Histologie - curs 5

LamininaEste un dimer proteic cu masa moleculara de 900.000 daltoni, format din trei subunitati: o

subunitate A cu masa moleculara de aprox 400.000 daltoni si doua subunitati B cu masa moleculara de 200.000 - 250.000 daltoni.

Aceste doua subunitati se asambleaza intr-o molecula cu aspect de cruce. Subunitatea A se dispune la capetele globulare ale fiecarui brat scurt. Ea va forma si bratul scurt vertical in totalitate. Va forma domeniul globular de la capatul bratului lung si axul central al bratului lung.

Cele doua subunitati B realizeaza portiunile filamentoase ale celor doua brate scurte dispuse intre cele doua domenii globulare. Ele se vor dispune sub forma unui dubluhelix in jurul axului central al bratului lung.

Laminina formeaza lamina bazala. Grosimea laminei bazale reprezinta lungimea moleculei de laminina.

Molecula prezinta locusuri speciale. La capatul globular al bratului lung exista un locus pentru legarea colagenului. La domeniile globulare ale bratelor scurte se afla situsuri speciale pentru legarea proteoglicanilor, atat a celor cu heparan sulfat cat si a celor cu molecule mici.

Roluri:· Organizeaza matricea conjunctiva extracelulara.· Intra in structura laminei bazale.

CELULELE CONJUNCTIVE

Celulele conjunctive, spre deosebire de cele epiteliale nu prezinta polaritate. Ele intervin activ atat in procesul de secretie al matricei cat si in procesul de degradare a acesteia. Celulele conjunctive secreta enzime lizozomale care vor degrada matricea, care se reinnoieste permanent. Cele mai multe celule conjunctive stabilesc contacte cu matricea conjunctiva: contacte directe sau contacte mediate de receptori sau de glicoproteine de adezivitate.

Clasificarea celulelor conjunctive· D.p.d.v. al provenientei

· celule fixe - stabilesc contacte stranse cu matricea conjunctiva; componentii au proprietatea de interconvertibilitate (un component se poate transforma in altul), proces care se realizeaza pe orizontala sau pe verticala. Procesul realizat pe verticala nu este reversibil.· fibroblast ® fibrocit· condroblast ® condrocit· osteoblast ® ostocit· celula adipoasa· celula musculara neteda (mai ales in peretii vaselor) - este un miofibroblast cu

echipament contractil - microfilamente de actina si miozina.· Celulele libere - nu stabilesc jonctiuni focale cu matricea

· leucocitele granulare (neutrofile, eozinofile, bazofile) - trec prin diapedeza prin peretele capilarelor sau venulelor si ajung in tesutul conjunctiv lax.

· limfocitele B (devin plasmocite)· limfocitele T circulante· monocitele (devin macrofage)· mastocitele· celulele pigmentare

Limfocitele B ajung prin diapedeza in tesutul conjunctiv lax si reticulat si la acest nivel se transforma in plasmocite, celule care intervin in raspunsul imun mediat umoral (secreta anticorpi).

Limfocitele T circulante trec prin diapedeza, ajung in tesutul conjunctiv lax si reticulat. Ele sunt localizate in anumite zone, timodependente, care nu coincid cu zonele ocupate de limfocitele B. La nivelul tesutului conjunctiv lax si reticulat, limfocitele T intervin in imunitatea celulara. Exista mai multe subclase de limfocite T:

· Limfocite Th (h de la helper) - limfocite ajutatoare care coopereaza cu macrofagele si cu limfocitele B in raspunsul imun mediat umoral.

· Limfocitele K - intervin in apararea antivirala si antitumorala· Limfocitele T de tip citotoxic - au toxicitate specifica· Limfocitele NC de tip granular care intervin in citotoxicitatea nespecificaMonocitul trece prin diapedeza in tesutul conjunctiv lax, dens si reticulat si la acest

nivel se transforma in macrofag. Macrofagele sunt o populatie heterogena de celule dar cu functii comune: de pinocitoza si fagocitoza. Totalitatea macrofagelor din organismul uman alcatuiesc sistemul fagocitar mononuclear (SFM).

