cercetări Și studii asupra diferențelor bazate pe gen În ceea ce privește profesiile, cariera...

8/20/2019 Cercetări Și Studii Asupra Diferențelor Bazate Pe Gen În Ceea Ce Privește Profesiile, Cariera Și Veniturile

1/128


2/128

FARMEC- Femei Asistate pentru Reuita pe Piaa Muncii i Evoluia înCarier POSDRU/144/6.3/S/128920

Proiect conanţat din Fondul Social European prinProgramul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013

„Investeşte în oameni”

CERCETRI I STUDII ASUPRA DIFERENELORBAZATE PE GEN ÎN CEEA CE PRIVETEPROFESIILE, CARIERA I VENITURILE

Elaborat de:Mihai eitan

Cornelia Rotaru PH.D Adrian Razvan Neagu Angelidi Vasiliki.

2014


3/128

Cuprins Lista tabelelor

Lista gurilor

Lista anexelor

1. Introducere........................................................................................................................................................................1

1.1. Integrarea cercetărilor i studiilor asupra diferențelor bazate pe gen în ceea ce privete profesiile, cariera iveniturile în cadrul proiectului F.A.R.M.E.C..................................................................................................................................1

1.2. Prezentarea conținutului cercetărilor i studiilor asupra diferențelor bazate pe gen în ceea ce priveteprofesiile, cariera i veniturile.......................................................................................................................................................2

2. Analiza comparativă a diferențelor de gen în țările membre ale Uniunii Europene..............................................................7

2.1. Recomandări ale Uniunii Europene de promovare a egalităţii de gen ca mecanism de sprijinire aeconomiei în vederea depăşirii crizei............................................................................................................................................7

2.1.1. Concluzii pentru țările membre ale Uniunii Europene......................................................................7

2.1.2. Recomandări de promovare a egalităţii de gen ca mecanism de sprijinire a economiei în vederea

depăşirii crizei.................................................................................................................................................................................8

2.1.3. Referiri cu privire la România.............................................................................................................9

2.2. Diferențe de gen în țările membre ale Uniunii Europene...................................................................................9

2.2.1. Independența economică egală..........................................................................................................9

2.2.1.1. Populație.................................................................................................................................9

2.2.1.2. Rata de ocupare......................................................................................................................9

2.2.1.3. Ocupare cu timp parțial.......................................................................................................10

2.2.1.4. Munca cu caracter temporar...............................................................................................10

2.2.1.5. Activitate pe cont propriu....................................................................................................10

2.2.1.6. omaj......................................................................................................................................11

2.2.1.7. omaj pe termen lung.........................................................................................................11

2.2.1.8. omajul în rândul tinerilor...................................................................................................11

2.2.1.9. Părăsirea timpurie a educației............................................................................................12

2.2.1.10. Gradul de dependență a vârstnicilor..................................................................................12

2.2.2. Egalitate în luarea deciziilor..............................................................................................................12

2.2.2.1. Situaţia la nivelul marilor companii cotate la bursă.........................................................12

2.2.2.2. Situaţia la nivelul instituţiilor nanciare............................................................................13

2.2.2.3. Situaţia la nivelul Comisiei i Parlamentului European..................................................14

2.2.2.4. Situaţia la nivelul mediului politic din țările membre ale Uniunii Europene...................14

2.2.2.5. Situaţia la nivelul administraţiei Uniunii Europene..........................................................14

2.2.2.6. Situația la nivelul administraţiilor publice naționale.........................................................15

2.2.2.7. Situaţia existentă la nivelul sistemului judiciar european...............................................15

2.2.2.8. Situația în organizațiile de parteneri sociali......................................................................16

2.2.3. Salarii egale pentru muncă egală i muncă de valoare egală.......................................................16


4/128

2.2.4. Demnitate, integritate i încetarea violenței împotriva femeilor....................................................17

2.2.5. Egalitatea de gen în acțiunile externe..............................................................................................18

2.2.6. Clasamentul mondial al decalajului între femei i bărbați 2013.....................................................19

3. Analiza diferențelor de gen în Grecia............................................................................................................................21

3.1. Cadrul legislativ privind egalitatea între bărbați i femei în Grecia.............................................................21

3.2. Independența economică egală în Grecia......................................................................................................21

3.2.1. Populația.............................................................................................................................................21

3.2.2. Piața forței de muncă în Grecia.........................................................................................................22

3.2.3. Evoluția ocupării i omajului...........................................................................................................24

3.2.4. Educația i formarea profesională a femeilor..................................................................................25

3.2.5. Riscul de faliment pentru femei i bărbați.......................................................................................26

3.2.6. Caracteristicile populației expuse riscului de sărăcie....................................................................26

3.3. Egalitate în luarea deciziilor.............................................................................................................................26

3.3.1. Reprezentarea femeilor în procesul decizional i poziții sociale importante...............................26

3.3.2. Segregarea pieței forței de muncă. Tradiții i stereotipuri ..........................................................27

3.3.3. Reprezentarea femeilor în mass-media locală (exemple pozitive i exemple ale stereotipurilorde gen sau sexiste).......................................................................................................................................................................28

3.4. Diferențe de gen privind remunerarea.............................................................................................................28

3.5. Diferențe de gen privind cariera profesională...............................................................................................29

3.6. Diferențe de gen privind antreprenoriatul......................................................................................................29

3.7. Proluri de inegalitate pe piața muncii în Grecia i modalități de ameliorare a acestora.........................31

3.8. Factori de inuență asupra disparităților de gen în Grecia..........................................................................32

3.8.1. Armonizarea vieții profesionale cu viața privată.............................................................................32

3.8.2. Bariere sociale i culturale - prezentarea realității elene...............................................................33

4. Analiza diferențelor de gen în România..................................................................................................................................35

4.1. Analiza diferențelor de gen la nivel național..................................................................................................35

4.1.1. Independența economică egală........................................................................................................35

4.1.1.1. Populație................................................................................................................................35

4.1.1.2. Piața forței de muncă în România.......................................................................................35

4.1.1.3. Rata de ocupare...................................................................................................................36

4.1.1.4. Ocupare cu timp parțial.......................................................................................................37

4.1.1.5. Munca pe perioada determinată.........................................................................................38

4.1.1.6. Activitate pe cont propriu...................................................................................................38

4.1.1.7. omaj.....................................................................................................................................38

4.1.1.8. omaj pe termen lung.........................................................................................................39

4.1.1.9. Părăsirea timpurie a educației............................................................................................39

4.1.1.10. Absolvenți de învățământ terțiar........................................................................................39


5/128

4.1.1.11. Gradul de dependență a vârstnicilor .................................................................................40


4.1.2.1. Situaţia la nivelul marilor companii cotate la bursă.........................................................40

4.1.2.2. Situaţia la nivelul instituţiilor nanciare............................................................................40

4.1.2.3. Situaţia la nivelul mediului politic din România – Parlament..........................................40

4.1.2.4. Situaţia la nivelul mediului politic din România – Guvern...............................................41

4.1.2.5. Situaţia la nivel judiciar în România...................................................................................42

4.1.2.6. Situația la nivelul partenerilor sociali................................................................................43

4.1.3. Salarii egale pentru muncă egală i muncă de valoare egală........................................................44

4.1.4. Demnitate, integritate i încetarea violenței împotriva femeilor....................................................46

4.2. Analiza diferențelor de gen în plan local........................................................................................................47

4.2.1. Independența economică egală........................................................................................................47

4.2.1.1. Populație................................................................................................................................47

4.2.1.2. Piața forței de muncă la nivelul regiunilor de dezvoltare analizate................................48

4.2.1.3. Rata de ocupare în regiunile de dezvoltare analizate......................................................48

4.2.1.4. Număr i pondere femei în agricultura de subzistență....................................................50

4.2.1.5. omaj.....................................................................................................................................52

4.2.1.6. Absolvenți de învățământ terțiar........................................................................................53

4.2.1.7. Rata abandonului colar la nivel local...............................................................................53


4.2.2.1. Reprezentarea femeilor şi a bărbaţilor în alegerile pentru autorităţile administraţieipublice locale................................................................................................................................................................................54

4.2.2.2. Situaţia la nivel judiciar în plan local.................................................................................53

4.2.3. Salarii egale pentru muncă egală i muncă de valoare egală........................................................57

5. Inuențe asupra diferențelor de gen în societate........................................................................................................58

5.1. Segregarea pe piața muncii - tradiții i stereotipuri......................................................................................58

5.1.1. Considerații generale privind segregarea pe piața muncii.............................................................58

5.1.2. Discriminarea la locul de muncă. Tradiții i stereotipuri................................................................58

5.1.3. Unele moduri de eliminare a stereotipurilor de gen la nivelul locurilor de muncă......................59

5.2. Inegalități între bărbați i femei pe piața muncii în România.......................................................................60

5.2.1. Cum este percepută discriminarea la angajare între bărbați i femei...........................................60

5.2.2. Perspective de carieră, tipologii motivaționale...............................................................................60

5.2.3. Orientarea privind profesia i cariera...............................................................................................61

5.3. Diferențe de gen privind antreprenoriatul în România..................................................................................63

5.3.1. Considerații generale.........................................................................................................................63

5.3.2. Tendințele antreprenoriatului în România.......................................................................................63

5.3.3. Principale surse de nanțare a antreprenoriatului în România.....................................................64


