cetatea cultural a · 2015. 11. 15. · slujba regelui, pe care nsotl-a , nit, calitate de ca-alv...

CETATEA CULTURAL�A

Revist�a de literatur�a, critic�a literar�a, istorie �si art�a

Seria a VI � a, an XVI, NR. 38 (136), noiembrie 2015, Cluj-Napoca

COLEGIUL DE REDAC�TIE:

Dan BRUDA�SCU (redactor �sef)Miron SCOROBETE (redactor-�sef adjunct)

Ion CRISTOFOR (secretar general de redac�tie)Designer: Andrei ALECU

Redac�tie: Cluj-Napoca, Str. Vasile P�arvan nr.2

e-mail: [email protected]

http://cetateaculturala.wordpress.com

Editare:SC Sedan Cas�a de Editur�a Cluj-Napoca

Sunt luate ��n considerare numai materialele

expediate ��n format electronic.cu diacritice

Corectura nu se face la redac�tie

IMPORTANT:

Potrivit art. 206 C.P., responsabilitatea juridic�a pentru

con�tinutul articolului apar�tine autorului. De asemenea,

��n cazul unor agen�tii de pres�a, pagini de internet �si

personalit�a�ti citate, responsabilitatea juridic�a le apar�tine.

Editat ��n Rom�ania. Nici o parte din aceast�a lucrare nu poate

� reprodus�a sub nici o form�a, prin nici un mijloc mecanic sau electronic,

sau stocat�a ��ntr-o baz�a de date, f�ar�a acordul prealabil, ��n scris, al autorului.

Cuprins

Marius DIACONESCU - ROM�ANUL IANCU DE HUNEDOARA:LEGEND�A, O ENIGM�A �SI UN MIRACOL . 4

Dr. Ionu�t �TENE - TRUPUL LUI VALERIU GAFENCU � MOA�STE SFIN�TITE . . . . . . . . . . . . . . . 10

Alexandru PALEOLOGU - GLOS�A FOLCLORIC�A . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 14

Irina Maria MANEA - VODKA - ORIGINI �SI ISTORIE. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 15

Pavel R�ATUNDEANU- FERGHETE - CON�STIIN�TA NA�TIONAL�A (POEM) . . . . . . . . . . . . . . . . 16

Georgeta Minodora RESTEMAN - POEME . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 18

Boris MEHR - POEME . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 18

Adrian BOTEZ - POEME . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 19

Adrian MUNTEANU - POEME . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 25

Dumitru TALVESCU - POEME . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 27

PASSIONARIA STOICESCU - POEME . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 28

Doina URICARIU - TEXTUL, �INCOTRO? . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 31

Dumitru TALVESCU - DREPTUL LA NEFERICIRE . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 33

Ionel NECULA - ADRIAN BOTEZ � MONOGRAF AL POETULUI EMIL BOTTA . . . . . . . . . . . . . 35

Paul LEIBOVICI - REUNIUNEA �INDR�AGOSTI�TILOR OPERELOR LITERARE . . . . . . . . . . . . . . 36

Vasile VIDICAN - DESPRE FARMECUL DELICATE�TII EPISTOLARE . . . . . . . . . . . . . . . . . . 37

prof. dr. Adrian BOTEZ - NOUL �COCON � MESIANIC �SI ALCHIMISTUL - POET: �NOUS � . . . . . . . 39

Teodora Elena WEINBERGER - SONETUL EMINESCIAN, �INTRE UNIVERSAL �SI NA�TIONAL . . . . . . 43

Dr. Dan BRUDAS,CU - CONTRIBU�TII LA O ISTORIE A LEG�ATURILOR ROM�ANO- POLONE �IN PERI-

OADA INTERBELIC�A . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 48

TREI EPIGRAMIS,TI... PE LUN�A . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 55

3

4

Marius DIACONESCU

Iancu deHunedoara(statuiea�at�a laTimi�soara)

ROM�ANUL IANCU DE HU-NEDOARA: LEGEND�A, OENIGM�A �SI UN MIRACOL

Toate c�art,ile de istorie medi-

eval�a, at�at rom�anes,ti, c�at, mai

ales ungures,ti, ��i dedic�a cel put

,in

c�ateva pagini lui Iancu de Hunedoara,rom�anul care a scris istoria Ungarieila mijlocul secolului al XV-lea. A de-venit legend�a ��nc�a din timpul viet

,ii,

subiect s,i erou de balade. Este ��nc�a o

enigm�a ascensiunea sa politic�a de la�ul unui cavaler rom�an de la curtea

regelui Sigismund de Luxemburg la conducerea re-gatului Ungariei ��n calitate de guvernator. Este oascensiune politic�a fulminant�a tocmai ��n perioadadespre care ��nv�at

,�am c�a rom�anii au fost asuprit

,i ��n

Ungaria. Oare chiar as,a s�a � fost?

Originea rom�aneasc�a a lui Iancu de Hune-doara

Originea lui Iancu de Hunedoara a fost subiectde legende consemnate de cronicarii epocii, care��ncercau astfel s�a explice cariera fulminant�a a ero-ului nostru. Cronicarul Antonio Bon�ni consem-neaz�a la �nele secolului al XV-lea o legend�a des-pre ascendent

,a regal�a a lui Iancu de Hune-doara,

care ar � fost �ul nelegitim al regelui Sigismundde Luxemburg. Acest rege al Ungariei ar � avuto relat

,ie amoroas�a cu �ica unui nobil din familia

Murs,ina (Morzsinai). At�at Bon�ni, c�at s

,i un alt

cronicar care l-a preluat peste o jum�atate de se-col, G�asp�ar Helt�ai, explic�a ascensiunea politic�a a luiIancu de Hunedoara prin aceast�a origine bastard�a.Era greu de ��nt

,eles pentru cei doi cronicari s

,i, pro-

babil s,i pentru oamenii epocii lor, ascensiunea unui

rom�an ��n fruntea Ungariei. Ba mai mult, Bon�nirelateaz�a s

,i despre originea bizantin�a a mamei lui

Iancu de Hunedoara, rud�a cu ��mp�arat,ii de la Con-

stantinopol. Ola Constantinopol. O alt�a legend�aconsemnat�a de acelas

,i cronicar a�rm�a descendent

,a

Hunedores,tilor ��n familia roman�a Corvinus, argu-

mentat�a cu prezent,a corbului pe stema nobiliar�a a

familiei.Documentele istorice atest�a f�ar�a dubii originea

rom�aneasc�a a lui Iancu de Hunedoa-ra. �In 1409,

c�and tat�al s�au, Voicu, a primit de la rege mos,ia Hu-

nedoara cu pertinent,ele sale, apare pentru prima

dat�a ��n izvoare, sub numele Ioan. Peste un de-ceniu, ��n 1419, dania regal�a pentru Hunedoara afost transcris�a la cererea unchiului s�au, ocazie cucare apare s

,i fratele s�au, care avea acelas

,i nume,

Ioan. Nu era un caz neobis,nuit ca doi copii s�a

poarte acelas,i nume. Toate documentele medie-

vale ��l ment,iomeaz�a cu numele Ioan. Dac�a p�an�a

prin 1440 izvoarele ��l consemneaz�a cu numele IoanRom�anul (Johannes Valachus sau Johannes Ola-hus), dup�a ce a intrat ��n centrul viet

,ii politice, sur-

sele ��i ment,ioneaz�a particula de nobilitate � Ioan

de Hunedoara (Johannes de Hunyad sau JohannesHunyadi). Dac�a originea rom�aneasc�a este indis-cutabil�a, istoricii nu au ajuns ��nc�a la un numitorcomun ��n leg�atur�a cu originea social�a s

,i geogra�c�a

a lui Voicu, tat�al lui Iancu. El apare ��n izvoare��n calitate de cavaler la curtea regal�a, adic�a pe opozit

,ie superioar�a ��n ierarhia curtenilor. Unii isto-

rici sust,in originea lui ��n T

,ara Rom�aneasc�a, ��n timp

ce alt,ii pe cea ��n mediul cnezilor rom�ani ��nnobilat

,i

din T,ara Hat

,egului.

�Inceputurile carierei lui Iancu de Hunedoara

Tinerii nobili care doreau s�a��s,i construiasc�a o ca-

rier�a militar�a sau administrativ�a tre-buiau s�a ser-veasc�a, ��n calitate de familiari, pe l�ang�a marii no-bili ai epocii. �In funct

,ie de presta-t

,ie s

,i de durata

serviciilor, aceast�a relat,ie de familiaritate puteau

constitui o ramp�a de lansare. De obicei familiarii��s

,i schimbau rar st�ap�anii, deoarece �delitatea con-

stituia un argument ��n promovarea pe funct,ii sub-

ordonate st�ap�anului.Iancu de Hunedoara a avut o carier�a atipic�a, ��n

sensul c�a s-a perindat ��n slujba mai multor nobili��nainte s�a intre ��n serviciul regelui Sigismund deLuxemburg. �Inceputurile carierei sale sunt cunos-cute mai degrab�a din relat�ari ulterioare dec�at dinizvoare directe din perioada tineret

,ii sale (detalii

despre ��nceputurile carierei sale ��n studiul lui P�alEngel, Hunyadi p�alyakezd�ese, ��n vol. Nobilimearom�aneasc�a din Transilvania, cordonator MariusDiaconescu, Editura Muzeului S�atm�arean, 1997, p.91-105).Iancu s

,i-a ��nceput cariera ��n calitate de familiar

al lui Pipo de Ozora ��n jurul anilor 1420. Pipo deOzora, italian de origine, un foarte bun comandantmilitar, a c�as

,tigat ��ncrede-rea regelui Sigismund ��n

www.cetateaculturala.wordpress.com

5

confrunt�arile cu turcii s,i a coordonat, ��n calitate de

comite al mai multor comitate, ap�ararea granit,ei

sudice a regatului. Posibil ca de aici s�a � plecat��n slujba despotului s�arb S

,tefan Lazarevici, unde a

slujit 3-4 ani, p�an�a la moartea acestuia ��n 1427. Aurmat o scurt�a perioad�a ��n preama nobililor Cs�aki,pentru ca ��n jurul anului 1430 s�a �e familiar al luiS,tefan Ujlaki. Cu aceast�a ocazie s-a ��mprietenit cu

Nicolae Ujlaki, relat,ie care a r�amas foarte str�ans�a

p�an�a aproape de sf�ars,itul viet

,ii s

,i care a marcat

evolut,ia sa politic�a viitoare. Prin 1431 a ajuns ��n

slujba regelui, pe care l-a ��nsot,it, ��n calitate de ca-

valer, ��n Italia. Aici a r�amas p�an�a ��n 1434 ��n slu-jba ducelui de Milano, Fillipo Maria Visconti, undea acumulat noi cunos

,tint

,e ��n arta militar�a. Dup�a

1434 a revenit��n slujba regelui, sub comanda c�aruiaparticip�a la ultimele lupte ale acestuia ��mpotrivahusit

,ilor. �In aceast�a perioad�a ��ncepe s�a acumuleze

primele averi ��n afara domeniului str�amos,esc, pri-

mind ca z�alog de la rege c�ateva sate s,i t�arguri, care

apoi i-au fost d�aruite pe veci.Dup�a moartea regelui Sigismund s-a a�at ��n slu-

jba nobililor Tall�oci (Talovac). Frank, �ind ban deSeverin, l-a numit loct

,iitor al s�au, adic�a viceban

de Severin, funct,ie ��n care lupt�a cu turcii ��n 1438

s,i care ��l recomand�a pentru desemnarea sa de c�atreregele Albert ��n 1439 ca titular al demnit�at

,ii de ban

de Severin, pozit,ie care ��l aduce aproape de mediul

baronilor regatului.

Sust,inerea regelui Vladislav I � rampa de

lansare a lui Iancu de Hunedoara

Adev�aratul salt ��n politica mare a regatului s-a pro-dus dup�a 1440, ��n contextul r�azboiului civil din Un-garia. Dup�a moartea regelui Albert ��n 1439 nobi-limea s-a ��mp�art

,it ��n dou�a tabere. O partid�a l-

a sust,inut pe regele Poloniei, Vladislav al III-lea,

s�a �e ��ncoronat rege al Ungariei, sub numele deVladislav I. Proiectul era sust

,inut de papa Euge-

niu al IV-lea, care spera ca t�an�arul rege cu ambit,ii

cavaleres,ti (avea doar 16 ani) s�a conduc�a cruciada

antiotoman�a decis�a cu ocazia Conciliului de Unirede la Florent

,a. Planul papal s-a pliat perfect pe pla-

nul nobilimii, care, la fel, spera c�a t�an�arul rege va �capabil s�a apere Ungaria de turci, care atacau maides dup�a moartea lui Sigismund de Luxemburg.Cealalt�a partid�a, care se ebucura de sprijinul

unor magnat,i cu averi foarte mari, ��l sus-t

,inea

pe tron pe copilul abia n�ascut al r�asposatului

rege Albert s,i al reginei Elisabeta. �Incoro-narea

bebelus,ului cu Sf�anta Coroan�a a regelui S

,tefan nu

a garantat impunerea autorit�at,ii peste ��ntregul re-

gat, deoarece tab�ara advers�a nu accepta supremat,ia

v�aduvei, pe care o considerau incapabil�a s�a apereregatul. �In acest r�azboi civil dintre anii 1440-1442s-a remarcat s

,i s-a impus de�nitiv ��n prim-planul

viet,ii politice Iancu de Hunedoara.

�In ianuarie 1441, la B�atasz�ek,Iancu de Hunedoara, ban de Se-verin, al�aturi de Nicolae �Ujlaki,ban de Ma�eva, au condus spreo victorie zdrobitoare oastea �-del�a regelui Vladislav. Acesta afost momentul decisiv pentru ca-riera politic�a a lui Iancu de Hu-nedoara. Drept r�asplat�a, regele

Vladislav i-a numit pe cei doi, care erau prieteni demai mult

,i ani, ��n demnitatea de voievozi ai Tran-

silvaniei, comit,i ai secuilor, comit

,i peste comitatele

sudice ale regatului s,i, mai mult, le-a acordat mo-

nopolul asupra exploat�arii s�arii, pentru a se asi-gura astfel resursele necesare ap�ar�arii granit

,ei fat

,�a

de turci. Practic cei doi prieteni cumulau o au-toritate imens�a ��n regat. Mai ambit

,ios, Iancu s-a

impus rapid pe scena politic�a, devenind consilierulde ��ncredere al regelui. Cel mai important atuual lui Iancu erau aptitudinile sale militare, capa-cit�at

,ile sale strategice s

,i ��ncederea din ce ��n ce mai

mare pe care o c�as,tiga ��n r�andul nobilimii.

Comandantul provident,ial care salveaz�a re-

gatul

Dup�a moartea regelui Sigismund ��n 1437 atacu-rile turcilor s-au ��ntet

,it la granit

,a sudi-c�a a rega-

tului. Dup�a primele lupte pe c�and era viceban s,i

apoi ban de Severin, Iancu a preluat conducerea os-tilit�at

,ilor cu turcii dup�a 1441. �In acel an a intrat

��n Serbia s,i i-a alungat pe turci. �In anul urm�ator a

reus,it s�a ��nfr�ang�a oastea lui Mezid bei, care ��ncerca

s�a ias�a cu prada jefuit�a ��n Transilvania, iar pestec�ateva luni i-a ��nvins pe turci ��n T

,ara Rom�aneasc�a,

pe Ialomit,a. Dup�a cum remarca reputatul isto-

ric Pal Engel1, aceste victorii ale lui Iancu nu auafectat capacit�at

,ile militare imense ale Imperiu-

lui Otoman. �Ins�a ele l-au transformat pe Iancu

1Paul Engel, Regatul Sf�antului S,tefan. Istoria Ungariei

medievale 895-1526, Editura Mega, Cluj-Napoca, 2006, p.307.


6

��n �idolul nat,iunii�, care s

,i-a c�as

,tigat reputat

,ia de

comandant invincibil. Cronicarul Ioan Thuroczyconsemna c�a tuturor li s-a p�arut c�a Iancu va duce�armele maghiare din triumf ��n triumf s

,i va ridica

t,ara din situat

,ia ei mizer�a�, adic�a era socotit omul

provident,ial al regatului.

Aceast�a imagine s,i-a cultivat-o cu mare atent

,ie,

invoc�and victoria prin credint,a sa, iar ��n cazul

unei ��nfr�angeri invoca tr�ad�arile. Considerat,ia s

,i

admirat,ia din partea nobilimii ��i ofereau suportul

politic perfect pentru marile sale ambit,ii politice.

Ambit,iile regale ale lui Iancu de Hunedoara

Papa Eugeniu al IV-lea a intervenit direct ��nr�azboiul civil din Ungaria s

,i a trimis un legat palal

cu msiunea ��mp�ac�arii celor dou�a tabere pentru adeclans

,a cruciada antiotoman�a. Cardinalul Giuli-

ano Cesarini a reus,it doar s�a obt

,in�a un armistit

,iu

��ntre cele dou�a partide.

Marea cruciad�a a pornit ��n toamna anului 1443.Campania cea lung�a a durat trei luni, p�an�a ��n ia-nuarie 1444. Armata maghiar�a, condus�a de re-gele Vladislav, av�andu-l al�aturi pe Iancu de Hune-doara, a p�atruns��n Balcani, dar s-a retras din cauzacondit

,iilor climaterice vitrege. Des

,i nu au fost vic-

torii de anvergur�a, din punct de vedere moral a fostun succes pentru oastea cruciat�a. Aura lui Iancude comandant invincibil s-a m�arit considerabil cuocazia acestei campanii.

Succesul Campaniei cele lungi i-a determinat pecruciat

,i s�a organizeze o nou�a campania, la care s-

au al�aturat os,ti poloneze, burgunde, venet

,iene, ge-

noveze s,i rom�anes

,ti. Noua campania a ��nceput ��n

iulie 1444, ��ns�a s-a terminat relativ repede. Sul-tanul Murad s-a speriat de amploarea cruciadei s

,i,

prin intermediul lui Gheorghe Barnkovic, despotuls�arb, a ��naintat o ofert�a de pace greu de refuzat: seangaja s�a evacueze Serbia, s�a pl�ateasc�a desp�agubiride r�azboi s

,i s�a ��i pun�a la dispozit

,ia regelui magiar

30.000 soldat,i ��n caz de r�azboi!

Pacea propus�a de Sultan a avut un sust,in�ator

fervent ��n Iancu de Hunedoara. Acesta a fost atrasde promisiunea despotului s�arb de a-i d�arui toatedomeniile pe care acesta le st�ap�anea ��n Ungaria,o avere imens�a, de sute de sate s

,i t�arguri. Astfel

Iancu a devenit �punctul slab al coalit,iei�2 antioto-

mane. Sub presiunea legatului papal, regele a jurat

2Pal Engel, Regatul Sf�antului S,tefan, p. 309.

c�a pacea ce urma s�a se semneze nu va avea niciovaloare s

,i va continua cruciada. �In 15 august 1444

s-a rati�cat pacea la Oradea. Din partea maghiar�ajur�am�antul de respectare a p�acii a fost prestat deIancu de Hunedoara ��n numele regelui. Des

,i a in-

trat ��n posesia imeselor domenii ale despotului s�arb��n Ungaria, dup�a cum fusese ��nt

,elegerea prealabil�a

��ncheierii p�acii cu turcii s,i init

,ial s-a opus redes-

chiderii r�azboiului, Iancu a fost convins s�a plece lar�azboi cu o promisiune care arat�a, sugestiv, dimen-siunea ambit

,iilor sale politice: regele i-a promis c�a

��n cazul eliber�arii Bulgariei, Iancu va � ��ncoronatrege al noului regat!

Un rom�an ��n fruntea Ungariei: regent,a lui

Iancu de Hunedoara

Trupele cruciate au urmat linia Dun�arii, urm�ands�a coboare spre sud de-a lungul litoralului. Sul-tanul a reus

,it s�a ��s

,i mobilizeze rapid trupele, le-a

trecut peste str�amtori din Anatolia ��n Europa s,i a

zdrobit pur s,i simplu oastea cruciat�a la Varna ��n

10 noiembrie 1444. Es,ecul cruciat a fost total: a

murit regele Vladislav, cardinalul Cesarini, doi epi-scopi s

,i mai mult

,i baroni. �In Ungaria s-a instalat

anarhia, iar adept,ii lui Ladislau al V-lea, copilul

regelui Albert a�at sub tutoriatul habsburgilor, auocupat mai multe teritorii s

,i cet�at

,i. Init

,ial Dieta

a ales ��n 1445 un consiliu de regent,�a format din

reprezentant,i ai ambelor partide, precum s

,i s

,apte

c�apitani care trebuiau s�a restabileasc�a ordinea. �Inanul urm�ator Dieta l-a ales pe Iancu ��n funct

,ia de

guvernator al regatului pe perioada minoratului luiLadislau. Autoritatea lui era limitat�a: nu puteadona mos

,ii mai mari de 32 de sesii iob�ages

,ti, nu

avea autoritatea judiciar�a suprem�a, nu putea admi-nistra �nant

,ele regatului. Legile erau promulgate

de baroni s,i nobili.

Alegerea lui Iancu a stopat anarhia. Guvernato-rul a ��ncercat, f�ar�a succes, s�a recupereze teritoriileocupate de partizanii regelui minor, suferind pri-mele sale ��nfr�angeri ��n confrunt�arile cu aces

,tia, mai

ales din partea cehului Jan Jiskra. A guvernat Un-garia p�an�a ��n 1452 c�and a fost nevoit s�a renunt

,e

la regent,�a ��n favoarea t�an�arului rege Ladislau al V-

lea. Des,i prin pacea��ncheiat�a��n 1450 cu Frederic de

Habsburg, acesta se angajase s�a��l t,in�a sub tutela sa

pe t�an�arul rege p�an�a acesta ar � ��mplinit v�arsta de18 ani, evenimente militare neas

,teptate l-au elibe-

rat mai devreme s,i au dus la renunt

,area lui Iancu la


7

regent,�a. O r�ascoal�a a mercenarilor cehi s

,i germani

a dus la ocuparea res,edint

,ei habsburgice s

,i astfel

Ladislau a fost eliberat. Imediat st�arile din Un-garia l-au recunsocut ca rege, probabil s

,i datorit�a

saturat,iei fat

,�a de ambit

,iile politice ale lui Iancu.

Des,i acesta a renunt

,at o�cial la regent

,�a, r�am�anea

neo�cial adev�aratul conduc�ator al t,�arii. Regele l-a

r�aspl�atit cu diverse donat,ii s

,i onoruri, printre care

s,i titlul de comite perpetuu al Bistrit

,ei, i-a conferit

o stem�a nobiliar�a care institut,ionaliza stema deja

utilizat�a ��n familie etc.�In cei s

,ase ani de regent

,�a guvernatorul Iancu de

Hunedoara a acumulat o avere imens�a, at�at pentruel, c�at s

,i pentru rudele sale. Aceast�a avere i-a asi-

gurat rolul primordial ��n politica regatului pentruel s

,i pentru urmas

,ii s�ai. Ea a fost completat�a prin

danii ale regelui Ladislau al V-lea, care dorea s�a ��l��ndep�arteze pas cu pas de la conducerea regatului.Regele a bene�ciat de sprijinul unor magnat

,i care

s-au aliat ��ntr-o lig�a pentru restabilirea autorit�at,ii

regale, de fapt pentru ��ndep�artarea lui Iancu de pescena politic�a. Inclusiv unii dintre vechii lui prie-teni, ca Nicolae Ujlaki, l-au p�ar�asit.

Cruciada de la Kossovopolje din 1448 � ul-tima ofensiv�a cruciat�a

Sub impulsul noului pap�a, Nico-lae al V-lea, Iancu a organizato nou�a cruciad�a antiotoman�a ��n1448. Pentru a-s

,i asigura �ancul

sud-estic, l-a pus pe tronul T,�arii

Rom�anes,ti pe Vladislav ��n locul lui

Vlad Dracul (care pactizase cu tur-cii ��n urma campaniei de la Varna),iar ��n Moldova pe Bogdan al II-lea,tat�al lui S

,tefan cel Mare. Ambele

state rom�aneti s,i-au trimis trupele

��n sprijinul lui Iancu, domnul T,�arii

Rom�anes,ti particip�and chiar perso-

nal la campanie. Planul cruciadei prevedea unireacruciat

,ilor cu trupele albanezului Skanderbeg.

Noua cruciad�a a suferit un es,ec la Kossovopolje��n

17-19 octombrie 1448, la c�at,iva kilometri distant

,�a

de locul b�at�aliei din 1389 dintre trupele s�arbe s,i

turces,ti. Es

,ecul lui Iancu se datoreaz�a slabei mo-

biliz�ari internat,ionale ��n favoarea cruciadei s

,i, mai

ales, defect,iunii despotului s�arb, Gheorghe Bran-

kovic. Acesta a refuzat s�a participe la cruciad�a s,i

chiar l-a luat prizonier pe Iancu, abia sc�apat cu

viat,�a de pe c�ampul de lupt�a. �Intre cei doi a iz-

bucnit un con�ict, rezolvat p�an�a la urm�a printr-ologodn�a s

,i o ��nt

,elegere legate de averi.

Practic campania din 1448 este ultima campa-nie ofensiv�a ��mpotriva turcilor, urm�atoarele con-frunt�ari dintre armatele maghiare s

,i otomane av�and

un carcater defensiv pentru Ungaria.

Pacea cu turcii � avantajul lui Mahomedpentru cucerirea Constantinopolelui

Dup�a b�at�alia de la Kossovopolje, prin mediereadespotului s�arb, a fost ��ncheiat un armistit

,iu cu

Poarta prin care se recunos,tea regimul dublei su-

zeranit�at,i asupra T

,�arii Rom�a-nes

,ti s

,i Serbiei. Noul

sultan, Mahomed al II-lea, a con�rmat armistit,iul,

prelungit pentru ��nc�a trei ani. Astfel sultanul s,i-a

preg�atit terenul pentru asediul s,i cucerirea capitalei

Imperiului Bizantin, Constantinopol.Un subiect ��nc�a nedezb�atut de istoriogra�e este

lipsa de implicare a lui Iancu ��n asediul Constanti-nopolelui. Des

,i a luptat at�at

,ia ani ��mpotriva tur-

cilor, adesea cu succes s,i a condus campanii ofen-

sive contra turcilor tocmai cu scopul declarat dea elibera Bizant

,ul de presiunea otoman�a, nu s-a

mai implicat deloc ��n 1453. Sultanul se as,tepta

la un atac din partea lui Iancu, ��ns�a a avut norocc�a acesta nu a mobilizat oastea regatului pentru aprovoca depresurarea capitalei bizantine. Cauzeleneimplic�arii lui Iancu ��ntr-o ultgim�a tentativ�a desalvare a Bizant

,ului sunt multiple. Pe de o parte

Bizant,ul era deja ��n colaps de mai multe decenii s

,i

era evident c�a era doar o chestiune de timp ocu-parea lui de c�atre turci. Pe de alt�a parte, situat

,ia

lui Iancu ��n Ungaria se deteriorase. Es,ecul de la

Kossovopolje ��n care au murit mult,i baroni s

,i no-

bili au sc�azut ��ncrederea ��n capacit�at,ile lui militare

s,i rolul s�au provident

,ial. Totodat�a renunt

,area la

regent,�a i-a sc�azut autoritatea.

�Ins�a c�aderea Constantinopolelui s,i urm�atoarele

cuceriri otomane l-au readus ��n centrul atent,iei, nu

doar ��n Ungaria, ci ��n ��ntreaga Europ�a. CucerireaBizant

,ului a provocat o spaim�a la nivel european,

lumea cres,tin�a �ind s

,ocat�a de eveniment. Dup�a

primul val emot,ional Europa a ��nceput preg�atirile

pentru a se ap�ara ��n fat,a lui Mahomed, care p�area

de neoprit dup�a succesul din 1453.


8

B�at�alia de la Belgrad � cheia salv�arii Unga-riei pentru urm�atorii 50 de ani

Sultanul a respectat pacea din 1451 s,i doar la

expirarea ei ��n 1454 a atacat Serbia, campanie re-petat�a s

,i ��n anul urm�ator. Toat�a lumea se as

,tepta

la o confruntare major�a cu turcii, ��n care Ungariaavea rolul predestinat de poart�a a Europei. De-sigur c�a lui Iancu ��i era rezervat din nou rolul decomandant al ap�ar�arii ��n fat

,a pericolului otoman.

Avea cea mai mare experient,�a de lupt�a cu turcii s

,i

toate privirile erau ��ndreptate spre el. Deja Dietamaghiar�a din 1454 a luat primele m�asuri de mo-bilizare ��n cazul unui atac. �In acelas

,i an Iancu a

zdrobit cu o oaste redus�a trupele turces,ti l�asate de

sultan ��n Serbia cucerit�a.�Inc�a din 1454 au ��nceput preg�atirile pentru ma-

rea confruntare la init,iativa papal�a, care a bene-

�ciat ��n special de sprijinul franciscanilor. Unuldintre ei, Ioan de Capistrano, un foarte bun ora-tor cu o carism�a deosebit�a, a fost numit legat pa-pal s

,i a str�ab�atut o mare parte a Europei pentru

a-i mobiliza pe cres,tini ��mpotriva turcilor. Dup�a

Imperiul Romano-German s,i Polonia, capistrano a

ajuns s,i ��n Ungaria cu propaganda antiotoman�a.

Cu except,ia unor declarat

,ii fastuoase, principii s

,i

baronii Europei nu s-au mobilizat pentru noua cru-ciad�a. �Ins�a Capistrano a avut un succes urias

,��n

r�andul mult,imilor de t

,�arani s

,i or�as

,eni.

Marea confruntare a avut loc la BelgradlaBelgrad ��n iulie 1456. Oastea cruciat�a, for-mat�a din trupe maghiare, din mercenari ger-mani s

,i cehi, a fost completat�a cu o mult

,ime

de t,�arani s

,i or�as

,eni f�ar�a experient

,�a militar�a, ��ns�a

��nsu�et,it,i de discursurile franciscanilor despre ier-

tarea p�acatelor prin participarea la r�azboiul sf�ant��mpotriva necredincios

,ilor. Victoria categoric�a a

cruciat,ilor condus

,i de Iancu de Hunedoara s

,i de

Ioan de Capistrano a salvat Europa de pericolulatacurilor otomane pentru peste o jum�atate de se-col. Abia ��n 1521 sultanul a atacat s

,i cucerit Bel-

gradul, cheia cuceririi Ungariei ��n anii urm�atori.B�at�alia de la Belgrad a avut efect psihologic po-zitiv asupra Europei cres

,tine, deoarece s-a spulbe-

rat mitul invincibilit�at,ii lui Mahomed Cuceritorul,

dob�andit de acesta dup�a c�aderea Bizant,ului.

Belgradul a fost ultima b�at�alie a lui Iancu de Hu-nedoara. Din cauza ciumei, care a cuprins ta-b�aracres

,tin�a, comandantul cruciat

,ilor s-a stins din viat

,�a

��n 11 august 1456. A murit un ½Atlet al lui Chris-

tos�, cum l-au numit tot,i papii care i-au apreciat

meritele ��n lupta antiotoman�a. A fost ��nmorm�antat��n catedrala episcopal�a din Alba Iulia, unde ast�azimorm�antul lui este loc de pelerinaj pentru tot

,i

cei care ��i cinstesc memoria dup�a mai mult de ojum�atate de mileniu.

Cariera lui Iancu de Hunedoara � o enigm�aistoric�a?

Ascensiunea s,i cariera politic�a a lui Iancu de Hu-

nedoara a fost o enigm�a pentru cronicarii epocii,care au ��ncercat s�a o explice prin intermediul legen-delor despre ascendent

,a sa regal�a. Chiar s

,i pentru

istorii de azi este greu s�a ��nt,eleag�a cum a fost po-

sibil ca un rom�an s�a conduc�a Ungaria la mijloculsecolului al XV-lea.

Morm�antullui Iancu deHunedoara sea��a ��n catedralaromano-catolic�adin Alba Iulia

Orice interpretare a cariereifulminante a lui Iancu trebuies�a t

,in�a cont de existent

,a unei

no-bilimi rom�anes,ti ��n regatul

Ungariei. Desigur c�a exista osingur�a nobilime, cea a regatu-lui, ��ns�a ��n interiorul ei eraumulte delimit�ari, unele pe crite-rii de avere, altele dup�a situa-rea geogra�c�a cu carac-teristicimai mult sau mai put

,in de�nite,

dar s,i pe criterii etnice. Iar no-

bilimea rom�aneasc�a din Unga-ria este o realitate indubitabil�a,chiar dac�a istoriogra�a rom�an�aa acceptat-o cu greutate ��n ulti-

mele decenii. Cartea lui Ioan Dr�agan3, este dejao referint

,�a ��n domeniu, ��ns�a trebuie completat�a de

cercet�ari viitoare care se las�a as,teptate ��ntr-o is-

toriogra�e rom�aneasc�a ��nc�a obsedat�a de imagineaiobagului rom�an asuprit de nobilul ungur.�Incep�and cu mijlocul secolului al XIV-lea mult

,i

cnezi s,i voievozi rom�ani au fost ��nnobilat

,i de re-

gii Ungariei, Ludovic I s,i, mai apoi, Sigismund de

Luxemburg. �In Maramures,, Hat

,eg s

,i Banat erau

deja numeroase familii nobile rom�anes,ti. Mai erau

r�as�rate s,i prin alte p�art

,i ale Transilvaniei. Unii

erau nobili cu drepturi depline, adic�a adev�arat,i no-

bili ai regatu-lui, alt,ii erau nobili condit

,ionari. �Ins�a

erau su�cient,i de mult

,i ca s�a �e remar-cat

,i ca un

3Ioan Dr�agan, Nobilimea rom�aneasc�a din Transilvania1440-1514 (Editura Enciclopedic�a, Bucures

,ti, 2000.


9

corp distinct ��n oastea regatului de c�atre str�aini.Pe fondul existent

,ei acestei nobilimi rom�anes

,ti

din Transilvania trebuie ��nt,eleas�a ascensiunea lui

Iancu. Pozit,ia tat�alui s�au de cavaler al curt

,ii re-

gale i-a asigurat avantajul accesului, ��n calitate defamiliar, pe l�ang�a baroni ai regatului. Acest avan-taj a fost dublat de talentul s

,i aptitudinile sale, at�at

militare, c�at s,i de lider, completate de o ambit

,ie pe

m�asur�a.�Inaintea familiei Hunedores

,tilor mai avem cazuri

��n care rom�ani au fost cavaleri ai curt,ii regale, iar

apoi au ajuns ��n r�andul baronilor. Este vorba denepot

,ii lui Dragos

,, desc�alec�atorul Moldovei, care

��n 1365 au fost alungat,i din Moldova s

,i au crescut

la curtea regelui Ludovic. �Int�ai cavaleri ai curt,ii

regale, au ajuns la scurt timp comit,i ai mai multor

comitate s,i au fost primii rom�ani care au ajuns ��n

r�andul baronilor. Din ei a descins renumita familienobiliar�a Drag�.Iancu a bene�ciat s

,i de un context internat

,ional

favorabil ascensiunii unui om ambit,ios s

,i curajos pe

m�asura lui. �In 1439 s-a ��ncheiat Conciliul de Unirede la Florent

,a, ��n care s-a decis Unirea Bisericilor

Ortodox�a s,i Catolic�a, precum s

,i organizarea unei

cruciade pentru depresurarea Bizant,ului de presiu-

nea otoman�a. Acesta este contextul internat,ional

��n care s-au desf�as,urat campaniile antiotomane con-

duse de Iancu. Chiar dac�a deja se remarcase ��nap�ararea granit

,ei sudice fat

,�a de turci, cruciadele

declans,ate ca urmare a Conciliului de la Florent

,a

au constituit premisele favorabile ascensiuniis alepolitice. Evenimentele dezastruoase pentru regatulUngariei � criza politic�a, moartea regelui la Varna,anarhia etc. � au fost pentru Iancu terenul propicede manifestare, de act

,iune s

,i de ascensiune politic�a.

