cei trei muschetari - cdn4.libris.ro trei muschetari... · din toate pirgile veniri in goanl o...
TRANSCRIPT
Les trois mousquetaires
Alexandre Dumas
Copyright @ 2012 / 2014 Fleurus MameEdigie publicati prin ingelegere cu Livia Stoia Agency
Toate drepturil e tezewate
{1,,,#Editura Litera
O.P. 53; C.P.212, sector 4, Bucuregti, RomXnia
tel.: 021 319 63 90;031 425 16 19;0752 548 372
e-mail: comenziPlitera.ro
Ne putegi vizita pe
Cei trei muschetari
Alexandre Dumas
Copyright @ 2016 Grup Media Litera
; pentru versiunea ln limba rominiToate drepturil e rezervate
Tiaducere din limba francezi: Aurelia Ulici
Editor: Vdragcu;i fiiiRedactor: Mirella Acsente
Coperti: Andreea ApostolTehnoredactare qi prepress: Mariana Dumitru
Descrierea CIP a Bibliotecii Nagionale a RomlnieiDUMAS, AIEXANDRI,
Cei trei muschetari / Alexandre Dumas; trad.: Aurelia Ulici. -Bucuregti: Literu,2016
ISBN 978-606-33-0599-3
I. Ulici, Aurelia (trad.)
821,133.1 -31 1.3=135.1
iqtr
{aF
5r{hruutv, $ama,tH
}wh*, )-m//AchmltL
Adaptarea textului: |ean-Frangois PatarinIlustrafii: Fabien ]acques
orr^l.in drum spre Paris
^ + ^r2.Intilnire cu cipitanul muschetarilor ..........
3.Trci dueluri
4.Risplata regelui.......
5.Necazurile domnului Bonacieux
6.Prima lritAlnire cu doamna Bonacieux.
T.intilnirea secreti....
8.Interogatoriul domnului Bonacieux..........
g.Planul lui Richelieu ..............
10. in care lui Bonacietx i se fur5. banii dati de cardinal....
I 1. Spre Londra.....
12.in Anglia
13. Balul
14. intilnirea .............
1 5. Reg5.sirea..............
l6.Lordul de \Winter.
lT. intAlnirea cu Milady .... . .. ......,,;; ..............,:11
5
10
t420
25
29
32
)/43
47
5r
58
61
65
70
76
81
18. in care cilutul galben al lui d'Artagnan apare din nou .. 85
l9.in care descoperim cine este Milady 89
2}.Yizitatoarea ciudati............... 94
2t.Cele doui. intilniri............. 97
22.D'Artagnan in pericol...... ............ 100
23.in care Athos regise;te o veche cuno;tin1e.. ... 106
24.Rimfua9u1........... ....... ll225.ininchisoare. .............. 124
26.Pep1aji......... .............. 127
27.O noui viclenie de-a lui Milady .. 130
28. Evadarea ............... ....... 135
29.fuasinatuI............ ....... 138
30. Cavalcada cl"tre B6thune.... .......... 142
3l.La ministirea din Bdthune............... ............ 146
32. RegS.sirea fatal| ........... 152
33. Pregitiri si procesul lui Milady .... 157
34.intoarcerea in La Rochelle............... ............. 164
Epilog....... .. t70
i *ii
/. il,*, W Pua
y' n rr dinti.i zi de luni din aprilie l625,tirgul Meung pireaI/ a fi cuprins de o debandadi atAt de mare, incA.t ziceai ci a fost
rivigit de o bi.tllie. Mai mulgi burghezi inarmati se indreptau spre
hanul ,,La Morarul Cinstit", in fala clruia se adunase o mul;ime
glligioasi.
Cauzavacarmului pdrcaafi prezenga unui tA.n5.r al cirui portret
il facem aici: cu faga prelungi gi oachegi, pomegi indgi gi fllci
puternice, nas fin gi coroiat, purta o bereti impodobiti cu o pani,
acoperimint obignuit pentru un gascon.
Daci n-ar fi avut o spadi lungi, ar fi fost luat drept fiul unui
fermier inso;it de calul siu, un cal atit de fistichiu, incAt tini.rul
era de rAsul oricui il vedea cocotat pe animal, altfel numit caluE
de B6arn. Galben, cu coada lipsiti de pir, mergea tinind capul
mai jos de genunchi si ii d5"dea cl"liretului siu, d'Artagnan, t6.ni.rul
nostru, un aer cit se poate de caraghios.
