cercetare medicala

8/13/2019 CERCETARE MEDICALA

http://slidepdf.com/reader/full/cercetare-medicala 1/12

1

ANTON LENUTAII.B

REFERAT

ELABORAREA UNUI PROIECT DE CERCETARE

CUPRINS:1. INTRODUCERE – “Medicina bazata pe dovezi” 2. TEMA DE CERCETARE CLINICA3. CERCETAREA BIBLIOGRAFICA4. REDACTAREA PROTOCOLULUI5. DEMARAREA STUDIILOR

6. REDACTAREA MEDICALA1. INTRODUCERE“Medicina bazata pe dovezi” Practica medicala evolueaza. Aceasta poate fi considerata ca o veritabilaschimbare deconcept in modalitatile practicarii medicinei. Bazele noilor concepte rezidaatat in descoperirilecercetarii clinice cat si in integrarea rezultatelor cercetarii in practicacotidiana a medicului,

generalist sau specialist. Iata de ce pare necesar sa acordam un plus deobiectivitate abordariideciziei medicale.

A face credibile studiile de cercetare clinica si de evaluare, prin claritateaobiectivelor,rigoarea metodei si utilitatea rezultatelor aceasta inseamna timp,competenta si experienta.Lumea medicala trebuie sa se pregateasca si sa dea exemple de astfel demedicina„fondata pe dovezi" ("evidence-based medicine"). Aceasta se realizeaza

prin etape succesive:definirea precisa a problemei, informatia necesara pentru rezolvareaacestei probleme,cercetarea eficienta a literaturii medicale si selectarea celor mai bunestudii referitoare laproblema, elaborarea si demararea protocolului si prezentarea in modpertinent a logicii



2

rationamentului cu punctele sale forte dar si cu cele slabe. Aceasta lucrare prezinta bazele metodologice ale studiilor de cercetare,parcurgand aceleasietape mentionate mai sus pentru a scoate in evidenta faptul ca un bunproiect de cercetare esteacela care este:- Util: raspunsul adus la intrebare trebuie sa aiba repercusiuni asupra unuianumit aspect al vietiimedicale- Nou: studiul trebuie sa aduca o informatie noua si sa nu se repete unstudiu deja realizat- Realizabil: investigatorul trebuie sa estimeze chiar din stadiul deconcepere a proiectului sanselesale de succes, inainte de a investi timp, energie si bani in elaborarea unui

studiu care poate sa fieirealizabil.2. TEMA DE CERCETARE CLINICAProiectul de cercetare se naste dintr-o intrebare care isi gaseste originea incuriozitateacercetatorului, in calitatile sale de observatie si in experienta profesionala.Descrierea inadvertentelor intre ceea ce este observat si ceea ce ar trebuisa poate sa ducala aparitia unor propuneri de solutii pentru a suprima acest decalaj. Oatitudinea critica poate astfelsa fie generatoare de intrebari interesante. Lectura sistematica si critica aliteraturii medicale siparticiparea la congrese sunt surse de teme de cercetare.Exista doua mari tipuri de teme de cercetare care corespund la doua maricategorii destudii:• Obiectivul proiectului poate fi descrierea distributiei caracteristicilor uneipopulatii. Este vorba deun studiu descriptiv. Nu exista ipoteza.

• Daca intentia este de a emite o judecata asupra unei posibile relatii intrediferiti factori studiati,atunci problema de cercetat este fundamentata pe o ipoteza. Este vorba deun studiu analitic.Temele de cercetare si ipoteza sunt deci legate dar nu se situeaza peacelasi plan: existentaunei ipoteze atesta vointa si posibilitatea de a generaliza rezultatele.



4

Mediile de cautareCercetarea bibliografica poate utiliza diferite instrumente de lucru, preanumeroase pentru afi toate citate. Exista mai multe sute de titluri, mergand de la cele maigenerale ca: Index Medicus(Medline), Excerpta Medica (Embase), Biologicul Abstracts (Biosis),Chemical Abstracts pana la celemai specializate despre SIDA, psihiatrie, cancerologie, cosmetica, chimieanalitica, farmacieindustriala...Pot fi folosite mai multe suporturi: hartie, CD ROM, on-line (asigura pelanga rapiditateaaccesului si posibilitatea consultarii celor mai noi articole in timp real).