Ascensiunea politic�a s,i cariera lui Iancu nu este

o enigm�a, ��ns�a r�am�ane un miracol al nobilimiirom�anes

,ti din Ungaria s

,i Transilvania. Nimeni nu

a reus,it s�a mai ajung�a la dimensiunea carierei sale

politice. �Ins�a el a deschis drumul carierelor po-litice pentru nobilii rom�ani. Unii rom�ani s

,i-au

��nceput cariera politic�a ��n calitate de familiari ailui Iancu, astfel se explic�a ascensiunea unor nobilihat

,egani sau maramures

,eni. Dimensiune carierei

altor rom�ani pe scena politic�a din Transilvania s,i

Ungaria a fost determinat�a at�at de premisele favo-rabile��n care au activat, c�at mai ales de aptitudiniles,i ambit

,iile lor politice. Chiar dac�a nu au ajuns la

dimeniunea lui Iancu, al�aturi de el, ��n panteonulistoriei rom�anilor, trebuie s�a stea Nicolae Olahus,

S,tefan Mailat, S

,tefan Josika s

,i alt

,i rom�ani care s-

au a�rmat pe scena politic�a din Ungaria. Iancu s,i

ceilalt,i nobili rom�ani, indiferent de rangul la care

au ajuns, sunt dovada clar�a c�a rom�anii nu au fostdoar iobagi, ci au avut nobili, dintre care unii aucondus chiar destinele Ungariei s

,i Transilvaniei.

Un erou-simbol pentru dou�a nat,iuni

Iancu de Hunedoara are locul s�au special ��n Pan-theonul istoriei rom�anilor s

,i ��n cel al ungurilor.

Este reprezentativ pentru istoria ambelor popoare.Iancu a fost un nobil rom�an, dar nobil al regatu-lui. �In epoca respectiv�a nat

,iunea nu era organi-

zat�a pe criterii etnice, ci pe criterii politice s,i de

avere. Nobilimea din Ungaria, ��n integralitatea sa,forma nat

,iunea nobiliar�a. �In epoca respectiv�a nu

exista nat,iunea maghiar�a. As

,a c�a orice asert

,iune

sau ironie la adresa rom�anului Iancu de Hunedoara,chiar dac�a este formulat�a de ambasadorul Unga-riei la Bucures

,ti (interviul din Rom�ania Liber�a din

luna august), este deplasat�a. Iancu de Hunedoara aapart

,inut nat

,iunii nobiliare din regatul Ungariei, la

fel ca tot,i nobilii rom�ani, ��ns�a a fost un nobil rom�an

prin originea sa etnic�a. At�at tat�al, c�at s,i mama sa

au fost rom�ani, iar �ul lor, Iancu, nu a fost alt-ceva dec�at rom�an ca etnie. Nu degeaba primele do-cumente l-au ment

,ionat cu numele Ioan Rom�anul.

Niciun istoric serios din Ungaria nu contest�a ori-ginea rom�aneasc�a a lui Iancu. Este ��ns�a greu deacceptat pentru istoricii unguri realitatea nobilimiirom�anes

,ti din Ungaria s

,i integrarea lui Iancu ��n an-

samblul acestei nobilimi.Indiferent de abord�arile istoriogra�ce, Iancu de

Hunedoara r�am�ane un erou al ambelor popoare,rom�an s

,i maghiar, care nu trebuie s�a ��l ��mpart�a,

ci s�a ��i cinsteasc�a memoria. Morm�antul lui Iancudin catedrala episcopal�a catolic�a din placeAlba Iu-lia trebuie s�a �e un loc de pelerinaj at�at pentruunguri, c�at s

,i pentru rom�ani, pentru c�a Iancu este

un simbol al istoriei rom�anilor s,i al istoriei unguri-

lor, ��n egal�a m�asur�a.

Pierre Bonnard - Momisa


10

Dr. Ionu�t �TENE

TRUPUL LUI VALERIU GAFENCU �MOA�STE SFIN�TITE

Acum c�a�tiva ani un istoric cunos-cut m-a sunat ��ntr-o dup�a amiaz�a se-nin�a s�a-mi spun�a c�a a g�asit efectu�ands�ap�aturi arheologice ni�ste moa�ste fru-mos �si bine mirositoare ��n cimitirul��nchisorii comuniste de la T�argu Ocn�a.El credea c�a acestea sunt ale lui Va-

leriu Gafencu, cel supranumit Sf�antul �Inchisorilor.Apoi a urmat un periplu cu osemintele s�n�tite�tinute ��n portbagaj p�an�a la o m�an�astire ortodox�adin nordul Moldovei unde le-a depus. Nici el �sinici eu nu credeam sigur c�a moa�stele g�asite ar� ale lui Valeriu Gafencu. Poate, pe viitor, untest AND ar deslu�si enigma, dar oricum oseminteledezgropate ��n cimitirul ��nchisorii comuniste dega-jau bun�a mireasm�a. Parafraz�and pe Iustin P�arvuputem spune c�a ��n toate cimitirele ��nchisorilor co-muniste sunt moa�ste de s�n�ti, pentru c�a cei ��nchi�si�si tortura�ti erau m�arturisitori ai credin�tei cre�stine��n lupta cu r�aul comunist ateist. Cei care ��lm�arturisesc pe Hristos �si au moarte muceniceasc�a,a�sa cum a avut-o �si Valeriu Gafencu, trupurilelor sunt trans�gurate ��n dumnezeie�sti moa�ste, de��nchinat �si rugat pentru credincio�si. Trupul marti-rului se s�n�te�ste ��n caznele luptei cu p�acatul, de-venind o teandrie, o deschidere spre trupul Hris-tic om � Dumnezeu. Putem a�rma dup�a �loso-ful Heiddegger c�a �si trupul mucenicilor sunt p�ar�tiale dasein-ului universal, o stare de deschidere spre��n�al�tarea c�atre ceruri. Teologul Jean-Claude Lar-chet ofer�a o interpretare mistic�a a leg�aturii dintretrup �si su�et ��n comuniunea martiriului izb�avitor�si m�antuitor: ½Trupul omenesc ��si reg�ase�ste valoa-rea prin �Intruparea Fiului lui Dumnezeu, Logosuldivin ve�snic. Este tem�a capitolului III, care atest�ac�a m�antuirea noastr�a s-a plinit ��n trupul lui IisusHristos (amintim cele trei ispitiri, respinse printr-ovia�t�a ��n s�n�tenie, minunile s�av�ar�site de Iisus Hris-tos de-a lungul vie�tii Sale p�am�ante�sti, ��n trup, darmai ales lucr�arile m�antuitoare: Schimbarea la Fa�t�a,Moartea, �Invierea �si �In�al�tarea, dovada c�a ��n IisusHristos ½locuie�ste trupe�ste toat�a plin�atatea Dumne-zeirii�, cf. Col. 2, 9). Unul dintre titlurile careI se cuvin deci M�antuitorului este acela de ½Doc-tor suprem� nu doar al su�etelor, ci �si al trupuri-

lor (p. 61). (Jean-Claude Larchet, Semni�ca�tiatrupului ��n Ortodoxie, traducere Monahia Anto-nia, M�an�astirea ½Acoper�am�antul Maicii Domnului�,Centrul Mitropolitan Ortodox Roman din Fran�ta,Editura Basilica a Patriarhiei Romane, Bucure�sti,2010, 118 pagini).Valeriu Gafencu a fost un t�an�ar frumos al

genera�tiei sale a�sa cum reiese dac�a privim fotogra-�ile timpului. Frumuse�tea lui trupeasc�a era ilumi-nat�a de o privire candid�a ce r�azb�ateau dintre ni�steochi sc�ap�ar�atori ce scruteaz�a p�an�a ��n str�afundurileinimii interlocutorului, dincolo de timpul mundan.To�ti care l-au cunoscut pe Valeriu Gafencu ne-aul�asat m�arturii despre frumuse�tea lui spiritualizat�a�si dematerializat�a. �In ultimii ani ai deten�tiei Vale-riu Gafencu se transformase trupe�ste ��ntr-un Sf�ant,chiar colegii de celul�a ��i recuno�steau aceast�a cali-tate s�n�tit�a de durere, recluziune �si rug�aciune. Va-leriu Gafencu ��n pu�sc�arie devenise un m�adular alui Hristos. Trupul unui om s�n�tit este templu alS�ntelor Taine cum sus�tine teologul francez Cla-ude Larchet ��n capitolul ½Trupul ��n via�ta duhov-niceasc�a� (p. 63-104) al c�ar�tii sus-amintite. Elporne�ste de la imaginea biblic�a a Bisericii ca trupal lui Iisus Hristos (I Cor. 12, 27; Efes. 5, 30),��n care cre�stinii sunt m�adulare ale Capului IisusHristos (Efes. 1, 23), dar �si unii altora (Rom. 12,5), folosindu-�si darurile (harismele) spre binele tu-turor (I Cor. cap. 12). Mijloacele de constituirea corpului eclesial sunt ��n special S�ntele Taine,iar autorul c�ar�tii evoca ½Tainele de ini�tiere� (Bo-tez, Mirungere, Euharistie) pentru a demonstra c�atrupul de�tine un loc deosebit ��n primirea Tainelor.Trecerea la cele ve�snice s-a f�acut lin ca o ��n�al�tare��n spre bra�tele lui Hristos. Martorii povestesc c�ao minune desprinderea su�etului de trup pe 18 fe-bruarie 1952 la penitenciarul T�argu Ocn�a. Trupullui Valeriu Gafencu devenise spiritualizat �si ilumi-nat de energiile s�nte dumnezeie�sti. Valeriu Ga-fencu tr�aia ��nchisoarea ��ntr-o perpetu�a rug�aciune,��n Rug�aciunea lui Iisus care ��i ��nal�t�a su�etul �si tru-pul ��ntr-o levita�tie cre�stin�a autentic�a speci�c�a doars�n�tilor �si mucenicilor m�arturisitori. Valeriu Ga-fencu a fost un mistic un om care a realizat tean-dria, leg�atura dintre om �si Dumnezeu prin credin�t�a�si rug�aciune. El s-a unit cu Domnul prin rug�aciuneace-l unea cu energiile necreate. Colegii de celul�a ��lvedeau cu ochii duhovnice�sti ca un sf�ant, iar trupullui se lumina tainic pentru cei care aveau credin�t�a.Ion Ianolide a depus m�arturie: ½Azi-noapte t�arziu


11

m�a rugam. M�a sim�team m�ang�aiat de harul luiDumnezeu �si m�a bucuram ��n tain�a de darul ce mi s-a dat. Eram treaz, con�stient �si fericit. Deodat�a amsimt

,it c�a ceva deosebit se petrece cu mine, ��n afara

voin�tei mele. �Incep�and de la extremit�a�tile trupu-lui, su�etul a ��nceput s�a m�a p�ar�aseasc�a. Nu nu-mai c�a nu-mi era fric�a, dar �stiam c�a nu e vorbade moarte, �si cu c�at su�etul p�ar�asea trupul, cu at�attr�airea mea l�auntric�a cre�stea. Su�etul a urcat u�sorspre piept, spre g�at, spre cap. M�a sim�team feri-cit, curat, luminat de o lumin�a sf�ant�a. Niciodat�amintea mea n-a fost mai ��n�teleg�atoare ca atunci.�Stiam c�a Domnul este cu mine. Eram fericit c�asunt ��n puterea Lui. Timpul parc�a se dilatase. Numai sim�team durerea din trup. �Imi priveam tru-pul f�ar�a s�a-l doresc �si f�ar�a s�a-l resping. Via�ta �simateria ��mi p�areau minuni. Su�etul s-a apropiatiute de gur�a �si a ie�sit din trup. Am �stiut atuncic�a pot s�a merg f�ar�a opreli�stea materiei oriunde a�s� dorit. Era minunat! O bucurie nespus�a m-acople�sit. Primul g�and a fost s�a merg s�a-mi v�adfamilia, dar mi-am amintit de sfaturile P�arin�tilordin Pateric, care poruncesc s�a nu te ��ncredin�tezilucr�arii duhurilor dec�at ��n stare de ascultare, ca s�anu te ��n�sele diavolul �si s�a te piard�a. Mi-a ap�arut��n minte b�atr�anul schimnic c�aruia i se ar�ata dia-volul ��n chip de ��nger de lumin�a. B�atr�anul ie�sisede sub ascultarea stare�tului �si a ob�stii �si se credeac�al�auzit de ��nsu�si Dumnezeu, socotindu-i pe ceilal�tipizm�at�are�ti. Atunci a venit la el ¾��ngerul¿ �si i-a ziss�a-i cheme pe fra�ti la f�ant�ana din curtea m�an�astirii,ca s�a le arate puterea lui Dumnezeu. Deci ��n mie-zul nop�tii s-au dus la f�ant�an�a �Ingerul luminos aap�arut �si, intr�and ��n f�ant�an�a, i-a spus schimni-cului: ¾Arunc�a-te ��n f�ant�an�a �si eu te voi scoatenev�at�amat ��naintea lor, ca s�a vad�a c�a e�sti sf�ant!¿B�atr�anul s-a aruncat �si a murit ca un tic�alos. Deciamintindu-mi eu de acestea, m-am temut s�a nu cad��n ispit�a �si am hot�ar�at s�a m�a ��ntorc ��n trup. Acum,iat�a, m�a supun ascult�arii. Spune-mi ce s�a fac �siaceea voi face! Auzindu-l, m-am ��n�orat. Am ceruttrei zile de r�agaz pentru a m�a ruga. Dup�a trei zilem-am dus la el �si i-am spus: � Cred c�a este lucrarealui Dumnezeu! Smerenia ta e chez�a�sia adev�arului�si a binelui. Te supui ascult�arii fa�t�a de mine, dareu nu am astfel de tr�airi, nu am nici cu cine s�a m�asf�atuiesc, nici c�ar�ti duhovnice�sti s�a cercetez. M�asimt nevrednic de o astfel de cinste �si ��nfrico�satde r�aspundere. Nu m�a ��ndoiesc de minuni, ��ns�anu cred c�a ne sunt de neap�arat�a trebuin�t�a pentru

m�antuire. Dar slav�a lui Dumnezeu pentru cele cese petrec cu noi, cu tine, prin El! Sfatul meu estes�a �i cu b�agare de seam�a. E bine cum ai proce-dat. S�a nu mergem prea departe cu perspectivele cese deschid ��n acest plan, c�aci nu suntem ��ncerca�ti.S�a ne ferim de ispite! Valeriu m-a ascultat atent�si a primit tot ce i-am spus f�ar�a nici o umbr�a detriste�te, ��ndoial�a sau ��mpotrivire. A r�amas senin �si��mp�acat cu hot�ar�area mea, �si tocmai aceast�a smere-nie a lui m-a ��ncredin�tat de starea de har ��n care sea�a� (Ioan Ianolide, �Intoarcerea la Hristos, p. 181-182, Editura Christiana, Bucures

,ti, 2006). Sunt

experien�te mistice tainice, care se dezv�aluie doarcelor ale�si, ce li s-a ridicat v�alul lumii de pe ochica s�a aib�a puterea de a vedea dincolo de materia-lul limitat al existen�tei mundane. Trupul lui Vale-riu Gafencu era m�arturia sacri�ciului, plin de ur-mele suferin�tei pe Crucea unei Golgote comunistece p�area c�a nu se mai sf�ar�se�ste. Pl�am�anii lui ValeriuGafencu erau mu�sca�ti de TBC. ½Pre�tul rezisten�teisale morale �si spirituale ��n fata ighemonului comu-nist de la Pite�sti a fost unul care i-a r�apit de�nitivs�an�atatea. TBC-ul pulmonar, osos �si ganglionar,reumatismul, lipsa hranei necesare i-au ruinat tru-pul�.Chipul s�au era ��ns�a, straniu, sc�aldat ��ntr-o lu-

min�a nep�am�antean�a, asupra c�areia depun m�arturiemul�ti din cei care au avut privilegiul de a-i � ��n pre-ajma��n ultima parte a vie�tii sale. Su�etul �si minteas�a nu se desp�ar�teau defel de rug�aciune. �In ultimulan, hemoptizia (scuip�a s�ange) ��l transformase ��ntr-o ½epav�a�. La prima vedere, c�aci lumina s�n�tenieitrecea dincolo de bietul trup ��n suferin�ta �si ��i atin-gea pe ceilal�ti de�tinu�ti. Cu aceast�a �gur�a de sf�ant� care nu poate � explicat�a natu-ral, ��ntruc�at se�stie c�a boala care ��l rodea aduce doar deprimare �sischimonosire a chipului � a trecut la cele ve�snice.T�an�arul Valeriu Gafencu a ajuns la T�argu Ocna��n decembrie 1949, dup�a ce a trecut prin pu�sc�ariilede la ��nchisoarea Aiud (��ntemni�tat de regimul dic-tatorial al lui Antonescu, ��ntre 1941-1944) �si de laPite�sti (��nchisoare ��n care a avut loc cumplita re-educare comunist�a cunoscut�a sub numele de ½fe-nomenul Pite�sti�, proces catalogat de Soljeni�t��n cacea mai mare barbarie a sec. XX). Din cauza tor-turilor �si regimului bestial din temni�tele comuniste,Valeriu Gafencu a ajuns la sanatoriul-��nchisoare Tg.Ocna��ntr-o stare at�at de grav�a��nc�at supravie�tuireas�a timp de doi ani (p�an�a la 18 febr. 1952) poate� considerat�a drept o minune. Pre�tul rezistentei


12

sale morale �si spirituale ��n fata ighemonului comu-nist de la Pite�sti a fost unul care i-a r�apit de�nitivs�an�atatea. TBC-ul pulmonar, osos �si ganglionar,reumatismul, lipsa hranei necesare i-au ruinat tru-pul. Chipul s�au era ��ns�a, straniu, sc�aldat ��ntr-o lu-min�a nep�am�anteana, asupra c�areia depun m�arturiemul�ti din cei care au avut privilegiul de a-i � ��npreajma ��n ultima parte a vie�tii sale. Su�etul �simintea s�a nu se desp�ar�teau defel de rug�aciune. �Inultimul an, hemoptizia (scuipa s�ange) ��l transfor-mase ��ntr-o ½epav�a�. La prima vedere, c�aci luminas�n�teniei trecea dincolo de bietul trup ��n suferin�ta�si ��i atingea pe ceilal�ti de�tinu�ti. Cu aceast�a �-gur�a de sf�ant � care nu poate � explicat�a natural,��ntruc�at se �stie c�a boala care ��l rodea aduce doardeprimare �si schimonosire a chipului � a trecut lacele ve�snice. ½Dumnezeu rev�arsase asupra lui harulfrumuse�tii: � Fizic, p�area un arhanghel, purt�andc�and spada de foc a cuv�antului Dumnezeiesc, c�andcrinul cur�a�tiei plin de parfum tainic. � Moral, nui se putea repro�sa ceva, smerenia ��mbin�andu-se cutenacitatea hot�ar�arilor. � Spiritual, era trans�gu-rat tot timpul, ��ntr-o stare extatic�a aproape perma-nent�a; nu puteai s�a-�ti dai seama dac�a ceea ce spunevede ��n duh sau dac�a Duhul vorbe�ste prin el. Via�talui era zbor spre ��n�al�timi, pe care cu greu ��l puteaiurm�ari�, ne m�arturises

,te Virgil Maxim, coleg de

��nchisoare cu Valeriu Gafencu. Camarazii lui Va-leriu Gafencu erau uimi�ti de ½senin�atatea cu care��s

,i as

,tepta Valeriu moartea i-a ��nmuiat, at�at pe co-

legii s�ai de suferint,�a, c�at s

,i pe ¾gardienii-c�al�ai¿.

Cu numeroase pl�agi tuberculoase pe trup s,i cu he-

moptizie (tus,ea scuip�and s�ange), chipul lui Valeriu

emana, totus,i, lumin�a, des

,i aceast�a boal�a aduce, de

regul�a, deprimare s,i schimonosire a chipului�. Tre-

cerea la Domnul s-a f�acut ��n prezen�ta camarazilorde suferin�t�a �si a prietenului drag Ioan Ianolide: ½Pe2 februarie 1952, Valeriu Gafencu s

,i-a rugat colegii

de temnit,�a s�a-i aduc�a o lum�anare s

,i o c�ama�s�a alb�a,

pe care s�a i le preg�ateasc�a pentru ziua de 18 februa-rie a aceluias

,i an. De asemenea, sf�antul ��nchisorii

a mai cerut ca o cruciulit,�a (pe care se pare c�a o

avea de la logodnica sa) s�a-i �e pus�a ��n gur�a, pepartea dreapt�a, spre a � recunoscut la o eventual�adezgropare. La 18 februarie, ��ntre orele 14.00 s

,i

15.00, dup�a momente de rug�aciune �erbinte, Va-leriu a rostit ultimele sale cuvinte: ¾Doamne, d�a-mi robia care elibereaz�a su�etul s

,i ia-mi libertatea

care-mi robes,te su�etul¿. Gardianul Petre Orban

a plecat din ��nchisoare pentru ��ntreaga zi, pentru

a le permite tuturor det,inut

,ilor s�a mearg�a s�a-s

,i ia

r�amas bun de la prietenul lor s,i s�a se ��nchine la

targ�a unde a fost depus trupul ne��nsu�et,it al lui

Valeriu Gafencu. Urma s�a �e dus ��ntr-o groap�acomun�a, a tuberculos

,ilor�.

Moartea muceniceasc�a a lui Valeriu Gafencu l-aimpresionat profund pe un alt mare teolog �si ierarhortodox Valeriu Anania: ½�Intre cei mai cunoscut

,i

martori-martiri, care au suferit, tr�aind pe celemai ��nalte culmi ale spiritualit�at

,ii cres

,tine, st�alp al

rezistent,ei spirituale rom�anes

,ti din timpul opresiu-

nii comuniste, consider�am a � fost atunci studentulValeriu Gafencu�. Valeriu Gafencu a fost un st�alpal rezisten�tei ortodoxe ��n fa�ta comunismului ateucare atac�a �in�ta spiritual�a a poporului rom�an.Dup�a 1990, dar mai ales dup�a 2010, s-a ��ncercat

descoperirea r�am�a�si�telor trupe�sti ale lui Valeriu Ga-fencu. Cercet�atorii de la IICCMER au fost ��nfruntea arheologilor pentru g�asirea trupului aces-tui Sf�ant Popular. �In baza unei solicit�ari primitela CICCR ��n data de 20 iunie 2011 din partead-nei Valentina Gafencu, au fost ��ncepute o seriede investiga�tii privitoare la stabilirea locului undeau fost ��ngropate r�am�a�si�tele p�am�ante�sti ale frate-lui acesteia, Valeriu Gafencu, care a murit la datade 18 februarie 1952 ��n penitenciarul-spital de laT�argu Ocn�a. �In urma cercet�arilor de teren, s-astabilit faptul c�a trupul lui Valeriu Gafencu a fost��nhumat ��n apropierea penitenciarului din T�arguOcna, ��n perimetrul cimitirului situat l�ang�a bisericaortodox�a cu hramul S�n�tii �Imp�ara�ti Constantin �siElena a�at�a ��n Parohia Poieni, pe strada Crizante-melor.�In ��ncercarea de c�autare, identi�care �si recupe-

rare a osemintelor celui care a fost Valeriu Gafencu,Sf�antul �Inchisorilor, cum l-au numit to�ti cei care l-au cunoscut, numire care a fost institu�tionalizata dec�atre monahul Nicolae Steinhardt, CICCR organi-zeaz�a ��ncep�and cu data de 5 septembrie 2011, timpde c�ateva zile, o cercetare arheologic�a ��n spa�tiulacestui cimitir. �In penitenciarul-spital de la T�arguOcna, conform surselor documentare existente, nu-mai ��n perioada dintre anii 1950 �si 1954 au decedatun num�ar de 54 de persoane, care erau condamnatepentru delicte politice. Dup�a deces, cadavrele aces-tora au fost ��nhumate ��n cimitirul de l�ang�a bisericasituat�a ��n apropierea ��nchisorii. Din informa�tiileob�tinute, rezulta c�a corpurile defunc�tilor au fost��nhumate f�ar�a sicriu, iar mormintele nu au fostmarcate cu cruce. P�an�a ��n prezent nu cunoa�stem


13

s�a existe vreo evident�a ��ntocmit�a care s�a priveasc�aeventuala localizare ��n teren a acestor ��nhum�ari.Gropile au fost s�apate ��n incinta cimitirului, peterenul neocupat atunci de mormintele mai vechi,unele marcate cu cruci din lemn, altele cu mo-numente funerare din piatr�a, acestea din urm�aexist�and �si ast�azi. �Intre anii 1977 �si 1997, timp ��ncare imobilul penitenciarului a ad�apostit Sanatoriulpentru bolnavi psihici, pacien�tii deceda�ti aici, carenu au fost pu�tini, au fost ��ngropa�ti tot ��n spa�tiulacestui cimitir. Multe din aceste morminte, de�sila ��nceput aveau cruce, nemai�ind ��ntre�tinute �si re-vendicate, odat�a cu trecerea timpului au fost dateuit�arii iar locurile au fost ocupate de morminte ul-terioare. Ulterior, spa�tiul din cimitir care nu maiera ocupat de morminte vizibile, a fost parcelat�si ��mp�ar�tit credincio�silor din parohia locului pen-tru locuri de ��nmorm�antare. Ca urmare, ��n pre-zent, terenul cimitirului este aproape ��n ��ntregimeocupat de morminte mai noi sau mai vechi. �Inmulte cazuri, gropile mormintelor contemporane auafectat, par�tial s�au integral, �si mormintele fo�stilorde�tinu�ti politici care au fost ��ngropa�ti ��n acel pe-rimetru. Spa�tiul din cimitir r�amas liber mai cu-prinde doar o suprafa�t�a restr�ans�a de teren situat�a��n col�tul de nord-vest al cimitirului, care, nu pestemult�a vreme, va � ocupat�a �si aceasta de morminte.Din p�acate, av�and ��n vedere aceast�a stare de

lucruri constatata ��n teren, o interven�tie arheolo-gic�a ��n scopul men�tionat mai poate � de actuali-tate doar acum, aceasta �ind strict limitat�a doar laacea suprafa�t�a redus�a din cadrul cimitirului, care��nc�a nu este ocupat�a de morminte, as

,a cum au in-

format opinia public�a prin mass media istoricii dela IICCMER. Opera�tiunea a fost executat�a de oechip�a specializat�a ��n astfel de ac�tiuni, coordonatade c�atre d-nul Gheorghe Petrov, arheolog expert laMuzeul Na�tional de Istorie a Transilvaniei din Cluj,al�aturi de care s-au a�at Paul Scrobota, arheolog�si director al Muzeului de Istorie din Aiud, Hora�tiuGroza, arheolog la Muzeul de Istorie din Turda �siMarius Oprea, coordonatorul IICCMER, fondator�si fost pre�sedinte al Institutului pentru Investiga-rea Crimelor Comunismului ��n Rom�ania. Desco-perirea trupului de sf�ant al lui Valeriu Gafencu seva face atunci c�and va ��ng�adui Domnul, cum s-adezv�aluit Sf�antul Anonim ie�sit��n mijlocul potecii celeag�a poarta turnului m�an�astirii de intrarea biseri-cii M�an�astirii Neam�t. Sunt sigur c�a trupul frumos�si binemirositor cu mireasm�a de mir se va dezv�alui

��ntr-o zi oamenilor, ca o m�arturie a sacri�ciului po-porului rom�an pentru Hristos ��ntr-o perioad�a c�andse credea c�a bol�sevismul ateu��nvinsese lumea. Tru-pul cu bun�a mireasm�a a lui Valeriu Gafencu nelumineaz�a, de dincolo de mormintele de la T�arguOcna, prin ��ntunericul materialismului ca un far deLumin�a spre Calea Crucii, singura care ne duce laM�antuire.Valeriu Gafencu, cel supranumit de c�atre Nico-

lae Steinhardt drept �Sf�antul �Inchisorilor�, ar pu-tea � canonizat o�cial de Mitropolia Moldovei, en-titate care se a��a sub jurisdic�tia canonic�a a Patri-arhiei Moscovei. De dosarul canoniz�arii se ocup�aEparhia Ortodox�a de B�alt

,i. Dincolo de canoniza-

rea o�cial�a e perceput de rom�ani ca sf�ant popu-lar. Recunoas

,terea ca Sf�ant de c�atre BOR e doar o

chestiune de timp. Trupul e mesajul s�nt,eniei, de

dincolo de lumesc sau imanent. Trupul lui ValeriuGafencu doar a�steapt�a ivirea c�and se vor luminaochii no�stri �si v�alul necuno�stin�tei va � ��nl�aturatde pe fa�ta rom�anilor de c�atre Dumnezeu. P�an�aatunci su�etul lui Valeriu Gafencu se ��nal�t�a spreceruri, al�aturi de s�n�tii rom�ani �si se roag�a cu Hris-tos pentru m�antuirea noastr�a �si a neamului ome-nesc: S�nte Valeriu Gafencu, roag�a-te pentru noi!Libertatea din ��nchisoare a lui Valeriu Gafencu eraspiritual�a �si realiza unirea, prin rug�aciunea aprins�a,cu destinul poporului rom�an cre�stinesc cu Hristospentru m�antuirea neamului omenesc. Trupul luiValeriu Gafencu reprezint�a m�arturia Crucii �si suntmoa�ste s�n�tite la care��ntr-o zi, lumina�ti de credin�t�ale vom descoperi spre rug�aciune, iertare, vindecaresu�eteasc�a �si m�antuire. Identi�carea moa�stelor edatoria moral�a a poporului rom�an pentru cei careau fost �si sunt S�n�tii �Inchisorilor, m�arturia c�a nuam acceptat ca ateul, ½omul nou� de sorginte sa-tanic�a, s�a ucid�a omul dup�a Chipul �si asem�anarealui Hristos. Trupul s�nt

,it a lui Valeriu Gafencu

e �ac�ar�a umbl�atoare printre cei vii, care se vadezv�alui celui mai bun s

,i credincios dintre rom�ani,

atunci c�and va vrea Domnul s�a ne ridice v�alulignorant

,ei lumes

,ti. Trupul lui Valeriu Gafencu este

rodul Crucii, o Imitatio Christi. Valeriu Gafencureprezint�a m�arturia suferint

,ei poporului rom�an ��n

perioada comunsimului ateu de factur�a bos,evic�a,

iar oasele ��i sunt sunt moas,te s�nt

,ite de credint

,�a

muceniceasc�a ce as,teapt�a s�a �e dezv�aluite spre

rug�aciune, pios,enia s

,i m�antuirea neamului omenesc.


14

Alexandru PALEOLOGU

GLOS�A FOLCLORIC�A

�Imi lipsesc cunos,tint

,ele elementare ca s�a pot face

un studiu comparat al��njur�aturilor la popoarele eu-ropene. Tot ce s

,tiu e c�a de pild�a cele ungures

,ti,

care plac unora, sunt as,a de lungi s

,i so�sticate,

��nc�at ��s,i pierd orice putere de s

,oc. Or, ��njur�atura

dac�a nu e s,ocant�a, nu mai e nimic. Complicat

,ia s

,i

pret,iozitatea ��njur�aturilor ungures

,ti fac din ele mai

degrab�a un soi de concetti, au ceva eufuistic, as,zice

chiar churrguerresc, ca s�a ��ns,ir c�ateva epitete din

nomenclatura barocului. De fapt sunt manieriste.Imi ��nchipui un schimb de ��njur�aturi ��ntre ungurica o emulat

,ie interminabil�a; ��njur�atura la ei nu vi-

deaz�a un diferend s,i nu-mi explic cum un popor re-

putat ca violent are at�ata r�abdare. Poate s�a �e aicio reminiscent

,�a feudal�a: s�d�arile ceremoniale care

precedau r�azboaiele private s,i turnirele. Dar alte

nat,ii cu trecut feudal nu au asemenea ��njur�aturi.

Faptul c�a la unguri aceste lungi discursuri de o fa-cond�a stereotip�a s

,i ��n fond s�arace ca invent

,ie s

,i

destul de fastidioase nu r�acesc pornirea init,ial�a a

adversarilor s,i c�a ��n cele din urm�a ils en viennent

totus,i aux mains ��mi pare vrednic de atent

,ie.

La italieni, dup�a c�ate s,tiu, ��njur�aturile sunt

scurte s,i s

,ocante, dar nu au adres�a personal�a, ci de

obicei una profanatoare: porco di Dio, Madonnabuccaiola etc. Sunt fenomene de resentiment acu-mulat contra unei dogme constr�ang�atoare.

Interesant e c�a francezii, la care elementul erotice at�at de precump�anitor, nu l-au trecut, totus

,i, ca

noi, ��n ��njur�atur�a., care la ei e at�at de inocent�a s,i

ca vocabular s,i ca sens: sapristi, saperlipopette, cre

nom etc. (E adev�arat c�a la origine vorbele acesteaaveau un sens blasfemiator, dar prin metatez�a s

,i

uzur�a s,i-au pierdut ��nt

,elesul ). Tot ce au ei mai

tare, scurt s,i s

,ocant ��ntr-adev�ar, e, cum spunea

Paul Zarifopol ½cuv�antul profund onest al lui Cam-bronne�. Dar nicio aluzie sexual�a��n��njur�aturile lor,ceea ce e semni�cativ pentru concept

,ia lor galant�a,

str�ain�a de orice ultragiu sau mojicie. Domeniul ero-tic e pentru ei unul al consimt

,irii; chiar s

,i violul la ei

e persuasiv; dorint,a erotic�a e pret

,uire, nu dispret

,

ca la noi. La noi a poseda o femeie, a o ½avea�,��nseamn�a a o t�ag�adui ca persoan�a. Concept

,ia ero-

tic�a patriarhal�a s,i r�as�aritean�a ��n care b�arbatul e

st�ap�an s,i deci scutit de seduct

,ie ��l face s�a descon-

sidere femeia s,i cu ea s

,i actul sexual, echivalent cu

orice alt�a funct,ie organic�a s

,i mai ales cu excret

,ia.

In ��njur�aturile noastre, care exprim�a veleit�at,i sexu-

ale (de multe ori ��ntr-o viziune utopic�a) verbului in-dic�and copulat

,ia i se substituie uneori act

,iunea sub-

stantivizat�a ��n cuv�antul lui Cambronne. Aceastaprobeaz�a accept

,ia ��njositoare atribuit�a posesiunii

sexuale, dar face ��njur�atura rom�aneasc�a foarte sa-tisf�ac�atoare ca ultragiu: s

,ocant�a, infamant�a, ex-

celent�a ca desc�arcare a resentimentului. Deplorconcept

,ia erotic�a inferioar�a, mentalitatea abject�a

care ne inspir�a ��njur�aturile, dar admir valoarea lorpolemic�a.

Demn�a de elogiu e ��ns�a ��njur�atura noastr�a prin-cipal�a sau, dac�a pot zice, de baz�a, cea mai simpl�a s

,i

absolut�a: respingerea preopinentului la starea pre-natal�a poate chiar pregerminativ�a. E o reduct

,ie

la neant, o recuzare ontologic�a. I se retrage ad-versarului omolo-garea existent

,ial�a: e neavenit. E

exclus din univers ca progenitura lui Lilith sau camons

,trii preadamici de care e vorba ��n Cabal�a.

Aceast�a negare a entelehiei antagonistului s,i res-

pingerea sa la matca originar�a nu e o s�dare; eacurm�a orice dezbatere s

,i contestat

,ie; e de prim�a s

,i

ultim�a instant,�a. E deci de un dispret

,radical s

,i

transcendent; dar e poate totus,i o ½casare cu trimi-

tere�, noti�c�and eventual intimatului s,ansa unei a

doua nas,teri ��ntr-o form�a mai convenabil�a; ��n sen-

sul acesta ��njur�atura noastr�a e, strict etimologic,un ditiramb.

Putem oare s-o raport�am cumva s,i la sensul

goetheean de regresiune la mume, �e s,i as

,a, cu

anas�ana? Nu s,tiu; cred c�a da.