Despre mastocit s-au emis doua teorii. Prima teorie sustine ca mastocitul provine din bazofile circulante, teorie care a aparut ca urmare a numeroaselor similitudini structurale si functionale care exista intre cele doua celule. Cea de-a doua teorie, cea care este acceptata de majoritatea oamenilor de stiinta in zilele noastre, sustine ca originea mastocitului este in celula stem pluripotenta din maduva rosie hematogena, celula care se va diferentia pe linie mastocitara, dand nastere mastoblastului care ulterior se va transforma in mastocit. Rolul mastocitelor este in reactiile de hipersensibilizare imediata: inflamatii, urticarii, alergii si chiar socul anafilactic.

Celula pigmentara are origine nervoasa, in crestele neurale. Este localizata in principal in stroma conjunctiva a irisului (da culoarea lui), in stratul bazal al epidermului si in invelisul epitelial al firului de par. In functie de tipul de pigment, de cantitatea lui si de comportamentul fata de razele luminoase rezulta culoarea ochilor, a pielii si a parului.

· D.p.d.v. functional· Celule implicate direct in producerea si degradarea matricei conjunctive extracelulare -

fibroblastul - celula cea mai activa· Celule cu functie metabolica:

· adipocitul brun· adipocitul alb· adipocitul hepatic - celula Ito, care intervine in sinteza si depozitarea vitaminei A

· Celule reactive (imune)· Celule efectorii:

· celule implicate in fagocitoza:· tip microfag: PMN (neutrofile), bazofile, eozinofile· tip macrofag: celule provenite din monocite care formeaza SFM.

· celule implicate in raspunsul imun mediat umoral - limfocitele B care se vor transforma in plasmocite si care intervin in secretia de anticorpi sau imunoglobuline.

· celule T citotoxice - populatii de limfocite T care secreta perforina ce ataca specific si distruge celulele (intervine in citotoxicitatea specifica).

· celule NK de tip limfocitar - sunt limfocite de tip granular cu origine comuna cu limfocitele B si T in celula stem pluripotenta hematogena, celule care au dimensiuni mult mai mari decat limfocitele B sau T. Ele

au in citoplasma un continut granular bogat. Ele vor ataca si distruge nespecific diferite celule.

· Limfocitele K (killer) - sunt o subpopulatii de limfocite T care ataca si distug celulele care au pe suprafata lor anticorpi, ele intervenind in apararea antivirala si antitumorala.

· Celule imune accesorii· macrofagul - incearca sa digere mici cantitati de antigen; activeaza

limfocitele Th si coopereaza cu limfocitele B· celule care prezinta antigen - limfocite Th; ele ajuta macrofagele,

contribuie la elaborarea raspunsului imun umoral.

Originea celulelor conjunctiveExista doua celule ce pot fi originea celulelor conjunctive: celula mezenchimala

nediferentiata si celula stem pluripotenta hematogena.Celule care se formeaza din celula mezenchimala nediferentiata:

· fibroblastul· adipocitul· condroblastul ® condrocitul· osteoblastul ® osteocitul· celulele endoteliale (celule epiteliale)· celulele mezoteliale (celule epiteliale)

Celule care se formeaza din celula stem pluripotenta hematopoietica· mastocitele· PMN (neutrofilele - au un singur nucleu segmentat in mai multi lobi, eozinofilele, bazofilele)· hematiile· megacariocitele (celule care se vor fragmenta si vor da nastere trombocitelor = plachetele

sangvine)· limfocitele care se vor transforma in plasmocite· monocitele care se vor transforma in macrofage si vor alcatui sistemul fagocitar mononuclear,

alcatuit din: · osteoclaste· macrofagele libere din tesutul conjunctiv (histiomacrofage)· macrofagele fixe (histiocitele)

Celula mezenchimala embrionaraEste prezenta in principal in tesutul embrionar dar si in tesuturile conjunctive adulte in

apropierea vaselor de sange. Au originea in mezodermul embrionar sau in mezoectoderm pentru celulele din extremitatea cefalica.