6/128

5.3.4. Factori care inuențează activitatea femeilor antreprenor.............................................................64

5.3.5. Antreprenoriatul feminin tânăr..........................................................................................................65

5.4. Concilierea vieții profesionale cu viața privată.............................................................................................66

5.4.1. Considerații generale.........................................................................................................................66

5.4.2. Reconcilierea vieții de familie/private i a vieții profesionale în România...................................67

5.4.3. Prestații de asigurări sociale în România........................................................................................67

5.4.4. Benecii pentru susţinerea copilului şi a familiei...........................................................................68

5.4.5. Reglementări exibile ale Codului Muncii privind raporturile de muncă în România.................69

6. Anexe

7. Bibliograe


7/128


8/128

Tabel 4.4. Distribuţia populaţiei inactive de 15 ani şi peste pe sexe şi medii, pe categorii de inactivitate, în anul 2013...................................................................................................................................................................................36

Tabel 4.5. Evoluția populației ocupate pe principalele activități ale economiei naționale (2010 – 2013)..................37

Tabel 4.6. Numărul mediu de salariați pe principalele activități ale economiei naționale în România......................37

Tabel 4.7. omeri înregistrați după nivelul de educație i gen în România.................................................................38

Tabel 4.8. Rata omajului de lungă durată pe sexe i medii (ș) în România...............................................................39

Tabel 4.9. Persoane în vârstă de 25-64 ani pe nivele de educație în 2013...................................................................39

Tabel 4.10. Membrii ai organelor de conducere ai marilor companii listate la bursă în România în 2013...................40

Tabel 4.11. Membri ai băncii centrale din România, 2013...............................................................................................40

Tabel 4.12. Distribuţia pe criteriul de sex în componenţa camerelor Parlamentului.....................................................41

Tabel 4.13. Situația comparativă a structurii de gen a pozițiilor decizionale centrale, 2012 - 2013.............................42

Tabel 4.14. Inalta Curte de Casație i Justiție – Româna, 2013.......................................................................................42

Tabel 4.15. Confederații sindicale în România..................................................................................................................44

Tabel 4.16. Câtigul salarial nominal mediu net lunar, pe activități ale economiei naționale în România..................44

Tabel 4.17. Evoluția indemnizației de omaj în România.................................................................................................45

Tabel 4.18. Evoluția numărului mediu al pensionarilor i a pensiei medii în România.................................................45

Tabel 4.19. Diferențe de remunerare între femei i bărbați (ș) în România....................................................................45

Tabel 4.20. Diferența salarială de gen în România (ș).....................................................................................................45

Tabel 4.21. Incidența violenței domestice la nivel național în România (ș)...................................................................47

Tabel 4.22. Rata de ocupare (populația de peste 15 ani) în regiunile Sud-Muntenia, Bucureti-Ilfov i

Sud-Vest Oltenia...........................................................................................................................................................................49

Tabel 4.23. Populația ocupată în regiunea Sud-Muntenia pe sexe, grupe de vârstă i statut profesional 2013..........49

Tabel 4.24. Populația ocupată în regiunea Sud-Vest Oltenia pe sexe, grupe de vârstă i statut profesional 2013.......49

Tabel 4.24.a Populația ocupată în regiunea Bucuresti-Ilfov pe sexe, grupe de vârstă i statut profesional 2013...........50

Tabel 4.25. Structura populaţiei ocupate pe sexe, medii şi sectoare de activităţi în regiunea S-V Oltenia în 2013......50

Tabel 4.26. Structura populaţiei ocupate pe sexe, medii şi sectoare de activităţi în regiunea S- Muntenia în 2013......50

Tabel 4.26.a Structura populaţiei ocupate pe sexe, medii şi sectoare de activităţi în regiunea Bucuresti-Ilfov...............51

Tabel 4.27. Numărul mediu de salariaţi din regiunea Sud Muntenia...............................................................................51

Tabel 4.28. Numărul mediu de salariaţi din regiunea Sud-Vest Oltenia............................................................................51

Tabel 4.28 a Numărul mediu de salariaţi din regiunea Bucuresti-Ilfov.............................................................................51

Tabel 4.29. Rata sărăciei relative, pe regiuni de dezvoltare.............................................................................................52

Tabel 4.30. Absolvenți de învățământ superior pe forme de învățământ în regiunile Sud-Muntenia, Bucureti-Ilfov iSud-Vest Oltenia...........................................................................................................................................................................53

Tabel 4.31. Absolvenți de studii preuniversitare pe forme de învățământ i județe în regiunile Sud-Muntenia,Bucureti-Ilfov i Sud-Vest Oltenia..............................................................................................................................................53

Tabel 4.32. Rata abandonului în învățământul preuniversitar, pe niveluri de educație i județe în regiunileSud-Muntenia, Bucureti-Ilfov i Sud-Vest Oltenia......................................................................................................................54

Tabel 4.33. Candidați la preedinția consiliilor județene din regiunile Sud-Muntenia i Sud-Vest Oltenia, 2012...........54

Tabel 4.34. Candidaturi pentru consilieri județeni în regiunea Sud-Muntenia i regiuneaSud-Vest Oltenia, 2012..................................................................................................................................................................55


9/128

Tabel 4.35. Rezultate ale alegerilor pentru consilieri județeni în regiunea Sud-Muntenia, Bucureti-Ilfov iSud-Vest Oltenia, 2012..................................................................................................................................................................55

Tabel 4.36. Candidați la alegerile pentru primari în regiunea Sud-Muntenia i regiunea Sud-Vest Oltenia, 2012........55

Tabel 4.37. Infracțiuni cercetate de poliție, pe județe în regiunile Sud-Muntenia, Bucureti-Ilfov iSud-Vest Oltenia...........................................................................................................................................................................56

Tabel 4.38. Persoane condamnate denitiv de instanțele judecătoreti pe județe în regiunile Sud-Muntenia,Bucureti-Ilfov i Sud-Vest Oltenia..............................................................................................................................................56

Tabel 4.39. Rata criminalității pe județe în regiunile Sud-Muntenia, Bucureti-Ilfov i Sud-Vest Oltenia.....................56

Tabel 4.40. Câtigul salarial nominal mediu net lunar pe sexe în regiunile de dezvoltare Sud-Muntenia,Bucureti-Ilfov i Sud-Vest Oltenia..............................................................................................................................................57

Tabel 4.41. Pensia medie lunară de asigurări sociale de stat i agricultori, pe județe în regiunile Sud-Muntenia,Bucureti-Ilfov i Sud-Vest Oltenia..............................................................................................................................................57

Tabel 5.1. Femeile sunt discriminate la momentul angajării?.......................................................................................60

Tabel 5.2. Femeile intampină bariere în a avansa în carieră?........................................................................................60

Tabel 5.3. Femeile au salarii mai mici în domeniul în care lucrați?...............................................................................60


10/128

Lista gurilor Figura 2.1. Reprezentarea femeilor i bărbaților în conducerile marilor companii cotate la bursă, aprilie 2013............13

Figura 2.2. Reprezentarea femeilor i bărbaților în guvernele naționale (minitri), 2013.............................................14

Figura 3.1. Vârsta medie a populației permanente pe regiuni.........................................................................................22

Figura 4.1. Structura pe sexe a populației rezidente la 1 ianuarie 2014.........................................................................35

Figura 4.2. Durata medie a vieții, pe sexe i ani în România...........................................................................................35

Figura 4.3. Populația ocupată pe activități în 2011 (ș)....................................................................................................36

Figura 4.4. Structura populației ocupate in activități neagricole pe sexe (ș) în 2011..................................................36

Figura 4.5. Evoluția ratei de ocupare a populației de 15 ani i peste, pe grupe de vârstă...........................................37

Figura 4.6. Structura populației ocupate din sectorul privat pe principalele activități ale economiei........................37

Figura 4.7. Numărul mediu al salariaților din sectorul privat pe principalele activități ale economiei........................37

Figura 4.8. Persoane ocupate cu timp parțial (ș din total persoane ocupate).............................................................37

Figura 4.9. Salariați cu contract de muncă pe perioadă determinată ș din numărul total de salariați.......................38

Figura 4.10. Rata şomajului pe grupe de vârstă i sexe, în anul 2013..............................................................................38

Figura 4.11. Rata şomajului pe grupe de vârstă i medii, în anul 2013............................................................................38

Figura 4.12. Părăsirea timpurie a colii în perioada 2007 – 2013 (ș)...............................................................................39

Figura 4.13. Persoane care au absolvit învățământul terțiar în perioada 2007 – 2013 (ș).............................................39

Figura 4.14. Evoluția ratei de dependență a vârstnicilor (ș) 2007 - 2013.........................................................................40

Figura 4.15. Prognoza evoluției ratei de dependență a vârstnicilor (ș) 2013 - 2070.......................................................40

Figura 4.16. Competitori electorali proveniți din rândul partidelor i alianțelor politice preelectorale.........................41

Figura 4.17. Indicele câtigului salarial real în România, 2009 - 2013..............................................................................44

Figura 4.18. Reprezentativitatea femeilor în România pe nivele de ocupare, 2012.........................................................45

Figura 4.19. Vârsta medie pe gen i nivel de carieră în România, 2012...........................................................................46

Figura 4.20. Venituri pe gen i nivel de carieră în România, 2012.....................................................................................46

Figura 4.21. Evoluția numărului de victime ale violenței în familie în perioada 2006 - 2012...........................................46