�In tot cazul, ce instinct meta�zic superior, cesimt

,al absolutului denot�a aceast�a superb�a, august�a

declarat,ie de ½�ne de neprimire�!

(��n volumul Bunul - simt,ca paradox, Ias

,i, Polirom,

2011, p. 45-48)

Pierre Bonnard - Arcadia


15

Irina Maria MANEA

VODKA - ORIGINI �SI ISTORIE. . . 4

Originile vodcii sunt ��nv�aluite ��n mister. Maimulte na�tiuni printre care ru�si, polonezi, ucraineni,�nlandezi, revendic�a paternitatea b�auturii. �ti Ru-sia, �ti Polonia se laud�a cu o tradi�tie ��nde-lungat�ade preparare a celui mai r�avnit alcool tare din nor-dul �ti estul Europei. Oricum, numele vine de ladiminutivul cuv�antului slav �voda� care ��nseamn�aap�a, inspirat de latinescul �aqua vitae�, prin care sedesemnau ��n Evul Mediu toate b�auturile tari.

Deci se presupune c�a tipul de alcool provine de lapopoarele slave care au ocupat nord-estul Europei.Aici temperaturile sc�azute au f�acut di�cil comer�tulcu vin �si bere, deoarece ��nghe�tau ��n lunile de iarn�a.La ��nceput, prin secolul al XII-lea, vodca era folo-sit�a ca anestezic �ti dezinfectant, �ind distilat�a dinsecar�a. Abia dou�a secole mai t�arziu se descoper�aefectele otr�avitoare ale excesului. De la 1300 se pro-duce �ti ��n scop de consum. Se credea c�a b�auturaavea un spirit al ei, de aceea se ��ntrebuin�ta la cere-monii religioase. Din m�an�a ��n m�an�a trecea un vascare uneori con�tinea mai bine de 4 litri de vodca, iarcei ce nu consumau erau considera�ti necredincio�si.

Pe m�asur�a ce ��i cre�tte popularitatea, vodca nu semai distileaz�a din secar�a, ci din carto�. Cartofulera mult mai comun �ti mai u�tor de prelucrat dec�atcerealele. Dar pe m�asur�a ce vodca ��ncepe s�a ��ti pi-ard�a statutul de produs de cas�a, nu se mai folose�ttenici cartoful. Ast�azi cele mai multe m�arci de vodcaau ��n compozi�tie secara, gr�aul, orzul, �si cel mai des,porumbul.

Estul �si nordul Europei luau foarte ��n serios pro-blema alcoolului. �In 988 prin�tul kievean Vladimirse decide s�a abandoneze calea p�ag�an�a �ti s�a treac�ala monoteism. Refuz�a iudaismul pentru c�a evreiinu controlau niciun teritoriu. Refuz�a islamismulpentru c�a era interzis alcoolul. C�and a��a ��ns�a c�ala cre�ttini chiar se cere consumul ��n timpul rituri-lor, argumentul se pare c�a e su�cient ca s�a aleag�acre�ttinismul . . . S�a � produs ru�tii primii b�autura?Poate, dar ei a��a de ea de la negustorii genovezi,care��i aduc marelui duce Dmitri Donskoi ni�tte aquavitae la Moscova, pentru a se trata. Legenda spunec�a��n 1430 c�alug�arul Isidor de la m�an�astirea Chudova inventat prima re�tet�a de vodc�a ruseasc�a, cunos-

4Text preluat de pe internet.

cut�a sub denumirea de �vin de p�aine�, pentru c�a eradistilat�a din gr�au. B�autura cade sub mono-pol im-perial, put�and � produs�a doar de c�atre �tar �si boieri.Ivan cel Groaznic deschide ��n 1533 primul kabak(c�arciuma �tarului), singurul loc de unde omul der�and putea s�a-�ti procure t�aria. Secole ��ntregi �tariicontroleaz�a produc�tia, taxele umpl�and cam 40%din visteria statului. Accesul tuturor de b�autur�adateaz�a din secolul al XIX-lea.Bol�sevicii na�tionalizeaz�a distileriile, ceea ce ��i de-

termin�a pe vechii produc�atori s�a fug�a ��n vest, celmai faimos �ind Smirno�, care ��ti revitalizeaz�a afa-cerea ��n Paris. Comuni�ttii reiau repede pro-duc�tiadatorit�a cererii immense, dar calitatea b�auturiiscade. Gorbaciov ��ncearc�a s�a aplice perestroika�ti ��n domeniul alcoolului, dar �ti aceast�a prohibi�tiee�sueaz�a. Istoricii ru�ti avanseaz�a chiar �ti secolul alIX-lea ca��nceput al produc�tiei de vodc�a, dar de dis-tilare nu poate � vorba dec�at cel pu�tin dou�a secolemai t�arziu, c�and se��ncearc�a distilarea��n Khynovsk.Am putea spune c�a tehnicile de distilare au evo-

luat ��ntre secolele XII-XV, c�and mierea ��ncepe s�ase foloseasc�a pentru a ��mbun�at�a�ti gustul b�auturii.�In secolul al XVIII-lea se pro�t�a de propriet�a�tilec�arbunelui de a �ltra amestecul pentru a sc�apade ingredientele nedorite, dar spirtuoasa trebuias�a �e diluat�a ��nainte de �ltrare. Distilarea se��mbun�at�a�te�ste odat�a cu introducerea diverselor ier-buri �ti mirodenii. �In ciuda altor variet�a�ti de vodkape care ru�sii ajung s�a le cunoasc�a, mult�a vreme totcea bazat�a pe secar�a de�tine cea mai mare apreciere.Dar �si polonezii au o tradi�tie a lor. �Inc�a din

secolul al VIII-lea se descoper�a alcoolul tare c�and��nghea�t�a vinul iarna, dar solu�tia se folose�ste doarla tratamente. Asta se petrece p�an�a ��n secoul alXV-lea, c�and se produce gorzalka, vin alcoolizat,ca rezultat al distil�arii spirtului din vin. Istoriciipolonezi sus�tin c�a vodca a fost prima data produs�a��n 1405 ��n Polonia �ti abia dup�a aceea a ajuns �ti ��nRusia. P�an�a ��n secolul al XVI-lea regele Obrachtal Poloniei permite comercializarea alcoolului. Mait�arziu, ��n 1572, limiteaz�a produc�tia, percep�and otax�a de 10%. Abia��n secolul al XVII-lea��ns�a vodcadevine b�autur�a na�tional�a, iar tehnicile de distilareavanseaz�a. �In orice caz, originile �ti istoria exactaa vodcii sunt departe de a � certe, exist�and indiciicum c�a ar putea proveni chiar din Persia.Este vorba despre un prototip realizat ��n secolul

al XI-lea de c�atre un medic persan, Ar-Razi, careob�tine lichidul pentru scopuri medicale. �In Europa


16

apar distilerii ��n Fran�ta ��n 1334, ��n Anglia ��n 1485,��n Suedia ��n 1490 �si ��n Germania ��n 1520. Vodcaajunge repede �si ��n Suedia. Ru�sii o export�a pri-mii, ��n 1505, iar ��n cur�and aceasta nu mai r�am�anedoar un medicament. Au fost tentative de banaproduc�tia, dar p�an�a la urm�a s-a decis s�a se pro�tetotu�ti de taxele pe b�autur�a.�In secolul al XIV-lea ambasadorul Angliei la Mo-

scova este primul care clasi�c�a vodca drept b�autur�ana�tional�a ruseasc�a. Ru�tii o recunosc ceva mait�arziu. Este din secolul al XIX-lea o parte impor-tant�a a culturii ruse, solda�tii care luptau ��mpotrivalui napoleon ajut�and��n mare m�asur�a la r�asp�andireapopularit�a�tii sale. Din 1894 monopolul statal esteabsolutizat, data �ind rata mare a intoxica�tiei cualcool. Tot acum �voda� devine �vodca� �ti se gene-ralizeaz�a regulile de produc�tie la toate distileriile.Acela�si secol este martorul ascensiunii Poloniei caproduc�ator.Vodka este probabil cea mai populara b�autur�a taredin lume. Concentra�tia de alcool variaz�a ��ntre 35%si 50%. Vodca clasic�a, ruseasc�a, lituanian�a sau po-lonez�a are 40% concentra�tie, ceea ce este ��n acordcu standardele ruse�sti pentru producerea b�auturii,introduse ��n 1894 de Alexandru al III-lea. Chimis-tul Dmitri Mendeleev a stabilit c�a propor�tia optim�ade t�arie pentru vodc�a este de 38% alcool.De�ti vodca simpl�a este foarte popular�a doar ��n

Europa de Est si de Nord, produsul este folosit lanivel mondial pentru prepararea cocktailurilor. Nuexist�a clasi�c�ari uniforme ale vodcii. �In Poloniavodca este etichetat�a conform gradului de puritate:standard (zwykly), premium (wyborowy) �ti deluxe(luksusowy). �In Rusia vodca etichetat�a drept oso-baya este ��n genere un produs de calitate care poate� exportat, ��n vreme ce krepkaya denot�a o b�autur�ade cel pu�tin 56% alcool.

Pierre Bonnard - Le port de Cannes

Pavel R�ATUNDEANU- FERGHETE

CON�STIIN�TA NA�TIONAL�A (POEM)

In Memoriam Marilor Rom�ani Dintotdeauna

�In mine-i viat,a de dincolo de aparent

,e:

p�am�ant, p�aine, aer, bun�atate de Rai s,i frumuset

,e

cer, soare, lun�a s,i stele, realitate

(cale, adev�ar s,i viat

,�a)

cu ceva ce bag ��n gur�a mur�a-n gur�a, par�a m�al�aiat,�a

cu gur�a de n�at�a�eat,�a

ce respir�a s,i transpir�a

cu jele "plug de aur",c�and nu-i arom�a s

,i dulceat

,�a de tranda�r

s,i-s eu nostalgic tolb�a de amintiridespre Aghires

,-Fabrici,

cu eu s,i inc�a doi frat

,i: M�arioara, Mircea...s

,i lipici

mama s,i tata ��n gr�adina somes

,an�a, din Carpat

,i:

Veronica s,i omul �ala ��nalt, Dragomir,

muncitor la Fabrica de Ipsos Rapid,dragostes,i dor, s

,i, nu de prisos,

dar nici de ponos,ci de folos Fain-F�anel s

,i F�at-frumos

cu unalta obiectiv al muncii c�antec voios de pionerilovit cu tatct,in�nit cu absolut�a iubire apropiat�a cu respect cu-venit de obiectritm s

,i rim�a ori asonant

,�a

s,i melodios ��nh�amat cu art�ala bine cu ziua care se cunoas

,te de dimineat

,�a;

s,i, fabulos, era s

,i natura s

,i, socitatea

s,i, tot ce-n simt

,uri

simnt s,i timid admir

cer�and lui Doamne, Doamne,f�ar�a pretent

,ii puteri, vederi,

la echo-ecuat,ii

ca-n cer s�a �e ves,nicie

s,i pace pe p�am�ant,pentru'c�a v�a conjurs�a nu �t

,i des

,�art�aciune s

,i v�ant,

ca s�a v�a dea mai mult dec�at vorbe,ca-n cer s

,i pe p�am�ant,

chiar dac�a-s proverbe,totus

,i s-avet

,i ��n oal�a ce �erbe,

dar mai inainte de toate:san�atate, bucate,pace s

,i banii s�a nu vi se gate,

ca s�a tr�ait,i mult

,i ani,

ca s�a cinstit,i demni


17

cu Bun�a Ziua ca urmas,i,

pe ��naintas,i,

cu linis,te s

,i fericit

,i ani

ca distinse �ori ale acestei somesene-carpato-gr�adini!s,i s�a primit

,i, c�a v�a dau s

,i eu,

ca un Dumnezeu,��n vorbe tot ce-i ��n jur,dar pentru'c�a nu reus

,esc

s�a m�a ��mplinesc ��n �resc,s,i m�a ��mpedic st�anci,v�a dau ce-mi dorescreus

,ind mai mult dec�at

s�a respir �resc,spiritual m�a aventurcu boii pe limb�a plin de respect, m�asur�a la lucruri,in�nit apropiat de obiectcu splendoare s

,i licurici lumini de rou�a-n iarb�a

c�and nemult,umit

din v�arful limbii iubirela ��n�alt

,ime

luna nou�a bobit,�a

care se ou�adintr-o p�aine f�ac�and dou�as,i din dou�a nou�aca s�a v�a ajung�a s

,i vou�a

s,i, totus

,i omenesc

natural cu profunzime,zic eu, des

,i sudui, ��njur,

c�a-s la tote de unul singurs,i n-am cum su�etu-n karatecool de realitate s�a mi-l m�asur,raportat la universatatecu at�at c�at este dragostes,i at�ata c�at responsabilitate templu cu temelie depiatr�a p�arinteasc�a solid�as,i vitralii de saoare coloratec�a mi s-a ras miert

,a repros

,indu-mi-se, ��mpuindu-

mi-secapul, s

,i as

,a plin de at�atea griji ��n arome s

,i ��n culori

de nelinis,te,

��nv�artindu-mi-se��n diversitate de ram de la r�amca s�a nu-mi pierd cump�atul, timpul,t�ampit de scan-daluri,c�a nu mi su�cient�a s

,tiint

,a,

c�a nu mi-am ��nmult,it talantul

eccetera eccetera,c�a n-am la mine ceteracum mi s-a prorocit

s,i poruncit de cel mai iubit,de cel pe care pentru suprema lui iubire,s�aracii cu duhul,l-au r�astignit,des

,i era omul potrivit

la locul potrivit hulit,batjocorit,dar pe picior marevr�andu-m�a distinct, deosebit,ca s�a �u ales curat-colorataromat-luminat ��n iubire,s,i,ca atare,cu asemenea calitate, Mircea C�art�arescu��n binecuv�antare,��n binecuv�antare "Orbitor"s�a trec peste moarte,s�a am calitatea de mire candid�and la fericire,c�a am ca �u risipitorfoea de drum, de parcurs,dus-��ntors prin socio-cosmic cres

,tin univers,

des,i prin s

,coala de dincolo de s

,coal�a nat

,ional�a

Mihai Eminescum-am ridicat munte-deal-c�ampie de pe orizontal�a,bloc-pace s

,i p�aine,

acoper�am�ant ��n m�aine,pe vertical�a,educat ��n ves

,nicia de la sat, ��n curat s

,i luminat

c�antec de leb�ad�a Lucian Blaga,nemurit de balad�a trilogie cu elemente de patriela curt

,i de dor cu pietre de templu

��n temelie solid�a de poezie s,i �lozo�e pur s

,i simplu

��n drept de a � "laud�a"de zestre,z�ambet de mus

,cate din ferestre

catre zarile noastre albastreduh de adev�ar s

,i simetrie

cu spat,iu mioritic s

,i timp

de olimpca s�a-mi ascut �erul cu �erpe tocila omului de caracter cu multul �er de olar,bucurie a s�nt

,eniei Mes

,ter Manole ��nmult

,ite ��n har

sau dup�a cazcu nevoia s�arit�a-n ajutors�a m�a ��nvet

,e la necaz

rostul propriului meu popor,s�a m�a ��nvet

,e or�anduiala

pe mine un tere-pere,un m�al�aiet

,e-n�at�a�et

,e,

un'f�ar'de pic de frumuset,e s

,i tandret

,e,

��ns�a umbrit de aripa cu zbor de �uier prin eter,de tineret

,e f�ar�a moarte Avram Iancu,

mare cons,tiint

,�a nat

,ional�a cea mai mare


18

ca cinste,onoare,care a tr�ait iubire vreodat�a sub soare cu plugul��n�pt ��n ogoare,precum Carpat

,ii,

des,i Carpat

,ii

inim�a de piatr�a e vatr�a omenesc�adar tot cu frat

,ii �reasc�a laolalt�a

f�ar�a a se desp�art,i de glie

s,i de cioc�arlie vreodat�a,exist�and m�aiestrias,i poporulcu Rom�anias,i falnic viitorulde a m�a modela ca �erul cald cu ciocanulpe nicoval�a,la unu Decembriecons

,tiint

,�a nat

,ional�a

s,i lan al p�acii s

,i p�ainii -

R�as�arit a luminiipe imensa tabl�a de s

,ah

a p�amantului,Duh sf�ant si vazduh-Servus!Gr�adin�a a Maicii Domnului,��n scop, corol�a a luminiis,i Rom�anie Mare a minunii.

Georgeta Minodora RESTEMAN

�In c�asut,a din munt

,i

Cerne v�azduhul z�apezi care-mi fulguie lin�In noaptea de iarn�a ce nas

,te t�aceri marmorate

M�a-nv�aluie-n pace colindul acela sublimCu cete de ��ngeri s

,i lacrimi de vise-nghet

,ate.

�In casa din munt,i cu perdele de dor la ferestre

S,i focul din vatr�a aqrz�and precum inima mea

Condeiu-mi alearg�a pe coli de iubire m�aiestreS�albatice umbre ascunse-n colt

,uri de stea.

Pierdut�a-n t�acere privesc cum danseaz�a v�ap�aiIar lemnele-n jaruri se-ncing, cenus

,i r�av�as

,ite

O sanie trece pe drum . . . s,i se-aud zurg�al�ai

S,i-o mult

,ime de tinere voci care r�ad fericite.

M�a inund�a-amintiri, copilul din mine viseaz�aLa iernile lungi s

,i frumoase cu lacrimi de stele

As,ezate-n t�aceri ferecate c�and trupu-mi vibreaz�a

Iar gt,ndul str�apunge n�amet

,i cu tr�airile mele . . .

Boris MEHRGOG S

,I MAGOG

Gog s,i Magog au primit un drog,

El provine din Lublin, unde oameniibeau vin,V�az�atori sunt peste tot, calul are cod�a, bot,Botul calului bea bere, gura minte, las�a miere,Bidiviii mei, cuvinte, m�a servit

,i ca mai �nainte,

Cum e ura ��n ad�ancuri, cas,alot

,ii � p�alcuri, p�alcuri,

Suferint,a este mare, nu se-mbat�a cu-o urare,

Brat,ul ridicat se fr�ange, Ana lui Manole pl�ange,

Ad�apost copiilor, c�anturile inimilor.

CALUL

Calul pas,te iarb�a,

Iarba pas,te caii,

Iarba ne pas,te s

,i pe noi,

Timpul ne pas,te s

,i el,

Caii v�azduhului ne pasc p�an�a la r�ad�acin�a,S�arutul t�au m�a pas

,te uneori,

C�andva caii erau zei p�ag�ani,Domnul era ocupat cu zidirea Lumii,Am eu un cal ��nt

,elept care mi-a spus povestea,

De ce, credet,i, se uit�a caii l�acrim�and

La bietele noastre �int,e?

Uneori mai dau s,i din cap a jale.

AM R�AS

Am decis s�a nu mai scriu, de m�aine,De poim�aine, minciun�a, ai fat

,a unui demobilizat,

Eu nu am r�as de oameni, dar s,tiu ce schimb�atoare

este stima,Admirat

,ia cu sf�arc, oamenii mai n�ap�arlesc spre a

sc�apa.Sunt str�amutat, pietrele albe au devenit negre,O roat�a se blocheaz�a, ��njur�and. Nici miezul nopt

,ii

nu te vrea ��n preajm�a.Pe cine acoper�a ciuperca otr�avit�a? Cenus

,a din ce

carte s-a ivit?Osana, zic eu, ��n zadar. Doar bufnit

,a lipsea s

,i a

venit.Ce caut�a Celan s

,i Luca pe Podul Mirabeau?

O alt�a lume, o lume a poet,ilor damnat

,i?

T�acere, dat,i t�acerii drepturile ei.

Geneza � t�acere, exitus-t�acere,Iov complota, dar se pl�angea,Vidul are culori ascunse.


19

Inert e-n aparent,�a orice mort.

Dar Domnul e mis,care s

,i Cuv�ant.

Ce ai de spus propriului su�et?Demobilizare, cu asta se explic�a totul.S,i dac�a nu? Desigur, nu ai ��nt

,eles dec�at put

,in,

Sunt praguri divergente peste tot,De aceea am s

,i r�as acum.

UN VIS�ATOR NU PIERDE

Un vis�ator nu pierde niciodat�a,Patul lui Procust nu e pentru el,Ambit

,iile des

,arte, vorba � plat�a

La schimb cu sentimentul- anofel.

Iubito, tu es,ti doar femeie,

Femeie, tu es,ti doar un om,

Iubire, tu es,ti doar sc�anteie,

�In ochii Creatorului � atom.

P�area o p�ar�asire, p�as�arire,Un �r de grat

,ie spre gloria din bolt

,i,

Cum str�aluces,te aurul subt

,ire,

Ne desp�art,im, un duh p�andind la colt

,,

Vor � iar veacuri r�at�acite,E prea departe visul, unii spun,Pas

,ii sl�abesc, iar s

,oaptele-s sleite,

s,irag de lacrimi, diamant � s�apun.

O nou�a zi, o nou�a ��nviere,Doi tineri ren�ascut

,i din haos-lut,

s,i-au dat un loc sub orbitoare sfere,Domnul a r�as , vitraliile sunt scut.

Paharul s-a golit ��ntr-o clipit�a,Cu tot

,ii au b�aut din el,

Iubirea nu e doar ispit�a,Credint

,ele sunt de un singur fel.

Pierre Bonnard - Trouville, the Exit to the Port

Adrian BOTEZ

SONETUL CELUI CARE A UITAT S�A SENASC�A

ar � fost o alinare s�a �u viutandru s�a iubesc � s�a c�ant � dans�and stelarpovestind - cui vrea s-asculte � c�ate �stiuuluind pe trec�atori cu c�ate-un dar

am uitat � al naibii � lumii s�a m�a nascam ie�sit din c�antec �si iubire � trist:mai de vaz�a e-n p�adure orice vreascdec�at pl�ansul meu de-amurg � ��n ametist

doar strigoi de zei m�a poreclescsunt mai slab ca un ze�r � nici nu plutesctrec prin v�ai de umilin�ti � v�ami nu pl�atesc

dar nici nu s-opre�ste luna-n loc � s-o oc�ar�asc......trec eonii-n zbor: cusut de ve�snicieam s�ala�s ��n hornuri � ce picanterie!

SONETUL APOCALIPSEI

mizer�a lume � coapt�a de sf�ar�sitm�acar un singur om bun nu s-arat�ascaie�tii au crescut �si s-au pr�asite cerul torturat �si tras pe roat�a

s-au zdren�tuit pe margini lun�a � soarestele-au c�azut �si ieri � �si noaptea toat�aat�atea crime � nimic nu mai doare:tichie de m�agar e liota toat�a!

...ce-i de f�acut cu verdele din paji�sti�si cum s�a ui�ti izvoare-ascunse-n mun�ti?Frumosul Dumnezeu e-un imn de jari�sti

cei ce-or sc�apa de cium�a � plece frun�ti......s-a tot promis c�a ��ngerii vor pl�ange -dar m�atr�aguna-aprins�a � cine-o stinge?

NU-MI PUTE�TI FACE NICIUN R�AU

nu sunt copil � prins ��nmijlocul unui r�azboi dintre fascinan�tibrontozauri

am at�atea amintiri � ��nc�at


20

a�s transforma orice pu�sc�arie dinlume � ��ntr-ocarte � peste m�asura voastr�a degroas�a

nu-mi pute�ti face niciun r�au � dec�atarunc�andu-m�a � c�at v�a st�a��n caracter derepede � sub untren duduind prin labirinturile uit�ariiLiterei de Foc aGlasului

altfel � chiar �si f�ar�a de pu�sc�arie � ��mi voirosti �si scrie povesteamea � cea care plute�ste � de-o via�t�aprin aerul vostru � alnostru � dar dintotdeauna - almeu

VOM�A COSMIC�A

a�s putea s�a scriu o poezie � a�s putea s�a m�asinucid � a�s putea s�a v�ad un�lm sau a�s putea s�aucid � a�s putea s�a cad ��nprima pr�apastie sau a�s putea s�a m�aridic din morm�antul gol � ��ntemeind onou�a religieuniversal�a � a�s putea s�a facmult mai multe dec�atv�a ��nchipui�ti voi � chibi�titr�asni�ti � t�ampi�ti - tr�antori n�auci �sichercheli�ti

...eu stau �teap�an - perfectsingur - printre ierburi �siplacid privesc cum se perind�a � pecer �si pe deasupra p�am�antului � meteori�ti � steleleluna �si soarele � zilele �sianii � o via�t�a din care lipse�steesen�tialul: moartea � dar o via�t�a care s-a��mpu�tit deja � stra�snic �si chiarde tot s-a��mpu�tit - ca un dor sf�a�sietor decu�tit

nu mai �stiu nimic � nu mai �stiu de cear trebui s�a �stiu ceva: spre pild�a - de ce trebuie s�a�stiu

alfabetul luminii � ca �si pe cel albeznelor � de ce omul trebuie s�a �e om �si broascabroasc�a...?

...de ce toate prostiile astea trebuie cinevas�a le cunoasc�a?

...e ceva tare putred ��n toat�a a�sa-zisa ½r�anduial�aa

lumii � � e cevaat�at de putred � ��nc�at m�a duc la marginea�ec�arui lucru - �si � de totumilit - vomit � vomit � vomitvomit � vomitvomit

...mi-e sc�arb�a demine �si de toat�a aceast�avom�a diluvial�a - totuniversul - ��n jurul meu � adevenit un ��nceput de straniu vid � unpapagal enorm lichid - omaimu�t�a ��mpu�tit�a - sc�arboas�a �siteribil de con�stiincioas�a: universul acestavomit�a � din toatevintrele a�strilor s�ai - ��ntr-una �si cr�ancen: iat�a vomadevenit�a un fenomenmeteorologic � chiarsupra-astral: dintr-un gest al unui omabsolut normal - dintr-o stare profund�ziologic�a �side d�arval�a � iat�a cum lumea nu se mai scoal�a � cia ren�ascut - din pricinamea � ca expresie a uneinoi legi care singur�a se legifereaz�a �siaplic�a � devine cosmic�a �sicinic�a �si profundclinic�a

...vede�ti? � am devenitDumnezeu � �sifunc�tioneaz�a legilemele - a�sa cum sunt elerele

...dar sc�arba nutrece � de la o lume laalta � ba chiar � jalnic - seintensi�c�a... - �si-o ia la deala�sa - sisi�c�a


21

...e ��nsp�aim�ant�ator �simi-e tot maigrea�t�a � degeaba peste tot eghea�t�a

...de ce-a�s mai spune - atunciacum � aici½amin�? � ½aminul � nu se roste�ste pevremuri de cium�a �si � mai cuseam�a � nu se roste�ste ��nastfel de ��mprejur�ari � devenitepeste noapte - ��mprejurimi decosmic�a vom�a

...am trecut de mult � penibil �si dumnezeiesc desingur - pe sub liche�atele��mpu�titele ceruri � ca oimperial�a - sf�ant�afantom�a

...lua�ti � necontenitLua�ti - be�ti �sim�anca�ti � acesta este hoitul meu nemurit � aceastaestesacrala �si nepre�tuita meavom�a - carecu mult�a gra�tie � tuturor �si latoate � face binecuv�antatapurga�tie

COMPORTAMENTE UMANE

unii se sparg - m�anc�andv�anturi de cium�a �si b�anduleiuri de candel�a � amestecat - din obi�snuin�t�a -um�a�tiinutili - al�tii ��sis�angereaz�a picioarele - merg�and pejos - prin �si ��ntre stele - sute �si mii deani lumin�a (f�ar�a nicio cruce defoc ��ns�an oribuzunar) � pentru a-�si revela vreuna dintre legileArmoniei Divine

unii fur�a ursite - jefuiesc ceruri - ucidzei � dinl�acomie sau din plictiseal�anarcisist�a - al�tii

se r�astignesc - pe v�arfuri demunte - pentru continuarea n�ad�ajduirilor peP�am�ant

. . . comportamente purumane!

am l�asat s�a se usucetimpul � am l�asat s�a se usucesu�etele noastre � precumspuma de b�arbierit � dup�a ce-ai��ntins-o pe obraz � �si apoite-ai luat cu alte treburi dincas�a � din ograd�a � dinunivers � �si ai uitat s�a te razi �si s�a teliberezi de ce�turile tulburi alechipului � cu fa�ta ��nspresenina luminare

. . . �si spuma asta - ��ntins�a pe obraz cuinten�tii ini�tialebune � devine � cu vremurile � omasc�a (��ntristat�a �sialb-efemer�a) de m�asc�arici � sechirce�ste � secrap�a � iar �zionomia taexplodeaz�a-n �t�and�ari � apoi se recombin�ainvers - m�anjit�acu acest alb debil �si sfrijit � cuacest alb dubios � spasmodic �siilicit � cu acest alb ��mpotriva naturiiChipului Divin � c�and te ui�ti ��noglind�a - consta�ti c�a acest alb de contraband�a �ti-adatpa�saportul c�atre zona � cu totulnesigur�a - neserioas�anes�an�atoas�a � a fantomelor � prinse cu u�sa ��ntrelumi

. . . da - �si acesta este un comportament speci�cuman. . .

s-a sp�anzurat c-o fr�anghie furat�ase ��neca ��n lacuri de-mprumutnici moartea nu putea s-o aib�a toat�a -a�sa a fost de c�and l-am cunoscut

murea � se repeta � pe datoriese ��nc�ap�a�t�ana ��n moarte ca-n be�tie��si inventa �si e�safodu-n stele


22

��si revela cere�stile belele

c�alare st�and pe mun�ti ��l �stiu de-o via�t�a�si aprinz�andu-�si pipa din vulcani:de-o vreme n-a ie�sit la suprafa�t�a

s-a dus la nunta el�lor tirani. . .. . . oriunde-ai � � tot rugul de nelini�stiv�apaie cu v�apaie-nghi�ti � prin miri�sti. . .

...el n-auzise niciodat�a denum�arul doi � adic�a deso�t �si so�tie: dintotdeauna � el fusese unabucat�a om � care st�ap�aneauna bucat�a cal � ce era ��nh�amat launa bucat�a c�aru�t�a � �si � tot a�sa � una bucat�ac�aru�t�a � l�as�andu-se lenevos tras�a deuna bucat�a cal: ��nc�aru�ta lui cu cal � enorm�a c�at uncontinent ad�ancit �siascuns � sau c�attrei stelegemene � ��ntov�ar�a�site ��n maretain�a (clandestin - c�and ebezna mai tihnit�a �siplin�a) puteau ��nc�apea � laalegere sau la-nt�amplare � mii �si milioane deoameni sau�sapte p�aduri: depindea numai cum �si pe unde lea�sezai � pe toate - ��ntr-a�sa de marel�argime...

...drumurile pe care le f�acea el acuma � elunicatul - erau cuc�aru�ta goal�a �si cu calul mai mereufudul de odihnit: se tot fr�am�anta elunicatul - �si se ducea ca pe sfoar�a � ��n �ecediminea�t�a - s�a vad�as�a z�areasc�az�arile � a�sa - cu ochii lui � cu ai c�aru�tei �si aicalului � s�a vad�a � s�az�areasc�a pe unde s-au maicr�apat �si cr�acit col�turilelumii � pe unde ��ncheieturile lumii au devenit maidescheiate � mai rare lavedere �si � de aceea � cu mult mailuminate � �si s�a a�e astfel � cu puterile lui �sicu puterile c�aru�tei �si alecalului � c�ar�ari c�at mai scurte � c�atreDumnezeu - Cel pe care-l

dibuia cu agerime mare - dup�amiros - precumogarul pe dihor...

...c�ateodat�a � c�and era cerere mare � mai lua ��nc�aru�t�a (�si dinapoiacalului) � �si pe c�ate-un om dinsat � darnumai dinsatul lui...

...de altfel � ��ns�a � �tinea s�a �e c�at maideparte � tot mai departe - decomportamentele umane celebanale � cotidiene �si ajunse de totb�atucite �simucede...

AT�A�TIA POE�TI...

at�a�tia poe�ti � �si-at�at de pu�tin�aPoezie: degeaba mun�tiise-nal�t�a � degeaba ierbile cresc �sistelele ard � exasperate: nimeni nu maiaude c�ant�ari � ��n aceste Ne��ntrecute �si VasteMinuni � nimeni nu mai vedeclocotind sf�ant delir � ��n PotirulDes�av�ar�sirii: DumnezeiascaArmonie

½- mi-e foame demor...� - ½-crap�a ��nt�ai � s�a�stim o treab�a � dup�aaceea mai vedem: m�ancare de astazeiasc�a nu se g�ase�ste chiar petoate drumurile � trebuie s�a facemeconomie las�ange � calea elung�a � m�ancareaaleas�a �si dr�amuit�a�½-dar mie mi-e...� � ½- s�a nu-�ti�e - dec�at sete dev�azduh �si lumin�a � �si s�a-�ti �enebunie destr�abatere a tuturorpere�tilor � mun�tilor � ferestrelorzidite � str�abatere a tuturor piedicilor �siz�abrelirilor ridicate de bezn�a ��n fa�taochilor no�stri � ochi pe care��ngerul ni i-a dat ca


23

semn de recunoa�stere � ��nprima zi a sf�ar�sitului lumii din vis: ni i-adat � pentru a ne aduce amintemereu � de unde am venit �sis�a ��ncepem odat�a - eliberator delirsinuciderea�

...te crezi r�asf�a�tatulmuzelor � primul �si uniculpoet din lume � nu-i a�sa?ei bine � nu e�sti dec�at un banalprozator � pozator alruinelor pitore�sti ale mahalaleilumii � strecurat�a viclean - prin fanta creat�a - cubisturiul satanic - sub razele v�alului eroic alprivirii: ��njuri � �sicrezi c�a ai dat aripi �si s�ala�ssera�milor � r�ag�ai � �si-�tiimaginezi c�a ai su�at zbor ��naripi de ��ngeri...d�a-te jos de pecote�t: porcilor le e foame � iar severiiheruvi nu-�ti mai suport�aduhoarea de impostor: uit�a-te cum au �si��nceput s�a-�ti curg�a � natural � dinbuzunare � sodom � r�ap�anoasebanc-notele false � s�a-�ticurg�a din gur�a �uvii dezoaie � ��n loc de - liricenote - uimirea: vade retrosatana

...afar�a e prim�avar�aperpetu�a: porcarii au � �si eimeritul lor � de adesp�ar�ti mireasma stelelor �si�orilor � dem�alul sumbru alStyxului: ei sunt - pururila jum�atate calea

½-nu vrei s-o ascul�ti - s-o prive�sti relaxat peactri�ta aceea frumoas�a � juc�and at�at deoptimist? � nu vrei s�a �i optimist � chiar �ti-aipus ��n g�and s�a nu �i delocoptimist? �

½-nu � nu � mai las�a-m�a ovreme � lini�stit�a vreme � s�a zac ��npesimismul meu � datorit�a c�aruia nu-s obligat s�a

v�a mai aud ori v�adzarva zilei � nu-s obligat s�a amu�sinez - precum unc�aine-n c�alduri - pe sub fustelemahalagioacei zile � ci � o Doamne! -am privilegiul unic de a privi �si-asculta - admirativt�acerile dumnezeie�sti - princiarele t�aceri alenop�tii � de a degusta astfel�ravul - at�at de �rav �si delicat c�anteculumbritelor miresme � alduhurilor de stele � al duhurilor de�ori � al duhurilor dezei � al duhurilor deduhuri......f�ar�a at�at dehulit pesimismul celnefardat �si plin de miraculoas�aproasp�at�a - ��nvior�atoarevigoare � nu po�ti � dec�at un admiratorr�am�ator � al gunoaielor l�asate peC�ampul lui Marte - de g�atuiteleg�anduri mercenare � ...un admirator grosolan almizeriilor str�anse ��n totb�alciul tr�airii (...penibile � jalnice...) - de substele � nu po�ti � dec�at sclavul obi�snuin�telor �siprejudec�a�tilor de a preschimba � samavolnic �siilicit � Zeii Fulger�atori aiIdeilor � ��nsc�arn�a

...�si vii �simor�ti � to�tiat�arn�a...

