Cetatea Râşnov este monument naţional clasa "A"

CETATEA DACICĂ

Pe Dealul Cetăţii, cercetările arheologice au demonstrat existenţa unor elemente de fortificaţie încădin epoca bronzului. Sistemul defensiv consta din 3 şanţuri şi tot atâtea valuri de apărare, plasate înpunctul vulnerabil, adică spre Est. Fortificaţia dacică este anterioară cuceririi Daciei de către romanişi se pare a-şi afla sfârşitul în preajma războaielor dacice.

Ultimele cercetări arheologice (2010) par a confirma existenţa pe Dealul Cetăţii a celebrei,,Comidava”, aşezare dacică menţionată între ,,oraşele strălucite ale Daciei” de către geografulClaudius Ptolemeu din Alexandria Egiptului. Latinizat, toponimul a devenit ,,Cumidava” şi subaceastă formă apare pe un monument din timpul împăratului roman Alexander Severus (222-235după Christos).

CETATEA TEUTONĂ

Cetatea medievală se presupune că a fost construită în perioada 1211–1225, cât a durat stăpânireateutonă în Ţara Bârsei, iar după plecarea cruciaţilor, cetatea din lemn a fost reconstruită sautransformată în una din piatră. Deşi nu există nici o menţiune documentară care să confirme aceastăipoteză, totuşi, fortificarea colinei încă din antichitate, sarcinile militare primite de comunitateasăsească din Ţara Bârsei în a doua jumatate a secolului al XIII-lea, tehnica construcţiei, fundaţia şielevaţia primei incinte, identificate de majoritatea istoricilor în secolul al XIII-lea, ar putea fiargumente care să susţină ipoteza existenţei unei cetăţii anterioare primei menţiuni documentare.

BURGUL DE PE DEAL

Prima menţiune documentară a cetăţii de la Râşnov se referă la o fortificaţie puternică care rezistăasediului inamic şi salvează vieţile locuitorilor refugiaţi între zidurile sale şi datează din anul 1335,când în timpul unei invazii a tătarilor în Transilvania, Ţara Bârsei a fost pustiită în întregime.

În anul 1421 este atestat primul asediu otoman. Însă cetatea rezistă eroic şi turcii ridică asediulîndreptându-se spre Braşovul încă nefortificat, pe care îl distrug. Turcii au mai asediat fără succescetatea din Râşnov şi în campaniile din 1436 si 1441.

Atât în timpul catastrofelor naturale, cât şi a invaziilor militare şansa supravieţuirii aşezării de lapoalele muntelui Postăvarul a fost refugierea locuitorilor săi în cetatea ridicată pe dealul ce dominădrumul Branului.

Cetatea, aşezată pe o stâncă abruptă, este accesibilă numai pe latura răsăriteană. Astfel, arhitecturasa a fost adaptată reliefului, fortificarea urmărind eficienţa apărării dealului, fără nici un fel depretenţii arhitecturale de înfrumuseţare. Impozantă prin amplasament, pusă în evidenţă şi de dealuldefrişat, cetatea a avut ziduri ridicate la o înălţime medie de 5 m., un număr maxim de 8 bastioane şio intrare puternic fortificată.

Cetatea comunităţii râşnovene are două curţi: exterioară şi interioară. În curtea exterioară, numită ,,curtea din faţa cetăţii” sau ,,grădina cetăţii", erau adăpostite vitele. Încă din secolul al XIV-lea, în curtea exterioară a fost ridicată o capelă. Intrarea principală în curtea interioară a cetăţii esteprecedată de o construcţie circulară fortificată, prevăzută cu numeroase guri de tragere, două herse şiun drum de strajă (Barbacana de Est).

Datorită numeroaselor invazii militare, cetatea a fost ,,a doua vatră a Râşnovului", locuitorii târguluirespectând de fiecare dată acelaşi scenariu salvator: refugierea în cetate şi apoi refacerea aşezării. Înincinta cetăţii erau căsuţele locuitorilor (până în prezent au fost identificate 83 de încăperi), careserveau ca adăpost şi cămară în timpul asediilor.

În cel mai înalt punct al cetăţii, saşii reformaţi au ridicat în prima jumătate a secolului al XVII-lea ocapelă nouă.

FÂNTÂNA CETĂŢII

Marele dezavantaj al locuirii cetăţii îl constituia lipsa alimentării cu apă. Când asediile seprelungeau, iar rezervele de apă erau pe sfârşite, refugiaţii din cetate ieşeau noaptea pe poartaprincipală şi aduceau lichidul vital de la un izvor ştiut numai de ei.

În martie 1612, principele Transilvaniei Gabriel Bathory, duşman al saşilor, în încercarea de arestrânge libertăţile comunităţii saxone transilvănene, a organizat o campanie militară în sudulTransilvaniei. Cetatea Râşnov era apărată de locuitorii din Râşnov, Ghimbav, Cristian şi undetaşament de ostaşi români, care făcuseră parte din armata domnitorului muntean Radu Şerban.Cronicarii saşi susţin că tunurile armatei lui Bathory nu au provocat decât mici stricăciuni zidurilor,însă asediul a devenit deosebit de eficient după ce o parte din trupele inamice au ocupat panta estică,blocând accesul apărătorilor la izvor. Pe 3 aprilie 1612, după negocieri cu principele, fruntaşiicomunităţii râşnovene au predat cetatea. Râşnovul a reluat stăpânirea în iunie 1613, în urma uneiînţelegeri cu principele, prin care saşii plăteau acestuia o răscumpărare în valoare de 3000 florinipentru predarea cetăţilor Râşnov şi Bran.

