cercetĂtor: conf. univ. dr. liliana crĂciun ase bucureŞti

Economia Transferului de Cunoaştere în Dezvoltarea Durabilă şi Protecţia MediuluiPrograme postdoctorale în avangarda cercetării de excelenţă în tehnologiile societăţii

informaţionale şi dezvoltarea de produse şi procese inovativePOSDRU/89/1.5/S/56287

CERCETĂTOR:CONF. UNIV. DR. LILIANA CRĂCIUNASE BUCUREŞTI

RAPORT DE CERCETARE FINALDEZVOLTARE ECONOMICĂ LOCALĂ

ÎN CONTEXTUL REGIONALIZĂRII.EFECTE, CONSTRÂNGERI ŞI SEMNIFICAŢII

TUTORE:PROF. UNIV. DR. DOREL AILENEI

BUCUREŞTI, 2012

DEZVOLTARE ECONOMICĂ LOCALĂ ÎN CONTEXTUL REGIONALIZĂRII. EFECTE, CONSTRÂNGERI ŞI SEMNIFICAŢII

Obiectivul general: Formarea profesională continuă prin facilitarea participării comunităţilor locale dezavantajate din punct de vedere al accesului la informaţie la societatea bazată pe cunoaştere, în acord cu strategia guvernamentală de integrare în Uniunea Europeană.

Obiectiv Componenta 1: îmbunătăţirea accesului la mijloacele de Tehnologia Informaţiei şi Comunicaţiilor, susţinerea de activităţi menite să crească potenţialul pentru acumularea cunoaşterii prin mijloacele Tehnologiei Informaţiei şi Comunicaţiilor (TIC); creşterea calităţii procesului educaţional prin integrarea şi extinderea mijloacelor de tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor (TIC) în procesul didactic şi formarea resurselor umane la nivel local.

Obiectiv Componenta 2: preluarea de modele, adaptarea culturală, elaborarea de strategii şi planuri locale de dezvoltare economică în contextul crizei economice financiare mondiale.

Obiectiv Componenta 3: crearea unei platforme inter-disciplinare a dezvoltării economice, abordare în care psiho-economicul devine un instrument de a face ştiinţa economică să lucreze pentru individ şi individual”: www.economie.wgz.ro

OBIECTIVELE PROIECTULUI


1. documentare la bibliotecile ASE, ESSEC Business School, Academia Română, Institutul de Cercetare a Calităţii Vieţii precum şi documentarea pe siteuri specializate2. documentarea cu privire la modele de dezvoltare locală din Franţa, Europa de Est, UK3. participarea la dezbaterile organizate cu prilejul unor evenimente precum conferinţe şi simpozioane desfăşurate în ţară şi străinătate4. Întâlnirea şi participarea la discuţii cu profesorul supervisor, cu profesorul coordonator din partea ESSEC Business School – Radu Vranceanu, în perioada stagiului de mobilitate desfăşurat la această universitate in perioada: 24.06.2012 – 23.07.2012. 5. Participarea la discuţii cu profesori din cadrul ESSEC Business School: – Carmen Stefanescu, Mark Demange, Andrei Filip, Guillaume Chevillon6. Participarea la seminarii de cercetare din cadrul ESSEC Business School. 7. Realizarea unui stagiu de mobilitate in perioada: 24.06.2012 – 23.07.2012, ESSEC Business School, Cergy - Pontoise Cedex, Franţa.

ACTIVITĂŢILE ASOCIATE


Fig. 1. Dezvoltare locală - conflict de pieţeSursa: Sideri, 1997, p. 38

Sunt identificate trei niveluri ale pieţelor - pieţele financiare, pieţele cu bunuri şi servicii şi pieţele forţei de muncă. Fiecare dintre acestea se mişcă cu o viteză diferită faţă de integrarea globală. Pieţele financiare sunt deja foarte strâns integrate la nivel internaţional. Nicio „piaţă de capital naţională” individuală nu poate avea o existenţă independentă durabilă.


