www.cimec.ro

!cLAUDIA c. NITU\

www.cimec.ro

ACADEMIA REPUBLICII POPULARE ROMlNE INSTITUTUL DE ARHEOLOGIE

MATERIALE ŞI CE-RCETARI

ARHEOLOGICE VI

EDITURA ACADEMIEI REPUBLICII POPULARE ROMÎNE 1 9 5 9

www.cimec.ro

COMITETUL DE REDACŢIE

AcAn. EM. CONDURACHI, redactor responsabil; D. BERCIU, acad. C. DAICO­VICIU, VLADIMIR DUMITRESCU, BUCUR MITREA, l. NESTOR- membru corespondent al Academiei R.P.R., C. S. NICOLĂESCU-PLOPŞOR, M. PETRESCU­DÎMBOVIŢA, D. M. PIPPIDI, DORIN POPESCU, GH. ŞTEFAN- membru corespondent al Academiei R.P.R., RADU VULPE, membri; SUZANA DIMITRIU şi ANA MATROSENCO, secretari de redaqie.

Toate desenele, planurile etc., ce însoţesc contribuţiile redactate de personalul ştiinţific

al Institutului de Arheologie, au fost executate in biroul de desen al institutului de către

tov. D. PEcURARIU, P. P. PoLONIC, E. MIRoNEScu, J. UoRESCU şi MARIANA PĂUNESCU. Cea mai mare parte a fotografiilor din acest volum au fost executate de personalul labo·

ratorului fotografic al institutului, tov. GH. DuMITRU şi N. ScARLAT.

www.cimec.ro

SUMAR

Rapoarte preliminar.e asupra săpărurilor din 1957

Pag.

C. S. NlCOLĂESCU-PLOPŞOR şi N. ZAHARIA, Cercetările de la Mitoc . . . .. . 11 C. S. NICOLĂESCU-PLOPŞOR, Să păturile de la Peştera . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 25 C. S. NICOLĂESCU-PLOPŞOR şi ELENA KOVĂCS, Cercetările paleolitice din

regiunea Baia Mare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 33 C. S. NICOLĂESCU-PLOPŞOR, AL PĂUNESCU şi N. HARŢUCHI, Cercetări

paleolitice în Dobrogea . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 43 C. S. NICOLĂESCU-PLOPŞOR şi I. POP, Cercetările şi săpăturile paleolitice de la

Cremenea şi împrejurimi . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . ... . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 5l C. S. NICOLĂESCU-PLOPŞOR, M. PETRESCU-DÎMBOVIŢA, N. CONSTAN·

TINESCU, DAN G. TEODORU, EMILIA ZAHARIA, ADRIAN FLORESCU, MARILENA FLORESCU şi GH. DIACONU, Şantierul arheologic Bicaz . . 57

D. BERCIU, Să păturile de la Verbiţa. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 85 • D. BERCIU, SEBASTIAN MORINTZ şi P. ROMAN, Să păturile de la Cernavoda 95 CORNELIU N. MATEESCU, Săpături arheologice la Vădastra . . . . . . . . . . . . . . . . . . 107 ADRIAN C. FLORESCU, Să păturile de la Andrieşeni . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 117 EUGEN COMŞA, Săpături arheologice la Boian-Grădiştea Ulmilor . . . . . . . . . . . . 127 D. BERCIU, Să păturile de la Tangîru şi Petru Rareş . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 137 M. PETRESCU-DÎMBOVIŢA şi ADRIAN C. FLORESCU, Săpăturile arheologice

de la Truşeşti . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 14 7 HORTENSIA DUMITRESCU şi VLADIMIR DUMITRESCU, Săpăturile de la

Traian-Dealul Fîntînilor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 157-OLGA NECRASOV şi SERGIU HAIMOVICI, Resturile de faună exhumate în

cursul săpăturilor din campania 1957 la şantierul Traian . . . . . . . . . . . . . . . . . . 179 SZEKEL Y ZOLT ĂN, Cercetări arheologice efectuate în Regiunea Autonomă

Maghiară . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 187 M. DINU, Şantierul arheologic de la Valea Lupului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 203 M. DINU, Sondajul arheologic de la Dolheştii Mari............................ 213 · ADRIAN FLORESCU şi MARILENA FLORESCU, Sondajul de la Gîrceni 221

SEBASTIAN MORINTZ, Săpăturile de la Bîrseşti .. . . . . .. . . . . .. . . .. . . .. . . . . . . . 231 ALEXANDRU VULPE, Săpăturile de la Costeşti-Ferigele . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 237 · CONSTANTIN PREDA, Să păturile de la Alexandria . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 251 -EM. CONDURACHI şi colaboratori, Şantierul Histria. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 265 RADU VULPE, Şantierul arheologic Popeşti . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 307 -EXSPECTATUS BUJOR, Şantierul arheologic Murighiol . .. . . . . .. . . .. . . .. .. . . . 325 C. DAICOVICIU, N. GOSTAR şi H. DAICOVICIU, Şantierul arheologic Gră·

diştea Muncelului Costeşti . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 331 ANTON NIŢU, IOANA ZAMOŞTEANU şi MIHAI ZAMOŞTEANU, Sondajele

de la Piatra Neamţ . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . • . 359 ANTON NIŢU şi MIHAI ZAMOŞTEANU, Sondajul în cetăţuia getică de la

Tiseşti . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 3 75 · D. PROT ASE şi l. ŢIGĂRA, Şantierul arheologic Soporul de Cîmpie ....... , . . 383

www.cimec.ro

SUMA li

3 P D. PROTASE, Şantierul arheologic Alba-Iulia ................................. . 51 M. MA CREA, Şantierul arheologic Caşolţ-Boiţa ............................... . 3Z D. PROTASE şi N. VLASSA, Săpăturile de la Lechinţa de Mureş şi Cipău Z, 7; IOAN T. DRAGOMIR, Să păturile arheologice de la Cavadineşti ............... . 7; 1 IULIAN ANTONESCU, Să păturile de la Gabăra-Porceşti ....................... . ';5 SEBASTIAN MORINTZ şi GH. BICHIR, Să păturile de la Pădureni ........... .

]v. IOAN T. DRAGOMIR, Săpăturile arheologice de la Largu ................... .

7 :; ION NESTOR şi EUGENIA ZAHARIA, Să păturile de la Sărata-Monteoru :-~ M. MA CREA, Şantierul arheologic Someşeni-Cluj ............................. . 3 "1 SZEKEL Y ZOLT .AN, Să păturile arheologice de la Porumbenii Mici ............. . t1 cANTON NIŢU, EMILIA ZAHARIA şi DAN G. TEODORU, Sondajul de la

Spinoasa-Erbiceni . . . . . .............................................. . t, 1 1. BARNEA şi VIRG. BILCIURESCU, Şamierul arheologic Basarabi ........... . lt 1 M. CHIŞVASI-COMŞA, Săpăturile de la Bucov ............................. . "l~BUCUR MITREA, Săpăturile de la Satu Nou ............................... . t. :-ION NESTOR şi EUGENIA ZAHARIA, Să păturile de la Dridu ............... . ~· .Ă.. DANKANITS şi 1. FERENCZI, Săpăturile arheologice de la Ciumbrud ~. ~- GR. FLORESCU şi R. FLORESCU, Săpăturile arheologice de la Capidava ..... . ~· ~ GH. ŞTEFAN, 1. BARNEA, M. CHIŞVASI-COMŞA şi B. MITREA, Să păturile

de la Garvăn ......................................................... . H; PETRE DIACONU, Săpăturile de la Păcuiul lui Soare ......................... . ,.~A. D. ALEXANDRESCU şi N. CONSTANTINESCU, Săpăturilc de salvare de pc

Dealul Şprenghi ..................................................... . ':o TRIFU MARTINOVICI şi ŞTEFAN OLTEANU, Şantierul Suceava ........... . e, 1 PETRE DIACONU, Săpăturilc de la Mănăstirea Neamţu ....................... . \ : DORIN POPESCU şi DINU V. ROSETTI, Săpăturile arheologice de la Rctevoeşti

•: N. CONSTANTINESCU, Sondajele de la Runcu-Grădinari ..................... . :' DORIN POPESCU, N. CONSTANTINESCU, GH. DIACONU şi SEBASTIAN

MORINTZ, Şantierul arheologic Tîrgşor ............................... . ·VIRGIL VĂTĂŞIANU, N. CONSTANTINESCU şi MIRCEA RUSU, Cercetările

arheologice de la mănăstirea Brîncoveni ............................... . S ~ l. IONAŞCU, VL. ZIRRA, SEBASTIAN MORINTZ, GH. CANTACUZINO

şi DINU V. ROSETTI, Şantierul arheologic Bucureşti ................... .

