cernobîl proiect

7/23/2019 Cernobl proiect

1/26

CERNOBLCEA MAI GRAV CATASTROFDIN ISTORIA ENERGIEI

NUCLEARE

Eleva: Albu Nadejda

Clasa: Clasa a XI-a D


2/26

Cernobl(Cernobl, ucrainean / Ciornobil,rus / Cernobl) este un ora prsit din Ucraina

nordic, n regiunea Kiev, n apropiere de frontiera cu Belarus,la 5116N, 3013E. Oraul a fost prsit n anul 1986 din cauza calamitiinucleare de la Centrala Atomoelectric Cernobl, care se afl la14,5 km spre nord-vest de localitate. Centrala electric a fostdenumit dup ora i s-a aflat n raionul Cernobl, iar

locatitatea i centrala n-au fost conectate direct. n timpulconstruirii centralei, un ora denumit Pripiat a fost construit

pentru lucrtori. Chiar dac oraul este n principal nelocuit, civa oamenitriesc nc acolo. Case ocupate nu sunt diferite fa de cele

nelocuite, ns pe ele se afl scrieri care declar cproprietarul acestei case triete aici. De asemenea, lucrtorin patrul i personalul administrativ al zonei de alienaiesunt staionai n ora pentru paza temporar.

nainte de accident, oraul a avut o populaie de aproximativ

14.000 locuitori.


3/26

, 9 mai, 2009


4/26

URMARILE SE RESIMT SI ASTAZI.

Pe 26 aprilie 1986, Reactorul 4 al centraleiatomoelectrice de la Cernobal (110 km nordde Kiev) a eplodat! Cel mai "rav accidentnuclear civil din i#torie #$a produ# intr$o %i

de #ambata, la ora locala 1!2&, pe teritoriul'o#tei Republici ovietice crainene, inapropiere de 'rontiera cu *elaru#!

! +cea#ta a repre%entat cea mai marecata#tro' te-nolo"ic din i#toria omenirii!

+./+ i au atribuit 36 de dece#edirecte, dar #tudiile arat c aproape unmilion de oameni au murit din cau%ae'ectelor radioactive!


5/26

UN TEST ESUAT A DUS LA

EXPLOZIA CENTRALEI

La nceput a fost un test de securitate. Era 26 aprilie 1986,ora 01:23:04, cnd inginerii fostei centrale nuclearesovietice au decis s profite de oprirea programat a unuiadintre reactoarele centralei de la Cernobl pentru a face un

test de securitate. Dup cteva zeci de secunde, n reactorulnumrul 4 se produc dou explozii, urmate de incendiiputernice, din cauza creterii brute a presiunii n reactor.La ora "01:24: explozii puternice. Tijele sistemului degestiune i protecie s-au oprit", scrie unul dintre ingineriicentralei n jurnalul su, citat de AFP. Miezul reactoruluisovietic de tip RBMK este distrus i un nor puternicradioactiv se ridic spre cer. O parte acoper zonele din

jurul centralei, dar rafalele de vnt duc elementeleradioactive spre alte regiuni din Ucraina i din fostaURSS, dar i spre Europa Occidental.


6/26

+mploarea tra"ediei a 'o#t marita de lip#a depre"atire a admini#tratiei locale #i de lip#a deec-ipamente! ip#ite de in#trumente de ma#ura aradioactivitatii cu o #cala #u'icient de lar"a, ec-ipade te-nicieni care #e a'la in centrala nu a reali%at"ravitatea avariei #i a rama# in cladirea

reactorului pana dimineata, incercand #a pompe%eapa in reactor!

5iciunul dintre ei nu purta ec-ipament de

protectie! .n urmatoarele trei #aptamani,maoritatea au murit din cau%a epunerii laradiatii!


7/26

La scurt timp dupa accident, au sosit pompierii pentru astinge incendiile. Focul a fost lichidat pana la ora 5.00dimineata, insa multi pompieri au fost expusi radiatiilor.