În România pentru a obţine o politică armonioasă de dezvoltare teritorială comparativă cu cele din Uniunea Europeană s-au creat 8 regiuni de dezvoltare.

Obiectivele dezvoltarii regionale: Obiectiv 1: promovarea dezvoltării structurale şi acomodării

zonelor subdezvoltate la nivel regional, respectiv regiunile cu PIB pe cap de locuitor < 75% din media UE.

Obiectiv 2: reconversia economică şi socială a regiunilor care se confruntă cu probleme structurale, în general, acest obiectiv va fi destinat zonelor care se confruntă cu schimbări economice, zone rurale în declin, regiuni piscicole dezavantajate şi zone urbane care se confruntă cu dificultăţi.

Obiectiv 3: dezvoltarea resurselor umane la nivel local în contextul regionalizării. Aceste obiective pot fii realizate prin: convergenţă, competitivitate regională, locuri de muncă şi cooperare teritorială.

REGIUNILE DE DEZVOLTARE REGIONALĂ ÎN ROMÂNIA


Regiunile de dezvoltare din România sunt incluse în nivelul NUTS II- Nomenclature des Unite Territoriale Statistiques (nivelului NUTS I îi corespunde teritoriul naţional, şi celui NUTS III, judeţele).

Fiecare regiune de dezvoltare dispune de minim 2 milioane de locuitori, excepţie fiind Regiunea Vest cu 1.959.985 locuitori.

Metode de cercetare aplicate: metoda analitică cartografierea metoda statistică metodele modelului

Analiza constă în selectarea şi descrierea unui set de indicatori "măsurători" pentru competitivitatea regională, capabili de a arăta situaţia regiunii din punct de vedere metric (suprafaţa, numărul de locuitori), dar şi din punct de vedere al atributului (PIB / locuitor, procent al populaţiei cu studii superioare, etc).

REGIUNILE DE DEZVOLTARE REGIONALĂ ÎN ROMÂNIA

Fig. 2. Regiunile de dezvoltare în România.

1 Nord-Est, 2 Sud-Est, 3 Muntenia de Sud, 4 Sud-Vest, 5 Nord-Vest, 7 Centru, 8 Bucuresti-Ilfov Sursa: Carta verde, Politica de Dezvoltare Regională, Bucureşti, Guvernul român, 1997.


Fig. 3. PIB /regiuni.

Sursa: Anuarul Statistic Român 2008



Un model de creştere economică este dificil de măsurat, cu toate acestea, se pot descrie caracteristicile generale ale modelului de creştere economică al unei naţiuni prin selectarea mai multor indicatori. Aceşti indicatori ajută la determinarea modelului de creştere economică prin:

Măsurarea calităţii creşterii economice Compararea creşterii calităţii în diferite domenii Analiza calitativă de formare a modelului de crestere economică.

Principii de construire a unui sistem de indicatori:- O natură ştiinţifică prin care sistemul de indicatori trebuie să reflecte cu acurateţe caracteristicile generale ale modelului de creştere economică a unei zone şi să evite suprapunerea cu indicatori statistici actuali;- Universalitatea şi comparabilitatea prin care indicatorii de creştere economică ar trebui să fie capabili să măsoare fiecare etapă de dezvoltare;- Simplitatea prin care indicatori trebuie să fie integrabili cu metodele statistice existente şi să se bazeze pe datele statistice ale unui sistem naţional de contabilitate.

SISTEMUL DE INDICATORI


Indicatori economici PIB / cap de locuitor, rata de creştere a PIB, productivitatea muncii (PIB / populaţie ocupată), exporturile nete, investiţiile străine, numărul de companii/1000 locuitori şi venitul net/cap de locuitor. Indicatori socio-demografici rata de ocupare a forţei de muncă, indicele de viaţă medie (% din media naţională) şi ponderea populaţiei ocupate cu nivel de învăţământ superior. Indicatori de cercetare-inovare costurile de cercetare (dezvoltare) (% din PIB), ocuparea forţei de muncă în sectorul cuaternar (% din total) şi numărul de brevete înregistrate (% din totalul cererilor). Indicatorul de competitivitate regională reprezintă media ponderată a celor trei grupuri principale de indicatori, modelul Grupul de Economie Aplicată (2007).