Studii şi cercetări

~ ':1 DINU V. ROSETTI, Movilele funerare de la Gurbăneşti ..................... . -:; GH. I. BICHIR, Cercetări arheologice pe terasa dreaptă a rîului Colentina ....... .

' C\ CONSTANTIN PREDA, Săpăturile arheologice de la Sîncri'iieni ................. . ~o 1. I. RUSSU, Inscripţii din Dacia ........................................... . ~ E. ZAHARIA, Morminte sarmatice descoperite la Cioinagi în 1949 ............. . •;,' 1. BARNEA, Descoperiri arheologice din epoca feudală la Mangalia ........... . G: GH. DIACONU, Contribuţii la cunoaşterea culturii medievale de la Suceava în

veacurile XV-XVI ................................................... . 0.' GH. DIACONU, Consideraţii asupra ceramicii descoperite la Cetatea Şcheia-

Suceava ............................................................. . ~ Lista principalelor localităţi menţionate în acest volum . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .. .

Abreviaţiuni folosite mai des în acest volum ................................. .

397 ~ l(p ţ,

407- 114(., 445 -/.,)~

453- ~n 473 - 11!' 487 - t, "'(,

497 . ) ( g 509. <; ' •.

515 - ~ :' ?

523 . ' , Cl

531 . 5'" ' 541 -s-"' 567-(,.Jy

579 - ~" ( 593 '=>o'· 605 . ~ 1' 617 - (.d

629 • "n. 653 - ~(;~

667 - <;.n 679- ~9«; 699 - le 2.

703 -::J IP 719- '1-2(..

757 - '1-"1-o

i91 - ~ 1 \o 817- 3n 825 - '61 f)

871 .. l~" 897 - Cfo ? 903 -~It

92i -_ "l'"'" 935- ~~:.

937 -

www.cimec.ro

SĂPĂTURILE DE LA BUCOV

IN ANUL 1957, săpăturile din aşezarea de la Bucov, au fost continuate la nord

est de porţiunea săpată în anul 1956 •. În capătul de sud al şanţului H s'a dat peste resturile unei construcţii

de suprafaţă, distrusă de un puternic incendiu. Forma acestei construcţii este aproape pătrată (dimensiunile 4,50 x 4 m). Pereţii erau făcuţi din bîrne de lemn cioplite şi lipite cu lut. Urmele acestor bîrne au rămas adesea imprimate pe lipitura arsă. Uneori pe fragmentele de lipitură s'au păstrat şi amprente de degete de femeie si de copil de 3 -4 ani.

În int~riorul încăperii, pe podea, au fost găsite mai multe vase strivite pe loc, în timpul incendiului, cînd acoperişul şi pereţii s'au prăbuşit peste ele.

Aceste vase sînt de diferite categorii. Ceramica cenuşie este reprezentată printr'o oală mare cu corpul sferoidal, cu gîtul cilindric şi buza îngroşată în formă de colac, formînd în secţiune aproape un cerc. Pe fundul vasului se află un semn în relief în formă de cruce cu capetele braţelor ramificate în trei, înscrisă într,un cerc. Semnul în formă de cerc cu capetele braţelor ramificate în trei se întîlneşte la Pliska pe materiale de construcţie 1

•

Alături de oala mare cenuşie zăceau două oale roşii, arse oxidant. Una din ele e lu erată pe o roată mai înceată şi ornamentată cu linii orizontale şi în val, iar cealaltă este lucrată pe o roată mai perfecţionată, avînd gîtul bine profilat, iar buza puţin răsfrîntă în exterior, triunghiulară în secţiune. Vasul este ornamentat pe corp cu mai multe benzi de linii subţiri, formînd valuri foarte largi, ce se unesc între ele din loc în loc. Buza de asemenea este ornamentată, atît pe partea interioară, cît şi pe partea superioară, cu linii orizontale trasate cu un pieptene cu dinţii mărunţi. Ca forme de vase deosebite amintim două fragmente ce provin dintr,un ulcior cu două torţi aproape inelare şi un fragment probabil tot de ulcior ornamentat cu linii orizontale şi smălţuit cu verde.

Înspre colţul de sud,est s'au găsit două vîrfuri de săgeată cu lama în formă de frunză, descriind în secţiune un romb prelung (fig. 1 /4 -5), iar lîngă vasele strivite a fost găsit un anmar (fig. 1/6).

Aproximativ în mijlm::ul încăperii se afla o mare cantitate de zgură şi bucăţi de lupe de fier, cenuşă şi bucăţi de cărbune. Printre zgura şi bucăţile de fier s'au găsit fragmentele unui fluier de foale de fierar.

În afara încăperii, lîngă latura de nord a acesteia, cam pe la mijloc, se afla o ,·atră, care după forma şi gradul de ardere se vedea că fusese folosită în scopuri

• La săpăturile de la Bucov (r. şi reg. Ploieşti), dectuate între 16 septembrie şi Il noiembrie 1956, au participat 1'.·1aria Chişv~si -Com~~ şi Eugen Corn şa.

1 Kr. MiiateY A:py.1106.Rinb OBopetţb u opym HOtloomKpumu nocmpouKu B ITJtUCKa, în ln•estiio-Tnsritur. XIV. 1940-1942. p. RO, fig. 146/50.

www.cimec.ro

568 M. CHIŞVASI-COMŞA 2

meşteşugăreşti şi -nu gospodăreşti. Vatra are forma unui triunghi cu laturile egale şi cu colţurile mult rotunjite. Fiind secţionată, s'a constatat că ea fusese refăcută de şase ori. Astfd fluierul de foale de fierar, zgura şi bucăţile de lupe de fier, cît şi vatra descrisă mai sus, ne dovedesc că avem aci un atelier pentru prelu,

3

1 5

6 7

Fig. 1.- Bucov. Diferite obiecte de fier: 1- 2, vîrfuri de săgeţi din sec. IX; 3, cata­ramă de fier din sec. IX; 4-6, vîrfuri de săgeţi şi amnar din sec. X, descoperite în

atelierul de fierărie; 7, ciocan de fierar; 8, lupă de fier.

crarea fierului. Refacerea repetată a vetrei, pe care lucraseră meşterii fierari, ne dovedeşte existenţa îndelungată a atelierului. Între diferitele unelte, descoperite în imediata apropiere a atelierului de fierărie, menţionăm, mai ales, un ciocan de fierar, avînd ambele capete lucrătoare,- care după formă şi mărime servea pentru făurirea unor lucruri fine (fig. 1/7). Avînd în vedere cele două vîrfuri de săgeţi, descoperite în interiorul atelierului de fierărie, care sînt de acelaşi tip şi găsite una lîngă alta nu prea departe de zgura şi lupele de fier, am putea presupune,

www.cimec.ro

3 SĂPĂTURILE DE LA BUCOV 569

eventual, că atelierul aparţinea unui făurar de arme. Întrucît în perioada feudală timpurie meşterii fierari se ocupau, de obicei, atît cu reducerea minereului, cît şi cu prelucrarea fierului, atunci trebuie să presupunem că undeva în apropierea atelierului a existat şi un cuptor pentru reducerea minereului de fier. Faptul

Fig. 2. - Bucov. Litere paleoslave de la începutul sec. X, zgîriate pe peretele de sud al atelierului de fierărie.

pare a fi confirmat de cantitatea mare de zgură şi de bucăţile de lupe de fier descoperite în preajma atelierului (fig. 1/8). Cu toate că suprafaţa unde s~a desco~ perit multă zgură a fost bine cercetată, nu am găsit cuptorul unde se făcea redu~ cerea minereului de fier. Credem că acest cuptor se afla la cîţiva metri de ate~ lierul de fierărie, pe locul unde locuitorul Nia Tudor, săpînd o groapă pentru nevoile gospodăriei, a dat peste o arsură puternică «ca un fel de vatră». Existenţa unui cuptor pentru reducerea minereului de fier aici pare cu atît mai verosimilă cu cît tocmai în jurul acestui loc se concentrează zgura de fier.

