cel mai bun proiecti

7/24/2019 Cel Mai Bun Proiecti

1/12

n acelai timp, exist i

persoane, care fac fa situaiilor de

stres. Ele se mobilizeaz i ncep s

acioneze, ceea ce ne vorbete despre

faptul c reacia comportamental n

unele i aceleai situaii de stres depinde

nu numai de factori obiectivi

(intensitatea, gravitatea i complexitatea

situaiei difi cile), dar i de cei subiectivi.

nume acetia din urm determin

n mare msur ce strategii de

coping (constructive sau distructive)vor fi utilizate n situaiile de criz.

!ituaia nou"creat necesit aptitudini

de orientare n criza atotcuprinztoare

(politic, economic, fi nanci#$

ar, criza valorilor, idealurilor etc.),

precum i capaciti de luare a deciziilorn mod independent.

Lazarus i Folkman au depistat opt strategii de coping pe care oamenii le utilizeaz,n funcie de trsturile de personalitate i de caracteristicile mediului.

%. &onfruntarea se caracterizeaz' prin eforturile cu conotaie agresiv' de a scimbasituaia. ceast' strategie sugereaz' un anumit grad de ostilitate *i de asumare ariscului (exemplu+ .i"am mobilizat toate puterile pentru a atinge scopul propus.).-. istanarea descrie eforturile de deta*are fa' de situaia stresant', de minimalizare a

semnificaiei situaiei (exemplu+ .m refuzat s' m' g/ndesc la acest lucru.).0. utocontrolul descrie efortul de a regla propriile emoii (exemplu+ .1u am spusnim'nui despre ceea ce simeam.).2. &'utarea suportului social caracterizeaz' efortul de a obine suport emoional *iinformaional de la alte persoane (exemplu+ .m vorbit cu cineva pentru a afla maimulte despre situaie.).$. sumarea responsabilit'ii presupune con*tientizarea rolului personal n problemarespectiv' (exemplu+ ."am criticat *i m"am nvinov'it pe mine.).


2/12

3. Evadarea4evitarea presupune efortul de a evita, de a ie*i din situaie, de a se refugian iluzii, n vicii ciar (exemplu+ .i"am dorit ca situaia s' dispar'.).5. 6lanificarea rezolv'rii de probleme descrie eforturile deliberate pentru rezolvareasituaiei problematice *i, n plus, abordarea analitic' a problemei (exemplu+ .mf'cut un plan anume *i l"am urmat.).

#. 7eevaluarea pozitiv' caracterizeaz' eforturile de a g'si o semnificaie pozitiv' nexperiena stresant', cu efecte benefice asupra evoluiei personale.

2.Trsturi imunogene de personalitate , implicate n coping

8.Autoeficacitatea perceputa(9andura, %:#-) se refera la convingerea unei persoane ncapacitatile sale de a"si mobiliza resursele cognitive si motivationale necesare pentrundeplinirea cu succes a sarcinilor date.stfel, autoeficacitatea perceputa poate fi definita ca o anticipare a rezultatelor pozitive nactiunilentreprinse datorita cunostintelor si abilitatilor posedate. 6erceptia proprieicompetente modifica perceptia performantei reduse sau a esecului; n aceste situatii,insuccesul tinde sa fie atribuit efortului redus investit n sarcina si n mai mica masuralipsei competentei necesare ndeplinirii sarcinii. eci, autoeficacitatea crescuta se asociazacu atributii autoprotectoare ale esecului sau succesului.

88. &onceptul de locus de control(obasa (%:5:) si a fost definit ca odispozitie de personalitate, manifestata la nivel cognitiv, emotional si comportamental.?rasatura rezulta din perceptia controlului personal, al valorii si semnificatiei implicarii si dinperceptia evenimentelor si scimbarilor de viata ca stimulante. &onform autoarei, robusteteaimplica 0 caracteristici+%. control" exprima convingerea ca evenimentele pot fi controlate si influentate, aceastaconvingere nu implica expectante naive privind un control total al evenimentelor, ci maidegraba perceperea abilitatilor proprii de a se raporta activ la mediu, de a"si asuma curesponsabilitate propria soarta.-. angajarea" exprima tendinta implicarii si persistentein scopul propus, convingerea caevenimentele au sens si semnificatie, se refera la abilitatea de a crede n importanta actiunilorntreprinse, de a avea un interes real pentru diversele domenii ale vietii+ profesie, familie,relatii interpersonale, institutii sociale.0.provocarea " deriva din perceptia scimbarilor ca un aspect normal al vietii, care pot oferisanse de dezvoltare personala, datorita flexibilitatii cognitive si tolerantei ambiguitatii,experientele noi sunt cautate si interpretate ca situatii stimulante si benefice.