Astfel se ajunge la notiunea - despre care se vorbeste din ce in ce mai mult

- de bibliotecaelectronica, virtuala, sau chiar de publicatie fara hartie. Informatia intotalitatea sa poate sa apara -de aici inainte - direct pe biroul cercetatorului - indiferent de distanta, gratieIntemet-ului.2. Lectura critica a literaturii medicaleCercetarea bibliografica si articolele odata obtinute, trebuie cititedocumentele si judecatacalitatea continutului lor. Aceasta este sarcina viitorului investigator caredoreste sa precizeze temasa de cercetare clinica sau sa gaseasca justificarea proiectului sau deprotocol.Parcurgerea literaturii necesita deci o selectie si o evaluare. Pentru aceastas-a dezvoltatconceptul de „literatura critica". Principiul consta in a judeca valoareapublicatiilor, indiferent dacaeste vorba de calitatea cercetarii intreprinse sau de pertinenta rezultatelorpublicate.In aceasta etapa, cercetatorul, pe langa consultarea literaturii medicale cu

referire directa latema elaborata, va pune in balanta si criteriile etice de baza in materie decercetare medicala, carese supun urmatoarelor principii:

principiul interesului si beneficiului cercetarii;

principiul inocuitatii cercetarii sau punerea in balanta abeneficiului si a riscului;



5

principiul respectarii persoanei;

principiul echitatii sau repartitia echitabila si onesta ariscului si beneficiilor cercetarii.4. REDACTAREA PROTOCOLULUI

Protocolul este documentul care descrie metoda studiului propus, justificarea obiectivelor, dela ipoteza pana la constrangerile metodologice si care defineste conditiilede realizare sidesfasurare.Este esentiala scrierea protocolului intr-un stadiu precoce al procesului deconcepere astudiului atat pentru cercetator si cei care participa la studiu, cat si pentrucomisiile de etica sauorganismele susceptibile de finantare. Trebuie amintit ca numai caracterul

sau inovator si pertinent,in conditiile importantei problemei tratate si ale impactului asuprapopulatiei, constituie factorul cefavorizeaza interesul comanditarilor si alocarea de la buget.In acest capitol s-a propus un plan de protocol, cu descrierea fiecareietape.Planul propus in acest capitol este un plan general care poate fi utilizat intoate situatiile pecare le intalnim in cercetarea clinica. Pentru un studiu de conceptie, mai

simplu decat un studiuanalitic, nu toate etapele descrise aici sunt obligatoriu utile sau pertinente:1- TitluEl rezuma problema pe care ne propunem sa o studiem. Trebuie sa fieclar, precis, suficientde scurt si in acelasi timp suficient de informativ. El poate contine oinformatie despre tipul destudiu propus.2- ObiectivulExista 4 mari tipuri de obiective care trebuie formulate foarte clar si foarte

precis:- Primul se refera la prognostic sau la evolutia unei stari patologice.Obiectivul este de a cunoaste si de a intelege evenimentele care voraparea la un pacient intremomentul cand boala s-a manifestat si momentul cand istoricul clinic setermina (prin vindecare,



6

moarte, sau instalarea pacientului intr-o alta stare fizica, mentala sausociala).- Al doilea se refera la etiologie sau la cauzalitate:Obiectivul este de a pune in evidenta o relatie de cauzalitate intre douaevenimente sau de a calculaforta de asociere intre doi factori.- Al treilea se refera la performanta testelor diagnostice .Obiectivul este de a evalua o strategie de diagnostic, sau de a ameliorainterpretarea rezultatelorunui test.- Al patrulea se refera la impactul unei interventiiObiectivul este evaluarea unei interventii terapeutice, de depistare, depreventie sau de educare:face ea mai mult bine decat rau, care este raportul cost-utilitate ?

