CERAMICĂ MEDIEVALA DESCOPERITA LA VODIŢA PRIN SĂPĂTURILE DIN ANUL 1970

de G H E O R G H E I .CANTACUZ INO

In anul 1970 au fost efectuate la Vodiţa,jud.Mehedinţi,cercetări a r heologice care au urmărit obţinerea unor date privind cronologia r u i n e l o r fostei mănăstiri .Acestea fuseseră dezvelite fn cea mai mare parte pr in săpăturile întreprinse de V . Drăghiceanu fn 1928, cfnd au fost des -cope r i te şi fundaţiile b i s e r i c i i anterioare ce le i ale cărei z idur i se păst rau fn p a r t e 2 . Materialul ceramic descoperit fn 1970, deşi nu prea numer o s , este îndeajuns de variat şi reprezentativ. înaintea prezentării a c e s tui material se impune prec izarea situaţiei stratigraf ice fn care a 'f ost descoperit .

Săpăturile din 1 928 au fost însoţite de numeroase decapări de pămîit, pfnă la nivelul de călcare,în inter iorul b i s e r i c i i şi la sud şi est de aceast a , precum şi de degajarea beciului aflat în partea de sud-vest a a n s a m blu lui . Vechile săpături nu s - au extins la nord şi vest de biserică , unde au putut fi efectuate anumite observaţii strat igraf ice . In această zonă, pe pantele destul de accentuate, s - au acumulat depuneri aluvionare deosebit de g roase ,ca re alternează cu stratur i le corespunzătoare perioadelor de funcţionare a aşezării. Deasupra pămîntului viu se află depuneri cores -punzătoare funcţionării celor două b i se r i c i suprapuse,cunoscute în l iter a tu r a de special itate sub numele de Vodiţa I şi Vodiţa I I , cele două stratu r i fiind delimitate mai c l a r la nord de edificiu.Urmează un strat gros de depuneri àluvionare, ster i le din punct de vedere arheologic,un st rat corespunzfnd unei alte perioade de vieţuire în mănăstire,de la sffrşitul s e c a i XV I I - l e a şi începutul s e c a i XVI I I - lea, în sfîrşit un alt strat gros de depuneri aluvionare corespund perioadei părăsirii definitive a aşeză r i i . In zona de la nord de beci ,deasupra nivelului de la care a fost c o n s truit acesta - ş i care corespunde ce le i de a doua etape de construcţie( Vo diţa II) - , s e află un strat gros de nivelare cu pămfnt adus din apropiere, cuprinzînd fragmente ceramice din perioada imediat anterioară. Atît depunerile a luvionare, cft şi stratul de la sfîrşitul s e c a i X V I I - l e a - începutul s e c a i XV I I I - l e a sînt a i c i mult mai subţiri 3 .

Cea mai mare parte a materialului provine din zona de la vest de b i serică şi de la nord de beci,în această din urmă parte depunerile c a re cuprind materiale din s e c . X I V - X V avînd o grosime mai mare . Datorită situaţiei stratigrafice în care au fost descoperite se poate face fn gener a l o delimitare clară între materialele din s e c . X I V - X V şj cele din s e c X V I I - X V I I I . Excepţiile sînt constituite de puţinile fragmente ceramice provenind din zonele afectate de săpăturile din 1928,sau de o se r i e de materiale din zona de l a nord de beci,antrenate îh gropile unor morminte din s e c . a l X V I I I - l e a . I n privinţa materialelor din stratur i le corespunză-

439

www.mnir.ro

toare primelor etape de construcţie, Vodiţa I şi Vodiţa I I , deosebirile sfnt greu de ses i za t . Fragmentele ceramice,foarte puţine,gâsite la nord de biserică fn stratul corespunzător fazei Vodiţa I sfnt asemănătoare cu cele contemporane fazei Vodiţa II*Acelaşi lucru se poate spune şi despre ceramica găsită fn cantitate mai mare la nord de beci , fn stratul gros de nivelare care a antrenat materialele existente la acea dată fn zona înconjurătoare, aşa dar aparţinînd aceleiaşi faze Vodiţa I .