Pe lipitura peretelui de sud al atelierului de fierărie fuseseră zgîriate inscripţii cu litere chirilice. Din cauza materialului puţin rezistent pe care au fost zgîriate aceste inscripţii nu s~au putut păstra în întregime, ci numai sub formă de litere

www.cimec.ro

:J70 }!. CHIŞV ASI-COMŞA 4 ---·· ·-----------··----·---·

izolate. O parte din litere au fost incizate pe lipitura încă umedă între care distingem unele scrise cu un instrument cu vîrful mai gros, iar altele cu un instru~ ment cu vîrful mai ascuţit. Acestea din urmă pot face parte din aceeaşi inscripţie cu primele dar pot aparţine şi unei alte inscripţii. Din prima categorie ni s~au păstrat literele cp şi 1· urmate de alte cîteva litere fragmentare, pe care nu le putem descifra (fig. 2/1-2). Din a doua categorie s~au păstrat literele d (=a) şi'( (=cu) (fig. 2/3 --4). După forma literelor, ele aparţin unei scrieri slave între~ buinţate înainte de secolul XI. În prima categorie de litere avem probabil şi o cifră, formată dintr'o linie verticală cu un punct alături. Partea din stînga. capătul de sus şi de jos sînt rupte. Această cifră putea să fie .(. , reprezentînd pe 10, sau ·'r·, repre~ zentînd cifra 300. Ultima posibilitate se exclude, deoarece data care ar rezulta astfel este anterioară alfabetului cirilic. Astfel rămîne doar singura posibilitate ca cifra aceasta să fie 10. Fără îndoială, ea făcea parte dintr~un număr, care reprezenta anul. În acest caz, ea era a treia cifră a anului. Este evident, că cifrele anterioare nu puteau fi decît :;. O\j adică 6400. În_ co_ncluzie, data inscripţiei din care făcea parte această cifră este foarte probabil · !l· O\j · i · adică 6410 = 902, sau. dacă eventual, după semnul T , care reprezintă pe 10, mai urma încă o cifră, atunci inscripţia poate fi datată între anii 6410 -6419 adică între anii 902 -911, în timpul domniei ţarului Simeon.

O altă inscripţie a fost zgîriată pe lipitura uscată a aceluiaşi perete, pe care au fost incizate şi inscripţiile pe pasta crudă. Din această inscripţie s'a păstrat litera B, un semn în formă de A latin şi un alt semn avînd forma unui O secţi~ onat longitudinal de o linie verticală şi de o alta oblică, care porneşte din centru spre margine ca o spiţă (fig. 2/5 -7). Forma literei B ( = V ) are analogii foarte apropiate în inscripţiile slave timpurii din secolul X. Semnul A se mai găseşte încă în inscripţia din anul 893, descoperită în biserica lui Simeon de la Preslav 1

•

în cuvîntul Cd'l'ddro, adică rRH'Nt'o ( = al sfîntului), avînd semnificaţia literei ~~ = H. Semnul oval, secţionat de o linie verticală şi de o spiţă oblică, nu reprezintă o literă, ci un semn care, după părerea noastră, este semnul meşte, rului fierar, căruia îi aparţinea atelierul. Avînd în vedere forma literei A ( c= H ).

întîlnită numai în inscripţiile slave timpurii 2, credem că şi această inscripţie datează tot de la începutul secolului X ca şi primele, adică tot din timpul domniei ţarului Simeon (893 -92 7).

Inscripţiile de la Bucov sînt cele mai vechi inscripţii slave, descoperite pînă acum pe teritoriul ţării noastre, şi fac parte dintre cele mai vechi inscripţii slave din Peninsula Balcanică. Dar importanţa lor nu constă numai în faptul că sînt dintre cele mai vechi, ci mai ales în faptul că este singurul caz întîlnit pînă acum, cînd o inscripţie se află scrisă nu pe un edificiu public (biserică etc.), sau pe obiecte (vase, amfore, fusaiole etc.), ci pe peretele atelierului unui meşteşugar fierar.

Spre nord de atelierul de fierărie, în şanţul I, a fost descoperită o groapă de bucate din secolul XVIII -XIX. În şanţul J a fost cercetată o altă groapă avînd forma unui dreptunghi neregulat, cu colţurile rotunjite. Fundul gropii este vălurit şi mult adîncit la capătul de est. În pămîntul de umplutură al gropii au fost descoperite cîteva fragmente ceramice şi gura unui vas de sticlă, pe haza cărora groapa poate fi datată în secolul XVI şi mai ales în secolul XVII 3

.

1 Kr. Miiatev, Cu,uevuJ8ama lloPKBa aflpec,latJ u HettHU.H/11 enuzpaifmt~CII Atamepua.'l, (<E'bJirapcKH nperJie~•>, vnucamu Ja C.'IQ8JIHCKQma !jju:llJ;/O<'II.'l, (, 1, 1929, p. 115, fig. l.

~ Ibidem, p. 116. a Datarea acestor fragnte.ntt~ Ler;unkt- ;' fost

f;\cutfi d.- către Gh. Diaconu.

www.cimec.ro

" SAPĂTGRIJ,E DE LA BGCOV 571 .. ·-····· -·-·.- .. ------.----- ------ .. - ··-· -- ----· ----------

În şanţurile 1 şi J nu au fost descoperite complexe din epoca feudală timpurie, ci numai oase de animale şi fragmente ceramice, care devin din ce în ce mai rare cu cît înaintăm mai spre nord. Ca obiecte deosebite amintim un amnar descoperit în sanţul J, caroul 15.

' În carourile 4-6 ale şanţului K, către nord,vest de atelierul de fierărie, la adîncimea~ de- 0,50-0,80 m, pămîntul conţine multă cenuşă şi bucăţi mici de cărbune. In carourile 4-5, la ~.60 m, zăceau mai multe pietre de rîu fără o ordine anumită. Printre cărbuni, cenuşă şi pietrele mari de rîu au fost găsite fragmente ceramice lucrate din pastă amestecată cu nisip si ornamentate cu linii orizontale şi în val. În caroul 5, la 0,60 m adîncime de la nivelul actual, au fost găsite in situ fragmente dintr,un ulcior cu două torţi, cu corpul oval şi gîtul în formă de pîlnie. Vasul este lucrat dintr'o pastă fină gălbuie. Suprafaţa acestui ulcior fusese iniţial lustruită în întregime, dar pojghiţa lustruită s'a desprins în cea mai mare parte. Pe partea exterioară a gîtului sînt adîncite trei linii orizontale distanţate între ele. Pe umăr are un semn incizat pe pasta arsă în formă de K răsturnat cu braţele în jos (fig. 3). În ceea ce priveşte forma, ulciorul de la Bucov are analogii atît pe teritoriul ţării noastre - la Celei 1 şi Blandiana 2

- cît şi în Bulgaria -la Pliska 3, Madara, Preslav şi Kalugeriţa (reg. Varna) "· Semnul incizat pe ulciorul de la Bucov se întîlneşte pe diferite materiale de construcţie de la Pliska 5 şi foarte probabil, reprezintă o rună protobulgară sau are la origine o rună protobulgară. Ulciorul poate fi datat în secolul IX.

În caroul 7 al şanţului K a fost descoperită o groapă de forma unui patru, later cu laturile inegale şi cu colţurile rotunjite, lungă de 1,18 m, lată de 0,87 m şi adîncă de 0,45 m de la nivelul vechi. Pereţii ei sînt aproape ţ<erticali, iar fundul drept. Umplutura gropii, în partea superioară, este formată dintr,un pămînt argilos amestecat cu cărbune si bucăţele de lipitură arsă, sub care se observă o arsură puternică de culoare' roşie,portocalie. În arsură s'au găsit bucăţi de lipitură arsă (uneori pînă la vitrifiere), fragmente ceramice, bucăţi mici de cărbune, oase de animale şi melci. Pe pereţii de sud şi de vest ai gropii s'au păstrat resturi de scînduri carbonizate, care căptuşeau peretele gropii. Pe fundul ei, de asemenea, s'a găsit cărbune şi cenuşă provenind probabil tot din scînduri arse, ce fuseseră aşezate pe fundu! gropii. Astfel rezultă că groapa a avut fundul şi pereţii căptu, şiţi cu scînduri. In jurul acestei gropi au fost descoperite bucăţi de lipitură arsă, fragmente de vase, precum şi un vîrf de săgeată cu lama triunghiulară (fig. 1/2 ). care are analogii apropiate în Moravia în cimitirul de la Vyso 'any, datat în a doua jumătate a secolului IX şi în prima jumătate a secolului X 6•

În suprafaţa M, la sud de şanţul K, la adîncimea de 0,60 m de la nivelul actual al solului, a apărut o grămadă de pietre mari de rîu, care acopereau o groapă dreptunghiulară, cu colţurile rotunjite, lungă de 1,95 m, lată de 0,70 m şi adîncă de 0,35 m de la nivelul vechi. Pe fundul gropii, aproximativ pe la mijloc, se afla o vatră ovală (0,40 x 0,25 m). Lîngă vatră în capătul de est al gropii era o adîncitură rotundă cu diametru! de 0,25 m şi adîncă de 0,20 m, plină cu cenuşă ş} cărbuni, făcută special, se pare, pentru a trage în ea, cenuşa de pe vatră. In partea de est fundul gropii este drept, dar acoperit cu cenuşă. Jumătatea de

1 D. Tudor, Vase « protobulgarc >> descopcnte in' ()[tenia, În SCIV, l, 2, 1950, p. 139-151.

2 Informaţie verbală primită de la K. Horedt. 3 S. R. Stancev, HoBbiU na.11JimHUK paHHeu 6o.l­

.?apcKou KY:Ibmypbl. ( K 8onpocy o npa6o.uapax), în SA, XXVTI, 1957, p. 126, ftg. 13/5.

