1. INGRIJIREA BOLNAVULUI CU CHISTUL HIDATIC PULMONARDefinitie: este o boala provocata de localizarea si dezvoltarea in plamani a larvei de Taenia echinococus. CULEGERE DE DATECircumstante de aparitieEtiopatogenie: ouale parazitului eliminate din intestinul cainelui - gazda definitiva - infesteaza omul, care este gazda intermediara, exceptional pe cale respiratorie, prin inhalare, obisnuit pe cale digestiva. Contaminarea se face fie direct, prin contact repetat cu cainele, prin maini murdare, fie indirect, prin apa sau alimente infestate. Manifestari de dependenta (semne, simptome)Acestea sunt deosebite, in functie de de faza evolutiva necomplicata sau complicata a bolii.Chistul hidatic evolueaza in trei faze: -prima faza, de chist inchis, se caracterizeaza prin semne clinice de obicei negative. Uneori pot aparea urticarie, prurit, tuse iritativa, uscata, dispnee(tahipnee, sete de aer, respiratie dificila) sau hemoptizii. Examenul radiologie, insa, este caracteristic, relevand o opacitate rotunda cu contur net delimitat. La stabilirea diagnosticului contribuie eozinofilia sanguina, care depaseste 5%, pozitivitatea intra-dermoreactiei Casoni si a reactiei de fixare a complementului; -a doua faza, de vomica hidatica, se caracterizeaza prin deschiderea intr-o bronhie, prin care se elimina un lichid clar, cu gust sarat, eventual si membrane; vomica poate fi unica sau fractionata; se insoteste de un acces de tuse, de dispnee si dureri toracice violente, uneori si de hemoptizie; frecvent apar fenomene anafilactice; -faza de chist infectat, ultima faza, realizeaza simptomatologia unei supuratii pulmonare.Evolutia este lenta, indelungata cu fenomene de compresiune (cianoza, dispnee, tuse) ce apar cand chistul a ajuns de volumul unei portocale (posibil in 2 - 3 luni, dar si in 3 - 4 ani). Uneori, poate perfora in bronhii, in cavitatea pleurala.Examinari paracliniceExamenul radiologic toracic este cea mai importanta examinare. Aspectul clasic al chistului necomplicat, ce apare in peste 70% din cazuri, este opacitatea rotunda sau ovalara, net delimitata, cu contur subtire, cu structura omogena si intensitate subcostala, vizualizata pe radiografia de fata si profil.In restul cazurilor imaginea este mai rau delimitata, poate avea forme variabile,conturul imaginii poaste fi gros si neregulat, cu structura neomogena, punand probleme de diagnostic diferential.Examenul radioscopic poate releva variatii in diametrul chistului, in functie de fazele respiratiei.In chistul complicat, imaginile radiologice sunt polimorfe: aspectul de de semiluna la polul superior al opacitatii (semnaleaza iminenta rupturii), aspectul de membrana ondulanta, aspectul de abces pulmonar, sau mai rar aspectul pseudotumoral (prin incarcerarea membranei hidatice cu evacuarea in intregime a membranei).Cand ruptura se produce in cavitatea pleurala, se pot observa imaginile caracteristice pentru pneumotorax sau hidropneumotorax.Examenul computer-tomograf (sau examenul RMN) stabileste cu precizie structura lichidiana a opacitatii radiologice si absenta adenopatiilor mediastinale. Poate evidentia mai bine membrana retentionata.Echografia toracica este utila pentru evidentierea chistelor cu topografie pulmonara periferica sau pleurala, ca si a celor de dom hepatic.Bronhoscopia este rar utilizata in diagnosticul chistului hidatic. Este utila in formele pseudotumorale.Investigatiile de laborator : eozinofilia sanguine si IDR Cassoni (pot fi in limite normale, iar valorile crescute nu sunt specifice hidatidozei pulmonare).Alte determinari imunologice: hemaglutinarea indirecta, testele de imunofluorescenta si mai ales testului ELISA, care pare a avea cea mai mare specificitate si sensibilitate.Intradermoreactia Casoni - pozitiva