...mai las�a-m�a - c�at mi-o � scris s�a � ��nc�a - nu��nnebunesc � mai las�a-m�a s�a visezuluirea de-ametist � cucapul a�sezat ��n poala cald�a apesimismului meu: umilit - fericitRege-Alchimist...�

TRANDAFIRUL NUN�TII

se tot petrec s�ite nun�ti ��n mun�ticu oaspe�ti nev�azu�ti �si crai c�arun�tie-o lume de-armonie �si de doruit�am de r�ani - iar brazii nu mai mor

cinstite fe�te � lumina�ti meseniceasul a stat: sunt negre�site vremip�astorii-s osteni�ti � p�a�sesc mai greu


24

da-�si amintesc de Mire: -i Dumnezeu

cerul e scris cu �ori �si cu luminiaduce�ti numai vreo trei-patru spinis�a nu uit�am c�a vinul din pocale

e nemurire ars�a-n foc de jale......citi�ti corect pe Sf�antul Musa�r:e �Imp�aratul Lumii � Tranda�r!

VIA�TA SP�ANZURA�TILOR

jum'ate sunt t�alhar � jum'ate Cristde-aceea sunt �si vesel � sunt �si tristam �si ucis � dar am �si vindecatpribeag �si c�al�auz - din sat ��n sat

mi-e tat�a Tranda�rul � mum�a Lunafur stele nop�tii � zilei-i c�ant cununaiar c�and m-au luat trupul s�a-mi schilodeasc�aeu m-am rugat Duhul s�a mi-l iubeasc�a

e greu s�a �i din toate � jum�atatevia�ta de-aici nu face-altfel dreptate:��ntre apus �si r�as�arit eu s�anger

dar �stiu c�a Domnul mi-a p�astrat un ��nger...ruga�ti-v�a la Crist c�and sp�anzura�tiiat�arn�a-ntre p�am�ant �si cer � cura�tii!

MINERII �SI STYXUL

minerii � �serpi tri�sti aip�am�antului � noapte denoapte - suntscufunda�ti de suferin�tele noastre dezi cu zi � du�si ad�anc s�a caute R�ad�acinaLumii � ca s�a ne - cu uimiri fermecate��mp�art�a�seasc�a � lumineze � decilecuiasc�a � ��ntru dreptate

minerii � �serpi tri�sti �si��n�telep�ti aip�am�antului � n-au pl�ansniciodat�a - dar mereuau c�arat � acolo jos � demii �si mii de ani - la R�ad�acina Lumiia�at�a � lacrim�a culacrim�a � pl�ansurile noastrecotidiene � p�an�a c�and s-au f�acut acolo � mai

jos dec�at jos - un�uviu c�at unp�antece de ocean: a�sa a ap�arut � hot�arnicind ��ntresf�ant�a-n�telegere �si nesf�ar�sit�amil�a � Styxul

CONSTAT�ARI OBOSITE

prea mul�ti �ori pe piele �si-n minte - deopotriv�ao via�t�a petrecut�a ��n riduri �si �orduri:de-at�ata promisiune de noi �si vii acorduris�n�tii � la col�t de buze � ��si tot albesc saliv�a

demagogie sacr�a p�an�a la b�atr�ane�ter�abd�am naivi � salubri: consumul de ova�tiin-a cunoscut pe Terra sc�aderi ori inova�tii...dar Moartea e lucid�a: ne-nconjur�a-n tandre�te...

de ce min�ti�ti � voi ceruri � pe vita de-abatorc�and soarta-i ��ngenunche ��n s�ange � din pruncie?tot universul �asta e-o sumbr�a mi�selie

c�al�aul � nodul �rii � e-un simplu lucr�ator......doar inima-i cinstit�a � ba intr�a chiar ��n grev�a�si nu-i mai simt b�ataia - copacii c�and pierd sev�a...

JUM�ATATE DE OM

lic�arind fantomatic ad�ancul de min�ti��mi stinge curajul din fulger de rugicu m�ana-mi murdar�a ar�at c�atre s�n�tidin ��ngeri cernesc semeni jalnici �si slugi

iar r�ani de credin�t�a iau foc �si m�a dornu sunt apostat � nici sihastru ��n mun�tia�s vrea s�a ajung p�an' la steaua Alcorarhanghelii-eonilor pl�ang mai c�arun�ti

e-un viscol de vise �si criv�a�t pe crestese zice c�a-n cer sinuci�si sunt to�ti zeiinu vine spre ochiu-mi lumin�a de veste

acum jum�at�a�ti de planete-s �si teii......Hristos s�anger�and �si gem�and m�a prive�ste:�tinu-L pe bra�te � f�ast�acit �si proste�ste...

NEBUNII

nebunii beau direct din lun�a � cople�si�ti�si scheaun�a �si f�alf�aie-n izvoare:


25

din oceanul de lumin�a �si candoareies ��n genunchi � cu creierii smeri�ti

e var�a cald�a �si dement�a-n mun�ti�si vin nebunii � ploconindu-�si frun�tidar toamna se tot zice c-a muritun iezer nou Hristos a r�as�arit

��n �siruri nesf�ar�site vin nebunii�si-s sclavi cumin�ti luminii �si urgiei:�si-au ag�a�tat de g�at cumplite funii

s�a treac�a peste vremea nevralgiei......s�a �i nebun: regeasc�a-�ti este �rea�ti se ��nchin�a-a �orilor o�stirea...

Adrian MUNTEANU

M�A DESPART SENIN

Nu-i clip�a-n care cerul s�a nu cheme,�Intre-austere ziduri de cetate,O mam�a, tat�al, sora sau un frate,Cu ochi ��nchi�si, t�acu�ti, uita�ti de vreme.

Iar por�tile r�am�an desferecate.Trec corbi �tip�and �si v�antu-n ramuri gemePustiitor, dar nimeni nu se teme.Striga�ti au fost �si nu se vor abate.

N-am s�a-ncrustez o lacrim�a-n uitare.R�am�an a�sa, pierdut �si trist, dar demn�Si m�a despart senin, chiar dac�a doare,

De cei mai dragi, veghea�ti de cruci de lemn.C�aci nici un loc din lumea pieritoareNu e al mor�tii, ci al vie�tii semn.14 aprilie, 2012

IA-MI TOT!

Ia-mi ochii limpezi ce-au scrutat cu seteDesc�atu�sarea geam�atului serii,Ia-mi glasul tandru z�abovind ��n meriiStrivi�ti de �ori n�ascute s�a ��mbete,

Ia-mi pleoapele ce au �ltrat puzderiiDe zboruri largi, ��mpreun�and egrete

�Si degetele r�as�r�and prin pleteT�aceri t�arzii sub clopotu-nvierii,

Ia-mi tihna clipei decor�and pervazulCu urma poftei dintr-un vis r�amas,Uitat ��n ridul ce-a br�azdat obrazul

�Si ��n vigoarea pus�a-n orice pas.Ia-mi, Doamne, tot, dar nu-mi lua r�agazulDe-a m�a g�andi la Tine-n tainic ceas.16 aprilie 2012

P�AM�ANTULUI STERP

P�am�antul sterp. O creang�a ca o ghiar�a�In desc�arnate �tarini costelive;O creang�a str�amb�a, cioate str�anse-n stive;Hidoase umbre-n prunduri ��n�oar�a.

Din boabe seci voi preg�ati coliveChem�and pe-acei ce vor dori s�a moar�a,Cu trupul lor sub�tire ca o sfoar�a,R�apu�si de boli ��n tainice ogive.

Prin viscolul ce mi-a p�atruns ��n s�ange,Pe c�ampul gol doar fulgi r�azle�ti se-a�stern.Din norul gri un ��nger palid pl�ange

�Si lacrimi cad ��nnegurat �si tern,Dar ��n decorul ce incert se str�angeE poezia glodului etern.16 aprilie 2012

CE�TURI T�ARZII

Ce�turi t�arzii, umbrare �si z�abrele,Bol�ti largi de ploi ��nsingur�and z�abava,Furtuni ��n gr�au, c�and a r�amas doar pleava�Si m-a p�atruns uitarea p�an' la piele,

Un v�arf de st�anc�a ce-a str�apuns epava�Si-a azv�arlit talazuri pe podele,Un p�alc de nori ��n noaptea f�ar�a steleC�az�and ��n trup �si sem�an�and otrava.

Sunt toate str�anse-n geam�at pe retin�a,Dar ��mi r�am�an izvor t�acut �si gravCe spal�a bl�and un tremur de rugin�a

�Si-nchide r�ani ��n su�etul bolnav.


26

Nu v�ad cu ochii taina ce alin�a.Ea va-n�ori din inim�a, suav.29 aprilie 2012

V�AZDUH

Norei IugaC�and spun ½V�azduh�, o tain�a-n jur se str�ange�Si simt ad�anc �in�ta cum irupeDin dou�a mari �si-n�orate cupeCu trupul lor de carne �si de s�ange.

Din V�az �si Duh, suind pe albe crupe,Urzesc luceferi bolta care pl�angeC�a ��nt�arzie fulgerul ce-nfr�angeVedenii reci, iar v�alul ei se rupe.

Din cei doi magi, cu dorul de p�arinteSe vor lega silabe-n care cred.Sunt am�andou�a vii, izbesc �erbinte

Ca-n burta mamei inocentul ied.Voi d�altui t�acerea din cuvinteCum ��si iube�ste versul un aed.30 aprilie 2012

STEGARUL TAINEI

Nu scot un sunet, dar din v�ai eterne,Pe sub arcade a�stept�and s�arutul,Din pr�av�alirea �soaptei ��n debutulUit�arii care din ad�anc se cerne,

Stegarul tainei ��si ridic�a scutulS�a-ndep�arteze colbul ce se-a�sternePe g�anduri vagi, s�alcii, pustii �si terneCe mi-au compus de-at�ata timp avutul.

Dar nu r�am�an doar trunchi uscat �si jalnic,Cu murmur stins �si ��ng�alat de �t�anc.Prin lini�stea ce suie-n valuri, falnic,

Trec o�sti de bronz cu a�strii la obl�anc.T�acerea-n care am p�atruns n�avalnicE uria�sul strig�at din ad�anc.2 mai 2012

�INVIERE

M-afund ��n m�al �si glezna surd ezit�a.O-nfrigurare ��nte�te�ste chinul�Si risipe�ste asmu�tit veninulDe ��ndoial�a-n oase cuib�arit�a.

Mirarea-n toate ��mi r�am�ane vinulPrelins prin col�tul gurii ca prin sit�a,C�and umbra amurgirilor palpit�a�Si o�le�ste-n neodihn�a crinul.

T�arziu, pretind durerilor o vam�a�Si golul vag din ziduri ��l astupCu viers c�antat pe o solemn�a gam�a

Suit�a-n cer de taine ce irup.Orice t�ar�am e-a �Invierii ram�a,Dac�a-�ti ��nal�ti smerenia ��n trup.9 mai 2012

R�ASPUNS

Cine ��mi d�a povara �si p�acatul,Netrebnicia ghiara cum �si-o prindeDe �subrezita vrere care tindeS�a nu-�si mai �stie-n r�avna ei umblatul?

Sui�sul meu spre culmi de ce depinde�Si c�at de mult ��mi pot ��ntinde patul�In care-a�stept sec�atuit la catulUnde-n �rid�a teama m�a cuprinde?

De ce se zbate s�angele-n arter�aC�and ��ngeri bl�anzi v�aslesc spre mal opusLa care taina-n�orat ader�a?

Cum se ��nv�art uit�arile pe fus?Nu am r�aspuns, tr�aiesc ��ntr-o himer�a.Tot ce voi �sti e darul Lui de sus.11 mai 2012

Pierre Bonnard - Girl with parrot


27

Dumitru TALVESCU

SF�ARS,ITUL UNUI POET

DUBIOS

De c�and am murit e pace ��nRom�aniaCred c�a eram un tip dubios

Serviciile secrete se interesau de mine ��n �ecaresear�aD�adeau rapoarte, se primeau rapoarteNumai eu �stiam conjugarea verbului a sim�tiNumai eu ��n�telegeam r�as�aritul �si apusulDar mi-a intrat un cui ��n talp�aCuiul fundamental prezis de EinsteinAm dat apoi ��n starea de triunghi �si am murit,L�as�and pe to�ti cu gura c�ascat�aS-a vorbit la moartea mea, ca �si la al�tiiUite domnule a murit, vai, era o valoare�Si m-au dus la cimitirPrintre mii de oameni de ne��nlocuit

POEM DE ZIUA MEA

Profundul violoncel al nop�tiiAzv�arle ��ntunecata sa jubilare departe, peste zare.Imaginea de cea�t�a a lucrurilor ��si dizolv�a formele�In �uviul de lumin�a albastr�aMuzeul de art�a tresare sub pa�sii poetuluiPicturile curg ��napoi ��n pensuleImaginile fug pe c�ampuri r�azle�te�Impiedic�andu-se de �uturi c�al�atoriPersonajele principale �tin discursuri despreVreme�Si despre c�aderea ��n p�acatul picturii,Autorii fug speria�ti de moartea criticii.Dar nu, nu acesta e poemul c�aderii mele,Am ceva pentru voi, prieteni din toat�a lumea,O s�arb�atoare de iunie sub care m�a nascAsear�a m-am ��nt�alnit cu mine s

,i ar�atam obosit

Dac�a am noroc voi muri de o boal�a celebraSi se va vorbi de ea la televizor

LINIA IMAGINAR�A

C�and am tras acea linie imaginar�aTo�ti c�ainii din oras

,au ��nceput s�a latre

Toate bunicile au ��ncremenit cu nepo�tii de m�an�aLa birtul din col�t zeii au ies

,it plictisi�ti la o bere

Puteam s�a le stric infernul cu linia mea imaginar�a

Sau s�a-i fac s�a se iubeasc�a nebunDar ceea ce trebuie s�a se ��nt�ample se ��nt�ampl�aAs

,a c�a diminea�ta asta e o diminea�t�a trist�a

Banal�a, plictisit�a, nici m�acar nu merge la s,coal�a

E vacan�t�a s,i totul e asemenea vacan�tei

Singura preocupare sunt fenomenele normaleCum ar � privitul ��n ochii min�tii�Si mersul pe cataligePentru a analiza lumea de susC�and am tras acea linie imaginar�a nici nu am s

,tiut

C�a doamnele viseaz�a la iubirea ves,nic�a,

C�and es,ti copil te ui�ti dup�a feti�te

C�and es,ti b�atr�an te ui�ti dup�a doamne-doamne,

Pentru o doamn�a am oprit odat�a apele s,i mun�tii

Am oprit poe�tii s,i criticii literari

Am oprit c�ainii s�a latreEa m-a l�asat s�a-i pup m�anaCare brusc s-a o�lit s

,i doamna a murit cur�and

Toate femeile s�arutate de mine se o�lescApoi se ��ntristeaz�a s

,i mor devreme

IERI

Azi dimineat,�a am desenat pe cer

Triunghiuri, p�atrate �si cercuriSoarele str�aluce�ste compliceEu �stiu c�a �stiu ce nu �stiuNimeni nu ��ntreab�a nimicSunt pierdut ��n consoane diverseIar ��n calendar este miercuriAm un g�and colorat, ca o tav�aLumin�and diferit ��n re�exe ciudateTriunghiuri, p�atrate �si cercuriFac tumbe ra�tion�and ecua�tiiCa �uturii-n ��ac�ari de becuri�Si moartea prive�ste din spateFugi�ti de mine, prieteniFugi�ti acum, c�and se poateEu �stiu c�a �stiu ce nu �stiuDar nimeni nu-ntreab�a pe nimeni�Si nimeni nu caut�a s�a vad�aCum moartea prive�ste din spate

CATEDRALA

Pe c�ampul timpanului se va construi o catedral�aPicturile vor curge maestuos pe pere�tiJudecata de apoi va trece prin sala undeCredincios

,ii se vor as

,eza cumin�ti s�a primeasc�a

smoal�a


28

Dac�a e din m�ana Domnului cu pl�acereTotul va � dominat de legea cadrului�Si a perspectivei hieratice�In centru Hristos va domina axialPeste g�andurile noastre nespuse, �res

,ti

Culeg�and nebunia spiritual�aNebunia ves

,nic�a, nu cea trec�atoare

Subtila cunoas,tere a dogmelor va � centrul

De unde izvor�as,te prostia ca un �uviu de foc

Din c�and ��n c�and va veni un ��nger cu ap�a,Cu bere s

,i mici cu mus

,tar

Vom m�anca gra�tios micii s,i p�ainea

Orice vine din m�ana domnului e spirit s,i tain�a

Chiar s,i plictiseala, chiar s

,i sexul neprotejat

Pe c�ampul timpanului catedrala r�ade sub�tireClopotele sunt doar pentru ini�tia�ti.Hei, tu, cel care nu s

,tii cu ce se m�an�anc�a astea

Fii fericit, g�andul t�au coloratA ajuns p�an�a la DomnulS,i ��nc�a mult mai departe . . .

PASSIONARIA STOICESCU

STRADA MILCOV

Ea trece dreapt�a �si acumprin ochii mira�tiai copil�ariei melecu umbra frunzelor de liliacaidoma unor mici inimiproiectate pe ziduriMireasma ei � acri�soar�ade necoapte dudede caise crudede su�et sterpezitsub ner�abdarea coaceriiAtingerea ei � furi�sul��n curte la Dica �tigancasub bancaunde leg�anam p�apu�sidin porumb verdecu p�ar din m�ataseSunetul ei � chiotdin nevinovata cruzimecu care legam tinichelede coada pisicii relea doamnei �Stainmeri�tCerul ei - scund

mersul tupilatpe �tiglele garnizoaneiruse�sti din or�a�sels�a privesc prin lucarn�ao��terul beatpl�ang�and la carcer�a�Pu�si com hir�miorl�aia doamna �Stainmeri�t�Devu�sca. . . siuda�blogodorea Ivanul�S�a moar�a mama�se jura Dica str�ambcu toptanulGlasuri pr�av�aliteca-ntr-o f�ant�an�alimbi amestecatetoatepe strada Milcovcare nici m�acar nu erastrada meaDar numele ei ��nsemna hotaruldintre zbor �si coliviesau dimpotriv�a amestecadr�ag�astos �si confuz toate lumiledin copil�aria tulbure��nec�andu-le��n apa ei vie

PREDICAT

Plou�a. . .Acest verb impersonal m�a jicne�stepentru imprecizia luipentru la�sitatepentru lipsa de culoare. . .Nu-�si asum�a nimeni ploaiaca at�atea altele -n-are nimeni chef s�a schimbe ceva�si poate nici putere. . .Dar iat�a �si ruptura de lumin�a �pe l�ang�a c�a plou�amai �si fulger�a. . .Nimeni nu-�si asum�a vreo vin�a!Ea?Tu?El?Care?Umede �si moi sunt impersonalele ��n mi�scareca de exemplu aceast�a rece noapte de mai��n care singur�atatea m�a scrie


29

m�a sp�anzur�a calm de funiilesubiectului �ploaie�al c�arui predicat suntm�acar pe h�artie!

CU NIMB

Eu plou�si nu-i nimica nou. . .C�ate mai mult,c�ate pu�tinconjug cu noriipe �devin�.Clip�a de clip�am�a tot schimb �c�and neguroas�a,c�and cu nimb,fugind,plutindsub bolta-naltamereu o alta,tot o alta. . .S�angele meuscrie o hart�aa unui cer ce-l port,m�a poart�ade colo-colo ca pe nori,�e amiaz�a,�e zori,g�and,trup�si su�et schimb�ator.� A sta�nu-ncape ��n decor:tun,fulger,ning�si plou. . .Da, plou,sunt nor�si nu-i nimica nou. . .Pe cerul ��ng�aduitor,��n turm�a,singur�a,trec,zbor,dar niciodat�a-nt�ampl�ator,doar p�atima�s�a,doar cu-un dor.

KLIMT

De-a ��necatul ��n verticale �ori��n m�ari verticale de verdede-a privitul prin ferestre micipentru a spunec�at de neputincios e ochiul��n fa�ta culorilor�si-a propriului su�etDe-a ��necatul ��n m�ang�aieri purpuriide-a �slefuitul de s�arutcum numai un �u de giuvaergiu poatede-a g�atitul rege�stecu paftale de galben��n geometrii subjugatedin cercuritriunghiuridreptunghiurip�atratedezordonat ordonatepe corpul cel mai geometrical iubiriiDe-a extazul ��ncremeniriide-a cea mai p�ac�atoas�a s�n�teniede-a su�etul-trup ��n prim plande-a f�ar�a perspectiv�ade-a somnul ��n treziede-a �teap�anul ��n deriv�a�si de-a o mie de muzici ��n mu�tenieK L I M TPrivesc deci simt

GEAM�ANA

Nu te duce-n octombrie,femeie,la mare -��ti va scoate ochiicu imensul semn de-ntrebareal valurilor ei disperate,c�and s�arut�and,c�and scuip�andplajele de nisipf�ar�a r�aspuns la ne�stiutul �ceva�...Va � oglinda tapentru cel mai tulbure chip,pentru cel mai tulbure su�eth�aituit ��n ad�anc �si-n afar�a,va � geam�ana aceeain�nit ne�stiut�a �si solitar�a...


30

Dar dac�a ai ajuns acolo,umple-te de durerea ei trufa�s�a,c�and o vezi biciuindu-sede una singur�acu propriile valuri��n chip de crava�s�a!Pl�angi cu ea c�andpl�ange ��n dedesubtca un uria�s, lichid fruptf�ar�a de s�ambure,cu su�etul ��n chip de trupsau trupul torturat��n chip de su�et tulbure,nicic�and ��mp�acat,nicic�and lini�stit.�Si dac�a totu�si e�sti��n octombrie la mareaccept�a-te vulnerabil�a,��n�telege-te trec�atoaresub �tip�atul de pesc�aru�si, meschin,sub cerul c�and ploios, c�and senin,care-n punctul departe �si bontbotezat �orizont�s-ar uni cu apa nebun�a. . .E o minciun�a!Cei ce se-ncumet�as�a o a�e, s-o �stiedoar ��i zg�arie sau ��i m�ang�aiepielea lichid�a �si str�avezie�si-i sorb lacom cea�tasau soarele �siroind din pieptul eica o inim�a-n zori,�si-�si zic pompos �si b�arb�ate�sten a v i g a t o r i -pentru c�a nu vor ��n�telege niciodat�ace-i cu ea,ce lumi ad�aposte�ste,mul�tumindu-se numai cu suprafa�ta

DE SUB AP�A

Nici m�acar ochii meinu seam�an�a unul cu altul:cel mic, st�angul,se simte solidar cu inima�si vrea s�a vad�a alenec�at mai pu�tin,de aceea e mai ��nchis,uneori o lacrim�asticlindu-i ��n gene...

Nici s�anii mei nu-s la fel:st�angul - cel supt �e mai mare,cu boaba sf�arcului grea,c-a hr�anit gura �ului,gura altei vie�tidin via�ta mea...De su�etele mele, ce s�a mai zic?Nepereche nu doar ca num�ar,ci ca nimic...Nu r�ade�ti, e de pl�ans:��ntr-un singur trups�a ai at�at de multe su�etecu foame de lup,��ntr-un t�ar�am ��n careau fost exterminatenefericitele �are...Dar toate astea v�a scap�a...Sunt Poezia�si v�a vorbesc de sub ap�a.

MAMA

�ti-am jefuit carneapu�tin c�ate pu�tin,s�angele �si laptele t�aule-am sorbit ca pe vin.Pe numele adev�arat: f�ar�adelini�ste.Ochii t�ai au sporitprivirile mele de schimb,p�arul ne�sov�aind �ti l-ai dats�a m�a-nconjuri cu nimb.Pe numele adev�arat: f�ar�adelini�ste...Nu semeni cu nimenila p�and�a ��n tot,veghe �si zbor travers�andcerurile mele ��not.Ca un duh aplecatpeste c�ar�ti �si copiinu vreau, nu pot s�a credc�a-ntr-o zi...

PL�ANGERE DE PRIM�AVAR�A

Mi-e dor s-alerg prin ploaie cu p�arul r�av�a�sits�a se lipeasc�a rochia de trup ca un iubit,s�a fur caise crude �si s�a le-ascund ��n s�an,s�a m�a goneasc�a v�antul cu bice � m�anz nebun,s�a m�a dezbrac de carnea aprins�a ca un rug�si goal�a p�an-la su�et s�a fug, s�a fug, s�a fug...


31

BALADA FETEI DE PESCAR

�Prinde-mi, tat�a, luna ��n n�avod,de argint ��nsolzurat�a mrean�a,dac�a nu, la noapte, l�ang�a pod,m�a arunc cu stelele-n bulboan�a!�De nebun pescarul n-are chip,umbra lui alunec�a s�arat�a,barba are aur din nisip�si ��njur�a marea, c�and se-mbat�a.C�antec trist rusalcele-i r�aspund,�autele picur�a lichidezorn�aindu-�si scoicile pe prund. . .�si gr�abit pescarul le deschide.Marea-I cade ��n genunchi la podca o rug�aciune lipovean�a:�Prinde-mi, tat�a, luna ��n n�avod,de argint ��nsolzurat�a mrean�a!�

TESTAMENT

. . . �Si �ul meu s�a ia odaia verde. . .Eu voi fugi prin iarb�a, voi fugip�an�a c�and bun�a, iarba m�a va pierde...Mai mult ca iarba nu voi n�ap�adi...

Pierre Bonnard - Signac and friends on his boat

Doina URICARIU

TEXTUL, �INCOTRO?

Am citit de cur�and toate poe-mele unei antologii, Poetry 180,pe care mi-a trimis-o, poem depoem, Biblioteca Congresului dinStatele Unite. Lectura lor m-apus pe g�anduri. Sta�ti lini�sti�ti,sunt zeci de poe�ti pe care merit�as�a-i citim. Exist�a mult�a poezie,

expresivitate, re�exivitate, o coregra�e a cuvinte-lor, o tehnic�a a limbajului corporal-textual, care nuse dezminte. Secolul este unul al denud�arilor. Poe-tul ��ti ofer�a un streaptease pe post de su�et. Ce s�afac�a, dac�a e convins c�a lumea nu mai reac�tioneaz�ala org�a ci la morg�a? Dar antologia american�a nure�tine asemenea poe�ti care par s�a �e la mare tre-cere pe maluri d�ambovi�tene. La concuren�t�a cu spo-vedaniile despre iubire, bani �si realitate din ma-nele. Sta�ti lini�sti�ti, nu lipsesc proza tragic�a sau gla-mour, absurdul, mizerabilismul, thriller-ul l�auntric,caricatura utopiei �si cosmicitatea ��nlocuit�a de SF,ve�snicul strig�at al ierbii lui Walt Whitman �si natu-rismul marilor poete de peste Atlantic, care au des-coperit, dinainte de Edna St. Vincent de Millay,poezia vrejului de fasole. Nu exist�a, �si aici pute�tis�a v�a ��ntreba�ti de ce?, textualismul viscerelor sau al��njur�aturilor, ca la u�sa cortului, violen�ta lingvistic�adin lumea dezabuzat�a a romanului scris de IrvineWelsh, , pe care unii l-ar dori editat ��n mai multeexemplare dec�at Biblia. Eu, nu. Prefer de departeun text plin de pove�stile din Evanghelii unuia ceexalt�a falusul, spus neao�s, pe rom�ane�ste, din trei ��ntrei cuvinte. Nici Domnul Jourdain nu vorbea a�sa,c�and i s-a recunoscut calitatea de proz�a a textului.Textele lumii, e drept c�a se iau dup�a cuvintele pecare ar vrea s�a le aud�a cititorii. Trainspotting.

Exist�a mult�a slug�arnicie din partea autorilor carescriu, aten�ti la buletinul meteorologic, ca s�a �stie cee cool �si hot, c�and ��si croiesc cuvintele. Volumulde fa�t�a5, pe care l-a�ti citit sau ve�ti ��ncepe s�a-l citi�ti,are chiar ��n titlu cuv�antul ��nger. El poate declan�sa,prin ��ns�a�si prezen�ta personajului bene�c ori dam-nat, simpatii sau alergii. Despre ce scrie Ioan G�af-Deac �si mai ales cu ce cuvinte scrie? Acum, c�and

5Ioan G�af-Deac, �Inger cu aripi ascunse, Editura Univer-salia, Bucures

,ti, 2010.


32

locul ��ngerilor a fost ocupat de smog, de sateli�ti �sicoridoare antirachet�a �si de Satana? Satana, cu ma-juscul�a? Cu minuscule, c�aci tr�aim ��n babelul blo-gosferei. A�sa se scriu adresele de e-mail. �Si, ��n plus,�si-a ales, de pe bolta Vaticanului, o reprezentare aPoeziei, cu majuscul�a, din Tribunalul Apos-tolic.Pictat�a de Rafael. Cine mai are nevoie de rafae-lism ��n rafalele de reclame? Amicii lui Ioan G�af-Deac ��l sf�atuiesc s�a se ��nregimenteze. Aboneaz�a-tela proz�a. Umple-�ti textele de �stiri, de reportaje, descene XXX, de entertaiment, de statistica agen�tilorde circula�tie. Lumea nu mai reac�tioneaz�a la org�aci la morg�a. Ioan G�af-Deac refuz�a s�a asculte ase-menea sfaturi. Introducerea autorului e un mani-fest diferit, scris altfel dec�at ceea ce i s-a propus ��nleg�atur�a cu botezul prozei. Exist�a un fast food alarte-lor contemporane la care, evident c�a nu sub-scrie. Recunosc c�a �si eu am oroare de acest McDonald din minimalismul contemporan, a�sa c�a re-fuz s�a-mi las prad�a lui stomacul, nemaivorbind desu�et �si de spirit. �Incep s�a citesc cu aten�tie.Dau de o parte unele cuvinte �si formul�ari ma-

nieriste, c�aci e evident c�a textul e l�asat s�a curg�a.Volumul este un amestec de g�andire paradoxal�a,de eseu �si incanta�tie ezoteric�a, de formul�ari py-thiace �si ritualuri de ��ntronare �si excomunicare.El este ��n ��ntregime o romance d'amour adresat�apoeziei, v�azut�a altfel dec�at ne-o servesc umanioa-rele ��n vog�a. Textul e polemic f�ar�a s�a se certe,r�astoarn�a totul din temelii. Un oxymoron conti-nuu hibrideaz�a textele ��ntr-o ars combinatoria ceune�ste opusele conjunctio oppositorum �si opunecele asemenea. Cititorul este mereu obligat s�a iaact de faptul c�a cele ce sunt trebuie ��n�telese cacele ce sunt ne�ind, ��n vreme ce tot ceea ce nuvedem, nu ��n�telegem sau nu pare s�a �e, exist�a,se construie�ste, exult�a. Precum ��n marile �loso�iorientale, ½cl�adirea ��ntregului mers este pe o sf�ant�aoprire�, iar ½o miime de secund�a vie este spre az�ari ve�snicia�. Asemenea balans de antinomii netrimite la texte de alchimie �si psihologie alchimic�a,la celebre serii de paradoxuri grece�sti, la acea chi-mie a nelini�stii ce de�ne�ste c�aut�arile medievale, to-pind mereu poezia ��n ra�tiune, matematici, logic�a �silimbaje, astronomie �si mineralogie, ��n c�autarea au-rului pur, conform acelui adagio de care n-ar stricas�a-�si aduc�a aminte poe�tii: aurum nostrum non estaurum vulgi. Poezia nu se face cu populism �si glo-balism. �Si, vai de noi, dac�a vom ajunge s�a tr�aimsub dictatura nepoeziei. �In Istoria logicii, profeso-

rul Anton Dumitriu ne ajut�a s�a ��n�telegem ce izvornesecat a fost �si r�am�ane logica polivalent�a pentrupoezie. Poe�tii ar merita s�a citeasc�a �si volumul ma-relui g�anditor publicat ��n 1943, Logica polivalent�a,dup�a Logica nou�a, apoi Philosophia mirabilis, Car-tea ��nt�alnirilor admirabile, Aletheia, Culturi eleate�si culturi heracleitice. Asemenea lecturi i-ar ajutas�a redescopere un izvor cu mult mai important ��npoezie dec�at reportajul. Anume ra�tiunea, jocurilemin�tii, logica ��n r�asp�ar, logicile polivalente...Academicianul Gr. C. Moisil salut�a cartea des-

pre logica polivalent�a, ��n ½Revista Funda�tiilor� iarEnrico Bompiani reu�se�ste s-o traduc�a ��n italian�a,dup�a ce istoria se complic�a �si am�anarea public�ariiatrage nevoia unor complet�ari �si aduceri la zi. Ase-menea lecturi ne ajut�a s�a-i ��n�telegem mai bine peRilke, poetul nev�azutelor �si nerostitelor, pe Blaga,�re�ste, �si sunt de fapt obligatorii, dac�a nu dorims�a transform�am poezia ��n Lec�tia de englez�a a luiEugen Ionescu. F�ar�a asemenea lecturi nu vom pri-cepe mare lucru nici din �Inger cu aripi ascunse,o carte a paradoxurilor, a antinomiilor, un soi detratat �si cercetare a insolubilelorcare sunt de fapttexte de iubire, de veghe �si de vindecare. Autorullor are oroare dar �si un soi de cochet�arie ��n a refuzas�a-�si spun�a poet. Eticheta i se pare rizibil�a ca �sialaiul de poe�ti autoproclama�ti care se ��nf�a�ti�seaz�apublicului ��n postur�a votiv�a, cu aere de ctitori �si��ntemeietori, coco�ta�ti pe soclu, mumi�ca�ti ��n re-torica gloriei �si a legendei, de vii. Lans�arile de poe�tiau uneori aerul unui cortegiu funerar hilar. Trec�andpeste statul de func�tiuni �si statutul autorului, citimtoate aceste insolubile, ivite la umbra matematici-lor, a teoriei mul�timilor lui Cantor, ale celebruluiparadox descoperit de Cantor, paradoxul mul�timiituturor mul�timilor. Ioan G�af-Deac �stie s�a exploa-teze propozi�tiile contra-dictorii �si s�a le topeasc�a��n poezii sau embrioni lirici. �Stie s�a transforme��n expresivitate estetic�a contradic�tiile formale de-duse din sisteme teoretice. Textele lui surprindasemenea desc�arc�ari luminoase cu valoare poetic�a�si sapien�tial�a. �Stiu s�a exploateze contradic�tia re-zultat�a din ��ncercarea de a explica anumite faptesau obiecte cu ajutorul unei perspective, viziuni �simetode care reduc cerul la colivie. Pentru faniiprozei �si prozaicului ��n poezie, textele acestea potsuna esoteric, incongruent. Par o mostr�a de dicteuautomat �si un doi de cadavre esquis suprarealist,alc�atuit din paradoxuri, licen�te, o retoric�a serpen-tinata, manierist�a. Pentru cine a trecut prin ograda


33

logicii combinatorii, sunt admirabile alunecarea �sitopirea, dou�a ac�tiuni continue ��n geneza acestor vi-ziuni, dou�a constante �si teme cu varia�tiuni ce dauc�antecul �si calculul mental, �e cu rol de argument,�e cu rol de functori sau �si-�si.Apoi exist�a texte �si poeme conduse de logica

constructivist�a care consider�a in�nitul ca �indpoten�tial, ��n curs de construire. �Si nu actual �sirealizat, precum ��n logica clasic�a. Intui�tionismulastfel generat face cas�a bun�a cu textul poetic. �In�ne, putem alege multe exemple marcate de logicarela�tiilor de tranzitivitate, re�exivitate, simetrie.Exemple de texte ��n care rela�tia este mai impor-tant�a dec�at ceea pune ��n contact, prin atrac�tie saurespingere, e�orescen�t�a sau o�lire. �In 1973, unuldin capitolele lucr�arii mele de peste 400 de pa-gini, consacrate sintagmaticii poeziei, sub conduce-rea �stiin�ti�c�a a Prof. univ. dr Paul Micl�au, aborda�si rela�tia dintre logica modal�a, raporturile dintrenecesitate, realitate, posibilitate, imprevi-zibilitate�si contingen�t�a��n geneza textului poetic. Remarcamvoca�tia poetic�a a logicii poli-valente care lucreaz�acu mai mult de dou�a valori de adev�ar, a�sa cum, aconstruit-o J. Lukasievici �si E. Post, la ��nceputulanilor 20, ��n plin�a epoc�a de avangard�a, dadaism,suprarealism, futurism. E limpede c�a interpretareamecanicii cuantice �si rezol-varea paradoxelor logiciimatematice �si a celui al lui Ahile �si broasca �testoas�aerau sincrone cu noua poezie. �In po�da a ceea cecred despre modernism interpre�tii de duzin�a, izvoa-rele lui stau nu ��n ira�tional ci ��n nev�azutul de p�an�aatunci din ra�tiune. Poezia a descoperit de mile-nii marele ei �lon de aur, care nu rezid�a doar ��nintui�tie �si �ziologie ori secre�tii �ziologice. Altcevamult mai vast �si de necuprins dec�at glanda lacri-mal�a ��i irig�a cuvintele. Volumul acesta este o conti-nua laud�a adus�a acestei poezii, decretat�a prin�tes�amedieval�a. El se constituie ca o cruciad�a a cuvin-telor, multe �ind a�sezate ��n negativ, ca ��n limbajulexorcizant �si smerit din Filocalii. Necuvintele luiNichita St�anescu sunt sem�anate ��n text mai pestetot, cu rost de a smulge nev�azutele �si necunoscu-tele din apatia �si mecanica a�rmativ�a. Paralel cuaceast�a instaurare a laudei poeziei, ca un garant alredescoperirii polifoniei, autorul ��i d�a jos de pe so-clu pe poe�ti sau, cel pu�tin ��si refuz�a sie�si condi�tiade soldat-fanfaron cu care se ��mp�auneaz�a poe�tii, dec�and nu mai sunt menestreli, anonimi c�ant�are�ti demari epopei �si cronicari.De-o bun�a bucat�a de secole, prea pu�tini mai

lupt�a f�ar�a fric�a �si f�ar�a prihan�a pentru culorile po-eziei, iubind-o necondi�tionat. Acest laudatio pole-mic refuz�a s�a se numeasc�a lucrarea unui poet saua unui ��n�telept, adjudec�andu-�si rolul mai umil de½gardian de ��nger �, de ½salvator de regin�a medie-val�a�. S�a sune asemenea roluri vetust? �Si mono-logul lor old fashion? Depinde pentru cine. �Inantologia f�acut�a de Biblioteca Congresului, exist�a�si asemenea poeme contemporane ��n care poeziaeste ��ndemnat�a s�a-�si priveasc�a conturul l�auntruluis�au, s�a coboare-urc�and sau s�a urce-cobor�and trep-tele topirii, topirii din iubire, s�a caute mereu planul��nclinat al alunec�arii �si ascensiunii ��n sine. �Ingeriinu au disp�arut din marea poezie american�a �si alumii. Sunt ��ngeri proteguitori �si ��ngeri c�azu�ti,damna�ti, care-�si las�a uneori, ��n c�adere, amprentaviscerelor �si balta de s�ange ��n �t�ar�an�a, pe autostr�azi,pe gresia tocit�a, puhav�a din baruri �si moteluri, orichiar ��n alba z�apad�a ��n care se arunc�a. Textul, cao amprent�a ��n construc�tie, poate merge vis�and, caautorul acestei c�ar�ti, c�a la o mie de ferestre, estevestit�a marea lege nescris�a, cea a ��n�al�t�arii aripeide ��nger spre ad�anc. Un drum c�atre ��n�telepciune,viziune �si poezie.