3/12

8@. Sentimentul de coerenta(!&) a fost introdus de ntonovsAi si este definit ca o orientarecognitiva globala, ce exprima gradul n care persoana are convingerea ca+%. stimulii externi si4sau internintlniti pe parcursul vietii sunt explicabili si predictibili;-. are resurse de a face fata stimulilor;

0. solicitarile au sens si scop, deci implicarea si investitia de efort este Bustificata. Este oCcaracteristica esentialmente cognitiva, ce exprima modul persoanei de a percepe, Budeca siinterpreta lumea si pe sineD (ntonovsAi, %:#5).

@. Stima de sine(!!) este o componenta a scemei cognitive referitoare la sine si este definitan multiple moduri. nii autori o vad ca reprezentnd o evaluare globala a proprieipersoane (7osenberg, %:3$); alti cercetatori sugereaza ca !! este determinata de combinatiadintre evaluarea propriei valori si abilitatile de a atinge scopurile dorite cu sentimentelerezultate din procesele de evaluare; de asemenea, !! este considerata a fi o atitudine caredescrie gradul n care persoana are tendinta de a se autoevalua pozitiv si de a respingeatributele negative,

@8. n %::- !ceier si &arver definesc dispozitia spre optimism ca tendinta generala, relativstabila, de a avea o conceptie pozitiva asupra viitorului si experientelor de viata. 6ersoanelecare privesc viata cu optimism evalueaza mediul social si fizic n mod pozitiv, investesc maimult efort pentru a preveni problemele sau pentru a le transforma, savureaza mai mult viata, seaBusteaza mai eficient la stres si boala (&arver si colab, %:#:).

n contrast cu optimismul este descrisstilul pesimistcaracterizat prin expectatii negativeprivind efectul actiunilorntreprinse. 6esimistii reactioneaza la situatii problematice sidezamagiri prin renuntare, evitare si negare. 7epercusiunile stilului pesimist sunt agravate deasocierea cu un stil atributional intern (locus de control intern).

=ptimismul este interpretat ca fiind o Ctrasatura magicaD n predictia sanatatii si a starii debine, a emotiilor pozitive si a recuperarii din boala (!ceier si &arver, %:#3). !"au pusnevidenta mai multe cai prin care optimismul influenteaza sanatatea fizica si psiica. n primulrnd se sugereaza ca optimismul influenteaza efortul oamenilor de a evita bolile prin atentiaacordata informatiilor despre factorii de risc (?aFlor si spinGall, %::3); n al doilea rndse afirma ca optimismul este un predictor pentru copingul activ n situatiile de stres si pentruutilizarea redusa a formelor de coping evitativ, prin negare si retragere (!cGarzer, %::2). easemenea, optimismul poate influenta starea de sanatate si prin tendinta de a"si mentinedispozitia afectiva pozitiva ciar n situatii de stres acut (?aFlor si colab, %::-).

Despre studiu

lina !lisa"eta #ucur, $i%aela #oza&entimentul de singurtate i strategiile de copingla persoanele 'du'e i di'orate


4/12

Lotul de su"ieci i desfurarea cercetrii&u"iecii cercetrii au fost (2) de persoane fr partener de 'ia, cu '*rste cuprinsentre +) i ) de ani, din oraele -ai, #acu i iurgiu. Dintre acetia, /) de su"ieci au

fost de gen masculin i 0) de gen feminin. u fost 0) de persoane di'orate i /) depersoane 'du'e.&trategiile de coping au fost msurate plec*nd de la teoria lui Lazarus i Folkman. fost construit un c%estionar care s msoare cele opt strategii de coping, pretestat pe +)de su"ieci, studeni ai Facultii de 1si%ologie i tiine ale !ducaiei. 3n urma pretestriiau fost eliminai ase itemi, c%estionarul final cuprinz*nd +4 de itemi corespunztori,e'aluai pe o scal Likert n ase trepte

5ezultatele-poteza (26 #r"aii folosesc n mai mare msur strategiile de coping neconstructi'edec*t femeile, indiferent de statutul marital.