Probleme de dependenta dispnee diconfort eliminare inadecvata, hipertermie, risc crescut de deshidratare legat de prezena febrei i a dispneei. alterarea tegumentelor si mucoaselor deficit de autoingrijire anxietate Obiective: sa fie mbuntita permeabilitatea cailor respiratorii sa fie calmata durerea sa se stabilizeze functiile vitale si vegetative pacientul sa se odihnesc n vederea conservrii resurselor energetice pacientul sa fie echilibrat hidro- electrolitic pacientul sa fie satisfacute nevoile fundamentale pacientul sa fie ferit de pericoleInterventiirepaus la pat abord venos oxigenoterapiedrenaj postural i tapotaj toracic n vederea mobilizrii secreiilor traheobronice;creterea eficienei eliminrii secreiilor:- hidratare corespunztoare,- aerosoli ,- administrarea a 2-3 litri de lichide/zi dac nu exist contraindicaii legate de problemele de sntate ale pacientului- administrarea de mucolitice (acetilcisteina, etc);msuri de reducerea a durerii: administrarea de analgetice innd cont de efectul depresor respirator pe care acestea l poate avea;Asistenta medicala: ncurajeaz pacientul s se odihneasc ct mai mult;ajut pacientul s aib o poziie confortabil i s-i schimbe poziia atunci cnd dorete; asigura alimentatia; suplineste pacientul in satisfacerea nevoilor fundamentale;administrarea antibioticelor prescrise la intervalul corect de timp efectueza investigatiile ce tin de competenta sa; pregateste pacientul pentru punctie sau preoperator respecta masurile de prevenire a infectiilor nosocomiale educatia pacientuluiTratamentData fiind evolutia chistului hidatic spre complicatii grave, cu potential letal, tratamentul se impune. Acesta este complex, medico-chirurgical. Tratamentul chirurgical trebuie sa fie conduita de electie.lichidului) si extragerea membranei hidatice.Rezolvarea cavitatii restante se poate face si ea in mai multe maniere, in functie dedimensiunea chistului si topografia sa. Exista procedee chirurgicale ce desfiinteaza cavitateaprin capitonaj, sau care o lasa deschisa dupa sutura fistulelor bronsice. Alte procedeerecomanda drenajul separat al cavitatii perichistice si al celei pleurale.Interventiile de exereza pulmonara de tipul lobectomiei se efectueaza doar in anumitecazuri :- chiste gigante ce videaza un lob- chiste multiple- echinococoza alveolara- chistele cu supuratii ireversibile parenchimatoase.Tratamentul radical este numai chirurgical. Profilaxia bolii urmareste evitarea contactului prea intim cu cainii, spalarea sistematica a mainilor inainte de masa, precum si spalarea fructelor si a zarzavaturilor care pot fi infestate prin dejectiile cainilor.

2. INGRIJIREA BOLNAVULUI CU ABCES PULMONAR

DefiniieAbcesul pulmonar este o colecie purulent, de obicei unic, localizat n parenchimul pulmonar, care se evacueaz prin cile respiratorii, n urma deschiderii n bronhii, nsoindu-se de expectoraie muco-purulent i imagine radiologic hidroaeric.

EtiopatogenieAgenii patogeni sunt pneumococul, streptococul, stafilococul. Cile de ptrundere a germenilor n parenchimul pulmonar sunt: aerian (prin inhalarea unor produse septice), limfatic sau hematogen (nsmnarea plmnilor cu emboli dintr-un focar supurat) prin continuitate, de la un focar septic din vecintate.

Culegere de date: Circumstante de aparitie: Factorii favorizani sunt frigul, oboseala, alcoolismul, diabetul zaharat, fumatul etc. Condiiile favorizante cele mai frecvente sunt: stenozele bronice (de obicei n cancerul pulmonar), broniectaziile, suprainfectarea unor afeciuni preexistente (chist hidatic, chist aerian, atelectazii, etc.), diverse infecii situate la distan (sinuzite, otite, infecii dentare, etc.) cu inhalarea de particule ncrcate cu bacterii furuncule, flebite, traumatisme toracice, etilismul cronic anestezia accidentele vasculare noite de pierderea cunotinei sindroamele de aspiraie

ClasificareSupuraia pumonar poate fi: primitiv-abces cu germeni piogeni (care provoaca formarea de puroi, ca streptococii si stafilococii), abces micotic. sau secundar: unei alte afeciuni pulmonare (pneumonie, bronhopneumonie, broniectazie, atelectazie, neoplasm, stenoze bronice a), unei supuraii toracice abces subdiafragmati- embolii septice pulmonare de al un focar aflat la distan n cadrul unei septicemii. ComplicaiiComplicaiile abcesului pulmonar sunt: -pleurale (pneumotorax spontan, pleurezie), -cronicizare - caexie cu amiloidoz, -broniectazii secundare -complicaii la distan (diseminare la distan, septicemie).