Dumitru TALVESCU

DREPTUL LA NEFERICIRE

Liliana Terziu a editat 6 vo-lume de poezie, p�an�a acum s

,i

este la primul volum de ese-uri. Acest volum de dincolo decortina intimit�at

,ii s

,i etaleaz�a,

ca ��ntr-un jurnal ��ndr�aznet,,

fr�am�ant�arile existent,iale desprinse ca un siaj al

ad�ancurilor din su�et. Acestea se r�asfr�ang s,i se

r�asucesc ��n nenum�arate fat,ete ale unei realit�at

,i

la care suntem martori tot,i, dar pe care ea le

cunoas,te cel mai bine: realitatea cotidian�a a tim-

pului prezent, femeia s,i pozit

,ia acesteia ��n socie-

tate, iubirea versus sexualitate sau necesitate so-cial�a, st�arile psihice judecate subiectiv prin prismatr�airilor avute ��n trecut, cu reverberat

,iile acestora

��ntr-un prezent neconform (melancolie, singur�atate,iubire. . . .). ½Lumea mea este format�a dintr-unamestec eterogen s

,i antagonic de melancolie, visare,

iubire, tristet,e, anxietate, mister, t�aceri, amintiri,

angoase, lacrimi, z�ambete, furie, lacrimi, oboseal�a,


34

rug�aciuni,. . . � Acest modus vivendi se pare c�a estefelul acceptat cu senin�atate, ��n perspectiva uneitr�airi dincolo de convenient

,e sociale s

,i anturaje for-

male. S,i tot ea se ��ntreab�a, put

,in mai ��ncolo: ½De

ce s�a aspir la fericire?�R�aspunsul pare dur, dac�a nu ar � de o sinceritate

tulbur�atoare : ½Aici, pe p�am�ant, vreau s�a tr�aiescpe muchie de cut

,it, pe marginea pr�apastiei, pericu-

los, intens, incitant, complet, s�a ard pe din�auntrucu o �ac�ar�a vie s

,i contagioas�a, s�a pot �, dup�a

caz, trist�a, vesel�a, melancolic�a, plin�a de energie,sup�arat�a, exuberant�a, entuziast�a, am�ar�at�a,. . . Ei,bine, da, asta vreau s�a �u, s�a am dreptul de a �nefericit�a s

,i nu abonat�a la idealul unei fericiri ilu-

zorii.�Deziluziile s

,i ne��mplinirile, goana dup�a

r�aspunsuri s,i explicat

,iile care caut�a s�a badijo-

neze un su�et extrem de sensibil s,i aparent singur,

umplu volumul cu un adev�arat poem ��n proz�a, ��ncare transpare cu exactitate omul din noi, cunos-cut, recunoscut sau ascuns, supus aceloras

,i nevoi,

griji, c�aut�ari s,i sentimente, �e c�a este b�arbat sau

femeie. Din perspectiva Lilianei Terziu, paginileacestei c�art

,i sunt un elogiu strict adresat femeii

ca partener�a a b�arbatului, totodat�a o pledoarie��n favoarea femeii ca individ, din punctul meu devedere mult mai dotat�a intelectual dec�at b�arbat

,ii,

mai sincer�a s,i ��nt

,eleapt�a dec��t ei, capabil�a s�a

sufere, s�a rabde, s�a spere s,i s�a renunt

,e la aproape

tot, pentru linis,tea familiei, a mediului imediat.

S,i summa cum laudae, capabil�a de a da viat

,�a,

cel mai minunat dar, pentru care s,i poate numai

pentru at�at, s�a transform�am opiniile despre femei��n elogii.

Apoi, cartea dezv�aluie tr�airile autoarei, indisolu-bil ��mpletite cu regrete s

,i sperant

,e, ��ntr-un ghem de

presupuse iluzii care se pot destr�ama ��n urma unuidor permanent s

,i a unei pofte de viat

,�a acute. Am

us,oara senzat

,ie de deja lu ��n multe din capitolele

acestei c�art,i, pentru c�a, des

,i ea e scris�a de un OM

femeie, m�a simt dominat ��n calitate de OM b�arbat,de aceleas

,i st�ari, reverii s

,i ne��mpliniri, mereu ��n

as,teptarea unor schimb�ari care ��nt�arzie s�a apar�a,

la fel ca cele desf�as,urate admirabil de autoare. Me-

lancolia, melancolicul, st�ari s,i atitudini sunt anali-

zate aproape ca ��ntrun manual de psihologie, do-minant �ind sentimentul de iubire, al c�aut�arii eis,i ��n �nal, iluzia g�asirii acesteia ca revelat

,ie, ��n

acelas,ii registru �ind prezentate s

,i analizate prin

c�autare de r�aspunsuri, prin ��ntreb�ari, singur�atatea,

frumuset,ea, dorint

,ele, pentru ca, ��n �nal, capitolul

½Rug�aciune� s�a dovedeasc�a adev�arata stare de a �a Lilianei Terziu, privit�a doar cu subiectivism s

,i ��n

direct�a relat,ionare cu Dumnezeu, iremediabil s

,i ire-

conciliabil iubind. Pentru c�a, opinez aici doar ca oparere personala, iubim o singura dat�a, restul, ��ncazul ��n care aceasta nu se materializeaz�a printr-ouniune pe viat

,�a, nu sunt dec�at c�aut�ari ale acesteia.

Apoi d�aruim dragoste, aceast�a stare e maleabil�a,apare s

,i dispare, se ��nsu�et

,es

,te s

,i piere, dureaz�a

perioade pe care nu le poti controla, pentru c�a es,ti

sub imperiul iubirii, caut,i ce��nc�a nu s-a ��mplinit,

��ntimp ce l�ang�a tine r�am�ane doar nostalgia, iluziareg�asirii, visele, care se pare, sunt mai puternicedec�at realitatea pentru c�a te pot

,i refugia ��n ele s

,i

s�a ��nchizi cutia, r�am�an�and deliberat prad�a lor s,i

singur�at�at,ii. Dar c�aut�and, mereu c�aut�and palea-

tive pentru starea de bine s,i mult

,umire, ��n ciuda

unei realit�at,i din ce ��n ce mai greu de acceptat

de cei care ��nt,eleg s

,i au g�asit ad�ancul cuvintelor

s,i adev�arul din ele. As

,a cum a reus

,it Liliana Boian

Terziu, dincolo de masca unei femei impenetrabile,care-s

,i ascunde ��nt

,elepciunea atenian�a sub o masc�a

aparent afroditic�a. . .

Cred c�a aceast�a carte ar trebui citit�a de tot,i

b�arbat,ii. Felul ��n care se descoper�a Liliana Bo-

ian Terziu este comun tuturor femeilor, celor care��nt

,eleg s

,i celor care ��nc�a mai caut�a r�aspunsuri. O

pledoarie ��n favoarea unei lumi mai bune cl�adit�a pesentimente de iubire s

,i compasiune, pe egalitate s

,i

efort comun pentru ��nt,elegere, adaptare s

,i evolut

,ie

spiritual�a aleas�a. Iar dac�a acest aspect ��nt�arzie s�ase produc�a, nu e dec�at din cauza celor care con-tinu�a s�a-s

,i fac�a iluzii ��n singur�atate, t�anjind la fe-

ricirea terestr�a, tr�aind ��ntrun libertinaj irelevant s,i

f�ar�a �nalitate bene�c�a, nici material�a, dar nici spi-ritual�a. Iar din punctul meu de vedere, l�as�and lao parte aspectul jurnalier al acestei c�art

,i, tematica

abordat�a s,i felul ��n care este scris�a ��ntrunes

,te cu

m�aiestrie un succes literar de care sunt convins.

Pierre Bonnard - Evening in Paris


35

Ionel NECULA

ADRIAN BOTEZ � MONOGRAF AL PO-ETULUI EMIL BOTTA

Cunoscutul c�arturar adjudean, Adrian Botez, dinclaustrarea sa de provincial sortit anonimatului, nescutur�a, iar, din amor�tire, cu o carte care ar tre-bui s�a complexeze scrobita cercetare rom�aneasc�a,cu ifosele ei direc�tionare. Suntem ��n postmoder-nism, iar pe steagul s�au este��nscris, printre altele, �sipostulatul unui asalt al periferiei �si provinciei asu-pra unui presupus centru autocrat.Sigur, autorul nu se ��ncoloneaz�a sub faldurile

acestui drapel, nu se r�azboie�ste cu nimeni �si nuasalteaz�a vreun centru cu preten�tii dispecerale, darreabiliteaz�a provincia, reabiliteaz�a cercet�arile degeogra�e cultural�a posibilit�a�tile intelectualilor eide a se angaja ��n cercet�ari fundamentale, �si dea optimiza lucru bun �si temeinic a�sezat, ceea cedecomplexeaz�a lumea c�artur�areasc�a disipat�a prin�tar�a, ��n condi�tii mai pu�tin prielnice cercet�arilor se-rioase. Noul s�au volum Emil Botta � ��nchin�ator��nfr�ant Eminescului. . . ?! (Editura Rafet, Rm.S�arat, 2015) este, m�arturise�ste ��ntr-o succint�anota�tie, cadoul autorului f�acut municipiului Adjudred�andu-i-l astfel, din punct de vedere spiritual pepoetul s�au emblematic.Adev�arul este c�a poetul Emil Botta era sc�apat

din aten�tia criticii literare, c�a opera lui, ��n linii ge-nerale a r�amas �xat�a��n edi�tii princeps, de restr�ans�acircula�tie �si pu�tini critici s-au mai aplecat asupravie�tii �si operei lui � am�andou�a fabuloase �si de o ori-ginalitate sui generis. Dac�a-i adev�arat, �si este cusiguran�t�a, c�a importan�ta unei localit�a�ti este directpropor�tional�a cu num�arul �si importan�ta persona-lit�a�tilor pe care le-a furnizat societ�a�tii �si istoriei,atunci Emil Botta ��mpreun�a cu fratele s�au, acto-rul �si eseistul Dan Botta, reprezint�a - are dreptateAdrian Botez - personalit�a�tile emblematice, repe-rele locului �si m�andria �ec�arui adjudean. Sigur,ulterior, num�arul oamenilor de cultur�a lega�ti prinr�ad�acini sau prin alte �re ombilicale de �tinutul Ad-judului se va��mbog�a�ti cu alte nume importante, darfra�tii Botta r�am�an st�alpitorii spiritului adjudean �sim�a bucur sincer c�a s-a g�asit, ��n sf�ar�tit, cineva cares�a se aplece asupra lor, s�a-i supun�a unui demershermeneutic �si s�a-i readuc�a ��n aten�tia public�a.De�si nu este un om al locului, profesorul Adrian

Botez s-a identi�cat cu toposul adjudean �si-a ridi-

cat, at�at c�at ��i st�a ��n posibilitate unui om, nive-lul vie�tii spirituale locale, implic�andu-se sporitor,ca profesor �si ca redactor al revistei Contraa-tac, ��n toate problemele culturale ale locului -fapt recunoscut deja de comunitate, care l-a de-clarat cet�a�tean de onoare al Adjudului.Ultima saisprav�a livresc�a, monogra�a poetului Emil Botta,este nu doar un cald omagiu adus poetului uitat �sipu�tin cunoscut, dar �si o patetic�a recunoa�stere a in-tegr�arii autorului ��n via�ta spiritual�a a comunit�a�tii,��n tradi�tia �si ��n fondul de sim�tire al adjudenilor.Spre cinstea sa, administra�tia municipiului a recu-noscut efortul autorului �si-a g�asit resursele necesarepentru editarea acestei lucr�ari, care nu-l reprezint�adoar pe autor, ci legitimeaz�a ��ns�a�si dispozi�tia spiri-tual�a a localnicilor �si contribu�tia lor la constituireapatrimoniului na�tional de valori.Cartea este, ��nainte de toate, o hermeneutic�a a

poeziei lui Emil Botta, dar o hermeneutic�a haric�a�si laborioas�a, cu mari descinderi bibliogra�ce �si cuun sim�t acut al perceperii esen�tei. Cu ceva timp ��nurm�a, autorul a publicat o monogra�e consacrat�aMitropolitului Dosoftei, carte fundamental�a pentru��n�telegerea ��nceputului literaturii noastre �si a locu-lui ocupat de cinstitul p�arinte ��n devenirea culturiirom�ane�sti. Am remarcat atunci, ��n cronica ce i-amconsacrat-o c�a autorul a luat crea�tia eminescian�aca paradigm�a �si ca reper pentru ��n�telegerea psal-milor lui Dosoftei. Este una din convingerile luiAdrian Botez c�a toat�a cultura rom�aneasc�a trebuieraportat�a la Eminescu, iar Dosoftei n-a fost dec�atun precursor �si un vestitor al omului deplin din cul-tura rom�aneasc�aNu ��ncape ��ndoial�a c�a situ�andu-se ��ntr-un azimut

a�sa de ��nalt autorul monogra�ei despre care ne-ampropus s�a vorbim ��n aceste r�anduri, nu putea s�agre�seasc�a nici ��n hermeneutizarea hipersensibiluluipoet, Emil Botta. Tot din aceast�a perspectiv�a ge-neroas�a este privit �si Emil Botta, mai exact din per-spectiva arheic�a pl�asmuit�a de autorul Luceaf�aruluipentru ��n�telegerea lumii. Ce este Arheul? Emine-scu nu dezvolt�a ideea ��n toate articula�tiile ei episte-mice, dar ofer�a su�ciente indicii pentru a-i conferifunc�tie de concept esen�tial �si paradigmatic pentruprocesarea logic�a a mecanicii existen�tei. �Intr-unfel, lumea arheic�a este o alt�a lume a ideilor pure dincare Platon deriva pluralitatea ontologic�a. Tot ceeace alc�atuie�ste lumea sublunar�a descinde din aceast�apresupus�a lume arheic�a �si reprezint�a ��ntruchip�arisau ��ntrup�ari ale acesteia. Arheul, mai precizeaz�a


36

Eminescu, tr�aie�ste ��n pove�sti, ��n pl�asmuirile oame-nilor

Oper�and cu acest concept, ��n hermeneutizareapoeziei lui Emil Botta, autorul ��l consider�a deja unsuccesor al lui Eminescu. �In linii generale, AdrianBotez conserv�a sensul original �si semni�ca�tia con-sacrat�a despre arheu, dar ��l compline�ste �si cu altenuan�te noi, arhetipale extrase din cultul tracic,ceea ce ��i confer�a valoare prototipal�a �si expresiede duh pentru neamul rom�anesc. Opinia noastr�a,m�arturise�ste �si autorul, este c�a �si Emil Botta (ca �sifratele s�au Dan) ��si datoreaz�a acest prima movensal Poeziei sale lui MIHAI EMINESCU (p. 22).Cei doi poe�ti adjudeni circumscriu aceea�si ontolo-gie eminescian�a, doar c�a este ��mpregnat�a, copios cuvalen�te apotropaice preluate din istoria veche �si me-dieval�a a rom�anilor, �si din fondul nostru de credin�testr�abune. S�a nu uit�am, precizeaz�a �si �si AdrianBotez, c�a orice cultur�a a fost, mai ��nt�ai CULT �siorice act artistic tr�aie�ste tocmai prin suspendareatimpului istoric. (p.31).

Nu se poate separa cultura na�tional�a de SPIRI-TUL NA�tIONAL � acea structur�a inefabil�a , proto-tipat�a��ntr-un Arhanghel al neamului, care imprim�acaracteristicile de sim�tire, g�andire, comportamentetc (p.33). Or, la noi, la rom�ani, func�tia aceastade Arhanghel al neamului revine lui Mihai Emi-nescu, a�sa cum spiritul englez este prototipat deShakespeare, iar cel german de Goethe, dublat deBethoven. Exist�a ��ns�a, precizeaz�a autorul, �si etnii,precum Fran�ta, la care spiritul na�tional nu deriv�a�si nu s-a ��ntrupat ��ntr-un model existen�tial proto-tipal, cu prelungiri transcendente, ci se disperseaz�a��ntr-o pluralitate de acte �si ac�tiuni care nu se reven-dic�a dintr-un punct central protoistoric, cu valoareindicativ�a �si de ��ndreptar pentru ��ntreaga ei deve-nire spiritual�a.

Eminescu este Orfeul rom�anilor, este Orfeul hris-tic care a dat un sens �si un rost devenirii rom�ane�sti� ��n istorie �si ��n lume �si din ��n�al�timea acestui puncttrebuie privit�a �si poezia fra�tilor Botta.

Pierre Bonnard - Morning in Paris

Paul LEIBOVICI (Israel)

REUNIUNEA �INDR�AGOSTI�TILOR OPE-RELOR LITERARE

P�aine, vin �si verb. Aceast�a trinitate a f�acut po-sibil�a s�a reuneasc�a sute de cititori ��ntr-un BAN-CHET al C�AR�tI, timp de o s�apt�am�an�a ��n careoaspe�tii au avut prilejul s�a povesteasc�a, s�a poartediscu�tii cu �loso�, scriitori,istorici �si cinea�sti.P�ainea �si vinul au fost cele dou�a simboluri folo-

site de organizatori pentru a ��ntregii marea bucurie� pl�acere de a � ��mpreun�a:verbul � care a putut� abordat ��n toat�a plenitudinea sa, pentru o maibun�a analizare a lumii �si pentru a putea face unlarg schimb de p�areri.Anul 2015 marcheaz�a cea de a dou�azecea reu-

niune de la prima edi�tie ,care a avut loc ��n frumosulsat Corbieres, ��ntr-un ritm sus�tinut a seminariilor�si a atelierelor de crea�tie.Livada este str�ajuit�a de pini maritimi �si chi-

paro�si, iar sutele de oaspe�ti �anul acesta mai bogat��n musa�ri de c�at alt�adat�a, s-au reunit ��n aceast�aparte a m�an�astirei care a devenit un real centrucultural.Pentru a ��n�telege mai bine acest succes, f�ar�a

��ndoial�a trebuie s�a subliniez paradoxul: a�uen�tanu este aici, punctul principal, ci preocuparea, grijapentru buna desf�a�surare �si bunul mers al lucr�arilor.Proiectul are ��n vedere ��n primul r�and ca

½desf�a�surarea lucr�arilor s�a �e sub semnul exigen�teiriguroase,f�ar�a de care o astfel de reuniune nu poatea ob�tine rezultatele propuse�.�In anul acesta Dominique Bondu a fost

Pre�sedintele Casei Banchetului �si a noii genera�tii,care a avut grija de organizarea manifesta�tiei.Domnia sa a declarat ½Ceea ce noi urm�arim ��n prin-cipal este elitismul pentru to�ti�, fapt con�rmat �si deJean-Michel Mariou, care prezideaz�a Marque-Page,asocia�tia care a girat banchetul.Uneori subiectele desb�atute revin ��n discu�tie - a

apreciat unul dintre cei interoga�ti pe platoul T.V,;Participan�ti nu vulgarizeaz�a cu nimic con�tinutul re-uniunii� a rezumat unul din partincipan�ti-profesorde limba englez�a,La Banchet, care a avut ca subiect ½Ceea ce pen-

tru unii dintre noi e o tem�a str�ain�a� conferen�tiarii�si publicul participant a avut convingerea c�a nu to�tiparticipan�tii (conferen�tiari) �si-au dus p�an�a la cap�atideia, clari�c�andu-�si viziune asupra viitorului lumii,


37

f�ar�a efort, f�ar�a a ne aduce informa�tii surprinz�atoaresau derutante.Timp de o s�apt�am�an�a, am putut asculta, dialo-

guri �si am citit referatele .Pe terasele, de pe r�aul Orbieu, aproape de vad,

sau l�ang�a strugurii din gr�adini ½Timp de un an, ate-lierul de �loso�e a emis programul s�au ½Legile Pla-tonismului�. �In tot satul, am observat oameni careg�andeau asupra textului. Aceasta a devenit subiec-tul pe care istoricul Patrick Boucheron, la pus ��ndesbatere �si c�aruia i s-a acordat aten�tia cuvenit�a.Am putea spune ½a fost vedeta reuniunii�.�In �ecare zi ½��n micile m�an�astiri� acest literat,

care vara aceasta a devenit ½membru al Colegi-ului Francez�, a fost subiectul cel mai desb�atut.�In acest an, tema Banchetului a avut ca tem�a½��nr�ad�acinarea �si autochtonia�.Cedrul care a fost pus ��n mijlocul cur�tii a limitat

motivele discu�tiilor �si reperele. Istorici s-au��nv�artit��n jurul a�rma�tiei foarte actuale, a importan�teicomplexit�a�tii epocii noastre. Aceste momente alecuv�antului liber, rebotezat de public ½conversa�tia��n jurul arborelui� au fost ca un jurnal al lecturiloranuale. �Intotdeauna desbaterea a fost ½textul �si ac-tualitatea�, ½cartea �si lumea�, ele au fost centrul degreutate a reuniunii .Timp de o or�a cineastul Jean Louis Comoll s-a

preocupat de ecranizareaa o serie de �lme Videoprintre care propaganda Statului islamic �si deca-pit�arile care au avut loc. A doua zi, islamologulChristian Jambet ,timp de dou�a ore, ��ntr-o sal�a cuun public limitat, a comentat capitolul ½Fericireastr�ainilor� extras din Coran. Lec�tia a fost anevo-ioas�a, sim�tidu-se incomoditatea asisten�tei.Nici seminarul lingvistului Jean-Claude Miner nu

s-a bucurat de un succes aparte. Copiile foto-gra�ilor prezentate la atelierul grec, prezentau �-gurile cyclopului Polyphen, care apoi au putut �cump�arate la standurile libr�ariilor.De asemenea, au fost prezentate c�ar�tile scriitori-

lor invita�ti la Banchet. Ace�stea erau Lydie Salva-yre, Patrick Deville,Yannick Haenel s

,i Olivier Ro-

lin.Aceast�a ac�tiune ��n domeniul c�ar�tii, a celor care

au pus bazele Banchetului, tot ceea ce a alc�atuitprogramul a fost editat .�In 1979 un grup de prieteni au alc�atuit aceast�a

mi�scare, creind o Cas�a editorial�a sub protec�tia luiGerard Bobillier, Michele Planel, �si Colette Olive.Ea s-a intitulat VERDIER �dup�a o localitate din

apropierea Lagrasse. �In paralele grupul de prietenide lupt�a s-au reunit ��ntr-un ½cerc socratic� a c�aruiconduc�ator a fost �losoful Benny Levy.Acesta a fost ��nceputul-baza a ceea ce ��n zilele

acestea denumim ½BANCHETUL� c�ar�tii ��ncep�anddin 1995.O istorie par�tial�a �si frumuse�tia locului alespentru Banchet�au fost primele elemente ale succe-sului. Pe parcursul anilor ,al�ti intelectuali au fostatra�si c�atre aceast�a reuniune intelectual�a. �In acestan 2015 �ecare invitat purta cu el o carte cu scoar�tegalbene ½Prendre date� (Interpretarea) - un text de-osebit a lui Patrick Boucheron �si Mathieu Riboulet.Istorici �si scriitori au fost prezen�ti la acest BAN-CHET. Ca rezultat al Banketului din 2008 a2008 aap�arut o lucrare��n editura Verdier. Cititorii de pre-tutindeni sunt ��n a�steptarea unui nou volum dup�acele a�rmate de istoricul Pascal Ory.

Vasile VIDICAN

DESPRE FARMECUL DELICATE�TIIEPISTOLARE6

Volumul ½Epistole� al Luciei Sav(Prefat

,�a de Andrei Moldovan, Edi-

tura Casa C�art,ii de S

,tiint

,�a, Cluj-

Napoca, 2015) st�a sub semnul uneiluminozit�at

,i molcome, cumva nostal-

gice, cu care r�andurile sot,iei regre-

tatului poet s,i latinist Vasile Sav se

insinueaz�a ��n spiritul lectorului peneb�anuite. F�ar�a a se ��ndep�arta de cerint

,ele

esent,iale ale genului, scrisorile autoarei par mai

apropiate de literatur�a, de universul �ct,iunilor

bl�ande s,i al formelor ce caut�a intens esteticul.

Sunt foarte rare desprinderile autoarei de lumeaseduc�atoare a c�art

,ilor. Marea majoritate a textelor

cuprinse ��n acest volum (poeme, le numes,te � pe

bun�a dreptate � prefat,atorul) fac referire la litera-

tur�a. Fie c�a fac trimitere la textele destinatarilor,sau la cele proprii (sau ale lui Vasile Sav), episto-lele Luciei Sav sunt duioase ode cu accente elegiace��nchinate literaturii s

,i celor care trudesc pe alta-

rele ei. Nici nu se putea poate altfel, t,in�and seam�a

c�a vorbim despre o familie de literat,i ��n adev�aratul

��nt,eles al cuv�antului.

6Articol preluat din ziarul R�asunetul cultural, An III;Nr.7 (28), iulie 2015, p. 2.


38

Des,i scrisorile sunt adresate unor persoane care

exist�a cu adev�arat (Ion Mures,an, Adrian Popescu,

Constantin Z�arnescu, Dan Damaschin, Andrei Mol-dovan, Iulia Cubles

,an etc.), ele par mai degrab�a

personaje desprinse dintr-un volum de poeme ��nproz�a, cu personaje ��n toat�a regula. Grat

,ie stilului

s,i tonalit�at

,ii textelor, at�at destinatarii, c�at s

,i oame-

nii la care face referire autoarea sunt metamorfozat,i

��n adev�arate ½personaje�.Deschid volumul la ��nt�amplare: ½Preabunul nos-

tru prieten Adrian, tu, prozator cu har, sub-til, ironic s

,i cronicar subt

,ire, cu judec�at

,i oneste,

cu fraze atent alese, bine cump�anite, s,i verdicte

juste, ��ng�aduie-mi tu s�a-t,i trimit epistola aceasta

care, n�ad�ajduiesc, o s�a-t,i pricinuiasc�a mai mult�a

��nc�antare dec�at revolt�a s,i-ntristare.� (p. 76), ��s

,i

��ncepe scrisoarea Lucia Sav c�atre Adrian T,ion.

As,dori s�a remarc, ��n alt�a ordine de idei, un

aspect ce se impune a nu � trecut facil cu ve-derea. �In ciuda insistent

,ei cu care autoarea ��s

,i

exprim�a neapartenent,a la tagma criticilor literari,

nu se poate s�a nu semnalez aici profunzimea s,i

consistent,a notelor sale de lectur�a. Exist�a ��n tex-

tele acestea un spiritspeculativ pe care nu mult

,i critici literari ��l au. Lec-

tur�and volumul ½Alcool� al lui Ion Mures,an, scrii-

toarea remarc�a bun�aoar�a, faptul c�a ½ dincolo denota ludic�a a poemelor, ni se dezv�aluie sentimen-tal iubirii cres

,tines

,ti, ��nt

,elegerea ad�anc�a a natu-

rii umane, refuzul domniei-tale de a-i dispret,ui s

,i

os�andi pe cei slabi din �re pentru r�at�acirile lor, so-lidaritatea cu semenii a�at

,i ��n suferint

,�a.� (p. 15)

Deasupra tuturor textelor din volumul acesta��ns�a, plutes

,te un soi de lumin�a intens�a s

,i domoal�a

��n acelas,i timp, aproape o senin�atate a mint

,ii s

,i a

su�etului, as,a cum spuneam. Cred c�a senin�atatea

aceasta poate � pus�a pe seama faptului c�a lectur�andr�andurile doamnei Sav, asit�am la un exercit

,iu de

��nt,elepciunea spiritual�a.Des

,i scrise din su�et, epistolele acestea sunt tre-

cute prin mai multe �ltre spirituale care, departede a denatura ��n vreun fel mesajul, ��i confer�aconsistent

,�a (s

,i nu doar literar�a!).

Consider c�a lect,ia ce se cuvine a � ��nv�at

,at�a ��nainte

de toate din volumul Luciei Sav este aceea acur�at

,eniei spirituale. Citind cu atent

,ie, vom ob-

serva cum r�andurile autoarei transcend cotidianul,grijile lumii ��n care ne zbatem, meschinul la caresuntem nevoit

,i s�a asist�am. Nu cu revolt�a exclama-

tiv�a scrie doamna Sav despre ½ciorbit,a dietetic�a�,

sau despre ½s,omerul Vasile Sav�, ci cu o senin�a re-

semnare, cu aproape o s,�ag�alnicie de care put

,ini sun-

tem ��n stare. Atent�a s,i grijulie la forma textelor,

autoarea nu ignor�a sub nicio form�a cont,inutul. Ast-

fel c�a mesajul subsidiar, lect,ia de ��nv�at

,at la care fac

referire se contureaz�a limpede ��n spatele cuvintelor.Epistola care exprim�a cu elocint

,�a cele expuse mai

sus, pe l�ang�a cea adresat�a coanei Chirit,a, este cea

adresat�a C�a(t�a)linei. Un adev�arat poem (insist,grija pentru form�a): ½Doct�a copil�a, dr�ag�alas

,copil,

C�alina, ��ng�aduie-mi s�a-t,i dau de veste, ��n epistola

aceasta, c�a nu-s pe tine sup�arat�a acuma c�a m-aif�acut tu de minune-n urbea noastr�a, c�and aspru tum-ai criticat .� (p. 127)Un astfel de text d�a m�asura manierei ��n care

prives,te un autor literatura s

,i lumea literelor.

Dincolo de duioasa condescendent,�a a scriitoarei,

niciun resentiment nu r�abufnes,te ��n scrisoarea sa.

Ceea ce ��n multe cazuri se transform�a ��ntr-o replic�aacid�a s

,i o ½disput�a de argumente�, devine aici un

text exemplar prin tonalitate s,i atitudine.

Cred c�a tocmai din motivele expuse mai sus, poe-mele cu care sunt ��nsot

,ite epistolele Luciei Sav sunt

oportune s,i merg m�an�a��n m�an�a. Ca��n cazul scriso-

rilor, o atent,ie deosebit�a este acordat�a formei aces-

tor fulgurat,ii elegiace, cele mai multe dintre ele �-

ind dedicate �e lui Vasile Sav, �e altor personalit�at,i

din lumea literelor.Una peste alta, ½Epistolele� Luciei Sav repre-

zint�a o delicat�a mostr�a de spirit nobil, de echilibrusu�etesc s

,i intelectual, de dragoste pentru litera-

tur�a s,i nu ��n ultimul r�and, de afect

,iune pentru se-

meni.