1 Kr. Miiatev. La ,·,:ramiquc _,/ave en Hul~arie

el son rmpunance pour l' archcologie slave des Balkans, Sofia, 1948, rezumat francez, p. 78.

5 ldem, Kpy.IIOB!Imb iJBope!J . .. , in Izvestiia· Institut, XIV, 1940-1942,p. 80, fig. 146/23.

6 J. Krâl, Slovdnsky mohylnik t•e Vysocanech nu Dyji, în AR, VII, 3, 1955, rezum<~t frnncez, p. 427 -421' ~ p. 156. fi~ 1R1.

www.cimec.ro

572 M. CIIIŞVASI-COMŞA li

vest a gropii fusese umplută cu pietre mari de rîu, printre care s'au găsit frag, rnente de vase, cenuşă, bucăţele de cărbune şi fragmente dintr'o gardină de lut, care se pare că fusese aşezată pe marginea capătului de vest al gropii. În jurnă, tatea de est pietrele sînt rare. Această parte fusese umplută mai ales cu cenusă şi bucăţi de cărbune, printre care s,au găsit oale sparte şi două mărgele mici, alb~. Peste umplutura gropii, la nivelul solului vechi, totul era acoperit cu un rînd de pietre mari de rîu, potrivite special una lîngă alta. Peste acest rînd au fost puse alte pietre grărn1dite, mai ales către capătul de vest. Este evident că avem de,a face cu o groapă deosebită, unde, după părerea noastră, se practicau anumite ceremonii şi ritualuri păgîne. Unul din obiceiurile practicate era aducerea de ofrande şi jertfe. Cu acest prilej avea loc spargerea rituală a vaselor, cum dovedesc fragmentele cerarnice care fac parte din vase întregibile, descoperite, atît în umplu, tura gropii, cît şi în jurul ei. Probabil tot în legătură cu groapa rituală trebuie să punem şi cărbunii, vasele şi ulciorul din şanţul K, din imediata apropiere. Pe baza a două vîrfuri de săgeată, unul cu lama triunghiulară şi altul cu lama în formă de frunză, groapa rituală şi materialele din preajma ei pot fi. datate în secolul IX.

În şanţul N, trasat în parte paralel cu şanţul K, a fost descoperit un cuptor de pîine, adîncit în pămîntul viu, cu vatra ovală, lungă de 1,60 rn şi lată de 1,25 rn. Bolta cuptorului s,a păstrat în întregime şi are 0,60 rn înălţime maximă. Intrarea cuptorului este ca un fel de canal, avînd lungimea de 0,25 rn si înăl, ţirnea de 0,30 rn. Vatra şi bolta au fost date cu lipitură, care pe alocuri' fusese refăcută. La intrare, de o parte şi de alta a gurii cuptorului este făcut un colac. de lut, ca un fel de gardină. Colacul se termină imediat în dosul gurii cuptorului. Groapa de acces din faţa cuptorului a fost cercetată parţial, urmînd ca ea să fi.e dezvelită în întregime în cursul cercetărilor viitoare.

La nord de şanţul K nu a fost descoperit nici un complex din epoca feudală timpurie. Săpăturile au fost continuate apoi spre sud, în grădina lui Florea Pîrvu.

În caro urile 8 -10 ale şanţului U şi în caseta U 1, din dreptul acestor carouri în partea de vest, a ieşit la iveală multă zgură şi fier. Acest lucru ne arată că în apropiere trebuie să fi. existat un al doilea atelier pentru reducerea rninereului şi prelucrarea fi.erului. Întrucît acest atelier nu a fost descoperit în săpăturile făcute la vest, nord şi sud de porţiunea unde s,a găsit masiv zgură, credem că el se află înspre est, în porţiunea încă necercetată.

În caseta V 1 înspre colţul de sud,vest a fost descoperită o groapă de stîlp cu diametru! de 0,20 rn şi adîncă de 0,28 rn de la nivelul vechi. În jurul gropii s'au găsit mai multe fragmente de lipitură arsă şi cîteva vase in situ, între care merită să fi.e amintit un ulcior, de culoare cenuşie, cu două torţi, avînd suprafaţa lustruită cu benzi sau linii verticale. Lîngă ulcior se aflau mai multe fragmente de oale roşii ornarnentate cu linii orizontale şi în val. Deşi alte gropi de stîlpi nu au putut fi. descoperite, terenul din jur fiind plantat cu porni, credem totuşi că această groapă de stîlp putea aparţine unei construcţii de suprafaţă. Construcţia putea avea patru stîlpi de colţ şi eventual alţii intermediari, pe care se sprijinea acoperişul. Faptul că aici, în comparaţie cu alte complexe de suprafaţă, s,au găsit puţine fragmente de lipitură arsă, ne face să presupunem că pereţii nu erau lipiţi cu lut, ci foarte probabil erau făcuţi din lemn, şi au ars în timpul incendiului, . nelăsînd urme.

În carourile 10-11 ale şanţului X a apărut o groapă, care a putut fi. sezisată la adîncimea de ---0,60 rn. Forma ei este cilindrică. Diametru! este de 1,50 rn, iar adîncimea de 0,40 rn de la nivelul vechi şi 1 rn de jla nivelul actual. În umplu,

www.cimec.ro

7 SĂPĂTURILE DE LA BUCOV 573

tura gropii s'au găsit fragmente de lipitură arsă, cîteva fragmente ceramice, oase de animale şi bucăţi de cărbune. În afară de acestea, în groapă s'au mai găsit şi peste 100 de mărgele mici albe, cilindrice sau în formă de sferă turtită, care îşi găsesc analogii în Moravia la Stare Mesto, unde sînt datate în secolul IX şi în prima jumătate a secolului X 1•

În şanţul Y au fost descoperite resturile unei construcţii de suprafaţă de formă aproape pătrată, identică cu cea cercetată în cursul săpăturilor din anul 1956 în şanţul E şi cu atelierul de fierărie din şanţul H. După fragmentele de lipi, tură arsă s,a distins foarte clar latura de răsărit împreună cu colţurile de nord, est si sud,est, precum si aproximativ jumătate din laturile de nord si de sud. În partea de vest a con~trucţiei, resturile de lipitură sînt mult mai rar~.

În interior, pe podea, s'au găsit fragmente dintr'o oală mare cenuşie, cu corpul sferoidal, fragmente de oale roşii ornamentate cu linii orizontale şi în val, un fragment de căldare, deosebită ca tip de cele cunoscute pînă acum în Dobrogea şi pe val~a Dunării şi în sfîrşit fragmente dintr,un ulcior şi străchini smălţuite cu verde. In afară de vase s'au găsit un vîrf de săgeată cu lama în forma unui romb prelung, diferite alte unelte de fier şi os, arşice perforate sau cu zgîrieturi pe ele. În jumătatea de vest a construcţiei, chiar acolo unde fragmentele de lipitură sînt foarte rare, a fost găsită o groapă de formă ovală neregulată, cu fundul albiat şi pereţii oblici, lungă de 1,93 m, lată de 1m şi adîncă de 0,45 m de la nivelul podelei construcţiei de suprafaţă. Din umplutura gropii s'au scos bucăţi de lipitură arsă, cîteva fragmente ceramice, oase de animale, melci, un pumnal de fier cu capătul mînerului terminat prin două volute, un vîrf de săgeată cu lama în forma unui oval turtit, mai multe arşice cu puncte sau zgîrieturi pe ele şi alte obiecte. Groapa aparţine fără îndoială construcţiei de suprafaţă, dar încă nu cunoaştem destinaţia ei.

Între fragmentele de lipitură s'au găsit unele cu amprente de degete. Altele au adînci te cu degetul motive, care se pare că serveau la împodobirea pereţilor. Pe altele s'au găsit incizate linii ce formau probabil litere, dar pe care din cauza stării prea fragmentare nu le putem descifra. În interiorul construcţiei nu a fost găsită vatră sau un loc unde s'ar fi făcut focul.