3 – Justificare studiuluiCercetarea costa mult si presupune timp. Ea poate, in plus, sa punapacientii in situatii de disconfortsau risc. Trebuie deci pus din nou accentul direct pe rezultatele sale.4 – IpotezaOrice protocol de cercetare chiar daca este un studiu analitic, trebuie saformuleze explicit o ipoteza.O ipoteza este o afirmatie (si nu o intrebare / problema) despre o posibilarelatie intre factorii studiatisi criteriile de rationament. In general, ipoteza este prezentata sub formaipotezei nule: „nu exista legatura intre factorul studiat si criteriul de rationament", pentru ca testulstatistic, construit plecandde la datele adunate, sa permita calcularea probabilitatii ca asociereaobservata sa survina numaidin intamplare. Propozitia: „exista o asociere intre factorul studiat si criteriulrationarii" constituieipoteza alternativa.5 – Subiectii

Protocolul trebuie sa se prezinte: criteriile de includere care definesc principalelecaracteristici ale populatiei implicate in studiu;

criteriile de excludere care definesc un subgrup desubiecti care nu satisfac criteriile de includere6 – Marimea esantionului



7

Esantionul trebuie sa fie reprezentativ pentru populatia la care se vor aplicaconcluziile studiului.Tehnica esantionarii trebuie sa fie decrisa in stadiul de protocol.7 - Culegerea si analiza datelor

Protocolul trebuie sa comporte o descriere a analizelorstatistice programate in studiu si justificarea lor (pentrua lua in calcul, de exemplu, factorii de confuzie).8 – Un eventual studiu pilotNu este intotdeauna necesar. Trebuie realizat pe un esantion reprezentativ.Este util pentru:

a antrena si testa personalul implicat in studiu;

a evalua rata de raspunsuri;

a estima amplitudinea diferentei observate (utila pentrua determina marimea esantionului).

9 – Implicatii eticeIn stadiul de realizare a protocolului, consideratiile etice pun accentul perespectul fata de persoana,prin probleme de confidentialitate si principiul minimalizarii riscului.10-Bugetul

Acest paragraf realizeaza sinteza tuturor etapelor din punct de vedere alcostului. Calitateaprezentarii sale, pertinenta sa si justificarea sunt esentiale pentruacceptarea proiectului de catre un

organism finantator.11 – CalendarulTrebuie sa precizam durata si momentul fiecarei etape.12-ReferinteIn aceasta sectiune sunt reproduse referintele diverselor documente citatein diferitele parti aleprotocolului.5. DEMARAREA STUDIILORFaza de demarare a cercetarii este adeseori o perioada dificila. Intr-adevar,acesta este

momentul in care un studiu poate sa se confrunte cu probleme, uneorimajore, chiar daca a fostindelung pregatit si aparent bine conceput.Cercetatorul principal are sarcina de a distribui participantilor echipeiprotocolul complet. Acesta



8

trebuie sa fie clar redactat, agreabil prezentat si, mai ales, trebuie sacontina toate informatiileprivitoare la trial. Toate situatiile posibil a fi intalnite de catre investigatoritrebuie sa-si gaseascaraspuns in lectura protocolului, mai usor de consultat.6. REDACTAREA MEDICALA„Ceea ce se concepe bine se enunta clar" Redactarea stiintifica pleaca de la stiinta si nu de la literatura. Ea esteghidata deprincipii care decurg din insasi rigoarea stiintifica. O buna utilizare a limbiist respectarearegulilor gramaticale sunt, deci, indispensabile.

Articolul original este o dare de seama pentru o munca de cercetare.Structura rezulta din

logica stiintifica. Introducere (pentru ce munca a fost facuta), Metode(cum a fost facuta),Rezultate (ce s-a observat) si Discutii (ce cred eu despre munca mea).Sunt deopotrivaintegrate referinte si la nevoie, figuri si tabele. "Punctul pe i" este oredactare mai scurta, detipul actualizarii unui subiect. Aceasta structura trebuie sa fie respectata.

Autorul trebuie saexplice cum a selectionat articolele de referinta.1. StilulStilul stiintific difera de stilul literar. Logica stiintifica impune, pentru verbe,utilizareatimpurilor trecute pentru evenimentele survenite in trecut, limitand folosireaprezentului doar lanotiunile foarte bine stabilite. Viitorul nu este utilizat in redactarea stiintifica.Forma pasiva, „de modestie", generatoare de ambiguitate, trebuie de asemenea proscrisa.Chiar daca am invatat sa evitam folosirea aceluiasi cuvant la intervaleapropiate si deci sa

cautam variante elegante, rigoarea stiintifica implic utilizarea aceluiasicuvant pentru a desemnaacelasi lucru. Expresiile emotionale sau de curtoazie trebuie evitate .Precizia, prezenta mereu in derularea cercetarii, trebuie sa ghideze siredactarea articolului. Ometoda experimentala trebuie sa fie destul de precis descrisa pentru a fireproductibila de catre