Celula are urmatorul aspect la microscopul optic:· celula are 20-30 mm, forma neregulata cu prelungiri· nucleul ocupa mai mult de jumatate din citoplasma· blastele au citoplasma bazofila din cauza RE si ribozomilor foarte dezvoltati ca urmare a sintezei

intense de proteine· nucleul este rotund sau ovalar si eucromatic (palid colorat)· citoplasma este slab bazofila

La microscopul electronic celula mezenchimala apare astfel:· are prelungiri· raportul nucleoplasmatic este supraunitar· nucleul prezinta 1-2 incizuri (identatii). La nivelul lor se dezvolta organitele celulare: RE si

mitocondrii

· nucleul este incarcat cu eucromatina si are un nucleol excentric· in citoplasma apar grupari poliribozomale bine dezvoltate.· mitocondriile, RE rugos si aparatul Golgi din citoplasma sunt slab reprezentate

Celula mezenchimala are urmatoarele roluri· Reprezinta originea celor mai multe celule conjunctive fixe· Secreta matricea conjunctiva extracelulara care este lipsita de fibre in acest stadiu· Induce diferentierea epiteliilor

FibroblastulFormeaza o familie mare de constituienti celulari: fibroblastele, fibrocitele si

miofibroblastele.FibroblasteleSunt cele mai active si mai raspandite celule ale tesutului conjunctiv. Au originea in celula

mezenchimala.Au urmatorul aspect la microscopul optic:

· au forma alungita dar neregulata, cu numeroase prelungiri· au raportul nucleo-plasmatic supraunitar· nucleul are forma ovalar-alungita, este palid colorat si prezinta un nucleol evident localizat in

zona mai bombata a celulei· citoplasma este puternic bazofila

La microscopul electronic apar urmatoarele particularitati:· celula stabileste contacte focale cu matricea dar si jonctiuni gap cu alte celule· in citoplasma se evidentiaza foarte multi ribozomi liberi (poliribozomi) si RE rugos· exista foarte multe mitocondrii, aparatul Golgi este bine reprezentat, cu alte cuvinte, intreg

aparatul de sinteza proteica este foarte bine dezvoltat· citoscheletul este de asemenea bine dezvoltat, format din microfilamente de actina si miozina,

microtubuli si filamente intermediare de desmina si timetina.Fibroblastele au urmatoarele roluri:

1. Fibroblastul secreta toate macromoleculele matricei conjunctive: tropocolagen, tropoelastina, fibrilina, glicozaminoglicani si proteoglicani precum si toate cele sase proteine de adezivitate.

2. Fibroblastele secreta proenzimele lizozomale de tipul colagenazei, elastazei, hialuronidazei, glucuronidazei si catepsinei C care intervin in digestia matricei conjunctive.

3. Fibroblastele secreta factorul de proliferare (stimuleaza dezvoltarea microcirculatiei)4. Fibroblastele intervin in secretia de interferon g, care este mult mai activ decat interferonul

secretat de macrofage. El intervine in apararea antivirala si antitumorala.5. Modulatia: fibroblastele sunt interconvertibile atat pe orizontala cat si pe verticala.6. Nonechivalenta: fibroblastele difera intre ele in functie de tipul de tesut conjunctiv caruia ii

apartin si chiar in cadrul aceluiasi tip de tesut conjunctiv, in functie de localizare. O dovada in acest sens avem daca se transplanteaza bucati de derm din pielea palmara sau plantara in pielea de la nivelul trunchiului. Pielea trunchiului se va ingrosa ca urmare a fibroblastelor care sunt diferite si induc diferentele epiteliale

FibrociteleSunt celulele in repaus ale tesutului conjunctiv. Ele se gasesc in majoritatea tesuturilor

conjunctive.La microscopul optic se observa:

· celula are dimensiuni de 15-20 mm si are forma fuziforma, cu capetele bifurcate sau trifurcate· au nucleu alungit, hipercrom· citplasma este acidofila

La microscopul electronic observam in plus:· nucleul are heterocromatina· in citoplasma aparatul de secretie proteica este slab dezvoltat, deoarece celula este in stare de

repaus· sunt bine reprezentate organitele digestiei (lizozomii)· la nivelul membranei plasmatice se observa receptori pentru lipoproteine cu densitate joasa

(colesterol). Fibrocitele intervin astfel in metabolismul colesterolului: controleaza depunerea si sinteza lui.

MiofibroblasteleD.p.d.v. structural se aseamana cu fibroblastele la care se adauga multe filamente de actina si

miozina. Este localizat:· in tesutul de granulatie din apropierea plagilor· in axul vilozitatilor intestinale· in albuginea testiculului· in peretele foliculilor ovarieni· in capsula si septurile splenice

Un tip special de miofibroblaste este asa-numitul pericit al lui Rouget, care se afla in peretele capilarelor, intr-o dedublare a membranei.