Potrivit unui martor care a discutat cu un pompierinainte sa moara, acesta i-a povestit ca experienta

expunerii la radiatii era de "gust metalic in gura" si osenzatie ca si cand fata i-ar fi fost intepata de mii de ace.

Comisia guvernamentala formata pentru investigareacauzelor accidentului a sosit la Cernobal pe 26 aprilie.Pana atunci, doi oameni murisera si 52 fuseseraspitalizati.

In noaptea dintre 26 si 27 aprilie, la peste 24 de ore dupaexplozie, comisia, confruntata cu nivelurile mari deradiatii si numarul mare de expuneri, a fost nevoita saconstate distrugerea reactorului si sa ordone masuri

pentru inchiderea focarului de radiatie.


8/26

CONDAMNATI LA IRADIERE DE

SECRETOMANIA MOSCOVEI

SOVIETICE

.nitial, o#cova a trecut #ub tacere incidentul, incercand #a oprea#caincendiul #i emi#ia de material radioactiv 'ara a alerta macar tarile vecine!

a#iva emanatie de particule radioactive a 'o#t detectata abia dupa doua%ile de la producerea eplo%iei, in uedia, dar autoritatile de la o#cova au

re'u%at initial #a admita ca #$a intamplat ceva ie#it din comun!

+bia dupa ce diplomatii #uede%i au in#tiintat ca vor emite o alerta o'icialacatre +"entia .nternationala pentru /ner"ie +tomica (+./+), #ovieticii audat un comunicat laconic7 a centrala nucleara de la Cernobal #$a produ#un accident! nul dintre reactoarele atomice a 'o#t avariat! unt luate

ma#uri de eliminare a con#ecintelor accidentului!

Cuvantul avariat era departe de a re'lecta adevarul de#pre un reactortopit, de#c-i# in aer liber, cu barele de "ra'it ar%and la 2!300 de "radeCel#iu# #i care continua #a trimita in atmo#'era o ma#iva coloana de

particule radioactive!


9/26

upa doua #aptamani de la eplo%ie, un o'icial#ovietic a recuno#cut de%a#trul! mare cantitate decombu#tibil #i de "ra'it din reactor a 'o#t in #tareincande#centa, a #pu# 'i%icianul /v"-eni :eli-ov!

5imeni nu a 'o#t tinut intr$un val de ne#tiinta maiden# decat cetatenii #ovietici cei mai a'ectati! .nitial,

viata a decur# ca in mod obi#nuit in Pripiat, ora#ulcon#truit pentru a$i "a%dui pe an"aatii centralei #i'amiliile ace#tora, #ituat la doar doi kilometri di#tantade Cernobal!

ra#ul a 'o#t evacuat abia la &6 de ore dupa accident,iar localitatile invecinate pe#te cateva %ile! .n Kiev,oamenii #$au bucurat de #arbatoarea de 1 ai, 'ara aavea idee la ce nivel de radiatii #unt epu#i!


10/26

EUROPA OTRAVITA

NOR MORTAL

Ra#pandirea particulelor radioactive ale accidentului dela Cernobal a 'o#t detectata in anii urmatori in intrea"alume! ;otu#i, in a'ara %onelor direct a'ectate de eplo%ie,tarile /uropei de /#t #i candinavia au 'o#t cele maiepu#e in prima #aptamana de dupa accident, de unde #i

in"riorarea cu privire la e'ectele pe termen lun" a#upra#anatatii oamenilor! Cei mai periculo#i i%otopi eliberatiin atmo#'era au 'o#t C#$1&


11/26

eloc de ne"liat a 'o#t contaminarea recoltelor de cereale #ia laptelui de con#um! +tat #trontiul (r$90), cat #i iodul (.$

1&1) #e locali%ea%a in or"ane vitale ale corpului, de unde #untimpo#ibil de eliminat, devenind o #ur#a con#tanta de radiatii#i cau%and cancerul #au alte boli! Cel mai mare pericol e#terepre%entat de acumularea i%otopului .$1&1 in "landa tiroida!