Figura 4.22. Evoluţia numărului şomerilor înregistraţi în perioada 2008-2014.................................................................52

Figura 5.1. Stereotipuri de gen persoanele de vârstă activă (15-64 ani), 2011..............................................................60

Figura 5.2. Care sunt elementele care motivează la locul de muncă ?...........................................................................60

Figura 5.3. Considerați că ocupația dumneavostră actuală corespunde studiilor pe care le aveți ?..........................61

Figura 5.4. De cine credeți că depind posibilitățile dvs. de avansare în carieră ?........................................................61

Figura 5.5. Distribuția populației feminine i masculine pe domenii de educație (ș)...................................................61

Figura 5.6. Ce preferă femeile in punct de vedere al statutului lor ?..............................................................................62

Figura 5.7. Considerații privind dezvoltarea ulterioară a competențelor proprii prin educație i formare..................62

Figura 5.8. Activitatea antreprenorială i vârsta...............................................................................................................64

Figura 5.9. Caracteristici ale procesului antreprenorial...................................................................................................64

Figura 5.10. Surse de nanțare............................................................................................................................................64

Figura 5.11. Frecvența muncii peste program....................................................................................................................67


11/128

Lista anexelor Anexa 2.1. Populația Uniunii Europene la 1 ianuarie.......................................................................................................72

Anexa 2.2. Proiecția populației Uniunii Europene până în anul 2070.............................................................................73

Anexa 2.3. Rata ocupării - vârste între 20-64 de ani (ș).................................................................................................74

Anexa 2.4. Persoane lucrând pe cont propriu ca procent din populația totală ocupată în Uniunea Europeană..........75

Anexa 2.5. Rata omajului pe sexe - total (ș)...................................................................................................................76

Anexa 2.6. Părăsirea timpurie a educației i instruirii pe sexe – Total (ș din populația între 18 - 24 ani )..................77

Anexa 2.7. Rata de dependență a vârstnicilor (ș)............................................................................................................78

Anexa 2.8. Rata prognozată de dependență a vârstnicilor (ș)........................................................................................79

Anexa 2.9. Parlamentul European (membri pe țări).........................................................................................................80

Anexa 2.10. Membri Parlamente Naționale (ambele camere), EU, 2013...........................................................................81

Anexa 2.11. Membri guverne naționale UE (ministri), 2013...............................................................................................82

Anexa 2.12. Diferența de gen în privința salarizării pe vârste (ș), 2012...........................................................................83

Anexa 2.13. Prelevanța violenței împotriva femeilor în statele membre ale Uniunii Europene (ș)..............................84

Anexa 2.14. Indicatori cheie privind progresul egalității între femei i bărbați în U.E. Europeană.................................85

Anexa 2.15. Clasamentul mondial al decalajului între femei i bărbați 2013...................................................................86

Anexa 3.1. Total populație Grecia : femei i bărbați în zone rurale i urbane în perioada 2000-2014..........................89

Anexa 3.2. Numărul i procentajul femeilor pe piața forței de muncă din Grecia, în perioada 2000-2014..................90

Anexa 3.3. Forța de muncă în Grecia per gen, grupuri de vârstă i grupuri de activitate economică.........................91

Anexa 3.4. omeri in vârstă de peste 15 ani pe grupuri de vârstă, perioadă de omaj i sex. 2014, Grecia...............92

Anexa 3.5. Femeile alese in Parlamentul Național al Greciei in urma alegerilor din anii 1996 până în anii 2012.........93

Anexa 3.6. Diferențele de venituri dintre bărbați i femei din Grecia pentru perioada 2000-2014...............................94

Anexa 3.7. Numărul i procentul femeilor i bărbaților lucrători raportat la o perioadă de timp determinată............95

Anexa 4.1. Populația stabilă la 1 iulie pe sexe şi judeţe în regiunile de dezvoltare S-M, Buc-Ilfov şi S-V Oltenia.......96

Anexa 4.2. Rata de activitate a resurselor de muncă pe sexe în regiunile S-M, Buc-Ilfov şi S-V Oltenia....................97

Anexa 4.3. Rata de ocupare pe grupe de vârstă i sexe în regiunile S-M, Buc-Ilfov şi S-V Oltenia.............................98

Anexa 4.4. Rata somajului pe sexe în regiunile S-M, Buc-Ilfov şi S-V Oltenia...............................................................99

Anexa 4.5. Rata omajului BIM pe grupe de vârstă i sexe în regiunile S-M, Buc-Ilfov şi S-V Oltenia.......................100

Anexa 4.6. Absolventi de învățământ superior pe forme de învățământ în regiunile S-M, Buc-Ilfov şi S-V Oltenia....101

Anexa 4.7 Absolvenți de studii preuniversitare, în regiunile S-M, Buc-Ilfov şi S-V Oltenia.......................................102

Anexa 4.8. Rata abandonului în învățământul preuniversitar, în regiunile S-M, Buc-Ilfov şi S-V Oltenia...................104

Anexa 4.9 Situația alegerilor locale în regiunile S-M, Buc-Ilfov şi S-V Oltenia, 2012.................................................107

Anexa 4.10. Infracțiuni cercetate de poliție, pe județe în regiunile S-M, Buc-Ilfov şi S-V Oltenia...............................108

Anexa 4.11. Veniturile totale medii lunare pe o persoană, pe categorii sociale, macroregiuni si regiuni ..................109

Anexa 4.12. Câtigul salarial nominal mediu net lunar pe sexe în regiunile S-M, Buc-Ilfov şi S-V Oltenia.................110

Anexa 4.13. Pensia medie lunară de asigurări sociale de stat i agricultori, în cele 3 regiuni.....................................111


12/128

1. Introducere1.1. Integrarea cercetărilor și studiilor asupra diferențelorbazate pe gen în ceea ce privește profesiile, cariera și

veniturile în cadrul proiectului F.A.R.M.E.C.

Proiectul F.A.R.M.E.C. – Femei Asistate pentruReușită pe Piața Muncii și Evoluție în Carieră

Solicitant:

Asociația pentru Dezvoltarea AntreprenoriatuluiFeminin

Parteneriat cu: SC DAVτ STAR IMPEX SRL SIVECτ România SA Asociația τamenilor de Afaceri Arge

ILEIAKτ CFP -ILEIAKτ Centru de pregătire profesională Angelos Tsikas – Konstantinos Tsikas & Co Ο.Ε.din Grecia.

Proiectul este de tip multi-regional, locațiile lui ind μBucureti-ilfov, ca locație principală, regiunile Sud-Muntenia iSud-Vest τltenia, la care se adaugă Grecia, prin transfer de

cunotințe, experiențe i bune practici dintr-o țară membră aUniunii Europene.

τbiectivul general al proiectului este de a asigura i promova tratamentul i accesul egal pe piața muncii pentrufemei din trei regiuni de dezvoltare ale României (Bucureti-Ilfov, Sud Muntenia i sud-vest τltenia) prin acțiuni pozitive decalicare în meserii cerute pe piața muncii cu efecte asupracreterii oportunităților de ocupare i de dezvoltare a cariereifemeilor prin programe de formare specice în scopul dezvoltăriiaptitudinilor, dobândirii abilităților antreprenoriale i dezvoltării propriei afaceri.

τbiectivele specice ale proiectului sunt în

concordanță i contribuie la atingerea obiectivelor speciceaferente PτSDRU, AP6, DMI 6.3 prin activitățile propuse ase realiza i rezultatele ateptate ca urmare a implementării proiectului. În cadrul proiectului, ι50 de femei vor beneciade programe de formare profesională, inclusiv de calicare în vederea dezvoltării abilităților, competențelor i creteriioportunităților de angajare, inclusiv sprijin pentru inițierea uneiafaceri. Între aceste obiective specice se pot menționaμ

Consolidarea principiului accesului egal pentru toți pe piațamuncii cu scopul de a crete oportunitățile de angajareale femeilor prin calicarea a 460 de femei în meseriide confecționer asamblor material textile, manichiurist-

pedichiurist, baby-sitter, îngrijitor bătrâni la domiciliu,lucrător în comerț i lucrător în alimentațieν

Creterea contientizării asupra principiului egalității deanse i de gen, asupra drepturilor egale în cadrul societățiicivile prin evaluarea contextului național actual privinddiferențele de gen în ceea ce privete profesiile, cariera iveniturileν

Asigurarea accesului egal la ocupare i la construireaunei cariere profesionale, în vederea creării unei piețe amuncii inclusive prin cursuri de formare profesională pentrudobândirea de competențe suplimentare pentru 2λ0 defemei (competente antreprenoriale, contabil, expert achizitii

publice, manager proiect, inspector resurse umane, limbaengleza, competențe informatice).

Creterea încrederii în sine a femeilor prin diseminarea debune practici i exemple de succes privind egalitatea deanse, dezvoltate în cadrul altor programe la nivel centrali localν

Sprijinirea i asistarea femeilor în vederea inițierii uneiafaceri i desfăurării unei activități independenteν

Creterea contientizării femeilor asupra necesității iefectelor benece privind asocierea la rețele profesionale iinterprofesionale locale, naționale i internaționaleν

Inițierea de acțiuni inovatoare, integrate interregionale itransnaționale bazate pe preluarea experienței i a bunelor practici ale partenerului transnaționalν

Crearea unei structuri dedicate inițierii i dezvoltăriiantreprenoriale care să ofere informații i servicii dupănalizarea proiectului i să acționeze pentru promovareaegalității de anse în afaceri.