MastocitulCu privire la originea acestor celule s-au elaborat doua teorii, enuntate mai sus (pag. 2).Ele sunt localizate in dermul pielii sau in mucoasa si submucoasa tubului digestiv sau a cailor

respiratorii.La microscopul optic mastocitul apare in urmatorul fel:

· are forma rotunda sau ovalara cu diametrul de 20-30 mm.· nucleul este rotund, excentric, palid colorat, veziculos si prezinta un nucleol evident.· are putina citoplasma si este slab acidofila. Acidofilia este mascata de prezenta in citoplasma a

numeroase granule mastocitare. Granulele pot fi ortocromatice (se coloreaza in aceeasi culoare pe care o are si colorantul folosit) sau metacromatice (atunci cand se coloreaza prezinta alta culoare decat colorantul folosit - schimba culoarea colorantului). Se folosesc coloranti cationici de anilina: albastru de toluidina - granulatiile ortocromatice se vor colora in albastru iar granulatiile metacromatice se vor colora in rosu-violet.

La microscopul electronic mai observam:· nucleul care aparea palid colorat la microscopul optic aici este incarcat de eucromatina; prezinta

un nucleol excentric· citoplasma are organitele comune slab reprezentate, intreaga citoplasma fiind ocupata de granule

opace la fluxul de electroni ce au dimensiuni variate (intre 0,2-2 mm).· granulele mastocitare au urmatorul continut:

1. proteoglicani cu heparan sulfat (subpopulatie a heparinei cu rol anticoagulant) sau cu condroitin sulfat (mastocitele cu condroitin sulfat se numesc mastocite mucoase)

2. histamina3. proteaze neutre4. factorul chemotactic al eozinofilelor, responsabil de socul anafilactic.

· membrana celulara prezinta pseudopode cu citoschelet cortical alcatuit din filamente de actina. Acest citoschelet este bine reprezentat.

· la nivelul membranei s-au identificat receptori IgE (reagine). Aceeasi receptori se identifica si in membrana bazofilelor

· la nivelul membranei mastocitelor se evidentiaza sinteza leucotrienelor, care ajuta la formarea complexului antigen-anticorp [Ag-Ac] pe suprafata mastocitului.

Mastocitele au mai multe roluri, in special in reactiile de hipersensibilizare imediata, dintre care cea mai de temut este socul anafilactic, o urgenta medicala. Intr-un soc anafilactic se realizeaza un edem insotit de bronhospasm. Substante care induc socul sunt veninul de viespe, penicilina sau antitoxina antitetanica. In cazul in care un organism vine in contact pentru prima data cu un astfel de alergogen, se va induce secretia de IgE prin plasmocite. IgE au receptori specifici in membrana mastocitelor si a bazofilelor.

La un al doilea contact al organismului cu acelasi antigen, antigenele vor gasi anticorpi deja formati si se vor fixa pe ei. Deci, pe membrana mastocitului vor exista complexe [Ag-Ac], care vor determina doua reactii:1. degranulare mastocitara cu sau fara mastocitoliza2. formare de leucotriene in membrana mastocitului

Degranularea mastocitara cu mastocitolizaEste o urmare a faptului ca nou formatele complexe [Ag-Ac] din membrana mastocitara vor

declansa un lant de mecanisme dupa cum urmeaza: este activata adenilat ciclaza care va duce la fomarea de AMPc. AMPc activeaza o proteinkinaza care va determina deschiderea unor canale de calciu. Ca urmare a deschiderii canalelor de calciu, creste influxul de calciu fapt care determina fuzionarea granulelor mastocitare intre ele si apoi cu membrana celulara. Astfel granulele isi vor varsa continutul la exterior, fapt care poate sa duca sau nu la degradarea celulei in intregime.

Histamina determina cresterea permeabilitatii capilare. Astfel, prin peretele capilar va exista un aflux mare de eozinofile si neutrofile care sunt atrase prin chemostatism pozitiv de catre factorul chemotactic al eozinofilelor care se afla in granulele mastocitare si care acum a fost imprastiat in lichidul interstitial. Neutrofilele si eozinofilele genereaza mastocitoliza in lant care va duce si la eliberarea mai multor granule mastocitare.

Alt efect consta in contractia muschilor netezi din peretii bronhiilor si bronhiolelor mergand pana la bronhospasm si moarte daca nu se intervine cu un bronhodilatator puternic: adrenalina.