9

cititor. O scadere in greutate de 10 kg nu are aceeasi semnificatie la unsubiect de 100 kg sau de 50kg, daca s-a produs intr-o luna sau intr-un an. Precizia impune verificareatuturor numerelor, acoerentei lor in text si tabele. Adjectivele si adverbele imprecise sau inutile(examinare atenta,adesea, mult...) trebuie suprimate.Claritatea este a doua virtute a unui articol stiintific. Ea implica cuvintesimple si o sintaxasimpla. Ea poate fi ameliorata prin asezarea in pozitie forte - la inceput defraza, paragraf, titlu - aunor cuvinte cu potential informativ important. Contrar uzajului literar estebine sa punem o virgulachiar inainte de „si"; aceasta politica a fost adoptata de cele mai mari

jurnale biomedicale. "Etcaetera", „asa cum" si „de exemplu" sunt imprecise, in afara cazului in carecititorul poate deducelogic tot ceea ce este subinteles.

Abrevierile internationale de unitati sunt licite, chiar recomandate, candurmeaza unui numar, darnu si in alte cazuri. Ortografierea unei abrevieri trebuie verificata dacasuntem nesiguri.Concizia este a treia calitate a unui articol stiintific. Substantive, adverbe,adjective si expresiifara valoare (decurge de la sine ca, este oportun sa semnalam ca, ... )trebuie suprimate, ca sidatele marginale. Dar trebuie sa evitam si excesul de concizie: elipsadauneaza claritatii.2. Titlul anunta continutul articolului cu maximum de precizie si deconcizie. Este primul element deatragere a cititorului. Redactarea sa, facuta dupa terminarea articolului,cere multa atentie. Titlultrebuie sa fie scurt (10 pana la 15 cuvinte) si precis. Cuvintele informative

trebuie plasate la inceput,in pozitie forte. Expresiile inutile (a propos de, contributii la studiul...) nusunt recomandate. Un subtitlu,de tipul „metoda utilizata", este insa util.3. AutoriiIn teorie, autorul este cel care a redactat manuscrisul, in practica, un autornu lucreaza decat rar



10

de unul singur, iar colegii din echipa doresc o recunoastere. Primul autoreste de obicei redactorularticolului; este cel care a realizat cea mai mare parte a lucrarii sau cel carea dirijat-o.4. IntroducereaIntroducerea este o punte intre cunostintele autorului si cele ale cititorului.Ea ii ofera acestuia oidee concisa si clara despre subiect pentru ca el sa inteleaga de ce a fostefectuata lucrarea.Importanta studiului este pusa in valoare pentru ca cititorului sa i setrezeasca interesul de a-iurmari lectura.Prima parte a introducerii expune aspectele generale ale subiectului.Rapelul istoric, daca este

necesar, trebuie sa fie concis. A doua parte trebuie sa precizeze aspectulparticular al problemeiabordate in aceasta lucrare originala. Ultima parte indica, in una sau douafraze, scopul lucrarii.Timpul verbelor trebuie sa fie trecutul daca se citeaza un alt autor siprezentul pentru expunereafaptelor admise si /sau dovedite. Orice afirmatie trebuie fondata pe una saumai multe referinte, faraca acestea sa fie prea numeroase .5. Material si metode

Acest capitol cuprinde expunerea materialului de studiu si cel al metodelorde lucru. Trebuie sa fiedestul de precis pentru ca cititorul sa poata reproduce sau verifica lucrarea.Este bine sa se dea toate detaliile necesare interpretarii rezultatelor.6. Rezultatele

Acest capitol este inima articolului original. Rezultatele expuse suntfinalitatea cercetarii descrisein introducere si a metodelor folosite pentru a ajunge aici, ele sunt bazadiscutiei. Toate rezultatele

trebuie raportate strict doar in acest capitol. Este o greseala grava de aface sa figureze rezultatelela discutii. Este bine sa raportam doar rezultate: acest capitol nu trebuie sacomporte nici uncomentariu, explicatie, comparatie cu alte studii. Deci trebuie sa nu continanici o referinta, doarrezultatele autorilor sa fie expuse.