Intre activitățile proiectului se regăsescμ Activitatea 5 - Cercetări i studii asupra diferențelor bazate pe gen în ceea ce privete profesiile, cariera i veniturile iactivitatea Activitatea 6 - Activităti care urmăresc combaterea inegalitătilor,mai ales a celor bazate pe etnie, dizabilităti i vârstă ivor avea rolul unei campanii de contientizare a societății privind implicarea în măsuri de combatere a inegalităților prinorganizarea de trei seminarii (1 seminar/regiune), în cadrulcărora se vor prezenta studiile, inclusiv cu formularea derecomandări pentru politici publice.

Proiectul este în concordanță cu Strategia UE pentruegalitatea între femei i bărbați (2010-2015), Carta Femeilori Pactul European pentru Egalitate de Gen 2011-2020, carevizează îmbunătățirea poziției femeilor pe piața muncii i carestipulează că sunt necesare acțiuni de combatere a tuturorformelor de discriminare împotriva femeilor, examinareacauzelor i analizarea modalităților eciente de eliminare aacesteia. Astfel, prin activitățile planicate (programe de formare

profesională, inclusiv calicare, asistență în vederea inițierii uneiafaceri, promovarea principiului egalității de anse i de gen,crearea de rețele profesionale dedicate femeilor, transfer debune practici asigurat de către partenerul transnațional privindegalitatea de anse i dezvoltarea antreprenoriatului feminin,etc), proiectul va contribui la cele mai importante trei direcțiivizate de aceste strategii europeneμ

1. Independența economică a femeilor – rata deocupare a forței de muncă de ι5%, inclusiv pentru femei pentrucare ratele de ocupare sunt cele mai scăzuteν

2. Remunerația egală - există în continuare disparitățisalariale între bărbați i femei, inclusiv pentru aceeai muncă

sau pentru munci echivalenteν

3.Egalitatea în luarea de decizii - femeile suntsubreprezentate în procesele decizionale în consiliile deadministrație ale marilor întreprinderi, dei reprezintă jumătatedin forța de muncă.

Valoarea adaugată a proiectului este dată i decaracterul integrat al activităților prevăzute care vor asiguraatingerea obiectivelor proiectuluiμ studii i cercetări, transfer decunotințe i bune practici din țări europene, cursuri de formarei calicare, consiliere i asistență pentru inițierea de afaceri,acces la informații prin portalul proiectului. Proiectul cuprindeactivități inovatoare, printre care se numără crearea unei rețele

profesionale i inter-profesionale pentru femei din Româniai Grecia, acțiune sprijinită inclusiv prin intermediul portalului proiectului care va facilita colaborarea dintre membrii rețelei icorelarea cererii cu ofertele disponibile în variile domenii în caremembrii rețelei îi desfăoară activitatea.

1


13/128

1.2. Prezentarea conținutului cercetărilor și studiilor asupradiferențelor bazate pe gen în ceea ce privește profesiile,

cariera și veniturile

Aa cum am prezentat mai sus, una dintre activitățile principale ale proiectului F.A.R.M.E.C – Femei Asistate pentruReuită pe Piața Muncii i Evoluție în Carieră – se referă laelaborarea lucrării privind Cercetări i studii asupra diferențelorbazate pe gen în ceea ce privete profesiile, cariera i veniturile.Lucrarea este structurată în 5 capitole, la care se adaugăanexele aferente i o bogată bibliograe.

Capitolul 1 se dorete a o introducere care săscoată în evidență două elemente importante i anumeμ

Integrarea cercetărilor i studiilor asupra diferențelorbazate pe gen în ceea ce privete profesiile, cariera i veniturileîn cadrul proiectului F.A.R.M.E.C., prezentând obiectivelegenerale i specice ale proiectului F.A.R.M.E.C., activitățile principale ale acestui proiect, între care se regăsete ielaborarea lucrării menționate mai sus i, nu în ultimul rândscoțând în evidență valoarea adaugată dorit a realizată prinacest proiect ca i activitățile inovatoare propuse.

τ descriere succintă a capitolelor componente alelucrării, prezentând principalele elemente componente aleacestora, caracterizând diferențele de gen bazate pe genîn ceea ce privete profesiile, cariera i veniturile la nivelulUniunii Europene, nivelul Greciei, de unde provine partenerultransnațional al proiectului cât i la nivelul național i local dinRomânia.

Capitolul 2 prezintă o analiză comparativă adiferențelor de gen în țările membre ale Uniunii Europene.

În primul rând, capitolul debutează cu o serie de recomandăriale Uniunii Europene de promovare a egalităţii de gen, camecanism de sprijinire a economiei în vederea depăşirii crizei.

Aceste recomandări sunt sintetizare în patru concluzii importante pentru țările membre ale Uniunii Europene, i anumeμ

În timp de criză, decalajul între femei şi bărbaţi înocupare, omaj, câştiguri salariale şi sărăcie, este redus.

În timpul crizei, comportamentul pe piaţa muncii alfemeilor şi al bărbaţilor este similar.

Dacă austeritatea continuă dar este inegală în ceeace priveşte măsurile de protecţie socială - aşa cum s-a petrecutîn primii ani ai crizei - o consolidare scală poate reprezenta oreală ameninţare deoarece poate conduce la scăderea niveluluide protecţie socială şi de ocupare atât pentru femei cât şi pentru

bărbaţi.

În marea majoritate a statelor, egalitatea de gen şiabordarea integratoare de gen nu au fost luate în considerarela elaborarea şi implementarea politicilor.

După ce face o analiză în detaliu a impactului crizeiasupra unor domenii, respectivμ muncă plătită şi munca neplătită(ocupare şi şomaj, inactivitate şi căutarea unui loc de muncă,contracte de muncă temporare şi timp parţial de muncă, sărăciagenerată de munca neplătită, restricţii în drepturi şi benecii,vârstă, educaţie şi diversitate etnică, decalaje de salarizare)νabordare integratoare de gen, politici de ocupare, consolidarescalăν risc de sărăcie şi excluziune socială (educaţie, locuire,sănătate) Uniunea Europeană avansează un număr de10 recomandări de promovare a egalităţii de gen ca mecanismde sprijinire a economiei în vederea depăşirii crizei.

În recomandările Uniunii Europene este menţionatăi România alături de alte state aate într-o anume situaţieanalizată şi/sau care au adoptat măsuri ce corespund uneisituaţii sau alteia.

În continuare în capitol sunt prezentate elementeledenitorii ale diferențelor de gen în țările membre ale UniuniiEuropene. Un prim element de diferențiere este cel referitor laindependența economică egală. Plecând de la analiza datelordemograce referitoare la populație, în capitol sunt înseratedate despre rate de ocupare foarte diferite între țări. În cadrul

ocupării, o atenție deosebită se acordă ocupării cu timp parțial,muncii cu caracter temporar i activității pe cont propriu, tipuride ocupare în care femeile sunt mai bine reprezentate.

τ atenție deosebită este acordată faptului că ratașomajului total în țările membre ale Uniunii Europene acrescut de la λ,3% în 2004 la 10,κ% în 2013, înregistrându-seo cretere de 16%. Acest fapt s-a datorat în principal recesiuniieconomice a perioadei 200λ – 2011 care nu a fost absorbită,în unele țări europene nici până în 2013. τ bună parte dinomajul înregistrat în țările membre ale Uniunii Europene estereprezentat de omajul pe termen lung care, în anul 2013 aajuns la 4ι,5% din totalul persoanelor omere.

Un alt indicator important în ecuația egalității economiceîl constituie rata șomajului în rândul tinerilor . Din analizadatelor Eurostat rezultă că omajul în rândul tinerilor cu vârsteîntre15 i 2λ de ani a atins cote peste media Uniunii Europeneîn anul 2013, în țări caμ Grecia (24,2%), Spania (24,0%), Cipru(16,4%) i Croaţia (16,3%).

Un semn pozitiv îl reprezintă faptul că numărul persoanelor care părăsesc timpuriu educația și instruirea profesională (văzute ca procent din populația cu vârste între 1κi 24 de ani cu educație secundară i fără instruire profesională)a scăzut de la 16% în anul 2004 la 12% în anul 2013.

Gradul de dependență a vârstnicilor , văzut ca procent al persoanelor în vârstă de peste 64 ani raportate latotalul populației active a evoluat, din păcate, în sens crescătorîn toate țările membre ale Uniunii Europene în perioada 2004– 2013. În medie la nivelul Uniunii Europene acest raport aînregistrat o cretere de la 24,4% în 2004 la 2ι,5% în 2013,evidențiind îmbătrânirea populației.

Un alt element de diferențiere prezentat de capitolul2 este cel legat de egalitatea în luarea deciziilor . În primulrând, cele mai recente date statistice arată că femeile ocupăun procent de 16,6% din posturile de conducere (unul dinase) ale celor mai mari companii cotate la bursă din cele2ι state membre ale Uniunii Europene. Această accelerare

a fost posibilă i datorită propunerii privind îmbunătățireaechilibrului de gen în consiliile de administrație ale companiilor,adoptată de Comisia Europeană la 14 noiembrie 2012, în carea fost introdus obiectivul unei prezențe de 40 % a femeilor înconsiliile de administrație, pe baza calicărilor. Diferente de gensemnicative exista i în cazul instituţiilor nanciare europene ibăncilor centrale din țările membre ale Uniunii Europene.

