impotriva inmullirii, 87

mutuale, 89

l)icrce, Dl., despre varietdgile de lupi, 102

Piersici in Statele Unite, 99

Pini distrusi de bovine, 90

Pini, polen, 177

Pisici, cu ochi albastri, surditate, 52rotirea cozii inainte de salt, 176

variatii in obiceiuri, 272

Pistil rudimentar. 362

Piligoiul mare (Parus najor), 159

Plante acvatice, rlspindire, 321

^glldtoue, 1,64

dezvoltare, 202

situate in mijlocul ariei lor de rispindirc au dcluptat cu alte piante, 93

dimorfice, 73, 246

distruse de insecte, 87

inferioare, larg rispindite, 331

imbundtS.lirea gradat6", 66

neameliorate in girile neciviliz.ate, 66

nectar, 103, 104

otrivitoare, nu diuneazi unor animale cu un anumitcolorit, 52

selecfia aplicatd la, 66

suculente, pe litoral, 132

Plantule, distruse de insecte, 87

Pleuronectide, structura lor, 794, 195

Pointer, obiceiuri,273originea, 65

Polenul pinilor, 177

transportat pdn diferite miiloacc, 769, 170, 175

Polinii, dezvoltarca 1or, 207

Polyzoarc, aviculariile lor, 199

Pomi fructifeii, ameliorare ttept^td., 66

din Statele Unite, 99

Pomi fructiferi, vadetilti aclimatizate in Statelc Unitc, 137

Poole, Col., despre un Hentilltus ctt dungi, 150

Porci, modificagi prin lipsa de exercitiu, 173

negri, nu sint afectagi de Lachnantes, 52

Porunrb, incrucisat, 250, 257

Porunbei cu pene la piciozre si membrand interdigitall, 52

instinctul de a se da peste cap, 273

pui, 357

rase de, curn au fost produse, 6'7, 69

rase descrise gi originea lor, 57

fevenire la coloritul albastm, 147, L48

iucitori, nu pot iegi din gaoace, 100

Polamogelon, 321

Potirniche, cu urr bulgdr de pimint prins pe piciot, 307

Pouchet, coloritul Pleuronectidelor, 196

Prcstrvich, Dl., formagiile eocene din Anglia si din Franla,285

Proclotrupes, 160

Progresia geometrici a inmulgirii, B5

Proleolepas, 740

Proleus, 735

Pfune, in Statele Unite, 99

Psihologia, progresul ei viitor, 385

Pufinii (furtunarii), obiceiuti, 160

Pui de gdind, blindele instinctivd, 214

Plrgoma, gisit in cretacic, 273

0

puagga, cu dungi, 148, 149

Quatrefages, Dl., despre fluturi hibrizi, 231

ptrcr r tt.r, vaiabil\tate, 77

R

Radcliffe, Dr., organele electrice ale pegtelui-torpili., 1(;1

Rdgace, lupte, i01Ramond, plantele din Pirinei, 309-Ramsay,

Prof., degradarea aetianl, 259

despre falii, 260

despre grosimea formaliilor britanice:, 26()

Ranrsav, Dl., instinctele cucuiui, 276

:ll l{l

i{asc clornestice, caractcrc, 54

Raspindire geograficd, 297

Respindirea in perioada glacian, 30fi

Rltii, cioc, 192

ltata, domestici, rcducerca aripilcr, 52

Ragiunc si instinct, 209

Rccapitulare gencrali, 3(r7

Rcciprocitatca inctucis futlor, 239

Re proclucete, vitezi, 85

Rcversibilitatc, lege a ercditigii, 53, 54

porumbcilor ia coloritul albastru, 14fl

iiengget, despre mu;te distrugind vite, 90'R lndode ndro n, stetilitate, 236

Richard, Prof. despre A.rpicarpd, 338

Richardson, l. Sir, pe;tii ernisferei sudicc, 314- structura vevcriqilor, 757

Rindunici, inlocuirca unci spccii de citre alta, 92

Rinichi, la pisdri, 138

Robinia, altoiuri, 242

Rogers, Prof., harta Ameticei dc Nord, 2(r5

Rozitoare oarbc, 134

Rudimentarc, organe, 361

Rudimente importantc pentru clasificare, 338

Rtitimcver, despre vitelc indiene, 56, 23'7

S

Sagerct, despre altoiuri,|alamandra afra. 361,

Saliva fblositd la curbn:ri, 227

Salter, Dl., moartea prematutd" a embrionil or de hibrizi,2l4Salvin, Dl., ciocuriie ratelor, 193