În preajma construcţiei spre sud, în carourile 13-16 ale şanţului X şi în caseta X 2, aflată în dreptul acestor carouri pe latura de vest a şanţului, s'au găsit mai multe vase in situ, cîteva pietre mari de rîu şi oase de animale. Ca obiecte deosebite amintim o cataramă de fier avînd forma aproape pătrată, desco, perită în caseta X 2 (fig. 1 /3-). Catarama are analogii apropiate la No\)'i Pazar în Bulgaria, unde acest tip e datat în secolul VIII 2 şi în cimitirele de la Szirek, Csuny, Regoly şi altele din Ungaria 3, unde astfel de catarame se asociază cu obiecte din faza tîrzie a culturii Keszthely şi sînt datate în secolele VIII -IX. Catarama de la Bucov poate fi datată mai degrabă în secolul IX.

În afara complexelor amintite mai sus, în cursul săpăturilor au mai fost scoase o serie de obiecte, între care merită a fi amintite un vîrf de săgeată cu trei muchii de tip avar din secolul IX (fig. 1/1), o mărgea de sticlă albastră de formă cilindrică, un fragment dintr'o brăţară de sticlă albastră deschisă, triun,

1 Vilem Hruby, Stare Mt?<to velkomoravske poh­febirtl na valdch, Praga, 1955, p. 249 şi pl. 85/31 şi 33; şi mărgele mici albe de la pl. 64/13, pl. 75/4, pl. 82/7, pl. 83/1 şi altele.

2 S. R. Stancev, op. cit., p. 115, fig. 5/7-8.

3 J. Hampel, Alterthiimer des [riihen Mittelal­ters in Ungarn, Braunschweig, 1905, voi. III, pl. 68 (mormîntul 38, obiectul nr. 4); pl. 9J/17, 19; pl. 129 (mormîntul 75, obiectul nr. 6); pl. 183/6-7 şi altele.

www.cimec.ro

.\1. CHlŞVASl-CU,\IŞ.I ___ _, ________ --·------··

ghiulară în secţiune, inele de tîmplă de bronz, avînd forma simplă circulară, precum şi alte obiecte de os, fier şi bronz, care îmbogăţesc mult cunoştinţele noastre despre cultura materială din Muntenia în secolele IX -X. În privinţa ceramicii s~a observat o înmulţire a fragmentelor de vase cenuşii, care reprezintă pînă la 1 O -15% faţă de cele roşii. Apar o serie de forme noi, între care amintim oalele

cenuşii de tip Saltovo cu corpul sferoidal şi cu toartă inelară pe mijlocul corpului, un fragment de gît de ulcior, lucrat din pastă amestecată cu mult nisip la fel cu pasta oalelor de culoare rosie si altele.

În concluzie, prin săpăturile din' an~l 1957, s~a constatat că la Bucov există o aşezare neîn~ tărită, situată pe un promontoriu înconjurat în vechime de trei părţi cu apă. Aşezarea este relativ restrînsă, concentrîndu~se mai ales pe capătul de sud al promontoriului.

Prin descoperirea unor noi construcţii de suprafaţă, s~a confirmat ipoteza noastră de lucru,

~ că bordeiele erau locuinţe permanente, pe cînd "'' construcţiile de suprafaţă erau folosite ca depen~

dinţe sau ateliere. Această părere o sprijinim pe faptul că în nici una dintre aceste construcţii nu -s~a găsit vatră sau cuptor unde să se fi. făcut focul pentru gospodărie.

Fig. 3. - Bucov. Ulcior Jin sec. IX, .wînd incizat pe umăr un semn în formă

de rună protobulgară.

Una din ocupaţiile locuitorilor aşezaru era reducerea minereului de fier şi prelucrarea fie~ rului. Numeroasele oase de animale dovedesc cres~ terea animalelor. Nu avem nici o dovadă pînă î~ prezent că locuitorii aşezării s~ar fi. ocupat cu agri~ cultura deoarece în cuprinsul aşezării nu s~au găsit unelte agricole şi nici gropi de bucate.

Avînd în vedere tipul de locuinţă deosebit în ceea ce priveşte sistemul de construcţie, de locuinţele slave, categoria de ceramică locală, dezvoltată din eera~ mica « de bucătărie » provincial romană, cît şi alte trăsături ale culturii materiale, ne menţinem părerea formulată în anul 1956, că aşezarea de la Bucov aparţine unei populaţii străromîneşti 1• Prezenţa unor inscripţii paleoslave într~un complex care nu este slav, ne face să credem că meşterul fierar a scris aceste inscripţii pe peretele atelierului său în limba oficială, care era cea slavă şi pe care el o putea cunoaşte. Se poate presupune astfel că populaţia străromînească a împru~ mutat scrierea slavă încă în primele decenii ale apariţiei ei. Pe de altă parte, atît prezenţa scrierii slave, cît şi alte elemente ale culturii materiale (ceramică, podoabe etc.) dovedesc strînse legături între populaţia străromînească de la Bucov şi populaţia slavo~bulgară. Numai prin noi cercetări se va putea stabili dacă populaţia slavo~bulgară convieţuia cu populaţia străromînească în cuprinsul aşe~ zării de la Bucov (în porţiunea distrusă, sau necercetată încă de noi), sau ea se afla în alte aşezări din apropiere.

După obiectele de metal (vîrfuri de săgeţi, amnare, pumnalul cu mînerul terminat în două volute, inele de tîmplă etc.), după ceramica bizantină de import,

1 M. Chişvasi-Comşa, Raport prelim"inar asupra săpăturilor de la Bucov, în Materiale, V, 1959, p. -f95.

www.cimec.ro

:;APATURILE IJE LA HlH.:OV

ulcioarele cu două toarte şi în sfîrşit după inscripţiile paleoslave, aşezarea de la Bucov începe aproximativ pe la mijlocul secolului IX şi durează pînă la mijlocul secolului X, cînd a fost distrusă de un puternic incendiu, provocat, foarte probabil, de pecenegi.

Inscripţiile paleoslave din vremea ţarului Simeon, ulcioarele cu două torţi de tipul celor de la Pliska şi Madara, semnul foarte probabil, de origine proto, bulgară, de pe ulciorul amforoidal din şanţul K, ne dovedesc că în secolele IX -X o bună parte din teritoriul de la nord de Dunăre intra în componenţa primului imperiu bulgar, datele arheologice completînd astfel izvoarele scrise 1• Desco, peririle de la Bucov, împreună cu cele de la Blandiana, Sebeş etc. din Transil, vania 2 şi cu cele de la Celei din Oltenia 3

, ne dovedesc că în componenţa pri, mului imperiu bulgar intra Muntenia, Oltenia, Banatul şi Transilvania de sud. Rămîne să se stabilească prin cercetările viitoare, dacă nu cumva în componenţa acestui stat intra si nordul Transilvaniei, precum şi o parte din Moldova.

În timpul stăpînirii protobulgare în nordul Dunării au existat relaţii strînse între populaţiile de la nord şi cele de la sud de Dunăre, relaţii care se reflectă în cultura materială prin pătrunderea la nord de Dunăre a ceramicii de tip Sal, tovo, de origine protobulgară 4 , cît şi a altor elemente venite din sudul Dunării.

Prezenţa ceramicii bizantine şi a altor obiecte de import arată că aşezarea de la Bucov avea legături comerciale cu Bizanţul. Nu ar fi exclus, ca Bucovul, aflat pe valea Teleajenului (vale care şi în secolele IX -X ca şi în perioada mai tîrzie, făcea legătura între Transilvania şi Dunăre), să fi fost şi un mic centru co, mercial.

Aşezarea de la Bucov pune probleme multiple în legătură cu structura socială a locuitorilor ei, probleme care nu pot fi rezolvate decît prin noi cercetări mai ample.