Problemele pacientului: dispnee, clearance ineficient al cailor respiratorii, disconfort, eliminare inadecvata, hipertermie, risc crescut de deshidratare, febra, alterarea tegumentelor si mucoaselor, deficit de autoingrijire, anxietate. Obiective: sa fie mbuntita permeabilitatea cailor respiratorii sa fie calmata durerea sa se stabilizeze functiile vitale si vegetative pacientul sa se odihnesc n vederea conservrii resurselor energetice pacientul sa fie echilibrat hidro- electrolitic pacientul sa fie satisfacute nevoile fundamentale pacientul sa fie ferit de pericoleInterventii:repaus la pat cel puin 6 sptmni i un regim igieno-dietetic complet (proteine, glucide, vitamine, lichide). abord venos, PEV. oxigenoterapiedrenaj postural i tapotaj toracic n vederea mobilizrii secreiilor traheobronice;Drenajul postural sau aspiraia prin bronhoscopie se instituie cnd expectoraia este abundent. De mai multe ori pe zi, se aeaz bolnavul timp de 15-20 de minute n poziia care favorizeaz cel mai mult eliminarea secreiilor. creterea eficienei eliminrii secreiilor:- hidratare corespunztoare,- aerosoli ,- administrarea a 2-3 litri de lichide/zi dac nu exist contraindicaii legate de problemele de sntate ale pacientului- administrarea de mucolitice (acetilcisteina, etc);msuri de reducerea a durerii: administrarea de analgetice innd cont de efectul depresor respirator pe care acestea l poate avea;Asistenta medicala: ncurajeaz pacientul s se odihneasc ct mai mult;ajut pacientul s aib o poziie confortabil i s-i schimbe poziia atunci cnd dorete; asigura alimentatia; suplineste pacientul in satisfacerea nevoilor fundamentale;administrarea antibioticelor prescrise la intervalul corect de timp efectueza investigatiile ce tin de competenta sa; pregateste pacientul pentru punctie sau preoperator; respecta masurile de prevenire a infectiilor nosocomiale.

TartamentTratamentul antiinfecios, cu antibiotice, administrate dup antibiogram n asocieri sinergice da antibiotice bactericide cu spectru larg i ntotdeauna, asanarea focarelor septice.Se asociaz expectorante, hemostatice. Tratamentul chirurgical se recomand cnd cavitatea persist i nu survine ameliorarea. Dac tratamentul este precoce i intens, se obine vindecarea.

3. INGRIJIREA BOLNAVULUI CU PLEUREZIA PURULENTA

Definitie: pleurezia purulenta este o colectie purulenta pleurala provocata de germeni piogeni.Empiemul poate cuprinde tot spatiul pleural - pleurezie purulenta generalizata - sau ocupa o zona limitata din acesta (empiemul pleural localizat).Din punct de vedere etiologic se intalnesc:Pleurezia purulenta tuberculoasa, in majoritatea cazurilor secundara tuberculozei pulmonare. Calea de propagare este limfatica sau directa, prin deschiderea unui focar in pleura. Poate aparea si ca o complicatie a pneumoloraxului terapeutic. Exista si o localizare primitiva a tuberculozei la pleura, cunoscuta sub numele de abces rece pleural.Pleurezia purulenta netuberculoasa, cu punct de plecare de la o infectie pulmonara (pneumonie, bronhopneumonie, abces pulmonar), germenii cei mai frecventi fiind pneumococul, streptococul, stafilococul. Simptomatologie: debutul bolii este variabil, fiind adesea mascat de boala primitiva. Boala este sugerata de febra cu caracter de supuratie, atingerea severa a starii generale, de junghiul toracic rebel la tratament sau de o pneumonie care nu se vindeca.Circumstante de aparitie:EtiologiePosttraumatice (traumatismele toracice deschise)Secundare unor procese bronhopulmonare(pneumonii ,abcese,bronsiectazii)Secundare unor supuratii de vecinatate(abcese subfrenice,abcesehepatice,peritonite)Metastaze hepatice

Investigatii paraclinice-Radiografia toracica-Tomografia computerizata-Echografia-Toracenteza permite stabilirea diagnosticului de certitudine si ghideazatratamentul. Problemele pacientului: disconfort dispnee hipertermie eliminare inadecvata potential de alterare a nutritiei fatigabilitate intoleran la efort potential de complicatiiObiective:- sa fie identificata sursa de dificultate;- sa fie imbunatatita respiratia;- sa fie favorizata expansinea toracica;- sa se combata infectia cauzala;- sa fie ameliorat disconfortului toracic - sa se previna complicatiile;- sa fie satisfacute nevoile pacientului;- sa fie echilibrat nutritional.Interventii: Asistentul medical:- asigura repaus la pat, pozitie antalgica, care faciliteaz o ventilaie maxim , alimentatie usor digerabila, , bogat n vitamine administreaza oxigen administrarea tratamentului medicamentos efectueaza investigatii: recoltari de sange, urina si sputa pregateste pacientul pentru examinari radiologice invata pacientul sa efectueze gimnastica medicala observa semnele si simptomele unor complicatii educatia pacientului:tratament la domiciliu, exercitii respiratorii, necesitatea recoltarii sputei.Asistentul medical are un rol important n instituirea msurilor terapeutice, urmrind totodat eficiena acestora.va pregti pacientul n vederea punciei pleurale asigurnd totodat supravegherea striigenerale a pacientului i a funcionrii drenajului pleural dup efectuarea manevrei;va nota n foaia de observaie la fiecare 8 ore cantitatea i aspectul lichidului pleural drenat;interveniile asistentului medical vor fi organizate n raport cu suferina de baz ce adeterminat apariia pleureziei.Tratamentul medical consta in punctionarea cavitatii pleurale, evacuarea puroiului, spalarea cavitatii cu solutie clorurosodica izotonica incalzita si introducerea in pleureziile netuberculoase de penicilina (1000000 u.i.), oxacilina (0,5 g), meticilina (1 g), ampicilina (0,5 g) sau gentamicina (5 - 15 mg).Se adauga antibiotice pe cale generala: penicilina, tetraciclina, eritromicina, in cele netuberculoase; in cazuri speciale, corticoterapie sau fermenti proteolitici (streptokinaza etc.) intrapleural.Tratamentul simptomatic, pentru calmarea durerii si a tusei. Tratamentul tonic general si gimnastica respiratorie completeaza masurile terapeutice medicale.Tratamentul chirurgical este indicat in cazurile rezistente la tratamentul medical: drenaj chirurgical, costotomie sau pleurotomie, dupa caz.