5ezultatele indic faptul c e7ist diferene semnificati'e ntre "r"ai i femei nceea ce pri'ete strategiile utilizate, t8((49 : ;,unmod constructi' n 'ederea depirii situaiilor dificile. 3nc din copilrie, ele au modelulmamei, care are gri= de familie i de cei din =ur.De asemenea, femeile dispun de o creati'itate mult mai mare n comparaie cu"r"aii, lucru ce le a=ut s =ongleze cu situaiile stresante. Dup cum am afirmat i maisus, "r"aii au dificulti mai mari dec*t femeile n adaptarea la 'du'ie, i c%iar ladi'or. 3n urma unor asemenea e'enimente, de'in dezorganizai, .ieirea din rol.

marc*ndu>le profund at*t identitatea, c*t i capacitile de adaptareDe asemenea studiul a e'identiat faptul ca locul controlului influenteazaat*t strategiile de coping utilizate de fiecare categorie n parte, c*t i gradul n caresentimentul de singurtate este resimit de fiecare categorie de persoane, n sensul c unloc al controlului intern presupune strategii de coping constructi'e i o trire la un ni'elmai sczut a sentimentului de singurtate, fa de persoanele cu un loc al controluluie7tern.

Factorii de personalitate implicai n coping

&ercet'rile asupra personalit'ii au demonstrat c' tr's'turile de personalitate constituiebaza pentru modelarea *i aBustarea n situaiile problematice. intre tr's'turile de personalitate,

cea mai mare importan' a fost acordat' urm'toarelor+ rezistena, autoeficiena,

optimismul sau locul controlului. ?ermenul locul controlului este lansat de 7otter n

%::3 *i desemneaz' modul n care o persoan' *i explic' succesul sau e*ecul prin cauze

de tip intern sau extern. 8ndivizii caracterizai prin locul controlului extern tind s' se


5/12

considere victime ale mediului social, nu"*i utilizeaz' resursele pentru a face fa'

situaiilor, consider/nd c' este n zadar s' se opun' destinului, au un sistem de ancorare

existenial' extern'. &ei ale c'ror convingeri se bazeaz' pe un loc al controlului intern

se caracterizeaz' printr"o ancorare existenial' n sine, cu credina c' ei pot controla,

conduce sau scimba mediul *i c' succesele proprii nu se datoreaz' *ansei, ci aptitudinilor

*i muncii depuse.

!tudiile relev' faptul c' internali*tii tind s' fie mai mulumii de vieile lor dec/t

externali*tii. stfel, internali*tii declar' c' viaa le ofer' suficiente recompense pe

m'sura eforturilor lor, n timp ce externali*tii se consider' nedrept'ii de multe ori *i

cred c' mbun't'irea situaiei lor nu depinde de ceea ce fac ei (atei, -HH%).

&ele mai sus menionate susin importana includerii locului controlului n studiul

stresului *i al copingului. 6arAers (%:#2, apud 9'ban, %::#, p. :$) sugereaz' rolul defactor protector al locului controlului intern *i faptul c' locul de control extern devine

o form' maladaptiv' n condiiile de stres.

&ercet'rile care relev' faptul c' persoanele caracterizate printr"un loc al controlului

extern prezint' semnificativ mai mult stres, insatisfacii personale, anxietate *i depresie

sunt contrazise de alte studii care consider' locul controlului ca fiind irelevant sau

protector doar n cazul stresului acut, nu *i n cel cronic (&oen, %:#:, apud &ooper,

-HH%).ate inconsistente exist' *i n leg'tur' cu ideea conform c'reia locul de control intern

conduce la forme de coping mai eficiente. nii autori demonstreaz' efectul pozitiv al

locului controlului intern n situaiile ambigue de stres. tunci c/nd aceast' caracteristic'

dispare, diferenele ntre cele dou' orient'ri ale controlului nu se manifest'. e asemenea,

exist' cercet'ri care atest' faptul c' locul controlului intern nu numai c' nu reprezint'

o faet' pozitiv' a aBust'rii la stres, dar n anumite circumstane un nivel nalt de

internalitate devine contraproductiv (urpF, %::%, apud 9'ban, %::#, p. :3).