.%otopii pot intra in or"ani#m prin in-alare, ab#orbtie prinpiele #au prin con#um de le"ume contaminate, dar #i de lapte#au carne de la animale care au pa#cut iarba contaminata!

.n drumul #au, norul radioactiv a intalnit diver#e 'ronturi

atmo#'erice, iar precipitatiile au creat a#a$numite %one'ierbinti unde depunerile #i radiatiile a#ociate erau de 10pana la 100 de ori mai mari decat in %onele u#cate invecinate!


12/26

EXPLOZIA A UCIS 30 DE OAMENI IN PRIMA FAZA

/plo%ia Reactorului 4 a uci# in prima in#tanta &0de oameni, din care 28 prin epunere la radiatii!+lte 209 per#oane, implicate in operatiunile decombatere a e'ectelor cata#tro'ei au 'o#t tratate

pentru iradiere acuta> 19 din cele 1&4 de ca%uricon'irmate nu au #upravietuit! Pana in 2004, 36 deoameni au murit din cau%e le"ate de accidentul dela Cernobal!


13/26

TRAGEDIA ERORILOR IN LANT

a producerea accidentului au contribuit mai multecau%e, cea mai importanta 'iind proiectul de'icitaral reactorului! .n %iua tra"ediei, per#onalulcentralei #e pre"atea pentru un te#t de#tul de banal,

#pre a determina cat timp #e vor mai invartiturbinele #i vor mai "enera electricitate, inconditiile intreruperii alimentarii an#amblului!

+#t'el de te#te #e mai 'acu#era atat la Cernobal, cat#i la alte centrale #imilare, in po'ida 'aptului ca #e#tia ca reactoarele devin in#tabile dupa #cadereanivelului de alimentare!


14/26

#erie de actiuni ale operatorilor, intre care de%activareamecani#melor de oprire automata, au precedat initierea te#tului,in prima parte a %ilei de 26 aprilie! Pe ma#ura ce operatoriidiminuau 'luul de racire cu apa a reactorului, productia deener"ie #porea!

Cand #$a incercat oprirea reactorului, care$#i pierdu#e

#tabilitatea din cau%a erorilor precedente, un viciu de proiectarea provocat o cre#tere dramatica a ener"iei! /lementii decombu#tibil radioactiv #$au rupt #i o ma#iva eplo%ie de abur apulveri%at #cutul protector de dea#upra reactorului, eliberandparticule radioactive in atmo#'era!

a doua eplo%ie, produ#a aproape imediat, a aruncat in aer'ra"mente de combu#tibil incande#cent #i "ra'it din mie%,permitand totodata patrunderea oi"enului, care a determinataprinderea "ra'itului! /pertii inca mai di#puta caracterul celeide$a doua eplo%ii!


15/26

MIEZUL INCANDESCENT, OAMENINTARE LATENTA

.n %ilele urmatoare, emi#iile de radiatii au inceput din nou #a #einten#i'ice, na#cand, printre altele, temerea ca mie%ul topit alreactorului va di#tru"e 'undatia, permitand combu#tibiluluinuclear incande#cent #a intre in contact direct cu un re%ervorde apa ei#tent dede#ubtul #tructurii!

/pertii #e mai temeau ca mie%ul va continua #a coboare in #ol,putand #a contamine%e apa care alimenta Kievul, un ora# cu2,3 milioane de locuitori!

?ra'itul a ar# timp de noua %ile, cau%and principala emi#ie departicule radioactive in atmo#'era! Cea mai mare parte amaterialelor eliberate $ tot "a%ul enon, umatate din ce#iul #iiodul ei#tent, precum #i cel putin 3@ din re#tul materieiradioactive din mie%ul Reactorului 4 $ a ca%ut in urul centralei!


16/26

UN COSMAR CARE NU SE MAI TERMINA

BOLI, SUFERINTA SI O AMENINTAREPENTRU GENERATIILE URMATOARE

Cancerul tiroidian #i a'ectiunile neurolo"ice au devenit boli obi#nuite in %onelecontaminate din craina, Ru#ia #i *elaru#! +#ta%i #e adau"a un val decancer al #anului, cataracte #au depre#ii!