Toracocenteza sau puncia Pleurala (participarea asistentului medical)

Definiie Puncia cavitaii pleurale efectuat cu ajutorul unui ac special pentru puncie

Scop In scop explorator pentru stabilirea prezenei unei colecii de lichid pleural i a naturii acestuia In scop terapeutic pentru evacuarea unei colecii de lichid pleural sau introducerea unor substane medicamentoase n cavitatea pleural

Indicaii Pleurezii Hemotorax Pneumotorax In tumori pulmonare insoite de colecie lichidian Insuficien cardiac insoita de colecie lichidian n cavitatea pleural

Pregtirea materialelor necesare Tava medicala sau msu de traramente Materiale pentru spalarea minilor Mnui sterile Seringi de 1-2 ml, de unic folosin Ace de unic folosin pentru injecie subcutanat Ace speciale pentru puncia pleurala de 10-12 cm Eprubete sterile Aparat de aspiratie sau 2 seringi de 20 ml de unic folosin Soluii dezinfectante: alcool sanitar, betadin sau paduri alcoolizate Soluii medicamentoase: xilin 1%, atropin Comprese sterile i leucoplast Tavi renal Recipient pentru colectare Materiale pentru reactia Rivalta: 1 pahar conic, 50 ml ap distilata, soluie de acid acetic, pipet, lichid extras Recipieni pentru colectarea deeurilor

Pregtirea mediului Sala de tratamente cu temperatur optim

Pregtirea pacientului Pregtirea psihica: se informeaz pacientul cu privire la efectuarea procedurii; necesitate, importana, durata. Se obine consimmantul informat al pacientului Pregtirea fizic: Se dezbrac pacientul pn la bru Se aeaz pacientul n funcie de starea sa: Pe scaun, n poziie eznd, pe un scaun cu sptar, cu fruntea sprijinit de membrul superior, iar membrul superior de partea ce urmeaz sa se efectueze puncia, se aduce peste cap pn la urechea opusa ; La marginea patului cu toracele flectat anterior i coatele sprijinite pe genunchi; Decubit lateral cu hemitoracele afectat mai sus; Se efectueaz preanestezia, la recomandarea medicului, cu 1 fiol atropina nainte de puncie cu 15-20 minute

Pregtirea asistentului medical Se spal pe mini si se dezinfecteaz Imbrac mnui sterile

Execuia tehnicii Se identifica pacientul Se masoar funciile vitale i vegetative Se aseaz pacientul in poziie adecvata si se dezinfecteaza locul punctiei cu betadina Se pregateste seringa cu xilina 1%, se ofera medicului Se ofera medicului acul cu care se va face punctia Medicul introduce acul in:1. Spatiul 7-8 intercostal, razant cu marginea superioara a coastei inferioare, in plina matitate Se extrage lichidul cu ajutorul a 2 seringi de 20ml sau cu un aspirator adecvat Se recolteaz lichid in eprubete sterile pentru analize Se supravegheaz ca evacuarea lichidului s se fac lent fara a depi 1200 ml pe puncie pentru a evita EPA Se extrage lent acul, se dezinfecteaz i se panseaza steril locul punciei Se efectueaz reacia Rivalta pentru a se observa natura lichidului: exudat sau transudat Se eticheteaz i se trimite la laborator lichidul colectat pentru examinri biochimice , citologice, bacteriologic Se transport pacientul la radiologie pentru efectuarea radiografiei de control

ngrijirea pacientului dup tehnic Se aseaz pacientul confortabil n pat Se monitorizeaz n permanent starea pacientului pentru a surprinde eventualele complicaii Se ofera pacientului la pat toate materialele de care are nevoie Se alimenteaz pacientul la pat mai nti cu lichide: ceai, compot, cafea Se administreaz medicamentele conform prescripiilor medicale

Notarea i interpretarea tehnicii n foaia de observaie Se noteaz tehnica in foaia de observaie sau dosarul de ngrijire al pacientului cu data, ora, cantitatea de lichid extras, aspectul lichidului, numele medicului care a efectuat puncia.