τ atenție deosebită se acordă în capitol i asupra prezentării diferențelor de gen privind Comisia i ParlamentuluiEuropean. La aceasta se adaugă informații privind structurade gen la nivelul mediului politic din țările membre ale UniuniiEuropene (reprezentarea femeilor i bărbaților în guvernelenaționale i în parlamentele naționale ale țărilor membre ale

Uniunii Europene).

La nivel european sunt create instanțe judecătoreti cucompetență pe teritoriul Uniunii Europene (Curtea Europeanăde Justiție, Curtea Europeană de Primă Instanță i TribunalulFuncției Publice) sau cu competență în toate cele 4ι de state

2


14/128

3

membre ale Consiliului Europei (Curtea Europeană a Drepturilorτmului). Proporția femeilor judecători în curțile supremenaționale a crescut în timp, de la 30% în 200ι la 35% în 2012.

Alt element analizat în capitolul 2 se referă la salariiegale pentru muncă egală și muncă de valoare egală.În medie, în UE, femeile câtigă pe oră cu aproximativ 16%mai puțin decât bărbații. Diferența de remunerare variază peteritoriul Europei.

Diferența de remunerare între femei i bărbați trebuie

urmărită în corelare cu alți indicatori legați de piața muncii,în special cu cei care reectă diferitele modele de lucru alefemeilor. În țările în care rata de ocupare a femeilor este maimică (de exemplu Italia) diferența de remunerare este mai micădecât media. Aceasta poate o reectare a proporției mai micia femeilor cu pregătire redusă sau fără pregătire în forța demuncă. τ diferență de remunerare mare este caracteristică piețelor muncii care sunt foarte segregate, adică în care femeilesunt concentrate mai mult intr-un anumit număr de sectoarei/sau profesii (de exemplu, în Republica Cehă, Estonia iFinlanda) sau în care o proporție semnicativă a femeilorlucrează cu timp parțial (de exemplu în Germania i Austria).

Femeile nu numai că se confruntă cu salarii mai mici,dar ele au mai multe anse de a lucra part-time i de a-iîntrerupe activitatea profesională pentru a avea grijă de ceilalți.Ca o consecință directă, femeile obțin, în medie, pensii cu 3λ%mai micii decât bărbații.

Un aspect important denit în capitolul 2 se referăla demnitate, integritate și încetarea violenței împotrivafemeilor. Violența împotriva femeilor există în ecare societate,i cuprinde diferite forme de violență zică, sexuală i de abuz psihologic. Cu toate acestea, în ciuda impactului social, aceastarămâne în mare parte sub-raportată i relativ sub-cercetată îndomeniile ei cheie.

Statele membre ale Uniunii Europene sunt actoricheie în ceea ce priveşte eforturile depuse pentru eliminareainegalităţilor dintre femei şi bărbaţi în ţările în curs dedezvoltare. Uniunea Europeană şi-a asumat angajamentul de a promova egalitatea între femei şi bărbaţi, între fete şi băieţi, prinacordurile de cooperare pentru dezvoltare pe care le-a încheiatcu toate regiunile geograce.

În nalul analizei comparative a diferențelor de gen înțările membre ale Uniunii Europene se poate face o aprecieregenerală asupra unui clasament mondial al decalajului întrefemei i bărbați care a fost elaborat pentru anul 2013 de ForumulEconomic Mondial (WEF). Clasamentul ia în considerare patrudomenii cheie μ

proiectlui FARMEC. Analiza se referă în primul rând la cadrullegislativ privind egalitatea între bărbați i femei în Grecia.În Grecia, o serie de măsuri legislative la diferite niveluri astabilit deja un cadru instituțional pentru respectarea de jure a principiului de drept al egalității i a non-discriminării pe bazăde gen în toate aspectele vieții sociale a cetățenilor. Domeniilede aplicare a legislației s-au extins în ultimii ani, pentru arăspunde noilor nevoi generate de evoluțiile de pe piața forțeide muncă, familie i societate, în general, având în vedere cădezvoltarea cadrului legislativ pentru egalitatea de gen este uninstrument politic important pentru apărarea drepturilor femeilor.

Ca i în capitolul 2, în capitolul 3 se face o analiză adiferențelor de gen în Grecia pe aceleai coordonate ca i lanivelul Uniunii Europene, aa cum urmează în capitolul următor pentru România.

Astfel, în ceea ce privete independența economicăegală în Grecia se face o trecere în revistă a evoluției populației,în Grecia existând o populație de 10.λ34.0λι persoane, din care5.413.426 bărbați i 5.520.6ι1 femei. Vârsta medie a populației permanente din Grecia este de 41,λ ani.

Piața forței de muncă în Grecia reprezintă 4.102.0κλ persoane din care 1.513.5κ0 sunt femei. Cele mai multe femeiactive pe piața muncii din Grecia îi desfăoară activitatea în principal ca lucrători din domeniul serviciilor i vânzării (26,24%din total femei active), liberi profesioniti (24,45% din totalfemei active), muncitori necalicați, muncitori manuali i comertmarunt (11,κκ%), funcționari de birou (11,ι4%) i tehnicieni,maitri i asimilați (10,60%).

Rata șomajului a crescut în 200λ-2013 la 2ι,3% înmedie (bazat pe deniția Eurostat) i raportul de omeri/angajațidepăete în prezent 1/3 (la ecare trei angajați corespunde unomer). Potrivit Comisiei Europene prognoza ratei omajului vascădea în 2014 la 26.0% (un nivel mediu anual), în timp cecreterea ocupării forței de muncă va de aproximativ 20.000

de oameni. Femeile omere reprezintă în ultimii doi ani, mai puțin de jumătate din omeri, în timp ce tinerii omeri cu vârstade până la 2λ ani au ajuns în ultimul an la 30,0%.

Analiza nivelului de educație evidentiază căaproximativ unul din cinci lucrători în vârstă de 45-64 de anieste e absolvent de studii superioare, e are diplomă deabsolvire a liceului sau educație de bază. Un procent de 30,0%,deține certicat de absolvire învățământ secundar, în timp ceunul din zece este e absolvent de coli tehnico-profesionale,e a terminat trei ani de învățământ secundar. Angajați de 45-64de ani care au terminat învățământul primar se ridică la ι0,0%din angajați din grupa 15-64 de ani cu acelai nivel de educație.

Datele privind sărăcia din Grecia sunt dramatice, atât pentru 2013 cât i pentru anul în curs. Gospodăriile populațieiexpuse riscului sărăciei sunt estimate la κλ2.ι63 în timp cenumărul membrilor acestora se ridică la 2.52λ.005. Riscul desărăcie este de 53,4%. Riscul de sărăcie pentru persoanele învârstă de 1κ-64 de ani a fost estimat la 45,κ%.

Referitor la egalitatea în luarea deciziilor, capitolul 3face trimitere la date despreμ

Reprezentarea femeilor în procesul decizional i pozițiisociale importante (Conform datelor prezentate, procentul defemei alese din 1λλ6 până în prezent este în cretere, la ecarealegere, dei continuă să e mai mic decât media europeană).

Segregarea pieței forței de muncă. Tradiții i stereotipuri(Cei mai mulți directori ai societăților comerciale din Grecia suntbărbați, potrivit unui studiu care constată i creterea temerii

Participare economică (salarii, tipuri de locuri de muncă ivechimea în muncă) i oportunitateν

Acces la educațieν

Sănătate (speranța de viață, etc), i supraviețuireν

Emancipare politica.

Clasamentul include un număr de 136 de țări dinîntreaga lume i scoate în evidență atât un câtigător generalcât i câtigători parțiali pentru ecare grup de parametri.În ceea ce privete România, aceasta se poziționează pe

locul ι0. Dintre cele patru domenii utilizate pentru evaluare,România este pe locul λ1 la emanciparea politică, 50 la nivelulde studii, 55 la participare economică i de oportunitate i pelocul 34 la sănătate i supraviețuire.

Capitolul 3 cuprinde analiza diferențelor de genîn Grecia, țară in care provine partenerul transnațional al


15/128

de concediere în rândul lucrătorilor greci. 64% din funcțiile deconducere din întreprinderile greceti sunt ocupate mai mult debărbați decât de femei).

Reprezentarea femeilor în mass-media este analizatai din perspectiva aspectelor pozitive i a stereotipurilor de genîncă existente.

Potrivit datelor Uniunii Europene (200λ) diferența deremunerare între femei i bărbați în Grecia a fost de 20,ι adicăangajații de sex feminin primesc aproximativ 21% mai puțin

decât salariile corespunzătoare ale lucrătorilor de sex masculin.Femeile angajate din Grecia sunt plătite în medie cu 15% mai puțin decât bărbații, comparativ cu 16,4% mai puțin, în UniuneaEuropeană.

Referitor la diferențele de gen privind cariera profesională se apreciază că , în primul rând, schimbările de pe piața forței de muncă i noile proluri profesionale redenescrelația dintre cele două sexe i ocuparea forței de muncă. În aldoilea rând, factorii diveri ce țin de segmentarea piețelor forțeide muncă i menținerea concepțiilor patriarhale, în ce privesteopțiunile de educație i de muncă i responsabilitățile familialeale femeilor, mențin inegalitățile sociale între sexe în ocupareaforței de muncă.