Ceramica descoperită la Vodiţa, lucrată fn întregime la roata rapidă, poate fi împărţită în două categorii distincte atît din punct de vedere a l formelor cft şi a l decorului :ceramica nesmălţuită şi ceramica smălţuită.

Ceramica nesmălţuită este confecţionată din pastă degresată cu n i s i p , conţinînd r a r e granule de ca l ca r şi foarte puţină mica .Arderea , fn general oxidantă, este de cele mai multe or i inegală, r e ζ uit fnd o culoare cenuşie fn săpătură. L a suprafaţă fragmentele sfnt castani i cu nuanţe c e nuşii, datorită a rde r i i secundare fn urma fo los i r i i vase lor . Rare fragmente au pasta cenuşie. Vasele mici au fn general culoarea cărămizie.

Datorită faptului că fragmentele descoperite la Vodiţa sfnt fn majoritate disparate, l ips ind posibilitatea întregirii unor vase,formele c e r a m i c i i de a i c i pot fi fn bună parte deduse pr in analogii cu tipuri descoperite fn alte aşezări contemporane. Vasele nesmălţuite sfnt: oale borcan- formă ca r e predomină cantitativ- ,precum şi oale cu toartă,căni sau ceşti, c a s troane etc .

Borcanele reprezintă tipul c e l mai frecvent întfinit. Sînt vase fără torţi, cu corp curbat,pereţi a r c uiţi, prof i l evazat,buza scurtă, răsfrîntă spre exter ior , avînd îh partea inferioară o nervură puternic trasă fn a -fară,cu secţiunea triunghiulară,deseori cu o şănţuire uşoară fn interior ( f ig .1/1,4, 5, 6, 8, 10, 16, 17). In afara aceste i forme a b u z e i - c e l mai frecvent întîlnită - sau a unora apropiate de ea (fig.1/2, 5; fig.2/5,8) se întîlnesc şi fragmente cu buza avînd marginea lăţită şi rotunjită (fig.1/3, 9 ) .

O se r i e de fragmente ceramice aparţin unor oale cu toartă. Acestei forme îi aparţin buzele drepte sau uşor curbate, cu marginea tăiată de obic e i pe un plan orizontal ( fig. 1/11 , 12, 18, 19; f ig .2/4) .

Sfnt întîlnite de asemenea căni cu fundul profilat (fig.2/3, 5) s a u c u baza de susţinere îngustă,diferenţiată de corp (fig.2/14), sau un ulcior cu gura înaltă şi dreaptă,bine delimitată de gît.Trebuie remarcat un fragment de vas avînd toarta cu secţiunea rotundă,uşor suprafnălţată,şi gura evazată (fig.2/1 ).

Fragmentele de castron cu pereţii oblici şi fundul drept (fig. 2/2) sau a l te le aparţinînd unor vase mic i , cu pereţii subţiri (fig, 1/7; fig.2/6),în -t regesc un repertor iu de forme destul de var iat pentru cantitatea relativ mică a materialelor descoperite.

Decorul vase lor nesmălţuite este fie incizat - i nc i z i i orizontale P e partea superioară a corpului ( f i g . l / l 2 ; fig.2/1 ,7) şi l in i i fn va l (fig.2/l1, 19), fie fn re l ie f - brfu alveolat ( f i g , l / l ) şi brîu în rel ief cu crestături oblice (fig.2/1 3) .

Tipuri le de forme şi ornamentaţie prezentate pr ivesc ceramica nesmălţuită din s e c . X I V - X V . In privinţa materialelor găsite,în > cantitate

440

www.mnir.ro

441

www.mnir.ro

F i g . i . - Fragmente ceramice nesmalţuite.

442

www.mnir.ro

destul de mică,fn depunerile de la sffrşitul soc . a l XVII-lea-fnceputul s«c. a l X V I I I - l e a , trebuie remarcate unele fragmente de vase cu pastă nis i -poasă,alb-cenuşie,decorată cu dungi de culoare cărămizie şi uşoare i n c i z i i .