Accidente / incidente Puncie alb nu se obine lichid neparea coastei Aspirarea de sange prin lezarea pachetului vascular intercostal Edem pulmonar acut prin evacuarea brusca a coleciei Infecie exogena a cavitaii pleurale Pneumotorax Foarte rar- sincop sau oc pleural

Observaii La cerina medicului, asistenta poate efectua reacia Rivalta. ntr-un pahar conic de sticl se introduc 50 ml de ap distilat i o pictura de acid acetic, se adauga una dou picturi din lichidul extras. Reacia este pozitiva cand picatura de lichid se transform ntr-un nor ca un fum de igar i poart numele de exudat. Reacia este negativ cnd pictura de lichid cade n pahar fr s produc modificri i poarta denumirea de transsudat.

4. INGRIJIREA BOLNAVULUI CU TETRALOGIA FALLOT

Tetralogia Fallot este cel mai frecvent intalnit defect cardiac congenital cianogen, si consta de fapt in asocierea a patru anomalii anatomice : stenoza infundibulara (obstructia fluxului sangvin din ventriculul drept), defect de sept ventricular, aorta dextropozitionata si hipertrofie de ventricul drept. Ocazional, unii pacienti prezinta si defect septal atrial, atunci afectiunea fiind denumita pentada Fallot (consta in 5 defecte). Datorita faptului ca tetralogia Fallot este o afectiune cu evolutie progresiva, multi copii au nevoie de corectie chirurgicala. Momentul cel mai potrivit pentru realizarea acesteia depinde insa de foarte multi factori, inclusiv de intensitatea simptomatologiei si de defectele asociate (de exemplu atrezie pulmonara, multiplu defect de sept ventricular). Actualmente, specialistii sunt de parere ca cel mai bine ar fi ca interventia sa se realizeze inainte ca pacientul sa implineasca varsta de 1 an. Cianoza este stabilizata prin administrarea prostaglandinelor, utilizarea acestora reducand in timp chiar si necesitatea de a se interveni chirugical ulterior. CULEGERE DE DATECircumstante de aparotieCauza bolii este incomplet cunoscuta, desi studii genetice sugereaza faptul ca are o etiologie multifactoriala. Au fost identificati si o serie de factori prenatali asociati cu un risc mai crescut de aparitie a afectiunii, printre care: - Rubeola materna (sau alte infectii virale) in timpul sarcinii;- Nutritie prenatala foarte saraca in principii alimentare sanatoase; - Consumul de alcool in timpul gestatiei;- Varsta mamei mai mare de 40 de ani; - Diabetul zaharat al mamei.Simptomatologie- MANIFESTARI DE DEPENDENTA- modificari de culoare ale tegumentelor, buzelor, unghiilor (cianoza- devine mult mai evidenta cand copilul se supara si plange foarte tare);- dificultati de alimentare, lipsa poftei de mancare; - lipsa cresterii in greutate; - lipotimii (lesinuri); - dezvoltare fizica defectuoasa; - asezarea in pozitia ghemuit in timpul episoadelor cianotice (astfel se amelioreaza simptomele);- aparitia degetelor hipocratice (daca afectiunea evolueaza); - dispnee care se accentueaza cu varsta; - hemoptizie (la copiii mai mari).- intoleranta la efort.Investigatii paracliniceInvestigatiile paraclinice pot consta in: - investigatii hematologice: de obicei hemoglobina si hematocritul sunt crescute, in functie de gradul cianozei. Plachetele sunt scazute (pacientul are tendinta la hemoragii), factorii coagularii sunt si ei diminuati. Fibrinogenul este scazut si exista o tendinta generala la prelungirea timpilor coagularii;- determinarea gazelor sangvine: saturarea cu oxigen a sangelui arterial variaza intre 65 - 70% (scazuta) Investigatiile imagistice includ: - Radiografii: la inceput, exista posibilitatea ca hipertrofia ventriculului drept sa nu fie foarte evidenta, deci aspectul clasic de cord in sabot sa nu existe. Apare insa reducerea desenului vascular pulmonar;- Ecocardiografii: majoritatea defectelor cardiace sunt foarte bine diagnosticate prin efectuarea ecocardiografiilor Doppler color. Prin astfel de investigatii sunt diagnosticate si eventualele anomalii valvulare, coronariene. In foarte multe cazuri, ecocardiografia Doppler este singura investigatie necesara stabilirii diagnosticului;- Rezonanta magnetica nucleara: este foarte utila in vederea stabilirii corecte si exacte a traseului aortei, a particularitatilor arterelor pulmonare si ramurilor corespunzatoare, a hipertrofiei ventriculare drepte;-Electrocardiografie: inregistreaza unde hipervoltate in cazul aparitiei hipertrofiei cardiace, axul inimii este deviat la dreapta. Procedura cu valoare diagnostica poate fi si cateterizarea cardiaca, ea permitand vizualizarea angiografica a arterelor pulmonare si a ventriculilor. Ea permite de asemenea, masurarea presiunilor in diferite camere cardiace, dar si incarcarea cu oxigen a sangelui in interiorul inimii, identificand posibilele sunturi.