Sdrat6, api, misura in care dduneazd. seminlelor, 3()4

rru distruge tnolustelc terestte, 327

$arpe cu clopolci, 176

$arpc cu dirrte pcntru strdpuns coaja oului, 216

I aurophagws .r ulp hural us, 759

Schacht, Prof., despre Phyllotaxie, 185

Schiodte, dcspre insc:ctc oarbe, 135

despte Pleuroncctide, 195

Schlcgel, despre Eerpi, 138

Schobl, Dr., despre urcchile poarecilor. 184

Sclavi, institrctul dc a *tce, 278

Scott J., Dl., desprc autosicriiitatea orhideelc-tr, 236

despre inctuci;area dc varictiti de Verbascaru, 251

Sebright J., Sir., dcsDrc anima,ic ir-rcruci;ate, 57

Sccigwick, Prof., grupe de spccii care apxr bnrsc, 27 I

Se leclia, incoustienti, 65

naturali, 95

nu a provocat steriiitatea", 242

obiecfii privir-rcl termenul, 96

organismelor domestice, 62

,lielcclia, principiu de origini mai vcche, (r5

\.rlecfia sexuald, 100

irrnintu, ariparc, 139

- capacitatc de rezisterrta la apa saratd, 304

crr cirlige, in insule, 324

Seminqe, in guqa gi intestinul pdsirilor, 3()5

in mil, 321

miiloacc de rdspindire, 16(), 175, 3()5 9i 306

mincate de pesti, 306, 321

valoare nutritivi, 93

Sexe, relalii, 101

Sexuali, selectia, 100

Sexuale, caractere, variabilc. 145

Sf. Elena, organismele din, 323

Silene, neftrtilitatea incrucigirilor, 239

Silliman, Ptof-." clcsprc ;obolani orhi, 134

Sirenia, aEnititi, 286

Sistcm natural, 336

Sitar de pidurc, cu pimint prins de picior, 306

I ifari.r, metamorfozi,, 359

Smith Hamilton, Col., dcspre cai cu dungi, 1,1()

Frcd, Dl., dcspre furnicilc asexuate, 229

despre furnicile catc fac sclavi, 21tl

Snritt, I)r., dcspre Polyzoarc, 200

$oarcci, aclintatiz.are, 737

cozi. 797

distrug albinc, 91

$ obolani, aclimatizarc " 137

orbi din pegteri, 734

se inlocuiesc unii pe algti, 92

Somoni, lupta dirttre masc'.rli si trasilarc curh:tt,.', 1()1

Sornervillc, I-orcl, de sl.tre se lcctirr , tilor'. 63

forbtts, ahoiri, 212

.\'orex, 343

Specializarea organclor, 124

Spccie, dominantd, 79

polimorfi, 73

Spccii, cate apar trrasc5il', 277

' care se modificd simultan in t()ate lumea, 282

Specii, cori.ru11c, r'ariabile, 78

Spcciile gcnurilor mati sint lariabile, 80

Specii, grupe clc, apat btusc, 277,274strb fbrmaliile siluriene, 274

Spenccr, Hcrbert, D1., de spre tcnclirrta unui echilihrtr

al tutlrfor fortclor, 246

prinrele trcpt(: dc clitttenlierc, 1.26

Spencer, Lord, despte' creitetea dimerrsiunilrr la l,ite, (.5

.\-plte:t, parazit, 217

Sptengel C. C., despre florile marginale, 139

desptc incrucigare, 10(r

.\'qua/odon, 286

Staflordshirc, schirnberi dc vegctalie, 89

St. Hilairc Atg., variabilitatca anumitor plantcr, l8('