INDICATORI STRUCTURALI ANALIZAŢI

Fig. 4 - Comparaţie între PIB regional şi media UESursa: Comisia Europeană “Economic Forecast Spring 2009”


Regiunea cea mai puţin dezvoltată este regiunea - Nord - Est având PIB-ul regional puţin peste un sfert din media Uniunii Europene. Regiunea Bucureşti –Ilfov cu un PIB reprezentând peste 90% din media UE, reprezintă cea mai dezvoltată regiune fiind urmată de regiunea Vest cu o valoare sub jumătate din media UE. Tot în primele 10 cele mai sărace regiuni din UE27 se afla şi cele trei regiuni din sud, având un PIB mai mic de o treime din medie.

Fig. 5 Distribuţia populaţiei şcolare, pe regiuni de dezvoltare, în anul şcolar/universitar 2010-2011


Sursa: Cercetarea statistică asupra forţei de muncă în gospodării (AMIGO).

În anul şcolar/universitar 2010 / 2011, pe regiuni de dezvoltare, populaţia şcolară cuprinsă în toate nivelurile de educaţie era distribuită astfel: Nord-Est – 17,6%; Nord-Vest – 13,2%; Sud-Muntenia – 13,0%; Bucureşti-Ilfov – 12,8%; Centru şi Sud-Est – cu câte 12,1%; Sud-Vest Oltenia – 10,0%; Vest – 9,2%. Sursa: Anuarul Statistic, 2010.


Fig. 6 Rata netă de cuprindere, pe regiuni de dezvoltare şi medii de rezidenţă,

în anul şcolar/universitar 2010-2011

În anul şcolar/universitar 2010 - 2011, pe regiuni de dezvoltare, valori scăzute ale ratei nete de şcolarizare s-au înregistrat, astfel: Sud-Muntenia (60,0%), atingând un minim în judeţul Giurgiu (52,8%) şi Sud-Est (60,9%), cu un minim de 52,0% în judeţul Vrancea. La polul opus se află regiunea Bucureşti-Ilfov, unde rata netă de cuprindere a înregistrat valoarea de 82,7% (90,0% în municipiul Bucureşti). Sursa: Anuarul Statistic, 2010.




Fig. 7 Rata şomajului BIM, pe regiuni de dezvoltare



Fig. 8 Rata de ocupare a populaţiei în vârstă de muncă, pe regiuni de dezvoltare


Analiza comparativă a Regiunilor de Dezvoltare evidenţiază, după 1990, un proces de creştere a disparităţilor de dezvoltare economică şi socială între regiuni. Diferenţele de dezvoltare dintre cea mai dezvoltată Regiune (Bucureşti - Ilfov) şi cea mai puţin dezvoltată (Regiunea Nord-Est), în termeni de PIB/locuitor, au crescut de aproape trei ori. Indicatorul IDU al Natiunilor Unite demonstrează că dezvoltarea socială a ţărilor BRICS întârzie faţă de dezvoltarea economică. O posibilă variantă este să se schimbe prioritizarea creşterii economice naţionale către dezvoltare eficientă şi sustenabilă simplu pentru o mărire rapidă a PIB-ului.Mutarea strategiei de dezvoltare economică de la viteză la calitate, sustenabilitate şi eficienţă sunt foarte importante pentru a putea menţine creşterea şi a "prinde din urmă" economiile dezvoltate. Există diferenţe mari de dezvoltare atât între statele membre cât şi între regiunile din interiorul acestora. Aceste diferenţe de dezvoltare s-au adâncit odată cu aderarea celor zece state în 2004, a României şi Bulgariei în 2007. Astfel una dintre cele mai prospere regiuni ale Europei (Londra) are un PIB pe locuitor de nouă ori mai mare decât cel înregistrat în cele mai sărace regiuni ale României.