Problemele pacientului deficit de ventilaie dispnee alterarea perfuziei tisulare fatigabilitate alimentatie inadecvata prin deficit postura inadecvata alterarea tegumentelor, mucoaselor si fanerelor comunicare ineficienta clearance ineficient al cailor respiratorii deficite de autongrijire vulverabilitate fata de pericole deficit de diversificare a activitilor recreative.

Obiective- sa se asigurare respiraie optima- sa se asigurare circulatie optima- sa se asigurare securitatea i confortul fizic- pacientul sa fie alimentat si hidratat corespunzator necesitatilor sale- pacientul sa sa beneficieze de somn si odihna corespunzator - pacientu sa comunice eficient- pacientul sa fie ferit de pericole

Interventii:Prioritati in ingrijire:- supravegherea, monitorizarea functiilor vitale si vegetative;- supravegherea starii de constienta;- profilaxia infectiilor;- prevenirea complicatiilor.Interventii autonome: comunicare eficienta; igiena; hidratare, alimentatie echilibrata; profilaxia infectiilor; educatia pacientului si a mamei; supravegherea tratamentului; asigurarea conditiilor de confort si siguranta; repaus la pat; pozitie care sa favorizeze respiratia.Interventii delegate: oxigenoterapie efecturea investigatiilor cu efort minim din partea pacientului administrarea medicatiei prescrise;- ngrijiri corect aplicate pre i postoperatorii.Tratamentul tetralogiei Fallot este in principal chirurgical. El poate asigura repararea definitiva a defectului, si trebuie facut cat mai rapid in cazul pacientilor cu hipoxemie progresiva si recurenta episoadelor cianotice. Bebelusii asimptomatici nu au nevoie de un tratament medical special. Se prefera ca tratamentul chirurgical sa fie realizat in primul an, daca acesta este necesar. Uneori medicii pot hotara daca micutul are nevoie de mai multe interventii chirurgicale, in aceasta situatie prima interventie fiind menita sa amelioreze circulatia sangelui catre plamani.

5. INGRIJIREA BOLNAVULUI CU STENOZA MITRALADefinitie: valvulopatie care se caracterizeaza prin ingustarea orificiului mitral (care are o suprafata in mod normal de 4 - 6 cm2) cu scaderea umplerii diastolice a ventricolului stang. In stenoza mitrala foitele valvei mitrale devin fibroase, ingrosate si rigide, astfel ca orificiul mitral se ingusteaza. Acest lucru reprezinta un obstacol pentru trecerea sangelui din atriul stang spre ventriculul stang, ceea ce duce la cresterea presiunii in atriul stang, ulterior creste presiunea in circulatia pulmonara si apoi in ventriculul drept.Stenoza mitrala este cea mai frecventa afectiune valvulara. Stenoza mitrala apare mai frecvent la femei decat la barbati. Aceasta boala valvulara tinde sa devina rara in tarile dezvoltate, dar ramane foarte frecventa in tarile in curs de dezvoltare.

CULEGERE DE DATECircumstante de aparitieCauzele aparitiei stenozei mitrale: Reumatismul articular acut Malformatiile cardiace congenitale Endocardita bacteriana (infectia bacteriana a valvelor cardiace) Miocardita (inflamatia sau infectia muschiului inimii) Radioterapia (utilizarea radiatiilor ionizante in tratamentul anumitor boli, indeosebi al cancerelor) la nivelul toracelui Asocierea cu unele afectiuni: lupusul eritematos sistemic, artrita reumatoida, sindromul carcinoid, etc.