.n craina, #peranta de viata a #ca%ut cu 4@pentru barbati #i 1,3@pentru'emei in urma accidentului! Cei mai a'ectati au 'o#t lic-idatorii, rata demortalitate in randul ace#tora inmultindu$#e de %ece ori in perioada 1988$2002!

Potrivit ini#terului ucrainean al ituatiilor de r"enta, 94@ din lic-idatoriirama#i in viata #u'era de diver#e boli, 63!000 din ei 'iind invali%i!

e cealalta parte a 'rontierei, in ora#ul *rian#k, ci'rele #unt #imilare! .n %onacontaminata, mortalitatea e #en#ibil mai mare decat in re#tul di#trictului

*rian#k! in 1992 pana in 1999, ca%urile de cancere tiroidiene la copiii din%onele contaminate au 'o#t de 20 pana la &0 de ori mai multe decat in re#tulRu#iei! Cat prive#te ca%urile de cataracta, ace#tea cre#c cu &0$40@ pe an!


17/26

EVALUARI CONTRADICTORII

Ci'rele o'iciale ale +./+, de numai cateva mii de victime, #unt o"rava #impli'icare a cantitatii de #u'erinta umana, con#idera?reenpeace! edicul ana o%ova, de la #pitalul pediatric din

Rivne, &00 km ve#t de Cernobal, a'irma ca #i#temul imunitar alcelor a'lati la var#ta copilariei in momentul accidentului e#te mult#labit 'ata de cel al "eneratiilor anterioare!

Radiatiile a'ectea%a #i#temul imunitar, circulator #i re#pirator #iprovoaca o cre#tere a incidentei mal'ormatiilor 'etale! .n 'ine,trebuie reamintit ca, in conditiile in care, la Cernobal,radioactivitatea aerului nu depa#e#ete valorile normale, eact #olul

contaminat #i pulberile radioactive raman cea mai mare problema!

Cand va di#parea in#a pericolul radioactivA 5u inainte de un #ecoldupa con#truirea noului #arco'a", #pune .ulia aru#ici, purtatorde cuvant al centralei, aratand ca #tocarea de'initiva a re%iduurilorradioactive nici macar n$a 'o#t luata in con#iderare!


18/26

JUNGLA IN ZONA INTERZISA.n ciuda temerilor #i predictiilor cata#tro'ale,

%ona de eclu%iune de la Cernobal, intin#a pe o

#upra'ata de 4!000 de kilometri patrati, adevenit in 20 de ani o incredibila re%ervatienaturala!

Periculo# de radioactiva, acea#ta %ona a 'o#tevacuata #i inc-i#a, la#and natura #a$#i reintre

in drepturi! .n 1998, in %ona de eclu%iune au'o#t introdu#i 1< cai din ra#a Preval#ki, a#ta%iei#tand aici un e'ectiv de circa 80$90 de capete!

.ntr$o #in"ura %i, vi%itatorii pot vedea elani,vulpi, vidre, ca#tori, mi#treti, ber%e cenu#ii #au

acvile tipatoare, #pecie a'lata pe cale dedi#paritie! Cu cat pre%enta umana e#te mairedu#a, cu$atat animalele #unt mai 'ericite #i #ereproduc cu o mai mare 'recventa! /#te ocon#tatare a tuturor epertilor, biolo"ilor,ornitolo"ilor #i %oolo"ilor care #tudia%a ace#t'enomen!