Pierre Bonnard - Summer sky


39

prof. dr. Adrian BOTEZ

NOUL �COCON � MESIANIC �SI ALCHI-MISTUL - POET: �NOUS�7,

de LIVIU IOAN STOICIU

Poezia lui LIS (�Floarea Crinului Regal-Bourbonic�! � deci, se prezum�a �si oarece Ini�tiere,con�stient�a au ba, ��n Arta Regal�a/ALCHIMIA!)este ��n aten�tia subsemnatului ��nc�a dinainte de1989, iar dup�a 1989, prin generozitatea autorului(care mi-a d�aruit cam toate volumele sale editate),am putut urm�ari, f�ar�a lacune, eclipse, ori opinteliprea mari - ��ntreaga sa crea�tie poetic�a. Nu �si pecea ��n proz�a.�In recenzia subsemnatului, la volumul lui LIS,

Substan�te interzise, a�rmam, acum c�a�tiva ani:�Dup�a Poemul animal (C�al�auza, 2000), pe care l-am considerat, ��n mod constant, volumul de coti-tur�a al lui Liviu Ioan STOICIU � volum ��n care,pentru prima oar�a, se produce ruptura, ferm�a �side�nitiv�a, de orice form�a de postmodernism sau depersonalism implicit - poetul adjudean ��si ��ncearc�a,cu scepticism �si luare-aminte, c�aile de evolu�tie ul-terioar�a. Volumele La plecare ( Editura Vinea,2003), pam-param-pam (Editura Muzeul Literatu-rii Rom�ane, 2006), sau Pe prag/Vale-Deal (Edi-tura Cartea Rom�aneasc�a, 2010) pot � ��nscrise,f�ar�a mari di�cult�a�ti de clasi�care, ��n neomoder-nismul meta�zic (��n care locul ½trecutului exem-plar� istorico-terestru este luat de copil�arie, ca starede exemplaritate, t�anjind dup�a originaritate) �, bachiar anun�t�a glisarea spre un trasmodernism pru-dent. �In schimb, cel mai recent ap�arut volum,Substan�te interzise, se ��nscrie, f�ar�a dubiu �si de�-nitiv, probabil - ��n transmodernismul liminal �.Noul volum, Nous (grecii traduc cuv�antul acesta

vechi prin minte, inteligen�t�a, ra�tiune - dar, mai cuseam�a, prin no�tiunea de cunoa�stere/cunosc�ator),demonstreaz�a, cu prisosin�t�a, c�at de vii sunt Poe�tiiautentici.De la ��nceput, spunem: volumul este inegal va-

loric. Nu urm�are�ste, nicio clip�a, or�smul exterior�si nici m�acar pe cel interior. Nu toate poemelevolumului pe care ��l am ��n fa�t�a sunt des�av�ar�sitestructural, nici limbajul poetic nu este la fel de su-pravegheat, cum la anterioarele 6-7 volume de poe-zie. . . Dar aceste a�sa-zise �de�cien�te� sunt compen-

7Liviu Ioan STOICIU, Nous , Editura Limes, Cluj, 2015.

sate, din plin, prin CU TOTUL ALTCEVA-ul LIS!Cu volumul Nous s-a n�ascut, �s-a re-inventat�, caOm �si Duh terestru (oare pentru a c�ata oar�a?) UNNOU LIS. Av�and cu totul alte viziuni �si perspec-tive mundan-existen�tiale � precum �si cu totul alteurgen�te valorice �si acte taumaturgico-soteriologice.Volumul are trei p�ar�ti:1-O mers c�and dincoace, c�and dincolo

(regionalismul-moldovenismul verbal �o mers�(��n loc de �a mers�) este, poate, o cheie semantic�aa volumului, pentru cititorul care lectureaz�a,integral, volumul! � �Moldavia Sacra� �ind subpatronajul lui Venus-Parascheva, al VerdeluiRegenerator � iar �O� �ind Icoana Ouroboros-ului/Demiurg Cosmic!),2-Jurnal Nous � ��n care LIS ��si strecoar�a �scu-

zele�, fa�t�a de cititor, ��n rela�tie cu scrisul s�au celNOU (cuv�antul �nous�. . . rom�anit esen�tial!), scrisstoician devenit, dintr-odat�a, ciudat de r�astignit-contorsionat (Poezia din acest volum se folose�ste,paradoxal, de �protezele� pseudo-prozei confesive,spre a-�si r�ascump�ara aripile meta�zice!),3-Fiecare lucru are r�anduiala sa - LIS nu-�si poate

p�ar�asi, cu niciun pre�t, ��n/din nicio lume, UtopiaLogos-ului: �Dac�a el nu vrea, apoi, ��l vom sili NOI(care ne tragem din NOUS!), pe �domnul� Logos,s�a redevin�a func�tional-soteriologic, re-ordonator delume! � � pare c�a ne comunic�a Poetul-LIS.�O istorie. P�an�a se restaureaz�a ordinea� (s.

mea) � cf. �Intr-un bordei p�ar�asit, p. 18. S�a nuuit�am c�a �bordeiul �, ��n literatura rom�an�a, ��nc�a dela Mihail Sadoveanu (cf. Hanu Ancu�tei � Istori-sirea Zahariei F�ant�anarul, cea de-a noua povestiremistic-extatic-ini�tiatic�a), este simbolul �Cuptoru-lui Alchimic� � ��n care, trec�and materia grosolan-istoric�a, prin stadiile cele trei: nigredo, albedo, ru-bedo � Trupul-�Intunecat-��ntru-Fier (��ntru Sf�ar�situl-Amurgul Zeilor �si Kali Yuga!) - se tras�gu-reaz�a/transcende ��n Duhul-Aur Spiritual!

*

Dac�a LIS din ultimele 6-7 volume voia, se��nc�ap�a�t�ana s�a vrea a cosmiciza lumea, dac�a spa�tiulvalah �si-l dorea, cu eforturi anamnezice uluitoare,ca �ind Spa�tiul Ritualului Soteriologic (. . . iarpoemul-incipit al volumului de fa�t�a, R�aul, p. 7,este, de fapt, o capcan�a poetic�a, cre�and, ��ntru fals�acontinuitate cu trecute volume, impresia c�a �buni-cul � mort, venit ��napoi ��n istorie, pentru a-�si da sin-gur de poman�a, dore�ste s�a re-instaureze iluzia Ritu-


40

alismului Lumii, ��ntr-un spa�tiu al Ne-Buniei Uitucede Sine : �Iaca, ��mpart, ��n st�anga �si ��n dreapta,/daude poman�a, c�a ai mei m-au uitat�. . . !) - . . . ei bine,LIS din volumul Nous este un Damnat Legic �si Hi-perlucid. Adagiul camilpetrescian �C�at�a luciditate,c�at�a con�stiin�t�a pur�a, at�ata dram�a� se poate trans-forma, prin noul volum stoician, ��ntr-o altfel de for-mulare a noii realit�a�ti �si a noilor poten�te spirituale:�C�at�a luciditate auto-r�astignit�a, tot at�ata putere deexorcizare a realit�a�tii, de desc�antec ��ntru ��ntoarcerea omenirii, la ORIGINARITATE �si NORMALI-TATE �.C�aci am ��nceput, de mult, s�a ni le uit�am, sau s�a lep�ar�asim derizoriului diavol - �matri�tele/matricelenormalit�a�tii � �in�tial-existen�tiale: �Diavolul ��n per-soan�a cer�andu-ne/s�a �m umili, s�a st�am/lini�sti�ti��n col�tul nostru �si ¾s�a nu ne ocup�am de ni-mic/deosebit, c�a se ocup�a el¿� dintr-o//sil�a detoate, r�ama�si f�ar�a su�et, matri�te, numai piele/�sios, matri�te umplute de vr�ajitoare cu/apa de lamor�ti � � cf. Matri�te, p. 19.Refuz�and, cu exasperare, dar �si cu un soi de fu-

ror sacer, umilin�ta �si lini�stea, oarbe �si comode -LIS ��si ��nv�aluie persoana androginic�a-Nous (per-soan�a volitiv-cunosc�atoare �si, concomitent, me�-ent�a �si retractil�a, fa�t�a de obiectul cunoa�sterii: lu-mea contemporan�a!) - ascunz�andu-se/ap�ar�andu-se(prin revelarea terorii mon�strilor istoriei!), de tim-pul/contemporaneitate/istorie. Se ascunde, pre-cum larva viitorului �uture, ��n �zeci de metride p�anz�a�, ca �mumie�: ��Inf�a�surat�a ��n p�anz�a deumezeal�a, ��n/zeci de metri de p�anz�a, mumie: m�asperii, cucoan�a,/nu te sufoci? Scoate m�acar capul �nu//scot nimic, voi sunte�ti to�ti/ni�ste porci, codo�si,sp�arg�atori, cu�titari, c�arora/dac�a li te ar�a�ti, p�alit�a,trecut�a,/te arunc�a pe u�sa c�arciumii: c�a s�a mergis�a-i ��nso�te�sti/��n viitor pe cei deceda�ti. Sunt/p�a�tit�a,stau preg�atit�a, ��nf�a�surat�a ��n p�anz�a, dat�a/cu miro-denii � un vestigiu//al unei antichit�a�ti de senza�tie,cu limba de plasm�a. Cu/sim�tire tainic�a./Nous� �cf. Nous, p. 15.De observat cum �cucoana� (de fapt, �coconul �

androginic, crisalida!) ��si fere�ste propria istorie(�p�alit�a, trecut�a�) de istoria comun�a, precum StanP�a�titul-Ini�tiatul � de fapt, istorie dec�azut�a ��ntr-un nou soi de comunism planetar, cel pu�tin lafel de pestilen�tial �si de violent, precum cel �ante-decembrist�: lumea este dec�azut�a p�an�a la �halul-rangul antispiritual � de �c�arcium�a-maha-la�, iarlocuitorii ei formeaz�a o popula�tie stranie, res-

ping�atoare �si de respins, ��n cazul oric�arui ini�tiat��ntru �decen�ta antichit�a�tii de senza�tie, cu limba deplasm�a. Cu/sim�tire tainic�a� � adic�a, �vestigiu alunei anti-chit�a�ti � p�astr�atoare de Mistic�a a Duhu-lui. Pentru c�a este vorba, ��n cazul ispititorilor�ie�sirii din neve-dere/din mistica istoriei personali-zate� - nu de un popor, ci de o popula�tie saturnian-entropic�a, pus�a, egal, sub semnul Porcului �si alCu�titului � dar, mai cu seam�a, al Tr�ad�arii, Distru-gerii �si al pl�acerii/desf�at�arii haosului/��ntru haos � opopula�tie �familiarizat�a cu r�aul � (cf. Ia �si gust�a, p.22): �voi sunte�ti to�ti/ni�ste porci, codo�si, sp�arg�atori,cu�titari �.

Manifest�arile violen�tei gratuite, absurde, uciga�se�si sinuciga�se, totdeodat�a, ale lumii (aparent real-istoric�a - ��n realitate, iluzorie, precum este ori�siceConsecin�t�a Penal�a a C�aderii!) nu doar abund�a, citind s�a inunde (evident, la modul ludico-vampiric!)chiar Arca Credin�tei Vizionare �si a Eros-ului Cos-mic (�Am un topor ascu�tit!/Dar ce, cu�titul de labuc�at�arie nu ajunge?/Dup�a ce-�ti tai g�atul, umpluun lighean cu s�ange �si-l/beau ��ncetul cu ��ncetul. . . �� cf. Doi tembeli, p. 10). . . - . . . dar, �re�ste, vorbaParacelsus-ului borges-ian8: ½Crezi, oare, c�a e cuputin�t�a s�a trimi�ti ceva ��n neant? Crezi, oare, c�adivinitatea putea s�a creeze un spa�tiu care s�a nu �eParadisul? Crezi, oare, c�a pr�abu�sirea const�a ��n alt-ceva dec�at ��n a ignora tocmai faptul c�a ne a��am ��nParadis? �:

a-�C�and dormi, tu mori pentru mine. �I�si/��n�ge ghearele ��n g�at: m�a ur�a�sti? Apas�a preatare,/�t�a�sne�ste s�angele, se sperie,/url�a. Se umplede s�ange. Fuge ��n baie. Uite cum ai/��n�orit pecadavrul meu� � cf. E prim�avar�a, p. 16. Thana-thos este ��mbl�anzit �si exorcizat tocmai prin fra�tiis�ai mitologici, Hypnos �si Eros: �¾De-ai conduceo�sti, le-ai conduce/spre moarte sigur�a¿, b�aiguieea. La/aceast�a or�a le-a�s conduce la culcare, eadev�arat. . . �.�In de�nitiv, Dumnezeu Legea-Logos-ul pururi

��n�ore�ste pe cadavrele�-hum�a, spre eternizareaDuhului. . .

b-�Mi-au scos/ ghearele �si mi-au limpezitc�ar�arile, ��n sus �si ��n/jos, ad�ancind albia s�angelui �� cf. Asalturi ale celui r�au, p. 20.

Paradoxal: �smulgerea ghearelor � �si � limpezi-rea c�ar�arilor, ��n sus �si ��n/jos, ad�ancind albia

8-J.L. Borges, Roza lui Paracelsus , ��n Cartea de nisip ,Editura Univers, Bucure�sti, 1983, p. 345.


41

s�angelui � gra-alic/gradalic (adic�a, din zona hristic-autosacri�cial�a �si din cea a nous-ului/cunoa�steriiini�tiate � �gra-dale� ��nseamn�a Cartea!) -este opera�tiunea speci�c-alchimic�a, de ob�tinere arevela�tiei Heruvimilor Ordinii Celeste!c-�E�sti nemul�tumit, cantaragiule? Uite,/ia �si

urechea asta a mea � ��si smulge urechea dreapt�a�� cf. Vine din viitor, p. 13. De fapt, ce-lebrul gest �demen�tial � vangogh-ian (al smulgeriiurechii vinovat-istorice!) devine unul regenerator:�El r�ade, sardonic: ai vedenii macabre, b�atr�ane,��i/strig�a din urm�a �si-�si/lipe�ste cu scuipat urechea,la loc� � . . . �cu scuipat� - adic�a, folosind �materiaprim�a� demiurgic�a. . . !d-�El nu vede ��n fa�ta/ ochilor dec�at resturi de la

abator, pe care se bat c�ainii/�si p�as�arile. C�ainii ��ipun ordine ��n g�anduri � � cf. �Asta e nebun, p. 17.C�ainii ��i pun ordine ��n g�anduri �, zice LIS: dar,

�re�ste, Poetul g�ande�ste, dincolo de istoria violen�teicontemporan-terestre (�Azi, solda�ti ��mpu�sca�ti ��ntreei, solda�ti/��mpu�sca�ti de c�aini, c�aini/��mpu�sca�ti desolda�ti �si c�aini ��mpu�sca�ti de c�aini � � cf. Marireac�tii, p. 36) - nonviolen�ta resurec�tional�a, a mo-dului �lo-so�c dacico-getico-gotic: �C�ainele� esteLupul Fenrir. Puri�catorul �si Regeneratorul. IarP�as�arile �r�apitoare� de hoit sunt/devin �Ingerii Res-tauratori ai Luminii-de-Duh!De ce am a�rmat c�a avem de-a face cu aparen�ta

de �de�cien�t�a� a structuralit�a�tii com-pozi�tiei �si atemper�arii autoritare a limbajului? Pentru c�a LISdevine, prin acest volum, un m�ar-turisitor, care faceeforturi titane�sti liminare s�a-�si schimbe drumul, s�a-�si a�e �si prezerve drumul sacru, unic! - al existen�teimisionare (�e �si prin autosacri�ciu!) � drumul��napoi, prin istoria destructu-rant�a (istorie toxic�a,prin care �inTeriorul � cruci�c�arii autosacri�cialea devenit �inferiorul � �serpuirii/ sinu-soidalei, alu-nec�arii insesizabile, spre infernalitate: �Are vibra�tiiinferioare�- cf. nicio fericire nu-l mai atinge, p. 74), spre Structura de Cristal a Adev�arului!E adev�arat, ��l �stiam pe LIS un lupt�ator aprig,

dar, mai cur�and, ��n rela�tiile socio-profesionale. Eibine, ��n volumul Nous, LIS devine cel mai aprigdu�sman al �in�tei sale, celei intoxicate, grav, de isto-ricitatea destructurant�a �si de�nitiv-��njositoare, cre-atoare a Omului/SUB: �sunt un sub (. . . ) a ap�arutiar unul //la mine ��nl�auntru care m�a roag�a ��n ge-nunchi s�a-l/omor �si-mi strig�a: ¾N-ai curaj!/N-aicuraj!¿� � cf. Sunt un sub, p. 8. Sau, mai tragic-existen�tialist, dar �si cu o nostalgie in�nit�a, pentru

�departele� cel mistic: �Mi-e un dor s�a/mor, m�a,Gheorghe. . . � � cf. Doi tembeli, p. 10.

LIS se dovede�ste �si un intuitiv �si vizionarmesianic (al Frumuse�tii Eterne �si Intangibile!),dar �si un vizionar/revelator al cauzelor pierde-rii energiilor mesianice, totdeodat�a � urm�and,��ns�a, faza taumaturgic�a (auto-vindecare de isto-rie �si desc�antec ��ntru revenirea la originaritatea-normalitatea-frumuse�te): �Nu sim�ti�ti? E ceva/aicicare ne �tine departe de noi ��n�sine. Acesta estesecretul/frumuse�tii. Dup�a ce ne ��nv�a�t�am cu locul,��l/pierdem din vedere. . . � � cf. miercuri, 8 octom-brie, p. 65.

Unde se petrec aceste fenomene paradoxale?�Aici, unde zeii singur�at�a�tii au apus� � cf. Eprim�avar�a, p. 16. Zeii se sinucid ��ntru sin-gur�atate, dar, lucizi, ei apun, conform Amurgu-lui Zeilor Gotico-Getici/Ragnar�okr, dar �si con-form cre�stinismului: numai dup�a �si prin moar-tea/r�astignirea Zeilor Autosacri�ciali, se regene-reaz�a lumea!

Adic�a, �INVIE DUHUL.

Iar LIS ajut�a, la modul alchimico-lingvistic,adic�a, Restaurator de Logos (Logos ��nseamn�a,totdeodat�a: Cuv�ant, �Stiin�t�a-Ini�tiere �siR�anduial�a/Ordine/Ordonare Cosmic�a!) � s�a�e dus�a, mistic, b�at�alia dintre Sulful-PrincipiuActiv �si Mercurul-Pricipiu Pasiv9, ��nspre izb�anda

9Mercurul � � este un simbol alchimic universal - mar-cheaz�a regresiunea la starea nediferen�tiat�a; Dup�a cum fe-meia este supus�a b�arba tului, argintul lichid ( sau chonein-yin) al chinezilor corespunde dragonului, licorilor trupe�sti,s�ange �si semen, elementului Ap�a. Alchimia occidental�a ��lopune Sulfului, iar alchimia chinez�a Cinabrului. Alternan�taMercur-Cinabru(Sulf) (. . . ) este cea a yin- u lui �si a yang-ului, a mor�tii �si a regener�arii. Dup�a anumite tradi�tii occi-dentale, Mercurul este s�am�an�ta feminin�a �si Sulful cea mas-culin�a: ��mpreunarea lor subteran�a produce metalele �- cf.Jean Chevalier/Alain Gheerbrant, Dic�tionar de simboluri ,Artemis, Bucure�sti, 1994, vol. II, p. 292. Sulful � � esteprincipiul activ al alchimiei, acela care ac�tioneaz�a asupraMercurului inert �si-l fecundeaz�a sau ��l omoar�a. Sulful cores-punde focului, a�sa cum Mercurul corespunde apei. Este deciun principiu generator masculin, a c�arui ac�tiune asupra Mer-curului produce sub p�am�ant metalele. Este o manifestareaa Voin�tei Cere�sti �si a activit�a�tii Spiritului(. . . ) Ac�tiuneaSulfului asupra Mercurului ��l omoar�a �si, transmut�andu-l,produce Cinabrul, care este un elixir de nemurir e � � cf.Jean Chevalier/Alain Gheerbrant, op. cit., vol.III, p. 281.Mai cit�am, pentru l�amurire, dar �si pentru a vedea c�at�a po-ezie interioar�a (deci, comun�a ��ntregii umanit�a�ti spirituale,ca poten�tial, indiferent de �locul social� al alchimistului! )are alchimia - din alchimistul Titus Burckhardt, Alchimia -semni�ca�tia ei �si imaginea despre lume , Humanitas, Buc.,


42

�nal�a-��tip�at revelator � a/l Regener�arii: �¾Am�tipat! (. . . ) Voia s�a m�a dea dem�ancare laplantele/carnivore de la gr�adina botanic�a a rege-lui. . . ¿/�In�telege�ti ceva?/ �In�telegem, cum s�a nu,d�adur�a din cap, trosnind//degetele la ��ncheieturi(n.m.: �trosninrea degetelor la ��ncheieturi �semni�c�a desfacerea/revelarea F�atului MUNDAN-Noul Ierusalim!), plictisi�ti, cei/aduna�ti, gur�acasc�a,/��ndep�arta�ti unul c�ate unul: e ca atuncic�and/sulful alb, corupt �si/incandescent intr�a ��ncontact cu/mercurul, ��n p�am�ant fetid �si se produce�er. . . � � adic�a, se intr�a, dup�a �fetidul p�am�ant�nigredo �si vizionarul-�zbur�ator-reintegrator � albedo,��n faza regener�arii incandescente-rubedo! � cf. �Incontact cu mercurul, p. 28.

Deocamdat�a, Kali Yuga/V�arsta Fierului nupoate � dep�a�sit�a, sau nu trebuie oprit�a: eaduce spre Noul Ierusalim Ioanic! Oric�at dejosnic-infernalizat se manifest�a lumea istoriei,Alchimistul-Poet �trage cu ochiul � la �nev�azut�:�Ingerii sunt peste tot, sub m�a�stile derizorii alecadavrelor �si ale cruzimii c�al�ailor � c�aci, dincolode dorul de a muri, Clopotul Lumii bate sin-gur � . . .mai exact, aripi ��ngere�sti invadeaz�a cuNoua Lume, peste c�ampiile b�at�aliilor alchimice, dincare diluviul na�ste (pe sub sau pe deasupra in-con�stien�tei noastre, devenit�a istorie a violen�tei ul-time/ apocaliptice . . . !�) Arca Salv�arii Regenera-

1998, p. 131 - care, la r�andul s�au, citeaz�a din celebrul Nico-las Flamel - Sur les Figures Hieroglyphiques : � Sunt cei doi�serpi prin�si ��n jurul Caduceului, Toiagul lui Mercur-Hermes,�si prin ei ��si exercit�a marea putere �si se transform�a dup�acum vrea. Cel care ��l va omor�� pe unul, spune Haly(Ali),��l va omor�� si pe cel�alalt, c�aci unul nu poate muri dec�atodat�a cu fratele s�au (moartea lor semni�c�and trecerea de laun nivel existen�tial la altul). . . Ace�stia doi, �ind a�sadar pu�silaolalt�a ��n Recipientul Morm�antului (care este recipientulinterior, orice opera�tiune trebuind s�a se fac�a ��n recipientulalchimic bine ��nchis, din cauza naturii volatile a Mercuruluicare, avid ca �si Mercurul obi�snuit, ader�a la orice obiect aldorin�tei, �si din cauza expansivit�a�tii �si in�amabilit�a�tii Sulfu-lui), se mu�sc�a unul pe altul cu cruzime, iar, cu puternica lorotrav�a �si ��n m�ania lor dezl�an�tuit�a, nu-�si mai dau drumul, dinmomentul ��n care se apuc�a unul pe altul - dac�a frigul nu ��i��mpiedic�a - �si p�an�a c�and am�andoi, cu balele lor de venin, �sir�ani�ti de moarte, nu �si-au ��ns�angerat toate p�ar�tile corpului(in�uen�tele �si for�tele lor reciproce manifest�andu-se, ��n dome-niul naturii ne��mbl�anzite, ca un venin, adic�a distructiv, �si,p�an�a c�and ��n cele din urm�a, nu se ucid reciproc, sufoc�andu-se cu propriul lor venin, care ��i preschimb�a, dup�a moarte, ��nap�a vie �si permanent�a (prin unirea lor ��ntr-o realitate superi-oar�a), ��nainte ��ns�a pierz�andu-�si ��n stric�aciune �si putrefac�tieprimele lor forme naturale, pentru a rec�ap�ata dup�a aceeauna nou�a, unic�a, mai nobil�a �si mai bun�a. . . �

tive, a�at�a sub semn de Nou Curcubeu �si de TEI-Iubire Mistic�a-Eros Agap�e: �Mi-e dor s�a/mor, m�a,Gheorghe. . . /�In umezeala serii, ��mb�ata�ti de parfu-mul/teilor ��n�ori�ti. �Il auzi? Am�andoi/v�ad un clo-pot at�arnat, care sun�a de unul singur. Ce/l-o �apucat? � � cf. Doi tembeli, p. 10.Alchimistul-Poet, ��n mod paradoxal, stimul�and

violen�ta ��n oglinda vene�tian�a� (adic�a, jum�atate��ntru vizibil �si jum�atate scufundat ��ntru nevedere!),prin ��ns�a�si lucrarea/��nf�a�ti�sarea sa func�tional�a! -se ��mpotrive�ste, la modul vizionar, prin alterego-ul s�au oglindit, unor noi violen�te, adopt�and�si insinu�and (chiar ��n momentul paroxistic alluptei/violen�tei meta�zice!), pentru noi to�ti, adop-tarea pozi�tiei revelativ-vizionare, asupra :1-posibilit�a�tii de �re��nfr�a�tire paradisiac�a� �si,

deci,2-asupra �porti�tei de ie�sire a/su�etului din corp�:

�Osp�atarul ��l /roag�a s�a aib�a grij�a. Vezi, nene, s�a n-o/spargi, c�a-i oglind�a vene�tian�a. Vene�tian�a? Auzi,tu, �ala, din/oglind�a, �asta m�a crede b�atut ��n cap(. . . ) A�sa-i: c�a m-a p�ar�asit, curva, s-a dus dracu-lui,/ acum miroase ur�at, n-o ��ngroap�a nimeni,/mi-am dat �si su�etul pentru /ea. . .Gata, frumuse�teae putreziciune! (. . . )/ Vin trei vl�ajgani/peste el, ��lbu�se�ste s�angele pe nas. Sta�ti,/fra�tilor, c�a nu v-amzis: energia e liber�a . . . ¾Afar�a, nenorocitule!¿. Nuv-am zis, b�ai, ce/ e mai important: azi am descope-rit porti�ta de ie�sire a/su�etului din corp, pe cuv�antde onoare� � cf. Energia e liber�a, p. 11.�Cuv�antul de Onoare� este Garan�tia Divin�a a

Revela�tiei-Logos Restaurat �si a Regener�arii prinLogos. Iar de�ni�tia expresionismului liminar, dat�ade Blaga, ��n Filoso�a stilului, vobe�ste foarte clardespre �porti�ta de ie�sire a su�etului din corp � des-pre �Sansa Soteriologic�a a umanit�a�tii (care nu �si-a pier-dut, de tot, percep�tia �nev�azutului �!), toc-mai prin acceptarea �si asumarea apocalipticului/regene-r�arii/��nvierii sale, ��ntru supra-existen�tialulcosmico-absolut: �De c�ate ori un lucru e astfel re-dat ��nc�at puterea, tensiunea sa interioar�a ��l ��ntrece,��l transcendeaz�a, tr�ad�and rela�tiuni cu cosmicul, cuabsolutul, cu ilimitatul, avem de-a face cu un pro-dus artistic expresionist" (cf. Lucian Blaga, Filo-so�a stilului, 1924).�In concluzie: s�a ne rug�am pentru via�ta Poetului-

Alchimist, pentru c�a, pe de o parte, este sin-gurulcare mai posed�a, ��n valea infernal�a a istoriei, vi-zionarismul � pe de alt�a parte, pentru c�a Poetul-Alchimist Vizionar este singurul care are curajul s�a


43

ne pronun�te nou�a cuvintele, ��ntru CUV�ANT. Pen-tru c�a noi am c�ap�atat o teroare maladiv�a, fa�t�a decuvinte � de aceea, ne e greu, ne e sil�a, ne estefric�a �si s�a le rostim (f�ar�a s�a le schilodim! ). �In loculnostru, ��ns�a, roste�ste (f�aure�ste �si reveleaz�a NoileRosturi, ��n-tru Arhitectura Cosmic�a, ��ntru �tesereaSemni�ca�tiilor10, �intru Plutirea Arcei spre CetateaDivin�a! ) � alchimistul-poet !��In locul nostru� - adic�a ��n locul liotei de la�si,

care nu-ndr�aznim s�a ne sinucidem �si s�a ne rege-ner�am, prin Cuv�ant. �In Locul nostru (spre a revelaLocul Suprem!) �si ��n Numele nostru (pentru a re-vela Numele Suprem!) - precum Hristos!Altfel, dac�a nu-l vom proteja �si utiliza mistic,

dac�a-l vom tr�ada, ��ntru delir asasin, precum Iudape Hristos, �si vom deveni sclavi:1-�SCLAVI � ai violen�tei �si � lehamitei �, adic�a ai

dezangaj�arii spirituale/��ntunec�arii: �A�sa-i la noi,p�an�a la moarte,/un delir//ob�stesc ( . . . )/Se maiscoal�a c�ate unul la mas�a �si trage o ��njur�atur�a ¾lageneral¿ (n.mea: Generalul, ca �si la Mircea Eli-ade, nu este No�tiunea Vagului, ci apelativul pentruDumnezeu/ Rangul Suprem-Demiurgic!) : 'tu-i/pa�stele m�a-sii de via�t�a (. . . ) ni se face lehamite,ni se p�arjole�ste, mistuie, nimice�ste,/su�etul ��si iaadio de la �ecare/�si dispare ��n spatele unor geamurimudare� � cf. 'Tu-i/pa�stele m�a-sii , p. 9 - sau

10ROST, rosturi, s. n. 1. Sens, ��nt,eles, t�alc; scop, menire,

justi�care, motivare. Atribut,ie, rol, misiune, sarcin�a. 2.

Mod de a-s,i organiza viat

,a; stare, situat

,ie social�a, material�a,

familial�a; p. ext. gospod�arie. Expr. A (nu) s,ti rostul cuiva

= a ( nu ) s,ti unde se a��a s

,i cum ��s

,i organizeaz�a cineva

viat,a. A � rost de ceva = a ��ntrevedea posibilitatea de a

g�asi ceva. A face rost de ceva = a procura ceva ( greu deob t

,inut, de realizat ). 3. Mod, fel de orgnizare a unei

activit�at,i; ordine dup�a care se desf�as

,oar�a o act

,iune; plan de

desf�as,urare, de executare a ceva. Expr. A nu- s

,i a�a rost =

a nu-s,i g�asi locul, a nu-s

,i g�asi ast�amp�ar. A- s

,i pierde rostul

= a-s,i pierde cump�atul. A � ��n rostul lui = a � acolo unde

��i este locul, unde se cuvine s�a �e. Ordine stabil�a, stare delucruri; r�anduial�a. 4. Spat

,iu ��n form�a de unghi, format la

r�azboiul de t,esut ��ntre �rele de urzeal�a ridicate de it

,e s

,i cele

r�amase jos, prin care se trece suveica cu �rul de b�at�atur�a. 5.Spat

,iu ��ngust l�asat ��ntre dou�a construct

,ii al�aturate sau ��ntre

dou�a p�art,i ale unei construct

,ii, pentru a permite mis

,carea

lor relativ�a sub act,iunea fort

,elor interioare sau a variat

,iilor

de temperatur�a. Rost de etans,are. Rost de lucru. Jgheab

s�apat ��n lemn, pe care alunec�a o ferestruic�a, o us,�a, un capac.

6. (�Inv.) Gur�a; (azi livr.) grai, vorbire. Loc. adv. Pe derost = f�ar�a un text��n fat

,�a, din aducere-aminte, din memorie.

Expr. A ��nv�a t,a pe de rost = a ��nv�at

,a un text pentru a-l

putea reda din memorie. A lua ( pe cineva ) la rost = amustra ( pe cineva ), a-i cere socoteal�a. ( �Inv. ) Facultateade a vorbi. 7. Ciocul/prova ascu�tit�a a vechilor cor�abii � Lat.rostrum.

2-�SCLAVI � ai ��ndep�art�arii de viziune, de vede-rea asupra originarit�a�tii celei etern vii, ��ntru su�e-tul/duh: - adic�a, ��ndep�arta�ti/��nstr�aina�ti de Izvo-rul Luminii-Graalul valah: �Obosit, obligat s�a seopreasc�a �si s�a se ��ntind�a/pe c�ampul b�antuit de su-�ete ale celor pleca�ti ��n c�autarea/ unei lumi maibune �si ne��ntor�si ��n/Rom�ania, deveni�ti SCLAVI ��nstr�ain�atate� � cf. Vine frigul, p. 40.

atunci, �Pa�stele M�a-Sii � (Rena�sterea/�Inviereaprin Mama Cosmic�a) ne va readuce su�e-tul �dincoace� de �Porti�ta-revela�tie�. . .��n zona�dispari�tiei/��nchidere ve�snic�a/nondevenire spiri-tual�a� ��si nu o retragere ��n ad�ancul �OglinziiVene�tiene�, ci o dispari�tie ��n spatele unor geamurimurdare�.

Iubi�ti-l, �e �si din interes pur personal �si egotist,pe Alchimistul-Poet! Dar, pentru a reu�si aceasta,��nt�ai citi�ti-l, cu smerenie �si os�ardie sincer�a, ��ntrucunoa�stere/ NOUS!

Teodora Elena WEINBERGER

SONETUL EMINESCIAN, �INTRE UNI-VERSAL �SI NA�TIONAL

Iubirea este un invariant fundamental, caracte-riz�and ��ntreaga existen�t�a a omenirii, precum �si li-teratura, pentru care tema iubirii este central�a,��ndeosebi ��n liric�a. Printre speciile genului liric cuform�a �x�a, cu origini��ndep�artate ��n secolul al VII-lea - ��n vechea poezie arab�a de dragoste, pentru cas�a inspire peste secole poezia trubadurilor proven-sali, sonetul avea ca tem�a o iubire spiritualizat�a,investind-o cu valori absolute, sacre.

Umanismul Rena�sterii a contribuit la dezvolta-rea acestei specii de �n�a analiz�a a iubirii, datoritaconcep�tiei optimiste, de ��ncredere ��n om �si deplinacomuniune a acestuia cu natura. At�at Rena�stereaitalian�a, prin sonetul petrarchist ce ilustra toatenuan�tele sentimentului, con�tin�and �si tema timpu-lui complinind-o pe cea a iubirii, c�at �si Rena�stereaenglez�a, prin cele 154 de sonete ale luiWilliam Sha-kespeare � caracterizate prin for�ta dramatic�a deo-sebit�a, speci�c�a stilului s�au, au constituit reperefundamentale ��n evolu�tia universal�a a speciei sone-tului.

Aproape disp�arut ��n secolul al XVIII-lea, ��n Cla-sicism, sonetul re��n�ore�ste datorit�a importan�tei


44

acordate sentimentului ��n perioada romantic�a. Iu-birea spiritualizat�a, mitul androginului platonic, sereactiveaz�a ��n timpul acestui curent c�aruia ��i estepropriu subiectivismul �si n�azuin�ta de evadare dintr-o realitate diferit�a de cea ideal�a.�In literatura rom�an�a, la ��nceputul Romantismu-

lui, ��n perioada de autonomizare a poeziei ca genliterar, au existat ��ncerc�ari de adaptare a poezii-lor cu form�a �x�a la teme speci�ce autohtone. �Ins�aadecvarea perfect�a a semni�cantului la semni�catva � ob�tinut�a abia ��n ultima jum�atate a secolu-lui al XIX-lea, de Mihai Eminescu, care abordeaz�aaceast�a specie doar ��n deplin�a armonie cu viziuneasa.

De la apari�tia sa, trec�and prin epoci culturalediferite, sonetul a p�astrat invarian�ti structurali�si tematici, primind totodat�a elemente noi, origi-nale, p�ar�ti integrante ale ideologiilor literare, spe-ci�celor na�tionale �si viziunilor proprii ale creatori-lor. Chiar dac�a evolu�tioni�stii credeau c�a univer-salitatea legilor evolu�tiei explic�a existen�ta unortr�as�aturi comune ale societ�a�tilor ajunse la acela�sistadiu de evolu�tie, r�am�ane valabil�a �si concep�tiaculturalismului, referitoare la stilul speci�c �ec�areiculturi. �In acest sens, modelele culturale (pat-terns), conform lui Alfred L. Kroeber si Clyde Klu-ckhohn11, ��si g�asesc corespondent ��n matricea sti-listic�a de�nit�a de Lucian Blaga ��n Orizont �si stildin Trilogia culturii, av�and componentele: orizon-tul spa�tial, cel temporal, atitudinea fa�t�a de via�t�a,accentul axiologic �si n�azuin�ta formativ�a.

Exist�a teme permanente, universale ��n art�a, pro-venite din experien�te umane fundamentale: via�ta,moartea, iubirea. Dar tema nu ilustreaz�a dec�atunul din aspectele operei literare. Viziunea auc-torial�a genereaz�a imaginile, creeaz�a stilurile.

Tot culturalismul sus�tine in�uen�ta educa�tiei caretransmite��nc�a din copil�arie modelele carac-teristiceunei culturi. �In cazul lui Eminescu, spiritualitateaancestral�a, folcloricul, �si-a pus amprenta irevoca-bil pe g�andirea artistic�a eminescian�a, fapt ��ndelungdemonstrat de genera�tii ��ntregi de critici. Este in-teresant ��ns�a de studiat modul ��n care marele poetrom�an impregneaz�a cu �lonul na�tional aceast�a spe-cie at�at de di�cil�a prin forma sa �x�a, sonetul.