Simptomele manifestari de dependenta Respiratie dificila, respiratie constientizata ca anormala, determinand o situatie de discomfort. Initial apare la eforturi mari, apoi la eforturi mai mici, cedand sau ameliorandu-se la intreruperea efortului. Durere toracica retrosternala data de distensia arterei pulmonare. Hemoptizie - eliminarea de sange prin tuse ;apare datorita hipertensiunii pulmonare (cresterea tensiunii din arterele pulmonare) si este considerata o echivalenta de edem pulmonar acut (invadare a alveolelor de catre plasma sangvina care a traversat peretele capilarelor); poate sa apara si datorita tromboembolismului pulmonar (blocarea circulatiei arteriale pulmonare printr-un cheag de sange). Tusea - apare frecvent in stenoza mitrala, poate fi episodica in accentuarea acuta a stazei venoase pulmonare sau poate fi persistenta datorita stazei venoase pulmonare cronice Palpitatii - apar atat in repaus cat si la efort si sunt date de tulburarile de ritm asociate stenozei pulmonare Raguseala (disfonie) - apare prin compresia nervului recurent stang de catre atriul stang dilatat Disfagie este dificultatea de a inghiti care se manifesta ca o senzatie de incetinire sau oprire a bolului alimentar pe traiectul esofagian; apare prin compresiunea esofagului de catre atriul stang dilatat Oboseala accentuata- apare treptat, la eforturi mari, apoi la eforturi tot mai mici, devenind in cele din urma permanenta si in repaus; fatigabilitatea apare datorita oxigenarii insuficiente a tesuturilor, precum si a aportului inadecvat de nutrienti la acest nivel Tulburari menstruale de tipul oligomenoreei (reprezinta o diminuare a volumului si duratei fluxului menstrual) sau amenoreei (absenta menstruatiei). Facies mitral - aspectul vinetiu al pometilor, buzelor si varful nasului.Investigatii: cateterism cardiac; radiografie cord- pulmon; electrocardiograma; examenul ecocardiografic.Complicatiile stenozei mitrale: Edemul pulmonar acut este o urgenta medicala determinata de trecerea lichidelor din vase in interstitiul pulmonar si apoi in alveolele pulmonare. Hipertensiunea pulmonara apare atunci cand tensiunea din arterele pulmonare (vasele care transporta sangele de la inima la plamani) devine mai mare decat normal. Acest lucru creste efortul partii drepte a inimii. Insuficienta cardiaca dreapta presupune incapacitatea inimii drepte de a asigura necesarul acoperirii nevoilor metabolice. Simptomele sunt hepatalgii (dureri la ficat), balonari, greturi, anorexie (lipsa poftei de mincare). Fibrilatia atriala apare atunci cand activitatea electrica cardiaca devine neregulata si provoaca contractii rapide si necoordonate ale atriilor. Migrarea cheagurilor de sange de la nivelul inimii spre creier ( cu aparitia accidentului vascular cerebral) , plamani, intestine, rinichi, sau in alte zone. Endocardita bacteriana este o infectie a valvelor inimii sau a stratului sau intern (endocardul).Apare cel mai frecvent la pacientii care au deja o afectiune valvulara preexistenta.

Probleme de dependenta:- alterarea perfuziei tisulare- dispnee de efort- alterarea abilitatii de a continua activitatile incepute- alterarea mobilitatii;- disconfort- fatigabilitate- risc de complicatii.

Obiective:- sa fie redusa dispneea - sa fie combatuta hemoptizia- sa se previna complicatiile- sa se asigurare securitatea i confortul fizic- pacientul sa sa beneficieze de somn si odihna corespunzator - pacientul sa fie ferit de pericoleInterventii:Prioritati in ingrijire:- supravegherea, monitorizarea functiilor vitale si vegetative;- supravegherea starii de constienta;- profilaxia infectiilor;- profilaxia infectiilor;- prevenirea complicatiilorInterventii autonome: comunicare eficienta hidratare, alimentatie profilaxia infectiilor; educatia pacientului; supravegherea tratamentului; repaus la pat; asigurarea conditiilor de confort si siguranta.Interventii delegate: oxigenoterapie efecturea investigatiilor cu efort minim din partea pacientului administrarea medicatiei prescrise;- ngrijiri corect aplicate pre i postoperatorii.