M. CHIŞVASI-COMŞA

PACKOfiKH B liYKOBE

KPATKOE CO.UEP)I{AHHE

B liyKoBe (IlJioewTCKoro panoHa n o6Jiacrn) pacKom<all-m 1957 r. 61>IJIO scKphiTO ~Ba Ha3eMHhiX coopymeHHH. B o,nHoM H3 HHX 6Lma KY3HHQa. Ha noJiy :noro noMeiQeHHH 6biJIO Haii,neHo orHHBO (pnc. 1/6), ,nBa HaKoHetiHHKa crpe1 (pnc. 1/4-5), llJparMeHThi KpacHoii n cepoii KepaMHKn, qepenoK c 3eJieHoii rJia3yphlo n MHoro lllJiaKa n cMernaHHoro c ynieM meJie3a. Cpe.nn meJie3Horo WJiaKa n yrJIH 6biJI HaH):(eH KYCOK Tpy6KH OT ,'lCXOB rOpHa. ropH, Ha KOTOpOM pa6oTaJI KY3HCQ, HaXO):(HJICH BHC MacrepcKoii, npnMepHo y cepe,nnHhi ceBepHoii cTeHhi. B6JIH3H MacrepcKOH Haii,neH KY3He4HhiH MOJIOT C 060HMH KOHQaMH, npHCnOC06JieHHblMH ~JUI KOBKH (pHC. 1/7), KYCKH KpHQhl (pHC. 1/8) H meJIC3HhiH WJiaK.

Ha IOlliHOH creHe MacrepcKoii 6biJIH HaQapanaHbi ,nBe ~peBHecJiaBHHCKHe Ha,nnucu, H3'KOTOphiX coxpaHHJIHCh JIHWh OT,neJihHhie 6yKBhi (pnc. 2). Cy,na no oco6eHHOCTHM coxpaHHBWHXCH 6yKB ,npeBHero nHCbMa, 6yKOBCKHe Ha,nnHCH MOryT 6biTb OTHeCeHbl K HatiaJIY X B., KO BpeMeHH QapCTBO­HaHHH 6oJirapcKoro I~apH CuMeoHa (893-927).

1 Al. Grecu (= P. P. Panaitescu), l:lulgana in Nordul Dunării in veacurile al IX-X-lea, în Studii şi cercetări de istorie medie, l, 1, 1950, p. 223-236.

2 M. Chişvasi-Comşa, Unele concluzii istorice pe baza ceramicii din secolele VI-XII, in SCIV, VIII, 1-4, 1957, p. 274-276.

8 O. Tudor, op. cit., p. 149-151. '1 În legătură cu formele şi trăsăturile caracteris·

tice olăriei de tip Saltovo în sec. IX-X, cf. M. Chiş· vasi-Comşa, Unele concluzii istorice, p. 275, p. 279 şi urm.

www.cimec.ro

676 M. CIIIŞVASI-COMŞA 10

.Ilpyroe Ha3eMHOe coC>py»<:eHHe HBJIHeTCH, no-BH.D:HMOMY, npucrpcih<eii 6e3 oqara. Ha nony

:norO CTpOCHHH 6biJIH HaH)l;CHhl pa3JIH'IHhiC >I<CJIC3HhiC H I<OCTHHbiC H3)l;CJIHH, CCpbiC H I<paCHbiC

cocy,n;hl, a Tai<»<:e H cpparMeHThl I<YBIIIHHa H MHCOI< C 3CJICHCH rJia3ypb10. B 3ana,n;HOH nOJIOBHHe ero

6biJia BCI<pbiTa OBaJILHaH HMa C noJiyi<pyrJihiM )l;HOM H Hai<JIOHHhiMH CTeHaMH. B JIMC 6biJIH

HaH)l;CHhl I<YCI<H 060»<:>I<CHHCH o6Ma3I<H, HCCI<OJILI<O tiepeni<OB, I<OCTH >I<HBOTHhiX, >I<CJIC3HhiH

I<HH»<aJI c sepxyliii<OH pyi<OJITI<H cpopMhi BOJIIOThi, Hai<OHe'IHHI< cTpenhi H MHOro 6a6oi<, nei<OTOpbie

C TO'II<aMH H C pe3HbiMH Ha HHX llOMCTI<aMH.

B HeCI<OJILI<HX MeTpax, I< 3ana,n;y OT mene3HCH MacTepci<cii, 6bma o6HapymeHa I<YJILTOBaH

HMa, )l;JIIIHOH B 1,05 M, IIIHpHHCH B 0, 70 111. H rny6HHOH B 0,35 M. Ha )l;HC HMhl, npH6JIH3HTCJILHO noce­

pe,n;HHC, HaXO)l;HJICH OBaJILHbiH O'lar (0,40 X 0,25 M). 5IMa 6biJia 3aCbinaHa 30.TIOH, yrJieM H I<pynHOH

petiHOH raJILI<CH. B HMe H soi<pyr Hee ChiJIH Haii,n;eEbi cpparMeHThi pY.Tya.r.LHO pa36HThiX cocy,n;os.

B CBH3L c I<YJILToscii HMCH ,n;on»<:eH 6biTL nocTasneH I<YBIIIHH c ,n;syMH pytii<aMH, Haii,n;eHHhiH

no6JIH30CTH BMCCTC C ,n;pyrHMH cocy,n;aMH, yrJieM H 30JICH. Ha nne:re I<YBIIIHHa HMCeTCH 3Hai< B BH)l;C

nepesepHyToii 6yi<Bhi K (puc. 3), npe,n;crasJIHIOI.liHH npoTo6onrapci<yro 6yi<sy.

Ha yt.~acri<e 6bma sci<phiTa xne6HaH netiL, yrny6neHHaH s MaTepui<, ,n;JIHHOH s 1 ,60 M

H IIIHpHHCH B 1,25 M. Cso.n: nequ coxpaHHJICH QCJIHI<OM H HMeeT H:HOOJ:.Llll) 10 BhiCOTY 0,60 M. Bo

BpCMH paCI<OllOI< 6biJIH BCI<J:h!Tbl H ,n;pyrue I<OMllJICI<Cbl.

Paci<oni<aMH 1957 r. 6biJIO ycraHosneHo, 'ITO 6yi<osci<oe noceneHue HBJIHeTCH noceneHHeM

HCyi<penJICHHbiM, OTHOCHTCJILHO He60JILIIIHX pa3MCpOB, pacnOJIO>I<CHHhiM B I<OHQC Mbica, B ,n;peBHOCTH

OI<py»<:eHHbiM C Tpex CTOpOH BO)l;OH. )l{HTCJIH :noro llOCCJICHHH 3aHnMaJIHCb nJiaBI<CH H o6pa-

60TI<OH mene3a, a Tai<»<e »<HBOTHoso.n:crsoM. HeT ,n;oi<a3aTenLcrs Tora, t.~To »<HTenu noceneHHll

3aHHMaJIHCb H 3CMJIC)l;CJIHCM, Tai< I<ai< HC 6biJIH 06Hapy»<:eHbl HH 3CMJIC)l;CJIL4CCI<HC opy,n;HH, HH HMbi-

3CpHOXpaHHJIHI.Qa.

Ilo THny »<HJIHI.Q H ,n;pyrHX xapai<TepP.biX OC06eHHOCTHX MaTepHaJILHCH I<YJILTyphi,

MO»<Ho C'IHTaTL, 'ITO ero HaceneHue 6biJIO npapyMhiHCI<HM. Hanuque cnaBHHCI<HX Ha,n;nv.c~ii B HCCJiaBHHCI<OM I<OMllJICI<Ce MC>I<CT 6biTb 06'bHCHCHO 3aHMCTBOBaHHCM CJiaBHHCI<OrO llHCLMa npa­

pyMhiHCI<HM HaCeJieHHCM, HMCBIIIHM TCCHhiC CBH3H CO CJiaBHHaMH.

Cy,n;H no MeTaJIJIH'ICCI<HM H3)l;CJIHHM (I<HH»<aJI c sonroToo6pa3HCH pyt.~I<oii, Hai<oHe'IHHI<

CTpCJihl, OrHHBa, BHCO'IFbiC I<OJILQa), ,n;peBHCCJiaBHHCI<HM Ha,n;nHCliM, I<YBIIIHHaM C )l;BCHEbiMH pyq­

I<aMn, npHB03HOH I<epaMHI<e H T .,n;., 6yi<oBci<oe noceneHHe 6biJIO ocHOBaHo B cepe.n;uHe IX s. H cy­

I.Qecrsosano ,n;o nonoBHHhi X s., I<or,n;a 6bmo pa3pyllleHo, sepoHTHO, net.~eHeraMH • .IlpesHecnaBHHCI<He Ha,n;nucu speMeHH QapH CnMeoHa, I<YBIIIHEhi c ,n;sciiEhiMH py<JI<aMH

THna J1JIHCI<a-Ma,n;apa H ,n;pyrHX 6oJirapCI<HX MCCTHOCTCii, 3Hai< B BH)l;C nepesepHyToii 6yi<Bbl K, B03MO»<HO, 6onrapCI<OrO npOHCXO>I<)l;CHHH; BCC 3TO )l;OI<a3biBaeT, 'ITO 3Ha4HTCJILHaH 'laCTL TeppH­

TOpHH I< cesepy OT .IlyHall sxo,n;una B cocras nepscii Bonrapci<cii IIMnepHH, 'ITO no,n;Tsepm,n;aroT H

CBH)l;CTCJILCTBa llHCLMCHEbiX HCTO'IHHI<OB. Byi<OBCI<Hii naMHTHHI<, BMCCTC C naMHTHHI<aMH, OTI<pbi­

TbiMH s BnaH,n;HaHe, Ce6erne u ,n;p. s TpaHCHJILBaHHH H s qeneii s OmeHHH, ,n;oi<a3biBaiOT, 'ITO

MyHTeHHH, OnTeHHH, BaHaT H IO»<HaH TpaHCHJILBaHHH sxo,n;HJIH s cocTas nepscii Bonrapci<cii

HMnepuu. By.n:yl.liHM uccne,n;osaHHIIM ocraercH ycraHOBHTL, He sxo,n;HJIH JIH B cocTas nepsoro BJJI­

rapci<oro rocy,n;apcrsa H cesepHaH TpaHCHJILBaHHH H tiaCTL Mon,n;OBhi.