Formarea de leucotriene in membrana mastocituluiComplexul [Ag-Ac] stimuleaza fosfolipaza din membrana celulara care va induce sinteza de

acid arahidonic din care se sintetizeaza leucotriene. Leucotrienele pe masura ce se produc se elibereaza in matricea extracelulara. Ele au un rol antagonic histaminei: relaxeaza musculatura neteda. Cam la 1-2 ore dupa reactie, histamina este anihilata prin leucotriene de catre mastocit si prin histaminoxidaza de catre eozinofile.

Mastocitele mai sunt denumite si celule paracrine deoarece actioneaza local prin produsul de secretie eliberat in afara celulei.

MacrofagulAre originea in monocitele circulante.Totalitatea macrofagelor formeaza sistemul fagocitar mononuclear care prezinta trei

compartimente:1. compartimentul medular2. compartimentul sangvin3. compartimentul tisular.

Compartimentul medular este format din celule stem pluripotente care se diferentiaza pe linie monocitara in monoblast ® promonocit ® monocit.

Compartimentul sangvin este format din totalitatea monocitelor circulante.Compartimentul tisular este format din doua tipuri de celule:

1. macrofagul liber (histiomacrofag)2. macrofagul fix (histiocit)

La nivel tisular ele se afla in dermul pielii, in mucoasa digestiva si in cea respi ratorie. Ele se grupeaza de regula in apropierea vaselor de sange.

HistiocitulEste o celula cu dimensiuni intre 10-15 mm, cu nucleu tahicromatic, excentric, cu citoplasma

acidofila, mai mult sau mai putin omogena.

HistomacrofagulEste o celula cu dimensiunile intre 30-40 mm, cu nucleu veziculos excentric, cu nucleol

evident. Citoplasma este acidofila si puternic granulata.La microscopul electronic, histiomacrofagul se prezinta in felul urmator:

· nucleu reniform, situat excentric, incarcat cu eucromatina si cu nucleoli evidenti· citoplasma contine organite comune: mitocondrii, RE rugos, complex Golgi, lizozomi· citoplasma mai contine numeroase vezicule clare (pinozomi) sau opace (fagozomi), in functie de

tipul antigenului (lichid sau solid).· exista si fagolizozomi si pinolizozomi· exista de asemenea si corpi reziduali

Macrofagele au urmatoarele functii:1. Fagocitoza si pinocitoza. Macrofagul fagociteaza particule mari. Fagocitoza poate fi specifica

sau nespecifica. Ea este mediata de receptori.2. Secreta proenzime lizozomale de tipul colagenazei, elastazei, erochinazei, hialuronidazei sau

glucuronidazei. Enzimele intervin in digestia matricei conjunctive.3. Secreta citokine care activeaza la randul lor alte celule (sunt un fel de secretii paracrine). Dintre

citokine, interleukina 1 activeaza limfocitele Th (helper), care vor interveni in cooperarea din cadrul raspunsului imun mediat umoral. Interleukina 1 mai activeaza si celulele cu citotoxicitate specifica sau nespecifica.

4. Secreta interferonii a, b, g. Interferonul g este cel mai important, avand rol in apararea antivirala si antitumorala.

5. Secreta factorul de proliferare al fibroblastelor, inducand fibroza in tesuturile in care se gasesc.

Componentii sistemul fagocitar mononuclear1. Macrofagele de tip histiomacrofag si histiocit din tesutul conjunctiv lax si dens aflat in dermul

pielii si mucoasele digestiva si respiratorie.2. Celulele Kupffer din ficat3. Macrofagele alveolare, numite celule cu praf sau prafoase, din plaman.4. Macrofagele din tesutul conjunctiv reticulat din splina, foliculii limfatici, maduva rosie

hematogena si timus5. Macrofagele pleurale si peritoneale din seroasele cavitare6. Osteoclastele din tesutul osos7. Celulele gliale din SNC, numite microglii8. Celulele Langerhans din epiderm.

PlasmocitulAre originea in limfocitele B circulante.Sunt localizate: in dermul pielii, in mucoasele si submucoasele digestive si respiratorii.La microscopul optic plasmocitul apare in felul urmator:

· celula ovalara cu dimensiunea de 30 mm· nucleu rotund sau ovalar dispus excentric, in jurul caruia se observa un aspect de cadran de ceas

sau roata cu spite.· are nucleoli evidenti

· citoplasma este abundenta si in cea mai mare parte bazofila; o mica zona din apropierea nucleului ramane mai palid colorata sau acidofila.