Diferențele de gen privind antreprenoriatul constituieun alt element de analiză în prezentarea situatiei din Grecia.Cele mai multe cercetări privind antreprenoriatul femininse concentrează pe caracteristicile personale ale femeilorîntreprinzătoare cum ar datele demograce, motivațiile iexperiențele educaționale i profesionale. Aceste cercetăriindică faptul că, dei există asemănări între bărbații i femeileantreprenor în multe privințe, există diferențe de contexteducational, experiență în muncă, competențe i obiectiveoperaționale.

De asemenea s-au analizat i prolurile de inegalitate

pe piața muncii în Grecia i modalități de ameliorare a acestora. Aproape două treimi din greci (mai mult decât media europeană),spun că nu-i cunosc drepturile în cazul în care ar cădea victimeale discriminării sau hărțuirii. Marea majoritate a respondențilordin Grecia consideră că nu se fac eforturi suciente în țara lor pentru combaterea tuturor formelor de discriminare (în timpce doar 44% dintre europeni cred la fel). Acest rezultat estealarmant ținând cont că a crescut semnicativ comparativ cuanul trecut (11% ).

În nalul capitolului se fac aprecieri asupra factorilor deinuență asupra disparităților de gen în Grecia. Intre acetia o poziție importantă o auμ

Capitolul 4 realizează o analiză detaliată adiferențelor de gen în România. Aceasta este împărțită îndouă subcapitole. Primul se referă la analiza diferențelor degen la nivel național, în timp ce al doilea capitol face referire laanaliza diferențelor de gen în plan local, în special în regiunilede dezvoltare ce fac obiectul proiectului F.A.R.M.E.C. i anumeSud-Muntenia, Bucureti-Ilfov i Sud-Vest τltenia.

La nivel național se face în primul rând o analiză aindependenței economice egale. În cadrul acestei analizesunt prezentate elemente legate de evoluția populației i

structura acesteia atât pe sexe cât i pe grupe de vârstă. Seconstată că vârsta medie a populaţiei ţării a crescut de la 3λ,ιani (1 iulie 2010) la 40,λ ani (1 ianuarie 2013), vârstă medie cecaracterizează ţările cu o populaţie „adultă”.

În evoluția procesului de tranziţie economică, piaţamuncii din România, altă componentă a independențeieconomice egale a suferit transformări semnicative subaspectul volumului şi structurii principalilor indicatori de forţă demuncă. Acestă situație s-a caracterizat prin reducerea populaţieiactive şi a populaţiei ocupate, prin menţinerea la valori constantea ratei şomajului. Criza nanciară însă, debutată începând,mai ales, din a doua jumătate a anului 200κ, a avut efecteasupra structurii forţei de muncă, aducând odată cu reducerea populaţiei ocupate, o accentuare a fenomenului de şomaj.

Din analiza structurii populației după statut profesional, sex și mediu se poate observa că salariații suntmajoritari, atât ca femei cât i ca bărbați. Salariații reprezintămai mult de λ1,3% în mediul urban. Cea mai mică reprezentareo au patronii bărbați în timp ce lucrătorii familiali neremuneratisunt cel mai puțin reprezentați – 1% - în mediul urban. Conformdatelor EURτSTAT, rata de ocupare în România anului 2013se situa la 63,λ% pe total. Pe sexe, rata de ocupare a bărbațilora fost de ι1,6%, iar a femeilor de 56,2%. În raport cu StrategiaEuropa 2020, România are de parcurs un drum greu i anumede a crete cu peste 6,1 puncte procentuale în numai ι aninivelul ratei de ocupare.

τcuparea cu timp parțial, munca pe perioadădeterminată i activitatea pe cont propriu, reprezinta sisteme încare ponderea femeilor este ridicată i în România ca i în altețări ale Uniunii Europene.

În ceea ce privete șomajul , în 2013 rata şomajuluia fost de ι,3%, în creştere faţă de anul precedent (ι,0%).Pe sexe, ecartul dintre cele două rate ale şomajului a fost de 1,3 puncte procentuale (ι,λ% pentru bărbaţi, faţă de 6,6% pentrufemei), iar pe medii rezidenţiale de 3,6 puncte procentuale (κ,λ% pentru urban, faţă de 5,3% pentru rural). τ atenție deosebităeste acordată în acest capitol omajului pe termen lung, rataşomajului de lungă durată la tineri (ponderea şomerilor în vârstăde 15-24 ani, aaţi în şomaj de 6 luni şi peste în populaţia activă)

având o evoluţie oscilantă în perioada analizată, ajungând înanul 2013 la 14,2%.

În România, răspunsul la criză a provocat o cretere cu2,5 puncte procentuale a celor care au părăsit timpuriu coala.în toată perioada analizată, nivelul de părăsire a școlii a fostmult peste media europeană, ajungând la nivelul de 1ι,3% în2013, în timp ce Uniunea Europenă a înregistrat 12%. În acestecondiții, ținta națională de 11,3%, mai puțin ambițioasă decâtcea europeană de 10%, devine aproape imposibil de atins.

În legătură cu nivelul de educație al populației ,obiectivul Uniunii Europene pana în anul 2020 este acela caminim 40% dintre persoanele cu vârsta cuprinsă între 30 i

44 de ani să e absolvenți de facultate. România i-a asumatca țintă referitoare la numărul de persoane care să absolve ofacultate până în anul 2020 un procent de 26,ι% din persoanelecu vârste între 30 i 34 de ani.

Evoluția gradului de dependență a vârstnicilor înRomânia, actual i prognozat demonstrează fără tăgadă căîmbătrânirea populației se manifestă gradual, din ce în ce maiabrupt, urmând ca în perioadele următoare să apară problemeserioase în asigurarea unei forțe de muncă suciente pentruasigurarea unei dezvoltări economice sustenabile i problemeserioase în nanțarea i suținerea pensiilor persoanelorvârstnice.

În ceea ce privete egalitatea în luarea deciziilor ,analiza a scos în evidență faptul că, în anul 2013 România seaa între ultimele locuri europene în ceea ce privete numărulfemeilor reprezentate în conducerile companiilor românetilistate la bursă. Procentul acestora a fost de λ,1%, reprezentândsub 55% din media europeană, de 16,6%.

4

Armonizarea vieții profesionale cu viața privatăν

Bariere sociale i culturale - prezentarea realității elene.


16/128

5

În România, la nivelul băncii centrale se înregistreazăfaptul că cele mai importante organisme de decizie din cadrulbăncii sunt dominate de bărbaţi, reprezentând un procentde κλ% (peste media băncilor centrale din țările membre aleUniunii Europene de κ2%), în timp ce femeile reprezintă mai puţin de 11% (sub media băncilor centrale din țările membre aleUniunii Europene de 1κ%).

Referitor la situația în zona politică, în urma validăriialegerilor parlamentare din 2012 se înregistrează o creştere areprezentării bărbaţilor de la κ5,κλ% la κκ,60% şi o scădere

a reprezentării femeilor de la 14,11% la 11,40%, modicareasituându-se sub aproximativ 3% la nivel general. Faţă de restulstatelor din Europa, România se plasează, din punctul de vedereal prezenţei femeilor în parlament, pe locul 2ι din 32 de ţări,depăşind, cu puţine procente, Rusia, Cipru, Ucraina, Ungariaşi Malta, aându-se la jumătatea procentului atins de Bulgaria(22%, locul 16) şi foarte departe de primul loc, Suedia (44,ι%).Singura instituție unde femeile din România sunt, într-o anumitămăsură, mai bine reprezentate este Parlamentul European, cu34% dintre europarlamentari români.

În actualul Guvern al României din cei 26 de minitri,5 sunt femei. Din acest punct de vedere, România se situează pe locul 60 din 136 ţări analizate, conform Raportului Globalal Echilibrului de Gen 2013. În ultimii 25 de ani, din cele 1λguverne aate la conducerea României, în cinci dintre ele niciofemeie nu a condus vreun minister. Pentru prima dată o femeiea deţinut funcţia de ministru în timpul guvernării 1λλ2 – 1λλ6.în Guvernul României numărul de femei ocupând un post deministru reprezintă numai 1λ%, în timp ce media la nivelul țărilormembre ale Uniunii Europene este mult mai mare, de 2κ%.

România este printre puținele țări membre ale UniuniiEuropene în care Inalta Curte de Casație i Justiție este condusăde o femeie. în plus, comparativ cu media europeană din anul2013, în care membrii Curților Supreme sunt în proporție de35% femei i 65% bărbați, în România situația este complet

inversă. Marea majoritate a membrilor Curții Supreme estereprezentată de femei (κ4%) i numai 16% sunt bărbați.

În evolutia situației salariilor egale pentru muncăegală și muncă de valoare egală, începând cu anul 2003, seobservă un revirament al valorii reale a câtigului salarial, nivelatins în anul 200ι, depăindu-l, pentru prima dată pe cel din1λλ0 cu 11,κ%. Valoarea maximă s-a înregistrat în anul 200κ,în anii următori trendul ind uor descrescător. În Româniadiferența de remunerare se situează sub λ,ι% mult sub mediațărilor membre ale Uniunii Europene. Unul dintre motivele pentru care în România diferența de remunerare este mai micădecât media UE este faptul că rata de ocupare a femeilor estemai mică decat a bărbaților. Impactul diferenței de remunerare

constă în faptul că femeile câtigă, de-a lungul vieții, mai puțindecât bărbații, ceea ce înseamnă că au pensii mai mici i suntexpuse unui risc mai ridicat de sărăcie la bătrânețe.