Bo speMH npoTo6onrapci<oro rocno,n;crsa Me»<.n:y HaceneHHCl'll cesepHbiX H IO»<HhiX npu.n;y­

Haiici<HX TeppHTOpHii CYI.liCCTBOBaJia TCCHaH CBll3b. Tai<HC OTHOIIICHHH OTpa»<:aiOTCH H Ha

MaTepHaJILHOii I<yJILType BCJIC)l;CTBHC npOHHI<HOBCHHH Ha CCBCpHbiC TeppHTOpHH ,llyHaH I<epaMHI<H

Tuna CanTOBo npoTo6onrapci<oro npoHcxom,n;eHHll, a Tai<»<e n ,n;pyn:1x IO»<Ho,n;yHaHCI<HX

3JICMCHTOB.

Hannt.~He rna3yposaHHcii I<epaMHI<H H ,n;pyrHx npHB03HhiX H3,n;enuii noi<a3biBaeT, 'ITO 6yi<os­

ci<oe noceneHHe HMeno ToprOEbie CBH3H c Bu3aHTHeii. He HCI<JIIOt.IaeTcH, 'ITO 6naro,n;apH csoeMy

MecTonono»<:eHHIO s ,n;OJIHHe pei<H TemJ»<:eH (,n;oJIHHa, cny»<HBlllall H B IX- X BB., I<ai< H s 6onee

no3,n;HHe speMeHa CBH3LIO Me»<.n:y TpaHCHJILBaHueii H IlpH,n;yHaiici<oii paBHHHoii) Byi<os 6biJI

H HC60JILIIIHM TOprOBbiM QCHTpClM.

OE'MICHEHHE PHCYHKOB

PHc. 1. - EyKoB. Pa3JIH'-IHbie il<eJie3Hbie H3,!leJimr. 1-2, Hai<oHe'-IHHKH CTpeJI IX B.; 3, H<eJie3HaR npliH<Ka

IX B o; 4--6, HaKoHe'-IHHKH crpeJI H ornHBO X B o, Hafi,!leHHbie B KY3He'-!Hoil: MacrepcKofi; 7, KpHe'-!HhiH MO.'IOT;

8, Kpm~a. PHc. 2. - EyKoB. ,UpeBHecJiaBJIHCKHe 6yi<Bhi Hl'-la.Jil X B., HlQlplnlHHhie Hl JOH<H)H cTeHe MacTepcKoH.

P~:~c. 3. - EYKOB. KyBWHH IX B. c epe3aHHhiM ua nJie'-lc: 3HaKoM B BH,!le npoT06oJirapcKofi 6yKBhi.

www.cimec.ro

Il SĂPĂTURILE DE LA BUCOV fl77

LES FOUILLES DE BUCOV

R~SUME

En 1957, on a decouvert a Bucov (district et region de Ploeşti) deux constructions a ras du sol. L'une d'elles renfermait un atelier de forgeron. On y a decouvert, a l'interieur, sur le plancher, un briquet (fig. 1/6), deux pointes de fleches (fig. 1/4-5), des fragments de vases rouges ou gris, un tesson a email vert et surtout des scories et du fer melange de charbon. Dans les scories et le charbon on a retrouve les fragments d'un tuyau de soufflet de forge. Le foyer utilise par le forgeron se trouvait a l'exterieur de la piece, a peu pres au milieu du cote septentrional. Aux alentours de l'atelier, on a recueilli un marteau de forgeron a deux tetes (fig. 1/7), des morceaux de loupes (fig. 1 /8) et des scories.

Deux inscriptions paleoslaves etaient tracees sur la paroi Sud de l'atelier, mais il n'en restait plus que quelques lettres isolees (fig. 2) par suite de la friabilite du materiei. D'apres les parti­cularites paleographiques de ces lettres, on peut dater les inscriptions de Bucov du debut du xe siecle, sous le regne du tzar bulgare Simeon (893- 927).

L'autre construction a ras du sol est tres probablement une dependance, car il n'y a a l'inte­ri~ur aucun emplacement de foyer. Divers objets en fer, enos, des vases gris et des vases rouges. ainsi que les fragments d'une cruche et plusieurs ecuelles a email vert ont ete trouves sur le planchet de cette construction. Dans la moitie Ouest de cette derniere, on a decouvert une fosse ovale dant le fond est en forme d'auge et dant les parois sant obliques. Des decombres qui avaient rempli la fosse, on a pu extraire des morceaux de bousillage calcine, quelques fragments ceramiques, des ossements d'animaux, un poignard en fer dant l'extremite de la poignee etait en spirale, une pointe de fleche et plusieurs astragales, dant certains sant pourvus c:e points et d 'erafl ures.

A quelques metres a l'Ouest de !'atelier de forgeron, on a trouve une fosse rituelle de 1 m OS de long sur om 70 de large, et d'une profondeur de om 35 comptee a partir du niveau ancien. Au fond de cette fosse, a peu pres au milieu, il y avait un foyer ovale (Om 40 - Om 25). La fosse etait pleine de cendres, de charbon et de gros galets de riviere. Dans ce remplissage et autour de la fosse, on a decouvert des vases, brises conformement a un rite. On doit egalement mettre en relation avec cette fosse rituelle, la cruche a deux anses, ainsi que d'autres vases, du charbon et des cendres trouvees a proximite. Sur l'epaule de la cruche, on aperc;:oit un signe, legerement trace, en forme de K, avec les bras tournes vers le bas (fig. 3), signe qui represente un caractere runique protobulgare ou bien qui en derive.

Sur la surface N, on a decouvert un faur a pa in, pratique dans la terre vierge, a sale de 1 m 60 de long sur 1 m 25 de large. La voute de ce faur subsiste en entier et sa hauteur maximum est de om 60. D'autres complexes ont encore ete decouverts a l'occasion des fouilles.

Les fouilles executees en 1957 ont permis d'etablir qu'a Bucov on est en presence d'une station non fortitiee, de dimensions relativement reduites, situee a l'extremite d'un promontoire entoure jadis d'eau, sur trois de ses cotes. Les habitants de cette station pratiquaient surtout la reduction et le travail du fer et l'elevage. Quant a l'agriculture, il n'y a aucune preuve chez eux d'une occupation de ce genre, car on n'a trouve ni outils agricoles, ni fosses a grain.

Se fondant sur le type d'habitation et sur d'autres traits propres a la civilisation mate­rielle, l'auteur attribue la station de Bucov a une population protoroumaine. La presence d'inscriptions slaves, dans un complexe non slave, peut etre expliquee par un emprunt de l'ecriture slave, fait par la population protoroumaine qui entretenait d'etroites relations avec la popu­lation slave.

D'apres les objets en metal (poignard dant le manche est termine en volutes, pointes de fleches, briquets, anneaux de boucle), les inscriptions paleoslaves, les cruches a deux anses, la ceramique d'importation etc., la station de Bucov a debute approximativement au milieu du IXe siecle et a dure jusqu'au milieu du X~, environ, lorsqu'elle fut detruite, probablement par les Petchenegues.