· in zonele in care citoplasma este bazofila, exista mici vacuole mai palid colorate sau cu tenta acidofila. Aceste zone sunt corpusculii lui Russel (lanturi polipeptidice aflate in trecere prin RE rugos)

La microscopul electronic observam:· membrana plasmocitara prezinta microvili· nucleul apare rotund, excentric, cu o alternanta regulata de eucromatina (spatiile dintre spite) si

heterocrmatina (spitele rotii)· in citoplasma abundenta se afla RE rugos responsabil de bazofilie. Unde RE rugos lipseste

citoplasma este acidofila (in jurul nucleului unde se gasesc aparatul Golgi, mitocondrii si elemente de citoschelet).

Rolurile plasmocitului sunt:Sintetizeaza anticorpi denumiti imunoglobuline. Imunoglobulinele secretate de plasmocit

sunt:· IgG - imunoglobulina libera in plasma, fixata pe receptorii specifici de pe suprafata

limfocitelor B. Pot interveni in procesul de axonizare a antigenelor.· IgM este prezenta pe suprafata limfocitelor B unde se fixeaza pe receptorii specifici.· IgA este secretata de plasmocite in forma dimerica si apoi este transferata celulelor epiteliale din

epiderm unde se fixeaza pe receptorii specifici intervenind in procesele de aparare locala la nivelul pielii.

· IgD - se fixeaza pe receptorii specifici de pe suprafata limfocitelor B.· IgE (reagine) - are receptori specifici pe mastocite si bazofile si intervine in reactiile de

hipersensibilizare imediata.

Raspunsul imun mediat umoralPoate fi de doua feluri: primar sau secundar.

Raspunsul imun umoral primarOrganismul vine in contact cu un anumit antigen pentru prima data. Acum limfocitele B se

vor blastiza (celula adulta redevine celula tanara) si are raportul nucleoplasmatic supraunitar. Nucleul este eucromatic, activ, citoplasma este bazofila, cu aparatul de sinteza proteica foarte bine dezvoltat. Aceste limfoblaste se vor divide intens si se vor diferentia pe doua linii celulare:1. linia limfoblaste ® limfocite cu memorie2. linia limfoblaste ® plasmoblaste ® plasmocite.

Plasmocitele vor sintetiza anticorpi.In raspunsul primar mediat umoral toate aceste evenimente au nevoie de celule imune

accesorii (macrofage, limfocite Th).

Raspunsul imun umoral secundarAre loc la al doilea contact al organismului cu un anumit antigen. In acest caz nu mai este

necesara prezenta celulelor imune accesorii pentru ca exista limfocite B cu memorie care se blastizeaza si rezulta limfoblaste cu memorie care se vor diferentia pe doua linii celulare:1. linia de limfocite B cu memorie2. linia limfoblast ® centrobalst ® centrocit

Centroblastul (centrocitul) este un plasmoblast (plasmocit) dispus in centrul germinativ al foliculului limfatic secundar.

Neutralizarea antigenelelor poate avea loc dupa cum urmeaza:1. Direct - prin aglutinare, precipitare, insolubilizare si liza.

2. Prin activarea complementului seric (ansamblu de 15 proteine serice care intervin in distrugerea antigenelor).

3. Prin activarea celulelor care intervin in reactiile de hipersensibilizare imediata.

Celulele pigmentare (melanocitele)Sunt celule care produc pigmenti. Celula melanofora este o celula care depoziteaza pigmentii

produsi de melanocite.La microscopul optic celula pigmentara apare in felul urmator:

· are aspect de fulg de nea sau floare de gheata· nucleul este rotund si dispus central· citoplasma are granulatii brune care nu necesita coloratie speciala. Granulele se numesc

melanozomi.La microscopul electronic mai putem observa in plus:

· sinteza de melanina porneste de la aminoacidul tirozina: tirozina ® 3, 4 dihidroxifenil alanina (DOPA) ® melanina. Prima etapa a sirului de reactii este catalizata de enzima tirozinaza.

· melanozomii cu granule de melanina (pigmentul) pot fi primari, secundari, tertiari sau cuaternari.· melanozomii primari, secundari si tertiari se gasesc in celula pigmentara· melanozomii cuaternari se gasesc in cheratinocite (celulele melanofore)

Trecerea pigmentului din celula pigmentara in cheratinocit se face prin secretie citocrina. Dispersia pigmentului este data de ACTH.