19/26

aboratorul international de radioecolo"ie de laCernobal a reali%at de curand un recen#amant care aidenti'icat 400 de #pecii di'erite, intre care 280 de

#pecii de pa#ari, multe dintre ele 'iind c-iar dintre celepe cale de di#paritie! Pro'etiile apocaliptice de#preaparitia mon#trilor mutanti nu#$au implinit!

utantii nu au #emanat niciodata cu ceea ce de#criapre#a #i au murit 'oarte repede, eplica un #peciali#tornitolo" ucrainean!

e 'apt, mediul a #u'erit mai multe 'a%e de adaptare!.n prima 'a%a, care a durat un an, au murit plantele #ianimalele cele mai epu#e radiatiilor! + 'o#t ca%ulpadurii ro#ii, o padure de pini care a 'o#t taiata #iin"ropata!


20/26

SARCOFAGUL CIURUIT: 1.000 MPDE FISURI

.n urma eplo%iei a 'o#t con#truit un uria# #arco'a", conceput ca #a i%ole%ereactorul di#tru# #i #a #tope%e emi#ia de radiatii in atmo#'era! ;otu#i con#tructiaridicata in pripa incepe #a cede%e in anumite locuri #i #a la#e loc radiatiilorletale! ?aurile #i 'i#urile din "i"antica #tructura in#umea%a dea 1!000 de metripatrati! nele dintre ace#tea #unt #u'icient de lar"i incat #a permita trecereaunei ma#ini!

=i#urile #unt alimentate #i de caldura inten#a din interiorul reactorului, care arama# la un nivel de pe#te 200 de "rade Cel#iu#! Peretii #arco'a"ului, pro#tcon#truiti, incep #a #e 'aramite%e!

=aptul ca doar &$3@din materialul nuclear ori"inal a 'o#t etra# in 1986, la#and216 tone de uraniu #i plutoniu in"ropate in reactor, e#te un indiciu in'rico#ator

ca eplo%ia de la Cernobal nu a 'o#t 'inalul unei cata#tro'e, ci doar un inceput!

amenii de #tiinta #unt de acord a#ta%i ca #arco'a"ul #e va prabu#i in cele dinurma, iar atunci #e va produce o #i mai mare emi#ie de radiatii decat in 1986!oclul #arco'a"ului, con#truit din 20!000 de tone de ciment, e#te pe cale #a #eprabu#ea#ca intr$un ame#tec de lava radioactiva #i pulberi!


21/26

ava #$a 'ormat din 'u%iunea combu#tibilului in #tare lic-ida, a cimentului#i pra'ului! ormantul de ciment a 'o#t conceput #a dure%e pentrutotdeauna, in#a a inceput #a #e deteriore%e dupa cinci ani! talpii cladiriicare adapo#tea reactorul #unt in pericol #a #e prabu#ea#ca, amenintand

epul%area de rama#ite prin #arco'a"!

+ce#tea ar putea atin"e Reactorul & alaturat, dand na#tere unei reactii inlant! .n interior #e a'la


22/26

"CERNOBL, CONSECINELECATASTROFEI ASUPRA OAMENILORI MEDIULUI"Cartea se bazeaz pe informaii solide - date din domeniul sntii, studiiradiologice i rapoarte tiinifice- un total de 5.000. Cartea concluzioneazc, bazndu-se pe toate aceste informaii disponibile acum, aproximativ985.000 de oameni au murit de cancer cauzat de accidentul de la Cernobl.

Acest lucru s-a ntmplat ntre 1986 i 2004.

De asemenea, datele din carte prevd c alte mori vor urma. Carteadiscrediteaz informaiile transmise pe site-ul Ageniei Internaionale de

Energie Atomic (AIEA) care arat c doar 4.000 de persoane ar fi fost ucisedin cauza efectului norului radioactiv de la catastrofa de la Cernobl.

"Informaiile tragice dezvluite de noul studiu care demonstreaz c aproape

un milion de oameni au murit din cauza toxicitii care a urmat accidentuluide la Cernobl ar trebui s fie un semnal de alarm pentru toi oamenii dinlume pentru a forma o petiie care s le cear guvernelor s amne industriaactual ce urmrete renaterea energiei nucleare. Ajutat de o agenie

AIEA corupt, lumea a fost supus unei masive nelciune cu privire ladaunele cauzate cu adevrat la Cernobl ",a spus Alice Slater, reprezentantla New York a Fundaiei Pacea Erei Nucleare.