- ilcspre clasilicarc, 339

St. John, Dl., despre obicciurilc pisicilor. 2 t2

Ste jari, r'ariabilitate, 76, 77

Stele de nrzrre, pedicelarii, 199

cichi, 16'2

Stcrilitate, <latoritd concliqiilor cle viaga schimbate, 50' 51

Stcrilitatea, cauzcle, 242

<latoriti conditiiloi' cletar',rrabilc, 245

INNEX

IN LII, X 3t);

Sterilitatea hibrizilor, 234

legile, 238

neprovocati prin scleclia naturala. 243

Stirc cenugiu, maninci seminte, 321

Strate, grosimea lor ill Marea Btitanic, 2(r0

Structuri, gradc de utilitate, 174

Strut, nu are capacitatc dc zbor, 19()

obiceiul de a oua irnPreuni' 217

- american, doui sPccii, 299

Sturzi, batjocoritor, din Galapagos, 329

cuibul, 231

- puii sint pitagi, 354

spccie acYaticd, 1(r0

Sturzul de visc, 92

Succesiunea geologici, 277

tipurilor pc aceleagi suprat-e1e, 292

Swavsland, Dl., piinintul care aderd dc picioarele pisirilor

mtgta\orte,\\\r,\s

T

'

[' a nai.s', dinrorfisnr. 73'['arsc, lipsd, 133'I'ausch, Dr, urnhelliterc, 185'f'carni, instinctivi, Ia pdsari, 214'I'egetmeier, I)1., celule dc albine, 222,225'l'cmminck, dcsprc ajutorul pc care-l aduce raspindirca

geograhcd clasi{ica1iei, 339'l'hornpson W. Sir, consolidarca scoarlei pimintului, 37 I

virsta lumii locuibile, 274'I'houin, desprc altoiuri, 242'l'hurct, Dl., incrucigarea la Fucus,240,244'l'hwaitcs, Dl., despre aclimatiz.arc, 136'l'bylacinus, 344'l'ierla dcl Fuegt-r, ciini, 214

plante, 316'finrp, care nu cauzeazd prin cl insu;i uroditjca.ri, 110

perioadi de, 259'Iip, urritatc dc, 179'I'ipuri, succesiuni dc tipuri irt acelea;i rcgiLrni, 292'['omes, Dl., desprc rispindirea liliecilor, 325'l raquair, Dr., dcsprc Pleuroncctidc, i96'l'rautschold, (lcsprc varietili intcrnrccliirrc, 2{t6'l'reccri, la r.atietiti sint rare, 1.54

'frifoi, vizitat de albine, 105'l'rifolium incarnalam, 105'I"rifolium pralense, 91, 105'l'rigonia, 2Bz'frilobites, 274

extincfia brusci, 282'l'rinren, Dl., clcspre insectc imitatriarc, 34(r

'frimotllsm la plante, 73, 246'l'rintoti, omoriti dc ccle laltc albine, 17i'l'roglodltes, 231,

cuiburi, 231'l'uco-tuco, orb, 134

'l'ulpini aborigcne de animale donrcsticc, 5(r

'futun, varictili incrucisate, 25L'l'1,polherium, 286

Li

Ugcr mdrit prin folcisire, 52

Uget, rudimentar, 3(r1

LT/ex, 354

frunze tinerc, 354

Itnbe//i.ferae, flori si seminle, 139

flori marginalc 9i centralc, 185

Uneltc de crcmene, dovedind vechimea omurlui' 5(r

Ljnghii tudimentare, 363

L)nitatea tipului, 179

Urechi plcostite la anitnalele dotrtestice, 52

rudimcntarc, 363

Liria lacrluans, 703

Urs, prinde insecte acvaticc, 15!)