Luptele din 1612 au dovedit necesitatea săpării unei fântâni. Puţul cetăţii a fost săpat în perioada1623-1640, până la o adâncime de 76 stânjeni, adică 146 m. Deşi există legenda amenajării fântânii decătre doi prizionieri turci, cărora li s-a promis eliberarea la terminarea lucrării, fântâna a fost făcutăde către meşteri saşi tocmiţi de primăria Râşnovului. Ea a fost folosită până în anul 1850.

COMOARA CETĂŢII

Cu prilejul asediului de la 1613, partea superioară a turnului Báthory a fost distrusă. Sub zidulprăbuşit a rămas inventarul turnului de apărare: trei căni de cositor cu capac, arme, instrumente,unelte de fier, ghiulele de piatră, ceramică, un ac de păr aurit şi, cea mai valoroasă parte a tezaurului416 monede de argint. ,,Zestrea” turnului de apărare a fost descoperită în 2001.

MĂRTURIE ISTORICĂ

În secolul al XVIII-lea schimbarea situaţiei politico-militare din sud-estul Europei în favoareaImperiului Habsburgic, securizarea graniţelor sale sudice, a permis atât o dezvoltare economicăneîntreruptă a Râşnovului, târg de graniţă, cât şi, prin diminuarea pericolului invaziilor militare, oscădere a interesului comunităţii râşnovene pentru întreţinerea cetăţii medievale.

Mai mult, în 1802 un cutremur a distrus o parte din turnuri şi a grăbit transformarea cetăţii părăsiteîntr-o ruină. În cetate era ţinut doar un singur paznic care trebuia să anunţe prin bătăi de clopotizbucnirea incendiilor.Totuşi în timpul revoluţiei din 1848-1849, Râşnovul fiind străbătut de armatele revoluţionarilormaghiari, dar şi de trupele imperiale austriece şi ţariste, locuitorii săi au preferat să se refugieze cuavutul lor în spatele zidurilor cetăţii.

REŞEDINŢĂ REGALĂ?

Impresionaţi de avantajele dobândite de brăneni după transformarea castelului Bran în reşedinţaparticulară a reginei Maria, Consiliul orăşenesc din Râşnov, întrunit într-o şedinţă festivă la 2 august1923, decide dăruirea cetăţii Râşnovului Principelui Moştenitor Carol al României, râşnoveniisperând ca viitorul rege Carol al II-lea să transforme cetatea în ,,reşedinţă de odihnă, ca un loc derelaxare în acest sănătos colţ al Ţării Bârsei”. Însă Carol nu s-a arătat deloc interesat să locuiască într-o cetate medievală, la fel cum nu s-a arătat niciodată deosebit de entuziasmat de ideea mamei sale,regina Maria, de a transforma castelul Bran într-o reşedinţă regală.

RESTAURAREA CETĂŢII

În 1937, după o vizită în cetatea Râşnovului, Octav Şuluţiu lăsa posterităţii o frumoasă descriere darşi un înţelept îndemn: ,,Ar fi păcat să se distrugă această mărturie istorică. O reconstituire a ei s-arimpune. Dar nu o renovare care să o falsifice, să introducă elemente noi. Să se întărească tot ce existăşi atâta”.

Cutremurul din 11 noiembrie 1940 afectează puternic cetatea. Renovarea, de care vorbea şi OctavŞuluţiu devenea absolut obligatorie. Întârziată de război şi de anii tulburi ai instaurării regimuluicomunist, restaurarea cetăţii Râşnov s-a desfăşurat abia în perioada 1955-56.

CETATEA ŞI FILMUL

Cetatea Râşnovului a intrat în istoria cinematografiei româneşti mai ales ca decorul preferat deregizorul Sergiu Nicolaescu pentru filmele sale istorice Dacii (1966) şi Nemuritorii (1974).

În 1967, la Râşnov este realizat filmul Columna, o coproducţie româno-germano-italiană regizată deMircea Drăgan, avându-i în rolurile principale pe Ilarion Ciobanu, Richard Johnson, Florin Piersic,Antonella Lualdi, Gheorghe Dinică. Filmul a fost nominalizat anul următor la ,,Globul de aur” şi la ,,Oscar” pentru cel mai bun film străin. În timpul filmărilor, în cetate s-au descoperit urme delocuire dacice.

ULTIMUL ASEDIU

În perioada 2000 – 2007, cetatea medievală a fost agresată de intervenţiile ilegale ale chiriaşuluicetăţii, SC Drumuri Publicitare SRL, reprezentată de Alberto Drera. Pe ruinele capelei evanghelice afost ridicat un turn, în care s-au montat rezervoare de fibră de sticlă, în curtea interioară a fostconstruită o terasă – restaurant, în căsuţe urmau să fie amenajate spaţii de cazare, capela catolică dingrădina cetăţii a fost distrusă în totalitate şi în aceiaşi incintă, terenul a fost nivelat cu escavatorul,determinând o reducere drastică până la anulare în unele locuri a posibilităţii de studiere astratigrafiei sitului arheologic, iar în turnul triunghiular au fost montate ferestre de tip Vellux etc.