Ceramicar smălţuită,cu pastă fină,este arsă oxidant,uniform ( cu ex cepţia unor fragmente cu pereţi mai groşi,care au culoarea cenuşie fn spărtură). Formele fntflnite sfnt străchini şi far furi i , boluri şi cupe(toate acestea constituind majoritatea), căni şi u lc ioare .

Străchinile şi farfurii le au piciorul inelar (fig.4/1, 3, 4, 6, 7,10,11, 12, 16). Dintre străchini menţionăm un exemplar cu fundul uşor concav şi pereţii ridicaţi fn unghi,puţin evazaţi (fig.5/4), i a r fragmentele de f a r fur i i aparţin unor exemplare cu marginea lată,oblică, cu profilul drept sau uşor curbat ( f ig.5 / 8 , 3 ) .

Boluri le şi cupele sfnt de dimensiuni mai mic i , cu profilul arcui t ,buza simplă,uşor evazată sau puţin înclinată spre interior (fig.3/1 , 2 , 4 10,· 12 -14 , 16, 19, 21 , 23), cu picior ine la r .Acesta este mai scund în cazul holur i lor (fig.3/13, 16), ceva mai înalt în cazul cupelor ( f ig.4 / 1 5 , 17).

Alte vase smălţuite sînt cele înalte -u lc ioare sau căni. Formele sfnt greu de precizat datorită stării fragmentare de păstrare. Trebuie menţionate două gfturi de ulcior , unul înalt, bogat profilat (fig.4/18)altul scund (fig.4/2), partea inferioară a unei căni de dimensiuni mari ( f ig.4/13),pic io ru l profilat a l unui vas înalt ( f ig.4 / 8 ) şi mai multe fragmente de torţi, fie cu secţiunea plată (fig.5/9), fie cu secţiunea rotundă,sau din două părţi răsucite (fig.4/14).

Decorul aceste i categorii a ceramic i i este r e a l i z a t prin agraiitarei culoare şi smalţ. Suprafaţa vaselor e ra în prealabi l acoperită cu angobă alb-gălbuie,aplicată în mai multe straturi,după cum se poate observa pe unele fragmente pe care smalţul s - a degradat. Motivele sgrafitate erau rea l izate pr in stratul de angobă,pînă în pasta vasului,subliniate uneori cu culoare castanie sau verde măslinie.Smalţul acoperea partea interioară a vaselor deschise (străchini, far furi i ,boluri ) şi exteriorul vaselor înalte . Culori le folosite sînt gălbui, galben-verzui , verde, verde-măsliniu, castan iu , cafeniuJn general străchinile şi farfurii le au culoarea gălbuie, galbenă sau galben-verzuie , cu decorul sgrafitat subliniat cu castaniu sau verde, bolurile şi cupele - diferite nuanţe de verde deschis sau verde măsliniu,iar vasele înalte - variate nuanţe de verde.

Vasele înalte sînt decorate în general prin culoare.Bolurile,în afara c u l o r i i şi smălţuirii, au uneori sgraf itate în partea centrală un c e r c sau două c e r c u r i concentr ice . Pe străchini şi farfuri i motivul c e r cu r i l o r concentr ice ( două sau t re i ) , mai r a r a l sp i r a l e i , sgrafitat în mijlocul părţii centra le ,este foarte frecvent, fiind rea l izat pe fond galben cu castaniu, sau pe fond verde deschis or i gălbui cu măsliniu. Diferite fragmente de străchini şi far fur i i sînt mai bogat ornamentate pr in sgraf i tare , cu motive geometrice ( fig.5/1 , 6 ) , între care c e l a l benzilor de l in i i vert ica le alternînd cu benzi de l in i i frfnte (fig.5/1 ) .Relat iv frecvent se fhtîlnesc benzile cu împletituri (entrelacs) ( f ig.5/2,7) .Alte fragmente sînt decora te cu motive vegetale stilizate,între care vre ju l ( f ig.5 / 5 , 8 ) sau alte motive,dispuse rad ia l fn cîmpul median a l vasului (fig.5/4),

443

www.mnir.ro

4 4 4

www.mnir.ro

F i g . 4 . - Fragmente ceramice smălţuite.