Un alt element analizat în capitolul 4 se referă lademnitate, integritate și încetarea violenței împotrivafemeilor. Se estimează că 1,2 milioane de femei din Româniadevin anual victime ale violenței, dei mai puțin de 1% dintrevictime depun plângere împotriva agresorului, intrând astfel înstatisticile ociale. Studiile sociologice estimează că aproape20% dintre femei trec printr-un episod de violență domesticăde-a lungul vieții. În perioada 2003-200κ, s-a observat o tendințăde cretere a cazurilor documentate de violență domestică.Dependența de alcool, sărăcia, anturajul agresiv i modelul

familiei patriarhale sunt considerați factori distinctivi ai violențeidomestice în România.

A doua parte a capitolului 4 se referă la analizadiferențelor de gen în plan local , cu orientare pe regiunilede dezvoltare Sud-Muntenia, București-Ilfov și Sud-VestOltenia.

În primul rând, populaţia stabilă a celor trei regiunide dezvoltare analizate în cadrul proiectului F.A.R.M.E.C era,în 2013, de ι.6ιι.43κ locuitori, reprezentând 3κ,35% % din populaţia României. Această populaţie stabilă este structuratăîn 13 judeţe situate în sudul ţării, la care se adaugă municipiulBucureşti. În populaţia stabilă totală a celor 3 regiuni dedezvoltare un număr de 3.λι1.κκ2 sunt femei (51,ι3%) iar3.ι05.556 sunt bărbaţi (4κ,2ι%), raportul femei-bărbaţi ind de1,0ι1κι2.

Conform statisticilor, piața forței de muncă la nivelul

regiunilor de dezvoltare analizate,respectiv rata de activitatea resurselor de muncă (denită ca ponderea populaţiei activefeminine în vârstă de 15-64 ani în populaţia totală în vârstăde 15-64 ani), a variat, în anul 2013, între κ3,κ % (regiuneaBucureşti-Ilfov), 51,1% (regiunea Sud-Muntenia) i 63,6%(regiunea Sud-Vest τltenia). τ caracteristică generală acelor trei regiuni de dezvoltare este aceea că, în perioada200ι – 2013, rata de activitate a resurselor de muncă a scăzutcu cca. un punct procentual.

Participarea pe piața muncii este foarte scăzută printrefemeile rome, doar 2ι% ind angajate i 36% declarând că suntîn căutarea unui loc de muncă. τcuparea forței de muncă înrândul femeilor este obstrucționată de disponibilitatea redusă ide accesul limitat la facilitățile de îngrijire a copiilor care să ofereservicii de calitate i la un preț accesibil.

În perioada 2000 – 2013, rata şomajului BIM înRomânia a oscilat între un minim de 5,κ% (în anul 200κ) şiun maxim de κ,4% în anul 2002. Creterea accentuată din perioada 200κ – 2010 când rata omajului s-a majorat cu1,5 puncte procentuale evidențiază impactul destul de puternical crizei asupra pieței muncii româneti.

Este important de arătat că regiunea Sud-Vest τlteniaa înregistrat permanent cea mai ridicată rată a sărăciei relative(de la 36,3% în 200ι la 2λ,λ% în 2012) în timp ce regiunea

Bucureti-Ilfov a înregistrat permanent cea mai scăzută rata asărăciei relative (de la ι,3% în 200ι la 2,ι% în 2012). În aceeai perioadă, regiunea Sud-Muntenia a înregistrat o rată medie asărăciei în apropierea mediei pe țară (de la 26,6% în 200ι la22,1% în 2012).

Din datele statistice rezultă că în învățământul primar igimnazial rata abandonului școlar în regiunea Sud-Muntenia acrescut de la 1,6% în 2010 la 1,κ% în 2011. În aceeai perioadă,abandonul colar a rămas acelai în regiunea Sud-Vest τltenia,de 1,5%. În regiunea Bucureti-Ilfov s-a înregistrat o scădere aabandonului colar, de la 1,λ% în 2010 la 1,ι% în 2011.

Referitor la egalitatea în luarea deciziilor în cele trei

regiuni analizate, o atenție deosebită s-a acordat reprezentariifemeilor şi a bărbaţilor în alegerile pentru autorităţileadministraţiei publice locale. Decalajul semnicativ care aexistat între candidaturile femeilor şi bărbaţilor la preşedinţiaConsiliilor judeţene s-a reectat în rezultatul nal al alegerilor.Bărbaţii au câştigat această cursă electorală cu un procent de100%, femeile neobţinând nici măcar un post de preşedinte alConsiliului Judeţean. Astfel, din cele 41 de posturi de preedințide Consilii Județene, bărbații le-au câtigat pe toate.

În urma alegerilor locale, la nivelul întregii ţări au fostaleşi 1.336 consilieri judeţeni, cu o reprezentare de κ5,ικ%(1.146) bărbaţi şi 14,22% (1λ0) femei. Datele relevă faptul că ponderea femeilor primar alese nu depăşeşte în nici un judeţ

procentul de 12%. Judeţele în care s-a înregistrat cel mai mare procent de femei primar sunt Tulcea (11,ι6%), Constanţa(ι,25%) şi Vaslui (ι,06%). De remarcat că în 6 judeţe (Bistriţaσăsăud, Braşov, Covasna, Harghita, Mehedinţi şi τlt) şimunicipiul Bucureşti toţi primarii aleşi sunt bărbaţi.


17/128

Privind salariile egale pentru muncă egală și muncăde valoare egală în cele trei regiuni de dezvoltare se poatearăta căμ

Media pe țară a venitului total mediu lunar pe o persoană a crescut de la κ3λ,53 lei în 2011 la κλ5,κ5 lei în 2013(cu 6,3%)ν

Regiunea Bucureti-Ilfov a înregistrat cel mai marevenit total mediu lunar. Astfel, acesta a fost de 11ι5,43 lei în2011 i a crescut la 1251,ι lei în 2013 (cu 6,0λ%)ν

Regiunea Sud-Muntenia i Sud-Vest τltenia auînregistrat venituri totale medii lunare pe persoană mai micidecât media pe țară.

În Sud-Muntenia s-a înregistrat o cretere mică de laκ00,6ι lei în 2011 la κ3λ,66 lei (cu 4,6%) iar în Sud-Vest τltenias-a înregistrat o cretere de la ι41,24 lei în 2011 la κ1λ,ι5 lei în2013.

Capitolul 5 se referă la înuențele asupradiferențelor de gen în societate. în acest context se trec înrevistă o serie de modalități de inuențare cum ar μ

În nal, studiul conține un număr de 35 de anexe i obibliograe care numără 10ι titluri studiate.

6

Segregarea pe piața muncii - tradiții i stereotipuri în carese prezintă considerații generale privind segregarea pe piața muncii, discriminarea la locul de muncă, unele moduride eliminare a stereotipurilor de gen la nivelul locurilor demuncă ν

Inegalități între bărbați i femei pe piața muncii în România, precizând date despre cum este percepută discriminarea laangajare între bărbați i femei, despre perspective de carieră,tipologii motivaționale, orientarea privind profesia i cariera

Diferențe de gen privind antreprenoriatul în România prezentând considerații generale, tendințeleantreprenoriatului în România, principalele surse de nanțare

a antreprenoriatului în România, factori care inuențeazăactivitatea femeilor antreprenor i antreprenoriatul feminintânăr.

Concilierea vieții profesionale cu viața privată care s-areferit la reconcilierea vieții de familie/private i a vieții profesionale în România, prestații de asigurări sociale înRomânia, benecii pentru susţinerea copilului şi a familiei iReglementări exibile ale Codului Muncii privind raporturilede muncă în România.


18/128

7

2.1. Recomandări ale Uniunii Europene de promovare aegalităţii de gen ca mecanism de sprijinire a economiei învederea depăşirii crizei.

Conform unui raport al Comisiei Europene1 situaiilede criz economic au consecine profunde asupra egalitii de

gen iar pe de alt parte, crizele economice ofer oportunitateaunor schimbri radicale, inclusiv potenial de progres pentruegalitatea de gen.

Raportul acoper toate cele 27 state membre UE,rile din Spaiul Economic European (SEE) şi 3 ri candidate:Turcia, Croaia şi Fosta Republic Iugoslav a Macedoniei(FYROM). Perioada de referin a analizei impactului asupradomeniului pieei muncii este de aproximativ 4 ani (între aldoilea semestru al anului 2008 – când, tehnic vorbind, criza adebutat în toate statele Uniunii Europene – şi primul semestrual anului 2012).

2.1.1. Concluzii pentru ările membre ale Uniunii

Europene

Autorii raportului menionat avanseaz patru concluzii:

1. În timp de criză, decalajul între femei şi bărbaţi în ocupare, şomaj, câştiguri salariale şi sărăcie, este redus.

Existena unui decalaj redus nu presupune, în modautomat şi reducerea inegalitii de gen, având în vedere faptulc aceasta se bazeaz pe rate ale ocuprii mai mici, rate maimari ale şomajului şi câştiguri salariale reduse atât pentru femeicât şi pentru brbai.