%.%. odele teoretice ale reglrii emoionale


6/12

%.-. %.%.%. ?eoria evalurii%.0. na dintre cele mai influente teorii legate de formarea emoiilor este teoria evalurii.

&onform acestei teorii (


7/12

de terapie (&larA, %:::). 6e de alt parte, acceptarea e definit ca o abordare care promoveaz

experienierea plenar a emoiilor, g/ndurilor i senzaiilor corporale, ciar i atunci c/nd sunt

dureroase, fr a ncerca modificarea, controlul sau evitarea lor, implic/nd astfel o descidere la

experiene interne neplcute i o disponibilitate de a rm/ne n contact cu ele (KaFes et al.,

%:::). n terapiile celui de al treilea val, mai ales n &?, acest proces este utilizat pentru a

contracara evitarea experienial. 3 &u toate acestea, ldao, 1olen"KoeAsema, i !cGeizer

(-H%H), ntr"o metaanaliza despre strategiile de reglare emoional n psiopatologie, a indicat c

acceptarea i reevaluarea, dou din cele mai proeminente abordri n modelele de tratament, au

fost cele care au prezentat cele mai slabe asocieri cu psiopatologia, pun/nd sub semnul

ntrebrii statusul acest strategii ca factori protectivi.

%.0.%. 5ee'aluarea cogniti'?rebuie subliniat din nou c reevaluarea cognitiv a fcut obiectul

cercetrilor mult nainte de paradigmele de reglare emoional. !tudii clasice conduse de


8/12

stres"coping a lui 7icard allaF, I acavei, -HH$, pentru un revieG).

%.0.-. cceptareaaBoritatea studiilor focalizate pe acceptare au comparat"o tot cu supresia.

6entru simptome de panic utiliz/nd o sarcin de provocare prin inspirare de &=-, studiile au

artat c n timp ce supresia nu e doar ineficient n reducerea simptomelor de panic, dar este i

asociat cu creteri paradoxale n anxietate i distres, acceptarea a fost asociat cu mai puin

anxietate subiectiv i comportamente de evitare (uener, Kuffziger, I uener et al. (-HH:) nu

au reuit s detecteze un avantaB clar al focalizrii pe sine de tip mindfulness asupra ruminaiei,

at/t pentru dispoziia negativ, c/t i pentru cea pozitiv ulterior instruciei de reglare. ?rebuie

notat c multe din studiile experimentale care au utilizat acceptarea ca i strategie de reglare

emoional, nu au reuit s identifice diferene n parametri fiziologici n comparaie cu alte

strategii considerate dezadaptative (cum ar fi supresia sau ruminaia), dar au gsit diferene

asupra unor msurtori de distres subiectiv (Eifert I Keffner, -HH0). &onform lui Lolgast,


9/12

indivizilor despre o situaie specific, acesta ar putea constitui un efect secundar neplanificat.

Nradul n care aceast ipotetic modificare a cogniiilor dezadaptative este mecanismul prin care

strategiile de reglare bazate pe acceptare i realizeaz efectul asupra emoiilor rm/ne o

ntrebare empiric.

%.0.0. 5ee'aluare 'ersus acceptare+ date empirice Koffman, Keering, !aGFer, i snaani

(-HH:) au contrastat strategiile de tip reevaluare cognitiv, acceptare i supresie ntr"o sarcin de

inducere a anxietii n care subiecii trebuiau s in un discurs spontan n faa unei camere.