445

www.mnir.ro

F i g . n . - Fragmente ceramice smălţuite cu decor sgncmat.

4 4 6

www.mnir.ro

Trebuie subliniată existenţa unor fragmente care , f i ind acoperite cu stratul de angobă decorat prin sgrafitare ,nu au nici o urmă de Smalţ . E s t e vorba probabil de vase fn cazul cărora procesul de confecţionare a fost întrerupt, ceea ce a r dovedi producerea ceramic i i chiar la Vodiţa.

In legătură cu ceramica este util să fie menţionate şi cfteva fragmente de cărămizi ornamentale,smălţuite: fragmente de cărămidă cu faţa smălţuită,decorată cu pale de culoare galbenă şi verde sau fn diferite nuanţe de verde şi fragmente de cărămizi de format spec ia l , cu muchiile rotunjite, decorate cu dungi fn culori le verde deschis şi verde măsliniu, galben şi castaniu. A fost descoperit şi un fragment,refolosit,de cărămifi romană,purtfnd ştampila (COH) II H I S P . (fig. 6) Cohors II Hispanorum s cutată Cyrenalca equltata, a cărei prezentă este atestată l a Dxobota fn

a n i i 103-105 e . n . 4 .

F i g . 6 . - Fragment de cărămidă romană ştampilată.

Ceramica de l a Vodiţa fşi găseşte analogii puternice fn cea provenită din diferite aşezări din Cîmpia Română , datate fn a doua jumătate a s e c a l X I V - l e a şi la începutul ce lui următor.Este deajuns să amintim în acest sens descoperir i le de la Basarab i (jud.Dolj^aşezare situată la o d is tan ţă de aproximativ 100 km, de unele materiale de la Z imnicea 6 şi F rumoa s a ( jud.Teleorman)?, sau ceramica de l a Coconi (jud.Ilfov)**. Formele şi

447

www.mnir.ro

decorul fragmentelor de borcane descoperite la Vodiţa sfnt izbitor ase -mănătoare cu cele de la Basarab i^ , ca şi cu altele de la Coconi 1 0 . ana lo gi i existfnd de asemenea intre formele buzelor unor oale de l a Vodiţa şi

11 1? 1 Ί de la Basarab i 1 1 sau Coconi , sau ale altor forme de v a s e ' J . In p r i vinţa ceramic i i smălţuite,trebuie remarcată asemănarea formelor stră -chini lor , far fur i i lor şi bolurilor de la Vodiţa cu exemplare s imilare de la Basarabi , Zimnicea, Coconi 1 ^ şi din alte aşezări.Dintre motivele ornamentale ale aceste i categorii de ceramică - atft cele geometrice sau vegetale st i l izate ,cft şi ce rcur i l e concentr ice ,care nu este exclus să fi fost Însoţite de alte motive decorative pe margini,fn părţi ale vaselor oar e nu s - au păstrat - trebuie subliniate o se r i e de analogii cu motive exfe-tente pe vase de la B a s a r a b i 1 6 , Cocon i 1 ? , din Dobrogea, la Păcuiul lui Soare 1 ®, precum şi la sud de Dunăre, fn Bu l ga r i a 1 ^ .

Ar putea părea hazardate anumite concluzii bazate pe materialele arheologice puţin num eroase , găsite exclusiv în stare fragmentară, în cursul unei singure campanii ob săpături, într-o staţiune îh care cercetări mai vechi au scos la lumină materiale arheologice rămase din păcate inedite. Aceasta cu atft mai mult cu cît ceramica de la Vodiţa nu a fost găsită în complexe închise,lipsind totodată acolo alte elemente de datare mai exao-t e .