Era un dar de la tatill siu, care ii spusese:
,,Fiule, se implinesc treisprezece ani de cXnd clluEul Ista s-a nlscut
in casa tatilui tiu gi acolo a rimas, ceea ce te face si ai datoria de a-l
iubi ;i pistra pAni la moartea lui, care se va intA"mpla la curtea
regelui, sper, unde este locul unui nobil, al unui gentilom ca tine,
ca mine si ca toti strimosii noptri. Va trebui s5. fii curajos, viteaz,
s5.-gi plac5. aventura si si te lupli cu spada, ata cum te-am inv5"gat.
Ca si-gi ariti bravura, provoaci la duel, chiar daci e un lucru interzis.
Pentru c5.litoria ta nu am a-!i oferi dec6.t acest cal, cincisprezece
scuzi gi sfaturile mele. Darurilor mele, marna ta va adiuga reteta
unei alifii, o pomadi care vindeci orice rani, in afari de cele din
arnor. Cum ai ajuns Ia Paris, du-te si-l vezi pe vechiul meu amic,
domnul de t6ville, care, la fel ca noi, este un vajnic gascon."
Dupi ce-;i IuI adio de la tatil siu, apoi de la mami, dArtagnan
porni asadar cilare spre Paris, mereu cu mina pe spadi, gata si
se bati pentru cel mai mic suris ce i se adresa si pe careJ lua drept
insulti.
Ajuns la Meung, i se piru ci se ive;te ocazia de a se bate.
La fereastra hanului,,l-a Morarul Cinstit", un gentilom rAdea cu algi
doi indivizi. Cum ii era obiceiul, d'Artagnan crezu ci i;i biteau;.-.
$#+d:
t',.srfl.t rilrfl
Ceo'k*, *^J*l*a,
joc de el;i imediat se duse siJ provoace pe necunoscutul cu ochinegri, pi.trunzi.tori, cu faga gilbejitL si mustata subtire. Acesta
rAdea in hohote impreuni cu tovarisii sii, nu de tA.ni.rul nosrru,
ci de calul lui.
- Ei, domnule, spuneti-mi si mie de ce rd.degi, si. ridem impreuni,strigi d'Artagnan.
* Nu am ce vi spune, domnule, ri"spunse necunoscutul. Apoiiegi din han zimbind ugor gi se opri in faga calului. Iati o culoare
at6.t de cunoscuti.la flori, dar inci foarte rarila cai, exclaml el.
- Unii rAd de cal, dar nu-ndri.znesc si ri.di de stipin, strigid'Artagnan, trigindu-;i din teaci. spada si urmAndu-l pe necunoscut,
care intra din nou linistit in han. intoarceti-vi., ca si nu vi lovesc
pe la spate.
- SI mi lovigi, pe mine! spuse celalalt, rlsucindu-se.Nici nu rostise bine vorbele, ci. si primi o lovituri de spadi.
Se feri, dar pricepu c5. d'Artagnan era decis si se bati. Totusi,tovarisii lui, inarmati cu ciomege si lopeEi, siriri la tinirul care,
rinit, lesinl inainte si. apuce si. se lupte.
Din toate pirgile veniri in goanl o multime de oameni dornicisi asiste la o inclierare. Hangiul, temindu-se de scandal, il luipe rinit sl-l ingrijeasci in bucitirie.
Necunoscutul se informi de sinitatea lui qi de cuvintele scl.pate
de d'Artagnan.
- A vorbit de-un oarecare domn de Tl6ville, de la Paris, clruiaii duce o scrisoare, pe care o are srrecurati in jiletci.
,,Hm", isi spuse celllalt. ,,Milady nu trebuie si fie ziriti de acesr
tinir. E musai si gisesc scrisoarea."r;1.
oo
/n t'** yn Pau
Hangiul se depirti de necunoscut, se apropie de d'Artagnan
si ii ceru si plece din hanul lui, unde stirnise un asemenea scandal.
Acesta, de;i incl amelit, se pregitea si plece, cind igi vizu dinnou dusmanul, care stitea de vorbi cu o teni"ri aflati intr-o tri.suri.
Blondl, cu ochi albagtri, ea spuse:
- lqadar, cardinalul, Eminenga Sa, mi-a poruncit...
- Si vi intoarcegi in Anglia gi sl-i dagi de veste daci ducele
pirS"segte Londra.
Apoi i;i vizu fiecare de drumul lui.
D'Artagnan, mereu gata de lupt5., se gribi atunci si-l prindipe agresorul siu. Dar, inci sll"bit din cauza ri"nii proaspete, se pri-busi, firi cuno;tinfi, in mijlocul drumului.
A doua zi, devreme, pregiti alifia dupi reteta mamei sale,
o intinse pe rani si, spre sear5., era chiar intr-o formi. grozavl..
Gata si porneasci la drum, dori s5.-l pliteasci pe hangiu.
Scotocind prin buzunare, isi gasi banii. Dar scrisoarea, niciieri.