!upresia a condus la creteri mai mari n rata cardiac dec/t reevaluare i acceptare. e

asemenea, supresia a dus la creteri mai mari n anxietatea autoraportat n comparaie cu

reevaluarea, dar nu cu acceptarea. ns comparaii directe ntre reevaluare i acceptare nu au

revelat diferene semnificative pentru rata cardiac sau anxietate. ntr"un alt studiu, focalizat pe

furie indus experimental, !zasz, !zentagotai, i Koffman (-H%H) au artat c reevaluarea este

mai eficient pentru reducerea furiei dec/t ncercri de a o suprima sau accepta. ai mult,

participanii din grupul de reevaluare au persistat semnificativ mai mult ntr"o sarcin frustrant

dec/t cei instruii s suprime sau s accepte sentimentele negative. n al treilea studiu a

comparat reevaluarea i acceptarea cu o condiie de control n ceea ce privete eficiena lor n a

reduce distresul subiectiv, reaciile fiziologice asociate i evitarea comportamental (Lolgast et

al., -H%%). t/t acceptarea, c/t i reevaluarea au dus la reduceri semnificative pentru aceste

variabile, suger/nd c am/ndou ar fi strategii adaptative de reglare. u existat puine diferene

ntre cele dou strategii pentru aceste rezultate, ns autorii au artat c exist un pattern diferit

de corelaie ntre evitare i emoii negative aversive n grupurile de reevaluare i acceptare. n

timp ce corelaia a fost pozitiv i semnificativ n grupul de reevaluare, acest lucru nu s"a

nt/mplat n cel de acceptare.

n afar de acest tip de reevaluare detaat, care a fost obiectul celor mai multestudii pe aceast tem, alte c/teva s"au ocupat de reevaluare pozitiv, individul fiind instruit s

caute i s recunoasc i aspectele pozitive ale situaiei emoionale (MolAman I osAoGitz,

-HHH). ei mai ecologic, aceast metod este greu de aplicat n situaii foarte dramatice.


10/12

n studiu realizat n -H%- de c7ae i P. P. Nross Q investigeaz reevaluarea cognitiv prin

maximizarea emoiilor pozitive vs reevaluare cognitiv pentru minimizarea emoiilor negative,

manipularea se face prin expunere la imagini cu coninut emoional negativ i neutru,

nregistr/nd arousalul prin rspunsul electrodermal i prin autoraportare de arousal i valen

emoional. &oncluzia studiului a fost c reevaluarea prin maximizare a emoiilor pozitive duce

la o scimbare calitativ, de valen, cu modificare redus a nivelului de arousal, spre deosebire

de reevaluarea pentru reducerea negativitii, care se asociaz cu reducere semnificativ a

rspunsuluii fiziologic.= observaie interesant la acest studiu Q subiecii din condiia

maximizarea pozitivitii au raportat aplicare n numar mai mare a strategiei indicate(--40H

vs%24-#).

=ptimizarea personal este construit pe o formul diadic n care creterea calitii vieii

i diminuarea reaciilor negative generate de stres se poate desfura prin msuri conBugate, de

rsp/ndire i dezvoltare a tenicilor de relaxare, de reorganizare a vieii personale i profesionale

ctre eficien, de acceptare a nevoilor proprii i implicit a celorlali prin dezvoltarea abilitilor

de comunicare i de rezolvare a conflictelor, prin dezvoltarea unui mod eficient i creativ de

raportare la situaiile noi i implicit prin autocunoatere, intercunoatere i autorealizare.

&apacitile de coping vizeaz pe r/nd construirea unei atitudini pozitive la aduli c/t i

dezvoltarea abilitilor de comunicare i de rezolvare a conflictelor; construirea unor pattern

8.9. 8amandescu (-HH-) sustine faptul ca studierea mecanismelor de coping este foarteimportanta, deoarecein orice tentativa pe care dorim sa o facem spre a reduce efectele nociveale distresului este obligatoriu sa se tina seama de adecvarea sau inadecvarea acestei strategii

adaptative la situatiile stresante elective pentru subiectul respectiv(decelate de el insusi sau de

psiholog).

Este, de asemenea, important sa se cunoasca strategiile de adaptare la stres, pentru informarea siformarea personalului confruntat cu diferite tipuri de stres profesional si cu diferite caracteristicide personalitate. Mormarea in vederea gestionarii stresului are ca obiectiv sa"l invete pe individunele strategii pe care le va utiliza pentru a"si controla reactiile de stres in diferite domenii+ fizic,psiologic, emotional sau comportamental.


11/12

INSTRUMENTELE DE SPECIALITATE:

&cala stresului perceput 81&& > @o%en, Aamarck, $ermelstein, (


12/12

-.6!8K=

cel mai bun proiecti

Documents