23/26

EFECTELE RADIOACTIVERESIMITE LA NIVEL GLOBAL

Cartea ofer detalii despre rspndirea toxinelor radioactive. n acea perioadau fost emise de milioan de Curie, o cantitate de sute de ori mai mare dectefectul bombei atomice de la Hiroshima i Nagasaki.

Cele mai multe efecte au avut loc n regiunile cele mai apropiate de catastrof -Ucraina, Belarus i Rusia. Totui, se specific n carte, efectul a fost resimit

peste tot n lume avnd n vedere c vnturile i-au schimbat direcia astfel cemisiile radioactive au fost purtate pe o suprafa enorm a globului. Emisiileradioactive din aer conineau Cesiu 137, Plutoniu, Iod-131 i Stroniu.

Alte ri incluse pe harta radioactivitii produse de accidentul de la Cernoblsunt: Bulgaria, Finalnda, Frana, Germania, Grecia, Italia, Polonia, Suedia i

Marea Britanie. Msurtorile radioactive arat c aproximativ 10% din toxineau czut n Asia, mai multe zone din estul Turciei i n centrul Chinei. Nord-vestul Japoniei a fost de asmenea afectat, spune cartea.

De asemenea, urme ale toxicitii de la Cernobl au fost gsite n fluviul Nil dinAfrica. Zone din America de Nord au fost afectate de prima explozie care aformat un nor toxic ce s-a ridicat la aproximativ 10 km.


24/26

Datele din carte arat c mai puin de 20% din copiii din Ucraina,Belarus i Rusia sunt cu adevrat sntoi dup accidentul nuclearde la Cernobl. Un studiu al impactului asupra geneticii arat c aavut loc o cretere a "mutaiilor cromozomiale" acolo unde a ajuns

efectul exploziei, iar acestea vor continua pentru apte generaii,astfel c, se scrie n carte, consecinele genetice ale catastrofei voravea impact asupra a sute de milioane de oameni.

Ct privete cancerul cauzat de explozie, lista ncepe cu populaia

din Belarus. "Pentru perioada 1900-2000 mortalitatea din cauzacancerului a crescut cu 40%". Potrivit datelor legate de cancer lanivel mondial, mortalitatea pentru perioada dup 24 aprilie 1986

pn la sfritul anului 2004 a fost estimat la 985.000 de oameni.

Impactul norului de precipitaii radioactive asupra florei i faunei :Cartea cerceteaz de asmenea i impactul catastrofei asupraplantelor i animalelor, efectele de la Cernobl cauznd mutaii alespeciilor n teritoriile contaminate. i la animale s-au resimitaceleai probleme de sntate precum la oameni - cretereatumorilor, imunodeficiene i scderea speranei de via.


25/26

n capitolul su final, cartea declar c explozia de la Cernobl afost cea mai mare catatrof tehnologic din istoria omenirii ianalizeaz obstacolele care au stat n calea raporuluiadevratelor consecine ale exploziei, concentrndu-se pe

organizaiile AIEA i OMS care, susin autorii, protejeazindustria i nu publicul.

Cartea se sfrete cu un citat al preedintelui american John F.Kennedy din 1963 care cere s se pun capt testrii de arme

nucleare. Autorii spun c accidentul de la Cernobl demonstreazc industria nuclear este pregtit s pun n pericol sntateaoamenilor i mediul.

De asemenea, doctorul Dimitro Grodzinsky, director al ComisieiNaionale de Protecie Radioactiv din Ucraina a scris n prefaacrii c cei care i-au cerut scuze pentru catastrofa energiei

nucleare au ncercat s ascund efectele reale nc din momenuln care s-a produs accidentul. Cartea"ofer cea mai mare imai complet colecie de date privind consecinelenegative de la Cernobl asupra sntii oamenilor imediului..Principala concluzie a crii este aceea c este

imposibil i foarte greit s uitm de Cernobl."


26/26

cernobîl proiect

Documents