Faptul însă că materialele prezentate mai sus reprezintă totalitatea fragmentelor ceramice caracter is t ice descoperite fn toate punctele c e r cetate din zona vechilor ruine şi că ele provin din depuneri ce se suprapun solului viu şi se află dedesubtul unor s t ratur i s t e r i l e , aluvionare, face ca încercarea de a le folosi ca argumente în spr i j inul unei cronolog i i să poată fi considerată mai mult decît o simplă ipoteză de lucru.Analogiile care se pot găsi acestor fragmente sînt,toate «materiale descoperite în complexe datate p r e c i s , c u monede,atît l a Basarab i cît şi la Zimni -cea sau Coconi. Toate formele şi motivele ornamentale ale ceramici i de l a Vodiţa au similitudini perfecte cu materiale din Cîmpia Română,descoperite în complexe datate fără excepţie în a doua jumătate a s e c . a l X I V -lea şi la începutul celui următor 2 0 . Constatarea este valabilă şi pentru materialele asemănătoare din Dobrogea (Păcuiul lui Soare ) sau din Bul -g a r i a 2 1 . Aceasta ne poate îndreptăţi să considerăm ceramica de la Vodiţa, descrisă mai s u s , c a datînd din a doua jumătate a s e c a i X I V - l e a şi din secolul următor şi implicit pot justi f ica presupunerea datării depunerilor corespunzătoare celor două etape de construcţie ale vechiului ansamblu monastic îhtr-o perioadă care îşi a re începutul fn cea de-a doua jumătate a s e c , a l X I V - l e a .

1 Vezi G H . I . CANTACUZINO, Probleme ale cronologiei ruinelor fostei mănăstiri Vodiţa, fn S C I V , 2 2 , n r . 3 , 1971, p .469-477.

2 V , D R A G H I C E A N U , Săpăturile de l a Vodiţa, fn BCMI, XX I I , 1929, p .149-156.

N O T E

448

www.mnir.ro

3 S C I V , n r . 3 , 1971, p.469 şi urm. f i g .1 -4 . 4 D .TUDOR , Oltenia română,ed.IV,Bucureşti, 1978, p .336 . 5 E . B U S U I O C şi D. V A L C E A N U , Ceramica din aşezarea medievală de

l a Basarabi -Ca la fat ( s e c a i X I V - l e a ) , in S C I V A , 2 7 , n r . 4 , 1976, p .495-516.

6 Materiale văzute pr in bunăvoinţa cercetătoarei A . D . Alexandrescu. 7 N. C O N S T A N T I N E S C U , Cetatea de pămînt din s e c a i X I V - l e a de l a

Frumoasa ( r .Z imnicea ) , în S C I V , 16, n r . 4 , 1 9 6 5 , p.731 şi urm. f ig .4 , 6 .

8 Ν. C O N S T A N T I N E S C U , Coconi .Un sat din Cîmpia Română îh epoca lui Mircea c e l Bătrîn.Studiu arheologic şi istoric,Bucureşti, 1972.

9 S C I V A , n r . 4 , 1976, p.498-500, f ig .1/3: 2/8; 3/1. 10 Ν. C O N S T A N T I N E S C U , op . c i t . , p l .X IV/1 - 4 ; X V / 2 ; X I l / 1 - 4 , 6, 7 ,

10. 11 S C I V A , n r . 4 , 1976, p.500-501, f i ; j .3/8; 4/9. 12 N. C O N S T A N T I N E S C U , op .c i t . , p l .XX I l /17 şiXXIIl/4,5. 13 Un fragment de gură de ulcior de la Vodiţa îşi găseşte analogie la

Coconi (N. Constantinescu , op . c i t . , p l . XXX/3 ) . 14 S C I V A , n r . 4 , 1976, p .513, f ig .10. 15 N. C O N S T A N T I N E S C U , op .c i t . , p l . X X X I X / 1 - 7 , p l . XLIV/1 . 16 S C I V A , n r . 4 , 1976, p .511-513, f ig.8/4, f ig .9/5, 9, f ig .10/6. 17 N. C O N S T A N T I N E S C U , op .c i t . p l . X L l / 3 , X L V / 4 , 6 . 18 P .D IACONU şi S . B A R A S C H I , Făcuiul lui Soa r e . Aşezare medievală

( s e c . X I I I - X V ) , vo l . I I , Bucureşti, 1977, f ig.65/A 1-2; Β 2 , 4 , 1 1 ; D 5; f ig .66/2, 4, 5 ( fragmente datate în s e c . X I V - X V ) .