Sonetele eminesciene, realizate ��ntre anii 1873 �1883, anii deplinei maturit�a�ti artistice, dezbat toate

111 cf. Achim Mihu, Antropologia cultural�a, Editura Da-cia, Cluj-Napoca, 2002, p. 89-91.

temele consacrate ale sonetului, de la nuan�tele iubi-rii la ecourile grave ale timpului �si declama�tia profe-siunii de credin�t�a a creatorului. Pentru a determinaspeci�cul sonetului eminescian, este necesar�a ana-liza celor mai reprezentative sonete apar�tin�and te-melor iubirii, timpului �si poeziei. Conform principi-ului modern al formali�stilor ru�si, ��mbog�a�tit de teo-reticienii Wellek �si Warren, se vor studia straturile:fonetic, lexical, imagistic, ideatic (al lumii, univer-sului liric) �si cel al calit�a�tilor meta-�zice, urm�arindelemente apar�tin�and matricei stilistice rom�ane�sti,a�sa cum a fost ea de�nit�a de Lucian Blaga��n Spa�tiulmioritic.Tema iubirii, tema major�a a sonetului ca specie

literar�a, cu implica�tii profunde��n celelalte teme, areo gam�a ��ntreag�a de reprezent�ari, prezentate ca fazeale sentimentului erotic ��n Banchetul lui Platon,a c�arui �loso�e despre iubire st�a la baza mesajuluiat�at ��n Rena�stere c�at �si ��n Romantism. Principalelereprezent�ari ale iubirii pot � grupate ��n dou�a maricategorii: iubirea ca act de cunoa�stere �si iubireaspiritualizat�a.Apar�tin�and primei categorii, �si anume �c�aut�arii

frumosului �zic�, una din treptele platoniciene ale�ini�tierii des�av�ar�site�, este sonetul Stau ��n cerdacult�au. Analiz�and stratul sonor al sonetului, observ�amalternan�ta tonurilor grave (o, u) cu cele alerte, vi-oaie (e, i), opozi�tie fonic�a ce sugereaz�a complexita-tea sentimentului uman, ��ntre nostalgie �si speran�t�a.Aceast�a alternan�t�a corespunde ��ntru totul doru-lui mioritic, sentiment inefabil rom�anesc: �Stau��n cerdacul t�au . . . .Noaptea-i senin�a./Deasupr�a-micrengi de arbori se ��ntind,/Crengi mari ��n �oride umbr�a m�a cuprind/�Si v�antul mi�sc�a arborii-ngr�adin�a.�Stratul lexical cuprinde cuvinte apar�tin�and re-

gistrului cosmic, natural: stele, lun�a, lumin�a, ��ntu-neric, v�antul, ninsoare. Este o viziune romantic�a,potrivit�a totodat�a spiritului rom�anesc, ce caut�aorigi-nile, reintegrarea ��n elementele eterne, cos-mice, sau altfel spus, conform lui Lucian Blaga,�aspira�tia transorizontic�a�.Planul imagistic, cu epitetele cu rol de em-

blem�a: �umeri de ninsoare�, suger�and puritatea iu-bitei, aspira�tia spre cunoa�sterea spiritual�a, se com-pline�ste cu planul universului poetic, dezv�aluind vi-ziunea auctorial�a. Prezen�ta lunii, astrul re�ec�tieiromantice, ��mpreun�a cu simbolismul imaginilor,confer�a sonetului eminescian Stau ��n cerdacul t�auvalen�te ale sacrului, categorie estetic�a omnipre-


45

zent�a ��n lirica sa de dragoste. Sentimentul iubiriieste ridicat la altitudinea de sens suprem al vie�tii.Alternan�ta lumin�a /��ntuneric � imagini simbolice(�in�t�a/ne�in�t�a) ce deschid, respectiv ��nchid univer-sul acestui sonet, re�ect�a aceea�si concep�tie despreiubire, v�azut�a ca �ind unicul motor al vie�tii, ��n lipsaei nemai-r�am�an�and dec�at Thanatosul.Este ilustrat mitul iubirii ca �realizare uman�a

suprem�a�12, aspira�tie continu�a spre transcendent,nemurire. Iubirea este sens al vie�tii, iar sacra-litatea sentimentului aduce cu ea categoria este-tic�a tradi�tional�a a sublimului. �Accentul axiologicpentru via�t�a� �si �atitudinea anabazic�a�, ascendent�a,caracte-ristici ale matricei stilistice rom�ane�sti, suntcuprinse ��n aceast�a viziune auctorial�a eminescian�a.Alt sonet eminescian ce dezvolt�a motivul iubirii-

contempla�tie este Iubind ��n tain�a. Din nou muzi-calitatea versurilor este realizat�a prin opozi�tii fo-nice vocalice, corespunz�atoare ritmului mioritic alspa�tiului ondulat.Iubirea trece pe nesim�tite spre o nou�a etap�a pla-

tonic�a a ini�tierii des�av�ar�site, cunoa�sterea moral�a,c�autarea frumuse�tii su�etului: �A celui su�et ce peal meu �stie.� Aspira�tia spre comunicarea erotic�aprin privire, la Eminescu��mbrac�a o form�a lipsit�a deornament�ari, cu excep�tia epitetelor de mare puterede evocare simbolic�a: �duioaselor mistere� (epitetevocativ moral) sau �dulcea-nv�ap�aiere� (dulce � epi-tet speci�c eminescian, investind cu intensitate sen-timentele, exprim�and �apropierea inte-rioar�a�13).Epitetul antitetic, oximoronul �ucig�atoare visuri depl�acere� creeaz�a emo�tia tipic eminescian�a, osciland��ntre durere �si voluptate14, care se potrive�ste curitmul mioritic �si sentimentul dorului.Intensitatea tragic�a a iubirii, puri�carea realizat�a

prin ardere, confer�a iubirii �dulce-nv�ap�aiere� acela�sisens absolut al vie�tii.Atunci c�and iubirea, ajuns�a ��n faza cunoa�sterii

morale, ��nt�alne�ste dezacordul dintre real �si ide-al,ea se transform�a ��n suferin�t�a. Acestei categorii,iubire-suferin�t�a, ��i apar�tine sonetulG�andind la tine,��n care vizualul contempla�tiei trece ��n faza re�exi-vit�a�tii, privirea devenind g�andire, viziune.

122 Mihai Cimpoi, Spre un nou Eminescu , Editura Emi-nescu, Bucure�sti, 1995, p. 186.

133 Edgar Papu, Concentrar ea intensiv�a � �dulcele� emi-nescian ��n Poezia lui Eminescu.Elemente structurale, Edi-tura Minerva, Bucure�sti, 1971, p. 93-94.

144 Tudor Vianu, Epitetul eminescian.Categoriile esteticeale epitetelor ��n Mihai Eminescu , Editura Junimea, Ia�si,1974, p. 199-211.

Muzicalitatea se ��mbog�a�te�ste cu o imagine audi-tiv�a: �De ce ��n noapte glasul t�au ��nghea�t�a?�, ima-gine ingenios compus�a prin acordarea unei ��nsu�siritactile unei realit�a�ti din sfera auditivului.

Perechea de epitete, evocativ: �clipa de dulcea�t�a��si apreciativ: �amar etern� , creeaz�a la Eminescuantiteza ideal/real, �si ��nc�a o dat�a sensurile ad�anciale dulce-amarului, emo�tie tipic�a eminescian�a, deprovenien�t�a mioritic�a, dar �si romantic�a (Romantis-mul �ind caracterizat prin antiteze).

Sacrul �si sublimul universului liric cuprins ��n so-netul G�andind la tine const�a ��n aspira�tia continu�aspre plenitudine, nostalgia apropierii, credin�ta ��nvia�t�a: �C�aci dorul meu mustr�ari o s�a-�ti tot spuie/�Si s�arut�andu-te am s�a te cert/Cu dezmierd�aricum n-am spus nim�aruie.� Sunt cele dou�a fa�teteale dorului rom�anesc, �dep�artarea l�auntric�a�, jalea,dezam�agirea � exprimat�a prin atributul termic recedin al doilea catren, �si �nostalgia apropierii� (EdgarPapu, Poezia lui Eminescu), care se concretizeaz�a��n senza�tiile tactile din acela�si catren �si din ultimater�tin�a.

Ultima treapt�a a procesului de ini�tieredes�av�ar�sit�a ��n dragoste, dup�a �loso�a plato-nician�a, este dezv�aluirea frumosului ��n sine,spiritualizarea sentimentului erotic. Absolutuliubirii cunoa�ste do-u�a forme de concretizare ��nsonetul eminescian: iubirea-amintire venerat�a �siiubirea salvatoare.

Sonetul C�and ��nsu�si glasul este str�ab�atut de mo-tivul iubirii ajuns�a amintire venerat�a. Adecvarealimbajului la mesaj reiese chiar din stratul fone-tic, ��n primul r�and prin sugestia vocalic�a, altern�andconstant tonurile grave cu cele vioaie, armoniz�andcele dou�a reprezent�ari ale dorului.

Sonetul prezint�a ��n plus �si o muzicalitate intern�a,reie�sit�a din intensi�carea sugestiei ecoului, inten-si�care realizat�a prin repeti�tiile: �aproape, maiaproape�, ce preg�atesc fericirea ��nt�alnirii spirituale.Este o atitudine anabazic�a, ��n timp ce transcenden-tul coboar�a, prin apari�tia sacr�a a iubitei.

�Muzica tactilit�a�tii�15 atribuie sonetului sublimulsenzorial al atingerii imateriale a iubirii din ul-timater�tin�a: �Cu geana ta atinge-m�a pe pleoape�.

Stratul lexical cuprinde cuvinte din sfera re-ligiosului �si oniricului: evlavii, pace, bl�and, vis,cores-punz�and �perspectivei so�anice� asupra vie�tii,

155 Edgar Papu, Eminescu ��ntr-o nou�a viziune , PrincepsEdit, Ia�si, 2005, p. 60-61.


46

��n�telepciunea const�and ��n c�autarea divinit�a�tii.�In planul imagistic, dob�andirea ��n�telepciunii

prin cunoa�stere des�av�ar�sit�a a iubirii spiri-tualizate,Eminescu o exprim�a valori�c�and for�ta simbolic�a aepitetelor evocative, ce invoc�a categoria estetic�a asacrului. A�sa este �dulci evlavii� � epitet rar, evo-cativ �zic pentru termeni morali, asociind sublimul��mplinirii prin epitetul dulce cu sacrul sens al iubi-rii ca tr�aire major�a c�areia i s-a ridicat un altar; sau�bl�and ��nsenina-vei� � unde epitetul stereotip bl�andprime�ste o for�t�a de evocare a dimensiunii angelicea iubitei.Sublimul apare aici ��n dimensiunea meta�zic�a,

sacr�a, conferit�a iubirii, dar �si ��n perfec�tiunea sen-zorial�a a comunic�arii spirituale cu amintirea vene-rat�a.Erotica sonetelor, prin de�ni�tie ��n c�autarea ab-

solutului spiritual, ajunge �si la ultima faz�a a re-aliz�arii echilibrului grecesc ��ntre frumos, bine �siadev�ar. Aceasta ultim�a faz�a platonic�a, generatoarede ��n�telepciune �si armonie prin perfec�tiunea Idei-lor pure, confer�a iubirii rolul salvator, a�sa cum esteprezentat�a ��n sonetul Afar�a-i toamn�a.Muzicalitatea intern�a este realizat�a de repeti�tia

cu func�tie intensiv�a a cobor�arii re�exive spre mi-tul ancestral: ��In juru-mi cea�ta cre�ste r�anduri-r�anduri�.Epitetul vechi exprim�a durabilitatea credin�tei ��n

idealul etic, porti�ta de evadare din tomnate-cul, de-zolantul prezent - prin �basmul vechi al z�anei Do-chii�.Iubirea ��ns�a, liman salvator, readuce vis�atorul

romantic din transcendent ��n imanent, cu ajuto-rul sinesteziei: �Deodat-aud fo�snirea unei rochii, /Un moale pas abia atins de sc�anduri. . . / Iar m�anisub�tiri �si reci mi-acop�ar ochii.�Sacrul, �si implicit sublimul, este prezent prin in-

vocarea mitului str�avechi �si prin apari�tia dia-fan�a,angelic�a a iubitei (epitetul rece exprim�and aici an-gelicul), put�and remarca at�at atitudinea anaba-zic�a, c�at �si accentul axiologic pentru via�t�a, dar �sitimpul �uviu, mitic.Menirea creatorului de a lupta contra adver-

sit�a�tii timpului, eterniz�and ��n versuri �in�ta iubit�a,este o viziune auctorial�a ce apare ��nc�a din timpulRena�sterii italiene, la Petrarca.Tema timpului poate � delimitat�a ��n func�tie de

cele dou�a atitudini adoptate: de resemnare sau delupt�a.Timpul distrug�ator, efemeritatea condi�tiei

umane, sunt ilustrate ��n sonetul Trecut-au anii. . . .Pe l�ang�a sonoritatea nostalgic�a �si sobr�a a vocalelordeschise (a, o, u), lui Eminescu ��i este din nouproprie o muzicalitate intern�a, realizat�a de imaginiauditive purt�atoare de sensuri profunde, prin mu-zica t�acerii: �Mut�a-i gura dulce-a altor vremuri�,care creeaz�a o atmosfer�a de suprem�a dezolare,��nstr�ainare.

Sonetul reliefeaz�a ireversibilul ac�tiunii timpuluiat�at vizual, c�at �si auditiv �si dianoietic, re�exiv.Compara�tia vizual�a �Trecut-au anii ca nouri lungipe �sesuri� creeaz�a oniricul speci�c tehnicii roman-tice. Metaforele �zarea tinere�tii� � care evoc�a tre-cerea timpului, sau �gura dulce-a altor vremuri� (��ncare epi-tetul dulce are din nou rolul evocativ de asugera fericirea iremediabil pierdut�a), sunt��ntregitede o no-u�a imagine vizual�a halucinant�a ce mar-cheaz�a depersonalizarea: �Iar timpul cre�ste-n urmamea, m�a-ntunec�, �m�a-ntunec� �ind o metafor�a ver-bal�a biologic-cosmic.Ideea nep�atrunsului este exprimat�a prin eresuri,

red�and al�aturi de �cre�sterea� vizual�a a tim-pului,inaccesibilitatea la lumea magic�a, pur�a, a copil�ariei.Mitul v�arstei de aur a copil�ariei, izvor al

imagina�tiei creatoare, este ��n centrul viziunii auc-toriale eminesciene din Trecut-au anii, ��n perfect�aconsonan�t�a cu conceptul blagian de cultur�a minor�a,ve�snic t�an�ar�a, din Geneza metaforei �si sensul cul-turii. 16

Sublimul rezid�a ��n lupta tragic�a, inegal�a, a �in�teiumane impotriva condi�tiei efemere:�Cu m�ana mea��n van pe lir�a lunec�, aleg�andu-se ca remediu lasuferin�t�a ceea ce Schopenhauer numea �nirvana�,cu ��n�telesul de haos, ne�in�t�a (�m�a-ntunec�), �si nuAbsolut, ca ��n spiritualitatea indic�a.Lupta contra timpului, ��ntr-o original�a viziune cu

accente reintegratoare, apare ��n sonetul eminescianAd�anca mare. Din punct de vedere al muzicalit�a�tii,��n acest sonet predomin�a armonizarea vocalelor ceexprim�a optimism, cu cele suger�and nostalgie, ��ntr-o structur�a perfect adecvat�a semni�catului contem-plativ reintegrator.Stratul lexical prezint�a ac�tiunea timpului prin

antiteza dintre efemeritatea condi�tiei umane �si pe-renitatea elementelor naturii, c�ampul semantic alnaturalului primordial, al cosmicului (mare, lun�a,stele) predomin�and.

166 Lucian Blaga, Geneza metaforei �si sensul culturii ��nTrilogia culturii , Editura pentru Literatur�a Universal�a, Bu-cure�sti, 1969, p. 267-270.


47

Tehnica imagistic�a eminescian�a apeleaz�a la ima-gini vizuale sugestive ce redau ravagiile tim-pului,simbolic��nf�a�ti�sat ca element primordial, marea: � �Simi�sc�a lumea ei negru-m�area�t�a�.

Perenitatea elementelor naturii este simbolic re-prezentat�a ��n for�ta evocatoare a epitetelor �ad�ancamare� �si �antica mare�, ��n cel din urm�a antica �-ind similar epitetului frecvent eminescian vechi, ceindic�a durabilul.

Faptul c�a ��n ultima ter�tin�a din Ad�anca mare,marea prime�ste noile atribute umane �indiferent�a,solitar�a�, eviden�tiaza mesajul eminescian profund� de contempla�tie sceptic�a p�an�a la identi�care cucosmicul, transcendentul. Arma eminescian�a con-tra timpului este exprimat�a implicit, prin inter-mediul contempla�tiei estetice, surs�a a imagina�tieicreatoare. Contempla�tia estetic�a este cel�alalt reme-diu schopenhauerian la suferin�ta vie�tii, �si Eminescuo armonizeaz�a cu nirvana (��n�teleas�a acum ca Abso-lut), c�areia ��i adaug�a elemente panteiste �si de ani-mism, caracteristice concep�tiei populare ro-m�ane�stidespre lume �si via�t�a. Mai mult, ��n sim�tirea emine-scian�a putem identi�ca aceast�a aspira�tie transcen-dental�a, reprezentat�a prin mare, cu ritmul mioritical spa�tiului ondulat, �al unui anume melancolic sen-timent al destinului, (. . . ) alternan�t�a de sui�suri �sicobor�a�suri� 17 .

Datorit�a concep�tiei renascentiste care elogiafor�ta creatoare a omului, arta �si ��n spe�t�a poezia,devenea purt�atoarea sacrului, ��n timp ce geniul cre-ator avea atribute ale divinit�a�tii. Este o concep�tievehiculat�a �si de Romantism �si ea se concretizeaz�a��n tema poeziei, ce exprim�a rolul or�c al poeziei,puterea acesteia de a lupta contra timpului.

Motivul referitor la exigen�ta estetic�a �si modulde constituire al actului creator, poate � ur-m�arit��n sonetul Iambul. Muzicalitatea eminescian�a cu-noa�ste �si o manifestare intern�a, semantic�a, prinimaginile auditive ce sugereaz�a modul de adecvareal ritmului, element al formei poetice, la con�ti-nutulideatic: exprimarea dragostei - �iar cu dulce glas ��ti��mple gura�, a inspira�tiei folclorice - �De po�ti s-auzi��n el al undei �sopot�, sau a sentimentelor patriotice� �Ce aspru mi�sc�a p�anza de la steaguri�.

Din punct de vedere lexical �si imagistic, Iam-bul con�tine, ��n centrul primului catren, cuv�antul� cheie mierea, ce simbolizeaz�a miezul lucrurilor,

177 Lucian Blaga, Spa�tiul mioritic. In�uen�te modelatoare�si catalitice ��n Op.cit., p. 246.

esen�ta18, adic�a profunzimea. Aceast�a esen�t�a pune��n eviden�t�a tehnica exterioar�a de mare for�t�a suges-tiv�a la care ajunsese Eminescu ��n perioada matu-rit�a�tii artistice, prin folosirea �epitetului necesar�19.Compar�and un element al formei, m�asura versului,cu mie-rea, poetul rom�an atrage aten�tia asupra ros-tului semni�cantului de a � perfect adecvat semni�-catului, exprim�and esen�ta ideii poetice.

Epitetele bl�and �si puternic, asociate versului, ��iconfer�a propriet�a�ti caracteristice dorului rom�a-nesc�si patriotismului romantic. Valoarea programatic�ad�a for�ta sublimului, iar universul ideatic se com-pune din ideea prevalen�tei ideii poetice, autentic�a(sentiment, revolt�a) �si folcloric�a autohton�a, asu-praformei.

Poezia ��n lupta contra timpului este tema so-netului Sunt ani la mijloc, ilustr�and indisolubilaleg�atur�a dintre Iubire, Poezie �si Timp, ca teme alesonetului. Iubirea este eterna surs�a a artei, arta� ��n chip de elogiu suprem al iubirii � constituindsingura arm�a uman�a contra timpului.

Din perspectiva fonetic�a, alternan�ta sonuriloreste ��n concordan�t�a cu dureros de dulcele profun-zimii sentimentelor exprimate. �In plus, imagineaauditiv�a imprim�a muzicalitate intern�a, � �Si c�anturinou�a smulge tu din lir�a-mi� exprim�and func�tia or-�c�a a poeziei, de convingere prin farmec.

Stratul lexical cuprinde cosmicul (stea) speci�csetei romantice �si mioritice de absolut. De aseme-nea, identi�c�am��n semni�cantul eminescian, ca do-vad�a a perfectei adecv�ari a formei la con�tinut, tim-pul verbal Perfectul Simplu (��nt�alnir�am, iubir�am),pentru exprimarea aspira�tiei de aducere a �depar-telui� c�at mai �aproape�.

Eminescu contureaz�a unicitatea iubitei prin me-taforaminune, care��mpreun�a cu epitetul sf�ant atri-buit ceasului, creeaz�a atmosfera de sacru a iubirii.Invoca�tia din al doilea catren, prin metafora ra-zei privirii, �si compara�tia din prima ter�tin�a: �Ata apropiere /(. . . ) Ca r�as�arirea stelei ��n t�acere�,aduc ��n plus iubirii caracteristici cosmice, absolute.�In sonetul Sunt ani la mijloc, arta e un elogiu

al unicit�a�tii iubirii, prin descrierea �del�a a profun-zimii ei, dar �si a arderii, a puri�c�arii prin iubiri:

188 Gilbert Durand, Regimul nocturn al imagi-nii.Cobor�area �si cupa ��n Structurile antropologice ale ima-ginarului , traducere de Marcel Aderca, Editura Univers,Bucure�sti, 1977, p. 246.

199 Tudor Vianu, Epitetul eminescian ��n timp ��n Op.cit. ,p. 217.


48

�Privirea-mi arde�. Trecerea iubirii prin faza ulti-m�a platonician�a, a spiritualiz�arii, ��i atribuie virtu�tipuri�catoare, salvatoare, a�sa cum o arat�a versu-rile ter�tinelor:�inima-mi de-ad�anc o lini�ste�ste�, �Sestinge-atunci o via�t�a de durere�.

Este o sublim�a contopire a mitului iubirii cu cel alpoeziei ��n sonetul eminescian, lupta contra timpu-lui manifest�andu-se prin invocarea ceasului sf�ant �sia men�tinerii lui ��n prezent, ��n eternul �azi�, ve�sniciea iubirii spiritualizate. Astfel Eminescu realizeaz�a��n sonetul Sunt ani la mijloc imaginea com-plex�aa iubirii � surs�a a artei, prin armonia sublim�adintre gravitate �si incandescen�t�a a dorin�tei. Des-pre gravitatea, religia erotic�a eminescian�a, GeorgeC�alinescu a�rma: �A�sa iube�ste poporul, o singur�adat�a.�20 Este vorba tot de leg�atura indisolubil�a acelui mai mare poet rom�an cu spiritualitatea �si sis-temul de valori al poporului, prin accentul axiologicpentru via�t�a �si atitudinea anabazic�a, ��n c�auta-reatranscendentului.�In urma analizei strati�cate a principalelor so-

nete eminesciene apar�tin�and temelor majore, s-aputut constata armonizarea mitului iubirii, a �lo-so�ei platoniciene, a �loso�ei schopenhaueriene, amitului poeziei, cu elemente din matricea stilistic�arom�aneasc�a � dorul, mitul dacic, atitudinea ana-bazic�a, ritmul spa�tiului in�nit ondulat, accentulaxiologic pentru via�t�a, perspectiva so�anic�a, mitulcopil�ariei. C�aci a�sa cum spunea Lucian Blaga: �Omatrice stilistic�a (. . . ) r�am�ane un puternic organde asi-milare a in�uen�telor str�aine.� 21

Oric�arei conven�tii poetice, Eminescu ��i confer�aspeci�cul matricei stilistice rom�ane�sti, timbrul ine-fabil al dorului generator de aspira�tii transcenden-tale.

Prin metoda structural�a se poate explica at�at di-mensiunea universal�a, c�at �si cea na�tional�a a uneiopere literare, din perspectiva evolu�tionist�a dar �siculturalist�a antropologic�a, realiz�andu-se sco-pul decunoa�stere a g�andului artistic �si a mecanismelorsale.

P�atrunz�and ��n mecanismul de crea�tie, ��n cel alfanteziei creatoare, ��n�telegem literatura din per-spectiva universalit�a�tii, a eternului cuprins ��n me-sajul s�au, ��n scopul realiz�arii func�tiei speci�ce, ceametanoietic�a. �Ins�a caracterul na�tional se relev�a

2010 G.C�alinescu, Opera lui Mihai Eminescu, vol.II , Edi-tura Minerva, Bucure�sti, 1976, p. 231.

2111 Lucian Blaga, Spa�tiul mioritic ��n Op.cit., p. 257.

chiar prin modul de asimilare al universalului, �siacest aspect nu poate � ignorat.

Dr. Dan BRUDAS,CU

CONTRIBU�TII LA O ISTORIE ALEG�ATURILOR ROM�ANO- POLONE�IN PERIOADA INTERBELIC�A

Rela�tiile bilaterale rom�ano-polone au o tradi�tiemultisecular�a, �ind di�cil de stabilit, cu precizieabsolut�a, momentul demar�arii lor. �Indr�aznim s�aa�rm�am c�a, mult ��nainte chiar de constituirea pri-melor forma�tiuni politice, dat�a �ind ��nvecinarea di-rect�a dintre cele dou�a popoare, astfel de contacte �sischimburi au fost stabilite la nivelul comunit�a�tilorlocale sau zonale �si au vizat, ��n afar�a de schimbulobi�snuit de bunuri �si produse, o serie de alian�tepolitico-militare pentru a face fa�t�a ��ncerc�arilor ne-num�arate la care acestea erau supuse, inclusiv pen-tru ap�ararea �si respingerea unor agresiuni �si atacuridin partea unor for�te du�smane sau migratoare. Is-toricii �si lingvi�stii din ambele �t�ari, pornind de laa�rma�tiile cronicarului Jan D lugosz, care semnala��n ale sale Annales seu cronici incliti regniPoloniae prezen�ta a zeci de a�sez�ari rom�ane�sti peteritoriul polonez de la frontiera cu Moldova, auad�ancit cercet�arile �si au identi�cat numeroase �siimportante dovezi �si momente ale cooper�arii dintrepopoarele noastre. Pe plan politic, ��n primele vea-curi ale celui de-al doilea mileniu, rela�tiile polone-zilor au fost ��n primul r�and cu locuitorii Moldovei,abia mai t�arziu ele extinz�andu-se �si cu celelalte pro-vincii rom�ane�sti. Cu timpul, pe baza c�as�atoriilordintre reprezentan�tii nobilimei celor dou�a p�ar�ti,dar �si datorit�a altor cauze, rela�tiile bilaterale s-au extins �si s-au diversi�cat, cuprinz�and, pe l�ang�aleg�aturi economice, comerciale, politice sau mili-tare �si domeniul culturii sau al educa�tiei. Cronicile�si documentele istorice cunoscute scot ��n eviden�t�abunele rela�tii avute de Alexandru cel Bun, domn alMoldovei��ntre 1400-1432, �si Wladyslaw al II-lea Ja-giello, regele Poloniei ��ntre 1386-1434, prin care s-amen�tinut echilibrul ��ntre Ungaria �si Polonia. Printratatele de pace ��ncheiate cu regele polon, ��n anii1402, 1404, 1407 �si 1411, voievodul rom�an ��i re-cuno�stea aceastuia suzeranitatea, dar ob�tinea spri-jin diplomatic, politic �si militar pentru a contracara��ncerc�arile Ungariei de a controla drumul comercial


49

dintre sudul Poloniei, prin Moldova, p�an�a la gurileDun�arii. E de amintit, totodat�a, prezen�ta o�stenilormoldoveni ��n luptele de la Gr�unwald (1410) �si Ma-rienburg (1422) duse de polonezi ��mpotriva cavale-rilor teutoni �si c�a�stigate cu concursul alia�tilor mol-davi.. Rela�tiile lui �Stefan cel Mare cu polonezii aufost mult mai complexe. Dac�a �Stefan s-a a�at ��nrela�tii de prietenie �si bun�a vecin�atate cu regele Ca-zimir al IV-lea Jagiello �si accept�a, de exemplu, laColomeia, s�a depun�a jur�am�ant de credin�t�a ��n fa�taregelui polon, ��n schimb, ��n anul 1497, la CodriiCosminului, el respinge invazia oastei lui Jan Albert(1492-1501), ��n vara lui 1498��ntreprinde o expedi�tiede pedepsire a polonezilor, ajung�and p�an�a ��n apro-pierea Cracoviei, iar ��n 1499 ��ncheie, la H�arl�au, depe pozi�tii de egalitate, un tratat de pace cu Po-lonia. Extrem de tensionate au fost rela�tiile luiPetru Rare�s (1527-1538; 1541-1546) cu polonezii.�In 1530 voievodul moldovean ocupa Pocu�tia, iar la22 august 1531 era ��nfr�ant la Obertyn de genera-lul Jan Tarnowski. Situa�tia se deterioreaz�a trep-tat astfel ��nc�at, la 1538, polonezii cereau sprijinulsulta-nului pentru a-l alunga de la domnie pe Pe-tru Rare�s. Luptele interne dintre �sleahticii poloneziau sl�abit substan�tial monarhia. A�sa se face c�a,��n 1575, �Stefan B�athory, principe al Transilvaniei(1571-1575) este ales rege al Poloniei �si Lituaniei.Acesta, ��n cei 11 ani de domnie avu�ti, consolideaz�apozi�tia monarhului �si restabile�ste prestigiul aces-tuia��n r�andul nobilimii poloneze. I-a fost de real fo-los compromisul f�acut prin c�as�atoria sa cu prin-�tesaAna Jagiello, ��n po�da v�arstei de 53 de ani a aces-teia. �In secolele al XVI-lea �si al XVII-lea spore�ste�si mai mult in�uen�ta jucat�a de polonezi ��n via�tapolitic�a a Moldovei, nu o dat�a domnii ��ndep�arta�tide la tron g�asindu-�si sc�apare pe teritoriul Poloniei.O�stile celor dou�a �t�ari sunt deseori unite��n eforturilede a lupta��mpotriva invaziilor �si atacurilor imperia-lilor otomani sau ale t�atarilor. Sporesc, de aseme-nea, c�as�atoriile mixte, inclusiv cre�sterea numeric�aa nobililor celor dou�a p�ar�ti, care bene�ciaz�a de re-cunoa�stere, ��n Moldova sau ��n Polonia, a cinurilornobiliare sau de acordare de ranguri sau demnit�a�ti .Nu totdeauna, ��ns�a, interven�tiile �sleahticilor polo-nezi ��n treburile interne ale Moldovei au fost be-ne�ce �si justi�cate. Prin ele s-a urm�arit adeseaap�ararea propriet�a�tilor sau bene�ciilor c�a�stigate deei de la domniile anterioare. La mijlocul secolu-lui al XVIII-lea, o invazie suedez�a a trecut peste�tar�a ��n vremuri tulburi denumite "Potopul". Nu-

meroasele r�azboaie ��mpotriva Imperiului Otoman,Rusiei, Cozacilor, Tran-silvaniei �si a Prusiei Bran-demburgice s-au ��ncheiat ��n 1699. �In urm�atorii 80de ani, lipsa de str�alucire a guvernului polonez �siimpasul institu�tional au sl�abit na�tiunea conduc�andla tendin�te anarhiste �si cresc�and dependen�ta fa�t�ade Rusia. Din a II-a jum�atate a secolului al XVIII-lea �si p�an�a ��n 1918, teritoriul Poloniei face obiectulac�tiunilor expansioniste ale Rusiei, Prusiei �si Aus-triei, �ind ocupat �si intr�and ��n componen�ta impe-riilor respective. Cele trei ��mp�ar�tiri ale Polonieiau avut loc ��n: 17 februarie 1772, 2 ianuarie 1793�si 24 octombrie 1795. Prin urmare, disp�ar�and depe harta Europei ca stat de sine st�at�ator, Polonianu va mai � ��n m�asur�a s�a intervin�a ��n via�ta poli-tic�a a principatelor rom�ane �si nici s�a aib�a raporturisau schimburi proprii cu acestea. Totu�si, contac-tele directe ��ntre nobilii polonezi �si cei rom�ani vorcontinua, f�ar�a a urm�ari, ��ns�a, acelea�si scopuri sauinterese �si f�ar�a a mai avea ponderea sau importan�tape care o avuseser�a alt�a dat�a. �In ceea ce prive�steraporturile politice, vom eviden�tia, totu�si, �si rolul,cu totul nefast, din punctul nostru de vedere, jucatde aventurierul general polonez Josef Bem ��n tim-pul revolu�tiei din Transilvania de la 1848-1849. Lasf�ar�situl anului 1848, dup�a peregrin�arile sale prinEuropa, considerate de unii din com-patrio�tii s�aidrept o tr�adare, acesta primea, din partea con-ducerii revolu�tionarilor unguri, misiunea ap�ar�ariiArdealului ��mpotriva rom�anilor aduna�ti sub stea-gul lui Avram Iancu, B�arnu�tiu, Dobra sau Bu-teanu. Este implicat ��n luptele din Banat, apoi ��ncele din Ardeal. �In mai 1849, armata generaluluiBem este complet distrus�a l�ang�a Sighi�soara, de tru-pele �tariste, el ��nsu�si sc�ap�and de prizonierat doarpref�ac�andu-se mort. (�In r�andurile armatei condusede generalul Bem lupta �si poetul Pet�o� S�andor,luat cu acel prilej prizonier de armatele �tariste,dus ��n Rusia �si apoi exilat ��n Siberia unde, potrivitdescoperirilor ��n urma unor recente cercet�ari, ar �murit, de oftic�a, ��n anul 1857). Dup�a ��nfr�angerearevolu�tiei maghiare, spre a sc�apa nepedepsit, JosefBem pleac�a ��n Turcia, trece la islamism �si, sub nu-mele de Murat Pa�sa, devine guvernator de Alep,unde �si moare, de altfel, la 6 septembrie 1850. Peparcursul secolului al XIX-lea �si la��nceputul secolu-lui XX, se intensi�c�a ��nt�alnirile �si colaborarea ��ntretinerii rom�ani �si polonezi, ��ndeosebi��n marile centreacademice �si universitare din Occident. Adesea eisunt pe pozi�tii identice ��n luptele ��mpotriva politicii