CONCLUZII FINALE


Prioriăţile României pentru o dezvoltare la nivel regional sunt:1. Însuşirea şi aplicarea principiilor dezvoltării durabile ca bază

conceptuala a planificării strategice şi politicilor publice. 2. Stabilirea unui profil de ţară specific şi punerea în valoare a

avantajelor competitive reale ale României.3. Modernizarea structurilor statului.4. Accentuarea importanţei capitalului uman pentru dezvoltarea

economică şi socială.5. Iniţierea unor dezbateri naţionale care sa aibă ca rezultat

adoptarea de măsuri legislative şi politici publice vizând implementarea conceptului de dezvoltare durabilă, identificarea de noi resurse, inclusiv prin parteneriate public-privat, atragerea de investiţii şi stimularea unor formule asociative pentru crearea de locuri de muncă stabile şi bine remunerate şi pentru îmbunătăţirea calităţii vieţii.

6. Promovarea unei politici externe active, coerente şi demne în cadrul UE şi NATO precum şi în relaţiile cu alte state.

CONCLUZII FINALE


Evaluarea disparităţilor spaţiale este influenţată de alegerea dimensiunii indicatorilor şi a perioadei de timp avute în vedre; politica regională europeană se bazează pe date colectate pentru serii de timp scurte, de regula mai mici de 10 ani, ceea ce face ca schimbările structurale profunde, evoluţia matricilor spaţiale ce are loc de-a lungul unor perioade de timp mai îndelungate să nu poată fi surprinsă în lipsa unei analize pe niveluri diferite a elementelor sistemului integrativ al Uniunii Europene.

Analiza disparităţilor regionale cu indicatori structurali ce înglobează nu doar dimensiunea economică, ci şi aspecte sociale, demografice, privind educaţia şi starea mediului relevă existenţa unor tipare teritoriale divergente faţă de cele observate analizând strict produsul regional raportat la populaţie.

Ciclul de schimbări în topul economiei a început în anul 2000 şi va dura 30 de ani. În această perioadă, PIB-ul mondial va creşte cu un ritm mediu anual de 3,5% şi va ajunge la 129 mii de miliarde dolari în 2030 (dolari la valoarea din 2009), dublu faţă de nivelul din prezent.

După câte am putut vedea, economiile statelor cresc şi descresc de la un an la altul, concurenţa dintre ele fiind una acerbă. Previziunile făcute de marii economişti arată că topul celor zece mari puteri ale lumii se poate schimba oricând, prin inversarea poziţiilor dintre statele deja existente în top, cât şi prin introducerea de noi state, fiecare dorind deţinerea influenţei totale.

CONCLUZII FINALE


identificarea trăsăturilor şi caracteristicilor: creştere, dezvoltare economică, dezvoltare locală, modele ale dezvoltării economice;

dezvoltarea durabilă în contextul globalizării;

analiza experienţei Franţei în domeniul politicilor ocupaţionale şi a măsurilor adoptate în vederea depăşirii crizei actuale;

realizarea unei comparaţii între principalele modele ale dezvoltării economice;

identificarea principalelor cerinţe impuse de economia cunoaşterii în dezvoltarea economică durabilă şi modul de aplicare a acestora în ţările dezvoltate;

evidenţierea unor măsuri de acţiune pentru România în domeniul dezvoltării locale, al creşterii competitivităţii şi productivităţii muncii.

ORIGINALITATEA, RELEVANŢA ŞI ACTUALITATEACONŢINUTULUI ŞTIINŢIFIC


Perioada desfăşurării stagiului: 24.06.2012 – 23.07.2012

Instituţia: ESSEC Business School, Cergy - Pontoise Cedex, Franţa

OBIECTIVE URMĂRITE

realizarea unor comparaţii în spaţiul Uniunii Europene (Franţa şi alte ţări europene) cu privire la dezvoltarea regională şi modul de alocare a resurselor; identificarea trăsăturilor pieţei muncii din Franţa şi a politicilor şi strategiilor adoptate în domeniul ocupării; analiza efectelor crizei economice asupra pieţei muncii din Franţa; identificarea politicilor regionale adoptate de Uniunea Europeană.