19 O ser ie de motive ornamentale de pe ceramica smălţuită de l a Vodiţa se află şi pe vase descoperite la Tfrnovo ( cf.Ţarevgrad Tărnov. Dvoreţăt na bălgarskite ţare prez vtorata bălgarska dărjava, tom. 2, Sofia, 1974, capitolul despre ceramică.redactat de S.Gheorghieva) . Astfel : c e r c u r i l e concentrice sgrafitate pe partea inferioară a străchini lor sau farfuri i lor ( op .c i t .45/6 , 46/2 şi 69 f ig . l ) ; motivul din benzi de l in i i drepte şi frînte,( op .c i t . ,£

avînd sgrafitate în partea centrală două c e r c u r i concentrice poartă monograma ţariţei Teodora, soţia lui loan Alexandru( 1331-1371 ), (Tarevgrad Tărnov, 2, p .66, p .69, f i g . l ) ,

L A C E R A M I Q U E M E D I E V A L E D E C O U V E R T E À VODITA PENDANT L E S F O U I L L E S D E L ' A N N E E 1970

Résumé

L a céramique découverte en 1970 à Vodiţa, dép.de Mehedinţi, provient, dans l a plus grande part ie , des couches qui correspondent aux premières étapes de construction de l 'ensamble monastique, phases connues dans l a littérature de spécialité sous le nom de Vodiţa I et Vodiţa IL Ces couches sont séparées par une épaisse couche alluvionnaire stérile de ce l les correspondantes à la courte période de reconstruction du monastère à l a fin du X V I I e siècle et au début du X V I I I e siècle. L e s différences entre les matériaux correspondant aux deux premières étapes sont a s sez difficilement sa i s i s ab l e .

L a céramique de Vodiţa, conservée seulement en état fragmentaire comprend deux catégories céramique non-émaillée et émaillée.Les fragments céramiques non-émaillés provient en majorité des vases -bocal .On trouve encore des fragments de pots à anse, des t a s se s , b rocs , bols,etc. L e décor de ces vases se compose d ' inc is ions et de bandes alvéolées ou en re l ie f .

L a céramique émaillée est représentée par des fragmentsd'ecuelles et ass iettes , bo ls et coupes et plus rarement des brocs et des cruches . L e u r s décor est réalisé à sgraffito, couleur et émail. L e s couleurs employées sont: jaunâtre , jaune-verdâtre, vert , olivâtre, châtain, brun. L e s vases hauts Sont émaillés à l 'extérieur, décorés avec de l a couleur. S u r les bols, on vo i t parfois des ce rc l e s concentriques a sgraffito. Le décor des ecuel les et des assiettes comprend a côté des ce r c l e s concentriques, des motifs géométriques, des entre lacs , des motifs végétaux stylisés, disposés en bandes ou rad ia i r e .

L a céramique de Vodiţa a des analogies, en ce qui concerne lés formes et le décor, dans les différents établissements de l a Plaine Roumaine spécialement à Basarab i (dép. de Dolj) et Coconi (dép. d ' I l fov) . L e s matériaux de ces établissements semblables jusqu'à l'identité, sont dates avec précision dans l a deuxième moitié du X I V e siècle (Basarabi ) en entre la fin du X I V e siècle et la début du X V e siècle (Coconi), Tous ces faits nous permetent de dater l a céramique de Vodiţa dans l a seconde moitié du X I V e siècle et l a première moitié du siècle suivant, ce qui justifie la supposition, de la datation des deux étapes de construction (Vodiţa I ' et Vodiţa II) dans une période qui commence dans l a deuxième moitié du XlVe siècle.

450

www.mnir.ro

L E G E N D E D E S F I G U R E S

F i g . 1 . - Fragments céramiques non-émaillés. F i g . 2 . - Fragments céramiques non-émaillés. F i g . 3 . - Fragments céramiques émaillés. F i g . 4 . - Fragments céramiques émaillés. F i g . 5 . - Fragments céramiques émaillés fdécorés à sgraffito. F i g . 6 . - Fragments d'une brique romaine estampillée.

451

www.mnir.ro