În primii ani ai crizei, segregarea de pe piaa muncii a

protejat femeile angajate. Aceast segregare se refer la supra-reprezentarea femeilor în sectorul de servicii (inclusiv locurile demunc din sectorul public) şi sub-reprezentarea lor în industrie,construcii şi în ramurile sectorului nanciar, predominantmasculine. Brbaii au suferit pierderi mai mari în ocupare, maiales în rile în care segregarea a fost mai accentuat. Pe dealt parte, segregarea pe piaa muncii ar putea expune femeile,eventual, în acele domenii în care msurile de consolidarescal restrâng locurile de munc în sectorul public.

Politicile de redresare economic iniiate la începutulcrizei s-au concentrat pe sectoarele de activitate cele maiafectate, sectoare care, în fapt erau dominate de brbai.Alte politici de ocupare s-au axat pe programe de munc cutimp redus sau pe managementul programelor de acordare aindemnizaiilor de şomaj. Brbaii au fost principalii beneciari aiacestor tipuri de programe nu numai pentru c au suferit pierderiale locurilor de munc mai mari decât femeile ci şi pentru c, îngeneral, formatul acestor programe îi favorizeaz.

Diferena salarial între femei şi brbai a sczut înUniunea European, în 16 state membre din 25, în perioada2007-2010. Trei mari factori au contribuit la reducerea difereneisalariale între femei şi brbai: reduceri ale stimulentelorincluse în veniturile salariale (bonusurile şi primele au fostreduse pe timpul crizei, drepturi de care s-au bucurat cupredilecie brbaii); segregarea sectorial care presupunesupra-reprezentarea femeilor în sectorul public- unde diferenasalarial este în general mai mic şi subreprezentarea lor însectoarele de munc în care brbaii sunt majoritari şi undesalariile sunt mai mari.

2. Analiza comparativă a diferenelor de gen în ările membre ale Uniunii Europene

2. În timpul crizei, comportamentul pe piaţa munciial femeilor şi al bărbaţilor este similar.

Agravarea condiiilor pe piaa muncii nu afecteaz maimult sau mai puin femeile în raport cu brbaii, ci îi afecteazdifereniat. În timpul crizei drepturile nu sunt întotdeauna cu

scrupulozitate respectate. Chiar dac brbaii se declar maiafectai de criz şi se plâng mai des de precaritate, reducereasalariului şi obligaia de a accepta o munc mai puin calicat/interesant, repercursiuni ale crizei se rsfrâng în mod directasupra femeilor: drepturile şi avantajele legate de sarcin şimaternitate au fost afectate, de aici decurgând o mai marediscriminare a femeilor însrcinate.

Aceast similitudine comportamental a femeilorşi brbailor se observ în primul rând în schimbarea roluluicâştigurilor/veniturilor obinute de femei. Proporia cuplurilor încare ambii parteneri beneciaz de dou salarii s-a diminuat în perioada crizei aproape exclusiv în favoarea cuplurilordependente de salariul femeii. Totuşi, în cadrul majoritiicuplurilor în care ambii parteneri sunt angajai, contribuiafemeii la bugetul familiei rmâne în continuare semnicativ maimic decât cea a partenerului, sucient cât s se poata apreciac femeia rmâne câştigtor „secundar” de venituri.

Angajailor mai bine pltii le-a fost mai uşor s-şipstreze locul de munc pe când cei pltii mai puin au suferitşi cele mai mari pierderi de locuri de munc, cel puin printrebrbai. Incidena srciei printre persoanele angajate rmâne,de fapt, mai mare în rândul brbailor (8,9ș comparat cu 7,8șpentru femei).

În prima perioad de recesiune cheltuielile desusinere a familiei au sczut în majoritatea rilor europene,mai ales cheltuielile ce puteau substituite cu munc nepltit.Rezultatele unor sondaje au artat c diferena de alocare amuncii nepltite între femei şi brbai a crescut pe timpul crizei,mai ales în defavoarea femeilor şi mai ales în acele ri în caredisparitile de gen legate de împrirea sarcinilor domesticeşi de îngrijire a persoanelor dependente din familie, sunt maipronunate.

Exist date cu privire la faptul c un numr aproximativegal de femei şi brbai au acceptat „în mod involuntar” locuri demunc cu jumtate de norm. Creşterea numrului de muncitorinevoii s accepte locuri de munc cu jumtate de norm a fost, în fapt, mai mare în rândul femeilor.

Grupul cel mai vulnerabil la criz este cel al muncitorilorimigrani. Brbaii din afara UE au fost cel mai lovii de pierderealocurilor de munc, urmai de muncitorii mobili ceteni europeni.Femei- muncitori mobili din interiorul UE au fost, în mare,„ferite” de pierderea locurilor de munc, cu excepia Irlandei,Finlandei şi Olandei. O situaie opus s-a înregistrat pentrufemeile imigrante din afara UE, dar şi în cazul lor pierderea

1 Raportul “The Impact of the Economic Crisis on the situation of Women and Men and on Gender Equality Policies”, November 2012


19/128

locurilor de munc înregistrat nu a depşit 3 puncte procentuale,comparativ cu 8 puncte procentuale în cazul brbailor.

3. Dacă austeritatea continuă dar este inegală înceea ce priveşte măsurile de protecţie socială - aşa cum s-apetrecut în primii ani ai crizei - o consolidare scală poatereprezenta o reală ameninţare deoarece poate conduce lascăderea nivelului de protecţie socială şi de ocupare atâtpentru femei cât şi pentru bărbaţi.

Dac în cursul primilor ani criza a redus uşor decalajele

de gen în ceea ce priveşte srcia, în prezent se constat ocreştere a riscului de srcie la brbai, mai mult decât la femei.

Criza de locuine din unele ri afecteaz în mod seriossituaia celor mai vulnerabile familii, incluzând aici familiilemonoparentale în care femeia este unicul întreintor precum şifamiliile cu venituri foarte mici (în care femeile sunt majoritare).Lipsa unei locuine şi creşterea numrului persoanelor fradpost este o caracteristic a crizei şi acest fenomen a cptato nuan generalizat în unele state.

Ca rezultat al crizei, starea de sntate a femeilor, caşi a brbailor, s-a deteriorat. Recentele reforme din sntate aupus accentul pe „înghearea” costurilor şi/sau pe mai mari saunoi costuri suplimentare. În fapt, „înghearea” costurilor pentrusntate are un efect regresiv, deoarece costurile de sntatese rsfrâng îndeosebi asupra persoanelor cu venituri reduse, în aceast categorie regsindu-se şi femeile. Din perspectiva

locurilor de munc, constrângerile bugetare în sectorul desntate au afectat mai mult femeile decât pe brbaii, eleconstituind majoritatea angajailor din sectorul sntii.

Msurile de consolidare bugetar - îngheareasalariilor sau reducerea lor pentru angajaii din sectorul public, înghearea posturilor vacante sau chiar disponibilizareaangajailor din administraia public, reforma pensiilor, reducerisau restricii ale beneciilor sociale/alocaiilor/ajutoarelor,reducerea subveniilor acordate familiilor srace, restrângereacriteriilor de eligibilitate pentru şomaj sau a indemnizaiilor deşomaj şi a facilitilor acordate rmelor care încadreaz şomeri,msuri scale, creşteri ale TVA-ului şi creşterea tarifelor pentruserviciile publice subsidiare - au avut cel mai mare impact

asupra egalitii de gen.

4. În marea majoritate a statelor egalitatea degen şi abordarea integratoare de gen nu a fost luată înconsiderare la elaborarea şi implementarea politicilor.

În marea majoritate a cazurilor, atât msurile derelansare cât şi cele de consolidare nu au fost evaluate dinperspectiva egalitii de gen. Doar 10ș din iniiativele politiceanunate sau puse în practic în Programele Naionale deReform 2011 au luat în calcul consecinele acestor msuriasupra egalitii de gen. Mai mult, Planul European de RedresareEconomic nu face nici o meniune cu privire la „gen”, „femei”sau „egalitate”. Absena unei perspective integratoare de gen

semnic gradul sczut de sensibilitate cu privire la egalitateade gen în procesul de redresare în urma crizei economice.

În mai multe state membre politicile de consolidarescal au avut repercursiuni asupra funcionrii infrastructuriidin domeniul egalitii de gen. Dac unele ri au adoptatmsuri de creştere a ecienei infrastructurilor existente, altele, în special din Europa de Est, au introdus inovaii instituionale.

2.1.2. Recomandări de promovare a egalităţii degen ca mecanism de sprijinire a economiei în vedereadepăşirii crizei.

Dup ce face o analiz în detaliu a impactului crizei

asupra unor domenii, respectiv: munc pltit şi munca nepltit(ocupare şi şomaj, inactivitate şi cutarea unui loc de munc,contracte de munc temporare şi timp parial de munc, srciagenerat de munca nepltit, restricii în drepturi şi benecii,vârst, educaie şi diversitate etnic, decalaje de salarizare);abordare integratoare de gen, politici de ocupare, consolidarescal; risc de srcie şi excluziune social (educaie, locuire,sntate) raportul avanseaz un numr de 10 recomandăride promovare a egalitii de gen ca mecanism de sprijinire aeconomiei în vederea depşirii crizei.

1. Reconsiderarea formulrii/denirii indicatorilorlegai de egalitatea de gen. Îmbuntirea aparent a majoritiidecalajelor de gen, în ciuda scderi

cercetări Și studii asupra diferențelor bazate pe gen În ceea ce privește profesiile, cariera...

Documents