11

Un avantaj real este folosirea figurilor si tabelelor pentru a furnizamaximum de informatii intr-unspatiu minim, sub o forma sintetizata si clara. Textul nu trebuie sa repetedatele furnizate de figuri sitabele.7. DiscutiileScopul discutiilor este de a interpreta lucrarea realizata, si numai aceasta,cu mijloacele puse inpractica , cu metoda de lucru si cu rezultatele obtinute. Partea de discutiidifera in concepere fata decapitolele precedente: este bine sa exprimam la modul personal ceea cegandim. Calitateadiscutiilor si interesul starnit de acestea reflecta cultura stiintifica siinteligenta autorilor. Acest

capitol raspunde la trei obiective.Primul obiectiv este de a comunica daca scopul cercetarii expus in finalulintroducerii a fost saunu atins. Aceasta implica rezumarea principalelor rezultate, singura lorreluare acceptabila intr-unraport de cercetare. Nici un alt rezultat nou nu trebuie sa apara.Al doilea obiectiv este aprecierea calitatii si validitatii rezultatelor.Discutarea critica siobiectiva a lucrarii se refera la fiecare capitol al articoluluiAl treilea obiectiv este acela de a compara rezultatele cu cele ale altorautori. Daca existadiferente, trebuie incercata explicarea lor. Autorii pot acum sa-si precizezeaportul personal prinmaniera in care au abordat problema.Unele reviste tolereaza ca articolul sa sfarseasca printr-o concluzie, dar nueste recomandabil:concluzia risca sa fie o repetare sau o tentativa de salvare dintr-o discutieprost elaborata. Mai mult,discutia nu trebuie sa se termine printr-un rezumat. Putem in schimb

formula ipoteze pentru oviitoare lucrare.O alta eroare este aceea de a repeta la discutii ceea ce s-a afirmat inintroducere. O solutie estede a aminti in introducere stadiul cunostintelor noastre si de a confrunta, ladiscutii, propriile



12

rezultate cu cele ale altor autori. Inexactitatea citarilor, in transcrierearezultatelor altor autori sau inceea ce ii facem noi sa spuna poate constitui o alta eroare. Nu trebuie sacitam niciodata alti autorifara sa le fi citit articolul original. Asa cum nu trebuie sa citam un autor farasa dam referinta.Expresiile emotionale trebuie suprimate. Timpul prezent al verbelor nutrebuie utilizat decat pentrunotiuni bine stabilite. Daca discutiile depasesc jumatate din intindereatotala a articolului, aceastaparte este sigur prea lunga si, probabil, prost condusa.8. RezultatulScopul sau este de a prezenta cititorului, intr-un spatiu redus, substantainformationala a

articolului. Este partea cea mai citita dintr-un articol. Sau, cu titlul, esteexact ceea ce-1 va incita pecititor la parcurgerea intregului articol. El este susceptibil de a fi reprodus innumeroase documentefara articol. Iata de ce el trebuie sa fie comprehensibil prin el insusi.Rezumatul trebuie sa fie informativ. Constructia sa reproduce structuraarticolului si raspunde lapatru intrebari: de ce, cum a fost facuta aceasta lucrare, care au fostrezultatele, ce concluzii saugeneralizari putem extrage de aici ?Rezumatul nu trebuie sa contina trimiterea la referinte, figuri, tabele saunote si nici chiarabrevieri neexplicate in interiorul propriului sau continut. Lungimea sa estedeseori indicata ininstructiunile catre autori, cel mai adesea de la 250 la 300 de cuvinte,adica, aproximativ, o paginadactilografiata la doua randuri.9. ReferinteleScopul lor este de a justifica orice fapt enuntat. Referinta este enuntata cat

mai curand posibil dupaenuntarea faptului si nu la sfarsitul fiecarei raze. Referintele suntprezentate la sfarsitul articolului.Bibliografie1. Gilles Landrivon, Francois Delahaye: „Cercetarea clinica de la idee lapublicare”, Edit Dan, 2001

cercetare medicala

Documents