OBIECTIVELE STAGIULUI DE MOBILITATE


* participarea la o conferinţă internaţională, organizată în Uniunea Europeană: Florenţa (Italia): Local economic development - a way out of global crisis.; Liliana Crăciun: International Journal of Arts&Sciences (IJAS); 19-22 June 2012. * participarea la o conferinţă internaţională, organizată în Romania: Sibiu (România): CHALLENGES AND OPPORTUNITIES OF ECONOMIC RECOVERY; Liliana Craciun: 19th International Economic Conference - IECS 2012 "THE PERSISTENCE OF THE GLOBAL ECONOMIC CRISIS: CAUSES, IMPLICATIONS, SOLUTIONS” June, 2012; * înscrierea la o conferinţă organizată în România, în cadrul Facultăţii de Economie din ASE Bucureşti, "Cadrul conceptual al economiei post-criză", cu tema: Crizele prezentului – financiară, de mediu, de dezvoltare, ce va avea loc în perioada 23-24 noiembrie 2012; * publicarea unei lucrări de sinteză în limba engleză (coautor), cu titlul "Current Demands and Perspectives on the Social and Economic Development of Romania”, cu privire la situaţia României în contextul economic actual, Editura Printech, Bucuresti, 2012, ISBN 978-606521-885-7, 18 pagini- Liliana Crăciun. * diseminarea informaţiilor prin intermediul site-ului nou creat: www.economie.wgz.ro

CONTRIBUŢIA CERCETĂRII LA ATINGEREA OBIECTIVELOR GENERALE ALE PROIECTULUI


Metodele de ceretare folosite: analiza retrospectiva sinteza perspectiva filiaţiunea de idei metoda statistică

Totodată cercetarea a avut la bază şi experienţa acumulată prin desfăşurarea stagiului de mobilitate la ESSEC Business School, Cergy - Pontoise Cedex, Franţa, care a presupus realizarea de discuţii cu specialişti în domeniu, accesul la diverse baze de date şi la biblioteca universităţii:

1. Colectarea de date şi familiarizarea cu bazele de date Worldscope, DataStream, Compustat, Thomson One Baker.2. Participarea la seminarii de cercetare din cadrul ESSEC Business School.3. Discuţii cu profesori cercetători din cadrul ESSEC Business School.4. Participarea la cursuri susţinute de profesorul coordonator Andrei Filip.

METODOLOGIA CERCETĂRII


Interacţiunea cu ceilalţi cercetători s-a realizat prin:

participarea la întâlnirile cu tutorele, în cadrul cărora s-au dezbătut probleme precum: procesul de dezvoltare economică locală în contextul globalizării, efectele, constrângerile şi semnificaţiile dezvoltării locale;

studiul documentelor încărcate pe platformă de către colegi şi echipa managerială;

actualizarea periodică a paginii personale, prin adăugarea lucrărilor sau abstractelor trimise la diferite conferinţe din ţară şi străinătate;

actualizarea rezultatelor cercetării prin postarea pe platformă a articolelor şi studiilor publicate în reviste de prestigiu şi în cadrul unor conferinţe internaţionale, organizate în ţară sau în străinătate şi a citărilor care evidenţiază impactul rezultatelor cercetării;

comunicarea pe platformă cu ceilalţi colegi, prin adăugarea de comentarii cu privire la prezentările colegilor.

METODOLOGIA CERCETĂRII


VĂ MULŢUMESC !

CERCETĂTOR:CONF. UNIV. DR. LILIANA CRĂCIUN

ASE BUCUREŞTI

CERCETĂTOR:VIZITAŢI SITE-UL

www.economie.wgz.ro

cercetĂtor: conf. univ. dr. liliana crĂciun ase bucureŞti

Documents