Utilitate, importanfa in construcfia fiecirei pdrqi, 174

v

Valencicnncs, dcspre pe;tii dulcicoli, 32()

Variabilitatea, metisilot ;i a hibrizilor, 251

\raliagia, corelativd, 52, 738, 773

- in starc domesticl, 50

' in stare naturald., 71

lcgilc, 131- pr()v()cati dc influenga condiliilor de viagi asupra

sistcn-rului de reproducere, 50, 51

Variatiilc, analogc la specii distirrcte, 145

apar Ia vlrste corespunzitoarc, 53, 99

Varictdli, clasihcarea, 347

\rarictili dotnestice, extincqia lor, I 1'+

- cle ttanzilie, raritatea lor, 154

tertilitatea incrucigirilor dintrc clc, 249

lupta intrc, 92

natufalc, 70

sterilitatca incrucigitilor dintre ele, 250, 251

Y arzd., incrucisarea variet5lilot, 108

I/erbas curt, sterilitatea acestuia, 23(t

- varietiti incrucisate, 251

Virchow', clcsprc structura lcntilei cristalinc, 1(r.l

Verlot, Dl., desprc o mixandri dubll', 228

Verneuil, Dl., clc, ciespre succcsiunca spcciilt-rr,284Vest-indienc, insule, mamifercle, 326

Veverite:, gradagli in structurd, 757, 15u

Vibracuia, la Polyzoare, 200

\/idra, obiceiuri, cunl au fost dobindite, 157

Vinat, irrmullirea frinatd de parazigi, 89

I/iola, I1ori mici impcrfectc, 184

/ricolor.91Virginia, porci de, 99

Visc, relatii complexe, 46

Vulcanice, insule, erodarca, 260

\/ulturi, pielea gola;a a capului, 173

i9E L\DIrX

w

\\ agner, Dr., despre Cecidomlia, 353

\\ agner Moritz, despre importanfa izoldrii, 711

\\ allace, Dl., despre animale mimetice, 34(r

despre arhipelagul Malaiez, 326

despre Ceroxllus laceratas, 792

despre originea speciilor, 45

despre perfec;ionarea ochiului, 163

legile rispindirii geogrufrce, 302lepidoptere dimorfe, 73, 23A

limitele variagiei in stare domestici, 69

rasele din arhipelagul Malaiez, '75

Valsh, B. D., Dl. despre formele fitofage,75variabilitatea uniformd,, 146

\Waterhouse, Dl., celulele albinelor, 221

despre afrnitdgiLe generale, 34'7

marsupialele australiene, 717

pirgile foafte dezvokate sint variabile, 747, 142Watson H. C., Dl., despre aclimatizare, 736

despre convergenfi,, 726

despre multiplicarea indefiniti a speciilor, 727

despre plantele alpine, 309

despre raritatea varietdgilor intermediare, 155

flora din Azore,307rdspindirea varietiflor plantelor din Marea Bri-tanie, 74, 82

Wealc, Dl., licuste tfansportind seminle, 306

\fleismann, Prof., cauzele variabilitilii, 50

Westwood, antenele Hymenopterelor, 338

speciile aparfinind genurilor mari sint apropiatinrudite, 8t

'$?'estwood, tarsele la Engidae, 145

Whitaker, Dl., liniile de erodare, 260\Wichura Max, despre hibrizi, 244, 245, 253\Wollaston, DI., coleopterc apterc, 133

J coloritul insectelor de pe litonl, 732insecte inswlate,322

$7<rllaston, Dl., moluste taturalizate din Nladeira, 329,330mitatea varietigilor intermediare, 155

vaietdgi de insecte, 75

vaietLgi de molugte fosile din Madeira, 78

Woodward, Dl., despre Pyrgoma, 273

despre succesiunea continui a genurilor, 279despre succesiunea tipurilor, 293

durata formelor specifr,ce, 266\Wtight, Dl., Chauncey, despre girafl., 789

despre modificirile brugte, 207

Wyman, Prof., celulele albinelor, 222

corelagia dintre colorit si efectele oudvii, 52

Y

Youatt, DI., coarne rudimentare la bovine tinere, 3(r3

despre sele4ie, 63

despre sub-rase Ia oi, 65, 66

z

Zanthoxllon, 186

Zbot, cum se dobindegte capacitatea de, 158

Zebrz, dungi, 148

Zeug;odon, 286