Tratament - Acesta se face pe baza de medicamente diuretice si digitalice, chiar de anticoagulante. Ca in orice valvulopatie, trebuie luate precautii pentru a indeparta orice risc de endocardita (infectie a valvulei), in particular in cursul ingrijirilor dentare. Atunci cand stenoza mitrala este stransa si prost tolerata, se poate avea in vedere fie o valvuloplastie percutanata (cu ajutorul unei sonde dotate cu un balonas), fie o interventie chirurgicala, comisurotomia sau inlocuirea valvulara.6. INGRIJIREA BOLNAVULUI CU TRAUMATISME TORACICESemnele si simptomele consecutive unui traumatism toracic sunt: tahip-neea, respiratiile superficiale si durerea toracica provocata sau accentuata de miscarile respiratorii. La acestea se pot asocia semnele generale ale unei hemoragii importante.Lipsa simptomatologiei toracice nu exclude probabilitatea existentei unor leziuni traumatice la acest nivel.Examenul clinic ncepe cu inspectia gtului si toracelui, apreciind: cianoza, frecventa si eficienta respiratiilor, simetria si amploarea miscarilor respiratorii, existenta unor miscari paradoxale ale cutiei toracice, marci traumatice (exco-riatii, echimoze), prezenta unui emfizem subcutanat, deviatia traheei, turgescenta jugularelor, absenta sau prezenta unor plagi penetrante.Palparea cauta crepitatiile unui emfizem subcutan, miscarile anormale ale reliefului osos, durerea provocata de presiunea exercitata pe coastele fracturate.La auscultatie se cauta bilateral prezenta sau absenta murmurului vezicular. Absenta acestuia unilateral sugereaza pneumo- sau hemotorax.Fracturile de coaste, cnd sunt prezente, atrag atentia astipra unui transfer mare de energie n timpul traumatismului. Astfel de leziuni se asociaza adesea cu contuzie pulmonara, pneumotorax (plamnul este ntepat de coasta rupta), sau hemotorax (desirarea unei artere sau vene intercostale).Palparea arcurilor costale pune cu usurinta n evidenta durerea provocata n focarul de fractura, precum si crepitatiile osoase.Fractura de coasta n sine nu pune n pericol viata. De aceea trebuie cautate leziunile asociate de organe interne. In fracturile coastelor inferioare (8-12) pot coexista rupturi de splina, ficat sau rinichi. In fracturile primelor 2 coaste (care sunt rezistente si bine protejate) probabilitatea existentei unor leziuni vasculare grave este foarte mare.Tratamentul fracturilor costale simple este pur simptomatic (antialgice), imobilizarea n orice fel a focarelor de fractura fiind contraindicata. Pacientul va fi ncurajat sa respire normal si sa tuseasca. Voletul costal apare cnd 2 sau mai mul 929g61j te coasti adiacente sunt fracturateIn cel putin 2 locuri. Este ntlnita in accidentele de masina prin impact fontal (coliziunea sternului cu volanul), sau prin impact lateral.Semnul patognomonic este prezenta miscriloi paradoxale la nivelul zonei cuprinse ntre cele doua linii de fractura. Perturbarea severa a mecanici respiratorii duce la hipoxie, care este relevata de instalarea cian.Voleiul costal este consecinta unui transfer mare de energie n momentul traumatismului si se poate asocia cu oricare din leziunii citate la fracturile de coaste.Orice traumatizat cu volet costal evident trebuie sa primeasca oxigeno terapie. Daca este n insuficienta respiratorie se impune si asistarea miscarilor respiratorii cu balonul prin intermediul mastii. Unii pacienti pot necesita intubatie orotraheala si ventilatie mecanica.Confuzia pulmonara este o arie de parenchim traumatizata, in care s-au produs sngerari interstitiale si intraalveolare care mpiedica schimbul gazelor respiratorii.Contuziile pulmonare sunt consecutive unor traumatisme cu transfer mare de energie (volet costal, palgi mpuscate), agravnd hipoxia provocata de tulburarile severe de mecanica respiratorie.Insuficienta respiratorie consecutiva impune oxigenoterapie, in cazurile severe impunndu-se asistarea respiratiei pe masca cu balonul.Pneumotoraxul se caracterizeaza prin prezenta aerului n spatiul interpreular i. Acesta poate sa provina de afara printr-o plaga penetranta toracica sau din plamn dintr-o plaga pulmonara.Transformarea cavitatii pleurale dintr-o cavitate virtuala intr-o cavitate reala face ca plamnul sa colabeze progresiv pe masura ce aerul se aduna in acesl spatiu. Pneumotoraxul simplu este n general bine compensat la bolnvi tineri tineri fai ifectiuni pulmonare preexistente. Cu totul alta este situatia in cazul pacientilor cu capacitate respiratorie redusa. Pneumotoraxul deschis permite trecerea aerului in si dinspre cavitatea pleurala. Tulburarile mecanicii respiratorii sunt mai severe decat in cazul precedent.La inspectie este localizata plaga penetranta toracica, iar auscultarea atenta confirma daca prin plaga este vehiculat aeir si daca da n ce sens. (uni sau bidirectional). Aultatia de partea afectata constata diminuarea sau chiai absenta murmurului vezicular. Ca gest de prim ajutor plaga toracica este acoperita cu o folie de plastic de circa 10*10cm lipita la tegumente cu leucoplast pe trei laturi, astfel nct se creeaza o supapa care permite doar iesirea aerului din cavitatea pleurala.Pnemotoraxul "cu supapa se caracterieaza prin existenta unei plagi penetrante toracice care permite trecerea aerului ntr-un singui sens: spre cavitatea pleurala. Tensunea mare care se creeaza progresiv in hemitoracele respectiv antreneaza tulburari majore de dinamicarespiratorie si chiai de dinamica cardiaca, punnd in pericol imediat viata.Trebiue avut in vedere ca orce pacient cu pneulmo sau hemopneumo torax poate dezvolta un pneumotorax in tensiune.Semnele si simptomele unui pneumotorax In tensune includ: senzatia iminenta se moarte , cianoza , tahipnee , diminuarea sau absenta murmurului vezicular de partea afecatata, distensia venelor jugulare, deviatia traheala, emfizem subcutan, tahicardie, hipotensiune. In aceste cazuri pe langa oxigeno terapie si eventual asistarea respiratiei cu balonul pe masca, se impune decumprimarea de urgenta a cav. Pleurale afectate, si transportul cat mai rapid al vichtimei la spital. O solutie temporara care sa amelioreze starea pacientului este indepartarea pentru cateva secunde a pansamentului care acopera plaga astfel incat aierul sa se poate evacua la acest niivel.Mnevra va fi repetata decate ori este nevoie. Daca plaga sa sigilat spontan, sau daca avem de a face cu un traumatism toracic inchis, este necesarea punctionarea cav. Pleurale cu un ac cu lumen mare. Cele 3 criterii care indica acestea manevra sunt:1. insuficienta respiratorie ce se agraveaza2. murmur vezicular diminuat sau absent pe partea afectata;3. hipotensiune arteriala (