50

dezna�tionalizante pro-movate��n special de imperiuldualist austro-ungar �si cel �tarist �si, pe baza princi-piului autodeter-min�arii, lupt�a pentru crearea saurefacerea statelor na�tionale, independente �si suve-rane. Dup�a primul r�azboi mondial, regatul rom�an�si noua republic�a polon�a��si sporesc �si mai mult �si��sidiversi�c�a rela�tiile politice, militare �si diplomatice,cresc�and numeric contactele la nivel de demnitari�si �se� de state. Pentru a face fa�t�a mai bine agre-siunii noilor puteri, ��n perioada interbelic�a a fostluat ��n calcul �si proiectul unei uniri politice din-tre cele dou�a �t�ari sub un singur sceptru. Evolu�tiadin via�ta politico-diplomatic�a �si militar�a din Eu-ropa nu a permis, ��ns�a, materializarea acestui pro-iect, marile puteri din epoc�a tem�andu-se c�a un statcu un asemenea poten�tial, inclusiv economic �si mili-tar, ar � reprezentat o amenin�tare de netolerat pen-tru interesele lor ��n zon�a. Cum spuneam, rela�tiilerom�ano-polone au avut, de-a lungul secolelor, �si oputernic�a dimen-siune cultural�a. Ca urmare a unorfactori politici favorizan�ti, ca �si a poten�tialului eco-nomic �si militar, statul polonez a bene�ciat, cumult ��naintea principatelor rom�ane, de un sistemde ��nv�a�t�am�ant bine struc-turat, dezvoltat, care aoferit multor tineri nobili, mai ales moldoveni, po-sibilitatea de a studia. Mai mult, ca urmare a acce-sului la tronul Poloniei al lui �Stefan B�athory, acestaa trimis o serie de ��nv�a�ta�ti polonezi s�a pun�a bazeleprimului colegiu de rang universitar la Cluj. Mariino�stri cronicari, ��ndeosebi Grigore Ureche, mitro-politul Dosoftei �si Miron Costin, �si-au f�acut studi-ile ��n Polonia. Astfel, Grigore Ureche (1590-1647),studiaz�a, ��ncep�and din anul 1611, la Lemberg, ½��n�scolile de arte liberale din �tara Poloniei� � cum vapreciza Miron Costin, istoria, geogra�a, latina, gre-aca, retorica �si poetica . Dosoftei ( 26 octombrie1624 - 13 decembrie 1693 , mort la Zo lkiew ,��n Polo-nia) a ��nv�a�tat la Ia�si probabil la Colegiul ��ntemeiat��n 1640 la m�an�astirea �Sf. Trei Ierarhi", apoi la�scoala Fr�a�tiei orto-doxe din Lwow, unde a f�acutstudii umaniste �si de limbi. Cuno�stea limbile elen�a,latin�a, slavon�a �si polon�a. C�alug�arit la Probota (c.1648), sub numele Dosoftei , a fost ales episcop laHu�si ( 1658 - 1660) �si Roman ( 1660- 1671), apoimitropolit al Moldovei ( 1671- 1674 �si 1675 - 1686).�In toamna anului 1686, datorit�a evenimentelor po-litice din acea vreme, a fost dus ��n Polonia de o�stileregelui Jan Sobieski, unde a r�amas p�an�a la sf�ar�situlvie�tii. La r�andul s�au, Miron Costin ( 1633-1691 )�si-a petrecut copil�aria ��n Polonia, unde sili�ti de ��m-

prejur�ari se refugiaz�a Costine�stii. Viitorul cronicar,dup�a cum singur m�arturise�ste, ��si face studiile la co-legiul iezuit din Bar. Acolo se presupune c�a, ar �studiat gramatica, retorica, dialectica, aritmetica,geometria, astronomia, teologia, literatura antic�a �sipolonez�a ( se presupune c�a ar � studiat �si la Lwow). Prin 1638 i se va acorda titlul de nobil polonez�sleahtic ( titlul �si cet�a�tenia polonez�a au primit-otat�al c�arturarului Iancu Costin, Miron �si doi fra�ti ais�ai: Alexandru �si Patomir ). Mai t�arziu ( 1652-1653) Miron, ��mpreun�a cu fra�tii s�ai, se ��ntoarce ��n Mol-dova, unde, datorit�a culturii sale ��nalte, leg�aturilorcu cele mai mari familii boiere�sti, va urca repedepe scara ierarhic�a a dreg�atorilor de stat, devenind,��n 1675, mare logof�at. Asemenea lor, numero�si al�titineri nobili moldoveni au studiat ��n colegiile �si uni-versit�a�tile poloneze . De aici vor p�atrunde, prin in-termediul lor, at�at ��n Moldova, c�at �si ��n celelalteprovincii rom�ane�sti, o serie de idei noi, progresiste,�e de sorginte renascentist�a, �e, ulterior, iluminist�a, av�and ��n vedere contactele directe dintre acesteinstitu�tii poloneze �si cele Occidentale. De altfel,acestea nu sunt singurele c�ai de p�atrundere a idei-lor renascentiste �si iluministe ��n spa�tiul rom�anesc,�tin�and cont de faptul c�a, dup�a secolul al XVII-lea,vor spori contactele directe dintre spa�tiul rom�anesc�si diverse �t�ari din Occident. �In plan religios, au fostsemnalate contacte, cooper�ari, dar �si tentative deprozelitism �si imix-tiune ��n via�ta religioas�a a Mol-dovei, cu prec�adere. Ele au vizat, ��n principal, cam-paniile duse de cato-licismul european de c�a�stigarea teritoriilor sud-est europene, iar Polonia, ca �tar�acatolic�a, le-a spri-jinit substan�tial. Dup�a aceast�aintroducere, care a urm�arit a oferi c�ateva date ge-nerale asupra leg�aturilor rom�a-no-polone, ne vomreferi la situa�tia rela�tiilor noastre ��n perioada in-terbelic�a, cu prec�adere la cele care au vizat compo-nenta cultural�a �si ��n domeniul ��nv�a�t�am�antului. �Incompara�tie cu perioadele anterioare, consider�am c�aeste una de v�arf, extrem de divers�a �si bogat�a, bu-cur�andu-se de implicarea �si sprijinul a sute de inte-lectuali de real prestigiu ai ambelor p�ar�ti. ½Sf�ar�situlprimului r�azboi mondial ��n 1918 a1918 a modi�catsubstan�tial��ndeosebi mijlocul b�atr�anului continent,��ntre altele, �si prin revenirea Poloniei, dup�a 143de ani de robie na�tional�a, ��n grupul marilor terito-rii ale Europei libere. Re��ntregirea �t�arii ��mp�ar�tit�a[...] ��ntre Rusia, Prusia �si Austria, [...] a deter-minat aproape o explozie infor - ma�tional�a, co-municat�a peste hotare, despre mai toate domeni-


51

ile existen�tiale din patria eliberat�a. Prin urmare,��n cele dou�a decenii dintre r�azboaie, [...], �uxulve�stilor din �tara vecin�a a atins cote f�ar�a precedent , pe unul din locurile frun - ta�se plas�andu-se dis-ciplinele umaniste, cele legate de crea�tia special�a��n special� este de p�arere unul dintre cei mai re-marcabili cercet�atori rom�ani ai culturii poloneze, aileg�aturilor ei cu literatura �si cultura rom�an�a. Am-ploarea �si complexitatea acestor leg�aturi au bene-�ciat �si de implicarea, ��nc�a din primii ani de dup�aprimul r�azboi mondial, din partea rom�an�a, a unorimportante personalit�a�ti ca Octavian Goga , Nico-lae Iorga , Lucian Blaga, Aron Cotru�s, Liviu Re-breanu, Grigore Nandri�s, compozitorul �si dirijorulGeorge Georgescu etc. Diploma�tii rom�ani �si po-lonezi, acredita�ti ��n cele dou�a capitale, au dovedito real�a risip�a de energie �si imagina�tie cultiv�and,cu insisten�t�a, ideea necesit�a�tii consider�arii culturii,artei �si �stiin�tei la fel de importante ca leg�aturile�si schimburile comerciale bilaterale. De la bun��nceput, prin contacte cu redac�tiile publica�tiilor,at�at de la nivel central, c�at �si local, cu �se�i unorinstitu�tii de cultur�a (edituri, teatre, opere, alteforma�tii artistice), cu scriitori, arti�sti, universitari,ata�sa�tii culturali �si de pres�a din cele dou�a �t�ari aucreat premisele unei ample promov�ari a imaginii�t�arii lor ��n mediile din Rom�ania, respectiv Polo-nia. Privit�a comparativ, actrivitatea desf�a�surat�ade reprezentan�tele diplomatice ale celor dou�a �t�aria fost la fel de complex�a, sus�tinut�a �si inspirat�a, be-ne�cii, a�sa cum am precizat, de aportul unor im-portante personalit�a�ti, de larg prestigiu ��n �t�arile deorigine. Un domeniu important, urm�arit sistema-tic, a fost acela al asigur�arii de materiale de propa-gand�a necesare mai bunei cunoa�steri reciproce. �Inacest sens, putem sublinia preocuparea, inclusiv dinpartea Academiei Rom�ane, de a oferi institu�tiiloruniversitare, de cultur�a, dar �si bibliotecilor pu-blicedin cele mai importante centre poloneze ( Var�sovia,Lwow, Cracovia, Poznan, Wilno �s.a. ), a unor maricantit�a�ti de c�ar�ti �si publica�tii rom�ane�sti, de discuri,partituri, seturi de fotogra�i, diapozitive, �l-me so-nore etc. La r�andul s�au, Serviciul de propagand�adin cadrul Ministerului de Externe din Rom�a-niaa subven�tionat apari�tia, ��n limba polon�a, a nume-roase lucr�ari: bro�suri, c�ar�ti, pliante etc. despreRom�ania , multe dintre ele editate direct ��n Po-lonia �si a avut ��n vedere participarea �t�arii noastrela diverse t�arguri �si expozi�tii organizate �e ��n ca-pital�a, �e ��n alte importante centre industriale �si

comer-ciale poloneze. Publica�tiile cele mai cunos-cute din Polonia au publicat, ��n mod curent, nume-roase informa�tii despre Rom�ania, oferind cititorilorlor detalii asupra desf�a�sur�arii evenimentelor social-politice �si economice din �tara noastr�a. De aseme-nea, dat�a �ind insisten�ta, virulen�ta, agresivitatea �siviolen�ta atacurilor cercurilor iredentist-revan�sarde�si revizioniste ��mpotriva �t�arii nostre , ata�sa�tii depres�a rom�ani au difuzat ��n Polonia o serie de arti-cole, semnate de academicieni �si oameni de cultur�arom�ani, care contracarau �si comb�ateau ideile revi-zioniste promovate de adversarii no�stri. Pe aceea�sitem�a, sunt de amintit �si frecventele emisiuni difu-zate de posturile de radio poloneze, favorabile ide-alurilor noastre na�tionale, menite a crea ��n mediilepoloneze o pozi�tie favorabil�a cauzei rom�ane�sti. �Inafara ziari�stilor de ambele p�ar�ti , ��n aceast�a ex-trem de bogat�a �si util�a activitate au fost implicate�si institu�tiile de spectacol, �ind organizate, de am-bele p�ar�ti, concerte �si spectacole de teatru, oper�asau expoz�tii de art�a fotogra�c�a �si plastic�a. Nu aufost neglijate nici activit�a�tile viz�and mai buna cu-noa�stere reciproc�a dintre cet�a�tenii celor dou�a state,prin intermediul activit�a�tilor de turism , dar �si prinorganizarea de conferin�te, multe sus�tinute ��n medi-ile universitare �si de afaceri, dar �si pe unde scurte,la cele opt posturi de radio c�ate func�tionau ��n Polo-nia sau la Radio Bucure�sti. Semni�cative, ��n acestsens, sunt �si schimburile reciproce de studen�ti �si ti-neri , inclusiv prin participarea acestora la uneletabere organizate de organiza�tii de tineret, dintrecare unele de orientare de dreapta, extremiste. Tot��n aceast�a perioad�a se constat�a o extrem de intens�aactivitate de traduceri , ��n polon�a �si rom�an�a, a nu-meroase piese de teatru, poeme, nuvele, romaneetc., inclusiv punerea ��n scen�a a unora dintre ele,respectiv includerea ��n antologii sau publicarea ��nvolume de sine st�at�atoare . Importante publica�tiiliterare , dar nu numai, din cele dou�a �t�ari sem-naleaz�a, pe l�ang�a traducerile respective, �si diverseevenimente editoriale, public�a recenzii, note sau in-terviuri, ��ntre�tin viu interesul cititorilor fa�t�a de ope-rele clasice sau contemporane ale celor dou�a po-poare. Mediile universitare, artistice �si scriitorice�stipoloneze au fost extrem de active �si implicate ��ndezvoltarea �si ��mbog�a�tirea sistematic�a a leg�aturilordintre cele dou�a �t�ari �si popoare pe plan academic,�stiin�ti�c sau cultural artistic. Importante persona-lit�a�ti din cele dou�a �t�ari au scris articole, au preg�atit�si sus�tinut conferin�te, concerte, spectacole, au par-


52

ticipat la expozi�tii, reuniuni �si dezbateri pe temede interes reciproc, au efectuat traduceri din li-teratura celor dou�a �t�ari, au comentat �si sus�tinutconferin�te, au organizat recitaluri de poezie sau mu-zicale, au semnalat �si comentat favorabil diverseapari�tii editoriale importante sau au efectuat vi-zite de agrement, informare sau de documentare��n cele dou�a �t�ari. Mai mult, ele au contribuit la��n�in�tarea a numeroase ligii, asocia�tii sau funda�tiiculturale bilaterale. O prim�a astfel de asocia�tie,efemer�a, ��ns�a, a ap�arut, ��n anul 1921, la Var�sovia.Astfel, ��n 1922, se constituie, la Bucure�sti, Comi-tetul de ini�tiativ�a pentru str�angerea rela�tiilor cul-turale rom�ano-polone , poate �si ca urmare a vizi-tei �sefului statului polonez, mare�salul Pilsudski, ��nRom�ania, din luna septembrie. La 27 iunie 1923 s-a constituit la Bucure�sti un comitet rom�ano-polonpentru rela�tiile artistico-literare, despre care, ��ns�a,nu se cunosc foarte multe date concludente. La22 ianuarie 1926 , din ini�tiativa pre�sedintelui Die-tei poloneze, Leon Plucinski, ��n prezen�ta a peste50 de persoane (parlamentari, ziari�sti, diploma�tidin cadrul M.A.E. polonez �si al Lega�tiei rom�anedin Var�sovia) s-au pus bazele Asocia�tiei amicalepolono-rom�ane. Comitetul de organizare, ales cuaceast�a ocazie, se��ns�arcina cu redactarea statutelor�si elaborarea programelor de schimburi bilateralepolono-rom�ane. Doi ani mai t�arziu, respectiv la 24martie 1928, la Lwow este ��n�in�tat�a Liga polono-rom�an�a, considerat�a de speciali�sti ca �ind cea maiactiv�a ��n promovarea rela�tiilor culturale rom�ano-polone. �In 1930 ea a decis s�a deschid�a o sucursal�a��nora�sul Poznan, la inaugurarea c�areia, pe scena tea-trului din localitate s-a jucat o pies�a rom�aneasc�a.Deschiderea ei o�cial�a a avut loc abia ��n ianuarie1931 �si a ini�tiat numeroase concerte de muzic�a po-lonez�a �si rom�aneasc�a, festivaluri, conferin�te �si nu-meroase alte manifest�ari cultural-�stiin�ti�ce de larginteres. �In mai 1932, universitarii din Cracovia aupus bazele Societ�a�tii polono-rom�ane, cu o activitatemai pu�tin intens�a, ��ns�a, dec�at cea din Lwow. Istori-cul Nicolae Dasc�alu mai semnaleaz�a, ��n acest sens,��n�in�tarea, la 7 martie 1933, a Societ�a�tii polono-rom�ane din Var�sovia, urmat�a de cele din Wilno(1934), £odz (1935) �si Tarnopol (1936). Tot po-trivit lui Nicolae Dasc�alu , ½��ntre anii 1926-1936s-au creat nou�a asocia�tii rom�ano-polone cu carac-ter general� . Din aceea�si surs�a a��am �si despredemersurile f�acute ��n Rom�ania pe linia constituiriide asocia�tii, societ�a�ti �si ligi culturale. Pe l�ang�a ma-

rile centre universitare din �tar�a vor �in�ta o serie deastfel de institu�tii. �In 1934, de exemplu, ��n capi-tal�a existau dou�a asocia�tii, respectiv Asocia�tia in-teruniversitar�a rom�ano-polon�a, pe l�ang�a Academiade studii comerciale, �si Asocia�tia academic�a AmiciiPoloniei. Tot la Bucure�sti a avut o activitate mo-dest�a �In�telegerea juridic�a rom�ano-polon�a, precum�si Comitetul de pres�a rom�ano-polon. SocietateaAmicii Poloniei a fost ��n�in�tat�a pe l�ang�a Univer-sitatea din Ia�si, iar Liga rom�ano-polon�a la Gala�ti.La 25 mai 1934 a avut loc, ��n Bucure�sti, �sedin�ta deconstituire a Asocia�tiei intelectuale rom�ano-poloneal c�arei pre�sedinte a fost ales Octavian Goga. Dup�amoartea, la 7 mai 1938, a poetului, Liviu Rebreanu,P.P. Panaitescu �si Ion Pillat vor ��ncerca s�a continueactivitatea acesteia, pun�and bazele unei Asocia�tiiculturale rom�ano-polone. Din motive ce �tin mai de-grab�a de cenzura comunist�a sau de re�tinerile exage-rate ale istoricilor �si exege�tilor literari atunci c�ands-a pus problema recunoa�sterii, cu onestitate, aactivit�a�tii complexe desf�a�surate de c�atre OctavianGoga, munca acestuia pe planul rela�tiilor bilateralerom�ano-polon�a r�am�ane un capitol insu�cient cu-noscut �si aprofundat. Recurg�and la relat�arile pre-sei din epoc�a, ��ncerc�am azi, la peste 75 de ani dela ��n�in�tare, o prezentare mai larg�a a momentuluiconstituirii Asocia�tiei intelectuale rom�ano-polone ,precum �si a implic�arii personale a poetului �si omu-lui politic Goga. Extrem de harnicul �si competentulambasador polonez M. Arczisewski de la Bucure�stieste cel care a ac�tionat at�at pentru constituireaacestei asocia�tii, c�at �si pentru atragerea poetului�si academicianului Octavian Goga ��n acest proiect.La 24 mai 1934, la re�sedin�ta din Bucure�sti a po-etului, diplomatul polonez face o vizit�a de c�atevaceasuri, ��n cadrul c�areia sunt abordate �si discutatedetaliat m�asurile ce trebuiau luate a doua zi ��n ve-derea desf�a�sur�arii �sedin�tei de constituire. Ziarul�tara Noastr�a , an XIII, nr. 601, din 26 mai 1934,p. 4, ��n articolul, nesemnat, intitulat Constitui-rea Asocia�tiunii Intelectuale Rom�ano-Polone , ofer�adetalii interesante cu privire la acest eveniment.A��am, astfel, c�a au fost prezen�ti membri ai Acade-miei Rom�ane, scriitori, compozitori, actori, ziari�sti�si politicieni. �Sedin�ta de constituire a fost convo-cat�a de Octavian Goga. Lu�and cuv�antul, ambasa-dorul M. Arczysewski a subliniat importan�ta deo-sebit�a a momentului �si a evocat lunga �si fructuoasacooperare rom�ano-polon�a. La r�andul s�au poetul�si academicianul Octavian Goga a a�rmat c�a: ½Noi


53

suntem predestina�ti s�a �m��ntr'o apropiere organic�ade poporul polonez. �Si poporul rom�an �si poporulpolonez au stat ca un zid de ap�arare a cre�stin�at�a�tii��mpotriva barbarilor. Aceste dou�a popoare auap�arat patrimoniul civiliza�tiei europene [...] �In Po-lonia exist�a o societate: ½Prietenii Rom�aniei�. Enecesar s�a �e o reciprocitate de sim�tire, o colabo-rare su�eteasc�a ��ntre cele dou�a popoare, cari nu sepot izola unul de altul. � Au mai luat cuv�antul,cu acest prilej, prof. dr. Gheorghe Marinescu�si prof. dr. Gheorghe �ti�teica, din partea Acade-miei Rom�ane, Eugen Filotti, din partea Ministeru-lui Afacerilor Str�aine, poetul Ion Pillat, din parteaSociet�a�tii Scriitorilor Rom�ani, �si prof. dr. D. Cara-costea, din partea Universit�a�tii Bucure�sti. Din con-siliul de conducere al noii asocia�tii, ales ��n aceea�si�sedin�t�a, au f�acut parte: Octavian Goga, pre�sedinte;Ion Pillat, secretar general; I. Cantacuzino, secre-tar �si ing. C. Bu�sil�a , casier. Aocia�tia a fost consti-tuit�a av�and ��n componen�ta sa o serie de sec�tiuni aic�aror pre�sedin�ti au fost ale�si urm�atorii: Gh. �ti�teica(�stiin�ti�c�a), Corneliu Moldoveanu (literar�a), VictorEftimiu (teatral�a), George Oprescu (arte plastice),Nona I. Ottescu (muzical�a), Liviu Rebreanu (pro-pagand�a cultural�a) �si prof. P.P. Panaitescu (uni-versitar�a). Participan�tii au decis s�a �e adresate te-legrame celor doi �se� de state (Carol al II-lea �siMosciski), mare�salului Pilsudski, mini�strilor de ex-terne (J. Beck �si Nicolae Titulescu, precum �si luiMakowski, pre�sedintele Asocia�tiei polono-rom�anedin Var�sovia �si vicepre�sedinte al Dietei, semnatede Octavian Goga ��n noua sa calitate. ConstituireaAsocia�tiei intelectuale rom�ano-polone nu a fost unact formal, iar Octavian Goga �si-a luat rolul extremde serios. Ziarul s�au, �tara Noastr�a ��si nume�ste, ��nc�ade la sf�ar�situl anului 1934, un corespondent per-manent la Var�sovia, ��n persoana lui Ilie B�acioiu,ale c�arui articole urm�aresc absolut orice evenimentdemn de luat ��n seam�a care a avut loc pe terito-riul Poloniei. Sunt consemnate cu predilec�tie eve-nimentele literare, artistice, �stiin�ti�ce �si culturale,dar nu lipsesc informa�tiile ce �tin despre via�ta econo-mic�a, politic�a, militar�a, diplomatic�a, sportiv�a, in-clusiv cele legate de cutremure, inunda�tii, accidenterutiere sau feroviare. Sunt prezentate �si comen-tate pe larg aspecte din via�ta partidelor politice,manifest�andu-se o aten�tie sporit�a fa�t�a de ascensiu-nea partidelor de extrem�a dreapt�a ��n peisajul poli-tic polonez, mai ales ac�tiunile acestora ��ndreptate��mpotriva minorit�a�tilor etnice . �In paginile ziaru-

lui sunt, frecvent, publicate articole semnate de di-ver�si autori polonezi . Pe l�ang�a depe�sele de pres�aaproape zilnice ale lui Ilie B�acioiu, ��n redac�tia zia-rului sunt numero�si aceia care vor scrie despre Polo-nia: Octavian Goga , Ion Balint , Alexandru Hodo�s, G. M. Ivanov , Gr. Diaconu , C. Stan , N. Paicu, Bucur �tincu , Ion S�an-Georgiu , Dim. Bogdan ,Aurel George Stino etc. Sunt, de asemenea, foartefrecvente �si numeroase textele nesemnate, �e referi-toare la aspecte ale cooper�arii bilaterale, la situa�tiapolitic�a din Polonia, la vizita lui Carol al II-lea laVar�sovia, �e la rela�tii �si evenimente culturale ma-jore, la prezen�te culturale rom�ane�sti ��n Polonia saucomentarii pe marginea unor apari�tii editoriale sauconcerte, spectacole ori expozi�tii de art�a plastic�a.�In acest sens, articolele �si informa�tiile oferite de co-respondentul ziarului la Var�sovia, ca �si cele semnatede unii din cei men�tiona�ti sau nesemnate ofereau ci-titorilor rom�ani din epoc�a informa�tii utile �si comen-tarii pertinente, nu o dat�a critice la adresa unor ne-ajunsuri din partea rom�aneasc�a. O aten�tie apartea fost acordat�a personalit�a�tii mare�salului Pilsudski,fostul pre�sedinte al Poloniei, subliniindu-se rolul ju-cat de acesta��n refacerea, modernizarea �si reorgani-zarea �t�arii dup�a evenimentele ce au urmat primuluir�azboi mondial. El a fost, pe bun�a dreptate, numitde ziari�stii rom�ani ½un d�ar�am�ator de grani�te �si cti-tor de �tar�a nou�a�. Ei au ��ncercat s�a descifreze sen-surile testamentului politic al acestuia ��n contextulacutiz�arii mi�sc�arii revizioniste pe plan european,ce viza ��n mod direct �si Polonia. Coroborate cucelelalte ac�tiuni ��ntreprinse de membrii Asocia�tiei,articolele �si materialele de pres�a ap�arute ��n ziarul�tara Noastr�a, ��n po�da unor accente, deja semna-late, u�sor extremiste, au contribuit ��n mare m�asur�ala ��mbun�at�a�tirea �si diversi�carea rela�tiilor bilate-rale, la buna �si corecta cunoa�stere de c�atre cititoriirom�ani a realit�a�tilor poloneze ��n cele mai diversedomenii. �In afara acestei contribu�tii substan�tiale,meritele personale ale lui Octavian Goga mai includ�si ��ncurajarea �si sprijinirea apari�tiei de traduceridin literatura polonez�a ��n Rom�ania. Nu ne referimdoar la sprijinirea Elenei Eftimiu pentru publicare,��n 1938, a1938, a Antologiei prozei polone, a c�areiprefa�t�a este semnat�a de poet, ci �si la sus�tinereape care a avut-o, ��n calitate de membru �si ulteriorde vicepre�sedinte al Academiei Rom�ane, pentru nu-mirea ca membri de onoare sau coresponden�ti aiacesteia a unor savan�ti sau oameni de cultur�a dinPolonia. �In deceniul al patrulea al secolului XX,


54

Octavian Goga era una dintre cele mai cunoscutepersonalit�a�ti rom�ane ��n Polonia, nu doar ca urmarea tot mai intensei sale activit�a�ti politice, ci �si capoet . Poeziile lui sunt incluse ��n antologiile publi-cate ��n acest interval de timp �si �gureaz�a ��n studi-ile critice sau istoriile literare consacrate literatu-rii rom�ane. Prin intermediul extrem de abilului �siactivului ambasador polonez la Bucure�sti, M. Arc-zysewski, care devine unul dintre foarte apropia�tiicolaboratori ai poetului �si omului politic rom�an,f�ac�andu-i frecvent vizite acas�a, ��n Bucure�sti, laSinaia �si Predeal, sau ��nso�tindu-l ��n vacan�te ��nstr�ain�atate, mai ales la curele f�acute anual la Karl-sbad, Octavian Goga ��ntre�tine contacte directe cuo serie de o�cialit�a�ti �si oameni politici polonezisau reac�tioneaz�a la unele evenimente majore dinvia�ta politic�a sau literar�a din aceast�a �tar�a. Istori-cilor rom�ani le revine datoria de a aprofunda cer-cet�arile ��n acest domeniu �ind convins c�a ele voreviden�tia contribu�tii importante la clari�carea ro-lului jucat de el at�at ��n rela�tiile bilaterale, c�at �si��n planul coordon�arii ac�tiunilor de contracarare, peplaqn regional, central �si sud-este european, a poli-ticii agresive, revan�sarde, iredentiste �si revizionistedin epoc�a. Dup�a ce ajunge prim ministru, �indbine informat cu privire la scopul, ostil �t�arii noas-tre, urm�arit de regentul Horthy Mikl�os ��n vizita pecare preconiza s-o��ntreprind�a o�cial��n Polonia, Oc-tavian Goga a ��ncercat, printr-o interven�tie episto-lar�a direct�a, tot cu sprijinul ambasadorului polonezla Bucure�sti, s�a determine autorit�a�tile poloneze s�aanuleze aceast�a vizit�a. Interven�tiile politici-anuluirom�an sunt tardive, se dovedesc inutile ��ntruc�at,pe canale diplomatice, fuseser�a deja stabilite toatedetaliile �si agenda de lucru. A�sadar, autorit�a�tilepoloneze nu dau curs cererii lui spre a evita uneventual con�ict diplomatic cu partea ungar�a. �Inansamblul ei, activitatea lui Octavian Goga pre-zint�a ��nc�a multe necunoscute pentru citi-torii deazi. O dovede�ste �si par�tiala cunoa�stere a implic�ariisale ��n dezvoltarea �si diversi�carea rela-�tiilor bilate-rale rom�ano-poloneze, a rolului jucat ��n dezvoltarea�si ampli�carea schimburilor cultural artistice. �Inanii 1938-1939, stimulate �si de contactele la nive-lul �se�lor de stat ai celor dou�a �t�ari, leg�a-turile bi-laterale rom�ano-polone au continuat, ��nregistr�andnoi �si semni�cative momente. Climatul european,agresiv �si violent, ostil artei �si culturii, ca �si bu-nei ��n�telegeri ��ntre popoare, datorit�a tendin-�telorrevizioniste �si cu privire la o nou�a ordine politico-

militar�a pe continent, a avut un efect contrar asu-pra rom�anilor �si polonezilor, la fel de amenin�ta�ti deextremismul maghiar sau german. La fel ca ��n aniipreceden�ti, interferen�tele culturale rom�ano-poloneau cuprins toate domeniile vie�tii spirituale a celordou�a popoare: art�a �si �stiin�t�a, teatru, muzic�a, li-teratur�a, dar �si ��n plan turistic, sportiv sau chiarreligios, fapt ce re�ect�a preocuparea constant�a demai bun�a cunoa�stere reciproc�a, dar �si de valori-�care a patrimoniului cultural. Pe bun�a dreptate,Nicolae Dasc�alu a�rm�a c�a: ½Toate aceste direc�tiire�ect�a complexitatea rela�tiilor culturale rom�ano-polone care, av�and ��n vedere tradi�tia istoric�a, auatins ��n perioada interbelic�a un nivel superior. Pede alt�a parte, leg�aturile culturale trebuie privite ��nansamblul rela�tiilor rom�ano-polone, care, ��n peri-oada dintre cele dou�a r�azboaie mondiale, au fostcomplexe �si mereu ascendente, ��n ciuda unor mo-mente de stagnare sau de pauz�a� . Bibliogra�e:Nicolae Dasc�alu, Rela�tii rom�ano-polone��n perioadainterbelic�a, Bucure�sti, Editura Academiei Rom�ane,1991. Mihai Mitu, Rom�ano-polonica, I, Studii deistorie cultural�a, Bucure�sti, Editura Universit�a�tiidin Bucure�sti, 2007. P. P. Panaitescu, Pagini dejurnal (1921-1927), Cluj-Napoca, Editura Dacia,1974. Ion Petric�a (coord.) et alia, Rela�tii cultu-rale rom�ano-polone, Bucure�sti, 1982. Stan Velea,Paralelisme �si retrospective literare, Bucure�sti, Edi-tura Cartea Rom�aneasc�a, 1974. Stan Velea, Lite-ratura polon�a ��n Rom�ania. Receptarea unei marilite raturi, Bucure�sti, Editura Saeculum I.O, 2001.Colec�tia ziarului �tara Noastr�a pe anii 1934-1938.

Pierre Bonnard - Young woman before the window


55

TREI EPIGRAMIS,TI... PE LUN�A

Ionel-Iacob BENCEI � Timis,oara

UNUI JUNE TOMNATICAt�at l-a consumat femeia�Si �tuica ce a-ngurgitat-o,�Inc�at trecu la v�arsta-a treia...(Pe-a doua n-a mai apucat-o!)

ACTUAL�ASemnul "bun�ast�arii"Ne-a atins pe to�ti,C�aci hambarul �t�ariiEste plin... de ho�ti.

CARTE DE VIZIT�AC�aut�and ��n tot Banatul,Mari epigrami�sti sunt trei,(Accepta�ti de subsemnatul):Iacob, Ionel, Bencei.

EXCESVecinul, pe consoarta sa,Din "dulce" nu o mai scotea�Si uite-a�sa, ��ncet, ��ncet,A dat s�araca-n diabet.

MASA TRATATIVELORE un fel de mas�a mare�Si-nc�a la nivel ��nalt,Unde taie �ecareDin felia celuilalt.

AVANTAJUL SISTEMULUI BICAMERALSpre mul�tumirea-ntregii na�tii,Se judec�a de dou�a ori:Ce nu fac bine deputa�tii,Aprob�a domnii senatori.

SINGURA SOLU�TIEPe str�abunul nostru plaiPoate-nl�atura necazulDoar un rege ca Mihai...�Ins�a ca Mihai Viteazul!

EPIGRAMA (DEFINI�TIE PROZODIC�A)Disecat�a-n mod profund,Epigrama-i fat�a mareCe o pip�ai la "picioare",

Dar insi�sti mai mult la... "fund"!

COATELEPrintr-o trist�a conjunctur�aDiferen�tele-s ad�anci:Se tocesc de-nv�a�t�atur�a,Sau de mult t�ar�at pe br�anci.

OP�TIUNE NEELECTORAL�APrefer s�a �tin o lun�a postCu ap�a, c�a mai mult r�am�ane,Dec�at la capul unui prostS�a c�ant "De�steapt�a-te, rom�ane!"

Emil IANUS - Horodnic de Sus, Suceava

UNUI DEPUTAT SPORTIVA promis la tot norodulC-o s�a fac�a pod ��n sat�Si de-atunci, ca deputat,Diminea�ta face... podul!

CR�A�SM�ARI�TEI DIN BUZ�AUDup�a ce-am c�azut sub mas�a,M-am sculat �si-a�sa beat, cri�t�a,Singur, am ajuns acas�a.(Evident, la cr�a�sm�ari�t�a. . . )

DRAGOSTE LA V�ARSTA TREIAC�a m�a la�si s�a te iubesc,Draga mea ��ti multumesc.Dar m-a�s bucura enormDac�a m-ai l�asa s�a dorm!

UNUI POET LA MAREUn poet aici, la mare,Cu o muz�a s-a-n�teles:El un vers per-s�arutareD�ansa un s�arut per-vers!

UNUI PENSIONARChiar �si ast�azi, c�and o fat�a�Imi apare brusc ��n cale,Simt a�sa, c�a m�a s�ageat�aDe la cre�stet p�an�a-n �sale. . .

UNUI MEDICMedicul m-a operat�Si-n �nal m-a vindecat,�Inc�at nu mai am nimic...


56

Tot ce-aveam era ��n plic.

UNUI GINEREEu muncesc �si la p�aduri,�Si la c�amp �si la �sosele,C�a pot �tine �sapte guri;Nu �si. . . gura soacrei mele!

OMUL POTRIVIT LA LOCUL POTRIVITUna e la TechirghiolS�a te ung�a cu n�amol;Alta e la DorohoiS�a te-mproa�ste cu noroi!

CABALIN�AIepele cu p�arul surZiua n-au nici un cusur,Dar de-�ti faci ��n noapte turul,Musai le g�ase�sti. . . cu-surul!

UNEI GRAVIDEMamo�sul, prudent, decideTratament unei gravide:- Dac�a vrei s�a nu ai gre�turi,Nu te mai uita la pre�turi. . .

Mircea IONESCU � QUINTUS - Ploies,ti

PE MORM�ANTUL UNUI SLUGARNICDin lini�stea ��ntunecat�aNicic�and n-o s�a te mai de�step�ti;�In �ne, umbr�a-ncovoiat�a,Trecu�si ��n lumea celor drep�ti!

SINCERITATESub cerul plin de curcubeieO alt�a dragoste nu am�Si tu e�sti singura femeieDin via�ta mea. (Spunea Adam!)

LA LOCUL DE VECI AL UNUI DENTISTR�aposat-a ��ntru Domnul�Si-ngropat sub brazda humii,Lini�stit ��si face somnulC-a sc�apat de gura lumii.

SUPERSTI�TIINu cred ��n baliverna cu deochiul,�In c�antul cucuvelei, ca un semn.Iar de sughi�t, sau mi se bate ochiul,

Nu sting c�arbuni ��n ap�a, bat ��n lemn.

ADEV�ARULDe c�and stelele �si luna,De c�and valul spart de st�anc�a,Adev�arul e minciunaNedescoperit�a ��nc�a.

AP�ARAREA DELAPIDATORULUI�Intrebat cum se explic�aVil�a, bani, ma�sin�a mic�a,Lux, petreceri, abunden�t�a,A r�aspuns: - Din neglijen�t�a!

GELOZIE LA MIEZUL NOP�TIICu �gura descompus�a,L-a trezit un groaznic g�and,Ea, cuminte, doarme dus�a...Dar pe cine-o � vis�and?

PE MORM�ANTUL UNUI JURISTDoarme-aici un om de�stept,Ce-a fost harnic, sincer, drept�Si-a f�acut doar fapte bune...Despre mor�ti, a�sa se spune.

DORIN�TA DE PE URM�ALa locuin�ta mea de veciTot mai a�stept s�a vin-o fat�a,C�a nu e nimeni pe poteci�Si am intrare separat�a.

SCRISOARE PIERDUT�A�Si Ca�tavenci �si Tip�ate�stiApar mereu pe-a vie�tii cale;P�acat c�a nu mai ��nt�alne�sti�Si-un Caragiale!

Selectate de Petru-Ioan G�arda

Pierre Bonnard - Red roofs in Cannet


cetatea cultural a · 2015. 11. 15. · slujba regelui, pe care nsotl-a , nit, calitate de ca-alv...

Documents