Les inscriptions paleoslaves de l'epoque du tzar Simeon, les cruches a deux anses du type de celles de Pliska Madara et d'autres loca.ites de Bulgarie, le sigle en forme de K dant les bras sant tournes vers le bas, tres probablement d'origine protobulgare, tout cela prouve qu'aux IXe-xc siecles une bonne partie du territoire situe au Nord du Danube entrait dans le premier empire bulgare, confirmant ainsi les informations des sources ecrites. Les decouvertes faites a Bucov ainsi que celles de Blandiana, de Sebeş, etc. en Transylvanie, et celles de Celei en Oltenie, prouvent que la Valachie, l'Oltenie, le Banat et le Sud de la Transylvanie rentraient dans les limites du pre­mier empire bulgare. C'est a l'avenir qu'incombe la tâche d'etablir, a l'aide de nouvelles fouilles, si le Nord de la Transylvanie et une partie de la Moldavie n'en faisaient pas egalement partie.

37- o. l3u www.cimec.ro

5iR M. CHIŞVASI-COMŞA 1:!

A l'epoque de la domination protobulgare au Nord du Danube, d'etroites relations s'etaient etablies entre les populations vivant au Nord et au Sud de ce grand fleuve. Ces relations se refletent aussi dans la culture materielle, par la penetration au Nord du Danube de la ceramique du type Saltovo, d'origine protobulgare, ainsi que par d'autres elements sud-danubiens.

La presence de la ceramique emaillee et celle d'autres objets d'importation montre que la station de Bucov entretenait aussi des relations commerciales avec Byzance. Il ne serait pas exclu que, grâce a sa situation dans la vallee du Teleajen (vallee qui aux IX•- x• siecles, ainsi que plus tard, etablissait la liaison entre la Transylvanie et la vallee du Danube), la station de Bucov ait ete un petit centre commercial.

EXPLICATION DES FIGURES

Fig. 1. - Bucov. Differents objets de fer: 1-2, pointes de m~ches du IX" siecle; 3, boucle en fer du rx• siecle; 4-6, pointes de fleches et briquet du x· siecle, decouverts dans !'atelier du forgeron; 7, marteau de forgeron; 8, loupe de fer.

Fig. 2. - Bucov. Lettres paleoslaves du debut du Xe siecle, incisees sur la paroi Sud de !'atelier du forgeron.

Fig. 3. - Bucov. Cruche du rx• siecle, portant un signe, en forme de caractere runique protobulgare, incise sur l'epaule.

www.cimec.ro

O 50 100 !5~ Km

Fig. !.-Harta principalelor localiţăţi.

~ ~-

Q,

'b

'lfl

<..

~

www.cimec.ro

LISTA PRJNCJPALELOR LOCALITĂŢI MENŢIONATE ÎN ACEST VOLUM (vezi harta alăturată)

1 Mitoc 2 Peştera 3 Baia M~trt'

4 Cheia 5 Cremenea 6 Ceahlău 7 Bistricioara 8 Hangu 9 Buhalniţa

10 Verbiţa Il Cernavoda 12 Vădastra 13 Andrieşeni 14 Boian 15 Tangîru 16 Petru Rareş 17 Truşeşti 18 Traian 19 Singeorgiu de Mureş 20 Petrilaca 21 Cristeşti

22 Porumbenii Mari 23 Bete şti 24 Singeorgiu de Pădure 25 Reci

26 Sf. Gheorghe 27 Valea Lupului 28 Dolheştii Mari 29 Gîrceni 30 Bîrseşti 31 Costeşti·Ferigele

32 Alexandria 33 Histria 34 Tariverdc 35 Popeşti 36 Murighiol 37 Costeşti 38 Grădiştea Muncelului 39 Orăştioara de Sus 40 Piatra Neam( 41 Tiseşti

42 Soporul de Cîmpie 43 Alba Iulia 44 Caşolţ-Boiţa 45 Lechinta de Mureş 46 Cipău 4 7 Cavadineşti 41:1 Gabăra-Porceşti 49 Pădureni 50 Largu

'i 1 Să rata Monteoru 52 Someşeni 53 Porumbcnii Mici 54 Spinoasa-Erbiceni 55 Basarabi 56 Bucov 17 Satu Nou 58 Dridu 59 Ciumbrud 60 Capidava 61 Garvăn 62 Păcuiul lui Soare 63 Or. Stalin 64 Suceava 65 M-rea Neamţ 66 Retevoieşti 67 Runcu-Grădinari 68 Tirgşor 69 M-rea Brîncovcni 70 Bucureşti 71 Gurbăneşti

72 Sincrăieni

73 Cioinagi 74 Man~:alia

www.cimec.ro

ABREVIAŢIUNI FOLOSITE MAI DES ÎN ACEST VOLUM

AA AArh ACMI AC MIT

ActaArch AE AliN AnnEp AR ARMSI

AO AthenMitt BASPR BCMI Bcazley, ABV

BSG ClRh Dacia

DIR DissPann Do!gCluj

ED ESA FoliaArch G!asnik-Sarajevo Qodifnik-Sofia Histria I IRAIMK I n•estiia -Institut h:vestiia Mol dat•skogo

Filiala JCC

.ldl Kotlemenyek Kotlemenyek-Clu_i KSIA-Kiev Materiale

Archiiologischer An:eiger. Arta şi Arheologia, Iaşi, !-XIV, 1927-1938. Anuarul Comisiunii Monumentelor Istorice, Bucureşti, 1915, 194!, 19-IJ. Anuarul Comisiunii Monumentelor Istorice pentru Transilv3nia, Cluj, I-VI, 1926-

1931-1938. Acta Archaeologica, Budapesta. Archaeologiai Ertesito. Anuarul Institutului de istorie naţională, Cluj 1---VII, 1922-19) ~­Annee Epigraphique. Arheologicke Rozhledy. Academia Romină, Memoriile secţiei istorice, seria Il, 1886/IAR7---1916/1919; seria III,

1922/1923-1944/1945. Arhivele Olteniei, Craiova, I-XIX, 1922-1948. Mitteilungen des deutschen archăologischen lnstituts, Athenische Abteilung. Bulletin of the American School of Prehistoric Research. Buletinul Comisiunii Monumentelor Istorice, I-XXXV!ll, Bucureşti, 19('1H .. 1945. J. D. Beazley, Attic blackfigure vase-painters, Oxford, 1956. Buletinul societiiţii geografice romîne, I-LXI, 1876-1942. Clara Rhodos. Dacia, recherches et decouvertes archeologiques en Roumnnie, Bucureşti, I--XII,

1924-1947; I, N.S., 1957; Il, N.S., 1959. Documente privind istoria Romîniei, Bucureşti, 1951. Dissertationes Pannonicae. Dolgozatok- Travaux de la section numismatiquc ct archeologique Ju Musee National

de Transylvanie, Cluj, I-X, 1910-1919. Ephemeris Dacoromana, Bucureşti--Roma, I-X, 1923-1945. Eurasia Septentrionalis Antiqua. Folia Archaeologica. . . Acta Archaeologica Muzei Nationalis Hungarici. Glasnik Hrvatskih Zemaljkih Muzeja u Sarajevu. Godisnik- Annuaire du Musee National Archeologique de Sofia. Histria, Monografie arheologică, I, Bucureşti, 1954. lzvestiia Rossiiskoi Akademii i9torii materialnoi kulturî. l:vestiia- Bulletin de !'Institut Archeologique Bulgare.

lzvestiia Moldavskogo Filiala Akademii Nauk SSSR. Jahrbuch cler K. K. Central Cornmission zur Erforschung und Erhaltung cler Bau·

denkmale, Viena. Jahrbuch des Deutschen Archăologischen lnstituts . Archaeologiai Kozlemenyek, Budapesta, 1859-1889. Kozlemenyek az Erdelyi Nemzeti Muzeum erem - es regisegtârab(,]. Kratkie Soobscenie lnstituta Arheologhii, Kiev. Materiale arheologice privind istoria veche a R.P.R., voi. I (1953); Materiale şi cer­

cetări arheologice, voi. II (1956); voi. III (1957), voi. IV (1957); voi. V (1958).

www.cimec.ro

MBSM PA PMMB PPS SA Sbornik-Chişinău

SCIV SCŞCluj

SCŞiaşi

WMBH

Mitteilungen des Burzenlander Săchsischen Museums. Pamătky Archeologicke. Publicaţiile Muzeului Municipiului Bucureşti, 1-11, !934--19"lo. Proceedings of the prehistoric Society. Sovietskaia Arheologhiia. Sbornic închinat cercetărilor arheologice din R.S.S. Moldoveneascol. şi R.P.R. (sub

tipar). Studii şi cercetări

Studii şi cercetări

Studii şi cercetări

de istoric ştiinţifice,

ştiinţifice,

veche, Bucureşti. Cluj. Iaşi.

Wissenschafdiche Mitteilungen aus Bosnien und Hercegovina, Viena, 1893-1912.

www.cimec.ro