- Sigur gentilomul cu care v-af luat la harti v-a llsat ftri ea. Mis-a pirut mie ciJ interesa;i o fi profitat ci ati lesinat si v-a furat-o.
D'Artagnan decise ci protectorul siu ;i apoi regele ii vor face
dreptate si il vor obliga pe hog si pli.teasci., dup5" care pleci.
Ajuns de data asta ftri niciun incident la Paris, i;i vAndu imediat
calul, in ciuda sfaturilor parintelui siu, apoi gisi o cameri.
de inchiriat in rue des Fossolteurs,inapropiere de Palatul Luxembourg.
PAni a doua zi dimineagi. se odihni, a;teptind sa-i poati face
o viziti. domnului de Thdville.
I
94
Wrryil
n clipa cind Milady pirisea Franta, d'Artagnan intra la prie-
tenii sli.
- Sper ci m5. deranjali pentru niste ve;ti importante. Dupio noapte de lupti impotriva dugmanului, am cucerit vitejeste
un bastion gi sunt obosit.
- Aramis, spuse Athos, hanul pigAnilor ilora de protestanti,
unde ai fost alaltlieri, e sigur? Cici pentru discugia noastri
ag prefera un loc mai discret decit zidurile astea care colciie
de spioni.
- Cred ci acolo n-o si ne deranjeze nimeni, rispunse Aramis.t;*"
ru-rtgtD'Artagnan i;i didu seama ci povestea era serioasi gi, prin
urmare, pornirl spre numitul han. Jupinul ii primi, promiEindu-le
ci nu vor fi deranja;i. Dar o grS.madi de soldagi care veneau
si m5.nince qi si bea ii tot inrrerupeau pe cei patru amici.
- Nu-i as,a cL agi fost in rransee in noaptea asta? lntrebi un
birbat pe nume Busigny, adresindu-i-se lui d'Artagnan.
- $i n-agi cucerit un bastion de la cei din La Rochelle? intrebL
un elvegian.
- Adevlrat, spuse mAndru gasconul. Am luat bastionul
Saint-Gervais.
- Dar e foarte posibil ca cei din La Rochelle si trimiti in dimi-
neata asta oameni si si recucereasci locul, spuse elvegianul.
- Si facem o prinsoare, domnilor, spuse Athos.
- Ce prinsoare? intrebi Busigny.
- Mi prind ci acegti trei amici ai mei, impreuni. cu mine,
vom lua masa de pfitnz'in acel bastion ;i ci il vom apira totipatru, ?ar| ca du;manul sL vini si ne scoati de acolo, gi asta
preg de un ceas.
- Mi prind, zise Busigny. Dar care va fi miza?
- O mas5. pentru opt, daci mai glsiti doi camarazi care sipafieze al5.turi de voi.
Cind hangiul aduse mincarea si o puse in co;uri sL le care
valegii, se aritari doi soldagi dornici si. participe. Togi salutarl
curajul celor patru birbali. D'Artagnan nu intelegea totusi prea
bine de ce lansase Athos provocarea.
//9 //3
C.*'k* *ililiktu
- Nu putem vorbi in locul ista. Cardinalul va fi informat
de spionii lui c5. ne-am adunat aici ;i ar putea auzi ce spunem. Si
una ca asta nu trebuie s[ se intAmple.
- Dar in bastionul ila riscim sI incasim un glont.
- La naiba, spuse Athos, gloantele dugmanului ne amenintl.
poate mai pupn viaga decit planurile pe care Ie ges impotriva
noastri unii care fac parte din tabira noastri.
Ajuryi la bastion, cei patru, insogigi de Grimaud, care aducea
mincarea, se intoarseri. Mai bine de ffei sute de oameni erau
adunagi in tabiri si ii priveau. Athos i;i a;ezi pS.liria in vi.rful spadei
;i o in Arti i, ,.-, de salut. Drept ri.spuns, multirnea izbucni
in urale.
in bastion zilceau morti aproape o duzini de soldagi ftancezi
;i localnici. Numirari pu;tile gi gloanlele pe care le aveau ca si
tragd,, apoi Grimaud anungi c5. masa era serviti.
- Si incircim armele si si trecem la masi, spuse Athos.
- $i acum, ci nimeni nu ne mai poate auzi, sper ci o si ne
impl"rtfue;ti secretul, ri"spunse d'Artagnan.
- Da! Si profitim de masa buni;i in acelasi timp de pl5.cerea
pe care ne-o va aduce gloria. Priviti spre tabira noastri, togi acei
oameni ne vor lua drept niste eroi sau nigte nebuni, pentru cisfidim trupele dqmane numai in patru.
- Bine! Dar secretul? spuse d'Artagnan, neribditor.
- Ieri-seari, am vizut-o pe Milady intr-un han.;:'"
//4